REZUMAT

In sens larg, eficienta inseamna obtinerea unor efecte cat mai favorabile in urma unei activitati. Orice activitate umana este, in acelasi timp, consumatoare de resurse si producatoare de efecte. In acest sens, notiunea de eficienta devine aplicabila celor mai variate preocupari ale omului. In alt sens, mai restrictiv, eficienta compara rezultatele unei actiuni cu resursele consumate pentru producerea acestora. Lucrarea ANALIZA EFICIENTEI ACTIVITATII DE TURISM LA SC CALIMANESTI CACIULATA SA cuprinde prezentarea modalitatilor de determinare a gradului de eficienta a activiatii turistice, bazate pe conceptele de eficienta economica si sociala. In primul capitol, EFICIENTA ECONOMICA SI SOCIALA A ACTIVITATII DE TURISM, este prezentat in mod general conceptul de eficienta, eficienta economica in turism impreuna cu sistemul de indicatori pe baza carora se face analiza. Capitolul al doilea, CARACTERIZAREA GENERALA A S.C. CALIMANESTI CACIULATA S.A., cuprinde prezentarea generala a societatii pe care se face studiul de caz insotita de evolutia principalilor indicatori economico-financiari ai acesteia. In capitolul al treilea, ANALIZA RENTABILITATII ACTIVITATII ECONOMICE LA S.C. CALIMANESTI S.A., se evidentiaza in mod concret eficienta pe baza principalelor categorii de rate de rentabilitate. CONCLUZIILE cuprinse in finalul lucrarii fac referire la masurile privind cresterea eficientei activitatii de turism la S.C. CALIMANESTI CACIULATA S.A.

Prin lucrarea de fata am incercat sa scot in evidenta utilizarea cat mai eficienta a resurselor umane, materiale si financiare ale societatii de turism urmarind obtinerea unor rezultate economice pozitive, concomitent cu satisfacerea, in conditii superioare, a cerintelor consumatorilor. Intr-o definitie general acceptata, eficienta este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui. Eficienta economica este exprimata prin relatia dintre rezultatele obtinute intr-o anumita activitate economica si cheltuielile efectuate in activitatea respectiva. Eficiena economic in domeniul turismului exprim relaia dintre ncasrile obinute i sumele cheltuite n vederea construirii i funcionrii unor obiective i amenajri turistice. Astfel, profitul productorului din turism se definete ca diferen ntre ncasrile totale sau cifra de afaceri i nivelul costurilor activitii turistice analizate. Avand in vedere complexitatea activitatii turistice este destul de dificila surprinderea intregului continut al eficientei economice a acesteia prin intermediul unui singur indicator. In cosecinta este necesar sa se construiasca un sistem de indicatori, prin intermediul carora sa se comensureze diferitele laturi ale eficientei activitatii turistice. Acesti indicatori sunt prezentati in capitolele II si III ale lucrarii de fata prin analiza studiului de caz. Dac componenta economic a eficienei are legtura direct cu motivaia agentului economic, aceea de a obine un profit ct mai mare (deci un grad de rentabilitate ct mai nalt), componenta social este strns legat de motivaia clientului-turist, de creterea turistic orientat spre diferite forme de turism.

Eficienta sociala este reprezentata de aportul pe care structurile de primire, baza materiala il ofera antrenarii unui numar cat mai mare de persoane in turism, in vederea asigurarii celor mai bune conditii de recuperare a fortei de munca a acestora, ridicarii nivelului general de cunoatere i pregtire, satisfacerii unor motivaii spirituale, psihice, crearii unui climat de pace i nelegere ntre naiuni. Criteriile de apreciere a eficienei sociale a turismului, aa cum rezult din literatura de specialitate din ara noastr i din alte ri, ar putea fi urmtoarele: gradul de satisfacie personal a turistului; contribuia la ocrotirea sntii i refacerea forei de munc; ridicarea nivelului de pregtire profesional; ntrirea pcii i colaborrii ntre popoare; protejarea mediului ambiant etc. Aceste criterii evideniaz mpletirea intereselor generale cu cele individuale. Asa cum reiese din capitolul al doilea, S.C. CLIMNETICCIULATA S.A. este persoan juridic romn, avnd forma juridic de societate pe aciuni cu capital integral privat avnd domeniul principal de activitate 5511-hoteluri i moteluri cu restaurant. Staiunea Climneti-Cciulata dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistica dintre staiunile din judeul Vlcea i totodat deine aproape toate tipurile de uniti de cazare. Pentru evidenierea situaiei economico-financiare a S.C. CLIMNETI-CCIULATA S.A., s-a analizat evolutia principalilor indicatori economico-financiari pe perioada 2003-2007, datele contabile (n sum absolut

i procentual) fiind luate din bilanurile contabile ntocmite la sfritul exerciiului financiar i din balanele de verificare, acestea fiind recalculate cu ajutorul indicelui de inflaie pe fiecare an n parte. Pentru calcularea indicatorilor s-a luat ca baz de calcul anul 2003. Urmrind evoluia pe fiecare an n parte, se constat o cretere a CA n perioada analizat. Cea mai important cretere a fenomenului analizat se nregistreaz n anul 2007, adic cu 324,86 % fa de anul 2003 ales ca baz, respectiv cu 72,5 % (conform datelor recalculate). n termeni reali cifra de afaceri a societii a crescut ntr-un ritm mediu anual de aproximativ 14,6%. Se observ c indicatorul cifra de afaceri are o evoluie ascendent datorit urmtorilor factori: calitatea prestaiilor, calitatea produselor i modificrile de pre. Capitalurile proprii au crescut n perioada analizat de la 1.997.580 lei n anul 2003, la 6.160.339 lei n anul 2007, adic cu 4.162.759 lei, respectiv cu 25,2 %.Cea mai mare cretere se nregistreaz n anul 2005 n comaparie cu anii 2003 i 2004. Creterea acestui factor sa datorat ca urmare a aportului n natur a acionarului principal COTEXIM COM SRL. Referitor la rezultatul exercitiului, in urma analizrii fenomenului se observa c n anul 2003 firma a nregistrat o pierdere de 52.772 lei, urmnd ca n urmtorii ani aceasta s obin profit. Creterea cea mai mare se nregistreaz n anul 2004 adic 37.938 lei, respectiv 71,89 % (n date contabile) i 51,09% (n date recalculate). n anii urmtori rezultatul exerciiului se menine n limite constante: 27,77 % n anul 2006, respectiv 27,33 % n anul 2007(date contabile). Conform datelor din contabilitate, veniturile firmei au crescut simitor n fiecare an. Astfel, veniturile din exploatare au avut o evoluie SC

ascendent de la un an la altul, cea mai mare cretere nregistrnd-se n anul 2005 fa de anul 2004 cu 4.386 mii lei, respective cu 66,38 %, urmnd ca n anii urmtori 2006-2007, aceste venituri s se menin limite constante. Att veniturile financiare ct i veniturile extraordinare au o pondere destul de redus n cadrul veniturilor totale ale firmei. n perioada analizat cheltuielile au crescut, nregistrnd cea mai mare cretere n anul 2005 fa de anul 2004 cu 4.471 mii lei, iar acest raport se menine i n anii urmtori. De-a lungul perioadei analizate firma nregistreaz o economie de personal, aceasta demonstrnd existena unei politici eficiente de recrutare i selecie a personalului. Economia de personal se explic prin faptul c n anii 2003, 2004 i 2005 productivitatea nregistreaz creteri, iar efectivul de salariai este mai mic dect numrul salariailor admisibili. Se observ o cretere n dinamic a productivitii muncii, de la un an la altul, creterea cea mai mare nregistrndu-se n anul 2007 cu 240 % (n date nominale) respectiv 40 % (date reale) comparativ cu anul 2003. Necesitatea cunoaterii i determinrii gradului de independen economic i financiar a ntreprinderii, precum i identificarea cauzelor care conduc la manifestri nedorite n cadrul acesteia, a impus diagnosticarea financiara printr-un sistem de rate de eficien prezentate in capitolul III. n perioada analizat se constat o scdere a ratei rentabilitii comerciale, influennd negativ activitatea economico- financiar a ntreprinderii. Cei doi factori direci (nivelul adaosului comercial i nivelul cheltuielilor de circulaie a mrfurilor) au o aciune contrar i de intensiti diferite. Rata rentabilitii economice evidentiaza faptul ca nu particip la realizarea rezultatului din exploatare ntreg activul ntreprinderii.

Astfel, o parte poate fi utilizat pentru desfurarea activitilor financiare care nu sunt incluse n rezultatul exploatrii i care determin rezultatul financiar. Rata rentabilitii resurselor consumate, care msoar eficiena costurilor de realizare a produciei sau a celor de circulaie indica scderea eficienei resurselor consumate de ctre firm. Aceast situaie nefavorabil, se datoreaz scderii cotei medii de adaos comercial, avnd o influen negativ asupra fenomenului i modificrii structurii vnzrilor. Acest efect este compensat de influena pozitiv, pe care o are nivelul cheltuielilor cu circulaia mrfurilor. Rata rentabilitii financiare exprimat ca raport ntre rezultatul net i capitalul propriu exprim eficiena cu care este utilizat capitalul propriu. Optim pentru ntreprindere este ca aceasta s creasc n dinamic, iar acest lucru se poate realiza printr-o mai buna utilizare a capitalurilor proprii i printr-o politic comercial adecvat. Indicatorii prezentai n capitolele II si III reprezint un instrument util i eficace al analizei financiare, pentru caracterizarea general a politicii comerciale, de investiii, i financiare a ntreprinderii , respectiv a rezultatului economicofinanciar. Acesti indicatori stau la baza masurilor de crestere a eficientei firmei prezentate in finalul lucrarii. Cile de cretere a rentabilitii sunt urmtoarele: Creterea rentabilitii prin creterea rezultatului net; Creterea rentabilitii prin creterea eficienei muncii, urmrindu-se:

promovarea progresului tehnic;; aciunea factorilor bio-psiho-sociologici;

Creterea rentabilitii prin mrirea cifrei de afaceri. Pentru msurile propuse, se impune din partea conducerii staiunii Climneti Cciulata, prospectarea pieei muncii i angajarea unor ghizi

competeni care s ofere turitilor informaii detaliate i complete despre potenialul turistic de excepie al judeului Vlcea. In prim faz, aceast problem poate fi rezolvat prin organizarea unor cursuri de specialitate pentru personal, n special al personalului din recepiile hotelurilor, acetia fiind primii care pot s ofere informaii detaliate turitilor, s-i ndrume spre diverse forme de petrecere a timpului liber. Organizarea tiinific a muncii reprezint "cartea de vizita" a unui management modern de ale crui decizii depinde foarte mult succesul firmei. Organizarea tiinific depinde de : calitatea potenialului uman, nivelul de pregtire comportamentul sau profesional si social

Orict de bine pregtit ar fi personalul unei firme, economia de pia a demonstrat c stimularea material i moral au un cuvnt important n sporirea performanelor profesionale.