Puterea calorifica

Puterea calorific, (cldura de ardere) reprezint numrul de uniti de cldur degajate prin arderea complet a unei uniti de mas de combustibil n condiiile prevzute de standarde. Unitatea de mas poate fi molul, kilogramul sau metrul cub normal. Puterea calorific a combustibililor solizi (i lichizi grei, care nu se evapor) este msurat cu bomba calorimetric, iar cea a combustibililor gazoi (i lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulaie de ap. Ea poate fi calculat ca diferen dintre entalpiile produselor arderii i cea a combustibilului, dac acestea sunt cunoscute.

Determinarea puterii calorifice a combustibilor solizi

Puterea calorifica sau caldura cu ardere a combustibililor reprezinta cantitatea de caldura in meja jouli degajata prin arderea completa a unitatii de masa sau de volum de combustibil si racirea gazelor de ardere degajate pana la temperature mediului ambient. Gazele de ardere ale unui combustibil contin intotdeauna vapori de apa datorita hidrogenului atomic sau molecular aflat in compozitia acestuia precum si datorita wt (umiditatii totale). Dupa starea de agregare in cxare se gaseste apa la evacuarea in atmosfera a gazelor de ardere deosebim : - Caldura de ardere inferioara cand apa din gazele de ardere evacuate se afla in stare de vapori si nu cedeaza caldura ei latenta de vaporizare (r)

Caldura de ardere superioara atunci cand vaporii de apa din gazele de ardere au fost

Condensati inainte de evacuare degajand caldura lor de vaporizare ernic (

k j / k g ) . In

exploatarea instalatiilor termice gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera la o temperatura mai mare decat temperatura de roua deci rezulta ca in practica se utilizeaza caldura inferioara. Intre cele 2 calduri exista urmatoarea relatie :

Qi = Qs r (Wt + Wt )

Pentru calculul caldurilor de ardere au fost elaborate mai multe relatii de calcul, acestea fiind diferite intre ele si avand aplicabilitate pentru diferitele tipuri de combustibil aflate in stari diferite. Relatia lui Mendeleev

Qsi = 338C i + 125,5 H i + 108,3( S ci Oi ) [ K j / K j ]

- din literatura germana

Qii = 340C i + 1017 H i + 63N i + 191S ei 98O i 25Wt i [ K j / K g ] Qsmc = 33494 + V mc (293 6,91V ms ) [ K j / K g ] din literatura rusa

Qsi = 33913 + 12,35V i (40 V i ) [ K j / K g ] Qsi = 387C i + 1160 H i 145O i [ K j / K g ]

- pentru lemne

Qsi = 372C i + 1115 H i 1390 i [ K j / K g ]

-pentru turba si pacura

Qsi = 364C i + 1093H i 1360 i [ K j / K g ]

-pentru carbune brun

Qsi = 358C i + 1072 H i 1340 i [ K j / K g ]

-pentru antracit

Qimc = 34068 + 154V mc 4,48(V mc ) 2 [ K j / K g ] Relatia Vondracek

Qsi = (329 + 11,724 100 C mc )C i 1330( H i 0,10) + 105S ei [ K j / K g ]

Combustibil Lignit (Valea neagra)

C mc % = 63,30 H mc % = 5,52 N mc % = 0,71 O mc % = 27,48 S smc % = 2,99 S t % = 2.25 Qsi = 10266 Wha % = 10,57 Wt i % = 29,57 A anh % = 27,33 V mc % = 55,65 B i % = 48,43

Compozitie in stare initiala

C i = 32,41 H i = 2.82 N i = 0,36 O2 = 14,07 S ci = 1,53 Vi mc = 28,50 Qs = 11010 Qii = 10266 Wh a = 10,57 Wt = 29,53 Ai = 19,26
i i i

Calcule :

Relatia lui mendeleev

Qsi = 338 32,41 + 125,5 2,82 + 108,3(1,53 14,07) = 10954,58 + 353,91 1358,082 = 9950,408

Q c Q exp 9950,408 11010 100 = = 10,64873 c 9950,408 Q

-din literatura germana

Qii = 340 32,41 + 1017 2,82 + 63 0,36 + 191 1,53 98 14,07 25 29,53 = 12083,23

12083,23 11010 100 = 8,8819 12083,23

-din literatura rusa

Qsi = 33913 + 12,35 28,50( 40 28,50) = 37960,7125 37960,7125 11010 = 100 = 1101000 37960,7125 Qsi = 387 32,41 + 1160 2.82 145 14,07 = 541646,169 541646 ,1686 11010 = 100 = 1101000 ,04 541646 ,1686

-pentru lemne

Qsi = 372 32,41 + 1115 2,82 139 14,07 = 520655,937

520655,937 11010 100 = 97,9137 520655,937

-pentru turba si pacura

Qsi = 372 32,41 + 1093 2,82 136 14,07 = 519825,244

519825,244 11010 100 = 1101000 519825,244

-pentru carbune brun

Qsi = 358 32,42 + 1072 2.82 134 14,07 = 501158,981

501158,981 11010 100 = 1101017,58 501158,981

Student : Romila Virgil Facultatea de mecanica Specializare :I.P.M.I