Vasile Alecsandri

ara
Din umbra deas-a norului ntins pe ri strine Cu aripele dorului Voios revin la tine, O! cuib al fericirilor, O! ar luminoas, Comoara-a nlucirilor, Gradina mea frumoas! -avntul tinereelor Ce-n snu-mi se trezete, Prin lumile poeilor Zburnd m rtceste. i-n farmecul avntului Tot ce sub ochi rsare n poalele pmntului Mai drgla mi pare; ntinderea cmpiilor n zri mai lin se perde. Mai dulce-i rodul viilor, Verdeaa e mai verde. Mai nalte sunt inlimile, Mai cald e mndrul soare, Mai limpezi limpezimile De ruri i izvoare. Iar fetele cu florile Mai viu rd ntre ele, i spun privighetorile Mai tainic vers la stele. Aice-i ara basmelor Ce-ngn-a noastr minte Prin freamtul fantasmelor Din timpi de mai nainte. Aice-i vestea Doamnelor Din lumea legendar, -a prelungirii toamnelor Sub cerul de primvar. Aice-i ara rilor -a doinelor de jale

Ce-n linitirea serilor Te in uimit n cale. Aici cu lcrimioare Bujori se prind n hor. Aice nsui soarele Are-ntre flori o sor, i-n stncele Carpailor Cresc pseri nzdrvane, i-n sufletul brbailor, Mndriile romne! O! gura dulce-a raiului, Tu dai prin o zmbire i fericire traiului, i morii fericire. Luceferii eterului Rvnind privesc la tine, i toi ngerii cerului Te-au ndrgit ca mine!