P. 1
DEX_A

DEX_A

|Views: 68|Likes:
Published by cami_ilies
X
X

More info:

Published by: cami_ilies on Mar 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2013

pdf

text

original

A-/AN- pref. „privativ, negativ”. (<fr. a-, an-, cf. gr.

a-, an-, fără, lipsit de)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

A1 s.m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârşit; totul, în întregime.
Trimis de gall#fx,ro, 2002-04-10. Sursa: DEX '98

A2 interj. Exclamaţie care exprimă: surprindere, admiraţie, entuziasm; plăcere, satisfacţie; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).
Trimis de gall#fx,ro, 2002-04-10. Sursa: DEX '98

A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparaţie sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuţiuni adverbiale şi prepoziţionale şi a unor substantive şi adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic. – Lat. ad.
Trimis de gall#fx,ro, 2002-04-10. Sursa: DEX '98

A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.
Trimis de gall#fx,ro, 2002-04-10. Sursa: DEX '98

A5- Element de compunere care indică absenţa, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.
Trimis de gall#fx,ro, 2002-04-10. Sursa: DEX '98

AALENIÁN, -Ă, aalenieni, -e. s.n., adj. 1. S.n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2. Adj. Care aparţine aalenianului (1), privitor la aalenian. [Pr.: a-a-le-ni-an] – Din fr. aalénien.
Trimis de cata#francu,com, 2002-04-09. Sursa: DEX '98

AALENIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean. (< fr. aalénien)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

AB-/ABS- pref. „îndepărtare”, „separare”, „lipsă”. (<fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABÁ1 interj. (Înv.) Exclamaţie care exprimă (în propoziţii interogative) mirarea sau cu care se atrage atenţia cuiva când i se vorbeşte.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABÁ2, abale, s.f. Ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecţionează haine ţărăneşti; dimie, pănură. – Din tc. aba.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abác s. n. 1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele. 2. nomogramă. (<fr. abaque, lat. abacus)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABÁC, abace, s.n. 1. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. – Din fr. abaque, lat. abacus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '84

abáca s. f. cânepă de Manilla. (<sp. abaca)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABÁCĂ, abace, s.f. (Arhit.) Placă subţire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane şi face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (<fr. abaque, lat. abacus)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abacterián, -ă adj. lipsit de bacterii. (<fr. abactèrien)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abacteriémic, -ă adj. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant. (<fr. abactériémique)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABAGÉR, abageri, s.m. (Reg.) Abagiu. – Din abagerie1.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABAGERÍE1, abagerii, s.f. Atelier sau industrie de (haine de) aba. – Abagiu + suf. ărie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABAGERÍE2 s.f. Meseria de abagiu. – Abagier + suf. -ie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABAGÍU, abagii, s.m. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânzarea abalei2; abager. – Din tc. abacı.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABAJÚR, abajururi, s.n. Dispozitiv de metal, de sticlă, de hârtie etc., care se pune la o lampă pentru a feri ochii de lumină şi pentru a îndepărta razele într-o anumită direcţie. – Din fr. abat-jour.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '84

abajúr s. n. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi. (&#lt;fr. abat-jour)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abalienáre s. f. pierdere, diminuare, marcată şi evidentă a facultăţilor mintale. (după engl. abalienation, lat. abalienatio)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABANDÓN, abandonuri, s.n. 1. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor, familiei etc. 2. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. 3. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. – Din fr. abandon.
Trimis de Anonim, 2002-02-06. Sursa: DEX '98

abandón s. n. părăsire, renunţare. ◊ ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei. ♦ (sport) retragere dintr-o competiţie. (<fr. abandon)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abandoná vb. I. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva. ♦ a neglija, a lăsa în voia... II. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii. III. intr. a se retrage dintr-o competiţie. (<fr. abandonner)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABANDONÁ, abandonez, vb. I. 1. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunţa la ceva. 2. Tranz. şi intranz. A renunţa la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABANDONÁRE, abandonări, s.f. Acţiunea de a abandona; părăsire. – V. abandona.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABANDONÁT, -Ă, abandonaţi, -te, adj. Care a fost părăsit. ♦ Spec. (Despre copii nounăscuţi) Lepădat2. – V. abandona.
Trimis de tavilis#yahoo,com, 2002-05-24. Sursa: DEX '98

abandónic, -ă adj., s.m. f. (cel) care trăieşte teama patologică de a fi abandonat. (<fr. abandonnique)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABANÓS s.m. Lemnul unor specii de copaci exotici, mai ales din India, greu, tare, foarte durabil, de culoare neagră, folosit pentru fabricarea unor mobile de lux, a instrumentelor muzicale de suflat etc.; eben (Dyospyros). ◊ Păr de abanos = păr de culoare neagră lucioasă. – Din tc. abanoz.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '84

abarticulár, -ă adj. situat în vecinătatea unei articulaţii. (<fr. abarticulaire)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abatáj s. n. 1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi. 2. doborâre a arborilor în exploatările forestiere. 3. sacrificare a animalelor, la abator. 4. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj (1). (<fr. abattage)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABATÁJ, abataje, s.n. 1. Operaţie de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ; p. ext. loc unde se execută această operaţie. 2. Operaţie de doborâre a arborilor (În exploatările forestiere). 3. Tăiere, sacrificare a vitelor la abator. ♦ Ansamblu de operaţii făcute la abator de la introducerea animalelor în sala de tăiere până la tranşarea cărnii. 4. Operaţie de înclinare a unei nave mici în vederea reparării, curăţirii etc. – Din fr. abattage.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abáte1 s. m. 1. superior al unei abaţii. 2. preot, cleric la catolici. (<it. abbate)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABÁTE2, abát, vb. III. 1. Tranz., refl. şi intranz. A (se) îndepărta (de la o direcţie apucată, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.). ♦ Refl. şi tranz. A se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul iniţial). 2. Refl. (Despre fenomene ale naturii, calamităţi, nenorociri) A se produce în mod violent. 3. Intranz. A-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea; a i se năzări. 4. Tranz. A descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni. Vestea l-a abătut. 5. Tranz. (Franţuzism) A doborî la

pământ. – Lat. abbattere, (4,5) din fr. abattre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abáte2 vb. I. tr., refl. a (se) îndepărta de la o direcţie, o normă, o linie de conduită. II. tr. a doborî, a culca la pământ. III. refl. a se năpusti (asupra). IV. intr. a-i veni cuiva o idee, a i se năzări. (<lat. abbattere, fr. abattre)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABÁTERE, abateri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) abate2 şi rezultatul ei. ◊ Expr. Abatere de la regulă = excepţie. ♦ Încălcare a unei dispoziţii cu caracter administrativ sau disciplinar. 2. Diferenţa dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi şi valoarea ei nominală. ♦ (Tehn.) Diferenţa dintre valoarea reală şi cea proiectată a unei piese. – V. abate2.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abátere s. f. 1. acţiunea de a (se) abate. ♦ încălcare a unor dispoziţii. 2. diferenţa dintre valoarea nominală a unei mărimi şi valoarea ei măsurată. 3. (tehn.) diferenţa dintre dimensiunea maximă sau minimă realizată pentru o piesă şi dimensiunea ei proiectată. (<abate)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriţă care conduce o abaţie. – Din lat. abbatissa.
Trimis de tavilis#yahoo,com, 2002-05-24. Sursa: DEX '98

abatésă s. f. maică superioară a unei abaţii. (<it. abbadessa, lat. abbatissa)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABATÍZĂ, abatize, s.f. (Mil.) Dispozitiv de apărare făcut din copaci tăiaţi şi culcaţi cu vârful spre inamic sau din crăci înfipte în pământ. – Din fr. abattis.
Trimis de cata#francu,com, 2002-02-09. Sursa: DEX '98

abatíză s. f. (mil.) baraj realizat din copaci culcaţi cu vârful spre inamic. (<fr. abattis)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABATÓR, abatoare, s.n. Ansamblu alcătuit din clădirile, instalaţiile, terenul etc. unde se taie vitele destinate consumului şi se prelucrează carnea proaspătă. – Din fr. abattoir.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abatór s. n. 1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei. 2. (fig.) masacru. (<fr. abattoir)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abaţiál, -ă adj. care aparţine unei abaţii. (<fr. abbatial, lat. abbatialis)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABAŢÍE, abaţii, s.f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu averea, domeniile ei), condusă de un abate1 sau o abatesă (1) şi depinzând de un episcop sau direct de papă2. – Din it. ab(b)azia.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abaţíe s. f. mănăstire catolică condusă de un abate sau de o abatesă (<it. abbazia)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abaxiál, -ă adj. situat în afara unui ax central. (< fr., engl. abaxial)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abázic, -ă adj., s.m. f. (suferind) de abazie. (după germ. abatisch)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABAZÍE s.f. Imposibilitate de a merge, datorită unei tulburări a automatismului actului motor al mersului. – Din fr. abasie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abazíe s. f. tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin neputinţa de a merge normal. (<fr. abasie)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABĂTÚT, -Ă, abătuţi, -te, adj. Care este descurajat; trist, deprimat. – Din fr. abattu (modificat după abate2).
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abbevilián, -ă ab-vi-li-/ adj., s.n. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. (<fr. abbevillien)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abc s. n. abecedar (1, 2). (<fr. abc)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abcéde vb. intr. a (se) transforma în abces. (<fr. abcéder, lat. abscedere)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abcedografíe s. f. radiografie a unui abces după puncţie, evacuare sau injecţie cu aer. (<fr. abcédographie)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abcés s. n. colectare de puroi într-un ţesut sau organ. (<fr. abcès, lat. abscessus)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

ABCÉS, abcese, s.n. Colectare de puroi, bine delimitată de ţesuturile din jur, formată în urma dezintegrării ţesuturilor, de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. – Din fr. abcès.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

abderít s. m. om simplu, mărginit şi caraghios. (<germ. Abderit)
Trimis de Octavian,Mocanu#uab,es, 2003-01-08. Sursa: MDN

abdominalgie. – Din fr.com. abdicare) Trimis de Octavian. între torace şi bazin. a ceda (în faţa greutăţilor). (fig. abdomene. foale. lat. – Din fr.) Durere abdominală. Sursa: MDN ABDICÁRE. 2. pântece. s. cavitate a corpului vertebratelor. 1. s. Sursa: DEX '98 abdicá vb. rinichii şi intestinele. s. @2. abdomen) Trimis de Octavian. 1.es.com.f.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. splina.Mocanu#uab. vb. ficatul.) a renunţa la ceva. referitor la abdomen.) Partea posterioară a corpului la artropode. abdicări. Sursa: MDN ABDOMINALGÍE. Sursa: DEX-S '88 . abdica. abdiquer. ♦ Fig. 2003-01-08. a se resemna. lat. abdicare.Mocanu#uab. (<fr. adj. ◊ Cavitate abdominală = cavitate cuprinsă între pereţii abdomenului (1). (<fr. 2002-08-30. 2002-07-09.com.Mocanu#uab. abdominal. Parte a corpului. – Din fr. abdominal) Trimis de Octavian.com. 2002-07-09. abdic. -ă adj. -e. abdominalgii. 2002-07-09.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. abdominali. 2002-07-09. Intranz. Acţiunea de a abdica. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr. A renunţa la ceva. privitor la abdomen.n. lat. pancreasul. ultimul segment al corpului la insecte. lat. – Din fr. abdiquer. Sursa: DEX '98 abdomén s. 2. Sursa: DEX '98 abdominál. ventral. Sursa: DEX '98 ABDOMÉN. – V.ABDICÁ.. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate. abdomen. A renunţa la tron. 1. intr. Care aparţine abdomenului. -Ă. la un drept. 2003-01-08. între torace şi bazin. (Med. în care se găsesc stomacul.es. (Biol. Sursa: MDN ABDOMINÁL. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. burtă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. n. 2003-01-08. a renunţa la tron.

abdomin/o/-. „abdomen”.com. (<fr.Mocanu#uab.es. 2003-01-08.elem. (<lat. s. – Din fr. abducere) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 abdúcţie s. 2003-01-08. 2002-07-09.Mocanu#uab.es. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. n. abduction. Sursa: MDN ABDOMIN(O). Sursa: DEX '84 abductór adj. peritoneoscop. f.es. abdominoscopie) Trimis de Octavian. (<fr. abducteur. f. Sursa: MDN abdominoscopíe s. 2003-01-08. Sursa: MDN abdominoscóp s. 2003-01-08. Sursa: MDN ABDUCTÓR. 2002-07-09.. 2003-01-08.es. abdominalgie) Trimis de Octavian. Mişcare efectuată de un muşchi abductor. abductio) Trimis de Octavian. instrument în abdominoscopie. (<fr. (<fr. abdominoscope) Trimis de Octavian.Mocanu#uab. f. 2003-01-08. a duce (de undeva).Mocanu#uab. lat.es. (<fr. (<fr. abduction. abducteur. durere abdominală. abdomen) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABDÚCŢIE s.Mocanu#uab. 2003-01-08.f. Sursa: MDN abdúce vb. a lua.Mocanu#uab. examinare a cavităţii şi a organelor abdominale.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. abductor) Trimis de Octavian. m. (În sintagma) Muşchi abductor = muşchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.Mocanu#uab. tr. Sursa: MDN .abdominalgíe s. (muşchi) care produce abducţie. adj. – Din fr.es. mişcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului. cf. abductori.es.

(fig.f. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. care ţine de aberaţie. -ă adj. – Din lat. aberaţie.Mocanu#uab. (<fr.Mocanu#uab. (<lat.ABECEDÁR. bucoavnă. Sursa: MDN ABERATÍV. Aberaţia luminii = variaţia aparentă a poziţiei unui astru pe cer datorită mişcării Pământului în jurul Soarelui şi faptului că lumina se propagă cu viteză . Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ABERÁŢIE. ◊ Fig. s. abecedarius. s. Sursa: DEX '98 aberatív. Sursa: MDN aberánt. deformate etc. azbucoavnă. aberaţii. 2002-07-09. – Din fr. 1.com. care constituie o aberaţie (1). Manual elementar pentru învăţarea scrisului şi a cititului.es. -e. 2003-01-08. care duce la obţinerea unor imagini neclare. 1. 2002-07-09. fr. ext. lat. abc. aberrant.Mocanu#uab. adj. (<fr. care ţine de aberaţie (1).es. abecedare. 2003-01-08. ◊ Aberaţie vizuală = astigmatism (2). 2.) Care este departe de adevăr. abecedarius. Trimis de ana_zecheru#yahoo. f.com. Carte care cuprinde noţiunile de bază dintr-un anumit domeniu.es. (p. aberativi. 2003-01-08. bunului-simţ. abécédaire. fr.) primele noţiuni ale unei ştiinţe sau profesiuni. -te. (Livr. aberrans) Trimis de Octavian. 2. Sursa: MDN ABERÁNT. 2. Sursa: DEX '98 abecedár s. n. Defecţiune a unui sistem optic. aberanţi. – Din fr. lat. contrar logicii. abécédaire) Trimis de Octavian. 2003-01-08. Sursa: DEX '98 aberánţă s. aberrans. adj. 1. aberrant.) absurd. -ă adj. aberrance) Trimis de Octavian. aberratif) Trimis de Octavian. 2002-07-09. absurd. aberratif. (<fr.Mocanu#uab. -Ă. -Ă. care se abate de la o normă.es. -ntis. Care se abate de la tipul normal sau corect. carte elementară pentru învăţarea scrisului şi cititului.n.

aberration. instrument pentru măsurarea aberaţiei vizuale. aberoscoape. absurditate. f. lat. s. Sursa: DEX '98 abhorá vb. prostie. (<fr.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.) idee. aberrare) Trimis de Octavian. 2002-07-09.) abatere de la tipul normal al speciei.es. 3. (<fr. Sursa: MDN . „a se abate”. abhorrere. aberratio. absurd. a urî. aversiune faţă de cineva sau de ceva. vb. aberromètre) Trimis de Octavian. aberanţă. inepţie. (<fr. – Din fr. 2002-07-09. engl. Sursa: MDN ABER(O). a detesta.Mocanu#uab. aversiune. comportament. Trimis de ana_zecheru#yahoo.finită. 2003-01-08. Tranz. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. abhorrer. tr. abhorrer. Sursa: DEX '98 aberáţie s. lat. abhorez. (p. „a se îndepărta”. Instrument care serveşte la observarea defectului de distorsiune pe care îl prezintă un ochi anormal.Mocanu#uab.n. constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor. aberro/o/-. abatere de la normal sau corect. n. aberroscope. n. 2002-07-09. 3. ◊ ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.com. – Din fr. 1. lat. lat. noţiune. dezgust. abhorrere) Trimis de Octavian. – Din fr. (fiz. ◊ ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aberration. Sursa: MDN ABHORÁ. I. instrument pentru observarea defectului de distorsiune a unui ochi normal.elem. Sursa: MDN ABEROSCÓP. (<fr. lat. ext. 2003-01-08. ♦ (biol.es. Sursa: DEX '98 aberoscóp s. (Rar) A avea ură..Mocanu#uab. aberroscope) Trimis de Octavian. Ceea ce este inadmisibil.Mocanu#uab.Mocanu#uab. Sursa: MDN aberométru s.es. aberratio) Trimis de Octavian. 2. 2003-01-08. a avea oroare.es. cf. (<fr. 2003-01-08. absurditate. 2003-01-08.com.es.com.

(Temporal) De foarte puţină vreme. n. Sursa: DEX '98 abietinée s. abiétacées. Sursa: MDN ABÍL. măcar. (Adesea adverbial) Care este îndemânatic.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad.com. abiéntin. – Din fr. chiar atunci. abietacées) Trimis de Octavian. intensiv) foarte puţin. 2002-07-09. Sursa: MDN ABIETINÉE s.com. [Pr. Sursa: DEX '98 ABIENTÍN s. ♦ Şmecher. 3.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr. abiétin) Trimis de Octavian. ad vix. 2002-07-09. abiétinées) Trimis de Octavian. : -bi-en-] – Din fr.com. -e. habile. descurcăreţ. barem. (<fr. Trimis de renata_andra#yahoo. 2003-01-08. lat.com. dibaci. : -bi-e-] – Din fr. -Ă.ABIÁ adv. pl. pinacee. sub formă de cristale incolore. f. f. aproape de loc. Sursa: DEX '98 abietacée s. 2003-01-08. : -bi-e-] – Din fr. pl. – Lat. Familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului. cu greutate. priceput. 2002-07-09. 2003-01-08. Substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad.es. (Model) Cu greu. pl. care se prezintă sub formă de cristale incolore. Abietacee. [Pr.es. iscusit. abietacee. 2002-03-27. Sursa: DEX '98 . [Pr. habilis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. tocmai. abili. Sursa: MDN abietín s.Mocanu#uab. numai ce. 2002-07-09. 1. abientinee.n.es. Cel puţin. adj. (Cantitativ. solubile în apă şi în alcool. anevoie. (<fr. solubile în apă şi alcool. pinacee. abiétinées. 4. abietinee.Mocanu#uab. pl. 2. Sursa: DEX '98 ABIETACÉE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de îndată ce.Mocanu#uab.

abíl1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune. 2. Sursa: DEX '98 abilitáte s. – Din germ. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN -ábil2 elem.es. a face apt. pricepere. habile. 2. 2002-07-09. Sursa: DEX '98 ABILITÁTE. lat. a împuternici. 1. 2002-07-09. I. ♦ (La pl. abilitez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ab intéstat loc. Sursa: MDN ABILITÁ. tr. (jur.) Îndemânare. -able. (<lat. dibaci. 2. lat. şiretlicuri. (jur. A împuternici. Trimis de ana_zecheru#yahoo. dexteritate. Sursa: DEX '98 abilitá vb. vb.es. 2003-01-08. despre o succesiune) care se află în absenţa unui testament.es. habilitieren. habilitieren. (<fr. habilitas. habileté. habilis) Trimis de Octavian. (<germ.Mocanu#uab. îndemânatic. adj.Mocanu#uab. pricepere.f. f. 2003-01-08.. grad etc.com. „posibil” (<fr. ab intestat) Trimis de Octavian. -ă adj. habilitare) Trimis de Octavian. abilis) Trimis de Octavian.es.) apt a îndeplini condiţiile cerute de lege.es. (<fr.Mocanu#uab. lat. lat. 1. calitatea de a fi abil. dibăcie. 1.) Şmecherii. (Rar) Acţiunea de a abilita şi rezultatul ei. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar. cf. s.) şiretlicuri. 2002-07-09. Tranz. situaţie în care legea reglementează transmiterea bunurilor. Sursa: MDN ABILITÁRE. -atis. în urma unui examen sau concurs. lat. 2003-01-08.com. 2. a atesta. – Din fr. iscusinţă.Mocanu#uab. abilităţi. priceput. a conferi un anumit titlu. abilitări. 2003-01-08. s. dibăcie.f. Sursa: MDN .Mocanu#uab. (La sg. – V. habilité.) aptitudine legată de a face ceva..com. abilita. (pl. 1. habilitas) Trimis de Octavian. 2003-01-08. (jur.

abiogeni.com. Sursa: DEX '98 abiologíe s. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viaţă. concepţie materialist naivă care explică naşterea vieţii din materia anorganică. f. în absenţa materiei vii. adj. 2002-07-09. Sursa: MDN ABIOGENÉZĂ s. 2002-07-09. Sursa: DEX '98 abiosestón s. abiotique.es. : -bi-o-] – Din fr. (<fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. (Biol. Trimis de ana_zecheru#yahoo. incompatibil cu viaţa. Sursa: MDN ABIÓTIC. 2003-01-08. Lipsit de viaţă. 2003-01-08.com. tripton.com. : -bi-o-] – Din fr.es. Sursa: MDN abiogenéză s. Sursa: DEX-S '88 abiogén. (despre procese) care are loc. abiologie) Trimis de Octavian. {Pr.ABIOGÉN. 2002-08-30.f. -e. -Ă. : -bi-o-] – Din fr. abiogenèse) Trimis de Octavian. abiogène. abiogène) Trimis de Octavian.Mocanu#uab. [Pr. [Pr. -Ă. Sursa: DEX '98 . 2003-01-08. Concepţie după care originea materiei vii trebuie căutată în materia fără viaţă. (<fr.es. adj.Mocanu#uab. abiotici.es. [Pr. abiogenèse.f. se petrece fără participarea materiei vii. -ce. 2002-07-09. n. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. despre medii) Care este lipsit de viaţă. -ă adj. (<fr. Sursa: MDN ABIOLOGÍE s.: -bi-o] – Din fr. disciplină care studiază elementele anorganice. abioseston) Trimis de Octavian. totalitatea componentelor moarte dintr-un seston. abiologie. f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr.Mocanu#uab..Mocanu#uab.

abiotrophie) Trimis de Octavian.com. Stare lipsită de viaţă. 1. (<fr.Mocanu#uab.: bi-o-] – Din fr. genune. Procedeu de conservare a produselor alimentare de natură animală şi vegetală. lat. 2. 2002-07-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. prăpastie. cu adâncimi mari. f.com. Sursa: MDN abiotrofíe s. 2003-01-08. lat. abysse. iar recent şi prin iradieri ionizante. 2002-07-09. Sursa: DEX '98 abisál. ◊ regiune ~ă = zonă de mare adâncime a fundului mărilor şi oceanelor. 2003-01-08.Mocanu#uab. bazat pe distrugerea totală a microorganismelor existente în produs prin termo-.Mocanu#uab.n. ♦ parte profundă a unui fenomen. n. 2. lipsit de viaţă. proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos). 2003-01-08.abiótic. Sursa: MDN ABÍS. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.Mocanu#uab. stare a unui corp abiotic. 1. abiose) Trimis de Octavian.f. abyssal) Trimis de Octavian.) Prăpastie adâncă.com. -ă adj.es. : -bi-o-] – Din fr. 2003-01-08. – Din fr. (<fr. 2.es.Mocanu#uab. (<fr. Sursa: MDN . abiose. (<fr. fapt care determină slăbirea capacităţii de adaptare-apărare.es. referitor la subconştient.es. 2003-01-08. (<fr. a unui proces. 1. Sursa: DEX '98 abís s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-09. Sursa: DEX '98 abióză s. abisuri. f. 2. abiotique) Trimis de Octavian. (Adesea fig. [Pr. depresiune a fundului oceanelor.f. Sursa: MDN ABIÓZĂ s. abyssos) Trimis de Octavian.es. abiotrophie. referitor la abis. -ă adj. Scădere a vitalităţii unui organism sau a unui organ din cauza unor defecte ereditare de dezvoltare sau a lipsei factorilor nutritivi. abysse. Sursa: MDN ABIOTROFÍE s. hău1. abyssus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. neant. [Pr.sau chimiosterilizare. 1. s. foto. genune.

– Din fr. Sursa: DEX '98 abitáţie s.f. Care inspiră repulsie.) Drept de folosinţă a unei case de locuit care este proprietatea altuia. abjection..es.com. abjectus. 2002-07-11.Mocanu#uab. mai tare (decât. (Fam. – Din fr. drept de folosinţă a unei case. mai bine. abjection. abominabil.es. -e. (<fr. 2.f. [droit d']habitation.com. atitudine abjectă. Sursa: DEX '98 abjéct. De abis. repulsie. 2002-07-11. (Jur. numai la comparativ) Mai mult.ABISÁL. Sursa: MDN ABJÉCŢIE. Sursa: MDN ABITÁŢIE s.. (<fr.es. habitation. ♦ Care se află sau care trăieşte la mari adâncimi în mări sau în oceane. 2002-07-11. abject. Sursa: MDN ABJÉCT. 2003-01-08. – Cf. proprietate a altcuiva.com. habitatio) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 abjécţie s. Sursa: DEX '98 ABITÍR adv. adj. – Din fr. lat. al subconştientului. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. tc. – Din fr.. care inspiră dezgust. abisali. -Ă. Animal abisal. şi pop. abjecţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptă. abiectio) Trimis de Octavian. abjecţii. adj. atitudine abjectă. 2002-07-11.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Regiune abisală. netrebnic.Mocanu#uab. abject. lat. abiectus) Trimis de Octavian. 2002-07-11.com. b e t e r „mai rău”.). josnic. lat. Care se referă la subconştient. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. f.Mocanu#uab. mizerabil. dispreţ. dispreţ. 1. 2003-01-08. ticăloşie. josnicie. lat. abjectio. abyssal. (<fr. -Ă. -ă adj. faptă. lat. -te. f.

f. Sursa: MDN ABJURÁ. Înlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului. vb. abjuration. abjúr. abjudecare.com. lat. abiuratio) Trimis de Octavian. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a înlocui treptat laptele matern în hrănirea sugarului. 2002-07-11. o opinie. Sursa: MDN ABLACTÁRE s. – Din fr. abjúdec. abjurări. un drept etc. abjudecări. tr. abjura. 2002-07-11. Sursa: DEX '98 abjuráţie s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. tr. Tranz. ablactare) Trimis de Octavian. abjurare. o doctrină.Mocanu#uab. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 .com.Mocanu#uab. abiudicare) Trimis de Octavian. – V. o părere etc. abjurer. abiurare) Trimis de Octavian. (<germ. lat.es. lat. 2003-01-08. I. lat.Mocanu#uab. 2002-07-11. Sursa: DEX '98 abjurá vb. 2002-07-11.com. a suspenda (un titlu. lat. Sursa: DEX '84 ABJURÁRE. 2002-07-11. – Cf. Acţiunea de a abjura şi rezultatul ei.es.com. ablactare. Tranz. (<fr.Mocanu#uab.es. (jur. a renega public o doctrină. (<lat. Sursa: MDN ablactá vb. s. Sursa: MDN ABJUDECÁ. abjurer. 2003-01-08. abjudeca. ablaktieren. 2003-01-08. Sursa: DEX '98 ABJUDECÁRE. A anula.) a suspenda printr-o sentinţă judecătorească.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a abjudeca şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. f.com.) printr-o hotărâre judecătorească.f. – V. s. – Din lat. A se lepăda de o credinţă religioasă. abjurare. a renega public o credinţă.es. (<fr. tr.abjudecá vb. vb.

ablactare.com. caz al declinării. lat. având rol de propoziţie circumstanţială.com. cauza sau alt complement circumstanţial. ablastie) Trimis de Octavian. 2003-01-08. care exprimă punctul de plecare. Sursa: MDN ABLACTÁŢIE. (despre materiale) care poate suferi ablaţiuni. -ă adj. ablatif) Trimis de Octavian. s. ablative. 1. Oprire a secreţiei lactate la femeile la care alăptarea este contraindicată sau inutilă.f. (chir.es. ablatinus. 2002-08-26. lat. ablatif) Trimis de Octavian. dintr-un substantiv (sau pronume) şi un participiu în ablativ. 2003-01-08. care exprimă despărţirea de un loc. încetare a secreţiei de lapte matern. alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) şi un participiu la cazul ablativ. f. instrumentul. Ablaktation. ablactaţii. 2. Sursa: MDN ablatív2. Sursa: MDN ABLÁŢIE s.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale. – Din fr.es. 2. specific anumitor limbi. 2003-01-08. 2002-07-11. Sursa: DEX '84 ablatív1 s. (<fr. v. (biol. 2. Trecere treptată şi progresivă de la alimentaţia exclusiv lactată a sugarului la o alimentaţie diversificată. ablativus. ablatif. (<lat. ablativus. f. Sursa: MDN ABLATÍV.Mocanu#uab. 2003-01-08. cauza etc. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.es.) nedezvoltare sau dispariţie completă a unui organ. Sursa: DEX-S '88 . – Din germ.es. instrumentul.Mocanu#uab. fr. ◊ Ablativ absolut = construcţie sintactică specifică limbilor latină şi greacă. Caz al declinării în unele limbi.n. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ablactatio) Trimis de Octavian. n. Sursa: DEX '98 ablastíe s.Mocanu#uab. ablaţiune.f. ablactation. 2002-07-12. (<fr.com. (<lat. ◊ ~ absolut = construcţie sintactică în latină sau greacă cu rol de propoziţie circumstanţială. asocierea.Mocanu#uab.ablactáţie s. fr. punctul de plecare.

ablégat. pierde din substanţă datorită încălzirii sale până la incandescenţă. Sursa: MDN ablegát s. fenomen fizic în urma căruia un meteorit. Ablaut) Trimis de Octavian. germ. Sursa: DEX '98 ÁBLAUT. (<fr. ablépharie.. f. (<lat. 2003-01-08. ablation. a unui membru al corpului omenesc. : -ţi-u-] – Din fr. legat1 (2) al papei.Mocanu#uab.com. ♦ reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare. 2002-07-11. – Din germ. lat.es. Transportare (prin acţiunea vântului. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanţă. (<fr. ablegare) Trimis de Octavian. Malformaţie congenitală caracterizată prin absenţa parţială sau totală a pleoapelor. 2003-01-08.Mocanu#uab.es. -onis. f. Sursa: MDN . lat. Sursa: DEX '98 ablegá vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a îndepărta. 1. 3. – Din fr. ablauturi. ablépharie) Trimis de Octavian. extirpare. lipsa congenitală a pleoapelor. ablatio) Trimis de Octavian.es.f. ablegatus. 2.es. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. Sursa: MDN ABLAŢIÚNE. s. s.Mocanu#uab. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor. Sursa: MDN ablefaríe s. n. [Pr. ablefarii. Ablegat) Trimis de Octavian. ablation. un calcul. Ablaut.com. exereză. un organ bolnav). ablaţiuni. (Lingv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. s. (<fr. 2003-01-08.es. 2002-07-11. apofonie.ablaţiúne s. tr.com.Mocanu#uab. ablatio. Îndepărtare chirurgicală a unui organ. 2.n. (<germ. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare. 3.) Apofonie. 2003-01-08. devenind incandescent prin frecarea cu aerul. Sursa: DEX '98 áblaut s.f. a apelor sau a gheţarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor. m. a unei tumori etc. Sursa: MDN ABLEFARÍE. satelit etc.Mocanu#uab. 2003-01-08. 2002-07-12.

a se lepăda de cineva sau de ceva. 2.Mocanu#uab.es. 2002-07-12. (<fr. tr. : -ţi-u-] – Din fr. 2003-01-08. (după fr.com. a nega. (<lat. (Rar) Abnegaţie.ablepsíe s. Spălare sau îmbăiere cu ajutorul duşului.) Cecitate. ablutio) Trimis de Octavian. prescrisă de unele religii pentru purificare. Sursa: DEX '98 ABNEGÁRE s. – Din lat. 1. vb. 2.Mocanu#uab. tendinţă obsesivă de a se spăla. – V.com. ablépsie. f.es. Trimis de ana_zecheru#yahoo. spălare a corpului. a tăgădui. Sursa: MDN ABLUŢIÚNE. I. 2002-07-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Spălare rituală pe corp sau pe o parte a lui. lat. prescrisă de unele religii orientale şi la catolici. Sursa: DEX '98 ablutomaníe s. abnegare. lat. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ABLEPSÍE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Med. ablutio) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '84 abnegá vb. abluţiuni. 2002-07-11. 2003-01-08. a se lepăda de ceva sau de cineva. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime. A tăgădui. lat.es. Sursa: MDN abluţiúne s. Tranz.com. f.) îmbăiere prin duş.es. – Din fr. -onis.com. abnegare) Trimis de Octavian. ablutiomanie. 2002-07-12. cecitate (1). 1.f. f. ablepsie) Trimis de Octavian.Mocanu#uab. Sursa: DEX '98 . ablution. 2003-01-08. s. (<fr.f. abnég. ablutio. a nega. 2003-01-08.f. pentru purificare. ablepsii. [Pr. abnega. (fam. Sursa: MDN ABNEGÁ. s.Mocanu#uab. ablution.

abnégation. -ă adj. f. abolesc. sacrificiu voluntar.f. – Din germ. 2003-01-08. lat. (<fr. – Din fr.Mocanu#uab. Sursa: MDN ABNORMITÁTE. 2003-01-08.f. Sursa: DEX '98 ABNÓRM. a anula. (Rar) Anomalie.com. 2002-07-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Anormal. enormitate. a suprima (o lege. (<fr. lucru neobişnuit.com. o stare sau anumite uzanţe.es. Sursa: MDN . enormitate.es. 2003-01-08. (<germ. Sursa: MDN ABOLÍ. Tranz.es. – Din germ. abolir. 2002-07-12. Abnormität) Trimis de Octavian. abnormité. anomalie. ♦ Renunţare. abolere. f. lat. Sursa: DEX '98 abolí vb. Sursa: DEX '98 abnórm. abonormis) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 aboclúzie s.abnegaţíe s.+ ocluzie) Trimis de Octavian. vb. a anula în mod legal şi oficial o lege. abnegare. 2003-01-08. s.es. 2002-07-12. 2002-07-12. lipsă de contact între dinţii arcadei inferioare şi superioare.com. IV. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abolir. lat. f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abnégation. germ. anormal. abolere) Trimis de Octavian. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. neobişnuit. devotament dus până la sacrificiu. abnorm. o hotărâre etc. abnormi. Sursa: MDN ABNEGÁŢIE s. o stare social-politică). Sursa: MDN abnormitáte s. abnorm. abnormităţi. – Din fr. 2003-01-08.Mocanu#uab. Abnormität. abnorm.Mocanu#uab. tr.es. A desfiinţa o instituţie. (<ab. neobişnuit. lat. -Ă. abnegatio) Trimis de Octavian.Mocanu#uab. o instituţie. (<fr.Mocanu#uab.com. Devotament (dus până la sacrificiu).

aboliţiuni. aboliri.com. Sursa: MDN ABOLIŢIONÍST. f.es. [Pr. Sursa: DEX '98 . Acţiunea de a aboli şi rezultatul ei. abolitionnisme) Trimis de Octavian. mişcare politică apărută la sfârşitul sec. 2003-01-08. abolitio. -onis.ABOLÍRE.A. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -ţi-o-] – Din fr.com. abolire (<fr.Mocanu#uab. [Pr. Adept al aboliţionismului.f.Mocanu#uab. abolition. unei pedepse. (<fr.n. care urmărea desfiinţarea sclaviei negrilor din America. Sursa: MDN ABOLIŢIÚNE. 2. p. aboliţionişti.com. abolitio) Trimis de Octavian.m. (Înv.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 aboliţiúne s.es. lat..m.) Abolire. care susţinea desfiinţarea sclavajului. lat. – Cuv. s. Sursa: MDN ABÓLLA s. abolitionnisme. s. abolitionniste. Sursa: DEX '98 aboliţionísm s. Manta militară la romani.com.com. abolitionniste) Trimis de Octavian. -ă adj. gener.: -ţi-u-] – Din fr. 2003-01-08.: -ţi-o-] – Din fr. Sursa: DEX '98 ABOLIŢIONÍSM s. a unui regim politic. -Ă. Sursa: DEX '98 aboliţioníst. Mişcare politică apărută la sfârşitul secolului al XVIII-lea. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ste. s. 2003-01-08. lat. – V.f. s.Mocanu#uab. (adept) al aboliţionismului. curent de opinie care susţine necesitatea abolirii unor relaţii sociale. 2002-07-12.U. mişcare politică ce susţine desfiinţarea sclaviei. 2002-07-12. 2002-07-12. [Pr. abolition. aboliţiune. aboli. (<fr.es. 2002-07-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. XVIII în S. 2002-07-12. f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. n. 1..

es.) A veni în mod regulat undeva.Mocanu#uab. de a primi o revistă. abominatio) Trimis de Octavian. oroare. f. Trimis de michel#mit. (Cu determinări introduse prin prep. anumite publicaţii. I.. sumă plătită pentru obţinerea acestui drept. se obţin unele servicii. groaznic. adj. (<fr. abonnér) Trimis de Octavian. abominable. 2001-08-30. lat. 2003-01-08. care provoacă oroare.edu. abonez. convenţie prin care.Mocanu#uab. de a călători cu mijloace publice de transport. o persoană obţine. 2003-01-08. un ziar etc. abomination. Abonament la radio. oribil. abola) Trimis de Octavian. (<lat. (rar) cultul idolilor. abonner. Sursa: DEX '98 ABONAMÉNT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr. în schimbul unei taxe. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abominable. – Din fr. în schimbul unei sume. Sursa: DEX '98 abonamént s. păgânism. repulsie. urât. manta militară la romani.com.Mocanu#uab. dezgustător. s. ♦ Refl.es. -e. repugnant. a (-şi) face un abonament. I. dreptul la folosirea unui mijloc de transport.es. de a asista la spectacole. abonamente. pe o anumită perioadă. 2002-07-12. (Fam. Fig. lat. -Ă. Sursa: MDN ABOMINÁBIL. f. Convenţie prin care. refl. n. (<fr. dreptul de a folosi anumite servicii publice. tr. „la”) A-şi face un abonament. Sursa: MDN abominábil. – Din fr. 2002-07-22. Sursa: DEX '98 abominaţiúne s. Sursa: MDN ABONÁ.abólla s.Mocanu#uab. nelegiuire. ticăloşie. 2003-01-08. -ă adj. a fi un obişnuit al casei. 2003-01-08. lat. – Din fr. dezgustător. şi refl. (fam. 1. abominabili.) a veni cu regularitate undeva. Înfiorător.n. mârşăvie. Sursa: MDN aboná vb.. vb. (concr.) înscris care atestă această convenţie. înscris prin care se . abonnament. abominabilis) Trimis de Octavian. Tranz. II.es.com.abominabilis. refl.

2003-01-08. 1. (fig. abonnement) Trimis de Octavian.m... vb. îndepărtat faţă de gură. intr. A începe studierea unei probleme. 1. ♦ A se alătura de o altă navă. un local etc. a acosta.com.Mocanu#uab. -Ă. Acţiunea de a (se) abona. (<germ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre nave) A acosta la ţărm. abordez. 1. s. (despre nave) a se ciocni. I.certifică această convenţie. abona. (<fr. 3. a trata o problemă.es. tr.) cale de acces la un organ. abonări.com. a începe o discuţie. -ă adj. aborder) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABONÁRE. – Din fr. 2. 2. (fam. I. Inranz. Sursa: DEX '98 abonát. (Persoană) care beneficiază de un abonament. bord la bord (pentru a o ataca).es. abord) Trimis de Octavian. 1. Sursa: MDN ABORDÁ. s. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. – V. Sursa: MDN abórd s.com. beneficiar al unui abonament. Tranz. abordare. 2002-07-22. ♦ Fig. şi f. aboral) Trimis de Octavian. (<fr. 2003-01-08.) (cel) care frecventează o familie. a deschide o discuţie.f.Mocanu#uab.es. adj. abonaţi. abona. 2003-01-08. opus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. 2. (Fam. Sursa: DEX '98 ABONÁT.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. 2003-01-08.Mocanu#uab. 2002-07-22. Sursa: MDN .es. Sursa: DEX '98 abordá vb. – V.m. a începe studiul unei probleme.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi. (<abona) Trimis de Octavian. s. ♦ (Franţuzism) A se apropia de cineva pentru a-i vorbi. II. (<fr. f. -ă adj. a se opri lângă o navă bord la bord. 2002-07-12.es.Mocanu#uab. (chir. aborder. 2003-01-08. 1.Mocanu#uab. Sursa: MDN aborál. n.

lat. marinar specializat în abordaje. atac al unei nave (de către altă navă). – V. aborigène. Trimis de ana_zecheru#yahoo. indigen. s.Mocanu#uab. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. aborigène. Sursa: MDN . (<fr. Care poate fi abordat. ab origine) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABORDÁJ.com.m. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accesibil. -Ă.Mocanu#uab. Sursa: MDN ABORIGÉN. it. abordeur) Trimis de Octavian. aborigeni.Mocanu#uab. 1. 2003-01-08. Sursa: DEX '98 aborigén.n. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. abordable) Trimis de Octavian. abordare (I. abordable. -e.Mocanu#uab. s.es. Sursa: MDN ABORDÁRE. s.es. (<fr. şi f. (Livr. abordage. s. abordabili. 2003-01-08.com. aborda.Mocanu#uab. -Ă.m. 2002-07-22. 2002-07-22. atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei. abordări. de la origine. care poate fi abordat. 2002-07-22.) Băştinaş. accesibil. Acţiunea de a aborda.ABORDÁBIL. (<fr. -le.. -ă adj. p.ext. n. – Din fr.f.com. abbordaggio) Trimis de Octavian. adj. Sursa: MDN ab orígine loc. m. adj. 2003-01-08.es. 1). 2. aborigines) Trimis de Octavian. – Din fr.com.. 2002-07-22. băştinaş. autohton. (<lat. Sursa: DEX '98 abordábil. autohton. indigen. – Din fr.es. Asalt. 2003-01-08. f. Sursa: DEX '98 abordór s. abordage. abordaje. -ă adj. (<fr. adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. Sursa: DEX '98 abordáj s.

2002-07-22. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. abracadabrant) Trimis de Octavian. abortivi.es. ab ovo. – Din fr. -ă I. (Substanţă sau mijloc) care provoacă avortul. gnosticii etc. 2003-01-08.es.es. n. 2003-01-08. abracadabra. abracadabranţi. abortif. Adj. care nu a evoluat în întregime. (Rar) Cu totul neobişnuit. monstru care prezintă abrahiocefalie. (<fr. surprinzător. – Din fr. încâlcit. de la ou) Trimis de Octavian. abracadabrant. f.) 1. (<lat.Mocanu#uab. lat. (Biol.. ciudat.com.Mocanu#uab. Trimis de ana_zecheru#yahoo.Mocanu#uab. 2002-07-22.Mocanu#uab. fr. -e. 2.es.Mocanu#uab..es. abracadabra) Trimis de Octavian.. (<fr. 2002-07-22. adj. m. Fetus abortiv. (<fr. îi atribuiau puterea magică de a vindeca anumite boli.n. lipsă congenitală a braţelor. -te.com. -Ă. Adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. prematur. s. bizar. 2003-01-08. Sursa: DEX '98 ABRACADABRÁNT. abordivas. adj. s. s. Sursa: DEX '98 abracadabránt. adj.ABORTÍV. adv. Sursa: MDN . -ă adj. produs înainte de vreme.com.Mocanu#uab.es. ciudat. – Din fr. prematur. abrachie) Trimis de Octavian.. Sursa: MDN abrahiocefál s. abrachiocéphale) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ab óvo loc. Sursa: MDN abrahíe s. Sursa: MDN abracadábra interj. Boală abortivă. Cuvânt cabalistic căruia obscurantiştii îi atribuiau puterea magică de a realiza un lucru supranatural. adj. it.. II. bizar. Sursa: MDN ABRACADÁBRA subst. abortivus) Trimis de Octavian. 2003-01-08. (produs) destinat a provoca avortul. (<fr. de la începutul începuturilor. Care se produce înainte de vreme.n. cuvânt cabalistic căruia ocultiştii. lat. 2003-01-08. (<fr. Sursa: DEX '98 abortív. abordif.

2003-01-08. n.Mocanu#uab. -ă adj.es. (despre respiraţie) care nu se face prin branhii. A ieşi abraş = a nu izbuti.f. 2. 2002-07-22. (<engl. 2003-01-08. (<fr.es. Sursa: MDN ABRÁŞ. violent. abraş. s. abrasio) Trimis de Octavian. roadere a scoarţei terestre datorită vântului sau curenţilor apei. (<fr. . f. a prelucra prin aşchiere. Sursa: MDN abrazá vb. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv. 2003-01-08.Mocanu#uab.abrahiocefalíe s. sare de calciu a naftolului. a b r a s i o n . 2. abraziuni. : iabráş. abrasion. abrastol) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABRAZIÚNE. 2. Sursa: DEX '98 abraziúne s. 2003-01-08. 1. Roadere a unui corp ca urmare a frecării lui de alt corp abraziv sau mai dur. Sursa: MDN abrastól s. 1. abrachiocéphalie) Trimis de Octavian. (<engl. Sursa: MDN abranhiál. Sursa: DEX '98 abráxas s. m. (Reg.com. 1. f. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abraşi. (<fr. abraxas) Trimis de Octavian. despre cai) Nărăvaş. substanţă antiseptică în vinificaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr. Sursa: MDN ABRAZÁRE. tr. (<fr.Mocanu#uab.es. -e. 2002-07-22. nereuşit.Mocanu#uab.Mocanu#uab. abranchial) Trimis de Octavian. lat. abraser) Trimis de Octavian. (Rar) Abraziune (2). cu un abraziv.Mocanu#uab.com.es.. -ă] – Din tc. adj.es. (Despre acţiunile omului) fără nici un rezultat. fr.es. Proces de eroziune a ţărmurilor din cauza valurilor mării. lipsă congenitală a braţelor şi a capului. 2003-01-08. (despre oameni) rău. s. -Ă. – Cf. 2003-01-08. abrazări. neizbutit.f. scris mai ales pe amulete. cuvânt mistic la gnostici.

: -vi-at] – V. Tranz.es. titluri etc. it. Sursa: DEX '98 abreviá vb. s. 2003-01-08. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. [Pr. – Cf. abreviaţi. -te.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale.n. 2002-07-22.Mocanu#uab.com. Sursa: MDN ABREVIÁT.com. printr-o siglă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ABRAZÍV. Sursa: DEX '98 abrazór s. Sursa: DEX '98 .es. s. 2003-01-08.Mocanu#uab. (psihan. abrasor) Trimis de Octavian. 2003-01-08. A prescurta (în scris sau în vorbire).. s. folosită la prelucrarea prin aşchiere. abréaction) Trimis de Octavian. (<engl. regulate. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abbreviare. f.com. 2002-07-22. un cuvânt. abrasion. abbreviare) Trimis de Octavian. 2002-07-22.com. 2002-07-22. (Despre cuvinte. adj.. a nota ceva printr-un simbol. I. n. -ă adj. abrasif. abrazivi. material dur) capabil a roade prin frecare. : -vi-a] – Din lat. Sursa: MDN ABRAZÓR. abrevia.) Care a fost prescurtat. -Ă. abrasif) Trimis de Octavian. -e. 2002-07-22. n.Mocanu#uab. abrazoare. adj. un titlu etc. (Corp. un titlu etc.es.Mocanu#uab. abreviez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a b r a z i u n e . (<fr. (<lat. [Pr.abrazare. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial).n. : -zi-u-] – Din fr. a prescurta (un cuvânt.. – Din fr. (<fr. (corp.). -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. unealtă dintr-un material abraziv. [Pr. Sursa: MDN ABREVIÁ. Sursa: DEX '98 abrazív.. 2003-01-08. folosită pentru aşchiere. tr. Sursa: DEX '98 abreácţie s.com.

– v. apreviation. s. Abreviere.Mocanu#uab. Persoană care prelucrează restrângând sau care rezumă scrierile unui autor.abreviatív. cel care abreviază scrierile unui autor. abreviaţie. -onis. -ă adj. m. Trimis de ana_zecheru#yahoo.Mocanu#uab.] – Din lat. (<fr. care abreviază. f. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abbreviator) Trimis de Octavian. Care indică o prescurtare. Sursa: DEX '98 abreviére s. abbreviatio. Sursa: DEX '98 abreviáţie s.f. f. : vi-a-] – Din fr.Mocanu#uab. (<abrevia) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABREVIATÓR. 2003-01-08. 2002-07-22. abreviaţie. care indică o abreviere. abréviateur. abreviere. : -vi-a-] – Din fr. Sursa: MDN . 2002-07-22. 2002-07-22. abréviateur. abréviation. fr. 1.com.es. Sursa: DEX '98 ABREVIAŢIÚNE s.com.f. 2003-01-08. 2003-01-08.es. Sursa: MDN ABREVIÁŢIE. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. -Ă. 2003-01-08. s. abreviatori. ♦ cuvânt. abréviatif. (<fr. Sursa: MDN ABREVIATÍV.com. abréviatif) Trimis de Octavian. (<fr. 2002-07-22. -e. abreviaţii.Mocanu#uab. [Pr. titlu etc. Funcţionar al cancelariei papale. : -vi-a-. abreviativi. lat. Sursa: DEX '98 abreviatór s. [Pr. faptul de a abrevia.es. – Var. adj.f.m. lat. abbreviatio) Trimis de Octavian. abreviat.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : abreviaţiúne s.

s.es. Numele unui dans popular ardelenesc cu mişcare moderată. Sursa: MDN ABROGÁ. [Pr. – Din lat. fr. vb. (<fr. – Din lat. abrevia. care abrogă. Sursa: MDN abrogáţie s. Acţiunea de a abroga. abrogare. f. I. 2002-07-22.com. A anula o lege. 2002-11-20. abroga. suprimare a unei legi. – V. a unui act normativ etc. -Ă. abrogaţi. Anulare.) + suf. 2002-07-22. Sursa: MDN ABROGÁŢIE. (<fr.es.f. Sursa: DEX '98 ABROGÁRE. Acţiunea de a abrevia şi rezultatul ei.Mocanu#uab.ABREVIÉRE. abrogatio. abrogaţii. -eancă.com. Sursa: DEX '98 abrogá vb. abrogare. abrogatio) Trimis de Octavian.) Anulat. Trimis de cata#francu. 2002-07-22. titlu etc. abroger. -ă adj.com. 2002-07-22.com.f. (<lat. tr. Tranz. Sursa: DEX '98 . : -vi-e-] – V.f. Sursa: DEX '98 ABRUDEÁNCA s. – V. abrogatif) Trimis de Octavian. abreviaţie. (Despre acte. Trimis de ana_zecheru#yahoo. prescurtare. abrogation. abrogation. s. 2002-07-22. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -te. art. 2003-01-08. dispoziţii etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.) cuvânt. prescurtat. s. 2003-01-08. abroger) Trimis de Octavian.es. fr.Mocanu#uab. abrogare.Mocanu#uab.pr. 2003-01-08.f. fr. a scoate din vigoare un act normativ. melodia după care se execută acest dans. (concr. abróg. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abrogări. lat. Sursa: DEX '98 abrogatív. Sursa: DEX '98 ABROGÁT. o dispoziţie oficială. abrevieri. abroga. adj. – Abrud (n.

com. Sursa: DEX '98 ABRUTIZÁRE. abrutiza. abrutissant. Tranz. (Despre stil) Fără legătură. şi refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr. 2002-07-22. tr. s. 2002-07-22. specific umane. adj. abrutir. abrutizaţi.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abruptus. abrupt. (Care a devenit) insensibil. (după fr. (Despre un organ) Târâtor. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante. Sursa: MDN ABRUTIZÁNT.Mocanu#uab. -te. 1. abrutizări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A face să-şi piardă sau a-şi pierde însuşirile morale. Sursa: DEX '98 abrutizá vb. -ă I. Sursa: MDN ABRUTIZÁ.Mocanu#uab. specific umane. -te.ABRÚPT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3.f.. -Ă. abrutir) Trimis de Octavian. inegal. a (se) dezumaniza. lat. 2002-07-22.) Cu pantă repede. 2003-01-08. care şi-a pierdut însuşirile morale. abrupt. vb. Sursa: MDN abrutizánt.es. -ă adj. II. 2002-07-22. abrutizanţi. abrupţi. asemănător cu un animal. n.com. adj. Sursa: DEX '98 abrúpt. – Din fr. 3. accidentat. formă de relief abruptă (I. brutal. Care abrutizează. a-şi pierde însuşirile umane. (bot. adj. refl. inegal. -Ă. repent. (Despre povârnişuri. prăpăstios. 2002-07-22. a face să-şi piardă. abrutiza. (despre un teren) foarte înclinat. -Ă. prăpăstii etc. despre un organ) terminat brusc. s. abruptus) Trimis de Octavian. Acţiunea de a (se) abrutiza. 1). accidentat. 2. abrutissant) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 . lat.com. – V.es. – V.com. greu accesibil. – După fr. prăpăstios. adj. a (se) dezumaniza. (<fr. cu o brută. a (se) îndobitoci.Mocanu#uab. -te. a (se) îndobitoci. 1.. 2003-01-08. 2. – Din fr. insensibil. care abrutizează. 2003-01-08. a deveni sau a face să devină insensibil. I. Fig. Sursa: DEX '98 ABRUTIZÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. abrutizez.

(<fr. Sursa: MDN ABSCIZIÚNE. /linea/ abscissa) Trimis de Octavian. ascuns. -Ă.f. f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abscise. (Med. tainic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Simbolul care indică lungimea şi sensul segmentului cuprins între un punct fix al unei drepte şi un punct dat de pe dreaptă. lat. abscisse. (<abscons + -itate) Trimis de Octavian.Mocanu#uab. lat.Mocanu#uab. Sursa: MDN ABSCÍSĂ. lat. care serveşte la stabilirea poziţiei unui punct în plan sau în spaţiu. 1. ♦ Una dintre coordonatele carteziene.es. Sursa: MDN absciziúne s. (voit) obscur. Sursa: DEX '98 abscísă s.Mocanu#uab. lat.f. extirpare a unui organ al corpului.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat. 2003-01-08.) Tăiere a unei părţi sau a unui organ al corpului. f.Mocanu#uab. (<fr. (Livr. 2. s. s. abscons. (mat. 2002-07-22. greu de înţeles. caracter abscons. obscur.com. Trimis de Octavian. abscisio) Trimis de Octavian. 2002-07-22. adj. Sursa: DEX '98 abscóns. abscision. 2002-07-22. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct. abscons.com. 2003-01-08. absciziuni.ABS.: -zi-u-] – Din fr.) Greu de înţeles. abscissa [linea]. – Din fr. Sursa: MDN .es.v. -se. f. Sursa: MDN ABSCÓNS. abstrus. -ă adj. 2003-01-08. abscisse. [Pr. absconşi. Sursa: DEX '98 absconzitáte s.es. absconsus) Trimis de Octavian. lat. 2003-01-08.es.es. (<fr.com. determinând poziţia acestuia. abscission. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. absconsus. ab-. – Din fr.Mocanu#uab.

(fig. absentare. 2. 2. 1. engl. -te. Care nu e de faţă. II. ◊ ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului. 2003-01-08. -ntis. Sursa: DEX '98 absenteíst. Sursa: MDN .Mocanu#uab. – Din fr. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui. Sursa: MDN absenteísm s. a lipsi. 2003-01-08. absent. Sursa: DEX '98 absentá vb. f.es. 2002-07-22. absentéisme. Absenteism parlamentar = practică folosită mai ales de deputaţii aflaţi în opoziţie. absenter. -Ă. Sursa: MDN ABSENTÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. 2003-01-08. constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului. care lipseşte. Trimis de ana_zecheru#yahoo. absenţi. (<fr. lat. I. -ă adj. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă. Absenţă îndelungată a deţinătorului unei proprietăţi funciare. care lipseşte de undeva. a se separa de sine.es.com.ABSÉNT. f. a fi absent. (Despre persoane) A lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească).Mocanu#uab. 2. (<fr. absentéisme. pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi. refl. lat. Sursa: MDN ABSENTEÍSM s. 1. lat. 2002-07-22. cu scopul de a întârzia sau de a împiedica adoptarea unor legi. absens) Trimis de Octavian. Fig.com. absens. absentez. (s')absenter. Sursa: DEX '98 absént. vb. I. (<fr. – Din fr. adj. pe care o exploatează printr-un intermediar. -ă adj. s. distrat. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice. 1. a nu fi de faţă. absentéiste) Trimis de Octavian.. absenteeism) Trimis de Octavian.) distrat.Mocanu#uab. absentare) Trimis de Octavian. 1. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar. a se îndepărta.Mocanu#uab. 3.com. 2002-07-22.n. absent. Intranz. intr. preocupat. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. lat.es.m. – Din fr. (<fr. (cel) care practică absenteismul.

f. – Din fr. -ă adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. lat.s.) Semn cu care se notează această lipsă. administrându-şi bunurile prin intermediari.m. Sursa: DEX '98 ABSIDÁL. Lipsă de atenţie. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. 2003-01-08.Mocanu#uab.com. abside. şi f. Lipsă a unei fiinţe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. absidial) Trimis de Octavian. absence. absenţe. adj. ♦ Incăpere semicirculară destinată altarului în bazilicile creştine.com. Pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei. Sursa: MDN ABSIDIÁL. referitor la absidă. absence. ♦ (Concr. abside. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc.com. 2002-07-22. -Ă. [Pr. Sursa: DEX '98 absídă s. Sursa: DEX '98 absénţă s. 1. absenteişti. privitor la absidă. absentia. -Ă.ABSENTEÍST. -e. -Ă adj.Mocanu#uab. lat. distracţie.es. 2002-07-22. indiferenţă a cuiva. (Persoană) care trăia în strainătate. -ă adj. absidiali.. Sursa: MDN ABSÉNŢĂ. (<fr. 2. absida) Trimis de Octavian. absida.: -di-al.com. inexistenţă. Care ţine de absidă. – Din fr.f. abside. 1. adj.Mocanu#uab. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. nişă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – Din fr. – Var. absidial. – v.) neatenţie. 2002-07-22. absentia) Trimis de Octavian.f. (fig. 2003-01-08. leşin. s.es. f. s. Sursa: DEX '98 . distracţie. absidal. -ste. absentéiste. Sursa: MDN ABSÍDĂ. 2002-07-22. (<fr. 2002-07-22. absidál. lat. – Din fr. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei. Nişă semicirculară sau poligonală care închidea nava centrală a unei bazilici romane.com.es. Sursa: DEX '98 absidiál. 3. 3. (<fr.

◊ valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric. f. verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat. pelin. ◊ adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii.absidiólă s.Mocanu#uab. de culoare verde. imuabil. despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat. n. absidiole.es. Sursa: DEX '98 absintínă s.Mocanu#uab. zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273şC).Mocanu#uab. absinturi. 1. 2003-01-08. intoxicaţie cu absint.es. adv. 2003-01-08. băutură alcoolică. cu esenţă toxică. 2. infinit. principiu veşnic. 2. lat. preparată cu uleiuri eterice de pelin. n. tare. care nu comportă nici o restricţie. 2003-01-08. 3. Sursa: DEX '98 absínt s.es. substanţă specifică din frunze de absint. calitatea a ceea ce este absolut. 1. – Din fr. s. Sursa: MDN . Trimis de ana_zecheru#yahoo. desăvârşit. plantă amară şi aromatică. (<fr. -ă I. total. necondiţionat. Mică absidă lângă altar la bisericile creştine. mică absidă. absidiole. complet. (<fr. s.es.es.com. n.es. 2002-07-22. Mică absidă laterală la unele bazilici romane. absinthisme) Trimis de Octavian. făcând abstracţie de semnul său. 2003-01-08. Sursa: MDN ABSÍNT. 2003-01-08. exact. absinthe. (<fr.Mocanu#uab. absolutus. la baza universului. absolu) Trimis de Octavian. (<fr. absinthium) Trimis de Octavian. f.f. adj. [Pr.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix. absoluité) Trimis de Octavian. : -di-o-] – Din fr. s. Sursa: MDN absolút. f. cu gust amar. Băutură alcoolică tare. (<lat. absidiole) Trimis de Octavian. (mat. 2002-07-22. cu desăvârşire. anason şi alte plante aromatice.Mocanu#uab. Sursa: MDN absoluitáte s. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. absinthe. (fiz. 2.. II. fr.com. absinthin) Trimis de Octavian. Sursa: MDN absintísm s. 1. III. ♦ ceea ce există în sine şi prin sine. Sursa: MDN ABSIDIÓLĂ. verzuie.Mocanu#uab.n. (<fr. preparată din absint (1).

2002-07-22. n.es. în sintagma) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat. adv. absolutiste. Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi. f.Mocanu#uab. în legătură cu noţiuni de creştere sau de scădere cantitativă) Considerat în raport cu sine însuşi şi nu în comparaţie cu alte fenomene asemănătoare. Sursa: MDN ABSOLUTÍSM s. 1. -ă adj. desăvârşit. despre mărimi) A cărui valoare nu depinde de condiţiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat. s. identificat cu divinitatea. absolutisme. care nu este supus nici unei restricţii. Adj. Care este independent de orice condiţii si relaţii. exact. ar sta la baza universului. (<fr. -ste.Mocanu#uab. bazat pe absolutism. care. monarhie în care suveranul are puteri nelimitate. întocmai. XVIII şi caracterizat prin atitudinea înţelegătoare a suveranilor faţă de cerinţele progresului. care se află pe treapta cea mai de sus. n. absolutişti. ◊ Adevăr absolut = adevăr care nu poate fi dezminţit. perfect. absolutisme) Trimis de Octavian. absolutiste) Trimis de Octavian. dar subînţeles. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Substantivat.. absolu). Adv.m. Sursa: DEX '98 absolutísm s. (Despre fenomene social-economice. (Mat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ABSOLUTÍST. -Ă. -Ă.-te.) Principiu veşnic. – Din fr. 2002-07-22. I. puterea executivă şi cea judecătorească se află în mâinile monarhului.. privitor la absolutism. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. 2003-01-08.. necondiţionat.com. ◊ Monarhie absolută = formă de guvernământ în care puterea legislativă. Regim politic propriu monarhiei absolute.es. adj. II. 2003-01-08. imuabil. Argumentare absolut justă. cu desăvârşire. adj. (Serveşte la formarea superlativului) Cu totul. ◊ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. Care aparţine absolutismului. idee absolută sau eu absolut = factor de bază al universului. 3.ABSOLÚT. (<fr. putere absolută a unui monarh.com. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere. Sursa: DEX '98 . 2002-07-22.. ◊ (Filoz.com. după unele concepţii filozofice. absolutus (cu sensurile fr.n. (Lingv. ◊ (Întărind un pronume sau un adverb negativ) N-a venit absolut nimeni – Din lat. Sursa: DEX '98 absolutíst. perfect. care nu are limite. – Din fr.) Spirit absolut. absoluţi. infinit. 4. de sfaturile gânditorilor luminaţi etc. (adept) al absolutismului.

Iertate a păcatelor. (<fr.f. Sursa: DEX '98 absoluţiúne s. absoluţiuni.Mocanu#uab. Sursa: MDN ABSOLUTIZÁ. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Absolut + suf. -onis.es. absolutorii. -ie I. Sursa: DEX '98 absolutóriu. 2002-07-22. absolvire (2).n. absolutizări. S. Sursa: DEX '98 ABSOLUTÓRIU.com. s. care iartă un delict.f. 2003-01-08. Iertare de pedeapsă a unui acuzat când faptul imputat nu este prevăzut de lege sau când săvârşirea lui a fost justificată. Adj. Sursa: MDN . fr. tr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. I. absolutiser) Trimis de Octavian. s. Absolutorium. s. Acţiunea de a absolutiza şi rezultatul ei. unei idei o valoare absolută.com.es. 2002-07-22. limitat de celelalte laturi sau însuşiri ale faptului sau ideii respective. 2. absolutio) Trimis de Octavian. absolutoire. [Pr. vb. a considera în mod greşit o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare. act juridic prin care cineva este absolvit de o datorie. /II/ germ. absolutorius.es. Certificat de absolvire a unei şcoli superioare. adj. 1. un păcat etc.n.Mocanu#uab. 2003-01-08. Care absolvă. 1. Tranz. 1. absolution. Trimis de ana_zecheru#yahoo. absolutorius. dată de obicei de papă2. absolutiza.com. – V. condiţionat. Absolutorium) Trimis de Octavian. (2) germ. act de absolvire a unei şcoli. Trimis de ana_zecheru#yahoo.Mocanu#uab. 1. (<lat. o greşeală. 2002-07-22. adj. f. absolutizez. Sursa: MDN ABSOLUŢIÚNE. un delict. 2003-01-08. absolutio. absolution. n. A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ. 2002-07-22. care iartă o vină. lat. – Din lat. rupând-o de complexul căreia îi aparţine. iertare a păcatelor (de către papă). Sursa: DEX '98 ABSOLUTIZÁRE. -iza. a atribui unui fapt. -IE. de o obligaţie.: -ţi-u-] – Din fr.com. s. 2. 2. II.absolutizá vb. (<fr.

Sursa: MDN ABSOLVÍ (1) absolvesc. – Din germ. cel care a absolvit o formă de învăţământ. un ciclu sau o formă de învăţământ. şi f. 2002-07-22. absolvens) Trimis de Octavian. -te. 2002-07-22. o formă de învăţământ. (2) absólv.com. m.m. absolvenţă. lat. adj.Mocanu#uab. absolviri.f. Sursa: DEX '98 absorbábil. absolvens. 2003-01-08. Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învăţământ. Sursa: MDN ABSOLVÍRE. tr. (<germ. s. IV.es. -ă. absolvieren. absolvieren. absolvere. Terminare a unui ciclu sau a unei forme de învăţământ.es. Sursa: MDN . vb.Mocanu#uab. (<absolvent + -enţă) Trimis de Octavian.com.es. 2. absolvenţe. f. lat.f. – Din absolvent. A scuti pe cineva de pedeapă. – V. s. Sursa: MDN ABSOLVÉNŢĂ. Tranz. (<fr. 2002-07-22. 1. absolvire (1). 2002-07-22. a ierta.ABSOLVÉNT. 2003-01-08. 2.com. Absolvent. (chim. a scuti de pedeapsă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a absolvi şi rezultatul ei. -Ă. -ă s. A termina un an şcolar. Sursa: DEX '98 absolvént. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 absolví vb.com. lat. (<germ. absorbable) Trimis de Octavian. – Din germ. absolvere) Trimis de Octavian. a termina un ciclu.Mocanu#uab.Mocanu#uab. 2003-01-08. 1.es.) care poate fi absorbit. lat. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) a elibera nepedepsit un acuzat când faptul imputabil nu este prevăzut de lege. s. Absolvent. f. absolvire. absolvenţi. absolvi. -ntis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (jur. Sursa: DEX '98 absolvénţă s.

2.) preocupat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. radiaţii etc. Preocupat. 2002-07-22.f. – Din fr. captivat. absorbant) Trimis de Octavian. absorbitori. Fig. absorbanţi. (Substanţă) care absoarbe lichide sau vapori. (<fr.es. absorbiţi.. -OÁRE. Sursa: MDN ABSORBÍT. -Ă. s. absórb. (fig.. care captivează. -oare. Sursa: MDN ABSORBÍ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te.n. s. asimilându-le în propria structură. Adj. Care absoarbe. (fig. adj.) care preocupă. -ă I. vb. – Din fr. absorbant. 2002-07-22. absorber (după sorbi).n.Mocanu#uab. a suge. captivat. absorbere) Trimis de Octavian.n.com. absorbitor (I).absorbánt. Fig. (fig. Sursa: DEX '98 absorbí vb.es.n. substanţe. către care se îndreaptă toate preocupările cuiva. 1. Acţiunea de a absorbi şi rezultatul ei. -ă I. idei. absorbtiv. 2002-07-22. a încorpora ceva. absorbi. I. Tranz. Sursa: DEX '98 ABSORBITÓR. 3.. adj. Adj. – V. 2002-07-22. IV. 1. n. 2003-01-08. 2. II.. (<absorbi) Trimis de Octavian.. Care interesează. s. adj.Mocanu#uab.) a preocupa intens. adj.. încorporat. s. ♦ (Substanţă) care reţine o parte din particulele sau din energia radiată de o sursă.. A suge. 2003-01-08. lat. refl. a înghiţi. înghiţit.com. 2. 2. A preocupa în mod intens. absorbi.) a se cufunda în gânduri (<fr. adj. absorber. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ABSORBÍRE. (fig. a captiva. 2003-01-08. Sursa: MDN ABSORBÁNT. n. (fluid) încorporat de o substanţă absorbantă. 2. s. a se îmbiba. 1. S. -Ă. – . Sursa: DEX '98 absorbít. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. II. – V.Mocanu#uab. a prelua cunoştinţe. a încorpora o substanţă etc. adj. (corp lichid sau solid) care absoarbe gaze. Dispozitiv folosit pentru recoltarea prin absorbţie a probelor de aer în scop analitic. 1. 1. adj.com. Fig. tr. Supt. elemente specifice etc. -te.com. absorbiri. II. ♦ A reţine o parte din particulele sau din energia radiantă care cade pe un corp.es.

) fuziune de întreprinderi sau de societăţi în beneficiul uneia dintre ele. ţesuturi sau organe. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. (ec. [Var. 3. 5.es. absorbţie. absorptio. Sursa: MDN absorbţiométru s. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanţă oarecare. lat. (după fr. razele de lumină care dăunează ochiului. de către celule.) drept al unei instanţe superioare de a lua din competenţa instanţelor inferioare o cauză în curs de judecare. mişcare a intensităţii unei radiaţii care trece printrun corp. n.es. filtra etc. Sursa: DEX '98 absorbitór. aparat pentru măsurarea gradului de absorbţie. (<fr.com. II. -onis. ◊ Absorbţie intestinală = pătrunderea în sânge şi în limfă a produşilor rezultaţi din digestia alimentelor. adj. Sursa: MDN absorbtív. precum şi a gazelor în celulele organismului. absorbant (I).] – Din fr.Mocanu#uab. absorptiomètre) Trimis de Octavian. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Micşorare sau anulare a intesităţii unei radiaţii care cade pe un corp.Mocanu#uab. 2003-01-08. încorporare a unei substanţe oarecare de către un corp lichid sau solid.f. Sursa: MDN ABSORBŢIÚNE s. absorptio) Trimis de Octavian. 1.f.es. absorptif) Trimis de Octavian. (<fr. (<fr.: absorbţiúne s. -oáre I. datorită pierderii de energie. 2003-01-08. absorption. absorbeur) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 absórbţie s. 2002-07-24.f. 2. -ă adj. 2. v. lat. ♦ Fenomen optic caracteristic lentilelor ochelarilor de vedere de a reţine. Sursa: DEX '98 . 2003-01-08.Mocanu#uab. (jur.Mocanu#uab. a substanţelor minerale şi organice.com.com. 2003-01-08. absorbant (I). organ al unei instalaţii frigorifice în care se produce absorbţia agentului frigorigen. absorption. Proces de pătrundere a apei. absorbţii. s. s. n. Sursa: MDN ABSÓRBŢIE. 2002-07-22. -tor. 4. 3. f. Încrucişare repetată a unei rase perfecţionate cu una ameliorată în scopul îmbunătăţirii radicale a acesteia. 2002-07-24. 1.Absorbi + suf. încrucişare a unei rase perfecţionate cu una neameliorată. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

m.m. -Ă. s.Mocanu#uab. Sursa: MDN ABSTENŢIONÍSM s. abstenţionişti. şi f. -ste.es. s. abstinenţă. (adept) al abstenţionismului.. abstention. (<fr. abstentionnisme) Trimis de Octavian. abstinens) Trimis de Octavian. – Din fr. f. 2003-01-08. abstenţiuni. abstentionnisme. f. Sursa: MDN ABSTENŢIONÍST. s. 2002-07-24. satisfacerea unor necesităţi fiziologice etc. -Ă. abstinent. doctrină care susţine această atitudine.m.com. abstinent.es.. Sursa: MDN ABSTINÉNT. -ntis. privitor la abstenţionism. 2003-01-08. 1. 2002-07-24. [Pr. Abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot. Sursa: DEX '98 abstenţioníst. Sursa: DEX '98 abstinént. abstinens. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es. -ă adj. : -ţi-o-] – Din fr. lat.com. 2003-01-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -ţi-u-] – Din fr. Persoană care îşi impune restricţii de la mâncare. s. s. n. Sursa: DEX '98 . Adept al abstenţionismului.com. [Pr. abstentio) Trimis de Octavian. adj. -ă adj.f. (<fr. şi f. băutură.es.n. Adj. 2002-07-24. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Abstinenţă.com.Mocanu#uab. abstentionniste) Trimis de Octavian.m. şi f. S. 2002-07-24. Care aparţine abstenţionismului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. f.abstenţionísm s. abstention. lat.Mocanu#uab. abstentionniste. -te.m. (cel) care practică abstinenţa. Sursa: DEX '98 abstenţiúne s. (<fr. 2003-01-08. [Pr.Mocanu#uab. abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot. lat. (<fr.. abstinenţi. 2. : -ti-o-] – Din fr. Sursa: MDN ABSTENŢIÚNE.

(<germ. ♦ Abstract verbal = substantiv care provine dintr-un verb şi exprimă acţiunea verbului respectiv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. abstractif) Trimis de Octavian. care este considerat independent. n. satisfacerea unor necesităţi fiziologice etc. alimente etc. 2. 2. (<fr. ◊ în ~ = pe bază de deducţii logice. abstrakt. prea teoretic. (<fr.es. lat. – Din fr. teoretic. exprimat (prea) general. denumind acţiunea acestuia.Mocanu#uab. reducţia abstractă şi încifrarea imaginii.com. abstinence. 2. 1.es. abstractus. adv. Sursa: DEX '98 abstractísm s. ◊ Loc. S. abstractus) Trimis de Octavian. având un sens abstract. pol. (despre un proces de gândire) greu de înţeles. 2003-01-08. abstrakt.es.. în sintagma) Teoria abstinenţei = teorie prin care capitalul şi acumularea lui rezultă din abţinerea proprietarilor de la consumul personal exagerat. Adj. s. de fenomene sau de relaţiile în care există în realitate.) număr ~ = număr căruia nu i se alătură obiectul numărat. parte de vorbire provenită prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o altă parte de vorbire. teoretice. abstinentia. detaşat de obiecte. care se caracterizează prin intelectualizarea. fără legătură cu datele sau cu faptele concrete.es. caracter abstract. – Din lat. abstracţionism. Sursa: DEX '98 abstráct. 1. băutură. Sursa: MDN ABSTRÁCT.Mocanu#uab. s. Care rezultă din separarea şi generalizarea însuşirilor caracteristice ale unui grup de obiecte sau de fenomene. -te.com. Sursa: MDN ABSTINÉNŢĂ. XX. Sursa: MDN abstractív -ă adj.Mocanu#uab. fr.n. ext. categorie filozofică desemnând cunoaşterea proprietăţilor esenţiale şi generale.f. abstinentia) Trimis de Octavian. abstinenţe.n. (mat.Mocanu#uab. 1. adj. Faptul de a-şi impune restricţii de la mâncare. (Cuvânt) care are sens abstract (1). abstinence. 2002-07-24.. II. Conceput în mod prea general. lat. adj. germ. În abstract = pe bază de deducţii logice. 2002-07-24.abstinénţă s. 2003-01-08. 2003-01-08. 3. f. abstrait. s. real. format prin abstracţie. greu de înţeles din cauza lipsei de ilustrări concrete. lat. abstenţiune. gândit în mod separat de ansamblul concret. Adj.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<abstract + -ism) Trimis de Octavian. n. 2003-01-08. abstenţiune. p. ◊ ~ verbal = substantiv care provine de la un verb. Sursa: MDN . -Ă. abstracţi. (Ec. abţinere de la anumite băuturi. -ă I.. artă ~ă = curent apărut în artele plastice europene la începutul sec.

Mocanu#uab. Trimis de ana_zecheru#yahoo. f. 2003-01-08. abstractizanţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) lucru abstract. (concr.Mocanu#uab. [Var. s.com. – V. -onis. Sursa: MDN ABSTRÁCŢIE. generale.Mocanu#uab.es. = a nu lua în considerare.es. (<abstractiza) Trimis de Octavian. -te. abstracţie ♦ Trecere de la concret la abstract.. abstracţie. Sursa: DEX '98 abstractizá vb.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abstractivité) Trimis de Octavian. A face abstracţie de. Sursa: DEX '98 abstractizáre s.com.abstractivitáte s. Sursa: DEX-S '88 abstractizánt -ă adj. 2003-01-08. Sursa: DEX '98 .es. Tranz.] – Din fr. (<abstract + -iza) Trimis de Octavian. – Abstract + suf. a ignora. (<fr.es.. 2002-08-30. -iza. I. intr. f. şi intranz. A efectua o abstractizare. aptitudinea de a abstrage. ◊ Expr.. 2002-07-25. : abstracţiúne s. Care abstractizează. abstractizez vb. Sursa: MDN ABSTRACTIZÁNT. care are un caracter abstract. abstractizări. a efectua o abstractizare. lat. -Ă.f. 2003-01-08.f.com. – Abstractiza + suf. Operaţie a gândirii prin care se desprind şi se reţin unele dintre caracteristicile şi relaţiile esenţiale ale obiectului cercetării. esenţiale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: MDN ABSTRACTIZÁRE. 2003-01-08.Mocanu#uab. abstractiza. -ant. abstraction.com. 2002-07-25. adj. s. Abstractizare. abstractio. Sursa: MDN ABSTRACTIZÁ. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale. tr. abstracţii. 2002-07-25. (<abstractiza + -ant) Trimis de Octavian.

2002-11-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abstraction. abstractionniste) Trimis de Octavian. Sursa: DEX '98 ABSTRACŢIÚNE s.com. abstractionniste. abstracţionişti.Mocanu#uab. abstractionnisme) Trimis de Octavian. artă abstractă.abstrácţie s. Adept al abstracţionismului. Sursa: DEX '98 abstracţioníst.m. referitor la abstracţionism. adj. s. Care aparţine abstracţionismului. 2002-07-25. 2003-01-08. (<fr.es. lat. 1. vb. a efectua o abstractizare. a se izola de realitatea înconjurătoare. II. ideile şi sentimentele fiind relatate prin pete de culoare sau prin figuri geometrice. 2003-01-08. abstracţie. Sursa: DEX '98 abstráge vb. Tranz. abstraire (după trage). abstraire.Mocanu#uab.. Sursa: MDN ABSTRACŢIONÍSM s. artă abstractă. Sursa: MDN abstracţionísm s. n. (adept) al abstracţionismului.Mocanu#uab. f. – Din fr. (<fr. : -ţi-o-] – Din fr. (<fr. Curent în artele plastice europene. abstrág. -ă adj.es. (Rar) A desprinde o însuşire independent de obiectul sau de obiectele cărora le aparţine.Mocanu#uab. 2002-07-25. refl. [ Pr. noţiune. (după fr. lat. Sursa: DEX '98 . şi f.com. III.m. v.es. în afara unui context. Adj. 2002-07-25. 2. abstractio) Trimis de Octavian. tr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. idee rezultată din procesul de abstractizare. Sursa: MDN ABSTRACŢIONÍST. ◊ a face ~ de = a nu lua în considerare. 2003-01-08.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.es.f. abstractizare. 2003-01-08. -ste. a judeca izolat.n. abstractionnisme.. I. Sursa: MDN ABSTRÁGE. a cărui trăsătură o constituie încercarea de a elimina din reprezentarea operei de artă orice referire la realităţile exterioare. S. 2. Trimis de cata#francu. – Din fr. f. abstrahere) Trimis de Octavian. 1. şi f.m.com. -Ă.

concepţie absurdă. confuz.Mocanu#uab.com. absurditate. lat. s.. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -de. 2003-01-08. absurditas) Trimis de Octavian. ceea ce este absurd. arătând că punctul de vedere contrar duce la absurd.f.f. 1. absurdităţi. 2003-01-08. – Din fr. lat. abscons. 2002-07-25. – V. (Rar) Neclar. lat. care contrazice gândirea logică. prostie. ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. nonsens. contrar bunului-simţ. Adj. adv. 1. absurdus. încurcat. (fil. abstrus. idee absurdă. abstrusus) Trimis de Octavian. – Din fr. abstrageri. abstrus. (<fr. Sursa: DEX '98 abstrús. -Ă. Sursa: MDN ABSÚRD. lucru.com.n.com.es. Care contrazice gândirea logică. caracterul a ceea ce este absurd. 2002-07-25. adj. Ceea ce este absurd (1). 2002-07-25. Sursa: DEX '98 absúrd. absurde. lat. -se.Mocanu#uab.ABSTRÁGERE. -ă adj. lat. absurdité. Sursa: DEX '98 absurditáte s. s. absurdité. II.es. o situaţie aproape imposibilă.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural. S. absurde. f. s. ilogic. inepţie. (Rar) Acţiunea de a abstrage şi rezultatul ei.com. n. s. aberaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. 2003-01-08. 2002-07-25. Trimis de ana_zecheru#yahoo. sentimentul generat de trăirea acestei rupturi. abstrage. absurzi. ◊ Loc. 2. Sursa: MDN . -atis. legile naturii. absurditas. -ă I. Caracterul a ceea ce este absurd (1).n. ◊ prin ~ = admiţând un raţionament fals.Mocanu#uab.es. situaţie. Prin absurd = admiţând un raţionament fals. Sursa: DEX '98 ABSURDITÁTE. adj. idee. care nesocoteşte legile naturii şi ale societăţii. (<fr. absurdus) Trimis de Octavian. abstruşi. bunul-simţ. Sursa: MDN ABSTRÚS. (<fr.

Sursa: DEX '98 abţíne vb. a se opri de la ceva. A face cuiva un rău. Fig. abţin. IV. Tranz. – V. nec. mici şmecherii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Abziehbild. ♦ Fig.f. – Din germ. -ă adj. abţibilduri. – V. 2002-11-20. A modifica date. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. abţiguiţi. care se aplică pe o suprafaţă netedă. 2. -Ă. – Din fr. A se îmbăta. abţigui. a se ţine departe de o activitate.f. care se aplică pe o suprafaţă netedă. Imagine în culori imprimată pe un strat subţire de colodiu.. ♦ A nu se pronunţa. a nu-şi exprima părerea sau votul.n. refl. abstinere) Trimis de Octavian. abţine. 2002-07-25. 1. 3.com.ABŢIBÍLD. s.ext. 1. Sursa: DEX '98 ABŢÍNE. (s')abstenir (după ţine). Sursa: DEX-S '88 ABŢIGUÍRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de cata#francu. a falsifica. vb. (Fam. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2. abţiguiesc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit). a se stăpâni. (Fam.ext. Sursa: DEX '98 . 2002-11-20.com. sábstenir. a se înfrâna (de la. vb. un text etc. mărunţişuri. Acţiunea de a se abţine şi rezultatul ei. – V. – Et.es. 2. mici şmecherii.f. Modificat. Sursa: MDN ABŢÍNERE. (<germ. pl.) 1. Trimis de cata#francu.. abţiguit. (Fam. mic desen colorat gumat pe o parte..) nimicuri.Mocanu#uab.) Nimicuri. 2002-07-25.com. 2003-01-08. abţineri. Sursa: DEX '98 ABŢIGUÍT. -te.es. n. a nu-şi exprima punctul de vedere. p.) 1.com.. – abţiguíre s. (fam.com. Beat. Abziehbild) Trimis de Octavian. A se stăpâni. A da (cuiva) o bătaie (uşoară). Sursa: DEX '98 abţibíld s.). 2. umezindu-se şi dezlipindu-se de pe hârtia pe care a fost lipit. III. falsificat. fapte mărunte. p. s. Refl. 2002-07-25. abţigui. (<fr.com.) Acţiunea de a (se) abţigui. a se lipsi de folosirea unor lucruri. a nu se pronunţa. abţiguiri.Mocanu#uab. adj. Tranz. a se reţine. (La pl. Sursa: MDN ABŢIGUÍ. 2003-01-08. 2002-08-30. Refl.

com. – Din fr. bogat. asemănătoare cu struţul.Mocanu#uab. f. 2002-07-28. nehotărâre. boală psihică manifestată prin pierderea sau slăbirea voinţei. din preajma Nilului. – Din fr. cu gâtul scurt şi gros. Sursa: DEX '98 abumarkúb s. Sursa: DEX '98 . vb. (Persoană) care suferă de abulie.Mocanu#uab. 2003-01-08. cu capul mare şi cioc enorm. în mare cantitate. aboulique. 2003-01-08. -te. abonder. 1. (<fr. a conţine.. s.es. Sursa: MDN ABÚLIC. (suferind) de abulie. 2002-07-28. abundare. pers. inerţie. Sursa: MDN ABULÍE. f. a avea din belşug.abúlic.es. lat. intr. 2. Sursa: DEX '98 abulíe s. abundenţi. abulii. Boală psihică caracterizată prin lipsa mai mult sau mai puţin pronunţată a voinţei. 2003-01-08. pasăre înaltă.com. Intranz. (fig. îmbelşugat. care abundă. aboulie.m. s. -Ă. -ce. Sursa: MDN ABUNDÉNT. A fi. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A avea. abondant. -Ă. – Din fr. 2002-07-28.com. abonder. I. aboulique) Trimis de Octavian. 1. 2002-07-28. abulici. 2003-01-08. Care este în cantitate mare. (după fr.. 3 abúndă. aboulie) Trimis de Octavian. a se găsi. s. lat.es.Mocanu#uab. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 abundá vb. Sursa: MDN ABUNDÁ. lat. adj. – Din fr. -ntis. m. abundans.) inerţie. -ă adj. a folosi din belşug.Mocanu#uab.com. a se găsi din belşug. a prisosi.m. (<germ. abundare) Trimis de Octavian. 2. şi f. Abu Markub) Trimis de Octavian.es. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (<fr.f. a fi.

Mocanu#uab. abondance. urca. Aburi condensaţi în picături foarte fine care se depun pe obiecte. a se îmbujora (la faţă).) A (se) urca. ♦ Intranz. 3. Sursa: DEX '98 ABURÍRE. adv. a se înroşi.com. bogăţie.com. bogăţie. abureli. – Din fr. a (se) căţăra. Sursa: DEX '98 ABUREÁLĂ.es.com. Sursa: DEX '98 ÁBUR. 2003-01-08. Sursa: MDN ABUNDÉNŢĂ s. miros. s. (după fr.com. 2002-07-28. 2002-07-28. abundant) Trimis de Octavian. Cantitate mare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. -ă adj. şi refl. – Aburi + suf. despre vânt) A adia. 2002-07-28. vb. aburiri. IV. care abundă. şi refl. – Cf. Ceaţă rară.f. A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1).Mocanu#uab. belşug. a v u l l . (după fr. aburi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-28. 2002-07-28. lat.com. Suflare uşoară (a vântului). ◊ Loc. (Rar) Adiere. a (se) sui căţărându-se. 4. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. Fig. cantitate mare. 3. a uşurării prelucrării lor ulterioare etc. – Din abur. 1. Acţiunea de a (se) aburi şi rezultatul ei.es. abondance. Intranz. 2. lemnoase. Sursa: DEX '98 ABURÍ. I. s. Sursa: DEX '98 ABURCÁ. 1. profuz. a produce aburi (1). – V. Cf. f. abúrc. A atinge uşor (ca o suflare). (Rar. Tranz.f. aburesc. 2. boare. (Rar) Adiere. ♦ Expunere a unor materiale textile.com. abundantia. nec. sau produse finite la acţiunea aburilor (1) în vederea ameliorării unor însuşiri. Fig. 2002-07-28. Exalaţie. ◊ cornul ĕi = corn cu fructe şi flori. a (se) ridica de jos. belşug. abundantia) Trimis de Octavian. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. abondant. etc. în cantitate mare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. prisos. Tranz. Refl. lat. (Rar) A se aprinde. Din abundenţă = mult.abundént. 3. A scoate. simbol al belşugului. 1. Sursa: MDN abundénţă s. Sursa: DEX '98 . alb.f. aburi. Fig. Vapori de apă. 2. (Reg. 4. lat. -eală. de la pământ.m. – Et. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Abuz de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. 3. 1. care scoate. A uza de ceva în mod exagerat. (Rar) Eroare care constă din exagerarea unui fapt. Sursa: DEX '98 ABUZÁ. 2002-07-28. Aprins la faţă. a comite un abuz (2). Sursa: MDN ABÚZ. Întrebuinţare fără măsură a unui lucru. ca aburii. 2003-01-08. lat. 2. abusif. Sursa: DEX '98 . -Ă. adj. întrebuinţare fără măsură a unui lucru. abus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adv. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva. Prin abuz = abuziv. exces. exces. abuzuri. (<fr.Mocanu#uab.com.ABURÍT. s. 2002-07-28. din care ies aburi. a face abuz (1) de ceva.Mocanu#uab. -OÁSĂ. abus. abuzivi. Sursa: DEX '98 abúz s. aburiţi. înfierbântat (de supărare). vb.com. lat.) faptă ilegală. nedreptăţi. ◊ Loc. – Din fr. -te. 2002-07-28. 1. adj.es.n. (concr. 2003-01-08.com. (Despre acţiunile omului) Arbitrar. a face abuz (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-28. 2. din care ies aburi. 2. exagerat. excesiv. de un titlu sau de putere. n. ♦ Fig. (<fr. ◊ Abuz de putere = delict săvârşit de cineva prin depăşirea atribuţiilor sale. -os. -Ă. – V. -e. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ilegal. 1. intr. Acoperit cu aburi (1). – Abur + suf. – Din fr. înroşit. Trimis de ana_zecheru#yahoo. abusivus. faptă ilegală. I. abuzez. lat. 1. a unei păreri etc. Abuz de încredere = înşelăciune care constă din însuşirea ilegală.com. ◊ ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor. aburi. – Din fr. Exagerat. 2002-07-28. profitând de o situaţie. abusus. 2. Sursa: DEX '98 abuzá vb. aburoşi. 2. (despre oameni) care abuzează de puterea sa.com. A comite ilegalităţi. adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1). Intranz. înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredinţat spre păstrare sau spre utilizare. Sursa: DEX '98 ABURÓS.es. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oase. Încălcare a legalităţii. abusus) Trimis de Octavian. abuser) Trimis de Octavian. Sursa: MDN ABUZÍV. abuser. încălcare a legalităţii.

cultivaţi ca plante ornamentale. Sursa: DEX '98 ACADEÁ. tr. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. 2002-07-28. – Din tc. s. 5.f. Indicator la unele instrumente de măsură sau în medicină. ac-de-mare = peşte marin. acacii. absagen) Trimis de Octavian. Nici cât un vârf de ac = extrem de mic.) Organ de apărare şi de atac al unor animale. abusivus) Trimis de Octavian. în formă de ghimpe sau de vârf ascuţit. acus. caracteristică coniferelor. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu un ac (1). acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens) – Lat.n.abuzív. ace. 2003-01-08. – Din lat. Nume dat arborilor sau arbuştilor tropicali din familia leguminoaselor. 4. ◊ Ac de maşină = ac pentru maşina de cusut. Bomboană preparată din zahăr topit. (după germ. s. excesiv.com. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor. 1. s. a nu admite. Sursa: MDN abzíce vb. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet. Ac magnetic. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Ac de păr.Mocanu#uab. ascuţită şi lustruită. a refuza. ◊ Expr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-08. ilegal.es.com. 6. acacia. Acele ariciului. (<fr. Ac de siguranţă.. 2002-07-28. Acul busolei. lung şi ascuţit. aproape deloc. prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir care serveşte la cusut. akede. ♦ Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale. ascuţită. care se formează iarna. subţire. acadele. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu flori albe sau galbene. A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. în formă de andrea. cu flori albe şi cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris). cu grijă. 2002-07-28. Frunză îngustă. care constituie un abuz. (Biol.com. 3. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ACÁCIA. Mică ustensilă de oţel.f. subţiri şi ascuţite. -ă adj.Mocanu#uab. foarte puţin.es. Sursa: MDN AC. arbitrar. Ac cu gămălie. având diverse întrebuinţări. abusif. fr. ♦ Macaz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. folosit pentru apărare. a dezaproba. pentru industria parfumurilor şi pentru extragerea gumei arabice (Acacia). 2. lat. 2. ♦ Ace de gheaţă = cristale de gheaţă. 1. exagerat.

) Membru al Academiei Române. 2002-07-28. Arbore din regiunea tropicală a Americii. accalmie. privitor la academie. -e.com. : -ci-an] – Din fr. înaltă instituţie culturală care reuneşte pe cei mai de seamă savanţi şi artişti. Sursa: DEX '98 ACADEMÍSM s. -ce.com. Distins. académie. şi f. Sursa: DEX '98 ACAJÚ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ştiinţific. s. Sursa: DEX '98 ACADIÁN s.ACADÉMIC. convenţional şi rece.. academii. – Din fr. ♦ Fig. – Din fr. 2002-07-28. s. rigid. 2002-07-28. 2002-07-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACALMÍE s. 2. stil sobru. [Pr. înv. Potolire sau încetare temporară a mişcării (vântului sau valurilor). Răstimp de linişte în cadrul sau după o perioadă frământată. invar. invar. lat. académique. académisme. adj. 1. ♦ (Substantivat. lat. 2002-07-28. académicien. şi : (după lat. academicus. de literaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. acadien. – Din fr. al cărui lemn. -Ă. creată pentru dezvoltoarea ştiinţelor şi a artelor. este întrebuinţat la confecţionarea mobilelor de lux. : -di-an] – Din fr. – Din fr. 1. Atitudine estetică promovând imitaţia necondiţionată a creaţiilor artei antice şi a Renaşterii. 1. [Pr. acajou. convenţională. de artişti etc.f. de culoare roşiatică. A doua perioadă a cambrianului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. manieristă. Şcoală de învăţământ superior. ♦ Lemnul acestui arbore. de o corectitudine exagerată.com. convenţional.m. S. Societate de învăţaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. invar. Fel de a se comporta academic (2). academicieni. ◊ Titlu academic = diplomă obţinută într-o şcoală de grad universitar.com. academia. [Acc. ◊ Stil academic = manieră în artă în care subiectul este tratat în genul studiilor de şcoală de artă academică (1). Sursa: DEX '98 .com. Care ţine de academie. m. 2. solemn. adj. -Ă.n. Sursa: DEX '98 ACADEMICIÁN.f.. 2. Sursa: DEX '98 ACADEMÍE.m. ♦ Trăsătură caracteristică oricărei arte care cultivă un ideal de frumuseţe canonică. 2002-07-28. 2. 2002-07-28. de culoarea lemnului de acaju (1). academici. Adj. invar.m.com. Membru (de onoare sau titular) al unei academii.com.) académie] – Din fr. mahon (Swietinia mahagoni). corect. rece. Maro-roşcat. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Sursa: DEX '98 ACANTACÉE s.com. 2002-07-29. acaparez.) vierme din această clasă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. I. – Din fr.m.ACANÁ adv. 2002-07-29. al cărui tip este acanta. penate. acantoze.f. Sursa: DEX '98 ACAPARÁ. ext. uneori spinoase.com.com. v. cu o trompă retractilă înconjurată de cârlige de apărare (Acanthocephala). flori dispuse în raceme şi fructe capsule. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acanthus.) Clasă de viermi paraziţi nematelminţi.] – Din fr.f. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice şi compozite. – Din fr. 2002-07-28. vb.m. A-şi însuşi totul pentru sine în dauna altora. Sursa: DEX '98 ACANTÓZĂ. 2002-07-28. îngroşate pe diferite părţi ale corpului. Sursa: DEX '98 ACÁNTĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. ♦ P. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acante. [Var. acanthocéphales. ale căror frunze mari. 2002-07-28. a pune stăpânire (în mod silnic. – Din fr. cu frunze opuse. 2. 1. acanthose. Sursa: DEX '98 ACÁNT s. (La pl. s. 2002-07-28.com.com. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor. s. acanthe.. Boală de piele caracterizată prin prezenţa unor pete pigmentate. hacana. (şi la sg. acantocefali. Familie de plante dicotiledonate răspândite mai ales în regiunile calde. accaparer. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ACANTOCEFÁL. : acánt s.com. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piaţă (pentru speculă). acanthacées. 2002-07-28.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pl. care imită frunzele de acantă (1). necinstit) pe. – Din fr. V. Tranz.com. acantă.

com. macagiu. acaparatori. it. acaricide. s. – Ac + suf. (La pl.com. toracele şi abdomenul de obicei nediferenţiate. (şi la sg.f.n.. 2002-07-29. (Substanţă) care omoară acarienii. (La pl. Sursa: DEX '98 ACAPARATÓR.m. Sursa: DEX '98 ACARÉT.Din fr. 2002-07-29. mai ales agricole. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acarinate. acaricide. 2002-07-29.ACAPARÁRE.) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă şi cu aripi reduse. – Acapara + suf. 1.) Unelte de gospodărie. 2. – Loc. acaparări.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 A CAPPÉLLA adv. şi f. (Persoană) care acaparează.com. Sursa: DEX '98 ACARIÁN. 2002-07-29. -tor. adj. (Despre muzică sau despre o formaţie corală) Fără acompaniament instrumental. s. ratite. adj.. -oare. acareturi. unele dintre ele fiind purtătoare de germeni ai unor maladii grave. akaret.) Arahnide mici. – Din fr. Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acţionare a acelor de macaz şi asigură întreţinerea acestora. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 .com. s. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) pasăre care face parte din din această clasă. -OÁRE. adj. Acţiunea de a acapara. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) animal din acest ordin. : -ri-an]. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. (La pl. 2002-07-29. acari. acariens.com.n. Sursa: DEX '98 ACÁR. cu capul. acarinatus. 2002-07-29.f. Sursa: DEX '98 ACARINÁTĂ. acarieni. s. -ar. s. Din lat. Sursa: DEX '98 ACARICÍD. 2002-07-29. s. (şi la sg.m. – V. Construcţie auxiliară care ţine de o gospodărie. 2002-07-29. acapara. – Din tc.m.

-arniţă. s. În sau spre casa în care locuieşti. în sau către patrie. ◊ Expr. 2.f.com. acarioze. – Din fr.: -ri-o-] – Din fr. acatafazii. Sursa: DEX '98 ACATALÉCTIC. acatalectice.com. 2002-07-29. . – Ac + suf. la locul natal. – A3 + casă. provocate de acarieni. şi : acátist] – Din sl. – Din fr.) = vers căruia nu-i lipseşte nici o silabă. Sursa: DEX '98 ACÁRNIŢĂ. Listă de nume dată preotului spre a se ruga. 1. 2002-07-29.f.com. acatalepsii. parazitare (la oameni şi la animale). p. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. – Din fr. (În metrica greco-latină. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29. Nume dat unor boli de piele contagioase. Trimis de ana_zecheru#yahoo. familia. s. – Din fr. acataphasie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ACARIÓZĂ.com. Dispunere greşită a cuvintelor în scris. s.f. 2.ext. fig. pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea. acatalepsie. 2002-07-29. Nesiguranţă în punerea unui diagnostic la un bolnav. (Reg.com. 1. în sintagma) Vers acatalectic (şi substantivat n.) Acăriţă. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acariose. A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorinţe. [Pr. acatalectique. Sursa: DEX '98 ACATÍST.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACÁSĂ adv. 2002-07-29. Imn şi slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinţi. conaţionalii. Sursa: DEX '98 ACATALEPSÍE. acatagraphie. s.f. Sursa: DEX '98 ACATAGRAFÍE. s. ◊ Expr. Dispunere greşită a cuvintelor în vorbire. 2002-07-29. s. acatiste. acatagrafii.f. Aşa (sau acum) mai vii de-acasă = acum înţeleg sau admit ce spui. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acarniţe. Deficienţă a intelectului. [Acc.com. Sursa: DEX '98 ACATAFAZÍE. ◊ Cei de-acasă = rudele apropiate.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vrednic. Sursa: DEX '98 ACĂTĂREA adj. s. Sursa: DEX '98 ACÁŢIU s. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. : -ca-us-to-bi-o-] – Din fr.] – Et. [Pr. Rocă sedimentară de origine organică. Sursa: DEX '98 ACÁŢ.com. necombustibilă. 2002-07-29. (Despre oameni) De treabă.] – Din magh. v.[Var. bun. (Pop.com. 2002-07-29. invar. 2002-08-30. 2002-07-29. : acătărea adj. nec.) Referitor la acaustobiolite.f. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-07-29.[Pr. Sursa: DEX '98 ACĂŢÁ vb. Sursa: DEX-S '88 ACĂRÍŢĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29.com. acăriţe. acaustobiolite. v.com. Sursa: DEX '98 ACAUSTOBIOLÍTIC. s.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Ac + suf. cumsecade.com. acaustobiolitique.com. -ce. 2.) Cutiuţă în care se păstrează ace. acaţi. de obicei la comparativ) 1.m. Sursa: DEX '98 ACAUSTOBIOLÍT. şi fam. -Ă. cu calităţi deosebite. acaustobiolite. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29. I. s. 2002-07-29. : -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. de seamă. (Geol.. (Reg. : acáţiu s. acaţ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre lucruri) Care posedă calităţi corespunzătoare scopului sau destinaţiei.m. Sursa: DEX '98 ACĂTĂRII adj. aţă şi alte mărunţişuri necesare la cusut. adj. acătării. -ăriţă.) Salcâm. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acaustobiolitici. invar.com. (Pop.akatistŭ. acarniţă. v. agăţa. Sursa: DEX '98 . frumos. invar.com. akác.

accederi.com. I. v. 2002-07-29. it. a ajunge la ceva. 2002-07-29. iuţire. – Cuv. – V. grăbire. Sursa: DEX '98 ACĂŢÁT. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accéder. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACCELERÁ. agăţare. a grăbi o mişcare. Acţiunea de a accelera şi rezultatul ei. a zori. accelerări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accélérer. Trimis de ana_zecheru#yahoo. undeva. vb.com. o acţiune. 2002-08-30. 2002-07-29. Sursa: DEX '98 ACCÉDE.com. v. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACCELERÁNDO adv. Sursa: DEX '98 ACĂŢĂTÓR. lat. vb. 2002-07-29. Tranz. s. agăţător.ACĂŢÁRE s. – Din fr. agăţat. 2002-11-20. v. 2002-07-29. Sursa: DEX-S '88 ACCÉDERE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Din ce în ce mai repede. Trimis de ana_zecheru#yahoo. III. urgentare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a urgenta. acced. accelera.com. accelerare. A iuţi. (Livr. Faptul de a accede. Sursa: DEX '98 . -OÁRE.com. 2.f. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 ACĂŢĂRÁ vb.com.f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 1. A avea acces (1). A mări viteza. accelerez. -Ă. v.) Intranz.com. 2002-07-29.com. căţăra. zorire. I. Sursa: DEX '98 ACCELERÁRE. adj. accede. 2002-07-29.f.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. ♦ Semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca această pronunţare sau altă particularitate de . (Substanţă) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacţii chimice sau a unor procese fizico-chimice. 2. 1. ♦ Acceleraţie gravitaţională = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă. Sursa: DEX '98 ACCELEROGRÁF. Sursa: DEX '98 ACCELEROMÉTRU. accélération. 2002-07-29. 3. – Din fr. – Din fr. -oare.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (şi care nu opreşte în toate gările). Respiraţie accelerată. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29. pedală care comandă acest mecanism. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acceleraţie. ◊ Tren accelerat (şi substantivat n. Care este iuţit.. S. s.f. -te. -Ă.com. S. accelerografe. 1. acceleraţii. lat. s. a unei silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic. care are o frecvenţă mai mare decât cea normală. Adj. 1. Sursa: DEX '98 ACCELERATÓR. accélérographe. 2002-07-29. Sursa: DEX '98 ACCELERAŢIÚNE s. s. [Var. Transductor electromecanic de măsurat structurile vibrante. 2002-07-29. Creştere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. acceleratori. pe un ton mai înalt etc. accéléromètre.com. -OÁRE.com. Sursa: DEX '98 ACCÉNT. accélérateur. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ACCELERÁT. s. – V. grăbit. Pronunţare mai intensă.f. 2002-07-29. adj. : acceleraţiúne s. Care accelerează. Accelerometru care înregistrează acceleraţiile.] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Ritm accelerat. accelerometre. v. accente. acceleratio. Sursa: DEX '98 ACCELERÁŢIE.com. îndeosebi la vehiculele aeriene. accelera.n. Mecanism care permite accelerarea turaţiilor unui motor. 2.com.m. acceleraţi.f. Aparat cu care se măsoară acceleraţiile. -onis.n.n. subst. 2002-07-29. adj.com. ♦ Instalaţie pentru accelerarea microparticulelor.

. I. vb. specific unui grai.com. – Din fr. accentuer.. ◊ Expr. desemnată de emitentul poliţei.pronunţare. a tolera. Sursa: DEX '98 ACCEPTÁBIL. accepter. accentua. Trimis de ana_zecheru#yahoo. forzato. unei limbi sau unei stări afective. adj. satisfăcător. : -tu-a-] – V.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. A sublinia. prin care o persoană. Fig. accentuări. Sursa: DEX '98 ACCENTUÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2.. accentuaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a da atenţie deosebită (unei probleme). Trimis de ana_zecheru#yahoo..com. Accent circumflex. A se intensifica. : -tu-at] – V. acceptus. acceptabili. Intensificat. 2. -Ă. acceptabilis. A fi de acord cu.. accentuez. Sursa: DEX '98 ACCÉPT. a întări. s. accent. Tranz. Sursa: DEX '98 ACCEPTÁ. se obligă să achite beneficiarului. ♦ A suporta. la scadenţă. (Despre vocale. 2002-07-29. -e.com. Sursa: DEX '98 . (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Puternic. accentua. ♦ Fig. lat. accépt.com. [Pr. acceptable. 2002-07-29. 2002-07-29. A pune accentul (pe ceva) = a scoate în relief.f. -Ă. -te. – Din fr. cuvinte) Care poartă accentul. – Din fr. Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorităţii sau prin prelungirea duratei lui.com. Accent grav. Akzept. Refl. a încuviinţa. accentus. a admite. 2002-07-29.: -tu-a] – Din fr. suma de bani din poliţă. Fig. a pune în evidenţă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a primi. 2002-07-29. Acţiunea de a (se) accentua. Fel particular de pronunţare. [Pr. s. accepte. 3.com. a aproba. A marca prin accent (1). care este scos în relief. 1. lat. a reliefa. lat. acceptare. adj. Care poate fi acceptat. Accent ascuţit. 2002-07-29. 2.com. Tranz. Sursa: DEX '98 ACCENTUÁRE. Sursa: DEX '98 ACCENTUÁT. vb. Consimţământ scris de pe o poliţă. a consimţi să. – Din germ. [ Pr. 1. silabe. 3.n.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Rampă de acces = porţiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o şosea mai înaltă. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc. drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană. în stare de sănătate aparentă.com. – Din fr. pe un pod etc.) Atom trivalent care introdus într-un semiconductor primeşte electroni de la un atom din reţeaua cristalină a acestuia. lat. : accepţiúne s. 2. şi care se repetă de obicei la intervale variate. intrare. a unui afix etc. cu o localitate etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a accepta şi rezultatul ei. Înţeles. s.f. acceptori. 2002-07-29.com. s. ♦ Semnătură de aprobare pusă pe o poliţă prin care semnatarul se obligă să plătească la scadenţă suma din poliţa respectivă. care poate fi uşor procurat. Sursa: DEX '98 ACCEPŢIÚNE s. Posibilitatea de a pătrunde. accepta. 2002-07-29.f. ext.ACCEPTÁRE. 2002-07-29. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accepteur. a (nu) avea voie să pătrundă undeva. lat.com. La care se poate ajunge uşor. adj. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. – V. – Din fr. accepţii.com. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 ACCEPTÓR. ◊ Cale (sau drum. ♦ Manifestare a voinţei de a dobândi un anumit drept ori de a primi o succesiune sau o ofertă de încheiere a unui contract. lat. -Ă. p.n. -e. ♦ Consiţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare. s.na cuiva.f. acception. accese. s. valoare a unui cuvânt. acceptio. Sursa: DEX-S '88 ACCÉPŢIE. -onis. [Var.com.f. accesibili. 2002-08-30. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACCESÍBIL.] – Din fr. accessibilis. 2002-07-29. accessible. Sursa: DEX '98 . accepţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. care se poate înţelege uşor. accessus. (Fiz. şosea) de acces = drum care face legătura cu o şosea importantă. 2002-07-29. acceptări. accès. sens. care este la îndem&#xe2.m. Sursa: DEX '98 ACCÉS. ♦ Izbucnire violentă (şi trecătoare) a unei stări sufleteşti.

2002-07-29. rezultând din alipirea naturală sau prin intervenţia omului a unui bun la alt bun mai important.com. (Obiect. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -atis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. incidental. adj. neesenţial. A (se) răni într-un accident.f. fără caracter de lege. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accessoire. ♦ Secundar. Sursa: DEX '98 ACCIDENTÁL. accessibilitas. : -si-u-] – Din fr. 2002-07-29.com. – Din fr. -ntis.) Însuşire trecătoare. dar legat de acestea şi supunându-se ca atare unor condiţii de fond şi de procedură comune.com.m. accident. 2002-07-29. – Din accident. incidental. s. imprevizibil. (Despre drepturi. 2. accessibilité. vb. 4. accession. Sursa: DEX '98 ACCIDÉNT (1-4. în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet. neesenţială a unui lucru.n. s.f.) Neregularitate a solului. accidens. adj. mutilări sau chiar moartea). 1. lat. – Din fr. accidentel. piesă.com. care aduce nenorocire. 3. -IE.) Fenomen neaşteptat care survine în cursul unei boli. 5. (Muz. banal. -e. 6. (Lingv. accessiuni. – Din fr. Sursa: DEX '98 .n. şi refl. lat. [Pr. (5) accidenţi. răniri. s. 2. Sursa: DEX '98 ACCESÓRIU. care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii. 1. Însuşirea de a fi accesibil. Eveniment fortuit.) Alteraţie. accidentali.. -Ă.. (Med. 6) accidente. Sursa: DEX '98 ACCESIÚNE. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. accesorii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. complementar. 2002-07-29. s. lat. accidentez.) Secundar &#xee. s. Întâmplător. (Fil.n raport cu alt drept sau altă cerere.n. ♦ Semn care indică această modificare a intonaţiei unei note.com. I..ACCESIBILITÁTE s. (Geogr. Tranz. anex. cereri etc. Adj. Mod de dobândire a proprietăţii. dispozitiv) care constituie un element secundar. Sursa: DEX '98 ACCIDENTÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Fapt întâmplător. 2002-07-29.com. accessorius.

a c c i d e n t é . ACEÁ. – Din fr. 2002-07-29.com. (Med.com. ACEÁ. (Zool.com. -Ă. : acelui. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accidentări.) Taxă de consumaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . care constă în lipsa capului la făt. -te. – Din fr. accise. Sursa: DEX '98 ACCIDENTÁT. 1. -Ă. s.ACCIDENTÁRE. liniile şi ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. (Despre un teren. v. 2002-07-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACCIDÉNŢE s. pl.f. desemntate de substantivul pe care îl determină se află mai departe. pron.com. 2002-07-29. adj. Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele.n. un drum etc. accize. Impozit indirect care se percepe în unele ţări asupra unor obiecte de consum. (Înv. în sptiu sau timp.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de barieră şi vamală. de vorbitor) Acel om. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29. accidenta. Sursa: DEX '98 ACÉL2. Sursa: DEX '98 ACEFALÍE s. Akzidenz.-dat.f. 2002-07-29. acelei.) Monstrozitate congenitală (incompatibilă cu viaţa). Cf. dem. sg.-dat. gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACCÍZ. – V. Sursa: DEX '98 ACEFÁL. specifică unor animale inferioare. 2. 2002-07-29. *ecce-illu. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. – Din germ. s. 2. lucrul etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : acelor] – Lat. Sursa: DEX '98 ACÉL1.f. (antepus) (Arată că fiinţa. Faptul de a (se) accidenta.com. (Zool.) Absenţă a capului.com. 2002-07-29. accidentaţi. 2.com. fr. acéphalie. dem. 1. acefali. 1. – V. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. ecce-illa. acéphale. accidenta. adj. acele. despre unele animale inferioare) Fără cap. Acea casă. adj. acei. -e. [Gen. acela1.) Care prezintă neregularităţi. pl.

2. : -ce-e] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aceleiaşi. acerbi. adj. Adj. 2002-07-29. Sursa: DEX '98 ACERATERIU s.. De aceea = pentru acest (sau acel) motiv. gen.com. aceleia.) plantă care face parte din această familie [Pr. cu flori grupate în inflorescenţe şi cu fructe disamare. (La pl. dem. Sursa: DEX '98 . 2002-07-29.) Ca acela sau ca aceea = puternic. [Gen.] – Cuv. (şi la sg. vultur. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. caustic.-dat. dem. ecce-illa. acea.-dat. pajură.com. (Reg. Omul acela. (Care este) tot acela. – Din fr. strămoş al rinocerului. : (Înv. : aceluia. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-29. pron.. (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) Cine e acela? ◊ Loc. aspru.m. caracterizat prin absenţa cornului.) Acvilă. cu frunze opuse.) acél. aceia.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate. (postpus) Acel. aquila.-dat. *ecce-illu. acerbus. 2002-07-29.-dat. v. dem. aceiaşi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. extraordinar. : aceluiaşi. sg. acira. acere.com. I. sg. Sursa: DEX '98 ACERÁ vb. adj. ACÉEAŞI. Sursa: DEX '98 ÁCERĂ.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Reg. 2002-07-29. dem. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. deci. gen. – Lat. – Var.com. adv. adj. acelea. din această cauză. folosite în industria lemnului sau ca plante decorative. 2002-07-29.com. ◊ Loc. lat. 2002-07-30. (care este) la fel ca mai înainte. chiar acela. acéracée. adj. dem. sarcastic.m. pl: acelora. agresiv. Necruţător. [Gen.com.] – Lat.ACÉLA. ACÉEA. Sursa: DEX '98 ACERACÉE s. înverşunat. (postpus) 1. însemnat. Drept aceea = prin urmare. acerbe. Pron. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Sursa: DEX '98 ACÉRB. Mamifer fosil neozoic. dem. Casa aceea.: acerathérium s. Sursa: DEX '98 ACÉLAŞI.com. (În) afară de (sau pe lângă) aceea = în plus.f. [Var. pl: aceloraşi] – Acela1 + şi. dem. acéa pron. pron. aceleaşi.

2002-07-30. dem. acétaldéhyde. pron. întrebuinţat în tehnică în special ca dizolvant. aceste. (postpus) 1. acetamide. sg. (În legătură cu substantive care arată momentul. folosit în cazurile de insuficienţă cardiacă. Pentru aceasta = din această cauză.ACÉST. s. 2. adj. acesteia. 2002-07-30. ◊ Acetat de celuloză = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. acetaldehide. aceşti. [Gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acétamide. gen. 2. Anul acesta. lucrul etc.com. – Din fr.com. s. 2. epoca în care se petrece o acţiune) Care este în curs.f.-dat. – Din fr. dem.) Aldehidă acetică. adv.: acestui. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. (Chim. aceştia.com. acetazolamide. Casa aceasta. *ecce-istu. (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Loc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape. *ecce-istu. gen.-dat. folosită în industria chimică şi farmaceutică. Ad. dem. de ciroză hepatică etc. s. ACEÁSTA. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.f. ACEÁSTĂ.-dat. acétate. Sursa: DEX '98 ACETALDEHÍDĂ.m. ecce-ista. Acetat de vinil = acetat care serveşte la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil.: acestor] – Lat. sg. Sare a acidului acetic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Chim. acétazolamyde. 2002-07-30.com. – Din fr. în spaţiu sau timp. dem. lucrul etc. dem.) Amidă a acidului acetic. 2002-07-30. [Gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 ACETAZOLAMÍDĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acetaţi. Sursa: DEX '98 ACETAMÍDĂ. acestea. 2002-07-30. pl.: acestora] – Lat. 2002-07-30. curent. Medicament cu efecte diuretice. (postpus) (Arată că fiinţa. Cu toate acestea = totuşi. Sursa: DEX '98 ACETÁT.-dat. de aceea. de vorbitor) Dealul acesta. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Arată că fiinţa. Pron. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape..: acestuia. acestei. Sursa: DEX '98 ACÉSTA. prezent (sau dintrun viitor apropiat).f. Ester al acidului acetic. răstimpul. Sursa: DEX '98 . – Din fr. a unor copolimeri). pl. în spaţiu sau timp. (antepus) 1. ecce-ista. s. de vorbitor) Acest deal.com. Această casă. 1.

Sursa: DEX '98 ACETIFICÁRE s. acétylacétique. – V. Sursa: DEX '98 ACETILÉNĂ s. 2002-07-30. folosită la fabricarea oţetului. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. – Din fr. 2002-07-30. Acţiunea de a acetifica. acetaldehidă. – Din acetil. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. acetili. farmaceutică.com. vb. care se prezintă ca un lichid incolor.ACÉTIC. Sursa: DEX '98 . – Din fr. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Radical organic monovalent. – Din fr. otrăvitor în cantităţi mai mari. acetifica. a acetatului de etil. (Chim. acétylène. Sursa: DEX '98 ACETÍL. (În sintagmele) Acid acetic = acid organic obţinut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic.f.m. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înţepător.com. -ce. 2002-07-30. s.com. Sursa: DEX-S '88 ACETILÁRE. Gaz incolor. acetilări. acétifier. 2002-07-30.com. cu miros înţepător şi este folosit în industria coloranţilor. cu miros de usturoi. derivat de la acidul acetic.f. acétyle. folosit la prepararea acidului acetic. Fermentaţie acetică = fermentaţie care transformă alcoolul etilic în acid acetic. I.com. Proces chimic de introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic. 2002-07-30. acetific. adj.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. în sintagma) Acid acetilacetic = acid instabil care se descompune în acetonă şi bioxid de carbon. la iluminat şi la sudură oxiacetilenică. s. având numeroase folosiri în industrie. în industria chimică de sinteză etc. în alimentaţie etc. A transforma alcoolul etilic în acid acetic. 2002-08-30. acétique. 2002-07-30. Sursa: DEX '98 ACETIFICÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACETILACÉTIC adj.com. acetici. -Ă.. – După fr.

ACETILSALICÍLIC adj. (În sintagma) Acid acetilsalicilic – medicament folosit în stările gripale pentru proprietăţile sale febrifuge şi analgezice; aspirină. – Din fr. acétylsalicylique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETILÚRĂ, acetiluri, s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. – Din fr. acétylure.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETOBUTIRÁT, acetobutiraţi, s.m. (În sintagma) Acetobutirat de celuloză = ester mixt al celulozei, folosit la fabricarea fibrelor de celuloză, a lacurilor, emailurilor etc. – Din fr. acétobutyrate.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETOFÁN s.n. Folie transparentă folosită ca suport pentru desenele animate. – Din fr. acétophane.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-06. Sursa: DEX-S '88

ACETOFENÓNĂ, acetofenone, s.f. Cetonă mixtă cu miros plăcut, solubilă în apă şi în eter, folosită în industria farmaceutică şi a parfumurilor. – Din fr. acétophénone.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETÓNĂ, acetone, s.f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. – Din fr. acétone.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETONEMÍE s.f. Prezenţă anormală a acetonei în sânge, mai ales la bolnavii de diabet. – Din fr. acétonémie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACETONURÍE s.f. Prezenţă a acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniţie etc. – Din fr. acétonurie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACHÉNĂ, achene, s.f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânţă, acoperită cu un înveliş tare, nu e sudată de acest înveliş. – Din fr. akène.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-30. Sursa: DEX '98

ACHERÓNTIC, -Ă, acherontici, -ce, adj. (Rar) Subpământean. – Din fr. achérontique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIESÁ, achiesez, vb. I. Intranz. (Rar) A accepta condiţiile dintr-o acţiune juridică. ♦ A renunţa la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. [Pr. : -chi-e-] – Din fr. acquiescer.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIESÁRE, achiesări, s.f. (Rar) 1. Recunoaşterea de către un acuzat a pretenţiilor dintr-o acţiune de justiţie. 2. Renunţare la atacarea unei hotărâri a justiţiei. [Pr. : -chi-e-] – V. achiesa.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHILÍE, achilii, s.f. Absenţă sau diminuare a secreţiilor digestive sau a unora dintre componentele lor (acidul clorhidric, pepsina etc.), întâlnită în cancerul gastric şi în anemia pernicioasă. – Din fr. achylie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHINEZÍE s.f. Imposibilitate de a executa mişcări, imobilitate şi rigiditate a muşchilor, fără ca bolnavul să fie paralizat. – Din fr. akinésie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHINGÍU, achingii, s.m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreţ turc care trăia din prada de război. – Din tc. akincı.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHITÁ, achit, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. şi refl. A(-şi) plăti, a(-si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. ◊ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârşit

o obligaţie. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHITÁRE, achitări, s.f. Acţiunea de a (se) achita şi rezultatul ei. – V. achita.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHÍU1, achii, s.m. (Bot. : înv.) Ţelină1. – Cf. lat. a p i u m .
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHÍU2, achiuri, s.n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează sà stabilească persoana care începe partida. 2. Tac2. – Din fr. acquit.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIZITÍV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziţie. – Din fr. acquisitif.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-06. Sursa: DEX-S '88

ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ţie] + suf. -tor.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIZÍŢIE, achiziţii, s.f. 1. Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. 2. Procurare de obiecte rare. ◊ Expr. A face o achiziţie = a procura, în condiţii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obţinut prin achiziţie (1). – Din fr. acquisition, lat. acquisitio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIZIŢIONÁ, achiziţionez, vb. I. Tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. ♦ A procura obiecte rare. [Pr. : -ţi-o-] – Achiziţie + suf. -ona.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACHIZIŢIONÁRE, achiziţionări, s.f. Acţiunea de a achiziţiona şi rezultatul ei; achiziţie (1). [Pr. : -ţi-o] – V. achiziţiona.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍ adv. v. aici.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍA adv. v. aici.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIANOPSÍE s.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culoarea albastră. [Pr. : -ci-a-] – Din fr. acyanopsie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍCLIC, -Ă, aciclici, -ce, adj. 1. (Despre flori) Ale cărei organe sunt aşezate în spirală. 2. (Despre substanţe chimice) Care nu conţine atomi legaţi în ciclu în molecula sa. – Din fr. acyclique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍCUL, aciculi, s.m. 1. Spin mic, subţire şi drept care se găseşte la unele plante. 2. Fir de păr de forma unui ghimpe la unele specii de viermi. – Din fr. acicule.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACICULÁR, -Ă, aciculari, -e, adj. În formă de ac. – Din fr. aciculaire.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍD, -Ă, acizi, -de, s.m., adj. 1. S.m. Substanţă chimică, cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeste hârtia albastră de turnesol şi care, în combinaţie cu o bază, formează o sare. 2. Adj. (Adesea fig.) Care are proprietăţile unui acid (1), cu gust acru, înţepător. – Din fr. acide, lat. acidus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDAMÍNĂ, acidamine, s.f. Produs obţinut prin transformarea treptată a albuminoidelor alimentare. – Din fr. acidamine.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDIFICÁ, acidific, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) transforma în acid. – După fr. acidifier.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-06. Sursa: DEX-S '88

ACIDIFICÁRE, acidificări, s.f. Acţiunea de a (se) acidifica. – V. acidifica.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDIFICÁT, -Ă, acidificaţi, -te, adj. Transformat în acid. – V. acidifica.
Trimis de cata#francu,com, 2002-11-20. Sursa: DEX '98

ACIDIMETRÍE, acidimetrii, s.f. Metodă volumetrică de determinare a concentraţiei unui acid prin neutralizare cu o bază. – Din fr. acidimétrie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDIMÉTRU, acidimetre, s.n. Aparat pentru măsurarea concentraţiei de ioni de hidrogen a unei soluţii. – Din fr. acidimétre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDITÁTE s.f. Grad de concentraţie de ioni de hidrogen sau cantitatea totală de acid dintr-o soluţie. ♦ Proprietatea de a fi acid. ◊ Aciditate gastrică = gradul de aciditate a sucului gastric, conferit de prezenţa acidului clorhidric, clorului, pepsinei şi acidului lactic. – Din fr. acidité, lat. aciditas, -atis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDOFÍL adj. (În sintagma) Lapte acidofil = produs lactat dietetic, de culoare albăgălbuie, preparat din lapte de vacă sterilizat, cu un anumit conţinut de bacterii şi fermentat. – Din fr. acidophile.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDOREZISTÉNŢĂ s.f. Proprietate a unor bacterii de a rezista după colorarea cu un colorant de anilină, la acţiunea decolorantă a acizilor. – Acid + rezistenţă.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '84

ACIDÓZĂ s.f. Creştere a acidităţii şi reducere a rezervei alcaline din sânge, din cauza unor tulburări funcţionale în organism. – Din fr. acidose.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDULÁ, acidulez, vb. I. Tranz. A adăuga o cantitate de acid; a da unei soluţii proprietăţile unui acid; a acri uşor. – Din fr. aciduler.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDULÁRE, acidulări, s.f. Acţiunea de a acidula. – V. acidula.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIDULÁT, -Ă, acidulaţi, -te, adj. Amestecat cu un acid; uşor acrit. – V. acidula.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍL, acili, s.m. Radical monovalent al unui acid organic. – Din fr. acil.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obţinerii de cetone, esteri şi amide. – Din fr. aciler.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍLEA adv. v. aici.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACÍN, acine, s.n. Mică dilataţie, în formă de boabă de strugure, la capătul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. – Din fr. acinus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACINÓS, -OÁSĂ, acinoşi, -oase, adj. Care prezintă acine; care are forma unei boabe de strugure. – Din fr. acineux.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIOÁIE s.f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: -ci-oa-] – Cf. it. a c c i a i o „oţel”.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIOÁLĂ, acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuinţă, casă. – Aciola (derivat regresiv).
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. – Cf. aciua.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIPENSERICULTÚRĂ s.f. Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor. – Acipenserid + cultură.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIPENSERÍD, acipenserizi, s.m. (Zool.) Sturion. – Cf. lat. a c i p e n s e r .
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aştepta să..., a tinde spre... 2. A fi în aşteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var. : aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. ◊accubiliare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIUÁRE s.f. Acţiunea de a (se) aciua şi rezultatul ei. [Pr. : -ciu-a-] – V. aciua.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIUÁŞ, aciuaşe, s.n. (Rar) Adăpost, refugiu. [Pr.: -ciu-aş] – Aciua + suf. -aş.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIUÁT, -Ă, aciuaţi, -te, adj. (Pop.) Pripăşit. [Pr. : -ciu-at] – V. aciua.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-06. Sursa: DEX-S '88

ACIUÍ vb. IV v. aciua.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACIUIÁ vb. I. v. aciua.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACLAMÁ, aclám, vb. I. Tranz. A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaţiona. – Din fr. acclamer, lat. acclamare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '84

ACLAMÁRE, aclamări, s.f. Acţiunea de a aclama şi rezultatul ei; aclamaţie, ovaţie. – V. aclama.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '98

ACLAMÁŢIE, aclamaţii, s.f. (Mai ales la pl.) Manifestare a aprobării sau a entuziasmului faţă de cineva sau de ceva, prin urale sau prin aplauze; ovaţie, aclamare. – Din fr. acclamation, lat. acclamatio.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-31. Sursa: DEX '84

ACLIMATÁ, aclimatez, vb. I. Tranz. şi refl. (Rar) A (se) aclimatiza. – Din fr. acclimater.
Trimis de cata#francu,com, 2002-11-20. Sursa: DEX '98

Sursa: DEX '98 ACNEIFÓRM. 2002-07-31. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACLIMATIZÁRE. I. -te. – V. 2002-07-31. 2002-07-31.) Care are aspect de acnee. Trimis de ana_zecheru#yahoo. mai ales pe faţă. aclinici. a (se) aclimata. 2002-09-06. [Pr. Sursa: DEX '98 ACLIMATIZÁ. (Despre o regiune) Lipsită de câmp magnetic. puncte negre etc. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ACLIMATIZÁT. (Despre animale şi plante) A (se) adapta. 2002-07-31. : -ne-e] – Din fr. adj.f. -Ă. Care este adaptat la un mediu nou. aclimatiza. care adesea supurează. Tranz.com. aclimatizaţi.com.com. aclimata. eccum-◊hacce. – Lat. (Despre oameni) A se deprinde. a unor coşuri. aclimatare. – V. acnéiforme. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. Sursa: DEX-S '88 ACLÍNIC. : -ne-i-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f. 2002-09-06. a se obişnui cu noi condiţii de viaţă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aclimatizez. Sursa: DEX '98 ACNÉE s. akklimatisieren. aclimatiza.com. acné. Acţiunea de a (se) aclimatiza şi rezultatul ei. -Ă.ACLIMATÁRE s. a (se) acomoda la un alt mediu de viaţă. ◊ Acnee juvenilă = acnee frecventă mai ales la pubertate. s. Boală de piele caracterizată prin apariţia. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com.com. acneiformi.f. [Pr. 2002-07-31. ♦ Refl. şi refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. 2002-07-31. aclinique. vb. aclimatizări. ca o acnee. (Rar) Aclimatizare.) Încoace. – Din germ. – V. adj. (Med. (Reg. -Ă. Sursa: DEX-S '88 ACOÁCE adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

-te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-31.ACOLÁDĂ. Ce ai acolo? = ce ai la tine (sau în mână etc.m. frumos etc. 2. Sursa: DEX '98 ACÓLO adv. 2. – Din fr. portative muzicale etc. (Înv. – Din ngr. Până acolo. la împrejurarea (care depăşeţe limita îngăduită).com.. Sursa: DEX '98 ACOLÍE s. în alt loc. acholie. acolade. şi acoleá] – Et. 2002-07-31.com. mare.) (Pân') pe-acolo = peste măsură.). şi acoló] – Lat. accolade. ce avantaj am din asta? [Acc. IV. prin apropiere.f. formule.)? Ce faci acolo ? = cu ce te ocupi (chiar în momentul de faţă)? Fugi de acolo! = da' de unde! nici gând! imposibil! Ce am eu de-acolo? = ce mă priveşte. Într-acolo = spre acel loc. [Acc. 2002-07-31. S. Sursa: DEX '84 ACÓLEA adv. În acel loc (relativ) îndepărtat (de cel care vorbeşte). Trimis de ana_zecheru#yahoo. subst. – Din fr.com. a se agăţa de cineva.) 1. din locul acela. nu departe de aici. ◊ (Precedat de diferite prepoziţii. cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam în locul acela. -Ă. a c o l o . Persoană care urmează. S. 2002-07-31.. Absenţă sau diminuare notabilă a secreţiei biliare. lui kollô „a (se) lipi”). Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-31. (Pop. ekóllissa (aor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. eccum-[i]lloc. din cale-afară (de greu. ◊ Expr. Îmbrăţişare sau lovitură uşoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor feudali. De (sau dintr-) acolo = din partea aceea.com. 2. vb. Semn grafic în formă de arc. acolyte. sunt legate între ele. (Reg. şi f.com. complice la o uneltire (criminală). 1.f.m. prin care se arată că mai multe cuvinte. spre direcţia aceea. Sursa: DEX '98 .com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a se ţine de capul cuiva cu duşmănie. A se lega. acoliţi. De (pe) acolo = cam din acel loc. Slujitor de rang inferior din clerul catolic. Refl.. nec. Sursa: DEX '98 ACOLIT. care ajută pe cineva (într-o acţiune.. = până la situaţia. Sursa: DEX '98 ACOLOSÍ.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2002-08-01.. 1. orizontal sau vertical. acolisesc. având atribuţii legate de cult. ♦ Părtaş. A nu lăsa din stăpânire ceea ce a cucerit odată. s. într-un domeniu de activitate). Cf.) Pe aici..

: -ci-al] – A5. 2002-07-31. A se deprinde cu noi condiţii de viaţă. instrumentală sau ochestrală. a se obişnui. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Acomodarea cristalinului (sau acomodare vizuală) = modificarea curburii cristalinului. accompagnateur.+ comercial. [Pr.com. Acţiunea de a se acomoda.com. 2002-08-01. [Pr. 2002-08-01. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-31. Care se acomodează cu uşurinţă. [Pr. accompagner. – V. acompaniamente.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acomoda. (Despre atitudini. manifestări) Care este lipsit de spirit comercial.f. Însoţire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 1. Sursa: DEX '98 ACOMPANIATÓR. Persoană care acompaniază (1) pe cineva. accommodable. s.com. acomodabili.com. Tranz. acomodări. Refl. -e. acomodez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-01. Sursa: DEX '98 . a se adapta (2). 1. I. -e.com. Sursa: DEX '98 ACOMPANIAMÉNT. 2. ♦ A se împăca.n. -Ă. adj. şi f. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a însoţi pe cineva. 2002-08-01. Sursa: DEX '98 ACOMPANIÁ. a ţine isonul.com.ACOMERCIÁL.m. cu care te poţi deprinde uşor.: -ni-a-] – Din fr. accompagnement. -Ă. adj. A întovărăşi. lat.: -ni-a] – Din fr. accommodare. vb. acompaniez. -oare. acomerciali. A susţine o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental). Sursa: DEX-S '88 ACOMODÁ. 2. 2002-09-06. Sursa: DEX '98 ACOMODÁRE. Parte muzicală.: -ni-a-] – Din fr. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. care însoţeşte şi susţine un solist sau un ansamblu coral. acompaniatori. Sursa: DEX '98 ACOMODÁBIL. s. s. accommoder. -OÁRE. vb. care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanţe de el. a se învoi. – Din fr.

parte din salariu. Sursa: DEX '98 ACONTÁRE.com. 2002-08-01. I.com.: acoperemânt s. aconitine. acont. ca garanţie.com. acontare. acompte.n. achondroplasie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Parte din suma de bani care se plăteşte înainte. – Din fr.n. s. Sursa: DEX '98 ACONITÍNĂ. care provoacă inhibiţia centrilor nervoşi respirator.ACONDROPLAZÍE s. acoperăminte. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-01. Boală congenitală caracterizată prin oprirea creşterii oaselor membrelor.f.com.n.com. [Var. – Din acont. – V. arvună.n. a arvuni. – Din fr. Ceea ce serveşte la acoperit.f. A plăti un acont. 2002-08-01. – Din fr.) Omag. ext.n. aconit. Tranz. s. fr. [Var. Sursa: DEX '98 ACOPERĂMÂNT.m. 2002-08-01. aconturi. -ământ (după coperământ). acontez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-01. 2002-07-29. Substanţă alcaloidă extrasă dintr-o plantă cu proprietăţi toxice. s. v.com. aconitine. p. Sursa: DEX '98 ACONÍT.com. (în special) acoperiş. Acţiunea de a aconta şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. aconiţi. Sursa: DEX '84 ACONTÁ. Sursa: DEX '98 ACÓNTO s.] – Din it. Sursa: DEX '98 .] – Acoperi + suf. în contrast cu dezvoltarea normală a oaselor capului şi ale trunchiului. la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. acconto. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aconta. 2002-08-01. 2002-08-01. acont. circulator şi vasomotor. acontări.: acónto s. (Bot. Sursa: DEX '98 ACÓNT. s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Refl. 2002-08-05. a fi foarte viteaz.com. Punere. – Acoperi + suf.com. 2002-08-05. pers. a proteja. 1. acoperământ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3: acóperă. Care are acoperiş.f. 3 : acópere] – Lat. ♦ Măsură specială de protecţie care asigură anumite acţiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acţiune săvârşită conform unor indicaţii precise. ♦ (Despre cer) Înnorat. Tranz.) A acoperi cheltuielile = a face faţă cheltuielilor. şi tranz. A acoperi retragerea trupelor. s. Sursa: DEX '98 ACOPERÍRE. 3. Operaţie de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere. placare etc. A ascunde.) A se acoperi de glorie = a săvârşi fapte mari de arme. a-l ascunde. v. să-l astupe. Acţiunea de a (se) acoperi şi rezultatul ei. conj.) Posibilitatea de a face faţă unor obligaţii. ♦ Expr. acoperi. (Fin. 2002-08-01. acoperiri. s. a tăinui. acoperiţi. -iş. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 8. vb. 2002-08-05. Tranz. (Mil. ◊ Acoperire în aur = stoc de aur şi de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bacnotelor. 4. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. A acoperi în intensitate un zgomot. [Prez. acópăr. ♦ Refl. 7.n. Sursa: DEX '98 ACOPERÍT. IV. A aplica un strat de material pe suprafaţa unui obiect pentru a-l proteja. Tranz.) Fond care asigură această posibilitate. A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. acoperământ.) A apăra. 4. a-l face mai rezistent la uzură etc. ♦ (Concr. 5. Tranz. unei cheltuieli.com. acco(o)perire. Sursa: DEX '98 ACOPERÍ. ascuns. -te. franţuzism) A străbate o distanţă.n.com. a satisface. (Mil. Sursa: DEX '98 ACOPERIŞ. ◊ Expr. acoperi. a-l apăra etc. 2002-08-05.ACOPEREMÂNT s. 3. A corespunde perfect. (Refl. ◊ Expr. aşezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli. care are capac etc. Acoperirea acestei sume se face eşalonat. -Ă. (Tranz. ◊ Expr. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. Sursa: DEX '98 . ♦ Tăinuit. acoperişuri.com.) Accident de teren. adj. ♦ A pune acoperiş unei clădiri. de a lichida un deficit etc. o melodie etc. a înăbuşi. (Sport. – V. 2. 6. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. – V. Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă. ind. Partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii. unei plăţi. pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. A se pune la adăpost prin măsuri şi acte justificative.. Tranz. pulverizare. pers.

Expresie gramaticală care stabileşte concordanţa (în persoană. număr. 2002-08-05. it. 4. (Muz. – Din germ.) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puţin trei sunete. Expr. adj. accordage. 2. Înţelegere. -OÁRE. care garantează. ♦ (Concr. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. a unui sistem fizic etc. A stabili acordul gramatical. acoperitori. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. -Ă. A regla frecvenţa unui aparat. De acord! = bine! ne-am înţeles! (Pleonastic) De comun acord = în perfectă înţelegere. acordanţi. 2002-08-05.. – Din fr. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Acţiunea de a acorda. astfel încât să fie egală cu frecvenţa altui aparat. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situaţia de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. 5. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei. Sursa: DEX '98 . accord.n. -tor.f. Sursa: DEX '98 ACORDÁRE. -te. (Fiz.com. = a se învoi (la ceva). gen sau caz a) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice.) Egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate. -oare. Tranz.. acordări. – Acoperi + suf. a atribui. acordaje.. 3.com. s.com. 2002-08-05..f. Acordare a unui instrument muzical. accordo. (1. acorda. Care acoperă. sintonie.f. 3. Sursa: DEX '98 ACÓRD.n. Sursa: DEX '98 ACORDÁJ. s. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. şi f. 1. sisteme fizice etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. (3) acordez. – V. modificării sau desfiinţării unui act juridic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu atenţie. convenţie etc. 2) acórd. cu grijă. A da (cu îngăduinţă. 1. I. a aproba. 2002-08-05. s. a oferi. A fi de acord să. Acord progresiv = plata muncii în proporţie crescândă. 1. cu bunăvoinţă). s. – Din fr.ACOPERITÓR.com. 2. Sursa: DEX '98 ACORDÁNT. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeaşi părere (cu cineva). formând o armonie. în raport cu depăşirea normei. vb. accorder. sistem fizic etc.com. între două sau mai multe părţi în vederea încheierii. ♦ A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeaşi înălţime.m. acorduri. (În sintagmele) (Plată sau salariu) în acord = (sistem de remunerare a muncii normate) în raport cu rezultatele obţinute. Sursa: DEX '98 ACORDÁ.) Sumă dată sau primită ca plată pentru munca prestată în acord. Adj. Akkordant. învoială.com.

Dat. -ste. [Pr. -Ă. 2002-08-05. acordeonişti. germ. accordéoniste. adj. -ce. atribuit. Disciplină care studiază diferitele acorduri muzicale. acordori. – Din fr. asigurat. s. Sursa: DEX '98 ACORÍE s.f. 1. Unealtă care serveşte la acordarea unor instrumente muzicale. [Pr..com. : -de-o-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2.ACORDÁT. acorie. – Acord + suf. Persoană care se ocupă cu acordarea şi repararea unor instrumente muzicale. s. Instrument muzical portativ cu burduf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. îngăduit.com. 2002-08-05. în special a pianlui. accordoir. – V. accordéon.m. accordeur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Akkordeonist. Sursa: DEX '98 . acordoare. germ. 3.f. acordici. acorda. şi f. număr. -Ă. S. 2002-08-05.n.n.com. -Ă.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. gen sau persoană ca şi cuvântul de care este legat printr-un raport de determinare. s. Persoană care cântă la acordeon. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. Sursa: DEX '98 ACORDEÓN. (Despre unele părţi ale propoziţiei) Pus în acelaşi caz. ale cărui sunete se produc prin vibraţia unor ancii metalice. s. Sursa: DEX '98 ACÓRDIC. – Din fr. 2002-08-05. Akkordeon. Sursa: DEX '98 ACORDEONÍST. 2002-08-05. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-08-05. Anomalie congenitală care constă în absenţa pupilei. -ic. – Din fr. acordeoane. acordaţi.f. adj. (Despre sunete muzicale) Care intră în componenţa acordului. : -de-on] – Din fr. Sursa: DEX '98 ACORDÓR1. claviatură şi butoane. (Despre instrumente muzicale) Care are tonurile în consonanţă. 2002-08-05. -te. Sursa: DEX '98 ACORDÓR2.com.

– Din fr.) Mâncare. a agăţa.com. s. -Ă. – Din fr. (La pl. accoster. Fig. (şi la sg. Acţiunea de a acosta şi rezultatul ei.ACOSTÁ.m.f. Fig. 2. [Pr.n.com. 2002-08-05. – După fr. acotiledonaţi. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fâşie laterală din platforma unei şosele. 2002-08-05.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. gust acru. (Despre plante) Fără cotiledoane. Tranz. acotiledoni. – Acri + suf. Otravă celebră în Italia în sec. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. s. Acotiledonat. ♦ (Substantivat. de chei etc. acotiledon. acotylédone. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acotylédoné. înţepător. pl. 2002-08-05. acostez. XVI-XVII.com. supărăcioasă. : -niat] – Din fr. acraniate. acostamente. -Ă. acreli. Sursa: DEX '98 ACOSTÁRE.) Subîncrengătură de animale primitive lipsite de craniu. 1.f. 2002-08-05. s. Sursa: DEX '98 ACOTILEDONÁT. 3. – V. s. -te. de ţărm. adj. A opri pe cineva din drum şi a i se adresa (în mod supărător). -oane. Sursa: DEX '98 ACOTILEDÓN. adj.: a-cua-] – Loc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Intranz. 2002-08-05. f. Sursa: DEX '98 ACRANIÁT. (şi la sg. [Pr. Sursa: DEX '98 ACREÁLĂ. 1. 2. acosta. Sursa: DEX '98 ACOSTAMÉNT. acrime. – Din fr. cuprinsă între marginea părţii carosabile şi marginea şoselei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Proprietatea de a fi acru. accotement. I. acostări.) Clasă de vegetale care se înmulţesc prin spori.com.com.f. 2002-08-05. (Concr. vb. băutură cu gust acru. it. -eală. acraniaţi. 2002-08-05.com. A apropia o navă de o altă navă. Stare de spirit sau atitudine ursuză. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -te. -Ă.) animal care face parte din această subîncrengătură. Sursa: DEX '98 ÁCQUA-TOFÁNA s.) plantă care face parte din această clasă.

Sursa: DEX '98 ACREDITÁT.com. 2. Sursa: DEX '98 ACRESCÉNT. 2002-09-06. acreditive. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. – După fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite înainte prin contract. -ant. o ştire etc. accréditif. -te. 2002-08-05. 1. Sursa: DEX '98 . acreditaţi. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de economii. adj.com. – Din fr.ACREDITÁ. -Ă. să apară demne de crezare. (Adesea substantivat) Împuternicit ca reprezentant diplomatic al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. la o bancă ce deserveşte un furnizor. ◊ Scrisori de acreditare = documente prin care se atestă împuternicirea unui reprezentant diplomatic. Sursa: DEX-S '88 ACREDITÁRE. accrescent. a deschide. acreditanţi. vb. Sursa: DEX '98 ACRESCĂMÂNT. -Ă. accréditer. Acţiunea de a acredita. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Care acreditează. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acrescenţi. (Despre părţile unei plante) Care creşte şi după fecundare. acreditări.n. 2002-08-05. germ. Sursa: DEX '84 ACREDITÁNT. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ACREDITÍV. -Ă. adj. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său.com.com. – Acredita + suf. s. (Fin. accroissement. A împuternici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. verosimile. 2. acredita. s. acceptabile. 3. acrescăminte.f. Akkreditiv. – Din fr.com. (Rar) A face ca un fapt neconfirmat.com. I.com. 2002-08-05.n. ca urmare a înlăturării de la acestă succesiune a altor persoane ori a renunţării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. acredita. 2002-08-05. 2002-08-05. -te. a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv. -te. – Din fr. 1. acreditez. Tranz. Creştere a dreptului unei persoane la o succesiune. 2002-08-05.) A crea.

– Din acru2.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Refl. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acrilici. Acreală. acridine. a se mura (1).com. supărăcios. Fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în sintagma) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înţepător obţinut prin oxidarea acroleinei şi folosit la fabricarea unor materiale sintetice. Sursa: DEX '98 ACRILÁT. gener. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACRÍLIC. corectitudine în respectarea proprietăţii termenilor. 2002-09-06. ♦ Refl. a se sătura de ceva (sau de cineva).f. conştiinciozitate.com. – Din fr. Fibră acrilică.com. Fig. adj. amărăciune. acribologie.ACRÍ.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acribie.f.f. – Din fr. 2002-08-05. a (se) înăcri. Tranz. 2. supărare. acrylate. 2002-08-05. s.) A i se acri (cuiva) cu (sau de) ceva (sau de cineva) = a se plictisi. (Despre alimente) A se altera. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Acru2 + suf. Sursa: DEX '98 ACRIBOLOGÍE s.com. Răutate. acrilaţi. corectitudine în cercetarea ştiinţifică. farmaceutică etc. 2002-08-05. Sursa: DEX-S '88 ACRÍME s.) Exactitate. duşmănie.m. incoloră. IV. -ce. a diverselor aparate şi suporturi dentare etc. acridine. urâcios. (Livr. A face să devină sau a deveni (mai) acru. -Ă. 2002-08-05. Sursa: DEX '98 ACRIDÍNĂ. (Chim. acrylique. ♦ Studiul preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică. şi refl. A face să devină sau a deveni ursuz. – Din fr. Precizie în folosirea cuvintelor.com. a se strica. alegere riguroasă a cuvintelor. acresc. 2002-08-05. – Din fr. 2. seriozitate. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . 1. -ime. 1.com. (Refl. p.. Combinaţie organică. 2. – Din fr. ♦ Gust acru. ◊ Expr. (Rar) 1. Sursa: DEX '98 ACRIBÍE s. care se găseşte în gudroanele cărbunilor de pământ şi care este folosită în industria coloranţilor. Material plastic sintetic folosit în stomatologie pentru confecţionarea protezelor. (Despre produse industriale) Care este obţinut cu ajutorul derivaţilor acidului acrilic (1). vb.

2002-11-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (în special) murătură. Sursa: DEX '98 ACRÍŞ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Diminutiv al lui acru2. Sursa: DEX-S '88 ACRIMONIÓS. acrişori. -te. – Acri + suf. sarcastic. 2002-08-05. acri. acrinie. Sursa: DEX '98 ACRÍT.com. – Din fr. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 ACRIŞÓR. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru2. (Reg.n. rele. – V. Aliment acru. Sursa: DEX '98 ACRITÚRĂ. Lipsă de secreţie sau de excreţie a unei glande. -oare.com. acrimonieux. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.com. – Acru2 + suf. ursuz. dificil. -tură. Limbaj acrimonios. Sursa: DEX-S '88 ACRINÍE s.com. – V. acrimonie. întrebuinţate la înăcrirea mâncării.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACRÍRE. provocată de bacterii acetice. 1. s. 2. (Livr. Acţiunea de a (se) acri ◊ Acrirea vinului = boală a vinului. 2002-09-06. acrimonioşi. ♦ Epitet dat unei persoane ursuze.) Atitudine plină de ironie usturătoare. acri. – Din fr. Sursa: DEX '98 . -OÁRĂ.) Zer înăcrit. 2002-08-05. adj. acrituri. adj.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ACRIMONÍE s. -Ă. s. ♦ Fig. acriri. 2002-08-05. : -ni-os] – Din fr. (Livr. -işor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. jintiţă etc. stricat. care oţetesc vinul. acriţi. -OÁSĂ.f.) Care denotă acrimonie. 2002-09-06. morocănoase.f. (Despre alimente) Alterat. -iş. [Pr.com.com.com. sarcasm. 2002-08-05. – Acru2 + suf. (Despre oameni) Morocănos. 2002-08-05. plin de ironie. adj. -oase.

-e. -iu. – Din fr. să iasă din comun. acrişor. acrobaţie (2). Exerciţiu dificil de echilibristică. Cu craniul ascuţit. 1. s.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. S. acrobaţi.f. Sursa: DEX '98 ACROFOBÍE s. : -ci-a-] – Din fr. s. dintr-o încurcătură. adj. acrocyanose. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACROBÁT. ♦ Fig.com. – Din fr. -Ă. Sursa: DEX '98 ACROCEFÁL. 2002-08-05. acrophobie.com. – Acru2 + suf. -te. acrocéphalie. -ÍE. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Persoană inconsecventă în comportare. Arta de a face acrobaţii. acrocéphale. Sursa: DEX '98 ACROBÁTIC. conic. acrobatique. persoană care caută să epateze.com. privitor la acrobaţi sau la acrobaţie. -Ă.) Sforţări neobişnuite pentru a ieşi dintr-o situaţie grea. oxicefalie. adj. s.m. cu creştetul ţuguiat.com. Sursa: DEX '98 ACROBAŢÍE. 1. 2002-08-05. – Din fr. adj. 2002-08-05. – Din fr. 2002-08-05.f. 2002-08-05. constând în aspectul ascuţit. 2.com. de gimnastică etc. Gimnast care execută exerciţii de echilibristică. acrobatici. -Ă. acrocefali. – Din fr.com. Sursa: DEX '98 . conic al cuţii craniene. din cauza unor tulburări de circulaţie. acruţ.com. arta acrobatului. acrobatie. (Rar) Cam acru2. (Ca) de acrobat. 2. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sindrom de boală manifestat prin răcirea şi prin aspectul vânătalbăstrui şi umed al mâinilor şi uneori al picioarelor.f.f. Adj. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACROCIANÓZĂ s. (1) acrobaţii. Teamă patalogică de locuri înalte. în idei etc. acrii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Fig. Malformaţie a craniului. Arta sau profesiunea acrobatului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (La pl.. 2002-08-05.f. şi f. Sursa: DEX '98 ACROCEFALÍE s. acrobate.ACRÍU. [Pr.

2002-08-05.f. Sursa: DEX '98 ACROLÍT.com. achromat. 2002-08-05. acroléine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din germ. Sursa: DEX '98 ACROMATIZÁ. [Pr. achromatiser. Sursa: DEX '98 ACROMATIZÁRE. acromatizez. -Ă. 2002-08-05.com. A corecta sau a înlătura aberaţia cromatică.n. lacrimogen. iar corpul din alte materiale. Sursa: DEX '98 ACROMÁTIC.com. acrolite. Sursa: DEX '98 ACROMÁT. Sursa: DEX-S '88 . (Rar) Grad extrem de nebunie. achromatisme. care nu prezintă aberaţie cromatică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -le-i-] – Din fr. Aldehidă nesaturată. acroleine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. fr. adj. – Din fr. s. Sursa: DEX '98 ACROMANÍE s. acromatici. (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberaţia cromatică. acromaţi. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Statuie ale cărei extremităţi sunt executate din piatră sau din marmură. s. – Din fr. – Din fr. acromatiza. 2002-09-06. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. acromatizări.. acromanie. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Acţiunea de a acromatiza şi rezultatul ei. Sursa: DEX '98 ACROMATÍSM s. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. 2002-08-05. (Despre lentile sau despre un sistem de lentile) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acrolithe. Proprietate a unei lentile sau a unui sistem de lentile de a fi acromatice. I. – V.f. – Din fr.f.com. Achromat. care se obţine prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric şi care se prezintă ca un lichid cu miros înecăcios. -te. 2002-08-05. – Din fr.n.ACROLEÍNĂ.com. Tranz. achromatique. 2002-08-05.m.

acronici. 2002-08-05.com. Sursa: DEX '98 ACROMIÓN. acronique. – Din fr. Decolorare congenitală a pielii. – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACRÓNIC. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. Sursa: DEX '98 ACROMÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge toate culorile sau numai o parte din ele. -ce. achromatopsie. – Din fr.f. aşezată pe o înălţime şi adăpostind principalele edificii publice. Sursa: DEX '98 ACRÓPOLĂ.n. – Din fr. Fără legătură cu timpul. acromioane.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ca urmare a dispariţiei pigmentului colorant. – Din fr.f. acroparesthésie. acromicrie. Tulburare de sensibilitate manifestată la extremităţile corpului. : -mi-on] – Din fr. Citadelă în oraşele din vechea Grecie. – Din fr. acromégalie. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. Boală endocrină care se manifestă prin dezvoltarea exagerată a capului şi a membrelor. Sursa: DEX '98 ACROMICRÍE s. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. atemporal. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '84 ACROMEGALÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acropole. 2002-08-05.com. 2002-08-05. achromie. s. adj.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Sursa: DEX '98 ACROPARESTEZÍE s.com. 2002-08-05. acropole. 2002-08-05. -Ă.f. acromion.ACROMATOPSÍE s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. 2002-08-05. Stare patologică manifestată prin oprirea din creştere a capului şi a membrelor.

com. acroşări. Sursa: DEX '98 ACROŞÁJ. 2002-08-05. Sursa: DEX '98 ACROŞÁRE.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) sau o propoziţie. acrotère. – Din fr. accrochage. p. accrocher. Sursa: DEX '98 ACROSTÍH. ♦ A opri. Sursa: DEX '98 ACROŞÁ. 2002-08-05. sculpturile de la prora unei nave.com. Sursa: DEX '98 ACROSTÓL. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2. s. statuete sau alte ornamente. 2002-08-05. a intercepta pucul la hochei.ACROSPÓR. – V. (Sport) A opri. acrospori.m. I. s. statuie. acroşaje. – Din fr.n. Acroşare. 2. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A atârna. ♦ (La pl. 1.f. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz.com. dedicaţie etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACROTÉRĂ.com. 2002-08-05. – Din ngr. 2002-08-05.f. s. acrostole. Mic piedestal aşezat în vârful sau la extremităţile unui fronton pentru a susţine vase. 2002-08-05. acroşez. 1. Spor dezvoltat la extremitatea unei celule de reproducere. 2002-08-05. s.com. acrostoluri. caracteristic ciupercilor. Oprire. vas sau ornament aşezat pe acest piedestal. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Acţiunea de a acroşa şi rezultatul ei. acrospore. interceptare a mingii sau a pucului. Parte înaltă a extremităţilor unei corăbii. a prinde.) Ornamentele. acroşa. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acrotere. s. Sursa: DEX '98 . Poezie sau strofă în care literele iniţiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt (nume propriu.n. a agăţa. akróstichon. – Din fr. acrostiche. ext.com. fr. acrostihuri.n. a intercepta mingea în aer. acroşaj (1).

care are un scop sau tinde către realizarea unui scop. -uţ. Sursa: DEX '98 ACTÍNIC. registre. o obligaţie. Sursa: DEX '98 ACT. -e. Sursa: DEX '98 ACRÚŢ. având proprietăţi asemănătoare cu ale acestuia. germ. acre. fr.m. ursuz. 2. al lămâii etc. actum. Sursa: DEX '98 ÁCRU2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e.com. fapt. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Morocănos.com. Care are gustul caracteristic al oţetului. acri. – Acru2 + suf. A face un act de dreptate = a recunoaşte meritele şi drepturile unei persoane nedreptăţite. de o autoritate prin care se arată un fapt. Sursa: DEX '98 . 2002-08-05. Grup de 14 elemente din sistemul periodic al lui Mendeleev. -ce. Colecţie de documente. 3.f. ♦ Rezultatul unei activităţi conştiente sau instinctive individuale. actinique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Act de acuzare = concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăţia cuiva. – Cuv. – Din fr. adj. adj. 2002-08-05. -Ă. acri.com. (Despre radiaţii) Capabil să producă reacţii (foto) chimice. (despre gust) ca al oţetului. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Aktiniden. Manifestare a activităţii umane. – Din fr. care provoacă o reacţie gustativă astringentă. Fig. Unitate de măsură pentru suprafeţe de teren cu valori variabile (în jur de 4000 m2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. supărat. A face act de prezenţă = a apărea undeva pentru scurt timp. reprezentând o etapă în desfăşurarea acţiunii. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. 2002-08-05. supărăcios. mâhnit. lat.com. al lămâii etc. 2002-08-05. acţiune. 1. condici privitoare la o anumită instituţie. actinides. ◊ Expr. identitatea cuiva etc. răutăcios. 2002-08-05. – Din fr. -Ă. s.ÁCRU1. -Ă. emis etc.n. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din lat. actinici. 2.n. Sursa: DEX '98 ACTINÍDE s. acte. situate după actiniu. persoană sau problemă. Document eliberat. acruţi. (Rar) Acrişor. faptă. Diviziune principală a unei opere dramatice. din datorie sau din politeţe. pl. A lua act (de ceva) = a declara în mod formal că a luat cunoştinţă (de ceva). acte. Sursa: DEX '98 ÁCTA s.com.com. – Lat. s. acrus. adj.

2002-08-05. actinomètre. terestre.com. actinium. 2002-08-05. actinométrie. variat colorat. actinometre.com. -ce.n. actinographie. actinometrici.com. Sursa: DEX '98 ACTÍNIU s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Grup de microorganisme foarte răspândite în natură. Sursa: DEX '98 ACTINOGRAFÍE s. – Din fr.n. actinométrique.com. atmosferice). s. – Din fr. dintre care unele sunt purtătoare de boli pentru om şi animale.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pl. 2002-08-05. – Din fr. folosind un negativ obţinut cu raze X. Sursa: DEX '98 ACTINOMÉTRU. – Din fr. iar . 2002-08-05. -Ă. Sursa: DEX '98 ACTINOGRÁF. actinii. 2002-08-05. Actinometru înregistrator. s. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Referitor la actinometrie.n. actinographe. dediţel-de-mare (Actinia) – Din fr. Capitol al fizicii care se ocupă cu măsurarea şi studiul radiaţiilor electromagnetice (solare. înrudite cu ciupercile inferioare.f. anemonăde-mare. cu aspect de floare şi cu orificiul bucal înconjurat de tentacule. Procedeu de pregătire în tipografie a unui clişeu. ♦ Imagine obţinută cu un clişeu astfel pregătit. Animal de mare din încrengătura celenteratelor. 2002-08-05.n. s. – Din fr. – Din fr.f. Sursa: DEX '98 ACTINOMÉTRIC. Sursa: DEX '98 ACTINOMICÉTE s. 2002-08-05.ACTÍNIE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aparat care serveşte la măsurarea intensităţii radiaţiilor electromagnetice din atmosferă. fixat pe stânci.com. actinografe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Element radioactiv descoperit în minereurile din care s-a extras radiul. actinie. Sursa: DEX '98 ACTINOMETRÍE s.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.

2002-08-05. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii. Silicat natural hidratat de calciu. 2002-08-05. 2002-08-05.com.com. Sursa: DEX '98 ACTINOTERAPÍE s. actinopterigieni..f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACTINÓT s. s. exemplar din această subclasă. vrednic. actinomycètes. I.com. 2002-08-05. – Din fr. având anumite obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizaţii.com. din care face parte majoritatea peştilor actuali. 2002-08-05. -Ă. -e. – Din fr. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACTINOMÓRF. Tratament medical în care se folosesc radiaţii luminoase. 2002-08-05.m. 1. Subclasă de peşti fosili. . Izotop al radonului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. magneziu şi fier din grupa amfibolilor. fr. obţinut prin dezintegrarea actiniului. frecvent în şisturile cristaline. Trimis de ana_zecheru#yahoo. activi. s.n. (Despre flori) Cu simetrie radială. actinomycose. 1. osoşi. actinothérapie. adj.f. – Din fr. harnic. -e. – Din fr. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACTINÓN s. Care participă (în mod efectiv) la o acţiune. apărută din mezozoic. – Cf.com. râia cartofului. a c t i n o p t é r y g i e n s .n. aplicat în special în rahitism. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. -Ă. Sursa: DEX '98 ACTÍV. ultraviolete sau infraroşii. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies. instituţii etc.altele produc antibiotice. 2002-08-05.com. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Membru activ = membru al unei organizaţii.com. 2. actinon. actinote. actinomorphe. Sursa: DEX '98 ACTINOPTERIGIÁN. societăti. care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice.m. Sursa: DEX '98 ACTINOMICÓZĂ s. actinomorfi.

2002-08-05. s. 2002-08-05. activatori. 4.com. Sursa: DEX '98 .. (Despre corpuri sau substanţe) Care realizează (intens) un anumit fenomen.n. aktivist.com. 4. cu un beneficiu. activant. Tranz.m. activez vb. Sursa: DEX '84 ACTIVÁ. – Din fr. Apărare activă = apărare care foloseşte contraatacuri. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2.) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acţiuni grave. Sursa: DEX '98 ACTIVÁNT.n. 3. A pune ceva la activul cuiva = a pune o acţiune (gravă) pe seama cuiva. Intranz. (Despre operaţii. instituţii sau organizaţii economice. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACTIVATÓR. 2.. ♦ (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. -OÁRE. Sursa: DEX '98 ACTIVÁRE. 3. S. – Din rus. un anumit efect etc.com. 2. aktiv. S. Activator. (În expr. s. adj. (II şi) rus. adj. parte a bilanţului unde se înscriu aceste mijloace.Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. ♦ Operaţie prin care se obţine creşterea reactivităţii unei substanţe. A desfăşura o activitate susţinută.m. ♦ (Mil. -ste. -tor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Totalitatea bunurilor aparţinând unei persoane fizice şi juridice. a înviora o activitate.m. activşti. A intensifica. – Activa + suf. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. ◊ (Chim. – V. 2002-08-05.) Corp activ = corp care intră uşor în reacţie. 1. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Activist cultural = activist care lucra în domeniul vieţii culturale.f. s. -te. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârşeşte acţiunea. (Ieşit din uz) Membru al unei organizaţii de partid sau de masă. -Ă. care se consacra (exclusiv) muncii în acea organizaţie. s. bilanţuri) Care se soldează cu un profit.com. 1. activus. -oare. 2002-08-05. conturi. – Din fr. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparţin unei întreprinderi. Adj. Sursa: DEX '98 ACTIVÍST. un proces etc. Reactiv anorganic folosit în flotaţia minereurilor. activa Trimis de ana_zecheru#yahoo. activant. 2002-08-05.) Care este în serviciu efectiv. (Substanţă) care realizează o activare. şi f. 3. Acţiunea de a (se) activa. activer. lat. II. 2002-08-05. s.com. activări. -Ă. sub steag. actif. 1. activanţi. A intra în cadrele active ale armatei. pentru a slăbi şi a nimici forţele inamice.m. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieţii politice şi obşteşti sub conducerea organizaţiilor partidului clasei muncitoare sau a organizaţiilor de masă. – Din fr.

s. activitas. 2002-09-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Fiz. -EÁSCĂ.com. Sursa: DEX '98 ACTIVIZATÓR. – Din fr. în filme etc. Care ţine de actori. 3.com. activizări. actoriceşti. îndeletnicire. adj.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. hărnicie.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Actor + suf. Sursa: DEX '98 ACTIVIZÁRE.] – Din fr. privitor la actori. 2002-08-05.com. Sursa: DEX '98 ACTORÁŞ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Sursa: DEX '98 ACTORÍE s. activizatori. Acţiunea de a activiza. -oare. lucru. (Depr. Sursa: DEX-S '88 ACTÓR. muncă.ACTIVITÁTE.f. activizez.f. A face pe cineva să lucreze mai intens. actori. -aş. ♦ A grăbi desfăşurarea unui proces. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.m.) aftór s. s. ocupaţie. -ie.m. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Actor + suf. intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat.m. Tranz. Care activizează. -icesc. I. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Actor + suf.) Diminutiv a lui actor. vb. actoraşi s. adj. activiza. lat. a unui fenomen etc. -iza. -OÁRE. – Activ + suf.com. Sursa: DEX '98 ACTORICÉSC. tor. 2. 2002-08-05. Sursa: DEX '98 .com. Artist care interpretează roluri în piese de teatru. activităţi. s. 2002-08-05. Profesiunea de actor.com. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeţei soarelui şi care pot influenţa suprafaţa terestră. actor. folosire sistematică a forţelor proprii într-un anumit domeniu. – Activiza + suf. Ansamblu de acte fizice. -atis. : (înv. lat. Sursa: DEX '98 ACTIVIZÁ. activité. – V. ♦ Sârguinţă. acteur. participare activă şi conştientă la ceva. 2002-08-05.

Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Actriţă. Artistă dramatică ce interpretează roluri în piese de teatru. adj. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. ♦ Ceea ce este actual.com. 2002-08-05.f. actualiser. : -tu-a-] – Din fr.f. Sursa: DEX '98 ACTUALIZÁ.) evenimente curente. 2002-08-05. actrice. în filme etc. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pământului. De actualitate = care se petrece sau interesează în clipa de faţă. 2002-08-05.com. [ Pr.n. a (re)aduce în prezent.com. timpul de faţă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (la pl. [Pr. (Adesea adverbial) Care există sau se petrece în prezent.com. eveniment. ♦ Care are importanţă pentru vremea de faţă. întâmplare curentă. [ Pr. ♦ De actualitate.com. Sursa: DEX '98 ACTRÍŢĂ. -iţă. adj. vb. actualităţi. actoriţe. cerinţelor prezentului. Sursa: DEX '98 ACTUALITÁTE. ext. 2002-08-05. actualizez.com. (Înv. la ordinea zilei. a reînvia ceva. 2002-08-05. Trimis de ana_zecheru#yahoo. actriţe. actuel. actoriţă. actuali. 2002-08-05. A face să fie actual. actualizări. Sursa: DEX '98 ACTUALIZÁRE.: -tu-a-] – Din fr. a face să corespundă gusturilor. actualisme.ACTORÍŢĂ. – Din fr.com.: -tu-a-] – Din fr.f. s. [Pr. -e. bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale.f. actualiza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a actualiza. la ordinea zilei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. I. Sursa: DEX '98 ACTUALÍSM s. : -tu-a-] – V. s. – Actor + suf.. Sursa: DEX '98 ACTUÁL. actualis. : -tu-al] – Din fr. care corespunde prezentului. Tranz. Ceea ce este actual. de acum. s. p. actualité. ♦ Real. prezent2. în momentul de faţă. ◊ Loc. lat. -Ă.

A întreprinde o acţiune. Trimis de ana_zecheru#yahoo. exercitare a unei influenţe asupra unui obiect. ◊ Om de acţiune = om întreprinzător. s. 4.: -ţi-o] – Din fr. actuarius. la probleme financiare. se efectuează calcule financiare (privitoare mai ales la asigurări). 2.com. s. a face să funcţioneze. Scrib care redecta procesele-verbale la romani. Sursa: DEX '98 ACTUÁR.com. acţionări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Persoană care posedă acţiuni (II) [Pr.n. I. Sursa: DEX '98 ACŢIONÁ. 2002-08-05.com.) Ceea ce exprimă verbul (o stare. faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). Totalitatea operaţiilor şi normelor pe baza cărora. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACŢIONÁRE. În momentul de faţă.) Proces. . actionner. 3. acţiuni. ♦ (Gram. Acţiunea substanţelor otrăvitoare asupra organismului. A trece la acţiune = a întreprinde ceva. actuari.f.com. Tranz.) A acţiona (pe cineva) în justiţie (sau în judecată) = a intenta un proces. subiect. Specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi.f. care acţionează repede. 2002-08-05. actuellement. a unui fenomen.). -e. -Ă. (Mec. (Tranz. o faptă etc. a avea efect. 2. : -ţi-o-] – V. -iat. ◊ Expr. s. fabulaţie.m. acum. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Sursa: DEX '98 ACŢIONÁR.com. I. 2002-08-05. acţiona. o mişcare. ♦ A realiza prin comenzi un anumit regim de funcţionare a unui sistem tehnic. ♦ A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva. Intranz.ACTUALMÉNTE adv. 1. vb. acţionari. Faptul de a acţiona. [ Pr.com. lat. [Pr. : tu-ar] – Din fr. intrigă. Sursa: DEX '98 ACTUARIÁT s. în general.: -ţi-o-] – Din fr. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. a da în judecată. actionnaire. 2002-08-05. acţionez. Desfăşurare a întâmplărilor într-o operă literară. folosind teoria probabilităţilor şi statistica matematică. ◊ Expr. 2002-08-05. 2002-08-05. A pune în acţiune = a pune în mişcare. [Pr. : -tu-a-ri-at] – Actuar + suf. Desfăşurare a unei activităţi. actuaire. Efect. (Jur. şi f. un proces etc. energic. : -tu-al] – Din fr. [Pr. Sursa: DEX '98 ACŢIÚNE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Uneori determinat de „armată”) Operaţie militară. în prezent.) A pune în mişcare. 1.

Sursa: DEX '98 ACÚ adv. Pictură executată în acuarelă (1). S.com.f. 2. a capitalului unei societăţi şi care dă deţinătorului dreptul să primească dividende. : -cu-a-] – Din fr. [Pr. 2. action. 2002-08-05. acuarele. (La pl. [Pr.) Grup de insecte himenoptere care au ovipozitorul terminat cu un ac. Adj. actio.com. acum. v. acuité. (Livr.com. v. 2.: -le-at] – Din lat.) act prin care se cere deschiderea unui proces. ascuţime.f. [Pr. 2002-08-05. [Pr. 3. I. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în mod imperios. -Ă. 2002-08-05. acuarelişti. [Pr. şi f. Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical.com. Hârtie de valoare.f.com. 2002-08-05.f. Pictor specializat în acuarelă (3). -te. Vopsea solidă care se întrebuinţează în acuarelă (1). s.: -cua-] – Din fr. Sursa: DEX '98 . Tehnică picturală în care sunt întrebuinţate culori diluate cu apă. 1. 1. ◊ Loc. onis. Sursa: DEX '98 ACULEÁT. adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ste. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (şi la sg. aculéates. 2002-08-05.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACUARÉLĂ. 2002-08-05.) Capacitate a organelor de simţ de a percepe excitaţii oricât de slabe şi de a diferenţia excitaţii foarte asemănătoare între ele.com. fixă şi dinainte stabilită. 2002-08-05. aculeatus.: -ţi-u-] – Din fr. s. aculeaţi. (Despre insecte) Care are ac. fr. Sursa: DEX '98 ACUFUNDÁ vb. agerime.. -Ă. aquarelliste. Sursa: DEX '98 ACUITÁTE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. II. care reprezintă o parte anumită.: -cu-i-] – Din fr. Sursa: DEX '98 ACUARELÍST.) insectă care face parte din acest grup.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. aquarelle. adj.(concr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Cu acuitate = cu necesitate. cufunda.

acum. (Despre părţi ale plantelor) Culcat. -Ă. Ghimpe. adj.ACULEIFÓRM. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acculturation.f. Metodă de examinare medicală care constă în măsurarea acuităţii auditive cu ajutorul acumetrului. – După lat. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.m.m. -e.: -le-ol] – Din fr.: -le-i-]. 2002-08-05. s. acúma adv.com. aculéole. Sursa: DEX '98 ACULTURÁŢIE s. ghimpe.com. spin1. Sursa: DEX '98 ACUMBÉT. aculei. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a unei comunităţi aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. [Pr. Înainte cu.com. 2002-08-05. Sursa: DEX '98 ACULEÓL. Sursa: DEX '98 ACUMETRÍE s. [Pr. – Din lat. aculéiforme. 2. 2002-08-06. imediat. acuşica. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. numidecât. acumbeţi. spin. eccum modo. De forma unui ac. adj.: acú. acumétrie. amuşi. Sursa: DEX '98 ACULÉU. aculeus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-05. în momentul de faţă. -ntis.com.com. 2002-08-05. aculeiformi. actualmente. Acum doi ani. – Din fr.com. Sursa: DEX '98 . -Ă.Din fr.. -te.] – Lat. În prezent. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acuşi. 2002-08-05. Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. 1. 2002-08-05. [Var.. 2002-08-05. – Din fr.f. ♦ În împrejurările actuale. Ac mic al unor plante. Sursa: DEX '98 ACÚM adv. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 ACÚMA adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aculeoli. accumbens. Îndată.

-Ă. accumuler. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. 1. Sursa: DEX '98 ACUMINÁT. acumetre. Sursa: DEX '98 ACUMULÁRE.com. adunat (în timp). Sursa: DEX '98 ACUMULÁ. fructe etc. gheţari etc. 2002-08-06. 2002-08-06.n.com. – V. Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare. accumulare. accumulateur. (Despre frunze. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. -te. 2002-08-06.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. accumulatif. acumula. Care este strâns. 3. 2002-09-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo. urmat de determinări) Proces de depunere a materialului transportat de ape. acuminé. Aparat cu ajutorul căruia se măsoară acuitatea auditivă. acumulări. acumètre. Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare şi venitul pe baza căruia se formează. Sursa: DEX-S '88 ACUMULATÓR. Sursa: DEX '98 ACUPLÁ. Acţiunea de a acumula şi rezultatul ei. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. – Din fr. (Tehn. – Din fr. Sursa: DEX '98 . (Ec. Aparat sau rezervor care îmagazinează energie electrică.) Care se termină printrun vârf lung şi ascuţit.) A cupla. 2002-08-06. -Ă. în sintagmele) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducţiei lărgite a capitalului. accoupler. a strânge.n. Sursa: DEX-S '88 ACUMULATÍV. acuminaţi. acumulatoare. Tranz. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-06. acuminatus. – V. -te. vb. s. adj. 2. A aduna.com. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACUMULÁT. acumulaţi. acumulez. acumulativi. pol.. – Din fr. 2002-09-09. 2002-08-06. (Rar) Care acumulează.ACUMÉTRU. acuplez. adj. (Geogr. – Din fr. adj.f.com. acumula. s. vânturi. vb. -Ă. I.. – Din fr. Tranz. a îmagazina. a concentra. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat.

s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACURATÉŢĂ s.. 2002-08-06.) Metodă terapeutică care constă în presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită. v. Akupressor. Acţiunea de a acupla.f.com. Tub acustic = tub lung care serveşte la transmiterea vocii pe nave.ACUPLÁJ. adj. cu ace metalice fine.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACÚSTIC. acupunctori.com. 2002-08-06. I. Grijă deosebită. [Var. acupuncteur. atenţie mare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. lucrat cu îngrijire. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACUPRESÚRĂ s. acuraţi. adj. – Din germ.f. presupunctură. -Ă. bazată pe acţiune reflexă. 2002-08-06. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – Din it. acupuncture. Care emite.n. -ce.com. care aparţine acusticii (II 1). accuratezza. -te.com. – Din fr. 2002-08-06. accurato. acuplaje. transmite sau recepţionează sunete. în anumite puncte ale corpului. – V.f. 2002-08-06. acurateţe. Sursa: DEX '98 ACURÁT. Sursa: DEX '98 ACURATÉŢE s. (Med.f. acustici. 2002-08-06.com. s. care constă în înţeparea pielii. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. 2002-09-11. Adj. Cuplaj.com.: acuratéţă s. Îngrijit. Sursa: DEX '98 ACUPUNCTÚRĂ s.com. Sursa: DEX '98 ACUPLÁRE s. Sursa: DEX-S '88 ACUPUNCTÓR. privitor la acustică. ◊ Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni. – Din it. Metodă terapeutică originară din China. accouplage.m.f. Specialist în acupunctură. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-06. acupla. exactitate în executarea unui lucru.com. în . Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. – Din fr.

. Akustomat.puţuri minere etc.) Îndată.f. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii. Acuşi. când.com. 2002-08-06. Sursa: DEX '98 ACUSTICIÁN. (Despre boli) Cu evoluţie rapidă. acoustique. acuţi. acustomate.com. şi f.. – Din fr. s. (Fam. ◊ Expr. acuşoare. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. acuşi. ♦ (Rar) Înainte cu.. subţire. adj.s. pătrunzător.. 3. -ica.com. acuto. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. v. Sursa: DEX '98 ACÚŞI adv. 2002-08-06. imediat. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo..com.. : acúşa adv.n. Calitatea de a înlesni o (bună) audiţie. Sursa: DEX '84 ACÚŞA adv. Sursa: DEX '98 ACÚT. – Din lat. 2002-08-06.. 2.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu caracter de criză. propagării şi recepţionării sunetelor. -e. Sursa: DEX '98 ACUSTOMÁT. Sursa: DEX '98 ACUŞÍCA adv. 2. s. (Muz. Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul căruia se recepţionează sunete şi se înlesneşte perceperea lor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă.com. ascuţit2. Sursa: DEX '98 ACUŞÓR. Specialist în acustică (II). 2002-08-06. ◊ Acustică arhitecturală = ramură a acusticii care studiază fenomenele legate de propagarea undelor acustice în încăperi. -uşor.. – Acuşi + suf.: -ci-an] – Din fr. [Var. = când. Dispozitiv adaptor electronic la un magnetofon pentru pornirea şi oprirea automată a aparatului. (Pop.. Diminutiv a lui ac.m.com. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Ascuţit. it. acuşi. care asigură înregistrarea numai atunci când se vorbeşte. acousticien.] – Acu + şi. Sursa: DEX '98 .) Acuşi. – Ac + suf.com. 2002-08-06. acutus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. II. 2002-08-06.. – Din germ. despre sunete) Înalt.com. acusticieni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-06. [Pr.

cu urmărirea. – Din fr. Caz gramatical care are ca funcţiune specifică exprimarea complementului direct şi a unor atribute. Trimis de ana_zecheru#yahoo. care învinuieşte.com. 2002-08-06. vb.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. trimiterea în judecată şi susţinerea învinuirii în faţa instanţei în anumite cauze penale. Sursa: DEX '98 ACUZATÓR. (Persoană) care acuză.ACUZÁ. s. în care subiectul este la acuzativ. 2002-08-06. accusare. Acuzare. pârât. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Concr. lat.com. 2002-08-06. Persoană învinuită de ceva. Sursa: DEX '98 ACUZÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oare.com. contra căreia s-a introdus o acţiune în justiţie. Tranz. acuze. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acuza. s. acuzatori. adj. acúz.) Parte care acuză la un proces. a învinovăţi. învinuire. Sursa: DEX '98 . ◊ Acuzator public = persoană însărcinată.com. 2002-08-06. -te. a vădi.m. Sursa: DEX '98 ACUZÁRE. acuzări. iar predicatul la infinitiv. – Din acuza (derivat regresiv). Sursa: DEX '98 ACUZÁŢIE. A învinui. -Ă. lat..m. învinovăţire.) Acuzare. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei. Sursa: DEX '98 ACUZATÍV s. – Din fr. accusation. accuser. învinuire. accusatif. – Din fr. s.com. acuza. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. -OÁRE.com. acuzaţii. 2. accusatio. învinovăţire. s.f. (Franţuzism) A arăta. acuzaţi. a manifesta. – Din fr. I. accusateur. lat. accusativus. în împrejurări excepţionale. Sursa: DEX '98 ACÚZĂ. 2002-08-06.n. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. s. – V. acuzaţie. şi f. echivalentă cu o propoziţie completivă directă.f. şi f. acuză. (Livr. 2002-08-06. inculpat. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcţie sintactică specifică anumitor limbi. 2002-08-06.

Acvadag. aquanaute. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. ţinându-se de o coardă fixată dinaintea planşei. Sursa: DEX '98 ACVAMARÍN s. acquaplane. 2. aquanautique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACVAFORTÍST. – Din fr. Maricultură. adj. Sursa: DEX-S '88 ACVADÁG s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. îi imprimă diferite moduri de alunecare pe apă.n. Procedeu de gravură care constă în corodarea unei plăci de cupru (pe care în prealabil s-a trasat un desen) cu ajutorul acidului azotic. Trimis de tavilis#yahoo. folosită ca piatră preţioasă. – Din it.m. 2002-08-06. -te.com. 2002-05-24.n. adj. căreia sportivul. : -na-u-] – Din fr. remorcată de o ambarcaţie cu motor. Sursa: DEX-S '88 ACVANAÚTIC. – Din it. [Pr.com. Sursa: DEX-S '88 ACVAPLÁN s. acquafortiste. – Din it.com. -Ă.com. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acquaforte. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 1. acvafortişti. : -na-ut] – Din fr.com. acvanautici. acquafortista. s. -ste. fr. 2002-09-11.com. Varietate limpede de beril de culoare albastru-deschis sau verzuie. (Concr. aquaculture. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. -Ă. – Din germ. Gravor în acvaforte (1).com. Sursa: DEX '98 ACVANAÚT. Planşă de lemn. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [Pr.n. şi f. 2002-08-09. Soluţie de grafit coloidal folosită ca strat conductor pe suprafaţa interioară a părţii tronconice a tuburilor catodice. Sursa: DEX '98 ACVAFÓRTE s. 2002-09-11. De acvanaut. Sursa: DEX '98 .f.ACVACULTÚRĂ s. 2002-08-06. acquamarina. acvanauţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Gravură obţinută prin acvaforte (1).com. 2002-08-06. 2002-09-11.

Sursa: DEX '98 ACVÁTIC. 2002-08-09. 3. încălzite la exterior de agentul de încălzire. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-09. care trăieşte în apă. – Din lat. fr. Sursa: DEX-S '88 ACVÁRIU. s. -ist. aquaticus. acvarişti.com.f.ACVARÍST. adj. 2002-09-11. 2. -Ă. care imită desenul în tuş. 1. 1. De apă. Sursa: DEX-S '88 ACVARÍSTICĂ s.m. 2002-08-09.com. 1. adj. Creşterea peştilor în acvariu. Sursa: DEX '98 ACVATUBULÁR.n. – Din fr. ♦ Sală sau clădire care adăposteşte astfel de bazine. acquatypie. 2. acvatici. Persoană care creşte peşti în acvariu. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . aquarium. şi f. – Din it. – Din lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în care se ţin plante sau animale acvatice vii în condiţii asemănătoare cu cele din natură. Instituţie ştiinţifică specializată în studiul animalelor acvatice.f. Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri. ◊ Mediu acvatic = apă ca mediu de viaţă. în care forma de cupru se pregăteşte prin gravare manuală şi coroziune chimică. aquario. Sursa: DEX '98 ACVATIPÍE s. -e. Procedeu de tipar de artă care imită pictura în acuarelă. -Ă. Aquarist. Format din apă.com. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din germ. 2. Gravură obţinută prin acvatintă (1). acvatubulari. Vas sau bazin de sticlă sau de ciment cu apă. 2002-08-09. acquatinta. Procedeu de gravură cu acid azotic. germ.com. aquatique. -ste. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ACVATÍNTĂ s. (Despre cazane de abur) În care apa circulă prin ţevi fierbătoare. 2002-08-09.com. Cf. it.com. acvarii. în scopuri ştiinţifice sau pentru a fi prezentate publicului.com. -Ă. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Aquaristik. acquatubulaire. – Acvariu + suf. s.

Care conţine apă. pătrunzătoare. Sursa: DEX '98 ACVITANIÁN. – Din fr. acvilide.ACVIFÉR. considerat şi primul etaj al miocenului. aquilo. Strat acvifer. subst. -Ă. adactylie. 2002-08-09. adj.. Adj. cu gheare puternice şi cu aripi lungi şi ascuţite. cu ciocul drept la bază şi încovoiat la vârf. fr. aquila. Malformaţie congenitală care constă în absenţa tuturor degetelor.com. 2. 2002-08-09. acviline.f. – Din lat. crivăţ. -onis. pajură. Stemă reprezentând o acvilă (1). Sursa: DEX '98 . it. s. – Din fr.f. (În sintagmele) Nas acvilin = nas coroiat (ca ciocul acvilei 1). Privire acvilină = privire aspră. 2002-08-09. -Ă.) pasăre care face parte din această familie. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aquifère. acvile. 2. Vânt de miazănoapte. pajură. adj. (La pl. 2002-08-09.com. [Pr. 2002-08-09. aquilinus. acviferi.) Familie de păsări răpitoare. aquilon. it. [Pr. (Geol. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aceră (Aquila). mari.com. având ca tip principal acvila (1).com.n. : -gi-e-] – Cuv. 2002-08-09. Gen de păsări răpitoare de zi. Ultimul etaj al oligocenului. acvitanieni. aquilin. Subst. Sursa: DEX '98 ACVILÓN s. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Mai puţin lent decât adagio. (şi la sg. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADACTILÍE s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. colţul gurii ajungând sub ochi.com. aquilidés. – Din fr. -e. s. Sursa: DEX '98 ADAGIÉTTO adv. care aparţine acvitanianului. Care se referă la vârsta şi la formaţiile acvitanianului (1). adj. din familia acvilidelor.f. -e. 2002-08-06. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) 1. lat. aquila. Sursa: DEX '98 ACVILÍDĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. tăioasă (caracteristică acvilelor 1). aquitanien. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din lat. – Din fr. Sursa: DEX '98 ACVILÍN. : -ni-an] – Din fr. Sursa: DEX '98 ÁCVILĂ.com. 2002-08-09.

şi f. 1. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. umblau în pielea goală. Sursa: DEX '84 ADAMÁSCĂ s. (a)damascus. s. adamantine. 2002-08-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -um „din Damasc”.: -gi-o] – Din it. adamante. (Pop. Sursa: DEX '98 ADAMANTÍN. ♦ Prima parte lentă.) Maximă. – Din fr. 2002-08-09.com. -Ă. sub cuvânt că au recâştigat puritatea originară.) Smalţ dentar. (Livr.n. -a. (Înv. Sursa: DEX '98 ADAMANTÍNĂ s. 2002-08-09. aforism.f. adamantŭ. Doctrina adamiţilor. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) În tempo lent. -Ă. rar.com. -e.com. adamaska. (Despre luciul mineralelor) Diamantin. – Din sl. adamantini. s. 2002-09-11. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creştinismului. fr. adamiţi.com. adagium. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adage. s.. – Din rus. Sursa: DEX '98 .com.m. Sursa: DEX '98 ADAMÍSM s. 2002-08-09.f. 2002-08-09. [Pr.com.com.n. 2002-08-09. S. (Anat. executată de doi solişti. adamantinus. Sursa: DEX '98 ADÁGIU. adamantin. 2. adj. 2002-08-09. adagii. – Din lat. Sursa: DEX '98 ADAMÍT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. adamite. ai cărei adepţi.n.n. engl. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. adagio. – Din lat.com. ţesută cu flori. s. sentinţă. adamisme. într-un balet clasic („pas de deux”). (Parte dintr-o) compoziţie muzicală care se cântă într-un tempo lent. Sursa: DEX '98 ADAMÁNT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ADÁGIO adv.) Stofă scumpă de mătase.) Diamant (1).n.

f. 2002-08-09. lat. 2002-08-09. la radio. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care a fost transformat pentru a corespunde anumitor cerinţe sau pentru a fi întrebuinţat în anumite împrejurări. Tranz. – Din fr. adj. -te. Gaz de luptă lacrimogen. în expr. 2002-08-09. – Din fr. adăuga. Însuşirea de a fi adaptabil. Sursa: DEX '98 ADAPTÁ. 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADÁOS. – Adaptabil + suf. care este potrivit . ♦ (Reg. Ceea ce se adaugă la ceva. a unui text literar. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. a (se) deprinde. Sursa: DEX '98 ADAPTÁT. vb. Sursa: DEX '98 ADAPTÁBIL. în vederea reprezentării lui pe scenă. 1. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare.com. -Ă. adj. (concr. ecranizare etc. care provoacă strănutul.ADAMSÍTĂ s.] – V.. adaptaţie.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-09. [Var. A transforma pentru a corespunde anumitor cerinţe. 2002-08-09. s. şi tranz.com. 2. adapta. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei. acomodabil. adaosuri. Tranz. 1.) lucru modificat. adaptabili. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3.com. a face potrivit pentru întrebuinţare în anumite împrejurări.) A porni într-adaos = a rămâne însărcinată. în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologice ale vieţuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 2. 3. Sursa: DEX '98 ADAPTABILITÁTE s. adamsite. într-un film. Sursa: DEX '98 ADAPTÁRE. completare. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. adáus s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. a face să se potrivească. şi refl. adaptez. Sursa: DEX '98 ADÁOGE vb. 2002-08-09. v. -e.com. (Biol. a (se) obişnui. adaptaţi. adaptări. Refl. -itate. Care se poate adapta sau acomoda (uşor). adaptable. ajustat. – V. s. A (se) acomoda. 1. -Ă. adaoge.f.com. adaptare. supliment. adapter.n.f.) Proces de modificare a organismelor vii. III.) A (se) transforma prin adaptare (2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. (Biol.

– V. (Despre textele literare) Căruia i s-au adus modificări în vederea reprezentării lui pe scenă. 2002-08-09. (Despre organisme) Care a suferit un proces de adaptare (2). v.com.com. 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADÁUS s. v. adaos. v. I.n. Sursa: DEX '98 ADAPTÍV. Sursa: DEX '98 ADĂOGÁRE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Adapta + suf. 2002-08-09.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adăuga. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3.n. adaptaţii. Sursa: DEX '98 .f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adăuga. – Din fr.f. 2. adăugare. adaptivi. Sursa: DEX '98 ADĂOGÁ vb. s. Sursa: DEX '98 ADĂLMÁŞ s. -Ă. Care se poate adapta. aldămaş. adaptation. IV. Sursa: DEX '98 ADĂOGÍ vb. 2002-08-09. 2002-09-11.com.com. Circuit electric intercalat între un generator sau un transmiţător şi un receptor pentru a le adapta unul la altul. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. v. 2002-08-09. adaptoare.n. Sursa: DEX '98 ADAPTÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.pentru ceva. adapta. v. Adaptare (1). 2002-08-09. 2002-08-09. adapteur. -iv. – Din fr.com. s. a utilizării ca scenariu de film etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX-S '88 ADAPTÁŢIE. -e.com.com.

◊ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene.f. 2002-08-09. adăpostesc. 2002-08-09. adăpători. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz.f. p. jgheab sau instalaţie de adăpat. A se adăpa la izvoarele ştiinţei sau ale culturii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo.[Prez. 2002-08-09. (Despre animale) A bea apă. ♦ Refl.com. Sursa: DEX '98 ADĂPÓST.com. Loc unde se adapă animalele. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adăposturi. a-şi găsi refugiu. s. Sursa: DEX '98 ADĂPÁT s. ind. gener.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . orice loc unde se adăposteşte cineva. Sursa: DEX '98 ADĂPOSTÍRE s. a preveni un neajuns.n. v. Tranz. Sursa: DEX '98 ADĂPĂTOÁRE. 2002-08-09. adăpa. a se ascunde într-un loc ferit... A da apă de băut unui animal. Sursa: DEX '98 ADĂPÁ. adăugare.com. – V. -ătoare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. = a (se) adăposti.com. 2002-08-09.n.f. adăp. vb. 2002-08-09. adaquare. adăposti. 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADĂPÁRE s.f.com. vb. adăpa. ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum. I. ◊ Expr. Acţiunea de a (se) adăposti şi rezultatul ei. – V. a se pripăşi. fig. Acţiune de a (se) adăpa. IV. 2002-08-09. construcţie făcută ca să apere de intemperii. A pune. Loc ferit.com. A fi (sau a se pune) la adăpost de.ADĂOGÍRE s. de primejdii etc. ◊ Fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptul de a (se) adăpa. Sursa: DEX '98 ADĂPOSTÍ. şi : adáp] – Lat. a ţine la adăpost. – Din adăpost. A da cuiva adăpost. A se aşeza. ♦ Refl.. – Adăpa + suf. s. ♦ Ocrotire. – Lat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

: adăogá vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi tranz. şi reg. [Pr. adâncat. vb.com. compact.f. v. întins.) Faptul de a adăsta. adăugare. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: adăogáre. (A ajunge. 2002-08-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. (Înv. (Înv. adăugí vb. – V.ADĂSTÁ.] – V. vb.f. adăugíre s. III. şi : adást] – Lat.. s... 2002-08-09. şi reg. A (se) alătura. [Pr. adăugări.: -dă-u-. ◊ Expr.f. Rădăcină adâncă.com. ♦ (Adverbial.. Sursa: DEX '98 ADĂUGÍRE s. 2002-08-09. adăogíre.: -dă-u-.) Profund. (În sintagma) Ediţie adăugită = ediţie care a fost completată cu material nou. afund. adáug. 2. cavităţi sau lucruri concave) Al cărui fund se află la o distanţă (relativ) mare de marginea de sus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Sursa: DEX '98 ADĂUGÁRE.com. adâncos. a face să sporească. adăugite. I. vast. a trăi etc. ♦ A spune sau a scrie ceva în continuare sau în completare. adastare. Sursa: DEX '98 ADĂUGÍ vb. adăogí. IV] – Lat. (Despre ape. – Var. adăuga. 2002-08-09. 2. (Adesea adverbial) Care se află sau se întinde departe (în interior sau în linie orizontală). I. – Var. adáoge vb. : -dă-u-] – V. adăugi. a da în plus.com. adăsta. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADĂUGÍTĂ. adăst. IV v. a (se) reuni. fig. 2002-08-09. ♦ Greu de străbătut. des.) până la adânci bătrâneţe = (a trăi) până la o vârstă înaintată. adâncit. a (se) alipi. Tranz. 1. [Prez. Refl. I. ind.com. adj. Sursa: DEX '98 ADĂSTÁRE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (1) adânci.com. Adj. -Ă.) A aştepta. de suprafaţă. adăuga. Acţiunea de a (se) adăuga. A mai pune peste. 1. Pădure . 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADÂNC. ◊adaugere. (II) adâncuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ADĂUGÁ. adj. I. A privi adânc.n.com.

distanţă de la suprafaţa sau de la gura unei adâncituri sau ape până la fundul ei. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Adesea adverbial) Care ţine de esenţa. adânc. aduncus. 2002-08-12.. a înainata spre interior. Din adâncul sufletului (sau al inimii. 1. Refl. Acţiunea de a (se) adânci. v. 3. A (se) face mai adânc. intens. Desăvârşit. – V. 2002-08-12. Tranz. 2. – Lat. 1.) parte adâncă.). Sursa: DEX '98 ADÂNCĂTÚRĂ s. vb.) Depărtare mare. Fig. loc ascuns. intensitate. adesea adverbial) Făcut prin înclinarea mare a corpului. (Despre plecăciuni. Tranz. (Despre senzaţii. Sursa: DEX '98 ADÂNCÍME. adânci. I. ♦ Fig. Fig. a fi absorbit (de. (concr. Sursa: DEX '98 ADÂNCÍRE. a analiza în profunzime. s. şi refl. afunzime.). A se cufunda (în. adâncitură. profund. (La pl. (Concr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A cerceta. Sursa: DEX '98 . 5. v.com. A se intensifica. 4.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ext.f. a se face nevăzut. adâncaţi. deplin. de fondul lucrurilor.. a (se) săpa în adâncime.f.f. aşezat departe. 1. adânca. S-a adâncit în pădure. profunzime. – Adânc + suf. p. temeinic. I] – Din adânc. O linişte adâncă. foarte mult. IV. 2002-08-12. adj. Parte adâncă. adâncime (considerată vertical). A pătrunde în adâncime. ◊ Expr. adânci.com. afundătură. afund. Fig.. serios.com. 6. abis. Fig. 2. -te. timbru. afundiş. S. Faptul sau însuşirea de a fi adânc..com. Tărie. A adânci o problemă. s.) Loc ascuns. 2002-08-12. adâncesc. 2002-08-12. profund. depărtat. al fiinţei) = din tot sufletul. Sursa: DEX '98 ADÂNCÁT. adâncimi. Sentiment de o mare adâncime. Sursa: DEX '98 ADÂNCÁ vb. jos. Sursa: DEX '98 ADÂNCÍ. saluturi etc. a aprofunda.com. ♦ (Adesea adverbial) Care vine sau pare că vine din interior. Trimis de ana_zecheru#yahoo. spaţiu întins. adâncită. 3. (Despre voce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. profund. 3. 2.com. forţă. 2002-08-12.n. -Ă. ♦ Prăpastie. (Rar) Adânc. -ime.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a studia. adânciri. ♦ Fig. – V. loc situat departe (spre interior). adesea adverbial) Grav. Fig. sentimente etc. [Var.adâncă.) Puternic. total. Trimis de ana_zecheru#yahoo. străfund. ton. 4. II. Refl.: adâncá vb. Suspin adânc.

-OÁSĂ.com.f. Sursa: DEX '98 ADECVÁ. adânciţi. s. – Adânci + suf. Sursa: DEX '98 ADÂNCÓS. 2002-08-09. 2002-08-12.] – Adânci + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. conice. Sursa: DEX '98 ADDÉNDA. s.com. adânci. (Neobişnuit) Adânc.com. Sursa: DEX '98 ADÉCĂ adv. -tură. -te. -oase. addenda. addende. -Ă. 2002-08-09. 2002-08-12. adj. (Latinism) Ceea ce se adaugă la o lucrare pentru a o completa. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Addenda corrige = addenda prin care se şi corectează unele greşeli dintr-o lucrare. adecvez. şi refl.com. adj.f.f.ADÂNCÍT. – Din lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -os. Sursa: DEX-S '88 . -Ă. Sursa: DEX '98 ADECUÁT. 2002-08-12. Sculă aşchietoare pentru prelucrarea suprafeţelor frontale plane. – Adânc + suf. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. scobită a unei suprafeţe. v. Adânc. Parte adâncită. adică. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv) – adecváre s. 2002-08-09. adâncituri. cilindrice. scufundătură. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADÂNCITÚRĂ. -tor. IV. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.com. – V.: adâncătúră s.com.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adâncoşi. adâncitoare. [Var. adecvat.com.com. profilate. adj. Tranz. Sursa: DEX '98 ADÂNCITÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. -OÁRE.f. Acţiunea de a (se) adecva. Sursa: DEX '98 ADEMENÍRE. -oáre adj.] – Din fr. nimerit. -eală. 2002-08-09. Trimis de cata#francu. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: (reg. [Var. ademeniţi. adaequatus. ademeni. ♦ (Fil. s.f. a momi. 2002-08-09. Sursa: DEX '98 ADEMENEÁLĂ. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ADEMENITÓR. (concr. -oare. corespunzător. -te.com.com.ADECVÁRE.: (reg.] – V.] – Ademeni + suf. adj. Sursa: DEX '98 ADECVÁT. ispititor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.) faptă sau vorbă prin care se ademeneşte.com. (Rar) Luare în posesiune sau acceptare a unui beneficiu. ademenitori. [Var. Tranz. Care este atras.) adimenitór. Ademenire. IV] – Cf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. ademeni. adv. [Var.: (reg. Sursa: DEX '98 ADEMENÍT.) adimení vb. -ă adj. despre idei. lat. adecva. -te. a d o m á n y . 2002-08-09. [Pr.) adimenít. -Ă. s. [Var. Care ademeneşte.] – V. ademeneală.. Sursa: DEX '98 ADEMENÍ. -ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a înşela pe cineva.} Care corespunde fidel obiectului.com. ♦ (Rar) A seduce o femeie.: adecuát. Acţiunea de a ademeni şi rezultatul ei.f. 2002-08-09. ademptio. Sursa: DEX '98 ADEMPŢIÚNE s.com. sedus. ademeniri. 2002-11-20. a tenta pe cineva. adecvări. ademption. -tor. adj. amăgitor. adéquat. 2002-08-09.) adimeníre s. s. momit. seducător. de obicei cu vorbe înşelătoare. 2002-08-09..com.com. ispitit. adj. ademenesc IV. ademeneli.: -ţi-u-] – Din fr.com. adecvaţi. a ispiti. – V.: (reg.f. lat. magh. A atrage. [Var. Potrivit. 2002-08-09. – Ademeni + suf. cunoştinţe etc.

com. adenohipofize. Sursa: DEX '98 . s. – Din fr. Afecţiune frecventă mai ales la copii (putând apărea excepţional şi la adulţi). în special asupra glandelor sexuale şi a tiroidei. 2002-08-09. adénofibrome. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adénome. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ADENÍTĂ. (Anat. – Din fr. s.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adenite.com. s. Sursa: DEX '98 ADENOÍD. adénocarcinome. privitor la acest ţesut. 2002-08-09. Care aparţine ţesutului glandular. adénite. adj. -de.f.f.com. situată la baza creierului şi având o mare influenţă asupra celorlalte glande. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADENOIDÍTĂ. 2002-08-09.com. Tumoare malignă cu punct de plecare într-o glandă. 2002-08-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de gall#fx.com.ro. provocată de o infecţie microbiană sau virotică a ţesutului glandular din regiunea nazo-faringiană.f. -Ă. – Din fr. adénoïde. Sursa: DEX '98 ADENOHIPOFÍZĂ. adénohypophyse.n. adénoïdite. Sursa: DEX '98 ADENOHIPOFÍZĂ. Tumoare glandulară benignă. Tumoare glandulară benignă.n. – Din fr. – Din fr.) Glandă endocrină cu funcţii multiple. [Pr. 2002-11-13. (Anat. – Din fr. constituită din celule epiteliale.: -no-i-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADENOCARCINÓM s. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADENÓM s. hipofiză. Inflamaţie acută sau cronică a ganglionilor limfatici. 2002-08-09.com.f. Sursa: DEX '98 ADENOFIBRÓM s. adenohipofize. adenoizi. adénohypophyse. adenoidite. – Din fr. 2002-08-09.com.) Hipofiză.

com. – Din fr. lat. Adj.m.com. al unei mişcări. la o asociaţie etc. – Din fr. adhaerens. ataşt de ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. lat. 3. (Despre state) A deveni parte la un tratat. teorii. Nume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici.com.. (Persoană sau colectivitate) care aderă la un partid. solidarizare conştientă la ceva. 2002-08-12. s. adhérence. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. al unui acţiuni. Aderenţa dintre roţile unui vehicul şi şosea. -te.com.) Forţă care menţine alăturate două corpuri aflate în contact. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. al unui ideologii. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva. Aderare. adera.m. Sursa: DEX '98 ADERÉNŢĂ. -Ă. adénopathie. – Din fr.m. 2. 2002-08-12. şi f. -ntis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. 1. I. adhaerere. Acţiunea de a adera şi rezultatul ei. Sursa: DEX '98 ADERÁ. Care se ţine strâns lipit de ceva. adepţi. 2002-08-12. aderenţe. la o mişcare. şi f. partizan al unei idei. adhérer.com. „la”) 1. cunoscându-i şi împărtăşindu-i principiile.ADENOPATÍE s. bridă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Intranz. 1.f. Sursa: DEX '98 ADERÉNT. – Din fr. 2002-08-12. adj. s. în urma unei infecţii sau intervenţii chirurgicale. adér.) Ţesut fibros care se dezvoltă în special în cavităţile seroase.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADENOTOMÍE s. vb.. Sursa: DEX '98 ADERÁRE. Sursa: DEX '98 ADÉPT. adepte.com. Sursa: DEX '98 . (Tehn.f. s. -Ă. (Med. adénotomie. 2. care se manifestă prin creşterea în volum şi inflamarea acestora.com. adhérent. s. adj. aderări. 2002-08-12. unind organe care în mod normal sunt separate. Adj. şi f. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. doctrine etc.. s. A deveni adeptul unui partid. Îndepărtare pe cale chirurghicală a unui adenom. ♦ Fenomen de legătură între beton şi oţel în construcţiile de beton armat. 2. A se ţine strâns lipit de ceva. 2002-08-12. aderenţi. (Cu determinări introduse prin prep.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ADÉSEA adv. : adés. adeveri. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. însă aproximativă. netăgăduit. adesea. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în opoziţie cu greşit) Drept. – V. Sursa: DEX '98 ADÉS adv. adermine.com. 2.com. (Med. corect. 2002-08-12. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni. I. real.ADERMÍNĂ s. – Din fr. Sursa: DEX '98 ADEVĂRÁ vb.f. independent de subiectul cunoscător. Sursa: DEX '98 ADEVĂRAT. adv. 2002-08-12. 4.com. Adevăr relativ = reflectare justă. lumii obiective. v. – Lat. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADÉSEORI adv. (Adesea adverbial. ceea ce corespunde realităţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 2. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. Justeţe. ad + de + verum. -Ă. care corespunde realităţii. just.com.com. ◊ Loc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adése adv. adeseori. : -se-ori] – Adese + ori. Adesea. (În opoziţie cu fals) Veritabil. în repetate rânduri. oglindire fidelă a realităţi în gândire. Sincer. adv. Sursa: DEX '98 . ◊ Adevăr obiectiv = conţinutul obiectiv al reprezentărilor omului. Sursa: DEX '98 ADEVĂR. v. adevăra.] – A3 + des2.) Vitamina B6. ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate. [Pr.com. 3. v. 1. 2002-08-12. de fapt. adj. limitată a realităţii. Cu adevărat = într-adevăr. Concordanţă între cunoştinţele noastre şi realitatea obiectivă. [Var. ◊ Loc. De multe ori. Sursa: DEX '98 ADÉSE adv.com. adesea. neprefăcut. Într-adevăr sau în adevăr = în realitate. 2002-08-12. des. exactitate. adevăruri. adevăraţi. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autentic.com. Viitorul a confirmat adevărul calculelor sale. incontestabil. 1.

Ţesut adeziv.: -zi-u-] – Din fr. A (se) confirma. s. s. adhésivité. ◊ Expr. -onis. 2002-08-12. lat.f. adeveriri. adhésif.f. a (se) întări justeţea. -tor.com. s. 2002-08-12.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în . 2002-08-12. -inţă. Sursa: DEX '98 ADEVERÍNŢĂ. Faptul de a (se) adeveri. Anume pentru acest scop. S.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adeziuni. – V. solidarizare conştientă (cu ceva). [Pr. Dovadă scrisă de recunoaştere a unui fapt. Sursa: DEX '98 ADEZIÚNE. 2. I] – Din adevăr. Atracţie între două suprafeţe aflate în contact foarte strâns. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. exactitatea unui fapt sau a unei afirmaţii.. Sursa: DEX '98 ADEZÍV.ADEVERÍ. în expr. 2002-08-12. şi refl. Adj.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. adeverinţe. adezivi. a unui drept. 2002-08-12.f. Produs care permite încleierea a două suprafeţe din acelaşi material sau din materiale diferite. Care adevereşte. adhésion. 2. 1. -OÁRE. Sursa: DEX '98 AD-HÓC adv. – Adeveri + suf. a (se) susţine. – Din fr. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. adeveritori. care acţionează la distanţe relativ mici. Sursa: DEX '98 ADEVERITÓR. IV. 2002-08-12. vb. adeveresc. [Var. Sursa: DEX '98 ADEZIVITÁTE s. care aderă. 1. Sursa: DEX '98 ADEVERÍRE. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. ataşare (la ceva). Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f.m.com. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de circumstanţă. A-şi da adeziunea (la ceva) = a adera (1). Tranz. (Despre materiale) Care stă strâns lipit de ceva. ♦ A (se) dovedi ca adevărat. datorită forţelor intermoleculare. ◊ (Adjectival. Fig. adj. – Adeveri + suf. Însuşirea de a fi adeziv. adhaesio. adeveri. -oare. adj. Aderare.: adevărá vb.

Care se înrudeşte. 2. A cânta cu glas stins. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 4. : -di-a-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. -te. ad hoc. Intranz. 2002-08-12. adiabatique. diată. Aparat simplu pentru efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere. (Reg. la nevoie.com. adjacent.com. 1. adiacenţi. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADIÁTĂ s.: -di-a] – Lat. adiatoare.com. -ntis. – Din lat.f. adiabate.com. [Pr.f. [Pr. adiabate. a atinge uşor.) la dică = a) la drept vorbind. -Ă. Tranz. [Pr. 2.) A clătina. adicătelea. a mişca uşor. 3. Curbă care reprezintă grafic o transformare adiabatică. Sursa: DEX '98 ADIABÁTĂ. ◊adiliare. adj. Sursa: DEX '98 ADIABÁTIC. Sursa: DEX '98 ADÍCĂ adv.n. (În sintagma) Unghiuri adiacente = unghiuri care au acelaşi vârf. 1. (rar) a aburi. 3 adíe.com. a murmura. o latură comună şi se află de o parte şi de alta a laturii comune. : -di-a-] – Din fr. 2002-08-12. fără a ceda sau a primi căldură din exterior. adjacens. -ce. Şi anume. [Acc. şi: . pers. La urma urmei. adicălea. Sursa: DEX '98 ADIACÉNT. mai bine zis. Intranz. în definitiv. ◊ Expr. (despre miros) a veni în unde uşoare. 2. v. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Substantivat) La (o) adică sau (reg. [Pr.com. s. 2002-08-12. 2002-08-12. cu alte cuvinte. (Despre vânt) A sufla lin. : -di-a] – Din fr. (Despre fenomene fizico-chimice) produs în interiorul unui sistem închis. adj.1857 (la Iasi şi la Bucureşti) şi au cerut unirea ţărilor româneşti. Intranz. 2002-08-12. va să zică. uşor.com. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) A mângâia. [Pr. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADIATÓR. se învecinează. adiateur. s. Sursa: DEX '98 ADIÁ. b) în momentul hotărâtor. (Reg. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Fig. : di-a-] – Din fr. I. adiabatici. ca să spun adevărul.

: -di-e-] – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-12. -Ă. adieri.com. Sursa: DEX '98 ADÍCĂTELEA adv.f. ademenit. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.] – Et. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. s. 2002-08-12.com. -OÁRE.com.com. adj.com.: (reg.] – Adică + te + le + a. 2002-08-12. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.com. 2002-08-12.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. nec. adia.com. 2002-08-12. – Adică + le + a. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADIMENITÓR.com. IV v. ademenitor. (Pop. ademeni.com. [Var.) adécă. dícă adv. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Var.) Adică. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADIMENÍT. v. Sursa: DEX '98 ADÍCĂTELE adv.ádică. Scădere accentuată a forţei musculare. Sursa: DEX '98 ADINAMÍE s. 2002-08-12. 2002-08-12.: adícătele adv. v. care apare în cursul unor boli grave. Suflare lină (de vânt). adynamie. – Din fr. abur. v. Sursa: DEX '98 ADIMENÍ vb.) Adică. Sursa: DEX '98 ADIÉRE. adicătelea. Sursa: DEX '98 ADÍCĂLEA adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ademenire. Sursa: DEX '98 ADIMENÍRE s. abureală. (Pop. Sursa: DEX '98 . 2002-08-12.

-ce. adj. de grăsime. – Din it.com.. ◊ Ţesut adipos = ţesut conjunctiv format din celule pline cu grăsime. ◊ Expr. Care ţine locul titularului. Lipsă parţială sau totală a senzaţiei de sete.com. adineauri.] – Lat. Rămas bun (pentru totdeauna)..com. fr. Sursa: DEX '98 AD-INTERIM adj. rămâi cu bine. 2002-08-12. invar. Ministru ad-interim. folosit ca materie primă pentru fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. 2002-08-12. (În sintagma) Acid adipic = acid bibazic saturat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. v. ♦ (Ir. ad + de + in + illa + hora. interimar. adipici. Sursa: DEX '98 ADIPOZITÁTE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-12. adipsie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.. – Loc. Sursa: DEX '98 ADIPÓS. addio. Sursa: DEX '98 ADINEÁURI adv. 2002-08-12. 2002-08-12.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) S-a terminat cu. 2002-08-12. adj.com. s-a sfârşit cu.ADINEÁORI adv. 2002-08-12. -oase. de curând. -OÁSĂ. adipoşi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-12. – Din fr. Sursa: DEX '98 .f. [Var.com.: adineáori adv. adipeux. Cu puţin înainte.. – Din fr. Îngrămădire patologică de grăsime într-un ţesut celular subcutanat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adipique. Sursa: DEX '98 ADÍO interj.. ◊ (Substantivat) Un trist adio. care este provizoriu. Sursa: DEX '98 ADÍPIC.com. – Din fr. A-şi lua adio de la ceva = a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna. adieu. adiposité. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 ADIPSÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Care prezintă caracteristicile grăsimii. -Ă. gras.

: -ti-o-] – V.) Adunare.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. addition. [Pr. a unei constante. [Pr. Sursa: DEX '98 ADIŢIONÁRE. adăugat. Sursa: DEX '98 ADITIVITÁTE s. adăugare. – Din fr. 2002-08-12.) Referitor la operaţia de adunare..com. 2002-08-12. a unei funcţii etc.f.ADITÍV.com. Acţiunea de a adiţiona şi rezultatul ei. additionnel. 3. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. Adj.: -ţi-o-] – V. -e. adiţiona. (Chim. -itate. S. 1. additionner. adiţionez. -Ă.com. 2002-08-12. 2002-08-12. -e. adunare. aditivi. additif.. Adunat.f.) Adăugare. 1. adj. de a fi aditivă (1). – Aditiv + suf.: -ţi-o-] – Din fr. 2002-08-12.com. – Din fr. adj. 2. Sursa: DEX '98 ADÍŢIE s. vb.com. Proprietate a unei mărimi. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adiţionaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. s. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adiţiona. (Fiziol. Sursa: DEX '98 . additio. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. -Ă.n.com. a adăuga. Act adiţional. ◊ Reacţie de adiţie = reacţie chimică prin care se introduc atomi sau molecule într-o moleculă cu caracter nesaturat. Sursa: DEX '98 ADIŢIONÁ. Sursa: DEX '98 ADIŢIONÁT. -Ă. lat. 2002-08-12. Taxe adiţionale. Sursa: DEX '98 ADIŢIONÁL. adiţionali. (Mat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. [Pr.n. Care se adaugă sau care trebuie adăugat. în sintagma) Adiţie latentă = apariţie a unei reacţii fiziologice într-un organism în urma unor excitaţii succesive. sumaţie. adiţionări.f. A aduna. Substanţă care se adaugă la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietăţile sau pentru a obţine noi calităţi. I. s. (Mat.

(Gram. -Ă. Sursa: DEX '98 ADJECTIVÁ.f.. -iza. Sursa: DEX-S '88 ADJECTIVÁL. -ă adj. a (se) adjectiviza. I. 2002-08-12. -te. adjective.f. adjectivali.com.com. – Adjectiv + suf. Sursa: DEX '98 ADJECTIVIZÁT. adjectiva. care însoţeşte un adjectiv determinant al unui substantiv articulat sau al unui nume propriu. – ajectiváre s. s. adjectivizat. Transformat în adjectiv. Sursa: DEX '98 ADJECTIVÁRE. Care este exprimat printr-un adjectiv. Adjectivat. adjectivizaţi. Refl. şi tranz. ♦ Care îndeplineşte funcţia de adjectiv. – Din adjectiv. -ă adj. adjectif. adjectival. ◊ Articol adjectival = articol hotărât. adjectivát. Trimis de cata#francu. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi tranz. 2002-11-20. -Ă. – V. Trimis de cata#francu.. 2002-11-20. acordându-se cu ele în gen. vb. adjectivum. adjectivez.com. Faptul de a (se) adjectiva. Locuţiune adjectivală. Adjectivare.com. Sursa: DEX '98 ADJECTIVÁT.f.ADJECTÍV.n. adj. Trimis de cata#francu. s. Sursa: DEX '98 ADJECTIVIZÁ.com. Sursa: DEX '98 . Refl.adjectivizáre s.) A (se) adjectiva. – V.f..com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adjectivări.com. -e. 2002-08-12. 2002-11-20. vb. 2002-11-20. – V. adjectiviza. cu forme speciale. adj. adjectivaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. Atribut adjectival.com. adjectivizát.) A (se) transforma în adjectiv. -Ă. (Gram. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX-S '88 ADJECTIVIZÁRE. adjectiviza. Parte de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect sau a unei fiinţe şi determină numele acestora. adjectivizări. 2002-09-11. – V. -te. I. adjectiva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adjectivizare. adjectivizez. 2002-09-11. adj. număr şi caz. – Din fr. – Din fr.

adjudecări. adjudecatari. 2002-08-12. Sursa: DEX '98 ADJUDECÁ. Sursa: DEX '98 .com. Sursa: DEX '98 ADJUDECÁŢIE. Care face parte din conducerea unei instituţii. adjudecation. [Pr. vb. Sursa: DEX '98 ADJURÁŢIE. Adjunkt. adăugare. implorare. 2002-08-12.. şi f. -OÁRE.f. a d j u d i c a t a i r e . fr. adj. Acţiunea de a adjudeca. adjoncţiuni. – Din lat. – Din fr. -Ă.com. s. adjuncţi.f. adjuratio. 2002-08-12. lat. adjudicare. adjúdec. adjudeca.ADJONCŢIÚNE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. la o licitaţie publică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adjonction. s. – Din fr. s. adjuraţii. -oare. – Din germ. 2002-08-12. adjudecători.: -ţi-u-] – Din fr. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I.com. 2002-08-12.com. A atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitaţie persoanei care oferă preţul cel mai mare. 2002-08-12. s. Unire. – Cf.m. Sursa: DEX '98 ADJUDECATÁR. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. adjudicateur. fr. şi f.f.com. adjunctus. o antrepriză etc. -Ă. 2002-08-12. s. Sursa: DEX '98 ADJÚNCT. Persoană care face adjudecarea la o licitaţie publică. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. – V. ◊ (Substantivat) Adjunctul directorului. adjuration. s. Sursa: DEX '98 ADJUDECÁRE. Tranz. Sursa: DEX '98 ADJUDECĂTÓR. Act prin care se adjudecă un obiect. a unei întreprinderi sau a unui serviciu din cuprinsul acestora. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Persoană căreia i se adjudecă un bun la o licitaţie publică. Formulă a exorcismului care începe cu cuvintele „adjuro te”. -e. având funcţia imediat subordonată titularului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din lat. ♦ Rugăminte insistentă.com. 2002-08-12. adjudecaţii. adjudicatio.

administrări. I. 2002-08-12. 2002-08-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Ieşit din uz) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului. 1. A conduce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. Sursa: DEX '98 ADMINISTRÁ. administrer. lat. – Din fr. -Ă. după plac. (Jur. s. administrez. 2002-08-12. -e. adjutanţi. – V. (Rar) Persoană care se află sub conducerea cuiva. administratif.com. aghiotant. a gospodări o întreprindere. a cârmui.f. o instituţie etc. 2002-08-12.com. 2002-08-12.com. Sursa: DEX '98 AD LIBITUM adv. privitor la administraţie. – Loc.com. 2002-08-12. ofiţer care face parte dintr-un stat-major. întocmai. persoană având acest grad ♦ Cel mai mare grad de subofiţer. -Ă. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. textual. 2002-08-12. Care aparţine administraţiei. ♦ Care emană de la un organ de administraţie. Acţiunea de a administra. literă cu literă. administra.m. – Din fr. administrativus. Sursa: DEX '98 ADMINISTRATÍV. -te. Sursa: DEX '98 . după faptă.com. ◊ Pe cale administrativă = prin organele administraţiei de stat. adj.com. 2. administrativi.ADJUTÁNT. oricum.com. adjudant. : în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AD LÍTTERAM adv. -Ă. s. administra. – Loc. literal. vb. administrare. s. – Din fr. Ofiţer ataşat unui comandant sau unui şef militar într-o unitate militară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. administraţi. persoană având acest grad. A da unui bolnav un anumit medicament. lat. – V. După voie. îndeplinind atribuţii similare unui secretar. Sursa: DEX '98 ADMINISTRÁT. 3. 2. Cuvânt cu cuvânt. lat. 1.) A trage o bătaie. Sursa: DEX '98 ADMINISTRÁRE. ♦ (Ir.

ADMINISTRÁTOR, -OÁRE, administratori, -oare, s.m. şi f. Persoană care administrează, care conduce o administraţie sau un serviciu de administraţie. ♦ Persoană care conduce un serviciu în administraţia statului. – Din fr. administrateur, lat. administrator.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMINISTRÁŢIE, administraţii, s.f. 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat; secţie a unei instituţii însărcinată cu administrarea acelei instituţii. ◊ Administraţie de stat = a) formă de activitate (executivă şi de dispoziţie) a statului pentru realizarea funcţiilor sale; b) totalitatea organelor de stat prin care se desfăşoară această activitate. Consiliu de administraţie = organ colegial însărcinat cu administrarea unei întreprinderi sau a unei instituţii. 2. Parte a armatei care se ocupă cu organizarea, întreţinerea, completarea şi mobilizarea forţelor armate, precum şi cu probleme privitoare la ordinea interioară a trupelor. ♦ Conducerea politică-administrativă a unui stat, a unei regiuni etc. (ocupate), exercitată de militarii o ocupanţi. – Din (1) fr. administration, lat. administratio, (2) rus. administraţiia.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRÁ, admir, vb. I. Tranz. A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc. – Din fr. admirer, lat. admirari.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRÁBIL, -Ă, admirabili, -le, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, încântător, excelent. – Din lat. admirabilis, fr. admirabile.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRÁRE s.f. (Înv.) Admiraţie. – V. admira.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRATÍV, -Ă, admirativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care exprimă, care arată admiraţie. – Din fr. admiratif, lat. admirativus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRATÓR, -OÁRE, admiratori, -oare, s.m. şi f. Persoană care admiră pe cineva sau ceva. – Din fr. admirateur, lat. admirator.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMIRÁŢIE, admiraţii, s.f. Sentiment de încântare, de stimă, de apreciere etc. faţă de cineva sau de ceva; admirare. – Din fr. admiration, lat. admiration.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMISÍBIL, -Ă, admisibili, -e, adj. Care poate fi admis; acceptabil. – Din fr. admissible.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMISIBILITÁTE s.f. (Rar) Posibilitatea de a fi admis, calitatea a ceea ce este admisibil. – Din fr. admissibilité.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMÍSIE s.f. v. admisiune.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMISIÚNE, admisiuni, s.f. 1. Intrare dirijată a unui fluid într-o maşină care transformă o formă de energie în altă formă de energie. 2. Fază a ciclului de funcţionare a unor maşini, efectuată în timpul intrării agentului motor în maşină. [Pr.: -si-u-. – Var. : admísie s.f.] – Din fr. amission, lat. admissio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMITÁNŢĂ, admitanţe, s.f. Nume dat fenomenului invers impedanţei şi definit ca mărime caracteristică unui circuit de curent electric alternativ, egală cu câtul dintre valoarea efectivă a curentului electric absorbit şi valoarea efectivă a tensiunii de alimentare. – Din fr. admittance.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMÍTE, admit, vb. III. Tranz. A primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite. ♦ A da curs favorabil unei cereri. ♦ A primi pe un

solicitator, a accepta un candidat. – Din fr. admettre, lat. admittere.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMÍTERE, admiteri, s.f. Acţiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituţie de învăţământ. – V. admite.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMONESTÁ, admonestez, vb. I. A mustra cu severitate (în calitate oficială); a dojeni aspru (pe un subaltern). – Din fr. admonester.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMONESTÁRE, admonestări, s.f. Acţiunea de a admonesta şi rezultatul ei; (concr.) act, adresă oficială care conţine o mustrare etc. adresată cuiva; admonestaţie, admoniţiune (2). – V. admonesta.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMONESTÁŢIE, admonestaţii, s.f. (Rar) Admonestare. – Din fr. admonestation.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADMONIŢIÚNE, admoniţiuni, s.f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. admonition, lat. admonitio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNÁT, -Ă, adnaţi, -te, adj. (Bot.; despre unele organe) Crescut pe ceva, care se adaugă. – Din lat. adnatus, fr. adné.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNOTÁ, adnotez, vb. I. Tranz. A face însemnări pe marginea unui text, care să explice, să întregească textul respectiv. – Din lat. adnotare, annotare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNOTÁRE, adnotări, s.f. Acţiunea de a adnota şi rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregeşte un text; adnotaţie. – V. adnota.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNOTÁT, -Ă, adnotaţi, -te, adj. (Despre un text) Cu explicaţii, cu adnotări marginale. – V. adnota.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNOTATÓR, -OÁRE, adnotatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care adnotează un text. – Adnota + suf. -tor. Cf. lat. a d n o t a t o r , a n n o t a t o r , fr. a n n o t a t e u r .
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADNOTÁŢIE, adnotaţie, s.f. Adnotare. – Din lat. adnotatio, annotatio.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOGMÁTIC, -Ă, adogmatici, -ce, adj., s.m. şi f. (Adept) al adogmatismului. – Din fr. adogmatique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOGMATÍSM s.n. Sistem de gândire care este împotriva dogmelor. ♦ Sistem religios care nu admite dogmele. – Din fr. adogmatisme.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOLESCENT, -Ă, adolescenţi, -te, s.m. şi f. Persoană care este la vârsta adolescenţei. – Din fr. adolescent, lat. adolescens, -ntis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOLESCENTÍN, -Ă, adolescentini, -e, adj. (Rar) De adolescent, specific adolescentului. – Adolescent + suf. -in.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOLESCENTINÍSM s.n. (Rar) Stare, manifestare de adolescent. – Adolescentin + suf. -ism.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-11. Sursa: DEX-S '88

ADOLESCÉNŢĂ s.f. Perioadă a vieţii omului cuprinsă între vârsta pubertăţii şi cea adultă, în care are loc maturizarea treptată a funcţiunilor fizice şi psihice ale organismului. – Din fr. adolescence, lat. adolescentia.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil şi un spondeu sau un troheu, folosit în versificaţia greacă şi latină. – Din fr. adonique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADÓNIS s.m. invar. Nume care se dă (după un personaj legendar din antichitate) unui tânăr foarte frumos. – Din fr. adonis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOPTÁ, adópt, vb. I. Tranz. 1. A înfia un copil. 2. A-şi însuşi felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. 3. A accepta ceva în urma unui vot. – Din fr. adopter, lat. adoptare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOPTÁRE, adoptări, s.f. Acţiunea de a adopta. ◊ Adoptarea legilor = votare a proiectelor de legi de către organele legislative. – V. adopta.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOPTATÓR, -OÁRE, adoptatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care adoptă un copil. – Adoptă + suf. -tor.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOPTÍV, -Ă, adoptivi, -e, adj. (Despre copii) Primit în familie cu drepturi şi obligaţii de copil propriu; (despre părinţii) care au adoptat un copil. – Din fr. adoptif, lat. adoptivus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADÓPŢIE, adopţii, s.f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopţiúne s.f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADOPŢIÚNE s.f. v. adopţie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, fără limită, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORÁBIL, -Ă, adorabili, -e, adj. Plin de farmec; fermecător, încântător, minunat. – Din fr. adorable, lat. adorabilis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORÁRE s.f. 1. Faptul de a adora; adoraţie. 2. Slăvire (a unei divinităţi); venerate, cinstire, divinizare. – V. adora.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORÁT, -Ă, adoraţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Extrem de iubit. ♦ (Despre o divinitate) Slăvit, cinstit, venerat. – V. adora.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORATÓR, -OÁRE, adoratori, -oare, s.m. şi f. Persoană care adoră pe cineva sau ceva. – Din fr. adorateur, lat. adorator.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORÁŢIE s.f. Adorare. – Din fr. adoration, lat. adoratio.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-12. Sursa: DEX '98

ADORMÍ, adórm, vb. IV. 1. Intranz. şi tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn. 2. Intranz. Fig. (În limbajul bisericesc) A muri. 3. Tranz. Fig. A alina, a potoli. Cântând şi-a mai adormit foamea. – Lat. addormire.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADORMÍRE s.f. Faptul de a adormi. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc) Moarte. – V. adormi.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADORMÍT, -Ă, adormiţi, -te, adj. Care adoarme, cuprins de somn. ♦ Somnoros. ♦ Fig. Lipsit de voiciune, greoi în mişcări, moale. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc; adesea substantivat) Mort. – V. adormi.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADORMITÓR, -OÁRE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme, care provoacă somn. ♦ Fig. Plictisitor, anost, obositor. – Adormi + suf. -tor.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADORMIŢÉLE s.f. pl. (Bot.) 1. Dediţei. 2. Zorele. 3. (Reg.) Volbură. – Adormit + suf. -ea.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADPRÉS, adpresi, adj. (Bot.; despre perişori) Alipit de tulpină. – Din lat. adpressus.
Trimis de spall#snn,rdsnet,ro, 2002-03-15. Sursa: DEX '98

ADRAGÁNT s.n. Gumă vegetală secretată de un arbust spinos, folosită în farmacie. – Din fr. adragant.
Trimis de spall#snn,rdsnet,ro, 2002-03-15. Sursa: DEX '98

ADRENALÍNĂ s.f. Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică, utilizat ca medicament datorită proprietăţilor vasoconstrictoare şi stimulatoare ale muşchiului cardiac; epinefrină. – Din fr. adrénaline.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADRENÉRGIC, -Ă, adrenergici, -ce, adj. Care provoacă secreţia de adrenalină. ◊ Nervi adrenergici = nervi simpatici a căror terminatie eliberează adrenalina. – Din fr. adrénergique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADRENOCRÓM s.m. Produs de oxidare a adrenalinei, de culoare cărămizie, cu acţiune hemostatică şi tonifiantă asupra pereţilor vaselor sanguine. – Din fr. adrénochrome.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADRESÁ, adresez, vb. I. Refl. şi tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituţie etc. (cu) o invitaţie, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADRESÁNT, -Ă, adresanţi, -te, s.m. şi f. Persoană căreia îi este adresată o scrisoare, un colet etc.; destinatar. – Din germ. Adressant.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

ADRESĂ, adrese, s.f. 1. Indicaţie (pe scrisori, pe colet etc.) cuprinzând numele şi domiciliul destinatarului. ♦ Date care indică domiciliul unei persoane. ◊ Expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva. A greşi adresa = a) a nimeri în alt loc sau la altă persoană decât cea indicată; b) (fam.) a avea o părere greşită despre cineva sau ceva, a se înşela asupra cuiva. 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizaţie, o instituţie etc. 3. (Inform.) Expresie (numerică) pentru localizarea informaţiei în memorie (3). – Din fr. adresse.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-08-13. Sursa: DEX '98

2002-08-13. -oare. Intranz. 6. 4. A produce.m. Tranz. – Din fr. Sursa: DEX '98 ADSORBÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Refl. A o aduce bine (din condei) = a vorbi sau a scrie cu dibăcie. 2002-08-13. A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva. III.com. a se dovedi abil. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. adj. Sursa: DEX '98 ADUCĂTÓR.. 2. Sursa: DEX '98 . A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. adstrat. 2002-08-14.) care aduce. A face să ajungă într-o anumită situaţie.com. – Lat. absorbanţi. 3 adsoárbe.. (Lingv. IV. pers. aducători. – Din fr. Sursa: DEX '98 ADSORBÍ.com. 3.com.) Totalitatea elementelor străine care se adaugă unui idiom după constituirea lui.com. -ător. Corp pe suprafaţa căruia se fixează o substanţă prin adsorbţie. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adsorbaţi.com. adducere. a cauza. (În expr..m. s. şi refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre substanţe) A se produce o adsorbţie.com. Sursa: DEX '98 ADSTRÁT s. (Persoană. adsorber (după sorbi). a pricinui. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuţia asupra unui obiect. s. s. – Aduce + suf.n. adsorbat. a pomeni despre. 2002-08-13. lucru etc. Tranz. adúc. -OÁRE. 2002-08-13. stare. 5. diplomat într-o anumită împrejurare.ADSORBÁNT. ◊ Expr. Tranz. Tranz. vb. Sursa: DEX '98 ADÚCE. Substanţă fixată prin adsorbţie pe suprafaţa unui corp.m. adsorption.f. A lua cu sine un lucru şi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). adsorbant. ◊ Expr. a procura. 2002-08-13. 2002-08-13. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neaşteptate. şi f. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Aşi aduce aminte = a(-şi) aminti. 1. Sursa: DEX '98 ADSORBŢÍE s. – Din fr. ♦ A da unui lucru o anumită mişcare sau direcţie. Fixare şi acumulare a moleculelor unui gaz sau a unui lichid pe suprafaţa unui corp solid.

adulari. v.rdsnet.com. Trimis de cata#francu. 2002-08-13.f. s. Construcţie hidrotehnică destinată transportării unui fluid de la punctul de captare până la cel de folosire. – V. s. Tranz. m.: aducţiúne s. Trimis de cata#francu.I. s. adulateur. ◊ Aducere-aminte = amintire. aduceri. adulez. – Din fr. adj. Amestec cristalin în care o substanţă este înglobată în reţeaua cristalină a altei substanţe.] – Din fr. Acţiunea de a aduce. linguşire. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aduce. adulator. adducteur.f. flatare (servilă). Sursa: DEX '98 ADUCŢIÚNE s. Trimis de spall#snn. Sursa: DEX '98 ADULÁ.ADÚCERE. Sursa: DEX '98 ADULATÓR. – V. Sursa: DEX '98 ADUCTÓR.rdsnet. -oare. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adula. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În sintagma) Muşchi aductor = muşchi2 care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. adulaţie. aduler.com. Sursa: DEX '98 ADÚCŢIE. – Din fr. A linguşi. 2. (Persoană) care adulează. adulări. 2002-08-13.f. lat. Sursa: DEX '98 ADULÁRE. vb. lat. adductor. a flata pe cineva (în chip servil) – Din fr.m. adulatori. linguşitor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADÚCT s. adducte. s. 2002-08-13. adduction. Faptul de a adula. adductio. aducţie.ro. adj. – Din fr. Mişcare efectuată de un muşchi aductor. 2002-08-13. aducţii.n. 2002-03-15.ro. Sursa: DEX '98 . [Var. -onis.com. aductori. 2002-03-15.com.com.com. Trimis de spall#snn.f. 1. -OÁRE. 2002-04-30. 2002-04-30.f. şi f.

com. Sursa: DEX '98 ADULMECÁ. -Ă. Tranz. adulţi. 2002-08-14. nec. 2002-08-14. 2. adulteration. şi f. Infracţiune care constă în încălcarea fidelităţii conjugale de către unul dintre soţi. adj. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Var.) Falsificare.com. adulation. s. – Din fr. Sursa: DEX '98 ADULMECÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-14. adj.com. 1. (Adesea substantivat) Născut dintr-un adulter. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adulaţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (persoană) aflată în perioada de la 17-18 ani până la 50 de ani.com. prezenţa unui animal. lat. -oare. – După fr. şi intranz. adulatio. (Livr. adj. adúlmec. Sursa: DEX '84 ADULMECĂTÓR. a descoperi. adultérin. s. Sursa: DEX '98 ADÚLT. 2002-08-14. ♦ Fig. adulterări. – Adulmeca + suf. Acţiunea de a adulmeca. a hranei etc. adulmecări. adulteri.f. (Organism) care şi-a terminat creşterea şi a ajuns în stadiul de a se reproduce. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-14. Sursa: DEX '98 . a da de urmă.. adulterini. (Despre oameni) A căuta să afle.) adurmecá vb. adultère. engl. lat. (despre câini) cu miros fin. Adulare. -ător. I] – Et. Sursa: DEX '98 ADULTERÁRE. -te. adulte. -e. Sursa: DEX '98 ADULTÉR.f. adulterum.ADULÁŢIE.f. vb. lat. adulterinus. denaturare.m. Sursa: DEX '84 ADULTERÍN. (Despre soţi) Care a încălcat fidelitatea conjugală. – Din fr.n. I. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a omului. 2002-08-13. (Despre animale) A simţi sau a descoperi cu ajutorul mirosului. adulmeca. S. 2002-09-11.: (reg. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. adj.. -Ă. – V.com. s.com. adulmecători. – Din fr. lat. adultération. Adj. 2002-08-14. (Rar) Care adulmecă.n. adultus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. -OÁRE.

-Ă. Adunare legislativă = organ reprezentativ al statului. Sursa: DEX-S '88 ADUNÁTA s. 1. ◊ Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanţi aleşi în vederea votării sau modificării unei constituţii. aţine umbră (I 1). Strâns2 (la un loc). 7. ♦ Spec.com. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit. Tranz. adunări. (Reg. aduna. 2. 5. 1. – V. Tranz. 2002-08-14. aduna. art. 2002-08-14. Tranz. risipit. vb. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr. – Lat. I. adj. în strânsă apropiere. Sursa: DEX '98 ADUNÁRE. Adunare generală = adunare cu participarea generală a membrilor în anumite organizaţii. Refl. 1. adumbrare (după umbri). 4. Culegere.com. (Despre aşezări rurale) Cu case aşezate una lângă alta. a strânge. împrăştiat. Acţiunea de a (se) aduna şi rezultatul ei. – Lat. cu valoare de interjecţie) Semnul dat pentru strângerea într-o formaţie ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat. şi refl. IV.com. adunaţi. 3. a ridica de pe jos. -te. 3. a se adăposti la umbră. a concentra. A face. (Mat.ADUMBRÍ.f. ♦ A (se) îngrămădi.) Parcă a tunat şi i-a adunat. grup format din aceste persoane. 2002-09-12. s. Tranz. colecţie (de texte). a umbri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A (se) strânge la un loc. adumbresc. – V. A aduna din toate părţile. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. Una dintre cele patru operaţii aritmetice. Tranz. (Articulat. şi reg. adún.com. Sursa: DEX '84 . – V. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale. adunare. care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 2. Sursa: DEX '98 ADUNÁ.) Una dintre figurile jocului căluşarilor. 6. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a agonisi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-14. (Tranz. 2002-08-14. se zice despre oameni foarte deosebiţi unii de alţii strânşi la un loc. a (se) ghemui. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general. A culege (alegând de ici şi de acolo). aduna. formând un grup. (Înv. Adunare naţională = a) organ suprem al puterii de stat în unele tări.) A totaliza mai multe numere într-unul singur.com. 4. 6. vb. Sursa: DEX '98 ADUNÁT. Tranz. A se aşeza. întreprinderi etc. b) organ de stat cu funcţii legislative sau consultative.f. Concentrare a unor fiinţe într-un singur loc. competent a se pronunţa prin vot asupra proiectelor de legi.) Petrecere. 5.

-OÁRE. 1. Adventismus. Maşină pentru recoltarea cerealelor şi a fânului.com.. adunători.f. -se.n.com. s. aduşi.ADUNĂTÓR. Sursa: DEX '98 ADVENTÍCE s. aduce. Sursa: DEX '98 AD VALOREM adv.. S.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2.com. advection.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-08-14. adj. 2002-08-14.com. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . – Loc. lat. s. Adj. Aplecat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Aduna + suf. 2002-08-14. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ADVENTÍSM s.com.n. strânsură. şi f. s. – V. 2002-08-14. v. şi f.m. grămadă nesistematizată.f.) Mişcare a aerului atmosferic în direcţie orizontală sau aproape orizontală. adunături. -Ă. -oare.com. p. Sursa: DEX '98 ADÚS. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (De obicei despre calcularea taxelor vamale) După valoare. strângător. germ. 2. – Din engl. Sursa: DEX '98 ADVÉCŢIE. încovoiat. ext. Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă creştină care predică „a doua venire” apropiată a lui Hristos. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Aduna + suf. adventice. -ător. adventism.. econom. (Livr. advecţii. -ătură. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adulmeca. – Din fr. (Peior.) Grămadă de oameni adunaţi din întâmplare. Sursa: DEX '98 ADURMECÁ vb.m. (Persoană) care adună. adj. I. Sursa: DEX '98 ADUNĂTÚRĂ. Foiţă externă care înveleşte arterele. 2002-08-14. 2002-08-14. gloată. s.f. 1. – Din fr. 2002-08-14. 2002-08-14.

adverbializaţi. s. 1. adverbe. s.m. 1.f. Refl. 2002-09-15. Faptul de a (se) adverbializa – V. s. adj. (Gram.. fr. (Geol. -ă.com. Sursa: DEX '98 ADVÉRB. Sursa: DEX '98 ADVENTÍV.com.. [Pr. privitor la adventism.com. adventiste. Sursa: DEX '98 ADVERBIALIZÁ. şi tranz. adverbialiser.com. -Ă. Parte de vorbire. I.n. Mugure adventiv = mugure care se dezvoltă din ţesuturi. adventivi. 2002-08-14. arătând locul. modul. al unui adjectiv sau al altui adverb. timpul. adventif. adverbializát.. 2.com. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. -e. – Din fr. Sursa: DEX '98 ADVERBIALIZÁT. 2002-08-14. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Care aparţine adventismului. lat. – Din fr. adverbializa. adverbializa.com. şi f. 2002-11-20. vb. ♦ (În sintagmele) Rădăcină adventivă = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părţi ale plantei. care determină sensul unui verb. – Din fr. Trimis de cata#francu. adverbium. – V.com.) A (se) transforma în adverb. adverbializez. adj. -Ă. despre plante) Originar din alte ţări sau continente şi care s-a răspândit fără a fi cultivat. care are altă deschizătură decât caracterul principal.f. Trimis de cata#francu. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ADVENTÍST. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . Adj. -ste. 2. – adverbializáre s. adverbe. Transformat în adverb. adverbial. adverbialis. adventişti. 2002-08-14.: -bi-al] – Din fr. adverbializări. -Ă. (Bot. Sursa: DEX-S '88 ADVERBIALIZÁRE. 2002-11-20. S. (Despre cuvinte sau construcţii gramaticale) Care are valoare de adverb. în sintagma) Crater adventiv = crater vulcanic secundar. adj. 2002-08-14. Adept al adventismului. -Ă. în general neflexibilă. -te. -e. adj. adventist. adverbiali. şi f. cauza sau scopul. lat. Sursa: DEX '98 ADVERBIÁL. – Din engl.

avocat. într-o afacere etc.f. a unei idei.com. 2002-08-14. rival. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu care cineva are de luptat. adversari. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ADVÉRS. 2002-08-16. aezi s. Sursa: DEX '98 ADVOCÁT. lat. – Din fr.com. – Din fr. adj. adj. şi f. s. adversativus.rdsnet. Conjuncţie adversativă = conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. dificultate. – Din fr. ♦ (Sport) Partener de întrecere. Trimis de spall#snn. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -se. Sursa: DEX '98 ADVERSATÍV. fig. advonuri s.com. -Ă s. adversativi.com. adversaire. adversus. 2002-03-15.com.ro. adversatif. ostil. adversité. Poet epic recitator şi cântăreţ în Grecia antică. potrivnic. ◊ Propoziţie adversativă = propoziţia care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. care luptă împotriva altuia sau împotriva unei concepţii.rdsnet. -atis. adversitas. adversarius. 2002-08-14. 2002-08-16. s. -Ă. – Din fr.m.f. Sursa: DEX '98 ADVÓN. Tinda dinăuntru a unei biserici creştine.ro. lat.m. -Ă. opus. lat. Sursa: DEX '98 ADVERSÁR. -Ă. duşmănos. Sursa: DEX '98 AÉD. lat. adverşi. 2002-08-14. Trimis de spall#snn. v.n. adverse. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. – Cf. şi f. potrivnic. Care exprimă o opoziţie. Împrejurare potrivnică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-03-15. Aşezat în faţă. Sursa: DEX '98 ADVOCATÚRĂ s.m. adversităţi. v. avocatură. -e. Sursa: DEX '98 . aède. ◊ Parte adversă = adversar într-un proces. a m v o n .com. Persoană care face concurenţă. 2002-08-16. Sursa: DEX '98 ADVERSITÁTE.

[Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aérage. a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă. aer. cu mult spaţiu alb.) Tratat prin introducere de aer1 (1). Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei şi care este absolut necesar vietăţilor aerobe.) 1. s. Epitaf (2). (sau să. 2002-08-16. : a-e-] – V. Sursa: DEX '98 ÁER2. [Pr.. adv. aeris (şi cu înţelesurile fr. aeraţi. aere.) = a da impresia că. Sursa: DEX '98 AERÁ. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeţi.f.: (în expr. 2. (Bis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Aer lichid = lichid obţinut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală şi folosit pentru separarea elementelor sale componente. aérer. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid. : a-e-] – Din fr. s.. Înfăţişare. 2. aerări. Sursa: DEX '98 AERÁT. clar. 1.) aere] – Lat. a se făli. A-şi da (sau a-şi lua) aere = a lua o atitudine de superioritate. Primire şi distribuire a aerului1 (1) într-o mină. aēr. -e.. adj. A fi (sau a se simţi ceva în aer = a exista semne că se pregăteşte ceva (în ascuns). [Pl. materiale granuloase etc. A lua aer = a ieşi din casă pentru a respira aer curat. Sursa: DEX '98 AERÁJ s. afară. 1. 2. ◊ Expr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din ngr.ÁER1 s. (Livr. expresie.n. Bucată de stofă sau de pânză. air). : a-e-] – Din fr. -Ă. [Pr. aera. a se îngâmfa. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decât presiunea admosferică obţinut cu compresoarele..com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 4. A avea aerul că. Trimis de ana_zecheru#yahoo. într-o sală de spectacole etc. [Pr.n. Acţiunea de a aera.. atmosferă. 3.n. 2002-08-16. Aer condiţionat = sistem de ventilaţie a aerului din încăperi în scopul păstrării proprietăţiilor fizice normale ale acestuia. (Despre pagini scrise) Cu literele şi rândurile spaţiate. Văzduh. aspect.. a nu avea nici o perspectivă. aerez. (Despre lichide.) (Despre texte) Care are o structură simplă. 3.com. 1.: . cu care se acoperă vasele liturgice.com. A fi (sau a rămâne) în aer = a se afla într-o situaţie critică. ◊ Loc. I.com. Tranz. de obicei pictată sau ţesută cu imaginea lui Cristos mort. 2002-08-16.com. ◊ Expr. ◊ Expr. vb. limpede. 2002-08-16. 2002-08-16. La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit. Sursa: DEX '98 AERÁRE. 2. A răci materialele dintr-un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeţi.

Sursa: DEX '98 AERATÓR.a-e-] – V. : a-e-] – Din fr.com. a se răcori. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a expune un obiect (de îmbrăcăminte) la aer1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aération. s. [Pr.n. aérien. vb. aérifère. A ieşi afară pentru a respira aer1 proaspăt. -Ă. 2002-08-16. -eală. Sursa: DEX '98 . -Ă.com.com.com. Tranz. 2.com. 2002-08-18. [Pr. [Pr. aeros. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Afânător.com. Care are aspectul sau proprietăţile fizice ale aerului1. [Pr. diafan. 2002-08-18. care conduce aerul1.: a-e-] – Din ngr. se produce în aer1. aeriseli.com. Sursa: DEX '98 AERIFÉR.: ae-ri-an] – Din fr. aérateur. aériforme. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. Sursa: DEX '98 AERISEÁLĂ. -e. gingaş. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-16. IV. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Transparent. Sursa: DEX '98 AERIÁN. 2002-08-18. adj. s. 3. aera. Care se referă la aviaţie. aerisesc. 2002-08-16. 2002-08-18. Care se află în aer1 (2). A lăsa să pătrundă aer1 (1) proaspăt într-o încăpere. [Pr.f. aérisa). ◊ Linie aeriană = traseu aeronautic şi mijloacele materiale aferente. Sursa: DEX '98 AERISÍ. Care poartă. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. se anunţă apropierea avioanelor inamice.com.f. Sursa: DEX '98 AERÁŢIE. [Pr.: a-e-] – Din fr. aerízo (aor. ♦ Refl. : a-e-] – Din fr. s. [Pr. adj. care se întâmplă. : a-e-] – Aerisi + suf. 2002-08-16.: a-e-] – Din fr. Aerisire. aeriformi. vaporos. în timp de război. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fig. aeratoare. adj. aeriferi. aerieni. -Ă. Sursa: DEX '98 AERIFÓRM. Alarmă aeriană = semnul prin care. aeraţii. Ventilaţie şi răcire a cerealelor aflate într-un siloz cu ajutorul aerului1 (1).

aerobi. aerobiotici. 2002-05-24.Element de compunere însemnând „aer1”. s. 2002-08-18. care consumă oxigenul molecular liber din aer1. aerobiotic. 2002-08-18. Avion de pasageri de foarte mare capacitate. adj.f. aérobe.: a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-15. [Pr. -Ă. aeriseală. Sursa: DEX '98 AERÓBIC. aerobici.com. (Despre microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen.com. s. Sursa: DEX '98 AEROBIÓZĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AERO. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. : a-e-] – Din fr. Acţiunea de a aerisi şi rezultatul ei.: a-e-] – V. aerobuze. bazată pe aducerea la suprafaţă cu ajutorul aerului comprimat. -ce. Formă de viaţă a unor organisme. Sursa: DEX '98 AERLÍFT s. Sursa: DEX-S '88 . [Pr. [Pr. aéro-. aerisiri. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Metodă mecanizată de extracţie a lichidelor din subsol. -e. pentru curse dese pe distanţe medii. 2002-08-18.: a-e-ro-bi-o-] – Din fr. [Pr. Aerob. -Ă.n. Sursa: DEX '98 AEROBIÓTIC. 2002-08-18. : a-e-] – După fr.: a-er-] – Aer1 + lift. Trimis de tavilis#yahoo. aérobiotique. [Pr. care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. Sursa: DEX '98 AERÓB. aerisi. -Ă. -ce. (În sintagma) Gimnastică aerobică = gimnastică de întreţinere executată pe fond muzical. aérobus. adj. 2002-08-18.com.f. Sursa: DEX '98 AEROBÚZ. s.: a-e-ro-bi-o-] – Din fr.: a-e-] – Din fr. aérobique.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. aérobiose. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. adj. 2002-08-18.AERISÍRE.com. [Pr.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

f. S. Organizaţie sportivă în care sunt încadraţi membri care practică sau simpatizează sporturile aeronautice. : a-e-] – Aero.com. s. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul mişcării aerului1 şi. -Ă. : a-e-] – Aero.: a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-18. Acumulare de gaze în intestinul gros.f. ♦ (Despre vehicule) Care este astfel construit încât să întâmpine în deplasare.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din aerodinamic (derivat regresiv). Sursa: DEX-S '88 AERODINÁM.: a-e-] – Din fr. [Pr. adj. [Pr.com. Tren automotor cu formă aerodinamică. Ramură a cartofiliei care se ocupă de ştampilele poştei aeriene.. Sursa: DEX '98 . [Pr. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AEROCÓSMIC. aerodinamuri. aéro-club.: a-e-] – Din fr. s. Referitor la aerodinamică (1). Sursa: DEX '98 AEROCARTOGRAFÍE s. Sursa: DEX '98 AERODINÁMIC.com.: a-e-] – Din fr.+ cosmic. [Pr. aérocartographie. 2. aérodynamique. Adj. în general.: a-e-] – Din fr.f. o rezistenţă minimă din partea aerului1. Sursa: DEX '98 AEROCLÚB.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. s. al gazelor. 2002-09-16. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Sursa: DEX '98 AEROCOLÍE s. Tehnică de întocmire a hărţilor şi a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului. precum şi cu studiul mişcării corpurilor într-un mediu gazos. Sursa: DEX-S '88 AEROCARTOGRÁF. aerocartografe. adj. aérocolie. aérocartographe.com.com.+ cartofilie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aparat automat pentru întocmirea hărţilor şi a planurilor topografice după fotograme aeriene.[Pr.n.com. aerodinamici. 2002-08-18. aerocosmici. -ce.f.AEROCARTOFILÍE s. 2002-09-15. s. [Pr. care dă senzaţia de balonare a abdomenului. 1. 2002-08-18. 2002-08-18.f. Aerospaţial. [Pr. -Ă. aerocluburi. 2002-08-18.

a unei cantităţi mari de aer1 (ducând la tulburări organice). de aerofilatelie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din fr.com. aérophilatélie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aéroélasticité. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi: aerodroame – Pr.: a-e-] – Din fr. 2002-08-18. aérodyne.f. [Pr. [Pr.com. asistenţa tehnică etc. -ce.AERODÍNĂ. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.com. [Pl. odată cu saliva sau cu alimente ingerate. aerofilatelici. s. 2002-09-16. [Pr. necesare activităţii de zbor. adj. Sursa: DEX '98 AERODRÓM. Sursa: DEX '98 AEROFILATÉLIC. aerodine. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanţă. -Ă.: -a-e-ro-e-] – Din fr.f.com. Act reflex caracterizat prin înghiţirea. s. : a-e-] – Din fr. 2002-08-18.f. Vehicul aerian mai greu decât aerul1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. care serveşte ca punct de reper pentru avioane în zbor.: a-e-] – Din fr.: a-e-] – Din fr.n. cuprinzând şi instalaţiile.com. aerodromuri. aerofaruri. aérophagie. Ramură a fizicii care studiază comportarea sistemelor elastice solide sub acţiunea forţelor aerodinamice. : a-e-] – Din fr. Referitor la aerofilatelie. 2002-09-16. Teren special amenajat pentru decolarea.com. Sursa: DEX-S '88 . aterizarea şi staţionarea avioanelor. Sursa: DEX '98 AEROFAGÍE s.n. Sursa: DEX '98 AEROELASTICITÁTE s. aérodroame. 2002-08-18. Sursa: DEX '98 AEROFÁR. aérophare. [Pr. [Pr.f. Ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poştă aeriană. aérophilatélique. 2002-08-18. Sursa: DEX-S '88 AEROFILATELÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.

s. : a-e-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AEROFOTOGRÁFIC.: a-e-] – Din fr. 2002-09-16. Aparat care furnizează aerul1 necesar scafandrilor în timpul şederii lor sub apă. -e. [Pr.f. adj. s. Sursa: DEX-S '88 AEROFOTOGRAFÍE. de aerofotografie. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f.: a-e-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AEROGÉN. [Pr.) Care este produs prin intermediul aerului (1). aerofotografii. determină metric şi reprezintă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aérophotogramme. 2002-09-16.f. Referitor la aerofotografie. de la bordul unui avion. Fobie faţă de curenţii de aer1.n. [Pr. 2002-08-18.: a-e-] – Din fr. Tehnica fotografierii unei zone. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Sursa: DEX-S '88 . : a-e-] – Din fr.com. [Pr. -Ă. aérophotographique. : a-e-] – Din fr. aérophotographie. [Pr.com. a unui obiectiv etc. : a-e-] – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 2002-08-18. (Biol. 2002-09-16.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-18. fotografie obţinută cu ajutorul acestei tehnici.com. 2002-08-18. aerofotografici. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Sursa: DEX '98 AEROFÓR.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aérophobie. aerogări. aerofoare. Gară pentru traficul aerian de pasageri şi de mărfuri. aerofotograme. 2002-08-18. aérophotogrammétrie.AEROFOBÍE s. [Pr. aerogene.f. Sursa: DEX '98 AEROGÁRĂ. aérophore. Sursa: DEX '98 AEROFOTOGRÁMĂ.com. Sursa: DEX-S '88 AEROFOTOGRAMMETRÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. aérogène. grafic şi fotografic. Fotogramă aeriană. [Pr. porţiuni din suprafaţa terestră. Metodă a fotogrammetriei care măsoară. adj. aérogare.: a-e-] – Din fr.

: a-e-] – Din engl. Sursa: DEX '98 AEROGRAFÍE s. aéroglisseur.f. Sursa: DEX-S '88 .com.n. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aeroionizatoare. imprimat special pentru o astfel de scrisoare.) Ion atmosferic (eliberat prin descărcări electrice. Sursa: DEX-S '88 AEROGRÁF. 1. aérographie.com. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aéroionisateur.com.com. aerogeneratoare.: a-e-roge-o-] – Din germ. : a-e-ro-i-o-] – Din fr.com. aeroglisoare. s. [Pr. [Pr. Aparat pentru concentrarea anionilor negativi într-o încăpere în scopul obţinerii unui aer asemănător celui natural. aerogenerator. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aerograme. [Pr. aérogramme. 2002-09-16. (Fiz. Vehicul care se deplasează prin alunecare pe o pernă de aer1. Pulverizator cu care se acoperă cu straturi de vopsea uniforme suprafeţe mari ale unor desene. s. s.f. aérographe. evaporarea apei etc. aéroion. [Pr. Comunicare transmisă prin telegrafie fără fir. Ansamblu de informaţii geologice culese din avion.n. s. [Pr.AEROGENERATÓR. 2002-09-16. aeroioni. Aerogeologie. Sursa: DEX '98 AEROIÓN. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.com. 2. 2002-08-18.com. 2002-08-18.f. Sursa: DEX-S '88 AEROIONIZATÓR.: a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din fr. Instalaţie folosită la transformarea forţei eoliene în energie electrică.n. aerografe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. zugrăveli etc. 2002-09-16. [Pr.: a-e-] – Din fr. s.) [Pr.com. Scrisoare pentru poşta aeriană.n. Sursa: DEX-S '88 AEROGEOLOGÍE s. : a-e-ro-ion] – Din fr. 2002-09-16. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AEROGRÁMĂ. Sursa: DEX '98 AEROGLISÓR. Disciplină care se ocupă cu studierea aerului1 şi a proprietăţiilor lui.

2002-09-16.f. aérolithe.m. aerometre. 2002-08-18. [Pr. Sursa: DEX '98 AEROLÓG. Sursa: DEX '98 . aerologique. aérologie. [Pr. 2002-09-16. s. aérométrie. aerologici.f. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aeroliţi. 2002-09-16. Sursa: DEX '98 AEROMÉTRU. s.: a-e-] – Din fr. Ramură a fizicii care studiază proprietăţile fizice ale aerului1 şi ale gazelor şi măsoară efectele lor mecanice. Referitor la aerologie. aéromètre. s. aerologi. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AEROIONOTERAPÍE. Instrument care serveşte la măsurarea sau la determinarea densităţii aerului1. -Ă. Ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul proprietăţilor atmosferei.com. : a-e-] – Din fr. [Pr. Sursa: DEX-S '88 AEROLOGÍE s.m. [Pr.com. Sursa: DEX '98 AEROMETRÍE s. şi f. de aerologie. cu aspect de piatră. [Pr. aérologue. Sursa: DEX '98 AEROMECÁNICĂ s.com. care cade pe pământ.) Tratament cu aeroioni. Specialist în aerologie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-18. 2002-08-18. : a-ero-i-o-] – Aeroion + terapie.: a-e-] – Din fr. [Pr. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.: a-e-] – Din fr. 2002-08-18. [Pr. [Pr. s.f. : a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Med.com. mecanica gazelor.f. aeroionoterapii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Sursa: DEX-S '88 AEROLÓGIC. adj. -ge. Meteorit format în cea mai mare parte din silicaţi. Sursa: DEX-S '88 AEROLÍT.com. aéromécanique. : a-e-] – Din fr. Ramură a mecanicii care studiază mişcarea şi echilibrul gazelor.com.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Sursa: DEX '98 AEROMODELÍSM.. (Despre corpuri) Care se mişcă în aer1.com. 2002-08-18.f.f. Sursa: DEX '98 AERONAÚTIC. Care aparţine aviaţiei şi marinei.m. -Ă. 2002-08-18. Sursa: DEX '98 AEROMODÉL. aéronaval.: a-e-] – Din fr. [Pr. 2. Sursa: DEX '98 AEROMODELÍST. privitor la aviaţie şi la marină. Persoană care conduce un vehicul aerian. S. aeromodelişti. Sursa: DEX '98 AERONAÚT. [Pr. -Ă. Machetă de avion sau de planor.n. aeronauţi. 2002-08-18.: a-e-] -Din fr.: a-e-] – Din fr.: a-e-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AEROMOTÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Adj. aéromodèle. aéromoteur. 1. 2002-08-18. [Pr. aeromodele. Care aparţine aeronauticii (1). adj. aéronaute. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. s. s. aéromodélisme.com. -ste. -Ă. [Pr. Adj. adj. aeromotoare.. S. Sport aviatic care constă în proiectarea. aeronautici. s. s.n.n. şi f.com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Motor eolian. construirea şi lansarea de aeromodele.AEROMOBÍL. aéromobile.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . şi f.: a-e-] – Din fr. Persoană care se ocupă cu aeromodelismul. 2002-08-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aeronavali.: a-e-] – Din fr.com. [Pr. -ce.n. aeromobile. Corp solid care se poate menţine şi mişca în aer1. privitor la aeronautică. 2002-08-18.com. Sursa: DEX '98 AERONAVÁL. 2002-08-18. -ist. a-e-] – Aeromodel + suf. 2002-08-18.: a-e-] – Din fr.com. aéronautique. Ramură a tehnicii care se ocupă cu construirea aeronavelor şi cu problemele navigaţiei aeriene. [Pr. -te. adj. [Pr. s.com.m.n. s. 2. -e.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. aeroplane. Sursa: DEX '98 AEROPORTUÁR. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din aero. Sursa: DEX '98 AEROREACTÓR. Aeroplankton. aeroplanctoane s.: a-e-] – Aero. Reactor la care jetul de gaze propulsate este aerul1 atmosferic precomprimat. aeronave.: a-e-ro-re-ac-] – Din fr. s. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-e-] – Din fr. 2002-08-18. s. -e. Care aparţine poştei aeriene. aeroportuari.com. 2002-09-16.+ navă (după fr. Avion.n. Serviciu aeropoştal. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aerovehicul. -e. adj. s. 2002-08-18.com. aéroporté). Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-18.n.n.com. Sursa: DEX '98 AEROPLANCTÓN. Referitor la aeroport. -te. clădirile şi instalaţiile necesare decolării. [Pr. -Ă. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ purtat (după fr. s.: a-e-] – Din fr. [Pr. : a-e-ro-por-tuar] – Din fr. Ansamblu constituit din terenul. privitor la această poştă. 2002-08-18. aéropostal (după poştă). 2002-08-18. aéroréacteur. Plancton care trăieşte în atmosferă. Care se transportă cu aeronavele. aéronef). Vehicul aerian care se menţine şi se deplasează în aer1. aeropoştali.com.com. -Ă. [Pr. aeropurtaţi. 2002-08-18. Sursa: DEX-S '88 AEROPOŞTÁL. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 2002-08-18. adj.f.com. Trupe aeropurtate. [Pr. manevrării. -Ă.com. aeroporturi. Sursa: DEX '98 AEROPÓRT.AERONAVĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. aéroplane.com. Sursa: DEX '98 AEROPURTÁT. [Pr. aeroreactoare. aterizării. Sursa: DEX '98 AEROPLÁN.: a-e-] – Din fr.: a-e-] – Din germ. aéroport. adăpostirii şi întreţinerii avioanelor. aéroportuaire. adj.

com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. : ae-] – Din fr. al gazelor. Sursa: DEX '98 AEROSCÓP. Sursa: DEX '98 AEROSPAŢIÁL. în agricultură la combaterea dăunătorilor etc. aéroscope. -oase. aerosoape.: a-e-] -Aer1 + suf. (Mai ales la pl. aérospatial. 2002-08-23. adj. aerostatici. : a-e-] – Aerosol + terapie. pe căile respiratorii cu ajutorul unor pulverizatoare speciale. [Pr. -OÁSĂ. S. : a-e] – Din fr. [Pr. aérostat. -e. aerospaţiali. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-23. s. -os. 2002-08-23. aeroşi. aerocosmic. 2. Aeronavă umplută cu un gaz mai uşor decât aerul1. 2002-08-23. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-18. [Pr.com.: a-e-] – Din fr.com.n.AERÓS. : a-e-] – Din fr.com. [Pr.f. 2002-08-18. -Ă. aerosoli. s. Sursa: DEX '98 AEROSTÁTIC. Sursa: DEX '98 AEROSÓL. Care aparţine aerostaticii (1) sau aerostatelor. aerostate. s. aérostatique.com..com. 2002-09-16. în general. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Înv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. adj.m. sub formă de aerosoli. [Pr. aérosol. Sursa: DEX '98 AEROSOLOTERAPÍE s. Procedeu terapeutic prin care medicamentele sunt introduse.n. Aparat cu care se colectează praful din aer1 pentru a putea fi examinat la microscop. Referitor la navigaţia în spaţiul terestru şi cosmic. : a-e-ro-spa-ţi-al] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. precum şi cu construirea şi cu dirijarea aerostatelor. adj.f. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 .) Aerian (2). Adj. privitor la aerostatică sau la aerostate.com.) Sistem prin care se realizează împrăştierea mecanică în aer1 sau într-un gaz a unor particule solide sau lichide şi care este folosit în medicină în tratamentul unor boli. Sursa: DEX-S '88 AEROSTÁT. -Ă. -ce.f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului1 şi.

aerotopography.com.com.com. s. [Pr.: a-e-] – Din engl. 2002-08-23.: a-e-] – Din fr. 2002-08-23. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (2) aerostaţii. [Pr. Disciplină care se ocupă cu studiul şi cu construcţia aeronavelor. aérotopographe.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.+ taxaţie. prin observare directă sau prin intermediul fotogramelor. : a-e-] – Aero. aerotransporturi. : a-e-] – Din fr. [Pr. Sursa: DEX '98 AEROTÉRMĂ.com. aérotransport. Sursa: DEX '98 AEROTRANSPÓRT. a înălţimii. aeroterme. transport aerian. s. aérotherme. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Merodă pentru determinarea speciilor de arbori.f. s. 2002-08-23. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aparat fotogrammetric folosit pentru executarea hărţilor şi a planurilor topografice. a diametrului coroanei etc. 2. 1.com. aerotaxaţii. Sursa: DEX-S '88 AEROTOPOGRÁF s. 2002-08-23.n. 2002-08-23. Transport executat cu ajutorul avioanelor. Tehnică a măsurătorilor terestre cu ajutorul fotografiilor aeriene. Sursa: DEX '98 AEROTAXÁŢIE. Metodă de tratament a unor boli cu ajutorul aerului1 (de munte). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AEROTERAPÍE s. Ramură a aerostaticii care se ocupă cu studiul construcţiei şi zborului aerostatelor. 2002-08-23. : a-e-] – Din fr. 2002-09-16. Sursa: DEX '98 AEROTÉHNICĂ s. Aparat electric de încălzire cu aer cald.f. aérostation. 2002-08-23. [Pr. Staţie de vehicule aeriene. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérothérapie. Sursa: DEX '98 . : a-e-] – Din fr. aérotechnique.com.f. Sursa: DEX '98 AEROTOPOGRAFÍE s. s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f.AEROSTÁŢIE. : a-e-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.f.

lat. affabilis. affabilitas.f. [Pr. 2002-08-23. fr. 2002-08-23. affabilité. (Despre oameni şi manifestările lor) Binevoitor. financiare. Sursa: DEX '98 AFACERÍSM s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Morala unei fabule. afabili. affabulation.) Întreprindere cu rezultat favorabil. afaceri. -e. 2. affaire). ◊ Afaceri interne (sau externe) = treburi obşteşti privind problemele interne (sau externe) ale unei ţări. 1. s. 2. (Fam.f. Sursa: DEX '98 AFABILITÁTE s. Sursa: DEX '98 .f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-23. Aeronavă.com. – A3 + facere (după fr. aerozine. aerovehicule.+ vehicul. Sursa: DEX '98 AEROZÍNĂ s.n. fabulaţie.f. 2002-08-23.AEROVEHÍCUL. Ansamblul întâmplărilor care constituie intriga unei opere literare epice sau dramatice.n.com. affable.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. cordialitate. 1. Treabă (importantă). ocupaţie. îndelenicire. – Din fr. Sursa: DEX-S '88 AFÁBIL. Însuşirea de a fi afabil. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 3. 2002-08-23. bazată de obicei pe speculă sau pe speculaţii.: a-e-] – Aero. industriale de interes personal a poziţiei sociale.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. profesionale sau politice a cuiva. -Ă. – Din lat. Tranzacţie financiară.com. Carburant lichid pentru motoarele rachetelor. comercială sau industrială. – Afacere + suf. affabulatio. 2002-08-23. -ism. cordial. Sursa: DEX '98 AFABULÁŢIE s. -atis.com. Sursa: DEX '98 AFÁCERE. – Din fr. 2002-09-16. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Utilizare în tranzacţii comerciale. : a-e-] – Din fr.

2002-03-15. – Din fr.com. adj. -Ă. vb. adj.. înfoiat (2).com. ◊ Afânarea solului = lucrare agricolă executată asupra pământului. -ce. Pierdere totală sau parţială a facultăţii de a vorbi şi de a înţelege limbajul articulat. în exterior. aphasie.f. = fără a mai socoti şi. 2002-08-23. – V. s. Sursa: DEX '98 AFÁZIC.. aphagie. Afară numai dacă nu. – Din fr. aphasique. Dincolo de limitele unui spaţiu închis sau apropiat. ◊ Expr. a-i mări volumul prin săpare. privitor la afazie. distrugerea buruienilor. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Sursa: DEX '98 AFÂNÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Persoană care suferă de afazie. mai puţin compact. I. afânări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. neobişnuit de. A face un material granular să fie mai rar. -Ă. a elimina. afânaţi. afacerişti. s. zăpadă etc) Care este mai puţin compact..com. Adj.com.... a concedia dintr-un post. afâna. 1. – Afacere + suf. ad foras.f. A da afară = a scoate (cu forţa) de undeva.com. – V.. 2. 2002-08-23. -ste. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Sursa: DEX '98 AFÂNÁ.. s. afânez. Persoană care practică afacerismul.. Acţiunea de a afâna. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. şi f. Sursa: DEX '98 AFAGÍE s. -Ă. fărâmiţare etc. = numai cu conditia ca. Sursa: DEX '98 . şi f. la suprafaţă. (În) afară de. prep. afâna. De afazie. afazici. ◊ Loc. şi f. Sursa: DEX '98 AFAZÍE.AFACERÍST. -te. 2002-08-26. Trimis de spall#snn. Sursa: DEX '98 AFÁRĂ adv..f. (Despre pământ. -ist. 2002-08-26. S. conj. pentru a favoriza aerisirea. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din lat. s. Sursa: DEX '98 AFÂNÁRE.ro. 2002-08-26. Afară din cale sau din cale-afară = peste măsură.m. afară de cazul când. ◊affenare. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Ieşi! pleacă! du-te! – Lat. pătrunderea apei.m. a exclude. Tranz. Incapacitate de a înghiţi. – Din fr. 2002-08-23..rdsnet.com.com. ◊ Loc. afazii. 2002-08-23.

Sursa: DEX '98 AFEBRÍL. – V. Tranz. afecta2. Acţiunea de a afecta1. (Despre oameni şi unele manifestări ale lor. afectez. afébrile. a întrista. şi refl. I. – Din fr. Sursa: DEX '98 AFECTÁRE2.com. afectez.) unui anumit scop.com. s. s.com. o cantitate de materiale etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În sens larg) Denumirea generică pentru stările sau reacţiile afective.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Intranz. prefăcut. -Ă. Sursa: DEX '98 AFECTÁ2.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-16. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AFECTÁT. – V. adj. affecter. Sursa: DEX '98 AFECTÁRE1. Mâhnit. afectări. – Din fr. affectus. aerator.com. vb. nenatural. afecta2. A destina (o sumă de bani. 2002-08-23. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Afâna + suf. s. 2002-08-23. A mâhni. Sursa: DEX-S '88 AFÉCT. A prejudicia. – V. 2002-08-23. întristat.com. adj. 1. adesea adverbial) Care se arată altfel decât este în realitate. preţios. (Med. I. Reacţie emoţională. afectări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pentru a face o impresie favorabilă. -te.AFÂNATÓR. s. a-şi da aere. Faptul de a (se) afecta2. lat.com.) Care nu are sau nu face febră. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a se sclifosi. vb.f. A simula o anumită stare sufletească.com. 2002-08-23. 2002-08-26.com. 3. Sursa: DEX '98 AFECTÁ1. 2. 2002-08-23. -e. afânătoare. 1. 2. a leza. – Din fr. Tranz. affecter. afecte. -ător. Maşină de lucru folosită în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare.n. cu desfăşurare puternică şi relativ de scurtă durată. nefiresc. 2002-08-23. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. afectaţi. afebrili. afecta1. A se comporta altfel decât este în realitate. 2. Affect. 1. – Din germ.

afectivi. sensibil. lat. muieratic. prietenos. Totalitatea proceselor afective. 2.AFECTÍV. Sursa: DEX '84 AFEMEIÁT. s. ♦ Care denotă afecţiune. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFERÉNT. afectuoşi. – Din fr. -Ă. affairé. că este foarte ocupat. drăgăstos. care depinde de ceva sau decurge din ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFECTUÓS. 2002-08-23.com. Care este în legătură cu ceva. ♦ Tandru. adj. Care este sau care pare că are multe treburi. 3. 2002-08-23. 2002-08-23. affectueux. : -tu-os] – Din fr.m. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. affectivus. [Pr. -oase. afemeiaţi. Boală. afecţiuni. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. (Anat. stare patologică a unui organ.com. Punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. Care manifestă simpatie. – Din fr. -at (probabil după fr. adj. affection. affectivité. dragoste faţă de cineva. adj. -Ă.com. [Pr. lat. emotiv. Sursa: DEX '98 AFECŢIÚNE.: -ţi-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-23. (Jur. Care aparţine afectivităţii. sentimental. prietenie. -onis.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aphélie. aferenţi. privitor la sentimente. affectuosus. : -me-iat] – Femeie + suf. 1. -OÁSĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-23. în sintagmele) . -e. affectif.com. – Din fr. [Pr.com. afectio. -te. Simpatie. Sursa: DEX '98 AFECTIVITÁTE s.. efféminé). – Din fr. 2. 1. căruia îi place să facă curte femeilor.com.n. lat. prietenie pentru cei din jur.) Care se cuvine sau revine cuiva.f. adj. Sursa: DEX '98 AFERÁT. -te. (Bărbat) care umblă după femei. s. 2002-08-23. 2002-05-27. Sursa: DEX '98 AFÉLIU s. aferaţi. Comportare emotivă.f. sensibilitate. -Ă.

ro. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă.) = limbă din grupul limbilor iraniene vorbită de afgani. Transmitere a excitaţiei de la neuronii receptori periferici la neuroni centrali.) insectă care face parte din acest subordin. adj. afférentation. s. – Din fr.) Subordin de insecte homoptere.rdsnet. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFGÁN. S. Persoană care face parte dintr-o populaţie indo-europeană din Asia-Centrală. aphaeresis.f. 3. afereze. cuprizând păduchii de plante mici. affût. – Din fr. 2002-08-23.f. Sursa: DEX '98 AFERÍM interj. afeturi.m. (La pl. Unitate monetară din Afganistan.com. afgani. Suport pe care se fixează ţeava unui tun. Trimis de spall#snn.com. Sursa: DEX '98 AFERÉZĂ. 2002-08-23. Trimis de ana_zecheru#yahoo. privitor la Afganistan sau la afgani. lat. – După fr.f.Vase aferente = vase care se varsă în altele sau pătrund într-un organ.) Foarte bine. aferim. 2002-08-26. 2002-08-26. – Din fr.m. (şi la sg. 2002-08-26. S. Sursa: DEX '98 . Care aparţine Afganistanului sau afganilor (1).com.m. (Turcism înv. germ. aphérèse. 1. şi f. Laffette.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-03-15.com. afide. ♦ Limba afgană (şi substantivat. Nervi aferenţi = nervi care transmit excitaţiile periferice centrilor nervoşi. Cădere a unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt. – Din fr. 2002-08-23. Sursa: DEX '98 AFÉT. afférent. Sursa: DEX '98 AFERENTÁŢIE s.n. Sursa: DEX '98 AFÍD. bravo! – Din tc. Afghan. Adj.com.. s. -e. f. 2. affide. cu forme aripate şi nearipate (Aphidinea). formând populaţia de bază de religie musulmană a Afganistanului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. – Din fr. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.

[Pr.: -li-e-] – V. -te. s. afini. affilier. Sursa: DEX '98 AFÍF adj.ro. IV.: -fi-e-] – Din ngr..) Rudă prin alianţă. invar. [Pr. Tranz. vb. (Înv. Refl. (Jur. sprinten”. afini. 2002-08-26. instituţii etc. 2002-05-16. afilia. – Et. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afiliez. nec. afieróno (aor. 2002-08-26. A risipi o avere. afiérosa). foarte ramificat.ro. Sursa: DEX '98 ÁFIN1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-26.: -li-a-] – Din fr. -Ă. afierosesc. adj. afiliaţi.: -li-at] – V. (Despre organizaţii. Refl.f. -Ă. -e. Sursa: DEX '98 . : -li-a-] – Din fr. hafif „uşor. [Pr. Sursa: DEX '98 AFILIÁT. afiliaţie. Sursa: DEX '98 AFÍN2. (Reg. Acţiunea de a se aflia. affiliation. a se consacra. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afilieri. Arbust scund. 2002-08-26. Sursa: DEX '98 AFILÍAŢIE.AFIEROSÍ. Sursa: DEX '98 AFILIÁ.ro. unei societăţi.) 1. cu frunze oval-alungite. A se dedica.com.) A se alătura altei organizaţii. afiliaţii. instituţii etc. m. I. unei instituţii.f. 2002-03-15.com. şi f. lefter – Din tc. 2002-05-16. m. Trimis de paula#decebal. [Pr. vb. Afiliere. 2. răspândit în regiunile de munte (Vaccinium myrtillus). afilia.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu flori de culoare roz-deschis şi cu fructe comestibile. [Pr. subordonat unei organizaţii.) Care nu are nici un ban. stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare..com. (Adesea substantivat) Alăturat. – Din lat. Trimis de spall#snn. affinis.com.rdsnet. Trimis de paula#decebal. 2002-08-26. s. Sursa: DEX '98 AFILIÉRE. un bun etc.

-ant. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. o bacă în formă de bobiţă neagrăalbăstruie.f. 2. s. Proces de îndepărtare a impurităţiilor dintr-un metal sau dintr-un aliaj. Eliminarea completă a gazelor produse în topitura de sticlă pentru a se realiza omogenizarea acesteia. afina. Sursa: DEX '98 .com.f. Sursa: DEX '98 AFINÉT. s. – Din fr. affiner. Sursa: DEX '98 AFINÁJ. afinaje. cu gust acrişor. – V. de bumbac etc. afinări. în care se produce oxidarea elementelor însoţitoare şi se îndepărtează oxizii rezultaţi. afinaj. afinate. 2. 2002-08-26. -ată (după vişinată). 2002-08-26.n. 3. afinet. s. Sursa: DEX '98 ÁFINĂ. – Afină + suf. A subţia firele de lână. Afinare. 2002-08-26. – Afin1 + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFINÍŞ.AFINÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. I. it. Fructul comestibil al afinului1. affinage. s.n. 2002-08-26. 2002-08-26. Afiniş. premergătoare decolorării şi rafinării.com. – Din fr. affinare. afinez. Acţiunea de a afina. 1. Loc pe care cresc afini1. 1.m. 2002-08-26.com.f. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -et. afinanţi.com. Sursa: DEX '98 AFINÁRE. afine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Forma feminină a lui afin1. Sursa: DEX '98 AFINÁNT.n.com. – Afin1 + suf. Băutură alcoolică preparată din afine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Substanţă care se adaugă materiilor prime din care se fabrică sticla pentru a se realiza afinarea (3). 2002-08-26. Tranz.com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. brumată. Sursa: DEX '98 AFINÁTĂ.com. Operaţie de purificare a zahărului brut. afinişuri. s. ♦ Perioadă din procesul de eleborare a oţelului. – Afina + suf. -iş. 2002-08-26. afineturi. A separa de impurităţi o masă metalică.

♦ (La pl. 3. afinori. datorită unor înclinaţii comune. afirmaţii. 2.com. – Din afige (ieşit din uz „a afişa” <lat. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. – Din fr. 2002-08-26. afirmativi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în cazul când întâmplările sunt favorabile. Plantă din care se extrage acest suc. 2. 2002-08-26.com. vb. afyon. În caz afirmativ = dacă se va întâmpla aşa. afirma. lat. un sens pozitiv. afipte. Sursa: DEX '98 AFIRMÁRE. 2002-08-26. affinitas. affirmer. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Declaraţie. a se manifesta în chip deosebit. afirm. Sursa: DEX '98 AFIRMÁŢIE. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFINÓR.f. afirmări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Suc cu proprietăţi narcotice.com.com. (Jur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. affinité. s. 2002-08-26.n.AFINITÁTE. s. după înfipt). Acţiunea de a (se) afirma şi rezultatul ei. susţinere a unei păreri (exprimtă cu tărie). 2002-08-26. – V. afióni.f. Sursa: DEX '98 AFIÓN s. affirmatif. I. affirmatio. -e. A se remarca. a declara (în mod ferm).) Proprietate a două substanţe de a se combina. affineur. afinităţi. Proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant. affirmation. : -fi-on] – Din ngr. 2.) Vorbe care exprimă o afirmare. Potrivire între oameni sau între manifestările lor. Sursa: DEX '98 AFIRMATÍV. adj. 2002-08-26. – Din fr. 2002-08-26. 1. A susţine (cu tărie). Muncitor care lucrează la afinare.f. affirmare. tc. Refl.) Legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soţi şi rudele celuilalt soţ. (despre o judecată) care conţine o afirmaţie. s. (Despre un enunţ) Care are un caracter de afirmare. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. -Ă.) Afiş. – Din fr. Sursa: DEX '98 AFÍPT.com. – Din fr. 1. affirmativus.com. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 . (Chim. lat.m. – Din fr.com. s. 2002-08-26. lat. -atis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. (Înv. extras de obicei din macul de grădină. lat. 4. Sursa: DEX '98 AFIRMÁ.com.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -şi-er] – Afiş + suf. panou sau construcţie specială pe care se lipesc sau se fixează diferite anunţuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afixe.m. Înştiinţare. afişări. afişaje. 2002-08-26.) Dispozitiv pe a cărui suprafaţă apar caractere alfanumerice comandate electric. afficheur.) Nume generic pentru prefixe. – Din fr. I. 2002-08-26. S.n.com. prin care se anunţă ceva.. Persoană care se ocupă cu lipirea afişelor. Sursa: DEX '98 AFIŞIÉR. afisez. afişa.f. Sursa: DEX '84 AFIŞÓR. lat. 2002-08-26. (Electron. Afişaj optic = afişor (2). de instructaj etc. affixus. Acţiunea de a (se) afişa. Fig. (Fam. s. afişe. afişori. [Pr. afişaj optic. – Din fr. afficher. sufixe şi infixe. de obicei imprimată. Faptul de a afişa. – V. s. a face paradă de. a lipi un afiş. 1. ♦ Refl. affixe.com.n.. vb. s. 2002-08-26. s.) A aparea (în societate) în tovărăşia cuiva în mod ostentativ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. expusă public. ♦ Gen de artă grafică. şi f. 2002-08-26.n. cu funcţie mobilizatoare. (Gram. -er. A expune. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oare. prin care se dau informaţii în legătură cu viaţa politică şi culturală. 2. de informare. 2.com. Vitrină. afipt.com. 1. s. de reclamă. affichage. – din fr.com. 1. – Din fr.m. afişiere. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 AFIŞÁJ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AFÍŞ. 2002-08-26. Sursa: DEX '98 AFÍX. Sursa: DEX '98 AFIŞÁ.n. Sursa: DEX '84 .. A manifesta în mod ostentativ o anumită atitudine. şi f. -OÁRE. Tranz.n. – Din fr.n. s. Sursa: DEX '98 AFIŞÁRE. s.com. affiche. 2. lipire de afişe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-26.

(Pop.) – Din fr. Tranz. affleurement.f. despre pedepse) Care loveşte direct pe criminal (pe corp. – După fr. Tranz. afixali.) Nu se (sau unde se) află! = nu-i adevărat! 4. Sursa: DEX '98 AFLORIMÉNT. afla. ◊ Expr. Loc unde apar la suprafaţa pământului rocile sau mineralele. extraordinar.com. Durere mare. – Lat. A găsi. a fi. o noutate etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Acţiunea de a (se) afla şi rezultatul ei.. A lua cunoştinţă despre ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Cu afix. afflare „a sufla spre ceva. Să nu se afle (ca) să. într-o împrejurare oarecare. -Ă. înv. -Ă. a exista în realitate. 2002-08-26. a scorni. a atinge cu respiraţia”. 2. – Din fr. (Fam.) A se afla în treabă = a se amesteca.f. 2. 2002-08-26. datorită eroziunii sau descoperirii lor artificiale. : -ţi-u-] – Din fr.n.. – Afla + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Refl. fără a aduce vreo contribuţie. într-o poziţie. = (să) nu cumva să. afflictif. Pedeapsă directă.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. affliction. Care (se) află. s. Sursa: DEX-S '88 AFLÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-26. áflu. 3.. – V. Sursa: DEX '98 . aflorimente. a căpăta informaţii. 2002-08-26. aflicţiuni. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.com. s. a inventa. a auzi o veste.com. (Gram. -e. noutăţi despre ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Pop. deschidere geologică. -e. 1..com. [Pr. Tranz. (Jur. A fi. 1. şi intranz.) A descoperi. în viaţă etc. Sursa: DEX '98 AFLICŢIÚNE. adj. a se găsi într-un loc. 2002-08-26. a interveni într-o discuţie sau într-o acţiune numai de formă. -OÁRE. Sursa: DEX '98 AFLICTÍV. (se) găseşte. 2002-08-26. Sursa: DEX '98 AFLÁRE s. ♦ (Substantivat.com.AFIXAL.) Inventator. 2002-09-16. -ător.. a descoperi (căutând sau întâmplător). vb. aflictivi. I. affixal. veşti. aflători. -oare. Cum nu se (mai) află = care iese din comun. Sursa: DEX '98 AFLĂTÓR.

Sursa: DEX '98 AFLÚX. considerată în raport cu apa curgătoare mai mare în care se varsă. – Din fr. s. ♦ Cantitate mare.com.com. 2002-08-26. afocli.: -flu-ent] – Din fr. aforisme. aflux. adj.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. (Lingv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. îmbulzeală. s.com. -Ă. sentinţă. s. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1..com. -e. aphonie. memorabilă. Sursa: DEX '98 AFLUÉNŢĂ s. afluxuri.f. 2002-08-26. lat. – Din afon.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . -Ă. affluens. affluxus. – Din fr. aphorismus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AFLUÉNT.: -flu-en-] – Din fr. aphone. 2. Sursa: DEX '98 AFORÍSM. belşug de produse. [Pr. afoni. Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia. lat. Sursa: DEX '98 AFOCÁL. 2002-08-26. Afluenţă. Sursa: DEX '98 AFONÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Persoană) care suferă de afonie. 2002-08-26. maximă. lat. Sursa: DEX '98 AFON.f. lat.f. – Din fr. Nume dat unei ape curgătoare secundare. ♦ (Persoană) care nu poate cânta corect. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afflux.) (Consoană) surdă. şi f. aşezate astfel încât focarul-imagine al uneia să coincidă cu focarul-obiect al celeilalte. Îngrămădire a unui lichid (mai ales a sângelui) întrun punct al corpului.n. la f.) Asurzire (a unui sunet). -e. affluénce.m. afocal.com. 2. (Despre sisteme opttice) Care este format din două (grupuri de) lentile. care nu are voce. 2002-08-26. aphorisme. 1. affluentia. affluent.s. Sursa: DEX '98 AFONIZÁRE s. năvală.n. 2002-08-26. adj.. abundenţă. Cugetare enunţată într-o formă concisă.m. [Pr.com. afluenţi. adagiu. Mulţime de oameni care se îndreaptă spre acelaşi punct. 2002-08-26. -ntis. 2002-08-26. (Lingv. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-26. 2002-09-27. Caracter specific (culturii) popoarelor africane.com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. (Mar.) Acţiunea de a afreta. afretez.) + suf. A închiria o navă pentru transportul de mărfuri. lat. 2. Sursa: DEX '98 AFRETÁRE. (Despre raţionamente) Care constă în trecerea de la o judecată la alta. africanişti. (Rar) Africanolog. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Sursa: DEX '84 AFRETÁ.com. – Din germ.com. Cf. Sursa: DEX '98 AFRICANÍST. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. I. 2002-09-27. africanité. aforistici. alcătuit din aforisme. 2002-08-26. Sursa: DEX '98 A FORTIORI adj. 2002-08-26. şi f. africaniste. s. 2002-08-26. aphoristique.m. – Loc. Care aparţine Africii sau populaţiei ei. – Africa (n. Sursa: DEX '98 . vb. – Din fr. Afrikanistik. – V. Lumea. – Din fr.f. Adj. privitor la Africa sau la populaţia ei. (Rar) Aficanologie.com. S. Sursa: DEX '98 AFRICANITÁTE s. -an. 2. s. 2002-09-27..com. Tranz. Sursa: DEX '98 AFRICANÍSTICĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. affréter. a f r i c a n o . şi f. – Ă. -Ă. în favoarea celei de-a doua judecăţi existând tot atâtea temeiuri sau temeiuri în plus. afretări.com. şi f. a f r i c a n u s . fr. De aforism. africani.com. adj. a navlosi.AFORÍSTIC. – Din fr. -ste. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFRICÁN. în formă de aforism. adj.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. it. a f r i c a i n . ♦ Care conţine aforisme.com. 1. -Ă. -e. navlosire. – Din fr. -ce. afreta. Trimis de ana_zecheru#yahoo. civilizaţia africană. Persoană care face parte din populaţia băştinaşă a Africii. 2002-09-27.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 AFRO-ASIÁTIC. 2002-08-26.: -si-a-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AFRODIZIÁC. Afrikander. s. Affrikate. afro-asiatique.com. – Din n. adv. fr. Africa. [consonne] affriquée. afrodiziaci. Sursa: DEX '98 AFRIKÁANS subst. Africa.: -zi-ac] – Din fr. Afrikaans. Sursa: DEX '98 AFRIKÁNDER. 2002-08-26. a cărei articulaţie începe cu o ocluziune şi se termină printr-o constricţie. – Din fr. şi f. 2002-08-26. Sursa: DEX '98 AFRICANOLOGÍE s. -Ă. germ. Care este comun (din punct de vedere politic) Africii şi Asiei. afro-asiatici. Trimis de tavilis#yahoo.com. Sursa: DEX '98 ÁFRO adj. Disciplină care are ca obiect studiul Africii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ge. adj. Specialist(ă) în africanologie. afro. Trimis de gall#fx. 2002-08-26.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Afro.m. aphrodisiaque. 2002-08-26.com.. -Ă. africaans. Dialect al limbii olandeze vorbit de urmaşii burilor în Republica Africa de Sud. 2002-09-27.com.com. -ce. Sursa: DEX '98 AFRICÁTĂ.n. [Pr. – Din fr. engl.f.: africáns] – Din engl. (Consoană) cu caracter complex. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din n. s.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. africanologi. adj. pr.m. pr. semioclusivă. -Ă. [Pr. – Din engl. africate. Sursa: DEX '98 . 2002-04-10. adj. 2002-05-24. (Cu părul capului) foarte încreţit.ro. privitor la Asia şi la Africa. (Rar) Bur. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afrikanderi. -ce. (Substanţă) care stimulează impulsurile sexuale. invar..com.AFRICANOLÓG.f. s.

2002-11-20.AFRÓNT. prin spargere. lasă în loc o mică ulceraţie.) Cu aspect de aftă. care se manifestă prin stare febrilă şi prin erupţii (afte) localizate pe mucoasa bucală şi uneori pe diverse regiuni cutanate. Sursa: DEX '98 ÁFTĂ. (Med. dar transmisibilă şi omului. Sursa: DEX '98 AFRUNTÁ. a f r o n t a . Trimis de ana_zecheru#yahoo. I] – Din fr. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-20. Sursa: DEX '98 AFTOÍD. afrónt. adj. Sursa: DEX '98 AFRUNTÁRE s. Sursa: DEX '98 AFTÓR s. I.f. I. afrontare. Băşicuţă plină cu lichid opalescent. 2002-08-26. afronturi. – Din fr. (Rar) A înfrunta.com.f.m. 2002-08-26. [Var. 2002-08-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFTOÁSĂ adj. ca o aftă. care apare pe mucoasa gurii sau a faringelui şi care. ofensă. s. aphtoïde. – Din fr. 2002-09-27.) Apropiere a marginilor unei plăgi pentru o bună cicatrizare a acesteia. lat. 2002-08-26. affronter (după înfrunta). Tranz. (Med. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aphtae. Sursa: DEX '98 AFRONTÁ. afte. actor.: afruntáre s. afronta. Insultă. 2002-08-26. s. -Ă.] – Cf. 2002-08-26.com. -de.f. aftoizi. (În sintagma) Febră aftoasă = boală contagioasă specifică vitelor cornute. affront. aphte. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: afruntá vb.com. – Din fr. Sursa: DEX '98 . vb. [Var. vb.f. jignire. adusă cuiva în public.com. v.com. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de cata#francu. Trimis de cata#francu. v. Sursa: DEX '98 AFRONTÁRE s.com. aphteuse.com.n.com.com.

] – Afuma + suf. A umple cu fum un spaţiu închis pentru a distruge sau a alunga vietăţile dinăuntru. s. Sursa: DEX '98 . A expune un aliment la fum.com.) A da sticlei o culoare fumurie în procesul de fabricaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. afumaţi.) Ameţit. -ătoare. Sursa: DEX '98 AFUMĂTÓR s. s. afumători. şi refl. Înegrit de fum. 2. cu scopul de a-l conserva. Soba afumă. -te. afumătoare (3). (Despre mâncăruri) A căpăta gust neplăcut de fum (când începe să se ardă). turmentat. A scoate fum.com. I. Utilaj (metalic) pentru producerea fumului f&#x103. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fig. Instalaţie specială pentru afumarea cărnii sau a peştelui.com. Sursa: DEX '98 AFUMÁ. Sursa: DEX '98 AFUMÁT. a se ameţi. 2002-08-26. 2. -Ă.rdsnet. (Înv.f. 4. ♦ Tranz. 3. afuma. – Lat. (Fam. Tranz.com. – Din afuma (derivat regresiv).) A se îmbăta uşor. 2002-08-26. (Rar) Miros caracteristic al afumăturilor. Instalaţie rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii. Trimis de spall#snn. – Afumător + suf. v. beat.ră flacără în vederea liniştirii familiei de albine când se lucrează în stup. Refl.AFÚM s. s. 2002-08-26. 3. ♦ Intranz. Sursa: DEX '98 AFUMĂTOÁRE. 1. 2002-03-15. (Despre alimente) Care a fost expus la fum în scopul conservării. a prunelor etc. : afumătór s.) Vas în care se ard mirodenii. 4. Acţiunea de a (se) afuma. (Fam. Fig.n. – V. 2002-08-26. afumătoare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Sursa: DEX '98 AFUMÁRE. Sursa: DEX '98 AFUMĂTORÍE.f. a (se) înnegri de fum. (Despre mâncăruri) Cu gust neplăcut de fum.f. [Var. 2002-08-26. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-26. Tranz. affumare (= adfumare). afumătorii. A (se) acoperi cu un strat de fum. 5. vb. Afumătorie. afuma.ro. afumări. 1.n.com. Tranz. -ie. – V. 2. 4. 1. (Tehn. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afúm.

afunzi. afundaţi. ♦ Fig.. -ătură. I. afundişuri. -de. -ime. afunzimi. -iş. – Afund + suf. 2002-08-28. -Ă. – V. La o distanţă (relativ) mare în adâncime. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-28. Tranz. – Lat. afumături.n. afunda. fig. (Rar) Foarte depărtat. 2002-09-27. 2002-08-28. afúnd. vb.com.) A dormi afund = a dormi profund. Sursa: DEX '98 AFUNDÍŞ. a (se) scufunda.com. Sursa: DEX '98 AFUNDĂTÚRĂ. A intra sau a aface să intre într-un lichid sau într-o materie moale. 2002-08-28.com. A se cufunda într-o acţiune. Acţiunea de a (se) afunda. s. 1.f. Sursa: DEX-S '88 AFUNDÁT. – Afuma + suf. adânc. (Rar) Adâncime (1). abia zărit.f. a (se) adânci. p. ext. -te. affundare( <ad + fundum). 2. afunda. a dispărea.f. s. adj. – Afunda + suf.com.\ Trimis de ana_zecheru#yahoo. afundări. Sursa: DEX '98 AFUNDÁ. s. Sursa: DEX '98 AFUNDÁRE. (Reg. carne afumată.f. -ătură. 2. A (se) da afund = a (se) cufunda într-o apă. – A3 + fund. (Rar) Adâncime (2). a (se) cufunda. ◊ Expr. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adv. cufundare. departe.com. A pătrunde adânc. Adj.) Adâncime (2). – Afund + suf. (Rar) Adâncime (2). 2002-08-28. n.com. 1. 1. Refl. adânc. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. care e acoperit bine de un lichid sau de o materie moale. adj. s. Sursa: DEX '98 AFUNZÍME. Adânc. Care a intrat adânc într-un lichid sau într-o materie moale. Sursa: DEX '98 AFÚND. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. afundături. Sursa: DEX '98 . şi refl. a se pierde în depărtări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Substantivat. s. 2002-08-28.AFUMĂTÚRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Produs alimentar conservat cu ajutorul fumului. 2002-08-28. Adv. 2.

IV. s. (Fam. pr.com. Afuz-Ali. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. – Din n.f. vb. I. cu ciorchini grei până la 2 kg şi boabe mari. ticălos. Sursa: DEX '98 . afurisiţi.: afurisánie s. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Fam. Sursa: DEX '98 AFÚRCĂ. Ansamblu de manevre şi de cabluri folosite la afurcarea unei nave. afúrc. 2002-08-28. 2002-08-28.AFURCÁ.com. 2002-08-28. afurisenie.f. -anie). Sursa: DEX '98 AFURISÍ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. blestemat. afurca. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AFURISÁNIE s. de culoare galbenă-verzuie şi miez cărnos. Sursa: DEX '98 AFUZALÍ subst. vb.. Sursa: DEX '98 AFURISÍT. ♦ Refl. afurisenii. tc. A se jura.com. Tranz.) Anatemă. 2002-08-28. poznaş. a anatemiza.) A arunca anatema asupra cuiva. defel. afurisi. adv. având lanţurile cu lungime egală şi fixate într-un punct cu o cheie. -te. – Din afurca (derivat regresiv). – V.com. – Din sl.com. -enie (după sl. ◊ Loc. Tranz. 2002-08-28.com. – V. Sursa: DEX '98 AFURCÁRE. (Bis. 2002-08-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo.NIE. Acţiunea de a afurca şi rezultatul ei. – Din it. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aforisati. afurci. 2002-08-28. -Ă. (Om) rău.) (Nici) măcar deafurisenie = câtuşi de puţin.com. afforcare.] – Afurisi + suf. Soi de viţă de vie originar din Asia Mică. Sursa: DEX '98 AFURIS&#xc9. (Bis. 2002-08-28. [Var. s. s. afurisesc.f. zaklin. şi f.) (Copil) ştrengar. v.m. afurcări. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A ancora o navă cu ajutorul a două ancore.com.

2. Sursa: DEX '98 AGAR-AGÁR subst. agaricacées. Sursa: DEX '98 AGÁPĂ. (La pl. geloză. agape. v. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: agarineán s.) ciupercă din această familie.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agália.com. -ce. 2002-08-28. Sursa: DEX '98 . – Din fr. ◊ Agalactie contagioasă = boală epizootică a oilor şi a caprelor. Absenţă a secreţiei lactate la femeia care a născut.m. Sursa: DEX '98 AGÁLE adv. Care depăşeşte un gabarit standard.com.f.] – Din sl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-29. 2002-08-28. Agar-Agar.) Familie de ciuperci cu picior şi pălărie prevăzută la partea inferioară cu numeroase lamele.+ gabaritic. în industria alimentară.com. – Din fr. domol. care are drept consecinţă lipsa laptelui la animalele bolnave.com. – Din fr. Sursa: DEX '98 AGAREÁN. [Var. s. 2002-09-27.com. turc sau tătar. Ospăţ cu caracter intim. (şi la sg. care se întrebuinţează în medicină. Masă comună frăţească la vechii creştini. agar-agar. Sursa: DEX '98 AGALACTÍE s. răsfug alb. Sursa: DEX '98 AGARICACÉE s. mahomedan. 2002-08-28. 1.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agareni. Fără grabă.. (Înv. germ.. prietenesc. provocată de un microb. lat. 2002-08-29. 2002-08-28. -Ă. agabaritici. – Din ngr. Substanţă gelatinoasă extrasă din unele alge marine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agalactie.AGÁ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. masă colegială. agarĕaninŭ. agape. s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGABARITIC. adj. 2002-08-28. agă.f. – A.f.m.com.) Păgân. în bacteriologie. textilă etc.

agacer. – Din fr. cu spini pe margini. -te. – V. Sursa: DEX '98 AGAVĂ. agate. Nume dat mai multor plante ornamentale.com. 2002-08-29. agave. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Populaţie scitică. a plictisi cu insistenţele. Acţiunea de a agasa şi rezultatul ei. Sursa: DEX '98 AGASÁT. (Despre oameni) Iritat. agasări. – V. adj.m. agat. 1. cu benzi divers colorate. Sursa: DEX '98 AGÁTĂ s. Sursa: DEX '98 AGASÁ. I. agate. agasaţi. originare din America (Agave).com. Agathyrsi. 2002-08-29.m. agasanţi. s. Varietate cristalină de silice. 2002-09-27. 2002-08-29. s. 2. iritant. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. [Var. Sursa: DEX '98 AGASÁRE.f.f. cu frunze lungi până la 2 m. fr. agasez vb. agasa. agarean. Sursa: DEX '98 AGATÂRŞI s. – Din . Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. A irita. amintită de Herodot ca locuind în secolul al VIlea î.AGARINEÁN s. -te. v. Agathyrses. -Ă. a exaspera. late şi groase.com.f. Enervant. folosită ca piatră semipreţioasă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGASÁNT.com. Hr. a enerva.16 puncte tipografice. – Din fr. agaçant.com. (În forma agată) Literă cu corpul de 5. : agátă s. 2002-08-29. Sursa: DEX '98 AGÁT. 2002-08-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. enervat.f. agasa.com. 2002-08-29. pl.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-27.] – Din fr.com. – Din lat. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în regiunea cursului mijlociu al Mureşului. din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii şi diferite ţesături.

2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. rupe o ţesătură. [Var. 2. agave. a se prinde de ceva sau de cineva. 1.].: acăţáre s. găurit prin prindere într-un obiect ascuţit. agărlâcuri.com. atârnătoare. Persoană care avea titlul de agă (1. agăţa.) 1. 3. Adj.] – Din tc.m. : agá. Titlu dat comandantului pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.] – V.: acăţătór. care le permit să se agaţe cu uşurinţă de copaci. -te. vb. agale s. Sursa: DEX '98 AGĂRLÂC. -oare.fr.com.com. Atârnat. I] – Lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agăţa. aďırlık „greutate”. -ător. agăţători. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. ♦ A prinde fără voie o ţesătură într-un obiect ascuţit. s. -oáre adj. a spânzura. – Din tc.f.com. Sursa: DEX '98 AGĂŢĂTÓR. Refl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte şi câte două înapoi.2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGĂŢÁ. A se apuca. de un cui etc. -Ă.) A acosta o persoană (de sex opus). 2002-09-27. adj. ◊accaptiare (<captiare „a prinde”). (Înv. ♦ Rupt. Ofiţer (comandant) din armata otomană. s. 1. 2002-08-29. fig. I. Sursa: DEX '98 AGĂŢÁT. a se crampona. [Var. ◊ (Fam. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. suspendat.com. care o găureşte sau o rupe. 2002-08-29. agi s.) Calabalâc. Plante agăţătoare. spânzurat2. 2002-08-29. : acăţá vb.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A atârna. deşiră.f. (Despre ţesături) A se rupe.com. -ă adj. Şiret sau lănţişor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui..f. Care (se) agaţă. [Var. Sursa: DEX '98 AGĂŢÁRE s.f. Sursa: DEX '98 ÁGĂ. 2002-08-29. [Var.] – Agăţa + suf.: acăţát. 2002-08-29. aďa. -OÁRE. agăţaţi. [Var. 2002-08-29. (La pl. Sursa: DEX '98 . agăţ. iar ulterior şefului agiei. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Prins fără voie într-un obiect ascuţit care găureşte. – V. Acţiunea de a (se) agăţa. adj. (Înv. 2. s.f. a suspenda ceva de un cârlig. II. 2. I. prinzându-se într-un obiect ascuţit. ♦ Refl.

-ÍE. Agent de transmisiuni.: (înv.. 1. profan. 2. totalitatea afacerilor efectuate de o astfel de casă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Agenţi atmosferici. 2. agenţi. agens.) aghént s.m. 2002-08-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 4.m.com. s. corosiv. – Din fr. – Et. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. care înteprinde acţiuni de spionaj şi urmăreşte subordonarea economico-politică a statului în care acţionează. -ntis. în care se notează lucrările care urmează să fie făcute la anumite date. chimice etc. Reprezentant (oficial) al unei instituţii.m. 1. (Reg. 2002-08-29.com. 2002-08-29. Grupare aflată în slujba intereselor unui stat străin sau a unor cercuri financiare ori politice străine. Agent corosiv v.com.) Un fel de horă jucată de bărbaţi. Sursa: DEX '98 AGENTÚRĂ. agende..m. acemi. nec. (Biol.] – Din fr. agenţie. Sursa: DEX '98 AGENEZÍE s. agenturi. (om) care nu se pricepe. prin acţiunea lor. ◊ Agenţi geografici = factori fizici sau biologici care. 2002-08-29. şi f. -te. S. agénésie. ageamii.AGÂNĂU s. 3. rus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat.com. (Lingv. Agentur.f. Sursa: DEX '84 .m. -Ă. agenda.m. s. şi f. melodie după care se execută. lat. – Din germ.com. Dezvoltare insuficientă sau nedezvoltare a unui organ sau a unui ţesut în perioada embrionară. al unei organizaţii. în sintagma) Nume de agent = substantiv sau adjectiv care indică pe autorul acţiunii unui verb. s. Sursa: DEX '98 AGÉNT. condusă de un agent (1).com. 2002-08-29. S. 1. – Din tc.. agent. 2.f. Incapacitate de a procrea. Ordine de zi. adj.Din fr. Sursa: DEX '98 AGEAMÍU. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. în ţările capitaliste.) Începător. S. S. provocând manifestări patologice. al unui stat etc.m. sterilitate. care îndeplineşte anumite însărcinări. Factor activ. produc transformări continue în învelişul geografic. Agent secret.. 2002-08-29.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Carnet cu foi ca de calendar. (Fam. aghent. Sursa: DEX '98 AGÉNDĂ. Agent provocator. în sintagma) Agent patogen = microorganism capabil să pătrundă şi să se înmulţească într-un organism animal sau vegetal. care provoacă diferite fenomene fizice. 1. Agent diplomatic. novice.f. Casă de afaceri. [Var.

agestre.AGENŢÍE. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. (Înv. Sursa: DEX '98 AGESTÍ. adj. sprinten. 2002-08-30. Reprezentanţă. – Lat. 2. formând un fel de stăvilar. agestre. IV.com. – Lat. 2. deştept. Calitatea de a fi ager. Sursa: DEX '98 AGÉST s. (Reg. a se aciua. agenzia. agenţii. 4. despre obiecte) Tăios.f. (Reg. 3. ◊ Agenţie economică = reprezentanţă a unei ţări într-o ţară străină. agilis. crengi etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. 1.] – Din it. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: (înv.n. s. (Despre oameni) A se pripăşi. [Var.) 1. crengi etc. aduse de ape. aggestum. 2002-08-30. Reprezentanţă diplomatică.) A se îngrămădi la cotitura unui râu. ageri.com. fortificaţie”. Sursa: DEX '98 . -Ă. -e. la o cotitură a ei. Sursa: DEX '98 AGERÍME s. Sursa: DEX '98 ÁGER. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ime. pătrunzător. – Ager + suf.com. concerte etc.) aghenţíe s. Tranz. agestesc.com. IV.n. furnizându-le presei sau televiziunii. (Rar) A face pe cineva ager la minte. 2. – Din agest. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În sintagma) Agenţie de bilete = birou unde se vând cu anticipaţie bilete pentru spectacole. îngrămădind buşteni. (În sintagma) Agenţie telegrafică (sau de presă) = instituţie care culege informaţii din toate domeniile de activitate. Sursa: DEX '98 AGÉSTRU. (Despre buşteni. care efectuează operaţii economice internaţionale. loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc buşteni. – Din fr. – Din ager. Con de dejecţie.com. s. scrutător. misiune condusă de un agent diplomatic.f. 2002-08-30. ascuţit.) Îngrămădire de buşteni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. crengi etc. ♦ (Despre ochi sau privire) Vioi. vb. vb. Isteţ.com. 2002-08-30. ♦ Fig. Iute în mişcări. Sursa: DEX '98 AGERÍ. ageresc. crengi etc. „intăritură. 2002-08-30. 2002-08-30. filială sau sucursală a unei întreprinderi sau instituţii situate în alt punct decât acela în care se află sediul principal. Agenţie de voiaj = birou unde se vând cu anticipaţie bilete de călătorie (pentru distanţe mai lungi). 2002-08-30.com.. Refl. aduse de ape la cotul unui râu. A stăvili o apă curgătoare.

– Din ngr. – V.f. -te. -Ă.f. aghiasmatárion. agheismuiesc. agenţie. 2. (Fam. agiazma.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. ♦ (Glumeţ) Rachiu.f.m. Stropit cu agheasmă.) A (se) îmbăta. Acţiunea de a (se) aghesmui.) Beat. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii şi în alte împrejurări. (În religia creştină) Apă sfinţită. v. Sursa: DEX '98 AGHÉNT s. Sursa: DEX '98 AGHEÁSMĂ s. s. 2002-09-03.com. adj. Sursa: DEX '98 AGHESMUÍ. 2002-08-30. 2002-08-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.AGFACOLÓR adj. aghesmuiri. agheasmatare. Vas liturgic de metal în care se ţine agheasma.] – Din sl.com. [Pr. aghesmui. 2002-09-03. Agfakolor. -ui. 2. – Din germ.com. (Reg. : -mu-i-] – V. Tranz. (Reg. Fig.: aiásmă s. utilizat în fotografie şi cinematografie. 2. Sursa: DEX '98 AGHESMUÍT. destinată sfinţirii agheasmei. 1. (In sintagma) Procedeu agfacolor = procedeu de obţinere a imaginii colorate prin suprapunerea a trei straturi fotosensibile la culorile primare sau la cele fundamentale. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Fig. 2002-08-30. Sursa: DEX '98 AGHESMUÍRE. – Agheasmă + suf. IV.n. 1. 2002-09-03. aghesmuiţi. şi refl. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1.) A bate pe cineva. Sursa: DEX '98 AGHEASMATÁR. A stropi cu agheasmă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v.com. aghesmui. 3. 2002-08-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. 2002-08-30. vb. Clădire vecină cu o biserică.com.f. Fig. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AGHENŢÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. agent. [Var.

agilis.com. lat. [Pr.m. 2002-09-03. agilitas. Organ administrativ din sec. s. ♦ Îndemânare.m. sfinte).com.com. şi glumeţ) Drac. Sursa: DEX '98 AGÍL. 2002-09-03.n. 2002-09-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2002-09-03. : -giór-] – Loc. A trage (la) aghioase = a) a cânta monoton şi tărăgănat.f.com. it. ♦ Supraprofit rezultat din speculaţii cu semne monetare sau hârtii de valoare. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. sprinteneală. -atis. 2002-09-03. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGILITÁTE s. [Pr. (Italienism) Ca ziua. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGHIÚŢĂ s.com. adj. Sursa: DEX '98 A GIORNO adv. lat. ◊ Expr.AGHIÓS. aggio. [Pr.com. ♦ Îndemânatic. -ie. Luminat a giorno. ághios. fr. ngr. : -ghi-o-] – Cf. vioiciune. 2002-09-03. aghioase. agii. Diferenţă cu care preţul (cursul) unui semn monetar sau al unei hârtii de valoare depăşeşte valoarea nominală a acesteia. îndeplinind atribuţii similare unui secretar. a sforăi. agio. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AGÍE. s. rus.n. suplu. Sursa: DEX '98 ÁGIO. – Agă + suf. adjutant. Care se mişcă uşor şi repede.f. vioi.[Pr. (Înv.) Numele unei cântări liturgice care începe cu cuvintele „aghios. 2002-09-27. : -ghi-u-] – Cf. sprinten. supleţe. Ofiţer ataşat unui comandament sau unui şef militar întro unitate militară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agiuri.com. XVIII – XIX în Ţara Românească şi în Moldova. aghiotanţi. însărcinat cu menţinerea ordinii publice în capitală. : -gi-o] – Din it. : -ghi-os] – Din ngr. Sursa: DEX '98 . á g h i o s „sfânt”. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-03.com. a d i u t a n t . (Fam. Sursa: DEX '98 AGHIOTÁNT. agili. b) a dormi. aghios” (sfinte. – Din fr. Uşurinţă în mişcări. totalitatea funcţionarilor din această instituţie. dibaci. agilité. agile.

agiotez. S.n. -Ă. Organ de maşină montat în rezervoarele maşinilor de stropit. Sursa: DEX '98 AGIOTÁJ. s. (Despre un interval de timp. care se agită. s. (Chim. agioter. A (se) frământa. (Despre oameni şi animale) Care se mişcă încoace şi încolo. Acţiunea de a (se) agita. Fig. neliniştit. I. de prăfuit.f. Fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Speculă cu semne monetare sau cu hârti de valoare în vederea obţinerii unui câştig. agiter. – V.m. 1. ♦ Mijloc prin care se realizează agitaţia (3). agitateur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. a aţâţa. ♦ Fig. – V. A ameteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într-un vas). 2002-09-04.) Bogat în evenimente.com. – Din fr. şi refl. a (se) frământa. o viaţă etc. 2002-09-04.) Dispozitiv sau aparat care serveşte la amestecarea substanţelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor. -OÁRE. 3. Persoană care face agitaţie (politică) în vederea unei acţiuni. şi f. A ridica masele (la revoltă).m. lat. [Pr.AGIOTÁ. agitare.com. vb. 2002-09-03.com. agiotage. S. (Fam. a (se) clătina. 2. -te. aghitator.) A se manifesta prin mişcări grăbite şi dezordonate. Sursa: DEX '98 AGITÁRE. 2002-09-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agiotaje. s. neastâmpărat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. Tranz. agita. 4. Refl. de împrăştiat îngrăşăminte. a răzvrăti. agit. Tranz. de semănat etc. 1. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a (se) zbuciuma. Sursa: DEX '98 AGITÁT. şi refl.: -gi-o-] – Din fr. frământat. Sursa: DEX '98 . I. Sursa: DEX '98 AGITÁ. -oare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agitatori. II.n. ♦ Tranz. Intranz. agitaţi. 2002-09-04. agitări. A face speculă cu valoarea sau cu marfa al cărei preţ este variabil. a (se) zgudui. ♦ Fig. agita.com. s. sub impulsul unor enervări. Tulburat. (I) şi rus. vb. : -gi-o-] – Din fr.. şi f. adj.com. tumultuos. Sursa: DEX '98 AGITATÓR. 2.com. 2002-09-04.n. A (se) mişca repede încoace şi încolo. [Pr.

prin mass-media. lat. agitatorisch). aglice. sb. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. (Despre unele substanţe) A uni între ele granulele.) Grup compact (şi numeros). Trimis de ana_zecheru#yahoo. agitaţie. 2002-09-04. – Din fr. Acţiunea de a (se) aglomera şi rezultatul ei. agglomerare.com. cu frunze penate. 2002-09-04. Sursa: DEX '84 . aglomera. 2002-09-04. s. jaglika. întruniri etc. de vehicule etc. aglika. agitation.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2. Sursa: DEX '98 AGLOMERÁNT. 3. cu flori albe sau rozalbe.f. 1. s. -ce. agitatio. dispuse în inflorescenţe.: (înv) agitaţiúne s. Plantă erbacee din familia rozaceelor. I. agglomérer. Sursa: DEX '98 AGLOMERÁ. Sursa: DEX '98 AGLOMERÁRE. 2002-09-04. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2002-09-04. -Ă. Refl. Tranz. firele sau fâşiile care compun un material. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. agitaţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.com. aghitaţiia. Sursa: DEX '98 AGITAŢIÚNE s. Tranz. ♦ (Concr. 3. A se strânge la un loc în număr mare. aglomerez. (Filipendula vulgaris). Substanţă care are proprietatea de a uni între ele granulele. 2002-09-06. Stare de nelinişte excesivă. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni. a se înghesui.f. aglomerări. parfumate. – V. aglomeranţi. vb. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. -onis (3) rus. – Din bg. agitatorskii. 2002-09-04. Sursa: DEX '98 AGITÁŢIE. 1. [Var. lat.com. de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate).com. 2.AGITATÓRIC. – Agitator + suf. Sursa: DEX '98 AGLÍCĂ. s. de tulburare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. liant.m. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ic (după rus. germ. agglomérant (influenţat semantic de liant). firele sau fâşiile care compun un material.com. – Din fr.f] – Din fr. a se îngrămădi. (Şi în sintagma agitaţie politică) Mijloc de înrâurire a conştiinţei publice folosit de un partid în scopuri imediate.com. Care serveşte sau se referă la agitaţie (3). agitatorici.

Adj. I. suprapopulat. Sursa: DEX '84 AGLUTINÁRE. – Din fr. Malformaţie congenitală care constă în lipsa limbii. S. S. 2002-09-06. îmbulzeală. – Din fr. -te. 1. agglutinans. s. alipire. aglomerare. Sursa: DEX '84 . 2. Sursa: DEX '84 AGLUTINÁ. lipeşte. 1. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. s. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aglutina. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-06. Sursa: DEX '84 AGLOMERÁŢIE. Substanţă vâscoasă preparată din amidon. aglomeraţii. ♦ (Despre un loc.n. 2002-09-06.f.f. Care uneşte. aglutinanţi. aglomera.. Îngrămădire de oameni. aglossie. gumă şi albumină. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agglutinant. ticsit.m. agglutinans. subst. hematii etc. dextrină. care aglomerează prin alipire. II. -ntis..f. adj. aglutinări. vb. 2002-09-06. agglutiner. – Din fr.n.com. Acţiunea de a se aglutina. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-06. – V. aglutinez. ♦ Aşezare omenească. care serveşte la aglutinare. – V. S. aglomeraţi.n. lat. – Din fr. Îngrămădit. Sursa: DEX '84 AGLUTINÁNT. I. s. Adj.AGLOMERÁT. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. -te. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice.com. Refl. lat. ♦ (Despre bacterii.com. înghesuială.) A se lipi şi a se precipita sub acţiunea unor substanţe. agglomération. 2002-09-06. 2. de vehicule etc. s.com. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului.com.. -ntis. -Ă. care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe ţesătură. (Material) obţinut prin aglomerare. un spaţiu) Plin de oameni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj.com.. înghesuit. -Ă.n. Sursa: DEX '84 AGLOSÍE s.

(La pl. agneţe.com. Sursa: DEX '84 .) animal din această clasă. – V. agglutinogène Trimis de ana_zecheru#yahoo. Substanţă specifică de tipul anticorpilor. Legătură de rudenie vecină în raport cu înrudirea naturală. – Din fr.f. -te. 2002-09-06. agnathes.com. – Din fr. -onis.m. Sursa: DEX '98 AGLUTINÍNĂ s. agnat. agnathostomata. 2002-09-27.com.com. lat. Substanţă de natură proteică. – Din fr.AGLUTINÁT. engl.) Rudă în linie paternă.) Clasă de vertebrate acvatice fără maxilarul inferior. 2002-09-06.) animal care face parte din această clasă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. s. (La pl. agnation. 2002-09-06. -te. (şi la sg. -Ă. – Din sl. Sursa: DEX '84 AGNATOSTÓM. -Ă.) Clasă de vertebrate acvatice lipsite de maxilarul inferior. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '84 AGNÁTĂ.com. agnatostomi. 2002-09-06. agnatio.f.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre materiale) Ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune. 2002-09-27. s. aglutina. (Bis. 2002-09-06. – Din fr. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX-S '88 AGNAŢIÚNE s.com. Sursa: DEX '84 AGNÉŢ.com.) Bucată de prescură din care se taie anafura pentru împărtăşenie. : -ţi-u] – Din fr. lat. agnate. aglutinaţi. 2002-09-06. aganici. s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agnatus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. adj. care introdusă în organism. Sursa: DEX '84 AGLUTINOGÉN s. (Jur. stimulează producerea aglutininei. – Din germ. agglutinine. Agnathostomen. care apare în serul sanguin în urma administrării de vaccinuri.n. (şi la sg. agnaţi. Sursa: DEX '84 AGNÁT.

Din fr.. s. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a esenţei fenomenelor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . – Din lat. 1. S. Linie de pe suprafaţa pământului ale cărei puncte nu prezintă declinaţie magnetică.f. Supranume. pipăite. &#x2013. 2002-09-06.com. 2002-03-15. posibilitatea cunoaşterii obiective a lumii. şi f. 2002-09-06. Care aparţine agnosticismului.com. agnosie.com. 2. – Din lat. Trimis de spall#snn. agnomene.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite.com.com. agnostique. agonale. – Din it. agone. Teorie care se ocupă cu schimbările mişcării ritmice. Pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute. determinate de expresivitate. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Referitor la agonale. Întreceri atletice la vechii greci. auzite. 2002-09-06. 2002-09-06. -Ă. Sursa: DEX '84 AGNOSTIC. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AGNÓMEN.com. Sursa: DEX '84 AGÓNĂ s. -e. privitor la agnosticism.f.ro. 2002-09-06. agnomen. pl. în timpul executării unei piese muzicale. agnistici. Concepţie filozofică idealistă care neagă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.m. agonali. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Sursa: DEX '84 AGÓGICĂ s. agogica. 2002-09-06. agonalia. Adept al agnosticismului. parţial sau total. agnosticisme. şi f. Sursa: DEX '84 AGNOZÍE s. – Din fr.f. Adj. s. Sursa: DEX '84 AGONÁL. Sursa: DEX '84 AGNOSTICÍSM s.m.com.rdsnet. 2002-09-06. – Din it. adj. – Din fr. Sursa: DEX '84 AGONÁLE s. ♦ (La romani) Serbări în cinstea zeului Ianus. -ce.n.

a câştiga prin muncă.f. adj. agonízome (aor. zbatere.com. ♦ Câştig (dobândit prin muncă). Intranz. adunare a poporului care se ţinea în această piaţă.f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.com. agonizanţi. agoniseli. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-09-09. 2002-09-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. germ. IV. – Cf. agonisesc. agonisari. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. agonisthika) „a lupta”. 2002-09-09. agonii. -eală. lat. (Pop. Sursa: DEX '84 AGONISEÁLĂ. 2002-09-09. Sursa: DEX '84 AGONISÍ. I. p. -Ă.f.AGÓNIC. ext. Stare a organismului care precede moartea. ◊ Loc.com. – Agonisi + suf. zbucium. 2002-09-09. muribund. Sursa: DEX '84 AGONIZÁ.) Agoniseală. 2002-09-09. – Din fr. A dobândi. agonisi. s. agonia. care este în agonie. a economisii. Sursa: DEX '84 AGONISÍRE s. – Din ngr. (Pop. -ce. -te. agoniser. agonici. .f. agonizez. Sursa: DEX '84 AGONIZÁNT. agonisant. vb. agonisită. Piaţă publică în oraşele Greciei antice.com. ♦ Fig. Acţiunea de a agonisi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Referitor la agonie. vb. s. – V. Sursa: DEX '84 AGONÍE. ♦ A strânge. agonisch. -Ă. Sursa: DEX '84 AGONISÍTĂ s.f. economii. unde se aflau principalele instituţii şi unde se ţineau adunările publice. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. În agonie = pe moarte. A fi în stare de agonie.com. 2002-09-09. muribund. Sursa: DEX '84 AGORÁ s.com. Care agonizează.) Ceea ce agoniseşte cineva. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Nelinişte puternică. – V. a pune deoparte. lat. agonie. agonisi. – Din fr.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. p. Care conţine greşeli elementare de gramatică şi de ortografie. care se sprijină în special pe agricultură. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Agrammatismus. şi f.com. obsesivă şi nemotivată de spaţiile largi. (Persoană) care face greşeli elementate de limbă. 1.. incult. Sursa: DEX '84 AGRAMÁT. Sursa: DEX '84 AGORAFOBÍE. s. 2. fr. 2002-09-09.f. agrammatisme. 2002-09-09. p. agrafe. 2002-09-09. – Din fr. ext.. Sursa: DEX '84 AGRÁFĂ. şi f.n. 3. adj. s. 2002-09-09.com. Pierdere sau tulburare a funcţiunii de exprimare a gândurilor prin scris. de locurile deschise. incultură. agraphie. agorafobii. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină.) Mică piesă metalică cu care se prind şi se menţin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare. Sursa: DEX '84 AGRAMATÍSM s.m. Sindrom hematologic caracterizat prin lipsa granulocitelor din sânge. agrarian.f. -te.com. – Din lat. Sursa: DEX '84 AGRÁR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră. Trimis de ana_zecheru#yahoo. copcă. s. ignoranţă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de pieţe etc. Sursa: DEX '84 AGRAFÍE s. Adj.– Din fr. adj.com. agricol . datorită unor agenţi medicamentoşi sau fizici. Sursa: DEX '84 AGRANULOCITÓZĂ s. Necunoaştere a scrierii şi a vorbirii corecte.com. ignorant.f. 2002-09-09. agora. agrafe. părul etc. – Din germ. agrammatos.f. 1. agrari. Adj. (Med.com.. – Din fr. agramaţi. Care se referă la proprietatea funciară şi la problemele legate de această proprietate.m. Teamă patologică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-09. – Din fr. 2. 2002-09-09. se fixează zidăria etc. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lipsă totală de învăţătură. ext.com. -e. – Din fr. s. Ornament în formă de consolă la capătul unui arc. agranulocytose. agoraphobie.

Ţară agrară. Tranz. Sursa: DEX '84 AGREÁ. agreez. 2002-09-09. 2002-09-09. -ntis. agrăiesc. Refl. Sursa: DEX '84 AGRĂÍ. – Din fr. Sursa: DEX '84 . teorie economică opusă industrialismului. -ism.com. a (se) înrăutăţi. şi tranz. – A3 + grăi (după germ. – V. aggravare. (Rar) Agrar. ansprechen. agravez. vb. vb. A (se) face mai grav. Sursa: DEX '84 AGRARIÁN. a accepta un reprezentat diplomatic. aggraver. ◊ Circumstanţe agravante = împrejurări care contribuie la mărirea vinii unui acuzat. (Reg. – Din fr. [Pr. 2002-09-09. [ Pr. Faptul de a (se) agrava. 2002-09-09. vb. 2002-09-09.com. care înrăutăţeşte. 2002-09-09.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Tendinţă de a menţine agricultura ca principală ramură a economiei. Sursa: DEX '84 AGRAVANT. agrarien. adj. anreden). I. Care agravează.) A adresa cuiva vorba. : -gre-a] – Din fr. cu simpatie pe cineva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. [Pr. : -ri-a-] – Agrarian + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agravări.com. Sursa: DEX '84 AGRARIANÍSM s. înrăutăţire. s. agrarius. lat. A vedea cu ochi buni. aggravans. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-09.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te.(3). Trimis de ana_zecheru#yahoo. agraire. care acordă prioritate dezvoltării agriculturii. Tranz. – Din fr. 2002-09-09. Sursa: DEX '84 AGRAVÁRE. lat. aggravant.n. Iv.com. lat. -Ă. I. agréer.com. adj. Sursa: DEX '84 AGRAVÁ.com. ♦ A da consimţământul. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agravanţi. agrarieni. : -ri-an] – Din fr. agrava. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

agrément. distracţie. Plăcere. – Din fr. agregaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. a împodobi. agréger. Sursa: DEX '84 AGREMÉNT. 2002-09-09. s. Sursa: DEX '84 AGREGÁT2. -Ă. 1. fibre sau fâşii. – Din fr. – Din fr. agrégation. agrégat. – V. s. 2002-09-09. 2002-09-09. 2002-09-09. (2) fr. mortalelor sau a altor materiale aglomerate cu un liant. 2002-09-09. agrementez. Material mineral sau organic.AGREÁBIL. Sursa: DEX '84 AGREGÁŢIE s. – Din rus. agregaţie. aggregatio. Agregare. s. aggregare. Aprobare dată sau cerută de guvernul unei ţări pentru numirea reprezentanţilor diplomatici. a se alipi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. agregări. a înfrumuseţa (prin adăugarea unei podoabe).f. (Ieşit din uz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. (Despre elemente) A se uni (într-un tot). agremente.com. vb. ◊ Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistenţă şi rezistenţă diferite sub care se pot prezenta substanţele. agregat. Sursa: DEX '84 AGREGÁRE. agrega. Sursa: DEX '84 AGREGÁ. I. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3 agrégă. 2. -e. Plăcut. – Din fr. agréable. ♦ (Despre oameni) Simpatic. lat. (Rar) A da culoare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptul de a se agrega. agrégé. : -gre-a-] – Din fr. Grup de maşini care lucrează împreună pentru realizarea unei anumite operaţii tehnice. 2002-09-09.com. Sursa: DEX '84 AGREGÁT1. pers. care intră în compoziţia betoanelor. alcătuit din granule. 2002-09-09. vb. distractiv.com.n. adj. [Pr. în sintagma) Profesor agregat = profesor universitar care funcţionează pe lângă o catedră condusă de alt profesor. agregate.com. agreabeli.com. Sursa: DEX '84 AGREMENTÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. relief. – Din fr. 2002-09-09.f. Sursa: DEX '84 . I.m.com. 1. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agrémenter. ◊ Agregat mineral = concreştere de minerale în diferite formaţii naturale.com.

Însuşirea de a fi agresiv. [Pr. 2002-09-09. adj.. adj. agrar. s. Sursa: DEX '84 AGRÍCOL. agresori. -Ă. -ste. (Persoană fizică sau stat) care organizează sau săvârşeşte o agresiune.f. agreste. Sursa: DEX '84 AGRESIVITÁTE.com. – Din fr. Sursa: DEX '84 AGRESÓR. lat. (Despre o regiune.com. Sursa: DEX '84 AGRÉST. -oare. : -si-u-] – Din fr. aggressio. 2002-09-09. fr. agricoli.f.f. 3. adj. agression. Care atacă (fără provocare). rustic. -OÁRE. -Ă. 2002-09-27. (Despre oameni) Care se ocupă cu agricultura. 2002-09-09. agrementări s. agresseur. Sursa: DEX '84 AGRESÍV. – Din fr. -Ă. 2. agricole.com. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Câmpenesc. provocator. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Însuşire a unor agenţi patogeni de a ataca mai multe plante. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în scopul de a-i cotropi teritoriul. 1.com.m. -e. agresivităţi. aggressor. folosit în agricultură. ♦ Grosolan. -onis. – Din fr.AGREMENTÁRE. agresiuni. agressivité. şi f. s. adj. s. a-i suprima independenţa şi a-i înrobi populaţia. Sursa: DEX '84 . Acţiunea de a agrementa. care caută prilej de ceartă. care se referă la agricultură. fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Agresiune armată = atac înarmat săvârşit împotriva unui stat. 2002-09-11. o ţară) Care îşi sprijină economia în special pe agricultură. agrestis. care privesc recolta anului următor. ◊ An agricol = perioadă de timp cuprinsă între începutul muncilor agricole de toamnă. agressif. Sursa: DEX-S '88 AGRESIÚNE. 2002-09-09. constituind uneori un simptom patologic. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e.com. şi strângerea recoltei din anul în curs. Atac împotriva unei persoane sau a unui stat. agresivi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agreşti.com. ♦ (Despre substanţe) Care atacă chimic corpurile cu care ajunge în contact. – V. 2002-09-09. – Din lat. agrementa. Care ţine de agricultură.com.

Sursa: DEX '84 ÁGRIŞ.com. s. Sursa: DEX '84 AGRIMENSÓR.com.m. Arbust cu ramuri spinoase. 2002-09-11. – Agriş + suf. agricultor. s. agrişi. (Ribes uva-crispa).com. agripnii. s. 2002-09-11. care creşte spontan în regiunile de munte. agrimensore. – Din it. 2002-09-11. Sursa: DEX '84 AGRIOTIMÍE. agrypnie.f.com. Sursa: DEX '84 AGRIMENSÚRĂ s.f. egres.f. s. Fructul agrişului. – Din magh. 1. s. agrimensura. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.com.f. totalitatea lucrărilor şi a metodelor întrebuinţate în acest scop. agri mensor. Sursa: DEX '84 AGRICULTÚRĂ. roşie sau galbenă. Sursa: DEX '84 .) Insomnie. agriculteur. Sursa: DEX '84 AGRIPNÍE. : -gri-o-] – Din fr. agriculture. -oare. – Din fr. 2002-09-11. Cultivare a pământului. Specialist în agrimensură. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. agrişe. cu frunze lobate şi cu fructe comestibile. agrimensori. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.m. şi f. [Pr. – Din it.m. în formă de boabă verzuie..com. agricultori. Persoană care se ocupă cu agricultura. Tendinţă patologică de a comite acte de nebunie furioasă. s. agriothymie. – Din fr. lat. – Din fr. -OÁRE. lat. Tehnica măsurătorilor topografice şi a cadastrelor simple ale terenurilor agricole. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '84 ÁGRIŞĂ. agricultura. (Med. Ramură a producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi creşterea animalelor în vederea obţinerii unor produse alimentare şi a unor materii prime. agriculturi. 2. lat. 2002-09-11.AGRICULTÓR.com. lat. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu gust dulce-acrişor şi cu multe seminţe. -ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agriotimii. 2002-09-11.

[Pr. constituind. -ÓGĂ. 2002-09-11. Sursa: DEX '84 . Sursa: DEX '98 AGROCHÍMIC. Privitor la agrochimie. Sursa: DEX '84 AGROCHIMÍE s. agrochimique.) Zonă agricolă.com. agrochimie. -Ă. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. totodată. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oge.AGRO. Sursa: DEX '84 AGROCENÓZĂ. agrocenoze. Ştiinţa care se ocupă cu studiul circuitului substanţelor nutritive în mediul de creştere şi de dezvoltare a plantelor agricole. [Pr. Ştiinţă care se ocupă cu acţiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor şi creşterii animalelor. „agricultură”. 2002-09-11. 2002-09-11. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. care serveşte la formarea unor substantive sau adjective. -e.f.com. Sursa: DEX '98 AGROALIMENTÁR. adj. – Din fr. Referitor la produse alimentare provenite din agricultură. şi f. : bi-o-] – Din agrobiologie (derivat regresiv).com. baza teoretică a ştiinţelor agronomice. [Pr. [Pr. 2002-09-27.+ alimentar. care aparţine agrochimiei. agrobiologhiia. agrocénose.f. – Din fr. : -bi-o-] – Din germ. agrochimici. De agrobiologie. agrobiolog. 2002-09-11. 2002-09-11. agrobiologi.m.com. Specialist în agrobiologie. -Ă. privitor la agrobiologie. Sursa: DEX '98 AGROBIOLÓG. -Ă. : -bi-o-] – Agro.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Cf. (Biol. – Din fr. agrobiologici. -ce. Agrobiologie.+ biologic. adj. agro-. Sursa: DEX '84 AGROBIOLOGÍE s. în vederea stabilirii măsurilor de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. rus. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.Element de compunere însemnând „agricol”. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Sursa: DEX '98 AGROBIOLÓGIC.com.com. : -gro-a-] – Agro. -ce. 2002-09-11. 2002-09-27. rus. agroalimentari.

-Ă. s. Referitor la producţia agricolă industrializată. Sursa: DEX '84 AGROMETEOROLÓG. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agroindustriali. agrometeorologi. Sursa: DEX '84 AGROGEOLÓGIC. agrogéologie. -oge. : -gro-in-] – Agro.f.AGROCHIMÍST.m. : -ge-o-] – Din fr. -Ă. vechea denumire a pedologiei. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AGROLOGÍE s. : -ge-o-] – Agro. agrogéologique. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. -ÓGĂ. agrometeorologici.+ meteorolog.com. – Din fr.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. De agrometeorologie. 2002-09-11.com. pedolog. : -gr-o-] – Din fr. -ce. -ste. 2002-09-27. s. -Ă. Sursa: DEX '84 AGROGEOLÓG. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Ştiinţă agricolă care se ocupă cu studiul rocilor pe care s-au format soluri arabile. 2002-09-11. [Pr.com.com.+ chimist. şi f. Sursa: DEX '84 AGROINDUSTRIAL.+ industrial (după fr. Specialist în agrometeorologie. Sursa: DEX '98 AGROGEOLOGÍE s. : -te-o-] – Agro.com. Referitor la agrogeologie. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. agrogelogi. [Pr. şi f. adj. Specialist în agrogeologie. adj. 2002-09-27. [Pr. -ce. 2002-09-27. -e. de agrogeologie. adj. [Pr. Ştiinţă agricolă care se ocupă cu studiul solului ca rezultat al acţiunii factorilor naturali şi cu influienţa pe care o are solul asupra plantelor. 2002-09-11. -oge. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-11. Sursa: DEX '84 AGROMETEOROLÓGIC.com.+ meteorologic.com. agrogeologici.: -te-o-] – Agro. – Agro. 2002-09-11. agroindustriel). şi f. vechea denumire a agrotehnicii. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. agrochimişti. agrologie.m.+ geolog. -ÓGĂ. Specialist în agrochimie.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă.+ tehnic (după rus. adj. 2. 1. Adj. Specialist în agronomie. adj.com. adj.f.+ meteorologie. S.f. Sursa: DEX '84 . (Ieşit din uz) Totalitatea lucrărilor agronomice minime.com. -ce. s. care se referă la agrotehnică. Sursa: DEX '84 AGROMÍNIM s. -ce. sol şi plantele cultivate. agrosilvici. care ţine de agricultură şi de silvicultură. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -te-o-] – Agro. -Ă. 2002-09-11.com. şi f. Sursa: DEX '84 AGROTÉHNIC. Sursa: DEX '84 AGRONÓM. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în scopul creşterii producţiei agricole. agronomie. – Din (1) rus. agronomi. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din rus. Sursa: DEX '84 AGRONOMÍE s.f.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-11. (2) agro. – Din fr. ♦ Totalitatea procedeelor tehnice de cultivare a unei plante agricole. Care ţine de agronomie. -Ă. Care aparţine agrotehnicii (1). agrotehnici. agrotehnika. agronome. Ştiinţă care se ocupă cu cercetarea condiţiilor meteorologice sub aspectul influenţei acestora asupra producţiei agricole. 2002-09-11. 2002-09-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agrominimum. Sursa: DEX '84 AGRONÓMIC. -e. fixate pentru a fi aplicate în mod obligatoriu. agronomici.com. Complex de ştiinţe care cuprinde totalitatea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la producţia agricolă. Ştiinţă care se ocupă cu relaţiile dintre factorii de vegetaţie.m. 2002-09-11. Privitor la agricultură şi la silvicultură. agrotehniceskii). agronomique. -ce. 2002-09-11. privitor la agronomie.+ silvic.com. Sursa: DEX '84 AGROSÍLVIC. [Pr.f. – Din fr. -Ă.AGROMETEOROLOGÍE s. s.n. – Din fr. – Agro.com.

f. – Din sl. – Agro. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. – Din agudă. Specialist în agrozootehnie.+ tehnician (după rus.. Terase amenajate pentru pomicultură şi viticultură. -Ă.f. Sursa: DEX '84 AGROZOOTEHNÍE s. agrotehnik). (2) agro.com. 2002-09-13. s. s.+ zootehnician. aguride. şi f.+ zootehnic (după rus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Reg. agrotehnicieni. 2002-09-11.AGROTEHNICIÁN. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '84 AGURÍDĂ.+ zootehnie. : -zo-o] – Din (1) rus. s. 2002-09-11. – Din ngr.f.m. Sursa: DEX '84 AGROZOOTEHNICIÁN.com. pl. [Pr. : -zo-o-teh-ni-ci-an] – Agro. -e. agrozootehnicieni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. Tehnica cultivării plantelor furajere şi a creşterii animalelor domestice.) Dudă. s. agrozootehnici.) Dud. şi f. Specialist în agrotehnică (1). 1. Sursa: DEX '84 .m. [Pr. -Ă. Agrozootehnie. : -zo-o-] – Agro.com. -ce.com. (Reg. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. aguzi.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-09-11. 2002-09-13. adj. agrozootehniceskii). cu gust foarte acru. agrotehnika. Strugure înainte de coacere. -Ă.f.com. privitor la agrozootehnie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -ci-an] – Agro. Sursa: DEX '84 AGÚD. Sursa: DEX '84 AGÚDĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-13. 2002-09-12. Care ţine de agrozootehnie.f. Sursa: DEX '84 AGROTERÁSE s. 2002-09-12. s. Adj. 2.com.+ terasă. Sursa: DEX '84 AGROZOOTÉHNIC. agrozootehnică (1). agurída.f. agude. s. agoda.

(Reg. -ce. 1.com. albe. Care aparţine aheilor.com. ohotnik. áhti „dorinţă arzătoare”. Plantă erbacee decorativă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. chin.Hr.com. Sursa: DEX '84 AHÉI s. s. Sursa: DEX '84 AHÓTNIC. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci.). 2002-09-13. Sursa: DEX '84 AHEEÁN. ahturi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. jale. unde a întemeiat puternice centre de civilizaţie. (Reg. 2. Oftat. – Cf. Sursa: DEX '84 AHÁ interj..) 1. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. lacom. cu flori mari galbene. A2 (1). Durere. 2. 1.com. -ioară. pl. 1. adj. 2002-09-13. – Aguridă + suf. 2002-09-13.m. 2.com. pr. în Pelopones.com. Strigăt pricinuit de o durere fizică. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. 2. portocalii. s. pasionat pentru cineva sau ceva. : -he-ean] – Din fr. Denumirea generală a vechilor triburi greceşti la Homer.com. 2002-09-13. [Pr. agurijoare.AGURIJOÁRĂ. Sursa: DEX '84 . Exclamaţie care exprimă mulţumirea cuiva că s-a lămurit sau că a găsit răspunsul la o întrebare care îl frământa.n. Strigăt cu care începe pluguşorul. roz şi roşii. Sursa: DEX '84 AH interj. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '84 AHT. ahotnici. suspin. adj. Sursa: DEX '84 AHÓ interj. Strigăt cu care se încetineşte sau opreşte mersul boilor (înjugaţi). aheeni. care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). 2002-09-13. – Din rus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Ahaia (n. privitor la ahei. Populaţie indo-europeană aşezată la începutul mileniului al doilea î.f. achéen. suferinţă. adesea substantivat) Dornic. 2002-09-13. – Din ngr. 2002-09-13. 2002-09-13.

AHTIÁ. ahtiaţi. ai? Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat.) Usturoi. : -ti-at] – V. 2002-09-13. [Pr.com. : -ti-a] – Din aht. (Reg. : -ti-e-] – V. I. vb. lacom de un bun (mai ales material). Aiul şarpelui = plantă erbacee din familia liliaceelor. ahtiez. Te faci că nu înţelegi. 2002-09-13. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. (Fam. ahtia. Sursa: DEX '84 AHTIÁT1 s. -te.m. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. folosită în alimentaţie (Allium scorodoprasum). cu frunze lunguieţe şi cu flori galbene (Allium ochroleucum). Sursa: DEX '84 AI2 interj. Trimis de gall#fx. ahtieri. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Ai salbatic = numele a trei plante erbacee din familia liliaceelor. 1. [Pr. : -ti-at] – V. 2002-09-13. alium. Sursa: DEX '84 . ahtia. Refl.com. a râvni. Acţiunea de a se ahtia şi rezultatul ei. uimire. 2002-06-30. Sursa: DEX '84 AI1 interj. 2. s. roz (Allium paniculatum). [Pr. 2002-09-13. ameninţare. a jindui. 2002-09-13.com. alb-verzui sau roşietice (Allium oleraceum). Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. spaimă.ro. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Ahtiere. Sursa: DEX '84 AHTIAT2.f. Exclamaţie care exprimă : durere. Sursa: DEX '84 AI3 interj. ai. Stăpânit de o dorinţă puternică de a obţine ceva. Sursa: DEX '84 AHTIÉRE. V. 2002-09-13.com. 2002-09-13. A dori din tot sufletul ceva. ahtia. A se lăcomi (la ceva).) Exclamaţie cu sens interogativ.com. cu tulpina în formă de spirală şi cu flori roşii-purpurii dispuse în umbele.n. hai. -Ă. Sursa: DEX '98 AI4. ahtiat1.

agheasmă. vidomŭ „vizibil”. Trimis de gall#fx. când..) Cât pe-aci = aproape să. Mic mamifer arboricol cu mişcări lente.com. ca şi. aíce.com. 3.. ◊ Expr. acía. 2. În acest moment. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AÍDOMA adv.. ◊ Expr. ba. haide. a pleca fără urmă.ro. V.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Fam.) Până aici! = destul! ajunge! Pe aici ţi-e drumul! = şterge-o! pleacă! a plecat! a şters-o! A se duce pe-aici încolo = a pleca. aici. 2002-06-30. În acest loc... Sursa: DEX '84 AÍCE adv.. Aici i-aici sau aci-i aci = acum e momentul hotărâtor.. aícea adv. – A3 + sl.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. ba. v. 2002-09-13.com. Sursa: DEX '84 ÁIDA interj. mai că. acum.] – Lat. a dispărea.com. Sursa: DEX '84 AÍCI adv. 2002-09-13. gata-gata să.ro.AÍ5 s. Sursa: DEX '98 AIÁSMĂ s. v. a o şterge. aï.... – Din fr.. ♦ (Corelativ) Acum. când. (În expr.. V. în aceste locuri (relativ) apropiate de vorbitor. acum.. Sursa: DEX '98 ÁIDE interj. Trimis de gall#fx.com... 2002-09-13. aici. v. 2002-09-15. din America de Sud şi Madagascar (Danbontonia madagascarensis). acílea. Trimis de tavilis#yahoo. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. haide... [Var.. Sursa: DEX '84 .. 2002-05-24. într-adevăr..m.. 2002-06-30. ací. (Rar) Aievea. ad-hicca. Trimis de ana_zecheru#yahoo. La fel.f. 2. Sursa: DEX '84 AÍCEA adv. 2002-09-15.

-dat. : a-ies-] – V. gheţar2 plutitor. adjectare.) A-şi lua avânt. dem. aiori.. care pluteşte pe oceane spre zona caldă. pe faţă.-dat. adj. – Din fr. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. aieşti. 1.com. pl. aiestor. influienţând clima regiunilor învecinate şi stingherind navigaţia.com. sg. Sursa: DEX '84 AIÉSTA1. [Pr.m. : aiésta adj. AIÁSTA adj. palpabil. : a-iep-] – Lat. gen. ♦ Tranz. : aiéve adv. ♦ Cu adevărat.AIEPTÁ. Bloc (mare) de gheaţă desprins din calotele glaciare polare. sg. : când urmează după substantiv are forma aiesta. (când are forma aiesta. clar. 2002-09-15. A arunca. Lămurit. concret. gen. s.-dat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adv. Adj. [Pr. deschis. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aiesteia. Sursa: DEX '84 ÁISBERG. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aiest. javĕ. vb.com. : aiestora. (Reg.com. 2002-09-15. În realitate. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. AIÁSTA. : a-ie-.com. iceberg. adj. dem. – Var. Sursa: DEX '84 AIÉSTA2. 2002-09-15. aiesteia. : aiestuia. aiestea. Sursa: DEX '84 . pl. aiestei.] – Din sl. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.-dat. aievea.-dat. : a-iest. a repezi cu putere. II. Sursa: DEX '84 AIÉVEA adv. 2002-09-15. jave. : aiestuia. [Gen. într-adevăr. ad + istum. aisberguri.) În v&#x103. s. aieştea. aiasta) gen. (Înv. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – Lat. Sursa: DEX '84 AÍEST.) Acesta. [Gen. : aiestui. bg. 2. – Var.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. aiest. -ior. Refl. Sursa: DEX '84 AIÓR. – Pr. aieste.-dat. Plantă erbacee cu frunze lanceolate şi cu flori galbene dispuse în umbele (Euphorbia esula) [Pr. : a-ior] – Ai4 + suf.zul tuturor.com. 2002-09-15. Sursa: DEX '84 AIÉVE adv. : aiestora. 2002-09-15. Real. dem. I. (Reg. 2002-09-15. limpede. aiasta) Acest. AIÁSTĂ. (Reg. dem. 2002-09-15.. engl. gen. pl. sg. aiépt. – Pr. pron.

2002-09-23. a spune lucruri absurde. 2002-09-23. IV] – Din aiure(a). [Pr. Sursa: DEX '98 . [Gen.com. – Var. sg. : aistor. aiest. v. Sursa: DEX '84 AÍST.-dat. : aistuia. dem.-dat. (Bot. pron. Ghiocel. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Faptul de a aiura. aiura. m. Sursa: DEX '98 AÍSTA2. A fi în stare de delir.] – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. sg. pl. aiurări. aiesta. [Pr. : aistui. ice-field. roşietice şi cu flori galbene-aurii (Allium ammoophilum). 2002-09-23. când urmează după substantiv are forma aista) Acest. : aistora – Var. 2002-09-24. ice field.com. aisfilduri. gen. [Pr.com. pl.: ai-] – Ai4 + suf. 2002-09-23.-dat. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : aísta adj.] – V.com. 1. aiştia..com. Sursa: DEX '84 AÍSTE adj. aişti. Sursa: DEX '98 AIŞÓR. m. engl.n. 2. (Reg. dem.) 1. adj. pl. I.ÁISFILD. aiest. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) a se pierde în visări. adj. s. ♦ A vorbi fără sens.f.com. v. Sursa: DEX '98 AIURÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aişori.com. (Reg.m. (când are forma aista) gen.com. 2002-09-23. s. 2. 2002-09-23. dem. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. : aiurí vb. dem. Plantă erbacee din familia liliaceelor cu frunze plane.-dat. Sursa: DEX '98 AIURÁ. – Var. Sursa: DEX '84 AÍSTA.: a-iu-. Câmp de gheaţă. : aiuríre s. m. Usturoiţă. aiurez. f. 2002-09-15. a delira. -işor. aist.f. Intranz.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. a debita absurdităţi. dem. dem.: a-iu-. gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. – V.) Aceste.

ajunuri. (Fam. s.n. (Fam. s. aiurea. p. adj. 1. 1. – Ajuna (derivat regresiv). -te. s. 2. (Fam. aiurare. vb. -Ă.. Adv. 2. dezordine.com. adv. 2002-09-27. 1. undeva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AIÚREA adv.com. : a-iu-. – Var. la întâmplare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. zănatic. şi f. post (negru). adj. IV. a ţine post complet. altundeva. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-27.com. (În practicile religioase) A nu mânca nimic. 2.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Persoană) care are comportări anormale. ext. cu capu-n nori. 2. : a-iu-] – Aiuri + suf.] – Lat.com. v. s. 2002-09-24. [Pr.. Fig. ◊ Într-aiurea = fără ţintă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-24. În ajun = a) cu o zi (sau cu o seară) înainte.com. Adj. Sursa: DEX '84 AJUNÁ. În alt loc. foarte aproape (de). Delir. aliubi + re + a. tulburare.AIÚRE adv. adesea adverbial) Care este anormal. a bâigui. Sursa: DEX '98 . Zi sau. – Lat. perioadă de timp care precede un eveniment. (om) zăpăcit.f. 2002-09-24.m.) Zăpăceală. ahuri (apropiat prin etimologie populară de aiurea). [Pr.. aiureli. -eală. b) puţin timp înainte. 1. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost. Sursa: DEX '84 AIURÍRE s. şi f. A răbda de foame. trăsnit. ◊adjunare.. ajunez. aiura. aiurit. [Pr. 2002-09-24.) Vorbire lipsită de sens. Sursa: DEX '84 AIURÍT. 3.) Zăpăcit. 2002-09-24. Sursa: DEX '98 AIUREÁLĂ. fam. (Despre manifestările oamenilor. Faptul de a ajuna (1). : aiúre adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AIURÍ vb.) Aiurea! N-ai dreptate. aiuriţi. 1. Adj. I. v. ◊ Expr.. ◊ Loc. 2.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Zi în care se ajunează (1). în altă parte. : a-iu-] – Din fr. absurditate. Adj. Sursa: DEX '98 AJÚN. 2002-09-24. ◊ (Cu valoare de interj..m.f. Intranz.com.

♦ A reuşi să atingă ceva situat sus sau departe. a izbuti.n. vb. 1. a se împreuna. (Reg. ◊ Expr. 4. – V. ajunge. adv. – Din fr. Adj. A se înţelege.III.ext. a împlini. II. a atinge. a atinge capătul unui drum. ajunge. A se întâlni. ♦ Intranz. ♦ Fig. ajunşi. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuţitul la os = a ajunge la capătul puterii. A ajunge rău = a decădea. ♦ Fig.. şi tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A întâlni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a apuca (o anumită vreme). 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Broderie pe o ţesătură obţinută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură. a parvenit. Tranz. 1. 1. 1. A fi în situaţia de a.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe. ♦ Fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 AJÚR. 3. Refl. Intranz. a fi într-o situaţie disperată. A egala pe cineva.. (Despre o stare sufletească) A cuprinde. 3. A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas. (Peior. S. (Rar) Faptul de a (se) ajunge. s. a reuşi. 2. ◊ Expr. Care s-a îmbogăţit. art.com. 2. ajururi. Intranz.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. a şti ce e de făcut. o fiinţă sau un vehicul în mişcare. -se. p. 2. şi refl. (În sintagma) Bun ajuns(ul)! = bine ai venit ! bun sosit ! – V. ◊ Expr.. ajour. (Tranz.. 2002-09-27. (Despre preţuri. isteţ. rărituri cu scop decorativ de-a lungul unei ţesături. adjungere „a uni. despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. 2002-09-27.) Ajuns de (sau la) cap = deştept. 5. a se uni. Sursa: DEX '98 . – Lat. Intranz. (Despre un neajuns) A da peste. ◊ Expr. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreţia cuiva. şi refl. A se întinde până la..f. A ajunge departe = a răzbi prin greutăţi şi a atinge scopul dorit. A deveni. A realiza. se zice despre un om înfumurat.. (Arhit. (În loc. Intranz. Tricou cu găurele obţinute în timpul tricotării. a se învoi. II. a prinde din urmă. I.) De ajuns = destul.f. ♦ Fig.n. a sosi. Tranz..AJÚNGE. 2002-09-27. Sursa: DEX '98 AJÚNS1 s. (În sintagma) Bun ajunsa ! = bun sosit ! bine ai venit ! – V. 1. a lovi pe cineva sau ceva. Sursa: DEX '84 AJÚNS2. I.) A parveni.com. Sursa: DEX '98 AJÚNGERE s. în expr. -Ă. A atinge (o limită în timp). ajunge. A ajunge la un rezultat. III. 2002-09-27. art. A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum. ♦ Intranz. A ajunge bine = a dobândi succese. a lipi”. A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni. a răzbi. şi tranz.) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii. venind din urmă.com. 2. adj. A nimeri. Intranz. A fi în cantitate suficientă. Intranz. 2. ◊ Expr. ♦ Intranz. s.com. 2002-11-13. ajúng.

-OÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. sprijin. Sursa: DEX '98 AJUSTÁJ s. -Ă. A face ajur. ajuster. Tranz. adj. I. Sursa: DEX '98 AJUSTÁBIL. ajurez. ajustez.n. ajura. ajustori. ajusteur. 2002-09-27.m. vb. -oare. un obiect de îmbrăcăminte pe corp etc. 2002-09-27. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AJURÁ. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Ajusta + suf. împodobit cu ajur. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.) Doamne-ajută = a) formulă de . (Tehn. 2002-09-27. – V. – Din fr. Sursa: DEX '98 AJUTÁ. 1. (Tranz. Sursa: DEX '98 AJURÁT. Sursa: DEX '98 AJURÁRE. şi refl. – V. Care are ajur. ajustage. aj&#xfa. I.com. Acţiunea de a ajusta. 2002-09-27. (Absol. 2002-09-27.) Relaţie între dimensiunile a două piese care se asamblează prin întrepătrundere. ajustabili. – Din fr.com. mintea. Tranz. -bil. Acţiunea de a ajura. ajusta. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. ajurări. s.com. A(-şi) da ajutor. şi f. ajourer. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. adj. A adapta. Sursa: DEX '98 AJUSTÁ.) = a avea capacitatea fizică sau intelectuală de a face un anumit lucru. -te. Tranz.com.) A-l ajuta (pe cineva) puterea (sau capul. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -Ă. ajura.f. – V. etc. ajustări.f.com.com. Sursa: DEX '98 AJUSTÁRE. s.t. 2002-09-27. Care poate fi ajustat. vb. Muncitor calificat care execută operaţii de ajustare. Sursa: DEX '98 AJUSTÓR. -e. – Din fr. 2002-09-27. 2002-09-27. ajuraţi. vb. a potrivi o piesă la un ansamblu. ◊ Expr. ◊ Expr.

ajuta.n. Tranz. ♦ Drept bănesc acordat salariaţilor în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă. ajutorinţă. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.) lovitură. ajutări. ajutor. vb. 2002-09-30. mers bun al treburilor. adjutorium. A se servi de cineva sau de ceva ca ajutor. – Ajuta + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat. Acţiunea de a (se) ajutora şi rezultatul ei. a (se) sprijini (din punct de vedere material). Sursa: DEX '98 AJUTORÁRE. – Din fr.com. s. Sursa: DEX '98 AJUTÁRE. ajutora. A fi de folos. -oare. de oarecare valoare. şi f.n. a sluji. ajutori. Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secundând-o şi subordonându-i-se). [Var.) Tub scurt.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AJUTĂTÓR. folosită la începutul unei acţiuni. a-l sprijini. Sursa: DEX '98 . s. (Mai) de Doamne-ajută = (mai) de seamă. 2002-09-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ător. 2.com. S. Sursa: DEX '98 AJUTÓR. s. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Strigăt al celor care se află în primejdie. ◊ A fi de (sau a veni.com.n. -OÁRE. şi f. (mai) bun.f. participare la efortul cuiva. Sursa: DEX '98 AJUTÁJ. asistenţă acordată cuiva. ajoutage. IV] – Din ajutor. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo.invocare a divinităţii. adjutare. a servi. şi refl. (Tehn.m. A (se) ajuta. 2002-09-30. Sursa: DEX '98 AJUTORÁ. Intranz. c) (substantivat. îndrumare (în împrejurări dificile). 2002-09-27. : ajutorí vb. -oare. S. duză (1). ajutaje.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva).m. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ir. I. ajutorez. ♦ Refl. în starea cuiva. ajutorări. b) (substantivat) situaţie favorabilă în evoluţia unei acţiuni.com. ♦ Sprijin bănesc. Care ajută. – Lat. 2002-09-30. -OÁRE. adj. s. executat astfel încât scurgerea fluidelor să se producă în fiecare secţiune la presiunile sau la vitezele dorite. spor.com. – V. Sprijin. 2002-09-27. auxiliar. -is. ajutători. Acţiunea de a (se) ajuta şi rezultatul ei. 2002-09-30.

– Cf. – Din it. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a l a k o r .f.com. Sursa: DEX '98 AKÂN.com. – Lat. ale. – Formaţie onomatopeică. care se cultivă în regiunile muntoase (Triticum monococcum). (În formule recitative din jocurile copiilor) Ala-bala portocala. 2002-10-02. Specie de grâu foarte rezistentă. (În expr. (Înv. v. negricioasă. XVIII din Ţara Românească şi din Moldova. 2.com. ai. alabastro. IV. (Articol posesiv sau genitival. alabandine. 2002-09-30.) Ce mai ala-bala? = a) ce se mai petrece?. – Ajutori + suf. cu luciu metalic. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. kirghizi etc. Numele unui impozit din sec.com. Sursa: DEX '98 AJUTORÍNŢĂ. înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv.com. Sursa: DEX '98 ÁLA-BÁLA subst. Sursa: DEX '98 ALABÁSTRU s. Sursa: DEX '98 ALABANDÍNĂ s. invar. Trimis de ana_zecheru#yahoo. compactă.) 1. (Înaintea numeralelor ordinale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. b) ce rost are atâta discuţie (inutilă) ? 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. akân. recitator şi cântăreţ popular la kazahi. Sursa: DEX '98 AL.n. illum. Sulfură naturală de mangan. ajutorinţe.com. lat. art. -inţă. illam. 2002-09-30.m. Varietate de ghips cu aspect de marmură albă străbătută de vine transparente. magh. 2002-09-30. cu un singur bob în spiculeţ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-10-02.AJUTORÍ vb. întrebuinţată la fabricarea unor obiecte ornamentale. 2002-10-02. akâni. s. ajutora. A. s. 1. – Din fr. începând cu „al doilea”) Clasa a zecea. 2002-09-30. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ALÁC s. când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului.f. Poet. 2002-09-30. – Din rus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Ajutor (2).com. alabastrum.

ALAGEÁ.com. o persoană de seamă etc. – Din fr. ext. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) A-şi căpăta alageaua sau a păţi o alagea = a se păcăli. s. Sursa: DEX '98 ALAMÁN. 2002-10-02. alagele. de alaltăieri = de puţin timp. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-10-02. ♦ Mulţime de oameni care se ia după cineva. ◊ Mai alaltăseară = (într-una din) serile trecute. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-un sac central şi mai multe fâşii de plasă cu care se încercuiesc şi se adună bancurile de peşti marini. – Et. gălăgie provocată de această mulţime.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALÁLTĂSEARĂ adv. adv. s. în expr. ♦ (Înv. 2002-10-02. 2. Mai alaltăieri = zilele trecute. Sursa: DEX '98 . alalii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. – Din tc.) Suită care întovărăşea sau întâmpina un domnitor. pompă. Sursa: DEX '98 ALAMÁNI s.. – Et.n. Mineral rar. (Med.. Cu (sau în) alai = cu solemnitate. 2002-09-27. ◊ De ieri. p. ţesută din fire de in şi de mătase.n. – Din tc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Loc. alay. – Alaltă (=aialaltă) + seară.com. nec. de curând. 2002-10-02. alalie. – Alaltă (=aialaltă) + ieri. cu fast. alaiuri. logoplegie.m.com.f. Sursa: DEX '98 ALÁLTĂIERI adv. alamane. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. care se găseşte în Asia Centrală. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-10-02. pl.com.) Incapacitate de a vorbi sau de a pronunţa unele sunete. (Înv. nec. 1. Mulţime de oameni care însoţeşte o ceremonie.n. Sursa: DEX '98 ALAÍT s. În ziua care precedă ziua de ieri.f. alaca. paradă.) Stofă vărgată. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Reg. 2002-10-02. În seara zilei de alaltăieri. 2002-10-02. alemani.com. Sursa: DEX '98 ALALÍE. de culoare roşie. s. Sursa: DEX '98 ALÁI. s.

3. galben-auriu. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. alambica. -Ă. 2002-06-30. greu de înţeles.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. greu de înţeles. (2.com. álla and'álla „unul în locul altuia”. alambiquer. alambicaţi. complicat. l a m a „placă de metal”. până în Spania şi Africa. 2002-10-02. Prea rafinat.n. s. 3) alămuri. adj. 2002-10-02.com. alambic. alani. A distila cu ajutorul cu ajutorul alambicului. ♦ Fig. 2002-10-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Hr. – V. în regiunea Mării Negre şi în nordul Caucazului şi care. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu numeroase şi variate întrebuinţări în industrie.ALÁMĂ. it.: halandála adv. – Din fr. pl.com.) La întâmplare.f.) Instrumente muzicale de suflat din alamă (1). alambica. Sursa: DEX '98 ALAMBICÁT. Sursa: DEX '98 ALANDÁLA adv. A face prea subtil.com. s.ro. alambicuri.com. alambicări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. fără nici o noimă. – Din fr. – Din lat. uşor de prelucrat. (Fam. Acţiunea de a alambica şi rezultatul ei. s. 2. în dezordine. 2002-10-02. Aparat metalic pentru distilarea lichidelor.) Obiecte de alamă (1). maleabil.] – Din ngr. care locuiau în secolele al II-lea şi I î. alambichez. 2002-10-02. Sursa: DEX '98 ALAMBÍC. împreună cu vandalii. Sursa: DEX '98 . pe dos. Sursa: DEX '98 ALAMBICÁRE. 2002-10-02. excesiv de subtil. ductil. 1. -te.com. Sursa: DEX '98 ALAMBICÁ. împinşi de huni. Sursa: DEX '98 ALÁNI s. (La pl. Triburi de origine sarmată. Trimis de ana_zecheru#yahoo. au ajuns în secolul al V-lea. – V. alămărie2. excesiv de rafinat. complicat. Aliaj de cupru şi zinc. [Var. (La pl.f. – Cf. I. vb. Trimis de gall#fx.

teamă. vb.f. – Din fr. adesea inventate. Una dintre anexele embrionare la animalele vivipare şi ovipare. 1. adj. spaimă de care este cuprins cineva la apropierea unei primejdii. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A pune în stare de alertă.f. Trimis de cata#francu. – V. – Din fr.) Animale vertebate care au această embrionară. – V. -Ă. adj. 2002-11-20. 2002-10-04. 2002-10-02.com. -ste. Sursa: DEX '98 ALARMÁ. s. care îngrozeşte.com. Acţiunea de a (se) alarma şi rezultatul ei. panicard.ALANÍNĂ. şi f. alarmant. alarmez. Care alarmează. 2002-10-04. ♦ Tranz. ştiri etc. alarma. Anunţare a unei primejdii sau calamităţi care ameninţă populaţia. alanine. alarme. alarmişti. Trimis de ana_zecheru#yahoo. îngrijorat. -te..com.. (Despre vorbe. Sursa: DEX '98 ALARMÁRE. 1.com.) Care provoacă panică. Sursa: DEX '98 ALÁRMĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . 2002-10-04. allantoïde. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. şi f. de pregătiri. alanine. îngrijorător. – Din fr. Sursa: DEX '98 ALARMÁT. semnal prin care se anunţă asemenea primejdii. neliniştitor. adj. (Persoană) care împrăştie intenţionat ştiri alarmante. 2. Care a devenit neliniştit. -Ă. s. – Din fr. 2002-10-04. alarmiste. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. şi tranz. a (se) îngrijora. Refl. s. a da alarma (la apropierea unei primejdii). s. – Din fr. (persoană) care se alarmează uşor.. Nelinişte. -te. alarmări.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. ♦ (La pl. alarmaţi.com. alarmer. alarmaţi.f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. S. I. alarma. timorat. sperios.com. alarme. alertat. Sursa: DEX '98 ALARMÍST. înfricoşat. A (se) nelinişti. Adj. 2002-10-04. 2002-10-04.com. alantoide. Aminoacid produs prin hidroliza proteinelor naturale.m. Sursa: DEX '98 ALARMÁNT.f. Sursa: DEX '98 ALANTOÍDĂ.

Fabrică. [Pr. 2002-10-04. 2002-10-04.f.f. -ie. vb.com. ♦ Negustor de alămuri. Sursa: DEX '98 ALĂMÍ.: -mâ-ioa-] – Alămâie + suf. – Alamă + suf.) Gutuie.ALAÚN s. s. alămari. – Din lat. atelier sau prăvălie de obiecte de alamă (1). alămesc. 2002-10-04. 2. – Alamă + suf. Sulfat dublu de aluminiu şi potasiu. 2002-10-04. s. 2002-10-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.f. Sulfat dublu al unui metal trivalent şi al unui metal monovalent. alămării. P. v. – Alămar + suf.com.com.com. piatră-acră. Sursa: DEX '98 ALĂMĂRÍE2 s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.com. Tranz. alămâioare. s. Sursa: DEX '98 ALĂMÁR. restr. Sursa: DEX '98 ALĂMÂIE s. Sursa: DEX '98 . Obiecte de alamă. – Din germ.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-10-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). 2002-10-04. Meseriaş care lucrează obiecte de alamă (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din alamă. Sursa: DEX '98 ALĂMĂRÍE1. 2002-10-04.f. 1. -ărie. ala. A acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALĂMÂIOÁRĂ. ioară. lămâie. (Reg. Sursa: DEX '98 ÁLĂ s. Alaun. IV. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alămuri.f. -ar.

Tranz. 2002-10-04. alesidă. alămiţi. Sursa: DEX '98 ALĂTURÁ. s. 2002-10-08. alătura. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Refl.com. Acţiunea de a (se) alătura şi rezultatul ei. A adăuga.com.com. alăturări. secretat de glandele mamare. A hrăni puii cu laptele propriu. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. – A3 + lapte (după fr. -te. – V. a da să sugă.f. Sursa: DEX '98 ALĂMÍU.com. Sursa: DEX '98 ALĂTURÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alăptez. I. vb. I] – Din alături.f. a apleca. – V.com.com.: lăturá vb. 2002-10-04. Acţiunea de a alăpta. 2002-10-08. alămi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALĂMÍT. 2002-10-04. – V. Acţiunea de a alămi. alămi. -Ă. care se află anexat. alăturaţi. a (se) alipi. Sursa: DEX '98 ALĂSÍDĂ s.com. 2002-10-04. -ÍE. [Var.f.f. Fig. a confrunta. s. a anexa. alămii. Care se află alături. -iu. 2002-10-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acoperit sau suflat cu alamă (1). 2002-10-04. allaiter). – Alamă + suf. şi refl. alătura. alătur. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALĂTURÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. -te. Sursa: DEX '98 ALĂPTÁRE. a (se) apropia mult. ♦ Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALĂMÍRE s. A adera la o cauză. adj. adj. alăpta. De culoarea alamei (1).com. Tranz. la o mişcare etc.com. 2002-10-08. -Ă. – V. alăptări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALĂPTÁ. A (se) aşeza alături. A compara. Sursa: DEX '98 . ♦ Tranz. – V.

la dreapta sau la stânga cuiva sau a ceva. 2. convenţional.com. a călca) alăturea cu drumul = a greşi (în comportare. transparent. Fig.).f. substanţă etc. pl. a merge. Incolor. ♦ (Despre oameni. lăută. S. se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 2.) Zorii zilei. art.) Albul ochiului = sclerotică. ♦ Cărunt. b) fără multă vorbă.m. Alături de. în păreri etc..: alăturea adv. (Pop. f. culoarea descrisă mai sus. sigure. curat. ♦ În alt punct decât cel vizat (dar foarte aproape de acesta). pur.m. IV. 3. deodată. (În basme) Lumea albă = lumea reală. ca laptele.] – A3 + lature. alături. 4. 1. 2002-10-08. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb. ba e neagră. 1. substantivat.) A nimeri (sau a fi. art. cu. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate.com. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva). Obiect. (despre culori) ca zăpada. (Local) Lângă cineva sau ceva. Armă albă = armă cu lamă de oţel. A fi alături de cineva = a fi solidar cu cineva. -e. De alături = vecin. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. folosit în industria vopselelor. (Despre versuri) Fără rimă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. 2002-10-08. Care are culoarea zăpezii. ◊ Nopţi albe = nopţi luminoase.n. fericită. Denumire dată. ◊ Loc.. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1) cu prolificitate şi precocitate ridicate.. I. [Var. v. (Modal) Unul lângă altul.) = pe acelaşi plan.. luminos. obişnuite în perioada solstiţiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° şi 65° nord şi sud.f. ◊ Expr. albi. Rasă albă = unul dintre grupurile de popoare în care este împărţită. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Nici albă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. scrise. (sau. omenirea şi care se caracterizează prin culoarea albăroz a pielii. Ba e albă. din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. S. prep. Culoare obţinută prin suprapunerea luminii zilei. Alb de titan = bioxid de titan. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat. Alb de Banat. Sursa: DEX '98 ALĂTURI adv. în care nu se produce întunecare completă. adj. învecinat. adesea substantivat) Care aparţine rasei albe. 1. Sursa: DEX '98 . ◊ Loc. S. II. 2002-10-08. ceruză. 2002-10-08. Limpede. V. III. nici neagră = a) nici aşa. nici aşa. Adj. v. Alb ucrainean de stepă. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie). -Ă. fig. a laptelui. Alb la faţă = palid. Fig.ALĂTUREA adv. de culoare albă (I 1). subst. Sursa: DEX '98 ALB. ◊ Expr. ♦ (Pop. candid.. – Lat. pe lângă. Sursa: DEX '98 ALĂÚTĂ s. Rând alb = spaţiu nescris între două rânduri scrise. adj. 5. S. contrarevoluţionarilor şi conservatorilor. Nevinovat. (Rar) Zile albe = viaţă tihnită.. crescute pentru producţia de carne. a agasa (pe cineva) până la exasperare. ◊ Expr. albus. unul împreună cu altul (sau cu alţii). rar. ◊ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. ◊ Expr. (Fam.com. după revoluţia franceză.

com. Pasăre marină zburătoare.f. situaţia e (cam) dificilă. – Din lat. – Din fr.) Păducel. ♦ Fig. (Bot. Albanistik. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e.com. Substanţă de culoare albastră-indigo. albade. înguste şi negre la vârf (Diomedea exulans) – Din fr. 1. Sursa: DEX '98 ALBASPÍNĂ s. f. p. Sursa: DEX '98 ALBANÍSTICĂ s. Care aparţine Albaniei sau populaţiei ei. albaspina. care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă şi care se foloseşte în gospodărie . albanezi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat. situată între verde şi indigo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. arvanit. S.n. Adj. (cam) neplăcut.f. 2002-09-27.com. ◊ Expr. 2. s. (Fam. Melancolic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albada.m.m. -Ă. trist. 1. s. S.f.) Limba albaneză. 2. 2002-11-12.ALBÁDĂ. privitor la Albania sau la populaţia ei. tristeţe. Albastru. furie. ◊ Albastru de metilen = colorant albastru (1) întrebuinţat în vopsitorie. culturii şi civilizaţiei albaneze. Persoană care face parte din populaţia de bază a Albaniei. albanese. s. cu aripile lungi. Adj. it. adj. asemănătoare cu pescăruşul. şi f. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru. alba spina.com.) E (cam) albastru = e (cam) rău. s. Sursa: DEX '98 ALBANÉZ. Care are culoarea cerului senin. ♦ (Substantivat. 2002-11-12. -Ă. culoarea descrisă mai sus. albăstreală. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.. Sursa: DEX '98 ALBATRÓS. şi f. it. Studiu al limbii. de culoare albă. – Din germ.com. 2002-11-12. adj. Sursa: DEX '98 ALBĂSTREÁLĂ s. albăstrime. Sursa: DEX '98 ALBÁSTRU.f.com. -stre. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii. în lucrări de biologie şi în medicină. sumbru.m. Inimă-albastră = a) suflet trist. 2. nobil. albatroşi. albatros. Cu (sau de ) sânge albastru = de neam mare. ext. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. ales. 2002-11-12. albaster (<albus). – Din sp. dar mult mai mare decât acesta. albaştri. albăstrime. jale. 2002-10-08. Alboradă. albanais. b) necaz. mânie.

– Albăstri + suf. -ele. Trimis de ana_zecheru#yahoo. peior.f. a avea sau a răspândi o lucire albastră. (reg. -OÁRĂ. 1.com. 2002-11-12.com. Întindere de culoare albastră. (Bot. care le protejează contra coroziunii. -el. Calitatea de a fi albastru.şi în industrie pentru accentuarea albului unor obiecte. albăstri. -ime.. – Albastru + suf.com. a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2.com. albăstriori. Fig. 2.f.com. Tranz. Care este clătit în apă cu albăstreală. -oare. -eală. albăstri. – Albastră + suf. vb. albastrudeschis. 1. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÍT. s. adj. 3. 2002-11-12. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÍ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRIÓR. Sursa: DEX '98 . -ÍCĂ. A căpăta. – V. Care a devenit (mai) albastru. culoare albastră. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÍRE. adj. (Înv. -iţă. 2002-11-12. A da unui obiect o culoare (mai) albastră. Plantă erbacee cu flori albastre.) sinilit. -ior. Adj. albăstrei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-12. Intranz. ext. : -tri-or] – Albastru + suf.. [Pr. 2. s. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÉL. spaţiu albastru. (2) albăstrimi. IV. p. – Albastru + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a (se) albăstri. albăstriri. 1. şi refl. albăstriţă (Centaurea cyanus). – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albăstriţe. ♦ Tratament chimic prin care piesele de oţel se acoperă cu un strat (albastru) de oxid de fier. Diminutiv a lui albastru. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-09-27. 2002-11-12. -te. albăstriţi.) Termen cu care ţăranii numeau uneori pe cei îmbrăcaţi orăşeneşte. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÍŢĂ. 1. ciocoime. 2002-11-12.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÍME. 2002-11-12. adj.f. s. – Din albastru. -EÁ. Diminutiv a lui albastru. 2.) Albăstrea. -Ă.com. S.f.com. albăstresc.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. (La pl. (2) albeli. v.ALBĂSTRÍU.) 1.) Cosmetice de culoare albă. -eaţă. Albăstriu. Specie de iarbă albicioasă. albescence.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-12. Sursa: DEX '98 ALBÉŢ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. -EÁŢĂ. -e.f.f. – Din fr. albiciune. s. -eţ.n. albeaţă. 2002-11-12. Care bate în albastru. -ÚIE. – Alb + suf. 1. 2. adj. S.n. Sursa: DEX '98 ALBEÁLĂ. 2002-11-13. 2002-11-12. – Din fr. Sursa: DEX '98 ALBESCÉNŢĂ s. : albéţe s. Faptul de a (se) albi.com. (rar) albime. albédo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-11-12. (Pop.com. s.f. cu fire tari şi cu spic ramificat. ♦ (Substantivat. Sursa: DEX '98 ALBÉDO subst. n. Sursa: DEX '98 ALBĂSTRÚI. albeţi. 2. Adj. 2002-11-12. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ei. albăstrui.com. Sursa: DEX '98 . albăstrii. Calitatea de a fi alb. 2002-11-12. Mărime care indică fracţiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. -iu. (Reg. – Albastru + suf. -ÍE. (impr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 ALBEÁŢĂ s.] – Alb + suf. -iu. culoare albă. Sursa: DEX '98 ALBÉI s. (Rar) Starea a ceea ce este alb. 2002-11-12. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBÉŢE s.) Culoare care bate în albastru. 2002-11-12. Leucom. – Albastru + suf. adj.com. – Alb + suf.com. Albineţ.com.) 1. – Albi + suf.com.) cataractă (2). Alburn. -eală..

. a îmbătrâni.com. Adj. IV. copaie. 2002-11-13. Care bate în alb.) Albeaţă.com. -OÁSĂ. Refl.com. distrugând pigmenţii naturali. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albien. adj.m. Sursa: DEX '84 ALBÍ. -ste. considerat ultimul etaj al cretacicului inferior. 1. 1.com. intranz. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALBGARDÍST. cu centrul în oraşul Albi din sudul Franţei. pl.com.: -bi-an] – Din fr. Care se referă la vârsta şi la formaţiilor albianului (1) [Pr. contrarevoluţionar. ◊ Expr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. XII şi începutul sec. A deveni sau a face să devină (mai) alb. alvea. albii. A ieşi în evidenţă. ♦ A colora uşor în albastru un produs textil pentru a obţine un efect de alb intens. a se contura (din cauza culorii albe). Intranz. 2002-11-13. – Alb + gardist (după rus. Primul etaj (vârstă) al cretacicului mijlociu. . Subst. Trimis de ana_zecheru#yahoo. un anumit produs.f. p. matcă. Adepţi ai unei secte rigoriste şi antiecleziastice. albui. – Alb + suf. Sursa: DEX '98 ALBIGÉNZI s. (Fam. – Din alb. Vas lunguieţ. acoperită permanent sau temporar cu apă. albgardişti. şi tranz. Sursa: DEX '98 ALBICIÓS. -icios.f. Participant la lupta armată împotriva Puterii sovietice în perioada războiului civil (1918 – 1920). -iciune. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele. adj. făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate. Sursa: DEX '98 ALBIÁN subst. A încărunţi. 2002-11-13. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-09-27. ext. ♦ A trata produsele textile cu agenţi oxidanţi sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe). s. a batjocori rău (pe cineva). albesc. -oase. reprimată sângeros de papalitate (sec. Sursa: DEX '98 ÁLBIE. 2. alburiu. 2002-11-13. A străluci. parţial sau total.m. vb. 1. ♦ Fig. -Ă. 2002-11-13. 2. albicioşi.. belogvardeeţ). (rar) albiu. s.com. ♦ A decolora. – Lat. covată. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Intranz. – Alb + suf. Sursa: DEX '98 ALBICIÚNE s. Porţiune a unei văi.

alvina „stup”.m. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Pop. iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului. – Albină + suf. furnicar. s. producând miere şi ceară. albine. dispuse în spic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat. şi care trăieşte în familii. 2002-11-22. s. 3 albieşte. Pasăre migratoare cu pene viu şi pestriţ colorate.f. 1. Cf.f. [civitas] Albigensium.com. cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos. Sursa: DEX '98 ALBÍNĂ. s. Albigenser. 2002-11-22. a cărui larvă trăieşte pe frunzele de varză şi este foarte stricătoare. 2002-11-22. s.) Apicultor. s. fr. 2. Sursa: DEX '98 ALBIÍ. Refl.XIII) – Din lat. fluture-alb (Pieris brassicae). (Ornit. 2.com. 1. germ. albinărei. prigoare. (Rar) A lua forma unei albii.) Prigoare. a l b i g e o i s . în special cu albine şi viespi. -ar. IV. Sursa: DEX '98 ALBINĂRÉL. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Albină + suf. Sursa: DEX '98 ALBINÁR. vb. -iliţă.com.m. muscă (Apis mellifica). (Rar) Stupină (1). albiliţe. – Alb + suf. albimi. s. Sursa: DEX '98 ALBINĂRÍE. 2002-11-22. -el. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din albie.com. 2002-11-22. Insectă din familia apidelor. Plantă erbacee cu frunze lanceolate şi cu flori violacee. albinari. 2002-11-22.com. Fluture alb cu vârful aripilor anterioare negre. pers. 2002-11-22. Sursa: DEX '98 ALBILÍŢĂ. cu aparatul bucal adaptat pentru supt şi lins. Trimis de ana_zecheru#yahoo. asemănătoare cu o albină (1) (Ophrys cornuta). 2002-11-22. – Albinar + suf. albinar (Merops apiaster).com.f.com. albinării. – Alb + suf. fluture-de-varză.com. care se hrăneşte cu insecte. (Rar) Albeaţă (1). Sursa: DEX '98 ALBÍME. -ărie. -ime.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în Ţara Românească) Dare reprezentând a zecea parte din mierea şi ceara produse. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. şi f. bălai. albinuţă. – Albină + suf. 1.f. s. (În evul mediu.com. albinuşe. Diminutiv al lui albină. -uşă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -OÁSĂ. manifestată prin decolorarea totală sau parţială a frunzelor. -EÁŢĂ. 2002-11-22.com. Albiniţă. -ărit. albinioară.ALBINĂRÍT s.) Blond. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBINÍŢĂ. -ioară. 2002-11-22. – Albină + suf. 2002-11-22. Sursa: DEX '98 ALBINIOÁRĂ. – Alb + suf. albinoşi. Sursa: DEX '98 . Apicultură. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Anomalie congenitală care constă în lipsa totală sau parţială de pigmenţi în celulele inferioare ale pielii. Sursa: DEX '98 ALBINÓS. – Din fr. (Pop. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albinos.n. -uţă. albiniţe. -e. 2. – Albină + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. s. 2002-11-22. Persoană sau animal atinse de albinism. Albinuţă. s.com. albinuşă. albinioare. (Reg. -ineţ. -iţă. Sursa: DEX '98 ALBINÍSM s.) Numele unui varietăţi de grâu din Banat. Adj.f. adj. -oase. Sursa: DEX '98 ALBINÚŞĂ. albineţi. – Din fr.com. S. manifestată prin culoarea albicioasă a pielii şi a părului şi uneori prin culoarea roşiatică a irisului.m.f. Albiniţă.m.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albeţ. 2002-11-22. 2002-11-22.com. 2002-11-22. ♦ Insuficienţă de materii colorante la plante. albinuţe. 1. – Albină + suf. 2. albinisme.com. Sursa: DEX '98 ALBINÚŢĂ. 2002-11-22. – Albină + suf. s. Sursa: DEX '98 ALBINÉŢ. s.

albiţi.com..f. albitori.m. înălbit2. [Pr. roşiatic. Sursa: DEX '98 ALBÍT1 s. s. 2002-11-26. -OÁRE. – Albitor + suf.com. ext. -ior. 2002-11-22. Albiuţă. 2002-11-26. albişoară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. albişori.f.: -bi-or] – Alb + suf.m. Făcut sau devenit (mai) alb (1). folosit în industria ceramicii. de corp etc. -OÁRĂ. II. Albişor. Varietate de viţă de vie cu struguri albi. albi. 2002-11-26. IV. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu luciu sidefiu sau sticlos. la pl. despre oameni) Cărunt. Nume dat unor bureţi comestibili. Sursa: DEX '98 ALBISÓR. Sursa: DEX '98 ALBIÓR. albitorii.f. (Reg. -tor. albituri. 4. -ioară. 1. 2002-11-22.com. Sursa: DEX '98 ALBÍT2. Mineral lăptos.) Obleţ.) Mici piese de plumb care servesc . S. -oare. I.: -bi-oa-] – Albie + suf. lenjerie. – V.com. adj. albi. adj. (Tipogr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2. -ie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. verzui. Sursa: DEX '98 ALBÍRE. adj. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică. Muncitor care lucrează într-o albitorie. -te. s. Secţie într-o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenţilor naturali ai fibrelor..m. III. işor. p. -oare. 1. 2002-11-26. Albitură (2).f. albior. 1. (Despre părul oamenilor. albiori. Sursa: DEX '98 ALBITÓR. (Pop. Diminutiv al lui alb.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel şi de păstârnac. Acţiunea de a (se) albi.).) Bani de argint. Trimis de ana_zecheru#yahoo. S.n. 2002-11-26. (La pl. 2. Sursa: DEX '98 ALBITÚRĂ. -OÁRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. – Din fr. 3.com.com. şi f. S. (Iht. – V. babuşcă etc. albiri. albite. – Albi + suf. s. Adj. s. [Pr. Sursa: DEX '98 ALBITORÍE. -Ă.com. şi f. s. 2.m.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALBIOÁRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-22. albioare. – Alb + suf. 2. -oare..) Totalitatea rufelor (de pat.

Diminutiv al lui albie. s. – Alb + suf.com.: -bi-u-] – Albie + suf. albui. 2002-11-26.f. – Din sp. -ui. -iţă. [Pl. 1. 2002-11-20. 2002-11-26. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. cuvinte sau rânduri. -ÍE. alborada. – Lat. mărci poştale etc. alborade. albiuţe. ilustrate. adj. Caiet cu foile dintr-o hârtie specială. Album de artă. Sursa: DEX '98 .) Obleţ.com. 2.n. [Pr. după o temă unitară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de ilustraţii. – Alb + suf. Compoziţie muzicală instrumentală. în care se păstrează fotografii. licărire albă.com. album. – Alb + suf. (Rar) Lucire. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBOÁRE s. inspirată din poeziile populare din Peninsula Iberică şi care se execută în zori. albioară.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. albiţe. albuleţe. 2002-11-26. adj. reunite. ext. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Alb + suf. Sursa: DEX '98 ALBORÁDĂ. s. (Reg. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -itură. -oris. Sursa: DEX '98 ALBULÉŢ.f. -uţă. 2002-11-26.com. Sursa: DEX '98 ALBIÚŢĂ. şi: albumuri] – Din fr. (Rar) Albicios.la completarea spaţiului alb dintre litere. 2002-11-26. lat. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene (Alyssum). citate sau în care se schiţează desene. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. s. -iu. spaţiu alb între rânduri. albii. (Iht. 2. albume.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALBÍŢĂ. 1. într-un volum. Sursa: DEX '98 ALBÚI. Sursa: DEX '98 ALBÚM.n. p.f. 2002-11-26. -uleţ. Sursa: DEX '98 ALBÍU. – Alb + suf. Albicios.com. ♦ Caiet în care se scriu versuri.com. albor. s. 2002-11-26. albadă. de schiţe etc.) Alburn.com. -ÚIE. Colecţie de fotografii. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Ţesut vegetal din seminţele unor plante. Sursa: DEX '98 ALBUMINOÍD. Sursa: DEX '98 ALBUMINURÍE s.n.. Adj.). 2002-11-26. albumine. insuficienţă cardiacă etc. o boală a rinichilor. – Din fr. albumineux. Sursa: DEX '98 ALBUMÉN s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.f. Sursa: DEX '98 ALBUMINOMÉTRU. S.f.f. – Cf. (Bot. – Din fr. albumen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Prezenţa albuminei în urină (indicând. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 ALBUMÍNĂ. – După fr. Proteină insolubilă care se găseşte în ţesuturile de natură cartilaginoasă. – Din fr.com. a sângelui şi a altor lichide organice. albumele.) Floare-de-colţ. Sursa: DEX '98 . lat.n. abuminometre. 2002-11-20.com. adj. albuminurie. Aparat cu care se poate determina cantitatea de albumină dintr-un lichid organic. s.com. solubilă în apă. 2002-11-26. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.n. s. Care conţine albumină. 2002-11-26.f. albumiţe.com. Sursa: DEX '98 ALBUMINÓS. – Din fr. -oase. -de. Substanţă organică din grupul proteinelor. care intră în compoziţia albuşului de ou. adj. albuminoïde. 2.ALBUMEÁLĂ.com. De felul albuminei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albuminoizi. Sursa: DEX '98 ALBUMÍŢĂ. albumen „albuş”. -Ă. (Bot. 2002-11-20.com. 1. a l b . a l b . albuminimètre. Trimis de ana_zecheru#yahoo. albumine. 2002-11-26. coagulabilă prin încălzire şi precipitabilă la acţiunea acizilor anorganici.) Floare-de-colţ. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. s. albuminoşi. în care se depozitează substanţele nutritive de rezervă şi care serveşte embrionului ca hrană în timpul germinaţiei. – Cf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -OÁSĂ. de obicei.

a se zări ca ceva alb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. albuţi. – Alb + suf. s.n. albuşuri. Sursa: DEX '98 ALCÁDE.f. Substanţă albă-transparentă. compusă în cea mai mare parte din albumină. (Rar) Sclerotică.com. alcaïque. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb.com. Derivat necoagulabil al albuminei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 ALBURÍ. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice. 2002-11-20. alcade.com.com. spălăcit. Totalitatea straturilor tinere situate între scoarţa şi inima trunchiului unui copac.m. albeţ.com. peşti etc. care înconjoară gălbenuşul oului de păsări. -ce.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alburii. A răspândi o lumină albicioasă. adj. Sursa: DEX '98 ALBÚŢ. -iu.com.n. lat. Intranz.: -ca-ic] – Din fr. şters. -uţ. prin care trec apa şi sărurile minerale. 2002-11-26. ♦ (Despre culori) Deschis. – Alb + suf. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-20. 1. Sursa: DEX '98 ALBURÍU. Sursa: DEX '98 ALBÚŞ. Albicios.com. alburnuri. alburnum. – Alboare + suf. 2002-11-26. Magistrat municipal în Spania. – Din alboare. albureşte. s. albuleţ. – Din it. -ÍE. cu cezura după al doilea picior. 2002-12-01. adj. [Pr. 2. 2002-12-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. -e. alcazi. pers. Sursa: DEX '98 . -uş. 3. unul iambic şi unul coriambic. s. IV. Sursa: DEX '98 ALBÚRN. albumose. Diminutiv al lui alb. vâscoasă. primar în Spania. 2002-11-20. Sursa: DEX '98 ALCÁIC. reptile. alburno.ALBUMÓZĂ s. alcaici. -Ă.

2002-12-01. Instrument cu ajutorul căruia se determină gradul de concentraţie al alcaliilor. Calitate a unei substanţe de a fi alcalină. 2002-12-01. alcalin. s. Tranz. v. Acţiunea de a alcaliniza.com.f. Sursa: DEX '98 ALCALICELULÓZĂ s.com.com.f. – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALCALINIZÁ. I. Sursa: DEX '98 .com.m. 2002-12-01. alcaliniza. albăstrind hârtia roşie de turnesol şi neutralizând acizii. alcalinizări. Sursa: DEX '98 ALCALIMÉTRU. Sursa: DEX '98 ALCALÍN.com. alcalimètre. alcalicellulose. -e. Sursa: DEX '98 ALCALIMETRÍE s. A da unei substanţe proprietăţi alcaline. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALCALINIZÁRE.com.f. folosit la fabricarea mătăsii artificiale prin procedeul viscozei. (Despre substanţe chimice) Care are în soluţie o reacţie bazică. 2002-12-03.ALCÁLDE s. Derivat alcalin al celuloziei. – V. alcalinité. alcalinizez. procedeu de analiză chimică întrebuinţat în acest scop. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. alcade. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente. 2002-12-01. alcalimétrie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. bazic. 2002-12-01. vb.f. Trimis de cata#francu. alcaliniser.n. – Din fr. grad de saturaţie cu alcaliu a unei soluţii. Medicament alcalin = medicament folosit în tratamentul acidităţii gastrice. Capitol al chimiei care se ocupă cu determinarea concentraţiei unei baze. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALCALINITÁTE s. -Ă. adj. 2002-12-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcalini.com. 2002-12-01. – Din fr. – După fr. alcalimetre.

Compus chimic caustic. care. foarte ornamentat. – Din fr. a constitui. de origine maură. alcarazasuri. vb.com. alcaloïde.com. 2002-12-01. s.com. Sursa: DEX '98 ALCARÁZAS. datorită evaporării prin pereţii lui. Sursa: DEX '98 ALCAZÁR. Sursa: DEX '98 ALCALÓZĂ s. toxică.m. alcaloizi. 2002-12-02. (În sintagma) Metal alcalinopământos = fiecare dintre metalele care aparţin grupei a II-a din sistemul periodic al elementelor. Palat fortificat. folosită în doze mici ca medicament. alcalino-pământoase.com. Denumire generică dată hidrocarburilor aciclice saturate. a înjgheba. A lua fiinţă. a construi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.n.n. Sursa: DEX '98 ALCALOÍD. parafină. 1. Tranz. adj. Sursa: DEX '98 ALCÁLIU. construit în evul mediu în principalele oraşe spaniole. Mărire anormală a rezervei alcaline din sânge cauzată de unele tulburări funcţionale. sp. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcali. alcalii.n. 2. 2002-12-01.m. s. alcane. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-12-02. formează o sare.ALCALINO-PĂMÂNTÓS. IV. 2002-12-02. – Din fr.com. cu gust leşietic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în care se produce răcirea lichidului pe care-l conţine. a întocmi. alcazare. alcalino-terreux). Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. a concepe. 2002-12-02. : -li-u] – Din fr.com. A face. alcalose. împreună cu un acid. [Pr. (Rar) Vas poros de pământ.. s. a compune. alcarazas. A forma împreună. alcazar. alcani. – Din fr. – Din fr. – Alcalin + pământos (după fr. ♦ Refl. Sursa: DEX '98 ALCĂTUÍ1. alcătuiesc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALCÁN. Substanţă bazică azotată. de origine vegetală sau obţinută sintetic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-02. hidrocarbură parafinică.f. ♦ . a se forma.com.

com. Sursa: DEX '98 ALCHÉNĂ. -eală. -tor. 2002-12-02. 2002-12-02. [Pr. 2002-12-02. 2. adj. germ. alcătuitori. alkotni. – Din fr. (concr. alkène. Refl.m. – Din fr. Alcătuire.com. 1. 2002-12-02. (Reg. Care intră în compoziţia unui lucru. Sursa: DEX '98 ALCHIDÁL s. vb. Sursa: DEX '98 ALCHÍL. alcătuială. Sursa: DEX '98 . 2002-12-02.f.com. s.Refl. -oare. Adj.com. alkyle. alcătuieli. alcătuiesc. – Din germ.. 2002-09-27. ♦ Compoziţie. A strânge.com.) A cădea la învoială. a aduna. Persoană care alcătuieşte ceva. – Din magh. folosită la prepararea unor lacuri şi vopsele. s. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alkudni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Alkene. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 2002-12-02. 2002-12-02. s. Sursa: DEX '98 ALCĂTUIÁLĂ. Nume dat unor hidrocarburi aciclice nesaturate. – Din magh. Sursa: DEX '98 ALCĂTUÍ2. -OÁRE.m. Sursa: DEX '98 ALCĂTUÍRE. alcătui1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.m. Sursa: DEX '98 ALCĂTUITÓR.. Alkidal. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -tu-i-] – Alcătui1 + suf. A fi format. (Chim. Acţiunea de a (se) alcătui1 şi rezultatul ei. structură.com. şi f. – V.. IV.com. întocmire. Răşină sintetică poliesterică. alcătuiri.com. 3. compunere. Trimis de ana_zecheru#yahoo. înjghebat. constitutiv. a se înţelege.f. a se învoi. constituire. alchene. a aranja.: tu-ia-] – Alcătui1 + suf.) Radical organic monovalent obţinut dintr-o alchenă şi o hidrocarbură aromatică sau parafină.f. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) ceea ce este alcătuit. s. S. a consta din. alchili.

coloranţi. 2002-12-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alchimiste. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei. -ce.: alhimíst s. alchimie. Referitor la alchimie. Persoană care practica alchimia. alchine.f. ca dezinfectant. întrebuinţat drept combustibil solid.com.) Introducere a unui alchil în molecula unui compus organic. spirt.n. cu o triplă legătură. alchilări. obţinut prin fermentarea zaharurilor din cereale.m. etanol. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. inflamabil. metale etc. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impurităţile prin rectificare. [Pr. -Ă. Alkine. Sursa: DEX '98 ALCHIMÍE s. alcool. întrebuinţat ca dezinfectant extern.m.: -co-ol] – Din fr. 2002-09-27. 2002-09-27. – Din fr.com. Lichid incolor. 2.com.. s. – Din fr. combustibil.. (Chim. (Chim. Sursa: DEX '98 ALCHIMÍST. Băutură alcoolică. alchimique. s. adesea cu presupuse puteri miraculoase. alkylation. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Var.com. de alchimie. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcool etilic. (2. s. – După fr.com. Sursa: DEX '98 ALCOÓL. fructe etc. alchimişti.com.] – Din fr.m. 1. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 ALCHÍNĂ. cu miros şi gust specific. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din germ. 3) alcooluri. ca sticlă. dizolvant etc. s. dar care este folosit în industrie sau ca combustibil menajer. sau pe cale sintetică şi folosit la prepararea băuturilor spirtoase. greu solubil în alcool şi eter. Derivat obţinut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. insolubil în apă.f. (1) alcooli.) Hidrocarbură aciclică nesaturată. alchemia. 3. alchimici. 2002-12-02. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen şi denaturat cu salicilat de metil.f. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanţi pentru a-l face impropriu consumului alimentar.ALCHILÁRE. Sursa: DEX '98 ALCHÍMIC. 2002-09-27. în cadrul căreia se continuă şi se amplifică practicile meşteşugăreşti ale antichităţii de obţinere a unor produse. Chimia din evul mediu.

alcoolemii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. etilism.com. -Ă. şi f.. : -co-o-] – Din fr. : -co-o-] – V. alcooliza. [Pr. Sursa: DEX '98 ALCOÓLIC. Sursa: DEX '98 ALCOOLIZÁT. intoxicaţie alcoolică cronică. [Pr. 2002-12-05.: -co-o-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. [Pr.: -co-o-] – Din fr. adj. Sursa: DEX '98 ALCOOLMETRÍE s. şi f. 1.com. 2. obţinut prin înlocuirea hidrogenului din grupa hidroxil cu un metal.com.3) în sânge.com. fr.f.: -co-o-] – Din fr.n. alcoolici. beţiv. 2002-11-18. adj. alcoolizaţi. [Pr. Persoană care consumă în mod abuziv băuturi alcoolice.com. -te. Cf. Sursa: DEX '98 ALCOOLÍSM s. Derivat al acoolului. alcoolique. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A mări concentraţia de alcool dintr-o soluţie.com. a deveni alcoolic (2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb.: -co-o-] – Din fr. (Despre lichide) În care s-a introdus alcool. 2002-11-18. alcooliza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. S. Sursa: DEX '98 ALCOOLIZÁ. Tranz. Sursa: DEX '98 .com.f. Adj.: -co-o-] – V.m. alcoolate. Prezenţă temporară a alcoolului (2. Care conţine alcool.f. 2002-12-05. 2002-11-18.ALCOOLÁT s. [Pr. alcooliser. Acţiunea de a se alcooliza şi rezultatul ei. 1.com. alcoolémie. I. A consuma în mod excesiv şi permanent băuturi alcoolice.m. Sursa: DEX '98 ALCOOLIZÁRE s. -Ă. [Pr. alcoo(lo)métrie. Totalitatea proceselor întrebuinţate pentru determinarea concentraţiei unei soluţii alcoolice.m. stare patologică determinată de consumul excesiv de alcool. 2002-12-05. Abuz permanent de băuturi alcoolice.: -co-ol-] – După fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcoolizez. 2002-12-05. 2. Sursa: DEX '98 ALCOOLEMÍE. procent de alcool prezent în sânge. s. alcoolisé. -ce. 2002-12-05. [Pr. alcoolisme. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

com. 2002-12-05. [Var. s. alcôve. Sursa: DEX '98 ALCOOLSCÓP. 2002-12-05..ldán s.m. (Reg..f.) Alde Ion – Al + de4..n.] – Et.] – Din magh. [Pr. unde se aşează patul. 2.com. áldomás. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ro. aldani.com..m. 2002-12-10. şi fam.. Sursa: DEX '98 ALDĂMÁŞ. ext. s.ALCOOLMÉTRU.m. v. Sursa: DEX '98 .) alcóvă s. s. (după bronhoscop. s.com. alcoo(lo)métre). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Instrument pentru determinarea alcoolemiei. 2002-11-18. p.n. 3. 2002-06-30. invar. ♦ Dormitor al unei femei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pat. ♦ Lucruri. [Pr. 2002-12-05. Sursa: DEX '98 ALCÓVĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcoxid.n. Instrument care serveşte la măsurarea concentraţiei de alcool a unei soluţii. alcoolscoape.. (Precedând un nume propriu.) 1. Sursa: DEX '98 ÁLDE art.f.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-18. Trimis de gall#fx. specimene de felul. nec. din jurul cuiva. [Var.: -co-ol-] – Alcool + metru (după fr.. aldămaşuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : co-o-] – Din alcool. Loc mai ridicat decât podeaua sau firidă într-o cameră de dormit. Cei din familie. s.com. Oameni ca.: h&#x103. întâmplări de felul. Sursa: DEX '98 ALCOXÍD. 2002-12-05. de tagma.) Alcoolat. alcoxizi. (Chim. stetoscop etc.) Cânepă de toamnă care produce sămânţă (Cannabis sativa). [Var. – Din fr.com. s. Sursa: DEX '98 ALDÁN.). Sursa: DEX '98 ALCÓV... Băutură (şi gustare) oferită de cineva după încheierea unei tranzacţii. al lui. alcoolmetre.com.n.: (înv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alcovuri... : adălmáş s.] – Din fr. un nume de rudenie etc. alcov. (Pop.n.

) Aldehidă-alcool obţinută prin polimerizarea unei aldehide. durere sufletească (din cauza unei dorinţe neîmplinite). care este bazat pe hazard. s.. adj. -ce. despre fenomene) Care se produce întâmplător. aldostérone. ◊ Aldehidă formică = formaldehidă.) Suferinţă.com. aletorici. s. 2002-12-10. – Din fr. s. 2002-05-24. -Ă.com. (Livr. Aldehidă benzoică = benzaldehidă. aldéhyde. asemănătoare corticosteronului. (Chim.com. folosită în industria farmaceutică.n. Sursa: DEX '98 ALEÁN. melancolie. – Din fr. Hormon cu structură steroidă.m. ♦ (Muz.com. Trimis de tavilis#yahoo. – Din fr. adj. Sursa: DEX '98 ALDÓL. aleatoriu. dor.m. vrăjmăşie. – Din fr.) Care se bazează pe . Trimis de cata#francu. aldino.f. pică. stocastic. 3. extras din glanda suprarenală. Sursa: DEX '98 ALDÓZĂ. s. Sursa: DEX '98 ALDOSTERÓN s.: a-lean] – Din magh.com. 2002-12-10.com. aldoli. aldose. -OÁRE adj.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aldine. Sursa: DEX '98 ALEATÓRIC. 2002-12-11. Sursa: DEX '98 ALEATÓR. gras. ellen „contra”. aldoze. aldehide.f. 2002-12-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. (Pop. 2002-12-10. Sursa: DEX '98 ALDÍN. 2002-05-24.f. v. (Chim. [Pr. -Ă. Duşmănie.) Monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil (2) caracteristică aldehidelor. Sentiment de duioşie. aleanuri.ALDEHÍDĂ.com. (Caracter tipografic sau literă tipografică) care are conturul mai gros decât al literelor obişnuite. aldol. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din it. Substanţă organică obţinută prin oxidarea moderată a unor alcooli. s. Trimis de tavilis#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

lat. [Pr. Sursa: DEX '98 . ♦ Spaţiu de circulaţie. (Jur.: -le-a-. Sursa: DEX '98 ALEGÁ2. V. (Jur. vb. Caracter aleatoric. allegare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-10.f. Trimis de gall#fx.ro.: aleatór.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acţiuni. Drum într-un parc. halebardier.f. aleg. care lasă execuţia la inspiraţia interpretului [Pr. V. 2002-05-17.com. I.com. Sursa: DEX '98 ALEATÓRIU. – Din fr.improvizaţie. 2002-11-18. intrare. alebardieri.) Care depinde de o împrejurare viitoare şi nesigură. Trimis de gall#fx. 2002-06-30. s. Sursa: DEX '98 ALEBÁRDĂ. ♦ Stradă plantată cu arbori. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ALEBARDIÉR.) A insista pe lângă cineva.] – Din fr.: -le-e] – Din fr. mărginit pe ambele părţi de elemente arhitecturale. (Înv. într-o grădină etc. – Var. lat. -ic. -IE. şi pop.com.com. allée. Trimis de ana_zecheru#yahoo. întâmplător. aléatorisme. aşternut cu nisip sau cu prundiş şi mărginit de arbori sau de flori. Venituri aleatorii. 2002-06-30. adj. Sursa: DEX '98 ALÉE. Refl. [Pr.: -le-a-] – Din fr. 2002-12-10. aleatorius. 2002-11-18. stradelă. -oáre adj. – Lat. alligare. aleatorii. aleghez.n.: -le-a-] – Aleator[iu] + suf. vb. a se lega. Sursa: DEX '98 ALEGÁ1. halebardă.com. Sursa: DEX '98 ALEATORÍSM s. Tranz. aléatoire. 2002-12-10. alebarde s. [Pr. alei.ro. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.m. a se ţine de capul cuiva. Trimis de elendra#operamail. stradă îngustă şi scurtă. alléguer.

Acţiunea de a (se) alege şi rezultatul ei.) Faptul de a alega2. care votează. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A rămâne cu ceva de pe urma unei acţiuni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a nu mai rămâne nimic (din ceva). La alegere = după voia. A înţelege clar spusele cuiva. allégation. A curăţa prin selecţie. 2002-12-18. 2002-12-10. (Tranz. alesei. s. Tranz. 7. Tranz. [Perf. lat. adj. Refl. 2. a vota.com.] – Din fr. (Mai ales la pl. la întâmplare. 3. a decide.m. Sursa: DEX '98 ALEGĂTÓR. – Din fr. Impers. -onis. vb. v. III. -oare. allégorique. Sursa: DEX '98 ALEGAŢIÚNE s. allegere (= eligere). a-şi fixa preferinţele asupra unui fapt sau asupra unei persoane. s. Sursa: DEX '98 . 2002-12-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A se alege praf şi pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet. a distinge.) A apărea clar. exprimat în pilde. adv.) A deosebi dintre alţii. -ce. 2002-12-10. Sursa: DEX '98 ALÉGE. şi refl. pe care se reprezintă o scenă simbolică şi cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare.) Operaţie care se efectuează conform unor norme precise şi dinainte stabilite. A (se) împărţi formând mai multe grupe. s. (Pop. s. invocare a unei teorii.) A alege cărare = a despărţi părul în două cu pieptenele. a unei păreri în sprijinul unei afirmaţii făcute sau pentru a justifica ceva.f. alegorici.) alegaţiúne s. Tranz.: (Înv. allegatio. Persoană care are drept de vot. ◊ Expr.f. Sursa: DEX '98 ALEGÓRIC.com. 2002-12-10. a unei împrejurări etc. 2002-12-10. [Var. Refl. Caracteristic alegoriei. alegeri. şi f. A desemna pe cineva prin vot. Sursa: DEX '98 ALEGÉRE. care reprezintă o alegorie. -OÁRE. alege. Fără alegere = la nimereală. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă. 1. A ajunge într-o anumită situaţie (rea). A preda ceva sau pe cineva. după placul cuiva. 2. limpede. part. alég. – Alege + suf. lat. Tranz.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. a recunoaşte dintre mai mulţi. allegoricus. ♦ Refl. -Ă. – V.com. 6. ales] – Lat. ♦ Fig. 5. pentru desemnarea prin vot a unei persoane destinate să îndeplinească o anumită sarcină.f. (Jur. alegători. ◊ Expr.ALEGÁŢIE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alegaţie. 4. -ător.f. ◊ Loc. 1.com. Tranz. (Reg. alegaţii.

abuz de alegorii. A înfăţişa ceva prin alegorii. – V. – Din fr. Sursa: DEX '98 ALEGORIZÁ.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. -te. 2002-12-18. 2003-01-03. 2002-11-18. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. alegoriza.com. – Din fr. Procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. Sursa: DEX '98 ALEGORIZÁT. 2. Sursa: DEX '98 ALEGORIZÁRE. Sursa: DEX '98 ALÉGRU. -Ă. Faptul de a explica în alegorii. Faptul de a alegoriza. – Din fr. sprinteneală (a tonului. alegri.com. adj. -Ă. -ant. 2003-01-03. alegorizaţi. alegoriza. de a exprima în imagini. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ALEGRÉŢE s. Cu alegorii.com. I. Sursa: DEX '98 ALEGORÍSM s. adj. -e. Sursa: DEX '98 . 1. parabolă etc. s.f.n. adj.com.com. – Din fr. allègre. a exprimării). 2002-12-18. lat. Care alegorizează. allégorisme. 2002-12-18. Operă literară sau plastică folosind această formă de expresie (fabulă. 2002-11-18. Sursa: DEX '98 ALEGORIZÁNT. alegorii.com. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alegorizez. – Alegoriza + suf.com. alegorizări. (Livr.f. alegorizanţi. allegoria. vb. allégorie. allégoriser.f. Trimis de cata#francu. Trimis de ana_zecheru#yahoo. despre o melodie) Vioi. Trimis de cata#francu.) – Din fr. 2002-11-18. (Franţuzism. sprinten. allégresse.) Voiciune.ALEGORÍE.

) A-i cânta (cuiva) aleluia = a lua parte la îmormântarea cuiva. – A3 + lene. părerea de rău sau entuziasmul. Într-un ritm încet. Alemanne. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo. fără grabă. s. Sursa: DEX '98 ALÉM s. Exclamaţie care apare ca un refren de laudă în cântări bisericeşti. 2002-11-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: allamáni s.com.] – Din germ. Sursa: DEX '98 ALELÚIA interj. 2002-12-18. pl.) S-a sfârşit! s-a terminat! amin! [Var. alem. (Pop.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alelei. nec. 2002-12-18.m. – Din fr.] – Din sl.com.f.] – Et. Steag cu însemnele imperiului otoman (primit de domnii români la investitura lor). alele. aleluija. (Fam. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Numele unor triburi germanice care au trăit (prin secolele III-VI) în regiunea Rinului. Sursa: DEX '98 . allèle. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Alamans. a îmormânta pe cineva.com. alene. Sursa: DEX '98 ALÉNĂ. Sursa: DEX '98 ALEMÁNI s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: aléi interj. Sursa: DEX '98 ALELÉI interj.com. Sursa: DEX '98 ALÉLĂ. 2002-12-18. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pl.ALÉI interj. haleine. – Din fr. 2002-12-18. – Din tc. 2002-12-18.f. (Biol. 2002-12-18. V.m. ameninţarea. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com.: alilúia interj.) Genă de un anumit tip de pe acelaşi cromozom. ◊ Expr. Aer cald care iese din plămâni in timpul expiraţiei. 2002-11-18.n. [Var. Sursa: DEX '98 ALÉNE adv. fr.) Exclamaţie (precedând o invocaţie) care exprimă mânia. ♦ (Fam.

com. specific alergiei. alergări.. (Pop. cu care aleargă foarte repede. 5. 1. (Rar) Curier (însărcinat cu transmiterea unui mesaj). de asistenţă. – Alerga + suf -ătură. 2. A se grăbi într-o direcţie sau către un scop. S. II. f.f. Care aleargă. a fugi. s. -oare.) = păsări din ţările calde. Acţiunea de a alerga. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. (Substanţă de natură proteică) care provoacă o alergie. A fugi după cineva sau ceva pentru a-l ajunge. ◊ Expr. Intranz.) A cutreiera.) Probă atletică de fugă pe anumite distanţe. Sursa: DEX '98 ALERGÉN. ◊ Piatră alergătoare (şi substantivat. Adj. adj. referitor la alergie.ALERGÁ alérg. Sursa: DEX '98 ALÉRGIC. fig. 2002-12-18. 2002-12-18. 3. -Ă. allergique. 2002-12-18.) Parc vast. ♦ Deplasare continuă pentru îndeplinirea unor treburi. în care erau ţinute anumite animale şi în care se organizau vânători. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊allargare (<largus). a-l prinde. adj. I. Sursa: DEX '98 ALERGĂTÚRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allergène. Atlet care concurează la probe de alergări. – Din fr.com. Sursa: DEX '98 ALERGÁRE. 2002-12-18. ♦ A recurge la cineva ca la o sursă de ajutor. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. având picioare lungi. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de ţesut ţărăneşti. a străbate un loc. alergători.n. 2. s. ♦ (Substantivat) Persoană care manifestă o alergie. şi f. Păsări alergătoare (şi substantivat. 1. – V.f. A participa la probele de alergări în cadrul unei competiţii sportive. 3. vb. om întrebuinţat la toate corvezile. A merge repede.com. – Lat.. De alergie. ♦ Cursă de cai. Cal de alergătură = cal sau. împrejmuit. -ător. alergici. ♦ Tranz.m. a goni. -Ă. A umbla de colo până colo. alerga. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-18. O alergătură de cal = măsură aproximativă (nu prea mare) de distanţă. -OÁRE. 2002-12-18.com. ◊ Expr. du-te-vino. s. subst. ♦ (Mai ales la pl.com. Sursa: DEX '98 ALERGĂTÓR. -e. -ce. Cal de curse.) = piatra de moară care se învârteşte spre a măcina boabele. Alergare. I. ♦ Tranz. 4. (Înv. f. – Din fr. III. A fugări pe cineva. alergătură. alergeni. 1. fără o ţintă precisă. alergături. ♦ A umbla după treburi.com. S. – Alerga + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Sursa: DEX '98 ALÉRT.com. alergologici. şi f. 2002-11-20.com. Sursa: DEX '98 ALÉRTĂ. alerte. -ge. -Ă.f.). – Din fr. adj. Sursa: DEX '98 ALERGOLÓG. injecţii etc. Referitor la alergologie. (Adesea fig. Sursa: DEX '98 ALERGOLOGÍE s. – Din fr. alerţi. respiratorie.com. allergologie. agerime. – Din it. 2002-11-20.f. vb. 2002-12-18. (Livr. Sursa: DEX '98 . şi refl. 2002-11-20. alerte. -ce. elan. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allergie.com. – Din alergologie (der. (Med. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de alergologie.m. alerter.) Sprinten. 2002-11-20.f. Sursa: DEX '98 ALERTÁ. avânt.com. regr. ♦ Semnal convenţional internaţional prin care se atrage atenţia oamenilor de ştiinţă asupra producerii sau iminenţei producerii unor fenomene cereşti ale căror evoluţie şi consecinţe geofizice trebuie urmărite. 2002-11-20. – Din fr.com. adj.). -Ă. alerte.) A (se) alarma.com. Sursa: DEX '98 ALERGOLÓGIC. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. I. prompt. Tranz. 2002-12-18. 2002-12-18.f. -Ă. -te. vioi. alergii. Specialist în alergologie.) Alarmă.) Mod special de a reacţiona al organismului sub acţiunea unor microbi sau a unor substanţe străine introduse pe căi variate (digestivă. (Livr. – Din fr. iute. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. allértezza. alertez.ALERGÍE. Parte a medicinii care se ocupă cu procesele şi cu bolile de natură alergică. Sursa: DEX '98 ALERTÉŢE s. alergologi. allergologique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Voiciune. s.

alesături.. v.f. 2002-06-30. 1.) Lănţişor întrebuinţat la cesornice de buzunar. – Ales2 + suf. Trimis de gall#fx. 4. holstinka. s. II. 2003-01-02. – V. -ătură. I. 2003-01-03. neconsolidată. alege. Procedeu de ornamentare a ţesăturilor populare româneşti prin separarea şi îmbinarea cu mâna. alege. Sursa: DEX '98 ALESÍDĂ. ◊ Loc. 2003-01-03. distins.com.f. s. Rocă sedimentară detritică. 2003-01-02.ro. ◊ Loc.: -le-u-] – Din fr. şi f. [Pr. Sursa: DEX '98 .n.] – Din ngr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. -EÁSĂ. după un model. realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. ca podoabă femeiască în jurul gâtului etc. [Var. adv.n. Sursa: DEX '98 ALÉU interj. Sursa: DEX '98 ALÉS2. 2003-01-02. aleşi. (art. Pe ales(e) = deosebit. [Formă gramaticală: (în loc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adv. (Înv. 2. ♦ Fracţiune din sedimente cu aceeaşi granulaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a firelor de urzeală şi de băteală. (Adesea substantivat) Desemnat prin vot.] – Din rus.com.: halastâncă s. (Despre ţesături) Lucrat cu flori sau cu modele. S. s.com.: alăsídă s. Deosebit. Pe ales(e) sau într-ales = la liberă alegere.m. Sursa: DEX '98 ALESĂTÚRĂ. remarcabil.) alese] – V. 2003-01-03. -se. Deosebit dintre alţii sau dintr-un tot. special. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptul de a (se) alege. Mai ales = în special. scump.) Persoană iubită (cu care se căsătoreşte cineva). Sursa: DEX '98 ALESTÂNCĂ s. adj.f. rar. alisída. (Reg.f. ♦ Motiv decorativ colorat. formată din fragmente de minerale şi de roci cu dimensiunile foarte mici. aleside.com. şi f. îndeosebi. adj. Sursa: DEX '98 ALEURÍT s. ◊ Loc.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. aleurite. [Var.com.) Numele unei ţesături de bumbac.ALES1 s. Adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. aoleu. după plac.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Produs alimentar.com. -Ă. [Pr. Sursa: DEX '98 . – Din fr. aleurone. Sursa: DEX '98 ALEUROLÍT s. 2003-01-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În sintagma) Strat aleuronic = strat din celule bogate în proteine. alevinage.: -le-u-] – Din fr.n. -ce. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -le-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. adj.f. Rocă sedimentară aleuritică.com.n. Care se referă la aleurite.n. compactă. Sursa: DEX '98 ALEUROMÉTRU. s.: -le-u-] – Din fr. Larvă de peşte. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. aleuronique. 2003-01-03. Sursa: DEX '98 ALEVÍN. bogat în proteine. Sursa: DEX '98 ALEURÓNĂ s.com. (Rar) Îngrijire şi hrănire a puietului de peşte. alevini.n.: -le-u-] – Din fr.: -le-u-] – Din fr. s. alevin.com. aleuritique.com. aleuritici. Sursa: DEX '98 ALEURÓNIC adj.com. care se găseşte sub învelişul bobului de cereale. 2003-01-03. [Pr. – Din fr. 2003-01-03. pui de peşte.m. aleurolite. [Pr. aleuromètre. aleuronate. [Pr. Sursa: DEX '98 ALEVINÁJ s. [Pr. obţinut din gluten. care aparţine aleuritelor. Substanţă proteică aflată în celulele stratului aleuronic din fructe. Sursa: DEX '98 ALEURONÁT s.ALEURÍTIC. aleurometre. [Pr. din seminţe de cereale sau de leguminoase. 2003-01-03.com. din care se fac preparate culinare dietetice pentru bolnavii de diabet.: -le-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aparat pentru determinarea calităţii glutenului din făinurile de cereale. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2003-01-03.

2002-11-20. alexandrite. ♦ Vers alexandrin (şi substantivat. semigreceşti. s. cecitate verbală provocată de unele leziuni în centrii nervoşi. – Din fr. S. Sursa: DEX '98 .) Crisoberil.f.ALEXANDRÍN. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alexandrinus.f. 2002-05-24. alexandrini.Hr. subtil. adesea ezoteric. Persoană născută şi crescută în municipiul Alexandria. – Alexandria (n. 2003-01-03. Caracterul operei poeţilor alexandrini. alexie.com. adj. -că. Care ţine de civilizaţia elenistică din Alexandria. – Din fr. – Din fr.m. (Min.) = vers iambic de 12 silabe (cu cezura după silaba şasea). erudit. Specie de anticorp aflată în serul sangvin. s. Sursa: DEX '98 ALEXANDRINÍSM s. -e. Sursa: DEX '98 ALEXANDRÍT.com. alexandrite.. alexandrinisme. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aleksandrit.com.m.com. caracterul rafinat. Femeie născută şi crescută în municipiul Alexandria. 2002-11-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo. p.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Sursa: DEX '98 ALEXĂNDRINEÁN. -că. caracteristică epocii elenistice. 2003-01-03.f. lat.n.Hr. -Ă. Sursa: DEX '98 ALEXĂNDRINEÁNCĂ. Sursa: DEX '98 ALEXÍNĂ. 2003-01-03. ext. ezoteric al artei şi filozofiei în perioadele sale de declin. erudit. 2. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Locuitoare din municipiul Alexandria. Trimis de ana_zecheru#yahoo. semiegiptene. s. – III d.m. alexăndrinence. III î.com. p. s. care ţine de epoca elenistică. adj. Sursa: DEX '98 ALEXÍE s. 2. s. alexăndrineni.). 1. – Din germ. Trimis de tavilis#yahoo. alexine. -Ă. Adj.n. m. Ansamblu de manifestări ale civilizaţiei elenistice. cu centrul în oraşul Alexandria (sec. pr. (Locuitor) din municipiul Alexandria. – Alexăndrinean + suf. ext. 2003-01-03. fr. Incapacitate de a citi.com. alexine. alexandrin. Poezie alexandrină = poezie de tip rafinat. -e.) + suf. 1.

s. 2003-01-03. (a fi) atotcunoscător. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALEZÁRE. Sursa: DEX '98 ÁLFA1 s. Diametrul interior al cilindrului unui motor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A prelucra interiorul unei piese cilindrice. 2003-01-03. alésoir.n. aleza.com. s. Tranz. 2003-01-03. din care se fac coarde. – Din fr.) Particulă alfa = particulă alcătuită din doi protoni şi doi neutroni. corespunzătoare sunetului „a”.m. Sursa: DEX '98 ALEZÁJ. (Stipa tenacissima). (A fi) alfa şi omega = (a fi) începutul şi sfârşitul. Radiaţie alfa = radiaţie constituită din particule alfa. 2003-01-03. – V.com.com. fibre etc. alezaj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. invar. emisă de unele substanţe radioactive. alezaje. – Din fr. Plantă graminee originară din Algeria. ♦ A calibra exact dimensiunile unui orificiu dintr-o piesă mecanică.com. 1. Sursa: DEX '98 ALEZÍE. – Din ngr. invar. alfa. 2003-01-03. álfa. De la alfa la omega = de la început până la sfârşit. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. s. alésie. Sursa: DEX '98 . 2003-01-03. – Din fr. dându-i diametrul cerut. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (a fi) factorul esenţial.com. alésage. alezez.com. fabricată din frunzele acestei plante. 2. cilindrică sau conică. cifre sau note muzicale. ◊ Hârtie alfa = hârtie de calitate superioară. Suprafaţă interioară.m. – Din fr.n. Numele primei litere a alfabetului grecesc. Sursa: DEX '98 ÁLFA2 s. Incapacitate de a citi litere.com. I. aléser.f. alezări. alezoare. (Fiz. 1. a unei piese. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. Acţiunea de a aleza. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 ALEZÓR.f. Unealtă aşchietoare de formă cilindrică sau conică utilizată la alezare. – Din fr.ALEZÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . 2002-11-20. adj. 2003-01-03.com. Sursa: DEX '98 ALFABETIZÁ. – Din fr. alfabetizez. – Din fr.ALFABÉT.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alfanumerici.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALFABETIZÁRE s. în care literele sunt reprezentate prin linii şi puncte. 2002-05-24. despre indicaţii) Care este exprimat prin intermediul literelor şi cifrelor. s. Aşezat în ordinea alfabetului. -Ă. alfabetiza. – Alfabet + suf.com. (Tehn. A învăţa pe un analfabet să scrie şi să citească. Sursa: DEX '98 ALFABETÁR. Sursa: DEX '98 ALFANUMÉRIC. 2003-01-03. – Din fr. Sursa: DEX '98 ALFABÉTIC. Trimis de tavilis#yahoo. – V.com. alfabetici.n. vb. Vacuummetru care se bazează pe efectul ionizant al radiaţiei alfa emise de o sursă etalonată. -ce. Sursa: DEX '98 ALFATRÓN s. lat. 2003-01-03.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Set de litere şi silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor. aşezate într-o ordine convenţională. reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. alphatrone. alphabet. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Totaltatea literelor. – Alfabet + suf. -ar. I. în scopul evitării erorilor la transmisiile telefonice şi radiotelefonice. ◊ Alfabet fonetic = alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulaţie a cărui iniţială o constituie litera respectivă. 2003-01-03. Tranz. -iza.com. alphabetum. instruirea analfabeţilor. alfabetare. Acţiunea de a alfabetiza. alphabétique. alphanumérique. -Ă.. 2003-01-03. -ce. combatere a analfabetismului.n. adj.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. alfabete.f. – Din fr. ◊ Alfabetul Morse = alfabet folosit în telegrafie.

Persoană care face parte din populaţia de bază a Algeriei. privitor la algebră.) plantă din acest grup. privitor la Algeria sau la poporul ei. Teorie a operaţiilor privind numerele reale (pozitive ori negative) sau complexe şi rezolvarea ecuaţiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice şi a formulei generale de calcul numeric particular. (şi la sg.. adj. algérien. Algesiel. – Din fr. algébrique. şi f. (În sintagma) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propoziţiilor. algerieni. lat. – Din fr. adj. -de. Sursa: DEX '98 ALGÉBRĂ s.ÁLGĂ. s. algue. algebra. algezii. 2003-01-03.com. claselor şi relaţiilor. s.: -ri-an] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. De algebră (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. alge. 2003-01-03.com. algebrici. s. ♦ (Med. – Din germ. 2. – Din fr. algizi.m. 2002-11-20.) Plante inferioare caracterizate prin prezenţa clorofilei şi răspândite în ape dulci. 2003-01-03. -Ă. algèbre. Sursa: DEX '98 . lat. Sursa: DEX '98 ALGÉBRIC. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ste.com. Sursa: DEX '98 ALGEBRÍST. – Din fr. algide. 1. adj. -ce.com.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. (La pl.) Durere. -Ă. s. algébriste. 2003-01-03. şi f. Sursa: DEX '98 ALGEZÍE.f.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care aparţine Algeriei sau poporului ei. -Ă. Sursa: DEX '98 ALGÍD.m. S.) Capacitatea de a simţi durerea. Specialist în algebră. Sursa: DEX '98 ALGERIÁN. 2. -e. ♦ Manual şcolar care se ocupă cu studierea acestor operaţii. 1. -Ă. algebrişti.com. 2003-01-03. (Med. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Adj. alga. sărate şi pe uscat. 2002-11-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre o boală) Care este însoţit de senzaţia de frig. – Din fr.m.

com. Sursa: DEX '98 ALGÓL s.. 2003-01-03. – Din fr. -e. Specialist în algologie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.f. adj. -Ă.n.com. algidité. 2003-01-03. Durere apărută spontan sau în urma excitării patologice a nervilor senzitivi. de algologie. Sursa: DEX '98 ALGÍNĂ s. – Din fr.f. – Din fr. algophobie. (Inform.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-20.f. Care este produs de o excitaţie puternică şi care atacă terminaţiile nervoase. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . 2002-05-24. Sursa: DEX '98 ALGOLÓGIC. 2003-01-03. algie. 2003-01-03. algologi.com. Sursa: DEX '98 ALGOFOBÍE. Referitor la algologie.com. s.com. algine. 2002-11-20. – Din fr. -Ă. algogène. fr. adj. -ge. Sursa: DEX '98 ALGÍE s. algol. -Ă. s.com. algofobii. Substanţă mucilaginoasă extrasă din anumite alge marine şi folosită pentru apretare în industria pielăriei.m. -ce.com. algogeni. algologici. algologique. (Med. – Din engl. Trimis de tavilis#yahoo.) Limbaj simbolic folosit în programarea automată orientat în probleme de calcul ştiinţific.) Teamă patologică de durere. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALGOLÓG. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALGIDITÁTE s. algologue. Simptom al unei boli caracterizat prin răcirea treptată a corpului. – Din fr. – Din fr. şi f. Sursa: DEX '98 ALGOGÉN. 2002-11-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

algoritmici.com. ♦ P. permiţând găsirea în mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate. s. Ansamblu de simboluri folosite în matematică şi în logică. A încheia un tratat de alianţă. aliez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. gener. adj.f. Procedeu de executare a formelor de imprimare pe plăci de aluminiu. algomanie. ♦ A se înţelege cu cineva. – Din fr. – Din fr. 2002-12-02.com.m. Sursa: DEX '98 . algoritme. Adj. ◊ Logică algoritmică = logică care utilizează notaţii algoritmice. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALGONKIÁN. Sursa: DEX '98 ALGOMANÍE s. Succesiune de operaţii necesare în rezolvarea unei probleme oarecare. allier.com. – Din fr. folosit pentru tiparul plan.com.) algoritmi] – Din fr. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.) Căutare a unei plăceri în durere. algonkien. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care se referă la vârsta sau la formaţiile algonkianului (1). Tranz. Sursa: DEX '98 ALIÁ. Refl. a se coaliza în vederea unei acţiuni comune. 2003-01-03.com. Subst. 2003-01-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. [Pr. algraphie. Sursa: DEX '98 ALHIMÍST s. 2. -ce.com. -Ă. Eră geologică căreia îi aparţin formaţiile dintre arhaic şi paleozoic şi care conţine urme de organisme şi de cărbuni. -Ă. [Pl. 2002-11-20. (Livr. algorithme.: -li-a] – Din fr. algonkieni.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb..f. I.ALGOLOGÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2.f. Sursa: DEX '98 ALGORÍTMIC. 2003-01-03.com. 1. 2003-01-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. 1.n. Sursa: DEX '98 ALGRAFÍE s. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obţine un aliaj. 2002-11-20. Care se bazează pe algoritmi. Sursa: DEX '98 ALGORÍTM. algorithmique. şi: (m. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul algelor. algologic.: -ki-an] – Din fr. [Pr. 2003-01-03.com. -e. alchimist.

m. alia. aliaje. 2003-01-03. Persoană..com. partid. alianţe. Sursa: DEX '98 ALIÁT.. întovărăşit cu cineva printr-o alianţă în vederea unei acţiuni comune. Zis şi. alliage.n. s. [Pr. prin contractarea unei căsătorii. : -li-aj] – Din fr. a (nu) avea (nici) o motivare.com. rudă cu rudele soţiei sau ale soţului. : -li-at] – V.ro. Adj. A (nu) avea (nici) un alibi = a (nu) deţine (nici) o probă. 2. cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârşirii ei. Sursa: DEX '98 .. Înţelegere politică între două sau mai multe state. Trimis de ana_zecheru#yahoo. la data săvârşirii infracţiunii. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi (1). în special în caz de război ori al unui atac îndreptat de alte state împotriva unuia dintre statele aliate. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.ALIÁJ. Unit. pe bază de tratat. [Pr.. clasă. şi f. 3. ♦ Legătură. aliaţi. – Din fr. 2. 2003-01-03. adj.com. s. scuză.f.: -li-as] – Cuv. şi f. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fig. Pretext. alică. 1. S. Dovadă de nevinovăţie rezultată din constatarea că. 2003-01-03. (Despre metale) Căruia i s-a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente.. Trimis de gall#fx. ◊ Expr.) Inel de logodnă. ♦ (Reg. (despre un stat) care a încheiat un tratat de alianţă. Sursa: DEX '98 ÁLIAS adv. alibiuri. care se uneşte cu cineva în vederea unei acţiuni comune. prin care statele respective se obligă să acţioneze în comun sau să se ajute în anumite împrejurări. lat. -te. -Ă. alibi. Adj. alliance. pe nume şi.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. s. Produs metalic obţinut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi.com. Sursa: DEX '98 ALIBÍ. pentru a forma un aliaj. s. Sursa: DEX '98 ALIÁNŢĂ. 1.n. 2002-06-30.. 2003-01-03.com. înţelegere între două sau mai multe grupuri. 2003-01-03. alice. V. 1. justificare. stat etc.: -li-an-] – Din fr. s. în vederea realizării unui obiectiv comun. 2.m. Sursa: DEX '98 ALÍC. (În sintagma) Rudă prin alianţă = persoană devenită. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

[Var. Bucăţele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. 2003-01-03. Sursa: DEX '98 ALICĂRÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ro. Sursa: DEX '98 ALICNEÁLĂ s. f. într-o anumită cantitate dată.. vb. Sursa: DEX '98 ALÍCĂ.n. 2003-01-03.com. alicuante.f. – Din alică. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Soi de viţă de vie cu struguri roşietici de mărime mijlocie şi boabe sferice uniforme. (2) pers. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. 3. -ărie. 2003-01-03. (Reg. v. Fiecare dintre granulele de oţel sau de fontă folosite pentru curăţarea prin împroşcare a suprafeţei pieselor sau în foraj. – Din fr.f. 2003-01-03. 2002-06-30. Material de construcţie din spărturi de cărămidă sau din piatră naturală. A răni cu alice (1). 1. s. (Mat. 2. Sursa: DEX '98 ALICÓTĂ. alice.f. lihneală.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartuşe de vânătoare. alicote. Trimis de ana_zecheru#yahoo. f.: alíc s. haliki „pietricică”. Refl. (Mai ales la pl. – Alic(ă) + suf. Sursa: DEX '98 ALICÍ. ext.f. Tranz. în sintagma) Parte alicuantă = parte care nu se cuprinde exact. de un anumit număr de ori. 2003-01-03. adj. de un anumit număr de ori. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . – Din fr. (Mat. în sintagma) Parte alicotă = parte care se cuprinde exact. Sursa: DEX '98 ALICUÁNTĂ.com. (1) alicesc. aliquote.] – Din ngr. 1. IV. ♦ P. adj.com.ALICÁNTE subst. aliquante. a apărea mai distinct dintre alte lucruri. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 3 aliceşte. Trimis de gall#fx.com. alicante.) A se vedea. 2. într-o cantitate dată. folosit ca umplutură.com. Vin produs din soiul de viţă de vie descris mai sus. halíce s. 2003-01-03.

[Pr. aliénabilité. [Pr. – Din fr. s.ALIDÁDĂ. a se simţi izolat în societatea modernă.) Înstrăinare. [Pr. [Pr.f. demenţă. alienişti. Sursa: DEX '98 . lat. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. Refl.f. -Ă. despre un drept. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALIENÁRE.com. (Persoană) care suferă de o boală mintală. vb.: -li-e-] – Din fr.f. aliénable. (Jur. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ A deveni ostil societăţii. cesiune etc.com. (Jur. a înstrăina.com.m. -ste. aliénation.) Acţiunea de a aliena. alienare. Sursa: DEX '98 ALIENABILITÁTE s.: -li-e-] – Din fr.. aliéner.com. alienabili.: -li-e-] – V. lat. alienări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALIENÁ. 2003-01-03. alidada.: -li-e-] – Din fr. Dispozitiv ataşat la diferite aparate topografice.) A transmite cuiva un drept sau un lucru prin vânzare. alienaţi.) Însuşirea de a fi alienabil. aliéné. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. aliéniste. 2003-01-03. factorilor de civilizaţie. I. şi f.. Sursa: DEX '98 ALIENÁBIL. (Med. 2003-01-03. [Pr. Sursa: DEX '98 ALIENÍST.com. s. adj. (Fil. 2003-01-03.. adj. înstrăinare a unui bun.m.) A înnebuni. un lucru) Care poate fi înstrăinat..com. şi f. Tranz. în sintagma) Alienare mintală = nebunie. -te. care serveşte la măsurarea unghiurilor. Medic specialist în boli mintale. (Jur. s. dement. alidade. (Jur. aliena. (Livr. : -li-e-] – Din fr. 2003-01-03. 2003-01-03. 2. nebunie.com. -Ă. alienatus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Sursa: DEX '98 ALIENÁŢIE s. alienez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alienatio [mentis]. 1. 3. nebun.: -li-e-] – Din fr. (Livr. lat. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. [Pr. Sursa: DEX '98 ALIENÁT. alidade. [Pr.) Termen generic pentru orice boală mintală. 2003-01-03.com.: -li-e-] – Din fr. s.

– Din fr. Sursa: DEX '98 ALILÚIA interj. Sursa: DEX '98 . vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALIMBÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com.m. alifatici. Sursa: DEX '98 ALIGATÓR. -ce. l i m b . -os.f. alligator. -oase.com. 2003-01-03. cu boabe mici. – Cf.com. pentru a o putea face să navigheze în ape de mică adâncime. aligoté. Preparat farmaceutic de uz extern. care trăieşte în fluviile Americii (Alligator mississippiensis) sau ale Chinei (Alligator sinensis). alifi „unsoare”. lihni. 2003-01-03. I. a căror piele este folosită în marochinărie. aligatori.com. ext. [Pr. ♦ P. Vin produs din soiul de viţă de vie descris mai sus. alimbez. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Rar) Ca alifia. – Din ngr. (Despre substanţe chimice organice) care este format din atomi de carbon legaţi între ei în formă de lanţ liber la ambele capete. compus din substanţe medicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă şi întrebuinţat în medicină şi în cosmetică. Soi de viţă de vie originar din Franţa.com. Tranz. IV v. Sursa: DEX '98 ALIGNÍ vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. Sursa: DEX '98 ALIFIÓS. de culoare albă-verzuie şi miez zemos. -Ă.: -fi-os] – Alifie + suf. s. 2003-01-03. aleluia. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din germ. 2002-11-20. alifioşi. A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave.ALIFÁTIC. 2003-01-03. -OÁSĂ. 2003-01-03. rotunde. Gen de crocodili cu botul lat. – Din fr. Sursa: DEX '98 ALIFÍE. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. v. s. 2003-01-03. Sursa: DEX '98 ALIGOTÉ subst. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aliphatisch. adj.com. alifii.

Sursa: DEX '98 ALIMENTÁRE.) Băcănie. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. nutriţie. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală şi vegetală în produse necesare hranei. alimenta. – Din fr. alimentări. – V. alimentaţie.com. în temeiul unei obligaţii stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească. Tranz. Sursa: DEX '98 ALIMENTÁŢIE. – Din fr. energie.f. alimentari.n. lunar. Sursa: DEX '98 . Dispozitiv care serveşte la alimentarea unei maşini sau a unei instalaţii cu combustibil sau cu materie primă. s. penru asigurarea funcţionării sau activităţii acestora. a (se) hrăni. A furniza materiale. f. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani necesară întreţinerii unei persoane pe care cineva o plăteşte. adj. Alimentare. lat. 2003-01-03. 2003-01-03. 2003-01-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alimentaţii. ◊ Alimentaţie publică = reţea de întreprinderi comerciale pentru servirea populaţiei cu mâncăruri şi băuturi. De alimente. ♦ Introducere în organism a substanţelor nutritive. -Ă. ♦ (Substantivat. Produs în stare naturală sau prelucrat care serveşte ca hrană. I. şi refl. Sursa: DEX '98 ALIMENTATÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALIMBÁRE. alimentaire. aliment. unor instituţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alimentatoare. Sursa: DEX '98 ALIMÉNT. Sursa: DEX '98 ALIMENTÁR. 2003-01-03. alimentum.com.com. 3. Faptul de a alimba. 2. 2003-01-03. A (se) aproviziona.com. alimentation. pensie de întreţinere.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alimentez. vb. 2003-01-03. alimentarius. întreprinderi etc.n. Tranz. A consuma sau a da să consume alimente. utilaje etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alimba. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. alimentateur. lat. -e.com. hrănire. alimenter. s. privitor la alimente. s. alimbări.f. 2003-01-03. – Din fr. nutriment. Sursa: DEX '98 ALIMENTÁ. 1. s. alimente. şi refl. Acţiunea de a (se) alimenta şi rezultatul ei. s.f. Tranz. – V. – Din fr.

s. Sursa: DEX '98 ALINEÁT. -ătură.com. Rând retras într-un text pentru a marca schimbarea ideii. -oare. lin. – Alina + suf. şi refl. – Din alina (derivat regresiv). alineate. A (se) aşeza în linie dreaptă. alinéa. Refl.com. Sursa: DEX '98 ALINĂTÓR. adj. Sursa: DEX '98 ALINÍ vb.: aliniát s. a (se) uşura. Tranz. 1. încet. alinături. liniştit. – Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.com. Acţiunea de a (se) alina şi rezultatul ei. vb. I. ♦ Pasaj în articole de legi. calm.f. IV] – Lat. [Var. (rar) aliní vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -ne-at. 2003-01-03. ♦ Tranz. [Pr. s. (Rar) Loc pe parcursul unui râu unde apa este liniştită. fragment de text care începe cu un asemenea rând. (Despre ţări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. [Pr. A îndrepta traseul unei străzi. ♦ Tranz. Sursa: DEX '98 ALINIÁ. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcţionare.n. ◊allenare. Sursa: DEX '98 . IV v. şi refl. aligner). : -ni-a] – A3 + linie (după fr.f. alina. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – După fr. I. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care alină. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -OÁRE. a (se) linişti. A (se) potoli. alina. aliniez.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. – V. a (se) micşora (în intensitate). -ător.ALÍN adv. s. 2003-01-03. alin.com. Sursa: DEX '98 ALINĂTÚRĂ. (Rar) Domol.com. 2003-01-03. 2003-01-03. alinători. 2003-01-03. Sursa: DEX '98 ALINÁRE. 2003-01-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-03. 2003-01-03. A aşeza un grup de construcţii după o linie dinainte stabilită. Sursa: DEX '98 ALINÁ. – Alina + suf. a (se) domoli.com. alinări.

Tranz. Linie dreaptă. s. adj. cu valoare de interjecţie) Aliniaţi-vă! Refaceţi alinierea ! [Pr. Alintare. şi refl. Sursa: DEX '98 ALINIÁT1 s. Porţiune dreaptă din traseul unei căi de comunicaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alignement.f.com. alintări. Sursa: DEX '98 ALINIÁT2. 2003-01-06. 1. s.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb.com. aliniaţi. 2.: -ni-e-] – V. Tranz. 1. 2003-01-06. flexibil”). Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a (se) alinta şi rezultatul ei. alint. fr. alinta. ♦ Răsfăţ. (Despre ţări) Care aparţine unei grupări constituite pe baza unui tratat. alinieri.com. alintătură.f. – V. Sursa: DEX '98 ALINTÁ. vb. articulat. a (se) răzgâia. (Poetic) 1. răzgâială. 2. 1. alineat. p. 2003-01-06. 2002-11-20.com. A dezmierda. alinturi.com. alinia.: -ni-at] – V. Sursa: DEX '98 ALINIÉRE. ◊allentare (<lentus „moale. ♦ (Mil. 2003-01-06. v. 1. aliniamente. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat. I.n. I. 2. ◊ Aliniament de teren = linie de teren marcată prin jaloane. : -ni-a-] – Din fr. [Pr. -te.com. deteminată pe un teren prin poziţia mai multor puncte sau obiecte. ext. s. Cf. Sursa: DEX '98 . – Din alinta (derivat regresiv). [Pr. -Ă. alinia. aligné. 2003-01-06. (Rar) Mişcare graţioasă.n. s.com. legănare uşoară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a mângâia. Sursa: DEX '98 ALINTÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ţăruşi etc. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. răzgâială. A (se) răsfăţa.. răsfăţ. Sursa: DEX '98 ALÍNT. mângâiere. cuprinsă între două curbe consecutive. dezmierdare.ALINIAMÉNT. poziţia mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii drepte. 2002-11-20. Care este aşezat în linie dreaptă. alint.

– V.com. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 ALIOTMÁN s. 2003-01-06. -ător. -oare.com. Acţiunea de a (se) alipi şi rezultatul ei.com. Sursa: DEX '98 ALISMATACÉE s. -te. alintători. laptele-cucului (Euphorbia). Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ătură. Care alintă. alintaţi.f. IV. alipi. [Pr.f. laptele-câinelui. 2003-01-06.) Copil alintat. Ali Osman „dinastia lui Osman”. – După fr.ALINTÁT. a (se) ataşa. alismacées. adj. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alipiţi. – V. Care este lipit. – A3 + lipi. A (se) lipi. s. ♦ (Concr.m. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alintături. s. monocotilodenate. a (se) alătura. şi tranz.com. 2003-01-06. s.com. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 ALINTĂTÚRĂ.com. alipiri. cu canale aerifere în tulpini şi frunze. 2003-01-06. – Alinta + suf. alinta. Sursa: DEX '98 ALIPÍRE. alăturat.: -li-or] – Lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . [Pr. Alintare. alipi. -te. Sursa: DEX '98 ALINTĂTÓR. -OÁRE. Refl.n. otrăvitor.f. – Alinta + suf. vb.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu frunzele bazale dispuse în rozetă. adj. 2003-01-06. Nume dat mai multor specii de plante care conţin în tulpină şi în frunze un suc lăptos. aureolus (<aurum „aur”). pl. răzgâiat. aliori. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 ALIÓR. adj.: -li-ot-] – Din tc. – V.com. 2003-01-06. Care este răsfăţat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alipesc.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALIPÍT. (Rar) Turcime. Sursa: DEX '98 ALIPÍ. Familie de plante acvatice.

com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. allitératif.) 1. s. Sursa: DEX '98 . 2.) Numele unei hore.) peste cap. de la NE spre SV (în emisfera nordică) şi de la SE spre NV (în emisfera sudică). alişverişuri. Sursa: DEX '98 ALIVÁNTA interj. 2003-01-06. s. în expr. alizé.f. 2003-01-06. adj. Sursa: DEX '98 ALIZÉU.com.f. -Ă. Sursa: DEX '98 ALITERATÍV. 1. s. – Din fr. aliterativi. alişveriş. allitération. 2002-11-21. – Din fr.] – Probabil ngr. extrasă odinioară din rădăcina roibei. (Astăzi rar) 1.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALITERÁŢIE. (La pl. 2003-01-06. la o parte”). Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitaţie psihică. (Reg.ALIŞVERÍŞ. – Din tc. Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiaşi sunet sau a unui grup de sunete în cuvinte care se succedă. nec. Turtă făcută din mălai amestecat cu lapte bătut şi cu brânză şi coaptă în cuptor cu unt sau cu smântână.) Vânzare.com. alizee. 2003-01-06.n. Substanţă roşie. 2002-11-21. ◊ (Adverbial.: alivánti interj. aliteraţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. negoţ. azi obţinută prin sinteză. alla vandal („într-o parte. Vânt regulate care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale. Sursa: DEX '98 ALIVÁNCĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Exclamaţie (glumeaţă) rostită când cade cineva.com.f.) A da (sau a cădea. Pleacă! şterge-o! [Var. melodia după care se execută. alizarine. 2. afaceri (reuşite). Trimis de ana_zecheru#yahoo. a veni etc. alivanta = a da (sau a cădea etc. 2. Sursa: DEX '98 ALIZARÍNĂ s. (Rar) Cu aliteraţii.n. (Med.com. – Din fr. -e. – Et. – Din fr. alivenci. (Fam. cu direcţie opusă. 2003-01-06.

Sursa: DEX '98 ALLEGRÉTTO adv. precum şi diverse note informative cu caracter enciclopedic.n. repede.n. n.com.com. – Din fr. la început cu caracter vesel. fercvent în şisturile cristaline şi în aluviuni. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) În tempo vioi. Termen care indică executarea într-o mişcare rapidă în doi timpi a unei compoziţii muzicale scrise în măsura de patru timpi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALMAGÉSTE s. Culegere de operaţii astronomice.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. allemande. moderat. almanachus. ♦ (Substantivat. Sursa: DEX '98 ALLÉGRO adv. – Cuv. it.com.com. n. – Din fr. melodie după care se execută acest dans. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de culoare roşie-brună. Vechi dans de origine populară germană. Publicaţie periodică de literatură. făcută pentru prima dată de Ptolemeu. 2. adv. Sursa: DEX '98 ALMANDÍN s. Sursa: DEX '98 ALMANÁH. 2003-01-06. 2003-01-06. almanahuri. în doi timpi.) (Parte dintr-o) compoziţie muzicală executată în acest tempo.f. s. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Într-un tempo vioi (dar mai moderat decât allegro). 2003-01-06.ÁLLA BRÉVE loc. allemande. Sursa: DEX '98 . – Loc. Aluminosilicat de fier din grupa granatelor. grav. 2003-01-06. it. ♦ Publicaţie anuală. folosit uneori ca abraziv sau piatră semipreţioasă. it. 2003-01-06. Calendar care cuprinde date de popularizare din diferite domenii. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ (Substantivat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-06. ulterior. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) (Parte dintr-o) compoziţie muzicală executată în acest tempo.com. – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALLEMÁNDĂ. pl. repejor. în formă de volum. – Cuv. 1. almandine. 2003-01-06. almanach. vioi. almageste. pentru un anumit domeniu de activitate. care cuprinde un calendar şi un bogat material beletristic sau de altă natură. – Din fr.

-e.m. almáriom. – Aloca + suf. pl. alóc. Sursa: DEX '98 ALMÍNTERE adv. adj. Tranz.com. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 ALOCÁBIL. almée. supusă de Cezar în timpul campaniei din Galia. -Ă. v. Exclamaţie convenţională prin care se cheamă sau se răspunde la telefon. Care poate fi alocat.n. 2003-01-06. 2003-01-06. Allobroges.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Populaţie celtică din SE Franţei de azi. 2003-01-07. 2003-01-06.com. – Din alocaţie. -bil. 2003-01-06. (Reg. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allô.com. altminteri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 ALÓ interj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vase sau haine.) Dulap în care se păstrează alimente. almare. alocabili.com. materiale etc. Sursa: DEX '98 ALOBRÓGI s. – Din magh. Sursa: DEX '98 ALMÉE s. A preveda într-un buget pentru un anumit scop o sumă de bani.com.com. – Din fr. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 . – Din fr. Sursa: DEX '98 ALMÍNTRELE adv. ♦ Exclamaţie de chemare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. altminteri.ALMÁR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. v.com. Sursa: DEX '98 ALOCÁ.com. 2003-01-06. Dansatoare egipteană care îşi însoţeşte dansul cu cântece (improvizate).

s.com. Sursa: DEX '98 . „pe”) În unele locuri. ♦ Indemnizaţie acordată de stat. 2003-01-06. Care prezintă alocromatism. lat. s. Sursa: DEX '98 ALÓCUREA adv. alocaţii.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: alócurea adv. în anumite condiţii. – Din fr.com. 2003-01-06.com. -onis. allocation. Sursa: DEX '98 ALOCUŢIÚNE.: -ţi-u] – Din fr. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alocări.com. Sursa: DEX '98 ALODIÁL. Care aparţine alodiului.) sumă acordată de stat sau de o instituţie pentru un anumit scop. [Pr. alodiali. [Pr.] – A2 + locuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. – Din germ. 2003-01-06. Scurtă cuvântare ocazională. 2003-01-06. s. Sursa: DEX '98 ALOCROMÁTIC.com. adj. -Ă. ◊ Pământ alodial = proprietate seniorială în evul mediu. 2003-01-06.com. v. allocution. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. – V. (concr. [Var. unei anumite persoane. allochromatisme.ALOCÁRE.com. alocuri.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allochromatisch. Sursa: DEX '98 ALOCROMATÍSM s. allodial. 2003-01-06. aloca. Proprietate a cristalelor de a prezenta culori diferite în funcţie de natura substanţelor colorate pe care le conţin. alocaţie. allocutio. Acţiunea de a aloca. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-06.com. -e. adj. pe ici pe colo. Sursa: DEX '98 ALÓCURI adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alocuţiuni. (Adesea precedat de prep. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alocromatici. 2003-01-06.n. care se referă la alodiu. Sursa: DEX '98 ALOCÁŢIE.f.: -di-al] – Din fr. Alocare.

2003-01-06. lat. – Din fr. alogenetic.f. ♦ Substanţă solidă cu miros plăcut şi cu gust amar. Care se deosebeşte prin natură şi origine de mediul în care se află. 2003-01-06.com. extrasă din frunzele unor specii de aloe şi întrebuinţată în farmacie. s. Sursa: DEX '98 ALOGENÉTIC.n. 2003-01-06. – Din fr. venit din altă parte. în Apusul şi Centrul Europei) Proprietate funciară liberă. Care este lipsit de logică. 2003-01-06.: -loe] – Din fr. (În evul mediu.com. şi cu frunze cărnoase care conţin un suc folosit în farmacie (Aloe). Sursa: DEX '98 ALOFÓN. Sursa: DEX '98 ALOGÁM. Sursa: DEX '98 ALÓE s.com. allogame. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. (Fon. allogénétique. – Din lat. adj. -Ă.f. 2003-01-06.f. Plantă a cărei fecundare se face cu polen provenit de la o altă plantă din aceeaşi specie.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . -Ă. 2. 2003-01-06. allophone. dispuse în spice. alogici. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în legătură cu alogamia. Referitor la alogamie. adj.com. s. alogique. alogeni.n. allodium.com. sabur. alogenetici. -Ă.. alogami. aloe. Sursa: DEX '98 ALÓGIC. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ALÓDIU s. Sursa: DEX '98 ALOGAMÍE s. S. 2003-01-06. [Pr. alofone. – Din fr. Alogen. adj. 2002-11-21. aloès. Sursa: DEX '98 ALOGÉN.) Variantă poziţională a unui fonem. – Din fr. Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative. -ce.com. 1. -e. galbene sau roşii. adj. cu flori mari. -ce. Fecundare a unei plante cu polen provenit de la alte plante din aceeaşi specie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. allogène. scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din fr. ♦ (Despre populaţii) De origine străină. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allogamie. Adj. -Ă. din familia liliaceelor.

la omul sănătos. Sursa: DEX '98 ALOPATÍE s. -e. Tratament medical constând în administrarea unor medicamente în doze care.ALOGÍSM s. Sursa: DEX '98 ALOHTÓN. Sursa: DEX '98 ALOPÁT. Sursa: DEX '98 ALOPÁTIC. allochtone. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-01-06. 2003-01-06. -ce. mistici şi fideişti. allonge.com. – Din fr. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Medic care tratează prin alopatie. alonje. 2003-01-06. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ar declanşa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată.. s. (Sport) Mişcare de întindere rapidă a braţelor. – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. -Ă. Curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc ştiinţific de cunoaştere autentică. 2003-01-06.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. alopaţi. a unei boli infecţioase etc.n. Sursa: DEX '98 ALÓNJĂ. Sursa: DEX '98 ALOPECÍE s. allopathique. s. alohtoni.com. Cădere temporară a părului în urma unei boli de piele. adj.f. 2003-01-06. adj. allopathie. Alogismus.com. 2. alopatici. (Masă de roci) care. -Ă.com. – Din germ. susţinut de sceptici.f. ♦ Lungime a braţelor unui sportiv angajat într-o luptă directă cu un adversar. – Din fr. 2003-01-06. Sursa: DEX '98 . care se referă la alopatie. subst. allopathe.m. sub influenţa mişcărilor scoarţei Pământului. Care aparţine alopatiei. a suferit deplasări faţă de locul iniţial de formare. Piesă mobilă sau demontabilă care serveşte la prelungirea unor obiecte.com. – Din fr. alopécie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2003-01-06. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

ALOTRÓPIC, -Ă, alotropici, -ce, adj. De alotropie, care aparţine alotropiei, privitor la alotropie. – Din fr. allotropique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALOTROPÍE s.f. Proprietate a unui element chimic de a exista în două sau mai multe forme care diferă între ele din punct de vedere fizic, iar, uneori, şi din punct de vedere chimic. – Din fr. allotropie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALOXÁN s.n. Substanţă derivată prin oxidare din acidul uric, cu acţiune distructivă asupra celulelor pancreatice secretoare de insulină; provoacă diabetul experimental. – Din engl. aloxan.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALOZÓM, alozomi, s.m. Cromozom care are un rol esenţial în determinarea sexului; cromozom sexual. – Din fr. alosome.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPACÁ1 s.f. Animal rumegător cu lână fină, lungă şi subţire, care trăieşte în America de Sud (Lama pacos). ♦ Stofă fină fabricată din lâna acestui animal. – Din fr. alpaga, alpaca.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPACÁ2 s.f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru şi zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLPENŞTOC, alpenştocuri, s.n. Baston lung, cu vârf metalic ascuţit, folosit în alpinism; baston de munte, piolet. – Din germ. Alpenstock, fr. alpenstock.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPÉSTRU, -Ă, alpeţri, -stre, adj. Alpin; de mare altitudine. – Din fr. alpestre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparţine sau care este caracteristic munţilor Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. – Din fr. aplin, lat. alpinus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPINÍSM s.n. Ramură sportivă care cuprinde ascensiunile în munţi, în special escaladarea părţilor greu accesibile ale acestora. – Din fr. alpinisme.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALPINÍST, -Ă, alpinişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care practică alpinismul. – Din fr. alpiniste.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALSACIÁN, -Ă, alsaciani, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Locuitor al Alsaciei sau originar din această regiune. 2. Adj. Care aparţine Alsaciei sau alsacienilor (1), privitor la Alsacia sau la alsacieni. 3. Adj., s.m. (Şi în sintagma) Lup alsacian = rasă de câini de pază de talie mare, originară din Franţa. [Pr.: -ci-an] – Din fr. alsacien.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALT, ÁLTĂ, alţi, alte, adj. (Arată că fiinţa sau lucrul al cărui nume îl determină nu este aceeaşi sau acelaşi cu fiinţa sau lucrul despre care a fost vorba, care este de faţă sau este cel obişnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Câte alte = multe. [Gen.-dat. sg.: altui, altei, gen.-dat. pl.: altor] – Lat. alt[(e)rum].
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTÁIC, -Ă, altaici, -ce, adj. Din Altai, caracteristic munţilor Altai. [Pr.: -ta-ic] – Din fr. altaïque.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTÁR, altare, s.n. 1. Parte a bisericii, despărţită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiează liturghia. ♦ Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creştină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în antichitate, se aduceau jertfe zeilor. 3. (În expr.) Pe altarul patriei = (sacrificându-se, făcând total) pentru patria sa. 4. (Tehn.) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra. – Lat.

altarium.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTĂDATĂ adv. Într-un moment nedeterminat din trecut sau din viitor; odată, cândva, altcândva. – Altă + dată.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCAREVA pron. nehot. (Reg.) Altcineva. – Alt + careva.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCÂNDVA adv. (Rar) Altădată (în trecut sau în viitor). – Alt + cândva.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCEVA pron. nehot. Alt lucru, un lucru diferit. – Alt + ceva.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCINEVA pron. nehot. Un altul, o altă persoană; altcareva. – Alt + cineva.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCUM adv. Altfel. – Alt + cum.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTCUMVA adv. Altfel. – Alt + cumva.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ÁLTEORI adv. În alte rânduri, în alte împrejurări; p. ext. altădată (în trecut sau în viitor). [Pr. : -te-ori] – Alte + ori.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTERÁ, alterez, vb. I. 1. Refl. şi tranz. A suferi sau a face să sufere transformări sub acţiunea mediului extern; a (se) descompune, a (se) strica. ◊ Tranz. Căldura alterează alimentele. 2. Tranz. A denatura, a falsifica, a transforma. 3. Refl. (Fon.; despre sunete) A se schimbea, a se transforma. 4. Tranz. (Muz.) A ridica sau a coborî un sunet, un acord etc. cu un semiton sau două (cu ajutorul diezilor, bemolilor etc.) – Din fr. altérer, lat. alterare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTERÁBIL, -Ă, alterabili, -e, adj. (Despre alimente, produse etc.) Care se alterează (1) uşor. – După fr. altérable.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTERABILITÁTE s.f. Însuşirea a ceea ce este alterabil. – Din fr. altérabilité.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTERÁRE, alterări, s.f. Acţiunea de a (se) altera şi rezultatul ei. – V. altera.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-06. Sursa: DEX '98

ALTERÁT, -Ă, alteraţi, -te, adj. 1. (Despre materii organice) Descompus, stricat. 2. Denaturat, falsificat. 3. (Fon.; despre sunete) Schimbat, modificat. 4. (Muz.; despre sunete sau acorduri) Ridicat sau coborât cu un semiton sau două. – V. altera.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTERÁŢIE, alteraţii, s.f. Procedeu prin care se modifică, cu ajutorul unor semne convenţionale, înălţimea sunetelor; p. ext. semn pus înaintea unei note muzicale, care indică modificarea înălţimii unui sunet; accident. – Din fr. altération.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTERCÁŢIE, altercaţii, s.f. (Livr.) Schimb violent de cuvinte între două sau mai multe persoane. – Din fr. altercation, lat. altercatio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTER EGO s.m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărţit. – Loc. lat.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTÉRN, -Ă, alterne, adj. (În sintagmele) Unghiuri alterne (interne sau externe) = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri formate de o parte şi de alta a două drepte tăiate de o secantă. Frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) aşezate de o parte şi de alta a tulpinii sau a ramurilor, la niveluri diferite. Sistem altern = sistem de agricultură bazat pe alternarea culturilor. – Din fr. alterne, lat. alternus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTERNÁ, alternez, vb. I. Intranz. şi tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternanţe (2). – Din fr. alterner, lat. alternare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTERNÁNT, -Ă, alternanţi, -te, adj. Care alternează. – Din fr. alternant, lat. alternare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '98

ALTERNÁNŢĂ s.f. 1. Insuşirea de a alterna; revenire succesivă. 2. Schimbare regulată a unui sunet din temă prin altul în flexiune sau în familie lexicală; ablaut. – Din fr. alternance.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-07. Sursa: DEX '84

ALTERNÁRE, alternări, s.f. Acţiunea de a alterna şi rezultatul ei. – V. alterna.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTERNATÍV, -Ă, alternativi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care alternează. ◊ Curent (electric) alternativ = curent electric care îşi schimbă sensul şi intensitatea la perioade regulate. – Din fr. alternatif.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTERNATIVĂ, alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii etc. care se exclud. 2. Relaţie între două judecăţi în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTERNATÓR, alternatoare, s.n. Generator electric care produce tensiuni şi curenţi alternativi. – Din fr. alternateur.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTÉŢĂ, alteţe, s.f. (Adesea folosit ca formulă de adresare) Titlu dat principilor şi principeselor dintr-o casă dominatoare; persoană care poartă acest titlu. – Din it. altezza, fr. altesse.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ÁLTFEL adv. 1. În alt chip; altcum, altcumva, altminteri. ◊ Loc. adj. Altfel de = de altă natură, de alt soi. ◊ Dealtfel = însă; cu toate acestea. 2. Dacă nu..., în caz contrar. – Alt + fel.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTHÓRN, althornuri, s.m. Instrument de suflat de alamă, specie de corn, folosit mai ales în fanfară. – Din germ. Althorn.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTIGRÁF, altigrafe, s.n. Altimetru care înregistrează în timpul zborului înălţimile atinse de avion. – Din fr. altigraphe.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTIMÉTRIC, -Ă, altimetrici, -ce, adj. De altimetrie. – Din fr. altimétrique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-11-21. Sursa: DEX '98

ALTIMETRÍE s.f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea atitudinilor de pe suprafaţa terestră faţă de o suprafaţă de referinţă (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTIMÉTRU, altimetre, s.n. Instrument cu care se măsoară atitudinea faţă de un nivel de referinţă. – Din fr. altimètre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTÍST, -Ă, altişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care are voce de alto. ♦ Instrumentist care cântă la violă. – Din germ. Altist, fr. altiste.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTITELEMÉTRU, altitelemetre, s.n. Instrument cu care se măsoară altitudinea unui punct inaccesibil. – Din fr.altitélémètre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTITUDINÁL, -Ă, altitudinali, -e, adj. (Aflat) la altitudine. – Din fr. altitudinal.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-11-21. Sursa: DEX '98

ALTITÚDINE, altitudini, s.f. Înălţime a unui punct de pe suprafaţa pământului, considerată în raport cu nivelul mării sau faţă de alt punct de pe suprafaţa terestră. – Din lat. altitudo, -inis, fr. altitude.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTÍŢĂ, altiţe, s.f. Porţiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. l a t i c a .
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ÁLTÎNCOTRO adv. (Rar, în expr.) A nu avea (face) altîncotro = a nu putea să facă altfel. – Alt + încotro.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTMÍNTEREA adv. v. altminteri.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTMÍNTERI adv. 1. În alt chip; altfel. 2. De nu..., dacă nu..., în caz contrar. 3. De altfel. [Var.: almíntere, almíntrele, altmínterea, altmíntrele, altmíntrelea adv.] – Lat. alteramente.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTMÍNTRELE adv. v. altminteri.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTMÍNTRELEA adv. v. altminteri.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ÁLTO s.m. 1. Voce (de femeie sau de copil) cu timbru grav, situată ca registru între sopran şi tenor. 2. Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii de mai sus. 3. Violă1. – Din it., fr. alto.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTOCÚMULUS subst. Formaţie de nori situată la altitudinea medie de 6000 m, cu aspect de pături de culoare albă sau cenuşie, constituite din picături mici de apă. – Din fr. altocumulus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-01-08. Sursa: DEX '98

ALTOGRAVÚRĂ, altogravuri, s.f. Reproducere după originalele de artă prin folosirea clişeelor metalice gravate de mână sau pe bază de acvaforte. – Din fr. altogravure.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2003-03-13. Sursa: DEX '98

ALTÓI1, altoaie, s.n. Ramură mică detaşată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. şi: altoiuri] – Din magh. oltvány.
Trimis de cata#francu,com, 2003-03-13. Sursa: DEX '98

ALTOÍ2, altoiesc. vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în ţesutul alteia, stabilind astfel un contact între ţesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însuşirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultuí vb. IV]

Sursa: DEX '98 . doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine. cu aspect fibros sau uşor striat. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALTRUÍSM s. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V.n. Atitudine morală sau dispoziţie sufletească a celui care acţionează dezinteresat în favorea altora. 2003-01-20. altoit1. Care a fost supus altoirii. altoi2. altostratus.– Din magh.f. (Rar) Altoire. Trimis de gall#fx.com.com.com. [Pr. 2002-12-03. 2003-01-20. 2003-03-13. -te. – V. Formaţie de nori situată la o altitudine medie de 6000 m. Sursa: DEX '98 ALTOÍRE. altruisme. altoreliefuri. altoiţi. altoieli. Sursa: DEX '98 ALTRUÍST. Acţiunea de a altoi2.ro. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-13.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2003-03-17. -Ă. Lucrare de sculptură în relief. s. altoi2. Faptul de a altoi2. -eală.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-13. faţă de un fond de care ţine sau pe care a fost aplicată. Sursa: DEX '98 ALTOIALĂ. 2003-03-13. s.n. -Ă. altoiri. Sursa: DEX '98 ALTOÍT1 s. de culoare cenuşie sau albăstruie. [Pr. alto rilievo (după relief). care se prezintă ca un strat dens şi uniform. oltani. adj. : -li-ef] – Din it. Sursa: DEX '98 ALTOIT2. Trimis de Alex. altruişti. Sursa: DEX '98 ALTORELIEF. : -to-ia-] – Altoi2 + suf. – Din fr. altruiste. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALTOSTRÁTUS subst. Trimis de Alex.f. 2003-03-13. altoială.com. -ste.com. s. altoi2. (Adesea substantivat) Călăuzit de altruism.

alţii. : -lu-at] – Lat. gen. 1.. 3. 2003-03-17. exprimă dezaprobarea faţă de o propunere sau o veste neaşteptată.) Care conţine aluminiu sau alumină. Alta (acum)!. – Din fr. ◊ Expr. adj.ÁLTUL. Sursa: DEX '98 ALUÁT. Unul una. din care din care se prepară pâine. 2003-03-17.-dat..com. înălţat”). Trimis de ana_zecheru#yahoo. cocă. Sursa: DEX '98 .n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Unii (şi) alţii = mulţi. Unuia (şi) altuia = oricui. Prăjitură făcută din aluat (1). Nici una. altul alta = fiecare câte ceva. nehot. Pastă obişnuită din făină amestecată cu apă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre terenuri. Bucăţică de aluat (1) folosită cu plămădeală. aluaturi. 1. ÁLTA. 2. aluminiferi. 2003-03-17. Ba din una. 2003-03-17. În altă parte. : alumín s. Unul după altul = succesiv. nici alta = cu orice preţ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Var. decât altul = fiecare la fel de. grăsime etc.com. ♦ (Cu formă feminină şi sens neutru) Poveste. alumine. Sursa: DEX '98 ÁLTUNDEVA adv. prăjituri etc. Sursa: DEX '98 ALUMÍN s.f.-dat. alter. al doilea. (În forma alumin) Varietate de caolin. Oxid de aluminiu.n. – Alt + undeva.com. fără a se gândi prea mult.: altuia. -e.. Sursa: DEX '84 ALUMINIFÉR. allevatum (=allevatus „ridicat. (Ţine locul unui nume de fiinţă sau de lucru care nu este aceeaşi sau acelaşi cu altă fiinţă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit. aluminifère. folosită în industria cauciucului. ◊ Expr. alumină. -Ă. sg.com.. egal.: altora] – Lat. roci etc. Unul ca altul = la fel. alteia. întâmplare. „una”) Celălalt. Sursa: DEX '84 ALUMINĂ s. 2.com.. care este de faţă sau care este cel obişnuit) Să răspundă altul.n. s. Trimis de cata#francu.] – Din fr. 2002-11-21. deopotrivă. Nu de alta = nu din alt motiv. pron. [Gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Una (şi) alta = de toate. 2.. v. (În alternanţă cu „unul”. pl.com. ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă. [Pr. 2003-03-27. altele. aiurea. Până una-alta = deocamdată. 1. Unul mai.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. -OÁSĂ. Acoperire a suprafeţei unui obiect cu un strat protector de aluminiu. alumineux. aluminiza. 2003-03-17. ♦(Despre materiale) Care conţine aluminiu. -oase.f. v. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ductil şi maleabil. – V. (tehn. – Din germ. Metal uşor. (Despre metale) Care a fost acoperit cu un strat protector de aluminiu. s.n. Sursa: DEX '98 ALUMINIZÁRE s. 2002-11-21.ALUMÍNIU s. Sursa: DEX '98 ALUMINIZÁT. aluminoşi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. aluminiu. A acoperi suprafaţa unui metal cu un strat protector de aluminiu. Producere de temperaturi înalte prin reacţia aluminiului în praf asupra unor oxizi metalici (reacţie utilizată la sudarea oţelului în bombele incendiare). aluminizaţi. : alumínium s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f. Sursa: DEX '98 ALUMINÓS. 2003-03-13. – Din fr. alumnat. 2003-03-17.) a caloriza. Sursa: DEX '98 ALUMNÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Alumnat. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 ALUMÍNIUM s. Sursa: DEX '98 ALUMINOTERMÍE s. 2003-03-27.com. 2002-11-21. -te.n. aluminizez. -iza.n.] – Din fr. adj. – Aluminiu + suf.com. [Var. – Din fr. vb.com. alumnate. aluminothermic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. folosit pe scară întinsă în industrie şi în tehnică. Sursa: DEX '98 . Tranz. de culoare argintie. I.n.com. (Despre substanţe) Care conţine compuşi de aluminiu. adj. 2003-03-17. fr.com. 2003-03-17. -Ă. Denumire dată în Germania şi în Statele Unite ale Americii internatului şcolar. Sursa: DEX '98 ALUMINIZÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aluminium. – Din aluminiu.

2003-03-16. alumosilicaţi. 1. – Lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -easca. Arbust cu frunze rotunde. arahidă (Arachis hypogaea). Sursa: DEX '98 ALÚNĂ.f. s. – Din alună.com. Sursa: DEX '98 ALUNÁR. melodia după care se execută acest dans.m. – Alună + suf. cu un mic cioc. 2003-03-16. având la bază un învelş verde în formă de degetar. alunaşi. *abellona (= abellana [nux]). 2003-03-13.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. art. Sursa: DEX '98 ALÚN. 2003-03-16. – Alună + suf. cultivată pentru seminţele sale comestibile şi uleiul extras din acestea. cele mascule sub formă de amenţi. – Alună + suf. alunari. -aş. Sursa: DEX '98 ALUNEÁSCA s. aluni. (Zool. s. Diminutiv al lui alun.f. găiţă de munte. alumosilicate. de formă sferică sau ovoidală. 1. melodia după care se execută acest dans. ghindă.com. -ar. alune. Sursa: DEX '98 . în a cărei structură cristalină o parte din ionii de siliciu sunt înlocuiţi cu cei de aluminiu. originară din America de Sud.com. 2003-03-16. păroase pe dos. Pasăre de munte cu penele cafenii stropite cu alb. Numele unui dans popular. care se formează în pământ (de unde vine şi numele) şi conţine substanţe grase şi substanţe proteice. 2. – Alun + suf. 2003-03-16. alunele. seminţe şi insecte. Sursa: DEX '98 ALUNÁŞ. II.m.ALUMOSILICÁT. – Din fr.com. care se hrăneşte cu alune. fructul acestei plante.com. Numele unui dans popular. nucar (1) (Nucifraga caryocatactes).com. cu flori monoice.m. Vânzător de alune. I. s. şi cu fructe comestibile (Corylus avellana). s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aluniţă (1). s.m. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Pârş. cu flori galbene. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-16. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fructul alunului. ◊ Alună de pământ (sau americană) = plantă anuală din familia leguminoaselor. s. -ea.com. Sursa: DEX '98 ALUNEÁ. Sare naturală a acizilor silicici.

II. -ătură. 1. I. -oásă adj.] – V. Care alunecă. Baraboi (1). a se strecura uşor. alunecoşi. 2003-03-17. -uş. a greşi. s. -oase.) Piesă mobilă. (Art.: lunecáre s. a se prăbuşi).: lunecós. 2. – Aluneca + suf. [Var. Aluniţă (2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-17. [Var. la unele maşini şi aparate. s. n. alunecări. ♦ Gheţuş. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. A se mişca lin. 2003-03-17. – Alun + suf. -OÁRE. 3. fără a întâmpina vreo rezistenţă. 2003-03-17. I] – Lat. -el. ♦ (Substantivat. Alunecare. Coada-şoricelului. Intranz. Diminutiv al lui alun.com. (1) alunecuşuri. ♦ Care alunecă uşor. A se abate. Sursa: DEX '98 ALUNECÚŞ.) Plantă erbacee cu flori albe.m. (Rar) Alunecare. Sursa: DEX '98 ALUNECĂTÚRĂ.com. -os. Acţiunea de a aluneca. adj. călcând pe o suprafaţă lucioasă (şi a cădea. Fig.com.] – Aluneca + suf. Sursa: DEX '98 ALUNÉLE s. alunecături. 3. 2003-03-17. a se lăsa ispitit. 1.com. care se deplasează prin alunecare. 3. Sursa: DEX '98 ALUNÉL. pl.) . alúnec.: lunecúş s. Sursa: DEX '98 ALUNECĂTÓR.f.) Numele unui dans popular. lubricare. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. (Reg. Sursa: DEX '98 ALUNECÁRE. s. Sursa: DEX '98 ALUNECÓS. Loc alunecos.com.ALUNECÁ. [Var. Pe care se alunecă uşor. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – Aluneca + suf. – Aluneca + suf.f. [Var. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. 2. aluneca. s. (Bot. alunecuş (2). alunei. 2003-03-17. melodia după care se execută acest dans. -OÁSĂ. 2003-03-17.f. -ător. alunecătură.n. fără a se rostogoli.f.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (despre două corpuri aflate în contact) a se deplasa unul faţă de celălalt tangenţial.n. A-şi pierde echilibrul. alunecători. vb.com. : lunecá vb. cu tuberculele şi frunzele comestibile (Carum bulbocastanum). -oare.

Care are (sau ia) formă lunguiaţă. -ea. alungi. Sursa: DEX '98 ALUNGĂTÓR. -et. – Alunga + suf. 2. s. a fugări.. a urmări.com. Sursa: DEX '98 ALUNÍCĂ. a întinde. Sursa: DEX '98 ALUNÉT. Sursa: DEX '98 ALUNGÁ. (Adesea fig. aluneturi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alungesc.com. izgonire.. a izgoni.com. 2003-03-17. Sursa: DEX '98 ALUNGÁRE. Acţiunea de a alunga. alunga. – V.f.f. 2003-03-18. A se mări în lungime. 2003-03-17. -Ă. alúng.com.n. Sursa: DEX '98 . a se lungi. adj. Aluniş.com. – După fr.Tranz. A se lua.f. A prelungi.Pistrui. – Alună + suf.) A sili pe cineva să părăsească un loc. ător. I. adj. – Alună + suf. allongé). 2003-03-17. prelungire. – A3 + lungit. vb. -ică. a se întinde (subţiindu-se). – V.. (Rar) Care alungă. alungători. 2003-03-18. s.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Acţiunea de a alungi şi rezultatul ei. prelung. Sursa: DEX '98 ALUNGÍT. 2003-03-17. a goni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oare. a alerga după.com.com. Refl. 2003-03-18. – Alun + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Aluniţă. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-18. Sursa: DEX '98 ALUNGÍRE. -OÁRE. (după fr. alungări. allonger. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. IV. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 1. – Lat. vb.com. Sursa: DEX '98 ALUNGÍ. alungiri. 2003-03-17. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ A se subţia. Tranz. *allongare (<longus). alunele. alungiţi. s.

– Alună + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. alb-gălbui. medicamente etc. – V. pământos. aluniţi. Sursa: DEX '98 ALÚRĂ s. 2003-03-17. mers. 2003-03-19.: -vi-al] – Din fr.com. aluvionar. alunea. alunică. -iş.com. s. aluniza. Ritm în care se desfăşoară o acţiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ALUNÍT. Sursa: DEX '98 . Format din aluviune. alluvial. Sursa: DEX '98 ALUNIZÁ. desiş de aluni. utilizat la prepararea unor vopsele.n.ALUNÍŞ. Intranz. aluviale.m. 2003-03-13. [Pr. Sursa: DEX '98 ALUVIÁL. – Alună + suf.f. -e. Sulfat natural hidratat de aluminiu şi potasiu. – Din fr. Diminutiv al lui alună.com. 1. alunite. -ÍE. alunişuri. (Rar) De culoarea alunei. 1. 2003-03-13. aselenizare. 2003-03-13.com.f. -iu. 3. adj. A aseleniza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Mod de deplasare a unui animal. Sursa: DEX '98 ALUNÍU. -Ă. o întâmplare etc. adj. s. Mod în care se desfăşoară un eveniment.com. sticlos. 4.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fel de a se mişca. Mică excrescenţă pigmentată pe piele. alunir. – După fr. – Din fr. 2. Sursa: DEX '98 ALUNIZÁRE s. alunizez. umblet. s. vb. Acţiunea de a aluniza. Pădurice. I. 2003-03-13. Sursa: DEX '98 ALUNIŢĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. allure. aluniţe. – Alun + suf. 2003-03-19. alunii. alunet.f. -iţă. 2. 2003-03-13.com. (rar) înfăţişare.

adj. Sursa: DEX '98 ALUVIÚNE. nisip şi pietriş. alluvionnement. Sursa: DEX '98 ALUZIÚNE s. 2003-03-19. mâl. – Din fr. lat. s. la o situaţie. – Din lat. -&#x102. allusio. aluzivi.] – Din fr. Mod de concentrare a minereurilor şi a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal. -e.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-19.com.com.com. (Geol. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. [Pr. Sursa: DEX '98 ALVANÍT. în ordinea greutăţii lor specifice. 2002-11-21. v.com. -onis. adus de apele curgătoare şi depus pe fundul albiei. alluvionnaire. 2002-11-21. Cuvânt. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 ALUZÍV. Sursa: DEX '98 ALÚZIE. -e. Material format din bolovani. [Pr. alluvio. A face aluzie la cineva (sau la ceva) = a vorbi pe departe despre cineva (sau ceva). Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.: (înv. Sursa: DEX '98 ALUVIONÁRE s. -Ă. s. frază prin care se face o referire la o persoană. alluvium. [Pr.) Holocen.: -vi-o-] – După fr. aluzie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Formare de aluviuni. 2003-03-19.com. alluvion. 2002-11-12. 1.com. [Var.f. aluviuni. 2002-11-21. Sursa: DEX '98 ALÚVIU s. a viza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. arvanit. pe luncă sau la vărsare. -onis.: -vi-o-] – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. ◊ Expr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aluvionari. Cu aluzii. la o idee. expresie.ALUVIONÁR. 2003-03-19. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. fără a o exprima direct. aluzii. adj.. lat. allusion. Aluvial.f. : -vi-u-] – Din fr.f. 2.f.f. adj..) aluziúne s. allusif. v.

[Pr. miere.com. f.) = consoană articulată cu limba la nivelul alveolelor dinţilor de sus. Sursa: DEX '98 ALVIŢÁR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 4. Produs alimentar zaharos. Trimis de gall#fx. 2003-03-19. alveole. s. 2003-03-19. – Din fr.. 3.) Zău că. lat. ir. -Ă.. Sursa: DEX '98 ALVÍŢĂ s. aimable. zău aşa.: -ve-o-] – Din fr.[Pr. fabricat din caramel.com. 2002-06-30.: -ve-o-] – Din fr. -e. Care are alveole (2). [Var.: -ve-o-] – Din fr.f.com. alviţari. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: halvíţă s. migdale. Care aparţine alveolelor dentare. (În sintagma) Alveolă eoliană = mică excavaţie în rocile regiunilor de deşert. Fiecare dintre cavităţile sferice de dimensiuni mici. 2002-12-02. amá. esenţe aromate şi amidon sau albuş de ou. amabili. 1. Sursa: DEX '98 AMÁ interj. s. alveolări.] – [H]alva + suf. 2002-11-21. [Var.: halviţár s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Formare a alveolelor eoliene. Prietenos. [Pr. amabilis. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Inflamaţie acută sau cronică a alveolelor (1). politicos.f. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMÁBIL. 2002-06-30. 2002-11-21.ro.com.com. alvéolaire. nuci. referitor la alveole. 2002-11-21.ALVEOLÁR. în care sunt înfipţi dinţii. (Geol. Trimis de gall#fx. ama „însă”. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fiecare dintre cavităţile sferice de dimensiuni microscopice situate la extremitatea unei bronhiole. – Din tc.] – Alviţă + suf. 2. (Înv. Sursa: DEX '98 ALVEOLÍTĂ s.. rezultată din acţiunea vântului. binevoitor. -ar.m. ◊ Consoană alveolară (şi substantivat. Sursa: DEX '98 ALVEÓLĂ. s.ro. 1. alveolari.com. adj. Fabricant sau negustor de alviţă.: -ve-o-] – De la alveolă. Sursa: DEX '98 ALVEOLÁRE. adj.f. situate în oasele maxilarelor. ngr..f. alvéole. -iţă. Celulă a fagurelui. -Ă.m. alvéolite.f.

amalgamez. 2. Aliaj de mercur cu alt metal. – Cuv. -te. A lăsa (pe cineva) la aman = a părăsi (pe cineva) când are nevoie de ajutor. 2. 2002-12-02.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AMÁBILE adv. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. (2) amabilităţi. amabilité. -Ă. (Reg. 1. (Rar) A alia mercurul cu un metal. Tranz. 2003-03-26. gentileţe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. amalgame. – Din tc. atitudine amabilă. adj. 2002-12-02.) A amesteca sensuri diferite. Sursa: DEX '98 AMALGAMÁT.com. s. eterogene. lat. (Rar) Amestecat (în mod eterogen). Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. Sursa: DEX '98 AMALGAMÁ. talmeş-balmeş. amalgama. amalgamer. it. Fig.com. Amestec de elemente disparate. Interj. Sursa: DEX '98 AMÁN interj.com. I. ♦ (Lingv.) Îndurare! iertare! 2. – Din fr. compliment (1) – Din fr. Sursa: DEX '98 AMALGAMÁRE. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AMALGÁM. Subst. vorbă amabilă.n.. amalgame. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) A fi (sau a ajunge) la aman = a fi (sau a ajunge) la mare strâmtoare. amalgamări.com. amalgamaţi. – V. plăcut.com. āmade „gata.com. s. -atis. amalgama. 1. politeţe. 2003-03-26.f. – Din fr. amalgama. Faptă. Însuşirea de a fi amabil. amabilitas. Sursa: DEX '98 AMABILITÁTE. (În expr. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) În mod graţios. (Înv. aman. Acţiunea de a amalgama. A amesteca la un loc elemente disparate. Sursa: DEX '98 . 2. Sursa: DEX '98 AMÁNDEA interj. 1. Fig.) Dă navală! fuga! – Din tc. subst. 2002-12-02. 2002-12-02. a prepara un amalgam (1). pregătit”. 2002-12-02.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.

Persoană care întreţine relaţii de dragoste cu o persoană de alt sex fără a fi căsătorit cu aceasta. ◊ Expr. Gaj. A lega o ambarcaţie cu un cablu de ţărm sau de altă navă. 2.f. Sursa: DEX '98 AMANETÁ. Prăjitură preparată din ciocolată şi cremă (de migdale). (Despre alimente. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-19. amarez. 2003-03-19.com. -ntis. A fixa un obiect pe o ambarcaţie astfel încât acesta să nu se deplaseze din pricina balansului ambarcaţiei.com.n. Sursa: DEX '98 AMARÁ. Sursa: DEX '98 AMANETÁRE. grămadă. tristeţe. necaz. amandine. amans.m. s. suferinţa. A-şi înghiţi amarul = a suferi în tăcere. 2003-03-26. A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri. chin. I. -te. amari..) iubit. amant.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. – Lat. (Urmat de determinări introduse prin prep. Chinuitor. chininei. amandine. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Vai! 2.com. -Ă. ♦ (Înv. şi f. 2. dureros. Sursa: DEX '98 . – V. vb. băuturi etc. Adj. 2003-03-24. Fig. Amar de vreme. – Din fr. Jale. ibovnic. (pop. cumplit. -Ă. amanetez. 1.com. amanáti. amaneta. – Din amanet. Pâine amară = mijloace de existenţă câştigate cu multă trudă. Răutăcios. Bomboană în formă de migdală.n. trist. S.) Ostatic. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. „de”) Mulţime. s. Sursa: DEX '98 AMÁNT. Acţiunea de a amaneta. s. pelinului. umplută cu cremă de ciocolată şi tăvălită în cacao. 1. suferinţă.) Care are gustul fierii.AMANDÍNĂ. pelinului. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din tc. ◊ Expr. I. amanetări. s. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2003-03-19. A pune ceva ca amanet. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fig. (despre gust) ca al fierii. ♦ (Adverbial) Strajnic. lat. Sursa: DEX '98 AMANÉT.com. s. a-şi spune durerea. ngr. amanete.com. Sursa: DEX '98 AMÁR. Tranz. – Din fr.n. chininei. 1. amanţi. necăjit. 2. adj. Tranz. amarus. amarrer. II. emanet. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A-şi vărsa amarul = a face destăinuiri. 3. 2003-03-24. 2002-12-02.

– Amar + suf. – Din fr. (Perosană) căreia îi place ceva. adj.com.. Sursa: DEX '98 AMARÍLIS amarilişi s.com. pl. 1. Sursa: DEX '98 AMÁRĂ. adj. amaraj. galbene sau albe catifelate. 2. Sursa: DEX '98 AMATÓR. Familie de plante erbacee monocotiledonate. amaryllis. -oare. amarări. amarante. cu flori mici roşii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -OÁRE. Trimis de Alex.m. Trimis de Alex. Familie de plante erbacee cu frunze întregi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fig. – Din fr. 2002-12-02. Sursa: Neoficial AMARANTACEÉ s. 1. Sursa: Neoficial AMÁRNIC. de culoare portocalie sau roz. fără a o exercita . cu o artă.f. Sursa: DEX '98 AMARÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu o disciplină. s. amarantacées. Colorant roşu-albăstrui obţinut din această plantă. Plantă erbacee cu bulbi cu flori mari. De neîndurat. amaranţi s. amare.com. grozav.m. şi f. Acţiunea de a amara. cumplit. foarte mult. -Ă. care are predilecţie sau pasiune pentru ceva. curajos. alterne sau opuse. 2.com.com.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. crunt. (persoană) care este dispusă să cumpere ceva. -ce. 2003-03-24. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-26. pl. 2003-03-26. Plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic. amarnici. (Persoană) care se ocupă cu o meserie. – Din fr. -nic. cablu cu care se leagă o ambarcaţie de ţărm sau de o altă navă.f. s. 2. 2003-03-24. amaryllidacées. intens. amarantus.m. 2003-03-24. cu flori unisexuate sau hermafrodite. ♦ (Adverbial) Foarte tare. amarre. – V. – Din fr. – Din fr.f. Inimos. grupate în inflorescenţe. 2003-03-24.AMARÁNT. amatori. amara. s. Sursa: DEX '98 AMARILIDACÉE s. Funie. 1. lat. de obicei cu bulb şi cu ovar inferior.

Sursa: DEX '98 AMAZONÍT s. amăgeli. Practicare. 2003-03-26. – Amator + suf. Cf. [Pr. [Pl. 2003-03-26. amazoane.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ism. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Varietate verde de feldspat microclin. fr. diletant. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amazone. – Din fr. amaurotique. Femeie care practică cu predilecţie călăria. Sursa: DEX '98 AMATORÍSM s. 2003-03-26.ca profesionist. a avea obişnuinţa de a amăgi. 1. amazonite. Trimis de Alex. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: Neoficial . s. – Din fr. lat. a unui sport.: -ma-u-] – Din fr. Sursa: Neoficial AMAURÓZĂ s. escrocherie. Care ţine de amauroză. şi: (reg. – Din fr.com.com. – Din fr.-D. ca amator.f. propriu amaurozei. Sursa: DEX '98 AMAURÓTIC. 2003-03-26. Sursa: DEX '98 AMĂGEÁLĂ. -eală. amateur. amator.com. (şi substantival) Care este bolnav de amauroză. amăgeli. adj. folosită ca piatră semipreţioasă. (Mitol. 2. 2003-03-26.f. s. Amăgire. amaurose. din care erau excluşi bărbaţii. a unei arte etc. 2003-03-26. 1. -ce. Mijloc folosit pentru a înşela buna-credinţă a cuiva. [G.com. căilor nervoase optice sau centrilor cerebrali ai vederii. -Ă.n. 2003-03-26.f. a m a t e u r i s m e . Trimis de Alex. 2003-03-26.f. ◊ A umbla cu amăgeli = a umbla cu înşelăciuni.) amăgele] – Amăgi + suf.n. s. Diminuare sau pierdere a vederii datorită lezării retinei. -eală. Sursa: DEX '98 AMAZOÁNĂ.com. Sursa: DEX '98 AMĂGEÁLĂ. amăgelii] – Amăgi + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amaurotici. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2.) Femeie aparţinând unui trib războinic legendar.

IV. 2003-03-26. -OÁRE. 2003-03-26. (Rar) Detaliu. -te. 2003-03-26. – Amănunt + suf. 2. şi adv.f. A da amănunte. Sursa: DEX '98 AMĂGITÓR. [Var. amănunţésc.com.f.: (reg. Adj. amănunţi. – V..AMĂGÍ.com. 2003-03-26. Sursa: DEX '98 AMĂGÍRE. Element secundar. adj. amăgiţi. s. Sursa: DEX '84 AMĂNUNŢÍRE. -itor. Tranz. Înşelat (II 1). (Înv. neesenţial al unui obiect. ♦ Tranz. -te. Sursa: DEX '84 . vb. Comerţ cu amănuntul. amăgeală. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. amăgesc. IV.n. 2002-12-02. ◊ Loc. 2003-03-26.n.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Cu amănuntul = cu bucata. a atrage (prin promisiuni mincinoase). Sursa: DEX '98 AMĂGÍT. amănunt. adj. – Lat. 2003-03-26. (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt.com. *ammagire. amăgitori. a ademeni.n. Sursa: DEX '98 AMĂNUNŢÍ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a mărunţi. amăgiri.com. detaliu. Tranz. Sursa: DEX '84 AMĂNÚNT. -oare. (Rar) Acţiunea de a amănunţi. (Rar) 1. în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii.) Amănunţit2. înşelător. al unui fenomen sau al unui eveniment. în detaliu. ceea ce amăgeşte. amăgi. minuţios. adj. A (se) înşela. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptul de a (se) amăgi. adv. adj. A ispiti. prostit (2). amănunţiri. în mici cantităţi. 2. A fărâmiţa. S. s. 2003-03-26. amănunţimi. -Ă. ◊ Loc. amăgi. (rar) amănunţime. vb. Sursa: DEX '98 AMĂNUNŢÍME.f. (Adesea substantivat) Care amăgeşte. -Ă. – Din amănunt. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amănunţi.com.) amărúnt s. – Amăgi + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.] – A3 + mănunt „mărunt”. şi refl. – V. -ime.com.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMĂNUNŢÍT2. pentru proprietăţile sale expectorante. 2003-03-26. (Rar) Faptul de a se amărî. amănunţi. amărunţiţi. Sursa: DEX '98 AMĂREÁLĂ. Faptul de a amănunţi. -Ă. (Rar) Amăreală (1). 2003-03-26. amărî. -Ă. ♦ (Adesea substantivat) Prăpădit. amărăciune.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -uţă. supărat. amănunţi.f. -ăciune. Sursa: DEX '98 AMĂRĂTĂCIÚNE s. nenorocit. – V. trist.n. 2. -te. amărâri. – Amăreală + suf. amărî. amărâre. 2. amărăluţe s. roşii sau (rar) albe. 1. manifestată prin apariţia pe aceasta a unor pete în dreptul cărora carnea fructului respectiv capătă un gust amar.com. Sursa: DEX '98 AMĂRĂLÚŢĂ.f. dispuse în raceme. – V. care conţin un suc amar cu proprietăţi tonice (Cicendia filiformis). (înv. ◊ Amăreala merelor şi perelor = boală a fructelor de măr şi păr.com. Mică plantă erbacee cu flori albastre.) amănunt.com. 2003-03-26. -ăciune. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-30. ♦ (Despre obiecte) Ponosit. (Proprietarea de a avea un) gust amar. sărăcăcios. Mică plantă erbacee cu frunzele ascuţite şi cu flori mici. întrebuinţată. contra afecţiunilor . 2003-03-26. amărâţi. s.AMĂNUNŢÍT1 s. s. – V. ♦ (Adverbial) În amănunt. Sursa: DEX '98 AMĂRĂCIÚNE. Sursa: DEX '98 AMĂRÂRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. uzat.f. adj. -te. s. necăjit. 2003-03-26. detaliat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. chinuit. amăreli. – Amar + suf. 2003-03-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. 1. Sursa: DEX '98 AMĂRÂT.f. Plantă erbacee cu tulpină înaltă şi cu flori galbene (Senecio sarracenicus – Amărât + suf. galbene-aurii. amărăciuni. Mâhnire. Mâhnit. adj. sărac. cu fructe capsule. tristeţe. Care cuprinde multe amănunte.com.f. amărăciune.com.

pulmonare (Polygala vulgaris). Sursa: DEX '98 AMĂRÍU.com. Fig. – Amănunt + suf. art.n. a (se) mâhni.com. Sursa: DEX '98 AMĂRÚNT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -eală. dispuse în capitule (Pieris hieracioides) – Amar + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. Sursa: DEX '98 AMĂRÎ.f.com.ro. a (se) supăra. s. Sursa: DEX '98 AMĂRÚI. în loc. -ÚIE.n. 2003-03-26. IV. Cu gust uşor amar. 2003-02-16. A trece la îndeplinirea unei acţiuni într-un moment ulterior celui stabilit iniţial. – A3 + mâne (= mâine). amărui. A purta cu vorba pe cineva. vb. 2003-03-26. amấn. 1. Trimis de cata#francu. 2003-03-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amărăsc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. v. s. -el. amănunt. – Amar + suf. amăruţe. -uţă. 2003-06-07. 2003-03-30. Sursa: DEX '98 AMĂRUNŢÉLUL s. *amarire. – Amârî + suf. în amănunt. -iu. adj. 2003-06-07. (Rar) Amărui.com. şopârliţă.. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă. – Amar +suf -ui. cu atenţie. vb.com. Sursa: DEX '98 AMÂNÁ.com. A (se) întrista. 2003-03-26.com. Trimis de baron#seanet.) De-amărunţelul = cu minuţiozitate.com. v. adv. amării. (Reg. 2002-12-02. Trimis de cata#francu. -ÍE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. A căpăta sau face să să capăte gust amar. 2. I. amăriu. – Lat. Sursa: DEX '98 . frunzele acoperite cu peri aspri şi flori galbene.n. adj. Sursa: DEX '98 AMĂRÚŢĂ. amnar. Refl şi tranz. Sursa: DEX '98 AMÂNÁR s.

amâna. s. [Gen. – Din fr. ambalaje. (în special) împachetare. emballer. – V. – V. în vederea uşurării manipulării lui şi a transportului. amânaţi. emballage. ambare. – V. Sursa: DEX '98 AMÂNÁT2. A împacheta ceva într-un material protector. 2003-06-07. ◊ Loc. Adj.f. s. ambalări. a se avânta într-o discuţie aprinsă. Tranz.. Fig. (înv. adj. 1. s.com.com.com. (concr. ambala. Sursa: DEX '98 AMBALÁ. ◊amindoi ( < ambi + dui). hambar. A se lăsa purtat de mânie. -DÓUĂ.) Cu amânare = în tihnă.com. Refl. Ambalare. (Înv. – V. 3.n. -te. Adv. a se aprinde.com.-dat. Acţiunea de a (se) ambala. Trimis de cata#francu. Care a fost sau va fi îndeplinit la un moment ulterior celui stabilit iniţial.n. de entuziasm. Faptul de a amâna. 1. Trimis de cata#francu. Refl. Sursa: DEX '98 AMÂNDÓI. a se antrena. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 4. Acţiunea de a amâna şi rezultatul ei. 2003-03-30. adv. V.) Târziu.) material sau obiect în care se împachetează ceva. adv.ro. -Ă.n. num.com. Trimis de cata#francu. ambalez. şi reg. 2002-06-30. Sursa: DEX '98 AMBALÁJ. după mult timp. s. amânări. Tranz. 2. 2003-06-07. Sursa: DEX '98 AMBALÁRE.f.com. Trimis de cata#francu. 2003-06-07. (când precedă substantivul) amânduror şi (când îl urmează sau îi ţine locul) amândurora] – Lat. 2003-03-30. 2003-06-07. ambii. Sursa: DEX '98 AMÂNÁT1 s. A face ca viteza unui motor să devină mai mare decât viteza lui nominală. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de gall#fx. Şi unul şi altul. (Despre cai) A începe să fugă tare (fără a putea fi oprit).AMÂNÁRE. 2003-03-30. Sursa: DEX '98 AMBÁR. Sursa: DEX '98 . col. 2. vb. Fără amânare = îndată. amâna. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amâna.

2003-04-03. 2003-03-30. – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-03. (Rar) A (se) plictisi. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internaţional. Sursa: DEX '98 AMBETÁ.m. Sursa: DEX '98 .f. 2003-03-30. Sursa: DEX '98 AMBARDÁ. Sursa: DEX '98 AMBARCAŢIÚNE s.com. s.com. Sursa: DEX '98 AMBARCÁŢIE. embarcadère.com. – Din fr. embarder. 2002-12-02. Vas plutitor de dimensiuni mici. ambarcaţie. [Var.com. embarcation. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu vele sau cu motor. s. Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt.: ambarcaţiúne s. datorită curenţilor marini sau vântului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. condusă de un ambasador. ambarcadere. s. Îndepărtare bruscă şi involuntară a unei nave din drumul urmat. I.f. şi refl. 2003-04-03. embêter. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambassadeur. ambardez. – Din fr.f. ambasade. Sursa: DEX '98 AMBASADÓR.AMBARCADÉR. s. ambarcaţii. v. ambardee. – Din fr.com. vb. 2002-12-02.f. ambasadori.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambassade.com. Reprezentanţă diplomatică pe lângă guvernul unei ţări străine. Tranz.n. Sursa: DEX '98 AMBASADĂ. Sursa: DEX '98 AMBARDÉE. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre mare) A face ambardee. ♦ Clădire în care îşi are sediul această reprezentanţă. embardée. vb.] – Din fr. cu vâsle. Punte care înaintează în mare până la înălţimea unui vapor şi de unde se îmbarcă mărfurile şi călătorii. 2002-12-02.f. ambetez. Intranz. – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

: -bi-an-] – Din fr. s.com. Care se găseşte în jur. ambientali. adj. adj. s. (Persoană) care se slujeşte cu aceeaşi îndemânare de ambele mâini.: -bi-ant] – Din fr. -e. – Din fr. ambiente. embiellage. Sursa: DEX '98 AMBIÁNŢĂ. Capacitate de a se folosi cu aceeaşi uşurinţă de ambele mâini.f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în apropiere. înconjurător. embêtant.com. (Franţuzism) Ambienţă.com. ambiental.AMBETÁNT. -Ă.: -bi-e-] – Din fr. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMBIENTÁL. climat (2). -Ă. Sursa: DEX '98 AMBÍANT. plictisitor.com. ambianţi. ambidextri. (Franţuzism) Ambiant. [Pr. ambient. -te. ambidextrie. 2003-04-03. -Ă. [Pr.Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-03. (Rar) Plicticos.com. social sau moral în care trăieşte cineva sau în care se află ceva.m. 2002-11-21. Ansamblu alcătuit din bielele arborelui cotit al unui motor.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 2002-11-21. Mediu material. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambianţe. Sursa: DEX '98 AMBIDÉXTRU. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambidextre. şi f.: -bi-ent] – Din fr. s.n. ambetanţi.com. Sursa: DEX '98 AMBIDEXTRÍE s. Sursa: DEX '98 AMBIELÁJ. -Ă. 2003-04-03. -e. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-03.n. -te. 2003-04-03. – Din fr. ambiance. 2003-04-03. ambient. Sursa: DEX '98 AMBIÉNT. ambielaje.f. [Pr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. [Pr. – Din fr.com.: -bi-en-].

ambigui. (Livr. I. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. despre cuvinte.com. -ue. neclar. Sursa: DEX '98 AMBIOFONÍE s. 2003-04-03. ambigeni. afirmaţie lipsită de precizie.) = genul neutru. ambigenus „corcit”. -e.. în sintagmele) Genul ambigen (şi substantivat. -te. -ae.f. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. (Livr. -Ă. 2003-04-03. ambiguizări.com. [Pr. ambe.: -gu-i-] – Ambiguu + suf. lat.com. 2002-12-02.f. Metodă de modificare a acusticii unei săli prin mijloace electroacustice pentru crearea ambianţei sonore adecvate unui anumit gen de program. vb. Lipsă de precizie.) Expresie. ambiguiza. col. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care a devenit ambiguu. 2003-04-03. ambo. -atis. adj. [Pr. (2) ambiguităţi.: -bi-o-] – Din fr. s. (Livr. Sursa: DEX '98 AMBIGUIZÁ. s. num. (Gram.: -gu-i-] – V. – Din it. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. ambiguité. Sursa: DEX '98 AMBIGUIZÁRE. (Concr. echivocă. – Din lat. ambiguizez.) Echivoc. 2003-04-03. ambiguizaţi.. adj. (Livr. n. rar. -Ă. lat.) Faptul de a ambiguiza. -ELE. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AMBÍGUU. Substantiv ambigen = substantiv neutru.) A face să devină ambiguu. amfibolie.com. 2. ambiophonie. ambiguiza. -iza.) 1.com. [Pr.: -gu-i-] – V. adj. – Din lat.AMBIGÉN. Amândoi. Sursa: DEX '98 .com. -UĂ. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AMBIGUITÁTE.com. enunţuri etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ÁMBII.: -gu-i-] – Din fr. Tranz. de claritate. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambiguitas. Sursa: DEX '98 AMBIGUIZÁT. ambiguus.

A avea ambiţie. Sursa: DEX '98 AMBÍŢIE.. s. ambiţii. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambiţionez. Sursa: DEX '98 AMBIŢIÓS. amblyope.: -bli-op] – Din fr. Sursa: DEX '98 AMBIVALÉNT.com. ◊ Expr. I. 2002-12-02.) ambiţiúne s.) (Bolnav) de ambliopie. ♦ (Înv.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 AMBIVALÉNŢĂ. adj. ambivalenţe. A se încăpăţâna. de onoruri. [Var. adj.com. ambitionner. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AMBLIÓP. şi f. [Pr. -Ă. lat. Cu ambivalenţă. ambitieux.f. : (înv. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Întindere a unei melodii. A stimula ambiţia cuiva.f. 2003-04-03. 2003-04-03. (Med. [Pr. ♦ Tranz. ambitus. şi f. – Din fr. de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. ambitiosus. dorinţă de glorie. -OÁSĂ.com.ÁMBITUS subst. Sursa: DEX '98 AMBIŢIÚNE s. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambliopi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oase. -oape. 2003-04-03.) A râvni. ambiţie.] – Din fr.m. s. ambivalent. A pune pe cineva (sau a se pune) la ambiţie = a (se) ambiţiona. -te. Existenţă concomitentă a două aspecte diferite. de parvenire. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -ţi-o-] – Din fr. ambition. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. – Din fr. ambiţioşi. Dorinţă arzătoare de a realiza ceva. Refl. 2003-04-03. 2003-04-03.com.f. ambivalence. 2002-12-02.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -onis. ♦ Refl. ambivalenţi.f.com. s. ambitio.: -ţi-os] – Din fr. pornit din ambiţie. Sursa: DEX '98 AMBIŢIONÁ. lat.m. [Pr. -OÁPĂ. 2002-12-02. v. (Om) plin de ambiţie.

2. Sursa: DEX '98 AMBLISTÓMA s. Substanţă ceroasă. – Din fr. 2003-04-03. cu miros de mosc. amblyopie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. embrasse. 2002-12-02. brună-cenuşie.com. Sursa: DEX '98 . Slăbire a vederii datorată unor leziuni ale mediilor transparente ale globilor oculari. ambre.com. cu picioarele terminate cu cinci degete scurte. s. având copite la vârf. formată în intestinul unei specii de caşalot şi care se întrebuinţează în parfumerie. amblypodes. 2003-04-03. Sursa: DEX '98 ÁMBRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Ambră galbenă = chihlimbar. embrasure. Sursa: DEX '98 AMBRÁSĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de culoare cărămizie cu pete mari deschise.f. – Din fr. ambre.: -bli-o-] – Din fr. amblystome.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în vederea montării unei uşi sau a unei ferestre.AMBLIOPÍE s. Ramificaţie secundară a unei linii ferate.) Deschizătură lăsată în zid. Trimis de ana_zecheru#yahoo. răspândiţi în America de Nord (Amblystoma). s.f.com. unor excese sau bătrâneţii. 2003-04-03. (Mil. Mamifere erbivore fosile. A realiza cuplarea a două mecanisme cu ajutorul ambreiajului.: -bli-o-] – Din fr. prin care se execută trageri cu tunul.. – Din fr. [Pr. ambranşamente.f.com. – Din fr.f. ambrazuri. Gen de amfibieni cu corpul lung de 15 – 25 cm. 2003-04-03. (Rar) Cordon care serveşte pentru a ţine strâns mijlocul unei perdele sau al unei draperii.f. Sursa: DEX '98 AMBRANŞAMÉNT. branşament.com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -bre-ia] – Din fr. pl. chihlimbar cenuşiu.com. 2003-04-03. embrayer.com. 2003-04-03. a unei conducte de canalizare etc. embranchement. Sursa: DEX '98 AMBLIPÓDE subst. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambrase. (Arhit. cu mitraliera etc. 1.) Deschizătură în pereţii unei fortificaţii. Sursa: DEX '98 AMBRAZÚRĂ.n. [Pr. I. vb. – Din fr. ambreiez. Tranz. s. Sursa: DEX '98 AMBREIÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-03. [Pr.

lat. 2003-04-03. Acţiunea de a ambreia. Care aparţine unui ambulacru.AMBREIÁJ.com. Sursa: DEX '98 AMBREIÁRE s. terminat de obicei cu o ventuză. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.com. Sursa: DEX '98 AMBULÁCRU. două mecanisme. 2003-04-03. 2003-04-03. ambreiaje. ambulacre.: -bre-ia-.f. – Din fr. [Pr. permiţând cuplarea sau decuplarea în timpul funcţionării. (În mitologia greacă) Hrană aromată a zeilor. -ce. care se referă la ambulacru.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambroziaci. caracteristic echinodermelor şi servind la locomoţie.com.: -bre-iaj] – Din fr. (Livr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. s. ambroisie. Sursa: DEX '98 . ambulacraire. v. embrayage. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Dispozitiv prin care se leagă solidar. s.n. adj.) Cu parfum de ambrozie. p. -Ă. respiraţie şi pipăit. Sursa: DEX '98 AMBULACRÁR.] – V. 2003-04-07. Organ în formă de tub subţire.f. Sursa: DEX '98 AMBREIÉRE.com. -e. ambulacre. [Pr. ext. p.: ambreiáre s. 2003-04-03. ext.f. – Din fr. 2003-04-07. [Pr. Sursa: DEX '98 AMBRÓZIE s. – Din fr. minunat. 2003-04-03.f. ambrosiaque. ambulacrari. – Var.: -zi-ac] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.com. ambrosia. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambreiere. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambreieri. băutură minunată. pe un timp anumit. s. despre care se credea că dă nemurire şi tinereţe veşnică. Sursa: DEX '98 AMBROZIÁC. -Ă. ambreia.

(Franţuzism) A bloca cu vehicule. ambuteiez. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. ambuscade.n. Instalaţie sanitară mobilă. 2003-04-07. ambuşure. 2003-03-27. Sursa: DEX '98 AMBUSCÁT. : -te-ia] – Din fr. -ntis. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMBUSCÁDĂ. 2003-04-07.AMBULÁNT. Acţiune de luptă în care inamicul este atacat prin surprindere. Tranz. – Din fr. în spatele frontului. ambulance.s. embuscade. lat. – Din fr. 2.f. Sursa: DEX '98 AMBUŞÚRĂ. embouteiller. ambulatorii. adj. adj. embusqué. 2003-04-07. Sursa: DEX '98 AMBULATÓRIU. s.n. lat. (Franţuzism) (Soldat) dispensat de obligaţiile grele ale serviciului militar. Sursa: DEX '98 AMBULÁNŢĂ. s. care nu are un loc fix. ambuscaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. fără ca aceştia să fie internaţi în spital. 1.f. ambulans. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-07. 1.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambulatorius. Instituţie medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistenţă medicală..com. adj. 2002-12-02. embouchure. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. ambulant. ambulanţe. ambulatoire.f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura. – Din fr.com. salvare. Sursa: DEX '98 AMBUTEÍA. 2. – Din fr. în scopul executării unui atac prin surprindere asupra duşmanului. Adj. muştiuc. I. [Pr. -IE. nave etc. s. căi rutiere sau de navigaţie.com. – Din fr. Loc amenajat şi ocupat de o subunitate militară. (militar) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe front. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare.com. vb.com. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambulanţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care se deplasează dintr-un loc în altul.m. S. ♦ Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentaţi sau grav bolnavi. care dă răniţilor primele ajutoare. Sursa: DEX '98 . s. 2003-04-07. -Ă.

a (se) perfecţiona. la cald sau la rece. 2. şi refl. Tranz. 2003-04-07. Sursa: DEX '98 AMBUTEIÉRE s. : -li-o]. 2003-04-08. adj. 2003-03-27. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. A (se) îmbunătăţi. ambutisez. A prelucra prin deformare plastică.com. 2003-04-08.: -li-o].com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Sursa: DEX '98 AMELIORÁNT. embouteillage.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. Acţiunea de a ambutisa. Sursa: DEX '98 . Acţiunea de a ambuteia şi rezultatul ei. -Ă. a aglomerării.: -te-iaj] – Din fr. – Cf. Blocare într-un port sau într-un bazin a unor nave din cauza îngrămădirii lor într-un spaţiu mic. – Din fr. -te. amelioranţi. adj. [Pr. améliorer.com.com. (Franţuzism) Îmbuteliere. 1. – Din fr. ambuteiaţi.com.n. Sursa: DEX '98 AMBUTEIÁT. [Pr. 1.AMBUTEIÁJ. vb. -Ă. Tranz. Care a fost blocat cu vehicole. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amelorez. : -li-o]. [Pr. din cauza îngrămădirii (în dezordine a) unor vehicule. (Rar) Care poate fi ameliorat. Tranz. ambuteiaje. 2. ♦ Blocare a circulaţiei rutiere.com. s. -Ă. 2003-04-07. a dificultăţilor de manevrare provocate de aglomerare etc. cutii.com. Sursa: DEX '98 AMBUTISÁ. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambutisa. I.f. Sursa: DEX '98 AMBUTISÁRE s. emboutir. améliorable. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ambuteia.com. fr. A supune ameliorării (2) un animal sau o plantă. – V. farfurii etc. améliorant. Sursa: DEX '98 AMELIORÁBIL. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-27. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMELIORÁ. ameliorabili. ambuteia. nave etc. a (se) îndrepta. I. ameliorator. – V. Care ameliorează. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 2003-04-07. un semifabricat din tablă pentru a obţine capace. 2003-04-08.

f. terenuri.AMELIORÁRE. Sursa: DEX '98 AMELIORATÓR. -e. (Despre case. [Pr. a organiza în vederea unei anumite utilizări. -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Var.f. 1. 1.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -li-o-] – Din fr. aménager. -Ă. Ameliorare. – Din fr. 2003-04-08.) A aranja. v. [Pr. Sursa: DEX '98 AMELIORATÍV. 2003-04-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-27. Care se poate amenaja. : -li-o]. Sursa: DEX '98 . amelioraţie. -Ă. amélioration.com. amelioratori. [Pr. Sursa: DEX '98 AMELIORÁŢIE. ameliora. 2003-04-08. : -li-o. (La pl. amelioraţie. s.com. – După fr. : amelioraţiúne s. I. Sursa: DEX '98 AMELIORAŢIÚNE s.f.com. adj. amelioraţii. interioare de locuit etc. -oare. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ameliorări. îndreptare. A realiza o amenajare (2). 2003-04-08.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. : -li-o]. O influenţă ameliorativă.com. Sursa: DEX '98 AMENAJÁ. Tranz. 2003-04-08. Sursa: DEX '98 AMENAJÁBIL. îmbunătăţire. 2003-04-09. amenajabili. adj.f.] – Din fr. adj.) Care ameliorează. -tor. – V.) Îmbunătăţiri funciare. (Livr. grădini. [Pr. 1. Proces de creare a unei noi rase de animale şi noi soiuri de plante de cultură sau de îmbunătăţire a celor existente. ameliorativi. Acţiunea de a (se) ameliora şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aménageable. – Ameliora + suf. -OÁRE.com. (Rar) Ameliorant. amélioratif. 2. s. amenajez. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Acţiunea de a amenaja şi rezultatul ei. s. folosirea şi îmbunătăţirea unei păşuni pentru o anumită perioadă de timp. 1. Sursa: DEX '98 . Tranz. amendez.AMENAJAMÉNT. ♦ Substanţă care se încorporează în sol pentru a schimba unele însuşiri nefavorabile ale acestuia. – V. 2. Sursa: DEX '98 AMENDÁ2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. I. 2003-04-09. – V. s. Sursa: DEX '98 AMENDÁBIL. 1. amendez.n. Sursa: DEX '98 AMENDAMÉNT.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-09. ♦ Modificat prin amendamente. amenajări. 2003-04-09. Care se poate amenda2. amendamente. Sursa: DEX '98 AMENAJÁRE. amendable. amenda1. -Ă. Ansamblul de lucrări prin care elementele unui sistem tehnic sunt dispuse şi utilizate astfel încât sistemul să corespundă cât mai bine scopului pentru care a fost realizat. Acţiunea de a amenda1. 2. a modifica prin amendamente (1) un text.com. Tranz. Operaţie de îmbunătăţire a proprietăţilor fizice ale solului cultivat. A îmbunătăţi unele însuşiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.com. – Din fr. în vederea obţinerii unor recolte sporite. 2003-04-09. amenajamente. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amendament. vb. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cuprinzând refacerea.com. Sursa: DEX '98 AMENDÁ1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ameliorarea. Sistem de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere. 2003-04-09.com. 2. vb. Îmbunătăţire. – Din fr. ◊ Amenajare hidraulică = amenajare pentru prevenirea acţunilor dăunătoare ale unui curs de apă şi pentru valorificarea resurselor lui potenţiale.f. s. Sursa: DEX '98 AMENDÁRE1. I.com.com.com. amendări. în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de nutriţie a plantelor. – Din fr. aménagement. Sistem de măsuri privind organizarea. -e. s. aplicare a unei amenzi. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. protecţia şi exploatarea lui raţională. 2003-04-09. mărirea fondului forestier. – Din fr. 2. amendabili. mai ales o lege. modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat. A îmbunătăţi. amenaja. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amender. 2003-04-09.

Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. lat. Sursa: DEX '98 AMENINŢÁRE. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. politeţe. -ător. – Din fr. – Din fr. amoenitas. 2003-04-09. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMENORÉE – s. Trimis de Anonim. amenda2. 2.f.f.f.. a prevesti ceva rău. Sursa: DEX '98 AMENINŢĂTÓR.f. amende. Absenţă fiziologică a ciclului menstrual. amabilitate. pricinuită de o insuficienţă ovariană sau hipofizară. Acţiunea de a amenda2. amendări. al alăptării. A fi gata să. 2003-04-09. 2003-04-09. 2001-12-09.f. -OÁRE. adj. Sursa: DEX '98 . – După fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Pedeapsă în bani. – Ameninţa + suf. pericol. Acţiunea de a ameninţa şi rezultatul ei.com. a fi pe punctul de a. 4. (Rar) A anunţa. s. *amminaciare (< minaciae „ameninţări”). care îngrozeşte. Sursa: DEX '98 AMENINŢÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Lat. 2003-04-09..com. s. – V. ♦ Primejdie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. A arăta intenţia de a face rău cuiva (pentru a-l intimida sau pentru a obţine ceva de la el). în timpul sarcinii.com. ameninţa. aménité. 5. a vesti. Sursa: DEX '98 AMÉNDĂ. primejdios. -atis. sau patologică. ameninţări. – V.. 3. A face un gest de ameninţare. (Adesea adverbial) Care ameninţă. (Franţuzism) Atitudine binevoitoare. 2003-04-09. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva.AMENDÁRE2. améninţ. vb.com. 2003-04-09. -oare. amenzi..com. Sursa: DEX '98 AMENITÁTE s. 1. amenorrhée. ameninţători. care sperie.

n. Sursa: DEX '98 AMERICANÍSTICĂ s. proprie americanilor (1).com. I. (şi la sg. Specialist în americanistică. mâţ.com.m. s. privitor la (populaţia din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. americani. lat. americanisme. Sursa: DEX '98 AMERICÁN.. – Din fr. Adj. – America (n. 1. s. şi f. amento. 2003-04-09. ♦ Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f.com. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Adept al americanismului (2).) Familie de plante lemnoase cu inflorescenţă în formă de amenţi. – Din fr. Cf. – Din germ. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMERICANÍST. Refl.com. americanizez. Sursa: DEX '98 AMERICANÍSM. fr. -Ă. -ste. – Din fr. américanisme. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Amerikanistik. 2003-04-09. (La pl. -Ă. s.) plantă care face parte din această familie. americanişti. Tendinţă de a imita comportarea americanilor (1). 1. Studiu al limbilor.AMÉNT.f. américain. şi tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A (se) transforma în american (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. s. 2003-03-16. américanisme. Care aparţine (populaţiei) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii. mâţişor.) + suf. culturilor şi civilizaţiilor americane. pr. – Din it. 2003-04-09.f. Sursa: DEX '98 AMERICANIZÁ. Fel de a fi.com. Sursa: DEX '98 AMENTACÉE. 2. amenţi. it.com. – Din fr. -e. amentum. a m e r i c a n o . formată din flori foarte mici unisexuate înşirate de-a lungul unui ax şi care atârnă ca un ciucure. A se comporta ca americanii (1). Inflorescenţă a unor arbori sau arbuşti.m. expresie etc. 2003-03-27. adj. 2003-03-27. amentacées. 2003-04-09. amentacee. vb.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -an.m. S. Sursa: DEX '98 . Persoană care face parte din populaţia de bază a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din populaţia de bază a unui alt stat al Americii. américaniser. şi f. s.

numite şi piei roşii sau indieni2. s. din familia elementelor transuranice. Faptul de a (se) americaniza. – American + suf. 2003-04-09.] – Din fr. americanizări. care se prezintă ca un metal albargintiu.m. Sursa: DEX '98 AMERÍCIUM s. -e. s.com. Sursa: DEX '98 AMÉRICĂ s.com.n. (La pl.f. -Ă.: amerícium s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. [Pr. (Fam. Care aparţine amerindienilor (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. de rasă mongoloidă.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.f. privitor la amerindieni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A executa o amerizare. Intranz. 2003-04-09.com. I. amerizez. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Nume dat în trecut unei pânze de bumbac de calitate inferioară. amerindieni. Sursa: DEX '98 .AMERICANIZÁRE.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMERIZÁ. -EÁSCĂ. américium. – Cf. 2003-04-09. Sursa: DEX '98 AMERINDIÁN.) Ca în America. 2. 2003-04-09. 2003-04-09.com. [Var.) Populaţii băştinaşe din America.com.m. amérindien. 2003-04-10. adj. Sursa: DEX '98 AMERÍCIU s. (şi la sg. -esc. din America. americăneşti. (Fam. America. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-09.) persoană care aparţine uneia dintre aceste populaţii.) În felul americanilor (1). pr.com. vb. Element chimic radioactiv sintetic.: -di-an] – Din fr. şi f. indian2. americiu. -eşte. adj. – V. Sursa: DEX '98 AMERICĂNÉŞTE adv. – American + suf. a m e r r i r . Sursa: DEX '98 AMERICĂNÉSC. şi f. v. americaniza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Din n. 2003-04-10.com. fr.

A provoca dezordine. A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol într-o afacere. Refl. amestecaţi. eterogen. -te. 2003-04-10. 2003-04-10. Acţiunea de a ameriza. Reuniune de lucruri diverse. amerizaje. ♦ Tranz. Acţiunea de a (se) amesteca – V. amestéc. a se băga. a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. – Din fr. amesteca. a dispărea în. – Lat. 3.com. – Ameriza + suf. Tranz. s.. Sursa: DEX '98 AMESTECÁ. *ammixticare. 2. şi refl. amerizoare. I. mixtură. 2003-04-10. într-o discuţie etc.. Amestecătură (2). vb.n. combinaţie. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. amerrissage.n.com. 1.com. s.f. ingerinţă. 2.AMERIZÁJ.f. – V. 2003-04-14. s. Sursa: DEX '98 AMESTECAT. ext. ♦ (Chim. -Ă. evoluţie a unui hidroavion prin care acesta coboară şi alunecă pe suprafaţa unei ape până la oprire. (Despre grupuri de fiinţe deosebite) A pătrunde unele printre altele. Intervenţie într-o afacere. ♦ Oprire pe apă a unei nave cosmice. amestecuri. amerizaj. a se vârî (nechemat) într-o acţiune. adj. împestriţat. amesteca.) Produs obţinut prin punerea laolaltă a mai multor substanţe care îşi păstrează proprietăţile caracteristice. Sursa: DEX '98 AMERIZÁRE. s. amestecătură (1). participare (necerută sau forţată) la treburile sau relaţiile altora.n. 2003-04-10. p. a încurca diverse lucruri între ele. amerizări. complex format din elemente diferite.com. -or. A interveni. s. a se pierde. 1. 2003-04-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. pestriţ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din amesteca (derivat regresiv). Compus din elemente diferite. a se amesteca. – V.. Dispozitiv al unui hidroavion care permite manevrarea în timpul decolării şi amerizării. A (se) face un amestec (1). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ameriza. ◊ Expr. amestecări. Refl. Sursa: DEX '98 AMÉSTEC. 2003-04-14. Amerizare. Sursa: DEX '98 AMESTECÁRE. Sursa: DEX '98 AMERIZÓR.

– Din fr. – Probabil lat.com. -ătură. amethystus. Sursa: DEX '98 AMETRÓP. Sursa: DEX '98 AMETÁBOLĂ. (Persoană) care suferă de ametropie. amestecătoare. Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracţie în mediile transparente ale ochiului.com. amétrope.f. folosită ca piatră semipreţioasă. Sursa: DEX '98 AMEŢÍ. lat. 2. vb.. 2003-04-14.f. ametabole. 2003-04-14. fig. a (se) zăpăci. 2003-04-14. 2003-04-14. Sursa: DEX '98 AMEŢEÁLĂ. adj.m.f.com. Varietate violetă de cuarţ. – Amesteca + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 2003-04-14. amestecături. ametropi. formaţie lipsită de unitate. Aparat sau maşină care serveşte la amestecarea unor substanţe în scopul omogenizării lor. -Ă. IV. Sursa: DEX '98 AMETROPÍE s. s.com. amétabole. Sursa: DEX '98 AMETÍST. s. ameţesc.n. . – Ameţi + suf. 2. s. – Din fr. Refl. – Din fr. 1. 2003-04-14. améthyste.AMESTECĂTÓR.com. -eală. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amétropie. ametiste. – Amesteca + suf. Sursa: DEX '98 AMESTECĂTÚRĂ. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de fiinţe. A fi cuprins sau a aduce în stare de ameţeală. – Din fr. Intranz. şi tranz. s. şi tranz. amestec (2). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. ameţeli.com. A (se) îmbăta (uşor). (Despre insecte) Care se dezvoltă fără metamorfoză. 2003-04-14. Stare în care omul îşi pierde simţul echilibrului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ător. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amestec (1). -e. adj.com. Produs al amestecării. 1. s.

com.: -bi-an] – Din fr. (Despre fiinţe) Care poate trăi şi în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi una pe uscat. 2003-04-14. 2003-04-14. aluminiu. II. S. calciu sau sodiu.com. 2. (Avion. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oare. 2003-04-20. – Din fr. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. itor. amphétamine. ameţiţi.com.f. – Din fr. fier. Sursa: DEX '98 AMFÍBIU. Cuprins de ameţeală. : -fi-ar-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AMFIBÓL.com.com. 2003-04-20.. adj. – Din fr. spre a putea fi utilizat atât pe uscat.com.n. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. zăpăcit. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. Care are o natură sau un aspect dublu. -OÁRE. – V. adj. amfiboli. 2003-04-14. Mineral cristalizat sau grup de minerale constituite din silicaţi hidrataţi de magneziu.n. amfibieni. automobil sau tanc) care este special construit. amphibolie. s. amfibii. ameţitori. s.f. Beat.. ameţi. adj. cât şi pe apă. (Farm. Care provoacă ameţeală. 2003-04-14. Adj. amphibole. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMEŢÍT. Trimis de ana_zecheru#yahoo.◊ammattire (<mattus „beat”).m. s. foarte răspândite în rocile eruptive şi în şisturile cristaline. fig. 2. Sursa: DEX '98 AMEŢITÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.com. [Pr. [Pr. Sursa: DEX '98 AMFIBIÁN. amphiarthrose. 1. amphibie. Sursa: DEX '98 AMFIBOLÍE s. Sursa: DEX '98 AMFIARTRÓZĂ s. (Livr. 2003-04-20. -IE. Sursa: DEX '98 AMFETAMÍNĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Fig.) Benzedrină. articulaţie semimobilă. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. (Zool.) Batracian. 2003-04-14. – Ameţi + suf. amphibien.com. Articulaţie care permite mişcări limitate.) Ambiguitate (2). 2003-04-14.

) Echivoc. amfibrahici. amphibrachique. Sursa: DEX '98 AMFIDRÓMIC adj. – Din fr.com.. s. (În Grecia antică) Unitate de triburi sau asociaţie de oraşe-state. Unitate ritmică formată. obscur. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. 2003-03-27.com. 2003-04-20. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ce. 2003-04-20. 2003-04-20. (Livr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amphibraque. lat. ambiguitate. – Din fr. (În sintagma) Punct amfidromic = nivelul maxim al mareelor. în metrică modernă. amfibolie. s. – Pr. amfibrahi. -Ă. [Acc. – Din fr.: -ţi-o-] – Din fr.com. (Lit. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Sursa: DEX '98 AMFIBOLOGÍE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de limbă etc.com. ♦ Unitate ritmică alcătuită. Sursa: DEX '98 . n. 2003-04-20.com. amfibologii. Construcţie defectuoasă de stil. – Din fr. -ce. [Pr. care poate da naştere la echivoc. lat. dintr-o silabă accentuată precedată şi urmată de două silabe neaccentuate. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMFICŢIONÍE s. 2003-04-20. amfibologici. adj. amphictyon.: -ţi-on] – Din fr. (În Grecia antică) Membru al unei amficţionii. grupate în jurul unui sanctuar comun. amphictyonie.com. adj. 2003-04-20. dintr-o silabă lungă precedată şi urmată de două silabe scurte. amphidromique.m.com. ambiguu.AMFIBOLÓGIC. Sursa: DEX '98 AMFICŢIÓN s. despre ritm) Care este obţinut din amfibrahi. şi: amficţiónie. amphibologia. amphibologie. Sursa: DEX '98 AMFIBRÁH.f. amphibologique. Sursa: DEX '98 AMFIBRÁHIC. în metrică antică. amphibrachus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

s. Sursa: DEX '84 AMFIÓX.com. – Din fr.m. 2003-04-21.f.m. (Franţuzism. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu scheletul de susţinere format numai din notocordă (Branchiostoma lanceolatum). unele servindu-le la sărit şi altele la înotat.AMFIGONÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. (La pl. 2003-04-21. amfipode. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. lung de 3-7 cm. Sursa: DEX '98 .) Clasă de crustacee care se caracterizează prin faptul că au două feluri de picioare. fr.) animal care face parte din această clasă. – Din fr.m. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acraniat cu corpul transparent. – Din fr. -Ă. stil) Obscur. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) animal din această clasă. Unitate ritmică formată din trei silabe. despre scriere. [Pr. neinteligibil. Sursa: DEX '98 AMFIPÓD. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amphipode. (şi la sg. amphioxus.com. 2003-04-21. amphigonie. Înmulţire sexuată în care gameţii uniţi provin de la indivizi deosebiţi. amphimacre. Sursa: DEX '98 AMFIMÁCRU. s. – Din fr. amphimixie. (La pl. – Din fr. iar cea din mijloc scurtă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amfiocşi. amfigurici. amfineurieni.com. : -ne-u-ri-an] – Cf. 2003-04-21. 2003-04-21.com. amphigourique. dintre care prima şi ultima sunt lungi. amphineures.n.com. Tip de înmulţire în care zigotul se formează după unirea gameţilor de sex contrar. Sursa: DEX '98 AMFIGÚRIC.com. -ce. Sursa: DEX '98 AMFIMIXÍE s.: -fi-ox] – Din fr. Sursa: DEX '98 AMFINEURIÁN. 2003-04-21. vorbire.) Clasă de moluşte marine care au caractere arhaice (un inel nervos de la care pornesc patru cordoane nervoase în jurul esofagului) (Amphineura). 2003-04-21. (şi la sg. adj. amfimacri.

lat. Sursa: DEX '98 AMFITRIÓN. în trepte.f. având la mijloc o arenă înconjurată de trepte (gradene) şi tribune pentru public. – Din fr.n. se păstra şi se transporta vinul. lat. Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic şi a celui parasimpatic.com.n. – Din fr. (Despre unele substanţe) Care are proprietatea de a reacţiona ca un acid în prezenţa unei baze şi ca o bază în prezenţa unui acid. – Din fr. adj. de spectacole etc. 2003-04-21. – Din fr. (Livr. ◊ Loc. Sursa: DEX '98 AMFOTONÍE s. 2. -e. Configuraţie a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. -OÁNĂ. – Din fr. amphotonie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amfiteatre. de formă circulară sau ovală. Sursa: DEX '98 AMFOTÉR. amfitrioni. Sursa: DEX '98 AMFITÉRIU subst. amphitheatrum. 3. adj. grânele etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amphore.com. cu două toarte.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amphiprostyle.f. Sală de cursuri. amphithéâtre. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. amfiprostiluri.com. 2003-04-21.AMFIPROSTÍL. 2003-04-21. amfoteri. 2003-04-21. Templu care are câte un portic pe faţada anterioară şi unul pe cea posterioară. Sursa: DEX '98 ÁMFORĂ.com. 2003-04-21. amphithérium.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi.com. -Ă. amphora. şi adv. amphitryon. (În arhitectura greco-romană) Edificiu destinat jocurilor publice. amphotère. cu locurile aşezate în trepte sau pe un plan înclinat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f. Vas mare de formă ovoidală sau sferică. 1. în antichitate. 2003-04-21. în care.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. untdelemnul. s. În amfiteatru = (în plan) înclinat. -oane. Sursa: DEX '98 . amfore. : -tri-on] – Din fr. gazdă. 2003-04-21. – Din fr. de obicei neacoperit. Sursa: DEX '98 AMFITEÁTRU. Mamifer jurasic din care se presupune că au luat naştere marsupialele şi mamiferele placentare. s. [Pr.com.

com.. s. (Franţuzism) Înţelegător. pe cale diplomatica.f. -e.n. 2003-04-22. (Reg. ad mediam diem). despre litigii. (Înv. 2003-04-21.) Zenit.f. amiante.). conflicte etc.] – Din amiazăzi (< lat. 4. 2003-06-07.: -mi-an.com. momentul înălţării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ♦ (Jur. amiantă. Sursa: DEX '98 AMIÁZ s. Sursa: DEX '98 AMIÁBIL.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei. -Ă. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. din familia de limbi hamito-semitice şi de religie creştină. Varietate de azbest. cu numeroase întrebuinţări în tehnică. 2003-04-21. Sursa: DEX '98 AMIÁZI s.) Miazăzi. [Pr. 2003-04-22. v. – Dim Amhara (n. : amiaz. amiable. amiabili. Sursa: DEX '98 AMIÁZĂZI s. amiază. v. amiéz s. ◊ (Adverbial) Prieteneşte.com. sud. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-04-22. Sursa: DEX '98 AMIÁNTĂ. (Concr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2.n. v. v.com.f.n. 3. prânz. amiezi. De amiază = de prânz. Mijlocul zilei. pr.AMHÁRA subst.] – Din fr. 2003-04-21. [Pr. Trimis de cata#francu. : -mi-a-] – Din fr. amiázăzi s.com. în toiul zilei.f.) Rezolvat prin negociere.f. adj. de la ora prânzului. amiază. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Populaţie majoritară a Etiopiei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amiază. adj. prietenos. amiázi.com. ◊ Loc. binevoitor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMIÁNT s. amiante.: amiánt s. [Var. Sursa: DEX '98 AMIÁZĂ. 2003-04-21. Sursa: DEX '98 . Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.. ◊ Expr.– Var.com.

fixând elementele apei. 2003-04-22. format dintr-o masă de protoplasmă. amical. Sursa: DEX '98 AMICÍŢIE. 2003-04-22. Sursa: DEX '98 AMIDÓL s. – Din lat. cu corpul lipsit de membrană. Animal protozoar (microscopic). Trimis de ana_zecheru#yahoo. amicizia. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Substanţă organică pe bază de amidă. Sursa: DEX '98 AMIDÍNĂ. s. amibe. – Din lat. Sursa: DEX '98 . -ce. – Din fr. Substanţă organică folosită ca developator în fotografie. amide. 2003-04-22. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Prietenos.f. amidase. amicalis. – Din fr.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.f. – Din fr. amiciţii.f. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. amide. 2003-04-22.m. ♦ (Adverbial) Prieteneşte.f. – Din fr. – Din fr. amidaze. 2003-04-22. folosită în medicamentaţie.com. amibe.com.n. amidine. Compus organic obţinut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. adj. Enzimă care desface legătura dintre carbon şi azot din diferite substanţe. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. it.AMÍBĂ.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amicali. amicus. Sursa: DEX '98 AMÍDĂ. Sursa: DEX '98 AMÍC. cu unul sau mai multe nuclee şi care se mişcă cu ajutorul pseudopodelor (Amoeba).com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f.com. Sursa: DEX '98 AMIDÁZĂ. 2003-04-22. amidol. amici. – Din fr. 2003-04-22. 2003-04-22. Sursa: DEX '98 AMICÁL. s. amicitia. -e. -Ă. Prieten. amico. prietenesc. -Ă. amidine. s. it. Prietenie.

com. confecţionată din beton asfaltic cu filer de var stins.com. chimică etc. amiduri. -ce.com. amidopyrine. Sursa: DEX '98 AMIDOPIRÍNĂ s. Sursa: DEX '98 AMIEZÍTĂ s.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Medicament obţinut din antipirină. 2003-04-22. Sursa: DEX '98 AMIGDALECTOMÍE s. amygdale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Sursa: DEX '98 AMIGDÁLĂ.f. s. amiésite. – Din fr.f. 2003-04-22.n.: -mi-e-] – Din fr. – Din fr. amidure. Sursa: DEX '98 AMIELÍNIC. duce la leucemie. piramidon. amigdale. amygdalectomie. Care este lipsit de mielină [Pr. 2003-04-22.) Fiecare dintre cele două glande de natură limfatică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-27.f.com.f. 2003-05-28. situate de o parte şi alta a omuşorului. v. adj. 2003-05-28. fructele şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară. fr. – Din fr. – Din fr.f. – Din fr. amielinici. Îndepărtare a amigdalelor pe cale chirurgicală. (Anat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Substanţă organică ce se găseşte în seminţele. Compus chimic obţinut din amoniac prin substituirea unui atom de hidrogen cu un metal. : -mi-e-] – Cf. Sursa: DEX '98 . 2003-04-22. 2003-05-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMIDÚRĂ.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. cu acţiune febrifugă şi analgezică şi care. amiază. -Ă. améeline. Sursa: DEX '98 AMIÉZ s. Îmbracăminte rutieră permanentă. amidon.com.AMIDÓN s. folosit în mod abuziv.

2003-03-27. În formă de migdală. – Din fr. (Anat. derivat din pentan. -Ă. amylique.com. adj. amigdaloizi.AMIGDALIÁN. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-05-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amylase.com.com.com. : -li-an] – Din fr. -e. – Din fr. saturat. Substanţă produsă de pancreas. adj.f. – Din fr. amyle.m. (În sintagma) Alcool amilic = alcool aciclic. -CÉE. -cee. 2003-05-28. Sursa: DEX '98 AMIGDALÍTĂ s. amylacé. Sursa: DEX '98 AMIGDALOÍD. Sursa: DEX '98 AMILAZĂ. -Ă.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.f.f. amile. amigdalieni. amilaze. Sursa: DEX '98 . amygdalite. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Radical organic monovalent.com. – Din fr. pentanol. adj. referitor la amigdale. -de. amylodextrine. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMÍLIC adj. s. 2003-05-28. 2003-05-28.com. s. care (în timpul digestiei) transformă amidonul în maltoză şi glucoză. Sursa: DEX '98 AMILODEXTRÍNĂ s. – Din fr. 2003-05-28. amygdalien. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. 2003-05-28. – Din fr. amygdaloïde.com.) Care ţine de amigdale. Care conţine sau care este constituit din amidon. amilacei. 2003-05-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMILACÉU. Polizaharidă obţinută prin hidroliza parţială a amidonului. Sursa: DEX '98 AMÍL.

f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.f. [Pr. Sursa: DEX '98 AMILOGRÁMĂ. Sursa: DEX '98 AMILOPECTÍNĂ.com. – Din fr. 1.n.f. Fenomen patologic care constă în formarea şi depozitarea în anumite organe a unei substanţe proteice amorfe. Sursa: DEX '98 AMILOZĂ.com. amilopectine. 2003-06-07. amine. – Din sl.AMILOGRÁF. s. 2003-03-27.f. (În texte religioase sau în practica bisericii creştine. Interj. – Din fr.com.f.com. amimie. amylose. 2003-06-07. Sursa: DEX '98 . amyloïdose.: -lo-i-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amylopectine. amine.com. s. s. amylogramme. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Constituent solubil al amidonului.com. Trimis de cata#francu. amiloze. Compus organic derivat al amoniacului. Sursa: DEX '98 AMÍNĂ..) Cât(u-i) aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată. s. amylographe. (În expr. Trimis de cata#francu.f. Sursa: DEX '98 AMIMÍE s. 2003-05-28.n. Aparat care măsoară şi înregistrează consistenţa gelului de amidon dintr-o făină pentru a determina capacitatea de panificaţie a acesteia. Sursa: DEX '98 AMILOIDÓZĂ s. Sursa: DEX '98 AMÍN interj. Trimis de cata#francu. Trimis de cata#francu. – Din fr. amilograme. s. – Din fr. Trimis de cata#francu. nicidecum. 2003-06-07. s.com. 2003-06-07. aminŭ. amilografe. Adio! S-a terminat! 2. – Din fr.com. 2003-06-07.) Diagramă înregistrată la amilograf. (Tehn. S. folosit ca formulă de încheiere) Adevărat! aşa să fie! ♦ Fam. Stare patologică constând în incapacitatea de exprimare a stărilor afective prin mimică. 2003-05-28. Component al amidonului care constituie învelişul exterior şi insolubil al granulelor de amidon.

– Din fr.com.m. aminoacidurie. 2003-06-07. Sursa: DEX '98 AMINOPLÁST. Trimis de cata#francu. [Pr. [Pr. Substanţă specifică materiei vii. – Din fr. : -no-al-co-ol] – Din fr. s. 2003-03-27.. aminoacidemii.AMÍNO s. (Fiziol. s. s. [Pr.m. mercurului. [Pr.) Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula amoniacului. care se caracterizează prin prezenţă în aceeaşi moleculă a unei funçtii acide şi a unei funcţii bazice şi care intră în componenţa proteinelor. aminobenzène. aminoacide. 2003-06-08. parfumerie. : -no-a-] – Din fr. aminoacidemie. Răşină sintetică obţinută prin reacţii de policondensare între formaldehidă şi compuşi cu grupare amino. (Chim. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 AMINOALCOÓL. 2003-03-27. Trimis de daria#francu. Sursa: DEX '98 . cantitate de aminoacizi prezentă în sânge. şi ai cărei derivaţi sunt folosiţi în farmacie.n.) Prezenţă a aminoacizilor în sânge. plumbului etc. : -no-a-] – Din fr. – Din fr.: -no-a-] – Din fr. (Chim. întrebuinţată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Compus organic care conţine amină şi alcool. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 AMINOACÍD. aminoalcooli.com. 2003-03-27. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 AMINOACIDEMÍE. s. aminoacidurii.com. cantitate de aminoacizi prezenta în urină.) Anilină. (Chim. Sursa: DEX '98 AMINOBENZÓIC adj. : -zo-ic] – Din fr. 2003-06-07.n. (Fiziol. aminoacizi.com.com. în sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră.f. solubilă în apă şi alcool. aminoplaste. aminoalcool. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aminoplaste. (Chim. 2003-06-11.m. aminobenzoïque. [Pr. Sursa: DEX '98 AMINOBENZÉN s. acid antranilic. 2003-03-27. Sursa: DEX '98 AMINOACIDURÍE.) Prezenţă a aminoacizilor în urină.com. Trimis de cata#francu.f. amino.

-OÁRE. care intră în componenţa unor substanţe naturale importante. s.com. amitose. articulare. mare. – Aminti + suf. : -mi-o-] – Din fr. înmugurire etc.com. 2003-06-11. Amino-zucker). IV v. clădire în care îşi are sediul acest comandament. Derivaţi cu amina ai zaharurilor. corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră. amirauté. persoană care poartă acest grad. 2003-03-27. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amirali.f.n. frecventă în unele boli ale sistemului nervos.com.com. Sursa: DEX '98 AMINTITÓR. s.f. Sursa: DEX '98 AMIRÁL. Sursa: DEX '98 AMIROSÍ vb.AMINOZAHÁRURI s.com. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. amiral. local. tor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. fără apariţia cromozomilor. pl. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. 2003-06-11. 2002-11-09. germ.. I. 2003-06-11. mirosi. amintitori. Fluture de zi. II. amiotrophie. – Din fr. 2003-06-11. adj. – Amino + zaharuri (după fr. it.m. musculare etc. -itate (după fr. -oare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. foarte frumos colorat. Comandament suprem al marinei militare. (Rar) Care aminteşte.com. 2003-06-11. Trimis de staicu_cristi#yahoo. amiralităţi. Sursa: DEX '98 AMIRALITÁTE. Sursa: DEX '98 . – Amiral + suf. Sursa: DEX '98 AMITÓZĂ s.com. Sursa: DEX '98 AMIOTROFÍE s. amino-sucres. amiralita). Cel mai mare grad în marina militară. ale cărui larve trăiesc pe urzici(Vanessa atalanta). Diviziune directă a celulelor prin strangulare. [Pr. Atrofie a unui grup de muşchi. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

2003-09-30.com.f. manuale). cu miros înţepător.) Iubit2 (2).n. amoralisme.n. -te adj. Care nu are noţiunea moralităţii. 2003-03-27.n. 2003-03-27. amor. s. 2. Trimis de RACAI. Gaz incolor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ammoniaque.: -ni-ot] – Din fr. Trimis de RACAI. adj. obţinut din combinarea hidrogenului cu azotul. amoralişti. Adj. Sursa: DEX '98 AMORALÍST. înecăcios.com. întrebuinţat la fabricarea acidului azotic. şi f.n. 2003-09-30. [Pr. – Din fr. (Rar) (Adept) al amoralismului. amnioţi. 1.: -ni-ac] – Din fr. amnare. amniotes. dragoste. 4. amorali.: (reg.f. s. sentiment al demnităţii provenit din conştiinţa propriei valori a cuiva. (Reg. ♦ (Concr. s. s. – Din lat. Care are amnios şi alantoidă. -Ă. Sursa: DEX '98 AMÓR. 3. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AMONIÁC s.. a îngrăşămintelor azotoase. ◊ Amor propriu = preţuire (uneori exagerată) pentru propria persoană. (şi la sg. a explozivelor etc. indiferent faţă de morală. Trimis de RACAI. amoraliste. – Din fr. Bucată de oţel cu care se loveşte cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi. Sursa: DEX '98 AMNIÓT. [Var. Sursa: DEX '98 AMORALÍSM s. 2003-09-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. faptul de a nu recunoaşte valabilitatea nici unei morale. (Reg. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 . amore.. amoruri.AMNÁR. 2003-03-27. – Din fr.) Grup de vertebrate al căror embrion are amnios şi alantoidă.com. Concepţie care preconizează o atitudine indiferentă faţă de morală.) animal care face parte din acest grup. -e.) amânár s. [Pr.) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârteşte şi se fixează sulul la războiul de ţesut. it. Iubire. amoral. (La pl.] – A + mânar[e] (< lat. Sursa: DEX '98 AMORÁL. -Ă. Trimis de RACAI.m. (Reg. -ste. adj. 1. pentru a sprijini acoperişul. 2.) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului.n. s.) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colţurile unei construcţii ţărăneşti.

– Din fr.AMORALITÁTE s. 2003-09-30. amoreza. Care nu prezintă o structură cristalină. (Despre substanţe). Trimis de ana_zecheru#yahoo. în timp. 2. – Cf.f. amortismente. fig. -Ă. ♦ A recupera o investiţie. A împiedica propagarea unui zgomot. – Din fr. vb.f. Sursa: DEX '98 AMORTIZÁRE. amortizări. s.n. 2003-09-30. -Ă. amorţiri s. amorţi. Îndrăgostit. regulată. a m o r t i r . Trimis de RACAI. s. amortiza. amoralité. indiferenţă. 2003-09-30. Trimis de RACAI. inerţie. – V. ampélographe. 1. -te. 1. Sursa: DEX '98 AMPELOGRÁF. ampelografi. fr. a unei rente etc. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMÓRF. I. Sursa: DEX '98 . Specialist în ampelografie. Care nu este organizat. 2003-03-27. Trimis de RACAI.com. ♦ A scădea progresiv. 2003-09-30. 2003-09-30. Trimis de RACAI. amorţeală. adj. – V. Fig. Sursa: DEX '98 AMORTISMÉNT. amortissement. – V. Tranz. -e. Sursa: DEX '98 AMOREZÁT. Trimis de RACAI. 2003-09-30. Atitudinea omului amoral. Sursa: DEX '98 AMORTIZÁ. fără formă precisă. -e. a unui şoc. amorezaţi. p. structurat etc. şi f. – Din fr. Sursa: DEX '98 AMORŢÍRE.m. Stingere treptată a unei datorii. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăţi succesive sau prin răscumpărarea creanţelor. Acţiunea de a amortiza şi rezultatul ei. -Ă. Trimis de RACAI. ext. amorfi. adj.com. 2003-03-27. 2. Faptul de a amorţi.f. amorphe. amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulaţie. amortizez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.

Tranz. ampollosità. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. amplifier. A da sau a căpăta amploare. ampelografici. dezvoltat (din punct de vedere cantitativ. Mic obiect căruia vechi superstiţii îi atribuie puterea magică de a aduce noroc. s. Tranz. 2003-09-30. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 AMPELOGRAFÍE s.AMPELOGRÁFIC. – Din fr. 2003-03-27. 2003-09-30. Trimis de RACAI. De ampelografie. Sursa: DEX '98 AMPLIFICÁ. s.com. -ce. amulette. ampélographie. -e.f.f. 2003-03-27. Sursa: DEX '98 AMPLASÁ. 2003-09-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. I. Sursa: DEX '98 . ampicillin. larg. – Din it. fr. Trimis de RACAI.) Antibiotic cu spectru larg. intensiv etc. 2003-03-27. vb. adj.com. a (se) mări. a fixa o maşină. amulete. Sursa: DEX '98 ÁMPLU. -Ă. Trimis de RACAI. ampli. Mare.) – Din fr. Sursa: DEX '98 AMULÉTĂ. amplificare. adj. şi refl. (Farm. – Din amplasament (derivat regresiv). (Italienism) Emfază. amplasez. pe un anumit loc. ample. a (se) lărgi. ampolozităţi. -Ă. intensiv etc. Sursa: DEX '98 AMPICILÍNĂ s. ampélographique. amplus. A aşeza. I. – Din engl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. o instalaţie etc. talisman. Trimis de RACAI. al speciilor şi al soiurilor de viţă de vie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-27. lat.f. Sursa: DEX '98 AMPOLOZITÁTE.com. Ştiinţă care se ocupă cu studiul genurilor.com. amplífic vb. a (se) dezvolta (din punct de vedere cantitativ. – Din fr.) – Din lat.

Arbust tropical din al cărui fruct comestibil se extrage o substanţă folosită la lustruirea mobilelor. A se însera (1).f. amvoane. care se hrăneşte cu păsări şi cu mamifere (Eunectes murinus) – Din fr. a (se) înveseli. vb. anaconda. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. ♦ Fig. Sursa: DEX '98 AMVÓN. Bătrâneţe. lung de 7 m.m. : -di-er] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Sursa: DEX '98 ANACARDIÉR. anacarde. amúz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. sfârşitul vieţii. 2003-09-30.com. pers. Sursa: DEX '98 .RD. I. anacardier. s. ♦ Anacardier. 2003-03-11. s.n. amŭvonŭ. Sursa: DEX '98 AN3.v. A (se) distra. anaconde. vb. anacarde. Intranz. 2003-09-30. În amurg = când se lasă seara. 2003-03-11. [Pr. – A + murg „amurg”. înserare. crepuscul. s. Trimis de RACAI. Sursa: DEX '98 AMUZÁ. anacardieri. 2003-03-27. 2003-03-11. Sursa: DEX '98 AMURGÍ. Semiîntuneric care se lasă după apusul soarelui şi ţine până la venirea nopţii. ◊ Loc. Sursa: DEX '98 ANACÓNDA.com. – Din sl. amurguri. Şarpe semiacvatic neveninos. Trimis de RACAI.AMÚRG. 2003-09-30. Construcţie (ca un balcon) într-o biserică. amuser. 3 amurgeşte. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de RACAI. – Din amurg. s. 2003-09-30. a5-. Trimis de RACAI. şi refl.n. Sursa: DEX '98 ANAC&#xc1.com. Tranz. amurgit. adv. din America Centrală şi America de Sud. Fructul anacardierului. – Din fr. de unde se predică sau se citeşte evanghelia. a se întuneca. IV.

de-a-ndoaselea. Sursa: DEX '98 ANALÓG2. anápoda.] – Din tc.: (reg. Sete exagerată. pe care se pun cărţile de cult în biserica ortodoxă.m.] – Din ngr. adj. cultivată pentru uleiul eteric şi substanţele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuinţări în industria alimentară şi cea farmaceutică (Pimpinella anisum). într-o instituţie etc. – Din ngr. ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. -OÁGĂ. 2003-09-30. [Var. corespondent. analiza. Plantă erbacee aromatică cu flori mici şi albe. 2003-09-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Sursa: DEX '98 ANÁPODA adv.n. analizări. 2003-09-30. analóghion.] – Din ngr. analogus.com. analogi. Trimis de RACAI. Asemănător. în altă direcţie decât trebuie. analoguri. Trimis de RACAI. Sursa: DEX '98 . lat. grea. în care se află cineva. -oage.com. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. [Var.f. – Din fr. Pupitru înalt. Acţiunea de a analiza şi rezultatul ei.f. Sursa: DEX '98 ANALIZÁRE. anarchie. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 ANALÓG1. 2002-07-09. anánki „nevoie”. de dezordine. 2003-03-11. de haos într-o ţară. Sursa: DEX '98 ANASÓN s. s. mobil. altfel. Pe dos. Atitudine de nesupunere. Sursa: DEX '98 ANARHÍE s. – V. Stare de dezorganizare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Situaţie dificilă.n. anason.m.f.) anápăda adv. analogue.f.: anisón s. [Var. Sursa: DEX '98 ANÁNGHIE s. anadipsie. – Din fr. Trimis de RACAI. 2003-09-30. 2. – Din fr.: analóghion s. 2003-09-30.ANADIPSÍE s. s. de indisciplină a individului faţă de o colectivitate organizată. Trimis de RACAI.

(Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare puţin mai repede decât andante. Sursa: DEX '98 ÁNCEPS s. – Din fr. 2002-08-05.n. Sursa: DEX '98 ÁNCIE. anatomique. Sursa: DEX '98 ANCESTRÁL. Sursa: DEX '98 ANDANTÍNO adv. ♦ Structură a unui organ sau a unei fiinţe. adj. -ce. – Din fr.f. ♦ (Substantivat. De anatomie. lat. – Cuv.ines. privitor la anatomie. ancabluri. ancii. 2003-01-20. Ştiinţă care studiază structura fiinţelor (animale sau vegetale) şi a raporturilor dintre diferite organe constitutive. -e. – Din lat.com. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare rară. 2003-01-21. s.ANATÓMIC.f. Trimis de Alex. ancia. liniştită. Trimis de valeriu#rendec. Mică lamă elastică (de metal. -Ă. Sursa: DEX '98 ANDÁNTE adv.) (Parte dintr-o ) compoziţie muzicală concepută în această mişcare.f. Strămoşesc. anatomia. anatomicus. adj. Sursa: DEX '98 . anatomici. 2003-01-21. n. lat. 2003-09-30. it. s. Sursa: DEX '98 ANATOMÍE s. 2003-01-10. – Din fr.ro. Trimis de Alex. Trimis de RACAI. 2003-09-30. – Din it. de lemn sau de trestie) fixată în muştiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le intensifica. anatomie. – Din fr. encablure. anceps. ♦ Conformaţie a unui corp. Trimis de Alex. Trimis de Alex. Semn care marchează cantitatea unei silabe. 2003-01-21. it. -Ă. Sursa: DEX '98 ANCABLÚRĂ. ancestrali. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ancestral. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Cuv. Trimis de RACAI.

enfilade. cărnoase. 4. comestibile se pregătesc salate. Trupele au angajat lupta. angajez. – Din fr. a-şi lua un angajament. A primi să efectueze o lucrare. Trimis de baron#seanet. 2003-03-18. Plantă erbacee din ale cărei frunze albe. având rol de protecţie şi de asigurare a nutriţiei. A lua pe cineva sau a intra în slujbă. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. Trimis de RACAI. 2003-03-18. Refl. Şir de clădiri. A o lua pe un anumit drum.f.f. la reptile. (Mil. A angaja o lucrare de arhitectură.com. ca element secundar sau dependent. Tranz. formaţie sau organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcţii comune. A atrage după sine o obligaţie. Trimis de Alex. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. 2003-01-21. annexe. 2003-09-30. în condiţii determinate.com. Inflamaţie a căilor biliare. [Pr.ANDÍVĂ.ro.f. andive. ♦ Tranz. 2003-09-30. A (se) antrena într-o acţiune. : -gi-o-] – Din fr. fr. ♦ Refl. anghină. Sursa: DEX '98 . respiraţiei şi excreţiei. ◊ Anexe embrionare = formaţii temporare ale embrionului. Sursa: DEX '98 ANGIOCOLÍTĂ s. 2003-01-31. cicoare-de-grădină (Cichorium endivia) – Din fr. Sursa: DEX '98 ANGAJÁ. pe lângă altceva mai important. de portice sau de colonade care se succedă în linie dreaptă.) A începe o acţiune etc. Ceea ce este alăturat sau alipit. s. ♦ Tranz. A se obliga la ceva. şi refl. Sursa: DEX '98 ANGÍNĂ s. endive. – Din fr. material suplimentar care dezvoltă sau lămureşte un text. a (se) tocmi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi refl. şi refl. s. anexe. întâlnită în febra tifoidă. 1. Sursa: DEX '98 ANÉXĂ. Trimis de RACAI. Tranz. a (se) încadra într-un loc de muncă. 2. păsări şi mamifere. calculoza biliară etc. o însărcinare specială etc. I. a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcţie. 1. Sursa: DEX '98 ANFILÁDĂ. ◊ Tragere de anfiladă = tragere în ţinte înşirate perpendicular sau oblic faţă de frontul de tragere. Articolul nu angajează revista. anfilade.f. A lua cu chirie un vehicul. 2.) Ţesut. angiocholite. v. vb. s. ♦ Tranz. engager. Tranz. – Din. ♦ Tranz. (Anat.f.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice. : -gi-o-] – Din fr. : -gio-] – Din fr.) Referitor la angiografie. angiopathic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-18. -Ă.[Pr.ANGIOFLUOROGRAFÍE. [Pr. [Pr. angiogénie. 2003-03-18. : -gi-om] – Din fr. 2003-03-18.com. [Pr. 2003-03-18.com. angiografici. de angiologie. [Pr.com. : -gi-o-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de angiografie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. angiome. Sursa: DEX '98 ANGIOGENÍE s. Sursa: DEX '98 ANGIOLÓGIC. angiologie. -ce. Sursa: DEX '98 ANGIOPATÍE. -ce.com.(Med. : -gi-o-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Formarea şi dezvoltarea vaselor de sânge. -Ă. : -gi-o-] – Din fr. Sursa: DEX '98 ANGIÓM s. Sursa: DEX '98 ANGIOGRÁFIC.com. 2003-03-18. adj. : an-gi-o-flu-o-] – Din fr.f. angiographique.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine după introducerea unor substanţe radioopace. s. [Pr. [Pr.) Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine cu ajutorul fluorului. Denumire dată oricărei boli a vaselor sanguine.) Referitor la angiologie. Sursa: DEX '98 ANGIOLOGÍE s. : -gi-o-] – Din fr. Sursa: DEX '98 . (Med. angiofluorographie. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul vaselor sanguine şi limfatice.com.f. (Med. 2003-03-18. angiologici. [Pr. angiographie.f. angiofluorografii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. agiopatii. angiologique. 2003-03-18. Sursa: DEX '98 ANGIOGRAFÍE s. s. 2003-03-18.n. adj.com.f.

– Din fr.com.f. Adj. Substanţă organică rezultată de obicei prin eliminarea unei molecule de apă dintre doua grupări carboxil. etc. arin. anhydride Trimis de baron#seanet. anhidride. angiospermi. 1.f. Sursa: DEX '98 ANÍNIŞTE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-18. angiosperme. v. reacţionând cu apa. v. Sursa: DEX '98 ANÍN s. s. (Despre plante) Care are seminţele închise în fructe. -Ă. acetatului de celuloză. Trimis de tavilis#yahoo. angiospasme. -e.) Încrengătură de plante cu flori. Trimis de ana_zecheru#yahoo. anioni. Sursa: DEX '98 . 2. 2002-07-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-02-24. Sursa: DEX '98 ANHIDRÍDĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.m.com. Sursa: DEX '98 ANGIOSPÉRM.n. anisoli. Sursa: DEX '98 ANIÓN.com. Substanţă anorganică care. Contracţie spastică a unui vas sanguin. (Chim.ANGIOSPÁSM. S. (şi la sg. [Pr. în special al unei artere. 2002-07-09. s.) Ion cu sarcină negativă. ariniş. (Chim. ♦ Anhidridă carbonică = bioxid de carbon.) Eter metilic al fenolului. adj. care este atras de anod.) plantă care face parte din această încrengătură. s. (La pl. 2002-07-09. [Pr. 2003-03-18. : -gi-o-] – Din fr.com. : -gi-o-] – Din fr. angiospasme. Sursa: DEX '98 ANISÓL. 2.f. 1. – Din fr. Anhidridă acetică = lichid incolor cu miros inţepător.com.n. cu seminţe închise în fructe. 2002-05-24.ro. medicamentelor.com.m. s. anisole. Sursa: DEX '98 ANINÍŞ s. [ Pr. răspândite pe tot globul pământesc.m. v. 2002-07-09. arinişte. întrebuinţat la fabricarea coloranţilor. anion.com.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. formează un acid. : -nion] – Din fr.f.

2003-02-24. unele specii propagă malaria (Anopheles maculipennis). -Ă. Trimis de RACAI. enrochement (după rocă). adj. adj. s. contrar regulilor.n. anormal. Sursa: DEX '98 ANIŞÓR. anrocamente. anişori. Sursa: DEX '98 ANOTÍMP. – Din fr. fad. anorganique Trimis de baron#seanet.com. adj. 2002-07-09. – Din fr. Trimis de vlasov#moldovacc. Care se abate de la normal. 2003-09-30. -ste. Plicticos. anason. (Despre corpuri) în compoziţia cărora intră numai substanţe din regnul mineral. Trimis de RACAI. Jahreszeit). ◊ Chimie anorganică = chimie a corpurilor minerale. de piatră. monoton. care formează platforme de întărire. Sursa: DEX '98 ANROCAMÉNT.com. – An2 + timp (după germ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 ANÓST. Îngrămădire de bolovani. uniform. – Din fr. anotimpuri.. (În sintagma) Ţânţar anofel = gen de ţânţari caracterizaţi prin poziţia lor oblică în timpul repausului şi ale căror femele înţeapă oamenii şi animalele.. anofeli. v. de beton etc. – An2 + suf. – Din fr. 2003-09-03. ánostos. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. 2003-08-25. Sursa: DEX '98 ANOFÉL. normelor obişnuite. -e. -Ă. Sursa: DEX '98 ANORMÁL. şi: ánost] – Din ngr. chimie neorganică. Trimis de C.n. 2003-09-30. anorganici.ANISÓN s. searbăd. anophèle.ro. diguri etc.md. [Acc. adj. anoşti. -ce.M. Sursa: DEX '98 ANORGÁNIC. -Ă. lat. Trimis de RACAI. care prezintă caractere specifice de climă şi de lumină. s. s.m. anormali. -işor. ♦ (Despre fiinţe) Cu infirmităţi fizice sau psihice. Diminutiv al lui an2. anormalis. Sursa: DEX '98 . 2002-07-09. Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului.

Care este aşezat în partea de dinainte. Mişcare social-politică îndreptată împotriva fascismului ♦ Atitudine antifascistă. antifascismo. – Din it. 2003-09-30. adj. – Din fr.) Care este împotriva drogurilor.n. s. Sursa: DEX '98 . 2.ANŞOÁ s. Trimis de cata#francu. s. manifestări etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V.com. Antifascismus. -te.n. Sursa: DEX '98 ANTABLAMÉNT. într-un cabinet al unei persoane cu funcţie importantă etc. care se serveşte ca aperitiv. anticamere. 2002-04-30. Cameră de aşteptare situată la intrarea într-un birou. – Din it. – Din fr.com. antidrogue. atitudini.com. 2002-05-24. (Despre sunete) Articulat în partea dinainte a cavităţii bucale. antérieur. Trimis de tavilis#yahoo. Sursa: DEX '98 ANTIDRÓG adj.f. A face anticameră = a aştepta (mult) până a fi primit în audienţă sau la o consultaţie (medicală. anchois. 2002-07-09.: -ri-or] – Din fr.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. anticipa. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 ANTERIÓR. anticipaţi. adj. anterior. -Ă. anteriori. Sursa: DEX '98 ANTICIPÁT. (Adesea adverbial) 1. 2002-07-09. [Pr. (Despre măsuri. invar. -OÁRĂ. 2002-05-24. Cf. Care precedă o anumită dată. – Din fr. fr. 1. germ. Sursa: DEX '98 ANTIFASCÍSM s. Sursa: DEX '98 ANTICÁMERĂ.com. (Adesea adverbial) Realizat înainte de termenul sau de momentul convenit. antablamente. -oare. entablement. a n t i c h a m b r e . Element de arhitectură aşezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcţii. juridică etc. anticamera.com. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. Trimis de tavilis#yahoo.). care susţine acoperişul. lat. Pastă preparată din carnea acestui peşte. ◊ Expr. Peşte mic care trăieşte în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic. 3. 2. precedent.

Care preîntâmpină sau combate gripa. 2002-05-24. Din fr. (Despre atitudini. 2002-05-24. -e.com.+ furt (după fr.com. 2002-05-24. adj. adj. Sursa: DEX '98 ANTIFÓNIC2. adj. – Anti. Sursa: DEX '98 . Din fr. Trimis de tavilis#yahoo. 2002-05-24.n. – Din fr. s.+ grindină. Sursa: DEX '98 ANTIFILISTINÍSM s.com. -e. antiféodal.ANTIFEUDÁL.. Sursa: DEX '98 ANTIFÚRT adj. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spaţiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. -Ă. (Fon. antifeudali.+ filistinism.com. – Anti. antifonici. antigénique. Sursa: DEX '98 ANTIFORMÁNT.+ fonic.com. manifestări) Care este împotriva feudalismului sau a feudalilor. Trimis de tavilis#yahoo. 2002-05-24. -Ă.n. 2002-05-24.com. Care protejează împotriva grindinei. -Ă. antizgomot. -Ă. invar. Sursa: DEX '98 ANTIGRIPÁL.: -fe-u-] – Din fr. Trimis de tavilis#yahoo. 2002-05-24. (Despre materiale) Care atenuează zgomotul.m. adj. antivol). Atitudine opusă filistinismului.com. antigrippal. 2002-05-24. Sursa: DEX '98 ANTIGÉNIC. – Anti.com. Trimis de tavilis#yahoo. Trimis de tavilis#yahoo. De antigen.) Zonă de minimă energie. situată între doi formanţi apropiaţi. [Pr. Sursa: DEX '98 ANTIGRÍNDINĂ adj. ce. Trimis de tavilis#yahoo. antiformanţi. -ce. invar. Trimis de tavilis#yahoo. Trimis de tavilis#yahoo. – Anti. antigripali. antigenici. s. antiformant.

A da în antrepriză = a da o lucrare spre executare unei întreprinderi sau unui antreprenor. antihalo Trimis de baron#seanet. Sursa: DEX '98 ANTRÉT s. Trimis de RACAI. A lua în antrepriză = a lua conducerea unei lucrări. -ce. – Din fr. entreprise. – Din fr. Întreprindere care execută lucrări industriale.n. s. – V. Peliculă de lac sau de gelatină colorată care acoperă un film sau o placă fotografică. entrain. 2003-09-30. ◊ Expr. 2003-09-30. antrena. comerciale. Trimis de RACAI. s. s. Sursa: DEX '98 ANTRÉN s. Cărbune de pământ de calitate superioară. Trimis de RACAI. ♦ Plin de antren. solubilă în apă şi alcool. entraînant. Care atrage. incoloră. adj. v. împiedicând formarea efectului halo.ro.n. antreu. şi ai cărui derivaţi sunt folosiţi în parfumerie : acid aminobenzoic. anthracite. de construcţii etc. Sursa: DEX '98 ANTRANÍLIC. antrenanţi. Trimis de RACAI. – Din fr..n. amuzant. bună dispoziţie. Trimis de RACAI. în chimie. întrebuinţată. Sursa: DEX '98 ANTRACÍT. mercurului. Acţiunea de a (se) antrena. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. 2003-09-30.f. -Ă. antracite. 2003-03-27. (În sintagma) Acid antranilic = pulbere cristalină. fiind un preţios combustibil. Sursa: DEX '98 ANTREPRÍZĂ. Sursa: DEX '98 ANTRENÁNT. – Din fr. 2003-02-24. ca reactiv de determinare a cuprului. antreprize s. -te. Sursa: DEX '98 ANTRENÁRE. plumbului etc. vioiciune. lucrarea propriu-zisă. adj.n. având în compoziţia sa mult carbon. animaţie.com. anthranilique. 2003-09-30. antranilici. de culoare neagră lucioasă. foarte dens.ANTIHALÓ. Însufleţire. antrenări. – Din fr. Sursa: DEX '98 . puţine substanţe volatile şi apă. care stimulează (într-o activitate). ♦ Distractiv. -Ă. 2003-09-30. Trimis de RACAI. – Din fr. 2003-09-30.

s. 2002-09-24. Trimis de RACAI..] – Din fr. s. – Anume + suf. adj. ext. 1.n. Înveliş de protecţie a camerei de aer a unui vehicul. vestibul. Sursa: DLRM ANUMÍT. adj.n. Anumiţi oameni. anthropophagus. aparate. 1. 2. -ge. fr. Prima încăpere (de dimensiuni mici) a unei locuinţe. -te. precizat. p. -Ă. [Var. Sursa: DEX '98 ANTROPOLOGÍE s.ro.) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr-un tablou. – Din fr. -it (după germ. s. Sursa: DEX '98 ANVELÓPĂ.f. anumiţi.-Ă. a personalului) care asigură bunul mers al unei instituţii sau al unui domeniu de . (Pict. (Persoană) care se hrăneşte cu carne de om. Unul. în care se intră venind de afară. anthropophage. oarecare. 3. O anumită casă.f. s. envergure. entrée. s. 4.n. ♦ Distanţă între vârfurile aripilor întinse la păsări. lat. anthropologie Trimis de deka_u#hotmail. Supracopertă. 2003-02-16. tehnică.f. Sistem de piese care serveşte pentru o operaţie mecanică. Care a fost hotărât. 1. – Din. anverguri.: antrét s. Sursa: DEX '98 APARÁT. vast. adj. Totalitatea serviciilor (sau. Distanţă între extremităţile aripilor unui avion. atotcuprinzător. 1. şi f.com.m. confecţionat din cauciuc. 2003-09-30. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. ◊ Loc. 2003-11-23. ♦ Deosebit. 2. enveloppe. antropofagi. Trimis de rscurt#scurtescu. 2003-09-30.com. 3. 2003-09-30. canibal. 2. Ştiinţă care se ocupă cu studiul originii şi evoluţiei biologice a omului (făcând abstracţie de condiţiile social-istorice în care se dezvoltă acesta) – Fr. Se uita într-un anumit fel.ANTRÉU. Desfăşurare. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. Trimis de baron#seanet. fluturi şi liliac. Sursa: DEX '98 ANTROPOFÀG. Sursa: DEX '98 ANVERGÚRĂ. De mare anvergură = pe plan mare. special. O anumită zi. aparte. întindere. anvelope. antreuri. Aparat digestiv. Aparat de radio. ştiinţifică etc. Aparat telegrafic. bestimmt). 2. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcţiuni fundamentale. – Din fr.

a fi proprietatea cuiva. aparenţe. deosebit (de. ♦ A face parte dintr-o anumită clasă. ◊ Aparat ştiinţific = totalitatea documentelor. Sursa: DEX '98 APÁRTE adv. Trimis de cata#francu. appartenance. s. aparteuri. nu şi de partenerii aflaţi pe scenă. 2002-05-31. totalitatea angajaţilor acestor organe. A salva aparenţele = a reuşi să dea unui lucru. 2003-09-30. – A3 + parte (după fr. 2002-05-31. Trimis de ana_zecheru#yahoo. în aşa fel încât să fie auzit numai de spectatori.activitate. Sursa: DEX '98 APARTÉU.com..n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Scurt monolog rostit cu glas scăzut de un actor pe scenă.m. ◊ Loc. 2002-05-31. appareil). În mod separat. Ansamblul mijloacelor care servesc penrtu un anumit scop. apparatus. În aparenţă = după exterior. Sursa: DEX '98 APARTENÉNŢĂ. Ca şi cum ar vorbi cu sine însuşi. o înfăţişare care să ascundă o realitate neplăcută. ♦ (În teatru. apparat. s. 2002-05-31. – .f. surselor de investigaţie ştiinţifică folosite de un cercetător. Trăsătură aparte. 5. ca pentru sine. dar cu glas tare. Politică de segregaţie rasială. Înfăţişare exterioară (şi adesea neconformă cu realitatea) a cuiva sau a ceva. a depinde de cineva sau de ceva.com.com. apartheid. practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane împotriva populaţiei de culoare din ţară.com. fr. aparţin. aparté. dintr-o anumită organizaţie etc. apparence. – Din fr. Trimis de RACAI. germ Apparat (cu unele sensuri după fr. Aparat administrativ. anumit. 2002-04-30.. ◊ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcţiile acestuia. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. apartenenţe. la prima vedere.com. A ţine. special. ◊ Expr. ca indicaţie pentru actori). – Din engl. Sursa: DEX '98 APARŢÍNE. Faptul de a ţine. s. III. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Intranz. Sursa: DEX '98 APARÉNŢĂ. de a fi legat de cineva sau de ceva.). Sursa: DEX '84 APÁRTHEID s. – Din lat. – Din fr.f. apparentia. à part). unei situaţii etc. proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. – Din fr. izvoarelor. lat. Aparat critic = totalitatea notelor şi comentariilor care însoţesc o ediţie critică. ♦ (Adjectival) Deosebit. adv.

(Fam. fără gust şi fără miros.f.com. Sursa: DEX '98 APÁTIC.) lucru fără valoare.com. hoţ. adv. b) (fam. 1. haimana. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac. apache. ape. Trimis de ana_zecheru#yahoo. incolor sau variat colorat. Sursa: DEX '98 APATÍT s. 2002-05-31. apathia.com.Din fr. care manifestă sau trădează apatie. Care este cuprins de apatie. A bate apa în piuă = a vorbi mult şi fără rost.ro. pe dinafară. Trimis de paula#decebal. Sursa: DEX '98 APÁŞ.) indian din acest trib. Sursa: DEX '84 APATRÍD. apatride. 2002-05-16.. Lichid incolor. 2002-05-31. ◊ Expr. apaşi. compus hidrogenat al oxigenului. apatrizi. fluent. -de. A intra la apă = a) (mai ales despre ţesături) a-şi micşora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1). (şi la sg. vorbe goale. folosit la prepararea îngrăşămintelor minerale şi la extragerea fosforului. Trimis de ana_zecheru#yahoo. apathique. I. (La pl.) a ajunge într-o situaţie grea. o mare etc. apatite.f. A şti (sau a vedea) în ce pe se scaldă . 2002-05-31. Stare de indiferenţă. – Din fr. apatici. 1. appartenir (dupa ţine). – Din fr. Apă de ploaie = vorbe fără conţinut. Sursa: DEX '98 ÀPĂ.com. Masă de apă (I 1) formând un râu. – Din fr. ◊ Apà neagră = glaucom. lat. şi f.com. 2. Sursa: DEX '98 APATÍE s. ◊ Loc. 2002-05-31. ◊ Expr. (concr. lipsă de interes faţă de orice activitate şi faţă de lumea înconjurătoare. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.) Numele unui trib de indieni din Texas. – Din fr. A fi (toţi) o apă (şi un pământ) = a fi la fel. Ştie lecţia pe dinafară. s. m. care formează unul din învelişurile Pământului. adj. 2002-05-31. formând o parte integrală a teritoriului acestuia. neplăcută.m.) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător. -ce adj. apathie. ♦ (În concepţia filozofilor stoici antici) Ideal moral care constă în înăbuşirea oricărei pasiuni. -Ă. Mineral cristalizat. un lac. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. bandit. s. -Ă. s. ◊ Ape teritoriale = porţiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat. (Rar) Derbedeu. (Persoană) care nu are cetăţenia nici unui stat.

supliment la o publicaţie. a lua naştere.n. ♦ (La pl. ◊ Apă grea = combinaţie a oxigenului cu deuteriul. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. Intranz. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiţii nefavorabile. anexă. Denumire dată unor secreţii apoase ale corpului (lacrimi. şi: apendíce] – Din fr. Trimis de RACAI.cineva = a cunoaşte gândurile. care se prezintă ca o prelungire sau ca o completare a acestuia. (Despre publicaţii) A ieşi de sub tipar. 1. Apă de clor = soluţie folosită ca decolorant în industria textilă şi a hârtiei. vb. ◊ Expr. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 APETÍT. Sursa: DEX '98 . – Din fr. p. unde. Apă de var = soluţie cu proprietăţi antidiareice şi antiacide. Sursa: DEX '98 APELÁ. – Din fr. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale. sudoare etc. I. Apă de colonie. apelez. appendix. [Acc. III. 4. apár. Parte secundară a unui obiect. 2. appeler. apendice. dorinţă nestăpânită de a face ceva. farmaceutice. intenţiile sau dispoziţa cuiva. apetituri. A se arăta în faţa cuiva. cu o cerere. A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui. s. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja.) Valuri.1. de parfumerie etc. Apă deuterică = apă grea. oxigenat. a face să nu mai poată spune nimic. II. Adaos. Fig. Sursa: DEX '98 APĂREÁ.) Apă tare = acid azotic. 2003-09-30. 1. Sursa: DEX '98 APÉNDICE. în trecut) A introduce un apel (4). A se adresa cuiva cu o rugăminte. 2003-09-30. folosită în unele reactoare nucleare. vb. II. lat. a deveni vizibil cuiva.n. a cere concursul cuiva. s. – Lat. (Jur. 2003-09-30.). (La pl. Fig. 1. aqua. apparere (după părea). 3. (Franţuzism) Poftă de mâncare. salivă.) Element fonic suplimentar care însoţeşte articulaţia unui sunet.. Trimis de RACAI. Intranz. a lua (pentru cineva) un anumit aspect. Apă oxigenată v. appétit. a lăsa pe cineva în pace. 2. Mică prelungire a tubului intestinal. ♦ A se arăta (cuiva) sub o anumită înfăţişare. appendice. 2003-11-23. a se ivi. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat.com.A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. în partea de jos a cecului.: apáre vb. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult.] – Din lat. 2. [Var. Trimis de rscurt#scurtescu. (Fon. (Pop. 3. 2. – icis. ext.) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.

a se preocupa de cineva sau ceva. a înclina către ceva.ro. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat. (În expr.f. Sursa: DEX '98 APLECÁ. ♦ (Substantivat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. s. 2003-09-21.) A i se apleca = a căpăta o indigestie.. apocrifi. apocryphus. I. (Pop. lat. Trimis de RACAI. Sursa: DEX '98 APLANÁ. lat. a (se) pleca. – Din fr. obiect.com. înclinaţie pentru ceva. de a pune în practică. apidés. talent. Faptul de a aplica (1). 4. applicare. Acţiunea de a (se) apleca şi rezultatul ei.) A alăpta.) Familie de insecte himenoptere care cuprinde albinele şi bondarii. I. aplecări. 1.f.com. Tranz. Trimis de RACAI. 2003-09-30. 2003-09-30.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. a (se) înclina. 2002-05-27. 2002-11-22. a cărui autenticitate este îndoielnică. Sursa: DEX '98 APLECÁRE. s. n. Predispoziţie. – Din lat. 2001-10-03. – Din fr. (şi la sg. -e. application. Sursa: DEX '98 APOCRÍF. ♦ Fig. A face să dispară o neînţelegere. apexuri. p. a (se) îndoi. ◊ Ceea ce se aplică (1). aplanir. Trimis de RACAI. Capăt. apleca. Sursa: DEX '98 APÍDĂ. a-i veni greaţă. extremitate (ascuţită) a unui lucru. – Din fr. Sursa: DEX '98 APLICÁŢIE. 2003-09-30. (Astron. Refl. Tranz.. 3. şi refl. A face să-şi schimbe sau a-şi schimba poziţia (verticală) prin îndoire spre pământ. – Din fr. un conflict etc.f. aplicaţii. apex. – V. vb. Refl.) Punct de pe bolta cerească spre care se deplasează în aparenţă sistemul nostru solar. a (se) supune.) insectă care aparţine acestei familii. Trimis de thiess#nou. Fig. vocaţie pentru ceva. Trimis de cata#francu. 1. apléc. s. s. Faptul de a aplica (2). Aptitudine. A simţi atracţie.n.com. fig. Tranz. – Din apocryphe. 2. 2. apide. aplanez. înclinaţie. Fig. 3. 1. vb.ÁPEX. (La pl. -Ă. ext. lucru care rezultă din aplicarea aceasta. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . 2.

lat. aporétique. Dificultate de ordin raţional greu sau imposibil de rezolvat.f. Sursa: DLRC APOPLEXÍE. 2. Trimis de laurap#sdb. s. apostata . fr. Sursa: DEX '98 APOGÉU. adj. apostat. s.ro. adj. apostasía. – Din fr.com. (despre oameni) predispus la apoplexie. (Persoană) care a săvârşit o apostazie (1). 2003-10-27. şi s. răzvrătit. apogee. apoplectici. -ce. Revoltă. (Livr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Care are aspectul unei aporii. apostaţi. adj. -Ă . apostazii. – Din fr.m. 1. rebel. Sursa: DLRC APORÉTIC. 2003-10-27. Trimis de baron#seanet. apodictique. răzvrătire împotriva stăpânirii [Var: apostasíe s. 2003-10-01. Sursa: DEX '98 APOPLÉCTIC. renegare a unei doctrine sau concepţii. fr. datorată în special unei hemoragii cerebrale. 2.ro. apogée. Propriu apoplexiei.f. Trimis de baron#seanet.com. Sursa: DEX '98 APORÍE. s. 2003-10-01. apodicticus. adj.f. Pierdere bruscă a cunoştinţei şi a posibilităţii de mişcare. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen. care exclude posibilitatea unei opoziţii. 1.. -Ă. 2003-03-11. 2003-01-23. s. – Din fr. 2003-01-23. – Din ngr.) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene. Sursa: DEX '98 . apostasie. aporie. -Ă.] – Din ngr. demonstraţii etc. Trimis de mihvar#yahoo. (Despre judecăţi.APODÍCTIC.f.n. Trimis de MihaelaStan#k.ro. -Ă. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. – Din fr. aporía.ro. a unei acţiuni etc. Trimis de mihvar#yahoo. Trimis de MihaelaStan#k.f. p. -te. apoplexii. de aporie. 2002-05-27. Sursa: DEX '98 APOSTÁT. apodictici. aporii. aporetici. lat. s.ro.com. -e.-ce. Sursa: DEX '98 APOSTAZÍE. ext. Renunţare publică la o anumită credinţă religioasă.

Adept şi propagator înflăcărat al unei idei. 2003-09-30. appositio.f. – Din fr.: -si-o-] – Cuv. Sursa: DEX '98 APOSTROFÁ. adj.n.: -ri-o-] – Din fr. plin de însufleţire. (Gram. Cunoştinţe aposteriori. Trimis de mihvar#yahoo.) Depunere de celuloză în membrana celulei.m. cuprinzând fapte atribuite Apostolilor (I 1) şi scrisorile lor adresate diferitelor persoane şi comunităţi. ♦ Misionar creştin de la începutul creştinismului. Sursa: DEX '98 APOZÍŢIE. – Din sl. II.. I. 1. Sursa: DEX '98 APOSTERIORÍSM s. 2003-08-07. Sursa: DEX '98 APPASSIONÁTO adv.com.) Bazat pe experienţă. 1. Tranz. I. apostolŭ. apostropher. Trimis de thiess#nou. apoziţii. apostériorisme. Sursa: DEX '98 . a mustra pe cineva (cu ton aspru). apostrofez. [Pr.APOSTERIÓRI adv.n. – Din fr.) Atribut care se află pe acelaşi plan cu cuvântul determinat( de obicei în cazul nominativ). Trimis de RACAI. 2003-10-27. Trimis de mihvar#yahoo. 2003-09-30. – V. 2003-10-27. lat. (I) apostoli. Sursa: DEX '98 APRÍNS1 s. (Med. Trimis de mihvar#yahoo. vb. aprinde. [Pr: -ri-o-] – Din lat. Invar. – onis. 2. (Fil. (În religia creştină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos. (La sg. Concepţie filosofică potrivit căreia toate cunoştinţele se capătă prin experienţă individuală. apposition. 2. 2003-09-30. [Pr. Trimis de RACAI. s. 2003-10-27. dobândit în urma experienţei.ro. a posteriori. al unei doctrine etc. A adresa cuiva o mustrare (violentă). Trimis de RACAI.com. it. (Indică modul de execuţie a unei compoziţii muzicale) Cu pasiune.) Carte de ritual creştin.com. Faptul de a (se) aprinde. Sursa: DEX '98 APOSTOL. s.

cereale etc. aprofunda.n. aprofundaţi. 2. 5. care reprezintă rezultatul unei cercetări profunde. Sursa: DEX '98 .: -pri-o-] – Din germ. 2003-09-30.com. violent. independent de experienţă. 2003-09-30. (Fil. -se. Trimis de cata#francu. Fig. aprób. Trimis de RACAI. -ce. 2002-10-02. cuiva.com. (Despre fân. s.APRÍNS2. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Anterior experienţei. -Ă. apriorisme. [Var. ♦ Îmbujorat. Sursa: DEX '98 A PRIÓRI adv. bine că mi-am adus aminte. Sursa: DEX '98 APRIÓRIC. Aluzie (adesea răutăcioasă) la adresa cuiva. 2003-09-30. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) În mod aprioric. Cercetat în amănunt. S. adj. ♦ Fig. Sursa: DEX '98 APRIORÍSM s. roşu (la faţă). [Pr. 4. Ochi aprinşi. adj. aprinde. Strălucitor.: -pri-o-] – Din germ.: apropóu s. alterat. à-propos. a priori.) Încins2. propunerea etc. -Ă. (Despre foc) Care arde. [Pr. Apriorismus. (Despre o sursă de lumină) Care luminează.: -pri-o-] – Din lat. adj. 1. [Pr. ars. a fi de aceeaşi părere cu cineva. Sursa: DEX '98 APROPÓ (1) adv. 2001-10-03. – V. Adv. ext. – Din lat. 3.] – Din fr. – V. -te. o părere. bazat numai pe raţiune. apriorisch. (2) apropouri. 1. approbare. a cuiva. Sursa: DEX '98 APROFUNDÁT. (Despre oameni şi manifestările lor) Pasionat. vb. I. propunere făcută cuiva pe ocolite. înflăcărat. apriorici. (Fil. Încins2. (despre obiecte) de o culoare vie.n. Trimis de RACAI. o propunere etc. 2. Tranz. înfierbântat. A încuviinţa o acţiune. -Ă.n. a rezolva în mod favorabil cererea. p. fr. ♦ (Despre culori) Puternic. 2002-10-02. Sursa: DEX '98 APROBÁ.com. Concepţie filozofică potrivit căreia ar exista cunoştinţe apriorice.n. Trimis de RACAI. aprinşi.. Fiindcă a venit vorba (de asta). 2002-10-02.com.

APROXIMÁ.f. Sursa: DEX '98 APSÍDĂ apside. Faptul de a (se) apuca. (Geol. Trimis de baron#seanet. – Din lat. -Ă. apucaţi. – V. adj. apsida. Însuşire psihică individuală care condiţionează îndeplinirea în bune condiţii a unei munci. (persoană) care se enervează repede. 2003-01-12. înclinaţie. approximare. lat. fr. Trimis de baron#seanet. -inis.n. despre copii) Bolnav de colici. 2003-09-30. Acţiunea de a (se) apuca. s.n. 2003-01-27. apucări.) 1.ro. aptitudo. Fiecare din cele două puncte extreme ale axei mari a orbitei pe care un corp ceresc o descrie în jurul altuia – Din fr. Sursa: DEX '98 .f. Sursa: DEX '98 APTITÚDINE. 2003-09-30. Tranz. I. -e. care se manifestă cu violenţă. p. ext. 2003-09-30. aptitude. a unei acţiuni. Sursa: DEX '98 ARABABÚRĂ. s.f. s. ♦ (Pop. Sursa: DEX '98 APUCÁRE. Trimis de gall#fx. Sursa: DEX '98 APUCÁT2. – Din lat. vb. -te. Care aparţine apţianului (1). Sursa: DEX '98 APŢIÁN. s. apuca.. apuca.f. 2003-09-30. -Ă apţieni. 2003-09-30. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată). Ultimul etaj al cretacicului inferior. adj. s. apside. – V. dar2. – V. arababuri. 2. aptien. aptitudini. Adj. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. [Pr. aproximez. Trimis de RACAI.| -ţi-an] – Din fr. apuca. Trimis de RACAI. privitor la apţian.ro. V. Sursa: DEX '98 APUCÁT1 s. aplicaţie. S. Trimis de RACAI. adesea substantivat) (Om) chinuit de diavol.n.ro. (În superstiţii. harababură. 2002-06-30..

) 1. Sursa: DEX '98 ARAGÁZ. Sursa: DEX '98 ARAHNOÍDĂ. arahnoidite. (Pop.R . p. 2002-06-30. s.com.: -noi] – Din fr. om cu pielea şi părul de culoare neagră.: hărăcí.f. arahnide. 2001-08-29.ro.m. gener. Sursa: DEX '98 ARAHNÍDĂ. s. arachnoïdite.m. s. 2001-08-29. arap. [Var. A pune pe araci viţa de vie sau alte plante agăţătoare.f.com.] – Din ngr. [Var. Par lung care serveşte la susţinerea viţei de vie şi a altor plante agăţătoare.n. Boală care constă în inflamarea arahnoidei. 2002-06-30.) Membrana mijlocie care înveleşte creierul şi măduva spinării. Alună americană. Sursa: DEX '98 ARĂCÍ. araci. – Din fr. 2002-12-05.ro. 2. arahide. Trimis de cata#francu. harág s. [Var. vb. [Pr. 2001-08-29. s. 1. 2002-06-30. IV. arachnide. – A .f. Trimis de cata#francu. Gaz lichefiat conţinând 90 b u t a n .) animal care face parte din această clasă. p ă s t r a t s u b presiune în butelii speciale şi folosit drept combustibil p e n t r u u z c a s n i c . arachnoïde. s. Trimis de gall#fx.ro. 2001-08-29. Trimis de cata#francu. Trimis de gall#fx. Sursa: DEX '98 ARAHÍDĂ. Sursa: DEX '98 ARÁP. arahnoide. Persoană care face parte dintr-o populaţie africană negroidă. – Din fr. hărăgí vb.m. 2. cu corpul format dintr-un cefalotorace cu şase perechi de apendice şi din abdomen. haráki.: haráp s. Arab. s. Sursa: DEX '98 ARAHNOIDÍTĂ.f. IV] – Din arac. arapi.com. (şi la sg. Trimis de cata#francu. (La pl. [=A s t r a R o m â n ă ] + g a z . s. (2) aragazuri.] – Din bg.com. Trimis de gall#fx.) Clasă de animale din încrengătura artropodelor. Tranz.ARÁC. Sursa: DEX '98 . Trimis de cata#francu. – Din fr.com. arachide. (Anat. M a ş i n ă d e g ă t i t s a u r e ş o u c a r e f o l o s e ş t e a c e s t c o m b u s t i b i l .: harác.m. arăcesc.

ro. arat1. un pavilion pe o clădire. al cărei fruct sferic. 1. ◊ Compuse: arbore-de-cacao = plantă lemnoasă specifică zonei tropicale. restr. hărăgít s. – Ara + suf. 2003-09-30. – Din fr. [Var. Sursa: DEX '98 ARBORÁ. s. vedenie. pe catargul unei nave etc. Africii şi Asiei. – V. 2003-09-30. Persoană. pom. arbore-de-cafea = plantă lemnoasă din regiunile calde ale Americii Latine. Trimis de RACAI. stafie. Halucinaţie. din scoarţa căreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis). 1. Trimis de RACAI. A soluţiona un litigiu în calitate de arbitru. A conduce desfăşurarea unei competiţii sportive. ♦ (Concr. Nume generic pentru orice plantă cu trunchi înalt şi puternic. 2003-09-30. arbitrer. 3. 1. organizaţie instanţă aleasă sau desemnată pentru cercetarea şi rezolvarea unui litigiu. fantomă. arborer. Sursa: DEX '98 ÁRBORE. Faptul de a arăci. arăta. arborez vb. Tranz. 1. copac.m.n. vb. Tranz. Sursa: DEX '98 ARBÍTRU. cultivată pentru seminţele ei comestibile (Coffea arabica). 2. lemnos şi cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană. s. Trimis de RACAI. cu gust de pâine. 2003-09-30.) Monstru. se consumă fiert sau copt (Artocarpus incisa). arbore-de-cauciuc = plantă lemnoasă originară din America de Sud. arbitre. arbore-de-pâine = plantă lemnoasă cu tulpina înaltă şi foarte groasă. 2002-06-30. – Din fr. Sursa: DEX '98 ARĂTÚRĂ. Acţiunea de a ara. arături. s. I. Fig. cultivată pentru seminţele ei comestibile (Theobroma cacao).: hărăcít. 2. Trimis de RACAI.f. 1.] – V. arăci. A monta catargele unei nave. A înălţa un steag.f. Pământ arat. arborele-vieţii = a) . 1. 2. Persoană însărcinată să conducă desfăşurarea unei competiţii sportive.ARĂCÍT s. arătări. 2. – Din fr. Trimis de gall#fx. ♦ Persoană foarte slabă. arbitri. arbitrez. A se comporta sau a se îmbrăca cu ostentaţie. Sursa: DEX '98 ARĂTÁRE. 2. I. Sursa: DEX '98 ARBITRÁ. p.m. 2003-09-30. Trimis de RACAI. s. Acţiunea de a (se) arăta şi rezultatul ei.n. arbori. -ătură.

V. solzoase. ♦ Arbore genealogic = reprezentare grafică( de obicei sub forma unui copac cu ramuri) înfăţişând filiaţia şi gradul de înrudire ale membrilor unei familii( aristocratice). V. 4. 2002-06-30. Sursa: DEX '98 ARÉCI interj. Trimis de gall#fx.m. -te s. Sursa: DEX '98 ARBÚST. Trimis de RACAI. 3. ◊ Arca lui Noe = corabia miticului Noe. care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă şi nu formează o coroană distinctă. cu frunze mici. Sursa: DEX '98 . şi f.ro. 2003-09-30. Trimis de RACAI.arbore decorativ originar din Extremul Orient. 2003-09-30. s. -Ă.com. Sursa: DEX '98 ÁRCĂ s.m.m. arbuste. s. creşterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria stăpânului. arbuzării. Sursa: DEX '98 ARBÚZ. [Var. tuia (Thuja orientalis). s. V.m.f. Trimis de gall#fx. în sintagma) Arbore mic = trinchet. (Rar) Corabie. arbuşti. b) fig.f. arbuji. Sursa: DEX '98 ARGÁT. 2003-09-30. (Mar.ro.f. ngr. fig.] – Lat. arfe. lat. argaţi. Plantă lemnoasă mai mică decât arborele. 2002-06-30. îngrămădire eterogenă de oameni şi de animale. Trimis de gall#fx. Trimis de gall#fx. schemă reprezentând evoluţia omului de-a lungul vieţii sale. 2002-06-30. Sursa: DEX '98 ARBUZĂRÍE. -Din fr. (Rar la f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. arbustum. Trimis de RACAI. (Rar) Catarg. – Din bg.) Servitor.ro. Organ de maşină care primeşte şi transmite o mişcare prin rotaţia în jurul axei sale.: árbor s. argátis. hareci. 2002-06-30. slugă angajată( în trecut) pentru muncile agricole. -is.. 2002-06-26.. s. harbuzărie. arbor. – Din it. harbuz.ro. înalt şi foarte rămuros. arca. V. Sursa: DEX '98 ÁRFĂ. argat. lat. harpă.

n.). [Pr. lat. Trimis de mihvar#yahoo. (Biol. adj. 2003-01-21. Sursa: DEX '98 . 2. lat. Trimis de baron#seanet. archétype.: -ha-i-] – Din arhaic. limbii etc. Sursa: DLRC ARGUŢÍE s. tip iniţial după care se călăuzeşte cineva. Trimis de baron#seanet. -ce. 2003-07-11. argutie.n. construcţii etc.f.ARGINÁZĂ. [Pron. 2003-01-21. archaïque. – Din fr. pentru a nu fi înţelese de restul societăţii. 2003-01-21. 2003-01-21.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesmnificative sau nesigure. arhaizez. 2003-11-17..n. (Livr. expresii. ieşit de mult din uz.ro. Sursa: DEX '98 ARHILÓC. – Din fr. vb.) = vers format din şapte sau din trei picioare. – Din fr. 1. Arhiloc. arginase. I. pr. Model. s. s. Limbaj convenţional al anumitor categorii sociale. Trimis de baron#seanet. care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite. adj. Tranz. Roci arhaice.) Enzimă solubilă conţiuntă în cantitate mare in ficatul mamiferelor.n. argutia.n. argouri. Trimis de baron#seanet. S. Sursa: DEX '98 ARHETÍP. arhaici.) Foarte vechi.. (În sintagma) Vers arhiloc (şi substantivat. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului. – Din n. subtilitate exagerată în argumentare.ro. arhetipuri. (în special) manuscris original al unei opere. Sursa: DEX '98 ARGÓU. s.ro. s. Trimis de MihaelaStan#k. Sursa: DEX '98 ARHÁIC. Sursa: DEX '98 ARHAIZÁ. privitor la arhaic. archetypum. s. Adj. ♦ (Despre cuvinte. -Ă.com.: -ha-ic] – Din fr. Trimis de RACAI.f. 2003-09-30. ♦ (Adjectival) Care aparţine arhaicului (2). Cea mai veche eră geologică.. arhilocuri.ro. Care aparţine sau este caracteristic unor vremuri extrem de îndepărtate din trecut.ro.

arinişti. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale. 2002-07-09. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. ariniş. Călugăr care are în grijă arhondaricul şi care primeşte oaspeţii mânăstirii. lat.] – Arin + suf. 2002-07-09. árhon.: anín s. arini. Trimis de ana_zecheru#yahoo. dinţate.ro.ro.com. Sursa: DEX '98 ÁRHON s.] – Arin + suf. arhon. persoană care avea acest titlu.f. arhondáris.m. s. Arinişte. s. şi cu flori verzui-roşiatice. – Din fr. *alninus (<alnus). Trimis de baron#seanet.m. arinişuri.m. Sursa: DEX '98 ARÍN. 2002-07-09. Sursa: DEX '98 ARINÍŞ. s. – Din fr. Trimis de baron#seanet. arhondari. grupate în amenţi (Alnus). archonte. : anínişte s. -iş. -ntis.n. Trimis de baron#seanet. arhitrave. s. (Înv. architrave.m v. – Din ngr.n. şi ariníşe.f. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Acc.ARHITRÁVĂ. 2003-01-21. : aniníş s.com. Sursa: DEX '98 ÁRHONDA s. Sursa: DEX '98 ARHONDÁR. Sursa: DEX '98 ARINÍŞTE. 2003-01-21. [Var. 2003-01-21.m. Element de construcţie (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului şi care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. archon. Sursa: DEX '98 . Trimis de baron#seanet. s. árhondas. 2002-07-09.m. 2003-01-21. – Var.: árhonda s. Sursa: DEX '98 ARHÓNTE. Pădurice de arini.ro.com. -işte.) Titlu de politeţe cu care se adresa cineva unui boier.] – Din ngr. [Var.com.ro.m. Titlu dat magistraţilor care conduceau republica ateniană antică. Trimis de ana_zecheru#yahoo. arhonţi. [Var.] – Probabil lat.

1. p. – Din fr. Trimis de baron#seanet. dintr-o operetă etc. cu aplicarea pedepselor croporale şi cu aducerea la &#xee. 2002-06-30. Sursa: DEX '98 ARMĂŞÉL. în Ţara Românească şi Moldova) Dregător domnesc. – Din fr.ARIÓSO s. aristocratique. s. -ce. adj. [Var. (În sintagma) De-a armaşul = numele unui joc de copii în care un participant aplică celorlalţi lovituri la palmă cu o batistă ^nnodată.) harmăsár s. 1. aritmetici.m. execută mecanic ariile înregistrate pe cilndri sau pe discuri.] – Lat.m. Sursa: DEX '98 ARMÁŞ. 2003-01-22. 2003-01-21. Cal mascul necastrat. [equus] admissarius. lat.ro. S. adj. Trimis de baron#seanet. s. Sursa: DEX '98 ARMĂSÁR.. 2003-01-21. aristocratici.ro. s. aristoane. iute.: -ri-o-] – Din it. aristocrat.M. care suflă dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. Care aparţine aristocraţiei. armăsari. Slujbaş al armaşului. armăşei. 2003-10-26. Trimis de baron#seanet. înrudit cu aria3 şi cu recitativul. armaşi. arithmetique. 2003-01-21.f. -Ă. arioso. acţionat cu o manivelă. -aş. 2. 2003-01-22. ext. Trimis de baron#seanet. Trimis de RACAI. ariston. (În evul mediu. -Ă. Trimis de C. s.n. Aparat muzical care. Fragment dintr-o operă. Sursa: DEX '98 ARITMETIC. s. însărcinat cu paza temniţelor.: (reg. – Armă + suf.n. – Din fr.m. Care aparţine aritmeticii (1).ndeplinire a pedepselor capitale. propriu aristocraţiei.ro. -ce.n.ro. – Din fr. cal falnic.m. -el. [Pr. Sursa: DEX '98 ARISTOCRÁTIC. Sursa: DEX '98 . arithmeticus. Sursa: DEX '98 ARMATÁN s. 2003-09-30. 2. – Armaş + suf. Sursa: DEX '98 ARISTÓN. Trimis de baron#seanet. Trimis de gall#fx.. Parte a matematicii care se ocupă cu proprietăţile elementare ale numerelor raţionale ♦ Manual de aritmetică (1). Vânt fierbinte şi uscat. mândru. Adj.f. harmattan. privitor la aritmetică.ro.ro.

s. arpentori. Tehnica măsusării pe teren a parcelelor cadastrale.m. Sursa: DEX '98 ARPAGÓN. ♦ (Substantivat. adj. harpagon. Sursa: DEX '98 AROMẤN. harpă. vb.ro. Din fr.ARMISTÍŢIU.. aromatizare. V. 2003-01-22. I. Trimis de RACAI. aromatiser. aromânesc.f. 2002-06-30. romanus). Trimis de gall#fx. -ă. arpenteur. S. s. – Din fr. Suspendare temporară a acţiunilor militare în urma unui acord încheiat între părţile beligerante. Trimis de baron#seanet. care vorbeşte dialectul aromân.m.. şi f.ro.] – Din armân (moştenit din lat. 2003-09-30. 2. 1. şi f. Adj. (Metodă de) întocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de măsurat lungimi. Care aparţine aromânilor(1). s. s. 1. armistice. 2003-01-22.. Sursa: DEX '98 ARPENTÁJ. 2002-06-30. Trimis de C. s. arpentage. modificat după român. – Din fr.m. – Din fr. Trimis de baron#seanet. adj. Specialist în arpentaj. Sursa: DEX '98 ARPENTÓR. aromâni.ro. 2. Trimis de RACAI. Trimis de gall#fx. f. care trăieşte în sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir şi Macedonia). arpe. 2003-09-30. Sursa: DEX '98 .: armấn.) Idiomul aromânilor.m. armistiţii. A obţine (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică. -Ă.ro. Tranz. V. s. A da un miros sau un gust plăcut unei substanţe cu ajutorul aromatelor1. 1. privitor la aromâni. aromatizez. Persoană care face parte dintr-o ramură a poporului român. [Var.m. 2. 2003-08-21.M. şi f. -e. lat.n. Sursa: DEX '98 ÁRPĂ.n. arpagoni. s. Sursa: DEX '98 AROMATIZÁ.

m. ◊ Expr. arte.ro. Articol-program = articol care cuprinde concepţia generală şi programul de activitate al unei publicaţii periodice la începutul apariţiei sale. un cuvânt cu ajutorul organelor de vorbire. De artă = artistic. Trimis de RACAI. (La pl. 2003-09-30. arşice. folosit la un joc de copii. 2003-01-22. lat. la picioare (de dinapoi ale) mieilor şi caprelor. 2. deasupra copitelor. economică. 1. – Din fr. Trimis de baron#seanet. ♦ Îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştinţe. articole. s.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arşice (1). Diviziune într-un document oficial. ♦ Diviziune într-un buget. a rosti un sunet. os al articulaţiei genunchiului. [Var. Trimis de RACAI. Tranz.n. A se lega prin articulaţii.ro.] – Din tc. arşini. care conţine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli. articulare. Tranz. 2. Din rus.) care aparţin acestei activităţi.f. marcată de obicei printr-un număr de ordine sau printr-o literă. aşık. – Din fr. Îndemânare deosebită într-o activitate. totalitatea operelor (dintr-o epocă.f. ştiinţifică etc. vb. s. 3. 1. lat. 1. ars. article. ◊ Articol de fond = articol care exprimă punctul de vedere al redacţiei unei publicaţii periodice în cele mai importante probleme ale actualităţii. dintr-o ţară etc. ◊ Loc. Expunere scrisă (de proporţii mai reduse) cu caracter publicistic. – Din fr. Os al articulaţiei piciorului. 2. Refl. lat. Sursa: DEX '98 . a adăuga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. (Fam. egală cu 0.: arşícă s. 2. Sursa: DEX '98 ARTICULÁ. pricepere. la vite. pe o temă politică. 4. art.) De amorul (sau de dragul) artei = în mod dezinteresat. Veche unitate de mšură pentru lungime. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific. A pune. Trimis de thiess#nou. 2003-09-30. articulus.n. 3. articulez. Sursa: DEX '98 ARTÍCOL. Trimis de RACAI. I. Sursa: DEX '98 ÁRTĂ.. Parte de vorbire flexibilă care individualizează substantivul. s. Obiect care se vinde în comerţ. s. Sursa: DEX '98 ARŞÍN. 1. 2003-08-12. arşin. măiestrie. adjectivul sau (mai rar) alte părţi de vorbire şi care marchează diverse funcţii gramaticale ale cuvintelor pe care le însoţeşte.711 m. -tis. într-un plan financiar etc. adj.ARŞÍC. A pronunţa. 2003-09-30. articuler.

. 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc întărit. 2003-09-30. 2002-11-12. adj. -Ă. assalto. Sursa: DEX '98 . – Din it. 2. A da asalt = a ataca. a năvăli. 2002-06-30. ◊ Expr. adj. parte a armatei care mânuieşte acest material. s. 2003-09-30.m. Sursa: DEX '98 ARŢĂGÓS. (Înv. harcag. artose.] – Din ngr. care nu este natural. Sursa: DEX '98 ÁRTOS. ♦ (Fig. Asaltul împotriva analfabetismului.) Acţiune sau luptă hotărâtă. -oase. Trimis de RACAI.] – Arţag + suf. Trimis de gall#fx. [Var. 3.: alvanít. lat.m. 1. şi fam. Care imită un produs al naturii. -ă s.) Pornire spre ceartă. – Din fr. -oásă. Ansamblu de arme de foc (cu accesorii) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanţă.: harţág s. 2003-01-22.: (reg. [Var. [Var. arvanítis. Trimis de baron#seanet.) Albanez.ro.) harţăgós. şi care serveşte la împărtăşanie. Trimis de RACAI. pentru a fi binecuvântată de preot. – Din ngr. întrecere de floretă. (Pop. artificios. 2. arţaguri. s. s. adj. -oásă adj.f. artilerii. [Pr. artificiel. s.com. rus. asalturi. a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistenţa inamicului. Luptă. -e. (Pop.ARTIFICIÁL. Clasificare artificială. arbitrare. ◊ Loc. -Ă. chef de ceartă. -os.n. factice. şi fam. (Adesea adverbial) Care este făcut după criterii subiective. arţăgoşi. A lua cu asalt = a cuceri printr-un atac hotărâtor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. prefăcut.: -ci-al] – Din fr. 2003-09-30. 2002-06-30.ro.ro.n. Sursa: DEX '98 ASÁLT. Sursa: DEX '98 ARTILÉRIE. adj.) Certăreţ. s. contrafăcut.] – Din magh. vb. hărţăgós.n. Trimis de RACAI. exerciţiu.n. Sursa: DEX '98 ARVANÍT. arvaniţi. artificialis. -te. Sursa: DEX '98 ARŢÁG. Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente. ártos. artillerie. şi f. Trimis de gall#fx. -OÁSĂ.. şi f. artilleriia. Nesincer. artificiali.

Sursa: DEX '98 ASCÍDIE. – Din fr. ascendens. vb.) Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior. a redresa.).. Care urcă. – Din fr.f. un obiectiv pentru a-l cuceri. azbest. 2003-09-30. s. 2003-01-22. 2003-09-30. ♦ Fig. Trimis de RACAI. Persoană care omoară premeditat pe cineva.f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generaţie anterioară. 1. ♦ (Fig. cu cereri etc. -Ă. s. Sursa: DEX '98 ASASÍN. vb. 2003-01-22. ascendenţi. I. assassin. I.) A îmbunătăţi. ♦ P. Sursa: DEX '98 ASAMBLÁ.) animal din această clasă.ro. (La pl.ro. germ. assaltare. ale unui sistem. adj. asanez. vb. s. 2003-09-30. Tranz. ascidii.m.. I. asaltez. A ataca decisiv un loc întărit. assanieren. „asupra”) Autoritate morală. -Ă. -e. ascendant. v. A seca (o apă stătătoare). ◊ Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinţi. a fixa. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. de la nepoţi la bunici etc. adj. 2003-09-30. S. ascidie. Trimis de RACAI. Tranz. Sursa: DEX '98 ASCENDÉNT. de salubritate sau estetice) prin lucrări hidrotehnice executate pe spaţii întinse.f. cu corpul în formă de sac. Tranz. de la simplu la complex etc.) Clasă de animale marine inferioare. Trimis de baron#seanet. – Din lat. prep. asasini. 2003-09-30. asamblez. suitor. – Din fr. A înlătura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice. fr. 3. Sursa: DEX '98 ASBÉST s. assembler.n. 2.. s.n. A copleşi cu rugăminţi. assainir. -te. – ntis. Trimis de RACAI. S. Sursa: DEX '98 . (Cu determinări introduse p.ASALTÁ. – Din it. (şi la sg. subst. ♦ (Fig. Trimis de baron#seanet. Sursa: DEX '98 ASANÁ. ucigaş. mecanisme etc. ext. A reuni.m. a îmbina două sau mai multe piese. – Din fr. cu caracter progresiv.

2. asclepiadeus. Faptul de a fi ascuţit. Sursa: DEX '98 ASCLEPIÁD. 2003-09-30.ro.ro.. ◊ Stare de asediu = regim instituit în unele state.) Corespondenţă între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant.m. – Din fr. 2003-01-22.f. care constă în suspendarea libertăţilor democratice şi în acordarea unor drepturi speciale poliţiei. Cu ascuţime = hotărât. vb. Trimis de RACAI. Faptul de a (se) asemăna. – Ă. assediare. Încercuire şi atacare cu forţe armate a unui loc întărit. – Din it. 1. 2003-01-22. alcătuit dintr-un spondeu (sau troheu). pentru a-l cuceri. asemăna. acuitate. Agerime (a minţii). – Din fr. adv. analogie. Trimis de RACAI. Trimis de baron#seanet. Trimis de baron#seanet. similitudine. s. ascite. ascitici.n. perspicacitate.) = vers din metrica antică. ♦ (Mat. incomparabil. la fel (cu cineva sau cu ceva). Tranz. asedii. După chipul şi asemănarea cuiva = întocmai. ferm. Sursa: DEX '98 ASÉDIU. – V. asclepiade. – Ascuţi + suf. Adj. 2003-09-30. 2003-01-22. adj. de obicei seros. -ce. asclépiade. adj. Sursa: DEX '98 ASEDIÁ. I. A supune unui asediu o cetate sau un loc întărit. Fără asemănare = extraordinar. lat. s. Care aparţine ascitei. -ime. Fig. adv. ◊ Loc. asemănări. [Pr.. ◊ Loc. m. şi f. pătrundere. Trimis de baron#seanet. s.: -dia] – Din it. ◊ Loc.. Sursa: DEX '98 ASCUŢÍME s.) Acumulare de lichid. adj. ascitique. Adj. în peritoneu. Trimis de RACAI. 1. [Pr.f. Sursa: DEX '98 ASEMĂNÁRE. leit. doi (sau trei) coriambi şi un iamb. (Med. Sursa: DEX '98 ASCÍTIC. 2003-09-30.ASCÍTĂ s.: -pi-ad] – Din fr.m. care se referă la ascită. adv.ro. Trimis de RACAI. 2003-09-30. în împrejurări considerate drept excepţionale. Sursa: DEX '98 . asediez. 2. (În sintagma) Vers asclepiad (şi substantivat. s. şi f. assedio. armatei etc.f. (Persoană) care este bolnavă de ascită.

. 2. Adj. mai.ro. 1. asertorici.f. s.. Judecată asertorică. s.ro. [Pr. -ce s.(Fil. aserţiuni.m. 2003-01-22. afirmaţie.m. [Pr. 2003-09-30. (Livr. întrebuinţat mai ales la pavarea drumurilor. Sursa: DEX '98 ASERŢIÚNE.) A face să capete sau a căpăta caracterele unei consoane africate. Sursa: DEX '98 ASERTÓRIC. adj. O asemenea problemă. -Ă. s. Pe lângă aceasta. asphalte. assertorique. 2002-12-04. asiatique. 2. Adv. asémene.) Care are caracterul unei aserţiuni. vb. adv.. Trimis de laurap#sdb.: (reg. – Din fr. -e. (Fon. asiaticus. încă. assimile.: -ţi-u-] – Din fr. -Ă. p. Rocă sedimentară. I. Sursa: DEX '98 ASERTÍV. – Din fr. Tranz. s.) asémeni. Sursa: DEX '98 ASIÁTIC. 3 asibilează. asfalturi.. Tot aşa. atare.gener. 2002-11-18. 1. adj. spec. aşijderea.ro. invar. assertif. brună-neagră. 2002-11-18. adj. lat. Trimis de baron#seanet. 2003-09-30. asertivi.) Enunţ care este dat ca adevărat. invar. formată prin bituminizarea unor substanţe organice sau prin oxidarea şi polimerizarea petrolului. şi refl. pers..).com. assertio. (despre figuri geometrice) = care au unghiurile corespunzătoare egale şi laturile corespunzătoare proporţionale. Care aparţine Asiei sau populaţiei ei. Trimis de cata#francu. lat. [Var. II. aşa. Amestec de bitum cu materiale minerale. 2. 1. Trimis de RACAI. I. Sursa: DEX '98 ASIBILÁ. Trimis de laurap#sdb. ♦ Drum. invar.f.ro. Sursa: DEX '98 ASFÁLT. asertoric. asémine adj. deopotrivă (de..n.ASÉMENEA adj. Trimis de laurap#sdb. -ce.f. Adj.. în acelaşi fel. Care este astfel (de. Asemănător..: -si-a-] – Din fr. asiatici.] – Lat. 1. 2. privitor la Asia sau la populaţia ei. loc asfaltat. Trimis de RACAI. -Ă. – Din fr.). – Din fr. adv.. -onis. care exprimă o situaţie de fapt. assibiler. Sursa: DEX '98 . assertion. 2002-11-18. Persoană care face parte din una dintre populaţiile de bază ale Asiei sau care este originară din Asia. S.) Cu caracter de aserţiune. (Fil.

2003-09-30. Sursa: DEX '98 . A se uni. s.ro. Sursa: DEX '98 ASÍZĂ.n.m. care alcătuiesc zidăria unei construcţii. V. Trimis de baron#seanet.] – Din lat. asociez. associare. [Pr. Intranz. A fi de faţă. Sursa: DEX '98 ASOCIÁT. -Ă.ro..m.: asíndeton s.ro. şi tranz. – Din fr. [Var. a lua parte (la... – Din fr. Fiecare dintre straturile orizontale de cărămidă. 1. 2003-01-22. lat. fr. asyndetus. asist.: -ci-a] – Din fr. A sta lângă cineva pentru a-l ajuta. Sursa: DEX '98 ASISTÁ. hasmaţuchi. 2003-01-22.).f. Tranz.m. piatră etc. Trimis de RACAI. 2. Trimis de RACAI. pentru a-l apăra etc. V.n. associer. Refl. I.f.: -ciat] – V. (Persoană) care s-a unit cu alta (sau cu altele) pentru atingerea unui scop comun. -te s. Sursa: DEX '98 ASMĂŢÚI s. Trimis de gall#fx. 2003-09-30. asize. Trimis de RACAI. asyndéte. Sursa: DEX '98 ASMAŢÚCHI s. vb. A lua parte sau a face să ia parte. asyndeton. (persoană) care face parte dintr-o asociaţie. vb. asocia. la o acţiune.ro. adj.n. la o iniţiativă etc. 2002-06-30. Figură de stil constând în suprimarea conjuncţiilor (copulative).ASINDÉT s. [Pr. 2002-06-30. s.. a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun.. s. 2003-09-30. împreună cu alţii. asociaţi. assise Trimis de baron#seanet. hasmaţuchi. Trimis de gall#fx. Sursa: DEX '98 ASÍNDETON. assister. asindet. Trimis de baron#seanet. I. ♦ Refl. v. 2003-01-22. Sursa: DEX '98 ASOCIÁ.ro.

s. [Var. adj.m. s. astérie. s. 2003-09-30.) stâmpărá. legătură între reprezentări. (Sunet) pronunţat cu aspiraţie (2). aspirări.f. aspira. de stele etc. Trimis de baron#seanet. Asociaţie moleculară. association. – Din astigmatism. Sursa: DEX '98 ASPRÉTE. 2003-09-30. – V. -ce. 2. – V. I. aspiraţi. 2003-09-30. 1. Trimis de RACAI. idei etc. aspru2. (Zool. asterii s. Peşte cenuşiu-brun. Sursa: DEX '98 ASPIRÁRE. aspira. A scădea sau a face să scadă (în intensitate).f.m. A (se) linişti..: -ci-a-] – Din fr.. 2003-01-23. şi tranz. Sursa: DEX '98 . 2003-01-23. astâmpăr. 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale.f. Trimis de RACAI. Trimis de RACAI. idei etc. – Din fr. I. apariţia unei reprezentări atrăgând în conştiinţă o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior. astigmatici. Sursa: DEX '98 ASTÂMPĂRÁ. aspreţi. Trimis de RACAI. 2003-05-28. a (se) potoli. aspiraţie. 1. 1. Sursa: DEX '98 ASTIGMÁTIC. s. acoperit cu solzi aspri şi mărunţi (Romanichthys valsanicola). a (se) cuminţi. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viaţă. adj. cu însuşiri comune. a (se) calma. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun şi organizată pe baza unui statut.f.com.m. -Ă. 2003-09-30. 3.] – Din lat. [Pr. -te. Acţiunea de a aspira şi rezultatul ei. Adj. Sursa: DEX '98 ASPIRÁT. şi f.ro. asociaţii. – Din.ASOCIÁŢIE. -Ă. (Persoană) care suferă de astigmatism. vb. s. s. (Despre o imagine) Care e deformată datorită astigmatismului. 2. Refl. vb.: (pop. Trimis de baron#seanet. mic. a înceta sau a face să înceteze. Grupare de molecule. *ex-temperare.) Stea-de-mare. Adj. a (se) domoli. pe baza acestei proprietăţi.ro. Sursa: DEX '98 ASTÉRIE. şi f. 2..

I. Sursa: DEX '98 ASTRÁL.. A închide. asthmaticus.n. astronave.com. (Fam. Sursa: DEX '98 ÁSTRU. 2003-09-30. astralis. adj. Trimis de RACAI. Adj. astup. -e. a înfunda o gaură. 2003-09-30. Aberaţie a unui sistem optic.ASTIGMATÍSM s. Trimis de RACAI. astral. care formează o imagine întinsă pentru un obiect. – Din fr. s. lat. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei şi cristalinului ochiului omenesc. -ce. a plăti (din) datorii.f. Unul din cele două oase mai mari ale tarsului. – Din fr. 2. ♦ A şterge. asthmatique. vb. astúp. s. astragale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-05-27.m. astrum. cosmonavă. s. ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare. Sursa: DEX '98 . care separă fusul coloanei de capitel. adj. şi: (n. [Pl. s. ceea ce duce la deformarea imaginilor. aştri. Trimis de RACAI. – Din fr. 2003-01-23.. ◊ Expr. -Ă. 1.). Corp situat pe bolta cerească (stea. astragalus. Cauzat de astmă. care constă într-o abatere de la forma sferică.m. o deschizătură etc. care vine de la aştri. atragale. – Din fr. ♦ A face să nu se mai audă ceva. lat. 2003-09-30.. Sursa: DEX '98 ASTRONÁVĂ. Sursa: DEX '84 ASTUPÁ. Tranz. astronef (după navă). lat. Trimis de RACAI.com. planetă etc. Navă destinată zborului în spaţiul cosmic. astigmatisme. Adj. a face să dispară o urmă. 2003-09-30.n. – Din lat. Sursa: DEX '98 ASTRAGÁL. Sursa: DEX '98 ASTMÁTIC. a acoperi. astre.ro.f. – Din fr. -Ă. 2003-05-28. s. lat.) astre] – Din fr. Al aştrilor. să cunoască ceva. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) A astupa găuri = a reuşi să realizeze unele lucruri strict necesare. s. a face să nu se mai vadă (acoperind). 2. *asstuppare. Tuse astmatică.. Trimis de baron#seanet. A-i astupa cuiva ochii = a nu lăsa pe cineva să vadă realitatea.. navă cosmică. Element decorativ de secţiune semicirculară.f. astmatici. 1.m. astrali. s. A-şi astupa urechile = a nu voi să audă. (Persoană) care suferă de astmă.

-Ă. Trimis de RACAI. Sursa: DEX '98 ASUPRÍ. Cu privire la. Sursa: DEX '98 ASUPRITÓR.. asupresc. Îşi aţinteşte privirea asupra lui. astupa. ♦ (Adjectival. asupri. IV. ad-supra. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău). închis complet. Intranz.. Sursa: DEX '98 . – Din asupra.) A chinui.. astupa. Cu asupra (de măsură) peste măsură. – Asupri + suf.. -OÁRE. ♦ (Impr. Trimis de thiess#nou. Discuţie asupra atomilor. reg. – V.. -oare.) Acoperit. ◊ Expr. ♦ Tranz. Sursa: DEX '98 ASURZÍ. – V.] – Din lat. -te. (Pop. s. spre. 5. a împila. despre...f. 2003-09-30. A deveni surd. Trimis de RACAI. astupaţi. asupreală. 2003-09-30. 2. În contra. Se repede asupra lui. 4.ro. către. 2003-09-30. A face ca cineva să-şi piardă (temporar) auzul. 2. *assurdire. IV. [Var. 2003-09-30. (Substantivat. Astupare. 2003-08-11. asupriri. -tor. 2003-09-30. despre oameni şi acţiunile lor) Care asupreşte. Peste. zgomote etc. Trimis de thiess#nou. asupritori. împotriva. Sursa: DEX '98 ASUPRÍRE. aproape de. 1. 3. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. (Local). despre oameni) Care suferă de constipaţie. reg. (Temporal. A sosit asupra nopţii. Trimis de RACAI. vb.m. a exploata.) a face ca cineva să nu mai audă sau să nu mai înţeleagă un anumit lucru. (prin exagerare. (Construit cu genitivul) 1. şi f... – V. Trimis de RACAI. vb. (Local) Înspre. Sursa: DEX '98 ASTUPÁT2. Persoană care asupreşte.) În preajma.: asúpră conj. Se apleacă asupra lui. (Despre găuri. Măsuri asupritoare.ASTUPÁT1 s. A prigoni.ro. Trimis de RACAI. adj. despre sunete puternice. Tranz. s. asurzesc. Acţiunea de a asupri şi rezultatul ei. deschizături etc. a oprima. deasupra. 2003-08-11.). Sursa: DEX '98 ASÚPRA conj.n. – Din lat..

AŞÁŞI adv. (Înv. şi reg.) 1. (Modal) Chiar, întocmai; chiar aşa ♦ Aşa încât 2. (Temporal) Îndată, numaidecât, imediat. Aşa + şi.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

AŞTÉRNE, aştérn, vb. III. 1. Tranz. A întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafaţă. ♦ (Adesea fig.) A (se) împrăştia, a (se) răspândi pe jos, încât să formeze un strat (care se nivelează). 2. Tranz. A pregăti (şi a întinde) aşternutul sau, p. ext., patul pentru culcare. ♦ A pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca. 3. Tranz. A scrie, a compune. 4. Refl. şi tranz. A (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ. ♦ (Fig.) A se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă. ◊ Expr. A se aşterne la drum = a porni la drum lung. A se aşterne drumului (sau câmpului etc.) = A fugi sau a merge foarte repede. 5. Tranz. A trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură). ◊ Expr. (Înv.) A aşterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate. – Din lat. asternere.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATAMÁN, atamani, s.m. 1. Căpetenie de cazaci. 2. Şef al unei echipe de pescari. – Din rus., ucr. ataman.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

ATÁRE adj. invar. Astfel de..., asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. adj. Ca atare = deci, în consecinţă. – Lat. eccum-talem.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi. – Din fr. ataxie.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

ATÂRNÁ, atấrn, vb. I. I. 1. Intranz. A sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. Tranz. A agăţa, a suspenda de un cârlig, de un cui etc., lăsând să cadă liber în jos. 3. Refl. A se agăţa de cineva sau ceva. II. Intranz. 1. A se apleca spre pământ sub o povară sau din lipsă de putere. Crengile atârnă de rod. 2. A avea o anumită greutate (relativ mare); a cântări (mult). III. Intranz. A depinde de cineva sau de ceva. – A3 + târn.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATEBRÍNĂ s.f. Medicament folosit în profilaxia şi în tratamentul malariei. – Din. fr. atébrine.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

ATENTATÓR, -OARE, -OÁRE, atentatori, -oare s.m. şi f. Persoană care comite un atentat. – Atenta + suf. -tor.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATENŢIONÁ, atenţionez, vb. I. Tranz. 1. A atrage atenţia cuiva. 2. (Fam.) A oferi cuiva un dar2 (1). ♦ A oferi cuiva flori, obiecte etc. în schimbul unor mici servicii. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. attentionner.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATENŢIONÁRE, atenţionări, s.f. Acţiunea de a atenţiona. [Pr.: -ţi-o-] – V. atenţiona.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATENUÁRE, atenuări, s.f. Acţiunea de a (se) atenua şi rezultatul ei. [Pr.: -nu-a-] – V. atenua.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATERIZÁJ, aterizaje, s.n. Aterizare. – Din fr. atterrissage.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATERIZÁRE, aterizări, s.f. 1. Acţiunea de a ateriza; aterizaj. 2. (Sport) Atingere a solului ca fază finală a unui exerciţiu în gimnastică, atletism etc. – V. ateriza.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATERIZÓR, aterizoare, s.n. Dispozitiv al unui avion care serveşte la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATERMÁN, -Ă, atermani, -e, adj. (Fig.) Care nu permite trecerea căldurii. Mediu aterman. – Din fr. athermane.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATERÓM s.n. (Med.) Infiltrare a pereţilor aortei şi a unor artere cu o substanţă grasă. V. arterioscleroză – Din fr. athérome.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '84

ATESTÁRE, atestări, s.f. Acţiunea de a atesta şi rezultatul ei. – V. atesta.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATESTÁT1, atestate, s.n. Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii). – Din germ. Attestat.
Trimis de Alex, 2003-04-03. Sursa: DEX '98

ATÉU, -ÉE, atei, -ee, s.m. şi f. Adept al ateismului; persoană care neagă existenţa lui Dumnezeu şi a oricărei divinităţi. – Din fr. athée, lat. atheus.
Trimis de cata#francu,com, 2002-04-30. Sursa: DEX '98

ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ◊ Frumuseţe atică = frumuseţe perfectă. 2. Parte a unei construcţii situată deasupra cornişei şi menită să mascheze acoperişul. 3. Etaj scund situat imediat sub acoperiş. – Din fr. attique.
Trimis de Alex, 2003-04-03. Sursa: DEX '98

ATICÍSM s.n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganţă şi rafinament. – Din fr. atticisme, lat. atticismus.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

ATITÚDINE, atitudini, s.f. 1. Ţinută sau poziţie a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepţie); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-şi manifesta poziţia, a-şi afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. – Din it. attitudine, fr. attitude.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATLÁNT, atlanţi, s.m. 1. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susţinere în locul unei coloane sau ca pilastru. 2. Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. – Din fr. atlante.
Trimis de baron#seanet,ro, 2003-01-23. Sursa: DEX '98

ATLÁZ, atlazuri, s.n. Ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură faţă. [Var.: atlás s.n.] – Din tc. atlas.
Trimis de Alex, 2003-04-03. Sursa: DEX '98

ATMOSFÉRĂ, (3) atmosfere, s.f. 1. Înveliş gazos care înconjoară pământul; aer; spec. aer pe care îl respiră cineva. ♦ (Fig.) Mediul social înconjurător; ambianţă. ♦ (Fig.) Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. 2. Masă de gaze şi de vapori aflată întrun spaţiu în care au loc reacţii chimice. 3. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Din fr. atmosphère.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATÓL, atoli, s.m. Insulă în formă de inel, formată în mările calde din schelete de corali. – Din fr. atoll.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-06-21. Sursa: DEX '98

ATRIBÚŢIE, atribuţii, s.f. Sferă de autoritate, de competenţă, de activitate a cuiva; însărcinare, muncă dată cuiva spre îndeplinire. [Var.: atribuţiúne s.f.] – Din fr. attribution, lat. attributio, – onis.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

ATROPÍSM, atropisme, s.n. (Med.) Intoxicaţie cu atropină. – Din fr. atropisme.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-13. Sursa: DEX-S '88

AŢÂŢÁ, aţâţ, vb. I. 1. Tranz. A aprinde focul sau a-l face să ardă mai bine. 2. Tranz. şi refl. (Fig.), A (se) întărâta, a (se) asmuţi; a (se) excita. – Din lat. *attitiare (< titio, -onis „tăciune”).
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

AŢÂŢÁRE, aţâţări, s.f. Acţiunea de a (se) aţâţa. – V. aţâţa.
Trimis de RACAI, 2003-09-30. Sursa: DEX '98

AU1 adv. interog., conj. 1. Adv. interog. (Înv.) Oare? 2. Conj. (Înv. şi reg.) Sau, ori. – Lat. aut.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AU2 interj. Exclamaţie care exprimă diverse stări şi sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.).
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIÁ, audiez, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A asculta un martor în vederea rezolvării unui proces. 2. A asculta un şir de lecţii, de prelegeri, de înregistrări muzicale etc. [Pr : a-u-dia] – Din audienţă, auditor, audiţie etc.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDÍBIL, -Ă, audibili, -e, adj. Care poate fi auzit. [Pr : a-u-] – Din fr. audible, lat. audibilis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIBILITÁTE s.f. (Fiz.) Proprietate a unei vibraţii sonore de a putea fi auzită. [Pr : au-] – Din fr. audibilité.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIÉNT, -Ă, audienţi, -te, s.m. şi f. Persoană care asistă la cursurile unei şcoli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenţii ordinari şi fără a susţine examene. [Pr : a-u-di-ent] – Din lat. audiens, -ntis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIÉNŢĂ, audienţe, s.f. 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deţine o funcţie de răspundere. 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. ◊ Expr. A avea

audienţă la... = a trezi interesul sau a avea influenţă asupra unui public numeros. [Pr : au-di-en-] – Din fr. audience, lat. audientia.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIÉRE, audieri, s.f. Acţiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-] – V. audia.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIO-1 Element de compunere care înseamnă „(eu) aud”, „servind la auz”, „solicitând auzul”. [Pr : a-u-di-o] – Din lat., fr. audio-.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AÚDIO2 adj. invar. Care serveşte la perceperea auditivă. [Pr. :a-u-di-o] – Din fr. audio.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-13. Sursa: DEX-S '88

AUDIOFONOLOGIE s.f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonaţie şi audiţie. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiophonologie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-13. Sursa: DEX-S '88

AUDIOFRECVÉNŢĂ s.f. (Fiz.) Frecvenţă a unei unde sonore percepută de auz. [Pr : au-di-o-] – Din fr. audiofréquence.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '84

AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s.f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [Pr : a-u-di-o-] – Din fr. audiogramme.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIOMÉTRIC, -Ă, audiometrici, -ce, adj. (Med.) De audiometrie. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiométrique.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-13. Sursa: DEX-S '88

AUDIOMETRÍE s.f. Măsurare a acuităţii auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr : a-u-di-o-] – Din fr. audiométrie.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIOMÉTRU, audiometre, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se determină acuitatea auditivă a cuiva. [Pr : a-u-di-o-] – Din fr. audiomètre.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIOVÍDEO adj. invar. De radiodifuziune şi televiziune. Mijloace audiovideo de informare. [Pr : a-u-di-o-vi-de-o] – Din lat. audio- + lat. video.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDIOVIZUÁL, -Ă, audiovizuali, -e, adj. Care se bazează pe perceperea auditivă şi vizuală. [Pr : a-u-di-o-vi-zu-al] – Din fr. audio-visuel.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDITÍV, -Ă, auditivi, -e, adj. Care aparţine auzului, privitor la auz. [Pr : a-u-] – Din fr. auditif, it. auditive.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDITÓR, -OÁRE, auditori, -oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care ascultă un curs, o conferinţă, un concert; ascultător, auzitor. [Pr : a-u-] – Din fr. auditeur, lat. auditor, oris.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDITÓRIU, (2) auditorii, s.n. 1. Totalitatea auditorilor; asistenţă. 2. Sală de cursuri într-o şcoală (de grad superior). [Pr : a-u-]- Din fr. auditoire, lat. auditorium.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUDÍŢIE, audiţii, s.f. 1. Faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul. ◊ Loc. adj. şi adv. În primă audiţie = (care se execută) pentru prima dată în faţa publicului. 2. Identificare a sunetelor prin simţul auditiv. 3. (Rad.) Recepţionare de semnale audio. [Pr : a-u-] – Din fr. audition, lat. auditio, -onis.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUGMÉNT, augmente, s.n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. – Din fr. augment, lat. augmentum.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUGMENTÁ, augmentez, vb. I. Tranz. A mări, a spori ceva (prin adăugarea unor elemente de aceeaşi natură). – Din fr. augmenter, lat. augmentare.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-08. Sursa: DEX '98

AUGMENTÁRE s.f. Acţiunea de a augmenta. – V. augmenta.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-09-13. Sursa: DEX-S '88

AUGMENTATIV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s.n. 1. (Afix) care serveşte la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). – Din fr. augmentatif.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

AUGÚR, (1) auguri, s.m., (2) augure, s.n. (În antichitatea romană) 1. S.m. Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voinţa zeilor după zborul şi cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate. 2. S.n. Prevestire făcută de auguri (1); auspiciu. ◊ Expr. A fi de bun (sau de rău) augur = a fi semn bun (sau rău), a însemna că există premise ca un lucru să (se) sfârşească în mod favorabil (sau nefavorabil). – Din fr. augure.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-09. Sursa: DEX '98

ÁUGUST1 s.m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-01. Sursa: DEX '98

AUGÚST2, -Ă, auguşti, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor şi persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreţ, impunător. Imagine augustă. – Din lat. augustus, fr. auguste.
Trimis de ana_zecheru#yahoo,com, 2002-07-01. Sursa: DEX '98

[Pr.ro. ◊ Loc.ro. 2002-07-01. adj. [Var.f. Sat de munte în Crimeea. aule.com. Trimis de gall#fx. vb.: a-u-. auieli. Sursa: DEX '98 AULÉU interj. Sursa: DEX '98 AUIÁLĂ. aţă făcută din aur (1) sau imitând aurul şi folosită la cusut. ♦ Fig. aoleu. Care aparţine curţii unui suveran.n. (despre oameni) foarte bun. Metal preţios. Trimis de ana_zecheru#yahoo. milos. considerate ca surse de energie. s. 2002-07-01. fig.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur.com.AUÍ.: hăuí vb. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1).com. folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă. b) valoros ca aurul (1). 2002-07-01. -ce.] – Aui + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. – Din lat. Caucaz şi Asia Centrală. aule. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cursurilor etc. veşmânt ţesut din asemenea fire. aulique. (Pop. 2. monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. Trimis de gall#fx. Sursa: DEX '98 ÁUR s. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) ţiţei. Epocă de aur = perioadă de înflorire şi strălucire a vieţii materiale şi culturale. a hăuli. Sursa: DEX '98 AÚLIC. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. privitor la curtea unui suveran. – Var. 2002-06-30. ◊ Aur alb = apă folosită ca izvor de energie. 3 auiéşte. conferinţelor. s. strălucire ca a aurului (1). [Pr. Văpaie. 2002-07-01. aulicus. de culoare galbenă strălucitoare. aulici. 2002-06-30. Sursa: DEX '98 AÚL. – Din rus. . -eală. A răsuna prelung. (Fam. destinată festivităţilor. ◊ Expr.n.f. -Ă.: hăuiálă s. 1. pers. : a-u-] – Din lat. IV.com. foarte maleabil şi ductil. v. Lucru valoros. ext.f. IV] – Formaţie onomatopeică. ♦ Fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Intranz. fr. se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Fir. adj. monoton şi prelung. Aur verde = pădurea ca bogăţie vegetală. Sală mare într-o clădire publică.) Zgomot confuz. aula. aul. Sursa: DEX '98 ÁULĂ. de artă. p. preţios.

2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Persoană care extrage aur (1) din mine. (Pop. -ÍCĂ. fig. vb. [Pr. Bani. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. aurării. avere.f. s. germ.) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. Sursa: DEX '98 AURÁR. [Pr. aurum. de clorură de amoniu şi de zinc. 1. 2002-07-01. A înota în aur = a fi foarte bogat. Sursa: DEX '98 AURÉL.) Mină de aur (1). Obiecte de aur (1). aurei. 2002-07-01. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-re-o-] – Din fr. a glorifica (pentru calităţile sale). aureolări. Sursa: DEX '98 ÁURĂ s. [Pr. folosit pentru vopsirea materialelor textile. auréoler. adesea fig. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) Nimb. (Livr. Sursa: DEX '98 AUREOLÁ. belşug. auramine. s.com. I. din nisipul râurilor. 2. – Lat.com. aureolă (1). Sursa: DEX '98 AURAMÍNĂ.. aureolez. -el. A înconjura cu o aureolă. 2002-07-01. adj. Sursa: DEX '98 AUREOLÁRE.: a-u-re-o-] – V.com. Acţiunea de a aureola şi rezultatul ei.com. Sursa: DEX-S '88 . : a-u-] – Aur + suf. [Pr. s.: a-u-] – Aur + suf. Meşter care lucrează obiecte de aur. [Pr. 2002-09-13. aura. -ărie.f.m. -ar. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.3. aurari. Auramin. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (1). s. Fig. : a-u-] – Aur + suf.f. ◊ Expr. Tranz. (Med. [Pr.com. 1. A încununa. 2002-07-01. 2. (Rar) Auriu. auramine. 2002-07-01. : a-u-] – Din lat.f. 2002-07-02. bogăţie. Colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă. aureola. : a-u-] – Din fr. -ele.com. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AURĂRÍE. 1.

aură. a face să pară de aur. [Pr. faimă. a u r é o l é . auricule. 2002-07-01.f. 2. (În basme) A se preface în aur (1). vb. Sursa: DEX '98 . [corona] aureola. Înconjurat cu o aureolă. Sursa: DEX '84 AUREOMICÍNĂ s. : a-u-] – Din fr. (Anat. auricula. A acoperi un obiect cu un strat subţire de aur (1). s. Fig. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Fiecare dintre cele două despărţituri de sus ale inimii. gălbuie. atriu. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aureolă.com. Sursa: DEX '98 AUREÓLĂ.com. 2002-07-01. s. ♦ Fig. privitor la auricul. auréomycine. auriculari. 2.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. auricule. fr. 2. Sursa: DEX '98 AURÍCUL. 1. : a-u-] – Din fr. Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje. IV. -Ă. în care există o tranziţie continuă de la o culoare la alta. A da o strălucire ca de aur (1). de faimă. lat. [Pr. lat.com. ♦ Zonă pe suprafaţa unui obiect. : a-u-re-o-] – Din fr. -te. 1. Al auriculului. -e. : a-u-] – Din fr. mai ales ale sfinţelor. Sursa: DEX '98 AURÍ. [Pr. care se prezintă sub formă de pulbere cristalină.com. nimb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Refl. 2002-07-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu gust amar. auricule. Plin de glorie. [Pr. 2002-07-01. variat colorată. unui arc electric etc. 2002-07-01.f. auricula. : a-u-] – Din aur. s.) Pavilionul urechii. auréole. -Ă.f. puţin solubilă în apă. [Pr. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. [Pr. 2002-07-01. lat. : a-u-re-o-] – V. Sursa: DEX '98 AURÍCULĂ. ♦ Zonă mai puţin luminoasă din jurul unei flăcări.AUREOLÁT. 1. adj. Al urechii. Strălucire. 2. Substanţă chimică de origine vegetală. a polei sau a sufla cu aur. Tranz. care seamănă cu urechea. privitor la ureche.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. auresc. aureolaţi. 2002-07-02. glorie. Cf. auriculaire. auricule. Sursa: DEX '98 AURICULÁR. folosită ca antibiotic. : a-u-re-o-] – Din fr. aureole.

-te. -iu. (Adesea fig. 2002-07-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX-S '88 AUSCULTÁ. (Rar) Auriu. aurore. Tranz. ♦ Cusut sau ţesut cu fir de aur (1) sau auriu. Sursa: DEX '98 AURÓS.f. înainte de răsăritul soarelui. auriţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Fie-ţi (sau să-ţi fie etc. : a-u-] – V. Sursa: DEX '98 AURÍT. aurel. -Ă. aurii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AURÍRE. [Pr. a asculta.m. lat.) gura aurită ! = să se realizeze ceea ce spui ! A avea gura aurită. -Ă.) De culoarea aurului (1). Sursa: DEX '98 AURÍU. : a-u-] – Aur + suf. vb. auscúlt. 2002-07-02. Început al unei epoci.) Care conţine aur (1).com. Conducătorul unui car de curse în întrecerile din antichitate. auriri. când există o lumină difuză în atmosferă. auros. Acţiunea de a auri (1). : a-u-] – Aur + suf. 1. : a- . australă) = lumină difuză.com. Sursa: DEX '98 AURÍGA s.f. (Med. auri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Interval de timp.com. [Pr. -se. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. care apare ca un arc în timpul nopţii pe bolta cerească. -OÁSĂ. [Pr. auroşi. -ÍE.com. I. auri.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii şi ale plamânilor în vederea stabilirii unui diagnostic. [Pr. adj. în regiunile polare. Sursa: DEX '98 AURÓRĂ. verde sau roşiatică. [Pr. -os. al unei acţiuni etc. : a-u-] – Din fr. -e.AURIFÉR. 2002-07-02. – Din lat. ◊ Auroră boreală (sau polară. aurora. 2002-07-02. 2002-09-13. aurifer. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. auriga.com.com. 2002-07-02. râuri etc. ◊ Expr. s. auriferi. se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. 2.com. aurifère. : a-u-] – V. 2002-07-02. (Despre terenuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – Din fr. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subţire de aur (1) sau imitând poleiala aurului. roci. aurore. lumină roşie-portocalie a soarelui din acest interval de timp. lat. adj. [Pr.

[Pr.com. auscultări. sudic. Sursa: DEX '98 AUSTENÍTĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. austerus. australi.: a-us-] – V. Faptul de a ausculta. sub protecţia cuiva. auscultaţii. australis.n. Sub cele mai bune auspicii = în împrejurări extrem de favorabile. ◊ Expr. austère.) Sub auspiciile cuiva = sub patronajul.f. Care este spre (sau de la. Om auster. austeri. Component al aliajelor de fier şi carbon. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-02. austérité. -Ă. : a-us-] – Din lat. 2002-07-02. Sobru. 2002-07-02. Sursa: DEX '98 AUSPÍCIU. austral. Însuşirea de a fi auster. Sursa: DEX '98 AUSCULTÁŢIE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-07-02.f. -Ă.: a-us-] – Din fr. sever. Auscultaţie. auscultare. 2002-07-02.us-] – Din fr. [Pr. Viaţă austeră. : a-us-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUSTERITÁTE s.com.com. 2002-07-02. ausculta. lat. -atis. auscultation. [Pr. cumpătat.: a-us-] – Din fr. ♦ Lipsit de ornamente. ausculter.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (În expr. adj.com. auspice.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Arhitectură austeră. lat. dinspre) polul sud. auscultare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. auspicii. -e. [Pr. Sursa: DEX '98 . 2002-07-02. -e. auspicium. [Pr.com. lat. : a-us-] – Din fr.f. austeritas. augur (2). de podoabe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-us-] – Din fr. adj. lat. [Pr. 2002-07-02. austénite. [Pr. fr. Sursa: DEX '98 AUSTRÁL. 2. 1. s. Sursa: DEX '98 AUSCULTÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. (În antichitatea romană) Prevestire făcută de auguri (1).f. Sursa: DEX '98 AUSTÉR.

m. S. 2.pr.. austriaco. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com.com. 1. dispărut din limbă. -Ă. S. australopithéque.m. : a-us-tri-ac] – Din it. 2002-07-03. 2002-07-03. -tri. el.. Maimuţă fosilă cu însuşiri apropiate de cele umane. 1. Sursa: DEX '84 AÚSTRU (ÁUSTRU) s. -e. cu o pată galbenă-roşcată pe cap (Regulus regulus). S. (şi la sg. s.m. şi f.n. Sursa: DEX '98 AUSTRIÁC. -Ă. : a-u-] – Auş („moş”. australoïde.) + suf.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. australoizi. care a trăit în Africa. Pasăre din familia piţigoiului.com. australieni. 2002-07-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUSTRALOPITÉC. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. Austromarxismus. Persoană care face parte din populaţia de bază a Austriei sau este originară de acolo. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate.com. spatele roşu-aprins. austriacus. 2002-07-02.) Populaţie negroidă din Australia şi Oceania. Curent oportunist apărut în mişcarea muncitorească din Austria la sfârşitul sec. australopiteci. 1. auster. Adj. [Pr. [Pr. a u s t r a l i e n . Care aparţine Austriei sau populaţiei ei. şi f. adj. -ce. (La pl. 2002-07-02. [Pr. Sursa: DEX '98 AUSTRALOÍD. XIX. creştetul şi guşa albe. -Ă. [Pr. cu coada şi aripile negre. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. austrieci. albicioase pe abdomen. cuvânt moştenit din lat. : a-us-] – Din germ. 2002-07-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. fr.n. 2. -an.) + suf. şi f.. adj. privitor la australoizi.) persoană din această populaţie. adj. [Pr.com. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj.m. Sursa: DEX '98 AUŞÉL. s. s. Persoană care face parte din populaţia de bază a Australiei sau este originarà de acolo. – Lat.com. s.m. Vânt secetos care bate în ţara noastră din sud-vest. 2. s. Care aparţine australoizilor (1). auşei. (Aegithalus pendulinus). şi f. Sursa: DEX '98 AUSTROMARXÍSM s. Sursa: DEX '98 . Care aparţine Australiei sau populaţiei ei. : a-us-] – Din fr. : a-us-] – Din fr.: a-us-tra-li-an] – Australia (n. 2002-07-02.m.AUSTRALIÁN. Cf. privitor la Austria sau la populaţia ei. şi f. -de. privitor la Australia sau la populaţia ei. 1. şi f.

-Ă. [Pr. autarhico. Sursa: DEX '98 AUTÁRHIE. – Din it. Faptul sau însuşirea de a fi autentic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care are caracter de autarhie. Acţiunea de a autentifica. Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naţionale închise.n. s. -ce. A face ca un act să devină autentic. : a-u-] – Din fr. – Din engl. : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTENTIFICÁRE.f.com. Sursa: DEX '98 .. Stat autarhic. autentifica. Adv. 2002-07-03. 2002-07-03. s. autentici. stare de autoizolare economică a unui stat.f. 1. 2.com. (2) autarhii. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. 2002-07-03.com. adj. a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială. authenticus. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-03.f. 2002-07-03. Tranz. Sursa: DEX '98 AUTÉNTIC. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. În afara terenului de joc. out „afară”.AUT (2) auturi. : a-u-] – V. authentique. -Ă. [Pr. (Rar) Stat care practică autarhia (1). I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care este conform cu adevărul. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTENTICITÁTE s. adv. -ce. [Pr. (Sport) 1. penalizare aplicată de arbitru împotriva jucătorului respectiv. 2002-07-03. Situaţie în care un jucător scoate mingea în afara terenului de joc. a legaliza. autentific. s. 2002-07-03.n.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTENTIFICÁ. autentificări. Sursa: DEX '98 AUTÁRHIC. autarchie. autarhicii. 2. izolate de economia altor ţări. vb.com.com. recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. [Pr.com. authenticité. S. adj. : a-u-] – Din fr. [Pr. authentifier. : a-u-] – După fr.

) Abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei. autentificaţi. s. autoaccidentez. Stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare. auto-.: a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. (Jur. (Fam. Sursa: DEX '98 . 2002-11-26. autoaccidenta.. : a-u-] – V. 2002-09-13. Refl.+ accidenta. Sursa: DEX '98 AUTÍSM s. autoaccidentări.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. -ste. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil. legalizat. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOABROGÁRE. A se accidenta involuntar. : a-u-] – Din fr. -Ă. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-toac-] – Auto1. 2. care priveşte automobilele. Trimis de ana_zecheru#yahoo. invar. [Pr. Sursa: DEX-S '88 AUTO1. auto.) Automobil. [Pr. I.: a-u-toac-] – V. 2002-07-01. 2002-07-03. Element de compunere însemnând „automobil”. „prin mijloace proprii” şi care serveşte la formarea unor substantive. autiste.n. autentifica.f. [Pr.n. Adj. autişti.f. 3. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTO2 1. şi f. adj.com. 2002-07-03. : a-u-to-a-] – Auto1. Sursa: DEX '98 AUTÍST. Sursa: DEX-S '88 AUTOACCIDENTÁ.com. [Pr. autoabrogări. 2002-09-13. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autisme.AUTENTIFICÁT. S. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Med.com.m.+ abrogare.com. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.com. Faptul de a se autoaccidenta.com.s.: a-u-] – Din fr. „automat” şi care serveşte la formarea unor substantive.Element de compunere însemnând „de la sine”.com. adjective şi verbe.) (Persoană) care suferă de autism. : au-] – Din fr. [Pr. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. (Despre acte) Întărit cu formele legale. Sursa: DEX '98 AUTOACCIDENTÁRE. adj.

-Ă. autoacuzări. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-to-a-] – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOAFIRMÁ.+ adapta. A se adapta fără ajutorul cuiva. Faptul de a se autoadministra. autoadministrez. autoaccusation. A se afirma prin sine însuşi. 2002-11-26. vb. I. Sursa: DEX '98 AUTOADMINISTRÁRE s.com. Refl. Refl.: a-u-to-ac-] – V.: a-u-to-ad-] – V.+ administra. 2002-07-03. 2002-11-26.: a-u-to-a-] – Din fr. 2002-07-03. I. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 . 2002-11-26.com.com. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoacuza.AUTOACCIDENTÁT. Refl. [Pr. [Pr.com. Care s-a accidentat singur.[Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A se acuza singur. Sursa: DEX '98 AUTOADAPTÁ. Sursa: DEX '98 AUTOACUZÁRE. Faptul de a se autoacuza. [Pr.com. s. autoacúz. [Pr.: a-u-to-a] – Auto1.f. Sursa: DEX '98 AUTOACUZÁŢIE.: a-u-to-a-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-to-a-] – Auto1.f. s. autoacuzaţii.+ afirma. Sursa: DEX '98 AUTOADMINISTRÁ. vb. (Rar) Autoacuzare. [Pr. [Pr. autoafirm. autoaccuser.: a-u-to-ad-] – Auto1. Refl. adj. 2002-11-26. vb. autoadaptez.com. autoaccidentaţi. I. autoaccidenta. vb. A se administra prin mijloace proprii. 2002-11-26.com. involuntar. Sursa: DEX '98 AUTOACUZÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoadministra. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.

Sursa: DEX '98 AUTOAMFÍBIU. 2002-07-03.Auto1. : au-to-a-].[Pr. Sursa: DEX '98 AUTOAMĂGÍRE.f.m.n. Trimis de cata#francu. Introspecţie.com. s. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 2002-07-03.+ analiza.com. A se supune introspecţiei.+ amăgire. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ Spec. care poate iniţia un răspuns imun în cursul unei boli autoimune. autoantigène. Amăgire (intenţionată) a propriei persoane. autoafirmări.+ analiză. autoanalize. autoamfibii.: a-u-to-a-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Biol.: a-u-to-a-] – Auto1. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 AUTOANALÍZĂ. Sursa: DEX '98 AUTOANTICÓRP. autoanticorpi. s. 2003-03-27.f. : a-u-to-a-]. I.com. (Biol. Refl.f. s. autodéfense).com. ♦ Spec.Auto1. s.+ apărare (după fr. autoamăgiri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Faptul de a se autoafirma.) Anticorp produs de organism în cazuri patologice împotriva propriilor sale celule sau ţesuturi.n. autoantigene.: a-u-to-an-] – Din fr. : a-u-to-am-fi-bi-u].com. 2002-07-03. vb.: a-u-to-an-] – Din fr.[Pr. autoafirma. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOANALIZÁ.) Antigen propriu organismului. autoanalizez. A-şi face autoanaliza. Sursa: DEX '98 AUTOAPĂRÁRE s. 2002-11-26. 2002-11-26. autoanticorps. Automobil care se poate deplasa atât pe uscat.f. Sursa: DEX '98 .[Pr. Sursa: DEX '98 AUTOANTIGÉN. cât şi pe apă.com.com. [Pr. [Pr. Apărare prin mijloace proprii.: a-u-to-a-] – V. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.Auto2 + amfibiu.AUTOAFIRMÁRE. Analiză a propriei personalităţi (şi conştiinţe). s. [Pr.

com.Auto2 + atelier. [Pr. Refl. 2002-07-03. : a-u-to-a-] – Auto1. autoaprecieri. Faptul de a se autoaprecia. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOATELIÉR. s.com. autoaprovizionări. în anumite condiţii de presiune şi temperatură.com. s. Sursa: DEX '98 AUTOAPROVIZIONÁRE. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 AUTOAPRECIÉRE. Sursa: DEX '98 AUTOBALSÁM. autoapreciez. autoaproviziona.com.com.f.: a-u-to-a-] – V. a se autoevalua.+ aprindere.+ aproviziona. Atelier mobil folosit la depanări şi reparaţii de vehicule.com. Acţiunea de a se autoaproviziona.Auto1. s. 2002-11-26. Faptul de a se autoaproviziona. Refl.f. 2002-11-26.AUTOAPRECIÁ. autobalsamuri. autoaproviziona. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOAPRÍNDERE s.n. – V. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOAPROVIZIONÁT s. Sursa: DEX '98 AUTOAPROVIZIONÁ. autoaprecia. Unguent pentru maşini.n.: a-u-] – Auto2. autoateliere.com. autoaprovizionez. 2002-07-03.: au-to-a-pre-ci-a] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. s. Aprindere de la sine a unor combustibili.+ balsam. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2003-03-27. A se aproviziona prin posibilităţi proprii. [Pr. autoevaluare. A se aprecia singur. : a-u-to-a-] – V. [Pr. vb. [Pr. : a-u-to-a-]. I. vb. I. [Pr. 2002-11-26.com.+ aprecia. [Pr. : a-u-to-a-].

[Pr.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autobiographique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-03. : a-u-].f. Sursa: DEX '98 AUTOBRÉC.AUTOBASCULÁNTĂ. autobrecuri. care poate transporta în comun un număr redus de persoane. Sursa: DEX '98 . s. autoblindate. : a-u-to-bi-o-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. autobiografici. Sursa: DEX '98 AUTOBETONIÉRĂ. (cu caracter) de autobiografie. [Pr. [Pr.. [Pr. Expunere orală sau scrisă a vieţii unei persoane făcute de ea însăşi. -ce. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. : a-u-] – Auto2 + blindat.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.Auto2 + basculantă.Auto2 + bază.com. 2002-07-03. 2002-07-03. Centru de exploatare şi de întreţinere a unor autovehicule. autobreak. s. 2002-07-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-03.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Din fr. Automobil cu caroserie închisă. Sursa: DEX '98 AUTOBÁZĂ.com. autobetoniere. [Pr. Autocamion prevăzut cu betonieră. engl. Sursa: DEX '98 AUTOBÚS s. 2002-07-03. ♦ Operă literară aparţinând genului epic. : a-u-]Auto2 + betonieră. v. s. s.f.com. : a-u-to-bi-o-] – Din fr. [Pr. autobiografii. Sursa: DEX '98 AUTOBIOGRÁFIC. s. 2002-07-03. autobiographie.n. Automobil blindat. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autobasculante. : a-u-]. 2002-07-03.f.n. autobaze. autobuz. Care conţine o autobiografie. în care autorul îşi povesteşte viaţa. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOBLINDÁT.com. [Pr.n. Sursa: DEX '98 AUTOBIOGRAFÍE.

[Pr. Caravană de autovehicule.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. camionetă. folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane.] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Autovehicul amenajat ca laborator. Sursa: DEX '98 AUTOCAMIONÉTĂ. 2002-07-03. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-to-ca-mi-on] – Auto2 + camion. autocaracterizez. Sursa: DEX '98 AUTOCARACTERIZÁRE.n.– Var. Automobil cu caroserie deschisă sau decapotabilă.n. 2002-11-26. autocar.: au-] – Auto1. Automobil mai mic decât autocamionul.com.) caracterizare a propriei persoane. s. (concr. s. folosit de obicei la transportul interurban în comun (mai ales în excursii) al unui număr mare de persoane. Automobil cu caroseria închisă sau parţial decapotabilă. Sursa: DEX '98 . [Pr. autobuz. s. A se caracteriza pe sine. [Pr. autocaravane. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. [Pr.f. 2. 2002-07-03. autocaracteriza.: autobús s. [Pr.com. Sursa: DEX '98 AUTOCÁR.f. I. s. : a-u-to-ca-mi-o-] – Auto2 + camionetă. folosit pentru transporturi de materiale. Faptul de a se autocaracteriza.AUTOBÚZ. [Pr. Refl. 1.com. [Pr. : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '84 AUTOCARACTERIZÁ. 2002-07-03.f. : a-u. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autocaracterizări. Automobil mare cu caroserie deschisă sau cu platformă. folosit pentru transporturi de materiale. autobuze. pentru proiecţia filmelor etc.com.com. Sursa: DEX '98 AUTOCARAVANĂ.n. autocare. 2002-07-03.: a-u-] – V. s.com. autocamioane.com. autocamionete. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – Auto2 + caravană. Sursa: DEX '98 AUTOCAMIÓN.+ caracteriza. s. 2002-11-26.

AUTOCATALÍZĂ. Sursa: DEX '98 AUTOCOMBÍNĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.com. autoclave. (Despre beton) Fabricat în condiţii de autoclavă. Conducere de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naţionale. Care se bucură de autocefalie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. autocatalyse. Sursa: DEX '98 . 1. s. Sursa: DEX '98 AUTOCOLOANĂ. autoclave. autocéphalie. s.f. 2002-11-26. : a-u-] – Auto2 + cisternă.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. : a-u-] – Din fr.f. [Pr.com. 2. adj. : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOCEFÁL.: a-u-] – Auto2 + coloană.f. 2002-07-03.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Combină autopropulsată.com. Sursa: DEX '98 AUTOCLAVIZÁT adj.: a-u-] – De la autoclavă. Capac care închide ermetic un recipient şi se menţine închis prin presiunea din recipient. autocoloane. 2002-07-03. la efectuarea reacţiilor chimice etc. autocatalize. [Pr. 2002-07-04. [Pr. 2002-11-26. -Ă. Cataliză a unei reacţii chimice produsă chiar de elementele care iau parte la reacţie. autocéphale. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOCLÁVĂ.+ combină. : a-u-] – Din fr.com.com. : a-u-] – Din fr. 2002-07-04. autocisterne. 2002-07-03. Sursa: DEX '98 AUTOCISTÉRNĂ. folosit la sterilizări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. : a-u-] – Auto1. autocombine. s. [Pr. (Rar) Coloană de automobile. -e. Vas închis ermetic. Sursa: DEX '98 AUTOCEFALÍE s. [Pr.f. sub presiune (şi la temperaturi ridicate). 2002-07-03. Automobil prevăzut cu o cisternă (montată pe şasiu). autocefali. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

f. [Pr.+ control.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-04. [Pr.. [Pr. : a-u-] – Din fr. s.com.+ conducere. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Autochore. Control exercitat asupra propriei sale persoane. : a-u-] – V. economice etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. de către colectivitatea respectivă însăşi sau de către reprezentanţii ei. : a-u-] – Din germ. Faptul de a se autoconserva. Conducere a activităţii sociale. a-si apăra propria viaţă. A-şi menţine. (Adesea adjectival) Conducător al unui stat.+ conserva. Refl. autocrator. autocrate. 2002-07-04. care are puteri absolute. Sursa: DEX '98 AUTOCONTRÓL. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autocraţi. Sursa: DEX '98 AUTOCRÁT. 2002-07-04. autocratici. 2002-07-04. Concepţie.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOCRÁTIC.n. doctrină bazată pe autocraţie (1). autocratique. 2002-07-04. 2002-07-04. (Plantă) care îşi împrăştie seminţele prin deschiderea bruscă a fructelor. cu puteri absolute. s. -ce. Sursa: DEX '98 AUTOCRATÍSM s.com. autoconsérv. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. : a-u-] – Autocrat + suf. I.com. vb. adj. Sursa: DEX '98 AUTOCÓRĂ. [Pr. : a-u-] – Auto1.n. autoconserva.com.com. s. -ism. Sursa: DEX '98 . 2002-07-04. adj. [Pr.AUTOCONDÚCERE s.f. : a-u-] – Auto1. : a-u-] – Din fr. autocore. Sursa: DEX '98 AUTOCONSERVÁ. autocontroale. Sursa: DEX '98 AUTOCONSERVÁRE s.f. Care are caracter de autocraţie.com. 2002-07-04. : a-u-] – Auto1.

com.: au-] – Auto1.f.f. [Pr. 2002-11-26. [Pr. absolutism. Sursa: DEX '98 AUTODECLANŞÁ. 3. pătruns de spiritul autocriticii. Analiză critică a activităţii şi comportării proprii. Ardere pe rug la care erau condamnaţi. A se declanşa automat.m.n. s. 2002-07-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autocritici. : a-u-] – Din fr. Făcut pe bază de autocritică.: a-u-] – V. 1. [Pr.) Autocrat. autodafé. autocratie. 2002-11-26. autokrátor. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autocunoaşte. tiranie. adj.f. p. S. de autocritică. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb.com. III. 1.+ critic(ă) (sensul 1 după rus. A se cunoaşte prin autoobservare. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. -ce. : a-u-] – Auto2 + declanşa. 2002-07-04. -Ă. autocratori.com. ext. 2002-11-26.AUTOCRÁTOR. I. cei socotiţi eretici. autodeclanşează. pers. Sursa: DEX '98 . samokritika). Ceremonie în cursul căria cei condamnaţi de inchiziţie pentru erezie erau puşi să revină la credinţa părăsită. Sursa: DEX '84 AUTOCUNOÁŞTE. Sursa: DEX '98 AUTOCUNOÁŞTERE.f. Acţiunea de a se autocunoaşte. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. 1. 2. Sursa: DEX '98 AUTODAFÉ. Adj. : a-u-] – Auto1. : a-u-] – Din ngr. Refl. autodafeuri.[Pr.com. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTOCRÍTIC. 2. autocunosc. care constituie o metodă de bază în acţiunea de îmbunătăţire a muncii şi de educare comunistă a oamenilor muncii. autocunoaşteri.. (Înv. Refl. 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-07-04.+ cunoaşte.com. : a-u-] – Din fr. acţiune care duce la distrugerea prin foc. s. în timpul inchiziţiei. (2) autocraţii. s. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOCRAŢÍE.com. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane.

A se denunţa singur. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. [Pr. Sursa: DEX '98 . A se defini prin el însuşi. : a-u-] – Auto1.AUTODECLANŞÁRE. 2002-11-26. ext. Refl.+ denunţa. I.com. 2002-07-04. vb. autodefini. [Pr.com. Refl. [Pr.com. autodepanări.: a-u-] – Auto1.com. – V.f. Acţiunea de a se autodenunţa. [Pr. autoatelier folosit pentru asemenea reparaţii. autodeclanşa. autodefiniri. autodemásc. Sursa: DEX '98 AUTODENUNTÁRE.com.f. : a-u-] – Auto2 + depanare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. autodemascări. autodenúnţ. : a-u-] – V. autodenunţa. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-]. A se demasca singur. p. Faptul de a se autodemasca. autodemasca. s.f. Acţiunea de a se autodeclanşa. vb.: a-u-] – Auto1+ defini. 2002-11-26. 2002-11-26. 2002-11-26. autodefinesc. s.f. [Pr. 2002-07-04. 2002-07-04.com. IV.com. s. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 AUTODEMASCÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autodenunţări. vb. I. Sursa: DEX '98 AUTODEFINÍRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – V.: a-u-] – V.+ demasca. Sursa: DEX '98 AUTODEFINÍ. autodeclanşări. Sursa: DEX '98 AUTODEMASCÁ. Sursa: DEX '98 AUTODEPANÁRE.com. Sursa: DEX '98 AUTODENUNŢÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Refl. [Pr. Reparare a unui autovehicul (pe locul unde acesta a rămas în pană). Faptul de a se autodefini.

autodiagnostica.f.com. autodiagnosticări. [Pr. Principiu potrivit căruia o naţiune are dreptul să-şi aleagă singură statutul politic şi calea de dezvoltare economică. vb. 2002-11-26. Creştere. vb. Sursa: DEX '98 AUTODEZAGREGÁBIL. Sursa: DEX '98 AUTODIAGNOSTICÁ.ext.com.f. -e.: a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. -Ă. de la sine. Sursa: DEX '98 AUTODEPĂŞÍRE. Faptul de a se autodepăşi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 .AUTODEPĂŞÍ. Sursa: DEX '98 AUTODETERMINÁRE. socială şi culturală.com. I.: a-u-] – V. autodepăşi. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autodiagnostichez.+ determinare (după fr. Care se dezagregă de la sine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Auto1. [Pr. samoopredelenie).f.: a-u-to-di-a-] – V. 2002-11-26.: a-u-to-di-a-] – Auto1. rus. adj.f. autodepăşesc.+ dezagregabil. ansamblu de măsuri care pun în practică acest principiu.com. : a-u-] – Auto1. Acţiunea de a se autodiagnostica. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. autodeterminări. Sursa: DEX '98 AUTODEZVOLTÁRE s. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTODIAGNOSTICÁRE. dezvoltare prin sine.: a-u-] – Auto1.+ dezvoltare.+ depăşi.com.com. [Pr. s. IV. p.com. Refl. autodezagregabili. 2002-11-26. A-şi depăşi propriile realizări [Pr. s. 2002-07-04. Refl. autodepăşiri. s. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A-şi pune singur un diagnostic. [Pr.+ diagnostica. autodétermination.

: a-u-] – Auto1. -Ă. autodidacţi. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTODIZOLVÁ. Sursa: DEX '98 AUTODISTRÚGE.AUTODICTÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-11-26.f. Sursa: DEX '98 AUTODIDÁCT. Refl.[Pr.+ disciplină. : a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.) a se desfiinţa prin hotărâre proprie. s. [Pr. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. 2002-07-04. 2002-07-04. autodestruction).com. 2002-07-04. Refl. Faptul de a se autodizolva. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat.com.f. Sursa: DEX '98 AUTODÍNĂ s. autodyne. pers. dupà străbaterea unei anumite traictorii. Montaj special de radiorecepţie în care acelaşi tub electronic serveşte ca detector şi ca oscilator. 3 autodizólvă.+ distruge. : a-u-] – Auto1. : a-u-] – V.+ dictare. [Pr.f. [Pr. Faptul de a se distruge singur. III.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Reproducere în scris a unui text memorat. s.+ distrugere (după fr. : a-u-] – Din fr. s. Sursa: DEX '98 AUTODISTRÚGERE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autodictări. cunoştinţe ştiinţifice şi o anumită cultură. [Pr. I. Sursa: DEX '98 AUTODIZOLVÁRE s. pentru a nu fi periculoase în cazul în care nu şi-au atins ţinta. A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine. [Pr. autodizolva. (Despre o organizaţie. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 AUTODISCIPLÍNĂ.com. fără ajutorul unui profesor sau al unei forme de învăţământ.com. : a-u-] – Din fr.f. Persoană care şi-a însuşit. autodistrug. Disciplină liber consimţită. ♦ Spec. o societate etc. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 . 2002-11-26. [Pr. autodidacte.+ dizolva.com.: a-u-] – Auto1.com.com.: a-u-] – Auto1. a-şi înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale. şi f. -te. vb.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

[Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. s. autodrome.: a-u-] – V. [Pr.n. s. [Pr. autodricuri.f. 2002-11-26. (Rar) Teren special amenajat pentru exerciţii de conducere a automobilului.f.n. autodroame.: a-u-] – Auto2 + dric. : a-u-] – Auto2 + drum (după fr.AUTODOTÁ.com. Acţiunea de a se autodota şi rezultatul ei. 2002-07-04.com.com. autodumpere. corespondenţă etc. Sursa: DEX '98 AUTODOTÁRE.: a-u-] – Auto1. autodumper. [Pr. Drum construit pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a autovehiculelor. Sursa: DEX '98 AUTODRÓM. Sursa: DEX '98 AUTODREZÍNĂ. Refl. : a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autodube. s. I. folosit pentru transportul de materiale. autodota. s. produse alimentare. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-04. germ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. s. 2002-11-26. 2002-07-04. : a-u-] – Auto2 + dubă.: a-u-] – Din engl. Autocamion cu cupă basculantă. Maşină mortuară.com. autodrezine. [Pr. [Pr.com. 2002-11-26. [Pr.n. dubă. Sursa: DEX '84 AUTODÚBĂ. Sursa: DEX '98 AUTODÚMPER. Drezină autopropulsată.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ dota. Sursa: DEX '98 AUTODRÍC. Sursa: DEX '98 .com. Auto-Dumper. A-şi procura prin mijloace proprii cele necesare activităţii. [Pr. autorute).com. : a-u-] – Din fr. s.+ drezină. Automobil prevăzut cu o dubă. autodrumuri. 2002-07-04.. autodotez. autodotări. Sursa: DEX '98 AUTODRÚM. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.

+ educaţie.[Pr. Acţiunea de a se autoeduca şi rezultatul ei. I. A se educa pe sine. Excavator prevăzut cu motor propriu pentru propulsie.: a-u-to-e-] – Auto1. autoechilibrări. 2002-11-26. autoeducatii. s.: a-u-to-] – V.: a-u-to-e-] – Auto1. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Auto1. Refl.+ elogia.: au-to-e-] – V.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. autoexcavatoare.com. autoelogia. autoelogiez. Sursa: DEX '98 AUTOELOGIÉRE. 2002-11-26. 2002-11-26. [Pr. s.f. 2002-11-26. A se autoaprecia. Sursa: DEX '98 AUTOEDUCÁ. vb. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I.: a-u-to-e-] – Auto1. [Pr.com.+ educa. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. autoeduca. 2003-03-27. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoelogieri. Refl. [Pr.com. Sursa: DEX '98 AUTOEDUCÁRE. Acţiunea de a se autoelogia. Echilibrare (la roţile de automobil). [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOELOGIÁ.: a-u-to-e-] – Auto1. 2002-11-26. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTOEVALUÁ. A-şi aduce singur elogii. Sursa: DEX '98 AUTOEDUCÁŢIE.f. [Pr. vb.com.AUTOECHILIBRÁRE. autoeducări.+ excavator.com. vb.f.com.: au-to-e-] – Auto2 + echilibrare.n. I. Refl.com. Sursa: DEX '98 . autoedúc. Educaţie făcută de sine însuşi. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 AUTOEXCAVATÓR. autoevaluez. s.+ evalua.

s. adesea fig. : a-u-] – Din fr. A se finanţa din fonduri proprii.) Consumare a propriilor ţesuturi de către un organism supus inaniţiei. autofécondation). Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. autofecundaţii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a se supune unor torturi fizice din fanatism religios.+ fecundare (după fr.f.+ flagela. autofecundări. : a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AUTOEXCITÁŢIE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.+ exigenţiă. [Pr. 2002-11-26. Faptul de a se autofinanţa. autophagie. Exigenţă manifestată de propria persoană. 2002-11-26. Refl. : a-u-] – Auto1. [Pr.com.f. autofinanţa. s.f.) Autofecundare.f.: a-u-] – Din fr.+ finanţa. : a-u-] – Auto1.com. s.com. autofagii.f. autoexcitaţii. 2002-07-08. [Pr. (La unele plante şi specii inferioare de animale) Fecundare rezultată în urma unirii a două elemente sexuale provenite de la unul şi acelaşi individ.: a-u-] – Din fr. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTOFLAGELÁ. Sursa: DEX '98 AUTOFAGÍE. Refl. autofinanţări. (Med.com.f. [Pr.) A se biciui singur.com. [Pr. 2002-07-04. Sursa: DEX '98 AUTOFECUNDÁŢIE. : a-u-] – V. s. : a-u-] – Auto1. I. 2002-07-08. Sursa: DEX '98 AUTOFINANŢÁ. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOFECUNDÁRE.com.com. s. Sursa: DEX '98 AUTOFINANŢÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-08. 2002-07-04. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. I. vb. auto-excitation. autofécondation. (Despre adepţii unor secte religioase. Excitaţie magnetică a unui generator electric la care curentul este luat de la acelaşi generator. Sursa: DEX '98 . [Pr. autoflagelez. (Biol. Sursa: DEX '98 AUTOEXIGÉNŢĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autofinanţez.

: a-u-] – Auto1. autofurgonete. 2002-07-08. s. autoflagelaţii. 2002-11-26. autofurgoane. (Despre întreprinderi agricole. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ flagelaţie. 2002-07-08.com. autofurajări.f.com. s.+ furgonetă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – Auto1. autoflagela. autoflagelaţie. autofoni. Sursa: DEX '98 . gospodării ţărăneşti) A se aproviziona cu furaje prin mijloace proprii. 2002-11-26. [Pr.: au-] – V.com. 2002-07-08.com. Sursa: DEX '98 AUTOFÓN. Refl.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. [Pr.com. Furgonetă autopropulsată. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. s. s. fără ajutorul unei tensiuni speciale. (Adesea fig.+ furgon. (Adesea fig.n. s. 2002-11-26. 2002-11-26. [Pr.+ frânare. : a-u-] – Auto1.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Sursa: DEX '98 AUTOFURGÓN. [Pr. -Ă.: a-u-] – Din engl. [Pr.n. Sursa: DEX '98 AUTOFLAGELÁŢIE. Furgon autopropulsat.+ furaja. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOFURAJÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOFURGONÉTĂ.com.: a-u-] – Auto1. Sursa: DEX '98 AUTOFRÂNÁRE.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-08.) Acţiunea de a se autoflagela. -e. adj. autofuraja. : a-u-] – V. autoflagelări.) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice.com. autophone. s.AUTOFLAGELÁRE. Împiedicare a mişcării unui mecanism din cauza frecării cu suprafeţele de contact. : a-u-] – Auto1.) Autoflagelare. gongului etc. (Despre instrumente muzicale de tipul clopoţelului. autofurajez. autofrânări. vb. Sursa: DEX '98 AUTOFURAJÁRE. [Pr. Acţiunea de a se autofuraja şi rezultatul ei.

Sursa: DEX '98 AUTOGAMÍE s. 2002-07-08.. 2002-07-08. autogame.f. s. (În sintagma) Sudură autogenă = tip de sudură care foloseşte căldura produsă prin arderea acetilenei în oxigen.: a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. -ce.AUTOGÁMĂ. 2002-07-08. [Pr. : a-u-] – Din fr. autogéne. Autogestiune. : a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1.com.m.com. 2002-07-08. : a-u-] – Din fr. şi f. Sursa: DEX '98 AUTOGESTIONÁR. Sursa: DEX '98 AUTOGÉNĂ.+ gestionare. [Pr. adj.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Fecundaţie a florilor unei plante prin polenul produs în aceeaşi floare. 2002-07-08. [Pr. s. Teorie care absolutizează acţiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului şi neagă rolul mediului. instituţie etc. Sursa: DEX '98 AUTOGENÉZĂ s.: a-u-] – Din germ. [Pr. [Pr.f. Sursa: DEX '98 AUTOGÁRĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. autogénèse. s. -Ă.+ gestionar. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autogamie. Sursa: DEX '98 . autogene. : a-u-] – Auto2 + gară. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. autogestionări. Sursa: DEX '98 AUTOGESTIONÁRE. : a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1. 2002-11-26. adj. autogestionari. -Ă. 2002-07-08. autogări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. [Pr. autogenetici.com. (Plantă) care se caracterizează prin autogamie. Sursa: DEX '98 AUTOGENÉTIC.com.com. adj. [Pr. -e. Gară pentru autobuze şi autocamioane. [Pr.) care are gestiune proprie. (Persoană.f. s. autogenetisch. adj. autogame. De autogeneză. : a-u-] – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.

Sursa: DEX '98 AUTOGOSPODĂRÍ. astfel reprodus.com. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor şi cu elice de suspensie care se învârteşte în jurul unui ax vertical prin forţa realizată de deplasarea aeronavei. s. autographie.: a-u-] – Auto1.n. ♦ (Concr. a unei instituţii etc. autogospodăresc. -te. (Despre mobile) Care îşi dirijează el însuşi mişcarea către ţintă. 2002-11-26.AUTOGESTIÚNE.com.com. semnătură. [Pr.n. [Pr : a-u-] – Din fr. [Pr.+ gestiune.: a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOGRÁF.+ gospodări. – V.) scris de mâna autorului. (Sport) Gol în propria poartă. 2002-11-26. autogestion. s.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2002-07-08.f. fr. s. -Ă. autogestiuni. adj.com. un desen etc. [Pr. autogire. A se gospodări (1) prin forţe şi mijloace proprii. autoghidaţi.f.com. 2002-07-08. -Ă. autogoal. : a-u-to-ges-ti-u-] – Auto1. : a-u-] – Din fr. adj. s. autogoluri.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOGHIDÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-07-08. Sursa: DEX '98 AUTOGÓL. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autogospodări. [Pr. vb. Acţiunea de a se autogospodări şi rezultatul ei. 2002-07-08. autogestionare. desen etc. Sursa: DEX '98 AUTOGRAFÍE s. IV. Sursa: DEX '98 AUTOGOSPODĂRÍRE. Gestiune proprie a unei persoane. (Text. autogire. Cf. Sursa: DEX '98 .f. -e.n. 2002-07-08. Sursa: DEX '98 AUTOGÍR. autogospodăriri. 2002-11-26.) Text. autografi.com. (autograf). Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Din fr. Procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială un text. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. document etc. autographe. autoguidé. [Pr.

s. -e. s. Refl. autogrefe. Greder autopropulsat. Autovehicul pentru transportul gunoiului. autohemoterapii. autogredere. Sursa: DEX '98 AUTOHEMOTERAPÍE.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Auto2 + haltă. autohalte. -Ă. (Adesea substantivat) Care s-a format şi s-a dezvoltat pe teritorul unde trăieşte (şi în prezent). Sursa: DEX '98 AUTOGUNOIÉRĂ. Sursa: DEX '98 AUTOGRÉFĂ. autoguverna. s.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. băştinaş. : a-u-] – Din fr. 2002-11-26. autohtoni. autoguvernări. Sursa: DEX '98 . autogreffe. I. s.AUTOGRÉDER. 2002-07-08. 2002-07-08. s. adj.n. 2002-07-08.com. Sursa: DEX '98 AUTOGUVERNÁRE.com. (Despre state) A se conduce singur (fără amestec străin). vb. (Med.com. 2002-11-26. [Pr. (Med. efectuată cu sângele pacientului.f.) Autoplastie. Sursa: DEX '98 AUTOHÁLTĂ. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 AUTOGUVERNÁ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.com. autohémotherapie. autogunoiere.+ guverna. 2002-07-08. Faptul de a se autoguverna. : a-u-] – Auto2 + greder. aborigen.f.com. Sursa: DEX '98 AUTOHTÓN. [Pr : a-u-] – V. -ieră. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Din fr.com. s. : a-u-] – Auto2 + gunoi + suf. 2002-11-26. : a-u-] – Din fr. [Pr. Haltă pentru autobuze. [Pr. autochtone. care este originar de aici. [Pr : a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. autoguvernez.) Hemoterapie ieşită din uz. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.

şi refl.com. : a-u-] – Din it.com. [Pr.com. Ansamblu de trăsături autohtone. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. p.[Pr.+ iluziona. Care a capătat caracter autohton. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOIGNORÁ. A-şi face singur iluzii. autoiluzionări. Sursa: DEX '98 AUTOHTONITÁTE s. Acţiunea de a se autoiluziona şi rezultatul ei.com.f. 2002-11-29. s. [Pr. autohtoniza.n.com. adj. : a-u-] – Autohton + suf. [Pr : a-u-. – Prez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoiluzionez.f. vb. A-şi neglija. Refl.: au-] – Autohton + suf. ext. vb. Sursa: DEX '98 AUTOHTONIZÁ. propria existenţă.com.+ ignora. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AUTOHTONÍSM s. şi : autoignór] – Auto1. autochtonità. Sursa: DEX '98 AUTOHTONIZÁT. I. Sursa: DEX '98 . autoignorez. [Pr : a-u-] – Autohton + suf.: a-u-to-i-lu-zio-] – Auto1. : a-u-] – V. a nu lua în seamă propria persoană. Sursa: DEX '98 AUTOILUZIONÁ. autohtonizari. ind. I. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-08. -izat. -te. -iza. 2002-11-29. [Pr.f. -ism. (Rar) Autohtonism. s.com. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivităţi naţionale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. 2002-11-26.: a-u-to-i-lu-zi-o-] – V. -Ă. Sursa: DEX '98 AUTOILUZIONÁRE. [Pr.com. I. Acţiunea de a se autohtoniza şi rezultatul ei. autohtonizez. Refl. A da sau a lua caracter autohton. 2002-07-08. 2002-11-26. autohtonizaţi. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-26. Sursa: DEX '98 AUTOHTONIZÁRE. autoiluziona.

+ imunitate (după fr.: a-u-to-i-] – Auto1. selfinducţie.f. Refl.com.AUTOIMPÚNERE. Sursa: DEX '98 AUTOINDÚCŢIE s.+ instruit. 2002-11-29. Care prezintă autoimunitate. autoinstruiţi.com. [Pr. IV. vb. [Pr : a-u-] – Din fr. autointitulez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Biol. auto-induction. [Pr.com. un titlu.f. în vederea unor lucrări locale de interes obştesc. [Pr. (Fiz. [Pr. 2002-07-08.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor constituenţi ai organismului.com. -te. Sursa: DEX '98 .+ intitula. Sursa: DEX '98 AUTOINSTRUÍRE.+ impunere (după rus. A se instrui ca autodidact.f. Sursa: DEX '98 AUTOIMUNITÁTE s. Contribuţie bănească pe care o colectivitate o fixează şi o dă de bună voie.com.com. Sursa: DEX '98 AUTOINTITULÁ. -e. s.+ instrui. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Acţiunea de a se autoinstrui şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.f. 2002-11-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A-şi atribui (nejustificat) un nume. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj.: a-u-] – V. autoimuni. [Pr. [Pr : a-u-] – Auto1. Care s-a instruit ca autodidact. Sursa: DEX '98 AUTOINSTRUÍ. 2002-11-29.: a-u-] – Auto1.: a-u-to-i-] – Auto1. 2002-11-29.) Inducţie electromagnetică proprie. 2002-11-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ imun. adj. ◊ Boală autoimună = boală în care leziunile şi tulburările chimice sunt consecinţa perturbării mecanismelor de imunitate. auto-immunisation). [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOINSTRUÍT. -Ă. autoinstruiri. autoinstruiesc. Refl. autoimpuneri. samooblojenie). autoinstrui. I.: a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOIMÚN.com. 2002-07-08.: a-u-to-in-] – Auto1. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-29.

autolibrării. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Ironie la adresa propriei persoane. Vehicul care încarcă automat o marfă. 2002-07-08.: a-u-to-i-] – Auto1. Sursa: DEX '98 AUTOIRONIZÁ. [Pr. 2002-11-29. Automulţumire. Sursa: DEX '98 AUTOLIBRĂRÍE. un obiect.f. Care îşi atribuie (nejustificat) un nume.+ ironie.f. autoironizez. s. [Pr : a-u-] – Auto1. -Ă. 2002-11-29.: a-u-to-i-] – Auto1 + ironie. [Pr : a-u-] – Auto1.n.com.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. Librărie instalată într-un autovehicul.com. 2002-11-29.com. un titlu. autoironii. Sursa: DEX '98 AUTOÎNCÂNTÁRE s. 2003-03-27. autolaboratoare.com. autoîncărcătoare. s. Refl. A se supune autoironiei. [Pr. autointitula.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. s. : a-u-to-in-] – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. 2002-11-29. vb.) Însămânţare naturală a plantelor prin scuturarea seminţelor. Trimis de cata#francu. autoînsămânţări. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOIRONÍE. 2002-07-08.: a-u-] – Auto2 + librărie. 2002-11-29.: a-u-] – Auto2 + laborator.AUTOINTITULÁT. autointitulaţi. Sursa: DEX '98 AUTOLABORATÓR. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOÎNCĂRCĂTÓR. s.com. Sursa: DEX '98 . adj.: a-u-] – Auto1. Laborator instalat într-un autovehicul. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Bot.com.+ încântare.+ însămânţare.+ încărcător.f. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOÎNSĂMÂNŢÁRE.

: a-u-] – Auto2 + macaragiu. se execută de la sine. care face totul mecanic. s. (Adesea adverbial) De automat. Sursa: DEX-S '88 AUTOMAGAZÍN. fără participarea raţiunii sau voinţei.f. Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor şi scărilor interioare din blocuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-11-29. [Pr : a-u-] – Din . [Pr : au-] – Auto2 + macara. -Ă. 2002-11-29. Trimis de ana_zecheru#yahoo. automaţi. [Pr.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenţia omului.com. maşini etc. Sursa: DEX '98 AUTOMÁT. Adj. Sursa: DEX '98 AUTOMÁTIC. 2. automacaragii. maşină care efectuează o anumită operaţie fără intervenţia omului.: a-u-] – Auto2 + magazin.. Atitudine pasivă în urma unor succese (reale sau aparente). 2002-07-08. Gest automat. Dispozitiv.. [Pr : a-u-] – Din fr.n.) Care este acţionat printr-un dispozitiv mecanic. automate. s. -ce.m. [Pr. p.+ liniştire. 1. Sursa: DEX '98 AUTOLÍZĂ. -te. Persoană fără voinţă. n. restr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. automacarale. Trimis de ana_zecheru#yahoo. S. automagazine. Macara montată pe şasiul unui autocamion.f. 2. 2002-07-08. Muncitor care lucrează cu automacaraua.n.f. aparat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pistol-mitralieră. s. ♦ (Adesea adverbial) Care se face. S.com. automatici.com. ♦ Fig. Ramură a ştiinţei şi a tehnicii care se ocupă cu studiul metodelor şi al mijloacelor pentru efectuarea proceselor tehnice fără participarea directă a omului. s. adesea adverbial) care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic. (despre anumite operaţii.n. autolyse.f.f. -Ă. [Pr : a-u-] – Auto1.com. (Biol. ◊ Armă automată (şi substantivat. autolize.) Dezintegrare a celulelor şi a ţesuturilor din plante şi din animale sub acţiunea enzimelor proprii. adj. 2002-07-08. [Pr : a-u-] – Din fr. fără iniţiativă.com. (Despre aparate. 2002-07-08.com. s. 1. Magazin instalat într-un autovehicul. adj. Sursa: DEX '98 AUTOMACARAGÍU. Adj. Sursa: DEX '98 AUTOMACARÁ.AUTOLINIŞTÍRE s. s.

s. [Pr : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOMATIZÁRE. automédication. automatique.: a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.f. s. Autovehicul pentru măturatul străzilor. A înzestra cu utilaj automat. -ste.f. 2. 1. s. automatiste. s. 2. automatizări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. automatiser. automedicaţii.: a-u-] – Auto2 + măturătoare. Sursa: DEX '98 AUTOMATIZÁ. folosire a automatelor în procesul de producţie. 2002-11-29. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOMEDICÁŢIE.com. 2002-11-29. Specialist în automatică.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . gesturi.+ mişcare. s. Înlănţuire de reacţii care se desfăşoară fără controlul centrilor nervoşi superiori. Sursa: DEX '98 AUTOMATÍSM s.com. [Pr : a-u-] – V. vb. dezvoltare neîntreruptă a naturii şi a societăţii. Mişcare. mişcare.f. automăturători. I. Medicaţie stabilită de bolnav pentru sine. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Despre acţiuni. automatişti. cauzată de contradicţiile interne. Refl. automişcări.n. şi f.com. [Pr : a-u-] – Din fr.f.com. 2002-07-08. gest stereotip la care nu participă conştiinţa. -Ă. Caracterul a ceea ce este automatic. mişcare (ca) de automat. înzestrare cu automate. mişcări) A căpăta caracter de automatism (2).com. 2002-07-08. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOMĂTURĂTOÁRE. [Pr.fr. 2002-11-29.: a-u-] – Din fr. 2002-07-08.com.com. automatisme. 2002-07-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-08. automatizez. automatiza. Acţiunea de a (se) automatiza şi rezultatul ei. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. Sursa: DEX '98 AUTOMATÍST. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOMIŞCÁRE. [Pr : a-u-] – Auto1.

2002-07-08. automobile. automodelişti. [Pr : a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOMODELÍST. cu aburi. 2002-07-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AUTOMOBÍL. Ramură sportivă care se ocupă cu construirea de automodele.m. [Pr : a-u-] – Din it. automobilistico.n.n.. S. cu electricitate sau aer comprimat. -ism. automobiliste. Persoană care practică automobilismul. adj. Autovehicul miniatural prevăzut cu un sistem de propulsie şi de comandă.com. 2002-07-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. auto2.com. [Pr : a-u-] – Auto2 + model. -ce. 2002-07-08. automodele. – Automodel[ism] + suf. 2. Sursa: DEX '98 AUTOMOBILÍSM s. Adj. trei. şase) roţi pneumatice. -ist. Sport practicat cu ajutorul automobilului. -Ă. -ste.n.n. automobilişti. s. Constructor de automodele. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. [Pr : a-u-] – Din fr.n. s. [Pr : a-u-] – Automodel + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. s. şi f. Sursa: DEX '98 AUTOMOBILÍSTIC.m. Sursa: DEX '98 AUTOMODELÍSM s. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOMOBILÍST. -e. 2002-07-08.adj. -Ă. ♦ (Rar) Persoană care conduce un automobil. -ste. şi f. automobili.com. automobilistici. -Ă. 2002-07-08. mişcat de un motor cu explozie internă. automobilisme. (Despre vehicule) care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Vehicul cu patru (rar. -Ă. De automobilism. Sursa: DEX '98 AUTOMODÉL. 2002-07-08.com. [Pr : a-u-] – Din fr.

Acţiunea de a se automutila şi rezultatul ei. Care se bucură de autonomie. Sursa: DEX '98 AUTOMULŢUMÍRE s. lat. autonomus. o navă. -te. 2002-07-08. Sursa: DEX '98 AUTONÓM. ◊ (Adjectival) Tren automotor. automutila. autonomi. ♦ Care este liber.com. Vehicul de cale ferată. 2002-07-08. fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil.+ mutila. 2002-07-08. [Pr : a-u-] – V. autonome. Satisfacţie de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligaţii). s. Sursa: DEX '98 AUTOMUTILÁRE. Sursa: DEX '98 AUTOMUTILÁT. [Pr : a-u-] – V. -e.com. adesea fără a aştepta aprecierile celorlalţi. care nu depinde de nimeni. [Pr : a-u-] – Auto1. Sursa: DEX '98 . [Pr : a-u-] – Auto1. care are deplină libertate în acţiunile sale. autonomie. automutilez. Refl.n. adj. automoteur.com. un vehicul. (Persoană) care s-a mutilat singură.f. s. Sursa: DEX '98 AUTOMUTILÁ. prevăzut cu motor propriu şi folosit pentru transportul rapid de călători.) de a se administra singur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. lat. -Ă.+ mulţumire.m. automutilări. Drept (al unui stat. automotoare. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoîncântare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. automutila.com.com. în cadrul unui stat condus de o putere centrală. 2002-07-08. 2002-07-08. adj. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. automutilaţi.AUTOMOTÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1.f. 2002-07-08. şi f. Sursa: DEX '98 AUTONOMÍE s. [Pr : a-u-] – Din fr. Distanţa maximă pănă la care se poate deplasa un avion. I. s. ♦ Situaţie a celui care nu depinde de nimeni. [Pr : a-u-] – Din fr. a unei naţionalităţi sau al unui minorităţi naţionale etc.com.com. 2002-07-08..f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Din fr. autonomia. -Ă. al unei regiuni.

2002-11-29. Sursa: DEX '98 AUTOOBSERVÁRE. adj. Analizare a vietii psihice proprii. autonomizări. Sursa: DEX '98 AUTONOMIZÁT. s. Sursa: DEX '98 AUTONOMIZÁRE. 2002-07-08. Refl. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AUTOOBSERVÁ. I. -ste. A copia genul sau procedeele artistice folosite în lucrări proprii. autonomizaţi.: a-u-] – Din fr. [Pr. autoobsérv.com. şi refl.com. [Pr : a-u-] – Auto1. 2002-11-29. 2002-11-29. : a-u-] – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Tranz. Care a devenit autonom. vb. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A-şi analiza propria persoană şi viaţă (psihică). 2002-11-29. s. autonomiza.com. -te. Sursa: DEX '98 AUTOPASTIŞÁ. A deveni autonom. şi f.f. [Pr : a-u-] – Auto1. introspecţie.: a-u-] – V. 2002-11-29. autoobservări. I. autonomiza. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. 2002-07-08. autonomizez. autonomişti. autoobservaţii.+ pastişă.: a-u-] – Din fr.com. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Persoană) care susţine autonomia.com. Sursa: DEX '98 AUTOOBSERVÁŢIE. autonomiste. Acţiunea de a se autonomiza şi rezultatul ei. Refl. -Ă.: a-u-to-ob-] – Auto1.AUTONOMÍST.com.com.: a-u-to-ob-] – Auto1. \ Trimis de ana_zecheru#yahoo. autonomiser. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ observare.f. [Pr. s. adj. I. autopastişez.+ observa.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.+ observaţie. Autoobservare. [Pr. vb. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTONOMIZÁ.m. vb. s.

Sursa: DEX '98 AUTOPERSIFLÁRE. Sursa: DEX '98 AUTOPASTÍŞĂ. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autopersiflez. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoperfecţionări. Acţiunea de a se autopastişa. autopastişe.f. [Pr. [Pr.com. germ. Sursa: DEX '98 AUTOPÉRIE. s. s. autopilote. Autopilot. autopiloţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-02. [Pr. 2002-12-02. A se supune propriei persiflări. I. autopastişări. Autovehicul prevăzut cu perii. autoperfecţionez. s.f.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOPERSIFLÁ.com. [Pr. autoperfecţiona.com. Pastişă a propriilor creaţii. Sursa: DEX '98 . Refl. s. [Pr. autoperii. Acţiunea de a se autoperfecţiona şi rezultatul ei. 2002-12-02.com. Sursa: DEX '98 AUTOPERFECŢIONÁRE. Faptul de a se autopersifla. s. Sursa: DEX '98 AUTOPERFECŢIONÁ.f.m.+ perfecţiona. : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOPILÓT.: a-u-] – Auto1. vb. [Pr.: a-u-] – V.f. 2002-12-02.com. 2002-12-02. 2002-12-02.f. A se perfecţiona prin eforturi proprii. autopersifla.: a-u-] – Auto1. autopersiflări.AUTOPASTIŞÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-02.com. : a-u-] – V. autopastişa.: a-u-to-per-fec-ţi-o-] – Auto1.: a-u-] – Auto2 + perie.+ persifla. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. pentru curăţatul străzilor.+ pastişă.com. vb.: a-u-to-per-fec-ţi-o-] – V. Pilot automat. 2002-12-02. [Pr.

Cf. Sursa: DEX '98 AUTOPROPULSÁT. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.: a-u-] – Auto2 + pornire. 2002-12-02. Reluare automată a funcţionării normale a unui motor asincron. s. s. autoplastie.+ propulsat. Sursa: DEX '98 AUTOPÓMPĂ. 2002-07-08. Intervenţie chirurgicală prin care se reface o parte distrusă din ţesutul corpului cu ajutorul unei grefe2 luate din însuşi corpul individului respectiv.n. autopompe. Sursa: DEX '98 AUTOPOLENIZÁRE. autopropulsaţi.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. autopropulsé. cleistogamie. fr. [Pr : a-u-] – Auto1. 2002-07-08. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. [Pr : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOPORNÍRE.: a-u-] – Din fr.f. (Bot.com.AUTOPLASTÍE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autofecundaţie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autopolenizări. autopropulsion. [Pr : a-u-] – Auto1. autopropulsoare.com. [Pr : a-u-] – Din fr. adj. autoportrete. s. 2002-07-11. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – Auto1.) Polenizare a florilor închise cu propriul lor polen. (Dispozitiv) care asigură autopropulsia.+ portret.+ polenizare.com. -Ă. Care se deplasează prin dezvoltatea unei surse proprii de energie.com. Sursa: DEX '98 AUTOPROPULSÓR.com. Sursa: DEX '98 . 2002-07-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Sursa: DEX '98 AUTOPROPÚLSIE s. Pompă (de incendiu) montată pe un autocamion şi acţionată de motorul acestuia.. autopropulseur. autopompe. desen sau literatură. [Pr : a-u] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOPORTRÉT. 2002-12-02. adj. s. [Pr. s.f. [Pr. [Pr. s. Reprezentare a propriei persoane în pictură.n. autoplastii. autofecundare. 2002-07-08. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoporniri. -te.com.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. au[c]tor.+ proteja. Sursa: DEX '98 AUTÓR.com. Refl. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autoprotejări. Sursa: DEX '98 . autoprotejaţi. Acţiunea de a se autoproteja. 2002-07-08. Tranz. autoproteja. I. autori. 2002-07-08. s. şi f. 2002-12-02. s. Persoană care face. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Persoană care crează o operă literară. : a-u-top-si-a] – Din fr. necropsie. Sursa: DEX '98 AUTOPSIÉR. ♦ Spec.com. autopsiez. A face autopsie. Sursa: DEX '98 AUTOPSIÁ. care produce sau comite ceva. 2002-12-02. 2002-12-02. autopsii. -Ă.: a-u-] – V. [Pr : a-u-] – Auto2 + rapid. Care s-a protejat prin mijloace proprii. [Pr. vb. autopsier.com. Automotor cu viteză de tren rapid.com. 2. Sursa: DEX '98 AUTOPROTEJÁT. [Pr. -te. [Pr : a-u-] – Din fr.com. [Pr : a-u-] – Din fr. [Pr. autoproteja.AUTOPROTEJÁ. 1. -oare.: a-u-top-si-er] – Autopsie + suf. Sursa: DEX '98 AUTOPSÍE. 2002-12-02. Specialist în autopsie.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autopsieri. s. adj. -ier. autopsie.m. lat.n. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTORAPÍD. Sursa: DEX '98 AUTOPROTEJÁRE.f. A se proteja prin mijloace proprii. Disecţie a unui cadavru şi examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morţii. artistică.com. auteur. ştiinţifică sau publicistică.: a-u-] – Auto1. -OÁRE.f. s. I. autoprotejez.m. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autorapide. : a-u-] – V. Persoană care comite o infracţiune. [Pr. 2002-07-08.com.

: a-u-] – Din fr. 2002-07-01. [Pr. autoraşi. Sursa: DEX '98 AUTORELAXÁRE. s.n. Sursa: DEX '98 AUTOREGLÁRE. autoreglez. autoregla.com.com. : a-u-] – V.+ relaxare. 2002-12-02. s. ♦ Care impune ascultare. Sursa: DEX '98 AUTORITÁR. Sursa: DEX '98 AUTOREGLÁ. Om autoritar. autoreferate. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. Sursa: DEX '98 AUTOREGLÁJ. [Pr. şi refl. autorglări.com. avtoreferat).AUTORÁŞ.com. [Pr. autoritaire. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. autoréglage. A (se) regla în mod automat. Reclamă a propriilor realizări. -aş. 2002-07-01.n. care nu admite replică.f. : a-u-] – Din fr.f. de a da dispoziţii.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-07-01. : a-u-] – Auto2 + regla. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Acţiunea de a (se) autoregla. autoréclame. s.: a-u-] – Din fr. adj.com. autoreglări. [Pr. Sursa: DEX '84 . s. vb.com. [Pr.f. -e. s. Autoreglare. 2002-07-08. Relaxare normală. 2002-07-08. 2002-12-02. autoreglaj. Căruia îi place să uzeze (şi uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda. Tranz. auroritari. [Pr. (Depr.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Expunere (scurtă) făcută de cineva asupra unei lucrări proprii (mai ales în vederea susţinerii tezei de doctorat). Trimis de ana_zecheru#yahoo. Atitudine autoritară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr : a-u-] – Autor + suf. care găseşte satisfacţie în faptul de a fi ascultat. I. Sursa: DEX '98 AUTORECLÁMĂ. fără administrare de calmante.+ referat (după rus. autoreclame. autorelaxări. Sursa: DEX '98 AUTOREFERÁT.) Diminutiv a lui autor.: a-u-] – Auto1. 2002-07-01.

AUTORITARÍSM. 2002-07-01. autoritarisme. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. -Ă. autoriza. -ste. autorităţi. ♦ Persoană care se impune prin cunoştinţelor sale.com. ceva. autorité.com. Sursa: DEX '98 AUTORIZÁRE. ♦ Reprezentant al unui asemenea organ al puterii de stat. Sursa: DEX '98 AUTORIZÁŢIE.com. 2002-07-01. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. 2002-07-01.: a-u-] – Din fr. să spună etc. împuternicire de a comanda. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Împuternicit cu autoritate (publică).com. Sursa: DEX '98 AUTORIZÁT. Care denotă autoritarism. Sursa: DEX '98 AUTORITARÍST. prin prestigiul său.) Document oficial prin care se dovedeşte un drept sau o împuternicire a cuiva. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ♦ A da cuiva dreptul de a face. autorizaţii. s.com. : a-u-] – Din fr. 2. : a-u-] – Din fr. Sistem politic autoritar (2). 1. [Pr.n. Caracter. 2002-12-02. autorizări. autoritarisme. Sursa: DEX '98 AUTORITÁTE. atitudine autoritară. s. lat. 2002-07-01. 2002-12-02. -te. Drept. -Ă. : a-u-] – V. [Pr. Sursa: DEX '98 . autoriza. : a-u-] – Din fr. s.: a-u-] – Autoritar + suf. autoritarişti. ♦ Făcut de o persoană care are autorizaţie. 2002-07-01.f. autoriser. autorizez. : a-u-] – V. putere. au[c]toritas. [Pr. de a spune etc.com. Permisiune. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. [Pr. Tranz. 1. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). Faptul de a autoriza. vb. ♦ (Concr. autorisation. 3.f. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. ceva. adj. -ist.f. Sursa: DEX '98 AUTORIZÁ. de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. împuternicire (oficială) de a face ceva. Prestigiu de care se bucură cineva sau ceva. I. împuternicit să facă. -atis. autorizaţi.

[Pr. Sursa: DEX '98 AUTOSÉRVICE s.n. : a-u-] – Din autoservire (derivat regresiv). Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. Relativ la transportul auto. 2002-12-02. 2002-07-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.: a-u-to-ser-vis] – Din engl. [Pr. Incubator pentru clocitul icrelor. Sursa: DEX '98 AUTOSALVÁRE.: a-u-] – Auto2 + salvare. autosalvări. autosalvare. autoservice.com. adj. -Ă.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AUTOSCRÉPER. 2002-12-02. s. răniţii etc.com..f.com. -e.com. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Autovehicul prevăzut cu o scară pentru în&#x103. Sursa: DEX '98 . autoselectoare.com. autoscări.AUTORUTIÉR. Sursa: DEX '98 AUTOSCÁRĂ. autoservesc. s. [Pr.: a-u-] – Auto2 + screper. autorutieri. s. s.+ selector. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: a-u-] – Auto2 + scară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. vb. Autovehicul prevăzut cu un screper. Sursa: DEX '98 AUTOSERVÍ. [Pr. 2002-12-02. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOSANITÁRĂ. : a-u-] – Auto1. Autosanitară. IV. [Pr. : a-u-] – Auto2 + sanitară. [Pr.n. 2002-12-02. autoscrepere. s. [Pr.f. autoroutier. Automobil special echipat care transportă bolnavii. 2002-07-01. Service pentru autovehicule. A se servi singur (într-un magazin special amenajat).com.f.lţimi mari.: a-u-to-ru-ti-er] – Din fr. autosanitare. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOSELECTÓR. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.

n.AUTOSERVÍRE s.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto2 + special. autostivuitoare.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOSTÁŢIE. 2002-12-02. s. Cf.n. s.com.: a-u-] – Auto2 + staţie. it. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.: a-u-] – Din fr. 1. [Pr. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Instalaţie de semnalizare luminoasă aşezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulaţiei. 2002-12-02. s. Sursa: DEX '98 . : a-u-] – Auto2 + sport. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi. 2002-07-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOSPÓRT. autospeciale. Sursa: DEX '98 AUTOSTÓP. [Pr. folosit în întrecerile sportive. Staţie de autobuze. Sursa: DEX '98 AUTOSIFÓN.+ servire (după rus.: a-u-to-sti-vu-i-] – Auto2 + stivuitor. samoobstujivanie).com. s. [Pr. [Pr.com. autostaţii. autosifoane. [Pr. Autoturism cu motor puternic. ♦ Instalaţie de oprire automată a unui vehicul feroviar când linia nu este liberă. Maşină de stivuit. care poate realiza viteze mari. autospeciale.com. autosiphon.f. autostopuri. 2002-07-01. s. în care clientul se serveşte singur. auto-stop. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apelând la serviciile (gratuite ale) automobiliştilor ocazionali.f. Dispozitiv ataşat la un recipient metalic pentru prepararea sifonului la domiciliu. : a-u-] – Auto1. 2002-07-01. s. Sursa: DEX '98 AUTOSPECIÁLĂ. 2002-12-02.com.n.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. operaţii sau servicii speciale. autosporturi. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AUTOSTIVUITÓR. [Pr. [Pr.

autostropitori. s. I. Sursa: DEX '98 AUTOŞENÍLĂ. autostopişti.f. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.f. -ste. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Sursa: DEX '98 . -ist (după fr. [Pr.: a-u-] – Auto1. 2002-12-02.com. Sursa: DEX '98 AUTOSTRÁDĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Şasiu lipsit de caroserie. auto-stoppeur).f. [Pr. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOSUGESTIONÁ.com. A se autocontrola.+ sugestiona. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOŞASÍU. Şasiu pentru autovehicule. : a-u-to-suges-ti-o-] – Auto1.+ supraveghea.com. autosugestii. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Şosea modernă de mare capacitate. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-12-02. autoşasiuri. Refl. : a-u-] – Din fr.com.com. it. Persoană care face autostopul.: a-u] – Autostop + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Autovehicul pentru stropitul (şi spălatul) străzilor.: a-u-] – Auto2 + stropitoare. A se sugestiona. I. Influenţare a propriei conştiinţe sau comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant.f. autostrade. 2002-12-02. Sursa: DEX '98 AUTOSTROPITOÁRE. s. s. : a-u-] – Din fr. 2002-07-01. [Pr. 1. [Pr. Autovehicul de transport care are ca organe de rulare şenilele. : a-u-] – Din fr. autoşenile. [Pr. s.com. autostrada.com. [Pr. autochenille. autosupraveghez. Sursa: DEX '98 AUTOSUGÉSTIE. autosugestionez. Sursa: DEX '98 AUTOSUPRAVEGHEÁ.: a-u-] – Auto2 + şasiu. -Ă. autosuggestion.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AUTOSTOPÍST. 2002-07-01. 2. şi f. 2002-12-02. rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor şi având de obicei cele două sensuri de circulaţie separate între ele.n. vb. 2002-07-01. autostrăzi. vb.

s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.+ toxină. -Ă. autoşenilete. : a-u-] – Din fr. 2002-07-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. cu finalitate lăuntrică. [Pr. 2002-07-01. autotractoare.com. picior etc.f.n. s.com. Sursa: DEX '98 AUTOTRACTÓR. [Pr. a u t o ş e n i l ă . (Fil. 1. Sursa: DEX '98 AUTOTIPÍE.f.). autotelici.AUTOŞENILÉTĂ. Proces de automutilare specific unor animale care constă în însuşirea de a-şi detaşa în caz de primejdie o parte a corpului (coadă.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOTAXÁRE. Clişeu obţinut prin autotipie (1). adj. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Compostarea.f. [Pr. 2. : au-] – Auto1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. autotaxări. [Pr.) Care conţine în sine scopul. s. de către călători. autotoxine.f. autotracteur. Sursa: DEX '98 AUTOTÉLIC. Autovehicul de transport prevăzut cu două şenile în spate şi cu roţi în faţă.com. : a-u-] – Din fr. 2002-12-02. (2) autotipii. : a-u-] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. autotélique. de metal sau pe şenile şi de care este legată de obicei o remorcă. care ulterior se poate regenera. s. [Pr. 2002-07-01. Procedeu de executare a unui clişeu zincografic care redă nuanţele de umbră şi lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. Autovehicul de tracţiune de mare putere. -ce. Toxină produsă de un organism prin el însuşi.com. a biletelor de călătorie în autovehicule. Sursa: DEX '98 AUTOTOMÍE s. [Pr.: a-u-] – Din fr. 2002-07-01. : a-u-] – Cf. Sursa: DEX '98 .: a-u-] – Auto2 + taxare. 2002-12-02. [Pr. autotomie. montat pe roţi de cauciuc. autotypie.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOTOXÍNĂ.

Transport cu autovehicule. Sursa: DEX '98 AUTOTRANSPÓRT. Tracţiune care se face cu mijloace auto2 proprii. 2002-07-01. 2002-12-02.m.n. -e.: a-u-] – Din rus. adj.n.n. autotrofi. Sursa: DEX '98 AUTOTRANSFORMATÓR. : a-u-totrac-ţi-u-] – Auto2 + tracţiune. autotransporturi. autotransformatoare. autotrophe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe. Transformator electric în care înfăşurările (primară şi secundară) sunt cuplate în mod dublu.f. Sursa: DEX '98 AUTOTRÓF.: a-u-] – Autotren + suf.AUTOTRACŢIÚNE s.com. s. avtotransport.n. Autovehicul cu una sau mai multe remorci. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-01. s. s. -Ă.: a-u-] – Auto2 + trailer. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOTRÁILER. autotransformateur.com. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanţele anorganice în elemente organice necesare hranei. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Din fr.: a-u-] – Auto2 + tren. 2002-12-02. [Pr.[Pr. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. autotrailere.com. Sursa: DEX '98 AUTOTRANSPORTÓR. Şofer de autotren. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOTRÉN. [Pr. [Pr. autotrenuri. autotransportoare. [Pr. Sursa: DEX '98 .com. 2002-12-02. 2002-12-02.com. autotrenişti.com.[Pr. Autovehicul pentru transportul pieselor grele. -ist.: a-u-] – Auto2 + transportor.n. s. : a-u-] – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOTRENÍST. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

2002-12-02. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AUTOUTILÁ. Sursa: DEX '98 AUTOUTILÁT. s. cu care se transportă un număr redus de persoane. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălţa şi roti. autoturisme. [Pr. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe.: a-u-] – Auto2 + tun (după fr. autotunuri.+ utila.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Auto2 + turn. s.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Acţiunea de a se autoutila. 2002-12-02. autoutilez.f. 2002-12-02.AUTOTROFÍE s. : a-u-] – Din fr. autocanon).com. [Pr. [Pr. [Pr. [Pr. vb. Autovehicul de luptă echipat cu tun. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. autoutilitare. autotrophie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.: a-u-to-u-] – Auto1. [Pr. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. s. autoutila. s.com. A se utila cu mijloace proprii. Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. -Ă. [Pr. Sursa: DEX '98 AUTOTÚN.f. Refl. 2002-07-01.com. : a-u-to-u-] – Auto2 + utilitar. I. autoutilaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUTOTURÍSM. -te.n. folosit la lucrările de instalaţii şi de întreţineri electrice aeriene. autoturnuri. Sursa: DEX '98 AUTOTÚRN. Care s-a utilat cu mijloace proprii. 2002-07-01. 2002-12-02.: a-u-tou-] – Auto1.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. s. autoutilitări. Sursa: DEX '98 AUTOUTILITÁRĂ. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 . adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : a-u-] – Auto2 + turism. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.com.: a-u-to-u-] – V. Sursa: DEX '98 AUTOUTILÁRE.+ utilat. turism.

com. Sursa: DEX '98 AUTOVACCINÁ. Sursa: DEX '98 AUTOVACCINÁRE. Vaccin obţinut prin cultura şi atenuarea germenilor proprii ai bolnavului.) Cromozom din celulele somatice. adj. Tranz.: a-u-] – V. [Pr.AUTOVACCÍN. s. Sursa: DEX '98 AUTOZÓM. [Pr. -Ă.com.f.) De toamnă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. s.: a-u-] – Din fr. [Pr. tomnatic.n. autosome. Care s-a vaccinat spontan.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AUXILIÁR. Vehicul autopropulsat suspendat pe roţi. s. s. 2002-07-01. -Ă. Sursa: DEX '98 AUTOVEHÍCUL. -e. : a- .: a-u-] – Din fr. A supune autovaccinării. autumnalis. autovaccinez. Sursa: DEX-S '88 AUTUMNÁL. [Pr. -e. care serveşte la transportul oamenilor sau al bunurilor. (Livr.com. Refl.com. s. 2002-07-01. 2002-07-01. adj. autovaccinuri. 2. autovaccina.(Biol. -te. fără intervenţie externă.n. Adj. autovaccin. A se vaccina spontan. auxiliari. 2002-12-02. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-08-27.m. autumnali. : a-u-] – Din lat. şenile sau tălpi de alunecare. autovacciner.+ vaccinare. autozomi. adj. : a-u-] – Auto1.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai uşor o problemă. (verb) care ajută la formarea timpurilor şi a modurilor compuse.com. [Pr. Vaccinare prin autovaccin. autovaccinaţi. (Element) care ajută la ceva. 1. fr. care se află pe plan secundar faţă de ceva principal.. 2002-07-01. 2. vb. : a-u-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AUTOVACCINÁT. autovehicule. 2. automnal. ♦ (Parte de vorbire) care exprimă raporturi între cuvinte. 1. 2002-12-02. [Pr. (Mat. autovaccinări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. : a-u-] – Din fr.com. I.. [Pr. s. Care a fost vaccinat cu autovaccin.n. (element) ajutător. autovéhicule. -Ă.

(La pers. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. s. : a-u-] – V.com. : a-u-] – Din fr. nu mă ascultă nimeni. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A percepe sunetele. [Pr : a-u-. [Pr. adv. a se zvoni. din zvon public. vb. auz.com. auzi.(La prez. auzire. Faptul de a auzi. Intranz.) ◊ Loc. (Rar) Faptul de a auzi. din cele ce se spun despre el. (Interogativ) A înţelege. 2002-07-01. (Intranz. La auzul acestor cuvinte s-a supărat. Simţ cu ajutorul căruia se percep sunetele. pers. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Ia auzi ce-ţi spun! 3. : a-u-] – V. 3) A se vorbi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din auzi (derivat regresiv). A nu (mai) voi să audă de cineva = a rupe orice relaţii cu cineva. – Prez.u-gzi-li-ar] – Din fr. Să auzim de bine! formulă de urare la despărţire. ◊ Auz muzical = aptitudine de a distinge. pas. A afla (o veste. auxine. 2002-07-01. a pricepe. (Refl. ♦ Refl. Sursa: DEX '98 AUZÍT s. [Pr. 2002-07-01. şi (pop) aúz] – Lat.f. 2002-07-08. 2002-08-27. auz (2). şi tranz.com. auxine.n. Sursa: DEX '98 AUZÍ.auzi. 2. eu aud = degeaba vorbesc. Sursa: DEX '98 AÚZ s.) A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoaşte pe cineva (sau ceva) din reputaţie. şi intranz.) Să se audă musca (zburând)! = se fie tăcere deplină! 2. 1) a) (ca răspuns la o chemare) Poftim ? ce doreşti?. Sursa: DEX '98 AUZÍRE. (La imper. Tranz. Eu spun. memora şi reproduce corect sunete muzicale. 2002-07-01.n. Din auzite = din câte a aflat cineva de la alţii. ind. ind. Sursa: DEX-S '88 .com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. n-a vede (n-a greul pămâtului) = se face că nu ştie nimic. ♦ Intranz. a asculta. auxiliaris.f. Sursa: DEX '98 AUXÍNĂ. auzire. o ştire etc. ◊ Expr. Substanţă hormonală vegetală care condiţionează creşterea plantelor. lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. b) Poti tăgădui? mă mai poţi contrazice? 4.) A lua seama la cele ce se spun. [Pr. Să te-audă Dumnezeu! = să se împlinească cele pe care (mi) le doreşti! N-aude. audire. aúd. auxiliaire. Faptul de a auzi. 1. A nu mai auzi de cineva = a nu mai şti. a nu mai afla nimic despre cineva. ◊ Expr. zgomotele cu ajutorul auzului. s. IV.com. Tranz.

adv. 2002-07-01.. s. De avangardă = a) care merge în frunte. ♦ Fig. Avalanşă verbală. Sursa: DEX '98 AVANGÁRDĂ. avani. Trimis de ana_zecheru#yahoo. copacii etc. auzitori.n. avancronici.f. -OÁRE. (Cu determinări) Cantitate mare (de. Sursa: DEX '98 AVAÉT s. Sursa: DEX '98 AVÁN. -oare.com. Sursa: DEX '98 AVANBÉC s. aval. Trimis de ana_zecheru#yahoo.. Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte şi se rostogoleşte la vale (ducând cu sine şi pietrele. 2002-07-01. lavină. adj. XVIII-XIX) de la cei care erau numiţi în slujbe..). ngr.com. – Din fr. de mare. năvală (de. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. avvan „perfid”.com. de crud etc.f. b) care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate (în literatură şi artă). (Pop. 2002-07-01. s.com.). (În loc. – Din fr. avalanche. şi f. cumplit (de tare. Sursa: DEX '98 AVANCRÓNICĂ. ). [Pr. Impozit încasat în Ţara Românească (în sec. ◊ Loc. s. 2002-07-01.com. tor. – Din tc. care conduce. (Înv) Auditor. 2002-07-01.n. avantbec. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avánis „calomniator”.) În aval = (în legătură cu situaţia unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de vărsare (în comparaţie cu alt punct). ♦ Mişcare literară.AUZITÓR. Sursa: DEX '98 AVÁL s. adj. 2002-07-01. (Adesea fig. de rău.. avant + chronique.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.. 2002-07-01. havaet „venituri”. – Din tc. Cronică a unui spectacol înainte de a fi avut loc premiera. Sursa: DEX '98 AVALÁNŞĂ.f. : a-u-] – Auzi + suf.n. avangărzi. v. -Ă. care joacă (prin noutăţile . -e. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adesea adverbial) Straşnic.m.) Subunitate sau unitate militară care se deplasează în faţa forţelor principale ca element de siguranţă. grozav. întâlniţi în cale). artistică etc. s. avalanşe.

distanţă etc. Sursa: DEX '84 AVANGARDÍST.. 2002-07-01. avant-gardiste. -ste. 2.) A face (cuiva) avansuri = a încerca să obţină prietenia sau dragostea cuiva prin linguşiri. s. avangardişti. avance. Zonă amenajată la intrarea într-un port. -Ă. 2002-07-01. Subunitate militară de siguranţă. [Pr. avant-garde.aduse) rol de precursor. Plată anticipată a unei părţi dintr-o sumă curentă datorată ca retribuţie sau salariu. Care aparţine avangardismului. s.com. ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile-muncă.n.n. Interval de timp.m. avanporturi. – Din fr. s. (În expr.n.com. 1. S. s. 2002-07-01. 2002-07-01.com. 1. avant-première. care nu ţin seama de etapa de dezvoltare respectivă. avanposturi. Sursa: DEX '98 AVANPÓST. – Din fr. 2. – Din fr. : -mi-e-] – Din fr. Sursa: DEX '98 AVÁNS.adj. pentru o scurtă staţionare a navelor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVANPÓRT.f. instalată în faţa forţelor principale proprii aflate în staţionare sau în apărare.com. 1. avant-poste. Atitudine fals revoluţionară prin care se recurge la măsuri premature. 2. avanpremiere. – Din fr. privitor la avangardism. şi f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVANGARDÍSM s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. -ism. concesii (de ordin etic) etc. avansuri. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AVANPREMIÉRĂ. recurgând adesea la formule îndrăzneţe sau excentrice (care ar reprezenta arta viitorului). 3.com. 2002-07-01. 2002-07-01. Trimis de ana_zecheru#yahoo. poziţie pe care se află o asemenea subunitate. s. la încheierea unui contract etc.com. şi f. Curent literar-artistic care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate. Adept al avangardismului. – Avangardă +suf. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia.m. Spectacol dat ca ultimă repetiţie în faţa unui cerc de specialişti şi invitaţi. – Din fr. avant-port.com. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.

Folos mai mare care îl obţine cineva (în raport cu altul).com. (Rar) Acţiunea de a avantaja. a acorda cu anticipaţie o sumă de bani. avanscene.com.com. 2. Sursa: DEX '98 AVANSCÉNĂ. s. 2.n. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. Tranz. – Din fr. 2002-07-01. A preda. -Ă. avantage. avansez. I. – Din fr. ♦ A scoate în relief calităţile fizice ale cuiva. 2. 1. 3. Sursa: DEX '98 AVANSÁRE. avant-scène. s. Sursa: DEX '98 . – Avantaja + suf. Fiecare dintre cele două loji aşezate lângă scenă. – Din fr.com. – V. Tranz. 2002-07-01. privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. Intranz. avantager. – Din fr. a merge (pentru a se apropia de o ţintă urmărită). -ant. la un stadiu înaintat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Partea de dinainte a scenei. (Rar) Avantajos.com. avancer. -te. Lucrările avansează. avantajez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. I. a înainta. avansări. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-01. Superioritate (a cuiva sau ceva faţă de altcineva sau altceva) bazată pe o situaţie. şi intranz. Sursa: DEX '98 AVANTAJÁ. A înainta.com. cuprinsă între cortină şi rampă.com. vb. avansaţi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-07-01. ♦ A progresa. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avantaje. s. -Ă.f. adj. 2002-07-01. Tranz. 2002-07-01. – V. 1. vb. avantaja. 2002-07-01. în grad. Favoare.f. un bun material etc. Sursa: DEX '98 AVANTÁJ. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AVANSÁT. avantajaţi.com. A promova în muncă. A acorda cuiva un avantaj. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. avansa. 3. Sursa: DEX '98 AVANTAJÁRE s. Acţiunea de a avansa. Care a ajuns la o treaptă de dezvoltare înaintată.AVANSÁ. Sursa: DEX '98 AVANTAJÁNT. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. pe o împrejurare favorabilă. avansa.

(Om) zgârcit. avarii.com. 2002-07-01. avariez. s. Sursa: DEX '98 AVÁR1. privitor la avari. Care aparţine avarilor (1). I.. avant-bec. amenajat&#x103. avarus. [Pr.n. – Din fr. Sursa: DEX '98 AVÁRIE.com.m. -Ă.com. avariaţi.com. lat. avarier.] – Din fr. avanttrain. -e adj. şi f. şi refl. Tranz.m. Partea anterioară a unei maşini agricole cu tracţiune animală. avarie. convenabil. 2. 2002-07-01. -Ă. 2002-07-01. Sursa: DEX '98 AVARIÁT. 2002-07-01. – Din fr. -Ă. s. Sursa: DEX '98 AVÁR2. avantrenuri. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -oase.f.m. [Var. şi f. [Pr.com. ♦ Care scoate în relief trăsăturile fizice ale cuiva. şi f. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . – Din fr. – Din fr. vb.com. special pentru a-l proteja împotriva presiunii apei şi a corpurilor transportate de ea. a (se) strica.: -ri-at] – V. Adj. -OÁSĂ. care asigură stabilitatea şi direcţia maşinii în timpul lucrului. : avanbéc s. 2003-03-27. avare. de o construcţie etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. 2002-07-01. Persoană făcând parte dintr-o populaţie turcică aşezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migraţiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu. s. Stricăciune. -te. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. S.AVANTAJÓS. – Din fr. avaria. Avares. avari. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care a suferit o avarie. Trimis de cata#francu.:-ri-a] – Din fr. Sursa: DEX '98 AVANTRÉN. 2002-07-01. lat. -e. 2003-03-27. Sursa: DEX '98 AVARIÁ. Îmbrăcăminte avantajoasă.. deteriorare (însemnată) suferită de o navă. avari. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de cata#francu. avantageux. adj. a (se) deteriora.com. Avarus.com. 1. de o maşină. Care oferă un avantaj. Sursa: DEX '98 AVANTBÉC. avantbecuri. avantajoşi. s. A face să sufere sau a suferi o avarie. Parte a unui picior de pod situată către punctul de unde curge apa.n.

Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVATÁR. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 3. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva. 2002-06-28. fr.m. Faptul de a (se) avaria. Sursa: DEX '98 AVÂNT.com. bg. s. a imprima o mişcare violentă. care se aşează vertical în apă cu ajutorul unor bucăţi de plută prinse la marginea lor superioară şi al unor bucăţi de plumb la cea inferioară. (Rar) Părinte. [ Pr. într-o epocă etc. – Din fr. 2002-06-28..com. şi tranz.) Transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau a unui lucru. şi cu spinarea verzuie (Aspius aspius) – Et. Însufleţire. Peşte răpitor de apă dulce. (În unele concepţii religioase) Reîncarnare succesivă a unei fiinţe. avarieri. asemănător cu crapul. Voiciune. s. A (se) repezi plin de însufleţire (spre cineva sau ceva). avatar. ◊ Loc. A-şi deschide drum cu îndrăzneală. tată. s. – Din avânta (derivat regresiv). 1. Sursa: DEX '98 AVARÍŢIE s. Sursa: DEX '98 AVÂNTÁ. Sursa: DEX '98 ÁVĂ1 s.com. progres remarcabil (întrun domeniu. nume dat călugărilor bătrâni. : -ri-e-] – V. avaria. avânturi. 2.). Sursa: DEX '98 AVÁT. vb. Refl. Zgârcenie – Din lat. avarice. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Tranz. Trimis de ana_zecheru#yahoo. elan. – Din sl. avânt. nec. ♦ (Fig. 2002-06-28.f. 2002-06-28.com. forţă în mişcari. Trimis de ana_zecheru#yahoo.AVARIÉRE.n.com. I. 2. ♦ Refl. energie. – A3 + vânt. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avva.f. Unealtă de pescuit formată din trei fâşi de plasă. 1. 2002-06-19. A-şi lua avânt = a se avânta. 2002-06-19. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din tc. s. avaţi.com. ext.com.com. Sursa: DEX '98 .n. ave. avaritia. 2002-06-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. 2002-06-28. Sursa: DEX '98 ÁVĂ2. Dezvoltare rapidă. vb.m.f. av. p. entuziasm. avataruri. ♦ A insufla avânt.

A avea drag pe cineva sau (refl. d) (Rar) A fi în drept.com. 3 aibă] – Lat. avânta. (Eliptic) N-ai (sau n-are etc. N-are cine să-l mângâie. (Serveşte urmat de un verb la conjunctiv.. a se duşmăni. (III 2) aş. Lucrarea are tabele. Acţiunea de a (se) avânta. vioi. a purta. ce. A fi cuprins de o senzaţie sau de un sentiment. A fi de o anumită dimensiune. ◊ Expr... A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură. A primi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr. a se găsi cineva (să facă ceva). (Ca valoare de verb auxiliar) 1. 6. A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva. 7. (Fam. am. însufleţit. 1.. 5. 3. Sursa: DEX '98 AVEÁ. a se bucura de ceva.).. entuziast. ♦ A fi îmbrăcat cu. A avea o meserie (sau o profesiune etc. 1. Am un ceas de răgaz. Sursa: DEX '98 AVÂNTÁT. ♦ Unipers. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. 2002-07-01. III. ♦ A suferi (de o boală}..)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. ◊ Loc.. a câştiga. Ai un leu de la mine dacă îmi spui. N-are ce zice. (III 1) am. – V. (Refl. A ţine.. N-are decât să spună şi se va face.... A stăpâni.. greutate. Are pojar. ◊ Fig. A avea o dorinţă = a dori.. 3. pers. [Prez. ai şi (reg. ar. habere.. ai.. am. A fi compus din. Avea un pantalon de blană. b) nu are nici o importanţă. (Serveşte la formarea perfectului compus) A venit. A fi. 2 sg. ai. I. avem....) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc. (Serveşte la formarea modului optativ-condiţional) Ar veni. are. ♦ A conţine.. ◊ Expr.. 2.) Ce-am avut şi ce-am pierdut = n-am ce pierde. Tranz. a cuprinde.În mâna avea un buchet. a căpăta.) A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva. conj. Ce ai? = ce (necaz sau durere) ţi s-a întâmplat? N-are nimic ! = a) nu i s-a întâmplat nici un rău. (Adesea adverbial) Plin de avânt. A avea nădejde = a nădăjdui. a deţine. ◊ Expr. ind. pers.AVÂNTÁRE s. aţi. a poseda.. a găsi. recipr. a nu putea suferi pe cineva.) = a cunoaşte (şi a practica) o meserie (sau o profesiune etc. Are de făcut cumpărături. b) (În formă negativă) A fi destul să. când. 2. Blocul are două etaje.) a se avea dragi = a (se) iubi. a. 4. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. avântaţi. A avea bucurie = a se bucura. a fi în relaţii de dragoste cu cineva.) = a deţine un post. ◊ Expr. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A şti cum.. Are ce să facă. -Ă. II. A dispune de ceva. Sursa: DEX '98 .com.. am.. aveţi.f.. – V. A avea foame. vârstă etc. A avea asemănare = a se asemăna. ). ai. au. vb. (Urmat de un verb la infinitiv. adj. avânta. 2002-06-19.. aţi. c) (În formă negativă) A nu putea să. conjunctiv sau supin) a) A trebui să. 2002-06-19. II. am.. Bara are 2 m.. A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva.. am.) aibi. a obţine. la formarea unui viitor popular familiar) Au să vină. unde.. A avea un post (sau o slujbă etc. a fi înzestrat sau prevăzut cu. ar. alcătuit din. cine. vb. prez. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr.com. puţin îmi pasă.

în care se scurg adesea apele de suprafaţă. I. -ist.com. avene. Prăpastie circulară formată în roci calcaroase. aventurer. de a lua decizii periculoase – Din fr. [Pr.n] – Din fr. – Din fr. 2002-06-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Geol. (Rar) Spirit de aventură al cuiva. Sursa: DEX '98 AVENTURIÉR. : -rier] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă.n. aventurine. 2. Persoană căreia îi plac aventurile. vb. -Ă. Legătură amoroasă întimplătoare (şi trecătoare).com. Sursa: DEX '98 . 2002-06-28. adj. 2002-06-28. care ţine de aventură. -e. 2002-06-28. 2002-06-28.) Varietate de cuarţ ce conţine numeroase foiţe de mică galbene sau verzi.AVÉN s. care reflectă puternic lumina. Sursa: DEX '98 AVENTURÍN s.n. – Din fr. s. Sursa: DEX '98 AVENTURÁ. [Var. s. aventuri. : avén s. 1.n. Sursa: DEX '98 AVENTURÍSM s. 2002-06-28. s. -ste. A întreprinde o acţiune riscantă. aventurieri.com.com. ♦ Înclinaţie de a acţiona în mod pripit.com.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-28. v. Sursa: DEX '98 AVENTURÍST. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aventurez. avenă. necinstită. Acţiune îndrăzneaţă şi riscantă.com. aventurisme. – Aventură + suf. aventurier. înclinat spre aventură. Sursa: DEX '98 AVENTÚRĂ.ntreprindere dubioasă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVÉNĂ.f. aven.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Privitor la aventură.com. aventurişti. &#xee. aventure. şi f. primejdioasă.m. – Din fr. Refl. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-28.

care constituie o aventură. averi.n. 2002-06-27. – Din fr.f. A atrage cuiva atenţia. Sursa: DEX '98 AVÉRE. semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii).m. s. 1.AVENTURÓS. Sursa: DEX '98 AVÉRS s. Sursa: DEX '98 AVERSIÚNE. – După fr. – V. averse. Înştiinţare prealabilă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. avut. -OÁSĂ. [Pr. -oase. poate fi urmată de eliminarea din joc a sportivului. Ploaie torenţială de scurtă durată. A da cuiva un avertisment = a atrage atenţia cuiva să nu repete o greşeală. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 . Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVERTIZÁ. a preveni pe cineva (că va suferi consecinţele acţiunii pe care intenţionează să o săvârşească). aventureux. s. Sancţiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară şi prin care se atrage atenţia acestuia că va fi sancţionat mai aspru la o nouă abatere. avertismente. prevenire. Tranz. (despre oameni) căruia îi plac acţiunile îndrăzneţe şi riscante. 2002-06-28. ◊ Expr. 2002-06-28. -onis. avertizez.com. aventuroşi. Plin de aventuri. 2.com. aversiuni.s. stema ţării etc. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f.com. aversion. – Din fr. ♦ Sancţiune aplicată de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar şi care. Totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei colectivităţi sau a unui individ. la repetarea abaterii. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă faţă de cineva sau ceva.: -si-u-] – Din fr. 2002-06-28. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. avertissement.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-28.f. Sursa: DEX '98 AVÉRSĂ. înfăţişând chipul emiţătorului. avers. ♦ Sumă foarte mare de bani. – Din fr. Sursa: DEX '98 AVERTISMÉNT. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. I.com. avuţie. s. 2002-06-27. aversio. lat. (În opoziţie cu revers) Faţa unei monede sau a unei medalii. vb. averse. sg. avertir. 2002-06-28. avea.

♦ Ramură a aeronauticii care se ocupa cu construcţia şi funcţionarea acestor aeronave. avicole. -ce. aviasan.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2003-03-27. care se referă la avicultură.com. tehnica acestui zbor. diviziune a armatei care cuprinde această forţă. aviatisch.: -vi-a-] – Din germ. avertiza. ◊ Aviaţie sanitară = formaţie sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă. o avarie (la un sistem tehnic etc.com. [Pr. Sursa: DEX '98 AVIÁŢIE. privitor la aviaţie. Forţă militară aeriană. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. avertiza. aviaţii. Sursa: DEX '98 AVIATÓR. Sursa: DEX '98 .com. 2002-06-27. : -vi-a-] – Avia[ţie] + san[itară]. [Pr. adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avertizări. 2002-06-27. Sursa: DEX '98 AVERTIZÁT.f. aviatori. ♦ Spec.: -via-] – Din fr. 2002-06-27. aviation. aviatici. avertizaţi. Persoană care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion (ori al altei aeronave mai grele decât aerul). -te. 2002-06-27.com. -Ă. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Totalitatea avioanelor de care dispune o ţară. Aviaţie sanitară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 AVERTIZÓR. avertisseur. -V. s. 2002-06-27. [Pr. Aparat care semnalează un pericol. adj. avicoli. Care a primit un avertisment. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. -oare. Sursa: DEX '98 AVIASÁN s. s. De aviaţie. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decât aerul. -Ă. 1. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. somat. aviateur. -Ă. 2. -OÁRE.f. 2002-08-27. Sursa: DEX-S '88 AVIÁTIC. o societate de transport etc.com. avertizoare. Acţiunea de a avertiza. Care aparţine aviculturii. Trimis de cata#francu. Sursa: DEX '98 AVÍCOL. – V. s.n. -e. 2002-06-19.) – Din fr.AVERTIZÁRE.com. şi f.

2002-06-19. avicultori. aviculteur.n. Însuşirea de a fi avid. [Pr. Specialist în avicultură.). 2002-06-19.com. aviofoane. Ştiinţă care se ocupă cu creşterea raţională a păsărilor de curte în scop economic. avioane. : -vi-o-] – Din fr. avidité. aeroplan. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVIONÉTĂ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. de pasiune (pentru lucruri folositoare).AVICULTÓR. -oare. 2002-06-19. lat. care se menţine în aer datorită unor aripi şi se deplasează cu ajutorul elicei şi motoarelor sau al reactoarelor. aviophone. Trimis de ana_zecheru#yahoo.f. [Pr. aviculture. – Din fr. ♦ (Peior. : -vi-on] – Din fr. cuprins de interes. s. lacom. 2002-06-19.com. ♦ (Peior.) Cuprins de poftă necumpătată. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.com. [Pr.com. -Ă. s. – Din fr. Vehicul aerian mai greu decât aerul. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19.n.) Lăcomie. aviditas. şcoală etc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avidus. avionnette. Stăpânit de dorinţe puternice.com. adj. şi f. de lăcomie. s. avion. avizi. -OÁRE. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Sursa: DEX '98 AVID. avide. avionete. : -vi-o-] – Din fr. 2002-06-19. Tub acustic prin care comunică în timpul zborului membrii echipajului unei aeronave mai grele decât aerul.f. Avion mic (pentru sport. -atis. Sursa: DEX '98 AVICULTÚRĂ s. lat. 2002-06-19. Sursa: DEX '98 AVIDITÁTE s. Sursa: DEX '98 AVIÓN.com. profesiune bazată pe această ştiinţă. s.com.f. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AVIOFÓN. -de.

2002-06-19. A înştiinţa (printr-un aviz). 2.com. a face cuiva o comunicare oficială.com. Sursa: DEX '98 AVIVÁ.f. s. ◊ Expr. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aviva. 2002-08-27. avis. avisé. se spune pentru a atrage atenţia aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuţie. (Glumeţ) Aviz amatorilor. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Tranz. Faptul de a aviza.com. adj. -Ă. aviser. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. rezoluţie a unei autorităţi competente. Sursa: DEX '98 AVIZIÉR. s. ♦ A atrage cuiva atenţia în legătură cu o problemă. 2002-06-19. : -zi-er] – Aviz +suf.com.f.com. 2. Sursa: DEX '98 AVIVÁRE. Sursa: DEX '98 AVIZÁ.n. avitaminoze. s. (Despre oameni) Care dovedeşte informare. Sursa: DEX '98 AVÍZ. Intranz. competenţă (într-un anumit domeniu).AVITAMINÓZĂ. 1. avivări. – Din fr. A da o nuanţă mai vie culorii ţesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanţe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. avizaţi. 2002-06-19. avizari. Sursa: DEX-S '88 . 2002-06-19. I. avitaminose. -te. Tranz. I. 2002-06-19. avivez. – V. Sursa: DEX '98 AVIZÁT. pregătire. 2002-06-19. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. – V. A-şi exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. – Din fr. aviver. s. 1. s. vb. 2002-06-19. Acţiunea de a aviva.com. aviza. Sursa: DEX '98 AVIZÁRE. Afişier. avize. apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere. Trimis de ana_zecheru#yahoo. aviziere. – Din fr. avizez. Înştiinţare scrisă cu caracter oficial. -ier. Boală de nutriţie provocată de lipsa îndelungată a vitaminelor din organism. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. Părere.f.com.

m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -Ă. avocat.com. specific avocatului. (Depr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19. Sursa: DEX '98 AVOCÁT.com. Sursa: DEX '98 AVORTÁ. lat. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern.: advocát. [Pr. avocăţeşti. Persoană care are profesiunea de a acorda asistenţă juridică celor interesaţi. -te. s. [Var.com. s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.) Diminutiv al lui avocat.n. -EÁSCĂ. advocatus. aviso. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva.] – Din fr. avocăţei. Sursa: DEX '98 . 2002-06-19. De avocat. avorturi. – Avocat + suf.: -ţi-al] – Avocăţ[esc] + suf. -esc. – Avocat + suf. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19. s. -Ă. Sursa: DEX '98 AVOCĂŢÉSC.AVIZÓ. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. Sursa: DEX '98 AVOCAŢIAL. Sursa: DEX '98 AVOCĂŢÉL. 2002-06-19. -e.com. adj. Profesiunea de avocat. A suferi sau a-şi provoca un avort. -ial.com. vb. Advokatur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. I. : advocatúră s.com.f.m. avorter. avocaţiali. avocaţi. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 AVOCATÚRĂ s. avortez.com. [Var. Sursa: DEX '98 AVÓRT. Vas de război de tonaj mic şi cu viteză mare. -ă s. 2002-06-19. (Rar) Avocăţesc. şi f.com. Intranz.] – Din germ.f. şi f. 2002-06-19. – Din avorta (derivat regresiv).n.m. 2002-12-02. -el. adj. avizouri.

Avere. Adj.com. axis.com.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Avere. [Pr. : áxă s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AVRÁMĂ.com. -Ă. s. ext.m. Sursa: DEX '98 AVÚT. avuabili.) Varietate de prun. – Avut + suf. (Reg. artistică) ratată. avea. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr.AVORTÓN. 2002-06-19. (Reg.f. rus. avrame.com.) Varietate de prune. adj. (În sintagma) Ax cerebrospinal = ansamblu anatomic şi funcţional format din creier şi măduva spinării. (1) avuţi.] – Cf. s.) Care poate fi mărturisit. 2002-06-19. o ţară la un moment dat.f. avorton. Fiinţă născută înainte de termen. 1. bogat. p. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -ie. s.n. Sursa: DEX '84 AVUÁBIL. axe. bg.f. avrami.: -vu-a-] – Din fr.] – Din fr.com.) Veninariţă. Sursa: DEX '98 AVRÁM. Organ cilindric (din oţel) care susţine elementele cu mişcare de rotaţie. (Bot. axe. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19. Sursa: DEX '98 . -Ă. [Var. ◊ Avuţie naţională = totalitatea valorilor materiale şi spirituale de care dispune un popor. – Din ngr.com. ♦ Fig. Care are o stare materială foarte bună. 2002-06-19.m.f. s.com. avrămeasă. – Din avramă (derivat regresiv). Sursa: DEX '98 AVRĂMEÁSĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – V. 2002-06-19. 2. v. a v r a n .n. avrámilo. om degenerat. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-19. 2002-06-19. 2. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Var. lat.n. Sursa: DEX '98 AVUŢÍE. avortoni. -e. avuţii s.com. adj. 1. osie. cu mari deficienţe. -te. 2002-06-19. Sursa: DEX '98 AX. 2002-06-19.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (2) avuturi s. (Livr..com. ale unei maşini. : avrămeáscă s. Operă (literară. avouable. Sursa: DEX '98 AVRĂMEÁSCĂ s. S.

– Din fr. -Ă. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă ) care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic. axillaire. -ce. a (se) defăşura într-un anumit sens.com.: -xi-o-] – Din fr.com. I. (Anat. Acţiunea de a (se) axa. s.com. – V.com. -e. axer. a (se) concentra în jurul a ceva. Care aparţine axiologiei. adj. -e. -Ă. A aduce o piesă cilindrică în poziţia în care axa ei de simetrie sau de rotaţie coincide cu o axă dată. axe. – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Sursa: DEX '98 AXÍLĂ. Sursa: DEX '98 AXILÁR.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2. Sursa: DEX '98 AXIOLÓGIC. Fig.f. 2002-06-19. Sursa: DEX '98 . 2002-06-19.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. A (se) orienta. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mişcarea de rotaţie a unui corp în jurul lui însuşi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr. axari. axile.com. şi refl. s. ax. adj. 1. axilari. axe. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii pământului până la intersecţia cu sfera cerească.f. în raport cu o axă. Sursa: DEX '98 AXIÁL. s. 2002-06-19. Tranz.AXÁ. Sursa: DEX '98 ÁXĂ1. 2002-06-19. Tranz. 2002-06-19.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. : -xi-al] – Din fr. – Din fr. vb. 2002-06-19. axile. 1. care se află pe o axă. Care se referă la o axă. 2002-06-19. v. axiali. axiologici. axez. Loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura. 2002-06-19. 2. -Ă. axiologique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. privitor la axiologie. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. axial. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 ÁXĂ2 s.f.) Subsoară. Trimis de ana_zecheru#yahoo. axa. Sursa: DEX '98 AXÁRE. care se află la axilă. [Pr.

[Pr. nedemonstrat.f. din care se deduc. Sursa: DEX-S '88 AXIÓN. axioane. axiomatici. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s.f.n. [Pr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. 2002-06-19.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. A reduce la un şir de axiome. 2. Care se întemeiază pe o axiomă. -Ă. axiomatiza. Adj. 2002-06-06. Disciplină filozofică având drept obiectiv studiul valorilor (morale).com. pe baza unor reguli. Disciplină care studiază înlănţuirea corectă a axiomelor. -ce. Sursa: DEX '84 AXIOMATIZÁRE. adj. : -xi-o-] – Din fr. 2. [Pr.f.n.com. axiome. : -xi-o-].f. – Din ngr. : -xi-o-] – Din fr. axiomatizări. [Pr. alte enunţuri. Acţiunea de a axiomatiza. Sursa: DEX '84 . axiometre. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AXIOMÁTIC. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-06. Sursa: DEX '98 AXIOMATIZÁ. Tranz. [Pr. 2002-08-27. Enunţ prim. 2002-06-06.: -xi-o-] – V.f. axiomatiser. care are caracter de axiomă. : -xi-o-] – Din fr. (Nav. Sursa: DEX '98 AXIOMÉTRU. Adevăr fundamental admis fără demonstraţie. S. axiomètre. s.AXIOLOGÍE s. 2002-08-27. vb.. axiomatique. [Pr.: -xi-on]. fiind evident prin el însuşi. Imn de slavă (în biserica ortodoxă).: -xi-o-] – Din fr. s. [Pr. axiome. s. axión[esti].com.) Dispozitiv care indică unghiul de cârmă al navei. 1. Sursa: DEX-S '88 AXIÓMĂ. axiomatizez. s. 2002-06-19. Trimis de ana_zecheru#yahoo. axiologie.

2002-06-06. Sursa: DEX '84 . care aparţine axonometriei.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. s. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Nume dat mai multor arbuşti ornamentali exotici cu flori roşii. care se îmulţeşte în stadiul larvar.) Prelungire a neuronului. axone.] – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ayatollah. şi: ázbest – Var.com.ÁXIS s. din care se fac diferite piese şi ţesături neinflamabile şi izolatoare. 2002-06-06. Sursa: DEX '98 AXONOMETRÍE s. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m.m. asbeste. – Din fr.com. Sursa: DEX '98 AYATOLÁH s. 2002-06-06. 2002-06-06. axis. -ce. Minereu fibros şi mătăsos de culoare albă.f. A doua vertebră cervicală. 2002-06-06. axoloţi. : asbést s.com. privitor la axonometrie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. axonométrique. [Acc. (Anat. -Ă. Metodă de reprezentare a obiectelor spaţiale pe un plan. axolotl. Sursa: DEX-S '88 AZALÉE. axonometrici. adj. Şef al religiei musulmane şiite. azalee. – Din fr. fr. Sursa: DEX '84 AXONOMÉTRIC. Sursa: DEX '98 AXOLÓT. azalée. roz sau albe (Azalea). axoni.: a-ia-] – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n.com. s.com. Sursa: DEX '84 AZBÉST s.com.n. 2002-06-06. 2002-08-27. astfel ca imaginea obţinută să dea impresia realităţii. – Din fr. axis. axonométrie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.m. Sursa: DEX '98 AXÓN. [Pr. Larvă a unei specii de amblistomă. s. – Din lat. – Din fr. 2002-06-06. care se articulează cu atlasul1.

2002-06-07.com. : -ze-o-] – Din fr. şi : azbocíment] – Azb[est] + ciment. adj. 2002-06-10.n. Trimis de ana_zecheru#yahoo. ◊ Expr. -Ă. [Pr. – Din fr. azeotropie. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo.: -ze-o-] – Din fr. [Pr. Sursa: DEX '98 AZEOTRÓPIC.f. – Din sl. Învăţătură. Sursa: DEX '84 . azŭbukovĭno. adj.f. azéotropique. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX-S '88 AZBOCIMÉNT s. azotropici. [Pr. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenţi care fierb toţi la aceeaşi temperatură. – Din sl. 2002-06-06.com. azéotropisme. azeotropi. [Pr.com. (Înv.com.) Abecedar.com. : -ze-o-] – Din fr. (Med. asbestose. Sursa: DEX '84 AZEOTRÓP. -Ă.com.AZBESTÓZĂ s. Azeotropism. 2002-06-10. azŭ „a” + buki „b”. Azeotrop. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. azéotrope.f.com. Material de construcţie obţinut dintr-un amestec de ciment cu fibre de azbest. Sursa: DEX '98 AZEOTROPÍSM s. Sursa: DEX '98 AZEOTROPÍE s.com. Termen folosut în trecut pentru a denumi alfabetul chirilic. azbucoavne. 2002-08-27. A fi la azbuche = a fi abia la începutul învăţăturii. s. azéotropie. 2002-06-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. [Acc. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-10. Sursa: DEX '98 AZBUCOÁVNĂ. azeotropic.) Boală profesională provocată de inhalarea particulelor de azbest. -ce. ♦ Fig. 2002-06-10. : -ze-o-] – Din fr. Sursa: DEX '84 AZBÚCHE s.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. dând vapori cu aceeaşi compoziţie ca a amestecului lichid din care provin. Care prezintă azeotropism.

n. adj. pr. ◊ Azi noapte = în noaptea care tocmai a trecut. azerbaidjeni.com.com. s. 2002-06-10. adăpost. în ziua care e în curs.) Ziua care e în curs.m. invar. adj. Diminutiv a lui azimă. Instituţie de asistenţă socială pentru întreţinerea bătrânilor. refugiu. s.AZERBAIDJÁN. 2. 2002-06-10. – Azimă + suf. în sărăcie.. şi f. -Ă. Care aparţine Azerbaidjanului sau azerbaidjenilor (1).com. Azi-mâine = în curând.n. azimutali. De ieri până azi = într-un timp neaşteptat de scurt. copiilor orfani etc.).com.com. ázima. Persoană care face parte din populaţia de bază a Azerbaidjanului sau este originară de acolo. hac die. de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. ◊ Drept de azil = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări. 1. -Ă. când. strâmtorat. azimut. Unghi pe care îl face un plan vertical fix.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo. exprimă ideea de amânare continuă. lat. -ioară. asylum.f. – Din Azerbaidjan (n. 2. Sursa: DEX '98 AZIMUTÁL. ba mâine. Ba azi. azimioare.com. 2002-06-10. de obicei planul meridian al unui loc. (Rar) Cu azi cu mâine = încet-încet. Sursa: DEX '98 . Sursa: DEX '98 AZIMÚT s. s. m. În ziua de faţa. Trimis de ana_zecheru#yahoo. zi după zi. zilele acestea. – Din fr.. ♦ (În corelaţie cu „mâine”) a) Zi cu zi. b) Când. 2002-06-10.. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -e. Sursa: DEX '98 ÁZIMĂ. infirmilor. Turtă de aluat nedospit. 2002-06-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Adj. – Lat. azime. – Din ngr.m. cu un plan vertical care trece prin locul respectiv şi printr-un punct dat. coaptă de obicei sub spuză (folosită de catolici la împartăşanie). 1. astăzi. Trimis de ana_zecheru#yahoo. astăzi-mâine. ◊ Expr. 2002-06-10. aziluri. Sursa: DEX '98 AZÍL. Sursa: DEX '98 AZIMIÓARĂ. ♦ (Substantivat. A trăi de azi pe mâine = a trăi necăjit.com. Sursa: DEX '98 AZI adv. – e. Loc unde cineva găseţe ocrotire. s. asile. 1. – Din fr. Trimis de ana_zecheru#yahoo. privitor la Azerbaidjan sau la azerbaidjeni. în timpul sau în vremea de acum. şi f. 2002-06-10. În epoca prezentă. 2. – Din fr. Care se referă la azimut. S.. azimutal.

azotate. nitrat. adj.com. azotémie. azotaţi. Sursa: DEX '84 AZOTÍT. azotite. Sare a acidului azotos. inodor şi insipid. Sare a acidului azotic. parte componentă a aerului şi element esenţial al ţesuturilor vegetale şi animale. acid uric etc. lichid incolor. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree. oxidant puternic. – Din fr. nitrit. adj.) Creştere anormală a cantităţii de uree din sânge. Trimis de ana_zecheru#yahoo. nitrogen. – Din fr. Sursa: DEX '98 AZÓT s. 2002-08-27.f. s. corosiv. -Ă.m. – Din fr. azoïque. – Din fr. 1.m. 2002-08-27. azoici. despre mediu) Care este lipsit de viaţă animală. azonal. azoospermie. apă-tare. (Med. azotítă s. incolor. Trimis de ana_zecheru#yahoo. acid nitric.com. Corp gazos simplu. 2002-06-10.AZÓIC -Ă. 2002-06-10. s. Sursa: DEX '84 .com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. [Pr.com. – Din fr.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Care are în compoziţia sa azot. Trimis de ana_zecheru#yahoo. (Biol. -Ă.com. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului.com. azote. – Din fr. azonali.] – Din fr.: zo-ic] – Din fr. Sursa: DEX-S '88 AZOOSPERMÍE s.n.f. Sursa: DEX '84 AZÓTIC adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '98 AZOTEMÍE s.) 2.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Trimis de ana_zecheru#yahoo. -te. Absenţa spermatozoizilor din spermă care determină sterilitatea. 2002-06-10. azotique. azotaţi. 2002-06-10. 2002-06-10.com. -ce. azoté. Sursa: DEX '98 AZOTÁT2. azotaţi.f. -e. – Din fr. (Geogr.) Care nu formează zone (compacte). 2002-06-10. Sursa: DEX-S '88 AZONÁL. adj. [Var. 2002-06-10. Sursa: DEX '84 AZOTÁT1.

p. transformându-l în azot organic. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. albastrul cerului. v.AZOTÍTĂ s. Trimis de ana_zecheru#yahoo. şi f.f.com. Combinaţie chimică rezultată din amoniac.f. azoturi. Sursa: DEX '98 AZURÁ. (Tehn. nitrură.m. 2002-06-10.) A albăstri uşor produsele textile albe – Din fr. 2002-06-10. – Din fr. – Din fr. -ce. azteci.) Culoare albastră deschisă.com. Sursa: DEX '98 AZOTURÍE s. Tranz.com. -Ă. 2002-08-27. azurer. azoteux. Trimis de ana_zecheru#yahoo. – Din fr. 2002-06-10. Sursa: DEX '98 AZOTÚRĂ.m. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 1. – Din fr. azur. Trimis de ana_zecheru#yahoo. Sursa: DEX '84 AZÚR s. Sursa: DEX '98 AZOTÓS adj. Trimis de ana_zecheru#yahoo.n. – Din fr. Care aparţine aztecilor (1).com. lat. 2002-06-10. 2002-06-10. ext. şi f. 2002-06-10. s. Sursa: DEX-S '88 . Adj. azotit.com. (Livr. azzurum. acid nitros.) Eliminare prin urină a unor cantităţi mari de uree şi de compuşi azotaţi. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. (Med. s.com. azotobacter.com. vb. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-10. azoture. (În sintagma) Acid azotos = acid oxigenat al azotului. S. privitor la azteci. Aztèque. azoturie. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. 2.f. cu însuşiri oxidante şi reducătoare. Bacterie aerobă care fixează în sol azotul atmosferic. I. Sursa: DEX '98 AZTÉC. Sursa: DEX '84 AZOTOBACTÉR subst. azurez.

azura. azvârli. azurite. Sursa: DEX '98 AZVÂRLÍTĂ. ◊ Loc. Sursa: DEX '84 AZVÂRLÍ. a se năpusti. a rostogoli (azvârlind).com. care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre. ca materie colorantă şi ca minereu de cupru. Sursa: DEX '98 . ♦ (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele. ♦ A da la o parte. cristalizat.AZURÁRE. Care a fost uşor albăstrit. Trimis de ana_zecheru#yahoo. azvârl. s. a unui băţ etc.) Azvârlitură. (Adesea substantivat) Albastru deschis. Sursa: DEX '98 AZURÍT. Carbonat natural de cupru. azurări.) Acţiunea de a azura. 1. s. vb. azvârliri. 3. 2002-06-10.com.com. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. A arunca ceva (departe) printr-o mişcare rapidă şi violentă. azvârlite s. azurii. Refl. adj. IV. – V. Trimis de ana_zecheru#yahoo. a se arunca. 2002-06-10. -te. a se avânta. Sursa: DEX '98 AZVÂRLÍRE.com. azura. Sursa: DEX '84 AZURÍU. bleu. Trimis de cata#francu. A arunca cu ceva asupra cuiva. adj. de culoare albastră.f. Trimis de ana_zecheru#yahoo.com. A se repezi. 2. azvârli. 2003-03-27. – V. – V. 2002-06-10.f. 2003-03-27. Intranz. -ÍE. Sursa: DEX '98 AZURÁT. s. a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). azuraţi. 2002-06-10. Trimis de ana_zecheru#yahoo. 2002-06-10.com. întrebuinţat ca piatră de ornament. – Contaminare între a[runca] şi zvârli. vb. iu. – V. azuriţi. – Azur + suf. (Tehn. A da de-a azvârlita = a azvârli. Trimis de cata#francu. (Pop. Acţiunea de a (se) azvârli. ◊ De-a azvârlita = numele unui joc de copii.f. – Din fr. -Ă. a fi nărăvaş. Tranz.m.

– Azvârli + suf. sg..: ălui. aruncătură. ăleia.com. adj. 2002-06-10. 2002-06-10. ◊ Expr. Sursa: DEX '98 ĂL. Sursa: DEX '98 ĂLALALT pron.] – Ăl(a) + alalt (=ălalalt). gen.: ălora] – Lat. Trimis de ana_zecheru#yahoo.ro. – Var. distanţa până la care ajunge un obiect aruncat de cineva. dem. alelalte. dem.-dat. adj. Trimis de cata#francu. – Azvârli + suf. şi fam. ♦ (Substantivat. Sursa: DEX '84 AZVÂRLITÚRĂ.dem. ălălalt.: ăluia. cea. (Pop. Lucrul ăla. Faptul de a azvârli. Toate alea = tot ce trebuie. 2002-04-10. Ăl om. şi fam. áilaltă pron.-dat. ăllalt. ÁIALALTĂ. adj.AZVÂRLITÓR. ălorlalte.com. ăia. ălei. -tură. cu deschidere (4) mijlocie. illum.dem. gen. Trimis de cata#francu. nerotunjită (2)).f. O azvârlitură de băţ = o distanţă (foarte) mică. dem.-dat. Trimis de gall#fx.dem. pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. Sursa: DEX '84 Ă s. alea. azvârlitori.com.. invar. ÁILALTĂ pron. s.pl.-dat. v.-dat.-dat.sg.dem.dem. 2002-04-10.com. monstru. (Pop. -OÁRE.) Cel.: ălalalt.dem.: ăluilalt.. illum. ÁIA. -oare. f. 2002-04-10. ăi. adj. ◊ Expr. V. A venit ăla. Trimis de cata#francu.: ălor] – Lat.dem. Altă aia = ciudăţenie. [Gen. 2002-04-13. ale. adj. ălălalt.) Partea în contrapantă a unor jilipuri. sg. illa. sunet notat cu această literă (vocală medială. [Gen. Trimis de ana_zecheru#yahoo. adj. Care azvârle. A doua literă a alfabetului limbii române. Sursa: DEX '98 ĂLĂLALT. 2002-04-10.com.. illa. A vorbit ălălalt. azvârlită. Trimis de cata#francu.) Celălalt. adj. pl. [Gen. (Pop. şi fam.dem.com. pl. gen. Partea aialaltă.: ălorlalţi. Trimis de cata#francu. pron. Sursa: DEX '98 ĂLLALT.m. azvârlituri. ăleilalte. Sursa: DEX '98 ĂLA. ăialalţi..) Acela. Sursa: DEX '98 .com. A. aceea. 2002-04-10. pron. -tor.

gen. ăsteilalte şi asteilalte. Pentru asta = de aceea. Sursa: DEX '98 ĂSTA. astelalte. – Lat. sunet notat cu această literă (vocală medială.: ăstuilalt. Trimis de cata#francu. dem. istum. astea. aui. cel mai aproape de noi. (Pop. ◊ Loc.com. IV. A venit ăstălalt. – Lat.: ăstorlalţi. îra. adj. ăsteia şi asteia. Cu toate astea = totuşi. astei şi ăstei. ÁSTĂ. vb.: ăstora].-dat. ista.com. Sursa: DEX '98 ĂST. V. 2002-04-13. 2002-04-10.dem. invar. pl. adv. aceasta.-dat.dem. ăstorlalte]. pron. pl. 2002-04-10. aste. ista.: ăstui. Sursa: DEX '98 ĂUÍ. Trimis de cata#francu. nerotunjită (2)). adv.-dat. ăştia.-dat. 3 ăuiéşte. Trimis de cata#francu. pl. sg. şi fam. ăşti.ro. Trimis de cata#francu. pron. închisă2 (8). gen. primăvară etc. 2002-04-10. şi fam. primăvara etc.: ăstor].m.) Acesta. adj. – Ăst + alalt (= ălalalt)..-dat.) imediat precedentă.: ăstuia. [Gen. ◊ Loc.com. Sursa: DEX '98 Â s. (postpus) (Pop. Partea astălaltă.dem. această. istum.) = în noaptea (sau iarna. gen.dem. ◊ Loc. Sursa: DEX '98 ĂSTĂLALT. ÁSTĂLALTĂ. pers.) Acesta (din doi) care este în apropierea noastră..-dat. ăştialalţi. adv. Intranz.com. V. 2002-04-10. Trimis de gall#fx.com. şi fam.ĂRA interj. Trimis de cata#francu.) Acest. sg. sg. [Gen. [Gen. (antepus) (Pop. ÁSTA. adj. Sursa: DEX '98 . (De) astă dată = acum. 2002-04-10. A treia literă a alfabetului limbii române. Astă-noapte (sau iarnă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->