2.6.

PETROLUL SI CARBUNII
COMBUSTIBIL~ FOSILI $1 SURSE DE MATERII PRIME ORGANICE

Petrolul brut, numit ~i titei, este un combuStibil fosil, de natura' organica, cunoscut ~i folosit inca din antichitate. Produsele obtinute prin prelucrarea petrolului brut au devenit indispensabile societatii moderne1; petrolul brut este considerat la fel de valoros ea ~i a~rul, de aceea a fost numit aurul negru.

Formarea i extractia petrolului

Fig. 2. 119. Eruptia naturala a petrolului brut. Petrolul brut s-a format in urma cu milioane de ani !1i este rezultatul transformarilor chimice ~i fizice ale amestecului de mal (resturi vegetale ~i animale) existent pe fundul marilor ~i oceanelor. Acumularea continua de sedimente a scufundat in subsolul Pamantului, la 0 adancime de aproximativ 3 km, malul bogat in materii organice, numit namal sapropelic. Sub actiunea presiunii !1ia temperaturii namolul s-a transformat in roca (numita roca primara), iar materia organica (descompusa de bacterii anaerobe) intr-un amestec de petrol brut, apa i gaze. Sub actiunea gazelor, petrolul brut migreaza de la 0 roca la alta !1ise acumuleaza, doar in eele impermeabile, ea intr-un recipient perfect etan!1, numit zacamant (sau 0 punga de petro!). Inehis ermetic in zacamant, amestecul de gaze.creeaza 0 presiune foarte .mare in acest sistem !1i face posibila extractia petrolului brut fie prin eruptia naturala pe baza presiunii proprii (vezi fig. 2. 119) a zacamantului, fie prin extraetie mecanica prin pompare (vezi fig. 2. 120). .

Compozilia petrolului
Petrolul brut este un amestec complex a carui compozitie difera de la un zacamant la altul. Principalele clase de campui care se gasesc in orice zacamant de petrol brut sunt: hidrocarburile (aleani, cicloaleani !1i arene), eompu!1ii organici eu oxigen, azot sau sulf !1i unele metale (vanadiu, molibden, nichel). Proprietatile fizice ale petrolului sunt determinate de compozitia sa. Este un liehid vascos, a carui culoare variaza de la galben pana la negru, cu miroscaracteristic; este insolubil in apa.

Petrolul - sursa de m~terii prime i produse finite

Petrolul brut este extras din zacamant !1i este transportat pe cai feroviara sau navala (cu vapoare numite tancuri petroliere vezi fig. 2. 121) spre rafinarii, unde in instalatii speciale (vezi fig. 2. 122) este separat in componente, adica este ra fin a t. Procedeul care sta la baza rafinarii este disti/area.

Fig. 2. 122. Vedere de ansamblu a unei rafinarii.

Distilarea este procedeul fizic de separare a componentelor amestecurilor de lichide miscibile; consta in incalzirea, la fierbere, a amestecului de lichide ~i condensarea vaporilor in dispozitive, numite condensatoare (refrigerente - vezi. fig. 2. 123). Deoarece in urma distilarii petrolului brut se obtin amestecuri de hidrocarburi saturate, cu puncte de fierbere apropiate, numite fractii, operatia se nume~te distilare fractionata. Ea se face industrial in coloane de distilare fractionala (vezi fig. 2. 124). Componentele rezultate in urma distilarii fractionate la presiune atmosferica, a petrolului brut, sunt: - fractia C1 - C4, numita gaze uoare, este folosita atat ca materie prima in petrochimie cat ~i ca gaz combustibil; - fractiile: Cs - C6, numita eter de petrol ~i respectiv C6 - ,C7, numita solvent nafta uoara sunt folosite ca solventi; de asemenea, fractia nafta uoara este principalul constituent al benzinei, de aceea se mai nume~te ~i benzina uoara; - fractia C6 - C10, numita nafta constituie materia prima atat pentru obtinerea benzinelor (se mai nume~te ~i benzina grea) , cat ~i in petrochimie; - fractia C11 - C1S, numita cherosen sau petrollampant, este folosita drept carburant in turboreactoare (pentru avioane), dar ~i pentru incalzirea locuintelor; - fractia C12 - C20, numita motorina este folosita drept carburant in motoarele Diesel; - fractia > C20, se nume~te reziduu atmosferic ~i este reziduul solid ramas dupa distilarea petrolului brut; este materie prima: in urma distilarii la presiune scazuta a reziduului atmosferic se se obtin: lubrifianti ~i pacura, iar ca reziduu, asfaltul.

Fig. 2. 123. Instalatie de distilare in laborator.

Fig. 2. 124. Coloane de distilare fractionala.

Chimizarea petrolului
Fractiile principale obtinute in urma distilarii pot fi folosite ca atare sau pot fi supuseunor procedee de rafinare avansata, cu scopul de a obtine prod use noi. Prelucrarea petrolului se mai nume~te ~i chimizare. Chimizarea petrolului se poate face prin: procedee fizice: distilare sub presiune ~i distilare sub vjd; procedee chimice: cracare catalitica, la - 4400C; cracare la temperatura ridicata (- BOOC); reformare catalitica. Cu exceptia fractiei > C20, toate celelalte fractii petroliere sunt transformate in benzine de ca/itate superioara. Toate fractiile petroliere sunt transformate in compu~i care sunt la randullor materii prime pentru diferite ramuri industriale (vezi fig. 2. 125). Produsele obtinute la rafinarea petrolului sunt transportate, cel mai ieftin ~i practic prin conducte de mare capacitate, numite oleoducte, (vezi fig. 2. 126) de la rafinarie spre centre, fie pentru comercializare (cazul combustibililor ~i a benzinelor), fie pentru prelucrare ulterioara (cazul compu~ilor care sunt folositi ca 'materie prima). Extractia i transportul petrolului brilt precum i a produi1or obtinuti prin rafinarea acestuia sLmt riguros supravegheate cu scopul asigurarii calitatii mediului inconjurator. De activitatile de urmarire ~i control al calitatii mediului raspund in egala .masura rafinariile, transportatorii, administratia locala ~i guvernamentala.

Adezivi Ra~ini Lubrifianti ~ + Aditivi' Polietena Gaz petrol Polipropena lichefiat Polistiren (GPL) Elastomeri

Etena Propena Stiren

Fig. 2. 125. Domenii de valorificare superioara a petrolului .

Fig. 2. 126. Conducte de mai~ capacitate (oleoconducte). De Stiut! Gazele care vor fi ar e in atmosfera se filtreaza, apele deversate se epureaza, se verifidi eonduetele i tancurile p troliere eu scopul evitani scurgerilor.

De ~tiut! - Buco/esti-ul a fost primul ora~ III lume iluminat cu petrol lampant, 'in anul 1857. - Lazar Edeleallu a elaborat in 1908 procedeul de rafinare a petrolului folosind bioxid de sulf 'in scopul extracpei selective a hidrocarburilor aromatice; procedeul ~ fost brevetat ~i folosit ulterior 'in toata lumea. (fig. 2. 127).
tJJELtAW GESI-:u.S{1IAtT 14811 M. ~,,,,.,,, nioll t>-.ooo t1lANl:flJRT (A"_I

I"Jutum tll."k"rIMb '(.~frI' rWtrn .: Ih.IGUOUfn..f".dJUUCl4\p'lV#~,hui.led'I.-it~ tillk row 1~'\":'~"", 1tW .. .., 1l.Ja!"I'kU" JUl't __ q \.":~l'Uk 'I ~1l.I1oll1" (t . l __ "n~ J IIt4ollb1-.:1f'li puu r. ~ ll. ",h\.lrooI't'Ith., 11 f- r::, J.!ltIlC* pc..Ib~~;u

t.

r..",......

cJ-:,: .. i\L~I
atiJliIIJlI Li ~

"-

-" \:t...IU ..-t;I

\d1l"JA!Ip.

,l" .ddtk A'tI: 111'.10. "'1lURlJf:t

Ai invatat in capitolul Alcani ca un parametru important pentru stabilirea calitatii benzinei este citra octanica. La inceputul' secolului benzinele obtinute la rafinarea petrolului aveau cifra octanica in intervalul 50 - 60, ceea ce facea dificil demarajul autovehiculelor. Studiile au aratat ca tetraetilplumbul este un aditiv ideal pentru cre~terea calitatii benzinei ~i a performantelor autovehiculelor. in anul 1939 cifrl;l octanica a benzinei comerciale era de 78; in anii '90 cifra octanica varia intre 95 ~i 98. Gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb contin oxid de plumb, com pus cu toxicitate mare, nociv atat pentru om cat ~i pentru flora ~i fauna. inca din anii '70 in Statele Unite s-a obtinut 0 benzina cu citra octa- . nica 98 care nu contine tetraetil-plumb numita benzina tara plumb. Benzina tara plumb se aditiveaza cu saruri de potasiu sau eteri. Consiliul Europei a stabilit inca din anul 1998 ca autovehiculele sa fie echipate cu motoare care folosesc benzina fara plumb, in scopul prezervarii ecosistemelor ~i a cre~terii calitatii aerului, apei solului ~i subsolului prin eliminarea factorului poluant - oxid de plumb.

1"'-~>!"''''VIC!'L'lkrYA;!fI,r.,..,. ",",JtIr'. ';n.c11.,{~.7l'i''':>

r-.. I/lItt., t\llr.3tI 1.. ,.... Ic'CHlkfl. 'tIC .'otll "1 """ I ' C\lIk..<4 L ~I""""'" "'~I.k d"\~1 ";0:::'" 1:...,1..(\1 .. 1-.r .. 'fC. Ir..: b!., ,Ii'dlt..,. ,,-,.'I!"t 1.~\.",1 :.-.rl\..\1I.!ll\ln

\,.I.-..:.Ul.,.".. .'..n

CARBUNII
Carbunii naturali sunt combustibili tosili, formati ca ~i petrolul, prin acumularea ~i depozitarea resturilor vegetale ~i animale la nivelul suprafetelor uscate ale scoartei terestre (vezi fig. 2. 128). Procentul de carbon este un criteriu de clasificare a carbunilorin: - superiori, varietati precum antracitul, huila ~i lignitul, care au procent de carbon mare ~i putere calorica mare; . - carbuni inferiori, precum carbunele brun ~i turba, care au un procent de carbon mic ~i putere calorica mica. Carbunii sunt folositi majoritar pentru producerea energiei electrice ~i termice (vezi fig. 2. 129), drept combustibili solizi precum ~i ca materie prima pentru obtinerea cocsului, gudroanelor ~i a gazelor de cocserie (principalele fraetii rezultate la distilarea carbunilor).

Fig. 2. 127. Brevet pentro rafinarea petrolului.

Concluzii
Petrolul brut Wteiul) ~i carbunii sunt combustibili fosili ~i se gasesc in zacaminte naturale. Petrol este 0 sursa de materii prime organice; acestea se extrag din petrolul brut prin distilare fractionata. Chimizarea petrolului se poate face prin procedeee fizice ~i chimice. Carbunii sunt combustibili ~i materii prime pentru obtinerea cocsului.

Fig. 2. 129. Vedere a unei centrale termoelectrice.

EXERCITII $1 PROBLEME'
1. Explica in cateva fraze denumirea petrolului de aur negru. 2. Scrie formulele moleculare ~i denume~te doua hidrocarburi care fac parte din fractia petroliera numita benzina uoara. 3. Puterea calorica a antracitului este de aproximativ 8000 kcall kg. Calculeaza caldura degajata la arderea a 100 kg antracit. 4. Carbonul reactioneaza cu hidrogenul in prezenta de nichel, formand la 3000C CH4. Calculeaza masa de antracit cu 90% C necesar ob1inerii a 2 m3 metan cu un randament de 70%.