CALCULUL HIGROTERMIC

Acest calcul va cuprinde: 1). Verificarea panoului mare prefabricat de fatada 2). Calculul higrotermic al acoperisului terasa. B.1. VERIFICAREA PANOULUI MARE PREFABRICAT DE FATADA

Mai intii vom calcula suprafete carespunzatoare fiecarui zone :

a). Stabilirea rezistentei la permeabilitate termica :

Suprafata opaca a panoului a fost impartita in urmatoarele cinci zone distincte:

1) Zona campului curent al panoului. 2) Zona nervurilor din jurul golului de fereastra. 3) Zona imbinarilor verticale si a celor orizontale cu un strat de polistiren expadat de 4,8cm 4) Zona imbinarilor orizontale cu polistiren de 4,8cm si un strat de aer de 2cm 5) Zona imbinarilor orizontale cu polistiren de 9cm si un strat de aer de 2cm Tinind cont ca rezistenta la permeabilitate termica a unui anumit strat este:

Si ca rezistenta globala la permeabilitate termica a unei zone se exprima ca suma a permeabilitatilor stratelor componente, vom conduce calculul in urmatorul tabel (Tabelul B.1.):

Prin urmare obtinem:

Rezistenta la permeabilitate termica a partii opace este:

Coeficientul de corectie "e" ce tine seama de influenta negativa a puntilor termice este:

Tinind cont acum de faptul ca:

rezistenta efectiva medie la transfer termic este:

Rezulta ca avem indeplinita conditia climatica III.

pt. zona

b).Calculul coeficientului de amortizare a amplitudinii de oscilatie a temperaturii exterioare, in zona de camp curent (zona1):

Deoarece pentru stratul 1 avem : D =1,121 >1 , rezulta:

D =1,224>1

D =0,699<1

Tinind cont ca - pe timp de iarna

Tinind cont ca - pe timp de iarna avem;

Se observa deci ca ,

c).Calculul defazajului oscilatiei temperaturii suprafetei interioare in zona campului curent:

Coeficientul de asimilare termica Ui, pentru D =1,121>1 este Ui=U1=S1=16,25 Coeficientul de asimilare termica Ue se calculeaza incepind cu stratul 3, deoarece D +D2=0,699+1,224=1,923>1

Tinind cont de expresia defazajului

, avem:

- Pe timp de iarna:

- Pe timp de vara:

d).Calculul ta condens (calculul riscului de umezire progresiva):

Pornim in acest calcul cu urmatoarele valori:

In calcul vom folosi urmatoarele formule:

Pentru comoditatea calcului acesta s-a facut in tabelul de mai jos (Tabelul B.2.):

Deoarece dupa cum se observa pe toate fetele straturilor peretului exterior este respectata conditia: nu exista riscul de acumulare progresiva a umiditatii in structura acestui element. Din analiza rezultatelor obtinute prin calculele efectuate rezulta ca structura si dimensiunile alese pentru panou mare de fatada executat prefabricat sunt corespunzatoare.

B.2. CALCULUL HIGROTERMIC AL ACOPERISULUI TERASA

Intrucit am conceput acoperisul terasa ca necirculabil, am ales pentru acesta structura prezentata la capitolul1, dedicat evaluarii incarcarilor. De la interior spre exterior straturile acoperisului terasa sunt urmatoarele:
1. Tencuiala interioara din mortar de ciment - 1,5 cm 2. Strat de rezistenta - placa monolita de beton armat - 11cm 3. Strat de panta - beton simplu cu zgura de cazan - 10cm 4. Strat de egalizare - mortar de ciment - 2cm 5. Bariera de vapori - 1C+2B pe amorsaj - 0,2cm 6. Strat de poza - nisip - 1cm 7. Strat termoizolant - placi BCA "X" cm 8. Strat de protectie a termoizolatiei - hartie de ambalaj 9. Strat al hidroizolatiei - sapa ciment - 2,5cm 10. Strat de difuzie - carton perforat - 0,5cm 11. Hidroizolatie - 2P+1C+4B - 0,65cm 12. Strat de protectie a hidroizolatiei - nisip grauntos a). Dimensionarea grosimii termoizolatiei

Vom tine cont ca in calculul la transmisia termica nu se vor considera straturile 8, 10 si 12.
Conform Decretului nr 256/14.07.1984 si Normelor tehnice N.P.15 -85 pt. zona a III-a climatica, pt. acoperisul terasa avem:

Vom determina grosimea minima necesara a termoizolatiei din conditia:

unde:

Calculul a fost condus in Tabelul B.3.:

Am obtinut, deci:

b). Determinarea ampitudinii de oscilatie a temperaturii conventionale de vara a aerului exterior:

c). Determinarea coeficientului de amortizare a amplitudinii de oscilatie a temperaturii exterioare:

Cu aceste valori aplicind relatia:

d). Determinarea amplitudinii de oscilatie a temperaturii suprafetei interioare: Aplicam relatia:

e). Defazajul oscilatiei temperaturii suprafetei interioare:

Deoarece D1+D2=01623+1,0273=1,1896>1>1 se calculeaza coeficientul de asimilare termica a suprafetei interioare (ui) incepind cu stratul 1.

DeoareceD9+D8+D7=0,1253+0,2712+3,1548=3,5513>1 se calculeaza coeficientul de asimilare termica a suprafetei exterioare incepind cu stratul 8.

Cu aceste valori avem :

f).Verificarea lipsei acumularii progresive a umiditatii din condens: Acest calcul a fost condus in Tabelul B.4., iar rezultatele sunt prezentate si sub forma grafica in Figurile B.1. si B.2.

Pentru aceasta etapa a calcului la difuzia vaporilor din STAS-ul in vigoare s-au extras:

S-au folosit formulele:

Aspecte sociale

9.1. Constientizarea utilizatorilor. Cai si mijloace de influentare a "comportamentului energetic"

O societate moderna consuma multa energie, att n productie, ct si la consumatorii finali. In plus, consumul final de energie, al populatiei, are componente ce pot fi privite ca vitale, fara de care traiul modern este greu de conceput: energia termica pentru caldura si apa calda, electricitatea pentru lumina si mijloace de comunicare etc. Societatile se diferentiaza ntre ele dupa eficienta cu care produc si consuma energia. Romnia cheltuieste anual sume foarte mari pentru a-si asigura, din import, necesarul de combustibili primari (titei si gaz). A investi n cresterea eficientei energetice reducnd n mod corespunzator cheltuielile pentru combustibili este un lucru ntelept att pentru prezent, prin reducerea facturii energetice platite de populatie, ct si pentru viitor, n perspectiva dezvoltarii durabile a societatii. Problema utilizarii eficiente a energiei n cladiri se solutioneaza prin mijloace tehnice si financiare; factorul uman, de cele mai multe ori, nu este luat n ecuatie. Aceasta este o mare eroare ntruct sc 626g64g himbarea comportamentului consumatorului fata de utilizarea energiei ofera un potential de economisire considerabil, obtinut de regula cu cheltuieli minime. n acest domeniu, al comportamentului uman, este mult de lucru, Romnia avnd de depasit handicapul unei perioade ndelungate n care notiunea de proprietate particulara a fost aproape uitata, iar cea de economie de energie s-a confundat adesea cu lipsa ei totala. Constientizarea consumatorilor si schimbarea atitudinii fata de utilizarea energiei sunt conditii de succes pentru implementarea unui proiect de eficienta energetica n cladiri, [1]. Un rol primordial n acest demers l are informarea consumatorilor, att n ceea ce priveste ntelegerea corecta a masurilor si solutiilor de crestere a eficientei utilizarii energiei, ct si, mai ales, prin evidentierea rezultatelor la nivelul utilizatorului si la nivel national, prin implicatiile de mediu, economice, strategice.

Campaniile de constientizare a populatiei privind eficienta energetica n cladiri sunt mijloace indispensabile pentru schimbarea "comportamentului energetic" al consumatorilor. Ele pot fi initiate la nivelul localitatii de catre Organele Administratiei Publice Locale si au ca obiective pe termen scurt: crearea unei sensibilitati privind economisirea energiei si folosirea ei n mod rational furnizarea de informatii concrete si corecte privind modalitatile practice de economisire a energiei, cu referire la masurile cu costuri minime, care pot fi luate chiar de utilizatori evidentierea rezultatelor preconizate ce se obtine prin aplicarea masurilor de economisire a energiei, cu referire la: reducerea cheltuielilor pentru energie, mbunatatirea conditiilor de confort etc.

Un impact deosebit l are prezentarea rezultatelor unor proiecte realizate, care sunt n functiune; este interesant de vazut cu ct s-a redus factura energetica si care este ponderea cheltuielilor cu energia din bugetul familiei, institutiei etc; sau cum s-au mbunatatit conditiile de igiena si de confort. Ca mijloace tehnice de informare se folosesc: anunturi si articole n presa locala spoturi radio si TV fluturasi tipariti; pliante si brosuri afise si postere dezbateri publice, mese rotunde, conferinte expozitii

Informatiile care sunt furnizate locatarilor, pentru a avea un impact ct mai mare, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

sa foloseasca un limbaj clar, evitnd jargonul tehnic; locatarii nu nteleg, de regula, detaliile tehnice, astfel nct toate datele trebuie furnizate n "limba locatarilor" locatarii accepta informatii de la vecini mai degraba dect de la straini sa foloseasca un suport durabil pentru informatii: un calendar cu sfaturi practice, etichete autocolante etc. utilizarea de ilustratii si ct mai putin text sporirea efectului informatiilor prin repetarea lor la diferite intervale de timp, prin mai multe tehnici de comunicare

9.2. Implicarea locatarilor n proiectele de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor

Deosebit de importanta este implicarea directa a locatarilor n programe si proiecte de reabilitare termica a cladirilor. Proprietarii si chiriasii investesc n mod continuu n ntretinerea si renovarea constructiei si instalatiilor. Prezentnd economisirea energiei nu ca un subiect separat ci combinat cu ntretinerea si renovarea cladirii, sansele de convingere a locatarilor pentru a demara astfel de lucrari sunt mult mai mari. Iata cteva din nvatamintele desprinse din programul national "E'novation", [1], desfasurat n Olanda n 1988 - 94, cu referire la modalitatile de convingere a locatarilor pentru implicarea n lucrari de renovare a locuintelor: aratati ca un consum mai redus de energie poate fi n concordanta cu un confort termic mai ridicat, ntr-un mediu interior mai sanatos evidentiati efectele aplicarii masurilor asupra cheltuielilor de exploatare si ntretinere prin proiecte demonstrative, acordati prioritate transferului de cunostinte catre locatari, aratnd noile posibilitati tehnice de realizare a lucrarilor

satisfactia proprietarilor si chiriasilor evidentiata n mass-media constituie o publicitate mai buna pentru proiect dect articolele si prezentarile firmelor furnizoare sau ale expertilor limitati ct mai mult perioadele de deranj al locatarilor pe parcursul lucrarilor de reablitare si reparatii; concentrati aceste perioade ca timp si loc instruiti cu grija locatarii pentru a utiliza facilitatile dupa instalarea lor; nu considerati treaba ncheiata dupa receptia lucrarilor

Daca oamenii sunt motorul actiunilor de reabilitare a constructiilor, cu siguranta ca banii constituie benzina. Compania de constietizare, pe lnga partea tehnica, trebuie sa se ocupe si de posibilitatile de finantare a lucrarilor; totodata trebuie tinut cont si de specificul locuirii n blocuri de locuinte: lucrarile se fac n comun, de catre proprietari individuali. Trebuie date informatii privind modalitatile de asociere pentru obtinerea unor credite avantajoase, conditiile de garantare a creditelor, dobnzile la mprumuturi etc. Exista institutii internationale si nationale care acorda credite pentru lucrari n domeniul constructiilor; astfel, pot fi puse la punct programe de mprumuturi pentru lucrari de modernizare a locuintelor si de economisire a energiei. Iata un exemplu: "Programul de mprumuturi pentru modernizare si eficienta energetica" implementat de CHP (USAID) la Timisoara, [1], prevede disponibilizarea, catre asociatiile de locatari, a unor credite mici, pe termen scurt (2 ani) pentru lucrari de reabilitare si reparatii la locuinte. Se au n vedere urmatoarele lucrari: reparatii la acoperis (termoizolare si refacerea hidroizolatiei) nlocuirea usilor si ferestrelor

contorizare individuala pentru apa rece, apa calda si ncalzire centrala termica proprie refacerea instalatiilor electrice aferente partilor comune

Un sondaj de opinie, realizat de IRSOP n 1999, referitor la situatia locativa din Romnia, [2], a relevat faptul ca 62 % din locatari nu sunt satisfacuti de confortul locuintei actuale, iar 57 % sunt dispusi sa ntreprinda lucrari de renovare a locuintei; din pacate, capii de familie se asteapta sa solutioneze aceste probleme, n medie, peste 4 ani. Pentru aceasta nu sunt suficiente doar proiecte izolate ci trebuie dezvoltate programe, la scara nationala, cum ar fi, de exemplu, "economisirea si creditarea n sistem colectiv" a lucrarilor de reabilitare si modernizare, inclusiv energetica, a cladirilor. n Franta, Anglia, Austria, Germania s.a. aceste sisteme de finantare functioneaza de multi ani. n Romnia, prin emiterea Ordonantei de Urgenta nr. 174/2002 se demareaza aceasta activitate, pentru domeniul reabilitarii termice a cladirilor de locuit multietajate, prin instituirea unor programe nationale anuale, [3], [4]. Se prevede ca asociatiile de proprietari/locatari sa contribuie n proportie de 15 % cu fonduri proprii (din fondul de reparatii al asociatiei), restul fiind acoperit din credite cu dobnda redusa si alocatii de la bugetul de stat. Pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitare termica a locuintei, proprietarul este scutit de impozit pe locuinta. Categoriile de lucrari de reabilitare care fac obiectul acestei Ordonante sunt: termoizolare pereti exteriori si plansee peste ultimul nivel sau peste subsol; transformarea terasei n sarpanta reparatii la ferestre sau nlocuirea lor cu ferestre termoizolante contorizarea energiei termice la nivel de imobil

montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat pe corpurile de ncalzire contorizarea consumurilor individuale de apa calda de consum (si de apa rece); montarea de armaturi sanitare performante termoizolarea conductelor din subsol

9.3. Reducerea facturii energetice platite de populatie

Perioada de tranzitie parcursa de societatea romneasca dupa 1990 a adus modificari importante n structura fortei de munca. Prin aplicarea unor masuri de restructurare economica, n societatea romneasca a crescut numarul somerilor si cel al pensionarilor, n timp ce forta de munca a scazut continuu, ponderea angajatilor fiind n prezent cca 20% din populatie. Inflatia, majorarea costurilor pentru hrana si locuinta precum si oferta redusa de pe piata muncii au facut ca multe familii sa se confrunte cu aspecte ale saraciei. Un studiu realizat n 2003 de specialisti ai Bancii Mondiale, [5], releva ca cca 29% din populatia Romniei traieste sub limita pragului de saracie; pragul de saracie a fost stabilit la un nivel al venitului lunar pe membru de familie de circa 40 Euro. Jumatate din populatia urbana aflata sub limita pragului de saracie se gaseste n situatia de a nu putea achita costul utilitatilor publice, acumulnd datorii, iar 8% s-au deconectat de la sistemele centralizate de alimentare cu caldura si apa calda. Pentru o familie de 3 persoane care locuieste la bloc ntr-un apartament de 3 camere, cheltuielile totale pentru utilitati (energie termica, energie electrica, gaze naturale, apa-canal, salubritate) reprezinta n medie 30.45% din venituri. Faptul ca, n prezent, din aceste cheltuieli partea de energie termica reprezinta cca jumatate, ne arata importanta masurilor de eficienta energetica n cladiri, masuri care conduc la micsorarea facturii energetice si care au, n consecinta, un impact social deosebit, [6]. Se prezinta, n continuare, exemple n care se evidentiaza efectul masurilor de reabilitare termica a cladirilor asupra reducerii facturii energetice, [7], [8].

n calcule s-a considerat un pret mediu al energiei termice furnizate populatiei de 0,03 Euro / kWh. Exemplul 1 Bloc de locuinte P+4 etaje, construit n anul 1980, amplasat n Braila, zona climatica II; 83 garsoniere; aria construita desfasurata: 3.030 m2. Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt: pentru ncalzire: 291.700 kWh/an pentru apa calda menajera: 235.300 kWh/an total energie termica: 527.000 kWh/an

Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe garsoniera de 6.350 kWh/an si la un cost al acesteia de 190,5 Euro pe an pentru o garsoniera. Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica: transformarea terasei blocului n acoperis sarpanta termoizolarea planseului dintre subsolul nencalzit si parter cu vata minerala de 6 cm grosime nlocuirea ferestrelor cu ferestre din geam termoizolant ("termopan") si tmplarie de PVC izolarea conductelor de ncalzire si apa calda din subsol contor de energie termica la intrarea n bloc; montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare.

Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 321.000 kWh/an ceea ce reprezinta cca 60% din consumul actual. Acest lucru se traduce n reducerea facturii de energie termica pentru o garsoniera cu 250.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).

 Exemplul 2 Bloc de locuinte P+4 etaje, construit n anul 1972, amplasat n Bucuresti (zona climatica II); 30 apartamente de 3 camere; aria construita desfasurata: 2.505 m2. Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt: pentru ncalzire: 493.460 kWh/an pentru apa calda menajera: 250.000 kWh/an total energie termica (ncalzire si apa calda): 743.460 kWh/an

Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 24.782 kWh/an si la un cost al acesteia de 743 Euro pe an pentru un apartament de 3 camere. Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica: termoizolarea terasei cu polistiren de 12 cm grosime termoizolarea planseului dintre subsol si parter cu vata minerala de 8 cm grosime nlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tmplarie de PVC contorizarea energiei termice, inclusiv montarea de repartitoare de costuri si robinete cu termostat la radiatoare termoizolarea conductelor de ncalzire si apa calda din subsol reparatii si nlocuiri de armaturi la instalatia de apa calda

Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 408.000 kWh/an, ceea ce reprezinta 55% din consumul actual. Acest lucru se traduce n reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 3 camere cu 1.115.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).

 Exemplul 3 Bloc de locuinte, P+10 etaje, construit n anul 1978, amplasat n Brasov, zona climatica IV; 44 apartamente de 2 camere; aria construita desfasurata: 3.628 m2. Consumurile actuale de energie termica ale blocului sunt: pentru ncalzire: 627.900 kWh/an pentru apa calda: 286.000 kWh/an total energie termica (ncalzire si apa calda): 913.900 kWh/an

Aceasta revine la un consum anual de energie termica pe apartament de 20.770 kWh/an si la un cost al acesteia de 623 Euro pe an pentru un apartament de 2 camere. Se aplica urmatoarele masuri de reabilitare termica: termoizolarea peretilor exteriori cu polistiren de 10 cm grosime termoizolarea planseului terasa cu polistiren de 12 cm grosime nlocuirea ferestrelor cu ferestre cu geam termoizolant si tmplarie de PVC contorizarea energiei termice pentru ncalzire si apa calda menajera termoizolarea conductelor de ncalzire si apa calda din subsol; reparatii si nlocuiri la instalatia de ncalzire si apa calda

Ca urmare a aplicarii acestor masuri consumul total de energie termica al blocului scade la 460.000 kWh/an, ceea ce reprezinta cca 50% din consumul actual. Acest lucru se traduce n reducerea facturii de energie termica pentru un apartament de 2 camere cu 1.040.000 lei pe luna (preturi decembrie 2003).

Bibliografie

1. Conservarea energiei n cladiri din Europa de Est. Volumul Conferintei SAVE, Bucuresti, 19-20 iunie 1997. 2. IRSOP - Sondaj de opinie privind situatia locativa, 1999. 3. OUG 174/27.11.2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. MO nr.890/09.12.2002. 4. HG 1070/11.09.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 174/2002. MO nr.661/18.09.2003. 5. Raportul Bancii Mondiale nr.26169-RO "Romnia: Evaluarea saraciei", 2003. 6. APER - Ponderea facturii energetice n veniturile realizate de familiile sarace. Bucuresti, 2003. 7. Al.Marinescu, Emilia - Cerna Mladin, Dan Berbecaru, Mihaela Georgescu - ndrumar de eficienta energetica pentru cladiri. Braila, 2003, Editura MTM Prodesign. 8. IPCT - Studii si testari asupra cladirilor privind performantele de izolare termica. 2002. MANAGEMENTUL INTERACIUNII PROIECT-MEDIU

Rezumat n cadrul acestui capitol se prezinta succint interactiunea proiect-mediu. Se prezinta mai nti impactul mediului asupra proiectelor de constructii prin prisma riscurilor naturale la care este supus teritoriul Romn 434d36e iei. n continuare se analizeaza, pe scurt, impactul proiectelor de constructii asupra mediului si necesitatea trecerii la proiectarea si executia constructiilor durabile. Cuprins 17.1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii 17.2. Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

17.1. Impactul mediului asupra proiectelor de constructii

Orice proiect de constructii este afectat substantial de mediul n care este realizat, dupa cum si proiectul realizat poate influenta mediul n care va functiona.

La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care acesta este supus. Romnia este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale 1[1]. Cele mai importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de constructii att n faza de dezvoltare, ct si n faza de exploatare. Proiectele de constructii se confrunta cu: 1) Riscuri climatice, care se materializeaza n precipitatii torentiale ntmplatoare, seceta si vnturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare. Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de alimentare cu apa cu implicatii att asupra duratei de executie, ct si asupra duratei de exploatare a proiectului.
Vnturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducnd productivitatea muncii si influentnd calitatea lucrarilor, dar si costurile proiectului prin surplusul de cheltuieli pentru asigurarea stabilitatii acestuia n exploatare.

2) Riscuri seismice. Romnia este caracterizata printr-o activitate seismica care se manifesta cu violenta din timp n timp. Regiunile seismice importante sunt localizate n Vrancea, Fagaras, Banat si Maramures. Cele mai puternice seisme subcrustale din Europa sunt nregistrate n Vrancea. Ultimele doua seisme puternice n Romnia au avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala. n 1977 cutremurul a provocat 1570 de victime omenesti, a distrus aproape 33.000 cladiri si a produs pagube la 765 unitati industriale. Aceste conditii impun masuri speciale n proiectare si executie care conduc la cresterea costurilor proiectelor. 3) Riscuri legate de eroziunea solului. Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole conduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste modificari se materializeaza n pierderi de suprafete agricole si silvice apreciate la 4,5 ha /an n Platoul Transilvaniei, 4,4 ha /an n Platoul Moldovei si la 3,8 ha /an n Sub-Carpatii Buzaului si Gorjului, precum si n Platoul Trnavelor. Aceste modificari pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului. 4) Riscul de inundatii. Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de comunicatii si agriculturii. n Romnia se nregistreaza 4000 bazine fluviale care afecteaza aproximativ 35.000 km2. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de zapada sau de amndoua. Pna la 50% din inundatii se nregistreaza primavara. Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii solului. n plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si masarea ei n vai si locuri nguste, provocnd, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele 1

inundatii catastrofale n Romnia au avut loc n anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii care au avut efecte mai reduse, n acest secol, au avut loc n anii 1932, 1938, 1948 si 1994.
Lucrarile de constructii pot reduce riscurile de inundatii pentru unele zone (poduri, amenajari fluviale, baraje), dar pot conduce la cresterea riscului de inundatii daca amplasamentul nu este bine ales, daca proiectul presupune defrisari masive sau daca proiectul stranguleaza anumite vai prin care se deverseaza surplusul de apa.

17.2. Impactul constructiilor asupra mediului. Dezvoltarea durabila

Unele dintre cele mai mari probleme ale deteriorarii mediului sunt create de ncalzirea atmosferei si subtierea stratului de ozon. Ambele sunt amplificate si de ciclul de viata al constructiilor (de la executie pna la postutilizare). Constructiile consuma cantitati foarte mari de energie si de materii prime, ceea ce reprezinta o grea povara pentru mediul nconjurator. Cantitatile mari de materiale extrase din contextul natural (piatra din cariere, pietris, nisip din balastiere, lemn din paduri etc.) provoaca rani greu de vindecat mediului natural. Fiecare dintre aceste interventii influenteaza umiditatea, curentii de aer, pnzele freatice, stratul fertil al solului etc., ceea ce are repercusiuni costisitoare pentru ecosistemele asupra carora actioneaza. n perioada de exploatare a constructiilor apar noi factori poluanti reprezentati n principal de consumul de energie si de eliminarea reziduurilor conditionate de folosirea constructiilor (reziduuri menajere la constructiile de locuit si reziduuri industriale, agricole etc., foarte diferite cantitativ si din punctul de vedere al nocivitatii). Toate acestea reprezinta un mare interes pentru ecologisti, public, guverne, grupuri de interese si impun, din ce n ce mai ferm, o analiza temeinica a impactului asupra mediului ca o parte integranta a exprimarii eficientei economice a proiectelor.

Influente le proiectelor de constructii asupra mediului pot fi de natura fizica, chimica, biologica, social-economica etc.

Drumul de urmat (planul de viitor)

Figura 80. Ciclul pentru asigurarea dezvoltarii durabile n figurile 80 si 81 se prezinta ciclul ce trebuie parcurs de un proiect pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si fazele prin care urmeaza sa treaca proiectul n situatia unor principii si resurse date.

Procesul

Figur a 81. Fazele proiectului n conditiile unor principii si resurse date. De mai bine de doua decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de dezvoltare durabila, lansat n raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din anul 1972. n cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 a fost statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avnd obiective complementare. Prin acordul international exprimat n Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabila s-a constituit n optiune strategica globala pentru secolul urmator. n acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. De aceea, se vorbeste n prezent si n domeniul constructiilor despre dezvoltare durabila si constructii durabile. Multe dintre proiectele de constructii provoaca perturbatii, uneori ireversibile, asupra mediului (autostrazi, amenajari portuare, canale de irigatii, linii de metrou etc.) si de aceea trebuie sa se intervina nca din etapa de proiectare pentru diminuarea influentei acestora. Impactul unui proiect asupra mediului poate fi sintetizat n figura 82. .

Figura 82. Impactul unui proiect asupra mediului

Impactul proiectului asupra mediului trebuie sa fie evaluat din primele faze (alegerea variantei de proiect, studiul de prefezabilitate) si sa fie luat n calculul

aprecierii eficientei proiectului deoarece contracararea acestui impact dupa realizarea proiectului poate conduce la pierderi considerabile pentru investitori. Managerul de proiect are obligatia sa analizeze impactul proiectului asupra mediului si sa contribuie la eliminarea efectelor negative ale acestuia pentru reducerea influentelor negative asupra parametrilor financiari si economici ai proiectului. Proiectarea, executia, exploatarea si reconversia unei constructii durabile pot fi conduse pe baza schemei din figura 83. Termeni cheie - interactiune proiect-mediu - risc natural - risc climatic - risc seismic - risc de eroziune a solului - risc de inundatii - factor poluant - dezvoltare durabila - calitatea vietii - mediu ameliorat

ntrebari 1. Ce riscuri naturale sunt active n Romnia? 2. Cum actioneaza aceste riscuri asupra proiectelor de constructii (n fazele de proiectare, executie, exploatare, postutilizare) ?

3. Ce masuri urmeaza sa fie luate, n fiecare faza a unui proiect de constructii, pentru a diminua riscul natural? 4. Ce este o constructie durabila? 5. Care sunt etapele analizei unei constructii durabile? 6. Ce fel de influente genereaza proiectele de constructii asupra mediului? <a href="http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/EVALUAREAINCARCARII-DIN-SEISM34835.php" target="_blank" title="EVALUAREA INCARCARII DIN SEISM - http://www.scritube.com">EVALUAREA INCARCARII DIN SEISM</a> DETERMINAREA COIEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA "G" Coieficientul global de izolare termica(G) a unei cladiri sau a unei parti de cladire reprezinta pierderile de caldura prin elementele de inchidere ale acesteia , pentru o diferenta de temperatura de 1 grad celsius intre exterior si interior, raportate la volumul incalzit al acesteia. Coieficientul global de izolare termica(G) este un indicator conventional al nivelului de performanta termoenerget 737b11h ica de iarna al unei cladiri in ansamblul ei , sau a unei parti din cladire distincta din punct de vedere functional Determinarea si verificarea G se face pentru cladirile de tip industrial in baza prevederilor din normativul C 107/2 Cu ajutorul acestui coieficient, este posibil ca , prin conceptia complexa initiala a cladirii si prin modul de alcatuire a detalilor , sa se limiteze pierderile de caldura in exploatare , in vederea reducerii consumului de energie pentru incalzirea cladirilor. G trebuie indeplinit impreuna cu celelate criterii Coieficientii 'G' nu tin seama de aportul solar sau de aporturile de caldura datorate ocuparii locuintelor . Calculul 'G'

V-volumul incalzit al cladiri Ai-aria elementului de constructie i avand rezistenta termica R'mi R'mi-rezistenta termica specifica corectata , medie , pe ansamblul cladirii a unui element de constructii i -factor de corectie al temperaturii exterioare

Pentru calcule in faza preliminara de proiectare se pot da urmatoarele valori -la rosturi deschise sau poduri =0.9

-la rosturi inchise , la spatii adiacente neancalzite sau avand alte destinatii =0.5 Tamplaria exterioara este de tipul -ferestre exterioare de tip termopan cu strat de argon R=0.90 -usi exterioare de tip termopan cu R=0.90 -usi interioare cu rezistenta termica R=0.44 Cladirea este conforma din punct de vedere al coieficientului de izolare termica daca

GN-coieficientul global normat de izolare termica

-A1-aria suprafetelor componente opace ale peretilor verticali care fac in planul orizontal un unghi mai mare de 60 grade , aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neancalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax [m2] -A2-aria suprafetelor planseelor de la utimul nivel (orizontale) , aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neancalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax [m2]

-A3-aria suprafetelor interioare aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neancalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax [m2] -P-perimetrul exterior al spatiului aferent cladirii aflat in contact cu solul sau ingropat -A4-aria suprafetelor peretilor transparenti sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neancalzit, calculata luand in considerare dimensiunile nominale ale golului din perete [m2] -V-volumul incalzit, calculat pe baza dimensiunilor exterioare ale cladirii[m3] - a, b, c, d, e-coieficienti de control pentru elemente de constructii din tabele in functie de tipul cladirii si zona climatica. Pentru cladirile cu ocupare discontinua , industriale din zona climatica 2 avem urmatoarele valori pentru coieficientii de control Tabel 1.9 Coieficienti de control a 0.60 b 1.50 c 0.90 d 1.40 e 0.25

A1=508.2-40.64-26.24+141-18-11.52+141-11.73-2.16+508.2=1188[m2] A2=84.7*23.5=1990.45[m2] A3=11.6*84.7+84.7*9=1744.8[m2] A4=0-nu avem pereti translucizi sau din sticla V=23.5*34.7*6=11942[m3]

Tabel 1.10 Calcul G Nr crt 1 2 3 4 Elementul de constructii Placa peste sol Planseu ultimul nivel Pereti exteriori Tamplarie exterioara F+U

A[m2] 2099 1990 1188 110.2 6.85 3.2 2.3 0.9

[-] 0.9 0.9 0.9 0.9 275.78 558 464.4 110.1

Total

5387.2

1407

Verificare

0.11 0.46

OBS-Cladirea are un coieficient global de izolare termica , G' care satisface relatia de verificare, nu sunt necesare adaptari ale suprafetelor vitrate sau a arhitecturii

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA

Cladirile au destinatii, forme si caracteristici constructive diferite, iar pentru satbilirea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor de incalzire este necesar sa se calculeze necesarul de caldura care exprima cantitatea de energie termica cedata de fiecare incapere in mediul inconjurator

Metoda de calcul al necesarului de caldura pentru incalzire este reglementat prin ST 737d33h AS 1907 si se aplica tuturoro tipurilor de cladiri civile si industriale cu cateva exceptii : -incaperi amplasate subteran ; -constructile sau incaperile incalzite rar, pe perioade scurte de timp ; -constructii cu instalatii de incalzire prin radiatie. Necesarul de caldura pentru incalzire a unei incaperi

in care : -QT este fluxul termic cedat prin transmisie, considerat in regim stationar, corespunzator diferentei de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza incaperea -QI sarcina termica pentru incalzirea aerului rece patruns in interior de la temperatura exterioara pana la cea interioara suma adaosurilor afectate fluxului termic cedat prin transmisie

Fluxul termic cedat prin transmisie QT =Qe+Qs [W] in care -Qe pierderi de caldura prin elemente de constructii in contact cu aerul pe ambele fete

[W] in care : -CM coieficient de corectie al fluxului termic pentru cladiri industriale CM=1 -m coieficientul de masivitate termica al elementelor de constructii exterioare conform STAS 6472 ;D-indice de inertie termica pentru elementele de constructie lipsite de inertie termica , cu D 1 (usi , ferestre) m=1.2 pentru elementele de constructie interioare (pereti si plansee interioare ) =1 -S aria suprafetei fiecarui element de constructie -ti, te-temperaturile conventionale de calcul ; ti depinde de destinatia incaperii si(sau) procesul tehnologic si te depinde de locatia cladirii(zona climatica) Pe timp de iarna avem ti =15 grade in depozite si puncte de lucru ti =20 grade in birouri ti =15 grade in grupuri sanitare si pe hol Pentru zona climatica 2 avem te=-15 grade (temperatura conventionala de calcul) OBS-ti sunt temperaturi interioare care trebuie sa le asiguram in functie de destinatia incaperii, destinatia cladirii si in cazul proceselor tehnologice trebuie asigurata o temperatura specifica acestor procese ,temperatura pe care nu o gasim in STAS , ea este stabilita de specialisti.

-te sunt temperaturi exterioare conventionale de calcul stabilite in urma masuratorilor de-a lungul timpului. -R rezistenta termica specifica la transfer de caldura unidirectional a elementului de constructie respectiv -Qs pierderi de caldura prin elemente de constructii in contact cu solul

[W] in care : -SP suprafata cumulata a pardoselei si a peretilor aflati sub nivelul solului [m2] suprafata pardoselii

-p lungimea conturului peretilor in contact cu solul -h cota pardoselii sub nivelul solului -RP rezistenta termica cumulata a pardoselii si a stratului de sol cuprins intre pardoseala si panza de apa freatica

-tf temperatura solului (apei freatice) pentru toate zonele climatice ale tarii tf=+10 grade -ms coieficientul de masivitate termica a solului ca re se determina din grafic(M.I.) in functie de adancimea panzei de apa freatica H si adancimea de ingropare a pardoselii h Pentru H=7 m si h=0.5 -ns coieficientul de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului si cota pardoselii sub nivelul terenului, se determina din grafic(M.I.) Pentru si h=0.5 [m]

-Rbc rezistenta termica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol catre aerul exterior , este in functie de adancimea de ingropare a pardoselei h si grosimea fundatiei g Pentru h=0.5[m] si g=0.75[m] la adancimea panzei de apa freatica de H=6[m] (tabel M.I.) Rbc=0.781 -Sc este aria unei benzi cu latimea de un metru situata de-a lungul conturului exterior al suprafetei SP -Scj este aria unei benzi cu latimea de un metru situata de-a lungul conturului care corespunde spatiului invecinat care are temperatura ti -tej temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate. suma adaosurilor afectate fluxului termic cedat prin transmisie Adaosurile de copensare afecteaza fluxul termic cedat prin transmisie cu scopul de a realiza aceleasi conditii in incaperii indiferent de orientarea lor, de gradul de izolare termica

-AO adaosuri de orientare , in scopul diferentierii necesarului de caldura al incaperilor diferit expuse radiatiei solare si afecteaza numai fluxul termic termic cedat prin elementele de de constructii a incaperilor cu pereti exteriori , valorile le gasim in tabel (M.I.) -AC adaos pentru compensarea efectului suprafetelor reci , in scopul corectarii bilantului termic al corpului omenesc in incaperile in care elementele de constructii cu rezistenta la transfer termic redusa , favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului prin radiatie Acest adaos afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructii ale incaperilor a caror rezistenta termica Rm 10

-ST aria suprafetei totale a incaperii (suma tuturor suprafetlor delimitatoare)

OBS- pentru incaperi de productie cu specific munca usoara sau medie , cu locuri de munca stationare , adaosul AC se prevede numai in cazul in care locurile de munca sunt situate la o distanta mai mica de 5 m da suprafetele vitrate exterioare. AC nu se calculeaza in depozite , casa scarii incaperi in care oamenii trec sau doar stationeaza , sau in locuri de munca cu specific greu sau mediu atunci cand locul de munca nu este stationar. OBS-in cazul acestei cladiri conform mentionarilor de mai sus AC se va lua in considerare numai in spatile afernente birourilor. sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat [W] sarcina termica necesara pentru incalzirea aerului in functie de numarul de schimburi orare de aer necesare in incapere din conditia de confort fiziologic sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor dependenta de viteza de calcul a vantului OBS-deoarece tamplaria este de tip termopan , termenul =0

La calculul necesarului de caldura termenul nu a fost luat in considerare deoarece el se va calcula la sarcina ventiloconvectoarelor care vor introduce aer proaspat.