PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNEI PIESE DIN CLASA ARBORI

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizarea a piesei :”AX CU TREI TREPTE” , in conditiile unui numar necesar de bucati n=5000 buc/an. Desenul de executie cu conditiile tehnice impuse se prezinta in figura 1. Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare : 1. Stabilirea si/ sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea, in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor, ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1.1.Descompunerea piesei in suprafete cat mai simple (vezi figura 2.) 1.2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu (vezi figura 2.) 1.3.Analiza fiecarei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere : forma geometrica a suprafetei , dimensiunile de gabarit , precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duriatatea . Rezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1.1. 1.4.Intocmirea unui graf “ suprafete-caracteristici” Intocmirea grafului “suprafete- caracteristici” in cazul arborelului studiat, care reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a arborelui , este prezentata in tabelul 1.1.

arbori cotiti).S11. asigura transmiterea miscarii de rotatie . avand diferite forme si dimensiuni.are o tehnologie pretentioasa. au rugozitate mica 1. deci ele pot 0. Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile .6.etc. . semifabricatele se obtin : prin turnare ( la arborii de dimensiuni mari) .Stabilirea rolului functional al piesei In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete continute in graful “suprafetecaracteristici” s-a stabilt rolul functional al piesei studiate . Suprafetele S3 si S9 au o precizie dimensionala ridicata ( − 0. avandu-se in vedere clasa din care face parte piesa. tehnologicitatea constructiei.piulite.Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o anliza a procedeelor tehnologice posibile. bande.0 4 ) . In functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor.0 2 deci pot fi suprafete de asamblare . la productii de serie mare si masa. de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate . sunt prezentate posibile materiale din care ar putea fi efectuata piesa. stifturi de ghidaj.0 4 ) deci pot indeplini rolul de suprafete de legatura.0 2 − 0. In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat otelul de uz general OL 60 (STAS 500-88). 2. masini agricole.6 .Arborele studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional complex.0 2 indeplini rolul de de suprafete functionale . motiv pentru care. in functie de scop.S6. 1. 3. Pentru piesele de tip arbore si axe. otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (axe. Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Ax cu trei trepte” s-a utilizat o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime.S5. suruburi melcate. Stabilirea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.pistoane. In tabelul 2.S7. prin matritare. In plus arborele fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complexe ..trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari . prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari) . pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile. dar in urma analizei va rezulta materialul optim. de forma sau de pozitie nu pot fi decat suprafete auxiliare. pene.S13 neavand precizie dimensionala . Suprafetele S1 si S12 au o precizie dimensionala ( + ) + 0. etc .Suprafetele S2.2.1.S8. imporatnta si dimensiuni. care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.Stabilirea tipului si a rolului fuctional posibil al fiecarei suprafete Analizand suprafetele se observa ca suprafetele S4 si S10 au precizie dimensionala ridicata ( + 0. iar suprafata S10 are abateri de forma si de pozitie . succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita. greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei .5.

se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate. In comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forjare sau matritare. deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetelor piesei turnate.5 µm. -tratamentele termice si de suprafata. -separarea retelei de turnare si maselotelor. forjate si matritate . natura materialului OL 60 si productia de serie mica .Pentru a stabili procedeeele tehnologice posibile de obtinere a piesei “Ax in trei trepte”. iar pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat . durata de realizare a semifbricatului fiind scurtata. -curatirea. dimensiunea maxima a arborelui (lungimea maxima a axului 220 mm ) se va aseza in plan orizontal . (figura 3) In concluzie : am ales ca procedeu tehnologic acceptabil de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte “ turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit . in vederea umplerii cu metal. cu un numar mic de operatii. retasuri. manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor . faptul ca rezistenta este mai mica . -elaborarea aliajului . un utilaj mai simplu si mai ieftin. In cazul formarii manuale. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru executia lor. rugozitatea generala 12.adaosuri tehnologice si de prelucrare mici. De corecta executie a formelor de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate. Pregatirea formei de turnare. depozitarea. structura de cristalizare a aliajului turnat. -controlul final al piesei. Din studiul tehnologicitatii pentru turnare a arborelui se constata ca piesa respecta recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi :alegerea planului de separatie al formei turnate chiar planul de simetrie al arborelui . -tratamentele aplicate la umplerea formei. remedierea defectelor. -marcarea.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a pieseisemifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte” o constituie turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. clasa a-V-a de precizie. realizata manual. ambalarea si livrarea catre beneficiar.solidificarea piesei. uniformitatea racordarilor constructive (R=1mm). extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa .transportul si alimentarea formelor. Pe langa aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje si anume.incluziuni) fiind un arbore de dimensiuni medii . conservarea. asamblarea formelor. pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez . Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : -realizarea modelului si a cutiilor de miez.realizata manual . 5000 buc/an. precizia dimensionala a piesei. luand in consideratie dimensiunile de gabarit ale arborelui Φ24x220mm. In scopul reducerii defectelor de turnare (sulfuri.constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate . 4. compactitatea masei metalice. -realizarea formei de turnare si a miezurilor. pretul de cost al piesei fabricate. metoda de turnare prezinta unele avantaje ca : obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor . -dezbaterea formelor.se va turna in pozitie orizontala cu doua guri de alimentare.

sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare (retasuri. la turnarea pieselor din aliaje cu contractie . Factorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt : natura aliajului care se toarna :in general adaosurile de prelucrare la piesele din otel sunt cu cica 50% mai mari decat la cele din fonta.sufluri si incluziuni) sa se produca in maselote. Pozitia suprafetei : In timpul turnarii o suprafata se poate gasi jos. deoarece miezul necesita . rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate. lateral sau sus. 4. Modelul si miezurile determina configuratia exterioara. Dintre solutiile posibile se alege cea care permite : simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie executat din cat mai putine parti componente. Se are in vedere : reteaua de turnare simpla si scurta. asa cum se poate vedea in figura 4. este mai scump. Avand in vedere considerentele de mai sus pozitia de turnare a fost aleasa ca in figura 3.Intocmirea desenului piesei brut turnate In vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : a) stabilirea metodei de formare : in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se execute manual. Suprafetele amplasate jos si lateral se obtin totdeauna mai curate decat cele de sus. iar la piesele din fonta sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase. de prezenta suprafetelor care urmeza sa fie prelucrate prin aschiere. asigurandu-se o solidificare dirijata. consum redus de material de formare. In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui. iar amestecul de miez.are in timpul solidificarii. pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea dirijata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote . consumuri munime pentru realizarea si prelucrarea mecanica . de utilajul existent pentru formare si turnare. respectiv interioara a viitoarei piese realizate prin turnare. c) alegera planului de separatie : pentru alegerea modelului din forma. datorita faptului ca incluziunile de nisip si de la zgura se aduna in partea superioara a piesei. suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura (doua sau mai multe suprafete de separatie complica formarea si reduce precizia piesei turnate). d) stabilirea adaosurilor de prelucrare : adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum minim de material si un cost cat mai mic. extragerea usoara a piesei din forma. In general. umplerea usoara si completa a formei. partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei. montarea usoara si sigura a miezurilor in forma. de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor.. cunoscand faptul ca incluziunile de nisip. solutii. la partea superioara . la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe. La alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere. acesta se selectioneaza in doua sau mai multe bucati.1. daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate . obtinerea formei cu cele mai putine miezuri . zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei. miezuri cat mai putine.de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei . Din aceasta cauza. suprafetele importante ale piesei fiind plasate in lateral . b) stabilirea pozitiei de turnare : pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separatie a acesteia trebuie sa asigure calitatea solicitata a piesei turnate. alimenaterea se face prin doua canale de alimentare . in fuctie de simetria piesei turnate.manopera suplimentara.

5 13.0 9.5 9.5 4.5 10.0 16.0 16. s-au ales din tabelul 3. Dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza : Sub actiunea temperaturii aliajului lichid peretii formei se pot deforma.5 13.0 10.5 11.5 15.0 7. STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase .5 17.5 5.5 13.Pozitia suprafetei turnate in forma Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Pana la 100 1800Peste 1200 pana la 2600Peste 1800 pana la 3800Peste 2600 pana la 5400Peste 3800 pana la Adaosurile de prelucrare [mm] 1.5 12.extras conform STAS 1592/2-85 .0 9.5 12.0 9.5 11.5 6.0 16.5 6.5 4.0 13.5 14.5 9.5 7.5 4.0 13.0 10. Gabaritul Dimensiunea nominala [mm] maxim al piesei turnate [mm] .5 4.0 16.0 8.0 20. Din aceasta cauza cavitatea care se obtine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului.5 11.0 8.5 12.5 6.0 14. din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate .5 5.0 15.5 12.5 13.5 7.5 16.5 5.5 5.5 12.0 14.5 7.5 10.0 14.5 7.5 8.0 5.5 20.5 11.0 11.0 13. Clasa de precizie a piesei turnate : din punct de vedere al preciziei dimensiunilor.0 14. pentru a se desprinde de amestecul de formare.5 4.0 10.5 6.5 7. iar cele mai mari .5 3.5 5.0 13.0 6.5 6.5 12. cazul piesei anlizate. La formarea manuala modelul se ciocaneste.0 10.5 12.3.0 14.5 20.0 15.0 15.5 12.5 12.5 5.5 5. decat la cele formate mecanizat.5 23. de mai jos . peretii piesei turnate prezinta ondulatii sau denivelari. Metoda de formare : Poate fi manuala.0 9.5 13. iar ca urmare.5 21.5 11.5 9.0 25.0 Pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Peste 1200 pana la 1800 Peste 1800 pana la 2600 Peste 2600 pana la 3800 Peste 3800 pana la 5400 Peste 5400 pana la 6300 Sus Jos lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Tabelul3.5 11.5 13.5 11. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din otel cuprinse in clasa a V-a de precizie .0 8.0 8.0 15.0 8.5 8.5 13.5 10. la piesele din clasa a V-a de precizie.5 4.5 4.0 10. semimecanizata sau mecanizata.5 3.5 11.5 13.0 7. ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica sa fie mai mari la piesele formate manual.5 10. pentru a ajunge la stratul fara defecte.5 11.5 16.5 3.0 18. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie .5 13.3.0 13. 6300Peste 5400 pana la trebuie prevazut un adaos de prelucrare mai mare decat pe suprafetele de jos sau latelar.5 6.5 12.0 6.5 13.5 9. inainte de extragerea din forma.0 9.5 12.5 11.0 8.5 5.5 14.0 14.0 10.5 13. in toate cazurile deformarile sunt mai pronuntate la piesele cu dimensiuni mari.0 7.0 13.5 13.0 18.5 18.

b. prin ingrosare si subtiere (fig. Marimea inclinarilor si cutiilor de miez se alege din tabelul 4.5. -asiguararea unui supliment de material in vederea indepartarii maselotelor prin taiere. -dificultati la executarea gaurilor. . Fig 5. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operatiei de formare.).5. in vederea evitarii formarii in piesa a retasurilor .a. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite. Din punct de vedere constructiv. f) stabilirea adaosurilor de inclinare : deoarece modelul trebuie extras din forma. Adaosurile tehnologice se justifica de urmatoarele conditii tehnologice de turnare : . e) stabilirea adaosurile tehnologice : acestea se prevad pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei. inclinarile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig. se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil. in timp ce. Adaosul tehnologic. -prevederea de nervuri pe piesa turnata pentru a evita aparitia crapaturilor. urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata. canalelor.c.). adeseori. este prezentata in figura 4 .). pentru a nu se mari manopera la prelucrarea si pierderile de metal prin aschiere. daca se plaseaza pe o suprafata care se prelucreaza va fi indepartat.sau prin subtiere(fig.5. -prevederea de bare de legatura care sa impiedice deformarea piesei la racire. Daca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere. cand este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreaza prin aschiere poate ramane ca atare . chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. se poate observa in figura 4.necesiatatea dirijarii solidificarii piesei turnate.4. asa-numite inclinari constructive. adanciturilor sau a peretilor subtiri.Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite.

2500 peste 2500 Cu ingrosare Cu ingrosare si subtiere Cu subtiere Inclinare constructiva a modelului .4. de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectarea a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodului termic.2000 2000…. retasurile se produc spre muchia interioara a imbinarii. de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreaza fortei mari de frecare intre amestecul de formare si model. Marimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/5 si 1/3 di media aritmetica a grosimii peretilor de racordat. .β [grd] 3° 1°30’ 1° 0°45’ 0°30’ 0°30’ 0°30’ 0°20’ 0°20’ 0°15’ 0°15’ Tabelul 4.h [mm] Sub 20 20….. la solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafata care se formeaza.Inclinare Marimea suprafetei..plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racoedeaza.800 800…. razele de racordare se rotunjesc la una din valorile : 0.1.. deoarece legatura intre varf urile cristalelor este mai slaba decat in lungul cristalelor.1600 1600…..300 300….…..0.6.200mm. de aceea la imbinarea a doi pereti fara racordare se formeaza un plan de rezistenta minima .. g)stabilirea racordarilor constructive : racordarile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate. dupa linia de intersectare a celor doi pereti.50 50…. Dupa STAS 406-85. la o sectiune mica a formei in apropierea muchiei. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii.200 200…..4.100 100…. In urma pozitionarii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate figura6.500 500…. iuar raza exterioara R se ia egala cu raza mica r.2... Prin racordarea muchiilor se previne acest defect.

5…1 Aluminiu aliat Mici 1.8 zinc Tabelul 5.0…1.0…1. care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor.6 Mijlocii 0. Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in turnatorie sunt date in tabelul 5. prezentat in figura 7.0 staniu Mijlocii 1.5…2.75…1.5…1.4 Mari 0. Modificarea volumului si .% pieselor pieselor Fonta cenusie Mici 0. impicit . de franarea contractiei de catre maselote. Contractia pieselor la solidificare si racire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva.85.1…1.5 Fonta cu grafit Feritica 0.2…1. de compresabilitatea formei. de existenta anumitor armaturi in forma.2…1.8…1.8 Aliaje de diferite 1.4.2 Bronz cu Mici 1. Aliajul Marimea Contractia.8…1.2…0.5. care are loc la incalzirea sau racirea aliajelor metalice.75 aluminiu Mijlocii 1.Intocmirea desenului modelului Constructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate.2.0 nodular Perlitica 0.0 maleabila Perlitica 1. Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului.4 carbon Mijlocii 1.6…1.8…2.5.% Aliajul Marimea Contractia.. dp-dimensiunea piesei brut turnate.6 Mari 1. a dimensiunilor .dm este dimensiunea modelului.confectionat din OL 60. ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice .0 Bronz cu Mici 1.5…2.daca piesa prezinta goluri interioare.2…1.8 Mari 0. valoarea 1. .2 Otel Mici 1.0…1.1 cu cupru Mijlocii 1.75…1. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie.5…2. s-a ales pentru coeficientul de contractie k.0 magneziu Mari 1.k-coeficientul de contractie.4…1. Pentru axul studiat.specifice fiecarui aliaj.nu poate fi eliminata. Fiecare dimensiune a modelului se calculeaza cu relatia : d m = d p (1 + k ) 100 in care .2 Aliaje de Diferite 1. de temperatura de turnare a aliajului precum si o serie de alti factori.5 Mari 0.8…1.2 Fonta Feritica 0.

oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor.8 ±1. Preintampinarea formarii turbioanelor. se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante. compactitatea masei metalice. in cazul formelor crude indesate la presiune normala.Executia formei de turnare De corecta executie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetei turnate. Notand cu Sp. urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod nejustificat.35.0 Tabelul 6.5 ±0.6.0 ±1.6 100…200 ±0. la care sectiunile cresc de la picior la alimentator.2 ±0.3 ±0. aderente. retasuri etc: franarea minima a contractiei metalului in timpul solidificarii acestuia. .stabilite pe cale experimentala. De aceea.Sc.0 ±1. nu poate depasi : h=p/ρg=0.5 ±0.6. retinerea particulelor de zgura si a altor incluziuni nemetalice in scopul impiedicarii patrunderii lor in cavitatea formei . la piesele prea inalte.Modelele nu se pot construi absolut exacte. avand urmatoarele functii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de turnare in receptorul retelei de turnare.0 ±3. Valoarea tolerantelor admisibile ete data in tabelul 6. precizia dimensionala. Ansamblul canalelor si cavitatilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei.0 ±1. stropilor si oxidarii metalului lichid. Folosirea formelor crude este limitata de inaltimea piesei turnate deoarece. pretul de cost al piesei fabricate.5 ±2.constituie reteaua de turnare . fara crapaturi . asigurarea umplerii cavitatii formei la durate optime de timp si fara distrugerea peretilor acesteia.6 ±0.3. iar cele divergente prin Sp<Sc ≥ ∑S a . detasarea usoara de piesa turnata.0 ±3.5 50…100 ±0.0 300…500 ±0.0 500…800 ±0. ∑S a .5 1200…1800 ±1. asiguararea obtinerii pieselor turnate de calitate superioara .8 ±1.5 800…1200 ±1. conform cotelor de pe desen.8 ±1.la care sectiunile descresc de la picior la alimentator -retele divergente .3 ±0.4 ±0. fara deteriorarea acesteia. inaltimea h a piesei calculata la nivelul aliajului din palnie. structura de cristalizare a aliajului turnat.8 200…300 ±0.0 1800…2600 ±1.5 2600…5400 ±1. presiunea metalostatica din forma poate deforma peretele acesteia.5 ±2.0 >5400 ±2.4 ±0.5N/cm2. producand defectul de umflatura a piesei. Clasa de precizie Dimensiunea I II III [mm] Tolerantele maxime [mm] <50 ±0. In plus.0 ±1.0 ±2. 4. Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate turnarii la crud se pot folosi nomograme. Stiind ca amestecul de formare in stare cruda rezista cu certitudine la o presiune de 2.0 ±2. Dupa pozitia sectiunii celei mai reduse a canalelor retelelor se disting : -retele convergente .

•Reteaua de turnare a piesei analizate a fost astfel proiectata incat sa permita : -umplerea rapida a formei cu metal.in lungul peretilor formei. precum si in forma . piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare. Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Ax in trei trepte “ este prezenatata in figura 8. precum si de tendinta marita a acestuia de a forma retasuri . cu urmatoarele rapoarte caracteristice generale Sp:Sc:Sa=1.3:1.6:1.se realizeaza gaura cu diametrul de 3 mm prin procesul de gaurire. Timpul de mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaj la altul . formele se dezbat(se distrug) in vederea extragerii piesei. Pentru o piesa din otel cu masa intre 10-50 kg timpul de mentinere in forma este de 0h30’-1h. Dupa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura. iar la acelasi aliaj timpul creste cu masa piesei. -evitarea eroziunilor formei prin dirijarea jetului de metal din alimentatoare. de acestea depinzand in buna masura calitatea metalului lichid care intra cavitatea formei precum si obtinerea de piese fara defecte. . Retelele de turnare laterale cu alimentatori in suprafata de separatie. au cea mai larga aplicabilitate. Dupa dezbaterea formelor . -alimentarea cavitatii formei prin mai multe puncte. Realizarea pieselor turnate din otel ridica probleme deosebite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legata de capacitatea de curgere redusa a otelului. In concluzie reteaua de turnare exercita o mare influenta asupra proceselor care au loc in canalele acesteia. Este dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata.Pentru piesele turnate din otel se recomanda folosirea retelelor convergente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful