De la Wikipedia, enciclopedia liber Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului;

ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare, tensiune, smobbing. Pornind de la conceptul de stres, menionm c termenul aparine lui Hans Hugo Bruno Selye care consider c stresul se leag de sindromul de adaptare reacia la stress pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului. Hans Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici) constnd n modificri morfo-funcionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n care agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial.

Stadii clinice Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape:

faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie. faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena biologic este foarte sczut.

Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului fiind aparent normal, persistnd modificri specifice stadiului anterior, n special de la faza de contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitii, cnd individul are o rezisten bun, fiind posibil adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menine din cauza scderii reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit consecinele negative ale aciunii ndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Caracteristicile stresului Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale. n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv. Stresul psihic Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuine, dorine sau aspiraii. Stresul psihic are un dublu caracter: primar i secundar. Caracterul primar vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat direct n plan psihic. Caracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare n plan psihic a unui stres fizic, cruia individul i acord o semnificaie de realipula. Caracteristicile stresului psihic Agenii stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care aparin limbajului interior) care sunt

vehiculai pe ci nervoase la cortex. Acetia se difereniaz total de celelalte categorii de ageni stresori din cauza semnificaiei lor, pentru individ ei avnd caracter potenial de a produce stres psihic. Acest caracter potenial este validat de semnificaia cu care l investete individul. Unul i acelai agent stresor psihic, n afar de faptul c nu produce stres psihic la toi indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dat la acelai individ. Acest lucru este condiionat de dispoziiile de moment ale individului i de semnificaia pe care o acord n acel moment individul. Apariia i amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective). Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit. Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de ageni stresori. Situaii generatoare de stres psihic:

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face fa. semnificaia unui eveniment. angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat. particularitile contextului social. lipsa condiiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului. subsolicitare / suprasolicitare. situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual. criza de timp. izolarea. apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare. situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii de temperatur).

Exist dou forme speciale de stres (Selye): distress i eustress. Distress-ul implic toate tipurile de stres enumerate (stresul obinuit). Eustress-ul este starea de stres special care este validat prin anumite reacii endocrine specifice. Se difereniaz de distress prin:

natura agenilor stresori (eustress stimuli plcui ai ambianei, tririle plcute ale individului). consecinele aciunii agenilor stresori care de cele mai multe ori sunt plcute. n plus fa de distress, eustress-ul are implic i stres fizic.

Agenii stresori ai stresului psihic au urmtoarele caracteristici: caracter potenial stresant (genereaz stres psihic doar n anumite condiii), caracter de ameninare permanent pentru individ i caracter negativ al consecinelor agenilor stresori. Exist dou categorii de ageni stresori: unii care acioneaz pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agenii psihogeni) i stimulii senzoriali externi, care devin ageni stresori psihici veritabili atunci cnd bombardeaz repetat scoara cerebral i cnd au intensitate peste medie. Parametrii de aciune ai unui agent stresor: intensitate, durat, repetabilitate, noutate i bruschee. Asupra individului acioneaz constelaii de ageni stresani. Clasificarea agenilor stresori:

n funcie de numrul lor, ei sunt: unici i multiplii. n funcie de asociere, ei sunt: conglomerai i configurai. n funcie de dominana aciunii, ei sunt: principali i secundari. n funcie de numrul indivizilor afectai, ei sunt: ageni stresori cu semnificaie strict individual, colectiv i general. n funcie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoi etc), chimici, biologici, psihologici.

Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii, ameteli, pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui, probleme digestive, dureri de dinti, insomnii, dificultati de respiratie, manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate, stare accentuata de oboseala, infectii frecvente, reducerea apetitului sexual.

TOP 10 BOLI PE CARE TI LE POATE PROVOCA STRESUL

CANCERUL
considerat si boala secolului, este cauzat de numerosi factori, unii dintre acestia fiind deja cunoscuti si demontrati de numeroase studii: stresul, stilul de viata inadecvat, excesul de noxe toxice si radiatii, bagajul genetic, infectii cu unele virusuri ca HPV etc.

TULBURARI METABOLICE, INGRASARE...

Stresul duce la tulburari metabolice, acestea fiind printre primele simptome care se instaleaza, manifestandu-se prin: fluctuatii in greutate, adesea de acumulare (ingrasare), tulburari ale digestiei, ale proceselor de memorare, atentie, ale ritmului somn-veghe cu alternanata insomniilor si starile de somnolenta, tulburari de crestere in copilarie sau la adolescenta etc.

TULBURARI HORMONALE
Daca stresul persista se ajunge ulterior, dupa tulburarile metabolice, la cele hormonale: tulburari ale tiroidei cu manifestarile caracteristice, tulburari ale glandelor sexuale care duc secundar la tulburari menstruale, tulburari ale libidoului, erectiei, infertilitate etc.

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat este strans legat de stres si riscul acestei boli poate sa inceapa inca din viata intrauterina, cand fie mama este stresata sau face diabet gestational, fie cand copilul se naste cu o greutate supraponderala. Stresul de-a lungul vietii afecteaza de asemenea metabolismul glucidelor si functia pancreasului, iar toate acestea asociate cu cresterea in greutate sporesc in mod considerabil riscul de aparitie a diabetului zaharat.

ALERGIILE SI BOLILE ALERGICE In cele mai multe cazuri acestea sunt

declansate de stil de viata nesanatos si stres, avand un fond atopic care predispune la aceste boli alergice. Inca din copilarie poate sa apara astmul, dar sunt si alte boli alergice care afecteaza si adultul.

DURERILE DE CAPAcestea reprezinta un simptom frecvent dat de stres. Desi

persoana respectiva nu are nicio alta boala care se asociaza cu durerea de cap, totusi migrena apare pe fondul stresului. Se recomanda odihna si dieta zilnica bogata in fructe si legume proaspete. Sportul elimina de asemenea cu succes durerile de cap.

Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI", pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil. Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra noastra variaza si ele in functie de persoana. Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii, ameteli, pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui, probleme digestive, dureri de dinti, insomnii, dificultati de respiratie, manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate, stare accentuata de oboseala, infectii frecvente, reducerea apetitului sexual. Ne putem imbolnavi din cauza stresului? Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa luati masuri impotriva stresului. Sportul este una dintre cele mai eficiente arme impotriva stresului. Prin efectuarea de exercitii fizice, in organism este eliberata endorfina, substanta care atenueaza durerile, inducand in acelasi timp o stare generala de bine. De asemenea, miscarea fizica va reda energia, va face sa va simtiti mai energici, intarindu-va sistemul imunitar. Este foarte bine sa incercati sa va deconectati de trecut. Indicat este sa va ganditi la trecut doar in masura in care amintirea lui va produce bucurie. Nu trebuie sa va faceti griji pentru greselile trecut si este bine sa invatati sa va folositi de experienta respectiva pentru nu mai repeta si pe viitor aceeasi greseala. Incercati sa va acordati timp pentru odihna. In conditiile in care lucrati ore in sir fara sa faceti o pauza, in mod cert capacitatea de concentrare scade simtitor. Acordati-va cateva minute derelaxare, facandu-va planuri pentru ora de distractie binemeritata, pentru cina sau pentru o iesire in oras. Si alimentatia are un rol important in accentuarea sau reducerea stresului. In afara faptului ca avem un stil alimentar dezorganizat consumam si alimente care ne afecteaza sanatatea. Printre alimentele care reduc stresul se numara semintele de floarea soarelui. Acestea sunt o sursa bogata de potasiu, zinc si vitamina B. Varza contine vitamine antioxidante A, C, seleniu mineral si beta-caroten si este buna pentru combaterea stresului. La fel de bun este si usturoiul, avocado, ovazul si polenul. Printre alimentele care accentueaza stresul se numara alimentele grase, ca de exemplu produsele lactate si alimentele prajite supun sistemul cardiovascular la stres.