2.4.

Alegerea rasinilor

Criterii de selectie: 1. Daca solutia de tratat este agresiva sau contine oxidanti - se alege o rasina cu un grad mare de reticulare; 2. Temperatura mare de operare este critica n cazul rasinilor anionice puternic bazice: peste temperatura de 40C pot fi folosite numai rasinile tip 1. Rasinile anionice poliaminice slab bazice nu trebuie utilizate peste 25 30C. 3. La debite volumice mari se vor utiliza dimensiuni mari ale particulelor de rasina. 4. Pentru straturi nalte de rasini se vor utiliza rasini cu granulatie mare pentru a minimaliza pierderile de presiune. 5. Daca este necesara realizarea unei capacitati utile de schimb mare vor fi preferate rasinile tip gel n locul celor macroporoase: rasinile anionice tip 2 sau cele acrilice au capacitate de schimb mai mare dect tip 1. Pentru finisare condensat sau pentru utilizarea rasinii puternic bazice dupa o rasina slab bazica capacitatea mare nu este factorul principal, factorul determinant fiind debitul. 6. Pentru a se realiza scapari ionice mici se vor utiliza rasini cu grad mare de reticulare asociate cu un nivel ridicat de regenerant. 7. Ciclurile lungi cresc riscul otravirii si a cresterii pierderii de presiune n strat; n asemenea cazuri se recomanda utilizarea de rasini cu rezistenta mecanica mare. Ciclurile scurte implica socuri osmotice puternice; n asemenea cazuri se recomanda utilizarea rasinilor macroporoase. 8. Pentru temperaturi mari de regenerare - vezi pct.2. 9. Pentru concentratie mare de regeneranti, care nseamna deasemenea soc osmotic mare - vezi pct. 7. 10. Pentru straturi compacte, pat fluidizat sau sisteme continui se utilizeaza rasini cu granulatie controlata. 11. n filtrele cu straturi suprapuse sau pat mixt dimensiunea particulelor si densitatea trebuie n asa fel aleasa nct sa permita o separare perfecta a rasinilor dupa afnare. 12. Transferul rasinilor implica stres mecanic, de aceea trebuie selectate rasini potrivite. 13. Daca influentul contine substante organice rasina anionica trebuie sa le retina reversibil pentru a nu se produce otravirea acesteia. 14. Pentru utilizare alimentara sau tratarea reziduurilor nucleare majoritatea fabricantilor de rasini fabrica rasini speciale care sa concorde cu cerintele specifice domeniilor respective. Rasinile cationice slab acide. Pentru dezalcalinizarea apei sau ca prima treapta a liniei de demineralizare se va utiliza o rasina carboxilica cu capacitate mare. Stresul osmotic ntre forma H+ si forma Ca2+ sau Mg2+ este moderat si majoritatea rasinilor slab acide sunt foarte stabile. Ele fixeaza duritatea temporara; se utilizeaza numai daca dT > m; sunt sensibile la ncarcare volumica deoarece viteza de schimb este relativ mica; exces de regenerant 105 110%. Rasinile cationice puternic acide. Pentru dedurizarea sau demineralizarea apei se utilizeaza n mod obisnuit rasini cationice puternic acide tip gel. Rasinile sulfonice au capacitate maxima la un grad de reticulare de 8% DVB. Rasinile cu 6% DVB pot fi utilizate la dedurizarea apei, iar rasinile cu 10% DVB pot fi utilizate pentru obtinerea apei de nalta puritate. Rasinile macroporoase sunt limitate pentru aplicatii speciale si tratarea condensatului. CUS este cu att mai mare cu ct: cantitatea de regenerant este mai mare concentratia ionului de sodiu este mai mica viteza de percolare este mai mica. Acidul clorhidric este cel mai eficient regenerant (acidul sulfuric fiind n prima faza un acid puternic, n a doua faza de disociere un acid mai putin puternic, incomplet disociat la concentratii curente, nu poate fi considerat cu adevarat un acid puternic). Cantitatea de regenerant este functie de scaparile ionice dorite. Rasinile anionice slab bazice. Sunt disponibile o varietate mare de rasini anionice slab bazice cu matrice si porozitate diferita, dupa cum urmeaza: a) Rasinile polistirenice macroporoase - sunt cele mai larg utilizate si cele mai puternice, dar capacitatea rasinilor standard nu este prea mare. Pentru ncarcari ionice mari si debite mici unii producatori ofera rasini speciale cu umiditate redusa si capacitate marita. b) Rasinile poliacrilice - sunt mai noi, au capacitate mare si stabilitate fizica buna; totusi sunt relativ scumpe si se spala greu. c) Rasini poliaminice de condensare - sunt de multa vreme favorite datorita capacitatii mari, dar sunt mai putin stabile dect cele poliacrilice. Ele au durata de viata mai scurta (exceptnd situatiile n care conditiile de exploatare sunt blnde). d) Rasini fenol-formaldehidice - au utilizari speciale; au o putere de adsorbtie mare pentru substantele organice. Datorita cineticii lente, rasinile anionice slab bazice sunt sensibile la debit. Capacitatea de schimb este cu att mai mare cu ct concentratia acizilor tari este mai mica; acizii slabi sunt retinuti ntro masura foarte mica. Totusi, bioxidul de carbon mbunatateste CUS a rasinilor stirenice slab bazice (degazorul se va amplasa ntre anionitul slab si cel puternic bazic). Cantitatea de regenerant este de ordinul 130%. Rasinile anionice puternic bazice. Ca si n cazul rasinilor cationice puternic acide, rasinile anionice puternic bazice tip gel sunt larg utilizate n tratarea apei datorita capacitatii mare de

Cuprins