20.10.

2010 Drept Roman cursul 3

dre

Magistraturile romane nu au aparut simultan ele au aparut intr-o anumita ordine ,caci in anul 509 dupa alungarea ultumului rege poporul roman a ales doi consuli care au preluat toate atributiunile laice , ale fostilor regi adica au preluat toate atributiunile de ordin militar judiciar si administrativ astfel incat apparent consulii aveau puteri nelimitate ,dar in realitate dupa expirarea magistraturii consulii deveneau simple personae particulare , si puteau fi judecati de popor pentru eventualele abuzuri comise in timpul magistraturii, putand fi condamnati si la moarte. in 494 plebeii au obtinut dreptul de a-si allege cinci tribune ai plebei, care se bucurau de IUS INCERCESIONIS (dreptul de veto) in virtutea caruia puteau anula orice act juridic prin care se aducea vreo atingere intereselor plebeilor .Tribunii puteau anula numai acte juridice cu character individual nu puteau anula legi (exprimau vointa puterii) Probabil in 443 a aparut cenzura , cenzorii -nu erau alesi in fiecare an ca ceilalti magistrate , ci din cinci in cinci ani , pentru ca initial atributiunile lor constau in efectuarea recensaqmantului persoanelor si bunurilor in vederea stabilirii impozitelor ,recensemant care se facea odata la 5 ani. totodata cenzorii supravegheau impreuna cu senatul respectarea traditiilor si moravurilor poporului roman,iar ceva mai tarziu cenzorii,au dobandit si dreptul de a-I numi si de a-I revoca pe senatori , atributii foarte importante. in 367 au aparut praetorii , acesti magistrate exercitau cele mai importante atributiuni de ordin judiciar deoarece ei organizau judecarea proceselor private.initial praetorii organizau numai procesele dintre cetatenii romani , de aceea ei erau denumiti praetori urbani In 242 au aparut si praetorii peregrini care organizau judecarea proceselor dintre cetateni si peregrini. Cvestorii administrau arhivele statului si organizau strangerea impozitelor statului Edilii asigurau aprovizionarea Romei, ordinea publica , si de asemenea organizaun judecarea proceselor declansate in legatura cu actele juridice incheiate in targuri . O magistratura cu character exceptional este dictatura deoarece in imprejurari exceptionale , in vremuri de mare primejdie romanii suspendau toate magistraturile si alegeau un dictator pe termen de 6 luni care exercita intreaga putere a statului.iar daca pericolul nu era inlaturat dictatorul putea fi realis pe inca 6 luni ( a nu se confunad cu regimul politic dictatorial).catre sfarsitul republicii in conditiile razboaielor civili Calius Iullius Caesar a intentionat sa instaureze despotia ( monarhia) de tip oriental (modelul egiptean) insa tentative lui a esuat deoarece a fost asasinat in senat ,de aceea nepotul si fiul sau adoptive Octavian , a initiat o serie de reforme prin care a creat aparenta ca vechile magistraturi republican continua sa functioneze ,dar in realitate a concentrate intreaga putere in mainile sale . In acest scop el a determinat senatul sa-l aleaga consul si tribun pe viata.Incat formal Octavian era si el un magistrate alaturi de ceilalti,dar in realitate putea exercita intreaga putere.

20.10.2010 Drept Roman cursul 3

dre

A fost proclamat princeps (principe) "primul dintre egali" si totodata imperator Caesar Augustus, imperator- comandatnt glorios al legiunilor romane. Caesar -urmas drept al lui Calius iullius Caesar Augustus-sfant-drept de a fi venerat. Forma de stat instaurata de Octavian Augustus a fost denumita principat si a durat din anul 27 I Hr-284d.Hr. in perioada principatului pe plan social prapastia dintre cei bogati si cei saraci s-a adancit si mai mult iar in documentele vremii cei bogati erai denumiti "honestiores " si "humiliores" cei mai umili. Totodata pe plan social a inceput sa se maifeste primele semen ale decaderii sistemului sclavagist in sensul ca in anumite domenii mai ales in agricultura munca sclaviloIn devenise nerentabila .in aceste conditii a aparut o noua categorie sociala formata din coloni. Pe vremea lui Octavian Augustul , colonii erau oameni saraci , mici arendasi care isi asumau anumite obligatii fata de propietarii funciari, fata de latifundiari prin contractual de locatiune . Si intrucat obligatiile lor decurgeau din contract au fost denumiti , coloni voluntari. In a doua jumatete a secolului II au aparut colonii siliti caci unii prizonieri nde razboi numai erau transformati ins clavi ca pana atunci ci in coloni (Marcus Aurelios) , dobandind acest statut juridic fara voia lor au fost denumiti coloni siliti. In secolul III s-a dat o lege prin care s-a introdus ncolonatul servaj , ceea ce inseamna ca au aparut coloniii aserviti , sau coloni servi ,care erau legati de pamant si puteau fi vanduti odata cu mosia pe care erau legati. D.p.d.v statal in epoca principatului societatea romana a fost condusa de trei factori constitutionali(politic) si anume:principele,senatul si magistratii. principele -era in sens formal un magistrat alaturi de ceilalti dar in fapt exercita intreaga putere. senatul-si-a sporit atributiunile in epoca principatului deoarece a dobandit competente legislative in sensul ca hotararile sale denumite senatus consulte au dobandit putere de lege (devenind obligatorii) dar in realitate senatul era o simpla anexa a politicii imperial , fiind subordonat principelui. Vechile magistraturi au continuat sa functioneze , dar cu timpul atributiunile lor au fost restranse si in parallel au aparut noi magistrate subordonati , nemijlocit principelui cum ar fi prefectus urbi,prefectus praetorio(un fel de prim ministru seful garzilor teritoriale) Dupa anul 284 s a instaurat a doua faza a imperiului numita dominat .in epoca dominatului societatea romana traverseaza un process de decadere genrala .in acele conditii de ruinare econom si descompunere politica marii propietari funciari denumiti potentiores (cei mai puternici) exerciatu pe domeniile lor o parte din functiile statului in sensul ca aveau armate proprii , judecat procese pe domeniile lor si aveau un aparat administrative propriu. In plan social au parut castele sociale (formate din categorii sociale inchise si ereditare )organizate pe criteria etnice , religioase sau profesionale . 2

20.10.2010 Drept Roman cursul 3

dre

Sclavia a ajuns in ultimul stadiu al decaderii al descompunerii , iar colonatul servaj s-a decrezatizat luand locul sclaviei. locul sclavilor luat de colonii servi Pe plan statal imparatul a fost proclamat dominus et deus (stapan si zeu/Dumnezeu)era aureolat cu puteri supra natural dupa modelul despotiilor de tip oriental. In realitate statul era condus de un consiliu restrains , un cabinet imperial denumit consistorium principis ,in subordinea caruia se afla un urias aparat administrative m,ilitarizat si birocratizat . Senatul Romei, a decazut la nivelul senatelor municipal iar vechile magistraturi siau pierdut orice importanta devenind simple functii decorative.Pe planul strcturii de stat dupa anul 395 statul roman a fost impartit definitiv in imperiul roman de apus si imperiul roman de rasarit. Imperiul roman de apus a supravietuit pana la 476 ,iar Imperiul roman de rasarit a supravietuit pana la moarte imparatului Justinian 565,cand s-a bizantinizat ,adica s-a transformat in imperiul Bizantin , ceea ce inseamna ca pe plan economic relatiile de tip sclavagist au fost inlocuite cu relatii de tip feudal , iar pe plan cultural,limba latina a fost inlocuita cu limba greaca.Paralel cu istoria statului roman , s-a desfasurat si istoria dreptului roman,istorie care poate fi periodizata in trei mai epoci ,epoca veche epoca clasica, si epoac post clasica. Epoca veche a durat de la fondarea statului roman pana la fondarea principatului ceea ce inseamna ca acestei epoci ii corespund pe plan statl regalitatea si republica. Epoca clasica a durat din 27i Hr pana la 284 d.Hr. ceea ce inseamna ca acestei epoci ii corespunde principatul pe plan statal Epoca post clasica a durat din 284 pana in 575 ceea ce inseamna ca ii corespunde domniatul. insa aceasta periodizare are un caracter didactic , de scoala , prin urmare un character oarecum artificial ,deoarece institutiile juridice romane nu pot fi incadrate mechanic in una din epoci,in realitate aproape toate institutiile juridice romane au aparut in epoca veche,au ajuns la apogee in epoca clasica(la nivelul maximei abstractizari) si au decazut in epoca post clasica . De aceea in expunerea materiei vom pune accentual pe fizionomia istututiilor juridice romane din epoca clasica .

Partea I:Izvoarele dreptului privat roman in literature juridical conceptual de izvor al dreptului are trei accptiuni.Intr-un prim sens izvoarele dreptului desemneaza totalitatea conditiilor material de exitenta care

20.10.2010 Drept Roman cursul 3

dre

determina un anumit tip de reglementare juridica toate aceste conditii material de existent sunt denumite in lucrarile teoretice izvoare de drept in sens material. in al doilea sens izvoarele dreptului sunt confundate cu documentele sau cu sursele de cunoastere baza carora se poate reconstitui fizionomia unor institutii juridice,toate aceste surse sau documente sunt denumite izvoare de cunoastere a dreptului. In al treilea sens izvoarele dreptului se confunda cu totalitatea procedeelor prin intermediul carora normele sociale dobandesc valoare juridica si se transforma in norme de drept (juridice) Toate aceste procedee sunt denumite izvoare formale de drept ,sau forme de exprimare a dreptului .

In epoca veche normele de drept privat si-au ngasit expresia in patru izvoare formale de drept : 1)obiceiul 2)legea 3)edictele magistratilor 4)jurisprudenta in epoca clasica la aceste patru izvoare formare s-au adaugat Senatus consultele si constitutiunile imperial In epoca post clasica normele dreptului privat roman au fost exprimate numai prin obiceiuri si prin constitutiunile imperiale. Cel mai vechi izvor formal al dreptului nprivat roman este OBICEIUL JURIDIC. -el este denumit in textile romane fie 'mos maiorum' (obiceul mostenit din batrani) fie 'ius non scriptum'.obiceiurile se formeaza prin repetarea unor comportari de aceea calitatea unei societati este data de obiceiurile sale. In epoca prestatala (gentilica) obiceiurile au avut un character nejuridic deoarece nu exista statul care sa le impuna prin institutiile sale , de altfel in epoca gentilica obiceiurile exprimau interesele tuturor , si prin urmare ele erau respectate de buna voie dupa aparitia statului unele dintre obiceiuri ,acelea care erau convenabile si utile propietarilor de sclavi au fost sanctionate de stat si au devenit norme de drept , au devenit obiceuri juridice iar sanctionarea obiceiurilor sau transformarea lor in norme de drept s-a realizat in activitatea instantelor judecatoresti.In sensul ca repetarea aceleaiasi hotarari judecatoresti in toate cazurile similar duce la formarea unui obicei juridic.(a unei norme obligatorii)

20.10.2010 Drept Roman cursul 3

dre

multa vreme pana la jumatatea secolul al V-lea o=i.Hr obiceiul juridic a fost unicul izvor al dreptului privat roman. In plus obiceiurile nu erau cunoscute de popor ci erau tinute in secret de catre pontifi(preotii cultului pagan roman) iar actele juridice consecrate prin vechile obiceiuri se caracterizeaza prin exclusivism si printr-un formalism excesiv corespunzator modului de viata al romanilor din epoca foarte veche pe cand economia avea character agrar , iar productia de marfuri(economia de schimB) se afla abea la inceput. Cu timpul insa odata cu dezvoltarea comertului, a prod.,de marfuri , o serie de obiceuri au devenit anacronice (inaplicabile) iar functiile lor au fost preluate de alte izvoare ale dreptului mult mai evaluate cum ar fi legea , edictele magistratilor sau jurisprudenta. Cu toate acestea obieiul a continuat sa fie un izvor de drept chiar si in epoca clasica ,dovada ca potrivit lui Salvius Iullianus un mare jurisconsult celebru ( Hadrian fiul adoptive al lui Traian 117) si afirma ca obiceiul juridic este expresia vointei intregului popor roman si indeplineste nu numai o functie creatoare ci si o functie abrogatoare. in epoca post clasica pe fondul decaderii generale a societatii romane , obiceiul si-a redobandit importanta de odinioara imbogatindu-se cu elemente ale obiceiurilor din provincii, deoarece romanii tolerau obiceiurile poparelor din provincii daca nu veneau in conflict cu principiile fundamentale ale dreptului roman .Tot in epoca veche normele dreptul privat roman au fost exprimate si prin lege. Cuvantul lex (legis) inseamna conventie atunci cand conventia se incheia intre doua personane fizice cuvantul lex era utilizat cu sensul de contract. Daca insa conventia seincheia intre magistrate si popor cuvantul lex era utilizat cu intelesul de lege (ca izvor formal de drept) deoarece adoptarea legii romane presupunea incheierea unei conventii intre magistrate si popor . In acest scop magistratul se prezenta in fata poporuluio cu un proiect de lege care era denumit EDICT,dup ace magistratul citea textul proiectului de lege poporul , dezbatea acel proiect timp de 24 de zile in adunar ad-hoc ,dupa care poporul era convocat din nou de acelasi magistrate pentru a se pronunta asupra proiectului de lege . Daca poporul era de accord cu acel proiect de lege pronunta cuvintele "uti rogas" iar daca nu era de acord pronunta cuvantul "anticvo"(sa ramana ca inainte), insa poporul nu putea adduce amendamente la proiectul de lege incat fie il aproba in bloc fie in respingea in bloc .Daca legea era votata de popor urma sa fie cercetata de senat in vederea ratificarii ,iar daca senatul o ratifica legea intra in vigoare. Legile romane aveau o structura formata din trei parti : prescription,rogatio,sanction.in prescription se mentionau numele magistratului care a propus legea , adunarea care a votat legea comitia ciliate tribute, dar si locul in care s-a votat legea (comitia ciliata(comitie militara) erau obligati sa se intanleasca doar ina fara romei) precum si ordinea in care unitatile de vot si-au exprimat vointa . In rogation erau cuprinse dispozitiile legii,textul propriu-zis,iar daca legea cuprindea mai multe dispozitii si de regula cuprindea,erau sistematizate in capitol si in paragrafe. In sanction se preciza ce consecinte vor decurge in ipoteza incalcarii dispozitiilor din rogation. In functie de sanctiunea lor legile romane erau de trei feluri :Leges perfecte ,leges milus cvan perfecte, leges imperfect. 5

20.10.2010 Drept Roman cursul 3

dre

In sanctiunea legilor perfecte se prevedea ca actul juridic incheiat prin incalcarea dispozitiilor din rogation este nul nu-si produce efectele. in sanctiunea legilor mai putin perfecte se mentiona ca actul juridic incheiat prin incalcarea dispozitiilor din rogation este valabil ,isi produce efectele, dar autorul acelui act este pedepsit cu plata unei amenzi. Iar in sanctiunea legilorimperfecte se mentiona pur si simplu ca nu este permisa incalcarea dispozitiilor din rogation fara a se preciza ce consecinte anume vor decurge in cazul incalcarii acelor dispozitii.Cea mai veche si totodata cea mai importanta lege romana este legea celor douasprezece table (lex duodecim tabularul).Aceasta lege a fost adoptata pe fondul conflictului dintre patricieni si plebei deoarece asa cum am mai spus multa vreme obiceiurile juridice erau tinute in secret de catre pontifi ,iar pontifi erau alesi din randurile patricienilor (alesi dintre patricieni) si daca se declansa un litigiu , conflict, intre un patrician si un plebeu partile se adresau pontifilor , pentru a afla care este reglementarea juridical in acea materie,iar pontifii erau suspectati a fi partinitori , dadeau raspunsuri favorabile patricienilor. De aceea in repetate randuri plebeii au cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si afisate in forum ,in piata publica pentru ca toti cetatenii romani sa cunoasca dispozitiile normelor de drept in acest scop plebeii l-au ales zece ani la rand ca tribun pe Terentillius Arsa care de fiecare data cand isi prelua functia crerea ca obiceiurile as fie sistematizate si publicate. Fata de aceste presiuni in anul 451 i.HR patricienii au acceptat sa formeze o comisie din zece barbate care sa scrie dreptul,decenvirii legibus scribundis .Comisia a sistematizat obiceiurile ,le-a pus intr-o anumita ordine si le-a afisat in acelasi an pe 10 table de lemn dar plebeii au considerat ca acea codificare nu este completa astfel incat dupa 2 ani in 449 s-a format o noua comisie din care faceau parte si cinci plebei,p noua comisie care a facut o sistematizare completa a obiceiurilor juridice si le-a publicat in forum in piata public ape 12 table de bronz.legea celor douasprezece table este un adevarat cod deoarece ea cuprinde intregul drept public si privat din acel moment istoric , de altfel in unele texte romane aceasta lege este denumita si codul DECENVIRILOR (codul decenviral) . in domneiul privat cele mai importante dispozitii se refera la statutul juridic al persoanelor , la organizarea familiei , la proprietate ,si la succesiuni .Pe cand dispozitiile din material obligatiilor sunt putine la numar doar cateva ,intrucat asa cum vom vedea obligatiile sunt oglinda juridical a economiei de schimb ,ori la momentul adoptarii legii, economia de schimb roman se afla abea la inceputurile sale . Multa vreme s-a afirmat in mod gresit eronat,ca legea celor douasprezece table nu ar fi originala , ci ca ar fi fost imprumutata de la greci In acest sens se invoca un text din Titus Livius (istoric) conform caruia inainte de adoptarea legii o comisie formata din cinci barbate s-ar fi deplasat in Grecia mare (Sudul Italiei) pentru a studia dreptul grec .In realitate legea celor douasprezece table este profund originala deoarece ea oglindeste in mod fidel modul de viata al romanilor precum si mentalitatea, psihologia lor , si in al doilea rand s-au facut studii comparative intre legea celor douasprezece table si legile lui Solon (cel mai mare legislator atenian)si s-a constatat ca exista numai trei elemente commune , ceea ce este cu totul nesemnificativ .