PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNEI PIESE DIN CLASA ARBORI

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizarea a piesei :”AX CU TREI TREPTE” , in conditiile unui numar necesar de bucati n=5000 buc/an. Desenul de executie cu conditiile tehnice impuse se prezinta in figura 1. Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare : 1. Stabilirea si/ sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea, in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor, ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1.1.Descompunerea piesei in suprafete cat mai simple (vezi figura 2.) 1.2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu (vezi figura 2.) 1.3.Analiza fiecarei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere : forma geometrica a suprafetei , dimensiunile de gabarit , precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duriatatea . Rezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1.1. 1.4.Intocmirea unui graf “ suprafete-caracteristici” Intocmirea grafului “suprafete- caracteristici” in cazul arborelului studiat, care reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a arborelui , este prezentata in tabelul 1.1.

Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o anliza a procedeelor tehnologice posibile.Stabilirea tipului si a rolului fuctional posibil al fiecarei suprafete Analizand suprafetele se observa ca suprafetele S4 si S10 au precizie dimensionala ridicata ( + 0.etc. in functie de scop. otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (axe. prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari) .S6. Pentru piesele de tip arbore si axe. deci ele pot 0.trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari .0 2 indeplini rolul de de suprafete functionale .6.S5. In functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor. 1.S13 neavand precizie dimensionala .pistoane.0 4 ) . Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile .are o tehnologie pretentioasa. sunt prezentate posibile materiale din care ar putea fi efectuata piesa. tehnologicitatea constructiei. succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita.0 4 ) deci pot indeplini rolul de suprafete de legatura. care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. iar suprafata S10 are abateri de forma si de pozitie .piulite. au rugozitate mica 1.Stabilirea rolului functional al piesei In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete continute in graful “suprafetecaracteristici” s-a stabilt rolul functional al piesei studiate . semifabricatele se obtin : prin turnare ( la arborii de dimensiuni mari) . . motiv pentru care.S8. asigura transmiterea miscarii de rotatie . prin matritare. 2. de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate . Stabilirea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului. 3.6 . la productii de serie mare si masa. de forma sau de pozitie nu pot fi decat suprafete auxiliare. pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile. imporatnta si dimensiuni. avand diferite forme si dimensiuni.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.S11.0 2 deci pot fi suprafete de asamblare . Suprafetele S1 si S12 au o precizie dimensionala ( + ) + 0.. suruburi melcate.Suprafetele S2. Suprafetele S3 si S9 au o precizie dimensionala ridicata ( − 0. avandu-se in vedere clasa din care face parte piesa.Arborele studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional complex.1.5. etc .arbori cotiti). pene. masini agricole. In tabelul 2. Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Ax cu trei trepte” s-a utilizat o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime. stifturi de ghidaj. In plus arborele fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complexe . dar in urma analizei va rezulta materialul optim.S7. In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat otelul de uz general OL 60 (STAS 500-88).0 2 − 0. bande.2. greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei .

compactitatea masei metalice. In scopul reducerii defectelor de turnare (sulfuri. durata de realizare a semifbricatului fiind scurtata. precizia dimensionala a piesei. -separarea retelei de turnare si maselotelor. 4. remedierea defectelor.realizata manual .Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a pieseisemifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte” o constituie turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. forjate si matritate . Din studiul tehnologicitatii pentru turnare a arborelui se constata ca piesa respecta recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi :alegerea planului de separatie al formei turnate chiar planul de simetrie al arborelui .transportul si alimentarea formelor. in vederea umplerii cu metal. De corecta executie a formelor de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate. un utilaj mai simplu si mai ieftin. -realizarea formei de turnare si a miezurilor. pretul de cost al piesei fabricate. Pe langa aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje si anume. Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : -realizarea modelului si a cutiilor de miez. realizata manual. Pregatirea formei de turnare. rugozitatea generala 12. extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa . -curatirea. uniformitatea racordarilor constructive (R=1mm). faptul ca rezistenta este mai mica . In cazul formarii manuale. -controlul final al piesei. retasuri. depozitarea. iar pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat .Pentru a stabili procedeeele tehnologice posibile de obtinere a piesei “Ax in trei trepte”. manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor . luand in consideratie dimensiunile de gabarit ale arborelui Φ24x220mm. -elaborarea aliajului . deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetelor piesei turnate. conservarea. metoda de turnare prezinta unele avantaje ca : obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor . -dezbaterea formelor. (figura 3) In concluzie : am ales ca procedeu tehnologic acceptabil de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte “ turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit .5 µm. cu un numar mic de operatii.solidificarea piesei.incluziuni) fiind un arbore de dimensiuni medii . pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez . 5000 buc/an.se va turna in pozitie orizontala cu doua guri de alimentare. asamblarea formelor. In comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forjare sau matritare. dimensiunea maxima a arborelui (lungimea maxima a axului 220 mm ) se va aseza in plan orizontal . clasa a-V-a de precizie.adaosuri tehnologice si de prelucrare mici. -marcarea.constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate . natura materialului OL 60 si productia de serie mica . -tratamentele aplicate la umplerea formei. se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate. structura de cristalizare a aliajului turnat. -tratamentele termice si de suprafata. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru executia lor. ambalarea si livrarea catre beneficiar.

Dintre solutiile posibile se alege cea care permite : simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie executat din cat mai putine parti componente. 4. de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. umplerea usoara si completa a formei. consumuri munime pentru realizarea si prelucrarea mecanica . Suprafetele amplasate jos si lateral se obtin totdeauna mai curate decat cele de sus. iar la piesele din fonta sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase. obtinerea formei cu cele mai putine miezuri .are in timpul solidificarii. montarea usoara si sigura a miezurilor in forma. alimenaterea se face prin doua canale de alimentare . zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei. In general. Pozitia suprafetei : In timpul turnarii o suprafata se poate gasi jos. Modelul si miezurile determina configuratia exterioara. solutii. Se are in vedere : reteaua de turnare simpla si scurta. asa cum se poate vedea in figura 4. b) stabilirea pozitiei de turnare : pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separatie a acesteia trebuie sa asigure calitatea solicitata a piesei turnate. Avand in vedere considerentele de mai sus pozitia de turnare a fost aleasa ca in figura 3. sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare (retasuri. suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura (doua sau mai multe suprafete de separatie complica formarea si reduce precizia piesei turnate). la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe.de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei . asigurandu-se o solidificare dirijata. daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate . respectiv interioara a viitoarei piese realizate prin turnare. partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei. rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate.manopera suplimentara.Intocmirea desenului piesei brut turnate In vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : a) stabilirea metodei de formare : in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se execute manual. cunoscand faptul ca incluziunile de nisip. lateral sau sus. iar amestecul de miez. la turnarea pieselor din aliaje cu contractie . pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum minim de material si un cost cat mai mic.sufluri si incluziuni) sa se produca in maselote. Din aceasta cauza. acesta se selectioneaza in doua sau mai multe bucati.. extragerea usoara a piesei din forma. de prezenta suprafetelor care urmeza sa fie prelucrate prin aschiere. in fuctie de simetria piesei turnate. La alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere. deoarece miezul necesita . datorita faptului ca incluziunile de nisip si de la zgura se aduna in partea superioara a piesei. pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea dirijata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote . este mai scump. suprafetele importante ale piesei fiind plasate in lateral . la partea superioara . de utilajul existent pentru formare si turnare.1. In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui. d) stabilirea adaosurilor de prelucrare : adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. consum redus de material de formare. Factorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt : natura aliajului care se toarna :in general adaosurile de prelucrare la piesele din otel sunt cu cica 50% mai mari decat la cele din fonta. miezuri cat mai putine. c) alegera planului de separatie : pentru alegerea modelului din forma.

5 17.5 13.5 6.5 5.0 5.5 6.5 20.0 8.0 15.5 11.5 11.0 14.0 16.0 9. La formarea manuala modelul se ciocaneste.5 7.5 12. peretii piesei turnate prezinta ondulatii sau denivelari.5 10.0 14.0 20. Dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza : Sub actiunea temperaturii aliajului lichid peretii formei se pot deforma.5 3.5 16.0 9.5 12.3.5 5.5 12.5 12.5 5.0 13.0 8.5 11. Metoda de formare : Poate fi manuala.5 12.5 13.5 8.0 10.5 4.5 11.5 13.0 8.0 18.0 10.0 13. cazul piesei anlizate.5 4.0 18.0 14.5 12.5 14. Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din otel cuprinse in clasa a V-a de precizie .5 5.5 13. iar cele mai mari .5 4.5 21.5 13. decat la cele formate mecanizat.0 8.5 11.5 13.5 9.5 5.5 5. STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase .5 16.0 7.0 9.5 11.0 7. ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica sa fie mai mari la piesele formate manual.5 4.5 5.0 14. Gabaritul Dimensiunea nominala [mm] maxim al piesei turnate [mm] . inainte de extragerea din forma.5 13. pentru a se desprinde de amestecul de formare.0 15.5 13.5 6.0 13.5 3.5 20. pentru a ajunge la stratul fara defecte.5 14.5 12.0 13.5 7.5 10.5 23.0 16.5 8.0 25.5 12.5 4.0 13.5 10.5 11.5 13.5 13.0 10.0 8.5 4. semimecanizata sau mecanizata. de mai jos .3.5 12.0 11.5 5.5 18.5 7. Clasa de precizie a piesei turnate : din punct de vedere al preciziei dimensiunilor.extras conform STAS 1592/2-85 .0 6.5 3.5 7.5 11.5 4.0 6.5 10. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie .5 7.0 10.0 14.0 10.5 11.0 15.0 10.0 16.0 9. in toate cazurile deformarile sunt mai pronuntate la piesele cu dimensiuni mari.5 9.5 9.0 Pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Peste 1200 pana la 1800 Peste 1800 pana la 2600 Peste 2600 pana la 3800 Peste 3800 pana la 5400 Peste 5400 pana la 6300 Sus Jos lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Tabelul3.5 15.0 8. s-au ales din tabelul 3.5 12. la piesele din clasa a V-a de precizie.0 15.0 16.Pozitia suprafetei turnate in forma Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Pana la 100 1800Peste 1200 pana la 2600Peste 1800 pana la 3800Peste 2600 pana la 5400Peste 3800 pana la Adaosurile de prelucrare [mm] 1.5 6.5 6.5 12.5 11.5 13.0 9.5 6. iar ca urmare.0 14.5 9. 6300Peste 5400 pana la trebuie prevazut un adaos de prelucrare mai mare decat pe suprafetele de jos sau latelar.0 13.0 7. din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate .5 13. Din aceasta cauza cavitatea care se obtine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului.

-asiguararea unui supliment de material in vederea indepartarii maselotelor prin taiere. adeseori. . adanciturilor sau a peretilor subtiri. cand este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreaza prin aschiere poate ramane ca atare . in vederea construirii desenului piesei brut turnate. -prevederea de nervuri pe piesa turnata pentru a evita aparitia crapaturilor.5.).a. asa-numite inclinari constructive. e) stabilirea adaosurile tehnologice : acestea se prevad pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei. in vederea evitarii formarii in piesa a retasurilor .). adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operatiei de formare. este prezentata in figura 4 . Adaosurile tehnologice se justifica de urmatoarele conditii tehnologice de turnare : .c. Din punct de vedere constructiv.necesiatatea dirijarii solidificarii piesei turnate. urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata. in timp ce. Marimea inclinarilor si cutiilor de miez se alege din tabelul 4. inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil.b. daca se plaseaza pe o suprafata care se prelucreaza va fi indepartat. -prevederea de bare de legatura care sa impiedice deformarea piesei la racire.4. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. canalelor. se poate observa in figura 4. Adaosul tehnologic. se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari. f) stabilirea adaosurilor de inclinare : deoarece modelul trebuie extras din forma.sau prin subtiere(fig. inclinarile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig. Fig 5.5.Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite. pentru a nu se mari manopera la prelucrarea si pierderile de metal prin aschiere. Daca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere.).5. chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite. prin ingrosare si subtiere (fig. -dificultati la executarea gaurilor.

Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii..500 500….800 800….0. retasurile se produc spre muchia interioara a imbinarii... la o sectiune mica a formei in apropierea muchiei. Prin racordarea muchiilor se previne acest defect. la solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafata care se formeaza.2500 peste 2500 Cu ingrosare Cu ingrosare si subtiere Cu subtiere Inclinare constructiva a modelului .. iuar raza exterioara R se ia egala cu raza mica r.….100 100…. de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectarea a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodului termic. Marimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/5 si 1/3 di media aritmetica a grosimii peretilor de racordat.β [grd] 3° 1°30’ 1° 0°45’ 0°30’ 0°30’ 0°30’ 0°20’ 0°20’ 0°15’ 0°15’ Tabelul 4.200mm..1600 1600…. In urma pozitionarii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate figura6.2000 2000….50 50…. deoarece legatura intre varf urile cristalelor este mai slaba decat in lungul cristalelor. ..4. razele de racordare se rotunjesc la una din valorile : 0.200 200….300 300….1.2.Inclinare Marimea suprafetei. dupa linia de intersectare a celor doi pereti. de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreaza fortei mari de frecare intre amestecul de formare si model.plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racoedeaza..6.4. Dupa STAS 406-85.h [mm] Sub 20 20….. g)stabilirea racordarilor constructive : racordarile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate. de aceea la imbinarea a doi pereti fara racordare se formeaza un plan de rezistenta minima ..

de franarea contractiei de catre maselote.4.8 Mari 0. Fiecare dimensiune a modelului se calculeaza cu relatia : d m = d p (1 + k ) 100 in care .5…2..5…1 Aluminiu aliat Mici 1.2 Bronz cu Mici 1. de existenta anumitor armaturi in forma.0 magneziu Mari 1.2 Otel Mici 1. Contractia pieselor la solidificare si racire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva.85.4…1.75…1.0…1.2…1. dp-dimensiunea piesei brut turnate.8…1. Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului. a dimensiunilor . de temperatura de turnare a aliajului precum si o serie de alti factori.2…0.0 maleabila Perlitica 1.8…2.daca piesa prezinta goluri interioare.1 cu cupru Mijlocii 1. Aliajul Marimea Contractia.0…1.1…1. impicit .4 Mari 0. care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor.dm este dimensiunea modelului. prezentat in figura 7.4 carbon Mijlocii 1.6 Mijlocii 0.2.2…1.% Aliajul Marimea Contractia. Pentru axul studiat.2 Aliaje de Diferite 1.2 Fonta Feritica 0.75 aluminiu Mijlocii 1.8 zinc Tabelul 5.75…1. . ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice .8…1.0 nodular Perlitica 0.5…2. de compresabilitatea formei. care are loc la incalzirea sau racirea aliajelor metalice.Intocmirea desenului modelului Constructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate.8…1.k-coeficientul de contractie.specifice fiecarui aliaj.6…1. Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in turnatorie sunt date in tabelul 5. s-a ales pentru coeficientul de contractie k.nu poate fi eliminata.% pieselor pieselor Fonta cenusie Mici 0. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie.0 staniu Mijlocii 1.confectionat din OL 60.5. Modificarea volumului si .8 Aliaje de diferite 1.5…2.5 Mari 0.0 Bronz cu Mici 1.2…1.5 Fonta cu grafit Feritica 0.5…1.5.6 Mari 1. valoarea 1.0…1.

fara crapaturi .6.0 ±3.5 2600…5400 ±1. asigurarea umplerii cavitatii formei la durate optime de timp si fara distrugerea peretilor acesteia. la care sectiunile cresc de la picior la alimentator. compactitatea masei metalice.constituie reteaua de turnare . Clasa de precizie Dimensiunea I II III [mm] Tolerantele maxime [mm] <50 ±0. in cazul formelor crude indesate la presiune normala.Modelele nu se pot construi absolut exacte.0 Tabelul 6. Preintampinarea formarii turbioanelor.5 ±0. stropilor si oxidarii metalului lichid.6.0 ±1.8 ±1.8 200…300 ±0.5 1200…1800 ±1. se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante. ∑S a .Sc.la care sectiunile descresc de la picior la alimentator -retele divergente . Notand cu Sp.5 800…1200 ±1.5 ±2.8 ±1.3 ±0.0 ±2. nu poate depasi : h=p/ρg=0. retinerea particulelor de zgura si a altor incluziuni nemetalice in scopul impiedicarii patrunderii lor in cavitatea formei .0 ±1. inaltimea h a piesei calculata la nivelul aliajului din palnie. retasuri etc: franarea minima a contractiei metalului in timpul solidificarii acestuia.Executia formei de turnare De corecta executie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetei turnate.0 ±1. oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor. Ansamblul canalelor si cavitatilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei. Dupa pozitia sectiunii celei mai reduse a canalelor retelelor se disting : -retele convergente .3.0 ±2. la piesele prea inalte. avand urmatoarele functii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de turnare in receptorul retelei de turnare. conform cotelor de pe desen. structura de cristalizare a aliajului turnat. Stiind ca amestecul de formare in stare cruda rezista cu certitudine la o presiune de 2. . presiunea metalostatica din forma poate deforma peretele acesteia.5N/cm2. urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod nejustificat.5 ±2. In plus.0 1800…2600 ±1.5 50…100 ±0.stabilite pe cale experimentala. fara deteriorarea acesteia. iar cele divergente prin Sp<Sc ≥ ∑S a .2 ±0. pretul de cost al piesei fabricate.5 ±0. precizia dimensionala.0 500…800 ±0.0 ±3.4 ±0. aderente. Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate turnarii la crud se pot folosi nomograme.0 ±1.6 100…200 ±0.0 300…500 ±0.3 ±0.4 ±0. 4.0 >5400 ±2. Folosirea formelor crude este limitata de inaltimea piesei turnate deoarece.35. Valoarea tolerantelor admisibile ete data in tabelul 6. De aceea.8 ±1. asiguararea obtinerii pieselor turnate de calitate superioara . detasarea usoara de piesa turnata. producand defectul de umflatura a piesei.6 ±0.

Timpul de mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaj la altul .Pentru piesele turnate din otel se recomanda folosirea retelelor convergente.in lungul peretilor formei. Realizarea pieselor turnate din otel ridica probleme deosebite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legata de capacitatea de curgere redusa a otelului. iar la acelasi aliaj timpul creste cu masa piesei. Este dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata. . In concluzie reteaua de turnare exercita o mare influenta asupra proceselor care au loc in canalele acesteia. •Reteaua de turnare a piesei analizate a fost astfel proiectata incat sa permita : -umplerea rapida a formei cu metal. formele se dezbat(se distrug) in vederea extragerii piesei. precum si de tendinta marita a acestuia de a forma retasuri .se realizeaza gaura cu diametrul de 3 mm prin procesul de gaurire.6:1. Dupa dezbaterea formelor . cu urmatoarele rapoarte caracteristice generale Sp:Sc:Sa=1. de acestea depinzand in buna masura calitatea metalului lichid care intra cavitatea formei precum si obtinerea de piese fara defecte. au cea mai larga aplicabilitate.3:1. -evitarea eroziunilor formei prin dirijarea jetului de metal din alimentatoare. Retelele de turnare laterale cu alimentatori in suprafata de separatie. precum si in forma . Dupa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura. -alimentarea cavitatii formei prin mai multe puncte. Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Ax in trei trepte “ este prezenatata in figura 8. piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare. Pentru o piesa din otel cu masa intre 10-50 kg timpul de mentinere in forma este de 0h30’-1h.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful