Lectia 10 Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

lar acum inca o propunere pentru un exercitiu.

Exercitiul 2: Cum seintampla...? Iti propun mai intai sa faci o alegere: te poti concentra asupra formei in care primesti sau acorzi sprijin. Desi suntern constienti ca aceste procese pot fi reciproce, ba chiar

concomitente, in anumite situatii ne aflam, de obicei, in situatia celui care ofera sau a celui care primeste. Imi dau seama perfect ca descrierea unui asemenea fenomen profund personal poate fi dificila. Dar cred ca este interesant sa ne ocupam tocmai de acest fenomen irepetabil! Daca vrei, realizeaza o descriere, concentrandu-te mai mult asupra realitatii tale subiective, asupra sentimentelor si senzatiilor, decat asupra inregistrarii faptelor. Te poti folosi, de exemplu, de o fotografie, ca factor care sa puna in miscare mecanismul amintirii unei persoane, a unui loc sau a unei situatii importante pentru tine, atunci cand te gandesti la acordarea sau la primirea sprijinului. Aminteste-ti sunetele, culorile, chiar mirosurile care insotesc o situatie concreta de acest gen. Actualizeaza toate trairile. Incearca sa analizezi mai mult cum se intampla decat ce se intampla. Nu uita sa-ti impartasesti emotiile si reflectiile. Prin impartasirea lor, vei obtine mai mult!

Ai datoria de a te ingriji de starea ta de spirit! Ca intotdeauna, acest aspect este foarte important!

24

Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

Sa revenim la teorie. Sprijinul poate lua o forma continua, atunci cand este acordat in cadrul unor relatii durabile cu persoane sau grupuri semnificative, care il ajuta pe om in rezolvarea problemelor generale, specifice existentei. Datorita mentinerii relatiilor permanente, omul poate beneficia totodata de un ajutor specific, pentru a depasi diferite neajunsuri sau dificultati de lunga durata. Sprijinul poate fi acordat, de asemenea, pe termen scurt, din cand in cand, in caz de nevoie urgenta sau de criza acuta.

Fiecare relatie de acest tip se constitute din trei elemente:

1. ,,celelalte persoane semnificative" ajuta o persoana la mobilizarea resurselor ei psihice si la depasirea problemelor emotionale; 2. ele participa la sarcinile persoanei care are nevoie de sprijin; 3. ii asigura materiale suplimentare (instrumente, bani, indrumare calificata), indispensabile in depasirea unei situatii dificile. Sistemele de sprijin pot actions in doua moduri, protejandu-ne de informatiile reversibile limitate sau cu efect negativ, provenite din partea societatii in ansamblu: 1. pot acumula indicii existente deja fn lume, oferindu-i omului un fel de indrumare pentru a putea gasi o rezolvare sigura, efectuand o interpretare bazata pe esenta acestor indicii, pe care omul nu le-ar intelege pana la capat; 2. pot functiona pe principiul unui adapost, azil, in care omul se poate refugia in momentele de alunecare in starea de stres, pentru a se odihni si a-si regenera fortele.

Psihologi

25

Lectia 10

Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? Sistemele de sprijin pot constitui ,,insule" de stabilitate si de confort in viata de toate zilele. Omul care dispune de cateva grupuri de sustinere, situate ,,strategic" in societate - acasa, la biserica, in locurile de odihna -, se poate misca de la o ,,insula" la alta, fund aproape total protejat de stres. Faptul ca omul are nevoie de sprijin social este asociat adesea cu ideea de slabiciune a acestuia. Ne ocupam aici insa de sustinerea celor amenintati de pericolul prabusirii, dar intr-un mod care sa le sporeasca resursele, pentru a le fi mai usor sa stapaneasca mediul si sa poata face fata ulterior unor situatii similare.

-**aft*\

Sistemul de sprijin inseamnd mai mult decat legdturile sociale accidentale sau ocazionale, Acest sistem creeazd un model de legdturi durabile, care joacd un rol semniflcativ in sustinerea coerentei psihice sifizice a omului.

Exercitiul 3: Estimeazdpotentialulsistemului tail de sprijin!

Mai jos sunt desenate doua cercuri. Primul cere corespunde nevoii tale de sprijin social. Te rog sa marchezi pe suprafata lui, fara a te gandi profund, partea care corespunde sprijinului real pe care il primesti in cadrul sistemului tau social. In felul acesta, ilustrezi gradul in care se realizeaza nevoia de sprij in resimtit efectiv.

Suprafata urmatorului cere ilustreaza dimensiunea sprij inului pe care il asteapta ceilalti de la tine. Hasureaza partea acestuia reprezentand dimensiunea sprijinului pe care il acorzi in mod real celorlalte persoane. In felul acesta, vei reprezenta gradul in care se realizeaza asteptarile grupului, in ceea ce te priveste.

Ce-ti spun toate acestea? Impartaseste-ti ,,descoperirile". Ai aflat ceva

nou, s-a confirmat ceva din ceea ce stiai inainte? 26 Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

Sistemele de sprijin pot avea caracter spontan, adica nu sunt organizate de cineva anume, interesat de mentinerea sanatatii, ci decurg din nevoi umane si din reactiile naturale ale oamenilor la aceste nevoi sau din valorile si traditiile culturii si ale societatii. Uneori, asemenea sisteme se pot dovedi insuficiente. Cel de-al doilea tip al sistemului de sprijin il constituie sistemul planificat, organizat. Cei mai preocupati de initierea unor astfel de actiuni sunt oamenii care au trecut ei insisi prin suferinte profunde, numiti ,,profesionisti sociali", care tind spre ridicarea nivelului de sanatate al populatiei. Sistemul de sprijin nu poate avea insa caracter profesional, procesul de sustinere in sine nefiind identic cu ajutorul terapeutic, medical sau psihologic profesional. Cele mai raspandite sisteme naturale de sprijin suntgrupurile matrimoniale sifamiliale. In orice cultura, exista anumite reguli care ii obliga pe membrii grupului respectiv sa acorde ajutor rudelor, indiferent de sentimentele personale din

relatia data. Cu cat situatia generala este mai instabila, cu atat obligatiile de apresta forme de ajutor reciproc devin mai concrete si mai acute. In societatile cu un inalt grad de urbanizare, aceste obligatii sunt mult atenuate datorita dezvoltarii institutiilor sociale care se ocupa de acordarea ajutorului, fiind conduse de specialist!. Le vine in intampinare, de asemenea, dezvoltarea tehnologiei, care permite stapanirea mediului, aparandu-i pe oameni de nevoia de a se confrunta cu multe probleme. Dar, in acest domeniu, multe lucruri lasa de dorit. Cercetarile ne comunica, de exemplu, ca legaturile de rudenie mai indepartate sunt mult mai angajate in acordarea de ajutor si mai accesibile - indeosebi in mediile mai sarace -decat formele de sprijin oferite de catre profesionisti. Principalele elemente care asigura eficienta actiunii sistemelor naturale de sprijin sunt: respectul si sensibilitatea la nevoile tuturor membrilor grupului, precum si modul eficient de comunicure in interiorul grupului.

Este semnificativ faptul ca persoanele care nu au manifestat tendinta de imbolnavire si au ajuns totusi in clinici provin din familii care nu au reusit sa asigure calitatea adecvata celor doi factori mentionati mai sus. Multe tulburari pot fi cauzate de faptul ca un membru al grupului - de exemplu, al sistemului familial - nu este perceput ca fiinta cu drepturi depline, ca fiinta al carei drept la existenta si la satisfacerea nevoilor este absolut firesc. Bolnavii devin, de multe ori, ,,tapi ispasitori" ai propriilor sisteme, constituind un instrument de satisfacere a nevoilor celorlalte persoane din cadrul sistemului.

Psihologie

27

Lectia 10 Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

Perturbarile de comunicare in familie pot actiona patogen. O dovada care arata ca sistemul familial este extrem de important ca sistem de sprijin o constituie fenomenul de cautare a apartenentei la un grup durabilin afara familiei, fenomen unanim observat la persoanele singure. Printre altele, cercetarile au aratat ca persoanele singure si sarace manifests destul de frecvent tendinta de a se aduna in grupuri trainice extrafamiliale, pe care le conduce o femeie care indeplineste rolul de mama, exercitandusi functia de indrumare si de control asupra persoanelor singure.

Majoritatea grupurilor capata o forma asemanatoare familiei - de exemplu, in sectele religioase sau in unele subculturi ale tinerilor. Cel mai important motiv de a ramane in asemenea grupuri, exprimat de membrii sai, este sentimental ca ceilaltiil trateaza pe fiecare membru al grupului ca pe un individ unic, incercand sa-i satisfaca nevoile, sa-1 sprijine in actiunile sale, intr-un mod bazat pe dragoste. Multi oameni din orasele mari traiesc sentimental de comunitate si de apreciere prin faptul ca recunosc sau sunt recunoscuti de locuitorii blocului, de vanzatorul de ziare sau de eel din magazinul din apropiere. Chiar si relatiile superficial cu vecinii contribuie efectiv la sistemul 28 de sprijin. Sprijinul pe care il acorda rudele si prietenii consta, de exemplu, in rolul de indrumare, de dirijare a actiunilor noastre, precum si in consolidarea sentimentului propriei valori.

Se constata ca, in situatii deosebit de grele, sistemul de sprijin este sustinut de ,,ajutatorii

informali". Un exemplu de asemenea situatie dificilapoate fi decizia cu privire la

necesitatea unui tratament psihiatric. S-a constatat ca o influenta semnificativa asupra

deciziei de a cauta ajutor au avut-o persoanele mai in varsta, cele provenite dintr-o sfera socioeconomica mai inalta, cele cu situatie locativa stabila, cele sociabile si, adesea, cele cu experienta in relatiile cu persoane bolnave psihic din chiar propria familie.

Ar trebui intreprinse cercetari empirice sistematice asupra rolului si caracterului persoanelor pe care le-am numit aici sustinatori informali. Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Caplan sugereaza ca aceste persoane pot fi grupate in doua tipuri: ,,generalisti", adica sustinatori generali, si ,,specialisti". ,,Generalistii" sunt frecvent persoane binecunoscute in mediul apropiat, prin cunostintele lor despre relatiile interumane si sistemul de asistenta sociala. Ei stabilesc usor legaturi si se angajeaza in problemele celorlalti. Indeplinesc diverse roluri social-profesionale, care le permit sa aiba numeroase contacte cu oameni diferiti. Adesea, au trecut ei insisi prin dificultati emotionale. Indiferent de motivatia pe care o au in acordarea sprijinului, sustinatorii trebuie sa beneficieze de o buna reputatie in perceptia celor din jur, ceea ce-i determina pe acestia sa li se adreseze pentru ajutor. Ei trebuie sa acorde sfaturi pentru a obtine rezultate bune. O alta categorie o reprezinta ,,specialistii", care au trecut ei insisi prin situatii

tragice, reusind sa gaseasca modalitati proprii pentru a le depasi. Atributele personalitatii lor si motivatia in acordarea ajutorului au, in acest caz, un rol mai mic. Ei constituie un exemplu de adaptare secundara la o situatie care determina schimbari. Ei sunt pentru noi oameni care au castigat, care au invins in lupta cu stresul, adaptandu-se favorabil la situatii schimbate in urma vreunui eveniment critic. La ajutorul ,,specialistilor" apeleaza persoanele care se afla intr-o situatie similara, care se confrunta cu aceleasi probleme. Constientizarea succesului in lupta cu stresul ofera o mare satisfactie. Cu aceasta ocazie putem descoperi in noi un potential interpersonal real, dobandind constiinta sociala a unei persoane folositoare. Ne putem astepta astfel ca ceilalti, care au nevoie de ajutor, sa ne solicite. Varietatea sustinatorilor specializati este uriasa. S-au intreprins cercetari referitoare, de exemplu, la ajutorul pe care parintii cu copii nascuti prematur il cautau la persoane avand aceeasi experienta si s-a constatat ca informatiile primite de la alti parinti au fost cu mult mai eficiente decat cele primite de la profesionisti. Concluzii similare rezulta din cercetarile asupra familiilor cu copii cu handicap innascut sau asupra fenomenului de adaptare a vaduvelor la noua situatie aparuta. Acest fenomen se bazeaza pe elementul de autenticitate din mesajul

prezentat, el constand in trairi si experiente personale. Sustinatorii informali atat ,,generalisti", cat si ,,specialisti" - sunt amatori, neprofesionisti. Psihologie 29

Lectia 10

Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? Intr-o definitie de dictionar, amatorul este prezentat ca o persoana care face ceva mai curand de placere, decat pentru bani, spre deosebire de profesionist, care face ceva cu un anumit nivel de competenta. Datorita unei recrutari corespunzatoare, antrenamentului, procesului de supervizare acordat de specialisti cu experienta, care participa la situatiile de acordare a ajutorului, in scopul de a imbunatati competentele profesionale ale persoanei care ajuta, profesionistii dobandesc deprinderi si sunt eficienti sau au sansa de a deveni astfel. Totusi, eficienta neprofesionistilor este uneori mai mare, probabil datorita faptului ca, in relatiile cu clientul, ei nu mentin obiectivismul si distanta, atat de caracteristice pentru activitatile profesionale! Trasaturile caracteristice necesare pentru acordarea sprijinului social sunt: angajarea personala in problemele celorlalti; nefolosirea tehnicilor standard; exprimarea spontana a propriei personalitati. Autenticitateasispontaneitatea-

intalnitedoarlaceimaibuniprofesionisti { ? - determinaforta influentei nemijlocite si personate asupra

persoanei care -^^^ solicita sprijinul. In plus, nu trebuie sa uitam ca relatia cu un profesionist este adesea ierarhica, in timp ce cu un amator - in plan de egalitate. Nu trebuie sa intervina aici

atribuirea stricta si necesara a rolului de persoana care are nevoie de sprijin si a celui care acorda acest sprijin. Oricine poate sa aiba la un moment dat posibilitatea de a acorda sprijin, de multe ori intr-o relatie reciproca. Relatiile in timpul sprijinului social sunt complet benevole de ambele parti. Pentru ajutor nu platim, iar caracterul legarurilor interumane este cu atat mai sincer, mai personal, fiind insotit uneori chiar de tandrete si de atasament. Exercitiul 4: Verifica cine ii ajuta pe ceilalti in medial tau I
A

Te rog sa te gandesti si apoi sa notezi daca in mediul tau exista sustinatori activi - generalisti si specialisti. Ce anume face ca ei sa fie activi, sa li se adreseze mai multe persoane pentru sprij in? Prezinta eel putin un exemplu - un portret de generalist si unul de specialist

din mediul tau. Noteaza toate datele referitoare la varsta, sex, situatie familiala, roluri indeplinite, stare materiala si sociala, trasaturi ale personalitatii, povestea vietii, tipuri de manifestare, numarul si calitatea intamplarilor critice si specificul celor sprijiniti. Tu insuti esti un sustinator informal? Cum te identifici cu rolul de specialist sau de generalist? De la cine primesti cu placere sprijin? Poti trata acest exercitiu ca tema pentru acasa. 30 Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

In afara sustinatorilor informali, in societate actioneaza sistemele de sprijin organizat de grupuri oficiale si de asociatii, care uneori angajeaza si folosesc profesionisti, trasandu-le insa independent principalele directii de actiune. Sprijinul organizat poate lua doua forme: voluntariat; grupuri de ajutor reciproc.

Voluntariatul este reprezentat prin grupuri de oameni care isi ofera serviciile celorlalti, aflati in situatia de a depasi anumite nevoi. Ei doresc sa se afle in slujba oamenilor, sa se ingrijeasca de ei si acest lucru confera sens vietii lor. Fac aceasta din impulsuri de natura religioasa, personala sau pornind de la istoria propriei lor vieti - de exemplu, grupurile de voluntari care lucreaza pentru ospicii sau pentru casele de copii. Un alt tip de organizatii care acorda sprijin il constituie asociatiile de ajutor reciproc. Asemenea grupuri au aparut frecvent in conditiile schimbarilor sociale

bruste, sarcina lor fiind protejarea intereselor anumitor subgrupuri sociale. Ele mentin traditia intrajutorarii in cazul cerintelor personale. Ajutorul poate lua urmatoarele forme: imprumut, sfaturi, asistenta acordata persoanelor in varsta si celor bolnavi, asigurarea sentimentului de siguranta.

Desigur, asemenea asociatii pot constitui un echivalent al sustinatorilor individual!, specializati. Ce se intampla in asemenea grupuri? Pe de o parte, ele ofera un sens vietii, iar pe de alta parte: urmaresc crearea unei noi colectivitati;

Psihologi

31

Lectia 10 -

Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? ajuta la depasirea traumei; ofera sprij in emotional; permit exprimarea suferintei;

permit sa se aj unga la acceptare; - conduc la adaptare. Membriigrupurilor de sprijin organizat inceteazd sa se mai simta singuri, au sentimental cd merg in aceeasi directie, isi acordd sprijin emotional, creand astfel posibilitatea de a actiona si de a lua decizii. De asemenea, isi ofera informatiile necesare si indrumarea specified, in ,,contextul acelorasi neferitiri". Grupurile religioase reprezinta aici sistemele de sprijin cele mai accesibile, servind unui mare numar de oameni. Sprijinul social este sustinut si consolidat printr-un sistem comun de valori si printr-un ansamblu de principii, reguli si norme. O persoana religioasa care se confrunta cu probleme poate valorifica intelepciunea acumulata in multe veacuri de spiritualitate religioasa, fara a se

mai simti dependents doar de cunostintele proprii. Sentimentul de sprijin este consolidat de practicile religioase, iar apartenenta laun sistem religios ii permite persoanei sa intre in contact cu membrii acestuia din diferite colturi ale lumii. Aceasta ofera o protectie semnificativa in fata consecintelor informatiilor reversibile, indeosebi in cadrul unei populatii pe care persoana respectiva nu o cunoaste. Putem analiza acum rolul care revine profesionistilor implicati in mentinerea sanatatii psihice a societatii, in construirea sistemelor de sprijin. Se contureaza aici patru posibilitati: initierea sau ajutorul in organizarea noilor sisteme de sprijin in interiorul institutiilor sociale; organizarea de noi sisteme de sprijin; acordarea de consultatii si de forme de educatie pentru organizatori si pentru ceilalti membri cheie din sistemele de sprijin organizat existente; acordarea de consultatii membrilor din retelele de sprij in neorganizat din cadrul societatii. Dintre initiativele cele mai interesante, descrise in literatura de specialitate,

manifestate de profesionisti, se pot enumera: programele de ajutorare ale preotilor si episcopilor, programele de formare a cadrelor didactice pentru educatia recuperativa, precum si sistemul de ajutor pentru persoanele vaduve sau pentru veteranii de razboi. Premisa esentiala a acestor initiative a fost tendinta de a se completa sistemul de sprijin neprofesional, astfel meat sa se desfasoare fara implicarea profesionistului. 32 Psihologie

Capitol V Solicitarea si acordarea sprijinului

Iti mai propun un exercitiu, cu speranta ca il vei rezolva cu placere. Gandestete la problema relatiei dintre forma de ajutor pe care o preconizam si cea pe care o primim cu adevarat. Ma gandesc la un sprijin acordat nu la timp, nu din partea sustinatorului sau nu in forma in care am fi dorit sa il primim. Exercitiul 5: Ce safac cu acest,,papanasfiebinte"? Imagineaza-ti ca traversezi anumite dificultati si ca astepti sprijinul din partea anumitor persoane. II primesti, dar nu este ceea ce ti-ar fi trebuit cu adevarat. Incearca mai intai sa iti imaginezi aceasta situatie sau sa invoci amintiri adecvate. Daca doresti, poti sa le impartasesti partenerului tau de discutie sau salenotezi. Acum incearca sa analizezi riguros schema de mai jos si sa marchezi intensitatea trasaturilor care descriu acest sprijin nefericit, conturand cu un cere locul corespunzator in ierarhia celor sapte puncte. Sprijinul

nedorit il vom numi aici ,,papanas fiebinte"! slab 1 2 placut 2 pasiv 2 sanatos 2 bun 1 2 moale 2 frumos 2 stabil 2 fragil 2 neted 2 comun 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 6 7 puter 5 6 7 antip 5 6 7 activ 5 6 7 bolna 5 6 7 rau 5 6 7 tare 5 6 7 urat 5 6 7 varia 5 6 7 elasti 5 6 7 aspru 5 6 7 origi (Schema a fast elaborata pe baza diferenfiatorului semantic al lui Osgood.) Care este pana la urma ,,papanasul fierbinte" nedorit? Prin ce mijloace poti scapa de el? Ce faci de obicei in asemenea situatii? Ce iti poti imagina ca solutie ideala? Nu uita de necesitatea unei discu|ii relevante pe aceasta tema. Ca de obicei, iti propun sa folosesti exercitiul ca material pentru tema.

Psihologi

33

Lectia 10

Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? Intelegem foarte bine ca, pentru a trai demn, avem nevoie de ceilalti oameni. S-a afirmat ca Omul este necesar omului. Este vorba despre un sistem reciproc. Exista multi oameni, noi insine ne-am numit oameni, dar uneori ne indoim de autenticitatea umanitatii noastre. Multi se gandesc chiar la procentul de umanitate care exista inca in omul contemporan. Vom enumera in continuare cateva citate din creatia marilor ganditori. Citindule, incearca sa le asimilezi, fara a le aprecia. Te vei raporta la ele ceva mai tarziu. Fedrus din Roma, trecand prin multime, se pare ca a spus: Caut un om. Un om adevarat! (lat. -Hominem quaero). Plaut a ajuns primul la concluzia ca Omul este lup pentru om (lat. -Homo homini lupus est). Rabindranath Tagore scrie cu amaraciune: Omul este bland, dar oamenii sunt cumpliti. Filozoful francez Jean Rostand spunea pe buna dreptate ca stiinta ne-afdcut zei, inainte de a reusi sa devenim oameni.

In istoria sa, omul a incercat in nenumarate randuri sa fie nu numai stapanul creatiei, dar si o fiinta rationala, pe deplin responsabila de faptele sale, buna, concentrand in sine cele mai nobile atribute ale vointei si ale inimii. lata in continuare alte cateva enunturi relevante. In Vedele indiene intalnim interpretarea umanitatii in categoriile reflectarii unui Dumnezeu impersonal. Un principiu indian vechi spune: lubeste-ti aproapele ca pe tine insuti. Caci doar iluzia iti impune sa crezi ca aproapele tau este altceva deceit esti tu insuti. Vechea carte chineza Tao Te King (Cartea intelepciunii) ne invata: Cel mai bun este acela care seamdnd cu apa. Apa spald toate lucrurile, Dar nu incearca sase ridice deasupra lor, umple locurile cele mai dejos, pe care toti le dispretuiesc si astfelse apropie de tao. Astfel, eel mai bun alegepentru locuitpdmdntul neted, Ingrijindu-se de liniste addncdpentru inimd, de spiritul prieteniei in conduitd,

de adevdr in cuvintele sale, de hdrnicie in meserie... Cel care se conduce dupa principiile prezentate mai sus poate marturisi: Sunt bun pentru cei buni, Sunt bun si pentru cei rai, Fiindca ei pot deveni buni. Am fost creati ca sa traim si sa slujim lumea, suntem ,,fauriti intru nemurire", cum citim in ,,Cartea intelepciunii". 34 Psihologie

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

Am dat dovada de nenumarate ori ca putem fi intelepti, ca omul poate fi pentru om ca un zeu, ca poate fi linistit si stapanit, generos in a oferi dragoste, bunatate si mila. In acelasi timp, in istoria omului - zeul inzestrat cu ratiune si cu afectivitate se contureaza nenumarate prabusiri si tragedii, in urma carora binele se preschimba in rau. Din fiinta nobila, omul se preschimba in cea mai brutala specie. Coboara chiar mai jos de nivelul luniii animalelor, fiindca ele nu cunosc formele de maltratare constienta a indivizilor din specia lor. Printre animale nu exista criminali, ele raman asa cum au fost create. Din pacate, doar omul tinde spre dezumanizare. Din fericire, insa, poate constientiza aceasta. Cugetand asupra conditiei omului, un filosof contemporan scria: In ciuda intregii sale forte siputeri aproape nelimitate asupra naturii, inpofida cunostintelor ca o avalansd in toate domeniile de activitate, omul contemporan s-a dovedit aproape neputinciosfatddepropriulEU,

depropriile dorinte egoiste, temerisi instincte. Ce s-a intdmplat oare, la ce asistdm not, oamenii contemporani?

laid, planeta Pdmdnt, in loc sd devindgrddina infloritoare, plindde lumindsi de bucurie, locul de dezvoltare si de crestere liber a, creatoare a locuitorilor sdi, fiinte rationale, puternice sifericite, unindu-si de comun acordfortele in aspiratia nobila dearealiza ideea binelui individual si social, frumosul si puterea, acest Pdmdnt al nostru a devenit in realitate o mare tabard militara, divizata in mii de aspiratii si planuri contradictorii, otrdvitdde aburii urii si de dorinte egoiste, de fried, spaimd, ipocrizie, minciundsi exploatare reciprocd. Inpofida uriasei expansiuni a stiintei, ca unfel de sfidare, lumea contemporand s-a aflat ca niciodatd in istoria sa in fata unei catastrofe totale, ingrozitoare, termonucleare, rezultat nu al vreunei forte ostile din afard, al vreunui cataclism cosmic, cipregdtitd de oamenii insisi, impotrivapropriei lor vieti. Asadar, omul pregateste pentru ceilalti oameni o soarta inumana. Distrugem, devastam, alteram mediul, chinuim in mod sadic si exploatam animalele. Zei, oameni, lupi...?

In cartea sa Fapte umane, sociologul Jan Szczepanski se intreba ce anume din trairile oamenilor in diferite epoci si perioade atesta trasaturile lor specific umane. Tot el raspunde astfel: Credcd monotonia cumplitd, mediocritatea lor, stradaniile disperate de a se mentine m viatd, salvareapropriilor iluzii, luptapentru ambitii atdt de mid, vdzute de la depdrtarea secolelor, dar care inprezent acoperd intreaga lumeprin mdretia lor. Mdretiaproblemelor umane reprezintd intotdeauna o derivatdaperspectivei. Cdnd un creator - muzician, pictor, scriitor - isi pldmddeste opera in sudoarea fruntii, truda lui creatoare si ideile invdluie lumea, dar in acelasi timp ele seplaseazd in situatiile cotidianului, in grija pentru pdine si recunoastere, pentru pozitie sociald, seplaseazdprintre zecile de demersuri, de actiuni despre care nici operspectivd ulterioardnu va spune cdaufost mdrete. Psihologie ' 35

Lectia 10 Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

In mediul cotidian si obisnuit, omul isi da perfect seama ca nu poate fi singur. De fapt, devenim oameni traind printre ceilalti oameni. Descoperim aici efortul nostru de a crea relatii interumane, caracterizate de iubire, respect, bunatate si generozitate. Un ganditor chinez spunea: Imagineazd-ti ca s-arputea intdmpla ca in lume sdse iubeascdreciproc toti,fdrddeosebire: dacdi-am iubipe ceilalti cape noi insine, ar mai putea figdsiti oamenifdrd iubire reciprocd? Dacdi-am privipe fatal, pefratele mai mare sipepreot cum ne-amprivipe noi insine si dacdnu amfi inclinati sd le ardtdm nesupunere, oare atunci ei ar mai putea sd ne compdtimeascd? Ar mai exista atunci hoti si banditi? Dacaamprivi casa celorlalti cape a noastra, cine ar mai putea fur a? Dacaamprivi celelalte persoane cape noi insine, cine ar mai putea admite actul violentei? Asadar, nu arfi in general hoti si banditi. Toti ar dori ca tocmai aceastd

forma de iubire sdprindd viatd. Ce crezi despre toate acestea? Am impresiaunei totale scufundari in coral diferit al vocilor despre umanitate. Sper ca tu nu te-ai afundat. Ma refer, fireste, la afundarea in propria ta existenta, nu la citatele in sine.

In ultimul citat este vorba despre egalitate, nu despre identificare. Nu veneram identitatea, ci egalitatea in fata drepturilor care dorim sa fie ale noastre. De ele dispun in aceeasi masura semenii nostri. Este vorba aici de reciprocitate. Aceasta este interpretarea mea. Salvarea prin iubirea pentru omenire ca specie este descrisa in Biblie, in Coran, in scrierile filozofilor din Evul Mediu si Renastere.

36

Psihologi

Solicitarea si acordarea sprijinului "*-^ demnd sa fim

Capitol V

Profesorul Tadeusz Kotarbinski ne invata in Meditatii despre o viatd

pentru oameni pur si simplu oameni si ne reaminteste sddevenim oamenipe care tepoti bizui, care, la nevoie, nu-si vor dezamdgi prietenii, pe ceipe care i-au luat in grijd, nici cauza pe care si-au asumat-o personal. Mai mult, cei cu care trebuie sdlupte trebuie sdfie siguri cdei isi vor da toatdsilinta sdnu le cauzeze vreo suferinta dincolo de ceea ce va impune apdrarea prietenilor, a celor de care se ingrijeste, a cauzei... In ce consta paradoxul acesta teribil ca cele mai mari suferinte le suportam si ni le cauzam reciproc? Unul dintre creatorii gestaltismului a scris ca suferim in relatiile cu ceilalti din patru motive esentiale: - fiindca nu primim ceea ce dorim; - primim ceva ce nu dorim; - nu reusim sa pastram ceva ce ne este necesar; - nustimsanelipsimdecevainutil.

Este amuzant, dar dintr-o asemenea abordare a temei decurge ,,reteta fericirii personale"! Ce trebuie sa inveti tu insuti? Sa rogi, sa soliciti, sa refuzi, sa respingi? Te rog sa reflectezi asupra acestor aspecte! Nu trebuie sa tratam prezenta celorlalte persoane in viata noastra cape o relatie neconditionatd si obsesiv necesar a, ca pe un drag, in raport cu care devenim dependent! emotional si ne pierdem propria identitate. Nu le putem impune altora conditii pe care nu ni le impunem noua insine. Nu avem dreptul sa cerem nimanui sa fie asa cum am dori noi sa-1 vedem. Puterea noastra asupra lumii nu merge atat de departe. Un alt creator al terapiei gestalt scria: Eu sunt eu, iar tu esti tu, Eu ma ocup de ale mele, iar tu de ale tale. Nu exist pe lume pentru a trdi dupd reprezentdrile tale, iar tu nu existi pentru a trdi dupd ale mele. Tu esti tu, iar eu sunt eu. Dacdne regdsim intdmpldtor impreund, e minunat.

Dacd nu ne regdsim, n-avem ceface. Un filozof budhist scria astfel despre relatia cu ceilalti si, indirect, despre mecanismul sprijinului: Iti esti suficient tie insuti. Poti sa imparti ceva cu cineva, dar nu esti dependent. Poti sa te impartipe tine insuti cu cineva. Imi pot imparti iubirea,fericirea, blagoslovirea, tinistea. Dar aceasta este impdrtire, nu dependentd.

Psihologie

Lectia 10 Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

Dacdnu exista nimeni in apropiere, imi vafi lafel de bine, voifi lafel defericit. Dacdeste cineva in apropiere, este bine. Atuncipot sa md impart cu el. Eul tdu este atdt de absent In interiorul tdu, incdt te agdti de orice, numai sd te simti in sigurantd. Nu ai rdddcini si te strdduiesti sale cauti in orice. Cdndteveiinrdddcina inpropriulEU, cdndstii cineesti, ce este acel cineva, cine este in tine, atunci nu te mat agdti de nimeni! Tocmai despre acest lucru este vorba: sa stii sa oferi si sa primesti sprijin in mod natural, fara sentimental obligatiei obsesive si al supunerii - atunci cand ne bucuram de impartasirea unor situatii, cand putem trai sub influenta unei energii pozitive, nimeni nu are nimic de pierdut, toti avem de castigat. Datorita muncii concentrate asupra propriului nostru EU, putem dobandi numeroase capacitati care pot imbunatati relatiile noastre cu ceilalti. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

capacitatea de a solicita, cu respectul cuvenit, ceea ce avem nevoie din partea celorlalti;

disponibilitatea de a primi; respectul fata de sine, care face ca iubirea pentru semenii nostri sa nu fie ceva dificil;

efortul manifestat pentru sine si pentru cei pe care ii iubim, impotriva a tot ce pericliteaza viata si existenta noastra, a tuturor;

capacitatea de a ne afirma, de a exprima ceea ce reprezentam si ceea ce primim in fiecare zi.

Extrem de important este sa invatam si sa acceptam in viata, pur si simplu, ritmul natural al dezvoltarii omului, asemanator ritmului anotimpurilor, ca o necesitate. Schimbarile in relatiile noastre cu oamenii nu pot fi evitate. Se schimba calitatea lor -ne indragostim, suntem apreciati, cunoscuti, ne inmultim, ii sustinempe urmasii nostri, suntem martorii disparitiei unor persoane importante din jurul nostru, stalpi ai sustinerii noastre, noi insine ii sustinem pe altii - si... nu o data suntem singuri.

38

Psihologi

Solicitarea si acordarea sprijinului

Capitol V

Este bine ca batranetea sa devina eel mai bogat si eel mai plin anotimp, sa avem sentimentul ca am dobandit intelepciune, iar ceea ce am trait de-a lungul existentei noastre sa ne ofere sentimentul implinirii. Felul cum vei trai cu ceilalti, cum vei darui si cum vei primi sprijin desemneaza calitatea vietii tale. Fireste, tu insuti decizi acest lucru.____________________________ In incheiere, o scurta povestire: Confucius l-a intdlnit odatape un bdtrdn acoperit cu o piele de cerb, legatd cu sfoard. Bdtrdnul era vesel, cdnta, acompaniindu-se la titerd. De ce esti asa vesel? l-a intrebat maestrul. Am multe motive de bucurie, rdspunse bdtrdnul. Printre miile de fiinte pe care le-a ndscut cerul, omul este eel mai nobil si mie mi s-a intdmplat sdfiu om. Cat de bine ar fi daca am invata sa ne bucuram astfel!

Psihologie

"