PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNEI PIESE DIN CLASA ARBORI

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizarea a piesei :”AX CU TREI TREPTE” , in conditiile unui numar necesar de bucati n=5000 buc/an. Desenul de executie cu conditiile tehnice impuse se prezinta in figura 1. Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare : 1. Stabilirea si/ sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea, in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor, ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1.1.Descompunerea piesei in suprafete cat mai simple (vezi figura 2.) 1.2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu (vezi figura 2.) 1.3.Analiza fiecarei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere : forma geometrica a suprafetei , dimensiunile de gabarit , precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duriatatea . Rezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1.1. 1.4.Intocmirea unui graf “ suprafete-caracteristici” Intocmirea grafului “suprafete- caracteristici” in cazul arborelului studiat, care reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a arborelui , este prezentata in tabelul 1.1.

suruburi melcate.S6. semifabricatele se obtin : prin turnare ( la arborii de dimensiuni mari) .S11.etc.5. au rugozitate mica 1.pistoane.0 2 deci pot fi suprafete de asamblare . Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Ax cu trei trepte” s-a utilizat o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime.. pene. In functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor. Pentru piesele de tip arbore si axe.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. la productii de serie mare si masa.1. care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (axe. prin matritare. tehnologicitatea constructiei.6 . de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate . In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat otelul de uz general OL 60 (STAS 500-88). Suprafetele S3 si S9 au o precizie dimensionala ridicata ( − 0. de forma sau de pozitie nu pot fi decat suprafete auxiliare. Suprafetele S1 si S12 au o precizie dimensionala ( + ) + 0.Stabilirea rolului functional al piesei In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete continute in graful “suprafetecaracteristici” s-a stabilt rolul functional al piesei studiate .S5.Stabilirea tipului si a rolului fuctional posibil al fiecarei suprafete Analizand suprafetele se observa ca suprafetele S4 si S10 au precizie dimensionala ridicata ( + 0.S7.are o tehnologie pretentioasa. succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita. masini agricole. 1.0 2 indeplini rolul de de suprafete functionale .0 4 ) deci pot indeplini rolul de suprafete de legatura. stifturi de ghidaj. sunt prezentate posibile materiale din care ar putea fi efectuata piesa. avandu-se in vedere clasa din care face parte piesa. . greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei . dar in urma analizei va rezulta materialul optim. bande.0 4 ) .S13 neavand precizie dimensionala . asigura transmiterea miscarii de rotatie .trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari .Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o anliza a procedeelor tehnologice posibile.6.piulite.2. prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari) . motiv pentru care. In tabelul 2.Arborele studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional complex.Suprafetele S2. imporatnta si dimensiuni. In plus arborele fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complexe .0 2 − 0. 3. deci ele pot 0. Stabilirea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului.S8. avand diferite forme si dimensiuni. etc . 2.arbori cotiti). Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile . iar suprafata S10 are abateri de forma si de pozitie . pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile. in functie de scop.

deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetelor piesei turnate. Pregatirea formei de turnare. remedierea defectelor. -curatirea. se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate. ambalarea si livrarea catre beneficiar. metoda de turnare prezinta unele avantaje ca : obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor . realizata manual. pretul de cost al piesei fabricate. cu un numar mic de operatii.realizata manual . retasuri. Pe langa aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje si anume. In cazul formarii manuale. -elaborarea aliajului . compactitatea masei metalice.constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate . Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : -realizarea modelului si a cutiilor de miez. 4. uniformitatea racordarilor constructive (R=1mm).incluziuni) fiind un arbore de dimensiuni medii .Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a pieseisemifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte” o constituie turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru executia lor.adaosuri tehnologice si de prelucrare mici. iar pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat . extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa . precizia dimensionala a piesei. structura de cristalizare a aliajului turnat. -marcarea. un utilaj mai simplu si mai ieftin. depozitarea. rugozitatea generala 12. -tratamentele aplicate la umplerea formei. Din studiul tehnologicitatii pentru turnare a arborelui se constata ca piesa respecta recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi :alegerea planului de separatie al formei turnate chiar planul de simetrie al arborelui .5 µm. pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez . conservarea. -separarea retelei de turnare si maselotelor. manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor . dimensiunea maxima a arborelui (lungimea maxima a axului 220 mm ) se va aseza in plan orizontal . clasa a-V-a de precizie. natura materialului OL 60 si productia de serie mica . De corecta executie a formelor de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate. (figura 3) In concluzie : am ales ca procedeu tehnologic acceptabil de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte “ turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit . In scopul reducerii defectelor de turnare (sulfuri.transportul si alimentarea formelor.solidificarea piesei. in vederea umplerii cu metal. durata de realizare a semifbricatului fiind scurtata. In comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forjare sau matritare. luand in consideratie dimensiunile de gabarit ale arborelui Φ24x220mm. -controlul final al piesei. -realizarea formei de turnare si a miezurilor. faptul ca rezistenta este mai mica .Pentru a stabili procedeeele tehnologice posibile de obtinere a piesei “Ax in trei trepte”. -tratamentele termice si de suprafata.se va turna in pozitie orizontala cu doua guri de alimentare. -dezbaterea formelor. 5000 buc/an. forjate si matritate . asamblarea formelor.

Modelul si miezurile determina configuratia exterioara. consumuri munime pentru realizarea si prelucrarea mecanica ..sufluri si incluziuni) sa se produca in maselote. respectiv interioara a viitoarei piese realizate prin turnare. de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. la turnarea pieselor din aliaje cu contractie . In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui. Din aceasta cauza. la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe.Intocmirea desenului piesei brut turnate In vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : a) stabilirea metodei de formare : in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se execute manual. extragerea usoara a piesei din forma. partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei. in fuctie de simetria piesei turnate. umplerea usoara si completa a formei. este mai scump. consum redus de material de formare. asigurandu-se o solidificare dirijata. La alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere. miezuri cat mai putine. iar amestecul de miez. Suprafetele amplasate jos si lateral se obtin totdeauna mai curate decat cele de sus. sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare (retasuri. Dintre solutiile posibile se alege cea care permite : simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie executat din cat mai putine parti componente. Se are in vedere : reteaua de turnare simpla si scurta. pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea dirijata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote . b) stabilirea pozitiei de turnare : pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separatie a acesteia trebuie sa asigure calitatea solicitata a piesei turnate. obtinerea formei cu cele mai putine miezuri . de utilajul existent pentru formare si turnare. de prezenta suprafetelor care urmeza sa fie prelucrate prin aschiere. montarea usoara si sigura a miezurilor in forma. suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura (doua sau mai multe suprafete de separatie complica formarea si reduce precizia piesei turnate). pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum minim de material si un cost cat mai mic. In general. zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei. daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate . lateral sau sus. c) alegera planului de separatie : pentru alegerea modelului din forma. acesta se selectioneaza in doua sau mai multe bucati. iar la piesele din fonta sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase. Factorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt : natura aliajului care se toarna :in general adaosurile de prelucrare la piesele din otel sunt cu cica 50% mai mari decat la cele din fonta. la partea superioara . alimenaterea se face prin doua canale de alimentare . Avand in vedere considerentele de mai sus pozitia de turnare a fost aleasa ca in figura 3.manopera suplimentara. cunoscand faptul ca incluziunile de nisip. rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate. suprafetele importante ale piesei fiind plasate in lateral . asa cum se poate vedea in figura 4. 4. Pozitia suprafetei : In timpul turnarii o suprafata se poate gasi jos.de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei .are in timpul solidificarii. solutii.1. datorita faptului ca incluziunile de nisip si de la zgura se aduna in partea superioara a piesei. d) stabilirea adaosurilor de prelucrare : adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. deoarece miezul necesita .

3.5 16.5 7.0 8. 6300Peste 5400 pana la trebuie prevazut un adaos de prelucrare mai mare decat pe suprafetele de jos sau latelar.5 10.0 10.5 6.0 13.0 13.5 10. peretii piesei turnate prezinta ondulatii sau denivelari.0 13. Clasa de precizie a piesei turnate : din punct de vedere al preciziei dimensiunilor.5 9.0 11.5 5.5 4.5 12.extras conform STAS 1592/2-85 . ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica sa fie mai mari la piesele formate manual.0 16.0 15.5 9. Din aceasta cauza cavitatea care se obtine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului.0 8.5 14.0 15.0 16.5 5.0 16. iar ca urmare.5 3. Dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza : Sub actiunea temperaturii aliajului lichid peretii formei se pot deforma.5 4.5 4.5 12.5 5.5 16.5 17.5 5.0 8.0 14.5 13. STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase .0 10. Metoda de formare : Poate fi manuala.5 4.0 14.5 11.5 11.0 8.5 11.5 20.5 6.5 6. cazul piesei anlizate.5 13.5 20.0 5.5 23.0 8.0 14. in toate cazurile deformarile sunt mai pronuntate la piesele cu dimensiuni mari.5 14. Gabaritul Dimensiunea nominala [mm] maxim al piesei turnate [mm] .5 10.0 Pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Peste 1200 pana la 1800 Peste 1800 pana la 2600 Peste 2600 pana la 3800 Peste 3800 pana la 5400 Peste 5400 pana la 6300 Sus Jos lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Tabelul3.5 12.0 6.5 5.0 10.5 5. pentru a ajunge la stratul fara defecte.5 8.0 14.5 4.5 9. inainte de extragerea din forma. decat la cele formate mecanizat.0 7.5 7.5 13.0 10.0 15.5 11.0 14.0 7. La formarea manuala modelul se ciocaneste. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din otel cuprinse in clasa a V-a de precizie . Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie .5 13.5 4.5 10.5 7.5 13.5 8.0 10.5 5.5 13.5 11.0 13.5 18.5 12.0 14.Pozitia suprafetei turnate in forma Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Pana la 100 1800Peste 1200 pana la 2600Peste 1800 pana la 3800Peste 2600 pana la 5400Peste 3800 pana la Adaosurile de prelucrare [mm] 1.5 11.5 3.5 12.0 18.0 18.5 7.5 12.5 13.5 7.5 15.5 12. la piesele din clasa a V-a de precizie.0 9.3.5 12.5 6.5 9. pentru a se desprinde de amestecul de formare.5 13.5 6.5 11.0 9.0 20.0 9.0 13.5 11.0 9.5 6.5 21.5 4.5 13.5 11.5 12.5 11.0 13.5 12.0 10.5 13.5 13.0 16.5 12.0 8.0 9. s-au ales din tabelul 3.5 13.0 7. din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate . semimecanizata sau mecanizata. de mai jos .0 15.0 25. iar cele mai mari .5 5.0 6.5 3.

Adaosurile tehnologice se justifica de urmatoarele conditii tehnologice de turnare : .5. -prevederea de nervuri pe piesa turnata pentru a evita aparitia crapaturilor.5. chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite.sau prin subtiere(fig. . in vederea evitarii formarii in piesa a retasurilor . in timp ce. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite. -asiguararea unui supliment de material in vederea indepartarii maselotelor prin taiere.Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite. Marimea inclinarilor si cutiilor de miez se alege din tabelul 4. se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari. f) stabilirea adaosurilor de inclinare : deoarece modelul trebuie extras din forma. prin ingrosare si subtiere (fig. asa-numite inclinari constructive. Din punct de vedere constructiv. -dificultati la executarea gaurilor. pentru a nu se mari manopera la prelucrarea si pierderile de metal prin aschiere. urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata. adeseori. Fig 5. inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil.5. este prezentata in figura 4 .).).necesiatatea dirijarii solidificarii piesei turnate. se poate observa in figura 4. in vederea construirii desenului piesei brut turnate.b. canalelor. cand este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreaza prin aschiere poate ramane ca atare . e) stabilirea adaosurile tehnologice : acestea se prevad pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei.). adanciturilor sau a peretilor subtiri. adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operatiei de formare.c. in vederea construirii desenului piesei brut turnate.4.a. inclinarile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig. Daca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere. -prevederea de bare de legatura care sa impiedice deformarea piesei la racire. daca se plaseaza pe o suprafata care se prelucreaza va fi indepartat. Adaosul tehnologic.

iuar raza exterioara R se ia egala cu raza mica r. retasurile se produc spre muchia interioara a imbinarii.1.300 300….50 50….100 100…. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii.0.. dupa linia de intersectare a celor doi pereti..4..2. la solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafata care se formeaza. la o sectiune mica a formei in apropierea muchiei. de aceea la imbinarea a doi pereti fara racordare se formeaza un plan de rezistenta minima .. Dupa STAS 406-85.….4.. Prin racordarea muchiilor se previne acest defect. de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectarea a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodului termic. Marimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/5 si 1/3 di media aritmetica a grosimii peretilor de racordat.6. In urma pozitionarii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate figura6.β [grd] 3° 1°30’ 1° 0°45’ 0°30’ 0°30’ 0°30’ 0°20’ 0°20’ 0°15’ 0°15’ Tabelul 4.1600 1600….plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racoedeaza. razele de racordare se rotunjesc la una din valorile : 0.500 500…...800 800….200mm.200 200….2000 2000….. g)stabilirea racordarilor constructive : racordarile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate.h [mm] Sub 20 20….2500 peste 2500 Cu ingrosare Cu ingrosare si subtiere Cu subtiere Inclinare constructiva a modelului . de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreaza fortei mari de frecare intre amestecul de formare si model.Inclinare Marimea suprafetei. . deoarece legatura intre varf urile cristalelor este mai slaba decat in lungul cristalelor..

4 carbon Mijlocii 1.2…0.8…1.85.4…1.8…1.8…2.0 magneziu Mari 1.5 Fonta cu grafit Feritica 0.6 Mijlocii 0.2 Aliaje de Diferite 1. Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in turnatorie sunt date in tabelul 5.1…1.0…1.75…1. de franarea contractiei de catre maselote.2 Fonta Feritica 0.5…2. valoarea 1. Modificarea volumului si .8…1.6 Mari 1.5…2. prezentat in figura 7. care are loc la incalzirea sau racirea aliajelor metalice.% pieselor pieselor Fonta cenusie Mici 0. dp-dimensiunea piesei brut turnate.5…1 Aluminiu aliat Mici 1.8 Aliaje de diferite 1.% Aliajul Marimea Contractia. Contractia pieselor la solidificare si racire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva.confectionat din OL 60.2…1.1 cu cupru Mijlocii 1.4 Mari 0.0 staniu Mijlocii 1.2…1..5.75 aluminiu Mijlocii 1.5 Mari 0.0…1.2…1.nu poate fi eliminata. de compresabilitatea formei.daca piesa prezinta goluri interioare.2 Otel Mici 1. . s-a ales pentru coeficientul de contractie k. de temperatura de turnare a aliajului precum si o serie de alti factori.0 Bronz cu Mici 1.6…1.specifice fiecarui aliaj.2 Bronz cu Mici 1. a dimensiunilor .Intocmirea desenului modelului Constructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate.0…1. impicit . Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie. care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor.8 zinc Tabelul 5.2. ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice .dm este dimensiunea modelului. Pentru axul studiat.0 maleabila Perlitica 1.5…2.5. de existenta anumitor armaturi in forma. Fiecare dimensiune a modelului se calculeaza cu relatia : d m = d p (1 + k ) 100 in care .0 nodular Perlitica 0.4. Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului.75…1. Aliajul Marimea Contractia.k-coeficientul de contractie.8 Mari 0.5…1.

5 ±2.2 ±0.0 ±2. Notand cu Sp. asiguararea obtinerii pieselor turnate de calitate superioara .0 >5400 ±2. Valoarea tolerantelor admisibile ete data in tabelul 6.0 ±2.0 300…500 ±0.8 200…300 ±0. Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate turnarii la crud se pot folosi nomograme.0 ±1.5N/cm2.4 ±0. In plus.35. fara deteriorarea acesteia. Dupa pozitia sectiunii celei mai reduse a canalelor retelelor se disting : -retele convergente .0 ±3. inaltimea h a piesei calculata la nivelul aliajului din palnie. structura de cristalizare a aliajului turnat.0 500…800 ±0.0 1800…2600 ±1.3 ±0. urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod nejustificat. retasuri etc: franarea minima a contractiei metalului in timpul solidificarii acestuia.constituie reteaua de turnare .5 1200…1800 ±1.4 ±0.la care sectiunile descresc de la picior la alimentator -retele divergente . pretul de cost al piesei fabricate. compactitatea masei metalice.6 100…200 ±0. Preintampinarea formarii turbioanelor. precizia dimensionala.0 Tabelul 6. detasarea usoara de piesa turnata.6. se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante.5 ±0. la piesele prea inalte. producand defectul de umflatura a piesei.0 ±3.stabilite pe cale experimentala.Sc. 4. ∑S a .0 ±1. presiunea metalostatica din forma poate deforma peretele acesteia. iar cele divergente prin Sp<Sc ≥ ∑S a .0 ±1. in cazul formelor crude indesate la presiune normala. oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor.3 ±0. la care sectiunile cresc de la picior la alimentator.Executia formei de turnare De corecta executie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetei turnate. Stiind ca amestecul de formare in stare cruda rezista cu certitudine la o presiune de 2. aderente.0 ±1. stropilor si oxidarii metalului lichid. avand urmatoarele functii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de turnare in receptorul retelei de turnare.5 ±0. Folosirea formelor crude este limitata de inaltimea piesei turnate deoarece.5 50…100 ±0. nu poate depasi : h=p/ρg=0. retinerea particulelor de zgura si a altor incluziuni nemetalice in scopul impiedicarii patrunderii lor in cavitatea formei .5 ±2.5 2600…5400 ±1. Ansamblul canalelor si cavitatilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei. . fara crapaturi . asigurarea umplerii cavitatii formei la durate optime de timp si fara distrugerea peretilor acesteia.6 ±0.8 ±1. Clasa de precizie Dimensiunea I II III [mm] Tolerantele maxime [mm] <50 ±0.5 800…1200 ±1. conform cotelor de pe desen.3.8 ±1.6. De aceea.Modelele nu se pot construi absolut exacte.8 ±1.

-evitarea eroziunilor formei prin dirijarea jetului de metal din alimentatoare. Dupa dezbaterea formelor . precum si in forma . de acestea depinzand in buna masura calitatea metalului lichid care intra cavitatea formei precum si obtinerea de piese fara defecte. Realizarea pieselor turnate din otel ridica probleme deosebite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legata de capacitatea de curgere redusa a otelului. Retelele de turnare laterale cu alimentatori in suprafata de separatie. iar la acelasi aliaj timpul creste cu masa piesei. cu urmatoarele rapoarte caracteristice generale Sp:Sc:Sa=1. precum si de tendinta marita a acestuia de a forma retasuri .3:1. Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Ax in trei trepte “ este prezenatata in figura 8. . -alimentarea cavitatii formei prin mai multe puncte.6:1. au cea mai larga aplicabilitate.in lungul peretilor formei.se realizeaza gaura cu diametrul de 3 mm prin procesul de gaurire.Pentru piesele turnate din otel se recomanda folosirea retelelor convergente. •Reteaua de turnare a piesei analizate a fost astfel proiectata incat sa permita : -umplerea rapida a formei cu metal. Pentru o piesa din otel cu masa intre 10-50 kg timpul de mentinere in forma este de 0h30’-1h. piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare. In concluzie reteaua de turnare exercita o mare influenta asupra proceselor care au loc in canalele acesteia. Timpul de mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaj la altul . Dupa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura. Este dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata. formele se dezbat(se distrug) in vederea extragerii piesei.