Sunteți pe pagina 1din 11

Forme de ingrijire pentru persoanele de varsta a treia fara sustinatori legali: ingrijirea la domiciliu, consilierea, centre de zi

1.1. INGRIJIREA LA DOMICILIU PENTRU PERSOANELOR DE VARSTA A III- A FARA SUSTINATORI LEGALI Ingrijirile la domiciliu reprezinta cea mai buna strategie de ingrijire a persoanelor varstnice fara sustinatori legali, (si in general a persoanelor varstnice) in situatie de dependenta, nu numai pentru ca este o metoda mai ieftina decat ingrijirea in institutii, dar pentru ca este preferata de persoanele in varsta reprezentand un atribut esential al calitatii vietii. Ingrijirea la domiciliu a varstnicului fara sustinatori legali, ca forma a protectiei sociale, reprezinta o necesitate acuta pentru asigurarea unui grad de independenta, fiind recunoscuta pe plan mondial ca cea mai buna strategie de ingrijire a persoanelor varstnice aflate in situatie de dependenta. CONSILIEREA PERSOANELOR DE VARSTA A III- A FARA SUSTINATORI LEGALI CU RISC DE A FI INSTITUTIONALIZATE Consilierea este un pas important in evitarea institutionalizarii. Activitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor profesionisti din domeniul social, dar scopul ei este de identificare a adevaratelor probleme si nevoi. Spre deosebire de alti actori sociali, consilierul pune accent pe subiectivitate si independenta, beneficiarul fiind cel ce identifica si depaseste problemele. Consilierea are scopul de a media intalnirea dintre ceea ce este beneficiarul si ceea ce ar fi bine sa fie si vrea sa fie acesta. Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor in domeniu "cel de a-i ajuta pe oameni sa se ajute singuri" - rezultatele dorite si solicitate de catre beneficiari sunt: - Cresterea intelegerii de sine si a situatiilor din jur; - Cresterea capacitatii proprii de decizie; - Oferirea unui sprijin in luarea unei decizii si confirmarea acesteia; - Dezvoltarea capacitatii de a schimba o situatie; - Eliberarea de sentimente; - Examinarea optiunilor si alegerea uneia; - Facilitarea capacitatilor de relationare si comunicare; - Liniste si armonie intrafamiliala si comunitara. Rezultatele consilierii depind de urmatorii factori: - Cunoasterea obiectivelor si limitelor consilierii (referitoare la sferele de activitate, independenta beneficiarului si colaborarea acestuia); - Sinceritatea si deschiderea la comunicare a beneficiarului; - Competenta si profesionalismul consilierului; - Stabilirea unei relatii de consiliere bazata pe incredere, sinceritate, comportament nondiscriminatoriu, empatie, confidentialitate si respect. Astfel, sunt evidentiate urmatoarele obiective specifice consilierii: - Autoacceptarea - recunoasterea atat a calitatilor cat si a defectelor si acceptarea criticilor si a respingerilor;

- Dezvoltarea constiintei de sine - perceperea de sine prin autoevaluare si comparare; - Perspicacitatea - control rational asupra trairilor si actiunilor; - Rezolvarea de probleme - invatarea cautarii solutiilor si gasirea unei solutii adecvate; - Educatia psihologica - achizitionarea de tehnici pentru intelegerea si controlarea comportamentului; - Dezvoltarea abilitatilor sociale de comunicare, conducerea conversatiilor, asertivitate si controlul furiei; - Schimbarea cognitiva - identificarea, recunoasterea si modificarea sau inlaturarea credintelor irationale; - Modificarea comportamentala schimbarea sau inlocuirea modelelor comportamentale neadaptive sau distructive; - Restituire sau compensare - ajutorarea beneficiarului sa indrepte comportamentele distructive anterioare; Consilierea poate fi vazuta ca o perspectiva interesanta de trairi particulare, in timp ce originea acestor sentimente de suparare, regret si neputinta, se afla in problemele publice", de genul saraciei, somajului, discriminarii si bolii. Consilierii concentrati asupra dezvoltarii comunitare accentueaza abilitatea de a construi o relatie bazata pe incredere, in timp ce altii, focalizati pe o interventie individuala, pot vedea cum este influentata munca lor de unele sisteme sociale, economice si politice. CENTRUL DE ZI PENTRU PERSOANELE DE VARSTA A-III-A FARA SUSTINATORI LEGALI Aceasta forma de ingrijire se adreseaza acelor persoane varstnice fara sustinatori legali ce nu prezinta un grad avansat de dependenta. Centrul de zi este un asezamant pentru persoane varstnice, unde acestea se pot recrea, intalni, a petrece cateva ore placute pe zi. Centrul de zi pentru batrani s-a creat si pentru a deveni o solutie pentru o parte din problemele batranilor cu venituri foarte mici. Este o idee care deja a prins viata si care este capabila sa asigure un spor de bine celor care au scopul de a usura atat situatia persoanei varstnice. Este locul potrivit ca persoana varstnica sa-si petreaca o parte din timpul zilei. Centrul, de obicei se caracterizeaza prin diverse posibilitati de recreere. De cele mai multe ori, in apropiere se afla un parc pentru plimbari, cu elemente peisagistic estetice, amenajari dendrologice, banci, jeturi de apa, teren de recuperare in aer liber, zone de agrement, jocuri, etc. Depresia si izolarea in centrul de zi sunt combatute prin amenajari simple care fac ca persoanele varstnice sa pastreze contactele sociale, culturale cu cele din exteriorul centrului. De exemplu, exista biblioteca cu sala de lectura, unde se poate citi atat carti cat si presa, conditii de urmarire a emisiunilor de televiziune, organizarea de spectacole artistice (teatru, muzica, prezentare de filme documentare si artistice). Aici, persoanele varstnice dependente se uita impreuna la televizor, isi pot controla starea de sanatate si se implica in activitati comune care ii ajuta sa treaca mai usor peste greutati si tristete. De obicei, aici, sentimentul de inutilitate sociala este eliminat prin organizarea unor activitati si ocupatii conform metodologiei ergoterapiei stiintifice. Astfel, pot fi organizate ateliere de pictura, sculptura, artizanat, activitati in sera si in gradina, etc. In aceste centre, specializate pentru interventia asupra persoanelor de varsta a-III-a, se actioneaza la nivel interdisciplinar si interinstitutional, cu o echipa de specialisti, formata din asistent social, psiholog, ergoterapeut, kinetoterapeut, medic geriatru, asistent medical.

1.2. ASPECTE PRACTICE ALE ASISTENTEI SOCIALE PENTRU PERSOANELE IN VARSTA FARA SUSTINATORI LEGALI 1.2.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR DE VARSTA A TREIA Situatia persoanelor varstnice nu s-a aflat in atentia mass-media nationale si internationale, asa cum s-a intamplat cu problema copiilor institutionalizati. Astfel, daca pentru copiii aflati in dificultate presiunea mediatica a obligat factorul politic sa faca loc specialistilor si a dus la dezvoltarea de servicii variate, situatia varstnicilor a fost si este aproape trecuta sub tacere. Aceasta tacere este sinonima cu cea care inconjura problema copilului din institutii inainte de anul 1989. La ora actuala, mass-media se focalizeaza pe nivelul prestatiilor sociale (pensii, ajutoare, indemnizatii, etc.) asigurate pensionarilor si mai putin pe serviciile destinate varstnicilor aflati in dificultate. Drept urmare, atentia factorilor politici si decizionali nu depaseste acest cadru decat ca urmare a presiunilor legate de integrarea europeana si euroatlantica. Impresia de punere in acord a legislatiei privind varsta a treia cu legislatia referitoare la promovarea si protectia drepturilor copilului este creata in primul rand de legislatia referitoare la organizarea serviciilor sociale (OG nr. 68/2003, cu modificarile sale ulterioare si metodologiile de aplicare conexe). Insa la nivel guvernamental sau chiar in cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nu exista structuri specializate pentru coordonarea activitatii asistentiale a persoanelor varstnice asa cum sunt Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap sau Agentia Nationala a Familiei, Agentia Nationala Antidrog. Conform Legii 17/2000 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 600 din 11 iulie 2006, serviciile destinate varstnicilor sunt catalogate mai mult ca fiind servicii comunitare, iar odata incadrate in aceasta categorie, sunt trecute in responsabilitatea exclusiva a consiliilor locale sau a Bisericii (Ortodoxe, Catolice, etc): Organizarea serviciilor prevazute la art.8, lit a) si b), (serviciile sociale si serviciile sociomedicale), revine consiliilor locale, direct sau pe baza de conventii incheiate cu organizatii neguvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu alte persoane fizice sau juridice." Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt un tip de asistenta sociala relativ nou aparut in tara noastra si prezent mult mai pregnant in teorie si in actele normative decat in realitatea comunitatii. Desi serviciile de ingrijire la domiciliu sunt recunoscute ca importante deoarece sunt adaptate nevoilor individuale ale fiecarui beneficiar, permit continuitatea ingrijirii bolnavului, sunt mai ieftine decat ingrijirile in mediu institutionalizat si asigura satisfactia varstnicului care atinge un grad maxim de independenta functionala la domiciliul sau, dezvoltarea lor a fost incetinita de urmatorii factori: lipsa banilor, a personalului specializat si, pana in anii 2000, a legislatiei specifice, cele mai noi prevederi legislative in domeniu, inaintea publicarii Legii 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, erau oferite de H.G. nr.454 din 6 aprilie 1957 privind asistenta batranilor pensionari si nepensionari. De asemenea, serviciile de ingrijire la domiciliu sunt mai frecvente in mediul urban, insuficiente fata de nevoile comunitatii si prea putin in mediul rural. Mentinerea persoanei la domiciliu apare adesea ca o optiune culturala a comunitatii si a reprezentantilor sai politico-administrativi. Ea trebuie sa se concretizeze si in proiecte de interventie individualizate in urma unei evaluari globale a nevoilor si a resurselor. Alte acte normative cu privire la protectia persoanelor varstnice sunt: - Grila Nationala de Evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, aprobata de H.G. nr. 886/2000 conform careia se realizeaza evaluarea socio-medicala a persoanei varstnice;

- Ordinul nr. 73/2005 prin care se aproba Contractul pentru acordarea de servicii sociale cu beneficiarii de servicii sociale". Numai in urma realizarii evaluarii detaliate a persoanei varstnice si in urma incheierii Contractului de acordare de servicii sociale" se pot acorda serviciile sociale de ingrijire la domiciliu. Desi drepturile persoanelor varstnice s-au impus inca din 1980 in toata lumea, ele sunt deseori ignorate, fapt ce impune o reactualizare a acestora. dreptul la ingrijire medicala; dreptul la practicarea religiei si la asistenta religioasa; dreptul la prevenirea dependentei; dreptul la ingrijire acordat de un personal calificat; dreptul legalizat la ocrotire; dreptul de a-si alege locul si modul de viata; dreptul la sustinerea familiala si comunitara; Din punct de vedere legislativ, desi structurile antrenate intr-un fel sau altul, in procesul de asistenta sociala sunt numeroase, efectele asistentiale raman minore. Situatia poate fi usor explicata prin faptul ca in ciuda eforturilor facute pentru adaptarea unor institutii, legislatia si atitudinile stiintifice la standarde occidentale, bugetul alocat asistentei sociale din Romania este unul din cele mai mici din Europa. Datorita vulnerabilitatii acestei categorii de varsta, nevoia de servicii sociale este evidentiata la un numar mai mare de persoane varstnice, in raport cu toate celelalte categorii de persoane defavorizate. Astfel, in perioada 1998-2001, au beneficiat de aceste servicii 18.042 de persoane asistate din toate categoriile de persoane defavorizate, din care 7.100 au fost persoane varstnice. Serviciile pentru persoanele varstnice se furnizeaza in centre de zi, asezaminte rezidentiale, camine-adapost pentru batrani, asistenta sociala la domiciliu, care este mai eficienta. Chiar daca exista numeroase institutii de ocrotire a varstnicului, acestea sunt insuficiente si nu raspund tuturor nevoilor actuale. In acest context, pavat cu bune intentii, atat legislative, cat si teoretice, dar cu putine realizari traduse in viata societatii, statistic se considera ca mai mult ONG-urile s-au implicat mai activ, asistenta sociala a varstnicului fiind mult ramasa in urma comparativ nu numai cu sistemul asistential din alte tari, dar si in comparatie cu sistemul de protectie al altor categorii de risc (de exemplu, protectia drepturilor copilului sau protectia persoanelor cu handicap). In prezent, activitatea de asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de acte normative aparute mai mult dupa anul 2000 si constituie doar fundatia unei constructii laborioase si complexe ce urmeaza sa se realizeze. Legea 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice si modificarile ulterioare (O.U.G. nr.184/2000, Legea 457/2001) institutionalizeaza autoritatea acestei categorii de persoane in dialogul cu autoritatile publice. Consiliul National al Persoanelor Varstnice are in principal urmatoarele atributii: A) sprijina institutiile statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor Varstnice si urmareste realizarea lor; B) propune Guvernului programe privind ameliorarea continua a conditiilor de viata a persoanelor varstnice; C) urmareste aplicarea reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizeaza organele competente despre abaterile constatate;

D) elaboreaza, impreuna cu institutiile specializate, studii si analize sociologice in domeniu; E) sprijina buna functionare a serviciilor de Asistenta Sociala si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora; F) sprijina organizarea asociativa a persoanelor varstnice si participarea lor activa la viata sociala; G) elaboreaza puncte de vedere la proiectele de acte normative care vizeaza persoanele varstnice; H) reprezinta persoanele varstnice din Romania in relatiile cu organizatii similare din alte tari sau cu organizatii internationale ale persoanelor varstnice; Organizat la nivel national, Consiliul National al Persoanelor Varstnice are reprezentativitate la nivel judetean, colaborand cu toate institutiile interesate in protectia drepturilor si libertatilor acestor persoane. Actul legislativ fundamental in protectia varstei a III- a este Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice. Desi legea ar trebui sa vizeze intregul segment al populatiei varstnice, in fapt ea se dovedeste destul de restrictiva, vizand in special persoanele varstnice in dificultate. Conform art. 3 din Legea 17/2000 republicata, beneficiaza de prevederile acesteia persoana varstnica (definita la art.1, alineatul 4 din aceeasi lege, drept persoana care a implinit varsta de pensionare stabilita de lege) care se gaseste in urmatoarele situatii: A) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau mai multor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; B) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiilor de locuit pe baza resurselor proprii; C) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; D) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; E) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice; 2. STUDIU PRACTIC CONSTATATIV PRIVIND ASISTENTA SOCIALA A VARSTNICILOR IN CADRUL FUNDATIEI - LUMINA BRAILA 2.1 PREZENTAREA FUNDATIEI Fundatia "Lumina" este o organizatie nonguvernamentala cu personalitate juridica, cu sediul in Braila, strada Danubiului, nr.5, si punct de lucru in Braila, cartier Obor, aleea Narciselor, nr.1, bl. R8, care functioneaza in baza OUG nr.26/2000. Fundatia "Lumina" a luat fiinta in anul 1997, la initiativa unui parteneriat local format din autoritati publice, institutii descentralizate si agenti economici, pentru a se implica in rezolvarea problemelor unui grup tinta bine definit: tineri crescuti pana la 18 ani in centrele de plasament, fara posibilitatea de a se integra socio-profesional in comunitate. 2.2 PROIECTUL: "SERVICII SOCIALE LA DOMICILIU PENTRU PERSOANELE VARSTNICE, SARACI SI FARA SUSTINATORI LEGALI" - STUDIU DE CAZ Acest proiect a fost initiat ca urmare a solicitarilor venite de la comunitate, catre Fundatia "Lumina". Centrul care acorda servicii de ingrijire si asistenta la domiciliu persoanelor varstnice, cu situatie materiala si familiala precara, functioneaza din decembrie 2003, derulandu-se initial in cadrul proiectului "Servicii sociale la domiciliu acordate persoanelor varstnice cu situatie materiala si

familial precara", prin Phare 2001 Coeziune Economica si Sociala, schema de investiri in servicii sociale. Beneficiarii serviciilor sociale acordate in cadrul Fundatiei "Lumina" sunt cuprinsi in programul de integrare sociala al centrului care are urmatoarele obiective: Eliminarea/limitarea izolarii si marginalizarii persoanelor varstnice cu venituri mici si fara sustinatori legali, prin asigurarea unei asistente de specialitate socio-medicala, pentru cresterea sperantei de viata, a persoanelor varstnice din municipiul Braila; Mobilizarea si cresterea interesului comunitatii locale fata de situatia sociala a persoanelor varstnice. Beneficiarii sunt varstnicii cu conditii sociale precare, cu varsta cuprinsa intre 60-101 ani, varstnici ai caror stare de sanatate nu le permite sa se autogospodaresca, fara venituri sau cu venituri foarte mici, fara familie sau abandonati de familie. SERVICIILE DE ASISTENTA SOCIALA ACORDATE SUNT: Menajul la domiciliu care implica oferirea de servicii standard; Serviciul referitor la sprijinul pentru efectuarea cumparaturilor, plata facturilor sau insotirea celor care se deplaseaza cu greutate pentru a-si rezolva unele probleme; Centrul este organizat intr-un spatiu cu locatia in cartierul Obor, str. Narciselor, nr.1, bl. R8, amenajat de Fundatia "Lumina". Acest spatiu indeplineste toate conditiile necesare bunei desfasurari, fiind autorizat de catre Directia de Sanatate Publica a judetului Braila. In acest spatiu sunt amenajate o mini-spalatorie dotata cu doua masini de spalat si un uscator de rufe, achizitionate pe proiect, unde se realizeaza serviciul de spalatorie a obiectelor de imbracaminte mari ale beneficiarilor. CERCETARE PRIVIND GRADUL DE SATISFACTIE AL BENEFICIARILOR PROIECTULUI La momentul efectuarii cercetarii practice in cadrul proiectului derulat de Fundatia Lumina Braila existau 98 de beneficiari. Am demarat aplicarea unui chestionar privind gradul de satisfactie al beneficiarilor cu ajutorul personalului Fundatiei Lumina Braila pentru cele 98 de persoane varstnice ce locuiesc singure, cu rude indepartate facand parte din familia extinsa, sau cu prieteni, persoane varstnice cu o situatie materiala precara si fara sustinatori legali. Din 98 de persoane varstnice dependente avem 71 femei si 27 barbati; 20,40% din acestia necesita supraveghere si ajutor partial fiind incadrati in gr. III-A III-B de dependenta, un procent 41,83% necesita supraveghere si ajutor partial fiind incadrate in gr II-A, II-B, II-C, un procent 37,75% necesita supraveghere permanenta/sau ajutor - persoanele varstnice fiind incadrate in gradul. I-A, I-B, I-C). Un procent de 26,53% de persoane varstnice dependente locuiesc la case, 41,83%, locuiesc in garsoniera si 31,63% in apartament. Toate cele 98 de persoane varstnice studiate locuiesc singure, ori cu rude ce fac parte din familia extinsa, neavand sustinatori legali. Chestionarul a fost elaborat cu sprijinul profesorului indrumator si aplicat la toti beneficiarii fundatiei In urma aplicarii chestionarului au rezultat urmatoarele:

Criterii in functie de sex si varsta al persoanelor varstnice dependente

Varsta(ani) 60-70 ani 70-80 ani 80-90 ani Total

Femei 23=23,46% 29=25,9% 19=19,38% 71=72,44%

Barbati 8=8,16% 11=11,22% 8=8,16% 27=27,55%

Total 31=31,63% 40=40,81% 27=27,55% 98= 100%

Persoanele n etate i doresc un trai decent i sntos Numrul persoanelor cu vrsta de peste 60 de ani este n cretere, iar societatea mbtrnete acestea sunt tendinele actuale n structura populaiei la nivel global i n R. Moldova. n acelai timp, vrstnicii rmn s fie una din cele mai vulnerabile categorii sociale. Conform estimrilor, n lume, 100 milioane de persoane n vrst triesc cu mai puin de un dolar pe zi, iar n Moldova aproape fiecare a doua persoan de peste 60 de ani triete n srcie. La 1 octombrie a fost marcat Ziua internaional a persoanelor vrstnice. Aceast zi a fost stabilit prin rezoluia Naiunilor Unite nr. 45/106/14.12.1990, prilej cu care, n fiecare an, n toat lumea au loc manifestri dedicate persoanelor de vrsta a treia. Anul acesta, n toat lumea au fost puse n discuie problemele cu care se confrunt oamenii n etate i a fost organizat campania cu genericul Vrsta cere aciuni. Este prima campanie

global, care d posibilitate persoanelor n etate s interacioneze cu autoritile i s-i expun punctul lor de vedere asupra modului n care pot obine un trai decent i sntos. n cadrul acestei campanii, delegaii ale persoanelor n etate din 50 de ri din lume se ntrunesc cu reprezentanii guvernelor pentru a gsi mpreun soluii. n anul 2010, campania Vrsta cere aciuni se desfoar sub acelai drapel i cu o tematic comun - Persoanele n etate i atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. n semn de susinere a articolului 1 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului, care spune c toi oamenii se nasc liberi, egali n drepturi i cu aceeai demnitate, delegaiile din ntreaga lume ridic degetul arttor (care nseamn cifra 1) i realizeaz fotografii cu aceste imagini. n context, i n Republica Moldova a fost organizat o mas rotund cu genericul Vrsta cere aciuni, la care au participat delegai ale persoanelor n vrst din 14 ONG-uri din ar i reprezentani ai Ministerului Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Ministerului Sntii, Ministerului Economiei, Casei Naionale de Asigurri Sociale, Companiei Naionale de Asigurri n Medicin, Ambasadei Marii Britanii la Chiinu. Participanii la masa rotund au reafirmat faptul c este nevoie de a ntreprinde msuri pentru persoanele n etate, pentru a le recunoate drepturile i contribuia valoroas la dezvoltarea societii. Din pcate, situaia social-economic din ar a influenat calitatea vieii persoanelor n etate i ele s-au pomenit a fi una dintre cele mai vulnerabile pturi sociale. Situaia creat nu a permis nici autoritilor s ofere sprijinul pe care l merit persoanele vrstnice. Valentina Buliga, ministra Muncii i Proteciei Sociale, prezent la eveniment, a informat participanii despre sistemul de asisten social i cel de asigurri sociale i despre prestaiile la care au dreptul persoanele n etate. La sfritul evenimentului, participanii au avut ocazia s viziteze o expoziie de fotografii i desene ce reflect viaa vrstnicilor din Republica Moldova. Au asistat la un concert de binefacere cu participarea interpretei Geta Burlacu. Evenimentul a fost organizat de HelpAge International, sub egida Ministerului Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, n colaborare cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populaie. ETICA ASISTENTULUI SOCIAL IN RELAIA CU VARSTNICII AFLAI IN DIFICULTATE Se cunoate c imbtranirea este preul inevitabil pe care organismul il pltete pentru complexitate. Procesul imbtranirii afecteaz in principal sistemul nervos central (creierul in special), dar i pe cel imunitar, endocrin, cardiovascular, etc. Creierul este cel care d abilitatea de a exista, un control asupra imbtranirii. Pierderea memoriei de scurt durat, schimbrile cognitive i de personalitate aprute odat cu inaintarea in varst, demena, declinul senzorial i al sistemului nervos, ca i alte schimbri apar in imbtranire. Dac o persoan adult prezint in general o singur boal, la persoana varstnic intalnim deseori polipatologia (dou sau mai multe boli concomitent). Cu cat are loc inaintarea in varst, crete vulnerabilitatea la imbolnviri, bolile sunt contactate mai usor, evoluia este mai accentuat i de durat, o boala poate crea blocaje funcionale i determin o alta. De aceea, in dezvoltarea cercetrii i practicii asisteniale a persoanelor varstnice se ine prioritar cont de urmtoarele aspecte: - populaia persoanelor in varst este in cretere, atat numeric, cat i proporional; - exist o strans legtur intre varsta a III-a i situaia de risc prezentat de dizabilitile bio-psiho-sociale specifice varstnicului; - sistemul de protecie social i medical, aa cum este in prezent organizat, nu este inc pe deplin capabil s rspund satisfacerii nevoilor specifice acestei categorii de varst.

La baza activitii de asisten social st etica profesional. Codul etic reprezint un set de reguli care reflect principii generale de conduit profesional. Astfel, se impune ca comportamentul asistentului social s fie consecvent i responsabil. Etica profesional a asistenilor sociali specializai pe lucrul cu varstnicii reprezint un factor decisiv in elucidarea problemelor morale ale persoanelor varstnice dependente printr-un demers cognitiv, reglementand atat relaiile profesionale ale asistenilor sociali cu referire la standardele de conduit in relaiile cu beneficiarii, in cazul de fa in relaia cu persoana varstnic aflat in dificultate, cat i cu colegii sau alte categorii de profesioniti. Pentru neiniiai, etica asistentului social in relaia cu varstnicii vulnerabili poate fi ineleas, de asemenea, ca o filosofie asupra moralei, a binelui i a rului, a datoriei. Ineleptul Socrate in scrierile sale accentua ideea c viaa moral este o via virtuoas. Astfel, valorile i principiile etice reprezint totalitatea exigenelor de conduit moral corespunztoare activitii asistentului social. Principiile care au la baz valorile fundamentale ale asistenei sociale sunt: furnizarea de servicii in sprijinul beneficiarilor, respectiv al persoanei varstnice aflat in dificultate, respectarea demnitii i unicitii individului, a confidenialitii i integritii persoanei, autodeterminrii i competenei profesionale. Fiecare asistent social ii are insuite aceste valori i principii, ele urmand s se regseasc in comportamentul su, astfel incat s nu aduc prin aciunile sale prejudicii imaginii profesiei de asistent social. Prin activitatea sa, asistentul social specializat in lucrul cu varstnicii se asigur c sunt indeplinite drepturile persoanelor varstnice: - nediscriminarea pe criterii de varst; - securitate economic; - dreptul la respect i aprarea demnitii; - dreptul la expunerea dorinei i alegerea activitii; - dreptul la alegerea locului de via; - dreptul la sntate i accesul la instituiile din acest domeniu; - dreptul la ingrijire i ajutor - dreptul la ingrijire acordat de un personal calificat (dreptul la ingrijire medical); - dreptul la religie; - dreptul la prevenirea dependenei; - dreptul legalizat la ocrotire; - dreptul de a-i alege locul i modul de via; - dreptul la susinerea familial i comunitar. Adevrul este c un cod etic nu poate garanta un comportament etic. Mai mult, un cod de etic nu poate soluiona toate problemele i disputele etice, sau s cuprind toat diversitatea i complexitatea implicate in procesul lurii unei decizii responsabile in cadrul unei societi morale, dar cu certitudine scopul activitii unui asistent social specializat in lucrul cu varstnicii este acela de a ajuta persoanele varstnice aflate in nevoie, s rezolve problemele sociale ale acestora. Se cunoate faptul c vulnerabilitatea varstnicilor este determinat de: - diminuarea potenialului de aprare social prin prsirea circuitului activ social; - din punct de vedere economic prin scderea veniturilor; - biologic, prin receptivitate crescut la imbolnviri, handicapuri, dependen; - din punct de vedere psihologic, prin modificri psihologice i psihopatologice de involuie;

- pierderea de roluri il marginalizeaz atat in cadrul familiei, cat i in cadrul societii. Aici intervine asistentul social ce are responsabilitatea de a-i dedica in mod obiectiv i disciplinat cunotinele i princeperile pentru a ajuta persoanele varstnice dependente, spre a se dezvolta i pentru a rezolva conflictele dintre individ i societate i consecinele acestora. Se ateapt ca asistenii sociali s ofere cea mai bun asisten posibil oricui caut ajutor sau sfaturi, fr a face discriminri pe baz de sex, varst, dizabilitate, culoare, clas social, ras, religie, limb, orientare politic sau orientare sexual etc. Persoanele varstnice vulnerabile sunt incurajate s participe cat mai mult posibil i trebuie informate despre riscurile i posibilele beneficii ale cursului interveniei propuse. Astfel,asistenii sociali sunt ateni la principiile intimitii, confidenialitii i utilizrii informaiei in mod responsabil in munca lor profesional, inand cont de vulnerabilitatea specific varstei, de aspectele sociale specifice varstei a treia, de nevoia acestora de a comunica. Responsabilitatea principal a asistenilor sociali specializai in lucrul cu varstnicii este aceea de a promova bunstarea persoanelor varstnice aflate in dificultate. Interesele acestora au prioritate. Contextul etic / moral i politic al aciunii asistentului social determin analiza valorilor i forelor care constituie condiiile ingrditoare ale aciunii specialistului. Ca principiu etic, asistenii sociali sunt persoane de incredere, iar valoarea acestora const in competen. Astfel, criteriul principal in evaluare i oferta ulterioar de servicii pentru persoana varsnic dependent este evideniat prin responsabilitatea asistenilor sociali de a-i dedica, in mod obiectiv i disciplinat, cunotinele i priceperile pentru a ajuta, precum i prin competena in stabilirea gradului de dependen al persoanei varstnice evaluate. In principal, asistentul social specializat in asistena social a varstnicilor: - determin nevoile persoanei varstnice dependente i obiectivele specifice relevante; - aplic regurile deontologice prevzute de profesie; - respect normele i valorile beneficiarului; - particip, impreun cu ali specialiti, urmrind interesele majore ale beneficiarilor, la elaborarea planului de ingrijire; - implic beneficiarul, precum i anturajul acestuia in rezolvarea problemelor identificate; - evalueaz realizarea obiectivelor; - sensibilizeaz pe toi cei care intervin in ingrijire in legtur cu consecinele sociale ale bolii, ale unui handicap sau ale btraneii. Etica asistentului social este evideniat i in consilierea social, aceasta fiind o relaie de ajutorare, o incercare i un efort din partea consilierului la care este cooptat i beneficiarul pentru a imbunti confortul existenial al celui din urm, pentru a-i ameliora stilul de via. O caracteristic esenial este cea de facilitare a inelegerii, a schimbrii, a acceptrii noilor situaii, a depirii unor momente dramatice, a integrrii i a dezvoltrii. Consilierea familiilor varstnicilor cu risc de abandon, implic asistentul social in observarea, ascultarea, inelegerea, rspunsul, evaluarea i aciunea in parteneriat cu consiliatul i familia acestuia.

Ministerul Educatiei si Invatamintului din Republica Moldova Colegiul Industrial Pedagogic din orasul Cahul

Portofoliu la Asistenta Sociala a Persoanelor in Etate


Eleva: Moraru Violina

Cahul 2012