Sunteți pe pagina 1din 5

Revista Vox Philosophiae

http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

Revista Vox Philosophiae

Recenzie:
Mihail A. Bakunin, Dumnezeu şi Statul

Ştefan Grosu

(Mihail A. Bakunin, Dumnezeu şi Statul, Editura Bastion, Timişoara, 2008)

1
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

Mihail Alexandrovici Bakunin este un profet al anarhismului, având aura


luptătorului Che Guevara şi a actorului James Dean, idoli ai rebelilor
adolescentini care resping orice sistem şi ideologie. Revolta perpetuă şi fără cauză,
devine motorul descătuşării libertăţii umane. Principiile guvernante ale istoriei
sunt animalitatea, gândirea şi revolta dar numai revolta este cea care induce
libertatea.

Trei elemente, trei principii fundamentale, constituie condiţiile esenţiale ale


dezvoltării umane:1 animalitatea umană; 2 gândirea;3 revolta; primei îi cores-
punde în mod specifc economia socială şi privată, celei de-a doua,şiinţa, celei de-
a treia libertatea" ( p.5)
Ca un veritabil rebel fără cauză, Bakunin, se revoltă contra tuturor
ideologilor din Biserică, stat, aristocraţie, şcoli filosofice, care sunt „ adoratori
neînfrânaţi ai dealului" ( p.5) şi care „ se ofensează serios când li se spune
că omul, cu inteligenţa sa magnifică nu este decât un produs al acestei
neînsemnate materii" ( p.6). Filosoful reia dilema antică antică dintre idealişti şi
materialişti:”” cine are dreptate idealiştii sau materialiştii?”( p.6) În viaţă reală,
consideră că idealiştii au greşi şi că au dreptate materialiştii deoarece ” faptele
domină ideile , iar idealul ... nu este decât o floare ale cărei condiţii materiale
constituie rădăcina”(p.6)
Strămoşii noştri biblici „ Adamii noştri şi Evele Noastre”(p.7) sunt văzuţi în
două ipostaze:
-animalică precum ,,veri apropiaţi ai gorilei,omnivori, fiare inteligenţe şi
feroce”(p.7);
-inteligentă, în sensul de a avea „ două facultăţi preţioase: facultatea

2
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

de a gândi şi facultatea, nevoia de a se revolta” ( p.7)


Gândirea şi revolta devin astfel factori de progres în istoria omenirii.
Biblia este văzută drept „o carte interesantă şi pe alocuri foarte profundă, ...
una dintre cele mai vechi manifestări, ajunse până la noi, ale înţelepciunii şi
fanteziei umane” (p.7) care exprimă, în mod naiv „ mitul păcatului originar” (p.7).
Dumnezeul biblic deşi avea capacitatea preştiinţei, a uitat de oameni şi nu nu a
salvat specia umană iar atunci puţini au ajuns în rai, majoritatea oamenilor fiind
lăsaţi să se chinuie în iad.
„Măcar dacă Dumnezeiescul salvator ar fi salvat lumea umană! Dar nu ... în raiul
promis de către Cristos, se ştie, pentru că a fost formal anuţat, vor fi doar foarte
puţini aleşi.Imensa majoritate a generaţiilor prezente se va coace veşnic în iad.
(p.9)
De-a lungul istoriei, lupta pentru ideal şi aspiraţia spre Fiinţa Supremă iniţiată
de către „ oameni sfinţii, legislatori inspiraţi, profeţi, Mesia” (p.12) care „ au
căutat viaţa şi nu au găsit decât tortura şi moarte” (p.12). Gânditorul rebel se
revoltă împotriva filosofilor idealişti din toată istoria omenirii care au creat
misterul absurd al transcendenţei..
Marii filosofi, de la Heraclit şi Platon până la Descartes, Spinoza, Leibniz, Kant,
Fichte, Scheling şi Hegel, fără să vorbim de filosofii indieni, au scris volume ...,
au dezvăluit adevăruri nemuritoare, dar au lăsat acest mister, obiect principal
al investigaţiilor or transcendente ... . Este evident că acest teribil mister este inexplicabil,
adică este absurd ( pp. 12,13).
Lumea , în desfăşurarea ei istorică este văzută în mod haotic şi anarhic:,,, nimic
nu este, în realitate, nici atât de universal, nici atât de vechi precum
nedreptatea şi absurdul” (p.18). În această istorie rolul religiilor este să
omoare „ raţiunea ca instrument al emancipării umane” ( p.25). Ieşirea din situaţia
haotică, generată de către religiile fundamentaliste este asumarea de către fiinţa
umană a libertăţii şi revolta împotriva unui Dumnezeu care „ gelos pe libertatea
umană”( p.28) şi atunci „dacă Dumnezeu ar exista.. ar trebui făcut să dispară”

3
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

( p.28).
În această lume anarhică şi haotică apare ca singură rază de speranţă „ ştiinţa
absolută, ştiinţa universală care ar reproduce perfect, în toata extensia şi în toate
detaliile sale infinite, universul, sistemul sau coordonarea tuturor legilor
naturale care se manifestă în dezvoltarea neîncetată a lumilor”(p.37).Recunoaşte
însă că nu se poate ajunge niciodată la un astfel de nivel al cunoaşterii: ,, această
ştiinţă ... nu se va realiza niciodată” (p.37) . Revolta este îndreptată spre
Dumnezeul întrupat într-o lume imperfectă: „ Christosul ... care rămîne mereu
incomplet”(p.38). Ca autoritate este invocat Dumnezeu Tatăl „ care este lumea
reală, viaţa reală”. Ajuns la acest punct, rebelul filosof îşi recunoaşte neputinţa
„ iată-ne recăzuţi în Biserică şi Stat” ( p.41) şi astfel ia in considerarea presupunerea
că „ toţi oamenii sunt deopotrivă inspiraţi de către Dumnezeu”(p.41).
Argumentul căderii este prezentat sofistic: orice dezvoltare... implică negarea
punctului de plecare ... , baza punctul de plecare fiind materială, negarea trebuie
să fie, în mod necesar, ideală” (p.56)
Filosoful nu reuşeşte să rezolve dilema existenţei divinităţii:„ Dumnezeu este
tot, deci omul şi toată lunea este reală, deci omul şi toată lumea reală şi , împreună
cu el, universul nu sunt nimic”(p.62)
Urmează apoi decăderea ştiinţei de la rangul de ideal: „ ştiinţa are misiune să
lumineze viaţa şi nu să guverneze” ( p.66). Guvernarea oamenilor de ştiinţă
„ numească se ei pozitivişti, discipoli ai lui August Comte sau chiar ... ai Şcolii
Doctrinare a comunismului german” ( p.66) reprezintă o încercare
„ neputincioasă, radicală, crudă, asupritoare, exploatatoare, naivă” (p.66). Se
ajunge astfel la situaţia de criză în care nu au dreptate ni oamenii de ştiinţă,
nici teologii nici metafizicieni deoarece „ nu au simţ, nici suflet pentru fiinţe
individuale şi vii” (p.66)

4
Revista Vox Philosophiae
http://revista.filozofie.eu/
ISSN 2100-0069

Revolta filosofului anarhist şi rebel fără cauză se stinge.


Mihail Alexandrovici Bakunin, în mod surprinzător întorcîndu-se la metafizica
greaca prin care se „ stabileşte ... filosofic noţiunea de Idee Divină, model
veşnic creator şi mereu reprodus de către lumea vizibilă”( p.88). Deismul
metafizicii greceştii devine necesar pentru motivul că „ nu poate exista stat fără
religie” ( p.95).