2.5.1. Otravirea cu substante organice.

Cele mai des ntlnite substante organice n apele naturale sunt acizi carboxilici macromoleculari, acizii humic si fulmic. Aceste molecule mari intra n rasina schimbatoare de ioni si sunt capturate n zonele puternic reticulate. Aceste fenomene determina reducerea capacitatii de schimb ionic a rasinilor anionice. Spalarea rasinii devine dificila si calitatea apei demineralizate se deterioreaza. Determinarea calitativa si cantitativa a substantelor organice este dificila, concentratia lor se exprima de obicei n mg permanganat de potasiu consumat pe litru de apa penrtu oxidarea lor n conditii date. Factorul de otravire (fouling factor) reprezinta cantitatea de substante organice (n mg KMnO4/L apa) mpartita la concentratia totala a anionilor (n mval/L). Rasinile anionice pot fi clasificate n ordinea rezistentei la otravirea cu substante organice, ncepnd cu cele mai putin rezistente: Rasini polistirenice gel, tip 1 2 Rasini polistirenice macroporoase, tip 1 4 Rasini poliaminice slab bazice 4 Rasini polistirenice gel, tip 2 6 Rasini polistirenice macroporoase, tip 2 8 Rasini poliacrilice puternic bazice 20 Rasini polistirenice slab bazice 20 Rasini poliacrilice slab bazice 40 Aceste valori indica cu aproximatie riscul de otravire al fiecarui tip de rasina si cantitatea de substante organice retinute de rasina. Rasinile anionice, inclusiv cele cu rezistenta mare la otravire, nu elimina ntreaga cantitate de substante organice retinute. Eliminarea acestora se realizeaza n procent de 20 80%, valoarea medie fiind de 50%. Daca valoarea calculata a factorului de otravire este prea mare (de exemplu pentru rasini puternic bazice polistirenice > 8) riscul de otravire poate fi micsorat prin marirea cantitatii de rasina. Capacitatea de operare a rasinii va fi mai mica; rasinile anionice slab bazice pot proteja rasinile puternic bazice mpotriva otravirii.

Cuprins