PROCES TEHNOLOGIC DE REALIZARE A UNEI PIESE DIN CLASA ARBORI

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizarea a piesei :”AX CU TREI TREPTE” , in conditiile unui numar necesar de bucati n=5000 buc/an. Desenul de executie cu conditiile tehnice impuse se prezinta in figura 1. Etapele de rezolvare se prezinta sintetic in continuare : 1. Stabilirea si/ sau analiza rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic de realizare a piesei respective, deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea, in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor, ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape : 1.1.Descompunerea piesei in suprafete cat mai simple (vezi figura 2.) 1.2.Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu (vezi figura 2.) 1.3.Analiza fiecarei suprafete in parte S-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de vedere : forma geometrica a suprafetei , dimensiunile de gabarit , precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si duriatatea . Rezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1.1. 1.4.Intocmirea unui graf “ suprafete-caracteristici” Intocmirea grafului “suprafete- caracteristici” in cazul arborelului studiat, care reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a arborelui , este prezentata in tabelul 1.1.

succesiunea lor si masinile pe care se va realiza piesa finita. semifabricatele se obtin : prin turnare ( la arborii de dimensiuni mari) . sunt prezentate posibile materiale din care ar putea fi efectuata piesa. etc . tehnologicitatea constructiei.2. de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate . de forma sau de pozitie nu pot fi decat suprafete auxiliare.Stabilirea rolului functional al piesei In urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete continute in graful “suprafetecaracteristici” s-a stabilt rolul functional al piesei studiate . la productii de serie mare si masa.Stabilirea si analiza procedeelor tehnologice posibile de realizare a piesei-semifabricat Pentru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o anliza a procedeelor tehnologice posibile.pistoane.6 . deci ele pot 0. care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.S6. Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei “Ax cu trei trepte” s-a utilizat o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de analiza a valorilor optime. In plus arborele fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complexe . asigura transmiterea miscarii de rotatie .arbori cotiti).trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari ..1. In functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor. greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei .S7. in functie de scop. imporatnta si dimensiuni. avand diferite forme si dimensiuni. masini agricole.S11. 2.0 2 deci pot fi suprafete de asamblare . In tabelul 2. avandu-se in vedere clasa din care face parte piesa. pene. Suprafetele S1 si S12 au o precizie dimensionala ( + ) + 0. Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile .etc. suruburi melcate. prin forjare din lingouri (la arborii de dimensiuni mari) .S13 neavand precizie dimensionala . pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile. otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (axe. prin matritare.S5.0 2 indeplini rolul de de suprafete functionale .0 2 − 0.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei Alegerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. 3. Stabilirea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului.0 4 ) .Stabilirea tipului si a rolului fuctional posibil al fiecarei suprafete Analizand suprafetele se observa ca suprafetele S4 si S10 au precizie dimensionala ridicata ( + 0. . au rugozitate mica 1. Suprafetele S3 si S9 au o precizie dimensionala ridicata ( − 0. motiv pentru care. iar suprafata S10 are abateri de forma si de pozitie . In urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru arborele studiat otelul de uz general OL 60 (STAS 500-88).Arborele studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional complex.0 4 ) deci pot indeplini rolul de suprafete de legatura.5.Suprafetele S2. 1.6. Pentru piesele de tip arbore si axe. bande. dar in urma analizei va rezulta materialul optim.are o tehnologie pretentioasa.S8.piulite. stifturi de ghidaj.

solidificarea piesei. asamblarea formelor. -tratamentele termice si de suprafata. -tratamentele aplicate la umplerea formei. Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : -realizarea modelului si a cutiilor de miez. uniformitatea racordarilor constructive (R=1mm). metoda de turnare prezinta unele avantaje ca : obtinerea unei forme rationale din punct de vedere al solicitarilor . Pregatirea formei de turnare.incluziuni) fiind un arbore de dimensiuni medii . conservarea.5 µm. -curatirea. pretul de cost al piesei fabricate. realizata manual.realizata manual . -controlul final al piesei. pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez .transportul si alimentarea formelor. in vederea umplerii cu metal. compactitatea masei metalice. dimensiunea maxima a arborelui (lungimea maxima a axului 220 mm ) se va aseza in plan orizontal . iar pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat . 5000 buc/an. cu un numar mic de operatii. luand in consideratie dimensiunile de gabarit ale arborelui Φ24x220mm. -elaborarea aliajului . manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor .se va turna in pozitie orizontala cu doua guri de alimentare. clasa a-V-a de precizie. (figura 3) In concluzie : am ales ca procedeu tehnologic acceptabil de realizare a piesei-semifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte “ turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit . structura de cristalizare a aliajului turnat. deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetelor piesei turnate.Pentru a stabili procedeeele tehnologice posibile de obtinere a piesei “Ax in trei trepte”. Pe langa aceste avantaje trebuie avut in vedere si unele dezavantaje si anume. faptul ca rezistenta este mai mica .adaosuri tehnologice si de prelucrare mici. Din studiul tehnologicitatii pentru turnare a arborelui se constata ca piesa respecta recomandarile privind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi :alegerea planului de separatie al formei turnate chiar planul de simetrie al arborelui . precizia dimensionala a piesei. se va face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate. -marcarea. durata de realizare a semifbricatului fiind scurtata.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o varianta acceptabila de obtinere a pieseisemifabricat pentru piesa “Ax in trei trepte” o constituie turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. In scopul reducerii defectelor de turnare (sulfuri.constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate . un utilaj mai simplu si mai ieftin. ambalarea si livrarea catre beneficiar. extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa . retasuri. De corecta executie a formelor de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate. forjate si matritate . remedierea defectelor. -separarea retelei de turnare si maselotelor. In comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forjare sau matritare. depozitarea. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru executia lor. In cazul formarii manuale. natura materialului OL 60 si productia de serie mica . -dezbaterea formelor. rugozitatea generala 12. 4. -realizarea formei de turnare si a miezurilor.

sufluri si incluziuni) sa se produca in maselote. lateral sau sus. suprafetele importante ale piesei fiind plasate in lateral . d) stabilirea adaosurilor de prelucrare : adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. Se are in vedere : reteaua de turnare simpla si scurta. consumuri munime pentru realizarea si prelucrarea mecanica . alimenaterea se face prin doua canale de alimentare . la turnarea pieselor din aliaje cu contractie . in fuctie de simetria piesei turnate.are in timpul solidificarii. respectiv interioara a viitoarei piese realizate prin turnare. la partea superioara . Avand in vedere considerentele de mai sus pozitia de turnare a fost aleasa ca in figura 3. extragerea usoara a piesei din forma. Din aceasta cauza. daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate .de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei . deoarece miezul necesita . c) alegera planului de separatie : pentru alegerea modelului din forma. zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei. In cazul piesei studiate planul de separatie a fost ales planul de simetrie al arborelui. obtinerea formei cu cele mai putine miezuri . Dintre solutiile posibile se alege cea care permite : simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie executat din cat mai putine parti componente.Intocmirea desenului piesei brut turnate In vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape : a) stabilirea metodei de formare : in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se execute manual.manopera suplimentara. sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare (retasuri. montarea usoara si sigura a miezurilor in forma. partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei. suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura (doua sau mai multe suprafete de separatie complica formarea si reduce precizia piesei turnate). consum redus de material de formare. acesta se selectioneaza in doua sau mai multe bucati. Factorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt : natura aliajului care se toarna :in general adaosurile de prelucrare la piesele din otel sunt cu cica 50% mai mari decat la cele din fonta. pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum minim de material si un cost cat mai mic. umplerea usoara si completa a formei. b) stabilirea pozitiei de turnare : pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separatie a acesteia trebuie sa asigure calitatea solicitata a piesei turnate. cunoscand faptul ca incluziunile de nisip. de prezenta suprafetelor care urmeza sa fie prelucrate prin aschiere. In general. datorita faptului ca incluziunile de nisip si de la zgura se aduna in partea superioara a piesei. de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. miezuri cat mai putine. Pozitia suprafetei : In timpul turnarii o suprafata se poate gasi jos. asa cum se poate vedea in figura 4. Modelul si miezurile determina configuratia exterioara. de utilajul existent pentru formare si turnare.. Suprafetele amplasate jos si lateral se obtin totdeauna mai curate decat cele de sus. rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate. pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea dirijata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote . iar amestecul de miez. 4.1. solutii. La alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere. este mai scump. iar la piesele din fonta sunt mai mari decat la cele din aliaje neferoase. la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe. asigurandu-se o solidificare dirijata.

5 12.Pozitia suprafetei turnate in forma Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Pana la 100 1800Peste 1200 pana la 2600Peste 1800 pana la 3800Peste 2600 pana la 5400Peste 3800 pana la Adaosurile de prelucrare [mm] 1.5 12.5 13.0 8.5 12.0 13.5 13.0 8. STAS 1592-85 imparte piesele formate cu model in cinci clase .5 18.5 13.5 3.0 15.5 11.0 14.0 13.5 5. de mai jos . Adaosurile de prelucrare pentru piesele turnate din otel cuprinse in clasa a V-a de precizie .0 14.5 7.5 6.5 12.5 11.0 16.0 13.5 12.5 6.5 10.0 15.5 6.0 16.5 9. 6300Peste 5400 pana la trebuie prevazut un adaos de prelucrare mai mare decat pe suprafetele de jos sau latelar.5 7.3. Dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza : Sub actiunea temperaturii aliajului lichid peretii formei se pot deforma.5 13.5 11.0 10.5 7.0 18.5 17.0 10.5 12.5 9.0 25.5 10.5 12.0 15.0 8. La formarea manuala modelul se ciocaneste. Gabaritul Dimensiunea nominala [mm] maxim al piesei turnate [mm] .5 15.5 13.5 13.5 3.5 10.5 11. Clasa de precizie a piesei turnate : din punct de vedere al preciziei dimensiunilor. Din aceasta cauza cavitatea care se obtine in forma are dimensiuni mai mari decat dimensiunile modelului.5 13.0 6.5 6. s-au ales din tabelul 3.5 11.0 16.0 14.5 7.0 8.0 15.5 10.0 14.5 11.5 11.5 3.5 4.0 9. decat la cele formate mecanizat.5 16. in toate cazurile deformarile sunt mai pronuntate la piesele cu dimensiuni mari.5 14.5 12.0 20.5 4.5 14.0 9.0 11. cazul piesei anlizate.5 13.5 9.5 4.0 9.5 23. pentru a ajunge la stratul fara defecte.0 14.0 14.5 5.5 13.0 6.0 10. Metoda de formare : Poate fi manuala.0 13.5 4.5 16.5 13.5 5. inainte de extragerea din forma.5 4.5 21.5 20.5 12. din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate .5 13.5 12.0 9.0 5.0 16.0 7.5 8.extras conform STAS 1592/2-85 .0 8.5 7.5 12.5 11.0 10.5 20.5 8.0 7.5 6.5 9.5 5. Cele mai mici adaosuri de prelucrare se prevad la piesele din clasa I de precizie . ceea ce face ca adaosurile de prelucrare mecanica sa fie mai mari la piesele formate manual.0 13.5 13.5 5.5 11.3.0 18. semimecanizata sau mecanizata.5 5.5 5. iar ca urmare.0 10.5 6.5 11. la piesele din clasa a V-a de precizie.0 7.5 5.0 13.0 Pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Peste 300 pana la 500 Peste 500 pana la 800 Peste 800 pana la 1200 Peste 1200 pana la 1800 Peste 1800 pana la 2600 Peste 2600 pana la 3800 Peste 3800 pana la 5400 Peste 5400 pana la 6300 Sus Jos lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Sus Jos Lateral Tabelul3.0 10.5 4.0 9. peretii piesei turnate prezinta ondulatii sau denivelari.5 4.0 8. pentru a se desprinde de amestecul de formare. iar cele mai mari .

in vederea evitarii formarii in piesa a retasurilor .b. e) stabilirea adaosurile tehnologice : acestea se prevad pe toate suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in vederea simplificarii formei tehnologice a piesei.sau prin subtiere(fig.5. prin ingrosare si subtiere (fig.). Daca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere. Adaosurile tehnologice se justifica de urmatoarele conditii tehnologice de turnare : . se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari. chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. daca se plaseaza pe o suprafata care se prelucreaza va fi indepartat. cand este plasat pe un perete al piesei ce nu se prelucreaza prin aschiere poate ramane ca atare . -dificultati la executarea gaurilor. Amplasarea adaosurilor tehnologice pe desenul piesei finite. -asiguararea unui supliment de material in vederea indepartarii maselotelor prin taiere.4.). urmarindu-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata.necesiatatea dirijarii solidificarii piesei turnate. Fig 5. f) stabilirea adaosurilor de inclinare : deoarece modelul trebuie extras din forma. Din punct de vedere constructiv. in timp ce. pentru a nu se mari manopera la prelucrarea si pierderile de metal prin aschiere.Amplasarea adaosurilor de prelucrare pe desenul piesei finite. inclinarile modelelor si cutiilor de miez se pot realiza prin ingrosare (fig. adaosul tehnologic servind in general la simplificarea operatiei de formare. in vederea construirii desenului piesei brut turnate. este prezentata in figura 4 . canalelor. Adaosul tehnologic. -prevederea de nervuri pe piesa turnata pentru a evita aparitia crapaturilor. adanciturilor sau a peretilor subtiri.5. adeseori. inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil. se poate observa in figura 4.a.5. -prevederea de bare de legatura care sa impiedice deformarea piesei la racire. Marimea inclinarilor si cutiilor de miez se alege din tabelul 4. asa-numite inclinari constructive.c. .).

. g)stabilirea racordarilor constructive : racordarile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi pereti ai piesei turnate..1. de a preveni ruperea formei la extragerea modelului: cauza ruperii se datoreaza fortei mari de frecare intre amestecul de formare si model. Dupa STAS 406-85. .…. de aceea la imbinarea a doi pereti fara racordare se formeaza un plan de rezistenta minima . deoarece legatura intre varf urile cristalelor este mai slaba decat in lungul cristalelor.300 300….500 500….β [grd] 3° 1°30’ 1° 0°45’ 0°30’ 0°30’ 0°30’ 0°20’ 0°20’ 0°15’ 0°15’ Tabelul 4.200mm. In urma pozitionarii tuturor elementelor de mai sus pe desenul piesei finite a rezultat desenul piesei brut turnate figura6.2500 peste 2500 Cu ingrosare Cu ingrosare si subtiere Cu subtiere Inclinare constructiva a modelului . Marimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/5 si 1/3 di media aritmetica a grosimii peretilor de racordat. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii.200 200….Inclinare Marimea suprafetei.100 100….h [mm] Sub 20 20…..0.. dupa linia de intersectare a celor doi pereti. la solidificare cristalele cresc perpendicular pe suprafata care se formeaza.. la o sectiune mica a formei in apropierea muchiei. iuar raza exterioara R se ia egala cu raza mica r.6.800 800…..2. de a preveni formarea nodurilor termice: la intersectarea a doi pereti se pot produce retasuri ca urmare a formarii nodului termic.4.. Prin racordarea muchiilor se previne acest defect.. retasurile se produc spre muchia interioara a imbinarii.50 50….plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racoedeaza.4. razele de racordare se rotunjesc la una din valorile : 0.2000 2000….1600 1600…..

Contractia pieselor la solidificare si racire depinde de viteza de racire in portiunea respectiva.daca piesa prezinta goluri interioare.75…1.1 cu cupru Mijlocii 1. ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice . valoarea 1.0 nodular Perlitica 0.5…1.2…1.4 Mari 0.2 Bronz cu Mici 1.4. Valorile uzuale ale contractiei pentru principalele aliaje utilizate in turnatorie sunt date in tabelul 5.6 Mari 1.75…1. s-a ales pentru coeficientul de contractie k.5 Fonta cu grafit Feritica 0. care are loc la incalzirea sau racirea aliajelor metalice.specifice fiecarui aliaj.0 staniu Mijlocii 1.8…1.75 aluminiu Mijlocii 1.0…1. de franarea contractiei de catre maselote.8…1.2…1.% Aliajul Marimea Contractia. Pentru axul studiat.. a dimensiunilor .2.2 Fonta Feritica 0.Intocmirea desenului modelului Constructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate.1…1.0 magneziu Mari 1.2…1.5…2. de existenta anumitor armaturi in forma.5…2. de temperatura de turnare a aliajului precum si o serie de alti factori.2…0. Aliajul Marimea Contractia.4 carbon Mijlocii 1. . Fiecare dimensiune a modelului se calculeaza cu relatia : d m = d p (1 + k ) 100 in care .5.2 Aliaje de Diferite 1.8 Aliaje de diferite 1. Valorile rezultate in urma calculelor s-au trecut pe desenul modelului.6 Mijlocii 0.dm este dimensiunea modelului. de compresabilitatea formei. dp-dimensiunea piesei brut turnate.0…1. care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor.5…2.4…1.85.8…2. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie.8 Mari 0.5 Mari 0.% pieselor pieselor Fonta cenusie Mici 0.0 Bronz cu Mici 1.0 maleabila Perlitica 1.0…1. Modificarea volumului si .confectionat din OL 60.5.k-coeficientul de contractie.nu poate fi eliminata.5…1 Aluminiu aliat Mici 1.2 Otel Mici 1.8…1. impicit .8 zinc Tabelul 5. prezentat in figura 7.6…1.

iar cele divergente prin Sp<Sc ≥ ∑S a . producand defectul de umflatura a piesei. fara deteriorarea acesteia. urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod nejustificat.8 ±1.5 1200…1800 ±1. la piesele prea inalte.0 300…500 ±0. Stiind ca amestecul de formare in stare cruda rezista cu certitudine la o presiune de 2.stabilite pe cale experimentala.6. fara crapaturi . In plus.5 ±0.5 ±0.3 ±0.8 ±1. conform cotelor de pe desen.5 50…100 ±0. se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante. structura de cristalizare a aliajului turnat.0 ±2. compactitatea masei metalice. la care sectiunile cresc de la picior la alimentator. . Dupa pozitia sectiunii celei mai reduse a canalelor retelelor se disting : -retele convergente .0 ±1. Pentru dimensionarea grosimii formelor temporare clasice destinate turnarii la crud se pot folosi nomograme.3 ±0.0 ±1. retasuri etc: franarea minima a contractiei metalului in timpul solidificarii acestuia.0 ±3.0 Tabelul 6. Ansamblul canalelor si cavitatilor care serveste la introducerea metalului in cavitatea formei. retinerea particulelor de zgura si a altor incluziuni nemetalice in scopul impiedicarii patrunderii lor in cavitatea formei . pretul de cost al piesei fabricate. stropilor si oxidarii metalului lichid.0 ±1. detasarea usoara de piesa turnata. Notand cu Sp.Modelele nu se pot construi absolut exacte. asiguararea obtinerii pieselor turnate de calitate superioara .6. aderente.3.0 500…800 ±0. De aceea.5 800…1200 ±1. 4. Folosirea formelor crude este limitata de inaltimea piesei turnate deoarece. ∑S a .0 1800…2600 ±1. asigurarea umplerii cavitatii formei la durate optime de timp si fara distrugerea peretilor acesteia. precizia dimensionala. nu poate depasi : h=p/ρg=0.5 2600…5400 ±1.4 ±0.0 ±3.Sc.constituie reteaua de turnare .2 ±0.5N/cm2. avand urmatoarele functii principale: dirijarea jetului liber de metal care curge din oala de turnare in receptorul retelei de turnare. Preintampinarea formarii turbioanelor. Clasa de precizie Dimensiunea I II III [mm] Tolerantele maxime [mm] <50 ±0. presiunea metalostatica din forma poate deforma peretele acesteia.35. inaltimea h a piesei calculata la nivelul aliajului din palnie. in cazul formelor crude indesate la presiune normala.5 ±2.6 100…200 ±0.la care sectiunile descresc de la picior la alimentator -retele divergente .Executia formei de turnare De corecta executie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemijlocit : calitatea suprafetei turnate.4 ±0.0 ±2.8 ±1.5 ±2.0 >5400 ±2.6 ±0. oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor.0 ±1.8 200…300 ±0. Valoarea tolerantelor admisibile ete data in tabelul 6.

iar la acelasi aliaj timpul creste cu masa piesei. Dupa dezbaterea formelor . precum si de tendinta marita a acestuia de a forma retasuri . precum si in forma .6:1. Retelele de turnare laterale cu alimentatori in suprafata de separatie. piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare.3:1.in lungul peretilor formei. cu urmatoarele rapoarte caracteristice generale Sp:Sc:Sa=1.se realizeaza gaura cu diametrul de 3 mm prin procesul de gaurire. Dupa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura. Schema de principiu a formei de turnare pentru piesa “Ax in trei trepte “ este prezenatata in figura 8. -alimentarea cavitatii formei prin mai multe puncte. Este dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata. -evitarea eroziunilor formei prin dirijarea jetului de metal din alimentatoare. Pentru o piesa din otel cu masa intre 10-50 kg timpul de mentinere in forma este de 0h30’-1h. formele se dezbat(se distrug) in vederea extragerii piesei. . au cea mai larga aplicabilitate.Pentru piesele turnate din otel se recomanda folosirea retelelor convergente. •Reteaua de turnare a piesei analizate a fost astfel proiectata incat sa permita : -umplerea rapida a formei cu metal. de acestea depinzand in buna masura calitatea metalului lichid care intra cavitatea formei precum si obtinerea de piese fara defecte. In concluzie reteaua de turnare exercita o mare influenta asupra proceselor care au loc in canalele acesteia. Realizarea pieselor turnate din otel ridica probleme deosebite din punctul de vedere al constructiei retelelor de turnare legata de capacitatea de curgere redusa a otelului. Timpul de mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaj la altul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful