Sunteți pe pagina 1din 8

Gastronomie internationala

Israel

Intocmit,
Studenta, GRAUR RAMONA FLORENTINA
Grupa 11731, I.M.A.P.A.
Gastronomie internationala

Israel

Scurt istoric al statului

Israelul este o tara in Orientul Mijlociu, pe coasta estica a Marii Mediterane. Este
o democratie parlamentara si, prin politica nationala, un stat evreu. Populatia Israelului
e predominant evreiasca, cu o minoritate neevreiasca consistenta, formata in special din
arabi musulmani, din crestini sau druzi.
Israelul a fost intemeiat in anul 1948. Are o suprafata de 21596 km². Aici se
include Ierusalimul de est si Inaltimile Golar, ambele cucerite de Israel in urma
razboiului, dar in urma tratatelor de pace cu palestinienii aceste doua regiuni au intrat
sub jurisdictie palestiniana. Ierusalimul este considerat cel mai mare oras al Israelului,
dar datorita disputelor pentru Ierusalimul de est, O.N.U. nu recunoaste acest oras drept
capitala, de aceea Tel Aviv-ul a preluat functia de capitala a Israelului.
Tara Israel e numele ebraic antic al tarii locuite de evrei inaintea exilului lor.
Dupa exilul multor evrei din populatia Tarii Israelului, romanii au fost cei care au
schimbat numele tarii cu dorinta sa piarda amintirea independentei evreiesti. Romanii
au dat tarii numele de Palestina, in amintirea unui popor antic de origine greceasca pe
nume Philistini, popor ce a invadat limanul Tarii Israelului, au construit cinci orase si s-
au luptat cu evreii multi ani. La sfarsit Philistinii au fost invinsi de evrei si au disparut
din istorie. Monarhia evreiasca din Tara Isrelului, s-a impartit in doua, monarhia Iehuda
si monarhia Israel. Numele statului modern Israel provine din acelasi nume. Istoria
iudaismului si a poporului evreu incepe in timpuri stravechi si continua sa existe si in
ziua de astazi. Poporul evreu este unul dintre cele mai vechi popoare din lumea
civilizata. Iudaismul se bazeaza pe ideea monoteismului etnic si se ocupa in principal
cu comportamentul etnic al oamenilor unul fata de altul.
Biblia ebraica numita Torah este cea mai influenta carte din istoria omenirii. Cele
zece porunci, documentul cel mai faimos din Biblie, au contribuit la imbunatatirea
comportamentului etic uman mai mult decat orice alta lege din istorie. Dupa traditia
evreiasca , Torah contine 613 porunci care include etica, credintele de baza, sarbatorile
si evenimentele ciclului de viata.
Traditii si obiceiuri evreiesti

Evreii cred ca le-a fost data pe langa Torah care este Vechiul Testament, si Torah
Orala, iar cea mai mare parte a evreilor traditionalisti sunt de accord ca ar fi fost data pe
muntele Sinai. Traditia orala serveste ca o explicatie a multora dintre poruncile din
Torah, care sunt mentionate , dar nu sunt detaliate in mod special. Credinta intr-o
traditie orala este obligatory, macar pentru faptul ca fara ea foarte putine dintre porunci
ar avea vreun sens. Aceasta Torah orala se numeste Talmud.
Talmud-ul este impartit in sase sectiuni menite sa codifice legile intr-o ordine
usor de inteles.
Prima sectiune se numeste Zera’im (semintele) si se ocupa cu detaliile
agriculturii Isrelului antic.
Mo’ed (sarbatoare) se ocupa cu legile asociate sarbatorilor, ca de exemplu
Pesach, Shabbat si Yom Kipur.
Nezikin (despagubirile) discuta legile evreiesti civile si penale.
Nashim (femeile) vorbeste despre problemele dintre sexe, ca de exemplu
casatoria si divortul.
Kodshim discuta legile sacrificiului si taierii rituale.
Tahorot contine legile puritatii si impuritatii.

Interdictii alimentare

In Biblie se mentioneaza “san u fierbi un ied in laptele mamei lui”. Torah Orala
explica cum ca acest pasaj interzice sa se manance carne si lactate impreuna, lucru
acceptat la alte confesiuni (ciulama cu carne de pui). Rabinii au extins aceasta
interdictie alimentara la mancatul carnii de pasare impreuna cu laptele. In plus, Talmud-
ul interzice gatitul carnii si al pestelui impreuna sau servirea acestora pe aceeasi
farfurie, pentru ca e considerat nesanator. Este insa permisa consumarea pestelui
impreuna cu lactatele, si chiar este un lucru obisnuit. Este de asemenea permisa
consumarea lactatelor impreuna cu ouale. Aceasta separatie nu include numai
mancarurile ci si ustensilele, ouale si vasele in care sunt gatite, farfuriile si vasele din
care se consuma, masina de spalat vase sau vasele in care sunt spalate si prosoapele cu
care sunt uscate. O gospodarie Kasher va avea cel putin doua seturi de vase, oale si
farfurii unul pentru carne si unul pentru lactate.
De asemanea, trebuie sa se lase sa treaca un interval de timp intre momenbtul
consumarii carnii si a lactatelor. Parerile sunt impartite si variaza de la 3-6 ore in functie
de obiceiurile sau traditiile respectate. Aceasta este din cauza ca reziduurile de grasime
si particulele de carne au tendinta de a se lipi de cerul gurii. Totusi, de la lactate la carne
nu este nevoie decat sa se clateasca gura sis a se manance ceva solid care sa nu fie nici
carne , nici lapte, cum ar fi painea, doar daca produsul lactat in cauza nu se lipeste de
cerul gurii, cum ar fi untul.
De asemenea din categoria alimentelor interzise mai fac parte toate
animalele marine care nu au aripioare pt inotat (caracatita, calamari, crabi, creveti) sau
orice animal care se taraste pe pamant (serpi), iepure, camila, sau orice animal vanat iar
combinatia carne-lactate: daca se mananca branzeturi, se pot manca produse din carne
dupa jumatate de ora, iar daca se mananca produse din carne, se pot consuma lactate
dupa 8 ore. De asemenea carnea nu se prepara in sange (fripturi in sange).

Sarbatori evreiesti

Postul Esterei (20 martie/ 13 Adar). Postul Esterei este un post minor
care precede Purimul. Comemoreaza perioada cand regina Estera i-a condus pe evreii
din Persia intr-un post de trei zile si s-a rugat ca acestia sa fie salvatide la masacrul pe
care Haman il pregatise pentru ei.
Purim (21 martie/ 14 Adar). Purim comemoreaza ziua cand Haman planuise sa
omoare pe evreii din Persia, dar prin interventia lui Mordechai si a reginei Estera, evreii
au fost salvati si in schimb au fost omorati cei care intentionasera sa-i omoare. Se
citeste povestea Esterei din Megillah. In timpul zilei se sarbatoreste. Se da de pomana la
doi oameni nevoiasi. O delicatesa care se serveste de Purim este humentaschen,
prajiturele in trei colturi umplute cu jeleu sau cu seminte de mac, miere si nuci.
Pastele (20-27 aprilie/15-23 Nisan). Este o sarbatoare care dureaza opt zile,
dintre care primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Se
mananca matzah sin u se manancxa produse cu drojdie de-a lungul celor opt zile pentru
a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt ,
deoarece nu avusesera timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea nedospita din
casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceputul sarbatorii. In primele
doua seri ale Pastelui , se tine seder, timp in care se povesteste istoria evreilor care au
plecat din Egipt pentru a-si dobandi libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah,
o colectie de pasaje din Tora si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In
timpul sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca maror, ierburi amare.
Yom Hashoa (2mai/ 27 Nisan). Aceasta este ziua Memoriala a Holocaustului,
cand ne amintim de milioanele de oameni ucisi in Holocaust. In Israel, o sirena suna
timp de doua minute la ora 11; atunci toata lumea se opreste din lucru si pastreaza un
moment de liniste.
Yom Hazikaron (9mai/Ykar 4). O zi dedicata tuturor soldatilor cazuti in Israel.
Yom Ha’Atzmaut (10mai/5 Iyar). Aceasta este ziua independentei Izraelului,
ziua cand evreii din Israel si-au proclamat independenta si au infiintat Statul Israel.
Lag B’Omer (23mai/18Iyar). Este cea de-a 33-a zi cand se numara Omer. Este o
sarbatoare vesela care povesteste faptele rabinului Akiva, ale rabvinului Shimon bar
Yochai si Bar kochba in incercarea lor de a castiga independenta si suveranitatea
evreilor din Israel fata de romani. Se obisnuieste sa se faca focuri de tabara sis a se
cante.
Yom Yerushalaym (2iunie/28Iyar). Aceasta este cea mai noua sarbatoare
evreiasca si sarbatoreste recapturarea Ierusalimului in timpul razboiului de sase zile din
1967.
Tisha B’Av (10august/9Av). Tisha B’Av este o zi de post care comemoreaza
distrugerea primului si a celui de-al doilea Templu sfant din Ierusalim, precum si alte
tragedii ale evreilor.
Rosh Hashanah (30septembrie/ Tishrei 1-2). Este anul nou evreiesc. Spre
deosebire de celelalte sarbatori evreiesti, este de natura foarte personala. In timpul
acestei sarbatori, evreii trebuie sa reflecteze asupra experientelor din anul precedent si
sa-si evalueze in mod scrupulous actiunile – bune si rele. Se mananca lucruri dulci care
sa simbolizeze dorintele noastre pentru un an nou bun si dulce. Cele o suta de sunete
impresionante produse de suflatul in shofar (corn de berbec) in fiecare din cele doua
zile de Rosh Hashanah sunt destinate san e “trezeasca” in mod simbolic, ca sa putem
reflecta si deveni mai buni.
Postul lui Gedaliah (2octombrie/ 3Tishrei). In aceasta zi, postim pentru a
comemora moartea lui Gedaliah, ultimul guvernator evreu al regatului Iudeei, asasinat
in 586 i.e.n.. Moartea lui a fost inceputul unei perioade de persecutie pentru evrei.
Yom Kippur (9octombrie/10 Tishrei). Ziua rascumpararii. Intreaga zi este
interzis sa mananci, sa bei, sa porti pantofi de piele, sa folosesti machiaj, parfum sau
lotiuni, sa ai relatii sexuale si sa te speli.
Sukkot (14-21 octombrie/ 15-22 Tishrei) este o sarbatoare de opt zile, dintre
care primele si ultimele doua implica stricta respectare a regulilor religioase. Se
locuieste intr-o sukkah, o locuinta temporara, timp de sapte zile, timp in care se
comemoreaza calatoria de 40 de ani a evreilor in desert, catre Israel, perioada in care nu
au putut sa-si construiasca un adapost permanent. Peretii acestei sukkah sunt in mod
normal facuti din lemn sau din panza si tavanul este facut din crengi taiate. Trebuie
lasate gauri intre crengi pentru ca oamenii dinauntru sa poata vedea stelele. Toate
mesele trebuie mancate in sukkah si se spune o binecuvantare speciala. De asemenea, se
binecuvanteaza cele patru specii: palmier, mirt, salcie si lamai.
Shemini Atzeret (21 octombrie/ 21 Tishrei) este a opta zi din Sukkot. In
Israel, Shemini Atzeret si Simchat Torah sunt combinate intr-o singura zi. Ele
culmineaza in celebrarea multumirilor pe care le aducem lui Dumnezeu pentru ca i-a
retinut pe evrei in desert.
Simchat Torah (22 octombrie/ 23 Tishrei). Este ziua cand ne bucuram de
Torah, in momentul in care terminam ciclul annual al citirii Torei si cand incepem sa
citim din nou pentru anul urmator. Este una din cele mai fericite zile ale iudaismului.
Seara, toate sulurile Torei sunt scoase din arca si sunt date membrilor marcanti ai
congregatiei in timp ce acestia marsaluiesc intr-un hakafah sau circuit in jurul sinagogii.
Ceilalti membri ai congregatiei danseaza si canta in timp ce se strabate acest circuit.
Cand grupul ajunge inapoi la arca, un nou grup are onoarea de a tine sulurile Torei. In
cursul serii se fac sapte hakafot. Dimineata, toti sunt chemati sa binecuvanteze Tora.
Cele mai multe congregatii se impart in grupuri mai mici pentru rugaciuni in scopul de
a face loc la cati mai multi oameni. Se indeplinesc alte sapte hakafot, intr-o atmosfera
de bucurie.
Chanukah (prima seara 21-29/ 25 Kislev- 2 Tevet). In prima seara se aprinde o
lumanare si se adauga cate una in fiecare din cele opt seri. Chanukah sarbatoreste
ridicarea Templului din Ierusalim de catre maccabei in 167 i.e.n. si victoria lor
impotriva grecilor si a evreilor elenisti. Prin traditie, oamenii se joaca cu titirezi cu patru
fete, numiti dreidles. Se mananca mancaruri prajite, ca de exemplu chiftelute de cartofi
sau lotkes, gogosi cu jeleu sau safganiot, datorita asociatiei miracolului de Chanukah cu
uleiul.
Cea de-a zecea zi de Tevet(5 ianuarie/ 10 Tevet) este o zi de post care
comemoreaza inceputul atacului babilonienilor asupra Ierusalimului. In statul Israel,
Kaddish se recita in aceasta zi pentru oamenii carora nu li se cunoaste ziua decesului.
Tu B’Shevat(8 februarie/ 15 Shevat). Este anul nou al pomilor. Se obisnuieste
sa se manance din cele sapte specii care cresc in Israel: grau, secara, struguri, smochine,
curmale, rodii si masline. In Israel se obisnuieste de asemeni sa se planteze pomi.

Nunta traditionala evreiasca

Casatoria religioasa evreiasca impune anumite exigente datorita faptului ca un


astfel de eveniment este relative rar, mai des intalnite fiind casatoriile mixte. Destinele
mirilor sunt legate de regula de sinagoga, iar ceremonia este realizata de rabin.
Mazel Tov! (Noroc Bun!) este expresia care se spune atunci cand mirele sperge
o cana sau un pahar, moment care marcheaza finalul ceremoniei, prin care cei doi miri
sunt recunoscuti, din punct de vedere religios, sot si sotie.
Exista sapte binecuvantari care le sunt dedicate, mirelui si miresei, insa doar in
ultima, li se recunoaste noul statut, de intreg, de noua familie constituita. Dupa
momentul inmanarii inelului, mirele semneaza un contract matrimonial prin care se
angajeaza la constructia unui “nou templu”, cel al unei casnicii.
Cel de-al treilea moment “cheie” al ceremoniei este acela cand cei doi se retrag
intr-o incapere separate, pentru cateva minute, simbolizand momentul de intimitate al
mirilor, care, conform traditiei, nu au voie sa se vada inainte de ceremonia nuntii, timp
de trei zile.
Tot ceremonialul se petrece sub baldachin, unde la sfarsit, in acordurile
klezmerilor, femeile care au insotit miresa la altar, danseaza.
Sala de receptie unde se face ceremonia ori are un antreu unde se face un buffet
suedez cu tot felul de mancaruri, carnuri diferite, si sunt locuri unde se prepara carne la
gratar si este taiata si servita de bucatari, salate, somon, si exista un bar de unde se poate
bea tot ce se doreste, ori se organizeaza in restautante care au gradina si fac acest
aranjament al bufetului suedez si al cortului de ceremonie al nuntii afara.
In faza initiala, invitatii sosesc, langa usa se afla un mic seif in care se baga
plicurile cu bani, si dupa aceea sunt primiti de parintii mirilor. Invitatii le vor ura
acestora “mazel tov”.
In aceasta sala se sta aproape o ora- 1ora jumatate, timp in care oaspetii
mananca si beau, iar mirii sunt intr-oi camerra cu rabinul, si semneaza contractul prin
care sotul se angajeaza sa aiba grija de sotie.
Dup ace se termina cu semnarea contractului, mirii sunt anuntati si sunt primiti de
invitati, cu muzica si aplauze. Mirii isi fac aparitia si se indreapta direct spre cort.
Mesele sunt aranjate aranjate astfel:in mijloc o glastra cu flori,in jurul acesteia
sunt aranjate tot felul de bauturi in jurul bauturilor se aranjeaza salatele.
Pe masa langa glastra se afla meniul serii care consta in 3 feluri de mancare si un
desert fiecare fel doua sau trei alternative.
De obicei nunta este coordonata de muzicanti numiti kletzmetri alaturi de care sta
o persoana care conduce programul.
La vreo 10 minute de la livrarea invitatiilor, isi fac intrarea si mirii, tot in aplauze
sip e riotmuri musicale, si acestia se opresc in mijlocul ringului de dans unde danseaza
primul dans impreuna ,inconjurati fiind de toti invitatii.Dupa dansul
mirilor,acestia,impreuna cu invitatii se duc la mesele lor si incep sa consume numai
bucate traditionale evreiesti.
Este un obicei ca mirele si mireasa sa fie asezati pe scaune si ridicati (deasupra
capetelor de barbati)sis a danseze astfel cu ei ,asta simbolizand ca in acesata zi ei sunt
regi.
Prietenii calor doi miri danseaza intotdeauna in jurul lor si fac atmosfera
nemaipomenita.
Mirii colinda tot timpul printre mese si vorbesc cu inviitii toata seara.
In Israel, nuntile au loc cam intre 7-8 seara pana la 1-2 noaptea si au loc in timpul
saptamanii.

Traditii culinare evreiesti

Traditia de Anul Nou evreiesc cere la inceput sa fie pe masa un platou cu


mancaruri amare (frunze de patrunjel, coaja de lamaie), felii de mere si miere. Mesenii
trebuie sa guste din mancarurile amare (care simbolizeaza binele care va urma in anul
ce incepe)
Se pare ca traditia este mult mai pregnanta pentru Paste decat la Anul Nou. Masa
incepe de obicei cu o supa de gaina, sau mai nou cu salate si entrees dupa principiile
spuse mai inainte. Urmeaza o friptura de miel, de pasare ori un peste la cuptor.

De Rosh ha shana (anul nou) se mananca:


-peste, sub orice forma preparat;
-felii de mere inmuiate in miere pentru un an dulce;
-paine alba impletita;
-prajituri, mai ales facute cu miere;
-preparate de carne;
-tot ce se poate servi la o masa festiva;
Se aprind lumanari.

De rosh hashana
Se mananca mere si miere.
Se mananca un fruct nou care este menit san e dea un alt semn ca a inceput un an
nou.
Multi mananca partea din fata a pestelui, pentru ca in anul care vine sa facem
parte din cap si nu din coada.
De asemenea se face Tashlich, adica evreii merg la o apa sau la un turn de apa
daca nu este in zona nici o apa si isi arunca in mod simbolic pacatele. Ceremonia se
bazeaza pe versetul biblic al profetului Micah “si Tu(Dumnezeu) le vei arunca pacatele
pe fundul marii”.