Sunteți pe pagina 1din 4

UTILIZAREA SISTEMELOR SOLARE PENTRU INCALZIREA CLADIRILOR

Simona Lizica Craciun, prep.drd. ing.,Univ.Dunarea de Jos Galati Spiru Paraschiv, prep.drd. ing.,Univ.Dunarea de Jos Galati Ion V. Ion, conf.dr. ing.,Univ.Dunarea de Jos Galati
Solar power has two big advantages over fossil fuels. The first is in the fact that it is renewable; it is never going to run out. The second is its effect on the environment. Of all the energy sources available, solar has perhaps the most promise. Numerically, it is capable of producing the raw power required to satisfy the entire planet's energy needs. Environmentally, it is one of the least destructive of all the sources of energy. Clearly solar energy is a resource of the future.

Abstract

1. INTRODUCERE Dezvoltarea durabila este definita ca fiind acel tip de dezvoltare capabila sa satisfaca nevoile generatiei prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. Ultimele realizari si cercetari transforma energia solara, eoliana si o gama larga de resurse reutilizabile in optiuni energetice viabile din punct de vedere economic. Energia solara si eoliana sunt mai abundente decat oricare din resursele energetice folosite astazi iar preturile lor in scadere le vor face competitive in viitorul apropiat. 2. CARACTERISTICILE ENERGIEI SOLARE Soarele este la originea tuturor formelor de energie pe care le-au descoperit si de care sau servit oamenii. Energia solara se poate transforma in alte forme de energie precum: energie mecanica, termica sau electrica. Particularitatile si dificultatile de folosire a acestei energii datorate caracteristicilor cu totul diferite de alte energii ar fi: resursa inepuizabila, nepoluanta si disponibila practic pe intreaga suprafata a globului, dar difuza, cu o densitate mica pe suprafata, variabila dupa anotimp si nebulozitate si intermitenta cu alternante noapte/zi. In afara prepararii apei calde de consum, energia solara este folosita cu bune rezultate si pentru incalzirea constructiilor. Solutiile privind incalzirea incaperilor din cladiri se orienteaza catre doua sisteme fundamentale simple: pasiv si activ. In cazul sistemului pasiv, insasi structura locuintei serveste drept colector si rezervor de caldura solara. Sistemul activ indeplineste aceleasi functii cu ajutorul unei pompe si altor dispozitive speciale. Caldura solara este absorbita de colectoarele montate pe acoperisul casei. O retea de tevi metalice strabate interiorul colectoarelor si comunica cu un rezervor de apa. Apa ajunsa in portiunile de teava din interiorul colectoarelor se incalzeste si ajunge apoi din nou in rezervor. De aici ea este circulata prin conducte in intreaga casa. 3. DESCRIEREA SISTEMELOR SOLARE DE INCALZIRE A AERULUI Sistemul solar de incalzire a aerului consta din doua elemente componente: colectorul solar montat pe unul din peretii cladirii orientat spre ecuator un ventilator si un sistem de distributie a aerului instalat in interiorul cladirii. Aerul patrunde prin orificiile mici ale colectorului solar vopsit negru si se incalzeste pe masura ce avanseaza intre suprafetele panoului. Aerul patruns in cavitatea dintre colectorul

45

solar si peretele cladirii este introdus in cladire. Se obtine o eficienta mare deoarece suprafata colectorului solar are temperatura cu doar cateva grade mai mare decat a aerului exterior. Deci, are loc o pierdere mica de caldura si cea mai mare parte a radiatiei solare este folosita pentru incalzirea aerului. In cazul utilizarii pentru ventilatie, un termostat care sesizeaza temperatura exterioare controleaza cele doua pozitii ale clapetei. Termostatul este programat sa deschida clapeta (cand temperatura exterioara este suficienta pentru a opri incalzirea cladirii, in mod normal mai mare de 15-20 C). Figura urmatoare prezinta o schema a unui sistem de incalzire a aerului.
Ventilator

Pierderea de caldura prin pereti este recuperata de aer Spatiu pentru circulatia aerului

Aerul exterior se incalzeste la trecerea prin colector

Spatiu pentru aer

Colector

Figura 1 Sistem de incalzire a aerului Sistemele solare de incalzire a aerului pot reduce consumul de energie conventionala in trei moduri, in functie de aplicatie: - colectarea energiei solare pentru incalzirea solara activa a aerului introdus in cladiri - recuperarea pierderilor de caldura a peretilor dinspre ecuator (caldura pierduta prin peretii cladirii este recuperata de aer si reintrodusa in cladire) - destratificarea aerului in cladirile inalte 4. APLICATIE MODEL A SISTEMULUI DE INCALZIRE SOLARA 4.1. Calculul energiei solare incidente utilizata Calculul s-a realizat pentru o cladire amplasata in judetul Galati. Pentru fiecare luna i, se calculeaza cantitatea totala de energie solara utilizata de colector, Gcoll,i. Aceasta se obtine in functie de cantitatea medie zilnica de energie solara incidenta pe colector Gtilt,i, aria colectorului Acoll si timpul de functionare a sistemului solar de incalzire a aerului fop,i: G coll, i = G tilt , i A coll f op, i (1) Timpul de functionare se calculeaza cu relatia: h op , daytime d op f op , i = n day, i f sys, i h sunlight , i 7 (2)

46

unde nday,i este numarul de zile ale lunii i, fsys,i este perioada din luna folosita pentru functionarea a sistemului, hop,daytime numarul de ore de functionare in timpul orelor insorite, hsunlight numarul de ore insorite pe zi pentru luna i si dop numarul de zile de functionare pe saptamana. 4.2. Eficienta medie a colectorului Eficienta unui colector solar plan perforat depinde de un numar de variabile. Cea mai importanta dintre acestea sunt debitul de aer prin colector si viteza vantului la suprafata colectorului. Daca Q coll este debitul de aer prin colector si v 'wind viteza vantului la suprafata colectorului, eficienta colectorului este data de relatia: = (3) 20 v' wind +7 Q coll 1+ Q coll C p (1 0.005Q coll ) unde este coeficientul de absorbtie a amterialului colectorului, densitatea aerului, Cp caldura specifica a aerului. Viteza medie lunara a vantului la suprafata colectorului vwind este raportata la viteza medie lunara de curgere libera vwind: v' wind = 0.35v wind (4) 4.3. Utilizarea energiei solare Factorul de utilizare futil,i este introdus pentru a determina cantitatea de energie solara colectata care va fi folosita pentru incalzire.

f util, i =

Tavl = media cresterii temperaturii prin colector Tavl = diferenta de temperature Diferenta de temperature se determina folosind eficienta colectorului si debitul de aer al colectorului. Pentru luna i: G tilt , i Tavl = (6) Q coll C p h sunlight , i Cresterea temperaturii este limitata de conditiile impuse de temperatura de iesire a aerului din colector, denumita si temperatura livrata. Temperatura livrata Tdel,act este limitata astfel incat sa nu depaseasca temperatura maxima de livrare a aerului, Tdel max introdusa de utilizator. Tdel,avl = (Tamb + Toffset ) + Tavl (7)
Tdel,act = min( Tdel,max , Tdel,avl ) (8) (9)

Tact Tavl

(5)

Tact = Tdel,act (Tamb + Toffset )

47

Unde Tdel,avl este temperatura livrata si Tamb este media temperaturii exterioare. Toffset este o temperatura de compensare de 3C pentru temperatura exterioara presupunand ca temperatura zilnica este mai mare decat temperatura medie. Energia solara livrata in timpul unui an, Qsol se obtine insumand valorile lunare:

Q sol =

12

i =1

[i G coll,i f util,i ]

(10)

Amplasare Latitudinea Panta colectorului solar Tipul aplicatiei de incalzire Tipul cladirii Temperatura minima a aerului livrat Temperatura maxima a aerului livrat Stratificarea temperaturii in cladiri Suprafata de podea necesara captatoarelor solare Debitul de aer Numarul de zile de functionare pe saptamana Numarul de ore de functionare pe zi Culoarea colectorului Aria propusa pentru colectorul solar Aria colectorului solar Debitul ventilatorului Debitul mediu al colectorului solar Cresterea temperaturii medii a aerului

Tabel 1 Caracteristicile de amplasare a colectorului


N C C C m m/h d/w o/z m m m/h/m m/h/m C

Galati 45.5 90.0 Ventilation air Industriala 18.5 40.0 2.5 1,000 72,000 7.0 24.0 negru 1.000 200 360 192.0 4.4

Concluzii Oportunitatea inlocuirii partiale sau totale a instalatiilor conventionale de incalzire cu instalatii solare este dependenta in principal de sarcina de incalzire, de conditiile climatice, de dificultatile tehnologice si de pretul combustibililor, considerentele economice fiin in ultima instanta decisive. Utilizarea sistemelor de incalzire solara pentru cladirile industriale este putin mai dificila fata de utilizarea sistemelor de incalzire pentru locuinte. In procesele de incalzire a cladirilor rezidentiale/ comerciale debitul de aer in colector este constant. La incalzirea cladirilor pe de alta parte clapeta de recirculare incorporata in compartimentul ventilatorului amesteca aerul cald din interior cu aerul mai rece din colectorul solar pentru a mentine o temperatura a aerului livrat constanta.
Bibliografie: [1] Renewable Energy - Power for a Sustainable Future, Edited by Godfrey Boyle, Oxford University Press in association with the Open University, 2002 [2] NITU VASILE, PANTELIMON LUCIA, IONESCU CEZAR, - Energetica generala si conversia energiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980 [3] M.ILINCA, C. BANDRABUR, N. OANCEA Energii neconventionale utilizate in instalatiile din constructii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987 [4] Iacob Lazar, Gheorghe Badea, Constantin Ionescu Posibilitati de utilizare a energiei solare Dezvoltarea productiei de energie, Editura Dacia Cluj Napoca, 1984

48