CAPITOLUL I

1.PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE 1.1ANALIZA STRUCTURAL A MECANISMULUI 1.2 ANALIZA CINEMATIC A MECANISMULUI 1.2.1.ANALIZA CINEMATIC A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFOANALITIC 1.3.ANALIZA CINETOSTATIC A MECANISMULUI 1.3.1.ANALIZA CINETOSTATIC PRIN METODA GRAFO-ANALITIC 1.3.2.ANALIZA CINETOSTATIC PRIN METODA ANALITIC

Sa se analizeze din punct de vedere structural,cinematic,cinetostatic si sa se echilibreze mecanismul manivela-piston ,cunoscnd:  Dc=85mm  S=85mm  n1=3220rot/min  =12

 m1=2m2  m2=9

 m3=0,3m2

N1=333

unde: 1. 2. 3. 4. manivela biela culisa(piston) element fix(batiu) 1.1 ANALIZA STRUCTURAL A MECANISMULUI

Cupla cinematica este legatura directa si mobila dintre doua

elemente cinematice. Cuplele cinematice se clasifica dupa urmatoarele criterii:
y

dupa numarul de grade de libertate reduse -conform acestui criteriu,

cuplele se mpart n 5 clase(1-5) ,clasa fiind egala cu numarul de grade de libertate reduse
y

dupa natura contactului dintre elemente -dupa acest criteriu ,cuplele

sunt :superioare (cnd contactul dintre elemente are loc ntr-un punct sau dupa o linie) si inferioare (cnd contactul are loc dupa o suprafata).
y

dupa caracterul miscarii relative dintre elemente ;conform acestui criteriu ,cuplele sunt :nchise(cnd constructia lor nu permite deplasarii ntre elemente) si deschise(cnd aceste deplasari sunt po-

sibile)

Lantul cinematic este un ansamblu sau o nsiruire de elemente legate prin cuple cinematice. Prin mecanism se ntelege un lant cinematic care satisface urmatoarele conditii: a) este nchis b) are un element de referinta, considerat fix, n raport cu care se studiaza miscarea c) are un numar de cuple conducatoare, stabilit astfel ca miscarea tuturor elementelor sa fie diferita. Cuplele conducatoare se caracterizeaza prin faptul ca deplasarea relativa dintre elementele lor se obtine prin antrenarea n miscare a unui element n raport cu celalalt, de catre un motor. Practic, cuplele conducatoare sunt de clasa a 5-a de rotatie sau de translatie. Gradul de libertate al unui lant cinematic reprezinta numarul de parametri independenti care determina complet pozitia sa. Gradul de mobilitate este gradul de libertate intern al lantului, conceput n ipoteza ca sistemul de referinta este solidar cu unul dintre elementele sale. n cazul mecanismelor se foloseste notiunea de grad de mobilitate, deoarece elementul de referinta face parte din lantul cinematic din care provine mecanismul. Determinarea gradului de libertate sau de mobilitate se face n functie de structura lantului cinematic si este legata de clasificarea mecanismelor n familii. Conform acestei clasificari familia unui lant cinematic este egala cu numarul de legaturi comune la care sunt supuse elementele sale.

unde: 1- manivela 2- biela

3- culisa (piston) 4- element fix(batiu)

tx ty tz Mx My Mz

1 2 3

+ -

+ +

+ + -

Gradul de libertate al lantului cinematic se calculeaza ca diferenta dintre suma gradelor de libertate reduse de cuplele cinematice:

L = (6-f)n-(5-f)C5-(4-f)C4-(3-f)C3-; unde: f familia, n numarul de elemente, C5 numarul de cuple de clasa a 5-a , C4 numarul cuplelor de clasa a 4-a, etc. f=3 L = 3n-2C5-C4 L =9-8=1 Gradul de mobilitate se calculeaza cu formula: n=4 C5 =4(O,A,B,C)

M = (6-f)(n-1)-(5-f)C5-(4-f)C4-(3-f)C M = 3(n-1)-2C5-C4 M= M=1 Grupa structurala este un lant cinematic care face parte dintr-un mecanism si se bucura de urmatoarele proprietati: a) are un numar de grupe conducatoare egal cu gradul sau de libertate. b) are un numar de cuple exterioare cu ajutorul carora se leaga n mecanism. c) nu se poate descompune n grupe structurale mai simple. Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc grupe conducatoare. Notiunea de grupa structurala se foloseste, n special, pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, n compunerea grupelor structurale se considera numai astfel de cuple. Grupele Assur se clasifica n clase si ordine. Clasa unei grupe se stabileste astfel

daca grupa contine contururi nchise deformabile, clasa este egala cu numarul maxim de laturi ce caracterizeaza aceste contururi. daca grupa nu contine astfel de contururi, clasa este egala cu rangul maxim al elementelor.

Ordinul este egal cu numarul cuplelor exterioare. Grupele conducatoare L=1: n C5 1 1 L=3n-2C5=1 3 4 5 7

Formarea mecanismului se realizeaza pe baza urmatorului principiu: orice mecanism se poate forma prin legarea succesiva n grupe structurale, pornind de la elementul fix. Grupele structurale sunt sisteme determinate din punct de vedere cinematic si cinetostatic. Ca urmare ele pot fi studiate independent de restul mecanismului, iar pentru fiecare grupa se poate stabili un procedeu de analiza propriu. n aceste conditii analiza unui mecanism se desfasoara n doua etape: a) descompunerea n grupe structurale b) aplicarea, pentru fiecare grupa componenta, a procedeului de calcul specific, prestabilit. Acest mod de abordare a problemei prezinta avantaje importante, deoarece numarul de grupe uzuale, deci de procedee de calcul care trebuie cunoscute, este redus, iar numarul si varietatea de mecanisme ce se pot forma cu ajutorul lor este foarte mare. De asemenea metoda se preteaza foarte bine la aplicarea procedeelor automate de calcul n analiza mecanismelor.

l+r=r-l+s

1.2 ANALIZA CINEMATIC A MECANISMULUI

Analiza cinematica a unui mecanism presupune determinarea pozitiei, precum si a distributiei de viteze si de acceleratii pentru fiecare element, cunoscnd parametrii constructivi ai mecanismului si miscarea relativa dintre elementele cuplelor conducatoare. Exista numeroase metode de analiza cinematica, fundamentate pe diverse domenii ale matematicii: geometrie analitica, calcul vectorial, calcul matricial, algebra numerelor complexe. Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare globala, fie prin analiza succesiva a grupelor componente

unde: 1- manivela 2- biela 3- culisa (piston) 4- element fix(batiu)

1.2.1.ANALIZA CINEMATIC A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-ANALITIC

Pentru aceasta pozitie a mecanismului, cunoastem: l1=42,5mm l2=202,89mm AS2=41,57mm Vrem sa aflam viteza unghiulara a elementului 1:

rad/s

CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITIC

Unghiul este unghiul facut de OA cu orizontala ;n pozitia mecanismului ,

cea reprezentata mai sus, acest unghi este egal cu 1800;unghiul este unghiul facut de AB cu orizontala si se poate afla astfel: triunghiul AOB, fiind dreptunghic ,are:

Cunoastem l1,l2, vBA.

;ne propunem sa aflam: vA , vB si

Punctul A executa o miscare de rotatie, deci putem scrie:

lui

Punctul B executa o miscare de roto -translatie, deci:

Dar Iar

,si

.n pozitia mecanismului,

CALCULUL ACCELERAIILOR PRIN METODA GRAFO-ANALITIC

Ne propunem sa calculam:

Deci

,unde

Dar

Din desen

,iar

Din desen

1.3ANALIZA CINETOSTATIC A MECANISMULUI

Fortele care actioneaza asupra elementelor mecanismelor se clasifica n trei categorii: forte aplicate, forte de legatura si forte de inertie. Din categoria fortelor aplicate fac parte: Fortele care se exercita, n fiecare cupla conducatoare, din partea unui element asupra celuilalt. Aceste forte sunt dezvoltate de motoarele care antreneaza n miscare relativa elementele cuplelor conducatoare. y Forte tehnologice, care sunt generate ca urmare a operatiei tehnologice executata de mecanism. Aceste forte actioneaza asupra elementelor conduse si sunt foarte diverse ca natura. y Forte elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot interveni n constructia mecanismului y Forte de greutate y Fortele de legatura actioneaza n cuplele cinematice si sunt de doua feluri: Reactiuni normale, care actioneaza pe directia normalei la suprafetele n contact ale fiecarei cuple cinematice. y Forte de frecare, care actioneaza tangential la suprafetele n contact ale fiecarei cuple cinematice.
y

Fortele se clasifica n functie de semnul lucrului mecanic elementar n: y

y

Forte motoare, cnd lucrul mecanic este pozitiv; Forte rezistente, cnd lucrul mecanic este negativ.

1.3.1.ANALIZA CINETOSTATIC A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFOANALITIC

Fie forta de inertie, unde i=1,2,3 ; - greutatea elementului i, cu i=1,2,3;Ji momentul de inertie al elementului i ,cu i=1,2,3.

Fie Fu forta utila necesara pistonului sa coboare. Aceasta forta are expresia urmatoare:

Reactiunile care apar n mecanism sunt: precum si un moment de echilibrare M e . ntre reactiuni exista legaturile urmatoare:

are o componenta normala si una tangentiala . si

1.3.2.ANALIZA CINETOSTATIC A MECANISMULUI PRIN METODA ANALITIC

OA+AB=OB

OB=218.56

OX: OY:

N1 N2

VB

OB

aB

aS2
1750

R43
2800

R23
9450

R12
5350

R41
6850

Me
558

333 79.24 14.32 333 1.49

218.56 845

16,729 222,41 832,89 1697,7 5726.18 8019.92 6823.58 6844.8 582.97