BIOLOGICA precursor Hippocrat.

Suferinta mentala are sursa biologica Repere comportamentele anormale au la baza modificari morfologice sau functionale ale SN se pot stabili legaturi directe intre o leziune a SN si manifestari patologice, cognitive, afective, conative uneori sunt doar functii alterate ale receptorilor, nu de o modificare cantitativa a unui neuromediator explicatii genetice pentru unele dintr modificarile morfologice sau functionale predispozitie genetica pt schizofrenie, delincventa, alcoolism, tulburare bipolara determinism genetic clar pentru unele forme de retardare mentala Boala Parkinson Schizofrenia * Psihofarmacoterapia * Psihochirurgia -ultima speranta este validata teoretic de medicina si biologie descoperirile farma - subst. psihotrope au ajutat asistenta pt bolnavi rezultele obtinute sunt greu egalabile prin tehnici alternative - ex psihoterapia cog- comp efecte adverse ale abordarilor terapeutice rudimentare si grosiere este ignorat efectul influentei mediului asupra pacientului vedere unidirectionala prin determinism bio-psihologic tratamentul aplicat coercitiv conceptia ca bolnavii sunt lipsiti de raspundere si neajutorati A. Meyer H. Ey

Exemplificari

Deschideri terapeutice

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

Reprezentanti

SOCIO- CULTURALA - imediat dupa WW I. Psihiatrie sociala Reprezentanti R. Bastide M. Jones conceptia clasica = efectele sociale ale bolii mentale pentru individ conceptia paradigma primeia = rolul mediului social in producerea bolii mentale saracia si consecintele ei - a fost asociata cu cresterea unor psihopatologii (alcoolism) violenta, neajutorare, dependenta duc la alcoolism, consum de droguri nu e clar daca saracia este cauza prihopatologiei sau daca aceasta este cauza saraciei Rolul de "bolnav" beneficiile asumarii acestui rol * Socioterapiile de grup * Psihodrama - Jacob Moreno - improvizatie scenica Scopul final este integrarea sociala a bolnavului centrarea pe fiinta umana, consecintele bolii asupra relatiilor si chiar institutii si factori de decizie readuce in discutie rolul mediului ca modelator al suferintei mentale datele sunt obtinute prin studii corelationale (vide supra) sociogeneza suferintei mentale este ipotetica prea general - nu poate servi ca diagnostic+prognostic in cazurile concrete ale bolnavilor

Repere

Exemplificari

Deschideri terapeutice

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

ETNO-ANTROPOLOGICA (sec XX, abudenta studii antropologice. Europa, America Nord = Cadrul general pentru OMS, AAP) Reprezentanti G. Bateson G. Devereaux necesitatea studierii patologiilor in contextul in care acestea se manifesta abordare etica dinspre cultura cercetatorului pt a extrage elementele comune celor 2 culturi abordare emica - din interiorul culturii cercetate - intelegand-o in propriul spatiu contextual Psihopatologie circumscrisa cultural sindroame de cultura ale populatiilor de pe diverse meridiane Ex: amok - malaezian - episod psihic de hetero/auto-agresivitate + omucidere Ex: taijin kyofusho - japonez - fobii sociale in contextul normelor draconice ale prezentei sociale Ex: latah - (Orient Ind Siberia-Malaysia - stare disociativa tranzitorie similara transei hipnotice, ca raspuns la o spaima brusca Ex: femeile din Vest cu anorexia nervoasa specifica dar intalnita si la alte populatii orientale ca efect al globalizarii culturii de consum Relativism etno-cultural in cazul neurasteniei initial considerata tipic americana, devine o afectiune la moda pt intelectualitate, fiind pana la urma exclusa oficial din psihopatologii (APA) Totusi a ajuns in Japonia unde este considerata o configuratie specifica a personalitatii, dominata de nervozitate abordarea acesteia se face prin Terapia Morita - psihoterapie cu radacini budiste In China este adoptata si asumata de autoritati dupa WW II, ca veritabila patologie sociala Deschideri terapeutice * Terapie transculturala medicamentele sunt larg acceptate dar terapiile non biologice sunt greu sau deloc acceptate orientare relativista instrumentelor de diagnostic si masurare limitate deschide probleme particulare ale lumii contemporane (P. imigrantilor, refugiatilor) readuce in prim plan psihopatologii si prihoterapii pre-stiintifice

Repere

Exemplificari

Avantaje ale modelului

tehnici de vindecare descoperite adesea spontan in medii primitive dpdv cultural Limitari ale modelului modelele relativiste de tip socio-etno-cultural sunt limitate in Psihopatologie Ex Studii OMS = manifestari similare la populatii pe diverse continente exagerarea diversitatii restrange posibilitatile de comunicare si comparare a rezultatelor se accentueaza riscul descoperirii unor entitati psihopatologice "pseudo" legate de cultura Ex: variatii locale ale unor tulburari mentale consacrate (vide supra vazul neurasteniei)

COMPORTAMENTALISTA (continuare Behaviorism. Watson primele cercetari, Pavlov experimentele cu animale

Jones modificarea comportamentelor umane prin conditionare, Skinner - cond operanta, Bandura - modelare prin obs si imitatie Reprezentanti A. Bandura H.J.Eysenck J.Wolpe invatare = achizitionarea de comportamente bune sau rele. Modificare comportamente = dezvatare ignorza orice explicatie de ordin psihic (creierul si psihicul sunt opace cunoasterii - cutii negre) studiaza exclusiv problematica invatarii si relatia intre stimulare si comportament Pot fi recreate in laborator nevroze experimentale prin conditionare clasica sau operanta sau observatie si imitatie Unele comport. patologice pot fi tratate prin manipularea stimulilor ambientali relevanti (ex fobii, obsesii) Fobiile teama imensa si irationala fata de un obiect, fiinta, locatie, circumstanta, nejustificata de caracteristicile acestora Stimuli fobogeni = apa (acvafobie), cainii (canofobia), spatii inguste (claustrofobia), singuratatea (eremofobia) Modelul comportamentalist pune la indoiala tocmai acest caracter irational al trairii fobice Acesta considera ca producerea fobiei este explicabila daca se acorda suficienta atentie anamnezei Ex persoana fobica s-a confruntat candva cu un stimul fobogen= trairi extrem de neplacute. Asocierea stimul - traire duce rapid la generalizare datorita intensitatii trairii O stare psihopatologica aparent irationala este rezultatul unui proces psihofiziologic comun (invatarea) insotit de consecinte excesive Tratarea fobiei presupune inversarea procesului de invatare prin tehnici de desensibilizare sistematica (expunere graduala la reprezentari aproximative din ce in ce mai rafinate ale stimulului fobogen) Rezulta o contraconditionare (asociere stimul cu stari placute) pana la diminuarea sau anularea acestor asocieri neplacute Terapiile de tip comportamentalist Costurile mici si durata redusa sustin succesul acestor terapii Sustinerea acestei orientari este tautologica (se aplica doar pt comportamentele care pot fi observate prin tehnici comportamentaliste) modelul cel mai experimental dintre abordarile non -biologice operationalizarea unor forme de suferinta mentala

Repere

Exemplificari

Deschideri terapeutice

Avantaje ale modelului

ca raspuns invatat la factorii de mediu ofera cadrul analizei experimentale ofera veriga de legatura intr factorii socio-culturali de mediu si psihopatologie poate fi considerata o dezvoltare explicativa a orientarii SOCIO CULTURALE Limitari ale modelului O mare parte din stari si comportamente nu pot fi conditionate si explicate prin invatare Ex: stari psihotice (halucinatii, delir), defieienet neuropsihologice (amnezia, dementa) Nu exista argumente ca aceste forme de psihopatologie sunt generate pe calea conditionarii Aceste terapii nu au succes pe termen lung Nu ofera explicatie satisfacatoare pt suferinta mentala Ex: o varietate de factori de mediu pot determina comport. rezulta capacitatea coplesitoare de invatare a omului

FENOMENOLOGICA - sec XX, Germania, initial ca si curent filosofic.

Sursa este polemica dintre Brentano si Husserl. Este contemporana ca tara si epoca cu Psihanaliza Reprezentanti L. Binswanger K. Jaspers intelegerea functionarii psihicului in sine, independent de consitionarile sale exterioare, socio-culturale face abstractie de "normal-anormal" si considera boala mentala o experienta de viata oarecum complementara (daca nu opusa) Behaviorismului teoretizare rafinata a metodei introspectiei isi propune intelegerea profunda a starilor si trairilor suferintei mentale si nu identificarea cauzelor dezorganizarea psihopatologica este comprehensibila, cu o logica intrinseca, descifrabila Ex: studiaza cum e "sa fii nebun", nu cum arata/se comporta un nebun Daseinanalyse (analiza existentiala/ analiza fiintarii/ analiza prezentei umane) terapie subiectiva si circumstantiala = vrea sa inteleaga bolnavul in situatia sa de bolnav (trairile sale) este diferita de tehnica cu acelasi nume dezvoltata de orientarea existentialista (vide infra) Despre posibilitatea intelegerii schizofreniei psihicul schizofrenului functioneaza relativ autonom si partial adecvat dar fundamental diferit fata de modul in care functioneaza psihicul nostru (autonom, adecvat) intelegerea acestei minti diferite de a noastra se face doar prin comparatie la mintea noastra ca sistem de referinta si mintea bolnavului, contabilizand diferentele este o abordare emica prin excelenta nu este contaminata de prejudecati teoretice si interpretari normative abordeaza "nebunia" din interior prefigurare a modelului ateoretic contemporan ca si psihanaliza, este prizoniera limbajului si sistemului conceptual propriu sensurile descrierilor nu pot fi validate decat ca raspunsuri sau comportamente ale bolnavilor obiectivul final este gasirea limbajului comun intre nebunie si non-nebunie are relavanta pragmatica limitata, fiind un fel de antropologie a bolii

Repere

Deschideri terapeutice

Exemplificari

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

EXISTENTIALISTA - radacini in filosofie (Kierkegaard, Heidegger, Sartre). Incercari postbelice de interventie terapeutica Reprezentanti V. Frankl R. May se confunda uneori cu FENOMENOLOGIC datorita traducerii gresite a lui Daseinanalyse 3 concepte funfamentale care alcatuiesc esenta existentialismului Fiinta (Being) = constiinta de sine a oamenilor ii face responsabili de viata lor. Ei sunt datori sa "devina" Nonfiinta (Nonbeing) = certitudinea mortii, a caracterului tranzirotiu al Fiintei. Prin inevitabil, constiinta da greutate vietii Fiinta-in-lume (Being-in-the-world) = ansamblul relatiilor dintre fiinte, "lumea" fiecaruia. Confruntarea acestor 3 concepte poate duce la alienare si restrangerea "libertatii umane" de dezvoltare a potentialului "Depresia existentiala" forma subiectiva de alienare contemporana. Poate chiar, sa nu aiba simptome pentru subiectul in cauza persoana se simte doar o rotita din angrenajul vietii, cu functionalitate si finalitate necontrolabile si de neinteles Sistemul conceptual e elaborat = "analiza existentiala" dar nu propune proceduri terapeutice specifice isi propune sa ajute clientul sa accepte responsabilitatile existentei sale, sa-si gaseasca un scop in viata existentialismul terapeutic abordeaza exclusiv problema pe care o defineste este tautologic (isi defineste teritoriul de aplicare prin conceptele pe care le propune pt abordarea acestuia) generealizeaza ideea de psihopatologie subliniaza intersectarea dintre normal/ patologic in cazul fiintei umane propune o formula generala de optimizare umana are aplicabilitate limitata la patologia pe care o "trateaza" este legata de acceptarea unui sistem conceptual aparent coerent, dar nevalidat

Repere

Exemplificari

Deschideri terapeutice

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

ca si Psihanaliza,

COGNITIV(IST)A - concomitent cu Psihologia cognitivista. Raspuns la behaviorism, dupa WW II Reprezentanti A. Beck A. Ellis M. Seligman relatia dintre mediu, evenimente si tulburari este datorata cognitiilor disfuntionale ale indivului aupra acelor evenimente Caracterul disfunctional al cognitiilor tine de anumite scheme cognitive generale invatate in timp, fie ele si irationale Cognitivismul avanseaza modele de functionare ale sistemelor mentale initial modelele sunt aplicate pe depresie, anxietate, tulburari alimentatie Evenimente cu potential psihopatogen dau individului trairi psihopatologice Aceste trairi sunt resimtite in functie de procesele si schemele cognitive din arsenalul acelui individ autoatribuirea = interpretarea unui esec ca fiind datorat caracteristicilor personale (.. pentru ca nu am fost suficient de bun) heteroatribuire = interpretarea prin atribute exterioare individului (e vina profesorului) magnificarea = autoatribuirea suplimentata de prezumtii irationale si dezadaptative (daca X, voi rata absolvirea facultatii) gandirea dihotomica = daca n-am fost in stare sa iau examenul, nu stiu ce sens are sa continui facultatea) suprageneralizarea (nu sunt in stare de nimic) abstractia selectiva (cred ca incep sa o iau razna cu nervii) Terapii cognitive scopul este modificarea cognitiilor disfunctionale recunoasterea caracterului ilogic al acestora, reprimarea lor si inlocuirea de judecati adaptative si pozitive Terapia rational/cognitiv - emotiva - Albert Ellis

Repere

Exemplificari

Deschideri terapeutice

10

inlocuirea cognitiilor dizadaptative se face prin contra-argumentari logico-pragmatice si suport emotional Avantaje ale modelului

asemanatoare COMPORTAMENTALISMUL, permite verificarea clinic experimentala a prezumtiilor, deci validare stiintifica propune o veriga noua inter factorii socio-culturali si psihopatologie Psihopatologia este exclusiv afectiva iar cauza este fundamental cognitiva Dihotomia corp-minte = afectiv - cognitiv Trairea psihologica a persoanei este si fenomenul patologic si cauza sa Ex depresia = afectivitate negativa + cognitii negative

Limitari ale modelului

PSIHANALITICA - Freud, Sec XX Reprezentanti S. Freud Alfred Adler Carl Jung tulburarile psihopatologice la adult au ca sursa evenimente cu conotatie negativa din copilaria timpurie Aceste evenimente sunt ocultate pasiv sau represate activ devenind inconstiente Boala apare din incercarea tardiva de a rezolva neaprat aceste suferinte Psihismul = 3 instante din a caror interactiune rezulta conflictul psihic Sinele (Id) = energiile pulsionale bazale = placerea Eu = sinele care incearca sa se adapteze realitatii Supraeul = valorizeaza normele (sociale, juridice) Anxietatea realista = Eul in interactiune cu mediul extern Anxietatea moralista = Eul incalca normele si standardele morale propii Supraeului Anxietatea nevrotica = Sinele preseaza Eul prin impulsuri

Repere

Exemplificari

11

mecanismele de aparare sunt represia, proiectia, rationalizarea, regresia, etc. Insuficienta sau excesul acestora dezechilibreaza = trairi psihopatologice Deschideri terapeutice Curele psihanalitice Obiectivul este descoperirea continuturilor latente pentru evenimente din trecut Metoda asociatiilor libere + analiza viselor Discipolii lui Freud pun acccent pe libertatea de alegere a persoanei (C. Jung) constiinta si anatomia eului (Anna Freud) influenta socialului asupra functionarii psihismului (Fromm, Horney) relatiile interpersonale preconce, in special materne (Melanie Klein) aducerea inconstientului in studiu de catre psihologie si psihopatologie da credit sexualitatii umane ca si domeniu de studiu, interventie a atras publicul spre problemele psihismului, confundadu-se adesea cu psihopatologia si psihoterapia, generic neoperationabil in afara propriului context, neverificabil experimental, nefalsificabil epistemologic joc al inconstientelor (client - analist)

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

ATEORETICA - abordare "politicaly corect", neutra, anii '70, America

12

Reprezentanti

R. Spitzer APA psihopatologia se limiteaza la a descrie, grupa suferintele mentale pe baza caracteristicilor nu cauta explicatii sau masuri de profilaxie si tratament se doreste a fi o taxonomie descriptiva utilizabila ulterior de orice clinician DSM EX diagnosticul pentru dementa Alzheimer impune prezenta unor criterii (afazie, apraxie, agnozie, perturbare in fc de executie) diagnosticarea tine doar de identificarea unor criterii bine stabilite, urmarirea unor arbori si algoritmi de diferentiere a acestora intre ele agnostica, nu propune modele terapeutice este deschisa oricarei abordari (eclectism funciar) standardizarea diagnosticului psihiatric abordarea multiaxiala, exhaustiva poate fi reprodusa in timp si patiu datorita standardizarii obsedata de agnosticism, elimina date referitoare la etiologia unora dintre boli 1/2 = axata exclusiv pe diagnostic fara a propune terapii clinicianul alege terapiile inconsistenta pe alocuri. Depinde de unele principii Behavioriste si referiri etiologice implicite

Repere

Exemplificari

Deschideri terapeutice

Avantaje ale modelului

Limitari ale modelului

13