59.

Pb-surse Surse ocupationale: -minerit -prelucrarea plumbului -topitorii -fabricarea tevilor de plumb -cei ce lucreaza ca instalatori -reparatii auto -fabricarea sticlei si a cristalului -constructia de nave -pictori -cei ce lucreaza cu vopsele -politisti -indusria de prelucrare a plasticului -constructii -constructia de poduri -industria otelului -industria cauciucului -fabricarea de baterii pentru autovehicul -reciclarea bateriilor pentru autovehicule Surse ambientale: -vopsele ce contin pigmenti cu plumb -benzina cu plumb -sol,praf contaminatcu plumb in preajma autostrazilor,fabricilor ce prelucreaza plumb,a caselor vopsite cu vopsele cu Pb -Pb din tevi cu Pb -hobby-uri ca pictura,olaritul -reparatia locuintelor -reparatia barcilor si autovehiculelor Alte surse: -remedii naturiste -cosmetice -tuica facuta in alambic de Pb-domestic -fumatul 60.Metabolismul Pb Pb patrunde in organism pe cale inhalatorie(e absorbit complet la niv distal),digestiva,orala(apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul vaselor in care sunt puse alimente sau prin conservare,bauturi produse in conditii imroprii),absorbtie dermica sau pe cale intravenoasa.Se elimina pe cale renala,prin urina,bila ,materii fecale,saliva,lapte matern,fanere. Absorbtia:-adultul pana la 2% din Pb ingerat -copii si femeile gravide pana la 70 % din Pb ingerat Absorbtia e influentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta persoanei.Adultul excreta apoximativ 50-60% din Pb absorbit si retine in organism numai 1% din Pb absorbit.Copii au tendinta de a retine o cantitate mai mare de Pb decat adultii.Copii pana la 2 ani absorb pana la o treime din Pb ingerat. Distributia Pb in organism:-sange -tesuturi moi:rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord -tesuturi dure:os si dinte(in t dur se gaseste 95% din Pb ramas in organism) Pb in os are 2 componente:-labila- se face schimb de Pb cu intregul organism;in conditii speciale poate sa reintre in circuitul sangvin si sa patrunda in tesuturile moi -inerta-poate reprezenta un risc pentru ca poate deveni o sursa endogena ce poate mentine crescut nivelul Pb in sange si mult dupa ce expunerea a incetat. Mecanismul de aciune este anti-enzimatic, legat de enzimele cu grupare SH. Organele int sunt reprezentate de: snge, SNC, SNP, rinichi, ACV, aparatul reproductor, sistemul imunitar, endocrin, gastrointestinal. n cazul expunerii populaiei, apar: sindrom hematologic (Pb intervine n sinteza Hb), sindrom neurologic, crete tensiunea arterial. Celelalte efecte apar n saturnismul profesional. Populatii la risc:-copii -sugarii mici -femeile gravide -adultii cu expunere ocupationala -copii care locuiesc in case care sunt vopsite cu vopsele cu Pb,case vechi

-copii dezvolta fenomenul de pica(geofagie),copii cu deficienta de Ca isi compenseaza aceasta deficienta mancandzidarie -perceptia mediului inconjurator cu buzele favorizeaza ingestia unei cantitati mai mari de Pb -sugarii si copii mici care vin in contact mai mult cu podeaua,covoarele si pavimentul -aportul digestiv la copil prin intermediul apei si a alimentelorneste mai mare raportata la greutatea corporala decat la adult -absorbtia gastro-intestinala a Pb este la copii de 5 pana la 10 ori mai mare decat la adult -absorbtia gastro-intestinala a Pb,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de Ca,Fe,Zn sau vitamina C -Pb traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus -la femeile ce au avut un un nivel crescut de expunere ce s-a materializat printr-un nivel crescut de Pb in os,acesta se poate elibera in situatii de stres al metabolismului Ca cum se intampla in sarcina sau lactatie ceea ce duce la expunerea fatului sau a sugarului Datorita expunerii la Pb pot aparea:-avorturi spontane -sarcini orite in evolutie -nasteri premature -copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice 61.Efectele Pb asupra SNC Fetusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea Pb pentru ca au creierul in dezvoltare,iar bariera encefalica e incompleta.E posibil sa nu existe prag pentru efectele neurologice la copii. Expunerea acuta la Pb duce la aparitia encefalopatiei saturniene.Manifestarile encefalopatiei sunt hipeiritabilitate,ataxie,convulsii,stupor,coma,deces.Nivelul Pb in sange la care apare encefalopatia la copii este 70-80g/dl.Efectele neurologice apar insa la concentratii mult mai joase. Expunerea la Pb favorizeaza scaderea IQ.La fiecare crestere a nivelului de Pb in sange cu 10g/dl,nivelul IQ-ului scade cu 7 puncte.Expunerea la Pb se poate corela cu performante scolare slabe,absenteism,tulburari de citit,deficit de vocabular,al sensibilitatii motorii fine,al timpului de reactie si al corelarii ochi-mana chiar la 10 ani dupa expunere. Expunerea la Pb poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa periferica.Unele efecte neurologice induse de Pb pot persista si in perioada de adult. La adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu Pb foarte crescute:spre 460g/dl.La concentratii mult mai joase de incarcare cu Pb poate apare iritabilitate,scaderea atentiei,pierdera memoriei,halucinatii,tremor. La adult intre 40-120g/dl:- stare generala alterata - iritabilitate - scaderea memoriei - scaderea concentratiei - depresie si tulburari de dispozitie - cefalee,fatigabilitate - impotenta - scaderea libidoului - vertij,parestezii,paralizii Pot apare si:- diminuarea timpului de reactie - scadrea performantelor motorii vizuale - scaderea manuale - scaderea nivelului IQ-ului - scaderea performantelor cognitive 62.Efectele Pb asupra SNP Pe SNP, Pb poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.Se produce: -incetinirea conducerii nervoase -astenia extensorilor-articulatia mainii in gat de lebada-semn tardiv de intoxicatie cu Pb -parilizia extensorilor 63.Efectele Pb asupra sistemului hematologic

In sange Pb are o viata de 28-36 de zile.99% e asociat cu eritrocitele,iar 1% se gaseste in plasma.Pb din plasma are semnificatie mare deoarece favorizeaza transferul Pb intre sange si tesuturile mineralizate.Concentratiile cele mai mari ale Pb se gasesc in sange si mai ales in plasma. Influenteaza procesul de formare a hemoglobinei: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat acid -ceto-adipic acid -ceto-adipic [sintetaza] acid -aminolevulinic (ALA) acid -aminolevulinic [dehidraza] porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH, crescnd nivelul acidului -aminolevulinic i scznd porfobilinogen, care stimuleaz activitatea sintetazei. Porfobilinogen [PBg-dezaminaza] uroporfirinogen Uroporfirinogen [decarboxilaza] coproporfirinogen Coproporfirinogen [oxidaza] protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza, cu creterea nivelului coproporfirinogenului. Protoporfirinogen [oxidaza] protoporfirin Protoporfirin [Fe-chelataza] hem n cazul intoxicaiei cu Pb, se sintetizeaz o cantitate insuficient de Hb, aprnd anemia franc (hipocrom, hipersideremic). Ferochelataza e foarte senisibila la actiunea Pb.O descrestere a activitatii enzimelor se traduce prin aparitia cresterii substratului-eritrocit protoporfirina in celulele rosii(e gasita si ca zincprotoporfirina ZPP prin legare cu zinc in loc de Fe) Nivelul crescut al acidului -amino-levulinic in sange si in plasma si porfirine eritrocitare libere poate fi asociat cu expunerea la Pb. Sindromul hematologic poate aparea la un nivel al plumbemiei=50g/dl la expusul profesional,iar la copii la 40g/dl sau chiar 25g/dl.In expunera la Pb pot sa apara granulatii bazofile la nivelul eritrocitelor. 2 feluri de anemii: 1.anemie hemolitica ce apare in situatia unei expuneri acute la nivel mare de Pb 2.o anemie ce rezulta ata prin interferenta in lantul de sinteza al hemului precum si prin reducerea ratei de supravietuire al celului rosii.Nemia rezultata poate fi o anemie hipocroma,sau normaocroma,microcitara cu posibilitatea unei reticulocitoze asociate. Anemia franca apare numai atunci cand nivelul de Pb din sange e mare si pentru un timp indelungat.La copii anemia franca apare rar. 64.Efectele Pb asupra sistemului hematopoietic Influenteaza procesul de formare a hemoglobinei: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat acid -ceto-adipic acid -ceto-adipic [sintetaza] acid -aminolevulinic (ALA) acid -aminolevulinic [dehidraza] porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH, crescnd nivelul acidului -aminolevulinic i scznd porfobilinogen, care stimuleaz activitatea sintetazei. Porfobilinogen [PBg-dezaminaza] uroporfirinogen Uroporfirinogen [decarboxilaza] coproporfirinogen Coproporfirinogen [oxidaza] protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza, cu creterea nivelului coproporfirinogenului. Protoporfirinogen [oxidaza] protoporfirin Protoporfirin [Fe-chelataza] hem n cazul intoxicaiei cu Pb, se sintetizeaz o cantitate insuficient de Hb, aprnd anemia franc (hipocrom, hipersideremic). Ferochelataza e foarte senisibila la actiunea Pb.O descrestere a activitatii enzimelor se traduce prin aparitia cresterii substratului-eritrocit protoporfirina in celulele rosii(e gasita si ca zincprotoporfirina ZPP prin legare cu zinc in loc de Fe) Nivelul crescut al acidului -amino-levulinic in sange si in plasma si porfirine eritrocitare libere poate fi asociat cu expunerea la Pb. 65.Efectele Pb asupra aparatului gastro-intestinal Pe aparatul gastro-intestinal Pb determina: -colica saturniana-durere colicativa puternica -constipatie,greata,varsaturi

-anorexie,scadere in greutate,scadrea apetitului La adulti manifestrile apar la 100-200g/dl,iar la copii intre 60-100g/dl.S-au observat manifestari si la 40g/dl.La ficat, Pb poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a metaboliza substantele chimice. Intoxicatii neprofesionale cu Pb s-au descris la marii consumatori de tuica distilata in alambicuri din aliaje pe baza de Pb,la consumatorii de vin,cidru preparat sau pastrat in vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsificata cu miniu de Pb. 66.Efectele Pb asupra apartului reproducator Barbat:- diminuarea concentratiei spermei - diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor Fertilitate: rezultate discutabile la barbat si femeie Efecte asupra sarcinii: - frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie - nasteri premature - feti cu greutate mica la nastere - aparitia de malformatii congenitale - tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului - Pb trece bariera feto-placentara si poate influenta viabilitatea fatului precum si dezvoltarea fatului si a copilului Expunerea prenatala la Pb(Pb in sangele matern la un nivel egal cu 14g/dl)poate duca la crestera riscului de aparitia e nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic. 67.Efectele Pb asupra aparatului renal Expunera acuta la Pb poate induce afectarea functiei tubului proximal,care se traduce prin aparitia de aminoacidurie,glicozurie si hiperfosfaturie(sdr Fanconi-like) Expunera repetata sau continua la Pb poate induce aparitia unei afectiuni cronice renale cum ar fi nefrita interstitiala Nivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut.Cele mai documentate efecte au fost observate la un nivel al plumbemiei de 60g/dl. Expunerea la Pb poate induce aparitia gutei saturniene care se caracterizeaza prin atacuri mai rare decat guta clasica.Poate induce si HTA de cauza renala. 68.Efectele Pb asupra apartului cardio-vascular Pb e unul din factorii ce contribuie la aparitia HTA,in special HTA sistemica.Pb in sange cu o concentraie mai mica de 30g/dl are o slaba asociere cu aparitia HT.Expunera ocupationala poate creste riscul de aparitie a HTA si a bolilor cardio-vasculare ca un efect tardiv. S-a evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si expunerea la Pb.Modificarile de permeabilitate vasculara si crestrea lipemiei favorizeaza ateroscleroza.La concentratii mari ale Pb in aer,relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara.Se considera ca la o crestre a concentratiei cu 1 g/m3 aer,nivelul plumbemiei creste cu 10-20 g/100ml. 69.Efectele Pb asupra sistemului endocrin In situatia expunerii la concentrtii mari de Pb se observa o relatie inversa intre nivelul de Pb din sange si cel al vitaminei D.Pb impiedica transformarea vitaminei D in forma sa hormonala 1,25-dihidroxivitamina D.Aceata e responasbila de mentinerea homeostaziei Ca intra- si extracelular.Atunci cand 1,25-dihidroxivitamina D e scazuta,dezvoltarea si crestrea celulara e afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate fi diminuata.Aceste modificari pot aparea la copii cu un nivel al Pb-emiei peste 62g/dl si cu deficit nutritional cronil de Ca,fosfor si vitamina D. Asupra functei glandelor endorcrine tiroide,Pb are efecte minime sau nu are efecte de loc.O corelatie negativa slaba a fost stabilita intre durata de expunere la Pb si nivelul de tiroxina si trozina libera.Expunerea cronica la Pb poate afecta functia tiroidina,dar in timp.Nu a fost observat afectarea functiei tiroidiene la copii. 70.Efectele Pb asupra sistemului imun Plumbul poate produce: - o supresie a nivelurilor secretoare de Ig A - afectarea functei limfocitelor T

71.Efectele Pb in cancerogeneza Cancerogeneza necesita minim 2 mutatii la nivelul ADN. Mutaiile pot fi: punctiforme, pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. Mutaiile pot s apar i n mod spontan. Ineficiena mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. Mutaia trebuie s activeze o oncogen (proto-oncogenele controleaz diviziunea celular). n cancerogenez se produce o dereglare a exprimrii oncogenelor i a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. Etapele producerii cancerului Iniiere = proces ireversibil, rapid, prin care celula normal capt caractere neoplazice, ca urmare a alterrii ADN (boal genetic a celulei somatice). Agenii de iniiere sunt adductori de ADN. Celulele iniiate sunt greu de difereniat de celulele normale, pot s existe pe tot parcursul vieii, fr s se exprime fenotipic. Este o modificare ireversibil. Etapa de promovare. Celula iniiat se exprim fenotipic, datorit interveniei unor factori cancerigeni de promovare. Latena este de civa ani (5..20 ani). Aceste fenomene se produc datorit scprii de sub control genetic al multiplicrii celulare. Aceast faz poate fi influenat de o serie de factori: dieta, naintarea n in vrst, factorul hormonal. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezical), fenobarbital (hepatocarcinom), dioxina (cancer pulmonar, hepatic, de piele). Progresia se caracterizeaz printr-o rat de cretere mare, invazie i metastaze. Pb e inclus in grupa 2B a clasificarii IARC a cancerigenilor chimici-probabil carcinogen.Exista date experimentale limitate la om. 72.Efectele Pb asupra cromozomilor Metalele grele acioneaz asupra macromoleculei de ADN ceea ce poate determina apariia de aberaii cromosomiale, modificri ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu repercusiuni asupra creterii i dezvoltrii normale a plantelor. Astfel, este cunoscut faptul c plumbul prelugete ciclul celular, sensibilitatea fa de acest metal depinznd de faza ciclului celular n care se afl celulele. Celulele aflate n faza postsintetic G2 sunt mult mai sensibile la prezena plumbului care prelungete ciclul celular cu pn la 216%. n faza de sintez a ADN-ului celulele sunt mai puin sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar 55%. La nivelul ADN-ului apar modificri conformaionale care schimb parametrii sterici ai macromoleculei. Interaciunea ADN-ului cu ioni metalici determin o destabilizare a conformaiei ADN, cea ce implic perturbri ale activitii biologice. Astfel, mesajul genetic coninut n secvena deoxiribonucleotidelor din ADN cromosomial, vehiculat prin succesiunea proceselor de replicaie-transcripie-translaie, apare denaturat.