Sunteți pe pagina 1din 15

Scoala Postliceala FEG

LUCRARE DE PRACTICA

Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu accident vascular cerebral

An II Asistent medical generalist Cursant:

Cuprins
CAPITOLUL I : Noiuni de anatomie i fiziologie 1.1 Anatomia SNC 1.2 Fiziologia SNC CAPITOLUL II: Afeciunea accident vascular cerebral 2.1 Definiie 2.2 Simptomatologie 2.3 Etiologie 2.4 Tablou clinic 2.5 Diagnostic 2.6 Tratament 2.6.1 Tratament igieno-dietetic 2.6.2 Tratament medicamentos 2.6.3. Tratamentul chirurgical 2.7 Evoluie. Pronostic CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale in ngrijirea pacienilor cu accident vascular cerebral 3.1 Rolul propriu 3.1.1 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica 3.1.2 Supravegherea pacientului 3.1.3 Alimentaia pacientului 3.1.4 Educaia sanitar 3.2 Rolul delegat 3.2.1 Rolul asistentei medicale in accident vascular cerebral 3.2.2 Administrarea medicamentoas 3.3 Descrierea unei tehnici 3.3.1 Tehnica punciei venoase CAPITOLUL IV: Studiu de caz Culegerea de date Grila de dependene Analize Planul de ngrijire Epicriz Bibliografie

Capitolul I Noiuni de anatomie i fiziologie


1.1 Anatomia SNC
Sistemul nervos pune n contact organismul cu mediul exterior i coordoneaz unitar activitatea celorlalte aparate i sisteme. Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt: -Mduva spinrii. -Trunchiul cerebral. -Cerebelul. -Diencefalul. -Emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaz nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal,format din trei membrane: -Piamater. -Arahnoida. -Duramater. Sistemul nervos, dei unitar, este submprtit n dou prti: I. Sistemul nervos de relatie II. Sistemul nervos vegetative I. Sistemul nervos de relatie este format din: Sistemul nervos central reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal,diencefal, telencefal. Sistemul nervos periferic reprezentat prin nervii cranieni i nervii spinali(rahidieni). II. Sistemul nervos vegetativeste format din: -Sistemul nervos simpatic - Sistemul nervos parasimpatic Centrii nervoi vegetativi sunt grupati distinct la nivelul sistemului central i coordoneaza activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii.Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai voluminoas a sistemului nervoscentral. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferic i legate n partea bazal prin formatiuni de substant alb: - Corpul calos. - Trigonul cerebral. - Comisura alb anterioar. - Comisura alb posterioar Fiecare emisfer cerebral are trei fete: - Convex extern - Medial intern - Bazal Fetele emisferelor cerebrale sunt brzdate de numeroase anturi, unele adnci care delimiteaz lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care delimiteaz girusuri sau circumvolutii cerebrale ( precentral, postcentral, hipocampicetc.). Structural emisferele cerebrale sunt alctuite din substanta cenuie dispus la suprafata formnd scoarta cerebral i substanta albla interior,alctuit din fibre deasociatie, comisurale i de proiectie .

1.2 Fiziologia inimi


Rolul specific al creierului este de a prelucra informatia.Informatia patrunde in sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisa la scoarta, in ariile senzitive specifice. Aceste informatii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de alti analizatori, precum i cu ariile asociative cu cele culese de alti analizatori, precum i datele din memorie. Pe baza sintezei complexe este elaborat starea de coniint, sunt luate deciziile volitionale i automate.Scoarta cerebral, cel mai recent aprut filogenetic, ndeplinete trei categorii defunctii: - Functii senzitive. - Functii associative. - Funcii motorii. Pe baza acestor functii, se nasc procesele psihice caracteristice fiintei umane:cognitive, afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic ndeplinete trei categorii de roluri: Rolul de centru cortical La om simtul olfactiv are i o component emotional cu efect stimulator sau inhibitor. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare distant att partenerul de sex i adversarul, prada i dumanul. Rolul n reglarea actelor de comportament instinctual. Reprezint un ansamblu de activiti psihice, somatic i vegetative desfurate n vederea satisfacerii unor necesitti primare ale organismului- alimentarea, hidratarea,functia sexual, stpnirea unui teritoriu, obtinerea liberttii.La baza actelor de comportament se afl un proces nervos complex numit motivatie sau impuls.Nu exist activitate uman fr un proces motivational.nsui procesul de invtare i memorizare are la baz motivatia. Rolul n procesele psihice afective. Procesele fizilogice complexe care genereaz aceste stri au la baz o serie de circuite func tionale pe care sistemul limbic le realizeaz cu hipotalamusul, formatia reticular a triunghiului cerebral, ariile corticale asociative.Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele reflexe conditionate simple. Este dificil i eronat s localizm functiile cele mai nalte ale creierului. Nu exist centri ai gndurilor sau ai vointei , nu exist centru al nvtturii sau memoriei, nu exist un centru anatomic precis al contiintei.

CAPITOLUL II: Afectiunea accidentului vascular cerebral 2.1 Definiie


Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central determinate de modificri circulatorii cerebrale, caracterizndu-se prin pierderea mobilittii unei prti din corp, asociatsau nu cu tutlburri de echilibru senzitiv-senzoriale i de limbaj.Un accident vascular cerebral apare atunci cnd un vas de snge (o arter) care furnizeaz snge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. n cteva minute celulele nervoase din acea zon sunt afectate i ele pot muri ncteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectat a creierului nu mai poate functiona adecvat. n cazul n care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgent, exact ca i n cazurile de infarct miocardic. n cazul n care tratamentul medical este nceput ct mai curnd dup aparitia simptomelor , cuatt mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

2.2 Simptomatologie
AVC debuteaza cu unele simptome:

stari de amorteala paralizia fetei bratului sau piciorului tulburari de vedere confuzie tulburari de vorbire sau intelegere ameteala si mers ingreunat durere mare de cap

Accidentul vascular cerebral hemoragic are alte simptome fata de cel ischemic. AVC ischemic este datorat de un cheag de sange ce blocheaza un vas sangvin iar efectele apar de obicei in partea opusa a corpului in raport cu zona creierului afectata (daca un accident apare pe partea stanga a creierului, partea dreapta a corpului va fi afectata). AVC hemoragic da dureri mari de cap, greata si voma, ameteli, convulsii. In functie de gravitatea sangerarii in zona creierului (VAC hemoragic) sau a marimii cheagului ce blocheaza vasul de sange (AVC ischemic), simptomele pot aparea treptat, pana la cateva zile sau instant.

2.3 Etiologie
AVC trombotice: ateroscleroza, hipertensiunea arterial, hipotensiunea arterial, scderea activitii fibrinolitice nocturne; arterite infecioase: luetice, tifice; arteriopatii: trombageita obliterant; boli de snge: anemie, coagualopatii; alte cauze: traumatisme cranio-cerebrale, malformaii intracraniene, graviditatea, etc. AVC embolice: a) de origine cardiac: stenoza mitral, Fia, I.M., endocardite bacteriene ,boli congenitale ale inimii i complicaii ale chirurgiei cardiace; b) de origine extracardiac: ateroscleroza aortei i a arterelor carotide, trombi din venele pulmonare, embolii grsoase dup fracturi, embolii gazoase, embolii tumorale. n producerea infarctului cerebral pe lng embolie i tromboz, intervin i alte elemente: spasmul cerebral, insuficiena circulatorie cerebral i staza vascular cerebral

2.4 Tablou clinic


AVC se instaleaza brusc in majoritatea cazurilor. Tabloul se caracterizeaza prin:- stare comatoasa superficiala de scurta durata sau uneori lipseste. -In formele severe fata este palida

Sunt prezente semnul panzei de corabie si semnul pipei.Neurologic se constata tulburari de sensibilitate, motilitate si reflexe. Hemiplegie flasca caracterizata prin paralizii de tip piramidal, hipotonie, abolirea refelexelor osteotendinoase. Hemiplegia spastica, contractura muschilor paralizati, reflexe osteotendinoase vii.

2.5 Diagnostic Diagnostic pozitiv :


Diagnosticarea accidentului vascular cerebral se va face urmrind evoluia rapid a mai multor simptome. Medicul va analiza toate aceste simptome i va exclude prezena altor cauze posibile ale simptomatologiei, precum tumorile cerebrale, de exemplu. Pentru a evalua starea vaselor sangvine, medicul neurolog va recomanda efectuarea unuia din urmtoarele teste: ecografia carotidian, arteriografia cerebral, tomografia computerizat (CT), rezonan magnetic nuclear (RMN) i angiografia cu rezonan magnetic (ARM).

Diagnostic diferenial :
Diagnosticul diferential se face in :ischemia cerebrala,hemoragia subarahnoidiana,hematom intracerebral,encefalopatie hipertensiva acuta ,tumori cerebrale.Cel mai important diagnostic diferential se face intre ictusul hemoragic si cel ischemic.

2.6 Tratament 2.6.1 Tratament igieno-dietetic


renuntarea la fumat; renuntarea la alcool in primele 8 luni dupa accident; evitarea sedentarismului prin miscare de o ora pe zi / de 4 ori pe saptamana; se va mentine tensiunea la valori normale ( sub 14 cu 9 cm .coloana de mercur prin medicatie si regim hiposodat sub 6 grame); mentinerea glicemiei la nivel sub 128mg% tratament permanent cu antitrombotice ( aspirina, ticlit sau plavix ), tratamentul dislipidemiei cu sinvastatin si regim hipocaloric, tratamentul bolilor de inima ( al fibrilatiei cu anticoagulant ) ca si al hipercoagularii sangelui intalnite la unii pacienti, aducerea pacientului la greutate normala prin masuri dietetice.

2.6.2 Tratament medicamentos


intubare oro-traheal cu respiraie mecanic la pacienii comatoi cu tulburri respiratorii; scderea tensiunii arteriale se face gradat se utilizeaz betablocante; combaterea edemului cerebral se realizeaz cu Manitol; dac apar convulsii se administreaz Diazepam sau Fenobarbital; hemoragii consecutive anticoagulantelororale se administreaz vitamin K; hemoragii secundare tratamentului cu heparin se administreaz Sulfat de protamin; hemoragii cauzate de ageni trombolitici se utilizeaz plasm sau acid aminocaproic; antibioterapia la pacienii febrili sau cu sondaj vezical; intervenia chirurgical este discutabil n funcie de dimensiunile hemoragiei i starea clinic a bolnavului.

2.6.3. Tratamentul chirurgical


In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC. Medicul chirurgul poate efectua: - endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale - interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic) - interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta procedura terapeutica) - interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.

2.7 Evoluie.Prognostic Evoluie:


Exista mai multe tipuri evolutive : -evolutia acuta trifazica cu debut brusc,denivelare a cunostintei si semne locale;are o durata de cateva zile dupa care urmeaza o agravare progresiva insa cu o evolutie favorabila -evolutia hiperacuta cu inundare ventriculara duce la exitus in cateva ore -evolutia cu complicatii extracerebrale (pulmonare,cardiace,renale,digestive) cu prognostic nefavorabil -forma pseudotumorala (atac apoplectic lent ) ce apare rar cu simptome instalate lent -forma recurenta caracterizata din AVC-uri repetate urmate de restabiliri partiale . Cazurile care supravietuiesc raman cu sechele la care recuperarea functionala este redusa

Prognostic:
Prognosticul hemoragiei cerebrale este grav atat prin mortalitatea mare cat si prin sechele ce raman la cazurile ce supravietuiesc.Mortalitatea este mare in hemoragia supraacuta si mai redusa in hemoragiile acute si subacute. Gravitatea prognosticului este data de :varsta inaintata,HTA,debutul brutal, coma profunda,hipertermie,ictus repetat,precocitatea escarelor,LCR intens sangvinolent ,aparitia unor infectii(pulmonare,urinare)

CAPITOLUL III: Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu accident vascular cerebral

3.1 Rolul propriu


Rolurile asistentei medicale constau n: rol de ngrijire; promovarea igienei spitalicesti; organizarea i gestionarea ngrijirilor; pregatirea i perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante i cadrele auxiliare; educarea sanitara a pacientilor i persoanelor sanatoase, avnd ca scop promovarea sanatatii, prevenirea mbolnavilor, ajutorul vindecarii i recuperare. Efectuarea bilantului ingesta-excreta:limitarea ingerarii in exces a lichidelor, supravegherea eliminarii Prevenirea edemelor Identificare factorilor de risc Monitorizare: respiratie,puls,ta,culorile tegumentelor si mucoaselor,temperatura corporala,colesterolului Supravegherea diurezei si scaunului

3.1.1 Rolul asistentei medicale n examinarea clinic


Pregatim pacientul psihic pentru proba la care urmeaza sa fie supus, ii explic n termeni simpli, pe nteles proba, pentru ca bolnavul sa nu fie speriat sau stresat. ELECTROCARDIOGRAMA = nregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac - pregatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factoriiemotionali - transport bolnavul n sala de nregistrare- asez bolnavul culcat pe patul de consultatii si l rog sa-si relaxeze musculature - dezbrac pacientul n zonele n care se aplica electrozii - dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se mbrace - l transport napoi n salon ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazata pe nregistrarea ultrasunetelor strabatute si reflectate la nivelul cordului: -ii explic bolnavului tehnica -l nsotesc pna la camera de examinare -l ajut sa se aseze pe pat n pozitia indicata de medic -i descopar zona unde se aplica electrozii -dupa efectuarea probei ajut bolnavul sa se mbrace -conduc bolnavul n salon si l supraveghez Examinarea fundului de ochi: este utila la bolnavii cerebro-vasculari pentru ca ofera indirect informatii asupra starii arterelor mici si a arteriolelor cerebrale si mai putin asupra starii arterelor cerebrale mari. Conceptul de arterioscleroza retiniana este un aspect sindromologic oftalmoscopic care acopera 3 entitati nosologice diferite: ateromatoza, aterioscleroza hipertensiva, arterioscleroza de involutie.

3.1.2 Supravegherea pacientului


1. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Tensiunea arteriala= presiunea cu care sngele apasa asupra peretilor arteriali: - se masoara ori de cte ori este nevoie n primele zile apoi de doua ori pe zi dimineata si seara - valorile obtinute se noteaza n foaia de observatie Pulsul = expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos- urmarim : - frecventa, ritmul, amplitudinea, celeritatea - se masoara dimineata si seara - valorile se noteaza n foaia de observatie Respiratia: - se masoara dimineata si seara, pacientul stand n pozitie semiseznd; urmarim frecventa, ritmul, amplitudinea, simetria miscarilor, aspectultoracelui.- valorile obtinute se noteaza n foaia de temperatura Temperatura: se masoara cu ajutorul termometrului - locuri de electie = axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect,vagin - n functie de zona n care se masoara se tine termometrul ntre trei si zece minute -dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate si se sterge cu o compresa -se citeste gradatia la care a ajuns termometrul -se spala termometrul, se scutura -se introduce n solutie dezinfectanta -notam valoarea n foaia de temperatura 2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fara leziuni - normal colorate - elastic - sa nu prezinte transpiratie excesiva

3.1.3 Alimentaia pacientului


- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale - limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile preparate acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert (care au o cantitate crescuta de sare): supele la plic, sosurile din comert, branzeturile, alimentele conservate, arahide sarate - fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti. Fibrele sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange -o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si complexul de vitamine B - reducerea consumului de alcool -reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele de origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua. Grasimile consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. Se recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia

3.1.4 Educaia sanitar


Educatia sanitar constituie o parte integrant a complexului de msuri de ordin curative i profilactic fiind menit s contribuie la creterea eficientei tratamentului, lascurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicatiilor i recidivelor. Controale medicale regulate. tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat. Prin educarea bolnavului se realizeaz prevenirea complicatiilor i a recidivelor ncursul bolilor, precum i profilaxia incapacittii de munc. Prin educarea familiei bolnavului se asigur ngrijirea complet a acestuia.

3.2.2 Administrarea medicamentoas


Administrarea medicamentoasa se face conform prescrierii medicului. Pentru evitarea greelilor la administrarea medicamentelor asistenta medicala va ine seama de anumite reguli generale ca: respectarea ntocmai a medicamentului prescris identificarea medicamentelor administrate verificarea calitii medicamentelor administrate respectarea cailor de administrare respectarea dozajului prescris respectarea orarului d e administrare respectarea somnului pacientului evitarea incompatibilitilor de medicamente administrarea imediat a medicamentelor deschise respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor luarea medicamentelor n prezena asistentei servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente prevenirea infeciilor intraspitaliceti lmurirea pacientului asupra medicamentului prescris raportarea imediat ctre medicul seciei a greelilor de administrarea medicamentelor

3.3 Descrierea unei tehnici

Recoltarea lichidului cefalorahidian


Se face recoltarea prin punctie lombar .Se poate face din lichidul recoltat examen macroscopic i examen microscopic.La examenul macroscopic se observ aspect clar n traumatisme minore, aspect sanguinolent n leziuni medulare, aspect xantocromatic (coloratie galben a L.C.R. ului datorat transformrii hemoglobinei n pigmenti hematici n cursul unei hemoragiimeningiene)n compre siuni rahidiene.La examen microscopic se observ proteine = absent, glucoz = 55 - 70 mg %. DEFINITIE: - Punctia lombar reprezint introducerea unui ac prin spatiul intervertebral pn n canalul subarahnoid. SCOP: - Explorator (recoltare de LCR, msurarea presiunii lichidului cefalorahidian,injectarea de substante radioopace pentru examinarea radiologic a mduvei). - Terapeutic (introducerea de medicamente , decomprimarea n cazul sindromului de hipertensiune intracranian ). - Anestezic (introducerea de substante anestezice pentru obtinerea rahianesteziei) iNDICA TII: - boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroz multipl , hemoragiicerebrale, tumori cerebrale, interven tii chirurgicale (scop anestezic). LOCUL PUNCTIEI : Pentru punctia lombar d 12 - l 1 sau l 4 -l 5 . Pentru punctia dorsal d 6 -d 7 , pentru punctia suboccipital ntre protuberanta occipital extern i apofiza axisului, pe linia median .

POZITIA BOLNAVULUI: Pozitia eznd, transversal mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele ncruciate , brbia mult n piept- asistenta va sta lateral, cu o mn va apsa capul , iar cealalt mn fcut pumn va sta lateral, cu o mn va apsa capul , iar cealalt mn fcut pumn va comprima regiunea epigastric . Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele ncruciate, brbia mult n piept, genunchii flectati ct mai mult spre abdomen (pozitia coco de puc )-asistenta va sta n fata bolnavului, cu o mn va comprima regiunea occipital , iar cu cealalt va efectua o tractiune din regiunea poplitee. MATERIALE NECESARE: - Cel putin dou ace pentru punctie , sterile. - Solutie dezinfectant , alcool, tinctur de iod. - Muama cu alez . - Tampoane de vat . - Tvit renal . - Seringi sterile. - Manometru Claude -Eprubete sterile. EFECTUAREA PROCEDURII: - Tehnica se execut de ctre medic ajutat de ctre dou asistente. - Se dezinfecteaz locul. - Se aeaz bolnavul n pozitie corespunztoare. - Se delimiteaz i se badijoneaz regiunea cu tinctur de iod. - Se servesc medicului mnui sterile. - Se supravegheaz semnele vitale- puls, T.A. respiratie. - Se informeaz medicul n cazul aparitiei unor manifestri cum ar fi great ,vrsturi, cefalee. - Produsul recoltat este pregtit pentru examinri macroscopice (culoare, aspect) i examinri citologice, biochimice, bacteriologice. - Se noteaz n foaia de observatie examenul efectuat. Asistenta I : - Pregtete i dezinfecteaz locul punctiei. - Servete seringa cu anestezic. - Servete cmpul steril. - Dezinfecteaz locul punctiei. - Servete acul de punctie rahidian cu mandren. - Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului. - Servete manometrul Claude. - Servete seringa cu solutii medicamentoase pregtite. - Dezinfecteaz locul punctiei. - Comprim cu o compres locul punctiei. - Aplic un pansament uscat fixat cu leucoplast. - Aeaz pacientul n pat in pozitie decubit dorsal, fara pern - Protejeaz patul i lenjeria cu muama si alez . Asistenta II: - Dezbrac pacientul - Aeaz bolnavul n pozitie corespunzatoare n functie de starea lui i de locul punctiei. - Mentine pacientul n pozitia recomandat , sustinndu-i ceafa cu o mn , iar cu cealalt impingnd uor regiunea epigastric . NGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNIC : - Pacientul este aezat n decubit dorsal , fr pern , 24 de ore. - Dup 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat. - Se supravegheaz semnale vitale puls , T.A, resiratie. - Se informeaz medicul n cazul aparitiei unor manifestri cum ar fi great ,vrsturi, cefalee. - Produsul recoltat este pregtit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si examinari citologie, biochimice, bacteriologie. - Se noteaz n foaia de observatie examenul efecuat. ACCIDENTE SI INCIDENTE: - ameteli

- tulburri vizuale - great - vrsturi - cefalee - hemoragie prin ac - sindrom postfunctional datorat hipertensiunii lichidiene - dureri violente n membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau mduveri spinarii. OBSERVATII: - n ischemia cerebrala LCR-ul este clar , normotensiv. - n cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv, hematic, sau xantocromatic. - n tromboflebite cerebrale n majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic sau sanguinolent. - Violente n membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau mduvei spinarii. - Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeam de varz sau ca zeama de orez. - Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau speciale pun in evidenta germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei. - Examenul citologic este foarte important. Normal in LCR se gsesc numai2-3 leucocite/mm 3 , meningitele pot creste la sute si mii.

CAPITOLUL IV: Studiu de caz Culegerea de date NUME: Barbu PRENUME: Constantin VRST: 53 de ani SEX: m DOMICILIU:Str. Aleea Nr 14, Jud. Brasov OCUPAIE: Muncitor GRUP SANGUIN: A II. DEFICIENE SENZORIALE: nu prezint ALERGII: NLIME: 1,75 m

1. 2. Date variabile. T.A. : 190/80 mm Hg. PULS: 88 b/min. TEMPERATURA: 36,80 C. RESPIRAIE: 20 r/min. GREUTATE: 70kg

Grila de dependenta
Nevoile fundamentale 1.A respire si a avea o buna circulatetie Manifestari de independent Manifestari de depententa -bradipnee -respiratie superficial -tuse uscata - dificultate de masticatie si deglutitie -alimentatia artificiala ,parenterala -hidratare insuficienta calitativ -bolnavul este servit la pat -absenta scaunului -crampe abdominal -balonare -transpiratii abundente -incapacitate de a se mobiliza -limitarea amplitudinii miscarilor -dificultate de a-si schimba singur pozitia -pozitie inadecvata -insomnie -somn insufficient calitativ si cantitativ -este ajutat pentru satisfacerea acestei nevoi -imposibilitatea dea-si satisface in totalitate nevoia -sub febrilitate Sursa de dificultate -obstructia cailor respiratorii -dispnee -A.V.C -tulburari de deglutitie

2. A bea si a manca

3. A elimina

-incontinienta urinara -constipatii

4. A se misca si a avea o buna postura

-scaderea mobiitatii -necoordonarea miscarilor -hemipareza stanga

5. A dormi, a se odihni

-ateroscleroza cerebrala

6.A se imbraca si a se dezbraca 7. A mentine tegumentele curate si ingrijite 8. A pastra temperature corpului in limite normale 9. A evita pericolele 10. A comunica 11. A se realiza 12. A se recreea 13. A invata 14. A-si practica religia

-miscari necoordonate cauzate de hemipareza -boala actuala -pareza

-stare de agitatie

-apatie oboseala -refuz de comunicare -apatie dezinteres -nu participa la nici o acivitate recreeativa -refuza acumularea unor cunostinte -nu participa la activitati cu specific religios

-a.v.c -afazie -a.v.c -paralizia -dezinteres cauzat de boala -incapacitate -spitalizare

PLAN DE NGRIJIRE Data 12.02.2012 Problema de ingrijire -cefalee -tulburari dedeglutitie -afazie Obiectiv de ingrijire -combaterea durerii -alimentatie corecta cantitativ si calitativ -suplinirea functie Interventiile aplicate -repaus absolute -adm. de antialgice :Algocalmin 2f/zi -introduccerea unei sonde naso-gastrice pt.alimentare -abordarea unei linii venoase: perfuzie cu glucoza 10% -calmarea bolnavului -pregatire psihica -acordarea ingrijirilor igienice-alimentare prin sonda -adm. de antihipertensive:Hipazin1 -3capsule/zi -adm.de antipiretice:Algocalmin 2f/zi -adm. de antitusive:Codeina 2tb/zi -adm. de antiemetice:Plegomazin 1f/zi se ajuta pacientul pentru a cobor din pat -se maseaza membrele afectate - se efectueaza tuseu rectal, urmat de clisma evacuatoare -se schimba lenjeria de pat -se administreaza sedative: Fenobarbital1 cpr./seara Evaluarea ingrijirilor -stare alterata T.A.=190/80mmH -P=60b/min -R=20r/min -T=37,1C* -tulburari de sensibilitate si motilitate

13.02.2012

-hemiparez astanga

14.02.2012

-HTA -febra

-sa suplinim nevoile fundamentale -evitarea complicatilor -combaterea febrei

-stare alterata

-TA=160/80mmH -tegumente palide si uscate

12.02.2012 16.02.2012

-tuse uscata -voma -hemipareza usoara

-combaterea tusei -combaterea vomei -mobilizare progresivaactiva a pacientului

-stare usor ameliorata -bolnavul este constient si cooperant -bolnavul este constient -se alimenteaza singur -bolnavul este echilibrat

17.02.2012

-constipatie

-combaterea constipatiei

18.02.2012

-isomnie

-combaterea isomniei

19.02.2012

-hemipareza usoara -usoara agitatie

-suplinirea nevoilor -prevenirea escarelor -calmarea pacientului

-se ajuta bolnavul sa-si efectueze toaleta zilnica -se face alimentative orala asistata -adm. de sedative usoare -asigurarea unei alimentatii adecvate

-TA=140/80mmH -R=17r/min -P-80b/min -stare generala buna -bolnavul este in stare generala buna -se mentine hemipareza -ntocmirea formelor si pregatirea pacientului pt externare

Epicriza
-Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica, regim desodat, normocaloric, evitarea
efortului fizic, a surmenajului si stresului -Se vor face masaje ale membrelor afectate -Va continua tratamentul cu vitamine B1, B6, sedative: Fenobarbital 1tb/zisi Distonocalm 2tb/zi

Biblografie: Anatomia si fiziologia omului editura aura Internet: www.google.ro Carte despre SNC de Tudor Mircea Tehnici de ingrijire de Lucretia Titirca