Apa poate fi considerata una dintre cele mai importante substante chimice; fara apa nu ar putea exista viata

si industria. Formula chimica : H2O (oxidul de hidrogen) Starea naturala: a). Atmosfera contine vapori de apa n concentratii ce variaza cu temperatura si presiunea. Acestia provin n majoritate din evaporarea marilor, oceanelor si, n mica parte, din evaporarea ghetarilor. Vaporii de apa din atmosfera se condenseaza sub forma de nori, ceata, ploaie, grindina sau zapada, cnd este atinsa presiunea de saturatie la temperatura respectiva si sub forma de roua, bruma sau chiciura, cnd condensarea apei are loc heterogen, pe suprafete reci. b). Hidrosfera. Din suprafata totala (de 5,1 108 km2) a globului pamntesc 71 % este ocupata de mari si oceane. Volumul marilor si oceanelor este evaluat la 1,37 109 km3. Volumul ghetarilor din regiunea arctica si antarctica este apreciat la 2,9 107 km3. c). Apa izvoarelor si rurilor. Apa meteorica, odata ajunsa pe pamnt, poate strabate prin straturi permeabile (humus, nisip) pna ajunge la o patura impermeabila (argila), deasupra careia formeaza o pnza de apa freatica. Apa subterana (freatica) reapare, la suprafata, n izvoare, sau este extrasa prin fntni, puturi sau sonde. Compozitia chimica a acestei ape variaza cu natura rocilor cu care a venit n contact. Cel mai scazut continut de substante minerale dizolvate l are apa izvoarelor de munte (cca. 50 mg/l) si aceea provenita din topirea ghetarilor. Apa izvoarelor si a rurilor contine, dizolvate, gazele din aer: oxigen, azot si bioxid de carbon; cationi: calciu, magneziu si sodiu si anioni: bicarbonat, sulfat si clorura. O apa cu conazot si bioxid de carbon; cationi: calciu, magneziu si sodiu si anioni: bicarbonat, sulfat si clorura. O apa cu coninut mare de bicarbonat de calciu (o apa dura) nu face spuma cu sapunul si depune carbonat de calciu la fierbere (formarea de cruste n cazanele de abur). O apa subterana bogata n bicarbonat de calciu degaja, cnd iese la aer, CO2 si depune carbonat de calciu (formarea stalactitelor) d) Ape minerale. Multe izvoare au prilejul sa dizolve, din straturile scoartei pamntului substante solide sau gazoase n cantitati anormal de mari sau substante neobisnuite. Astfel, se disting urmatoarele categorii de ape minerale: izvoare acide simple, cu un continut mare de CO2 si putine substante minerale; izvoare carbonice, cu CO2 si bicarbonati de calciu, magneziu si sodiu; izvoare alcaline, continnd mult bicarbonat si putin CO2; izvoare sarate, cu un continut de peste 15 g/l NaCl; izvoare amare, continnd sulfati de sodiu si magneziu; izvoare sulfuroase, continnd sulfuri alcaline si H2S liber; izvoare iodurate, continnd ioni de iod, etc. e) Apa pura se poate obtine din apa obisnuita prin distilare, eventual repetata, n conditii n care sa nu poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele n care se conserva. Echivalenta cu o apa bine distilata este apa deionizata (demineralizata) obtinuta prin schimb ionic cu ajutorul rasinilor schimbatoare de ioni. Pe parcursul circuitului n natura apa se impurifica cu substante n suspensie (nedisociate electrolitic) si cu substante dizolvate (disociate electrolitic, n stare de ioni). Impuritatile nedisociate electrolitic dupa marime pot fi: n suspensie - particule solide, vizibile cu ochiul liber (peste 0,1 mm), de natura minerala (nisip, argila, ml) sau organica (microorganisme); n dispersie coloidala - particule de 0,1 0,001 mm, de natura anorganica (silice, sulfuri, hidroxizi) sau de natura organica, vegetala sau animala (uleiuri, grasimi, albumine) Impuritatile disociate electrolitic, dizolvate n stare de ioni, aflate n dispersie moleculara sub 0,001 mm, sunt constituite n principal din saruri si gaze: sarurile (substante anorganice) sunt formate din: cationi (K+, H+, Na+, Ca2+, Mg2+, Mn2+, Fe3+, Al3+) si anioni (Cl-, HCO3-, OH-, CO32-, SO42-, NO3-, SiO32-) gazele dizolvate n apa pot fi: usor solubile (CO2, NH3, H2S, SO2, SO3), care se dizolva n apa mai mult dect ar corespunde presiunii lor partiale si nu pot fi ndepartate total din cauza azeotropiei; moderat solubile (aerul, O2, N2) si greu solubile (H2, CO, CH4) Coroziunea apelor naturale depinde de continutul lor n bioxid de carbon si oxigen.

Cuprins