(x )

n nN

xy
b
b
<
<
Ex 23. Teorema lui Lagrange

Fie
Daca : continua pe ; derivabila pe exista punctul astfel
incat :

formula lui Lagrange



Demonstraie:
Fie F : [a, b] R cu F(x) = (x - a) f(x) i s se determine R a. . F s sasfac condiiile din
teorema lui Rolle. Avem F connu pe [a, b], F derivabil pe (a, b) cu F'(x) = - f ' x i
punem condiia F(a) = F(b) = - f(a), atunci exist c(a,b) a. .
cu F'(c) = 0 daca si numai daca F'(c) = - f ' (c) sau f ' (c)= . Din F(a) = F(b) (b -
a) f(b) = - f(a) = (f(b)-f(a))/(b-a) i se obine:
f(b)-f(a) =(b-a) f ' (c)






Ex 23. Teorema Cauchy
Fie f si g doua funci, f,g:[a,b]R, cu proprietale:
a) f si g connue pe [a,b]
b) f si g derivabile pe (a,b)
c) g(x)=0
atunci g(a)=g(b) si () cel pun un punct c(a,b) a.i.
) ( '
) ( '
) ( ) (
) ( ) (
c g
c f
a g b g
a f b f
=

DEMONSTRATIE

Ex 18. Funcii connue pe spaii topologice
Fie X i Y dou spaii topologice, A o submulime a lui X i e f : A Y
o funcie. Fie a un punct de acumulare al lui A (adic un punct cu proprietatea c
pentru orice U vecintate a lui a, A (U \ {a})). Se spune c f are limita bY
( ) ( )
ie. contradict 0 (x) g' dar
0 (c) g' a.i. b a, c punct un putin cel
b) (a, pe der. g
b] [a, pe continua g
g(b) g(a) ca P.p.a.
=
= e -

=
( ) g(a) - g(b) k f(b) - f(a)
g(a) k - g(b) k f(b) - f(a)
g(b) k f(b) g(a) k f(a)
h(b) h(a) a.i. reala constanta - k g(x); k f(x) h(x) Fie
g(b). g(a)
=
=
+ = +
= + =
=
g(a) - g(b)
f(a) - f(b)
- k =

(c) g'
(c) f'
g(a) - g(b)
f(a) - f(b)

(c) g'
(c) f'
- k
0 (c) g' k (c) f'
(c) g' k (c) f' (c) h'
(x) g' k (x) f' (x) h'
0; (c) h' a.i. b) (a, c punct un putin cel
h(b) h(a)
b) (a, pe derivabila h
b] [a, pe continua h
=
=
= +
+ =
+ =
= e -

=
) (
n punctul a i se scrie lim

()=b dac pentru orice vecintate V a lui b exist o

vecintate UV a lui a asel nct f(x) V pentru orice x (UV \ {a}) A.
Se spune c f : A Y este connu ntr-un punct a A dac pentru orice
vecintate V a lui f(a) exist o vecintate UV a lui a asel nct f(x) V pentru
orice x UV A. Se observ c f este connu n orice punct izolat (adic un
punct aA pentru care exist o vecintate U a lui a asel nct A U = {a}).
Dac aA este punct de acumulare pentru A, atunci f este connu n a dac i
numai dac lim

()=f(a). Dac f este connu n a i (xn)n este un ir din X

asel nct lim

xn=a atunci lim

f(xn)=f(a)
Se spune c f : A Y este connu pe A dac f este connu n orice
punct a A.
Dac X i Y sunt dou spaii topologice i f:XY este o funcie, atunci
urmtoarele armaii sunt echivalente:
1. f connu pe X
2. Pentru orice mulime deschis G Y, f
-1
(G) este deschis n X
3. Pentru orice mulime nchis F Y, f
-1
(F) este nchis n X
4. Pentru orice A X avem f(A(barat)) f (A)(totul barat)
5. Pentru orice B Y avem f
-1
(B)(totul barat)f
-1
(B(barat)).

Ex 3. Dem ca orice corp complet ordonat este arhimedian