Sunteți pe pagina 1din 36

CAFR

AUDIT INTERN SI

MANAGEMENTUL RISCURILOR

SUPORT CURS

Lect. dr. Gabriel RADU

2012

2

Cuprins

1.

Standardele de audit cu impact asupra auditul intern (Standardele de audit intern si Standardele Internationale de Audit -ISA)

2.

Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatia

curenta si reglementari specifice domeniului de activitate al companiilor)

3.

Managementul riscurilor si impactul asupra auditului intern

4.

Exemple si cazuri practice privind auditul intern si managementul riscurilor

3

Conceptul de control intern

(Regulament 18/2009 BNR, Art. 2, alin 5, lit d)

control intern - proces continuu, destinat furnizeze o asigurare rezonabilă

pentru îndeplinirea obiectivelor de performanţă - eficacitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate -, de informare - credibilitatea, integritatea şi furnizarea la timp a informaţiilor financiare şi ale celor necesare conducerii - şi de conformitate - conformarea cu legile şi reglementările aplicabile, precum şi cu politicile şi procedurile interne - şi care, pentru a fi eficace,

necesită implementarea următoarelor 3 funcţii: funcţia de administrare

a riscurilor, funcţia de conformitate şi funcţia de audit intern. Controlul intern include, de asemenea, organizarea contabilităţii, tratamentul informaţiilor, evaluarea riscurilor şi sistemele de măsurare a acestora;

4

Conceptul de audit intern

Auditul intern se efectuează în entităţi diferite, eterogene, de mărimi, structuri şi obiective diverse. Din aceste considerente, pe plan internaţional au apărut norme (standarde) de practică profesională a auditului intern, care sunt recomandate auditorilor interni şi pe baza cărora aceştia trebuie să-şi realizeze propriile standarde de aplicare a auditului intern.

Conf. OUG75/1999 (Art.21,22)- Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia.

Auditul intern are drept obiective:

a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare

dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii

entităţii economice;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate

conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitatea economică;

d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.

5

1. Standarde de audit cu impact asupra auditul intern 1.1 Standarde de audit intern

Standardele (normele) profesionale ale auditorilor interni cuprind mai multe componente, legate într-un tot unitar, ghidând activitatea auditorilor interni.

Standardele de audit intern îşi propun:

să definească principii de bază;

să furnizeze un cadru de referinţă în vederea realizării şi promovării unei game largi de activităţi de audit intern, care să aducă un plus de valoare entităţii;

să stabilească criterii de apreciere a funcţionării auditului intern, a performanţelor

acestuia;

să fie un factor de îmbunătăţire a proceselor şi operaţiilor organizaţiei.

Standardele de audit intern cuprind următoarele componente:

codul deontologic al auditorului intern;

normele de calificare şi normele de implementare asociate, notate cu seria 1000, până la

1300;

normele de funcţionare şi normele de implementare asociate, cuprinzând seria 2000 până

la 2600.

6

1.1 Standarde de audit intern Codul deontologic

Codul deontologic este elaborat şi recomandat de Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors IIA) şi se aplică persoanelor şi entităţilor care oferă servicii de audit intern.

Codul deontologic reprezintă o declaraţie asupra valorilor şi principiilor care trebuie să călăuzească activitatea şi practica cotidiană a auditorilor interni. Acest cod de etică este singura componentă în care se enunţă principiile şi modul de aplicare pe care auditorul intern

trebuie le respecte, pentru a nu se îndepărta de prevederile

standardelor, în realizarea misiunilor de audit intern.

Principiile fundamentale enunţate de codul deontologic sunt:

integritatea;

obiectivitatea;

confidenţialitatea;

competenţa.

7

1.1 Standarde de audit intern Codul deontologic (cont.)

Integritatea implică corectitudine în desfăşurarea misiunii de audit

intern, onestitate în realizarea acţiunilor specifice şi sinceritate în

dialogurile purtate cu cei auditaţi. Auditorii interni trebuie -şi îndeplinească misiunea cu responsabilitate, trebuie respecte legea şi să contribuie la îndeplinirea obiectivelor etice ale organizaţiei lor, nu

trebuie ia parte în mod conştient la activităţi ilegale sau se

angajeze în acte dezonorante pentru profesia de audit intern sau

pentru organizaţia lor.

Obiectivitatea este cea care ne permite privim informaţiile şi să le

examinăm cu imparţialitate, fără a fi influenţate de părerile personale,

interesele personale sau părerile altora. Auditorii interni trebuie să vadă lucrurile aşa cum sunt ele, independente de faptele colaterale şi să-şi formeze propria părere.

8

1.1 Standarde de audit intern Codul deontologic (cont.)

Confidenţialitatea. Auditorii interni sunt obligaţi să păstreze

informaţiile în posesia cărora intră prin atribuţiile ce le revin. În

practică, nu trebuie existe nici o divulgare neautorizată a informaţiilor, decât dacă există o cerinţă profesională sau legală pentru aceasta. Informaţiile confidenţiale obţinute în cursul desfăşurării

misiunilor de audit obligatoriu trebuie nu fie folosite în interes

personal.

Competenţa. Auditorii interni trebuie să cunoască standardele şi normele profesionale şi să nu accepte misiuni pentru care nu au competenţa necesară. De asemenea, membrii echipei de audit trebuie

aplice cunoştinţele, experienţa şi priceperea dobândite pentru a se

achita de îndatoririle ce le revin.

9

Principalele norme de audit intern vizeaza urmatoarele

categorii de standarde:

Norma 1000 Misiune, competenţă şi responsabilităţi: misiunea, competenţele şi responsabilităţile auditului intern trebuie fie definite în mod oficial într-un regulament şi să fie aprobate de Consiliu.

Norma 1100 – Independenţă şi obiectivitate: activitatea de audit intern trebuie fie independentă, iar auditorii interni trebuie -şi desfăşoare activitatea cu obiectivitate.

Norma 1200 – Competenţe şi conştiinciozitate profesională: misiunile trebuie îndeplinite cu competenţă şi cu conştiinciozitate profesională.

Norma 1300 - Program de asigurare şi de îmbunătăţire a calităţii: responsabilul

pentru activitatea de audit intern trebuie elaboreze şi să actualizeze un program de asigurare

şi de îmbunătăţire a calităţii, care acopere toate aspectele legate de activitatea de audit intern

şi să monitorizeze permanent eficacitatea acestuia. Programul trebuie conceput în aşa fel încât să îmbunătăţească activităţile entităţii şi să ofere asigurarea activitatea de audit intern se desfăşoară conform Standardelor şi Codului Etic.

Norma 2000 - Gestionarea Auditului Intern: responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie gestioneze în mod eficient activitatea de audit intern astfel încât garanteze

ea va aduce un plus de valoare entităţii.

Norma 2100 - Natura activităţii: activitatea de audit intern trebuie evalueze şi să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă a entităţii.

10

Principalele norme de audit intern vizeaza urmatoarele categorii de standarde (cont.)

Norma 2200 - Planificarea misiunii: auditorii interni trebuie elaboreze şi să înregistreze un plan pentru fiecare misiune, incluzând aria de aplicabilitate, obiectivele, calendarul şi alocarea resurselor pentru acesta.

Norma 2300 Realizarea misiunii: auditorii interni trebuie identifice, analizeze, evalueze şi să documenteze informaţii suficiente pentru atingerea obiectivelor misiunii.

Norma

- rezultatele misiunii.

2400

Comunicarea

rezultatelor:

auditorii

interni

trebuie

comunice

Norma 2500 Monitorizarea evoluţiei: responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie să stabilească şi să menţină un sistem care să permită monitorizarea acţiunilor întreprinse ca urmare a dispoziţiilor managementului în baza rezultatelor comunicate.

Norma 2600 - Acceptarea riscurilor de către management: atunci când responsabilul pentru activitatea de audit intern consideră că managementul a acceptat un nivel al riscului care poate fi inacceptabil pentru entitate, trebuie discute acest aspect împreună cu

conducerea entităţii. Dacă nu pot lua o decizie cu privire la risc, se vor adresa Consiliului

pentru soluţionarea acestei situaţii.

11

1. Standarde de audit cu impact asupra auditul intern 1.2 Standarde Internationale de audit (ISA) cu impact asupra asupra auditului intern

ISAde audit (ISA) cu impact asupra asupra auditului intern 260 guvernanta – Comunicarea cu persoanele insarcinate

260

guvernanta

Comunicarea

cu

persoanele

insarcinate

cu

ISA 265 Comunicarea deficientelor in controlul intern catre260 guvernanta – Comunicarea cu persoanele insarcinate cu persoanele insarcinate cu guvernanta si catre conducere ISA

persoanele insarcinate cu guvernanta si catre conducere

ISA 610 Utilizarea activitatii auditorilor internicu ISA 265 Comunicarea deficientelor in controlul intern catre persoanele insarcinate cu guvernanta si catre conducere

12

Obiectivele funcţiei de audit intern conform ISA

610 sunt:

Obiectivele funcţiei de audit intern variază pe scara largă şi depind de mărimea şi structura entităţii şi de cerinţele conducerii şi, acolo unde sunt aplicabile, de cerinţele persoanelor însărcinate cu guvernanţa. Activităţile funcţiei de audit intern pot include unul sau mai multe din aspectele următoare:

Monitorizarea controlului intern. Funcţia de audit intern poate primi sarcina specifică de a revizui controalele, de a monitoriza operaţiunile şi de a recomanda îmbunătăţiri.

Examinarea informaţiilor financiare şi operaţionale. Funcţia de audit intern poate fi desemnată să revizuiască modalităţile utilizate pentru identificarea, evaluarea, clasificarea şi raportarea informaţiei financiare şi operaţională, şi să realizeze investigaţii specifice asupra unor elemente

individuale, incluzând teste de detaliu ale tranzacţiilor, soldurilor şi procedurilor.

13

Obiectivele funcţiei de audit intern conform ISA

610 sunt (continuare):

Revizuirea activităţilor operaţionale. Funcţia de audit intern poate fi desemnată să examineze economia, eficienţa şi eficacitatea activităţilor operaţionale, inclusiv a

activităţilor non-financiare ale entităţii.

Revizuirea conformităţii cu legile şi reglementările. Funcţia de audit intern poate fi desemnată să examineze conformitatea cu legile, reglementările şi alte cerinţe externe, şi cu politicile conducerii, cu directivele şi cu alte cerinţe interne.

Managementul riscului. Funcţia de audit intern poate asista organizaţia prin

identificarea şi evaluarea expunerilor semnificative la risc şi prin contribuirea la

îmbunătăţirea managementului riscului şi a sistemelor de control.

Guvernanţă. Funcţia de audit intern poate evalua procesul de guvernanţă în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sale cu privire la etică şi valori, performanţă şi

răspundere, prin comunicarea riscului şi a informaţiei de control către ariile

corespunzătoare organizaţiei şi a eficienţei comunicării între persoanele însărcinate cu

guvernanţa, auditorii interni şi externi, şi conducere.

14

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu)

Principalele reglementari si mai ales influenta acestora asupra organizarii si realizarii auditului intern se pot sintetiza dupa cum urmeaza:

2.1 Principalele regelementari legale generale

Legea 31/1990,(Sectiunea a IV-a modifcarile ulterioare:

Auditul financiar,

auditul intern şi cenzorii ) cu

(Art 160, alin.2) “Societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotărârii acţionarilor, vor organiza auditul

intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.

OUG nr. 75/1999 si 90/2008 (Art. 20, alin. 1) “Entităţile economice ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar sunt obligate organizeze şi să asigure exercitarea activităţii profesionale de audit intern, potrivit cadrului legal stabilit prin prezenta ordonanţă de urgenţă”.

OMFP 3055/2009

Normele de Audit intern

15

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

2.2 Principalele reglementari in domeniul auditului intern public

Legea 672/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

Ordinele si normele complementare emise de Ministerul Finantelor Publice si CAFR

2.3 Principalele reglementari in domeniul institutii de credit

Normele BNR 17/2003 privind organizarea şi controlul intern al activităţii

instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea

şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit, abrobata de Regulamentul 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora

Norma 18/2006 emis de BNR privind organizarea şi controlul intern,

administrarea riscurilor semnificative, precum şi desfăşurarea activităţii de audit

intern a instituţiilor financiare nebancare, modificata de Regulamentul 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare emis de BNR

16

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

2.4 Principalele reglementari in domeniul asigurarilor

Ordinul 18/2009 pentru aprobarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători;

2.5 Practica de audit intern

Procedura de lucru privind derularea unei misiuni de audit

intern etape in derularea unei misiuni conform Norma

88/2007 emis de CAFR.

17

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

2.4 Principalele reglementari in domeniul asigurarilor

Ordinul 18/2009 pentru aprobarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători;

2.5 Practica de audit intern

Procedura de lucru privind derularea unei misiuni de audit

intern etape in derularea unei misiuni conform Norma

88/2007 emis de CAFR.

18

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania- Exemplul Cerinta conform Ordinul 18/2009 -CSA

Art. 41. – “Funcţia de audit intern va include în principal următoarele activităţi:

a) evaluarea eficienţei şi a gradului de adecvare a sistemului de control intern;

b) evaluarea modului de aplicare şi a eficacităţii procedurilor de management al riscurilor;

c) analizarea relevanţei şi integrităţii datelor furnizate de sistemele informaţionale financiare şi de gestiune, inclusiv sistemul informatic;

d) verificarea funcţionării şi eficienţei fluxurilor informaţionale între sectoarele activităţii;

e) evaluarea acurateţei şi credibilităţii înregistrărilor contabile care stau la baza întocmirii

situaţiilor financiare şi a raportărilor contabile;

f) evaluarea modului în care se asigură protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi

extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel;

g) evaluarea modului în care sunt respectate dispoziţiile cadrului legal, cerinţele codurilor etice, precum şi evaluarea modului în care sunt implementate politicile şi procedurile asigurătorului/reasigurătorului;

h) testarea integrităţii şi credibilităţii raportărilor, inclusiv a celor destinate utilizatorilor externi;

19

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

In cadrul practicii de audit intern desfasurarea misiunilor de audit se realizeaza tinand cont de

urmatorii factori importanti:

Coordonatorul departamentului de audit intern trebuie sa fie auditor financiar conform OUG 75/1999 (Art. 23);

Cerintele legale explicit prezentate de reglementarile care vizeaza zona de activitate a companiei si stabilirea/indentificarea responsabilitatilor functiei de audit intern si reglementarea acesteia cu celelalte departamente/functii din cadrul entitatii;

Cerintele aferente Standardelor de audit intern si codului deontologic;

Experienta coordonatorului departamentului de audit intern din cadrul entitatii si credibilitatea functiei de audit intern de la nivelul companiei;

Manualul de procedure de audit intern si

indiferent de pasii de lucru sau etapele de realizare ale unui misiuni de audit intern, se pot regasi/regrupa urmatoarele etape care sunt prezentate de CAFR prin Norma 88/2007 privind auditul intern: (Anexa 2 din cadrul Normei)

20

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

Proceduri cuprinse in Anexa 2 din cadrul Normei

1. Procedura planul de audit intern

2. Procedura ordinul de misiune

3. Procedura ordinul de serviciu

4. Procedura notificarea privind declansarea misiunii de audit intern

5. Procedura colectarea si prelucrarea informatiilor

6. Procedura identificarea si analiza riscurilor

7. Procedura elaborarea programului misiunii de audit

8. Procedura sedinta de deschidere

21

2. Reglementarea Auditului Intern la nivel de Romania (Legislatie si reglementari in domeniu) (cont.)

Proceduri cuprinse in Anexa 2 din cadrul Normei

9. Procedura colectarea probelor de audit

10. Procedura revizuirea documentelor de lucru

11. Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern

12. Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern

13. Procedura reuniunea de conciliere

14. Procedura monitorizarea misiunii

15. Procedura difuzarea raportului de audit intern

16. Procedura monitorizarea implementarii recomandarilor

22

3.Managementul Riscurilor

3.1 Conceptul de managementul riscurilor

Managementul riscului este un concept intalnit la nivelul oricarei organizatii sub diverse forme de evaluare si cuantificare.

In desfasurarea activitatii oricarei companii evaluarea si cautarea stabilitatii si securitatii economice au impus o multitudine de metode si tehnici de evaluare a riscurilor potentiale si de a lua masuri preventive pentru a se feri de efectele negative ale acestora. Totodata, in cazul efectelor negative produse, s-au creat o serie de masuri corective pentru a minimiza efectele negative produse.

Principalele etape intr-o abordare de evaluare a managementului riscurilor ar presupune:

identificarea riscurilor;

evaluarea riscurilor;

controlarea riscurilor si aparitiei unor evenimente nedorite.

Cercetatorii Douglas şi Wildovsky, mergand pe premisa ca riscurile sunt independente

societatii si indivizilor au stabilit un set de criterii in ceea ce priveste analiza riscurilor,

atribuindu-le acestora circumstante partiale de hazard cuantificabile.

23

3.Managementul Riscurilor

3.1 Conceptul de managementul riscurilor (cont.)

Managementul riscului in abordarea prezenta are la baza trei premise:

- orice activitate cunoscuta sau necunoscuta presupune un anumit grad de risc; - asocierea dintre risc si hazard nu este intotdeauna corecta;

- interesul, convenienta sau urgenta nu pot fi disociate de risc, chiar si in cazul in care actiunea

declansata de acestea a fost un succes.

Riscul diferă de la entitate la entitate. In acest sens deducem si faptul ca strategia de reducere a impactului acestui risc difera si ea.

Exemple:

Sistemul de e-ticket pentru companie de transport persoane (aerian sau terestru - tren) sistemul de furnizare a biletelor si disponibilitatea soluţiei este cheia continuităţii afacerii, acest lucru ducând la soluţii de asigurare a continuităţii afacerii. - Detaliere

Un producător de automobile, confidenţialitatea planurilor şi proiectelor reprezintă cheia succesului în faţa competiţiei, acest lucru ducând la politici şi soluţii de controlul accesului.- Detaliere

Companie de servicii medicale, cheia succesului pentru aceasta are la baza serviciile furnizate clientilor si gradul de multumire/satisfacere a acestora dar si costurile serviciilor prestate Detaliere

24

3.2 Evaluarea riscurilor si cuantificarea acestora intr-un model de evaluare

In evaluarea riscurilor aferente unie comapnii/entitati trebuie identificati factorii de risc general, specifici si de control.

Astfel, schematizand influenta acestor factori si influenta asupra managementului riscurilor se poate prezenta astfel:

asupra managementului riscurilor se poate prezenta astfel: Factori ce influenteza managementul riscului (sursa:

Factori ce influenteza managementul riscului (sursa: Securitatea proceselor si calitatea vietii, managementul riscului - Conf.univ.dr. Gheorghe Ilie)

25

3.2 Evaluarea riscurilor si cuantificarea acestora intr-un model de evaluare (cont.)

O alta metoda de evaluare a riscurilor porneste tot de la o analiza, insa nu

una a scenariilor ci una de tipul cauza efect prin care rezulta o diagrama,

numita si “os de peste”, inventata de cercetatorul japonez Kaoru Ishikawa, ilustreaza relatiile existente intre factorii care pot influenta abilitatea unei organizatii de a administra riscurile.

Aceasta analiza este una mult mai analitica si porneste de la Procese, Persoane, Infrastructura si Implementare dupa cum este prezentata mai jos:

(Sursa: Mazareanu Valentin, P 2 I 2 si diagrams os de peste in managementul riscurilor,

(Sursa: Mazareanu Valentin, P 2 I 2 si diagrams os de peste in managementul riscurilor, www.managementul-riscurilor.ro, 2009)

26

27

3.3 Auditul intern si managementul riscurilor

Prelund diferite modele de activitati s-au intreprins o serie de pasi in procesul de evaluare si cuantificare a managementului riscurilor

si mai departe influenta acestora asupra preocesului de planificare

si realizare a auditului intern. In acest sens un rol important avand Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor dar si Camera auditorilor financiari din Romania care prin diverse norme/ordine emise au impus abordarea auditului

intern pornind de la manageemntul riscurilor la nivelul companiei si

au identificat/stabilit functia de audit intern in cadrul organizarii entitatii.

(A se vedea si discuta pe marginea principalelor regelementari

emise de BNR si CSA ca si exemple prezentate mai sus).

28

4. Exemple de calcul privind managementul riscurilor

Exemplul privind evaluarea riscurilor la nivelul unei companii in vederea utilizari acestora de catre auditul intern

SC TRAINING SA

DOMENIU DE ACTIVITATE: Cursuri de pregatire profesionala si plasare forta de munca SCOPUL EVALUARII: Evaluarea si cuantificarea riscurilor in vederea planificarii si realizarii Auditului intern

29

PASUL 1 Stabilirea principalelor factori de risc generali asupra

desfasurarii activitatii firmei si ponderarea acestora cu influenta directa in cazul companiei TRAINING SA

Nr.

 

INFLUENTA RISCULUI IN ANSAMBLUL SISTEMULUI (%)

 

Crt.

RISC EVALUAT CONFORM MATRICE

EXPLICAREA PONDERII FACTORILOR DE RISC

     

Nu exista credite contractate si nici imprumuturi de la alte

1

Risc privind modelul de finantare activitate

4

persoane/terti

 

Risc de organizare si relationare la nivel de

   

2

companie

5

Domeniul de activitate al firmei impune o organizare interna buna

 

Risc privind sistemului informatic si modelul de

 

Sistemul informatic are la baza ultimele programe utilizate in

3

realizare a acestuia si dezvoltare

5

domeniu

 

Risc determinat de externalizarea serviciilor de

 

Nu exista polita de externalizare a serviciilor la nivel de firma,

4

la nivelul companiei

5

exceptie sunt doar consultantii sau cooptarea de noi traineri.

 

Risc privind construirea/introducerea procedurilor de lucru, interoparabilitatea dintre

 

Adaptarea procedurilor de lucru la serviciile furnizate si cerute de

5

acestea si stabilitatea in timp

6

piata

     

Departamentul este organizat bine dar sunt o serie de restrictii/limitari ca urmare a teritorialitatii - prestarii de servicii si in

6

Risc financiar-contabil

6

afara ariei sediului central

     

Utilizarea de consultanti cu experienta dar si a unora noi in functie

7

Risc asociat activitatii de consultanta/consiliere

6

de cererea din piata care implica si cooptarea de noi traineri

 

Risc asociat activitatii de investitii, dezvoltare,

 

Modificarile legislative si impreuna cu cerintele din piata necesita

8

inovare

7

adaptarea si promovarea de cursuri permanet

     

Nu au fost inca implementate procedurile de control propuse la nivel de companie, singura procedura vizeaza in principal gradul de

9

Risc de control si mediul de control

7

satisfacere a clientului pentru cursuri si plasarea personalului

 

Risc privind asigurarii calitatii pentru

 

Prestatia trainerilor si multumirea companiilor a caror instruire/pregatire se realizeaza sunt permanent urmarite si mai ales

10

serviciile/produsele realizate

7

tinuta sub observatie, fiind insa influentata in mod direct de pret.

30

PASUL 1 Stabilirea principalelor factori de risc generali asupra

desfasurarii activitatii firmei si ponderarea acestora cu influenta directa in cazul companiei TRAINING SA (cont.)

Nr. Crt.

RISC EVALUAT CONFORM MATRICE

INFLUENTA RISCULUI IN ANSAMBLUL SISTEMULUI (%)

EXPLICAREA PONDERII FACTORILOR DE RISC

     

Managementul (sunt 2 persoane pentru aceasta pozitie )

Risc de management - implicare, asumare si

desi este conectat la piata si modificarile/sensibilitatea cererii, totusi deciziile sunt luate cu destul de multa

11

modificare/revizuire politici companie

8

intarziere.

     

Concurenta din piata serviciilor determina anumite fluctuatii de personal si mai ales atragerea trainerilor

12

Risc de personal si fluctuatia acestuia - HR

8

consacrati doar pe anumite proiecte de impact.

 

Risc juridic ca urmare a naturii activitatii companiei si modelui cum este organizata

 

Modificari permanente care impun adaptarea

13

functia juridica in companie

8

permanenta a ofertei si a personalului din cadrul firmei

 

Risc privind domeniul de activitate in care isi

 

Compania isi desfasora activitatea intr-o zona de piata cu un mediu concurential puternic; totodata ea este nou infiintata si nu are inca consacrare/renume in piata

14

desfasoara compania activitatea

9

serviciilor din aceasta categorie

 

Risc de management si stabilirea atributiilor

 

Nu exista clar o delimitare la nivel de management, fiind 2 persoane stabilite de CA care au cam aceleasi atributii/obligatii in organizarea procesului de la nivelul

15

acestora de catre Consiliul de Administratie

9

companiei.

 

TOTAL

100

 

31

PASUL 2 Stabilirea unui evaluarii riscurilor identificate care pot

incluenta direct activitatea companiei

Nr.

 

DETALIERE PRIVIND INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PROCESULUI

 

Crt.

NIVELUL DE RISC

PUNCTAJ

1

Nivel foarte scazut

Influenta este minima

1

2

Nivel scazut

Pot exista consecinte asupra sistemului

2

3

Nivel mediu

Exista consecinte detectate asupra sistemului/procesului

3

4

Nivel ridicat

Consecintele detectate asupra sistemului sunt importante

4

   

Consecintele detectate asupra sistemului sunt

 

5

Nivel foarte ridicat

max

5

32

PASUL 3 Evaluarea riscurilor la nivelul firmei si utilizarea acestora

in cadrul auditului intern ulterior

Nr.

 

INFLUENTA RISCULUI IN ANSAMBLUL SISTEMULUI (%)

NIVEL DE RISC ASOCIAT SI EVALUAT

 

Crt.

RISC EVALUAT CONFORM MATRICE - DESCRESCATOR

CALCUL TOTAL RISC (%)

 

Risc privind domeniul de activitate in care

     

1

isi desfasoara compania activitatea

9

3.5

31.5

 

Risc de management si stabilirea atributiilor acestora de catre Consiliul de

     

2

Administratie

9

2.5

22.5

 

Risc de management -implicare, asumare si modificare/revizuire politici

     

3

companie

8

3

24

 

Risc de personal si fluctuatia acestuia -

     

4

HR

8

4.5

36

 

Risc juridic ca urmare a naturii activitatii companiei si modelui cum este organizata

     

5

functia juridica in companie

8

4

32

 

Risc asociat activitatii de investitii,

     

6

dezvoltare, inovare

7

1

7

7

Risc de control si mediul de control

7

2

14

 

Risc privind asigurarii calitatii privind

     

8

serviciile/produsele realizate

7

3

21

 

Risc privind construirea/introducerea procedurilor de lucru, interoparabilitatea

     

9

dintre acestea si stabilitatea in timp

6

4

24

10

Risc financiar-contabil

6

2

12

33

PASUL 3 Evaluarea riscurilor la nivelul firmei si utilizarea acestora

in cadrul auditului intern ulterior (cont.)

Nr.

 

INFLUENTA RISCULUI IN ANSAMBLUL SISTEMULUI (%)

NIVEL DE RISC ASOCIAT SI EVALUAT

 

Crt.

RISC EVALUAT CONFORM MATRICE - DESCRESCATOR

CALCUL TOTAL RISC (%)

 

Risc asociat activitatii de

     

11

consultanta/consiliere

6

2

12

 

Risc de organizare si relationare la nivel

     

12

de companie

5

2

10

 

Risc privind sistemului informatic si modelul de realizare a acestuia si

     

13

dezvoltare

5

2.4

12

 

Risc determinat de externalizarea

     

14

serviciilor la nivelul companiei

5

1

5

 

Risc privind modelul de finantare

     

15

activitate

4

4

16

 

TOTAL

100

 

279

34

Discutii pe marginea modelului, completari si limitari

34 • Discutii pe marginea modelului, completari si limitari

35

Bibliografie

Jacques Renard, Teoria si practica auditului intern, Ministerul

Finanţelor Publice, 2005

Camelia Dobroteanu, Laurentiu Dobroteanu, Auditul Intern, Editura InfoMega, 2007

Morariu Ana, Suciu Ghe., Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Universitară, 2005

Mazareanu Valentin, P 2 I 2

si diagrama os de peste in managementul

riscurilor, www.managementul-riscurilor.ro, 2009

*** Legea nr. 672 / 19.12.2002

*** Norme Profesionale ale auditului intern, Camera Auditorilor Financiari din România

*** www.cafr.ro

www.aai.ro

https://na.theiia.org

www.bnr.ro

http://www.csa-isc.ro/

***

***

***

***

36

36