P. 1
rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

rolul activitatilor extracurriculare in dezvoltarea copiilor

|Views: 72|Likes:
Published by Cristina Calin
despre activităţile extracurriculare
despre activităţile extracurriculare

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Cristina Calin on Mar 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR

EDUCATOARE GR. I , AILOAIEI-IORDACHE DORINA-GEORGETA, GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL HĂNEŞTI, JUDEŢUL BOTOŞANI
MOTTO “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”) Învăţământul preşcolar ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflaţi la vârsta preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normala şi deplină. Ea are în vedere asigurarea acelor experienţe care să ţină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale şi de activitatea sa fundamentală – jocul. Obiectivul fundamental al educaţiei preşcolare este de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul personal de creştere şi dezvoltare oferind suport pentru: Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; Dezvoltarea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive; - Sprijinirea copilului de a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite necesare activităţilor viitoare din şcoală; Pregătirea copiilor pentru şcoală a fost şi este o problemă de mare actualitate mai ales în condiţiile intensificării şi acelerării întregului proces de învătământ, a schimbărilor din învăţământul preşcolar, a Programului de reformă a educaţiei timpurii iniţiat de MECI. Acest program vizează optimizarea şi eficientizarea calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde actualelor exigenţe sociale, cât şi celor de dezvoltare personală. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, de interacţiunile cu ceilalţi, de organizarea mediului şi activităţile sau situaţiile de invăţare special create. În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei , unde se modelează ,,materialul” uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor. Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal. Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute. Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei; ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea educatoarelor. Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conţinut specific, este firesc complementară activitaţii de învăţare realizată în grădiniţă. După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

c)strategii de management : I-proiectarea activităţii – stabilirea realistă a obiectivelor.Cum ne pregătim locul de muncă? . Am organizat concursuri gen .. B). copiii au înţeles mai uşor că normele de educaţie rutieră trebuie respectate deoarece acestea asigura de fapt protecţia asupra propriilor persoane. actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de cunoştinţele elevilor. selectarea metodelor participative pentru valorificarea potenţialului creativ. diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare. la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor. utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare . au aflat mai multe informaţii despre educaţia P. Scobioală Vasile . realizarea de sine prin conformism.hobby-urilor “. II –implementarea – parcurgerea etapelor de învăţare – proiectare. mai responsabili. purtaţi discuţii asupra posibilităţii preşcolarilor de a-şi gestiona creativ timpul liber. Ne preocupăm pentru o viaţă sănătoasă! etc. considerarea preşcolarului ca partener educaţional. b)etica relaţiilor educatoare-preşcolar bazate pe valori. curajul şi să asigure concordanţă între vorbe şi fapte. obiectiv. In acest sens. norme elementare de protecţie civilă. În semn de recunoştinţă. dl.Cine ştie câştigă “. selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor. Toate aceste informaţii i-au făcut pe copii mai atenţi. transformarea elevilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie . stimulaţi apariţia . educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite. bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor. individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării . să analizeze fapte şi împliniri de viaţă. dr. Întreg colectivul didactic urmăreşte ca activităţile extracurriculare să fie cât mai eficiente. claritatea explicaţiilor şi cerinţelor. descoperiţi şi cultivaţi talente .S. prin întâlnirile pe care le-am organizat. ACTIVITĂŢI DE PROTECŢIA PERSOANEI : în cadrul cărora se pune accent pe activităţi de educaţie rutieră .. d)evaluarea – proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare. Pentru succesul şi complementaritatea activităţilor desfăşurate în afara orelor de curs educatoarele ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: oferiţi preşcolarilor dotaţi o îmbogăţire pe orizontală şi pe verticală a materiei. dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Dulceanu Nicolae care are un punct de lucru la Hăneşti. socializarea. copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi să înţeleagă sensul şi semnificaţia normelor şi a valorilor morale. Caziuc Marcel dar şi cu patronul brutăriei „Donifa” Botoşani. să aprecieze. activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice : a)comunicarea în cadrul căreia se asigură climatul educaţional. selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor. consecvenţa. în spiritul normelor şi valorilor morale acceptate în societate.Cum ne pregătim pentru scoală?.. dr. copiii au aflat răspunsul la întrebări precum:. Prin parteneriatul educaţional încheiat cu agenţii de poliţie din comună. copiii au dorit să-i colinde de Crăciun. interes şi să participe activ la protejarea mediului ambiant natural. preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism. prin vizitele copiilor la aceste instituţii dar şi prin prezenţa acestor personalităţi în grădiniţă. încurajaţi lucrul şi acasă. mai motivaţi. prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor. dl.S.I. care să se poată organiza la nivelul grădiniţei fără costuri prea mari financiare şi de timp. reale şi posibile. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. să le trimită felicitări confecţionate cu drag de 1 Martie. realizarea de sine prin independenţă. autocontrolul. Prin întâlnirile cu seful comisiei comunale de prevenire a situaţiilor de urgenţă. la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.. conduită. gestionarea corectă a metodelor şi tehnicilor de lucru. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare.Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ. i-am . gestionarea eficientă a timpului. şi normele elementare de protecţie civilă. să manifeste grijă. la astfel de activităţi. adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive. cu însufleţire şi dăruire. de Paşti. Activităţile extracurriculare trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi în grup. Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc.ACTIVITĂŢI IGIENICO-SANITARE: Prin parteneriatele educaţionale încheiate cu medicul de familie. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia. În Grădiniţa cu program normal Hăneşti activităţile extracurriculare sunt direcţionate pe următoarele repere : A). iniţiativa.educaţie P. consistente. adaptarea la contexte. cu doctorul veterinar. conduita proprie şi a celorlalţi potrivit unor imperative morale. să înţeleagă notele esenţiale ale unor trăsături de voinţă necesară în activitatea lor ca : perseverenţa. Având un caracter atractiv.I.

Am organizat împreună cu d-na bibliotecară Manole Valentina de la Biblioteca Comunală. interesele. De obicei ele se realizează complementar cu activităţile obligatorii. actor. asta s-a avut în vedere atunci când s-a încheiat parteneriatul educaţional cu preotul Damian Gavril. de perioada istorică şi geografică a acţiunii pe care o interpretează. a legii pe care o exprima cazul. capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi de ceilalţi. se dezvoltă gândirea critică şi se stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale. 24 ianuarie. conştient de drepturi şi de îndatoriri. colaje. Aceste activităţi au ajutat copiii să devină capabili să se cunoască pe sine ( dezvoltarea percepţiilor. Rădăuţi). urmărindu-se informarea şi formarea preşcolarilor în vederea atingerii idealului vieţii de creştin. punându-se accent într-o mai mare măsură pe latura exterioară şi expresivă a acestora. Eficienţa şi atractivitatea acestor serbări depind de ingeniozitatea fiecărui cadru didactic. le iubesc. .activităţi dedicate evenimentelor naţionale şi locale . adaptarea la propriile nevoi). Ziua Mondială a Protecţiei Naturii şi Mediului Înconjurător. se îmbină utilul cu plăcutul şi literatura. deniile. dacă vom şti să transmitem cum se cuvine teoria legată de ceea ce vrem să pună copiii în scenă. se oferă destindere.E. transmisă prin copii până în zilele noastre. sunt emoţionaţi.colindat şi le-am arătat mulţumirea domniilor lor invitându-i la diferite manifestări artistice şi plastice precum scenete pe teme sanitare. Dacă vom tine cont de particularităţile de vârstă ale copiilor.. povestitor”. rămân uneori valabile pentru întreaga viată.O. a cazului la logica regulii.S.N. carnavaluri. Manifestările cultural religioase – printre care şi serbările preşcolare.EDUCATIVE: în cadrul cărora diferenţiem următoarele paliere : -activităţi educative axate pe zile tematice cuprinse şi în Calendarul U. numeroase acţiuni comune precum: prezentări de carte ”Carte frumoasă . Aşa ne-a învăţat sfântul părinte şi de aceea colindele copiilor au răsunat asemenea unui cor de îngeri în zilele de Sf. o cateheză transmisă din om in om şi în special. Prin aceste manifestări. antrenează de fiecare dată un număr foarte mare de copii. expoziţii de desene. ziua eroilor. să intre în relaţii cu mediul social apropiat ( să se apropie de informaţii). îşi sădesc şi întăresc credinţa în Dumnezeu . Educaţia religioasă trebuie să înceapă încă din copilărie deoarece copilul poate fi mai influenţat religios– moral când este mic decât mai târziu. C)ACTIVITĂŢI CULTURAL. drumeţii. felicitări. voie bună. etc. Copiii înţeleg mesajul. concursuri de desene.cinste cui te-a scris”. are loc trecerea progresiva a gândirii copilului de la contemplarea şi înţelegerea intuitivă a fenomenului. mersul la cimitir. încredere. . Tot aici un rol important îl au şi şezătorile prin care se accentuează conservarea datinilor şi obiceiurilor naţionale şi locale. Deprinderile bune. formate în copilărie. o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. pe dezvoltarea vieţii afective şi formarea unor impresii personale faţă de personaj. sentimentelor. expoziţii de desene şi colaje. etc. o schimbare de structura a înţelegerii. „Creangă –mereu copil”. Acţiunea de iniţiere în taina vieţii creştine. Ziua Mondială a Sănătăţii. Ele conduc la promovarea unui înalt nivel de dezvoltare a personalităţii religios morale. Ziua Internaţională a Copilului. am desfăşurat şezători literar-artistice „Dor de Eminescu”. concursuri. serbări. Ziua Mondială a Nutriţiei. Sub influenţa rigorilor şi a regulilor morale cu care intră în contact. prin programe artistice. rezultatele vor fi de durată şi cu eficienţa mai mare. Colindele in cadrul serbărilor ne înfăţişează imensa bucurie a copiilor de a transmite mesajul Naşterii Domnului iar colindătorii îşi îndeplinesc misiunea de propovăduitori ai credinţei. de formare a personalităţii religioase „după chipul lui Hristos“.C. Prin aceste acţiuni s-a urmărit iniţierea copiilor în practicarea unui comportament activ. a gândirii. Frumoase au fost şi întâlnirile cu ocazia altor momente cu caracter religios: împărtăşirea. solist. picturi. de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Hăneşti .Tinere talente” au avut ca scop participarea cu desene. Ziua Mondială a Pământului. să intre în relaţii cu alţii ( să cunoască realităţile sociale). Moldoviţa. Ziua Mondială pentru Climă. Nicolae şi de Crăciun. astfel. responsabil. naţionale şi interjudeţene. de creaţie practico-aplicativă . fapt ce reprezintă o adevărata schimbare în actul de cunoaştere. De asemenea copiii au fost profund impresionaţi la vizitarea şi altor lacaşe de cult : biserici şi mânăstiri.expoziţii tematice. de aptitudinile şi posibilităţile de interpretare a personajului. liber şi deschis spre alte culturi. Colindele – versuri cântate -reprezintă o predică orală. chilii (Putna. Ziua Europei etc. preferinţele. răsplătite cu numeroase premii şi menţiuni. Suceviţa. se produce o schimbare de fond a întregii activităţi psihice. 8 martie. -activităţi desfăşurate în cercul de creaţie artistico –plastică şi practică . 1 decembrie. se dezvoltă dragostea faţă de frumos. iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.În cadrul acestora din urmă . cu prilejul cărora am desfăşurat activităţi variate : vizionari de filme documentare cu conţinut adecvat.am marcat de fiecare dată în cadrul grădiniţei zilele :15 ianuarie. concursuri de genul „ Cel mai bun … recitator. la numeroase concursuri internaţionale. realizându-se. se dezvoltă relaţiile cu cei din jur. recreere. Se modifică trebuinţele. fenomenul si operarea in aceasta concepţie.

Timiş: 1 Menţiune Concursul Naţional „O ce veste minunata” Sântana. 1 Menţiune. cât şi de factorii educaţionali în măsura în care : • valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor. Concursul internaţional „Smarty” Piteşti. Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită. sunt folosite în activităţile practice. 2 Premii II. Bacău: 6 Premii I. mai plină de sens. liniei stilizate pe care o au imaginile. 2 Premii de Merit Concursul Interjudeţean „Iarna. Arad: 5 Premiul I Concursul Naţional „Sărbătorile de iarnă prin ochii copiilor” Câmpulung.Călăraşi. făcându-le viaţa mai frumoasă. În cadrul acţiunilor turistice. în cadrul activităţilor de desen şi modelaj. De asemenea am organizat concursuri de dansuri populare şi de dans ritmic. Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor. au trăit şi au creat opere de arta. a excursiilor în natură. 2 Premii III Concursul Naţional „Lumină şi Culoare ” Căiuţi. Iaşi: 1 Premiul I Expoziţia Internaţională „Crăciunul în Europa”: 2 Premii I. Gorj: 2 Premii I Concursul Naţional „Crăciunul. 1 Premiul II. Cluj: 1 Premiul I Concursul Naţional „Uite vine Moş Crăciun” Pilu. drumeţii. În urma plimbărilor. -Vizionarea unor filme. Bacău: 1 Menţiune Concursul Naţional „În aşteptarea lui Moş Nicolae” Buzău: 1 Premiul I. protejaţi. dezvoltandu-le dragostea faţă de estetic şi reprezintă un nesecat izvor de satisfactii. copiii pot cunoaşte realizările oamenilor. iar materialele pe care le colectează. 1 Premiul II. 1 Premiul I. 3 Premii II. satisfacţie. respectului pentru frumosul din natura. 1 Premiul III. 1 Premiul III Concursul Interjudeţean „Iarna pe uliţă „Cuza Vodă . Căiuţi. imaginea realităţii.Ilfov: 2 Premii I. Olt: 1 Premiul I. Cluj: 5 Menţiuni Concursul Naţional „Toamna cea bogată” ed. 3 Menţiuni Concursul Naţional „Tolba lui Moş Nicolae” Pralea. creeză buna dispoziţie. II Borşa.Miracol în culoare” Slatina. Peciu Nou. arta. Botoşani : 3 Premii I Concursul Naţional „Sărbătorea anotimpurilor” Clinceni . 2 Premii III. din dorinţa de a oferi sărbătoriţilor momente de ţinută estetică. -Sărbătorirea unor zile de naştere în cadru festiv au avut impact mare asupra copiilor. 1 Premiul III. Arad: 2 Premii I. spectacole de teatru de păpuşi precum şi a emisiunilor tv specifice vârstei lor. Argeş: 1 Premiul I Concursul Naţional „Mirajul Crăciunului” Baia Mare. cultura. bucurii. monumente şi locuri istorice. copiii îşi pot forma afecţiunea faţă de natură. mai ales. folclorice şi istorice ale ţarii. • organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învăţământ . excursii la Grădina zoologică. 6 Premii II. spectacole de teatru . locurile unde s-au născut.obiceiuri şi tradiţii”. vizitele la muzee. 2 Menţiuni Concursul Naţional „Miracolul sărbătorilor de iarnă” Baia de Fier. Argeş: 1 Premiul I Concursul Naţional „Sărbătorile de iarna” Vlădeni. Maramureş: 2 Premii I. 1 Premiul III. D)ACTIVITĂŢI SPORTIV –TURISTICE : cu accent pe întreceri sportive de 1 Iunie. case memoriale constituie un mijloc de a intuit şi preţui valorile culturale. Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării. . Aceştia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul. poate constitui de asemenea o sursa de informaţii. Copiii participă cu însufleţire şi dăruire. recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor. importanţi. 1 Premiul III De asemenea mai sunt încă 10 concursuri de la care aşteptăm rezultate. de îngrijire a parcului de joacă . I Borşa. 3 Menţiuni Concursul Naţional „Sărbătoarea Crăciunului . în jocurile de creaţie. E) ALTE ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR : excursii de observare a mediului înconjurător cu schimbările din natură din anotimp în anotimp. dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate.Grupa mijlocie a obţinut numeroase diplome: Concursul internaţional „Sărbători şi tradiţii în Europa „ Podul Iloaiei. faţă de om şi realizările sale. 3 Premii III. astfel făcând cunoştinţă cu lumea artei. Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii. copii simţindu-se preţuiţi. fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. spectacolele cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de situaţii sau ironii. la educarea dragostei. distracţie.obiceiuri şi tradiţii” Giurgiu: 1 Premiul I. 1 Premiul II. Filmul comic. Prin excursii. expoziţii. Aceste activităţi s-au desfăşurat cu părinţii alături. 11 Menţiuni Concursul Naţional „Toamna cea bogată” ed. programelor distactive care au o influenţă pozitivă mai evident conturată.

Institutul de Ştiinte ale Educaţiei Revista Învăţământului preşcolar. constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută. . 2001 . V.C.Ministerul Educaţei şi Cercetării. PLETEA. • creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor. Editura S. G. DRAGHICI.PREDA. • sunt caracterizare de optimism şi umor. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. • urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ. • contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.. Craiova 2009 . 3-4/2006.. îi învaţă să trăiască în grup. Omfal. SERBAN. G. Editura Diana 2008 • • • .E. BIBLIOGRAFIE . CONSTANTIN Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie – o provocare?. cu caracter recreativ . Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru ». Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii.SOARE. participarea este liber consimţită. copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă. CHIŞ.LESPEZEANU M.POPA. Editura Polirom 2002 . M. necodiţionată. D.IONESCU. R. Editura Presa Universitară Clujeană. M. Educaţia preşcolară în România. N.V. CALIN. DUTU.Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire.PAUN. • au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup. Cluj-Napoca. In acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare au un caracter colectiv care conduc la « sudarea legăturii » dintre cei mici. VIORICA. Bucureşti.formele de organizare sunt din cele mai ingenioase. V. să aparţină unui grup.. IUCU. M. 2007 -Noul Curriculum pentru învăţământ preşcolar 3-6/7 ani .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->