Sunteți pe pagina 1din 8

Antetul colii Avizat Director, ef Catedr, Nume i prenume profesor.................................. MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTIC ANUL COLAR............................

Disciplina MATEMATIC, Filier TEORETIC Clasa a IX-a, profil real, specializare matematica-informatica Nr. ore/sptmn 4 ( din care TC + CD 4) I Competente specifice II CAPITOLUL III Predare-invatare si evaluare formativa PredareAplicatii si invatare evaluare formativa 11 9 5 -1 -1 1 1 1 2 1 1 2 ----2 1 1 2 IV La dispozitia profesorului V TOTAL VI CALENDAR VII OBSERVATII

1.

2.

3.

4.

Identificarea in limbaj cotidian sau in probleme de matematica a unor notiuni specifice logicii matematice si teoriei multimilor. Utilizarea proprietatilor operatiilor algebrice ale numerelor, estimarilor si aproximarilor in contexte variate, inclusiv folosind calculatorul. Alegerea formei de reprezentare a unui numar real si utilizarea unor algoritmi pentru optimizarea calculelor cu numere reale. Deducerea unor rezultate si verificarea acestora utilizand

1.Multimi si elemente de logica matematica 1.1.Multimea numerelor reale Multimea numerelor reale;operatii algebrice cu numere reale;ordonarea numerelor reale Aproximari prin lipsa sau prin adaos Modulul unui numar real Partea intreaga si partea fractionara a unui numar real Operatii cu intervale de numere reale 1.2.Propozitie, predicat, cuantificatori Propozitii;operatii logice elementare (negatie,disjunctie,conjunctie,implicatie ,echivalenta) Predicat,cuantificatori 1.3.Operatii logice elementare si operatii cu multimi

2 ---------1

22 5 1 1 1 1 1 4 2 2 5

5.

6.

inductia matematica sau alte rationamente logice. Redactarea rezolvarii unei probleme, coreland limbajul uzual cu cel al logicii matematice si al teoriei multimilor. Transpunerea unei situatiiproblema in limbaj matematic, rezolvarea problemei obtinute si interpretarea rezultatului. Recunoasterea unor corespondente care sunt functii, siruri, progresii. Utilizarea unor modalitati variate de descriere a functiilor in scopul caracterizarii acestora. Descrierea unor siruri/functii utilizand reprezentarea geometrica a unor cazuri particulare si rationamentul inductiv. Caracterizarea unor siruri folosind diverse reprezentari (formule, grafice) sau proprietati algebrice ale acestora. Analizarea unor valori particulare in vederea determinarii formei analitice a unei functii definite pe N prin rationament de tip inductiv. Transpunerea unor situatiiproblema in limbaj matematic utilizand functii definite pe N. 1. Identificarea valorilor unei functii folosind reprezentarea grafica a acesteia.

1. 2.

3.

4.

5.

Corelarea operatiilor logice elementare cu operatiile si relatiile cu multimi (egalitate, incluziune, reuniune, intersectie, diferenta, complementara, regulile lui De Morgan) Rationament prin reducere la absurd 1.4.Inductia matematica Metoda inductiei matematice 1.5.Probleme de numarare Probleme de numarare 2.Functii 2.1.Siruri 2.1.1.Siruri Modalitati de a defini un sir; siruri marginite, siruri monotone 2.1.2.Progresii aritmetice Progresii aritmetice; formula termenului general in functie de un termen dat si ratie; suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice; conditia ca n numere sa fie in progresie aritmetica 2.1.3.Progresii geometrice Progresii geometrice; formula termenului general in functie de un termen dat si ratie; suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice; conditia ca n numere sa fie in progresie geometrica

1 1 1 1 1 1 24 3 1 1 1 1

2 -5 5 --21 4 --2 2

1 ---1 1 6 1 1 1 ---

4 1 6 6 2 2 51 8 2 2 3 3

1 1

2 2

---

3 3

6.

2.2.Functii;lecturi grafice 2.2.1.Functii;functii numerice Reper cartezian; produs cartezian; reprezentarea prin puncte a unui

21 8

17 5

5 1

43 14

--

2.

3.

4.

5. 6.

Caracterizarea egalitatii a doua functii prin utilizarea unor modalitati variate de descriere a functiilor. Operarea cu functii reprezentate in diferite moduri si caracterizarea calitativa a acestor reprezentari. Caracterizarea unor proprietati ale functiilor numerice prin utilizarea graficelor acestora si a ecuatiilor associate. Deducerea unor proprietati ale functiilor numerice prin lectura grafica. Analizarea unor situatii practice si descrierea lor cu ajutorul functiilor.

1. 2.

3.

4. 5.

Recunoasterea functiei de gradul I descrisa in moduri diferite. Utilizarea unor metode algebrice si grafice pentru rezolvarea ecuatiilor, inecuatiilor si sistemelor. Descrierea unor proprietati desprinse din reprezentarea grafica a functiei de gradul I sau din rezolvarea ecuatiilor, inecuatiilor si sistemelor. Exprimarea legaturii intre functia de gradul I si reprezentarea ei geometrica. Interpretarea graficului

produs cartezian de multimi numerice; conditii algebrice pentru puncte aflate in cadrane; drepte in plan de forma x=m sau y=m, m R Functia: definitie, exemple, exemple de corespondente care nu sunt functii; modalitati de a defini o functie; lecturi grafice Egalitatea a doua functii; imaginea si preimaginea unei multimi printr-o functie Graficul unei functii, restrictii Functii numerice (F= { f : D R D R} ), reprezentarea geometrica a graficului; rezolvari grafice ale unor ecuatii si inecuatii de , , <, > ) forma f(x)=g(x) ( Proprietati ale functiilor numerice introduse prin lecturi grafice: marginire, monotonie Alte proprietati: paritate, imparitate, simetria graficului fata de drepte de forma x=m, m R, periodicitate Compunerea functiilor, exemple pe functii numerice 2.2.2.Functia de gradul I Definitie; reprezentarea grafica a functiei f:R R, f(x)=ax+b, unde a, b R; intersectia graficului cu axele de coordonate Ecuatia f(x)=0 Interpretarea grafica a proprietatilor algebrice ale functiei: monotonia si semnul functiei, studiul monotoniei prin semnul diferentei f ( x1 ) f ( x2 ) ( sau prin studierea semnului

1 1 1 1

-1 -1

-----

1 2 1 2

1 1 1

--3

----

1 1 4

5 1 -1

3 -1 --

-----

8 1 1 1

raportului

f ( x1 ) f ( x2 ) , x1 , x2 x1 x2

1 1

1 --

---

2 1

6.

functiei de gradul I utilizand proprietatile algebrice ale functiei. Modelarea unor situatii concrete prin utilizarea ecuatiilor si inecuatiilor, rezolvarea problemei obtinute si interpretarea rezultatului.

R,

Inecuatii de forma ax+b 0, ( , <, > ) studiate pe R sau pe intervale de numere reale Pozitia relativa a doua drepte; sisteme

x1 x2 )

--

de ecuatii de tipul

1. 2.

3.

4. 5.

6. 7. 8. 9.

Diferentierea, prin exemple, a variatiei liniare de cea patratica. Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului functiei de gradul al II-lea. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului functiei de gradul al II-lea (prin puncte semnificative). Exprimarea proprietatilor unei functii prin conditii algebrice sau geometrice. Utilizarea relatiilor lui Viete pentru caracterizarea solutiilor ecuatiei de gradul al II-lea si pentru rezolvarea unor sisteme de ecuatii. Utilizarea functiilor in rezolvarea unor probleme si in modelarea unor procese. Recunoasterea corespondentei dintre seturi de date si reprezentari grafice. Determinarea unor functii care verifica anumite conditii precizate. Utilizarea unor algoritmi

c, m, n p numere reale Sisteme de inecuatii de gradul I 2.2.3.Functia de gradul al II-lea Definitie ; reprezentarea grafica a functiei f:R R, f(x) = ax 2 + bx + c , cu a, b, c R si a 0; intersectia graficului cu axele de coordinate, ecuatia f(x)=0, simetria fata de drepte de forma x=m, cu m R Relatiile lui Viete, rezolvarea sistemelor

ax + by = c mx + ny = p

, a, b,

8 1

9 3

4 --

21 4

de forma

x+ y = s , cu s, p R xy = p

--

Monotonie; studiul monotoniei prin semnul diferentei f ( x1 ) f ( x2 ) sau prin rata cresterii/ descresterii

1 1 1 1

-1 1 --

1 1 ---

2 3 2 1

f ( x1 ) f ( x2 ) , x1 , x2 R, x1 x2 x1 x2

; punct de extrem ( varful parabolei) Pozitionarea parabolei fata de axa Ox Imagini si preimagini ale unor intervale (proiectiile unor portiuni de parabola pe axe) Semnul functiei; inecuatii de forma ax 2 + bx + c 0, ( , <, > ), a, b, c

pentru rezolvarea ecuatiilor, inecuatiilor si sistemelor de ecuatii si pentru reprezentarea grafica a solutiilor acestora. 10. Exprimarea prin reprezentari grafice a unor conditii algebrice; exprimarea prin conditii algebrice a unor reprezentari grafice. 11. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru determinarea sau aproximarea solutiilor ecuatiei asociate functiei de gradul al II-lea. 12. Interpretarea informatiilor continute in reprezentari grafice prin utilizarea de estimari, aproximari si strategii de optimizare.

R , a 0 studiate pe R sau pe intervale de numere reale Pozitia relativa a unei drepte fata de o parabola: rezolvarea sistemelor de

--

--

forma

Rezolvarea sistemelor de forma

mx + n = y , a, b, c, m, n 2 ax + bx + c = y

a1 x 2 + b1 x + c1 = y , 2 a2 x + b2 x + c2 = y

a1 , a 2 , b1 , b2 , c1 , c 2 R;
35 3 1 1 2 1 30 4 --4 -8 1 1 1 --73 8 2 2 6 1

1. 2. 3. 4.

5.

6.

Identificarea unor elemente de geometrie vectoriala in diferite contexte. Transpunerea unor operatii cu vectori in contexte geometrice date. Utilizarea operatiilor cu vectori pentru a descrie o problema practica. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie configuratii geometrice. Identificarea conditiilor necesare pentru ca o configuratie geometrica sa verifice cerinte date. Aplicarea calculului vectorial in rezolvarea unor probleme de fizica.

interpretare geometrica TOTAL ALGEBRA 1.Vectori in plan 1.1 Segment orientat Segment orientat, relatia de echipolenta, vectori, vectori coliniari 1.2.Operatii cu vectori Operatii cu vectori: adunarea (regula triunghiului, regula paralelogramului), proprietati ale operatiei de adunare; Inmultirea cu scalari, proprietati ale inmultirii cu scalari Conditia de coliniaritate; descompunerea dupa doi vectori dati, necoliniari si nenuli

--

7. 1.

2. 3.

4.

5.

6.

Descrierea sintetica sau vectoriala a proprietatilor unor configuratii geometrice in plan. Caracterizarea sintetica si/sau vectoriala a unei configuratii geometrice date. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor de coliniaritate, concurenta sau paralelism. Trecerea de la caracterizarea sintetica la cea vectoriala (si invers) intr-o configuratie geometrica data. Interpretarea coliniaritatii, concurentei sau paralelismului in relatie cu proprietatile sintetice sau vectoriale ale unei configuratii geometrice. Analizarea comparativa a rezolvarilor vectoriala si sintetica ale aceleiasi probleme. Identificarea legaturilor intre coordonate unghiulare, coordonate metrice si coordonate carteziene pe cercul trigonometric. Calcularea unor masuri de unghiuri si arce utilizand relatii trigonometrice, inclusiv folosind calculatorul. Determinarea masurii unor unghiuri si a lungimii unor segmente utilizand relatii metrice. Caracterizarea unor configuratii geometrice plane

2.Coliniaritate, concurenta, paralelismcalcul vectorial in geometria plana 2.1.Vectorul de pozitie al unui punct;centrul de greutate Vectorul de pozitie al punctului care imparte un segment intr-un raport dat; vectorul de pozitie al centrului de greutate al unui triunghi (concurenta medianelor unui triunghi) 2.2.Teorema lui Thales;conditii de paralelism Teorema lui Thales; conditii de paralelism 2.3.Bisectoare, inaltime Teorema bisectoarei, vectorul de pozitie al centrului cercului inscris intr-un triunghi; ortocentrul unui triunghi; relatia lui Sylvester, concurenta inaltimilor 2.4.Teorema lui Menelaus, teorema lui Ceva Teorema lui Menelaus; teorema lui Ceva; reciproce 3.Elemente de trigonometrie 3.1.Cercul trigonometric Cercul trigonometric; definirea functiilor trigonometrice: sin, cos:

4 1

6 2

3 --

13 3

--

1 1 1 1

1 1 1 1

2 2 ---

4 4 2 2

1 1

2 2

1 1

4 4

1.

4 1 1

5 ---

4 ---

13 1 1

2.

[0,2] [1,1] , tg: [0, ] \

R, ctg: ( 0, ) R

2
1 --1

3.

3.2Functii trigonometrice Definirea functiilor trigonometrice 1,1] , cos:R [ 1,1] , sin:R [

4.

tg:R\D R, cu D= + k k Z , 2 ctg: R\D R, cu D= { k k Z }

--

--

5. 6.

1. 2.

3.

4. 5.

6.

utilizand calculul trigonometric. Determinarea unor proprietati ale functiilor trigonometrice prin lecturi grafice. Optimizarea calculului trigonometric prin alegerea adecvata a formulelor. Identificarea unor metode posibile in rezolvarea problemelor de geometrie. Aplicarea unor metode diverse pentru determinarea unor distante, a unor masuri de unghiuri si a unor arii. Prelucrarea informatiilor oferite de o configuratie geometrica pentru deducerea unor proprietati ale acesteia. Analizarea unor configuratii geometrice pentru alegerea algoritmilor de rezolvare. Aplicarea unor metode variate pentru optimizarea calculelor de distante, de masuri de unghiuri si de arii. Modelarea unor configuratii geometriceutilizand metode vectoriale sau sintetice.

3.3Formule trigonometrice Reducerea la primul cadran Formule trigonometrice: sin(a+b), sin(a-b), cos(a+b), cos(a-b), sin2a, cos2a, sina+sinb, sina-sinb, cosa+cosb, cosacosb (transformarea sumei in produs) 4.Aplicatii ale trigonometriei si ale produsului scalar in geometria plana 4.1.Produs scalar Produsul scalar a doi vectori: definitie, proprietati; conditii de perpendicularitate 4.2.Aplicatii Rezolvarea triunghiului dreptunghic Teorema sinusului si teorema cosinusului;calcularea razei cercului circumscris si a razei cercului inscris intr-un triunghi Rezolvarea triunghiului oarecare 4.3.Calcul de distante si arii Calcularea lungimilor unor segmente importante din triunghi; calcul de arii

2 1 1

5 -5

4 1 3

11 2 9

5 1 1

6 ---

----

11 1 1

3 1 1 1 1 1

3 -1 2 3 3

-------

6 1 2 3 4 4

TOTAL GEOMETRIE SI TRIGONOMETRIE TOTAL ALGEBRA, GEOMETRIE, TRIGONOMETRIE RECAPITULARE inceput sem.I Test predictiv Evaluare sumativa sem.I Evaluare sumativa sem.II Recapitulare finala TOTAL

16 51

21 51

8 16

45 118

---

*** ***

51

4 2 6 6 4 73

---

---

16

140

*** Se vor trece competentele de evaluare specifice.

PRECIZRI
1. V rugm s respectai alocrile din tabelul Alocri semestriale i s urmrii, de asemenea, incadrarea in marjele precizate in tabelul Planificare anual pe capitole. 2. Modelul de planificare anual este orientativ. 3.Precizri legate de completarea datelor n coloanele I-VII: I. Competenele nscrise sunt competenele existente n programele n vigoare, aferente fiecrui capitol sau uniti de nvare. Pentru etapa evalurii sumative, rubrica aferent a acestei coloane se va completa cu competene de evaluare specifice. II. Coloana conine o defalcare pe tipuri de ore ( predare-nvare / aplicaii si evaluare formativ) astfel: Titlul Capitolului/Unitii de nvare Detalierea temelor de coninut, aferent activitilor de predare/nvare Activiti bazate pe aplicaii care s conduc la retenia de cunotine i transfer noional Activiti de evaluare formativ, care s permit obinerea unui feed-back real i n timp util asupra nivelului de atingere a standardelor de performan i a competenelor vizate III. In coloana Predare-invare se va trece numrul de ore in care se vor desfura cu precdere aceste activitai (predare-invare i exemple). Coloana Aplicaii i evaluare formativ se va completa cu numarul de ore dedicate exclusiv aplicaiilor i evaluarii (fr prezentarea unor noi elemente de coninut). IV. Aceasta coloan va reflecta repartizarea orelor prevzute in tabelul Alocri semestriale ca fiind ore la dispoziia profesorului. Repartizarea se va face in funcie de oportunitile de proces (aprofundare, aplicaii de sintez sau / i inter i transdisciplinare) sau in funcie de feedback-ul obinut prin evaluri, pentru activiti de nvare remedial. VI. Coloana se completeaz de ctre cadrul didactic, cu datele la care vor fi cuprinse activitile de predare-nvare / aplicaii / evaluare. VII. Coloan care se va completa de ctre cadrul didactic, prin meniuni corelate cu modificri aduse ritmului de parcurgere a planificrii sau despre realizarea activitilor didactice la clas.