Sunteți pe pagina 1din 7

Agentii infectiosi

Pana nu demult se considera ca omul intra in contact cu agentii infectiosi inca de la nastere. Nimic mai fals. Dupa acumularea de noi cunostinte, acum spunem ca acest contact cu unii agenti infectiosi are loc chiar din perioada de gestatie, in conditia evolutiei unor infectii ale mamei. De cele mai multe ori aceste infectii se consuma fara repercursiuni majore asupra fatului, alteori este afectata dezvoltarea acestuia, iar in unele situatii copilul se naste deja infectat. Clasificarea agentilor infectiosi, in ordinea crescatoare a dimensiunilor si complexitatii structurii: - prionii - virusurile - infrabacteriile intracelulare (chlamydiile, rickettsiile, mycoplasmele) - bacteriile (coci, bacili, vibrio, spirochete) - protozoarele (amiba, entamiba, parameciul) - metazoarele (viermi, moluste)

Prionii
Prionii sunt cei mai mici agenti infectiosi cunoscuti (5nm). Contin 253 de aminoacizi si ar reprezenta o forma modificata stereochimic a unei proteine normale din structura membranei celulare, proteina PrPC, guvernata de o gena (Prn-p) existenta in copie unica localizata pe cromozomul 20. Acestei proteine i se atribuie un rol in adeziunea, comunicarea si cunoasterea intracelulara. Exista mai multe boli umane produse de prioni corelate cu acest tip de proteina, gena in cauza putand suferii mutatii la nivelul codonului 129 si 200. In ordinea istorica a descoperirii lor, acestea sunt: - boala Creutzfeldt-Jacobs la persoane cu o medie de varsta de peste 60 de ani, este o encefalita degenerativa spongiforma cu: dementa progresiva, manifestari extrapiramidale (mioclonii, convulsii), cerebeloase (ataxie, incoordonare), piramidale si corticale (cecitate, anxietate) - boala Gertsmann-Straussler-Scheinker este o ataxie cronica progresiva, transmitere autosomal progresiva - boala Kuru este o panencefalita cronica degenerativa cu: dementa, ataxie, tremuraturi, incoordonare si mioclonii, cu evolutie letala in 6-12 luni - insomnia familiala fatala foarte rara, datorita a doua mutatii pe codonul 129 si 178; insomnie, halucinatii, amnezie

Virusurile
Virusurile sunt forme de existenta mai complexa a materiei vii, dar sunt lipsite de capacitatea de autoreproducere. Structural virusurile se caracterizeaza astfel: - poseda un singur acid nucleic, fie ADN, fie ARN inglobat intr-o nucleocapsida proteica, structurata sub forma de capsomere asezate in structuri spatiale geometrice regulate; acidul nucleic este pastratorul informatiei genetice, esential pentru replicarea virala; - unele virusuri poseda la exterior o anvelopa lipoproteica cu rol protector in perioada existentei extracelulare, iar acest invelis se formeaza din citoplasma si membrana celulei care a multiplicat virusul, odata cu atasarea si penetrarea intracelulara a virusului anvelopa este abandonata extracelular.

Virusurile sunt incapabile de reproducere prin forte proprii, ele necesitand participarea echipamentului energetic si enzimatic al celulei pe care au infectat-o si pe care o determina sa lucreze in folosul lor. Virusurile se inmultesc numai intracelular, parcurgand anumite etape obligatorii. Prima etapa este reprezentata de aderarea la celula gaza si penetrarea intracelulara, procese conditionate de existenta unor receptori specifici la suprafata ambilor parteneri. Aceasta confera specificitatea anumitor virusuri pentru anumite celule. Etapa a doua consta in expunerea libera a acidului nucleic viral. In etapa a treia se produce sinteza de ARN sau ADN viral, procesul este complex, parcurgand o serie de trepte. Concomitent se produce si sinteza proteinelor capsidei viitorului virus. In continuare au loc procesele de maturare ale noilor virioni, culminand cu eliberarea acestor din celula, de obicei prin dezintegrarea celulei, iar acum virionii se imbraca in anvelopa necesara, parte din membrana celulei distruse. Schema replicarii virusurilor: virusului ARN 1. adsorbtie 2. penetrare 3. dezbracare 4. translatie primara 5. formarea intermediarului 6. sinteza ARN viral 7. translatie finala (sinteza proteinelor capsidei) 8. maturatie 9. eliberare virusului ADN 1. adsorbtie 2. penetrare 3. dezbracare 4. transcriptie primara 5. translatie primara replicativ 6. transformare finala 7. translatie finala 8. condensare (proteinele virale intra in nucleu) 9. maturatie 10. eliberare

Nu toate celulele se distrug in urma replicarii virale. Astfel acestea au fost denumite celule permisive, care isi continua activitatea dupa penetrarea virusului, aparent netulburate. Celule ce gazduiesc virusurile persistente in organism herpesvirusurile, virusul hepatitei B si C, virusul HIV Aceste virusuri pot ramane inactive fara sa suporte vreun fenomen de respingere din partea celulei gazda, pe o perioada indefinita, pentru ca la un moment dat sa inceapa replicarea si eliberarea virionilor din celula. In exteriorul celulei gazda virusurile rezista la actiunea preparatelor antivirale si pot fi distruse doar prin substante antiseptice, dezinfectante, cu actiune nespecifica, egala asupra tuturor formelor de agenti infectiosi, dar evident cu unele diferente de la un virus la altul. Clasificarea virusurilor cateva exemple dintre cele mai cunoscute virusuri

Genul
Virusuri ARN Picornaviridae Caliciviridae Flaviviridae Orthomyxoviridae Paramyxoviridae Rhabdoviridae Retroviridae

Specii patogene pentru om


poliovirus, enteroviruus, v. coxachie, v. hepatitic A v. hepatitic E v. hepatitic C v. gripale v. paragripale, v. urlian, v. rujeolic v. rabic v. HIV

Virusuri ADN Papoviridae Hepadnaviridae Herpesviridae Poxviridae

v. papilloma v. hepatitic B v. herpex simplex, v. varicelozosterian v. variolic

Virusurile gripale
Definitie: - apartin familiei Orthomyxoviridae GRIPA - boala infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusurile gripale - ev. autolimitanta cu febra, alterarea importanta a starii generale, + simptome respiratorii Etiologie: Tipuri: - A - cele mai patogene (epidemii, pandemii) - B - colectivitati inchise - C - cel mai putin patogen (cazuri sporadice) Epidemiologie: transmisie: aerogena (saliva, stranut, tuse); obiecte sau praf aerosolic contaminate poarta de intrare: respiratorie contagiozitate: incepe cu 1-2 zile inaintea debutului si dureaza pana in convalescenta imunitatea: specifica de tip, subtip si varianta rezervoare de v. si potentiale surse de noi subtipuri: pasari domestice si salbatice (inclusiv migratoare intestinul ratelor din Extremul Orient) aparitia noilor imbolnaviri se datoreaza modificarilor din structura antigenica a virusurilor: hemaglutinina si neuraminidaza; asezarea stereochimica este variabila de la o epidemie la alta (mutatii antigenice sau deviatii antigenice) orice schimbare in structura interna(ARN) sau externa face ca virusul gripal sa apara ca nou, nerecunoscut de anticorpi cea mai mare variabilitate se intalneste la tipul A nu exista purtatori cronici de virus Tablou clinic: - incubatia 2-3 zile; - debut direct cu faza de stare (5-7 zile) brusc cu febra in platou (39-40C) rezistenta la antitermicele uzuale, alterarea marcata a starii generale, cefalee in casaca, orbitalgii, anorexie, degradarea gustului; - convalescenta (7-10 zile) slabiciune deosebita, oboseala, sudoratii la eforturi mici, subfebrilitate. Complicatii: - complicatii produse de insusi virusul gripal (respiratorii, cv, nervoase, rar rabdomioliza si afectari renale, hepatice) - gravidele pot prezenta de la avort spontan pana la malformatii fetale - suprainfectii bacteriene - anemie hemolitica, sdr. Reye la copii tratati cu aspirina Diagnostic pozitiv: - 90% pe datele clinice - laborator: absenta unui sdr. inflamator si VSH normal

Diagnostic diferential: - cu toate bolile acute, febrile la debut - cu toate infectiile respiratorii usoare sau medii Tratament: - inhibitori de neuraminidaza: Tamiflu cura de 5 zile a 800mg (activ asupra v. tip A si B) - repaus la pat; dieta hidrolactozaharata (ceaiuri, supe); antialgice, antiinflamatorii; terapie suportiva cu vit. (sucuri proaspete), vit. C, calciu Profilaxie: - vaccin cu virus viu atenuat - inhalare sau instilatii; imunizare la poarta de intrare (mucoasa respiratorie); interzis la gravide si la persoanele cu imunitate scazuta - vaccin cu virus omorat - i.m. sau s.c. o singura data; contine mai multe virusuri dominante pentru acel moment; si gravidelor - chimioprofilaxia: amantadina sau rimantadina zilnic pe toata durata de risc - in epidemii: - evitarea aglomeratiilor, masuri de igiena personala riguroasa, interzicerea circulatiei libere a bolnavilor, incurajarea izolarii la domiciliu pta evita complicatiile

Virusurile poliomielitei
Definitie: - apartin familiei Picornaviridae; genul Enterovirus POLIOMIELITA - ev. autolimitanta, bifazica - manifestari initiale nespecifice, urmeaza o remisie scurta, apoi o faza cu manifestari in principal paralitice specifice (boala majora) - imunitate durabila pe viata Etiologie: Clasificare serotipuri: - tip 1: Brunhilde - tip 2: Lansing - tip 3: Leon Epidemiologie: - sursa de v.: om cu infectie inaparenta - transmisie: fecal-orala (direct/indirect: apa, alimente infectate, secretii faringiene); Tablou clinic: - incubatia 7-14 zile; a. manifestare infectie: afectare sistem nervos, meningita aseptica si/sau poliomielita paralitica severa b. evolutie: - patrundere: orofaringe, transport tesut limfoid, multiplicare, iseminare limfatica, viremie tranzitorie cu manifestari clinice minore (respiratorii, digestive); - infectare sanguina a sistemului nervos, diseminare pe axoni, clinic: febra, cefalee, redoarea cefei, paralizii flasce; posibila invazie in creier, talamus, hipotalamus, nuclei cerebelosi, trunchi cerebral, cortex motor (poliomielita bulbara /encefalita poliomielitica cu evolutii extrem de grave) - factori predispozanti: traume, efort fizic, sarcina, injectii, amigdalectomie Complicatii: - insuficienta respiratorie - pneumonii de aspiratie sau de staza - leziuni trofice cutanate pana la escare - decalcificari - hipotrofii ale unor muschi neafectati direct Diagnostic pozitiv: 1. suspiciune clinica date epidemiologice(sezon, focar cunoscut, contact apropiat), anamnestice (poliomielite vaccinale), clinice (ev bifazica febrila) 2. dg virusologic exudat faringian, fecale 3. dg serologic anticorpii neutralizanti

Diagnostic diferential: - enterocolite banale, viroze respiratorii, meningite virale sau bacteriene, traumatizme cu leziuni de nerv periferici - complicatii paralitice din difterie si botulism - encefalite infectioase, meningoencefalite Tratament: - repaus la pat obigatoriu - dieta adaptata; sedative usoare, antialgice, antibiotice ( in caz de suprainfectie); tratament recuperator - corticoterapia nu ajuta ci poate accentua severitatea bolii Profilaxie: a. vaccin inactivat (Salk) confera imunitate umorala (blocheaza v. la poarta de intrare); utilizabil in zone tropicale, la imuno depresati; necesita rapeluri numeroase b. vaccin viu atenuat (Sabin) induce imunitate locala si umorala persistenta (toata viata); blocheaza multiplicarea intestinala; administrare orala paralizii post vaccinale (1 caz/1milion vaccinari) c. vaccin ADN recombinant (de viitor)

Virusurile hepatice
Definitie: Hepatita acuta virala - boala infectioasa caracterizata prin febra, stare generala modificata, icter, astenie, inapetenta, somnolenta - ev autolimitanta, cu vindecare spontana si imunitate specifica durabila

Tablou clinic: - debut variabil: inapetenta, greturi, varsaturi, balonari postprandiale, modificari de scaun, dureri epigastrice, cefalee, fenomene catarale, artralgii, mialgii, febra - faza preicterica (3-4 zile 2 saptamani): astenie, insomnie, cefalee, tulb dispeptice, subfebrilitate (37,5C), urticarie, herpes zoster, iritatii meningeale

faza icterica (2-3 saptamani): simptomele anterioare dispar, apetitul revine, icterul se instaleaza repede - faza de rezolutie: dispare icterul, starea generala se imbunatateste, ficatul apare normal, probele functionale se normalizeaza - perioada de convalescenta (2-4 luni) Diagnostic pozitiv: a) epidemiologic: focar familial, colectivitati inchise, tratamente injectabile la domiciliu, tratamente stomatologice, vaccinari, tatuaje, acupunctura, perforari la niv urechii, epilare sau ras cu lame imprumutate, manechiura/pedichiura cu truse de imprumut b) clinic: icter, hepatosplenomegalia, culoarea modificata a urinei si fecalelor c) de laborator: sdr inflamator intens, VSH crescut, teste functionale hepatice modificate Tratament: - repaus la pat (izolarea in spital) - dieta: fara restrictii majore; evitarea alcoolului si condimentelor iuti (1-6 luni) - terapia medicamentoasa: - formele comune: medicatie simptomatica, vitamine B1, B6 - VHB: Lamivudina + Interferon 2a sau 2b (min 3 luni) - VHC: Ribavirina + Interferon 2a sau 2b (min 6 luni) Profilaxie: a. pasiva imunoglobuline policlonale/specifice b. activa vaccinuri: inactivate: rapel la 5 ani vii atenuate: in curs de experimentare sintetice (peptide obtinute prin inginerie genetica)

Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita - SIDA


Infectia cu virusurile imunodeficientei umane HIV este specific umana si foarte contagioasa, cu ev. stadiala, indelungata, cu manifestari clinice de boala acuta, urmate de o perioada de sanatate aparenta si, in final, de reexprimare clinica de gravitate progresiva cu sfarsit letal.

Diagnosticare: - dupa date epidemiologice: copii colectivitate institutionalizata (cresa, camin); adulti toxicomania de uz iv, viata sexuala dezordonata si neprotejata, homosexualitatea, coexistenta altor BTS, diagnosticarea unui fost partener sexual - detectarea Ac specifici anti-HIV (testul Elisa si Western blot) Tratament: 1. trat. etiologic al infectiei antiretrovirale: - inhibitori analogi nucleozidici de reverstranscriptaza (Zidovudina, Lamivudina) - inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaza (Nevirapine, Adefovir) - inhibitori de proteaza (Indinavir, Ritonavir) - inhibitori de atasare virala; inhibitori de fuziune; inhibitori de integraza 2. trat. manifestarilor oportuniste (infectii cancere, neuropatii) Profilaxie: control sange si derivate pentru HIV utilizare seringi de unica folosinta evitarea contactelor intamplatoare folosirea prezervativelor cu spermicide control prostituate si narcomani control gravide control la angajare campanii de depistare pasiva (cu pastrarea confidentialitatii )