Sunteți pe pagina 1din 4

MANAGEMENTUL STRESULUI

Intr-o lume in care informatia ne invadeaza , timpul parca se contracta, sarcinile de la serviciu devin din ce in ce mai complexe , diversificate si urgente, apar tot mai frecvent simptome ale unor boli care pana in urma cu cativa ani de zile nu erau descrise in tratatele de medicina clasica. Este cazul stresului. Sindromul de epuizare profesionala ii afecteaza mai ales pe cei care au ales sa lucreze cu oamenii( de ex. : profesorii, educatorii, personalul medical, avocatii, functionarii publici etc. ). Evident ca nu vor fi afectati toti in egala masura, unii vor experimenta un nivel maxim de stres, in timp ce altii se vor adapta mai usor. Cei predispusi la un astfel de sindrom sunt cei care au anumite caracteristici de personalitate : idealism, supraangajare in profesie, dorinta de a performa, nevoia crescuta de aprobare din partea celorlalti , un respect de sine scazut, vulnerabilitatea in fata excesului de cereri, incapacitatea de a refuza, sentimentul de vina fata de indeplinirea propriilor nevoi, nerabdare, graba. In anumite situatii poate sa apara starea de epuizare fizica, emotionala si mentala cunoscuta sub numele de sindromul burn-out. Acest sindrom este cauza implicarii individului in situatii solicitante pe termen lung. In 1981, Maslach si Jackson citati de Mielu Zlate propuneau urmatoarea definitie pentru sindromul burn-out un sindrom de epuizare emotionala de depersonalizare si de reducere a realizarii profesionale aparut la indivizii implicati profesional alaturi de altii. Cu alte cuvinte este vorba de sindromul stresului cronic la locul de munca. Stresul este o reactie a organismului la un potential pericol care poate fi de ordin fizic sau psihic. Pericolul poate fi real sau imaginar, oamenii de fapt de multe ori declansandu-si singuri reactiile stres numai prin simpla directionare a gandurilor. In planul reactiilor organismului mentionam numai cele mai evidente dintre multiplele modificari la care este supus corpul : cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale , contractia musculaturii scheletice, cresterea nivelului de glucoza etc. Toate aceste mecanisme sunt de protectie imediata a corpului. Daca stresul se prelungeste, sunt depasite capacitatile de adaptare a organismului la factorii de pericol ceea ce conduce la instalarea unor afectiuni cum sunt : hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, ulcerul duodenal, migrene repetate, cancer, astm, artrita. Efectele stresului prelungit se manifesta si in plan psihic : sunt afectate procesele gandirii, se instaleaza stari de apatie, se inregistreaza

lipsa de energie, limitarea exprimarii emotionale, afectarea relatiilor interumane, scaderea performantelor si in general degradarea calitatii vietii. Pasi pentru prevenirea si managementul stresului : 1. Recunoaste simptomele prezentei stresului si asculta-ti organismul! Durerile de cap de stomac, incordarea musculara, tensiunea globilor oculari pot fi semnale prin care corpul iti transmite ca e ceva prea mult sau prea putin- in munca sau in viata ta , fiind nevoie de echilibru in toate domeniile vietii. 2. Stabileste-ti prioritatile : decide ce domeniu din viata e mai important pentru tine in acest moment al vietii. Unde simti ca iti lipseste ceva: acasa cu familia, in domeniul recreativ, in cel relational, in cel al perfectionarii profesionale sau in domeniul spiritual? Poate pur si simplu ai nevoie de mai multa odihna. Nu mai amana : a pretinde ca nu ai timp sa te odihnesti e ca si cum ai spune ca nu ai vreme sa opresti sa pui benzina in masina pentru ca esti prea ocupat cu condusul!

3. Propune-ti scopuri realiste : intoarce-te in timp in momentul in care ti-ai stabilit obiectivele pe care le urmezi acum 4. Mai redu din orele de munca : iti recomandam sa-ti prioritizezi sarcinile si sa le rezolvi pe rand. Aceasta iti va conferi pe de o parte un sentiment de control asupra lor iar pe de alta parte iti va scadea nivelul de stres. Acorda-ti putin timp pentru a realiza care este intervalul de timp dintr-o zi in care esti cel mai eficient . Programeaza in aceasta perioada sarcinile cele mai dificile. Aminteste-ti sa alternezi munca intensa cu pauzele. 5. Trimite-te la plimbare : Activitatea sportiva non-competitiva este o distractie sanatoasa pentru o persoana suprasolicitata, ea reduce efectele stresului in general si nu trebuie sa fie insotita de efort. Un bun exemplu sunt plimbarile . Sportul competitiv ca tenisul sau fotbalul sunt indicate doar daca ai o activitate rutiniera si plictisitoare si ai nevoie de ceva antren. 6. Acorda-ti cateva clipe de rasfat : fa o lista cu cateva lucruri pe care le-ai putea face ca sa te simti rasfatat si aplica-le pe rand.

7. Deprinde relaxarea : relaxarea confera o bunastare atat fizica cat si psihica improspatand energiile. 20 de min de relaxare pot tine locul unui somn profound de 2-3 ore. 8. Trezeste-te de dimineata: si ca sa ajungi departe conform proverbului dar si pentru a-ti lasa timp sa-ti planifici ziua : nu doar activitatile dar si pentru a-ti programa o stare psihica stenica . Acorda-ti 5 minute pentru a vedea cu ochii mintii filmul zilei care urmeaza si observa-te traind ziua intr-o stare de echilibru interior si de bine . Adauga un mic dejun sanatos pentru a preveni scaderea glicemiei. 9. Muzicoterapia : o analiza a studiilor despre efectele antistres ale muzicii a aratat ca muzica reduce semnificativ nivelul reactiilor de stres.

Bibliografie:

1. Onody, S. [2001]. Sindromul Burnout, aparitia si probleme de solutionare. Revista pedagogica nr. 5 2. Miclea, M [1997]. Stres si aparare psihica. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca