PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNEI PIESE DIN CLASA ARBORI

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizarea a piesei :”AX CU TREI TREPTE” , in conditiile unui numar necesar de bucati n=5000 buc/an. Desenul de executie cu conditiile tehnice impuse se prezinta in figura 1. Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare : 1. Stabilirea si/ sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea, in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor, ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1.1.Descompunerea piesei in suprafete cat mai simple (vezi figura 2.) 1.2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu (vezi figura 2.) 1.3.Analiza fiecarei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere : forma geometrica a suprafetei , dimensiunile de gabarit , precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duriatatea . Rezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1.1. 1.4.Intocmirea unui graf “ suprafete-caracteristici” Intocmirea grafului “suprafete- caracteristici” in cazul arborelului studiat, care reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a arborelui , este prezentata in tabelul 1.1.

asigura transmiterea miscarii de rotatie .etc. Suprafetele S1 si S12 au o precizie dimensionala ( + ) + 0.0 4 ) deci pot indeplini rolul de suprafete de legatura. In plus arborele fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complexe . dar in urma analizei va rezulta materialul optim. etc . In tabelul 2.S8.are o tehnologie pretentioasa. Pentru piesele de tip arbore si axe. Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Ax cu trei trepte” s-a utilizat o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime.trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari . 3.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.S6.piulite. otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (axe. de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate .2.1. In functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor.Stabilirea rolului functional al piesei In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete continute in graful “suprafetecaracteristici” s-a stabilt rolul functional al piesei studiate . Stabilirea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului. tehnologicitatea constructiei. motiv pentru care.S5. prin matritare. bande. Suprafetele S3 si S9 au o precizie dimensionala ridicata ( − 0. succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita. suruburi melcate. avandu-se in vedere clasa din care face parte piesa. Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile . au rugozitate mica 1. deci ele pot 0.5.Arborele studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional complex. masini agricole.Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o anliza a procedeelor tehnologice posibile. pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile.6.S13 neavand precizie dimensionala . care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. 1. de forma sau de pozitie nu pot fi decat suprafete auxiliare. avand diferite forme si dimensiuni.S7. imporatnta si dimensiuni. pene. In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat otelul de uz general OL 60 (STAS 500-88). iar suprafata S10 are abateri de forma si de pozitie .6 . greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei . sunt prezentate posibile materiale din care ar putea fi efectuata piesa.Suprafetele S2. prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari) . in functie de scop.Stabilirea tipului si a rolului fuctional posibil al fiecarei suprafete Analizand suprafetele se observa ca suprafetele S4 si S10 au precizie dimensionala ridicata ( + 0. stifturi de ghidaj. .arbori cotiti).0 2 deci pot fi suprafete de asamblare .0 4 ) . la productii de serie mare si masa.. 2.0 2 indeplini rolul de de suprafete functionale . semifabricatele se obtin : prin turnare ( la arborii de dimensiuni mari) .S11.0 2 − 0.pistoane.

De corecta executie a formelor de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate. asamblarea formelor. -curatirea. -controlul final al piesei.adaosuri tehnologice si de prelucrare mici. manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor . rugozitatea generala 12. -dezbaterea formelor.transportul si alimentarea formelor. pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez . realizata manual.constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate . structura de cristalizare a aliajului turnat. deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetelor piesei turnate. durata de realizare a semifbricatului fiind scurtata. -marcarea. faptul ca rezistenta este mai mica .5 µm. dimensiunea maxima a arborelui (lungimea maxima a axului 220 mm ) se va aseza in plan orizontal . in vederea umplerii cu metal. Pregatirea formei de turnare. natura materialului OL 60 si productia de serie mica . -tratamentele aplicate la umplerea formei.incluziuni) fiind un arbore de dimensiuni medii . Din studiul tehnologicitatii pentru turnare a arborelui se constata ca piesa respecta recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi :alegerea planului de separatie al formei turnate chiar planul de simetrie al arborelui . In scopul reducerii defectelor de turnare (sulfuri. precizia dimensionala a piesei.Pentru a stabili procedeeele tehnologice posibile de obtinere a piesei “Ax in trei trepte”. uniformitatea racordarilor constructive (R=1mm). pretul de cost al piesei fabricate.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a pieseisemifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte” o constituie turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. cu un numar mic de operatii. -realizarea formei de turnare si a miezurilor.solidificarea piesei. 5000 buc/an. depozitarea.se va turna in pozitie orizontala cu doua guri de alimentare. clasa a-V-a de precizie. In comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forjare sau matritare. iar pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat . retasuri. luand in consideratie dimensiunile de gabarit ale arborelui Φ24x220mm. -separarea retelei de turnare si maselotelor. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru executia lor. Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : -realizarea modelului si a cutiilor de miez. metoda de turnare prezinta unele avantaje ca : obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor . ambalarea si livrarea catre beneficiar. se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate. -tratamentele termice si de suprafata. forjate si matritate . Pe langa aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje si anume. un utilaj mai simplu si mai ieftin. compactitatea masei metalice. (figura 3) In concluzie : am ales ca procedeu tehnologic acceptabil de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte “ turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit . extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa . 4.realizata manual . conservarea. In cazul formarii manuale. -elaborarea aliajului . remedierea defectelor.

Din aceasta cauza. In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui.1. rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate. de prezenta suprafetelor care urmeza sa fie prelucrate prin aschiere. obtinerea formei cu cele mai putine miezuri . de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. d) stabilirea adaosurilor de prelucrare : adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. iar la piesele din fonta sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase. asa cum se poate vedea in figura 4. daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate . montarea usoara si sigura a miezurilor in forma. lateral sau sus. consum redus de material de formare. in fuctie de simetria piesei turnate. acesta se selectioneaza in doua sau mai multe bucati. 4.. miezuri cat mai putine. pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea dirijata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote . sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare (retasuri. iar amestecul de miez. In general. solutii. La alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere. respectiv interioara a viitoarei piese realizate prin turnare.manopera suplimentara. alimenaterea se face prin doua canale de alimentare . Se are in vedere : reteaua de turnare simpla si scurta. datorita faptului ca incluziunile de nisip si de la zgura se aduna in partea superioara a piesei. este mai scump.sufluri si incluziuni) sa se produca in maselote. Pozitia suprafetei : In timpul turnarii o suprafata se poate gasi jos. extragerea usoara a piesei din forma.are in timpul solidificarii. suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura (doua sau mai multe suprafete de separatie complica formarea si reduce precizia piesei turnate). Factorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt : natura aliajului care se toarna :in general adaosurile de prelucrare la piesele din otel sunt cu cica 50% mai mari decat la cele din fonta. suprafetele importante ale piesei fiind plasate in lateral . asigurandu-se o solidificare dirijata.Intocmirea desenului piesei brut turnate In vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : a) stabilirea metodei de formare : in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se execute manual.de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei . zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei. partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei. c) alegera planului de separatie : pentru alegerea modelului din forma. Modelul si miezurile determina configuratia exterioara. cunoscand faptul ca incluziunile de nisip. la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe. Dintre solutiile posibile se alege cea care permite : simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie executat din cat mai putine parti componente. umplerea usoara si completa a formei. b) stabilirea pozitiei de turnare : pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separatie a acesteia trebuie sa asigure calitatea solicitata a piesei turnate. Suprafetele amplasate jos si lateral se obtin totdeauna mai curate decat cele de sus. la turnarea pieselor din aliaje cu contractie . deoarece miezul necesita . consumuri munime pentru realizarea si prelucrarea mecanica . de utilajul existent pentru formare si turnare. la partea superioara . Avand in vedere considerentele de mai sus pozitia de turnare a fost aleasa ca in figura 3. pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum minim de material si un cost cat mai mic.

0 14.3.5 5.0 10.5 12.5 12.5 6.5 12.5 13. Din aceasta cauza cavitatea care se obtine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului.5 7. peretii piesei turnate prezinta ondulatii sau denivelari.0 10.5 14.0 18.0 13.0 15.5 13.5 7.5 8.5 11.5 13. Metoda de formare : Poate fi manuala.5 6.5 5.0 25.0 8.5 13.5 11. inainte de extragerea din forma.0 13.0 5.0 15.5 12.0 15.0 11. iar ca urmare.5 13.5 16.0 14.5 9.5 12.0 16.extras conform STAS 1592/2-85 .0 6. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie .0 10. Clasa de precizie a piesei turnate : din punct de vedere al preciziei dimensiunilor.5 13. la piesele din clasa a V-a de precizie.0 6.5 6.0 16.0 15. pentru a ajunge la stratul fara defecte.5 20.5 4.5 8.0 8.0 10.0 Pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Peste 1200 pana la 1800 Peste 1800 pana la 2600 Peste 2600 pana la 3800 Peste 3800 pana la 5400 Peste 5400 pana la 6300 Sus Jos lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Tabelul3.5 12.5 10.5 17.0 10.5 7.0 13. STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase .0 9.5 4.5 6.0 7.5 6.0 13. decat la cele formate mecanizat.5 16.5 13.5 7.5 12.5 11.0 14.0 7.0 13.0 8.5 4.5 12.0 14. 6300Peste 5400 pana la trebuie prevazut un adaos de prelucrare mai mare decat pe suprafetele de jos sau latelar. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din otel cuprinse in clasa a V-a de precizie .0 16.5 11. s-au ales din tabelul 3. pentru a se desprinde de amestecul de formare. cazul piesei anlizate. din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate .5 4.5 10.5 12.5 12.5 4.5 4.0 20.5 11.0 9.5 13.5 20.0 8. in toate cazurile deformarile sunt mai pronuntate la piesele cu dimensiuni mari.5 13.5 5.5 9.5 11.5 12.5 3.5 7.0 8.5 9.5 15.5 21.Pozitia suprafetei turnate in forma Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Pana la 100 1800Peste 1200 pana la 2600Peste 1800 pana la 3800Peste 2600 pana la 5400Peste 3800 pana la Adaosurile de prelucrare [mm] 1.0 7.0 13.0 9.0 9.5 5. de mai jos .5 13. ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica sa fie mai mari la piesele formate manual.0 10.3.5 5.5 11.5 13.5 5.5 18.5 5.0 14. semimecanizata sau mecanizata.5 11.5 11. iar cele mai mari .5 9.0 16. Gabaritul Dimensiunea nominala [mm] maxim al piesei turnate [mm] .5 11.5 14.5 6.5 3. Dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza : Sub actiunea temperaturii aliajului lichid peretii formei se pot deforma.0 8.0 14.5 4. La formarea manuala modelul se ciocaneste.5 13.5 10.0 9.5 5.5 3.0 18.5 23.5 10.

asa-numite inclinari constructive.c. -dificultati la executarea gaurilor. -prevederea de bare de legatura care sa impiedice deformarea piesei la racire. adeseori. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite. Marimea inclinarilor si cutiilor de miez se alege din tabelul 4. canalelor.). . prin ingrosare si subtiere (fig.sau prin subtiere(fig. -asiguararea unui supliment de material in vederea indepartarii maselotelor prin taiere.5. inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil.a.). urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata. inclinarile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig. se poate observa in figura 4. Daca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere. e) stabilirea adaosurile tehnologice : acestea se prevad pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei. in vederea evitarii formarii in piesa a retasurilor . pentru a nu se mari manopera la prelucrarea si pierderile de metal prin aschiere. chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. daca se plaseaza pe o suprafata care se prelucreaza va fi indepartat.necesiatatea dirijarii solidificarii piesei turnate. este prezentata in figura 4 . -prevederea de nervuri pe piesa turnata pentru a evita aparitia crapaturilor.Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite.b. Fig 5. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. adanciturilor sau a peretilor subtiri.4. in timp ce. Adaosurile tehnologice se justifica de urmatoarele conditii tehnologice de turnare : . f) stabilirea adaosurilor de inclinare : deoarece modelul trebuie extras din forma. se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari. in vederea construirii desenului piesei brut turnate.).5.5. Adaosul tehnologic. adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operatiei de formare. cand este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreaza prin aschiere poate ramane ca atare . Din punct de vedere constructiv.

. Marimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/5 si 1/3 di media aritmetica a grosimii peretilor de racordat. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii.2500 peste 2500 Cu ingrosare Cu ingrosare si subtiere Cu subtiere Inclinare constructiva a modelului .1600 1600…. de aceea la imbinarea a doi pereti fara racordare se formeaza un plan de rezistenta minima . retasurile se produc spre muchia interioara a imbinarii. la solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafata care se formeaza.0.2.. la o sectiune mica a formei in apropierea muchiei... iuar raza exterioara R se ia egala cu raza mica r.4.300 300….500 500….4..1. de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreaza fortei mari de frecare intre amestecul de formare si model. dupa linia de intersectare a celor doi pereti. deoarece legatura intre varf urile cristalelor este mai slaba decat in lungul cristalelor...β [grd] 3° 1°30’ 1° 0°45’ 0°30’ 0°30’ 0°30’ 0°20’ 0°20’ 0°15’ 0°15’ Tabelul 4. Prin racordarea muchiilor se previne acest defect. Dupa STAS 406-85. razele de racordare se rotunjesc la una din valorile : 0.200 200….Inclinare Marimea suprafetei. In urma pozitionarii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate figura6.200mm..2000 2000….plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racoedeaza. .. g)stabilirea racordarilor constructive : racordarile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate.….6.50 50….100 100….800 800….h [mm] Sub 20 20…. de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectarea a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodului termic.

prezentat in figura 7.4.0 magneziu Mari 1. Aliajul Marimea Contractia.8…2.5.daca piesa prezinta goluri interioare.75 aluminiu Mijlocii 1.75…1.0 nodular Perlitica 0.0 Bronz cu Mici 1.. a dimensiunilor .6 Mijlocii 0.5…2.1…1.8 Mari 0.% Aliajul Marimea Contractia.8…1.5…2.2.0 staniu Mijlocii 1.2…0.0…1. valoarea 1.8 Aliaje de diferite 1. impicit . care are loc la incalzirea sau racirea aliajelor metalice.5…2. de compresabilitatea formei.2…1.8 zinc Tabelul 5. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie.4…1.8…1. Modificarea volumului si .6…1.2…1.2 Bronz cu Mici 1. Pentru axul studiat.2…1.1 cu cupru Mijlocii 1. de franarea contractiei de catre maselote. dp-dimensiunea piesei brut turnate.5…1.5 Fonta cu grafit Feritica 0. care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor.2 Fonta Feritica 0.k-coeficientul de contractie.Intocmirea desenului modelului Constructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate.confectionat din OL 60.nu poate fi eliminata.6 Mari 1.5 Mari 0. de temperatura de turnare a aliajului precum si o serie de alti factori.0 maleabila Perlitica 1.0…1.4 carbon Mijlocii 1.5. Contractia pieselor la solidificare si racire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva. Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului.85. de existenta anumitor armaturi in forma.dm este dimensiunea modelului.4 Mari 0.5…1 Aluminiu aliat Mici 1.0…1. s-a ales pentru coeficientul de contractie k.2 Aliaje de Diferite 1.specifice fiecarui aliaj. .75…1.8…1.% pieselor pieselor Fonta cenusie Mici 0. ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice . Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in turnatorie sunt date in tabelul 5.2 Otel Mici 1. Fiecare dimensiune a modelului se calculeaza cu relatia : d m = d p (1 + k ) 100 in care .

Executia formei de turnare De corecta executie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetei turnate.5 ±2.6. retinerea particulelor de zgura si a altor incluziuni nemetalice in scopul impiedicarii patrunderii lor in cavitatea formei .6 ±0. producand defectul de umflatura a piesei. la care sectiunile cresc de la picior la alimentator. se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante.3 ±0. precizia dimensionala. Valoarea tolerantelor admisibile ete data in tabelul 6.5 2600…5400 ±1.5 ±0.0 1800…2600 ±1. conform cotelor de pe desen. Notand cu Sp. pretul de cost al piesei fabricate. Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate turnarii la crud se pot folosi nomograme.0 ±2.5 ±2.Modelele nu se pot construi absolut exacte. la piesele prea inalte.3. Preintampinarea formarii turbioanelor.4 ±0. inaltimea h a piesei calculata la nivelul aliajului din palnie.0 ±3.constituie reteaua de turnare . presiunea metalostatica din forma poate deforma peretele acesteia.8 ±1.8 ±1.5 50…100 ±0.0 ±1. detasarea usoara de piesa turnata.6.stabilite pe cale experimentala.3 ±0. aderente. avand urmatoarele functii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de turnare in receptorul retelei de turnare.0 ±2.6 100…200 ±0. asigurarea umplerii cavitatii formei la durate optime de timp si fara distrugerea peretilor acesteia. . nu poate depasi : h=p/ρg=0.0 300…500 ±0.0 ±3.2 ±0. urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod nejustificat. fara crapaturi . compactitatea masei metalice. ∑S a . Dupa pozitia sectiunii celei mai reduse a canalelor retelelor se disting : -retele convergente . stropilor si oxidarii metalului lichid. Clasa de precizie Dimensiunea I II III [mm] Tolerantele maxime [mm] <50 ±0. De aceea. 4. Folosirea formelor crude este limitata de inaltimea piesei turnate deoarece.0 Tabelul 6. structura de cristalizare a aliajului turnat. Stiind ca amestecul de formare in stare cruda rezista cu certitudine la o presiune de 2.5N/cm2.8 200…300 ±0.0 500…800 ±0. Ansamblul canalelor si cavitatilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei. fara deteriorarea acesteia.5 1200…1800 ±1. retasuri etc: franarea minima a contractiei metalului in timpul solidificarii acestuia.35.0 >5400 ±2. iar cele divergente prin Sp<Sc ≥ ∑S a . In plus.5 ±0.la care sectiunile descresc de la picior la alimentator -retele divergente .0 ±1.8 ±1. in cazul formelor crude indesate la presiune normala.0 ±1.0 ±1.4 ±0. asiguararea obtinerii pieselor turnate de calitate superioara .Sc.5 800…1200 ±1. oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor.

precum si in forma . . precum si de tendinta marita a acestuia de a forma retasuri . Este dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata.in lungul peretilor formei.3:1. cu urmatoarele rapoarte caracteristice generale Sp:Sc:Sa=1.Pentru piesele turnate din otel se recomanda folosirea retelelor convergente. au cea mai larga aplicabilitate. formele se dezbat(se distrug) in vederea extragerii piesei. •Reteaua de turnare a piesei analizate a fost astfel proiectata incat sa permita : -umplerea rapida a formei cu metal. iar la acelasi aliaj timpul creste cu masa piesei. Dupa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura. Retelele de turnare laterale cu alimentatori in suprafata de separatie.se realizeaza gaura cu diametrul de 3 mm prin procesul de gaurire.6:1. -evitarea eroziunilor formei prin dirijarea jetului de metal din alimentatoare. Pentru o piesa din otel cu masa intre 10-50 kg timpul de mentinere in forma este de 0h30’-1h. Realizarea pieselor turnate din otel ridica probleme deosebite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legata de capacitatea de curgere redusa a otelului. de acestea depinzand in buna masura calitatea metalului lichid care intra cavitatea formei precum si obtinerea de piese fara defecte. In concluzie reteaua de turnare exercita o mare influenta asupra proceselor care au loc in canalele acesteia. Timpul de mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaj la altul . Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Ax in trei trepte “ este prezenatata in figura 8. piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare. -alimentarea cavitatii formei prin mai multe puncte. Dupa dezbaterea formelor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful