Sunteți pe pagina 1din 26

1. Funciile i obiectul de cercetare al Sistemului Conturilor Naionale.

SCN face posibil descrierea economiei naionale prin reprezentarea legturilor ntre participanii la viaa economico-social a unei naiuni. Sistemul Conturilor Naionale ndeplinete urmtoarele funcii: - Permite elaborarea politicilor macroeconomice naionale, pe baza indicatorilor rezultai n urma ntocmirii conturilor naionale i a tabloului economic de ansamblu. - Furnizeaz date i un sistem de norme comun mai multor parteneri. Elaborarea conturilor naionale permite informarea cetenilor asupra mersului economiei naionale, asigur furnizarea datelor pentru anumite categorii de uniti i furnizeaz date comisiilor internaionale pentru efectuarea comparaiilor. - asigur structurarea sistemelor de informare macroeconomic i chiar microeconomic. - Asigur armonizarea economiei i a activitii de stat. - Descrie sistematic interdependenele macroeconomice. Sistemul Conturilor Naionale are un obiect de cercetare propriu i o metod de realizare a acestui obiect. Obiectul de cercetare al contabilitii macroeconomice const n reflectarea valoric a tuturor tranzaciilor din economie, precum i a patrimoniului naional la un moment dat. Contabilitatea microeconomic are ca obiect de studiu entitatea economic aparinnd unei persoane fizice sau juridice, precum i relaiile ce se stabilesc ntre acestea i alte persoane juridice. Obiectul statisticii l constituie studierea aspectelor cantitative ale determinrilor calitative ale fenomenelor de mas, fenomene care sunt supuse aciunilor legilor statistice ce se manifest n condiii concrete, variabile n timp, spaiu i de organizare socio-economic. Att contabilitatea macroeconomic, ct i cea microeconomic studiaz bogia", la nivele diferite de reprezentare i tranzaciile sau relaiile ce apar ntre participanii la viaa economic i social. Contabilitatea microeconomic studiaz relaiile proprii ale ntreprinderii cu alte ntreprinderi sau persoane fizice cu care intr n relaii economice, financiare i sociale, n timp ce macrocontabilitatea studiaz tranzaciile dintre agenii economici ce aparin sistemului naional i internaional. 2.Principiile Sistemului Conturilor Naionale Sistemul Conturilor Naionale fiind o tiin economic de interferen a contabilitii, statisticii, informaticii, matematicii, economiei politice, macroeconomici, utilizeaz principii i procedee mprumutate de la acestea, ns adaptate cerinelor sale de analiz i prelucrare. -Principiul partidei duble. Partida dubl se poate realiza prin fluxuri i stocuri. Conform primei interpretri (fluxuri), relaiile dintre doi ageni economici determin apariia a dou fluxuri de sens contrar i de aceeai mrime, unul real, de la societatea furnizoare la cea beneficiar i un flux monetar de la client la furnizor. Ecuaia partidei duble aplicat la nivelul unui agent economic pentru informaiile de flux este de forma: Cheltuieli Rezultat = Venituri (pierderi), iar la nivelul economiei naionale, ecuaia devine: Utilizri + capacitate de finanare necesar finane = resurse. La nivelul agenilor economici, fluxurile se refer la micrile i transformrile bunurilor economice din patrimoniu n cadrul proceselor economice consumatoare de resurse i productoare de rezultate i sunt redate prin ecuaia: Cheltuieli +/- Rezultate = Venituri (Pierderi) Pentru reflectarea tuturor operaiilor legate de transferrile bunurilor ca urmare a proceselor interne, dar i a tranzaciilor legate de relaiile cu mediul economico-social se utilizeaz dubla nregistrare. Dubla nregistrare deriv din dubla reprezentare i pornete de la faptul c, pe parcursul micrii i transformrilor bunurile economice, sunt privite permanent sub dublul aspect, i anume, din punctul de vedere al destinaiei, pe de-o parte, i al provenien ei, pe de alt parte, sau ca utiliz ri i resurse. Ecuaia nregistrrii este de forma: Debit = Credit, care nseamn, de fapt: Destina ie/investire/utilizare = provenien/finanare/resurs. O tranzacie economic ntre doi participani (subieci) presupune patru nregistrri: dou nregistrri ce se refer la natura operaiei; doua nregistrri ce reflect contrapartida financiar a acestora. -Principiul continuitii activitii Continuitatea activitii la nivel microeconomic i la nivel macroeconomic asigur recuperarea cheltuielilor fcute pentru desfurarea activitii, precum i obinerea unor venituri suplimentare n vederea relurii proceselor economice, dezvoltrii activitii, acumulrii, distribuirii i redistribuirii veniturilor la nivelul sectoarelor ce realizeaz servicii necomerciale. -Principiul interdependenei exerciiilor Normele IAS(Standardele Internationale de Contabilitate)explic principiul interdependenei exerciiului astfel: Veniturile i cheltuielile sunt contabilizate pe msur ce veniturile sunt sigur de realizat, iar cheltuielile, angajate i nregistrate n situaiile financiare ale exerciiului vizat" Conform prevederilor IAS nr. 18, veniturile sunt recunoscute n contabilitate n momentul n care sunt ndeplinite simultan urmtoarele condiii: -societatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor; -societatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi facut-o, n mod normal, n cazul deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor; -mrimea veniturilor poate fi evaluat n mod rezonabil; -costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod rezonabil.

-Principiul permanenei metodelor Acest principiu presupune continuarea aplicrii regulilor i normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor, asigurnd compatibilitatea n timp a informaiilor contabile. Utilizarea acelorai metode de evaluare la nivel macroeconomic, de calcul al indicatorilor i de agregare permite comparabilitatea n timp i spa iu a indicatorilor macroeconomici calcula i pe baza conturilor naionale. -Principiul necompensrii Principiul necompensrii nseamn c elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate i nregistrate n contabilitate separat, neflind admis compensarea ntre posturile de activ i cele de pasiv ale bilanului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate.Aplicarea acestui principiu la nivel macroeconomic presupune necompensarea elementelor de activ cu cele din pasivul bilanului economiei naionale. -Principiul entitii La nivel microeconomic, principiul entitii pornete de la ideea c orice unitate economic este separat patrimonial de alte uniti economice sau de proprietarii, acionarii, asociaii si. In contabilitatea macroeconomic, principiul entitii presupune reflectarea tranzaciilor ce au loc la nivelul economiei naionale i prezentarea bunurilor, drepturilor i obligaiilor din perspectiva patrimoniului naional. Principiul cuantificrii monetare Moneda este etalonul ce permite msurarea i comensurarea fluxurilor i stocurilor patrimoniale. Contabilitatea nu poate reflecta dect acele bunuri, drepturi i obligaii ce pot fi exprimate valoric. i n SCN, n bilanul centralizat al economiei naionale sunt prezentate numai acele bunuri, drepturi i obligaii ce sunt evaluate, comensurate la nivel naional. -Principiul costului istoric Principiul costului istoric presupune nregistrarea unui element patrimonial n contabilitate n momentul intrrii sale n patrimoniu la valoarea de intrare la acea dat, conform cu documentele justificative. Costul istoric se exprim la valoarea de intrare a bunurilor n patrimoniu sau la valoarea nominal pentru creane i datorii. -Principiul prudenei Principiul prudenei presupune neadmiterea supraevalurii elementelor de activ i subevaluarea elementelor de pasiv. Dup cum se tie, elementele patrimoniale sunt nregistrate la nivelul costului de intrare (achiziie, producie etc.) care n timp devine cost istoric. La ncheierea exerciiului, elementele patrimoniale de natura activelor trebuie actualizate. Principiul intangibilitii bilanului de deschidere La nivelul microeconomic, acest principiu presupune c datele din bilanul de nchidere (Ia sfritul exerciiului financiar) trebuie s coincid cu datele din bilanul de deschidere (la nceputul exerciiului financiar urmtor). Deci nu se pot face modificri n bilanul de deschidere, deoarece datele din cele dou situaii trebuie s corespund din punct de vedere valoric. Deoarece bilanurile de nchidere sunt preluate i prelucrate la nivel naional n vederea obinerii bilanului centralizat al economiei naionale, acest principiu acioneaz la nivel macroeconomic direct. Nerespectarea lui ar duce la imposibilitatea asigurrii comparabilittii n timp i la denaturarea indicatorilor micro- i macroeconomici determinai. CIRCUITELE ECONOMICE SI COMPONENTELE LOR Intr-o economie naturala au loc operatii economice si financiare intre participantii la procesele economice si sociale. In economia naturala, operatiile economice si financiare sunt reflectate sub forma tranzactiilor economice. DEFINITIE: circuitul economic reprezinta totalitatea tranzactiilor ce au loc intr-o ec nat intre agentii economici participanti.Circuitul economic este o retea de fluxuri intre un nr de poli determinanti,avand urm caract: De la fiecare pol curge cel putin un flux si toti polii sunt legati intre ei direct sau indirect Fiecare flux are o valoare determinata de valoarea tranzactiei (valoarea unui bun sau serviciu) si s.n. flux monetar Suma tuturor fluxurilor de plecare=suma tuturor fluxurilor de sosire. Un circuit este inchis atunci cand pt fiecare pol suma valorii tuturor fluxurilor de intrare=suma tuturor fluxurilor de iesire. Un circuit se poate transforma intr-un circuit inchis daca se considera un pol suplimentar si tranz ipotetice care pun in evidenta legaturile ascunse (modificarea stocurilor). Intre fluxuri si stocuri in cadrul unui circuit economic exista o corelatie importanta: Existent initial + fluxuri de intari= fluxuri de iesire + existent final COMPONENTE: Activ economice care constituie cauza tranzactiilor sunt: Crearea veniturilor prin producere de bunuri Folosirea veniturilor prin consumul de bunuri Utiliz veniturilor prin formarea patrimoniului=acumulare Angajarea,acordarea de credite

Ag economici (subiectele economice)=unitatile organizatorice la nivelul carora au loc activitatile economice; in SCN sunt numiti si unitati institutionale SCN grupeaza agentii ec in urm.s sectoare institutionale:societati,cvasisocietati nefinanciare, administratia publica,administratia privata,institutii financiare,societati de asigurare,gospodariile populatiei SOCIETATI,CVASISOC: obtinerea de bunuri si servicii nefinanciare destinate schimblui de piataresurse din veniturile obt din vanzarea de bunuri si serv nefinanciare INSTIT.FINANCIARE: finantarea-colectarea de resurse disponibile din ec si repartizarea lor catre sectoarele cu necesar de finantareresurse din venit obtinute ca urmare a angajamentelor financiare contractate sub forma dobanzilor si comisioanelor; ADM PUBLICA:producerea de servicii necomerciale destinate colectivitatii si efectuarea operatiilor de distribuire si redistribuire a veniturilor in ec.resurse din depuneri obligatorii sub forma impozitelor si taxelor. ADM PRIVATE:servicii comerciale sau necomerciale pt gospodarii..resurse din contributiile voluntare efectuate de gospodarii si din vanzarea serviciilor comerciale; GOSPODARII: consumul bunurilor si serviciilor cumparate de la celelalte sectoare institutionale si producerea de bunuri si servicii comerciale nefinanciareresurse din venituri provenite din munca prestata in alte sectoare sau in propriul sector. Obiecte ale activitatii economice sunt bunuri ,servicii ale factorilor si creantele (acestea nu se produc, nu sunt rez activitatii ec). CLASIFICARE TRANZACTII: Tranz de piata efective (vizibile) si tranz invizibile Majoritatea tranz se realizeaza prin intermediul pietei dar o serie de rezultate nu se realizeaza prin intermediul pietei deci nu dau nastere la tranzactii de piata. Daca se urmareste masurarea rezultatelor activitatii economice, este necesar sa se faca astfel ca si cand ar fi avut loc asemenea tranzactii (bunurile produse si nevandute in perioada respectiva se numesc tranz invizibile sau presupuse). Tranz bilaterale si unilaterale. In cazul tranz bilaterale, transmiterii unui bun, a serviciului unui factor de prod sau unei creante ii corespunde o contrapartida. Tranz unilaterale sunt transferuri de bunuri,servicii, creante fara a primi in schimb un contraserviciu.Sunt curente si de patrimoniu Transf curente se efectueaza sistematic: impozite (directe sau indirecte), contributii sociale, subventiile de exploatare si transferuri speciale(amenzi). Transf de patrimoniu intervin mai rar: mosteniri,cadouri,suplimentarea investitiilor firmelor de catre sectorul public. In functie de sectoarele in care se cuprind subiectele economice:intrasectoriale (subiecte din acelasi sector) si intersectoriale (sub din sectoare diferite). Tranz financiare si tranz de prestatii: schimbul unei creante pt o alta creanta se concretizeaza in tranz financiare (cumpararea de hartii de valoare cu numerar) Transmiterea unui bun sau a serviciilor unui factor in schimbul unei ceante si donarea unui bun.serviciu, creanta sunt denumite tranz de prestatii. EVALUAREA:exprimarea tuturor tranz in acelasi etalon monetar.Baza evaluarii tranz de piata este pretul pietei. 3. Modelele de prezentare a circuitului de ansamblu al economiei naionale. Un circuit economic se reg se te n orice societate, deoarece meninerea vieii este legat de obinerea de bunuri destinate consumului sau destinate acumul rii n scopul relu rii continue i l rgite a procesului cu ajutorul cruia se obin bunuri i servicii necesare traiului i acumulrii. In func ie de modul de interpretare a produc iei, economi tii se grupeaz n trei mari categorii: economisti de orientare marxista, adeptii vechii contabilitati nationale continentale, adeptii actualului sistem al conturilor nationale. Unul i acelai circuit poate fi prezentat, n principiu, n patru moduri: grafic, sub forma conturilor, prin intermediul unui sistem de ecuaii i sub form matriceal . -Prezentarea circuitului sub form de ecuaii Deoarece, n orice circuit nchis, intrrile de fluxuri trebuie s fie egale valoric cu fluxurile ieite, pot fi construite ecuaii care exprim egalitatea ntre suma intrrilor i suma ieirilor. V=C+I; V=C+E; I=E; Cu toate ca ecuatiile sunt mijlocul preferat de prezentare in matematica si in teoria economica,odata cu cresterea numarului ecuatiilor,legaturile sintetice sunt greu de interpretat. -Prezentarea circuitului sub form matriceal Matricea se prezint sub forma unui tabel n care n capetele coloanelor i rndurilor figureaz sectoarele economiei (tabel ah) -Prezentarea circuitului sub forma gf. Circuitul real arata ca menajele pun la dispoz sect firme serv ale factorilio iar ac din urma furnizeaza menajelor bunuri de consum.Aceleasi rel bilaterale pot fi evidentiate si pe baza circuitului monetar.Astfel plata serv factorilor reprez venituri ptr menajele private si costuri ptr firme.Veniturile menajelor sunt utiliz ptr cumpararea de bunuri si servicii si reprez venituri ptr firme.In ac prez nu se tine seama de faptul ca in activ ec se creeaza patrimoniu.Daca menajele nu utilizeaza intregral veniturile ptr cumpararea de bunuri marimea neconsumata este economisita.Economiilor le corespunde

partea din prod per care nu este destinata cons menajelor(investitii).V-C=I; V-C=E. -Prezentarea circuitului prin intermediul conturilor. In fiecare cont in partea dr apar fluxurile legate de incasari iar in st cele care exprima cheltuieli AGREGAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE IN SCN Activitatile economice se separa in patru grupe funadamentale: Crearea veniturilor prin producere de bunuri Folosirea veniturilor prin consumul de bunuri Utiliz veniturilor prin formarea patrimoniului=acumulare Angajarea,acordarea de credite Pt a analiza fluxurile de venituri si cheltuieli (fluxuri de venituri) in SCN calculele macroec se bazeaza pe agregarea agentilor economici pe sectoare: sectorul firme, sectorul gospodarii, sectorul public.sectorul strainatatea. FIRME: toate sub economice care au ca trasatura principala faptul ca produc bunuri destinate pietei iar scopul activitatilor il constituie obtinerea de profit GOSPODARII:sector consummator-utilizeaza veniturile obtinute pt satisfacerea necesitatilor de consum SEC PUBLIC:sub ec (institutii publice) care produc bunuri publice (colective) pt populatie fara a primi echivalentul valoric. Se separa in unitati de asigurari sociale si organisme ale administratiei; STRAINATATEA: tranz cu alte tari. CONTURI DE ACTIVITATE ALE SUBIECTELOR ECONOMICE Tranz ec efectuate de un sb economic in decursul unei perioade de timp pot fi incadrate pe grupe de activitati, ce duc la alcatuirea a 4 conturi: de productie, de venituri si cheltuieli, de modificare a patrimoniului, de finantare; FIRME Desfasurarea activitatilor economice a unei firme in scopul producerii de bunuri necesita: Cumpararea de mijloace de prod consumabile Cumpararea de mijloace de prod durabile Angajare de forta de munca Plata de impozite catre institutiile guvernamentale Plata unor dobanzi pt credite primate Scopul activitatii desfasurate este obtinerea profitului. Aceasta se evidentiaza si in Contul de productie: Dreapta: valoarea productiei:valoarea bunurilor vandute-V,bunuri nedurabile ramase in stoc DS,bunuri de capital-Bcp Stanga: costul productiei+impozitele platite+profitul Cost: consumul intermediar,amortizarea,salarii Impozitele indirecte: transferuri ale firmelor catre stat (taxa pe valoarea adaugata.taxa pe import). Subventiile de exploatare repr transferuri de venituri acordate de stat firmelor, in scopul sprijinirii productiei si al influentarii preturilor pietei. Pe baza datelor din contil de prod se pot calcula indicatori care stau la baza aprecierii activitatii unei firme VAB-se exprima in preturile pietei cand include IIN si la preturile factorlor cand nu include aceste impozite VABpp=PB-CI VABpp=A+Rm+IIN+D+Pr VAN-valoarea nou create (expr in preturile fact de prod) de o firma in perioada de calcul VANpf=VABpp-A-(II-SV)=VABpp-A-IIN EBE-excedentul brut in exploatare exprima ce ramane firmei dip ace se elimina IIN si elementele care repr remunerarea muncii=Rm(salarii);este practice profitul +amortizarea; EBE=VABpp-IIN-Rm ENE=excedentul net in exploatare-profitul intreprinzatorului ENE=EBE-A Contul de venituri Dreapta:surse de venituri:prof din prod curenta+venituri din patrimoniul firmei+transferuri de la alte sub ec Stanga:directiile de distribuire a veniturilor:profit distribuit,impozite pe venituri.transferuri catre alte sub V=Pd+ID+Td+VD=Pr+Tp VD=V-( Pd+ID+Td)=(Pr+Tp)-(Pd+ID+Td) Contul de modificare a patrimoniului Dreapta;surse care duc la modificarea patrimoniului:economii.amortizare si transferuri Stanga:elemente de cheltuieli:investitii si transferuri catre alte subiect ec Venitul disponibil obt de o firma se poate folosi pt consum sau pt investitii.Investitiile totale sau brute sunt formate din:

Investitii pt dezvoltare care se finanteaza din venitul disponibil Investitii pt inlocuire sau de reproductie care se finanteaza din amortizare SF(soldul finantarii)=(EN+A+Tp)-(Inc.c+DS+TPd)=(EB+TPp)-(Inv.b+TPd) Contul de finantare Evidentiaza modificarile intervenite in relatiile de credit ale firmei, sintetizand modificarile intervenite la nivelul creantelor si angajamentelor) MENAJE Conform SCN gospodariile nu sunt considerate sub economice producatoare de bunuri economice Contul de venituri O gospodarie poate obt venituri din urmatoarele surse:din activitatea desfasurata ca angajat (salarii),din activ ca intreprinzator independent,din dividende pt actiuni,din transferuri curente sub forma de pensii, ajutoare de somaj Totalitatea veniturilor formeaza venitul brut Dreapta contului:toate veniturile din munca si patrimoniu:VP Stanga:transferuri curente platite+impozite directe+contributii sociale=I VD=VP-I Contul de formare a patrimoniului Dreapta:economii+transf de patrimoniu Stanga: transf de part catre alte sub ec SF=E+TPp-TPd Contul finantarii:idem firme INSTITUTII PUBLICE Contul de productie Dreapta:vanzarile si transferurile unilaterale care gospodarii si firme de servicii publice (se evalueaza la costul producerii acestora) Stanga:costul producerii acestora format din cheltuieli cu consumul de bunuri provenite de la firme (productia intermediaraPI),amortizarea,remunerarea salariatilor,renta platita pt folosirea altor factori de productie VP=VAN+A+PI=VAB+PI Cpb=VAB+PI-Vsp=VP-Vsp Contul de venituri Dreapta:venituri din participarea la activitatea firmelor-VI,impozite directe si indirecte si transferuri curente primate Stanga:plati effectuate factorilor de productie-P,transf curente prestate,consumul statului E(economii)=(Vf+Imp+Tp)-(P+Td+Cpb) Contul de modificare a patrimoniului Idem firme SF=(E+A+TPp)-(Inv.b+TPd) Contul finantarii:idem firme CONTURI ALE SECTOARELOR Contul de productie al sectorului firme Se alcatuieste prin agregareantuturor tranz legate de activitatea de prod a firmelor evidentiate in contul de productie al fiecarei firme Dreapta:incasari din vanzarea bunurilor catre alte sectoare+investitii brute (bunuri de capital si stocuri) Stanga: cheltuieli produse intermediare si de investitii din import+amortizare+imp indirecte (subventii de exploatare)+VAN(remunerarea muncii+dob+profitul) VABpp=VANpf+II-SV+A=VANpf+IIN+A VABpf=VANpf+A VANpp=VABpp-A Productie intermediara:bunurile nedurabile care au fost produse si consummate productive in perioada de calcul Produse finale: bunuri produse in sector care nu sunt prelucrate in cadrul perioadei de cacul Investitii brute:bunuri finale care au ramas in cadrul sectorului. Contul de productie al sectorului public Dreapta:bunuri publice livrate gratuit consumului public+vanzari de bunuri publice Stanga:VAB=CI+amortizare+VAN(remunerarea muncii+rente) Contul de venituri al sectorului firme Dreapta:profituri din activitatea de productie si patrimoniu+transferuri curente primate=venituri brute (VB) Stanga:impozite directe+profituri distribuite+transferuri curente prestate Dreapta-Stanga=venitul disponibil(economii)=VD

VD=(Pf+Tp)-(Idir+Pf.d+Td) Contul de venituri al sectorului public Dreapta:impozite directe si indirecte (I)+venituri din patrimoniu si partici parea la activitatea economica (V)+transferuri curente primate(Tp) Stanga: transferuri curente (Td) catre gospodarii, firme,strainatate+Consumul statului-Cpb Sold:economii E=(I+V+Tp)-(Td+Cpb) Contul de venituri ale menajelor Dreapta:venituri din munca si patrimoniu (veniturile factorilor)-Vmp+venituri din transferurile primate-Tpp Stanga: impozite directe+transferuri platite Sold:venitul disponibil format din cheltuieli pt consum (Cpv) si economii(E) VD=(Vmp+Tp)-(Idir+Td) Contul de modificare a patrimoniului a sectorului firme Dreapta:Economii+amortizare+transferuri de patrimoniu primate Stanga: investitii brute in bunuri capitale (Inv.c)+investitii in stocuri+transferuri de patrimoniu prestate SF(soldul finantarii)=Dreapta-Stanga Pt sectorul public si menaje continutul contului este la fel ca la subiectele economice CONTURI MACROECONOMICE PRINCIPII DE BAZA Conturile macroeconomice constituie un sistem de conturi ce sta l abza calcularii indicatorilor sintetici si a analizei macroeconomice. Se deosebesc de conturile elaborate la nivelul subiectelor si sectoarelor pt ca urmaresc obiective specifice. Se analizeaza formarea,miscarea,repartitia si utilizarea veniturilor la nivel national. Se analizeaza interdependentele ce iau nastere intre fluxurile economice si ajuta la cunoasterea starii generale a economiei, a ofertei fortei de munca, a stabilitatii preturilor. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE IN SCN Activitatea de productie este considerate activitatea care are ca scop obtinerea de bunuri (materiale si servicii) care sa satisfaca nevoile de consum ale societatii, ale exportului si acumularii, prin folosirea factorilor de productiei. In SCN bunuri=marfa (se tranzactioneaza pe piata)=productia de piata Exista si exceptii:serviciile statului, bunurile de capital din productia proprie, autoconsumul intreprinzatorilor si inchirierea locuintelor PRODUCTIA INTERMEDIARA SI PRODUCTIA FINALA Rezultatele activitatii de productie dintr-o perioada de timp pot fi folosite in aceeasi perioada pt a produce noi bunuri economice si,in acest caz, valoarea productiei respective este evidentiata sub denumirea de productie intermediara sau consum intermediary (CI).Partea care nu se foloseste in aceeasi perioada pt a produce noi produse se numeste productie finala. CONSUMUL FINAL, INVESTITIILE SI AMORTIZAREA Consumul final cuprinde valoarea cumpararilor facute de gospodariile private si rezultatele activitatii sectorului public care nu reprezinta modificari in marimea patrimoniului material al sectorului. Investitiile brute repr valoarea totala a investitiilor facute in economia nationala, respective in elementele sale structurate (ramuri, sectoare). Investitiile brute se pot separa in investitii de inlocuire, de reproductie a bunuriloe de capital scoase din functiune si investitii pt dezvoltare sau investitii nete. Modificarea stocurilor reprezinta diferenta dintre marimea stocurilor de la sfarsitul perioadei si cea de la inceputul perioadei. CONCEPTUL INTERN SI NATIONAL Economia nationala nu poate fi privita ca o simpla delimitare geografica In calculele macroeconomice, delimitarea e se realizeaza pe baza a 2 criterii:unul este valabil pt institutii iar celalalt se refera la persoanele care apartin de tara respectiva: Ec nationala reprez totalitatea institutiilor ce au un centru de interes in teritoriul ec-intern=suma activitatilor desfasurate de ag ec din interiorul tarii Intern=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii, numiti agenti economici rezidenti, indiferent de nationalitatea lor. Ec nationala repr totalitatea persoanelor ce au un centriu de interes pe teritoriul ec-national National=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici nationali, indiferent daca isi desfasoara activitatea in propria tara sau in alte tari PROBLEMA PRIVIND EVALUAREA Baza evaluarii tranzactiilor, implicit a rezultatelor active economice o constituie preturile pietei. Pt bunurile care nu se real prin intermediul pietei evaluarea se face la costurile factorilor de productie

Pp=pf + IIN Pt analizele macroeconomice care urmarec evolutia in timp, agregatele macro de rezultate se exprima nu numai in preturile curente ale fiecarei perioade,ci si in preturi comparabile sau constante.In acest ultimo caz, agregatul macro exprima marimea valorica reala, obtinuta prin eliminarea-din marimea exprimata in preturi curente-a influentei modificarii preturilor in decursul perioadei de calcul CONTINUTUL CONTURILOR MACROECONOMICE Conturile macroeconomice au ca scop furnizarea de indicatoro macroec utilizati in analiza macroec. Contul 0-contul sintetic de bunuri Se elaboreaza numai la nivelul ec nationale In el se evidentiaza pe o parte dimensiunea si provenienta bunurilor material si serviciilor pe sectoare iar pe de alta parte utilizarea acestora in scopuri productive. Dreapta: CI+consum final+investitii brute (Inv.b)+export Stanga: valoarea productiei (PB)+import (Imp)+impozite nete pe produs (I) PB+Imp+I=CI+CF+Inv.b+Exp Contul de productie -1 Se construieste la nivelul sectoarelor si p ansamblul economiei nationale Dreapta: valoarea productiei (PB) Stanga:productia intermediara (pe sectoare)-CI Sold:VABpp-valoare adaugata bruta (p sectoare) sau PIBpp (pe ec nationala) VABpp=PB-CI-la nivel de sectoare PIBpp=PB-CI=la nivel national Contul de creare a veniturilor (2) Evidentiaza pt fiecare sectoe si pt intreaga economie formarea veniturilor din activitatea economica si din patrimoniu Dreapta:VABpp sau PIBpp+Subventii Stanga:amortizarea+impozite indirecte pe produse si p import Sold:VANpf sau PINpf PINpf=PIBpp+Sv-(Am+Iind)=PIBpp-Am-IIn Contul de repartitie a veniturilor (3) Evidentiaza repartitia primara a veniturilor Dreapta:PINpf+veniturile factorilor incasate din strainatate (VFIS) Stanga:veniturile fact de productie platite strainatatii (VFPS) Sold:venitul national VN sau PNNpf=PINpf+SVFS=PINpf+(VFIS-VFPS) SVFS=soldul veniturilor fact de prod in raport cu strainatatea Contul de redistribuire a veniturilor (4) Dreapta:VN+transferuri curente incasate de la alte tari(TCIS) Stanga:transferuri curenta platite atre alte tari(TCPS) Sold:nenitul national disponibil (VND) VND=VN+(TCIS-TCPS)=VN+STCS STCS=soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea VND+A=VBD Contul de utilizare a veniturilor (5) Evidentiaza utilizarea in interiorul tarii a veniturilor nete disponibile Dreapta:VN Stanga:consumul final format din consumul privat si consumul public =Cpv+Cpb Sold:economii E=VND-CF=VND-(Cpv+Cpb) Contul de modificare a patrimoniului (6) Dreapta:economii brute (EB)+economii nete (E)+amortizare (AM)+transferuri de patrimoniu din alte tari (TPSR); Stanga:investitii brute (Inv.b)+transferuri de part catre alte tari (TPRS) SF=(EB+Inv.b)+(TPSR-TPRS) Contul de finantare a modificarii patrimoniului (7) Evidentiaza pe ansamblul tarii modificarile intervenite in nivelul si structura creantelor si angajamentelor financiare ale tarii Contul strainatatea sau restul lumii (8) Dreapta:export+venituri din active ec si din patrimoniu incasate di strainatate+transferuri curente din strainatate+transferuri de

capital din strainatate+modificarea angajamentelor Stanga:import+venituri din active ec si din patrimoniu platite strinatatii+transferuri curente catre strainatate+transferuri de capital catre strainatate+modificarea creantelor Acest cont se defalca p subconturi: Contul extern de bunuri material si servicii Contul extern al veniturilor factorilor si transferurilor curente Contul de capital Contul financiar 4. Calculul principalelor agregate de rezultate Produsul Intern Brut (PIB) Reprezint expresia sintetic a rezultatelor activit ii economice produse n interiorul teritoriului economic ntr-o perioad , indiferent de contribuia pe care au adus-o subiecii interni sau din strintate. PIB msoar valoarea bunurilor i serviciilor finale, produse n interior ntr-o perioad de timp (de"regul un an sau un trimestru), respectiv este valoarea mrfurilor i serviciilor produse n interior dup scderea valorii bunurilor consumate n procesul de produc ie (consumul intermediar). 1.Metoda de producie presupune agregarea valorii adugate brute corespunz toare ramurilor de activitate, evaluat la pre uri de baz , i corectarea acesteia pentru a ajunge Ia preuri de pia. PIB=VAB+IP+TV-SP Valoarea adugat brut se calculeaz ca diferen ntre produsul global brut i consumul intermediar. Calculul se face pe ramuri. Din produsul global al fiec rei ramuri (valoarea total a produselor i serviciilor produse) se elimin valoarea consumului intermediar (valoarea bunurilor i serviciilor provenite de la ali productori i utilizate pentru producerea de noi produse i servicii): VABi=PGi-Cii; Metoda se utilizeaz ndeosebi n situaiile cnd intereseaz contribuia agenilor la producia de bunuri finale i serviciile. Metoda utiliz rii produc iei finale sau metoda cheltuielilor presupune nsumarea componentelor care exprim folosirea bunurilor i serviciilor care formeaz produc ia final , respectiv: consumul personal (privat) (CP), consumul public (CPL), investi iile brute (IB) sau formarea brut a capitalului (FCB), exportul net (EXN). PIB=CP+CPL+IB+EXN sau PIB=CF+FBCF+VS+(E-I). Metoda veniturilor const n nsumarea elementelor care exprim compensarea factorilor de producie concretizat n veniturile primite de proprietarii acestora (sub form de salarii, dobnzi, rente, profituri), n aloca iile pentru consumul de capital fix, amortismente i n impozite indirecte, impozite legate de producie i import, diminuate cu subveniile de exploatare i import. Compensarea factorilor de producie exprim plile efectuate de produc tori n scopul asigur rii serviciilor factorilor de produc ie, a c ror utilizare face posibil producerea bunurilor i serviciilor. PIB=R+EBE+IPRI-SE. Produs Naional Brut (PNB).Reprezint valoarea bunurilor produse n perioada de calcul creat de c tre factorii de produc ie apar innd subiec ilor reziden i n interior, indiferent dac au fost create n interior sau n restul lumii. PNB are n vedere veniturile factorilor care au revenit subiecilor interni fa de PIB, care ine seama de veniturile factorilor create n interior. Veniturile factorilor create n interior, dar cedate restului lumii (dobnzi, dividende etc.) nu se cuprind n PNB, dar se includ, n schimb, veniturile factorilor create n restul lumii care revin subiecilor interni. PNB este, n primul rnd, un indicator care m soar veniturile i nu producia aferent unei anumite perioade. Servete ndeosebi n analizele care se refer la disponibilitatea, repartiia i utilizarea veniturilor. Este de asemenea indicatorul n funcie de mrimea cruia se stabilete contribuia rilor membre la bugetul UE. Produsul Na ional Brut (PNB) este denumit i Venit Na ional Brut, dac este evaluat la preurile factorilor, sau Cheltuieli Naionale Brute, dac este evaluat la preurile pieei. Mai este definit ca valoare curent de pia, a tuturor bunurilor i serviciilor finale produse de agenii naionali ntr-o perioad de un an. PNBpp=PIBpp+SVABpp Produsul Intern Net (PIN).Este definit ca valoare net total de pia a bunurilor i serviciilor finale, produse de agenii interni ntr-o perioad determinat de timp. Dac PIN se exprim la pre urile factorilor, el eviden iaz valoarea net a produsului final din punctul de vedere al productorului, iar la preurile pieei reflect aceeai producie, din punctul de vedere al consumatorului. Produsul Intern Net se estimeaz n mod obi nuit pornind de la Produsul Intern Brut, din care se scad alocaiile pentru consum de capital fix (ACCF): PINpp=PIBpp-ACCF Respectiv:PINpf=PINpp-IIN Produsul Naional Net(PNN).Exprim valoarea net a bunurilor i serviciilor finale, produse de agenii economici naionali ntr-o

perioad determinat de timp. Se calculeaz pornind de la PIN, care este corectat cu soldul dintre veniturile din activitatea economic i din patrimoniu ale agenilor economici naionali care i desfoar activitatea n strintate i cele ale agenilor strini pe teritoriul rii (SVAES). PNNpf=PINpf+SVAES Evaluat la pretul factorilor PNN este denumit si venit national. Venitul Naional (VN).Pune n eviden veniturile ncasate de proprietarii factorilor de producie n schimbul resurselor furnizate unitilor productive din economie sau veniturile din munc i din proprietate, care decurg din produc ia de bunuri i servicii n cadrul economiei, reflect utilizarea veniturilor provenite din activitatea productiv pentru cump rarea de bunuri i servicii i pentru economisire. M rimea venitului naional se calculeaz pornind de la fluxurile de venituri i de la fluxurile de cheltuieli sau aplicnd fie metoda nsum rii veniturilor factorilor de produc ie angaja i n producerea bunurilor i serviciilor, fie metoda nsum rii cheltuielilor. In contabilitatea na ional , venitul na ional se estimeaz cel mai frecvent prin nsumarea veniturilor factorilor de producie. Venitul Personal (VP).Stabilirea venitului personal i ncadrarea lui n analiza fluxurilor din economie sunt determinate de faptul c veniturile menajelor reprezint sursa consumului de bunuri i servicii i al economiilor gospod riilor, deci are implicaii asupra dimensiunii cererii finale de bunuri i servicii de consum i de bunuri de investi ii. Venitul Personal Disponibil al Gospodriilor (VPD) Reprezint agregatul care m soar volumul veniturilor posibil de utilizat de ctre populaie pentru satisfacerea diferitelor trebuine. Indicatorul VPD se calculeaz diminund venitul personal cu elemente ale venitului naional ce nu revin direct populaiei: impozitele i taxele pltite de populaie ctre guvern - IMP.Indicatorul VPD caracterizeaz mai bine disponibilitile pentru consum ale populaiei i pentru economii. 5. Dinamica indicatorilor macroeconomici. Judecile referitoare la evoluia i trendul economiei se exprim i analizeaz n principal pe baza indicatorilor macroeconomici: PIB, PNB, VN etc. Pentru a evidenia corect fidel modificrile intervenite n timp, volumul acestor indicatori trebuie s fie exprimai n preuri comparabile sau constante. Indicatorii exprimai n preuri curente, n preurile perioadei de calcul, se mai numesc indicatori n expresie nominal, iar cei n preuri comparabile - n expresie real . Pentru calculul indicatorilor n preuri comparabile (deci n expresie real), este necesar ca din mrimea indicatorilor valorici exprimai n preuri curente (indicatori nominali) s se elimine influena modificrii preurilor. n acest scop, se calculeaz indici de pre uri (I p), care exprim modificarea preurilor bunurilor ce compun agregatul respectiv. Indicele de preuri este utilizat, n continuare, la calcularea indicatorului valoric, n preuri comparabile, prin raportarea indicatorului n preuri curente, la indicele de preuri cel mai adecvat ca structur si modalitate de calcul. Recalcularea n expresie comparabila se poate efectua fie global, fie analitic. Astfel, pentru indicatorul Produs Intern Brut, recalcularea n expresie real se poate efectua astfel: global, prin corectare cu indicele global de preuri sau deflatorul PIB, D: PIBcomp=PIBcrt/D pe componente, prin raportarea fiecrui element al PIB n preuri curente la indici de preuri corespunztori sferei de cuprindere a fiecrei componente. Aceste calcule se efectueaz pe ramuri: PIBcomp=(VABcrt ind)/IindP + (VABcrt agr)/IagrP + ... unde: VAB crt ind,agr,... - valoarea ad ugat brut din industrie, agricultur , ...,alte ramuri n preuri curente IPind,agr,... indicii de preturi afereni produselor i serviciilor create n fiecare ramur. pe elemente de structur (producie brut i consum intermediar): PIBcomp=PBcrt/IPCP CIcrt/ICIP unde: PBcrt - valoarea produciei brute n preuri curente; CIcrt - valoarea consumului intermediar n preuri curente; I PiCiP - indicele de preuri corespunz tor produselor i serviciilor incluse n producia brut, respectiv n consumul intermediar. pe destinaii de utilizare final a PIB: PIBcomp=CPcrtpv/ICPP + CPcrt/ICPLP + FBCcrt/IFBCP + EXNcrt/IEXNP unde: CPcrtpv - consumul privat n preuri curente;
CP pb
crt

- consumul public n pre uri curente;

FBC - formarea brut de capital n preuri curente; EXNcrt - exportul net n preuri curente;

crt

ICP,CPL,FBC,EXN indicele de preuri corespunztor bunurilor ce intr n componena fiec rui element de utilizare a PIB Dup calcularea PIBcomp printr-una dintre metodele prezentate, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluiei) agregatului respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (IPIB): IPIB = PIB1comp/PIB0comp Se poate constatata ca acesta este un indice al volumului fizic al PIB", nefiind influen at de modificarea pre urilor. De aceea, el exprim evolu ia real a produsului intem brut. Studiile privind evoluia economic, efectuate pe baza agregatelor de rezultate (n principal PIB), trebuie nso ite i de analiza indicatorilor globali pe locuitor. Ace tia au o semnifica ie deosebit , eviden iind m rimea care revine n medie pe o persoan i evoluia acestui indicator: PIBL=PIB/P , respectiv dinamica acestui indicator: IPIBL=PIBB1comp/P1 : PIB0comp/P0 = IPIB/IP, unde: PIBL - produsul intern brut pe locuitor; P - num rul mediu al popula iei (de regul popula ia la 1 iulie a anului de calcul ca substitut de valoare medie); IPIBL - indicele produsului intem brut pe locuitor; IP- indicele num rului mediu al popula iei. Produsul intern brut pe locuitor (PIBL) evideniaz mai clar nivelul dezvoltrii economice dect mrimea i evoluia produsului intern brut total. Dinamica PIB pe locuitor este mult mai semnificativ, cci coreleaz dinamica PIB cu dinamica populaiei. Este o cerin, pentru dezvoltarea economic i pentru creterea nivelului de trai, ca dinamica PIB (msurat prin indicele real IPIB) s o devanseze pe cea a populaiei (IP): IPIB > IP 6. Exprimarea n preuri comparabile. Msurarea inflaiei. Deflatarea indicatorilor economici.Deflatarea pentru stabilirea agregatelor n expresie real i principalii indici de pre utilizai A. Deflatarea Deflatarea sau deflaionarea semnific transformarea unui agregat n expresie monetar , nominal ntr-unui real. Transformarea se realizeaz , ca regul , prin mp r irea agregatului nominal la un indice de pre uri corespunz tor. Metode: 1. Deflatarea unui agregat nominal cu o structur fizic: Transformarea agregatului nominal Ai(1) = suma din pi1*qi1 ntr-unul real A i(0) = suma din p i0 *q i0 (i=1,m grupe) nu se realizeaz explicit pe baza expresiei pi0*qi0 ,ci prin mprirea agregatului nominal Ai(1) la un indice de preuri ce m soar modificarea medie a preurilor bunurilor care compun agregatul respectiv.Indicele de pre adecvat, n acest caz, este o medie armonic ponderat a indicilor de pre uri [p i1 /p i0 ], ponderea fiind valoarea (p i1 *q i1 ), deci un indice de preuri Paasche (IPP). Ai(1):IPP=suma i=1 la m din pi1*qi1 : (suma i=1 la m din pi1*qi1)/(suma i=1 la m din (pi0/pi1)*pi1*qi1)=suma i=1 la m din pi0*qi1=Ai(0) 2. Deflatarea unui agregat nominal fr o structur fizic. Dac se urmrete msurarea modificrii puterii de cumprare a unui venit (salariu, pensie, dividende etc.) pe baza evoluiei preurilor unui set de bunuri care urmeaz a fi cumprate sau care se cumpr uzual cu acea sum de bani, atunci deflatorul adecvat este indicele preurilor setului respectiv de bunuri -deflatarea pornete de la utilizarea, i nu de la crearea agregatului. Dac setul de bunuri ce se intenioneaz a fi cumprat cuprinde cantitile qi nseamn c valoarea acestora este (suma din pi0*qi), n perioada de baz i (suma din pi1*qi) n perioada curent; indicele preurilor este de tip Paasche i, ca atare, agregatul real este: A i(0) =A i1(1) :(suma din p i1 *qi )/(suma din pi0 *q i ) 3. DefIatarea ca metod de eliminare a modificrii preurilor dintr-un agregat nominal. Eliminarea componentei inflaioniste se realizeaz prin mprirea agregatului nominal la un indice de pre considerat drept o msur adecvat a inflaiei. Construirea unui asemenea indice se poate baza pe ideea c se estimeaz factorul inflaionist n cazul tuturor preurilor sau se recurge la un co generalizat de mrfuri i servicii. 4. Dubla deflatare este un procedeu special de deflatare aplicat n calcule macroeconomice cnd agregatul Ai(1) este diferena (soldul) ntre dou agregate cu o structur fizic. Asemenea agregate sunt, de exemplu, Valoarea Adugat Brut i Produsul Intern Brut.Prin acest procedeu se ncearc deflaionarea unui agregat-sold dup regulile aplicate n cazul agregatelor cu o structur fizic. Aceast ncercare nu reuete deoarece agregatul-sold nu arc o structur fizic, deci nu poate fi evidentiat sub forma (suma din pi1*qi1). Dubla deflatare este o metod prin care se elimin din nivelul nominal al unui agregat n expresie valoric, care nu poate fi descompus direct ntr-o component de volum (fizic) i una de pre, variaia preurilor. Se aplic n calculele macroeconomice n cazul indicatorilor evaluai n preuri curente, care rezult ca sold ntre dou fluxuri de bunuri. Aici se pot include valoarea adugat brut, produsul intem brut i exportul net. 5)Deflatarea n calcule macroeconomice Acest gen de deflatare se recomand numai pentru Venitul Naional Brut (VNB) i pentru Venitul Naional Net (VNN), dar nu i pentru PIB i PIN, pentru care se va folosi n continuare dubla deflatare.

B. Indicele pre urilor PIB IPPIB msoar variaia medie a preurilor produselor i serviciilor finale produse de subiecii economici interni. Mai este denumit i deflator PIB. Este un indice implicit de preuri, de tip Paasche (IPPIB(p)); deoarece nu se determin explicit pe baza cantitilor i a preurilor reclamate de calcularea acestui indice, ci ca un raport ntre indicele PIB nominal (IPIBnominal) i indicele volumului fizic al PIB de tip Laspeyres (ILPIB(q)).(FORMULA IPPIB) Ali indici de pre pentru msurarea inflaiei Inflaia poate fi determinat prin excesul emisiunii monetare - inflaia prin moned, de excesul de cerere solvabil - inflaia prin cerere, de excesul de cerere nominal - inflaia prin credit, de excesul n costuri - inflaia prin costuri, mai rar din cauza insuficienei produciei - inflaia prin ofert. Cei mai utilizai indici statistici n msurarea inflaiei sunt: Indicele preurilor bunurilor de consum - IPBC. Acesta msoar evoluia de ansamblu a preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utilizate de ctre populaie intr-o anumita perioada (curenta) in raport cu o perioada anterioara(de baza). El consider principalul instrument de evaluare a inflaiei; IPPI - Indicele preurilor produciei industriale. Acesta exprim evoluia sau schimbrile medii ale preurilor produselor fabricate i livrate de productorii interni, practicate efectiv, n primul stadiu al comercializrii acestora. El este utilizat att la deflatarea produciei industriale evaluate n preuri curente, ct i la determinarea inflaiei n sfera preurilor cu ridicata; IVU - Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizeaz dinamica preurilor din contractele de export/import, extinderea variaiei preurilor mrfurilor considerate reprezentative i permite deflatarea prin intermediul su a indicatorilor ce caracterizeaz schimburile externe i chiar calcularea raportului de schimb"; ICV - Indicele costului vieii msoar care este costul la preurile pieei n perioada curent, pentru meninerea standardului de via atins n perioada de baz. El este calculat ca raport ntre acest cost ipotetic i costul efectiv (de consum) al perioadei de baz. Este utilizat, n principal, n determinarea salariilor, respectiv a veniturilor reale; IPAM - Indicele preurilor cu amnuntul msoar modificarea preurilor la mrfurile vndute prin reeaua comerului cu amnuntul; ' ICC - Indicele costului construciilor msoar modificarea preurilor n construciile de locuine; IPPA - Indicele preurilor produselor agroalhncntare msoar evoluia preturilor produselor agroalimentare pe piaa rneasc".Se utilizeaz att distinct, ct i n determinarea IPBC; Evoluia cursului mediu de schimb leu/euro" poate fi utilizat ca o msur a evoluiei inflaiei. Metoda de calcul al IPC IPBC=suma din Ip(p0*q0)/suma din p0*q0 Unde: (p0*q0)/suma din(p0*q0)=Cp Iar:Ip indice de pret al nivelului de agregare specific(pentru postul sau grupa de marfuri si servicii) Cp coeficient de ponderare specific(postului sau grupei de marfuri si servicii) Inflatia calculata ca ritm al IPBC este o solutie unanim acceptata ca modalitate de exprimare statistica.At.cand IPBC este calculat in expresie procentuala,rata inflatiei este:Rinf=IPBC-100. Indicatorii specifici ai inflatiei sunt urmatorii: a) rata lunara a inflatiei sau cresterea preturilor intr-o luna tfata de luna precedenta t-1 R t/t-1 =IPBC t/t-1 *100-100 b) rata medie lunara a inflatiei sau media geometrica a cresterilor lunare pentru o anumita perioada si exprima media cresterilor lunare ale preturilor: c) rata inflatiei la sf.perioadei(anului)sau cresterea preturilor bunurilor de consum in luna decembrie a anului curent fata de luna decembrie a anului precedent: R t/decembrie =IPBC t/decembrie *100-100 rata anuala a inflatiei masoara crestrea medie a preturilor intr-un an fata de anul precedent,calculata ca un raport intre indicele mediu al preturilor dintr-un an si cel al anului precedent,determinati amandoi ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an,calculati fata de aceeasi baza.

7. Conturile trimestriale.Avantajele folosirii conturilor naionale trimestriale Conturile trimestriale si ale sectoarelor institutionale Definitie: conturile trimestriale reprezinta cea mai importanta sursa de informatii despre starea unei economii, fiind un sistem de serii cronologice trimestriale integrate, privite din punct de vedere contabil. Acestea ofera o imagine de ansamblu asupra economiei prin monitorizarea evolutiei acesteia, prin intermediul statisticilor etc. Ele reprezinta o relatie de calcul pe o perioada scurta de timp cu scopul de a oferi date pentru factorii de decizie. Utilizare: principalul scop al conturilor nationale trimestriale este de a oferi o imagine a evolutiei economiei la un moment mai apropiat de timp decat anul, iar informatiile astfel oferite sa fie cat mai cuprinzatoare decat cele oferite de indicatorii individuali pe termen scurt. Astfel, CNT trebuie sa contina date cat mai actuale, coerente, exacte, detaliate, dezvoltarea economiei putand fi astfel urmarita si analizata. De asemenea, datele trimestriale reflecta mult mai bine relatiile dintre variabilele economice si se obtin de 4 ori mai multe observatii decat in cazul datelor anuale. In perioade in care nivelul inflatiei este ridicat, se recomanda, folosirea datelor trimestriale, aceasta deoarece nu se respecta principiul omogenitatii preturilor in timp. Dispunand de serii de timp trimestriale ale unor indicatori macroeconomici se poate realiza o analiza in dinamica a acestor indicatori si a relatiei dintre ei, precum si o analiza a ciclurilor economice. Indicatorii trimestriali sunt calculai mai greu dect indicatorii individuali pe termen scurt, ns ei ofer o imagine mai complet a strii curente a economiei. Indicatorii pe termen scurt cum ar fi indicele preurilor, indicatorii forei de obinndu-se astfel informaii despre aspecte specifice ale dezvoltrii economice. Dar pentru integrarea ntr-un ansamblu, cum ar fi cel al conturilor naionale, aceti indicatori nu sunt suficieni. De exemplu, n cazul unei ri care se confrunt cu o diminuare a ratei de cretere a produciei industriale, pe lng identificarea ramurilor industriale afectate (folosind un indice detaliat al produciei industriale), ar trebui cercetate i alte aspecte cum ar fi cererea sau exporturile mergndu-se pn la venituri, economii i investiii. O critic adus conturilor naionale trimestriale este c PIB-ul astfel calculat nu reprezint un indicator real al cicliciti deoarece include activiti (n domeniul agriculturii, de exemplu) a cror evoluie nu urmeaz neaprat ciclurile economice. Astfel, se recomand folosirea unui indice al produciei industriale ca indicator al cicliciti. ns conturile naionale trimestriale nu se limiteaz doar la calculul PIB ca unic indicator, ele oferind o reprezentare cantitativ sintetizat i agregat a realitii economice. Conturile naionale trimestriale ca serii de timp.O serie cronologic se definete ca un ansamblu de date obinute prin msurarea aceluiai indicator ntr-o anumit perioad de timp. O astfel de serie presupune ca datele s fie comparabile n timp, iar perioadele s fie identice. Dispunnd de astfel de serii de timp, se pot identifica urmtoarele componente: tendina (trend), componena ciclic i componena sezonier, cu scopul de a identifica modele de variaie cu ajutorul crora s se poat realiza previziunea unor valori viitoare. Metode de calcul: SCN cuprinde sase rubrici principale de conturi evidentiind fenomene economice complementare astfel incat veniturile unor sectoare reprezinta cheltuieli pentru altele.Conturile utilizate sunt: contul de bunuri si servicii; contul de productie; contul de distribuire si utilizare a veniturilor; contul de acumulare; contul de patrimoniu; conturile restului lumii. Sursele de date utilizate pentru realizarea conturilor nationale trimestriale sunt: datele statistice obtinute in urma unor cercetari si statisticile administrative realizate de catre administratia publica.Se recomnda totusi folosirea cat mai adecvata a datelor existente pentru fiecare agregat. Aceasta presupune ca datele: Sa cuprinda informatii referitoare la indicatorul din CNT Sa acopere intreaga perioada Sa fie coerente cu conceptele SCN Sa poata fi utilizate intr-un model Estimarile indicatorilor pot fi obtinute fie prin extrapolarea valorilor trecute ale agregatelor, fie prin utilizarea indicatorilor disponibiliint-o procedura de dezagregare in timp. Metoda de extrapolare simpla:

se porneste de la ipoteza ca indicatorul y si agregatul z(ambii masurand acelasi fenomen economic) au aceeasi rata de crestere. %zt=%yt. Relatia de extrapolar este: zt+1=zt(1+%yt+1) => zt+1=z0 (1+%yi) Este posibil ca nu intotdeauna sa avem egalitate intre ratele de crestere din diverse cauze, in aceasta situatie introducanduse un factor de corectie: zt+1=zt(1+%yt+1) +Vt Se mai poate foloi si un model stichastic: zt+1=zt(1+%yt+1) +t Metoda de dezagregare temporara cuprinde: Metoda de alunecare: se bazeaza pe ipoteza conform careia trendul trimestrial necunoscut poate fi descris printr-o functie de timp Metode de ajustare in doua etape: pp disponibiliatea informatiilor trimestriale.prima etapa: estimari preliminare; a doua etapa: corelarea estimarilor preliminare cu seriile anuale. Metoda de ajustare a seriilor de timp Metode optimale:valorile agregatului sunt direct obtinute din modelul de regresie trimestriala. Metode ale modelului dinamic:extind metoda optimala, folosind elemente dinamice Metode multivariate: introduc o constrangere contabila in cadrul etapei e estimari pt a se obtine estimari corecte.

8. Conturile regionale
Cadrul generalConturile regionale reprezint o versiune, la nivel regional, a conturilor economiei naionale. Fr nici o excepie, ele recurg la aceleai concepte metodologice. Construirea unui ansamblu complet al conturilor regionale presupune: delimitarea teritoriului economic al unei ri; stabilirea tipurilor de uniti instituionale; respectarea principiului rezidenial; alegerea metodelor de regionalizare. Teritoriul regional Conform Sistemului European de Conturi (SEC) 95, teritoriu] economic al unei ri poate fi mprit n mai multe teritorii regionale i un teritoriu extraregional. Fiecare teritoriu regional cuprinde: regiunea, care face parte din teritoriu! geografic al unei ri; incintele zonelor libere, antrepozite i uzine aflate sub control vamal i care sunt situate n aceste regiuni. Teritoriul extraregional este constituit din pri ale teritoriului economic al unei ri care nu poate fi atribuit direct unei regiuni. El cuprinde: spaiul aerian, naional, apele teritoriale i platforma continental situat n apele internaionale asupra crora rile dispun de drepturi exclusive; enclavele teritoriale, adic teritoriile geografice situate n restul lumii i utilizate n virtutea unor tratate internaionale sau acorduri ntre state, de ctre administraiile publice ale rilor (ambasade, consulate, baze militare, baze tiinifice etc); zacamintele situate in apele internationale,in afara de platforma continentala a unei tari,care sunt exploatate de unitatile rezidente. Tipurile de unitati institutionale Pentru elaborarea conturilor regionale se disting 2 tipuri de unitati institutionale: - uniregionale - multiregionale. Unitatea uniregionala este unitatea institutionala care are centrul sau de interes economic si care exercita cea mai mare parte a activitatilor intr-o singura regiune. Unitatea multiregionala este unitatea institutionala al carei centru de interes economic este situat in mai multe regiuni.In aceasta situatie se regasesc numeroase societati si unele intreprinderi fara scop lucrativ.Principiul general ce trebuie respectat in elaborarea conturilor regionale este principiul rezidentei-alocarea in functie de regiunea in care isi are resedinta unitatea producatoare. Metode de regionalizare.Contabilitatea regionala se rezuma la operatiunile unitatilor care sunt rezidente intr-un teritoriu regional.In ansamblu,regionalizarea se poate face dupa metodele ascendente,descendente sau mixte. Metoda ascendenta are avantajul de a face direct apel la sursele de date pertinente la nivel regional.Avantajul metodei descendente este de a garanta coerenta numerica intre conturile nationale si cele regionale.Cu toate acestea,ea prezinta si inconvenientul de a furniza estimari

care nu sunt calculate plecand de la datele directe,ci prin intermediul unei chei care se presupune a fi corelata cu fenomenul masurat. Estimarea agregatelor regionale pe ramuri de activitate;calculul PIB regional Echivalentul regional al PIB-ului este produsul intern brut regional(PIBR).PIBR este evaluat la preturile pietei,pe baza relatiei: PIBR=VABR+IP+TV-SP Unde: PIBR - Produsul intern brut regional; VABR Valoarea adaugata bruta regionala; IP Impozitele pe produse,inclusiv taxa pe valoare adaugata; TV Drepturi asupra imprturilor(taxe vamale); SP Subventiile pe produse. Metode si tehnici de evaluare a saraciei Din perspective absentei resurselor, "saracii sunt persoanele, familiile si grupurile de persoane ale caror resurse (materiale, culturale si sociale) sunt atat de limitate incat le exclude de la un nivel de viata minim acceptabil in statele in care traiesc" Saracia absoluta situatia in care veniturile sunt mai mici decat un minim absolute stabilita intr-o maniera obiectiva (asociata de regula notiunii de subzistenta); Saracia relativa venituri mai mici in comparatie cu altii (persoanele sarace sunt identificate prin raportare la nivelul bunastarii intregii populatii); Saracia subiectiva venituri mai mici decat cele apreciate ca necesare pentru acoperirea propriilor nevoi; Masurarea saraciei -presupune existenta unor niveluri predeterminate si bine definite ale standardului de viata, numite praguri de saracie, pe care trebuie sa le atinga o persoana/gospodarie ca sa nu fie considerata saraca. A. Pragul de saracie absoluta reprezinta nivelul minim al cheltuielilor necesare satisfacerii nevoilor fundamentale. In tarile dezvoltate, acesta este mai ridicat decat in tarile slab dezvoltate. Estimarea cheltuielilor minime necesare asigurarii consumului alimentar se face pe baza cosului de consum alimentar stabilit in mod normativ sau pe baza statistica. Estimarea cheltuielilor minime necesare asigurarii consumului nealimentar se face prin 3 metode: metoda calorica (fixarea unui prag energetic si determinarea nivelului cheltuielilor de consum sau al venitului necesar pentru atingerea acestei limite), metoda proportiei cheltuielilor alimentare (are la baza un prag caloric prestabilit si estimeaza mai intai costul unui cos alimentar ce asigura acest aport caloric), metoda normativa (presupune stabilirea unor norme de consum minim necesar de bunuri nealimentare si de servicii, apreiate ca indispensabile). In Romania au fost utilizate 2 metode de determinare a prtagului de saracie absoluta: Metoda Bancii Mondiale o varianta a metodei proportiei alimentare Metoda normativa aplicata in diverse variante pentru INS, ICCV B. Pragul de saracie relativa se determina ca o proportie din resursele materiale (in termeni de venituri sau cheltuieli) medii sau mediane. Pentru masurarea saraciei si identificarea saracilor se foloseste un nr de variabile instrumentale alternative: venitul per capita sau per adult echivalent, veniturile de consum ale gospodariei per capita sau per adult echivalent. C. Pragul de saracie subiectiva se bazeaza pe perceptia si autoaprecierea indivizilor cu privire la ceea ce inseamna venituri minime necesare pentru acoperirea nevoilor proprii. Pragurile astfel determinate sunt situate deasupra celor calculate prin metode absolute sau relative. 1. Metoda venitului minim. 2. Metodele Universitatii din Leyden: - principiul de identificare a persoanelor sarace este de a considera saraci pe aceia ale caror venituri nete lunare sunt mai mici decat veniturile lunare minime autoestimate; - utilizeaza un chestionar de evaluare a venitului IEQ (Income Evaluation Question); - determinarea unei linii a saraciei bazata pe scor este asemanatoare dpdv metodologic metodei de estimare a saraciei dpdv al conditiilor de viata; Scalele de echivalenta sunt utilizate pentru transformarea gospodariilor in gospodarii comparabile, tinand cont de principalele caracteristici care le pot afecta necesitatile (ex: scala OECD, Van Ginneken) Indicatori ai saraciei Indicatori specifici abordarii unidimensionale

a. Incidenta saraciei : Rata saraciei (RS) determina proportia celor saraci in totalul populatiei (masoara amploarea fenomenului): RS=q/n (n-marimea pop, q-nr persoane/ gospodarii ale caror venituri/cheltuieli yi sunt mai mici decat pragul de saracie z) b. Profunzimea (gradul) saraciei Deficitul de venit al populatiei sarace=suma necesara pt ca fiecare individ sarac sa ajunga la nivelul pragului de saracie; Suma veniturilor suplimentare(VS) necesare indivizilor aflati sub pragul saraciei pentru a iesi din aceasta stare: VS=suma(i=1 la q)(z-yi)=(z-y(barat))*q; Indicele de profunzime al saraciei PS=VS/zn=(z-y(bar))*q/zn=suma(i=1 la q)(1- yi/z)/n; Indicele deficitului mediu de venit: IV=(z-y(bar))/z c. Severitatea saraciei reflecta gravitatea fenomenului Indicii cclasei Foster-Greer-Thorbeeke: FTGa= suma(i=1 la q)(1- yi/z)a/n; (a=0 rezulta FTG=RS; a=1 rezulta FTG=PS); Indicele Sen: ISS=RS[Iv=k(1-Iv)*GS], k=q/(q+1), GS-coef de inegalitate Gini calculat pentru populatia saraca Rata de saracire(GS) masoara gradul de saracire a unei gospodarii asociat unei fluctuatii a veniturilor acesteia: GS=2k/10, k=2*(5-venit/ND), ND=nivelul venitului corespunzator unui trai decent al unei gospodarii standard. d. Disparitati in distributia veniturilor. Coef de inegalitate Gini masoara gradul in care distributia venitului intre indivizi/ gospodarii in cadrul unei economii se abate de la o distributie perfect egalitara: G=1+1/n-2/n2y *(y1+...nyn), yiveniturile individuale in ordine descrescatoare. Indicatori sintetici multidimensionali Indicele dezvoltarii umane(HDU)-indice agregat ce ia in calcul speranta de viata la nastere, nivelul educatiei, standardul economic de viata. Metoda "Totally Fuzzy and Relative" defineste o functie continua cu valori in [0,1] ce exprima gradul de apartenenta la multimea saracilor, al populatiei totale sau al unor categorii de populatie. Analiza saraciei Etape in masurarea saraciei 1. alegerea dimensiunii relevante; alegerea unui indicator al bunastarii(venit, consum-de preferat deoarece reflecta mai bine standardul de viata); 2. determinarea pragului de saracie 3. selectarea unui indicator de masurare. Masurarea si analiza inegalitatii prin: indicele Gini, indicele Theil, rata de dispersie decilica (raportul dintre media venitului/consumului celor mai bogati 10% si media venitului/ consumului celor mai saraci 10%), distributia venitului/consumului celei mai sarace x% populatii. Vulnerabilitatea foarte dificil de realizat deoarece pp anticiparea schimbarilor de venit/consum. Comparatia internationala a saraciei. Pentru compararea bunastarii a 2 societati trebuie luate in calcul atat tendinta centrala cat si dispersia. De asemenea, este necesara definirea standardului de viata al fiecarei tari. Se aleg atat moneda comuna, cat si unitatile de consum.

9. Determinarea si analiza principalelor proportii si corelatii macroeconomice Principalele variabile macroeconomice i corelaii dintre acestea Orice program economic cuprinde un set de msuri politice destinat a realiza principalele obiective ale politicii macroeconomice, care - n mod obinuit - sunt urmtoarele: creterea economic, ocuparea forei de munc, stabilitatea preurilor i mbuntirea balanei de pli externe. Aceste obiective sunt cuantificate prin patru variabile fundamentale, denumite i variabile macroeconomice cheie, prin care se m soar , coreleaz i analizeaz performanele oricrei economii: ritmul de cretere a PIB; rata omajului, msurat fie ca nivel nregistrat la sfritul fiecrui an, fie ca nivel mediu anual; rata infla iei, m surat fie prin ritmul de cre tere a deflatorului produsului intern brut - D, fie prin ritmul mediu lunar de cretere a preurilor de consum; soldul contului curent al balanei de pli. Cele patru variable-obiectiv permit evaluarea principalelor dezechilibre macroeconomice interne i externe, monitorizarea schimbrilor ce au avut loc n economie i formularea politicilor corespunztoare n scopul atingerii obiectivelor viitoare. ntre cele patru variabile se stabilesc importante corelaii macroeconomice. De asemenea, ntre acestea i ali indicatori

macroeconomici exist conexiuni strnse. - Corelaia dintre ritmul de cretere a PIB i rata omajului. Privit la nivel teoretic, legtura este clar: cnd o economie se afl n faza de recesiune, caracterizat prin sc derea ritmului de cre tere a PIB (RPIB), rata omajului (RS) cre te; cnd are loc expansiunea economic , RPIB crete, n timp ce RS scade. Aceast corelaie invers (negativ) este cunoscut sub denumirea de legea lui Okun. Analizat n condiiile economiei SUA, legea s-a concretizat n urm toarea relaie: RPIBt/t-1=3% - 2(RSt-RSt-1), unde RPIBt/t-1 ritmul de crestere al PIB in perioada t fata de perioada t-1 3% - trendul de crestere al PIB (tendinta relativa in timp) RSt/t-1 rata somajului in perioada t, respectiv t-1 Deci, dac omajul rmne acelai, IB va crete cu circa 3%. Pentru flecare punct procentual de cretere a ratei omajului, ritmul PIB va scdea cu puncte procentuale fa de 3%.De exemplu,dac RS cre te n perioada curent de la 6% la 8%,atunci RPIB real va fi de -1% Aceast relaie are un caracter statistic, nefiind valabil pentru orice ara, ci doar pentru SUA. O asemenea relaie statistic se poate deduce pentru fiecare ar n parte, n funcie de condiiile specifice ale etapei care o parcurge. - Corelaia dintre rata inflaiei i rata omajului Analiza seriilor de date statistice - n special a celor din rile dezvoltate, pn n 1973, cnd s-a produs ocul petrolier" a eviden iat existena unei corelaii inverse, simple i stabile, ntre rata inflaiei i rata omajului. Cu alte cuvinte, ntre infla ie i omaj ar exista o rela ie de compensare ce const n aceea c un omaj mai mic poate fi obinut acceptnd o infla ie mai mare sau infla ia poate fi redus acceptnd mai mult omaj. RI t = RI t-1 +ALFA(RSt-RNS) Se observ din formul c att timp ct omajul se menine la nivelul su natural, rata inflaiei nu se modific. Corespunztor, dac rata omajului crete peste nivelul s u natural, atunci rata inflaiei va nregistra o anumit reducere care depinde de parametrul ALFA. -Corelaia dintre ritmul de cretere a PIB-i rata inflaiei Dup cum PIB se calculeaz n preuri curente sau n preuri comparabile, se poate vorbi de evoluia nominal sau real a acestui indicator. Evoluia nominal este redat de relaiile: IPIBn=PIB1crt/PIB0crt si RPIBn=IPIBn-1 Evolu ia real presupune recalcularea n pre uri comparabile (ale perioadei de baz ) a PIB din perioada curent , cu ajutorul deflatorului produsului intern brut (D): PIB1comp=PIB1crt/D, unde D=RI+1, RI-rata inflatiei, calculata pe baza deflatorului Evolutia reala este data de relatiile: IPIBr=(PIB1comp/PIB0comp)*(PIB1comp/PIB0crt) , RPIBr=IPIBr-1 Relatia de legatura intre PIB nominal, PIB real si RI este: IPIBn=IPIBr*D, sau transferata in ritmuri: RPIBn=RPIBr+RI+RPIBr*RI -Corelaiile de baz ale creterii economice Indicatorul sintetic ce caracterizeaz creterea economic l constituie produsul intern brut total sau pe locuitor, exprimat prin volumul i ritmul su de cretere. n aceste condiii, creterea economic este definit ca un proces complex de sporire a dimensiunilor rezultatelor din economia naional , pe baza combinrii i folosirii factorilor de producie direci: fora de munc, capitalul fix i consumurile de mijloace circulante materiale. Dezvoltarea intensiv a unei economii presupune creterea PIB prin folosirea mai eficient a resurselor existente de for de munc , mijloace fixe i materiale. n schimb, dezvoltarea extensiv se refer la o cretere ce are loc prin sporirea volumului celor trei resurse. 10. Corelatii monetare.Principalele conexiuni ce se stabilesc ntre sursele de date monetar-bancare Statisticile monetar-bancare au nregistrat n ultimele decenii o ascensiune deosebit, odat cu nelegerea i recunoaterea aspectelor monetare ale celor patru mari dezechilibre: inflaia, omajul, deficitul bugetar i deficitul balanei de pli externe. Analiza datelor monetare are ca obiectiv evaluarea situaiei financiare a rii respective ntr-o manier care s fac posibil aprecierea opiunilor financiare ale autoritilor naionale, n corelaie cu evoluia economiei reale.

Sistemul bancar este delimitat i repartizat n dou subsectoare: autoriti monetare (de obicei banca central); bncile comerciale. Informaiile statistice de natur financiar-bancar prezint cteva avantaje majore: sunt disponibile la o perioad scurt de timp de la ncheierea perioadei de referin, sunt prezentate de o factur detaliat i conin un grad ridicat de veridicitate a datelor. Prin agregarea i consolidarea conturilor instituiilor bancare (la diverse niveluri) se obin informaii privind emisiunea bneasc, baza monetar, masa monetar, creditul intern i rezervele internaionale, permind, de asemenea, realizarea conexiunilor cu agregatele macroeconomice de rezultate, cu indicatorii bugetului public naional i ai balanei de pli exteme. La nivelul bncii centrale se analizeaz emisiunea b neasc i baza monetar , n timp ce la nivelul b ncilor comerciale se eviden iaz procesul de creare a monedei de cont (scriptural ). n continuare, prin agregarea informa iilor furnizate la nivelul b ncii centrale i al b ncilor comerciale, rezult ceea ce se numete (Situaia monetara", care reliefeaz volumul i structura masei monetare, a creditului i a rezervelor valutare ale rii. Bilanul bncii centrale Emisiunea b neasc (EB) i baza monetar (BM) sunt agregate monetare ce se determin la nivelul autoritilor monetare (de obicei banca central), avnd ca surs de date bilanul bncii de emisiune. Prin funcia de emisiune i, implicit, prin cea de creditare a economiei, banca central are un rol primordial i preponderent n creaia monetar, proces cu implicaii directe i indirecte asupra unor obiective economice importante: deplina utilizare a forei de munc, inflaia, creterea i stabilitatea economic.Ecuatia bilantiera este de forma: AEe+CGe+CB=PEe+N+C+R+DGe+APNe Banca monetar sau moneda primar este deci moneda emis i controlat de banca central prin care se alimenteaz sistemul bancar, astfel nct b ncile comerciale au posibilitatea s restituie (n bancnote) sumele depuse n conturile agenilor economici i ale populaiei.Baza monetar este postul de contrapartid cel mai important al totalului activelor nete ale bncii de emisiune: BM- Suma activelor- Suma pasivelor nencluse n BM Cele trei cauze determinante ale emisiunii monetare: creterea activelor externe nete (AENE); n acest mod, emisiunea b neasc este determinat de cre terea rezervei valutare prin credite externe i prin cumprare de valut de ctre banca central; creterea volumului creditului guvernamental net (CGNE); apare n scopul acoperii deficitului bugetar rezultat ca urmare a existenei unui decalaj n timp ntre cheltuielile bugetare i veniturile atrase; n general, situaiile de dezechilibru financiar materializate prin deficite bugetare (DB) constituie premisa unui dezechilibru monetar, legtur cauzal ce poate fi exprimat prin relaia: DB=CB-VB=DELTA BM+DELTA DP Unde:CB - cheltuieli bugetare; VB - venituri bugetare; DELTA BM - creterea bazei monetare DELTA DP - creterea datoriei publice. cre terea volumului creditelor acordate b ncilor comerciale de ctre banca central (CB), n scopul satisfacerii cererilor de lichiditate ce apar Ia bncile titulare ale unor solduri debitoare n raporturile cu alte bnci, n cadrul pieei monetare. Situaia monetar.Situaia monetar (SM) arat n ce mod economia, pornind de Ia baza monetar, i procur mijloacele de plat care constituie ceea ce se cheam moned ". Ea face s apar rela iile financiare intre grupul de institu ii bancare (banca central, bncile comerciale) care furnizeaz mijloace de plat n economie i grupul celorlalte subiecte economice (agen i economici, instituii publice, populaie). Principalele corelaii dintre agregatele monetare Corelaiile majore din domeniul monetar trebuie s asigure simultan creterea n termeni reali a PIB, a masei monetare i a creditului, reducerea inflaiei i stabilizarea n termeni relativi a cursului valutar.

-Creterea mai rapid a masei monetare, comparativ cu rata anual a inflaiei, confirm creterea n termeni reali a stocului de bani i continuarea procesului de remonetizare a economiei na ionale. Aceast tendin are ca efect cre terea economisirii i a creditului intern, venind astfel n sprijinul procesului de redresare i cretere, economic. -Creterea mai rapid a economiilor populaiei dect a masei monetare i a creditului neguvernamental. Aceast corela ie are ca efect pstrarea ncrederii n moneda naional, artnd implicit c forarea creditului i a masei monetare antreneaz derapaje inflaioniste. -Creterea masei monetare n sens larg (M2), mai rapid dect a celei n sens restrns (Ml) i dect a bazei monetare, ntruct cvasi-banii ( i n special economiile populaiei) au un caracter neinflaionist. -Mentinerea ratelor dobanzii pe un palier mai ridicat decat rata inflatiei si deprecierea monedei nationale(dobanzi real pozitive) astfel incat sa fie descurajata pastrarea valutei. Pe termen scurt,corelatia dintre cresterea masei monetare(RM)si ritmul de crestere a produsului intern brut(RPIB)trebuie completata cu cel putin inca o variabila(modificarea ratei medii a dobanzii DELTA RD),astfel ca: RMn=f(RPIBn,1/delta RD) Unde RMn- ritmul de crestere a masei monetare nominale RPIBn-ritmul de crestere a PIB nominal. Cu alte cuvinte, masa monetara creste odata cu cresterea PIB nominal si cu scaderea ratei dobanzii. In termeni reali, corelatia devine: RMr=f(RPIB,RI,1/delta RD); 11 .Ramura economic n alctuirea sistemului input - output Agregarea ramurilor.Agregarea ramurilor este o problem de baz pentru studierea legturilor dintre ramuri, strns legat de clasificarea ramurilor economiei naionale, n general, i a ramurilor industriei, n special. Dac nu este posibil s figureze n tabel un numr mare de ramuri, se procedeaz la unirea a dou sau mai multe ramuri, proces care se numete agregare. Efectuarea agregrii ramurilor de producie trebuie fcut n funcie de particularitile specifice ale fiecrei ramuri. Ramurile agregate trebuie s fie omogene. Omogenitatea produciei ramurilor poate fi determinat dupa anumite criterii care stau si la baza agreg rii lor. Deci la agregarea ramurilor se folosesc criteriile urmtoare: identitatea produselor fabricate; destinaia comun a produselor finite; similitudinea materiilor prime consumate; similitudinea proceselor tehnologice folosite; asemnarea cantitativ a structurii preului de cost al produciei. Alegerea criteriului de agregare se face n func ie de principiul de clasificare adoptat la alctuirea clasificrii ramurilor de producie; Atunci cnd clasificarea ramurilor s-a fcut dup destinaia produselor, i agregarea trebuie s se bazeze pe acelai criteriu.Agregarea este de dou feluri: orizontal i vertical. Agregarea orizontal nseamn agregarea produselor unor procese de producie paralele, care se afl n unul i acelai stadiu de produc ie. Ea se bazeaz pe ipoteza c produsele pentru fabricarea crora se consum acelai fel de materie prim i se afl n acelai stadiu de producie au, de obicei, i aceleai func ii. La acest fel de agregare i g se te aplicarea criteriul destina iei produselor finite. Agregarea vertical are drept scop reunirea unor stadii de producie succesive, independente, reprezentate n produc ia diferitelor ramuri ale industriei. Folosirea agreg rii orizontale sau verticale a ramurilor este determinat de scopul pe care l urmrete analiza economic. Clasificarea ramurilor pentru tabelul input-output are ca scop obtinerea de ramuri cat mai omogene in functie de care se organizeaza culegerea datelor si se face prelucrarea lor. Numarul de ramuri inclus in clasificare determina dimensiunea tabelului. Lucrarile statistice de stabilire a continutului fiecarei ramuri in functie de natura produselor trebuie sa cuprinda urmatoarele operatiuni: 1. alcatuirea listelor cu produsele si serviciile care se produc, se transporta sau se vand, se consuma productiv sau se acumuleaza in economia nationala, precum si a serviciilor care se presteaza sau se pot presta 2. gruparea produselor si a serviciilor dupa tehnologia de fabricatie, materiile prime folosite sau destinatia produselor finite 3. elaborarea, pe baza gruparilor alcatuite, a nomenclatoarelor de produse si a clasificarii ramurilor. Pornind de la firma, ramura e conceputa ca totalitatea firmelor care produc produse similare. Dar, firmele, de regula, fabrica mai multe produse, ceea ce face ca ramura sa nu aiba un continut omogen. Ramura, in acest caz, pe langa productia de baza care corespunde

profilului sau , produce si bunuri care nu corespund acestuia: produse extraprofil. In acest caz, ramurile obtinute pornind de la firme sau parti din acestea, trebuie sa fie supuse unui proces de eliminare a asa-numitei productii extraprofil, in vederea obtinerii unor ramuri omogene, numite si ramuri pure. Prin ramura pura se intelege activitatea de productie care are drept rezultat produse de acelasi fel, indiferent de forma de subordonare si organizare a firmei. Problema puritatii ramurilor este legata in principal de ramurile industriei care curprind firme ce desfasoara si o activitate industriala diferita de profilul sau de baza. In unele firme, productia care nu se incadreaza in profilul sau poate avea o greutate specifica mare, in altele poate fi neinsemnata. Gradul de marime al acesteia constituie o problema la alcatuirea balantei legaturilor dintre ramuri, intrucat denatureaza coeficientii calculati si deci legaturile tehnologice de productie dintre ramuri. In vederea obtinerii unor ramuri pure este necesar sa se cunoasca marimea productiei care nu corespunde profilului ramurii, a asanumitei productii extra-profil. Evidenta productiei extra-profil este destul de greu sa se tina de firme. In acest caz, pentru a se obtine ramurile pure , statistica pe baza unor cercetari selective determina greutatea specifica a productiei extraprofil in totalul productiei fiecarei ramuri. In functie de acesti indicatori, se elimina productia din afara ramurii din productia totala a ramurii date si se include la productia ramurilor corespunzatoare profilului ei. Ramura de activitate O ramur de activitate regrupeaz unitile cu activitate economic la nivel local exercitnd o activitate economic identic sau similar. La nivelul cel mai detaliat de clasificare, o ramur de activitate cuprinde ansamblul de unitati cu activitate economica locale ce aparin aceleiai clase (patru cifre) din clasificarea utilizat i care exercit aceeai activitate, aa cum este definit n clasificare. Ramurile de activitate regrupeaz att UAE locale produc toare de bunuri i servicii de pia, ct i bunuri servicii nonpia. Prin definiie, o ramur de activitate constituie o regrupare de UAE locale ce exercit acelai tip de activitate productiv, independent de faptul c unitile instituionale de care ele apar in genereaz sau nu o produc ie de pia sau de nonpia . Clasificare: Ramurile de activitate pot fi clasificate n trei categorii: Ramurile de activitate produc toare de bunuri i servicii de pia (ramuri cu activitate de pia ) sau bunuri i servicii pentru utilizarea final proprie; Ramurile de activitate ale administraiilor publice productoare de bunuri i servicii nonpia (ramuri de activitate cu produc ie nonpia ale administraiilor publice); Ramurile de activitate ale instituiilor fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei productoare de bunuri i servicii nonpia (ramurile de producie nonpia ale instituiilor fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei). Unitatea cu producie omogen (UPO) se caracterizeaz printr-o activitate unic , i anume prin intr ri de produse, un proces de producie i ieiri de produse. Ramura omogen constituie o regrupare de unit i cu produc ie omogen . Ansamblul de activit i re inute pentru o ramur omogen este descris prin referin a la o clasificare de produse. Ramura omogen produce numai bunurile i serviciile descrise n clasificare. Ramurile omogene pot fi clasate n trei categorii: Ramuri omogene productoare de bunuri i servicii de pia (ramuri de pia omogene) sau bunuri i servicii pentru utilizarea final proprie; Ramuri omogene ale administraiilor publice productoare de bunuri i servicii nonpiaa (ramuri omogene nonpiaa ale administraiilor publice); Ramuri omogene ale instituiilor fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei productoare de bunuri i servicii nonpiaa (ramuri omogene nonpiaa ale instituiilor fr scop lucrativ n serviciul gospodriilor populaiei). Clasificarea ramurilor de activitate. Clasificarea asigur identificarea tuturor activitilor i codificarea lor nlr-un sistem unitar. Aceasta permite organizarea, raionalizarea i informatizarea fluxurilor informaionale economico-sociale, crearea facilitilor de prelucrare pentm integrarea n sistemele naional i internaional de prezentare i analiz a informaiilor n CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale). Activitile economico-sociale sunt grupate pe cinci trepte (seciuni, subseciuni, grupe i clase), constituite dup principiul omogenitii, ca totalitate de activiti care au anumite caracteristici comune, i anume: Natura bunurilor i serviciilor prestate (componena lor fizic, stadiul de fabricaie, necesitile pe care le pot satisface); Modul de folosire a bunurilor i serviciilor de ctre agenii economici (consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc); Materia prim i procesele tehnologice utilizate Modul de organizare

Modul de finanare a produciei. 12. Alctuirea tabelului input output Consideraii generale Sistemul intrri - ieiri cuprinde trei tipuri de tabele: - tabelele resurselor i utilizrilor; - tabelul ce leag tabelele resurselor i utilizrilor de cele ale conturilor sectoarelor instituionale; - tabelul intrri - ieiri (TII) simetric. Tabelele resurselor i utilizrilor sunt matrici pe ramuri de activitate i pe produse ce descriu, foarte detaliat, activitile de producie intern i operaiile pe produs ale economiei naionale. n aceste tabele sunt prezentate: a) structura costurilor de producie i venitul generat de ctre activitile de producie; b) fluxurile de bunuri i servicii produse n economia naional; c) fluxurile de bunuri i servicii cu restul lumii. Tabelul resurselor cuprinde resursele de bunuri i servicii pe produs i dup provenien, fcnd distincia ntre producia intern i importuri. Tabelul detaliaz utilizrile de bunuri i servicii pe produs i pe fiecare categorie de produse. Diferitele categorii de utilizri distincte sunt: consumul intermediar (pe ramuri de activitate), consumul final, formarea brut de capital i exporturile. Acest tabel mai cuprinde i detalierea valorii adugate n componentele sale: remunerarea salaria ilor, alte impozite f r subvenii de producie, venitul mixt net, excedentul net de exploatare i consumul de capital fix.Doua entitati fundamentale leaga tabelul resurselor de cel al utilizarilor, cu conditia ca resursele si utilizarile sa fie evaluate in acelasi mod. a)Pentru fiecare ramur de activitate, se verific urmtoarea egalitate: Producia = Consumul intermediar + Valoarea adugat. b)Pentru fiecare produs se verific urmtoarea egalitate: Producia + Importurile = Consumul intermediar + Exporturile + Cheltuiala pentru consum final + Formarea brut de capital Tabelele resurselor i utiliz rilor constituie baza tuturor tabelelor pe ramuri de activitate, mai ales a celor privind populaia ocupat, formarea brut de capital i stocul de capital. Tabelele resurselor i utiliz rilor cuprind ansamblul fluxurilor nregistrate n urmtoarele trei conturi: contul de bunuri i servicii; contul de producie; contul de exploatare. Tabelul intrri - ie iri simetric este o matrice produs x produs sau ramur x ramur ce descrie detaliat activitile de producie interne i operaiunile pe produs ale economiei naionale. Construirea tabelului intrri - ieiri simetric constituie o asamblare ntr-un singur tabel att a celor privind resurselor ct i a utilizrilor. Exist o diferen fundamental ntre un tabel combinat al resurselor i utilizrilor i un tabel intrri - ieiri simetric. De fapt, primul tabel leag produsele de ramuri, pe cnd al doilea tabel este de tipul produs x produs sau ramur x ramur . Tabelul intr ri - ie iri simetric utilizeaz pe linie i pe coloan fie un nomenclator de produse, fie un nomenclator de ramuri de activitate. Clasificrile utilizate n tabelul intrri - ieiri simetric sunt identice cu cele utilizate n tabelele resurselor i utilizrilor, ntruct nu este, de fapt, dect o transformare. Procesul de elaborare a tabelului intrari-iesiri, pornind de la tabelele resurselor si utilizarilor scoate in evidenta incoerentele si lacunele acestora din urma. In acest sens are loc un proces de feed-back, de la tabelul intrari-iesiri simetric catre tabelele resurselor si utilizarilor. Tabelul intrri - ieiri simetric trebuie completat utiliznd cel puin alte dou tabele: matrice detaliat cuprinznd utilizrile importurilor. Formatul acestui tabel este identic cu cel al tabelului importurilor care nsoete tabelele resurselor i utilizrilor, mai puin n cazul n care se recurge la o clasificare de tipul produs x produs; un tabel intrri - ieiri simetric pentru producia intern. 13. Continutul tabelelor input-output. Tabelul statistic cuprinde un numar de randuri si coloane care evidentiaza volumul intrarilor si iesirilor. Partea principal a tabelului eviden iaz fluxurile de bunuri materiale i servicii produse i consumate n procesul de producie al diferitelor ramuri. Acest consum de produse este denumit consum intermediar. El nu cuprinde consumul de

fonduri fixe (amortizarea). Partea a doua a tabelului evideniaz fluxurile de produse i servicii ieite din producie i intrate n consumul final, Partea a treia evideniaz partea de munc vie i fondurile fixe folosite (amoitizarea), elemente care reprezint aa-numitele intrri primare i care se exprim prin indicatorul valoarea ad ugat (veniturile primare plus amortizarea). Productia fiecarei ramuri se poate consuma in cadrul ramurii analizate, de celelalte ramuri de productie, de celelalte activitati din sistemul economic si prin export. Pentru toate ramurile, ecuaia va fi: Xi=SUMA(xij)+yi; i=1,2,...,n Aceste ecuaii de balan arat c produc ia fiecrei ramuri este egal cu consumul intermediar plus consumul final. Fiecare ramur , pentru a putea s - i desf oare procesul de producie, trebuie s consume produse din alte ramuri ale produc iei, precum i for de munca i fonduri fixe. Aceste consumuri (intermediare i primare) dau cheltuielile totale ale ramurii, respectiv cheltuielile cu consumul intermediar i cu intrrile primare. Matematic, pentru ramura 1 ecuaia va fi: Xi=x11+x21++xn1 + T1 + F1 x11+x21++xn1 = valoarea intrarilor de materiale T1 = consum de forta de munca F1 = consum de fonduri fixe (amortizarea) T1 + F1 = valoarea adaugata Ecuatia valorica a cheltuielilor: X1 = SUMA(xij) + Tj + Fj Tj + Fj = Vj Tabelul se compune din patru cadrane Primul cadran format din n rnduri i n coloane evideniaz fluxurile de produse i servicii dintre ramurile productoare. Fiecare rnd (sau coloan) din acest cadran reprezint o ramur determinat, aranjat ntr-o ordine dat. Pe rnduri se eviden iaz livr rile ramurilor, iar pe coloane, consumurile acestora. La intersec ia rndurilor i coloanelor rezult o mrime Xij care reprezint valoarea fluxurilor de produse i livrate de ramura i ramurii j. Aceast mrime Xij se numete intrare sau consum intermediar al ramurii j. Al doilea cadran n form rectangular nxF (F reprezint elementele consumului final) evideniaz elementele consumului final pe ramuri. Elementele consumului final sunt: consumul populaiei, investiiile i exportul. Rndurile consumului final arat valoarea produselor livrate de fiecare ramur consumului final, iar coloanele arat elementele consumului final (f). La intersec ia rndului i i a coloanei f rezult m rimea yif, care exprim livrarea produciei ramurii i pentru consumul final f. Al treilea cadran eviden iaz pentru fiecare ramur pe coloane valoarea ad ugat, structurat pe elementele sale: retribuii i alte venituri primare ale populaiei, beneficiul, impozitul pe circulaie i amortizarea. La intersec ia coloanelor i rndurilor rezult m rimea vkj, care exprim elementele componente ale valorii adugate n ramura j. Pe rnduri, elementele cadranului I i II dau proporia total a ramurii date SUMA(xij) + yi = Xi din punctul de vedere al structurii materiale. Pe coloane, elementele cadranului I i III dau producia total a ramurii date, din punctul de vedere al structurii valorice: SUMA(xij)+vj=Xj Suma elementelor cadranelor I i II este egal cu cadranelor I i III: SUMA(xij) + yi = SUMA(xij) + vj , sau SUMA(xi) = SUMA(Xj) De asemenea, suma elementelor cadranului II, care arat structura consumului final, este egal cu valoarea ad ugata (veniturile primare + amortizarea). Dup cum rezult din schema balanei, indicatorii principali care se evideniaz sunt: consumul intermediar, consumul final, valoarea adugat i producia total sau brut. Consumul intermediar cuprinde produsele i serviciile materiale folosite pentru producia diferitelor ramuri. Producia care se folosete n acest scop se numete producie intermediar (Pi). Consumul final cuprinde bunurile i serviciile care sunt folosite pentru: investiii (nlocuirea fondurilor fixe consumate i creterea acestora), creterea stocurilor de materiale, consumul popula iei i export. Produc ia care se folosete n acest scop este numit producie final (Pf). Valoarea ad ugat cuprinde: veniturile finale ale popula iei i ale statului; amortizarea, deci produsul net (valoarea adugat net) i amortizarea. Aceti indicatori se calculeaz pe ramuri i pe ntreaga economie. Producia total (Pt) se calculeaz pe dou ci:

P t = Pi + P f Pt = Ci + VAB 14 .Utilizarea tabelului intrri - ieiri n analiza macroeconomic. Unul dintre scopurile principale pentru care se alc tuiete tabelul este de a crea o baz pentru perfecionarea metodelor de analiz macroeconomic. Cu ajutorul lui se culeg date statistice, potrivit modelului adoptat, care permit lrgirea i adncirea analizelor referitoare la procesele de producie, repartiie i folosire a produsului final. Elaborarea acestui instrument duce la descoperirea unor inexactiti i la eliminarea lacunelor din statistica unei ri, contribuind la perfecionarea indicatorilor statistici folosii i a tehnicilor de calcul, respectiv Ia perfecionarea statisticii ca instrument al cunoaterii. Tabelul intrri - ieiri a permis, pentru prima dat, introducerea n activitatea economic a analizei intrrilor i ieirilor", bazat pe folosirea modelelor matematice i a tehnicii electronice de calcul. Volumul de date care-l furnizeaz, caracterul sistematic al acestei informa ii fac ca tabelul s aib o larg i eficient utilizare in analiza economic i n calculele de prognoz. Datele tabelului au o mare importan pentru calculul unor indicatori care permit studierea: structurii economice, a propor iilor de dezvoltare economic, interdependenelor dintre ramurile economiei; participrii diferitelor ramuri la constituirea volumului produciei intrate n consumul final. Indicatorii cuprin i n tabel - produc ia brut , valoarea ad ugat , produsul final, calculai pe fiecare ramur cuprins n clasificarea folosit, analizai, permit o caracterizare mai profund, mai complet a structurii economiei naionale. n acest scop, se calculeaz i se analizeaz proporia produciei brute, a produsului final exprimat n PIB i a valorii adugate din fiecare ramur fa de total. Pbi / SUMA(Pbi) ; Vai / SUMA(Vai) ; Pfi / SUMA(Pfi) ; in care: Pb : productia bruta dintr-o ramura Va : valoarea adaugata dintr-o ramura Pf : Produsul final dintr-o ramura I 1,2,,n Aceste mrimi, care exprim contribuia fiecrei ramuri la formarea produc iei brute, produsului final (exprimat prin PIB) sau a valorii adugate, au o nsemn tate deosebit pentru studierea structurii economiei. Se pot calcula, de asemenea, indicatorii care exprim proporia diferitelor elemente ale valorii adugate sau ale produsului final (consumul populaiei, consumul public, investi ii, exporturi) din fiecare ramur fa de m rimea acestor elemente pe economia naional. Studierea acestor proporii pentru o perioad mai mare permite s se cunoasc modificrile care au avut loc n structura economiei rii. In vederea analizei structurii economice, ramurile din clasificare, cum s-a artat la punctul anterior, pot fi concentrate n funcie de anumite criterii.Astfel, se pot grupa n: ramuri care asigur n principal materii prime (industria extractiv i agricultura), care constituie sectorul primar; ramuri ce prelucreaz produsele industriei extractive i agricole, care constituie sectorul secundar i ramuri care presteaz servicii, sectorul teriar.

15.Masurarea statistica economiei neobservate. Ec.neobservata include totalul activitatilor ec. care sunt ecranate observatiilor statistice. Se pot face urmatoarele precizari in leg cu activ ec ascunse ale unitatiile de productie. a)prod ilegala cuprinde: prod de bunuri si serv ale caror vanzare, distribuire sau posesie sunt interzise prin lege.Productia activitatilor care sunt de obicei legale dar devin ilegale cand realizarea lor s-a efectuat de producatori neautorizati b)ec ascunsa. Cuprinde activ realizate legal dar care sunt ascunse cu buna stiinta fata de autoritatile publice din motive ca:evitarea platii impozitelor pe venit sau profit, a TVA etc. Cuprinde:activitatile ce sunt ascunse intentionat cu scopul de a reduce costurile de productie prin neplata de taxe si impozite; activ necuprinse in conturi datorita deficientei sist statistic in colectarea datelor. c)sectorul informal. Cuprinde unitatile de prod cu un nivel scazut de organizare, capital mic sau fara delimitare intre capital si munca cu relatii de munca bazate mai degraba pe rel de rudenie decat pe contracte formale. Specialistii au propus diferite metode pentru a asigura calitatea estimarilor privind PIB si economia neobservata.Acestea pot fi clasificate astfel: 1. tehnici de modelare macroeconomica 2. metode statistice Tehnici de modelare macroeconomica: aici se pot cuprinde metoda monetarista si metoda indicatorului global.

1. metoda monetarista: reprezinta relatia dintre dezvoltarea monetara si estimarile oficiale ale PIB folosind o tehnica de regresie cu cateva ipoteze restrictive. Procedeul se bazeaza pe o relatie constanta in timp intre volumul tranzactiilor si PIB oficial. 2. metoda indicatorului global: are la baza ipoteza unei relatii stabile intre consumul de electricitate si productie.Dezavantajul este slaba relatie intre consumul de electricitate si productia in tara in care electricitatea nu este o sursa majora a productiei industriale. O problema a tehnicilor de modelare este faptul ca aceasta realizeaza numai o estimare globala pentru intreaga economie, in timp ce o detaliere pe ramuri si domenii de activitate este vitala. Aceste tehnici sunt utile pentru a indica anumite anomalii in relatiile dintre variabilele economice importante, dar nu pot fi folosite in estimarea conturilor nationale. Principalele metode de estimare sunt urmatoarele: A)metoda bazata pe forta de munca. Esenta ac met o reprez det intrarilor totale de munca intr-o anumita activitate. Proceduri si cerinte ptr implementarea acestei metode:-stab ofertei totale de munca; -stab cererii de forta de munca; -asigurarea comparabilitatii intre cele 2 surse de date; -det fortei de munca care nu este acoperita prin surse oficiale; -estimarea productiei si a valorii adaugate pe unitate de forta de munca. B)Ajustari pe baza ofertei.Ac met se bazeaza pe informatii privind intrarile care sunt utilizate ptr prod de bunuri si servicii. Utilizarea ac met trebuie sa ia in calcul urm elem:-schimbarile care pot intervenii in productivitatea muncii; -schimbarile in utiliz capitalului; -utiliz anumitor intrari ptr alte scopuri decat cele productive; -schimbarea proceselor tehnologice care pot determina o schimbare a rap intrari/productie; -utiliz de inf suplimentare ptr a putea estima prod si valuarea adaugata pe baza intrarilor. C)Ajustari pe baza cererii.Ac met se bazeaza pe det prod luand in consid utilizarea ei. Inf despre cum prod a fost utiliz permit reconstruirea val acesteia. D)Ajustari pe baza sist Intrari/Iesiri.Sist I/O ofera o baza detaliata ptr analizarea modului de formare a resurselor in ec si de utiliz a ac. Discrepantele care pot aprea in cadrul echilibrelor din tabelul resurse utilizari(ptr fiecare ram productia=cons intermediar+cons final ptr fiecare produs total resurse=total utiliz) se imputa diferitelor componente care fie lipsesc fie estimarea lor nu are la baza resurse fiabile. Masurarea vol ec neobs. Metode utiliz ptr a estima ac parte a ec tine seama de datele existente si de practica estimarii partii obs a ec. Sectorul formal.Activ care sunt subraportate sunt evaluate pe baza estimarii inputului de forte de munca.Evaluarea fortei de munca ce lucreaza la munca reprez cea mai imp parte a ec neobservate. Met utiliz se bazeaza pe comparatia dintre cererea si oferta de forta de munca la niv de ram de activitate. Se considera ca diferenta dintre nr de pers care au declarat ca muncesc intr-o intreprindere si nr de pers declarate de catre intreprindere reprezinta munca la negru.Estimarea evaz fiscale ptr intreaga TVA se face ca dif intre TVA teoretica si cea incasata efectiv de la bugetul de stat.Ac frauda fiscala este inclusa in prod si VAB ptr fiecare ram coresp. Sect informal. Estimarea ec neobs se realiz ptr toate activ executate de asociatiile familiale si lucratorii pe cont propriu ale caror inf provin de la ministerul finantelor publice.Evaluarea val adaugate are la baza principiu conform caruia veniturile realiz de muncitorii nesalariati nu pot fi mai mici decat sal mediu obtinut de pers din unit mici in aceeasi activ.Veniturile lucratorilor pe cont propriu si ale asociatiilor familiale sunt comparate si ajustate cu marimea acestor evaluari. O alta parte de ec neobs o reprez cea detinuta de unit neinreg din sect informal. Ptr activ din ac categ se realiz estimari distincte utilizand surse stat disponibile si anumite ipoteze de comportament al gospodariei populatie.Estimarea folosita de catre INS se bazeaza in principal pe stab dif dintre cererea si oferta fortei de munca. 1)Evaluarea ofertei de munca.Oferta f de munca este dimensionata in baza anchetei f de munca in gospodarii iar cererea in baza anchetei struct in intreprinderi.Ancheta ofera informatii despre nr de pers care au declarat ca au desfasurat o activ platita in per de referinta, nr pers care au lucrat program complet sau partial, care au un al doilea serviciu.Oferta fortei de munca reprez toate pers care au desfasurat o activ platita fara asociatiile familiale si lucratori pe cont propiu. 2)Evaluarea cererii de munca.Ancheta Struct Anuala din intreprinderi este sursa de date care permite sa se evalueze cererea fortei de munca.Ancheta furnizeaza inf detaliate asupra activ din intreprinderi pe ram ale ec; permite calculul conturilor nat, fiind o sursa inp ptr estimarea prod, consumului intermediar si a VAB pe ramuri.Ptr a se estima cererea de forta de munca se utilizeaza date privind nr mediu de angajati pe activ omogene. ASA furnizeaza inf despre nr de pers care lucreaza cu progr redus, care lucreaza ocazional sau pe baza de colaborari.Cifra oferita nu reprez o medie a intregului an ci sit la sf anului si nu sunt defalcate pe ram omogene. Un alt elem care se poate evalua si include in ec neobs este evaziunea fiscala.Ea se realiz doar ptr TVA ca dif intre tva teoretica si ce s-a incasat efectiv la bugetul de stat. Nivelul teoretic se calc ptr consumul intermediar, consumul final al gospodariilor, cons final al administr publice si private, formarea bruta a capitalului. Avutia nationala Unul dint ind. princ. folositi pt caracterizarea potentialului ec al unei tari. Marimea si structura avutiei nationale conditioneaza nivelul material si cultural al populatiei si in acelasi timp constituie conditia materiala a desfasurarii proceselor economice. Masurarea avutiei nationale in statistica internationala nu are un caracter unitar. A.N. exprima

totalitatea resurselor materiale si spirituale de care dispune un popor la un moment dat. Modalitati de calcul a a.n.: a)a.n. cuprinde bunurile materiale existente la un moment dat(avutie acumulata-bunurile sub forma de capital fix, stocurile de materiale, bunurile de folosinta indelungata aflate la populatie) b)a.n. cuprinde bunurile materiale existente la un moment dat(avutie acumulata) si resursele naturale(pamant, paduri, stocuri de minereuri si combustibil) evaluate economic c)a.n. cuprinde avutia acumulata, resursele naturale si avutia spirituala(stocul de cunostinte in productie, de cunostinte stiintifice acumulate de-a lungul timpului) Un sistem al indicatorilor avutiei nationale cuprind: ind. ai avutiei acumulate, ind. ai resurselor naturale si ind ai resurselor spirituale. In statistica diverselor tari in avutia nationala sunt cuprinse ansamblul bunurilor materiale si existente in societate, rezervele de devize si creantele nete asupra altor tari de care dispune tara respectiva la un moment dat. Cuprinde si resursele naturale care au intrat in circuitul economic. Caracteristici fundamentale: - acumularea de mijloace de productie si bunuri de consum(a.n. este rezultatul acumularii venitului national in numerosi ani ; e constituita din stocurile de mijloace de productie si bunuri de consum existente la un moment dat) - disponibilitatea(descrie situatia bunurilor materiale care sunt disponibile pentru a fi utilizate la un moment dat; calculul tine seama de uzura) - principiul teritorial(a.n. cuprinde toate bunurile situate pe teritoriul tarii, care apartin statului si cetatenilor tarii si a altor tari) si principiul national(a.n. cuprinde bunurile materiale colective si private de nationalitea tarii si care se gasesc situate pe teritoriul tarii sau in strainatate; bunurile tarilor straine situate pe teritoriul national sunt deci excluse din calcul) Componentele avutiei nationale sunt calculate pe forme de proprietate, pe ramuri ale economiei nationale si pe categorii de menaje. Avutia nationala este calculata dupa depreciere, adica in calcul se tine seama de uzura. A.n. se poate calcula si la valoarea initiala. Aceste doua moduri de evaluare se aplica la bunurile de capital fix si la bunurile de consum ale menajelor. Pt evaluarea elementelor a.n. se folosesc 3 tipuri de preturi: preturi curente ale anului considerat pentru exprimarea valorii a.n.; valoarea contabila; preturi constante(comparabile) pentru exprimarea volumului fizic si calculul dinamicii a.n. In cazul bunurilor care apartin tarii dar sunt situate pe teritoriul altor tari, evaluare de baza se face la preturile pietei in moneda corespunzatore. Trecerea in moneda tarii proprietara a bunurilor se face cu ajutorul ratei de schimb in vigoare la data evaluarii. Pentru evaluarea acestor bunuri materiale in preturi constante ale anului de baza se poate considera valoarea reala a anului de baza ca fiind egala cu valoarea reala a anului pentru care se face calculul sau se poate utiliza raportul intre preturile reale si cele constante ale bunurilor materiale analogate de pe teritoriul tarii. Bunurile materiale situate pe teritoriul tarii, dar apartinand altor tari sunt evaluate in aceeasi maniera. Rezervele de devize, creantele asupra strainilor sunt calculate in moneda nationala cu ajutorul taxei de schimb in vigoare la data calculului. Indicatorii avutiei nationale accumulate Indicatorii capitalului fix. Capitalul fix constituie principala componenta a avutiei nationale accumulate. Cuprinde bunuri materiale care se folosesc un timp indelungat pastrandu-si, in acelasi timp,forma fizica initiala. Conform practicii statistice si contabile, sunt considerate bunuri de capital fix numai acele bunuri materiale care au o durata de intrebuintare mai mare de un an si o valoare de inventar mai mare de un anumit plafon valoric. Bunurile de capital fix pot fi exprimate in valoare initiala completa, valoare ramasa sau valoare de inlocuire. Valoarea initiala completa ( VIC ) (valoare de inventar sau de inregistrare) reprezinta totalitatea cheltuielilor facute cu construirea sau achizitionarea, transportul si punerea in functiune a capitalului fix. Acesta serveste la cunoasterea volumului valoric al capitalului fix, indifferent de starea fizica a acesteia. Pe baza ei se caracterizeaza dinamica si structura capitalului fix, se calculeaza amortizarea si se analizeaza eficienta folosirii acestuia. VIC se modifica cu ocazia recalcularii acestora sau a executarii unor lucrari suplimentare. Valoarea ramasa(VR)- exprima partea din valoarea initiala care nu a fost inca transferata asupra productiei prin intermediul amortizarii. Se stabileste ca diferenta intre valoarea initiala si amortizarea calculate pana in momentul calculului. Prin intermediul ei se caracterizeaza starea fizica si eficienta folosirii capitalului fix, se fundamenteaza durata posibila de functionare si obiectivele din domeniul investitiilor. Valoarea de inlocuire (VI) se stabileste cu ocazia reevaluarii capitalului fix, actiune efectuata periodic, pentru a pune de accord valoarea la care figureaza in evidenta si preturile in vigoare in momentul reevaluarii. Cu ocazia reevaluarii se

stabilesc valori de inventar unitare pentru toate elementele de capital fix de acelasi fel, indifferent de momentul punerii in functiune. Capitalul fix se coreleaza cu indicatorii care se refera la o perioada de timp(indicatori de flux) PIB, venitul national. Este necesara calcularea valorii medii anuale a bunurilor de capital fix. Starea fizica a capitalului fix este caracterizata cu ajutorul indicatorilor care exprima gradul de uzura sau starea de utilitate a acestora. Indicatorul uzurii exprima proportia dintre uzura bunurilor de capital fix si valoarea de inventar a acestora. Indicatorul starii de utilitate reflecta proportia bunurilor de capital fix la valoarea ramasa in valoarea de inventar a acestora la un moment dat. Indicatorii starii fizice a capitalului fix se calculeaza pe total economie sip e ramuri. Nivelurile celor doi indicatori si modificarile in timp ale acestora sunt expresia miscarii bunurilor de capital fix, respective a punerii in functiune si iesirii ( scoaterii) din functiune a bunurilor de capital fix. Indicatorul innoirii se calculeaza prin raportarea valorii capitalului fix pus in functiune in cursul anului la findurile fixe existente la sfarsitul anului, exprimate la valoarea de inventar. Indicatorul scoaterii din functiune se determina raportand valoarea de inventar a bunurilor de capital fix scoase din functiune in cursul anului la valoarea de inventar a celor existente la inceputul anului. Indicatorii stocurilor de materiale Stocurile de materiale sunt formate din mijloacele materiale circulante din unitatile economico sociale , gospodariile populatiei, dar si sub forma rezervelor materiale de stat. Volumul mijloacelor materiale circulante se determina pe baza datelor privind stocurile de materiale existente in momentul pentru care se face calculul. Calculul se face at ape ramuri, cat si la nivelul intregii economii nationale, in unitati fizice si in expresie valorica. Sursele de date folosite sunt, in principal, biloanturile contabile si recensamintele stocurilor de materiale. In forma baneasca la evaluare trebuie indeplinite urmatoarele conditii: asigurarea concordantei, din punct de vedere al evaluarii dintre venitul national creat si cel utilizat. Asigurarea comparabilitatii preturilor cu ajutorul indicilor de preturi. Stocurile de materiale se clasifica dupa diferite criterii: dupa ramura economiei nationale in care exista dupa faza in care se afla, stocurile de materiale se clasifica in : -stocuri pentru productie ( materii prime, materiale, combustibil, ambalaje,obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata,piese de schimb) -mijloace materiale in productie ( productie neterminata, semifabricate) -mijloace materiale in sfera circulatiei ( produse finite) Structura calculata dupa acest criteriu tinand seama de specificul ramurii ofera informatii privind asigurarea procesului de productie cu mijloace materiale circulante, da posibilitatea analizei stocurilor in raport cu nivelul prevazut de normative. dupa fondul de acoperire si continutul lor material, stocurile de materiale se clasifica in stocuri den activitatea curenta si stocuri pentru investitii. Indicatorii altor elemente ale avutiei nationale accumulate Bunurile de folosinta indelungata si cu durata medie de folosinta cuprind acele bunuri care sunt destinate sa satisfaca pe o durata mai mare de un an diferite cerinte materiale si spirituale ale populatiei si care sunt cumparate din reteaua comerciala, confectionate cu mijloace proprii sau dobandite din alte surse de catre populatie. Indicatorii care exprima bunurile accumulate de populatie au un rol deosebit si in caracterizarea nivelului de trai al populatiei. Mijloacele financiar-valutare reprezinta soldul dintre creantele ( drepturile) si angajamentele(obligatiile) externe ale unei tari fata de alte tari la un moment dat( la sf anului pentru care se face calculul) Daca drepturile sunt mai mari decat obligatiile, soldurile acestora mareste avutia nationala, iar daca sunt mai mici, in mod evident soldul diminueaza avutia nationala. Mijloacele financiar-valutare se determina pe baza balantei creantelor si angajamentelor externe.

Indicatorii resurselor spirituale Resursele spirituael reprezinta o componenta a avutiei nationale care are o mare influenta asupara nivelului si ritmului dezvoltarii unei economii deoarece se exprima prin gradul de instruire, capacitatea de cercetare stiintifica, prin valorile stiintifice, cultural stiintifice de care dispune un popor.Resursele spirituale influenteaza in mod indirect nivelul si dinamica productivitatii muncii si prin aceasta nivelul si dinamica dezvoltarii economice. In practica statistica resusrsele spirituale nu sunt luate in calculul avutiei nationale. Se determina indicatori care permit analiza unor aspecte privind resursele spiritual existente la un moment dat, se determina in expresie fizica care evidentiaza unele aspect privind resursele spirituale cum sunt: numar de inventii si inovatii, numarul lucrarilor stiintifice, artistice. Stocul de invatamant evidentiaza patrimonial intellectual acumulat de populatia unei tari prin studii scolare si universitare. Stocul de invatamant exprima suma anilor de studii care au fost parcursi de intreaga populatie existenta la un moment dat.