Iluminismul si Scoala Ardeleana

Curentele literare se succed de la un secol la altul, unul in continuarea celuilalt sau ca reactie unul impotriva celui precedent. Iluminismul se incadreaza clar in prima situatie, aceea de a continua si de a dezvolta ideile curentului anterior, directiile umanismului. Dupa cum mentionam in cursul care trateaza umanismul, aceasta miscare socio-culturala a semnificat abolirea fanatismului, a dogmatismului religios si a regimului impus de Inchizitie. In continurea acestuia a aparut Iluminismul, curent literar al secolelor XVII-XVIII, care promova crearea unei societati "rationale", prin raspandirea culturii. Prin iluminism, ca si prin umanism, s-a dorit inlaturarea dogmelor religioase, fiind o miscare cu caracter laic, anticlerical. Iluministii precum J. Swift, Montesquieu, Voltaire, D. Diderot, J.J. Ruseau, G.E. Lessing, S. Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Dinicu Golescu pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, militand pentru emanciparea poporului prin cultura. Aceasta miscare socio-culturala promoveaza rationalismul si raspandirea culturii prin scoli si prin lucrari de popularizare.Conceptiile iluministe in domeniul social si politic au influentat Revolutia Franceza, care s-a datorat in mare parte ideilor lui Voltaire si J. J. Ruseau. Asadar, dincolo de implicatiile literare, ideile iluministe au format un intreg mecanism social-politic. In Germania, bazele Iluminismului sunt puse de Kant. Teme si motive iluministe: "monarhul luminat", "contractul social", emanciparea poporului prin cultura. Iluminismul, intre literatura si politica:Iluminismul s-a manifestat cu intarziere in cultura romana din cauza dominatiei straine si feudalismului autohton. Acest curent literar a putut fi observat indeosebi in Transilvania, unde burghezia era mai dezvoltata, fiind initial strict legat de interesele nationale. Aici, Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania, a luat nastere ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului "Unio trium nationum" (1437).In acest context, Iluminismul poate fi considerat mai degraba un demers politic, sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae", trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce formau Imperiului Habsburgic. Inspirandu-se din ideile Iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au militat pentru egalitate si libertate, pentru suveranitatea a poporului, in baza ideii de drept national si de contract social. Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este reprezentata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Toate aceste patru personalitati, savanti de talie europeana si poligloti, au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena. Scoala Ardeleana. Directii fundamentale:Directie socio-culturala. Este in stransa legatura cu motorul miscarii iluministe europene, aceea de emancipare a oamenilor prin cultura si educatie. Cu aceasta ocazie, are loc dezvoltarea si organizarea invatamantului in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli. Este momentul primelor manuale scolare tiparite, a cartilor de popularizare stiintifica, a calendarelor si cartilor populare.Directie erudita. Cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.Aceste initiative au pornit de la ideea restabilirii adevarului despre originea romanilor prin aducerea de argumente istorice, filologice si demografice privind caracterul latin al limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica. Astfel s-au pus bazele lingvisticii romanesti prin fixarea normelor gramaticale ale limbii, imbogatirea vocabularului cu

neologisme luate din limbile romanice. Mostenirile lasate de reprezentantii Scolii Ardelene au contribuit semnificativ la formarea limbii romane, la recunoasterea originilor si a drepturilor, insa nu pot fi considerate opere literare, cum nici autorii, ilustri filologi si istorici, nu pot fi numiti scriitori. Ceea ce nu le putem nega insa este marele merit de a fi creat un mediu propice literaturii. Asadar, startul unei literaturi autohtone fascinante a avut loc multumita Scolii Ardelene si a coincis cu momentul in care Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada", o epopee eroicomica, prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane.

Scoala Ardeleana
Scoala Ardeleana, ce a avut ca si punct de pornire unirea Bisericii Romano-Catolice cu mitropolia romanilor ardeleni, a fost una dintre cele mai importante miscari culturale care a avut ca efect nasterea Bisericii Romane Unite cu Roma. Etapele prin care a trecut Scoala Ardeleana au fost urmatoarele: etapa pregatitoare, insemnand lupta propriu-zisa pentru revendicari politice si nationale, purtata de episcopul romanilor uniti, care cere pentru romanii de pretutindeni din Transilvania, drepturi si libertati, toate acestea in schimbul unirii cu biserica romana (prin Sinodul de la Blaj), etapa de elaborare si afirmare a ideologiei nationale care a constat in formularea crezului extremist al latinilor pe plan filologic si istoric, ducand la dezvoltarea invatamantului in Romania si etapa ce a culminat in Revolutia de la 1848, numita etapa pronuntat iluminista. Obiective si sustinatori

Printre meritele Scolii Ardelene se numara: contributia adusa la evolutia din punct de vedere spiritual si politic a romanilor transilvaneni si nu numai, recunoasterea romanilor din Ardeal ca parte integranta a Principatului Transilvania, scrierile chirilice au fost inlocuite cu alfabetul latin, iar odata cu aceasta modificare a fost tiparit primul dictionar cvadrilingv in limbii romane. Printre cei care au promovat si sustinut activ Scoala Ardeleana au fost: Samuil Micu, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Gheorghe Sincai, acestia venind cu argumente istorice si filologice in teza care sustinea ca romanii sunt descendenti directi ai colonistilor romani din Dacia, teza cunoscuta si sub numele de latinism. Principalele centre au fost la Blaj, Oradea, Lugoj si Beius. Scoala Ardeleana a fost consacrata ca fiind o miscare iluminista germana, sustinuta pe plan politic de iozefinism, aceasta constituind nu o miscare anticlericala ci o miscare culturala, ea pornind tocmai din sanul Bisericii Catolice. Cum a aparut Scoala Ardeleana originile miscarii Odata cu sfarsitul secolului al XVIII-lea, Transilvania incepe sa recepteze si sa asimileze curentul iluminist, aceasta miscare avandu-si de fapt originile in curentul iluminist din Europa. Mai exact Scoala Ardeleana a pornit de la ideea de inovatie, miscarea in sine detestand trecutul pentru caracterul sau irational, ignorant si pentru toata intunecimea pe care o intruchipa, pornind astfel la reformarea societatii, o societate noua ce se declara a fi rationala, luminata si plina de culturalitate.

In prima faza, curentul iluminist a impanzit sfera elitelor de intelectuali, iar in Austria, pe plan politic, a luat chiar forma absolutismului luminat, intemeiat pe nobilime. Acesta a reusit sa atraga ulterior si burghezia in functiile statului si astfel Transilvania, alaturi de Austria si Ungaria au imbratisat cu sete luminismul, reformismul si principiile unei monarhii iluminate. Spre deosebire de Austria, Ungaria si Tranilvania adopta stilul unei burgezii redusa numeric, deoarece a avut loc inrolarea intarziata in armata a iozefinilor, populatia oraseneasca nu depasea 6%, iar la nivelul etniilor aceasta era alcatuita in mare parte de germani. In timp ce calatorea prin Marele Principat al Transilvaniei, imparatul Iosif al II-lea a ramas uimit de mizeriile si ignoranta romanilor gasite pe acele tinuturi, iar acest lucru l-a facut sa ia masuri.Ca urmare a acestui dezgust, imparatul ia masuri cu privire la Pamantul Craiesc, recunoscand astfel indreptatirea in mod egal a locuitorilor si astfel romanii devin egali cu sasii, avand drept de asezare si achizitie de proprietati in orase. Invatamantul greco-catolic si cel ortodox a fost favorizat odata cu deschiderea portilor scolilor catre fii iobagilor, mai ales pentru maghiari si pentru romani In urma unui conflict dintre Imparatul Iosif al II-lea si Papa Pius al VI-lea, autoritatile imperiale au favorizat si impulsionat trimiterea la studii a tinerilor romani la Viena, in special la Colegiul Sf. Barbara, oprind astfel trimiterile la studii in Roma. In urma Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan din 1784 indreptata impotriva sistemului feudal, micare care i-a atras i pe iobagii maghiari dinTrascau, autorittile imperiale au procedat la mai multe ameliorari ale obligatiilor iobagesti si ale situatiei minerilor din Muntii Apuseni. Pe dteritoriul Zlatnei au fost infiintate mai multe scoli populare, iar un an mai tarziu, la 22 august 1785, imparatul a venit cu o reforma generala, dorind sa desfiinteze iobagia. Trasaturile Scolii Ardelene Scoala Ardeleana revendica inainte de toate drepturi egale pentru cele trei natiuni care se aflau pe teritoriul Transilvaniei, caracterul politic avand un ton calm, lipsit de violenta, dar totusi revendicarile au fost respinse categoric. Avand in vedere caracterul iluminist al miscarii, s-au infiintat scoli unde limba de predare era romana (mai bine 300 de scoli infiintate de Gh. Sincai), s-ua introdus publicatii scrise in limba romana printre care: calendare, manuale, catehisme, carti disponibile poporului ce necesitau un nivel mai scazut de cunostinte pentru perceptie, carti ce promovau stiinta. In toata aceasta perioada s-a incercat trezirea spiritului national si mai mult decat atat reprezentantii iluminismului au dorit sa promoveze istoria, literatura si lingvistica romana.In anul 1750 apare la Blaj si o carte romaneasca realizata complet de Scoala Ardeleana ce poarta numele de Floarea Adevarului, din aceasta cunoscandu-se doua exemplare:unul aflat la Biblioteca Nationala a Romaniei si unul la Orszgos Szcsnyi Knyvtr (Biblioteca Nationala Szcsnyi) din Budapesta. Aceasta carte apare si intr-o versiune in limba latina cu numele de Flosculus Veritatis in anul 1753 si Doctrina Christiana din 1757 si cele patru puncte dogmatice explicate clar, puncte sub care s-au unit romanii cu Roma in anul 1700, implicand justificarea rationala a evenimentului. Scoala Ardeleana

SCOALA ARDELEANA: Cel dintii nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sf. sec. XVIII-lea si inceputul sec. XIXlea. Programul politic al Scolii Ardelene este prezentat in memoriul din 1791 intitutlat Supplex libellus valachorum Transilvaniae, trimis imparatului Leopold II, in care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Scoala Ardeleana este in primul rind, o miscare de eliberare nationala si sociala care a gasit in patrimoniul de gindire al iluminismului european principii, argumente, idei ce slujeau nazuintele poporului roman in acel moment istoric. Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana a avut un rol important in stimulare studiului istoriei si limbii romane, a dezvoltarii stiintelor naturii si invatamintului. Actiunea politica si culturala este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. In ansamblu activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: -Prima are un caracter iluminist, urmarind emanciparea poporului, mai ales taranilor. In acest scop s-au infiintat scoli in limba romana, s-au scris abecedare, aritmetici, s-au publicat calendare si carti populare. -Cealalta directie este erudita si cuprinde tratatele de istorie si filologie. Cele mai importante lucrari sint: Istoria si intimplarile romanilor de Samuil Micu, Hronica romanilor si a mai multor neamuri de Gh. Sincai, Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol important in acumularea dovezilor pentru sustinerea egalitatii in drepturi a romanilor din Transilvania cu celelalte natii din imperiul Habsbugic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii romane. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic. In ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologica si se cerea eliminarea elementelor nelatine din limba) Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii siintifice a limbii romane. Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii si a dat prin Ion Budai-Deleanu pe cel dintii mare poet roman de talie europena. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in iluminismul european.

DIMITRIE CANTEMIR, PERSONALITATE. MULTILATERALA A CULTURII SI LITERATURII ROMANE: Dimitrie Cantemir, in cultura noastra, este unul dintre cei mai eruditi umanisti. Lucrarile lui atesta o bogata documentare in domeniul stiintelor umaniste si o mare pasiune pentru cercetare. Cele mai valoroase lucrari ale sale sint cele cu caracter istoric. Reluind o tema a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor infatiseaza trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Intreaga opera a lui Cantemir exprima o conceptie superioara despre istorie fata de cea a cronicarilor. In timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin vointa fortei divine, Cantemir interpreteaza istoria dind atentie cauzalitatii: Nici un lucru fara pricina sa se faca nu se poate. El afirma ca sintem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. Descriptio Moldavie este scrisa in 1716 in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei parti: -Prima parte este consacrata descrierii geografice a Moldovei. -In a doua parte este infatisata organizarea politica si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat; -In partea a treia gasim bogate informatii despre graiul moldovenilor Descrierea Moldovei este o opera strabatuta de o vibranta dragoste de patrie si are pe alocuri deosebite virtuti literare. Idei filosofice ale marelui

carturar pot fi intilnite cu doesebire in Imaginea stiintei sacre, Logica, Sistema de religie mahomedane. Toate lucrarile lui Cantemir, fie ca sint scrise in limba latina sau in romaneste, au un stil erudit, in general retoric. Cu toate acestea valoarea lor documentara ramine incontestabila. In cultura si literatura noastra el prefigureaza iluminismul. CRONICARII MOLDOVENI: Cei trei cronicari moldoveni au fost: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cite un letopiset care intra in Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la 1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman, prin aspiratia de independenta si suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la descalecatul cel de al doilea, adica de la Dragos-Voda (1359) pina la domnia lui Aron-Voda (1594). Este o epoca de ...