P. 1
Judeţul Alba

Judeţul Alba

|Views: 347|Likes:
Published by MadalinaFlorea
Geografia Turismului
Geografia Turismului

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: MadalinaFlorea on Apr 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/16/2014

pdf

text

original

Sections

  • Vâfuri:
  • Varful Cindrel – 2.245 m
  • Forme reziduale:
  • Cheile Valisoarei
  • Izbucuri:
  • 3. Retea hidrografica
  • -Fauna-
  • -Rezervatii -
  • Parcul Natural Apuseni
  • Fauna
  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Câmpeni
  • Cugir
  • Lancram
  • Miraslău
  • Ocna Mureș
  • Roșia Montană
  • Sebeș
  • Teiuș
  • Pensiunea Mama Uta 2*
  • Pensiunea Marinarul
  • Pensiunea Onelia
  • Pensiunea Marydor
  • Pensiunea Daria
  • Pensiunea Padurea Verde
  • Pensiunea Bitai Magda
  • Sălciua
  • Pensiunea Sub Piatra
  • Pensiunea Poarta Zmeilor
  • Sebeş
  • Hotel Fan 3*
  • Stremţ
  • Vadu Moţilor
  • Pensiunea Motilor
  • Vârtop
  • Pensiunea Panoramic
  • Cabana Hanul cu Noroc
  • Pensiunea Maria
  • Pensiunea Skipass
  • Vidra
  • Pensiunea Vidra de Sus 3*
  • Zlatna
  • Pensiunea Simona 2*
  • Cai rutiere

“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale”

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului

ANUL I, SERIA I, GRUPA 5 Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect) Fondul climatoturistic:Florea Andra Madalina Fond turistic hidrogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic biogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa Miruna Fondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa Miruna Baza materială turistică: Gal Csongor-Balint Potenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina

1. Fondul morfoturistic

• Relief glaciar:
Vâfuri:  Varful Patru( 2.130 m), Varrful Şureanu ,Varful Cârpa.

 Varful Cindrel – 2.245 m

 Circuri glaciare: În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor cristaline un strat îngust de

calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de „Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”). Forma de relief predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii.  o zonă Vai glaciare: anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai Valea Ordancusa izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.

o

Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).

izvorăşte din Şesul Gârzii. având o lungime de peste 20 km.Valea Gârda Seacă . primind mici afluenţi (Apa din Piatră. un platou carstic tipic. În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei strâmte şi adânci. unde formează chei adânci şi câteva mici peşteri. o Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti o Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan) . Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în Peştera Coiba Mică. În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare.

aflată în apropierea Mocăniţei şi a drumului naţional.Căderile de apă au o lungime de 1 kilometru. cea mai vizibilă porţiune fiind cea de vărsare. Aceasta are circa 6-7m inaltime. Cascade: Cascada din travertin Şipote (Munţii Trascăului) se află pe valea Arieşului şi cuprinde un bazin de colectare a apei şi numeroase cascade cu o cădere maximă de 15 metri. doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada. Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada. . Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel. răsfirate pe stânci sau baraje de travertin. cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan.

.Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti la o altitudine de 1090 m Cascada Vânătările Ponorului se situează în uriaşa dolină Vânătara. spre care se îndreaptă pârâul Valea Poienii.

. afluient pe stânga al Ampoiului la o altitudine maximă de 393m şi minimă de 310m . Aflate la marginea de sud a Munţilor Trascăului. pe versantul stâng al pârâului Ampoiţa. acesta cascadă desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă care curge printre stâncile de travertin. reprezentată de trei blocuri mari izolate de calcar( olistolite).Cascada Nemes se afla chiar în inima Munţilor Apuseni. stânci create în parte chiar de apă. fiind acoperite de conglomeratele şi gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş. dintre care cel mai mare are circa 200m diametru . Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul.Cimentul. gresii:  Forme reziduale: Pietrele Ampoiţei reprezintă o rezervaţie complexă. lângă Muntele Găina(1486 metri). Cu o cădere de doar18 metri. înalte de 44m. conglomerate. Spre pantă ele se înfundă treptat. Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare. de vârstă apţian superior – albiană. 27m şi 15m.2ha zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci calcaroase. de asemenea calcaros. • Relief de calcare. înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a . Intinse pe o suprafaţă de 0. Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40m faţă de talveg şi prezintă pereţi verticali spre vale.

Astfel de formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului. protejeajă aceste calcare. . Prezenţa lor în versant. împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi. ale formaţiunilor pe care le domină. dat fiind că ele proeminează. făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze. Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol. cum se mai spune. Uhlig a utilizat termenul de klippe. respectiv blocuri mari de granite cu ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze). fiind considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente tectonice. oferind fronturi de carieră uşor de atacat.breciei. impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi culoarea albă. Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş. prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine. Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. unele dintre ele adânci până la 0. sugerează caracterul lor alohton. klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare. terne. De altfel dispariţia prin exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil. ce contrastează cu formele domoale. In baza stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi. sunt « exotice » în raport cu formaţiunile înconjurătoare. relativ bine înierbat. Blocurile au fost numite şi olistolite . cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este uşoară. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief. Dezagregarea lor este un proces îndelungat. Blocurile sunt diaclazate. sau. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi există cel puţin trei teorii asupra genezei lor. Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al prelungirilor sudestice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş. de tip rendzinic.Pentru aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V.5m.

pe lângă interesul geologic.De aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii. Calcarele de la Valea Mică. Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi. Scurgerea pe versant este difuză. Starea actuală a rezervaţiei este bună. flavescens. iar amplitudinea anuală a valorilor extreme este de 70°C. Temperatura medie anuală este de 9°C. nu este împrejmuită cu borne şi nu are pază. nu există table indicatoare. ele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic. între care se remarcă : Phleum montanum.pallens. . reflectând un regim topoclimatic termic mai blând şi mai uscat. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte tipuri de roci. prin dezagregare. Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii de Festuca cinerea ssp. pentru a rămâne dovezi ale unor interesante procese geologice. multe dintre ele caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie. de o romantică sălbăticie. Minuartia verna. Melica ciliata var. Allium flavum. în care. prin originalul peisaj. pe fondul dominant eurasiatic (32%). din subbazinul pârâului Ampoiţa. Dar.). se afirmă un contingent remarcabil de elemente mediteraneene(18%) şi continentale (14%). Piatra Bulbuci. este regimul termic. Durata intervalului cu îngheţ este de circa 190 de zile. Precipitaţiile anuale se ridică la circa 700mm. Piatra Corbului de la Meteş. Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex cenotic cu caracter relictar. nu sunt semne de degradare. Pericolele care ameninţă rezervaţia le reprezintă exploatarea calcarelor . Cuprinde 50 de specii de plante vasculare. depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară permeabile. pe care îl oferă. Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea în timp. Cheile Caprei etc. o sursă ieftină de “piatră de var”. Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun. precum şi monumente de arhitectură populară. Incadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale presupune includerea într-un circuit turistic care va urmării valea Ampoiului. în lungul căreia mai există şi alte rezervaţii interesante(Cheile Ampoiţei.

În jumătatea nordică. Trece spre est până în Valea Doştinei pe care se menţine până la obârşie în Dealul Răicanilor. zona tampon este reprezentată de o fâşie de 150200 m. La Călugări şi Piatra înaltă. Jumătatea nordică are versanţii mai puţin abrupţi şi sunt acoperiţi de pădure până în partea superioară. înălţată până la 1233 m. Este drept că atât Piatra Cetii cât şi Cheile Tecşeştilor au cele mai incomode căi de acces (ca să nu folosim sintagma “greu accesibil”) din toţi Munţii Trascău. limita de nord se menţine în lungul curbei de 1000 m care ocoleşte vârful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180°. Acest lucru este valabil atât pentru drumurile ce duc aici dinspre valea Mureşului sau alte locaţii cât şi pentru potecile din perimetrul celor două rezervaţii. cu versanţi abrupţi. Creasta şi abrupturile calcaroase sunt. Ajunge în bazinul Pârâului Porcarilor şi ocoleşte pe la sud abruptul calcaros. Către Pârâul Cetii. De la obârşia Pârâului Porcarilor se lărgeşte până la 250-300 m până în valea Pârâului Cailor pe care o urmăreşte aproximativ 500 m. cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. Zona tampon este acoperită în cea mai mare parte de pădure de fag cu carpen. de unde se continuă spre nord. O înălţime calcaroasă. În latura de vest. delimitată de drumul dintre Tecşeşti şi Răicani şi marginea pădurii dinspre pajiştile Tecşeştilor şi Răicanilor. prăpăstioşi. lipsite de pătură de sol. proeminentă şi izolată. De la obârşia Pârâului Cailor se îndreaptă spre nord-est. Pajiştile (fâneţe şi păşune) sunt mai extinse pe latura sudică. dinspre est. de la obârşia unei vâlcele orientată sud-nord. în general. limita corespunde cu marginea pădurii până la obârşiile Pârâului Porcarilor. urmărind cu aproximaţie marginea pădurii până în extremitatea estică a abruptului. prin pădure pe la înălţimea de 1000 m. Numai în petice reduse apar rendzine formate pe .Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului. cu ţancuri şi hornuri. În cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimitează creasta principală. Este alungită pe direcţia nord-est sudvest şi are aspectul unei creste formată din trei segmente: Piatra Cetii.

o vegetatie de stancarie caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic. Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur. situat în partea centrală a lanțului . Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc. Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina. si apartine de comuna Cricau. care domina versantii cu inclinare medie.calcare. satul Craiva. cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste.  Martori de eroziune: Vârful Găina. iar pe poliţe şi trepte cu suprafaţă foarte limitată şi la baza abrupturilor sunt condiţii pentru formarea solurilor humico-calcice. Creasta calcaroasa proeminenta. Rezervatia se afla in etajul padurilor de fag. In jurul masivului calcaros. pe formaţiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri acide şi brune podzolite. acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. care este cel mai înalt vârf al Masivului Găina. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. cu orientare generala nord-sud. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului. pe cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului. Prin crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen.

modelat in calcare. fiind reprezentate de un peisaj spectaculos. Vârful Balomireasa 1632 m si vârful Muntele Mare 1826 m.Rezervatia este amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos.  Chei. defilee: Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe. care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile.muntos al Carpaților Occidentali. pe cursul inferior al Galdei. in partea estica a Muntilor Trascaului. având 1486 m. cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate. Cheile sunt sapate in calcare jurasice. un . la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m. culmile de NE ale muntilor Metaliferi si intreg ansamblul Muntilor Trascau.

subplombe. se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi. colti. hornuri. Cheile sunt situate între doua masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la sud si reprezinta o rezervatie complexa. in partea de vest fiind delimitata de versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu la nord si cota 1119 m din apropierea Varfului Piesa la sud pana la valea Galdei. nise. mase de grohotisuri.Ca urmare a intensei carstificari. toate grupate pe portiuni de veritabile creste. stalpi. Peretii verticali ai cheilor se apropie foarte mult. situata in Poiana Galdei si partial comuna Întregalde. inspre aval ajungand la o latime de doar 4 m. .olostolit din versantul vestic al Varfului Galda (743m). cu numeroase creste ascutite si turnuri care conserva totodata numeroase specii rare de plante. creste ulucuci si pesteri precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri. Cheile Întregalde. cu un relief deosebit de pitoresc. Coroziunea si eroziunea. mai ales pe versantul stang al vaii. lepiezuri etc. Suprafate rezervatiei este de 355 ha. alterarea si dezagregarea au creat forme interesante de relief. relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos. polite structurale. satul Modolesti. Aici pot fi intalnite turnuri. varfuri sub forma de turnuri. ace. suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde. paralel cu Paraul Sindrileasa ce vine dinspre sud.

Local. Procesele de eroziune au dus la formarea a patru „colţuri” calcaroase distincte. cetina de negi. mojdrean. fiind acoperite cu specii calcofile care constituie fitocenoze specifice pentru stancarii calcaroase. Coatele sudice ale Varfului Plaiu. sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din coada iepurelui. Colţul Bogza şi Colţul Vilii. ovascior si o specie de colilie. intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza floarea de colt. au fost sculptate de-a lungul timpului de paleo-valea Aiudului în calcare jurasice monolitice şi au o lăţime care variază între 25 şi 150 m şi o înălţime de 100-150 m. constituie partea cea mai interesanta din chei. cu expozitie nord-vestica. numite şi Cheile Vălişoarei sau Poienii. fiind situate la 14 km nord-vest de oraşul Aiud.o specie de maces. Cheile Valisoarei Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Văii Aiudului. Masivul sudic. abrupte si golase sunt lipsite de paduri.Cheile. situate pe partea dreaptă a văii. fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din Munţii Trascăului. ce culmineaza in varful Piatra Caprei.Versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu gorun iar pe unele creste apar pinul si molidul. la una din altitudinile cea mai joasa din tara. Versantii golasi si insoriti cu substrat de bolovanis si pietris. sudica si sud-estica. şi . pe versant apar palcuri de arbusti: diferite specii de corus.

cu pereţi înalţi de până la 150 de m. Cheile Cetii ce impresionează aici în mod cu totul deosebit este vecinătatea peisajului blând şi odihnitor al plaiurilor cu livezi şi culturi cu peisajul sălbatic şi răscolitor al izbucnirilor de calcar. Acest fenomen se repetă des în Apuseni şi putem spune că reprezintă o caracteristică a lor. altitudine minimă 530 m. Zona tampon o constituie o fâşie lată de circa 200-300 m. care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în . 100 m. Suntem în locul numit Cheile Cetii sau . de asemenea.Băile romane". care formează cheile. cele două printre care se scurge apa pârâului formând un canion îngust. În partea de est şi de vest rezervaţia este delimitată de glacisul care înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord.. Fundoi la sud şi coboară vertiginos în Valea Geoagiului. Cheile Rîmeţului sunt situate în partea central-estică a Munţilor Trascăului. marginea unui mic platou calcaros cuprins între cotele 1158 m şi 1166 m. Chicuiata marcată în vârf un ţanc similar unei figuri umane (chip) şi Piatra a Şasea. lung de cca. iar cea sudică o constituie. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea abruptului. poartă denumiri interesante precum Şintiţaua şi Măriuţa. aici fiind echipate peste 100 de trasee pentru toate gusturile şi nivelurile de pregătire. Cele patru colţuri din calcar.Colţul Cetăţii şi Colţul Diacului pe cea stângă. iar în amunte Valea Mogoşului. dominate de vârful Piatra din Chei (1189). numită în avale Valea Mănăstirii. care oferă un areal vast pentru amatorii de alpinism şi escaladă sportivă. altitudine maximă 1189 m. dar cu o diferenţă de nivel de aproximativ 30 m. pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului.

"Dupa Beles" Dimensiuni: 1. şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.cea mai mare parte pădurea limitrofă.275 m alt.Izbucul Tauz Acces: Arieseni – Hodobana • Avenul de dupa Beles Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. .) .  Relief carstic: Avene: Masivul Bihor: • Avenul cu doua Intrari Sistem: Coibe . inclusă de silvici în Clasa I de protecţie. stg.

(-) 80m adancime Acces: Casa de Piatra . stg.Valea Luncsoarei Munti: Bihor Asezare: Luncsoarei .Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor .Platoul Vartop Asezare: Garda (Garda Seaca) conflueaza cu Vulturul (vs.vs.Muntele Calineasa .Bazinul Vaii Albac Munti: Bihor .20m sub creasta Dimensiuni: 1120m alt.intre Casa de Piatra si Moara lui Filea • Avenul din Hoanca Urzicarului Sistem: Bazinul Crisului Pietros .Dealul Tarsei .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . (-) 22m Acces: Albac • Avenul din Dunga Vulturului Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Citera vs.Dealul Tarsei .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . stg.Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Acces: Garda de Sus • Avenul de la Citera (Avenul de sub Pietruta) Sistem: Ocoale . E) • Avenul din Dealul Tarsei Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 30m lg.) la 250m E de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 1020m alt. E spre Valea Ocoale Acces: Garda de Sus • Avenul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare . Dimensiuni: -288m alt Acces: Sohodol – Hoanca .Piatra Sobei Asezare: 100 m V de Ponorul de la Trifon Dimensiuni: 850m alt.) .Deal Dosul Marsoii (vs. 124m lg. dr. 72 m lg Acces: Albac • Avenul de sub Varful Parului Sistem: Bazinul Ariesului Mare .

20m diametru si 106m verticala Acces: Cabana Padis • Avenul din Sesuri (P.pe culmea dealului la 1485m alt.Vf. Batrana .Valea Garda Seaca) Munti: Bihor . Batranei.) la 20m N de Corobana lui Gartau Dimensiuni: 803m alt.• Avenul din Muntele Batrana (Hoanca Mare din Grumazul Batranii. 101m lg.depresiunea Ocoale (S). 20m lg Acces: Garda de Sus • Avenul Mic de sub Zgurasti . Avenul din Batrana) Sistem: Platourile Batrana si Calineasa (Bazinul Gardisoara .ramura N (vs. gura alungita de 6/3m Acces: Garda de Sus • Avenul din Varful Stanii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ghetarului .) deasupra Pesterii Corobana lui Gartau Dimensiuni: 815m alt. denivelare totala 216.la 1200m NV de Vf.Ghetar Munti: Bihor . 1 Mai) Sistem: Ocoale . in poiana . dr. stg. Batrana Dimensiuni: 1485m alt.Dealul Pesterii (1509m alt) Asezare: Sesul Gardei (E). la N de P. Scarisoara Asezare: paraul Ocoale Dimensiuni: 1120m alt. 2500m lungime.5m.) Dimensiuni: 1300m alt. (-) 15m Acces: Catunul Ranjesti • Avenul I de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 12m lg Acces: Garda de Sus • Avenul II de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.

15 minute distanta .Ghetar. Acces: Fenes • Avenul Gaura lui Stroe Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau .Stiubeiului Dimensiuni: (-225m) Acces: Poieni • Avenul Curat Munti: Trascau . dr.Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.4m lg Acces: Garda de Sus Muntii Muresului: • Aven Munti: Metaliferi . Corabia Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.) .) .la 24m SE de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 864m alt. dr. Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului . 169.Mv.Mv.Pestera este legata hidrologic de Pestera Poarta lui Ionel .aven Ghetarul de sub Zgurasti (P.Dealul Mununa Asezare: Valea Ordancusii (vs. de sub Zgurasti. Acces: Fenes  Pesteri: Masivul Bihor: • Pestera . Dambau (1369m alt) Asezare: Dambaului Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”. P.Striglaul (1248m alt) Asezare: situat in varful Striglaul Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti • Avenul Gemenele Munti: Trascau . Ghetarul de la Zgurasti) Sistem: Ocoale .

.aval de Pestera de langa Drum Dimensiuni: 885m alt.5050m lungime Acces: Garda de Sus .amonte de Casa de Piatra • Pestera Coiba Mica Sistem: Bazinul Gardisoara .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) Dimensiuni: 1000m alt .catunul Zgurasti .270m lungime .Dimensiuni: 900m alt. 18m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Coderinca lui Putui Sistem: Cheile Albacului Munti: Bihorului Asezare: Valea Bancusestilor • Pestera Coiba Mare Sistem: Bazinul Gardisoara . stg.si 4447m . deschidere 40/35m. 775m dezvoltare Acces: Garda de Sus ..) .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) in amonte (400m)de Pestera Coiba Mare Dimensiuni: 1000m alt.cu calauza • Pestera Arcadei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.

Mv.) .Cheile de la Piatra Mandrutului Cheile Albacului) Dimensiuni: 790m alt.intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .dupa confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 690m alt.). dr. stg.E . 45m lg .) . stg. 40m lg Acces: Albac • Pestera Corobana Mare Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 16m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mandrutului Sistem: Bazinul Ariesului Mare .pe varf de grohotis Dimensiuni: 860m alt.600m N de Casa de Piatra • Pestera Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusei (vs.Calcarele de la Valcea .in vaiuga de la V .la 175m de Poarta lui Ionel (Valea Ordancusii .Acces: Garda . Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.

) .Hoancele Caldarilor Asezare: Garda (Garda Seaca) vs. 11m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Cotetul Dobrestilor Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului . 19m lg Acces: Albac • Pestera cu Apa din Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara .Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mica de la Chei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.) .) . stg.Bazinul Gardei Munti: Bihor . Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.Calcarele de la Valcea . dr.Mv. dr. Acces: Garda de Sus • Pestera cu Abri din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare .intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .amonte de Pestera Poarta lui Ionel Dimensiuni: 805m alt.Valea Garda Seaca Munti: Bihor .aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 850m alt.la 350m amonte de confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 705m alt. dr. 16m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mica de la N de Poarta lui Ionel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.

stg.) .aval de Pestera de la Pod Dimensiuni: 835m alt.5m latime/1m inaltime) Acces: Casa de Piatra • Pestera cu Doua Intrari Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 131m lungime galerii.Mv. dr. (400m amonte Pestera Sura si 300m aval de Izbucul Gura Apei) Dimensiuni: 1130m alt.) .intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .la 500m amonte de confluenta cu Ariesul Mare . intrare mica (1. stg.) .amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 890m alt. Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.amonte de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 800m alt.) . dr. stg.) .aval de Pestera Diaclazei Dimensiuni: 825m alt. stg. 10m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Horn Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.Asezare: Gardisoara vs.Calcarele de la Valcea . 21m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Treapta Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 12m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Trei Intrari din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 15m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Fereastra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.

Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor Asezare: creasta Paraul Sec .Dimensiuni: 725m alt.cabana Padis .la 20m sub creasta Dimensiuni: 1250m alt. dr.Valea Albacului izvor (vr.700m V de Pestera Orbului Dimensiuni: 1250m alt. 100m lg. P.Valea Ponoras (raul Ponoras la izvoare) .Bazinul Calineasa Munti: Bihor . . .) Dimensiuni: 910m alt.Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs.5m lg Acces: Albac • Pestera Dalei de Piatra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. din Peretele Darninii) Sistem: Valea Ordancusii/Valea Albacului Munti: Bihorului . stg.Muntele Calineasa Asezare: raul Gardisoara vs. (la 90m alt fata de Izbucul Valceaua) Acces: Albac • Pestera de la Iezare (Pestera de la Iezere) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .) Dimensiuni: 30m alt. 100m lg Acces: Ic Ponor . dr. 11.Valea Albacului – Fleiu • Pestera de dupa Delut Sistem: Platoul Vartop .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Dealul Pleiului Asezare: Locul "Fleiu" . 1480m lg Acces: Casa de Piatra • Pestera de la Calea Budesti Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Dealul Tarsei .212m lungime Acces: Horea (sat Arada) . 8m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Darninii (P.) . Darnancii. stg.Platoul Lumea Pierduta .la 185m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 780m alt.

20m lg.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 840m alt.• Pestera de la Lespezea Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 10m lg Acces: Garda de Sus • Pestera de la Podireu Sistem: Ocoale . dr. -14m D Acces: Garda de Sus .5m lg Acces: Lespezea (catun) • Pestera de la Pod Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Chiorestilor (capatul de NV) langa poteca marcata care urca din Valea Garda Seaca spre Ghetar Dimensiuni: 1100m alt.) Dimensiuni: 1000m alt.Dealul Tarsei .) . dr.Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs. 29.

Bazinul Gardisoara Munti: Bihorului vs V Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) .creasta principala . dr. 340m lg Acces: Garda de Sus .Dealul Tarsei . 8m lg Acces: Garda de Sus • Pestera de sub Fata Plesii Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Polita vs.Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor . stg. S spre Valea Polita . dr. Clujului Asezare: Ordancusa vs.aval de Pestera cu Fereastra Dimensiuni: 820m alt.Platoul Lumea Pierduta .cabana Padis • Pestera de la Sfoartea Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .) Dimensiuni: 10m alt Acces: Albac • Pestera de sub Piatra Parjolii Sistem: Ocoale .Vf.Casa de Piatra • Pestera de langa Drum Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. (afluentul principal al Coblisului numit si Lapus) Dimensiuni: 1060m alt.• Pestera de la Ponoras (Pestera din Ponoras) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Piatra Sobei Asezare: raul Ariesul Mare (vs.) . Acces: sat Sfoartea • Pestera de la Vartop (Pestera Ghetarul de la Vartop) Sistem: Platoul Vartop . 20m lg Acces: Ic Ponor . stg.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .300m V de Casa Matei Dimensiuni: 1170m alt.Glavoiu Asezare: Valea Ponoras vs.Bazinul Ordancusei Munti: Bihor .

15m lg Acces: Albac • Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar Ocoale . la marginea platoului carstic Ghetari .in pintenul care face bucla Ariesului de la "Gantasesti" Dimensiuni: 700m alt.Ocoale. dispuse monoclinal pe directia NV-SE.intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor . salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. 20m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Diaclazei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) . 12m lg Acces: Garda de Sus • Pestera din Valea Morii Munti: Bihorului.Dimensiuni: 1140m alt. la o altitudine de 1165 m. Lungimea totala a pesterii este de 720 m. Accesul se face printr-un aven de . fosil al acestuia.Pojar Acces: Vidra .) . dr. Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile în special în Sala Mare si în Galeria Maxim Pop).Valea Morii • Pestera Ghetaria Sistem: Bazinul Ariesului Mare . Piatra Mandrutului Asezare: Ariesul Mare (vs.Calcarele de la Valcea . Este sculptata în calcare de vârsta Jurasic superior. reprezentând (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior.Dobresti.aval de Pestera cu Doua Intrari Dimensiuni: 830m alt.Mv. denivelarea (negativa) fiind de 105 m.

Acestea sunt dovedite de analizele efectuate asupra stratelor cele mai profunde al blocului de gheata. In 1947 M. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa.48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru. Gheata subterana:Blocul de gheata: s-a format în urma cu 3500 de ani.estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sânzienei. In sectorul nord . Din Catedrala. În pestera exista doua "entitati" glaciare distincte: blocul de gheata si formatiunile stalagmitice de gheata. care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. când existau conditii climatice net diferit de cele de astazi: temperaturi mult mai scazute si precipitatii bogate. de asemenea lipsit de gheata. printr-o mica "fereastra" se trece în Culoarul Coman. ce se continua spre NV cu Sala "Biserica". Pop a marcat în peretele din Sala Mare înaltimea la care se ridica gheata. În prezent conditiile climatice nu sunt de natura a asigura formarea ghetii. numita Sala Mare. Practic blocul de gheata se gaseste într-o stare continua de topire. În partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si înalta de 7 a Galeriei Maxim Pop. frumos concretionata si lipsita de gheata. înaltimea blocului de gheata s-a redus cu câtiva matri (!) . Din aceasta se urca în Catedrala. Din datele experimentale rezulta ca fata de 1927. lipsit de gheata si concretionat. în prezent el nefiind decât o "fosila". cu un diametru de aproximativ 47 m. dar bogat în concretiuni calcitice. principala atractie turistica a pesterii. fiecare cu o dinamica proprie. cel mai cald sector al pesterii (+50C).de exemplu în Sala Mare exista un prag de gheata de 2 metri înaltime care în prezent lipseste cu desavârsire. Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervatia Mica (spre nord). De atunci s-a asistat la o diminare . o structura mostenita din alte conditii climatice. prin coborârea unei faleze de gheata înalta de 14 m. când a fost descris de Emil Racovita.

continua a înaltimii. având un diametru mai mare decât restul formatiunii datorita apei de picurare care îngheata la contactul cu stalagmitul. În prima categorie intra stalagmitele din Sala Mare care sunt formate prin actiunea apei de picurare si de prelingere. detasându-le structura. greoaie: "Eschimosii". Stalagmitele din "Biserica". Stalagmitele dezvoltate independent de blocul de gheata. Gheata acestor formatiuni are o structura specifica. sub influenta conditiilor climatice din pestera nu sunt forme "mostenite". . fiind formata dintr-o serie de "piramide" a caror baza se dispune pe suprafata stalagmitului în timp ce vârful se gaseste orientat spre interior. fata de 1947! 2. cu o dinamica aflata în strânsa corelatie cu meteorolgia externa. ci aparitii noi. Pop sau stalagmitul situat în apropiarea "Bisericii". pot fi asimilate. În perioadele de topire apa patrunde preferential pe suparafetele de demarcare a piramidelor. Stalagmitele de gheata: în cadrul acestei clase de formatiuni se disting doua categorii: stalagmitele dezvoltate pe blocul de gheata si stalagmitele formate independent de acesta. Apa îngheata si duce la aparitia unor forme masive. stalagmitelor din Rezervatia Mare si Rezervatia Mica (independente de blocul de gheata). pentru ca în noiembrie 2002 sa asistam la înregistrarea nivelului minim cunoscut: -165 cm. datorita dinamicii deosebite. datorata conditiilor speciale în care apar. Stalagmitele termoindicatoare (Viehmann. Vârful stalagmitelor este adesea rotunjit. desi se dezvolta pe blocul de gheata. 1967) au o dinamica deosebita si în acelasi timp o forma aparte. corpul stalagmitic din dreptul galeriei M.

aerul având timp sa se evapore.Pe înaltime diametrul lor variaza. Zonele mai înguste au o culoare alb laptoasa si o structura amorfa. în timp ce înghetul se produce pe întreaga suprafata a ghetii si astfel diametrul este mai mare iar gheata este transparenta. J. Diagramele obtinute au dat o explicatie privind procesul genetic al acestor formatiuni: în intervalele cu temperaturi scazute. Viehmann si G. iar gheata are o puritate ridicata. Zonele de îngrosare. Racovita au urmarit un grup de asemenea stalagmite. Pentru a elucida procesul care adus la "nastera" acestora. apa de picurare îngheata instantaneu. numite "bulboase". în timp ce în perioadele mai calde apa se prelinge pe stalagmit. Aceste stalagmite sunt numite 'termoindicatoare" deoarece ele sunt martori ai variatiilor de temperatura din pestera în cursul unei ierni (perioada de crestere). înglobând în gheata si bule de aer si microcristale de calcit. înregistrand variatiile de temperatura si de umiditate. Sistem: Ocoale . fiind usor de recunoscut o alternanta de zone de îngrosare si de subtiere. din contra. lipsind fragmentele calcitice sau bulele de aer. sunt transparente.Ghetar Acces: Garda de Sus • Pestera Hoanca Apei Munti: Bihorului . analiza microscopica punând în evidenta în gheata acestora bule de aer si mici fragmente de calcit romboedric.

dr.Dealul Tarsei .Vidra – Hoanca • Pestera Hodobana (Pestera din Paraul Hodobanei) Sistem: Coibe .Dealul Tarsei . 58m lg Acces: Albac • Pestera Huda Oarba (Coderinca lui Putui) Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 68. 132m lg Acces: Albac • Pestera Huda Orbului (Pestera din Paraul Orbului.Dealul Tarsei .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . 12m lg Acces: Albac • Pestera Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare .) la 150m S de Pestera de la Calea Budesti Dimensiuni: 860m alt.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Izbucul Teuz Munti: Bihorului Asezare: Paraul Hodobana Acces: Arieseni – Hodobana • Pestera Huda de la Rosu Sistem: Bazinul Ariesului Mare .) la 200m aval de Pestera Huda Oarba Dimensiuni: 960m alt. stg. Orbului) Sistem: Platoul Vartop .Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Dealul Tarsei .) Dimensiuni: 960m alt.4m lg Acces: Albac • Pestera Huda lui Tinagri Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Piatra Sobei Asezare: deasupra abrupturilor Vaii Sterpe Dimensiuni: 870m alt. stg.Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Parau Calineasa Munti: Bihorului .Acces: Garda .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.

Asezare: Valea Vulturului/Paraul Orbului (Paraul Calinesei) .la 256m S de Tunelul din Paraul Calinesei Dimensiuni: 1200m alt.) sub bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 850m alt. 9m lg Acces: Albac • Pestera Jderilor Sistem: Bazinul Gardisoara .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus • Pestera Lucia Sistem: Lucia Mare .Lucia Mica Munti: Bihorului Acces: Sohodol • Pestera Mica de la Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (400m amonte Pestera Sura .) . cu Apa de la Fata Balacenii-10m S ) Dimensiuni: 1130m alt.Casa de Piatra • Pestera I de la Avenul de sub Zgurasti Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.intre Albac si Stiuleti .Dealul Tarsei . 11m lungime Acces: Casa de Piatra • Pestera Mica de la Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare .6m lg Acces: Garda de Sus • Pestera I din Valea Stearpa Sistem: Bazinul Ariesului Mare . dr. dr.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .langa P. 13.la 100m E de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt. 280m lungime (607m lungime galerii) Acces: Garda de Sus .

17. -40m D Acces: Arieseni .Dealul Pojarului vs S Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) .Casa de Piatra • Pestera Poarta lui Ionele (P.Valea Politei Dimensiuni: 1070m alt. gura inalta de 17m si lata de 12m Acces: Garda de Sus • Pestera Pojarul Politei (P.Ghetar Munti: Bihor Asezare: la Catunul Tarnita Dimensiuni: 25m lg. -25m D Acces: Garda de Sus • Pestera Scunda Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 131m lungime.) . de la Pojarul Ghetarului) Sistem: Ocoale . stg.) Dimensiuni: 810m alt.Ghetar. Poarta lui Ioanel.) la 16m S de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 950m alt. Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului Asezare: Valea Ordancusa (vs dr. P.Ghetar Munti: Bihor .Munti: Bihor . stg.545m lungime Interes: dificila Acces: Garda . 400m lg.5m lg Acces: Albac • Pestera Oilor Sistem: Bazinul Gardisoara .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Cabana Scarisoara • Pestera Postului Sistem: Ocoale .langa confluenta cu Garda Seaca Dimensiuni: 810m alt.Dealul Tarsei . 10m lg Acces: Garda de Sus .Piatra Ghitelarului Asezare: Valea Gardisoara Dimensiuni: 1080m alt . Poarta lui Ionel) Sistem: Ocoale .Valea Garda Seaca Munti: Bihorului .

31m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Tub din Valea Ordancusa Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr. 14m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Suspendata Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. relativa in fata Avenului Mic de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt.) . stg. portal de 10m latime si 3m inaltime Acces: Casa de Piatra • Pestera Surii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.• Pestera Sfortea Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Acces: Albac • Pestera Sura Sistem: Bazinul Gardisoara .) . (450m amonte de Izbucul de la Coliba Ghiobului . 10.la 50m alt.) . 225m lungime galerii. dr.4m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Tunel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor . stg.amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 845m alt.Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara vs.800m aval de Gura Apei) Dimensiuni: 1110m alt.la 150m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 785m alt.

Padis Muntii Muresului: • Pestera Ardascheia Munti: Trascau-Ardascheia Acces: Rimetea • Pestera aven din Piatra Cetii .aval de Pestera Arcadei Dimensiuni: 815m alt.Avenul Sunatoarea Munti: Trascau Asezare: Parau Galda Acces: Intregalde • Pestera Bisericuta Munti: Trascau .Vf.Asezare: Valea Ordancusa (vs. 47m lg. (200m alt fata de Ariesul Mare) Acces: Albac Muntii Vladeasa: • Onceasa cu Pestera Onceasa. 40m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Vartopasu Munti: Bihorului Acces: Arieseni • Ponorul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Vf.Mv. Dambau (1369m alt) .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .. dr.) . 200m lungime Acces: Cheia • Pestera Dambau Munti: Trascau . Ciuha Asezare: Galdita Dimensiuni: 1150m alt Acces: Intregalde • Pestera cu Apa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .Piatra Sobei Asezare: 100m S de bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 840m alt. Lacustii NE .Dealul Tarsei .sub Vf. Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt.

Trascau Asezare: pe platoul calcaros al Trascaului in stanga soselei care coboara la Bradesti Acces: Bradesti • Pestera de sub Piatra Lacului Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau Asezare: Cheia Aiudului vs.Vf. 125m lg (+ o ramificatie secundara) Acces: Izvoarele • Pestera de la Preusa Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau .Coada Coitchii Dimensiuni: 25m lungime Acces: Necrilesti • Pestera de la Poarta Zmeilor (Pestera de la Poarta.Masivul Bedeleu . sub 1m inaltime. Data (SV) Asezare: Cheile Valisoarei Dimensiuni: 15m lungime. dr. Poarta Smeilor) Munti: Trascau . Pestera de la Grosi. Coada Coitchii . 10m lungime .Huda lui Papara Munti: Trascau Asezare: Vf..Pestera se afla la marginea platoului intr-un punct care domina abruptul Bedeleului Dimensiuni: 1150m alt. 675m alt Acces: Valisoara • Pestera de la Tau Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .Mv.sub un mic platou ondulat Dimensiuni: 820m alt. Bedeleu (1227m alt) SV Asezare: Aiudu de Sus .Vf.Platoul Ciumerna • Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau .Asezare: Dambaului Acces: Fenes • Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Vanatare .

comuna Salciua. iar de aici pe drumul comunal partial asfaltat.la confluenta Vaii Seci cu Valea Ponorului si cu Valea Poienii Acces: Valea Poienii • Pestera Gaura Calului Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau . afluent pe dreapta al Ariesului. 567m. pana in localitatea Salciua de Jos. Pestera se afla pe teritoriul satului Sub Piatra. cu cel mai lung curs subteran. cu cel mai mare depozit de chiropterit din Romania. . Lacustii Asezare: Valea Farcasoaia -obarsie Dimensiuni: 1190m alt Acces: Ighiel • Pestera Glod Munti: Trascau Asezare: Ardeu Acces: Almasu Mare – Glod • Pestera Haldahaia Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau Asezare: Lunca Metesului (Ampoita) Acces: Lunca Metesului • Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului. cu cea mai inalta galerie. care cumuleaza toate superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga. la obarsia paraului Valea Morilor. cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite. cu cea mai mare sala. cea mai dificila. altitudine absoluta. N) . cea mai denivelata.sub Vf.Acces: Poiana Aiudului • Pestera Dilbina Munti: Trascau Asezare: Culmea La Racesti (vs. cu cel mai mare debit.Platoul Ciumerna . cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. circa 5 km pana in catunul Sub Piatra. judetul Alba. in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului. cu cea mai mare cascada. Se poate ajunge la ea pe drumul national DN 75 Turda – Campeni.

Parau On Dimensiuni: 567m alt .Valea Seaca) Munti: Trascau . Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt.Mv. Bulz (853m alt) .Sistem: Vanatare . Corabia Asezare: Fenes Acces: Fenes • Pestera Stearpa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau . al Vaii Ariesului.Trascau (Masivul Bedeleu) Asezare: Valea Morilor .sub Vf.conflueaza cu paraul Cheia Acces: Valea Poienii • Pestera Vanatarile Ponorului Sistem: Vanatare . Acces: Cheia • Pestera Vanatarea Sistem: Bazinul Ariesului (Valea Cheia .Huda lui Papara .2022 m lungime Acces: Salciua de Jos • Pestera Intorsurii Munti: Trascau .dolina Asezare: Paraul Poienii (cascade inalte pana la 25m) .Valea Poienii .Vf.vs dr.Huda lui Papara Munti: Apuseni .

Poiana Ascunsa Asezare: sub Coltul Poienii Dimensiuni: 1120m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (2) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .Poiana Ascunsa Asezare: situata intr-un punct greu accesibil Dimensiuni: 970m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (3) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .Pestera Tunel .Vf.N . Strigleu (1248m alt) .Vf. Strigleu (1248m alt) .Munti: Trascau Acces: Salciua de Jos • Pesterile de la Poiana Ascunsa (1) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .N .Vf. 900m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (4) .aven Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .N .Poiana Ascunsa Dimensiuni: 12m lungime. Strigleu (1248m alt) . Strigleu (1248m alt) .Vf.Poiana Ascunsa Asezare: in apropierea unei inseuari prin care urca poteca dinspre Necrilesti Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti Acces: Botani • Pesterile din Botani .

stg. la 50m amonte de confluenta cu Valea Gardisoara (amonte de Coiba Mica . • Pestera Avenul de la Tau Munti: Sureanu Acces: (Garda) Sugag Izbucuri: Masivul Bihor: • Izbucul de la Coliba Ghiobului Sistem: Bazinul Gardisoara .Cheile Intregalde .Muntii Cetii (1148m alt) Asezare: Galda .valea Pravului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .Muntele Batrana Asezare: Parau Ghiobului vs. stg. Acces: Cheia • Pesterile din Cheile Intregaldelor Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau . 9m lg Acces: Casa de Piatra .Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .1km) Dimensiuni: 1095m alt. Urmezeu Asezare: Cheile Rametului vs.Vf.Valea Garda Seaca Munti: Bihor . Acces: Botani • Pesterile din cheia Rametului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau . stg. dr.Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs. Dimensiuni: 960m alt.Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs.apar pe ambii versanti Dimensiuni: apar la diferite altitudini dar sunt de mici dimensiuni Acces: Modolesti. Dimensiuni: 160m lungime Acces: Botani • Pesterile din Botani .

arcada de 9m/3m urmata de un lac de sifon Acces: Casa de Piatra • Izbucul Matisesti Sistem: Valea Albacului Munti: Bihorului Asezare: Albac Acces: Horea – Matisesti .Dealul Tarsei .Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus • Izbucul din Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare . Mica de la Fata Balacenii). 30m lg Acces: Garda de Sus . 9m lg.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .obarsia Vaii Gardisoara Dimensiuni: 1140m alt. .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (300m amonte de P.Ghetar .intre Garda si Moara lui Filea • Izbucul de la Filesti Sistem: Bazinul Gardisoara .Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca vs.• Izbucul de la Cotetul Dobrestilor Sistem: Ocoale .Piatra Sobei Asezare: 1600m amonte de confluenta Vaii Valceaua cu Ariesul Mare Dimensiuni: 820m alt Acces: Albac • Izbucul Gura Apei Sistem: Bazinul Gardisoara . stg.Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Moara lui Filea Acces: Casa de Piatra • Izbucul din Gardisoara Sistem: Bazinul Gardisoara .catunul Cotetul Dobrestilor Dimensiuni: 764m alt.

Fondul climatoturistic  Favorabilitate pentru sporturi de iarna Datorita climei temperat continentale si reliefului predominant montan din partea de Vest a judetul Alba.2.Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca . in iernile normale. .5km aval de Casa de Piatra Dimensiuni: 850m alt Acces: Garda de Sus 2.Ghetar Munti: Bihorului Acces: Garda de Sus • Izbucul Tauz Sistem: Coibe . In perioada Noiembrie-Martie. favorabilitatea pentru sporturi de iarna este una destul de buna. Principala statiune in care se schiaza in judetul Alba este Arieseni. cu partiile cunoscute din Vartop.• Izbucul Politei Sistem: Ocoale . zapada este nelipsita creand astfel conditii bune pentru sporturile de iarna.

Judetul Alba se incadreaza in doua sectoare climatice: clima continental-moderata la care apartine Estul si Centrul. cu strat de zapada instabil. care nu este supus unor stimuli intensi. deoarece fiind un judet predominant montan. pulmonar si cardiovascular este minim. favorabilitatea pentru drumetii este una ridicata. Este recomandat in: • convalescenta dupa afectiuni indelungate. si a doua este clima de munte unde apartine Sudul si Vestul.  Climatoterapia In majoritatea localitatilor din Judetul Alba. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari .Mediile anuale variaza intre 8. Alba fiind un judet cu o clima temperat continentalmoderata. epuizante • astenie . clima este mai mult decat favorabila pentru drumetii. mediile lunii celei mai calde-iulie sunt cuprinse intre 20-25C. iar cele ale lunii celei mai reci-ianuarie. Tinutul de montan se caracterizeaza prin veri racoroase cu precipitatii bogate. in restul anului.5 C la Alba Iulia.-33C.Confortul termic este maxim. exista asa numitul bioclimat sedativrelaxant care este caracteristic zonelor cu climat de podis si de dealuri (intre 200300 m si 700-800 m). In schimb. Favorabilitate pentru drumetii Aici probabil ca relieful joaca un rol mai important. ingreunand activitatea turistica in zonele montane mai inalte. Totusi si clima joaca un rol destul de bine stabilit. cea mai buna perioada fiind primavara-vara. scad la cca. iernile destul de geroase. si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil. iar stresul cutanat. fara suprasolicitarea organismului. Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) .Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde si ierni reci.

Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de Radioprotectie. scaderea temperaturii si a umiditatii absolute. care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind detectarea. Albac 3. cresterea radiatiei ultraviolete. care se evidentiaza prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului. pulmonar si cardiovascular este crescut. in special Podisul Tarnavelor este caracterizata prin acest bioclimat. Fiind un judet in care Carpatii Occidentali ocupa o mare suprafata. . stresul cutanat. avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei. Cura de munte este indicata in: • anemii • convalescenta • rahitism • tulburari de crestere • astenie • insomnie • excitabilitate • astm • bronsita • hipertiroidie • reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni.• oboseala • reumatism evolutiv • boli respiratorii si cardiace avansate • hiperreactivitate nervoasa Jumatatea de Est a judetului. Fond turistic hidrogeografic 1. Confortul termic este scazut. cresterea radiatiei globale. proportional cu altitudinea. in Judetul Alba nu lipseste bioclimatul caracteristic regiunii montane: Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m).

printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie. Harghita. Are un interes turistic deosebit. Se afla in faza de proiect de reabilitare a bailor sarate. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile standard de notificare. posttraumatismale. In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru probele de apa de suprafata. calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. instalatii pentru electroterapie. Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a acestei statiuni. In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti. apa minderala sarata concentrate. neurologice periferice. in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie. Brasov. fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni. Zlatna si Baia de Aries. Dintre factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. precum cele reumatismele articulare si degenerative. sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud.La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia. Suprafete lacustre Lacuri glaciare . avertizare. 2. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru). datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Turism balnear Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. bai calde. Acest program de recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul fiecarui judet. alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare. Localitatea a oferit in trecut mai multe instalatii de tratament. Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru toti factorii de mediu.

Muntii Metaliferi Lacul Oasa Lacul Petresti – pe raul Sebes. Muntii Sebes Lacul Brazilor – pe Rosia (afluent). Lacul Iezerasul – se afla in Bazinul Raului Cugir.Lacul Sureanu . Muntii Sureanu. Lacul Martinie (Plesi) – in Bazinul Sebes. Lacul Iezerul – Muntii Sureanu. Fig. este un lac de baraj artificial. din Muntii Metaliferi Lacuri antropice • • Lacul Cugir – situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir. Muntii Sebes-Muntii Sureanu.1.• • • • Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) – situat in Bazinul Raului Cugir. Lacuri de acumulare • • • • Lacul Gaurari – situat pe raul Valea Cornea. Muntii Sureanu. -. Muntii Sebes – Muntii Sureanu. Lacul Sureanu – pe raul Cugir. in Bazinul Abrud.

unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale. strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda. in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Raurile principale sunt: Aries. În zona luncii Mureşului Inferior folosinţa apelor sale este restricţionată de calitatea lor şi de faptul că râul se apropie aici de zona de drenaj. in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca. Cugir). unde se varsa in Tisa. Tarnave. care curge in Romania si Ungaria. Pentru 22. Pianul. iar pe malul stang: Tarnava (Mare si Mica). Muresul este un rau. Cursurile de apa: sunt uniform repartizate . Valea Galzii.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975). strabate culoarul Alba-Iulia – Turda. apartin bazinului Muresului. 2. de la Nord-Est la Sud-Vest si afluentilor sai (Sebes. Muntii Sureanu 3. Cugirul etc. In zona Muntilor Apuseni mai important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic. strabate Dealurile de Vest. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s (de exemplu. 2. Vintul etc. Cricaul.Fig. Ampoi. Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare. Aiud.. Secasul. Geoagiu. preluând . – Iezerul. Sebes si Cugir care se varsa in Mures. Valea Teiului. Ampoiul. traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei. Campia de Vest trecand prin municipiul Arad in Ungaria. Retea hidrografica Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept: Ariesul. Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s.3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara. Sebesul. Aries. Galda.

se varsa in Mures. Dobra. Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judetul Alba. Fig. Valea Mare. Strei. Valea Botei. Galceag. Cursul superior al Sebesului este cunoscut si sub numele de Frumoasa. Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni). – Baraj de priza pe Mures Raul Sebes este un curs de apa. în acest sector în ultimii ani Mureşul şi-a îmbunătăţit calitatea parametrilor săi. 3. Neagu. Sebesul izvoraste din Muntii Cindrel. Costisa. . Mirasul. – Raul Mures Fig.poluanţi care îl fac inutilizabil doar pentru industrie şi agricultură. Sipotelu. Strabate doua judete (Alba si Sibiu). Martinia. Afluenti de dreapta: Ciban. (din Carpatii Meridionali).4. Secas. Sebes. afluent al raului Mures. Paraul Gardului. etc. Prigoana. Nedeiu. Afluenti: Tarnava Mare. Valea Mierlii. etc. Valea Varului. Bistra. Afluenti de stanga: Valea Stanii. Totuşi.

o regiune rustica pitoreasca.6. debitul minim inregistrat fiind de 0. Cugir-ul are un debit mediu de 4. Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries. Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor. bogata in aur. Ariesul se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic.Fig. Orasele Turda. care fac parte din Muntii Apuseni.5(apr.140 m³/s.5. – Raul Sebes Raul Aries izvoraste din Muntii Bihorului. Se varsa in Mures in aval de Ludus.1990) m³/s. . Baia de Aries. Bazinul raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana.170 (dec. Are o lungime de aproximativ 164 km. Lungimea cursului de apa este de 61 km. Fig. Bucium). – Ariesul Raul Cugir izvoraste de sub Varful lui Patru (2130m) de la o altitudine de 1900m. argint etc. iar debitul maxim inregistrat de 60.2001) m³/s. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj.

Vinerea.7. Sibot. Raul se formeaza la Blaj din Tarnava Mare si Tarnava Mica. Afluenti de stanga: Tarnava Mare.8. Raul Cugir Raul Ampoi se varsa in raul Mures in apropierea orasului Alba Iulia.Principalele localitati traversate: Cugir. Tiur. Soimus. Ampoiul Tarnava este cu 249 km cel mai mare afluent al raului Mures. Secas. Fig. Izvorul Iezerului. Dupa 28 de km se varsa in raul Mures. Raul Tarnava Mare . Afluenti de dreapta: Tarnava Mica. Fig. Fig.9.

arțar tătărăsc (Acer tataricum). Fondul turistic biogeografic -VegetaţieVegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. căprioare. rogoz (Carex humilis). Fauna este reprezentată prin mamifere. În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul (Galantus nivalis). mohorul (Gallium verum). dihori. vulpi. iepuri. bureți galbeni. lupi. – Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mare Fig. păsări: cucuveaua. ciuperci. vioreaua (Scilia biofila). rața sălbatică etc. Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mica 4. colilie (Stipa lessingiana). coțofana. .Fig. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. ruscuța de primăvară (Adonis vernalis). bureți iuți. lăcramioara (Convalaria majalis). nevăstuici. vrabia. mai puțin brad și pin. porcul mistreț. macul (Papaver orientalis).10. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar (Quercus robur). În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ( Artemisia).11. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ( Festuca rupicola). ghebe etc.

în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni. negru de fâneață. ocrorita prin lege. 28 de rezervatii geologice. întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord. -Fauna-este diversa si bogata. multe specii avand o valoare cinegetica deosebita. gresii şi şisturi violacee. Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului. regosolurile. dar si al acvilei de munte. veverita dintre mamiferele mari. Zonele inalte ale muntilor reprezinta domeniul caprei negre. 89 de specii de pasari si sase specii de animale ocrotite de lege. capriorul. Taul fara fund de la Bagau. în general moderată. pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%. solurile acide. Pestera Vanataile Ponorului. vipera cu corn. Parcul Natural Apuseni Este situat în vestul României. Cateva din rezervatiile naturale ale judetului Alba: Rapa Rosie. Bihor 32%. ursul brun. lipan. etc -Rezervatii Prin numarul de rezervatii naturale protejate si al monumentelor naturii. podzolurile cu fertilitate. aluvionare. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi . Piatra Corbului.200 m altitudine). adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. etc. Pestera Ursilor. brune. mreana. 23 de rezervatii speologice. rasul. Aici predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de conglomerate. Pestera Ghetarul Scarisoara. adaptata in cea mai mare parte domeniului forestier. Parcul Natural Apuseni. judetul Alba ocupa primul loc: 25 de rezervatii naturale complexe. Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium). solurile gleziate. Alba 28%). Cele mai reprezentative exemplare faunistice ce traiesc in paduri sunt: cerbul. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania. Apele sunt bogate in pastrav. fluturaşul de stanca dintre păsări. 31 de specii de flora. rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1. cocosul de munte. Cheile Caprei. mistretul.Solurile reprezentative sunt cele de luncă. şopârla de munte dintre reptile şi ierunca.

Flora Întreg teritoriul Parcului National Apuseni aparţine etajului montan-subalpin. Toate acestea înclină de la nord spre sud. din ce în ce mai noi. substrat şi microclimat. în sfîrşit. jugastru (Acer campestre). Pajiştile montane din platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale. apoi urmează. Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor. Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni.valea Cetăţilor. o a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa. şi mai la sud. valea Galbena. distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase. în funcţie de relief. şi de asemenea se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata). paltin de munte (Acer pseudoplatanus). salcia de munte (Salix caprea). frasin (Fraxinus excelsior). acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări. perturbări şi inversiuni. carpen (Carpinus betulus). etc. Cetăţile Ponorului. între altitudinile de 1 200 şi 1 600 m. nucul (Juglans regia). iar speciile care participă la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană. Datorită condiţiilor locale de sol. mesteacăn (Betula verrucosa). care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m. în vreme ce marginile platourilor sunt aproape întotdeauna . valea Gârda). Zonele calcaroase constituie un peisaj special. Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. scoruş de munte (Sorbus aucuparia). cireş sălbatic (Cerasus avium). o a doua fîşie de calcare (valea Sighiştel. păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica). ulm de munte (Ulmus montana). de la nord spre sud. depresionare. mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara). climă şi topografie. Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane. stratele fiind. valea Gârdişoara) şi.gresii. ca rezultat al inversiunilor termice. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba). există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane.

Carex rostrata etc. împreună cu unele specii alpine. în partea inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. un număr de 420 specii de plante. Caricetum limosae. iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp. Salix purpurea. Sfagnetul. se dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum. mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă). cu creştere înceată. Carex limosa. Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp. care cresc aici la o altitudine neobişnuit de mică. fiind identificate până în prezent. Salix triandra). care alcătuieşte fundamentul întregii flore. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare. dezvoltate la marginea tinoavelor). Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe. etc. care prin felul său de viaţă decide reacţia. Fitocenozele analizate în 1987 de către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato – Sphagnetum (care au generat. Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba. Rhynchosporetum albae. dar mai ales din specii ale muşchiului Sphagnum. fizionomia şi în general condiţiile de viaţă ale tinovului. De pe tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante. se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate. Scheuchzeria palustris. stânjenelul de baltă (Iris pseudaccorus). La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede. apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini neobişnuit de sudice. Carex pauciflora. Andromeda polifolia. chimismul. Vaccinio – Pinetum mugi. Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor. un număr ridicat de specii endemice au fost identificate.acoperite de păduri. Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată. datorită stratificării termice a aerului. Datorită unor condiţii speciale de microclimat. arinul negru (Alnus glutinosa). Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe. de asemenea. cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa .). Drosera rotundifolia. În dolinele de dimensiuni mari. plopul (Populus nigra). Depinzând de asemenea de prezenţa apei. Eriophorum vaginatum. Aceste perniţe sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum. mai ales în păduri de molid.

şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus). lipanul (Thymallus thymallus). mugurarul (Pyrrhula pyrrhula). o plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense). şarpele lui Esculap (Elaphe longissima). Două dintre aceste specii au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu). piţigoi de brădet (Parus ater). forfecuţa (Loxia curvirostra). ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus). păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis). păstrăvul curcubeu (Salmo irideus).). cu o zonalitate bine evidenţiată. codobatura de munte (Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos). omagul (Aconitum calibrotryon ssp. ierunca (Tetrastes bonasia). babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). zvârluga (Cobitis taenia taenia). H. etc. sparsum ssp. . kotschyanum etc. cristatus. multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp. şopârla de ziduri (Podarcis muralis). cleanul (Leuciscus cephalus). ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). T. grindelul (Noemacheilus barbatulus). iar dintre reptile. speciile: vipera comună (Vipera berus). Edraianthus kitaibelii. sturzul de vâsc (Turdus viscivorus). În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată (Turdus torquatus). În ecosistemele acvatice din Parcul National Apuseni se întâlnesc următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario). În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. Fauna O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă. Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra). boişteanul (Phoxinus phoxinus). zglăvoaca (Cottus gobio). mreana (Barbus barbus). alunarul (Nucifraga caryocatactes). corbul (Corvus corax). piţigoiul moţat (Parus cristatus). huhurezul mare (Strix uralensis). piţigoiul de munte (Parus montanus). moioaga (Barbus meridionalis petenyi). tritonii (Triturus alpestris. skarisorensis). în poieni şi păşuni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus). Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus). Triturus vulgaris ampelensis). cinteza (Fringilla coelebs). biharicum. pănţăruşul (Regulus regulus). şarpele de alun (Coronella austriaca). În cele de foioiase. porphiriticum. izvoraşul (Bombina variegata).josikaea). garofiţa (Dianthus julii wolfii). şopârla de munte (Zootoca vivipara). H. scobarul (Chondrostoma nasus). vioreaua (Viola josi).

brandtii. au fost semnalate existenţa a câtorva familii pe cursul superior al râurilor Gârda Seacă Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii. P. şoarecele de casă (Mus musculus). Myotis myotis.: şoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus). veveriţa (Sciurus vulgaris). cârtiţa (Talpa europaea). mystacinus. mistreţ (Sus scrofa). chiţcan pitic (S. M. vespertinus). Barbastella barbastellus. M. M. M. pârşul mare (Myoxus glis). şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). şoarecele dungat (A. minutus). dintre care . căprior (Capreolus capreolus). nattereri. emarginatus. Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională. cerb carpatin (Cervus elaphus). chiţcan de apă (Neomys fodiens). austriacus. care trăieşte în familii. blythii. Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris). Pipistrellus pipistrellus. M. vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. chiţcan de mlaştină (N. hipposideros. sylvaticus). uliul păsărar (Accipiter nisus).Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. şorecarul comun (Buteo buteo). mamiferele mici insectivore. etc. M. sunt bine reprezentate. M. liliac de amurg (Nyctalus noctula). daubentonii. Fauna de mamifere mari este bine reprezentată. Plecotus auritus. anomalus). agrarius). chiţcan de câmp (Crocidura leucodon). în PNAp fiind identificate până în prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus). acvila de munte (Aquila chrysaetos). euryale. râs (Lynx lynx). agrestis). alpinus). M. pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH). Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc: liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). şoarecele de pădure (A. Miniopterus schreibersii. Ca exemplu. dihorul (Mustela putorius) şi vidra (Lutra lutra). dasycneme. De asemenea. Rh. şoarecele de pământ (M. prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus). Rh. ariciul (Erinaceus concolor). bechsteinii. chiţcan de munte (S. şoarecele de câmp (Microtus arvalis).

Are în componenţă un număr de 17 sate. Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură. reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic moţeşti. Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha). cu o populaţie de 2. . la nord-vest de Câmpeni. toate avand culoare rosiatica. inedite cu aspect de piramide. Garda de Sus: comuna este situată pe valea superioară a Arieşului. Apa a sapat aici in lutul colinei. Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha). coloane.efectivele speciilor Rhinolophus ferrumequinum. fiind străbătută de drumul naţional DN 75. lasand in urma ei forme ciudate. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km mai jos. de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată. judetul alba. Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare ştiinţifică. silvicultură şi creşterea animalelor. turnuri. programe de promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic. Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. Acum aparţine comunei Garda de Jos. Rezervatia naturala geologica Rapa Rosie este situata la o distanta de 3 km de orasul Sebes si se intinde pe o suprafata de 10 hectare. Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara (1 ha). Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură.190 de locuitori. deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peştera Scărişoara.

în calcarele caracteristice acestei unităţi montane. . în vest interpunându-se o fâsie de bazalte mezozoice. afluent pe stânga al Ampoiului. Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău. cu 5 ha de narcise. La vest şi est se întâlnesc conglomerate. Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha). a apărut pentru aceeaşi cheie. Poienii si Seacă. gresii. Administrativ este împărţită între satul Vale in Jos. Negrileasa-rezervatie floristica.5 ha). rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor. iar cheile au fost sculptate de pârâul Feneş. Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0. judetul Alba. Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni). Ulterior. după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei. Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica. Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului. comuna Salciua. Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha). după numele râului care o străbate. numele impropriu de Cheile Caprei. Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0.Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha). pe o suprafaţă de 3. Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha). marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti). Rezervaţia Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascaului la confluenţa văilor Ponorului.2 ha). Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).2 ha). comuna Ponor şi satul Dumesti. cunoscută în regiune. Rezervaţia naturală "Tăul fără fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine. Rezervaţia este formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã.

pe DN 1. se deschide o veche largă de jur împrejur. Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani. unelte și producție și multe alte descoperiri atestă o viață activă și prosperă.Fagul Împaratului-(langa Muncelu). așezarea este atestată în evul mediu.Lumea Nouă.săpăturile au descoperit urme din epoca neolitică. politic și militar al Daciei romane. piatra și lemnul. unde a fost temelia cetății dacice. . Este un oraș frumos. . În acest loc.. Fondul turistic cultural-istoric Este așezat în valea Mureșului. Teiul lui Eminescu . un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. la confluența acestuia cu Ampoiul. Din această epocă există încă urme ale unei cetăți construite din pământ.alte săpături au dat la iveală vestigii ale unei așezări și ale unei necropole din sec. acoperite cu vii și livezi. sub numele de Bălgrad. o frabrică de încălțăminte. După distrugerea ei în timpul migrației popoarelor. romanii au ridicat un puternic castel în care a staționat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina.De pe dâmbul scurt de deasupra Mureșului.. al II-lea cel mai important centru economic. Urme ale vechiului Apulum sau găsit între Mureș și suburibia Partoș a orașului de azi și pe Platoul Romanilor din apropriere. negoțu și dezvoltarea meșteșugurilor au determina înflorirea unei vieți citadine puternice. I-II. abundența de grine. lemn și piatră.Blaj. încurajat de dealuri și de munți. peste șesul Mureșului și al Ampoiului. devine în sec. Nenumărate inscripții pe lespezi de granit și marmură. conductele subterane cimentate acum optsprezece veacuri sunt și ele mărturii ale dezvoltării urbanistice a vechiului Apulum. statuete și bazorelifuri... podgoriile de înprejurimi. . instrumente chirurgicale și scule de scris. întreprinderi de morărit. Mozaicul descoperit de curînd lângă Mureș. a) Obiective istorice și de arhitectură cu valoare atractivă Vecinătatea minelor de aur și de sare . însemnat centru economic. dintre dealuri însorite . Așezare veche. 5. cel mai însemnat nod de drumuri din Dacia. iar pe . de vinficație.Dealul Furcilor. Cetatea dacică menționată de Ptolemeu sub denumirea de Apulon. cu o fabrică de produse refractare.în cartierul de azi .

Mihai Viteazul a intrat triunfal în A. se construiește o cetate de mare amploare . caracteristice stilului baroc. Până la urmă fiind cucerită. ridicată de habsburigi entu a asigura dominația asupra Transilvaniei. fortăreață puternică.I. Zidul înalt este înconjurat din toate părțile de un șanț. În acest interval de timp. iar Transilvania principat autonom sub suzeranitate otomană.realizânddupă înfrângerea domnului Moldovei Ierenia Movilă (1600). îl dau cele patru părți de intrare în cetate. A. Este de plan heptagonal. Adevăratul monumentalitate și de bogăție decorativă. zdrobiți cu roata. aici. iar la 1177-reședința unui comitat regal. la 1 noiembrie 1599. privirea turistului este atrasă de construcția cetății de pe deal – cetatea Alba Carolina -. pivotul rezistenției împotriva expansiunii maghiare. unde se țineau și adunările dietei Transilvaniei. Construcție monumentală din cărămidă și piatră după sistemul Vauban. cetatea poartă în decorația ei amprenta stilului baroc. -unirea pentru scurtă vreme a celor trei țări române sub o singură ocîrmuire. aspect de adânc și lat. Horia. două pe latura dinspre oraș ăi două pe .I. b) Vestigii și obiective turistice istorice și arhitecturale Intrând în A. Horia și Crișan au fost executați.I. după biruința de la Șelimbăr. După ce o parte a Ungariei a devenit pasalîc turcesc (1541). la începutul secolului al XIIlea. Cloșca și Crișan (1784) . .I. și de un val abrupt de pământ .I. cu câte un baston triunghiular la fiecare din cele șapte colțuri. În această cetate au fost închiși capii răscoalei iobagilor din Transilvania.Cetatea Bălgradului a fost din jurul anului 1000. La 1 decembrie 1918 la A. la 28 februarie 1785. a avut loc adunarea populară la care au fost prezenți 100 000 de oameni și care au proclamat unirea Transilvaniei cu România. Alba Iulia a devenit reședința episcopiei romano-catolice a Transilvaniei. a fost până la 1690 capitală a principatului. Între 1714-1738 în A.

între ani1247 și 1290. Alături de catedrala romano-catolică. totuși este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură din țară. în forma sa actuală. Karl Marx. În interiorul catedralei se află monumentele funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456). 27) care. privind reparații și adaosuri în secolele al XIV-lea și XV-lea.. în colțul nord-estic al cetății. al fratelui său Ioan Miles (1446) și al fiului său Ladislau Corvinul ( frate cu Matei Corvin). se află un remarcabil monument de arhitectură: Palatul episcopal (Str. cuprinde câteva interesante monumente epigrafice romane. se înalță un postament primaidal și deasupra acestuia statuia ecvestică a împăratului Carol al VI-lea. În fața porții a treia.. dar bolta ei poartă amprenta goticului tîrziu. În 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea nordică o capelă numită mai apoi capela Sf. iar Crișan într-o cazarmă. În celula de deasupra acestei părți a fost închis Horia până la execuție. pe . Deși biserica a trecut prin multe încercări și transformări ( un turn de la vest a ars. .Dealul Furcilor. distrusă completă de tătari (1241). O sacară de piatră urcă deasupra porții. .partea opusă. altul aruncat în aer de explozia prafului de pușcă depozitat acolo la începutul sec. dinspe oraș. Cloșca și Crișan – realizat de scultorul Negrulea. tot în stil roman. catedrala a fost construită. iar în 1849 întreaga clădire a fost bombardată). Karl Marx. se înălța obeliscul înalt de 28m – monument închinat lui Horia. al XVII-lea. În cetate se păstrează numeroase construcții. precum și sarcofagele reginei Isabela (1559) și al fiului ei Ioan Sigismund (1571). Această păstrează titlui renașterii din Italia de nord. 25). ridicată între 1090 și 1149. Cloșca a fost încalcerat în partea opusă a fortăreței. adevărate comori de artă. Ana . Peste cea de intrare în cetate. unde au fost frânți cu roata Horia și Cloșca. De dimensiuni mari. amenajat de vechiul bastion al cetății. Una dintre cele mai vechi este catedrala romano-catolică (Str. Pe locul actualei catedrale se află o biserică romanică. până la încăperea mică unde se află acum o placă de marmură și bustul lui Horia.

.Karl Marx. În sala mare din clădirea alăturată. Mihai Viteazul. opra a arhitectului V. După biruința de la Șelimbăr. Muzeul Alba Iulia ( Str. Are și o secție de enografie și una de artă plastică. palatul a fost reparat în parte. este un alt monument al orașului. construită în 1908 pentru cercul ofițerilor din garnizoană ( Str. a fost reședință de mare lux. aici a avut reședința și Mihai Viteazul. al XIV-lea ) la care s-a instalat regina Isabela. Restaurată și transformată special. și cu patru plăci de marmură cu insccripții comemorative.6 se află Palatul prineriar. Amplificat în sec. 14). de răscoala de la 178. Unele piese amintesc de prezența lui Mihai Viteazul la A. făntăne arteziene și grădini. fresce. 1) și făcând parte azi din cardul muzeului. unul dintre cele mai vechi (1888) și mai bogate muzee din Transilvania ( are cea 55 000 piese). Este o clădire veche ( sec. precum și de revoluția de la 1848.I. Pridvorul deschis de la intrare este împodobit cu portretele evangheliștilor.Pe strada Cehov la nr. Din orînduirea feudală păstrează obiecte legate de activitatea breslelor. Avariat de turici și tătari. aici s-au ținut 150 de adunări ale dietei Transilvaniei. catedrala ortodoxă (Str. a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii Transilvaniei cu România. 39). El cuprinde vestigii arheoloice. Construită în 1921-1922 după modul bisericii domnești din Tîrgoviște. a fost reorganizat în 1968.Ștefănescu și a pictorului Costin Petrescu. cu scări de marmură. . al XVI-lea și al XVII-lea. dar după 1700 a fost transformat în cazarmă. 13 Decembrie. consemnînd semnificația istorică a monumentului. În pronaos se află portretul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca soția lui. în mozaic. Între 1542 și 1699. transformându-l în reședință a principilor Transilvaniei (1546). ilustrând drumul dezvoltării societății omenești pe aceste locuri în trecut. este cunoscută sub numele de Sala Unirii.

.. al XIII-lea. plus colecții de antichități. (1699). altele tipărite. manuscris . iar tartajele de fildeș pe care le-a avut. . 580 exemplare tipărite înainte de anul 1500 (incunabule). numismatice etc. Clădirea are o înfățișare sobră și solidă. numără 56 000 de volume. 5 ). . Bibilotecii. pe Ampoi la deal. pornește o cale directă către zona de vechi exploatări de minereuri polimetalice. Din vechile tipărituri românești păstrate de această bibliotecă cităm: .. și Biblioteca păstrează . . în continuare. unele în manuscris. construite în stil renaștere. Amintim că în anul 1779.Biblia lui Ștefan Cantacuzino. al XVI-lea ).Noul Testament de la Bălgard. Engels. înzestrat cu cele mai noi aparate din vremea sa.Evanghelia cu învățătură.I. 1). palatul Apor și palatul Bethlen Miclos (sec. Dar cu autobuzul.Istoria răsboiului cu Iugurtha. se aflăclopotniță cu turn înalt de 52m. Psltirea lui David cu călindar. ridicat în stilul renașterii și al barocului (Str. . operele lui Ovidiu .Pala de la Orăștie . (1582). și multe altele. Dintre exemplarele rare. Este una dintre cele mi interesante biblioteci din lume . .Având ca fond de bază biblioteca episcopului Ignațiu Battyany (1741-1793).. Epistole ex Ponto.. tipărită la 1482. Dintre documentele.. tipărită la Milano în 1494. a doa după ce a iezuiților din Cluj (sec. . camerele acoperite cu bolți de cărămidă. scris cu aur pe pergament. cu exemplare de mare raritare și cu colecții de mare artă (Str... al X-lea.13 Decembrie 13-15) care a fost școala de rang universitar din Transilvania medievală.Heroidum epistolarum. Tot în cetate se mai află blocul Babilon (1851).. Este cel mai vechi observator astronomic din țara noastră. o colecție din 600 de biblii –una dintre cele mai bogate colecții de astfel de cărții din lume. Un alt punct de atracție pentru turiști este biblioteca documentară Batthyaneum. Din A.. obiecte de cult. unele chiar nice în lume. două din timpul lui Mihai Viteazul. se ajunge la Izvorul . al XVII-lea).. Pe dealul cetății se află și clădirea Colegiului reformat (Str. unul se păstrează la Museo Sacro din Roma și altul la British Museum din Londra. ( 1688). dintre cae 1230 manuscrise..Codex aureus.. iar decorația exterioară și interioară conține elemente din stilul renașterii târzii din Transilvania.. mai multe referitoare la revoluția din 1848. în fosta mănăstire a trinitarienilor. Cităm apoi: . lui Ptolemeu.Cosmografia. manuscris din sec.În fața intrării la vest. din sec. Batthyany a instalat în clădirea bibliotecii un observator astronomic.. (1648).. pe linia ferată îngustă care duce până la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA).. din sec. al XIII-lea.. al VIII-lea. cităm în primul rând . 19 000 documente.. o parte a acestui codex se află în biblioteca Vaticanului.. .manuscris din sec. .

în urma izbucnirii unei epidemii de ciumă.Cetatea este alcatuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia. a fost instalată într-o clădire ce aparținea unei mănăstiri. • Cetatea bastionară: a fost ridicată între anii 1714-1738. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri.I. . bronz. catedrala reprezintă o simbioza de vechi stiluri romanești.Stefan. Trinitatea. dintre care menționam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482). Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristică cetăților de acest tip. de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame.) (vezi:ABRUD).Ampoiului (8 km) – veche exploatoare de mercur. Sf. Sf. dacică provenind de la cetățile dacice Craiva. Capistrano. în tabăra oastei sale.  Obiective turistice din judetul Alba Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum: înființată de episcopul Ignat Batthyani. Mihail. În fondul bibliotecii se află 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al Xlea) precum si 609 incunabule. • Catedrala Romano Catolică: (1246-1300). Sf. iar pe piatra lui de mormânt scrie: „S-a stins lumina lumii“ • Muzeul Național al Unirii: este clădirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul României (1779) înzestrat cu cele mai perfecționate aparate din acea epocă. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică(ceramică. • Biserica Sf. fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din țara. domnul Țării Românești pentru locuitorii din Transilvania și care a fost dărâmata de autoritățile habsburgice la începutul secolului al XVIII-lea. cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania. acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Treime din Maierii Bălgradului: a fost construită între anii 1713 1715 din materialele recuperate în urma demolării Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului și a Arhiepiscopiei Țării Ardealului ctitorita în anul 1597 de către Mihai Viteazul. În 1992 a devenit Muzeul Națonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. • Mormântul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456. la Zemun.și la Abrud (30 km de la Zlatna și 65 km de la A. Sf. Iancu de Hunedoara este înmormântat în Catedrala Catolică de la Alba-Iulia. În clădirea bibliotecii. • Catedrala ortodoxa a reîntregirii: construită între 1921-1922. Cugir si Căpâlna (ceramică. unelte și arme din piatră. fier). Sf. Carol. a fost ridicată pe locul unei biserici distrusă de tătari in 1241.

• Casa memeoriala Alexandru Ciurea: Locuința părinteasca a scriitorului Al. Alexandru Ciura a fost preot. unelte și arme din fier. • Palatul principilor Transilvaniei: în palatul principilor Transilvaniei. Unirea de la 1 Decembrie 1918). bijuterii și obiecte din aur. 5 Aiud • Biserica reformată calvină: amplasată în partea central sudică a Cetății Aiudului. Memorandum. lucerne.administrativă a celor trei teritorii romanești și transformând Alba Iulia în capitala statului unificat. Ciura (1876-1936). sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia). Blandiana si Ghirbom. țesături. bibliotecă (55. gazdă a revoluţionarilor A. gliptică. Măsoară peste 20 m înălțime și are la bază un basorelief înfatișându-i pe cei trei luptători. periodice . fotografii și obiecte memoriale legate de Revolușia de la 1848. numismatică.monumente. a fost ridicat în 1937 din inițiativa Societații ASTRA. ceramică. sculpturale. realizând prima unire politico . obiecte de podoabă). bronz. Adresa: Str. Cladirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului. îndeosebi din anii 1848-1849. • Obeliscul lui Horea. Interiorul aparține stilului baroc. vase ceramice. cahle. icoane pe lemn și sticlă. medievală (ceramică. argint). . biserica Reformată a fost construita în stil gotic în preajma secolului al XV-lea. arme și podoabe din fier. medievală și modernă).cărți. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni. Iscovescu din Ţara Românească. colecții de etnografie și artă populară (port. Abrud • Casa lui Ion Buteanu: loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram lancu. Casa memoriala loan Boeriu: viceprefect si primar al Abrudului în 1848 -1849.000 volume). argint și bronz din secolele VIII . prozator si publicist român. opera a sculptorului lon Negrulea. Cloșca și Crișan: este situat în fata porții a treia a cetății. Mărășești. Golescu şi B. a locuit și a acționat pentru binele neamului românesc. aici a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu.X din necropolele dezvelite la Alba Iulia. obiecte din metal si lemn). • • Casa tribunului Ioan Şuluţiu: creator al artileriei moţilor. numismatică (antică. Mihai Viteazu. nr. istorie (documente. arme. romana provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice. unelte.

datează din anul 1720.• Biserica romano catolică: monument istoric de factură barocă. are cupola pictată în stil bizantin. Sofia din Istanbul. a fost reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj. Cetatea medievală: situată în zona centrală a orașului. Biserica romano catolică din localitate a fost ridicată de călugări minoriți in decursul câtorva decenii începând cu anul 1727. a fost mărită. impresionantă din punct de vedere artistic. In 1837. coridoare boltite și scări înguste de lemn. Trei Ierarhi : catedrala ortodoxă poarta hramul Sfinților Trei Ierarhi. Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument veghează somnul morților neidentificați. Grigorie si Ioan și a fost construită în anul 1927 într-un stil bizantin monumental. victime ale regimului comunist. Nu se știe nici numele. de o linie simplă. Cetatea Aiudului . • . Vasile. comuniștii au îngropat o bună parte din elita rezistenței românești împotriva comunismului.un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii . la dreapta șoselei naționale Bucuresti .Oradea. nici numărul lor. Catedrala greco-catolică: a fost zidită din inițiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein.este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul așezării. i s-au facut reparații.lea. Până in 1737. asemănător celui al bisericii Sf. în gropi comune. • • • • • Blaj • Castelul Bethlen: este cea mai veche clădire din Blaj. loc de întemnitare si exterminare. Cel mai reușit element este catapeteasma de mari dimensiuni. adăugându-i-se aripa nordică. În 1842. Este primul edificiu baroc de pe teritoriul românesc. Cimitirul Râpa Robilor: aici erau aruncate. la aproximativ 30 km distanță de municipiul Alba Iulia și la circa 36 km de Turda. Primele documente scrise care atestă existența pieselor muzeale și a colecțiilor din Aiud. din cauza torturilor și a condițiilor inumane de detenție. La Aiud. Muzeul de Stiințe ale naturii : este cea mai veche instituție de acest gen din țară. adăugandu-i-se cele doua turnuri și terasa. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificații de pamânt mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III . valoros monument istoric și de arhitectură. printre acestea o pictura vieneză si orga. trupurile deținuților care mureau în închisoare. Catedrala ortodoxă Sf. Interiorul. între anii 1738 si 1765. corurile și sacristiile laterale. din Penitenciarul Aiud. Multe obiecte de patrimoniu se află în incinta bisericii. după planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. AD. apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. Castelul a adăpostit Muzeul orașului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolică. Clădirea are două etaje și ziduri foarte groase (peste un metru).

despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul. • Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Inițial. Arhangheli si Sf. Școlile Blajului: mănăstirea a fost construită între anii 1731 și 1747. Câmpia Libertății: În lunca Târnavei Mari. care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene.În primăvara anului 1866. realizată de Ion DimitriuBârlad. Crucea a fost înălțată în anul 1922. Expoziția prezintă obiecte de istorie. declarat monument al naturii. Teiul lui Eminescu: la marginea nordică a orașului. originar de pe aceste meleaguri.15 mai 1848. Cugir • • • Biserica Sf. se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Naționala de la 3 . carte veche si arheologie . se afla Teiul lui Eminescu. cu ziduri groase si bolturi arcuite. • • • Câmpeni • Muzeul Avram Iancu . pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiți în Războiul de Independență. a fost ridicată la Târgu Mureș în 1924. protejată cu un acoperiș din tablă. Biserica Sfânta Treime construită între anii 1806-1809 Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel . marele poet a străbătut lungul drum. Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din orașul Câmpeni. El dorea să vadă Blajul. în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni. situată în spatele catedralei și a școlilor.• Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost înființat în anul 1939 și se află în castelul Geoagiu Bogdi care datează din secolul al XVII-lea.aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848. În 1940. • Monumentul Eroilor. unde se află și în prezent. statuia. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. Treime a fost ridicată în anul 1808 și este monument istoric. fiind realizată din lemn de stejar și marmură. statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independență de la 1877“.În această mănăstire au fost deschise in 1754 primele școli românești.

• • • •

Zonele de agrement Râul Mare și Râul Mic Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni Cetatea dacică de pământ Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel

Lancram • Casa memorială Lucian Blaga: casa copilăriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961) oferă vizitatorilor o incursiune în viața familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie, ediții princeps ale operei lui Blaga. • Monumentul eroilor: este realizat din marmură şi beton, având o înalțime de 4 metri și este ridicat în anul 1924.

Miraslău

Obeliscul ridicat în anul 1926, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“

Ocna Mureș • • • • Biserica catolica Sf. Carol Borromeo Biserica Greco - Catolica Sf. Fecioară Maria Castelul Teleky Monumentul eroilor din primul război mondial

Roșia Montană • Galeriile romane: Descoperite întamplator în anul 1968, în timpul unor lucrari de cercetare în Masivul Orlea și integrate, în 1981, în Muzeul Mineritului, galeriile sunt săpate manual cu dalta și ciocanul, având o lungime de peste 400 de metri. Situl arheologic Alburnus Maior

Sebeș • Biserica evanghelică: Partea veche, în stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei tătare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult înălțată și boltită în timpul lucrărilor efectuate în secolul al XIIIlea, iar celelalte trei laterale, au fost lărgite și înălțate în secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperiș. Vechiul cor romanic a fost înlocuit cu unul gotic, acoperit cu bolți care se sprijină pe arce de ogiva. Exteriorul acestei porțiuni este decorat cu statui de piatră, baldachine și fiale. În urma lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat în pardoseala corul vechii biserici romanice. Cetatea Sebeșului: a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., în care s-au facut creneluri, metereze si guri de păcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai păstreaza decât vestigiile celor de pe latura de nord si de vest. Turnul studentului: are formă pătrată cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,când întreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat până la sfârșitul bătăliei făcea parte și un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.

Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost Turnul octogonal Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial . Monumentul este

renovată ulterior în stilul Renașterii.
 

amplasat în cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de

1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat și în limba germană.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Monumentul a

fost dezvelit în anul 1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta contra fascismului“. Teiuș • Biserica Ortodoxă: Ridicată în secolul al XVI-lea, această biserică a fost restaurată în 1964 prilej cu care s-au efectuat și săpături arheologice în cimitirul comunei. În urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intensă locuire a populației românești în aceasta regiune. Biserica Reformată: A fost inițial construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică romană și refacută ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnița și pereții navei centrale fac parte din prima faza a construcției. Biserica romano-catolică: a fost construită de regentul Iancu de Hunedoara și completată de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adăugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripția de pe timpan dă ca data a construcției, anul 1448

6. Fondul turistic etnografic şi folcloric Toaca Paștilor
Un obicei des întilnit în zona Munților Apuseni este “Toaca Paștilor”, “Tocacii” sau “Prăgșorul”, după cum se mai numea în satul Bistra. În Joia Patimilor, feciorii merg la pădure să aleagă un paltin cu rezonanță din care să faca toacă, ce era atîrnată într-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a mai fost adusă din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborîtă direct din turla bisericii. Focul din jurul toacei era aprins în Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neîncetat pînă la ora “Învierii”, iar după slujbele din ziua Paștelor, pîna la vecernie, cînd toaca va fi urcată în turnul bisericii. Ceremonialul se compune din mai multe secvențe ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori condusă de crai (vataf) si ajutată de un casier care stringe banii,

oua rosii) de la fiecare gazdă. acoperindu-se bine.sa dea paștile. pentru a nu fi furata de oamenii casatoriți.un “cal” care poarta desagii cu colacii. este iertat si înmuiat în apa vaii. ocazie cu care primesc daruri (bani. frumos sculptate si încrestate. feciorii colindă din casă în casa pentru a face urări. îi anunța pe cei care doresc . Satenii care au asistat la slujba din noaptea Învierii iau pastile la biserica. unde ei vor dărui fetelor oua roșii împreuna cu primele viorele sau ghiocei înfloriți. La masa feciorii mai au misiunea de a “spala păcatele paștenilor si domnilor meseni”. dupa credința si spusele românilor. Vătaful feciorilor aduce în fața sătenilor alți “feciori acuzatori”. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era păzirea toacei. nedînd oamenii peste el vreo trei zile. Scrinciobul si datul paștilor Scrinciobul. unde se așează în altar împreuna cu 7 sau 14 piinișoare de griu. În satele de la poalele Munților Apuseni există datina ca în duminicile si sarbatorile din Postul Paștelui. Apoi este luat si dus la puntea vaii si de pe ea daca își ia păcatosul angajamentul ca nu va mai greși la anul și plăteste feciorilor. dar și o “cloșca” ce aduna si transporta ouale. Aceste ciubere se umpleau în Miercurea Mare cu vin curat și apoi. dupa încheierea serviciului religios. framintate si coapte de prescurarita parohiei. se duc în dimineața Joii Mari la biserica. Se cumparau doua sau trei oale mari și linguri. pentru ca atunci feciorii nu mai sunt plătiți și nu vor mai avea dreptul să joace până la Rusalii. Persoana care dadea paștile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicuțe noi. . A doua zi de Paște.dintre săteni . care în urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si. care spun public păcatele fiecaruia. Dupa -amiaza se organizează la marginea satului o petrecere. un cutit și un cirpator. pe care se taia piinea în bucatele patrate. este facut întru amintirea spinzuratoarei lui Iuda. colaci. Ei dau în schimb cite un ou rosu sau bani. Piinea amestecata cu vin se aseza în oale acoperite cu năframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. iar pentru cei ce au ramas acasa le duc în pahare sau ulcicute înfasurate în merindete sau batiste. preotul. vintul îl clatina dintr-o parte într-alta.

Pomeana copiilor
Luni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica. Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra (fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre randuri este de cca.1,5 m Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta copiii comod unul, langa altul. Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa. Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.

Fugaritul mirelui
Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor (mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele" trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a

ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit". Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor necasatoriti.

Jucatu’ loptii-n bata
Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste, cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati. In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5 pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta" (minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere – ochire" iar o alta la "bataie – fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in "lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie – fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere – ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la “prindere – ochire”. Daca toti jucatorii echipei aflati la "bataie – fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta", nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul: nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc. Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca. Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii

satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt tot mai multi.

Șăzătoarea
Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii. Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca. 1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim: Cand vii bade-n sazatoare, la, la Nu sta la usa-n picioare, la, la Uitate-n casa de-a randul, la, la Si te-aseaza une ti gandul, la, la Asat-I casa de nuiele, la, la Fetile-s mai tinerele, la, la Dicolo-I casa de barne, la, la Fetele-s mai batrane, la, la. Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la prinderea postului de Pasti.

Obiceiuri la Craciun
In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii si cu calusarii. Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.

Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani. Cu banii pe care ii primesc de la oameni. sunt in numar de cinci. Inchinarea treimii ni s-a aratat. Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus. pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea (facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste. in schimbul careia primesc bani si dulciuri. popa imbracat in negru. preotul satului. in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie. unde se spune mai intai piesa crailor. Ca fiu iubit pe tine numindu-te…… Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma. iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. casa oamenilor si ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa. gaspar imbracat in albastru si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori. mergand din casa in casa si cantand “Cantarea Iordanului”. insotit de crasnic si de unul sau doi cantori. melfior imbracat in roz. dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare satean este dator preotului. Cantarea Iordanului In Iordan botezandu-te tu doamne. merg "cu crucea". Obiceiuri la Bobotează In ajunul Bobotezei. la fiecare casa canta cate o colinda.Cu steaua merg cate 2. unde sunt invitati toti satenii care i-au primit in casa. Se merge din casa in casa. fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos. Ei sunt insotiti de un instrumentist cu taragot.3 baieti de 6 pana la 12 ani. in care baga graul pe care il primeste de la . avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie. dupa care se canta o colinda. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi. Acestia sunt rasplatiti cu bani. incep dis de dimineata. repartizati astfel: irod imbracat in haine rosii. sau acordeon. dintr-un capat al satului. calusarii fac joc la camin. Calusarii sunt imbracati in haine populare. Caci glasul parintelui a marturisit tie. cat si barbati insurati.

in balans. la capatul careia era pusa zestrea. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot parcursul anului in curs. se sfinteste apa adusa de femei. care dupa ce are loc slujba cuvenita acestei zile. o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui. In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase.sateni. Una dintre legende spune ca inainte. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda. feciorii veneau sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite. Dupa ce cadeau la intelegere.In prima zi a targului.Motii . Targul de fete de la Muntele Gaina Exista mai multe legende legate de zona muntelui.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. dar gaina a fugit. Pe vremuri. luand cu ea si aurul din munte. unde era cuibul sau in care erau oua de aur. cand motii se ocupau cu extragerea aurului. targul incepea cu doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni. fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura. apa la biserica. in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este buna pentru ca fereste casa acea de rele.

Baza materială turistică Baza de cazare Municipiul Alba Iulia HOTEL CETATE.2* Alba Iulia. Romania . Targul Caciulilor de la Blaj este o manifestare cu traditie de peste 100 de ani. in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale. Hotelul dispune de: . Targul de pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. "Targul Caciulilor".4 apartamente Toate camerele cu TV. manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor mesterilor populari din judetul Alba. · restaurant . baie si telefon.credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc. 7.7 camere cu un pat . dar are probabil o vechime mult mai mare. Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul necesar. Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program artistic. care are loc anual. Unirii.Str. in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae. care are loc inainte de Sfantul Ilie.Targul de fete testat documentar in 1816. Alte servicii: · sala de conferinta. in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a caciulilor din piei de animale. nr 3 Situat in centrul orasului Alba Iulia. ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului Judetean Alba.102 camere duble . in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj. Targul de fete este de fapt o nedee populara.

Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal calificat. va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din bucataria internationala. evenimente speciale.· parcare VILA ELISABETA 3*. Servicii · Salon restaurant · Salon conferinte · Decor intim · Servire de calitate · Taverna · Preparate culinare cu specific national si international . Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile petrecute in Alba Iulia. petreceri. prietenos. Restaurantul si taverna. Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. Romania .Calea Motilor.158 Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri. Alba Iulia. nr. Adaptata ultimelor standarde in vara anului 2005. capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente. insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima.

. Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale. a Prefecturii si a Camerei de Comert a Judetului Alba.· Bauturi selecte Agrement · Piscina exterioara luminata noaptea · Piscina interioara · Sezlonguri pentru plaja · Teren de sport Hotel Parc 2* Situat in parcul central al orasului. degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia. Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati. circuit cinegetic pe Valea Sebesului. Cetatea de Balta. La cerere asiguram circuite turistice. etc. salon de masaj. un restaurant. Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale. in vecinatatea Primariei Alba Iulia. Aiud. cofetarie proprie. · 70 de locuri in camere single/duble/apartament. bar. centrala termica proprie.

Camere De la îmbinarea plăcută şi perfectă a modernului cu luxul şi liniştea interiorului şi până la o contopire a culorilor plăcute şi liniştitoare. care alege oferta noastră. grupuri sanitare proprii utilate la un . Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri).· parking propriu. Romania . Hotel Hermes vă pune la dispoziţie 40 de locuri de cazare în camere single. De la banala conectare la televiziunea prin cablu. double şi apartamente. organizarea unor întâlniri de afaceri sau alte evenimente reuşite. HOTEL HERMES 3*. Infiinţată în 1991 societatea care gestionează şi administreaza Hotel Hermes se confundă practic cu istoria post-decembrista a judeţului Alba. Alba Iulia. 20 Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util şi comod necesitatea unui confort ridicat cu dinamismul oferit de zona specifică unui mic centru comercial. oferind astfel siguranţa şi garanţia unui profesionalism de necontestat. cu posibilitatea de amenajare la cererea clientului. Alba. Nici cea mai mică parte din eforturile noastre nu a fost şi nu va fi precupeţită pentru a ne mulţumi clienţii. minibar.Str. Toporasilor nr. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de afaceri. telefon cu serviciu naţional şi internaţional. Nimic din toate acestea nu scade însă din oferta spaţiului ambiental interior care reprezintă practic reţeta completă pentru odihnă. Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare.

standard de calitate superior si până la conexiunea la Internet. Hotel Transilvania . Alba Iulia. fiind urmasa O. · 83 camere . nr. Hotel Transilvania . Romania . Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei. Am combinat pentru clienţii noştrii perfecţiunea meseriei de bucătar cu specificul culinar şi bucuria de culoare. Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar. Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Tradiţia fiecărui popor şi a ficărei zone. Restaurant Placerea vieţii şi a oricărei clipe de relaxare nu poate fi împlinită decât prin perfecţiunea gustului. juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori.T. intr-o regiune fertila si bogata in aur si sare. a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri. 22 Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. Hotel Transilvania Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia in vecinatatea unor institutii financiare. si monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania.Alba Iulia este o unitate de traditie. toate dotarile stau oricînd la dispoziţia clienţilor.Alba Iulia este una din cele mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona. Pentru ca toate acestea să fie împartăşite clienţilor noştrii cât mai complet am pus la dispoziţie un restaurant cu bar şi 180 de locuri. la rascrucea unor importante drumuri comerciale. imagine şi gust în care se realizează servirea. HOTEL TRANSILVANIA 2* .J. se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimată printr-o masă îmbelşugată. Resedinta Judetului Alba. legat de numeroase evenimente din istoria tarii.Piata Iuliu Maniu.

sauna. . gradina/curte. sala de conferinte . confortabile.internet-inclus in tariful de cazare Facilitati cazare: internet wireless. internet prin cablu. parcare. Servicii: . spatioase si elegante: 4 camere duble in regim single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila). sala de mese. restaurant.· lift · magazin de cadouri Facilitati in camera · TV color.parcare privata in curte.acces la micul nostru spa gratuit . cablu · telefon · internet · minibar · cabina de dus sau cada Pensiunea MaryLou 3*. spalatorie. 18 Pensiunea Marylou dispune de 8 camere. plata cu cardul.Strada Lalelor nr. .micul dejun inclus in oferta de cazare. .

terase acoperite: capacitate 120 de persoane. . traininguri.cu nocturna. baie cu cada.vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema) . .Facilitati camere: internet in camera. team-building-uri. Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare. incalzire centrala. baie in camera./60 pers/40 per.tir cu arcul. Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona.masa de ping pong. .jocuri la dispozitia oaspetilor: sah. uscator de par. minibar in camera.loc de joaca pentru copii cu leagane.biliard. carti de joc.piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila) . . table. camera cu TV Complex Turistic Terra Mythica La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie. . . conferinte sau intalniri de protocol.iaz cu barcute.teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis . aer conditionat.livada cu fructe specifice fiecarui sezon. . . cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber intr-un mod activ. rummy. . Facitati: . . frigider in camera.crama veche de 200 de ani. . Este locul ideal pentru organizarea de tabere. .

sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. teren de sport. se accepta animale. living. internet prin cablu.sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector. rau in curte. terasa.oaspetii au la dispozitie: hamace. masa de ping-pong. ecran proiectie. gratar/barbeque. sezlonguri. camere cu balcon. camera cu TV Hotel Astoria 3* . biliard. piscina. loc amenajat de joaca. incalzire centrala. parcare. baie in camera. foisor in curte. crama. TV in living.. balansoare. . livada. room service.Internet wireless .acoperire Gsm toate retelele Facilitati cazare: frigider in unitate. sala de mese. . flipchart) .DN1 km 387 Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieşire către Cluj Napoca. uscator de par. gradina/curte. bar.

Capacitate: 38 locuri in 18 camere Hotel Hanul Sfântul Gheorghe 3* . Alba Iulia Este situată la o distanţa de 200 m de şoseaua principală si la 2000 m de obiectivele turistice importante ale oraşului Alba Iulia. se pot găzdui peste 40 de persoane.5 km faţă de municipiul Alba Iulia.Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi. 8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble. Hotel Rustiq 3* . dotate la standarde europene. În cele 18 camere si un apartament. în localitatea Ighiu. Alba Hanul Sfântul Gheorghe se află la o distanţă de 12 km de Alba Iulia. Pensiunea MA 3* – Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr.Strada Principala nr.DN1 localitatea Sântimbru. 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament. Alba Hotel Rustiq este amplasat la o distanţă de 3. localitatea Ighiu. 15. 51. . Capacitate: 28 locuri in 14 camere. plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac. iar restaurantul 300 de locuri.

conexiune internet. Alba Iulia . TV cablu. Pensiunea Drumul Dragostei 4* .Strada Lucian Blaga. frigider. în zona Trei Poduri. 5A.Pensiunea Vila Precioasa 4* . 10. dotate cu: telefon. uscător de par. nr.Strada Republicii. Alba Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* . Sală de conferinţe cu o capacitate de 30 de locuri şi restaurant cu o capacitate de 95 locuri. nr. aer condiţionat.Drumul spre Vinţu de Jos. baie cu cabina de duş. Alba Iulia Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux. minibar.

frigider. bar. având cate 250. Pensiunea Neptun 3* . cu două paturi sau pat matrimonial. duş.Strada Iaşilor. servirea mesei şi relaxare.Regimentul 5 Vânători. curate şi personalizate. dotate cu baie proprie. Nr. pretabile pentru organizarea unor evenimente deosebite. 83-85. televizor. respectiv 120 de locuri. in funcţie de preferinţă. Hanul cu Berze 3* . 95. Nr. într-un municipiu dominat de cateva unităţi de cazare cu tradiţie. Alba Iulia Hanul cu Berze pune la dispoziţia clienţilor săi 30 camere dotate la standarde europene. baie proprie cu duş. . aer condiţionat şi internet in fiecare cameră. fiecare având paturi duble. Alba Iulia Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble.Vila Steaua Nordului a fost construită special pentru servicii complete de cazare. TV. mult prea puţine faţă de necesarul actual. Confortul dumneavoastră este completat de liniştea oferită de pescăria proprie situată pe malul râului Mureş unde se poate pregati un grătar in aer liber. Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri şi alte două restaurante separate. elegante.

nr.Strada Iederei. inainte de podul de peste raul Mures. . Nr. si sala de conferinte echipata corespunzator.Strada Biruinţei. Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie. 1 cameră dublă cu baie proprie. 6 Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei. locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine. Alba Iulia Se află intr-o zona rezidenţială a oraşului Alba Iulia. unde aerul rarefiat si proaspăt al pădurilor ii aduce o nota de eleganţă. la intrarea in municipiul Alba-iulia. terasa.39. intregesc oferta noastra. Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie. Parcarea proprie. Pensiunea Perla Muresului 3* .Pensiunea Mihaela 3* . televizor si internet. Se invecinează cu dealurile din zona Schitului. Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese festive si alte evenimente. dotate cu TV color şi cablu.

plata cu cardul. jacuzzi. restaurant. camera cu TV Pensiunea Casa Traiana 3* . . amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti. parcare. telef on. internet wireless.Simplitatea. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. simple şi matrimoniale.balcon. internet. gradina/curte. gratar/barbeque. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri. Nr. Camerele dispun de baie proprie. Ca servicii suplimentare. terasa. bar. foisor in curte. incalzire centrala. 49. pensiunea dispune de o sală de fitness. salon de masaj şi saună. cât şi camere duble. Facilitati cazare: TV in living. televizor. sala de mese. televiziune prin cablu.Strada Arieşului. baie in camera. Alba Iulia Pensiunea are la dispoziţie atât apartamente pentru găzduire.

departe de poluare. şi 3 camere cu pat matrimonial. Abrud Pensiunea Filonul de Aur *** . Alba Având o amplasare privilegiată chiar la liziera unei păduri de tei. Pensiunea Ara 3* .Lancram. de câte 2 persoane.Pensiunea Cerbu Arini 3* . Alba Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere. cu pat matrimonial sau 2 paturi. Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane şi oferă o ambienţă placută pentru servirea mesei. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere cu 2 paturi single. pe malul râului Sebeş.Str. 3. Lucian Blaga.Dragasani 15d. zgomot şi stres. Abrud. . Nr. fiecare dobândind personalitatea proprie prin coloratură. la pensiunea noastră agro-turistică “Cerbu Arini” se îmbină armonios calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepţie a confortului oferit. Alba Pensiunea Ara se află la ieşirea din Alba-Iulia către Zlatna.

Alba Pensiunea Comfort 3* Adressa: Traian 2 Telefon: 0258/780117 Aiud . De asemenea. personalizat. la Pensiunea Filonul de Aur se gaseşte un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de locuri. baie proprie. toate fiind in armonie. creând un spaţiu unic. Pensiunea Şilinel 3* – Strada Lucian Blaga.Fiecare camera este dotată cu televizor. Abrud.

Camere pentru Familii. Acces gratuit la Internet. Alba Pensiunea Mobis-AL dispune de un număr de 14 camere. cu un număr total de 30 locuri de cazare. Nr.50 m. Terasă. Permis animale de companie. case țărănești simple.120. cu izvoare limpezi și iuți. Săli de conferinţă şi petreceri. Parcare gratuită. Zonă pentru fumători. cu o adâncime de 1. Mic dejun.Strada Transilvaniei.Pensiunea Mobis-AL 3* . Apartament nupţial. Fax/Copiator. Piscina are 30 m2. Terasa. . cascadă artificial Pensiunea Bodrogeni 3* Pensiunea este situata în satul Poiana Aiudului. Facilitati: Recepţie 24 de ore. Drumeţii. Ciclism. Camere/Facilităţi pentru persoane cu handicap. Tenis de masă. Aiud. Singura piscina acoperită din Aiud. Teren de joacă pentru copii. Bar. Grădină. Piscina este dotată cu jacuzzi. aparat masaj bule. elemente care formează cadrul natural și armonios în care stresul citadin va fi dat uitării. nchirieri biciclete. Restaurant. Grătar. Camere nefumători. Acces la Internet este disponibil gratuit. Zona este una pitoreasca cu piscuri semețe care ies din frunzișul codrului. în apropierea localității Aiud.

spaţiu pentru servirea mesei. sauna. . Alba Pensiune agroturistică. se pot plimba cu sania sau caruţa. Pensiunea Poiana Verde 4* . pescuit si vânătoare. sala de fitness. pavilion exterior. Turiştii pot participa la activităţile fermei. cramă. Clasificată la nivelul de confort de patru margarete. petrecerile câmpeneşti. partie proprie de schi langa pensiune (~500 m). piscina interioara.Sat Cioneşti. echitaţie. dispune de 28 de locuri de cazare. pensiunea dispune de zece unităţi de cazare. loc de joacă pentru copii. excursii cu ghid la obiectivele turistice. terasă acoperită. locuri de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune.Albac Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5* Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete. mai precis şase apartamente si patru camere duble. sala de conferinte (50 de locuri). Albac.

sau trofee de animale.Strada Crişan nr. posibilitate de campare in curte. la ieşirea spre Arieşeni. loc pentru servit masa. bucătarie utilată la dispoziţie. Alba Pensiunea Eugenia este aşezată într-o zona foarte frumoasă de pe Valea Arieşului Mare. precum Peştera Scărişoara.Strada Cloşca. curte mare. cu interioare frumos decorate. 30. Albac. Pensiunea Eugenia ** .36. Peştera Coiba Mare. pe Valea Arieşului si este compusă din două construcţii: o construcţie tradiţională din piatră. Arieşeni. pârtia Arieseni. maşina de spălat etc. si una nouă. 2 holuri mari ce pot fi folosite pentru distracţie. Pensiunea Vila Rustică ** . judeţul Alba la aproximativ 500 de m de centrul staţiunii. Casa tradiţională are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustică are 12 locuri de cazare in 5 camere. Albac. magazin alimentar. Groapa Ruginoasă. Albac. din lemn. cu elemente de artizanat locale. loc de parcare. Gheţarul Vârtop. Alba Pensiunea "Vila Rustică" se gaseşte în staţiunea Albac. servicii de călcat. Alba Pensiunea Aurora este situată in centrul comunei Albac. foarte aproape de punctele de interes turistic. Pensiunea dispune de 6 camere duble cu baie. Nr.Pensiunea Aurora *** . . 15.Strada Crişan nr.

bucătarie cu loc de luat masa. 2 camere cu 3 paturi. şi o casă noua cu 12 locuri de cazare in camere duble. 37. Alba Pensiunea Fely Vis este situată pe DN 75. terasă. terasă . Pensiunea Corina & Cristi ** – Strada Crişan nr. hol mare decorat in stil tradiţional cu broderii. Prima construcţie are la parter sufragerie mare cu mobilă modernă. 1 salon de 25 de persoane pentru servirea mesei şi diverse ocazii. 1 baie modernă comună cu cadă pe colţ. Alba Pensiunea cuprinde o casă tradiţionala cu 15 locuri de cazare in camere duble si triple. Albac. lemnul şi barnele aparente. Pensiunea Fely Vis ** . 16. cu 7 camere cu baie proprie si respectiv cu 5 camere si 3 băi: 10 camere cu două paturi (single).3 km după intrarea in Albac. conferind un aer aparte intregii construcţii. o bucătarie tradiţională cu acces din curte. Albac. la 2. 2 băi moderne comune. 10 băi cu duş la fiecare. cu acces la terasa. TV color. băi moderne cu cazan cu lemne. ce imbină in mod armonios piatra. o bucătarie echipată.Strada Crişan nr. şi cuprinde două cladiri noi.Pensiunea este compusă din două corpuri de clădire.

cu băi comune pe hol. hol. sală de mese pentru 10 persoane. un loc perfect pentru relaxare si vânătoare de fotografii pentru că aici peisajele sunt ameţitoare si te farmecă din prima clipa. 61. iar la etaj 2 camere decomandate cu baie proprie. Cabana Ancuţa ** . cu legende si poveşti care nu te plictisesc.exterioară acoperită. A doua construcţie are 1 cameră cu baie proprie si TV color cablu. cablu TV. terasă.Strada Crişan nr. inconjurata de verdeata si cu multa liniste. Albac. Pensiunea Ursoaia va ofera cazare in 5 . Alba Pensiunea Albaceana ** . iar la etaj doua camere decomandate. Albac. plină de caldură. Pensiunea URSOAIA 3* Situata intr-o zona pitoreasca cu un peisaj deosebit a panoramei muntilor Apuseni. Alb O pensiune cochetă. TV color cablu.Câmpeni – Ştei pe DN 75. Pensiunea Steluţa Păltinişului – Albac. Alba Cazare: 18 de locuri in 8 camere cu 2-3 paturi.

In restaurantul vilei se pot servi atat mancaruri traditionale cat si preparate ale bucatariei occidentale. 2 si 3 margarete. curte mare cu locuri de parcare. living. Vila PERLA ARIESULUI 2* Vila Perla Ariesului. dispune de 50 de locuri de cazare. ca tot aici concertele de muzica populara si dansurile specifice zonei va fac sa va simtiti intr-o lume de vis. Mentionam. Accesul la pensiune se face pe un drum pietruit pe o intindere de aproximativ 3 km. Alba Situată in centrul comunei Albac. 27. pensiunea incearcă sa pastreze rusticul specific ţării moţiilor . 5 camere cu paturi duble . reuşind sa îmbine stilul modern cu cel clasic . Albac.camere duble cu bai proprii (din care una cu baia pe hol). nu departe de locul in care râul Albac se varsă in Arieş. apa calda si caldura permanent. Cazare: 10 locuri.Strada Crişan nr. Pensiunea Cerbul Apusean 2* . baie. gratar. fiecare camera avand televizor. Tv cablu in fiecare camera.

Nr. loc de parcare. bucătarie complet utilată. Pensiunea va ofera cazare in 8 camere duble cu bai proprii (dintre care 2 camere cu baie pe hol). este incalzită cu două sobe de teracotă amplasate in camere. . 20. bucătarie. TV cablu in fiecare camera. încălzire pe centrală cu lemne.Strada Crişan. Cel de-al doilea corp beneficiază de 5 camere spaţioase. foisor.Pensiunea Lenuta 2* . Albac. Pensiunea LA JIANU 2* Departe de zgomotul strazii intr-un peisaj pitoresc. 2 băi. baie si un hol mare. gratar. bucatarie utilata la dispozitie. sala de mese tip living. Alba Primul corp de clădire este compus din 2 camere.

o crama de 60mp. caltaboş.3 camere duble (2 cu balcon) şi o camera triplă. jambon.DN 75 Campeni + Stei. etaj 2 . balmoş) Pensiunea Casa Noastră **** . . uscător păr. dotate cu baie. mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar. etaj 4 .living-room de 60mp cu şemineu din piatră masivă si bucătaria pensiunii. TV color. cu bucate specifice (cârnaţi uscaţi. mamaliguţă cu tocană. Alba Cazare: 28 de locuri de cazare in: 11 camere (5 duble si 6 matrimoniale) si 1 apartament (3 camere cu pat matrimonial).3 camere duble şi o cameră triplă cu balcon. dotate cu grupuri sanitare cu duş. Alba Pensiunea Casa Noastră este compusă din demisol + parter + etaj 1 + 3 mansarde: la demisol . parter . Arieseni.3 camere duble (una cu balcon).Arieşeni Pensiunea Vraja Muntelui 4* . 76 / A. telefon. TV. etaj 1 .2 camere duble (una cu balcon). frigider. Restaurant cu o capacitate de 50 locuri.nr. etaj 3 . Arieseni. slănină.

a câte 2+2 locuri.Pensiunea Hanul cu Noroc 3* . în total 24 de locuri şi o sală de restaurant cu 30 de locuri. precum şi două apartamente. 29 A. chiar in Pasul Vârtop. 7 camere a câte 2+1 locuri. Alba Hanul cu Noroc este o pensiune dotată astfel încât să vă ofere confortul unui oraş modern într-un cadru specific satului din Munţii Apuseni. 31A. etaj şi mansardă 8 dormitoare cu grupuri sanitare proprii si 2 apartamente. Hanul cu Noroc se află pe DN 75. la 28 de km de Ştei şi 45 km de Câmpeni. nr. . Nr. Alba Pensiunea agroturistică Gianina vă pune la dispoziţie la parter.Arieşeni. la KM 28. Arieşeni. Centru.str. o cameră de 2+2 locuri şi 2 apartamente cu living. Pensiunea Gianina 3* . fiecare cu baie proprie: 6 camere a câte 2 locuri. Pensiunea Vila Vank 3* . Arieşeni.Centru. Alba Vila dispune de 41 de locuri de cazare în camere pentru 2. 3 sau 4 persoane.

ofera cazare in 6 camere dotate cu internet. Structurata: . Arieşeni.str. televizor.352b. Fata Lăpuş . terasă. Alba Pensiunea Iuliana are 20 camere cu 2 sau 3 paturi cu baie. 6 camere de 4 persoane cu baie proprie. 2 apartamente. sală şedinţă 40 persoane. 2 camere de 2 persoane cu baie proprie. situata in Arieseni. cabinet masaj. saună. Alba Cazare: 10 camere. dotate cu TV reţea TVS. Pensiunea Aries 3* Pensiunea Aries. nr. Pensiunea Vila Giulia 3* .Pensiunea Iuliana 3* . grup sanitar propriu.Arieşeni. 2 camere de 2 persoane cu baie comună. sală de sport la 2 km şi restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.

vas Wc. foisor in curte. deosebită. .Vârtop. Facilitati cazare: frigider in unitate. bucataria complet utilata cu aragaz (electric+gaz). chiuveta. TV in living. internet Digi Mobil. living cu televizor. baie. terasa inchisa. sala de mese Facilitati camere: internet in camera. frigider.terasa interioara. rau in curte. Arieşeni.. Alba Situată într-un cadru permanent verde.parter: living. dulap de pantofi. cuier. bucatarie. dulap pentru haine. Dispune de parcare. baie in camera. . telefon in camera. . incalzire centrala.etaj Ii: 3 camere duble (baie proprie). gradina/curte. Pensiunea Aries dispune de: . Cabana Miramonte oferă o privelişte inconfundabilă. sala de mese si foisor. terasa. camera cu TV Cabana Miramonte *** . la baza unei păduri imense de brazi traversate de Pârtia de schi de la Vârtop. living. Fiecare camera este spatioasa avand 20 mp. .etaj I: 3 camere duble (baie proprie). internet wireless.terasa exterioara. oglinda. care va rămâne permanent vie în mintea celor care i-au călcat pragul. baie proprie cu cabina de dus. expresor de cafea. parcare. acces la bucatarie.living (18 locuri). . curte cu loc pentru gratar. gratar/barbeque. Tv Lcd(lg diagonala de 48cm). microunde.

sa va uitati la televizor pe ecranul Lcd. internet wireless. coarne de cerb. gratar/barbeque. tichete de vacanta . TV in living. loc amenajat de joaca. Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii. vase rustice. internet wireless.Vârtop. bar. parcare. Nr. intimă si primitoare. gradina/curte. dotate cu dulap pentru haine. restaurant. 2 fotolii. Puteti sta pe canapele in fata semineului. crama. masa. Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. să serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata. Alba Cabana Ada din Arieşeni este o super cabană de munte. televizor. Facilitati cazare: frigider in unitate. cu interioarele frumos decorate cu obiecte tradiţionale din zonă : strachini pictate. se accepta animale. frigider. Fiecare camera are baie proprie cu apa calda si cabine de dus. terasa. Pensiunea Iara 3* Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! ! Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile. sala de mese. Parcare proprie. uscator de par. o roată de tors. terasa. 88 B (lângă pârtia Vârtop). foisor in curte. Arieşeni. semineu. 2 noptiere. living. spatioase.Cabana Ada 3* .

Alba Dispune de 12 camere si 4 apartamente.Str. Centru. incalzire centrala. Arieşeni. baie in camera. dar ceea ce face ca această locaţie să fie deosebită este îmbinarea dintre rafinament. Alba Pensiunea este o construcţie nouă finalizată la începutul anului 2009. minibar in camera. sală de mese. frigider in camera. Arieşeni. Centru. Nr. 28. camera cu TV Pensiunea la Vasile 3* . Pensiunea Viorica 2* . confort cu aerul misterios al naturii montane sălbatice şi vitalitatea apei pure de izvor. nr. parcare. living.sat Vârtop. 16.Facilitati camere: internet in camera. un restaurant. Alba . bun gust. Arieşeni. Pensiunea Rock 3* . uscator de par. sală de conferinţe. terasă. bar.str.

grătar in curte. grătar în curte. Pensiunea la Milu 2* . loc pentru foc de tabară. la parter se află un living mare cu 30 de locuri la mese. parcare în curte. parcare. apă caldă non-stop. 2 camere duble cu baie proprie. tv. . Cabana Denisa Cabana este situata in comuna Arieseni.Sat Galbena. Alba Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri. traversati podul peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri. Arieşeni. Pentru a ajunge aici mergeti din centrul comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana. acces auto. o terasă acoperită. încalzire centrală.8 km faţă de pârtia de la Vârtop. Pensiunea Casa Mona 2* . ghid turistic pentru grupuri organizate. satul Dealul Bajului. o sufragerie mare cu cablu tv si calculator. 2 băi de servici.Cazare: 7 camere. cu bucătarie complet echipată. o bucătarie utilată. 4 camere duble cu baie proprie. Nr 383. bucătarie complet utilată. Alba Cazare: 20 de locuri. 2 apartamente cu 2 camere şi baie proprie. Arieşeni. sufragerie.la 1.

baie pe hol. o construcţie în stil local. terasa. 288. Nr. sanie trasa de cai. fiind compusă din două corpuri. spalatorie. livada. incalzire centrala. camera cu TV Pensiunea Sofy 2* . loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada. Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare. 1 camera cu 3 locurisi. living. TV in living. aerul este tonic. gratar/barbeque. acces la bucatarie. . gradina/curte. Arieşeni. 2 camera cu 2 locuri. o bucatarie utilata si doua bai. foisor in curte.Sat Fata Cristesei. camere cu balcon. Alba Pensiunea Sofy este situată pe drumul care duce la Padiş. ferma proprie. amenajată rustic şi o cabană din lemn cochet aranjată.Locul e linistit. parcare. sala de mese. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste incantatoare. echitatie. transport auto. Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri. in departare se vad muntii. Facilitati cazare: frigider in unitate.

Arieşeni. Arieşeni.Cabana Vârtop 2* .bucatarie utilata . bar la parter. Servicii: . 392. 14.Centru nr. la 110 km de Oradea si 150 km de Deva. din satul Galbena comuna Arieşeni. 8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri. bucatarie. Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie. Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de "Partia Piatra Graitoare". Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004. iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj. restaurant cu 160 de locuri. fiind dotata cu 9 dormitoare. nr. unde puteţi gusta din preparatele tradiţionale de pe Valea Arieşului. Alba. pe Dn 75. Pensiunea Geo 2* . este situata in Satul de Vacanta Vartop . living. dotate cu incălzire centrală. Alba Cabana dispune de 32 de locuri de cazare în 16 camere.sat Galbena. loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara. Tv. 7 bai.Arieseni. Alba Pensiunea turistică Geo este amplasată la aproximativ 2 km distanţă de centrul comunei Arieşeni şi la numai 6. telefon. la limita dintre jud.5 km distanţa de pârtiile de schi Vârtop. Pensiunea Heidi 2* Pensiunea Heidi. avand in total 20 locuri de cazare. Bihor si jud.

Alba Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieşului in Arieşeni. living.Centru Nr. gratar/barbeque. Arieşeni. sala de mese. loc amenajat de joaca. TV in living. gradina/curte.apa calda si rece permanent. Facilitati cazare: frigider in unitate. încalzire cu sobe de teracotă. camera cu TV Cabana Lidia 2* . Alba Caracterizată printr-un design modern Cabana Lidia este situată vizavi de pârtia de la Vârtop.staţiune. restaurant.. cu două camere cu baie proprie. acces la bucatarie. . incalzire centrala. .incalzire centrala. . la aproximativ 70-80m. baie in camera. terasa. Arieşeni. foisor in curte. ATV. Pensiunea Oana 2* .televizor cablu in fiecare camera. camere cu balcon. . parcare.de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie. 139. tichete de vacanta Facilitati camere: baie pe hol. .gratar si balansoar in curte.

camera cu TV Pensiunea Vila Daria * . parchet laminat. baie cu cada şi încalzire în pardoseala şi wc de serviciu. Arieşeni. gradina/curte. loc amenajat de joaca. 1 camera cu pat dublu şi 2 camere cu câte 2 paturi (2 cu balcon şi 1 fară) cu calorifer şi încalzire cu aer cald. pensiunea va ofera condisii excelente pentru a va bucura de natura. . rau in curte. room service. obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de Tara Motilor. inconjurata de brazi. baie in camera. Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul. bar. Alba Cazare: nivel 1 şi 2: câte 3 dormitoare. camere cu balcon. minibar in camera.Vârtop. iar peisajele.Pensiunea Moara Titului 3* Asezata pe un picior de plai mirific. gratar/barbeque. terasa. parcare. restaurant Facilitati camere: internet in camera. incalzire centrala. televiziune Dolce. Facilitati cazare: internet wireless. se accepta animale.

living . o camera amenajata pentru servirea mesei (20 persoane) si o bucatarie complet utilata cladirea noua: 5 dormitoare cu 2 locuri cu baie proprie. Cazare: 35 de locuri dispuse în 17 camere: 16 cu 2 paturi. dotate cu baie proprie cu duş sau cabina de duş. Mănăstire 1035.Str. 26A. Pensiunea agroturistica Shanti 2* Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni. Cazare 2 corpuri de cladire: cladirea veche: 1 camera cu 4 paturi. şi 1 cu 3 paturi. o frumoasa locatie turistica. str.Comuna Lupşa. 3 dormitoare cu 2 locuri cu 2 bai. Baia de Aries. departe de drumul principal care leaga satul de Baia de Aries. spre libertate veti regasi Pensiunea Shanti. nr. fosnetul pomilor sau talagile vacilor ar putea sa va disturbe.Vila Speranţa *** . Alba Pensiunea este situată în comuna Lupşa. Alba Baia de Aries Pensiunea Casa Apuseana *** . Este locul pe care vi-l recomandam atunci cand vreti sa evadati departe de zgomotul si aerul poluat al oraselor pentru ca aici doar susurul apei. lângă Mănăstirea Lupşa şi oferă multiple posibilităţi de cazare în Apuseni. spre creste. cu baie. odihnă şi relaxare. amplasata intr-o pasune imensa. Arieseni. Arieşeni.

pentru vizitarea punctelor turistice din Muntii Apuseni trasee cu masina de teren pe drumuri de munte. . .106.Strada Izvor nr. aragaz) living cu receptor TV prin satelit. vizitare pesteri cu ghid si echipament adecvat Pensiunea President 3* Pensiunea President este situata in Satul Brazesti din Comuna Baia de Aries si va asteapta sa va petreceti timpul liber cu 23 de locuri de cazare. videoteca. . Brazesti.Parcare pazita. .Televizor + Cablu TV. Hotel Parliament * .Bar.Servicii doua bucatarii (frigider. cuptor cu microunde. coltar si fotoliu extensibil excursii. 40 . . casetofon.Baia de Aries Blaj Pensiunea MontAna Popa 3* – Strada Gheorghe Bariţiu nr. telefon international.Terasa. excursii organizate.Restaurant. drumetii in munti.Aer conditionat. videorecorder. Facilitati: .

in cadrul restaurantului Montana Popa. sapun. minibar. cat si prin facilitatile pe care.Conditiile ideale de relaxare sunt asigurate atat prin calitatea serviciilor. sampon). parcare. Servicii de cazare incluse in pret: .m. Culorile folosite sunt culori calde. intr'un cadru minunat al Muntilor Carpati.internet gratuit . Pensiunea detine 14 camere duble. minibar. De asemenea. Campeni. relaxante. uscator de par. uscator de par. Câmpeni Hanu Motilor 2* Pensiunea Hanul Motilor este situata in inima Ardealului. aer condiţionat.securitatea vehiculelor parcate in curtea interioara permanent supravegheata . acces la internet Wi-Fi. Pensiunea dispune de camere duble. tocmai pentru a te face sa uiti de grijile cotidiene si sa te bucuri de sederea ta aici. Camerele ofera urmatoarele dotari standard: baie cu cabina de dus. . internet wireless. si telefon. Alte facilitati : salon de servire a mesei(mic dejun. seif pentru obiecte de valoare.pastrarea obiectelor de valoare. . frigider. TV color şi televiziune prin cablu. televizor. pranz si cina). TV cablu. camera media ( birou echipat complet si acces la internet ). primitoare. apartamente( 3 locuri ) toate amenajate cu gust si dotate cu baie proprie. clientului i se asigura micul dejun intr-o atmosfera placuta. camerele pensiunii le pun la dispozitia clientilor sai: baie cu utilitatile aferente (prosoape.micul dejun care se serveste intre orele 06:30 – 09:30 a.asistenta transport feroviar .

Complex Turistic Tulnic ofera urmatoarele servicii: .Campeni. . fax sau telefon international In ceea ce priveste servirea mesei. capitala Tarii Motilor si se poate ajunge pe soseaua DN 75 pe ruta Cluj . frigobar.Campeni sau pe soseaua DN 75A pe ruta Deva . incalzire centrala proprie si televiziune prin cablu. botezuri.Brad .Hotel Tulnic 2* Hotel Tulnic este situat in centrul orasului Campeni.sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri.Cameni sau Alba-Iulia Abrud .acces la internet. nunti. asiguram mic dejun sau pensiune completa in restaurantul complexului cu o capacitate de 160 de locuri la mese sau pe terasa de vara cu o capacitate de 100 de locuri la mese unde organizam mese festive. . 3 si 4 locuri dotate cu baie.Turda .36 de locuri de cazare in camere de 2. Alba . Cib Pensiunea Casa David 2* . .parcare. Cib.Comuna Almaşu Mare.

Cugir. baie cu cadă.Moara Turcului Între Ape . 8 camere triple. Cazare: 62 de locuri în: 10 camere single. Gârda Pensiunea Mama Uta 2* situata pe malul raului Aries dispune de o curte de 3000 mp cu posibilitate de campare avana dusuri si apa si pentru cei care campeaza.In timpul verii .Pensiunea Casa David dispune de 10 camere duble. bar de zi . Pensiunea are: restaurant.Cabana Şureanu.care insumeaza in total 100 de locuri.Curmatură Prisaca . linie telefonică. Alexandru Sahia nr. bar de noapte.dintre care unul de nefumatori.Dispune de restauranr cu 3 saloane. dotate cu: cablu TV.Poarta Raiului . Alba Hotel Drăgana este amplasat în centrul oraşului Cugir.. Cugir Hotel Drăgana 2* . ..str. 20. 14 camere double. un punct foarte important de convergenţă a drumurilor turistice din Munţii Şureanu: Cugir .

Pensiunea Marinarul Constructia este relativ noua. . Izbucul Tauzului. cascada Varciorog. unde se pot prepara mancaruri de orice fel . cafea. destinata exclusiv oaspetilor. compusa din 3 dormitoare ( 2/2 paturi.mansarda cu acces separat.parterul cu hall. foarte curand pe o partie noua. pe Ariesul Mare sau chiar pe valea Garda Seaca. in imediata vecinatate a padurii .Accesul cu auto este posibil permanent . intr-un loc feeric. si. moderna. terasa. living cu cablu tv. 1/XXL) cu grup sanitar pe hall . din vecinatatea pensiunii (circa 2 Km pe sosea) . se poate practica (in baza obtinerii unui permis special). Coiba Mare.Pescuitul sportiv la pastrav si lipan. pestera Poarta lui Ionele. din Garda de Sus pe valea Garda Seaca. Engleza. Franceza si Italiana) despre obiectivele de interes turistic din zona.etajul cu acces separat. ca de exemplu : Ghetarul Scarisoara. baie cu cabina de dus . .Acesta este totodata si singurul loc inchis in care fumatul este permis . Groapa Ruginoasa..Pensiunea dispune de curte mare. unde auto pot fi parcate in siguranta. Pensiunea este situata pe drumul spre Ghetarul Scarisoara. gratare.Tot la parter exista un alt spatiu cu acces separat. la circa 1. si este structurata astfel : . Si iarna se pot face drumetii mai scurte. trasee de drumetii in alte zone cu fenomene carstice de-a dreptul minunate. se poate practica skiatul pe partia de la Vartop (circa 15 Km pe sosea). leagane . fiecare camera cu iesire pe terase protejate. compus din 3 dormitoare (1/2 paturi. . 1/XXL) cu baie comuna pe hall.5 Km din centrul comunei. 1/matrimonial. Gazde primitoare pot oferi informatii ( in limbile Romana. etc. sau sanius pe dealurile din imediata vecinatate . kitchineta pentru pregatirea micului dejun.Pe timpul iernii.

la sosea cu intrare in parcare chiar din DN 75. televiziune prin cablu si internet. dus. Pensiunea Marydor Pensiunea MARYDOR este amplasatain localitatea GARDA DE SUS. Pensiunea este dotata cu sala de mese. Aceste camere sunt utilate cu grup sanitar propriu. Pensiunea are centrala termica proprie cu apa rece/calda permanent.Pensiunea Onelia Capacitatea maxima de cazare este pana la 33 de persoane in 11 camere duble. wc. Pensiunea are o capacitate de 16 locuri in camere duble si triple. Toate camerele au baie proprie. Aveti asigurate locuri de parcare in incinta pensiunii sic ale de acces cu iluminare in nocturna.este la distanta de pestera lui Ionele de 3 km si de pestera Scarisoara 11km. televizor. .

2 baii si parcare in curte. 2 bai. aceasta fiind inchiriata in totalitate. curte mare cu verdeata.Cascada Miresei. Detunatele. mama Viorica asteptandu-va in fiecare dimineata cu lapte si oua proaspate.Dealul cu melci. Casa memoriala a lui Avram Inacu. avand posibilitatea sa petreceti. accesul se face cu masina pana in curtea pensiunii. Cascada Varciorog. . Cheile Galbenei.Cetatile Ponorului.Pensiunea este ideala pentru reuniuni de familie sau cu prietenii. Dambul lui Gaf.Horea Pensiunea Daria Este situata la 7 km de Albac in localitatea Horea-judetul Alba. Pestera Ursilor Ighiu .Obiective turistice in zona:Casa Memoriala a lui Horea.Casa memoriala a lui Horea de la Fericet. Muzeul de artizanat de la Patrahaitesti. living cu semineu.Are 4 camere. Muzeul lui Horea si posibilitate de drumetii Pensiunea Padurea Verde Pensiunea Padurea Verde este situata in localitatea Horea . bucatarie utilata. La cerere se pregateste masa cu mancaruri traditionale si naturale 100% obtinute din gospodaria parintilor.Galeriile de la Rosia Montana. bucatarie cu sala de mese. Muzeul lemnului de la Horea. sa gatiti singuri. dispune de 6 camere cu 2 locuri. Obiective turistice: Gambul lui Gaf.

Huda lui Papară.Pensiunea Sunflower Inn ***** . Livezile Pensiunea Cucului 3* Pensiunea Cucului vă oferă zile plăcute de concediu. grătar. Peştera Poarta Zmeilor. Piatra Secuiului. Pentru cazare Pensiunea Cucului va ofera 3 camere de 2 paturi. grădină de 5000mp. sală conferinţe. Cheile Văliăoarei. foişor şi loc de joacă pentru copii. Ighiu. Pasionaţii de drumeţii au posibilitatea parcurgerii unor trasee marcate. Camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv. parcare cu 15 locuri. Alba Pensiunea Sunflower Inn dispune de 9 camere duble. Curtea generoasă dispune de parcare. la obiective ca: Platoul Bedeleu. .Strada Principală Nr. beneficiaza de incalzire centrala si apa calda permanent. restaurant tradiţional românesc cu 30 locuri. dar şi o ambianţă relaxantă pentru întălniri familiale sau ale grupurilor de prieteni in weekenduri şi sărbători. 3 apartamente. Atat bucataria mobilata si utilat complet cat si livingul stau la dispozitia turistilor pentru a completa pachetul de servicii oferite de pensiunea noastra. 316. cu băi proprii si 1 apartament familial cu baie.

manastirile din Buru si multe alte locuri de o frumusete rar intalnita. internet wireless. Va asteptam in Muntii Apuseni. internet prin cablu. parcare. camera cu TV . loc amenajat de joaca. Pensiunea Demeter Bela va ofera cazare in camere confortabile cu 2 sau 3 paturi. spalatorie. Poiana Aiudului. 115. Salina Turda. baie in camera. living. Facilitati cazare: frigider in unitate. se accepta animale. incalzire centrala. in Rimetea. foisor in curte. masa de ping-pong. sala de mese. gradina/curte. gratar/barbeque. semineu.Poiana Aiudului Pensiunea Bodrogeni 3* . Rimetea Pensiunea Demeter Bela Situata in Apuseni in localitatea Rimetea. fiecare cu baie proprie si demipensiune cu doar 9 euro/persoana. Loc ideal pentru drumetii si excursii de o zi la Cheile Turzii. Cetatea Coltesti. Pestera Scarisoara. TV in living. singurul sat din Romania castigatoare a medaliei internationale Europa nostra si aflata sub observatia unesco world heritage. masaj. Alba Pensiunea Bodrogeni este situată la poalele Munţilor Trascăului. rau in curte. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. uscator de par. terasa. la doar 11 Km de Aiud. Manastirea Rimet.Nr. acces la bucatarie.

sala de masa in stil rustic .terase . in comuna Rimetea.10 camere a cate doua persoane.gradina .frigider .TV cablu . unde soarele rasare de doua ori.personal calificat pentru deservire si menaj permanent . construite din piatra si medaliate cu premiul Europa Nostra pentru arhitectura.grill .cafetiera . unele putand fi extinse pana la 4 persoane .incalzire cu lemn .aragaz .Pensiunea Kiraly Maria Pensiunile turistice Kiraly Maria sunt situate in Muntii Apuseni la poalele Muntelui Trascau. Dotari:-fiecare camera are baie proprie .cuptor cu microunde .parcare in curte . Pensiunile sunt amenajate in case vechi de 130 de ani.telefon .internet .

2 cu 3 paturi şi 3 cu 2 paturi. Există deasemenea loc de foc în curte (pt. Avem masa de ping-pong. la gura pesterii Huda lui Papara. În total sunt deci 16 locuri. teren de mini fotbal. masa de tenis. Există posibilitate de parcare în curte pentru 5 autoturisme.Pensiunea Bitai Magda Str. gulyas. 1 Vă stau la dispoziţie 6 camere: 1 cu 4 paturi. etc). Nr. Sălciua Pensiunea Sub Piatra In inima muntilor Apuseni. dar în caz de nevoie putem adăuga paturi suplimentare (1). grătar. inconjurata de rezervatii naturale. Ofera cazare in 19 camere cu doua paturi. biliard. darts. Fiecare cameră dispune de baie separată. dotate modern. se afla Pensiunea Sub Piatra. Dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri. sub platoul Bedeleului. baie proprie si televizor si o camera cu 6 paturi cu baia pe hol. mici. sala de sport. . televizor. sala de mese. Principală.

sala de conferinte. De asemenea fiecare apartament dispune de o terasă proprie de peste 25 mp cu ieşire dinspre dormitor.Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. incalzire centrala. televizor. baie in camera. biliard. sala de mese. deosebit de plăcut.3 camere cu pat dublu . restaurant. . sala de conferinteFacilitati camere: baie pe hol. salon de recreere cu semineu. TV in living. terasa. Pentru iubitorii de sporturi extreme relieful din apropierea pensiunii ofera posibilitatea alpinismului si traseelor pentru Atv Facilitati cazare: masa de ping-pong.un apartament cu 2 paturi (Sufrageria apartamentelor este dotata cu o canapea extensibilă pentru 2 persoane) . discoteca. sanie trasa de cai. Punem la dispozitia turistilor parcare. bar. living cu televizor. bar. living. gradina/curte. incalzire centrala. asigură acestor spaţii un aspect unic. teren de sport. camere cu balcon. tenis de masa. echitatie. pensiunea Larix este castigatoare a numeroase premii nationale si internationale. Soluţia arhitecturală aleasă precum şi finisajele din lemn natural. restaurant. biliard. şi dormitor situat la etaj. gratar in aer liber si multe altele. loc amenajat de joaca. Pe langa cazare va punem la dispozitie restaurant. terasa.3 camere cu 2 paturi Apartamentele sunt compuse din sufragerie situată la parter. gratar/barbeque. Structura de cazare a pensiunii este urmatoarea: . camera cu TV Pensiunea Larix Situata in comuna Salciua.3 apartamente cu pat matrimonial . parcare. darts. rau in curte.

Dotări: cadă baie. semineu. masa de ping-pong. clasificata 2 flori este situata la munte in localitatea Salciua judetul Alba. incalzire centrala. spalatorie. terasa. piscina. minibar in camera. sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera. baie cu cada. Dispune de mese extensibile pentru 4-6 persoane. (in Muntii Apuseni. sala de mese. se accepta animale. Facilitati cazare: frigider in unitate. fiind inconjurata de un peisaj montan unic prin . gradina/curte. baie in camera. biliard. usor accesibil auto. pe Valea Ariesului) intr-un loc retras. uscător păr. bar. gratar/barbeque. televizor. camere cu balcon. uscator de par. linistit. Restaurantul este situat pe 2 nivele şi are o capacitate totală de 50 persoane. restaurant. living. parcare. camera cu TV Pensiunea Poarta Zmeilor Pensiunea turistica Poarta Zmeilor. TV in living. covoare. demifotolii. loc amenajat de joaca. minibar.

loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada.1 baie. harti). . . .pitorescul sau. . transport auto.Ghid. semineu. Servicii: . etc.Cazare in camere cu doua si trei paturi. terasa. gratar/barbeque.Servirea mesei (mic dejun.1 bucatarie.Program artistic formatie locala. Este compusa din doua corpuri: Prezentare Corp 1 Parter . . Facilitati cazare: frigider in unitate. . .Transport auto. .Televizor. . . parcare. . carti.Doua terase in fata si spatele pensiunii. bun cunoscator a imprejurimilor. . . . specialitati. semineu.Living cu spatiu de dans si loc pentru servit masa pentru maxim 20 persoane.Organizare mese festive. sala de mese.Vizita la stana sau mutatura unde se poate organiza si servirea mesei. foisor in curte. etc. acces la bucatarie. . pachet de drumetie). Meniuri: traditionale. baie pe hol.inchiriere pensiuni. gradina/curte.Organizarea de jocuri distractive si Jocuri de tabara.Activitati de vinatoare si pescuit sportiv in apele de munte. .Drumetii in zonele pitoresti din jurul pensiunii sau vizitarea obiectivelor turistice. camere cu balcon.Folosirea parcului de joaca. . . incalzire centrala . vanatoresti. living.Documentatie privind obiectivele turistice din zona (pliante. . cina.Organizarea de excursii cu mijloace de transport ale turistilor.Parcare auto in conditii de siguranta. Revelion. ale agentiei de turism sau ale pensiunii. livada. Se poate opta si pentru transport. telefon fix. TV in living. combina audio. prinz.

Facilitati cazare: frigider in unitate. plata cu cardul. loc amenajat de joaca. incalzire centrala. Pentru clienti. balcon si alte dotari. gradina/curte. fax. minibar. bar. uscator de par. hotelul dispune de parcare proprie pazita. restaurant. foisor in curte. baie in camera.Sebeş Hotel Fan 3* Hotel Fan a fost deschis in decembrie 2007 si dispune de 90 de locuri de cazare structurate in 38 de camere si 3 apartamente finisate in ultimele tendinte si cu mobilier elegant. gratar/barbeque. frigider in camera. camera cu TV . TV in living. camere cu balcon. living. spalatorie. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. minibar in camera. internet. se accepta animale. baie. si alte doua saloane a cate 80 respectiv 60 de locuri sunt doar unele dintre motive pentru care clientii revin cu placere la noi. aer conditionat. Camerele sunt dotate cu Tv. room service. parcare. internet prin cablu. terasa. sala de mese. internet wireless. Restaurantul principal de 250 de locuri.

5 camere cu 2 locuri (2 paturi single. baie. baie) .1 camera cu 3 locuri (pat dublu + pat single. balcon) .pensiune completa .posibilitate utilizare bucatarie si a salonului pentru diverse evenimente (DVDplayer. statie HI-FI. balcon) .2 camere cu 2 locuri (pat dublu.Sebes 2* Casa Faur isi primeste oaspetii in familia sa punandu-le la dispozitie 17 locuri de cazare in 8 camere aranjate cu eleganta: .posibilitate folosire dotari pentru copiii mici .Pensiunea Casa Faur .terasa si parcare luminata . TV) . baie.

Mai mult decat un simplu spatiu de cazare si de petrecere a timpului liber. pe langa meniurile fixe. locul de start in aventurile calare pe care le organizeaza in muntii Transilvaniei. iar dupa o partida de tenis sau de inot nimic nu este mai potrivit decat o sauna si un jacuzzi. La Mesteceni este o oaza de liniste la poalele dealurilor ce se ridica molcom spre masivele muntoase Sureanu si Cindrelul. Clubul va ofera cazare in mai multe apartamente luxoase. Clubul este. pornind de aici. Situat la doar 5 kilometri de Sebes. si loc de relaxare pentru insotitorii calaretilor care. Una din facilitatile speciale ale Clubului La Mesteceni este Scoala de calarie. imediat langa drumul european care face legatura cu Sibiul. ai carei instructori au fost scoliti in stilul britanic de la Shobdon. .24 pers. cu nume de flori. Pentru relaxare va stau la dispozitie piscina si terenul de tenis cu nocturna al Clubului. La restaurantul Clubului. in acelasi timp. Anglia si care va pot introduce in tainele acestui nobil sport. pot atinge usor multe din atractiile turistice ale zonei. Din oferta nu lipsesc preparatele traditionale romanesti. Clasificat la 5 margarete de catre ANTREC. la care se adauga feluri de mancare din bucataria italiana. franceza si englezeasca.Complex turistic Country Club La Mesteceni 5* La Mesteceni Country Club este un loc in inima Transilvaniei unde linistea si confortul va sunt oferite pentru relaxare. oaspetii pot comanda meniuri personalizate si cine festive pentru 12 .

Pensiunea Boema 3* Pensiunea Boema se afla in localitatea de bastina a marelui ganditor Lucian Blaga, in Lancram, la cateva sute de metri de impresionanta rezervatie geomorfologica " Rapa Rosie", loc ideal si foarte cautat de parapantistii de pretutindeni. Cazare 20 de locuri in 10 camere duble, dotate cu bai cu jacuzzi, cablu TV, minibar Servicii restaurant cu o capacitate de 65 de locuri, sala de conferinte cu o capacitate de 65 persoane, crama, terasa, parcare excursii pe Valea Sebesului, pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Lacul Oasa, lacul de acumulare Tau, Manastirea Oasa, Manastirea Tetu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Iezerul de pe Varful Surianu

Hotel Leul de Aur 3* "Leul de Aur" cel mai nou, dar totodată cel mai vechi hotel din Sebeş, a fost construit in anul 1255, fiind ani la rand singurul han din vechiul targ al Sebeşului, unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale. Micul burg este astăzi unul din cele mai traversate oraşe din ţară fiind nod rutier pentru cei care vor să ajungă la Bucureşti, Cluj sau Arad şi este situat la 50 km de Aeroportul Internaţional - Sibiu. In prezent clădirea, aflată in centrul Sebeşului, este in totalitate renovată păstrandu-şi insă caracteristicile care au făcut-o celebră, imbinandu-se in renovarea ei trecutul cu dotările şi finisajele de ultimă generaţie, neschimband nimic din aerul arhitectural al acelor vremuri. Hotelul Leul de Aur oferă clienţilor săi cazare in cele 21 camere, de trei stele, atat single matrimoniale cat şi double. Dacă timpul nu vă permite prea mult şi sunteţi grăbit sau in trecere, ne-am gandit şi la dumneavoastră dragii noştrii prieteni şi am realizat pt dvs o linie rapidă de restaurant autoservire cu o varietate largă de preparate, de la ciorbe la deserturi, in care timpul lor de servire depinde doar de decizia dumneavoastră.

Stremţ Pensiunea Ramet Pensiunea Rameț se afla in Muntii Apuseni, Muntii Trascău,la 2,5 km de Mănăstirea Rameț și la aproximativ 3,5 km de Cheile Ramețului. Pensiunea e localizata in satul Geoagiu de Sus, Cătun Fața Pietrei, comuna Stremţ, judeţul Alba, la 30 km de Alba Iulia, 15 km de Teiuş şi 65 km de Turda, pe Valea Mănăstirii. Pensiunea Rameț, datorită orientării sud-est, este expusă soarelui doar in orele dimineţii, ceea ce inseamna un regim termic agreabil in timpul verii. De pe terasa pensiunii i se ofera turistului o priveliste panoramică incantatoare asupra zonei. La parter se afla un restaurant cu o suprafaţa de 69mp+grup social videoproiector. La etaj 12 camere + grupuri sociale+televizor(restaurant). La mansardă e sala de conferinte, capacitate de 80 de persoane.

acces internet. . Fiecare cameră este dotată cu baie proprie cu duş. uscător de par.Vadu Moţilor Cabana Cotulul Arieşului 3* comuna Vadu Moţilor. mini-bar. televizor. telefon. Alba Cazare: 14 camere de cazare dintre care 12 cu 2 paturi iar celelalte 2 cu pat matrimonial.

la o distanta de aprox. pe partea dreapta. cu posibilitatea de a va oferi produse traditionale din productia proprieFacilitati cazare: frigider in unitate.Pensiunea Motilor Comuna Vadul Motilor este localizata in partea nord . livada. rau in curte. TV in living. gradina/curte. 90 km de Alba . camera cu TV . Construita pentru cazare Valea Ariesului. parcare. La cererea dumneavoastra organizam mese festive. piscina. Pensiunia Motilor va asteapta intr-o zona turistica foarte atractiva pentru ca dumneavoastra sa va petreceti timpul in mod cat mai placut. ferma proprie. asigurand deasemenea servicii complete de cazare.Iulia pe Dn 75 si la 13 km de capitala Tarii Motilor . teren de sport. Pensiunia Motilor se gaseste la iesirea din comuna Vadul Motilor spre Albac. cu acces din Dn75. loc amenajat de joaca Facilitati camere: camere cu balcon. baie in camera. gratar/barbeque. incalzire centrala. living. transport auto. semineu. foisor in curte. sala de mese. terasa.Campeni. la poalele Muntelui Mare. in inima muntilor Apuseni si strabatuta de valea Ariesului. cazare Muntii Apuseni.vestica a judetului Alba. acces la bucatarie.

gradina/curte. bar. sala de mese. uscator de par. bai proprii cu dus si uscator de par. restaurant. Daca va plac drumetiile. sauna. TV in living. multitudinea de obiective turistice din zona va asteapta! De asemenea.Vârtop Pensiunea Panoramic Pensiunea Panoramic va ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare si odihna sau de distractie de neuitat. la doar 600 m fata de partia de schi Vartop Arieseni. echitatie. tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera. internet prin cablu. terasa. Va puteti relaxa intr-un cadru mirific. internet wireless. camere cu balcon. foisor in curte. sauna. spre bucuria copiilor. parcare. living. camera cu TV . teren fotbal. semineu. restaurant. internet. inconjurat de veveritele jucause si ciripitul pasarilor. la o altitudine de 1250 m. parcare proprie supravegheata video. Facilitati cazare: masa de ping-pong. avem in ingrijire si un ponei. bar. sanie trasa de cai. Pensiunea dispune de 10 camere (minibar. baie in camera. sala de conferinte. respirand aerul curat de munte. gratar/barbeque. loc amenajat de joaca. incalzire centrala. sala de conferinta dotata cu aparatura corespunzatoare. Este situata in Muntii Apuseni. terasa. teren de sport. televizor. curte mare amenajata. balcon). teren de tenis de camp. masa de tenis.

cu vedere spre munte. Dispune de 66 de locuri de cazare structurate astfel: . Fiecare camera este dotata cu: baie proprie. Pentru cei care doresc in unele camere mai putem adauga cite un pat suplimentar cu saltea proprie si pe rotile.cu spatii de distractie dotate cu doua piste de Bowling. + 10 paturi suplimentare. .in prezent se fac demersuri pentru dotarea unui nivel .Cabana Hanul cu Noroc Hanul cu Noroc este o cabana cu specific rustic. uscator de par. 1. crama. Cabana este localizata pe Dn 75. De asemenea exista balcon la fiecare. .2 apartamente. etc. Turistii gasesc la noi: . Conexiunea la internet in tot Hanul este de tip Wireles. dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni. . mai putin la camerele din mansarda si 18 si 19 de la et.2 camere cu un pat pentru o persoana.14 camere cu pat matrimonial. televizor (cablu Tv).masa de ping-pong. . . papuci de casa.sala conferinte 40 locuri cu toate dotarile necesare. . etc. . . pliabil. biliard.subsolul .sala fitness. cu 48 locuri.sauna finlandeza (umeda sau uscata! ).8 camere cu cate doua paturi pentru o persoana. . . bar.parcare gratuita-privata. la Km 28. la cinci minute de mers in clapari (sau 350 m) fata de partia de schi Arieseni-vartop.restaurant 110 locuri plus o terasa generoasa. jacuzzi.

TV in living. uscator de par. sanie trasa de cai. room service. Va Asteptam. gradina/curte. Facilitati cazare: frigider in unitate. Este o constructie noua cu 3 etaje( dat in folosinta doar un etaj si parterul ). minibar in camera. camere cu balcon. frigider in camera. incalzire centrala. living. bar. sala de mese Facilitati camere: internet in camera. transport auto. tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera. internet si terasa. uscator de par. internet wireless. incalzire centrala. Camerele sunt la standarde de 3 margarete. terasa. gratar/barbeque. internet wireless. camera cu TV Pensiunea Maria Pensiunea Maria se afla intr-un loc propice pentru iubitorii de sporturi de iarna in statiunea Vartop-arieseni. fax. spalatorie. living. echitatie. baie in camera. internet prin cablu. baie in camera. sauna. incalzire centrala. restaurant. masa de ping-pong. parcare. rau in curte. cu cate 4 camere pe etaj dotate cu mobilier modern. fiecare cu baie proprie dotata cu cabina de dus cu hi Dromasaj. camere cu balcon. internet prin cablu. parcare. baie cu cada. gratar/barbeque. sala de conferinte. sala de fitness. Dispune de parcare proprie cu acces direct din Dn 75 Oradea-alba Iulia. televizor. acces la bucatarie. schimb valutar.Va asteptam cu caldura. fiecare camera avind terasa care ofera o priveliste deosebita. la 300 m de partie. Facilitati cazare: frigider in unitate. camera cu TV . gradina/curte.

parcare. completat de incarcatura istorica a meleagurilor si de voiciunea oamenilor . gratar/barbeque. tichete de vacanta Facilitati camere: camere cu balcon. bar. sala de conferinte. intr-un cadru natural feeric.Pensiunea Skipass Pensiunea este situata in apropierea partiei de schi de la Vartop si a fost data in folosinta in octombrie 2007. restaurant. terasa. baie in camera. loc amenajat de joaca. judetul Alba este locul ideal de petrecere a unor momete de liniste si relaxare. Dispune de cazare in 10 camere. situata in comuna Vidra de Sus. incalzire centrala. camera cu TV Vidra Pensiunea Vidra de Sus 3* Pensiunea Vidra de Sus. Asteptam sa ne fiti oaspeti! Facilitati cazare: internet wireless.

loc amenajat de joaca. rau in curte. foisor in curte. camera cu TV . chiar cu mana libera. in care se incadreaza un ciubar. in locul cazii. terasa. Bucataria traditionala. baie in camera. internet wireless. semineu.locului. living. incalzire centrala. ca o combinatie inedita intre rustic si modern: confortul unei bai moderne. pensiunea dispune de un numar de 5 camere. sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera. cu pat dublu si baie proprie. sala de mese. Facilitati cazare: TV in living. gradina/curte. parcare. ferma proprie. Restaurantul pensiunii dispune de 50 de locuri si atrage tot mai multi clienti deoarece reprezinta un punct de atractie prin originalitatea si serviciile oferite. de unde dumneavoastra puteti pescui patravi. bar. Gazdele dumneavoastra au amenajat baia unei camere. room service. restaurant. camere cu balcon. pensiunea mai aduce o noutate si da inca un motiv vizitatorilor sa ramana cat mai mult: propria pescarie. gratar/barbeque. Pe langa toate acestea. Situata in apropiere de Muntele Gaina unde se organizeaza anual "Targul de fete de la Gaina". cu preparate culinare deosebit de gustoase intregeste atmosfera deosebita pe care Pensiunea Vidra de Sus doreste sa v-o ofere cu bratele deschise. se accepta animale. discoteca. Un spectacol deosebit la care puteti fi martori. Localul ofera o mica oaza de liniste intr-o atmosfera rustica.

Pensiunea Simona este. Oferta de servicii de turism este generoasa. asigurandu-se 30 de locuri de cazare.Zlatna Pensiunea Simona 2* Strada Tudor Vladimirescu nr 14. eleganta si rafinament. ferestre antifonice. prin arhitectura sa deosebita. telefoane moderne. la intrarea in Muntii Apuseni. camerele fiind cu un cu grad de confort ridicat. Alba Amplasata intr-un cadru natural cu totul deosebit. singura locatie de clasa din zona. frigider si aer . Zlatna. Toate camerele sunt dotate cu aparate TV color.

statiunea balneoclimaterica Ocna Mures dispune de un climat moderat.conditionat. Ocna Mures a oferit multe instalatii de tratament. crama in stil rustic cu mese de biliard pentru crearea unei atmosfere cat mai relaxante pe timpul sederii turistilor. Pensiunea Simona mai cuprinde bar de zi. Este un loc cautat de turisti. Baza terapeutică Ocna Mures La 55 km distanta de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud. solariu cu amenajari . salon pentru servirea mesei. Gratie amplasarii sale la altitudinea de 258 m. in partea de Znord-est a judetului Alba. In trecut. datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. cu temperaturi medii anuale de 9 grade C (veri cu peste 20 grade C si ierni sub minus 4 grade C). se afla situata localitatea Ocna Mures.

Pârtia Mare Nivel de dificultate mediu Lungimea 1000 m Lăţime 90 m Diferenţă de nivel 250 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi Vârtop . postraumatismale.Pârtia Mică Nivel de dificultate uşor Lungimea 450 m Lăţime 50 m Diferenţă de nivel . ginecologice. instalatii pentru electroterapie. Lacurile de la Ocna Mures au o concentratie deosebit de mare de 266 gr/litru. acestea fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni precum cele reumatismale articulare si degenerative. bai clade. etc.Vârtop Vârtop . apa minerala sarata concentrata. etc.pentru aeroterapie si helioterapie.  Amenajări pentru sporturi de iarnă  Pârtia Arieşeni . neurologice periferice.

101 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi  Pârtia Garda De Sus Ghetarul 1 Nivel de dificultate dificila Lungimea 1100 m Lăţime medie 54 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi .

Ghetarul 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 1600 m Lăţime medie 20 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi Ghetarul 3 Nivel de dificultate usoara Lungimea 2200 m Lăţime medie 15 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi .

 Pârtia Sugag Curmatura 1 Nivel de dificultate usoara Lungimea 1700 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Curmatura 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Curmatura 3 Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport .

Teleschi Curmatura 4 Nivel de dificultate usoara Lungimea 800 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 1 Nivel de dificultate usoara Lungimea 600 m Diferenţă de nivel 75 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 1200 m Diferenţă de nivel 250 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 3 Nivel de dificultate dificila Lungimea .

Petreşti.Piaţa Iuliu Maniu 22.Strada Avram Iancu 56 A.Strada Parcului 3. judeţul Alba . Aleea Capistrano (Cetatea Medievală). Alba Iulia. judeţul Alba. judeţul Alba Restaurant Firtam SRL Sebes .Strada Ogorul Nou 2. judetul Alba Restaurant Pensiunea Mama Uta .Strada Arini 1. Alba Iulia.Strada Munteniei 1.Strada Morii 5. 55. judeţul Alba Restaurant Simy Petreşti .Strada Vasile Goldiş 9. judeţul Alba Restaurant Transilvania . judeţul Alba.DN 7 km 337+480 Vint nr.DN1 Drumul Blajului 8 km de Alba. Restaurant Lutsch 2000 Plus SRL Pianu . Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Pensiunea Prichindelul Horea .Strada Mihai Viteazul 6. judeţul Alba Restaurant Leo & Grill .539. Blaj.A. Restaurant Clubul Oamenilor de Afaceri Alba . Gârda de Sus. judeţul Alba Restaurant Chinezesc . judeţul Alba Restaurant Târnavele Blaj . judeţul Alba Restaurant Flamingo Comp SRL Alba Iulia . judeţul Alba Restaurant Pensiunea M. judeţul Alba Restaurant Interkonecting . strada 1 Mai nr. Horea.Strada Primăverii 4. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Pub 13 . judeţul Alba Restaurantul Cerbu . judeţul Alba Restaurant Rustiq . Abrud.Strada Arieşului 51.Bulevardul Republicii 1. Alba Iulia.Strada Nicola Vasile Ursu 50. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Milenium . Sebeş.Strada Zăvoiului 1bis.1200 m Diferenţă de nivel 150 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Baza de alimentaţie publică Restaurant Casa Demian – Petreşti. judeţul Alba Restaurant Amenţa .Strada Traian 2. judeţul Alba Pensiunea Detunata Abrud – Restaurant . Alba Iulia. Alba Iulia. . Pianu.Piaţa Iuliu Maniu 1. Alba Iulia.Strada Centru 97. Alba Iulia.Str. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Parc . Alba Iulia.

judeţul Alba Cofetăria Mio Delicia – Strada Traian nr. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Hanul Moţilor . Alba Iulia. Alba Iulia. 19 – Sebeş.Strada Tudor Vladimirescu 55 A. judeţul Alba Restaurant Mioriţa – Comuna Şugag. Alba Iulia. Sebeş. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Hanul Sfântul Gheorghe – Strada Principală nr.Bulevardul Transilvaniei 27.Calea Moţilor. Alba Iulia. judeţul Alba Cofetăria Corina – Calea Moşilor nr. judeţul Alba Restaurant Express – Strada Constructorilor Nr.Piata Avram Iancu. judeţul Alba 8. judeţul Alba Cafenea Majestic Cafe – Calea Moţilor. judeţul Alba Cafenea Antiq – Piaţa Iuliu Maniu. judeţul Alba Cofetăria Mio Delicia – Strada Arnsberg nr. judeţul Alba Cofetăria Maroon – Bulevardul 1 Decembrie 1918. 158. judeţul Alba Pizzeria Tortuga – Bulevardul Transilvaniei. 2 – Câmpeni. judeţul Alba Pizzeria Erol – Pasaj Unirea. judeţul Alba Restaurant Boema – Strada Principală 276. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Elisabeta . judeţul Alba Restaurant Cerbul Arini – Alba Iulia DN1. judeţul Alba Restaurant Sarlea . judeţul Alba Restaurant Pasaj Cetate – Bulevardul 1 decembrie 1918.Str.Drumul Sibiului 45. Alba Iulia. Alba Iulia. Nr. judetul Alba Restaurant Magnolia – Piaţa Unirii Nr. Alba Iulia.2. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Preciosa – Strada Lucian Blaga 10. 7.2 – Cugir. judeţul Alba Restaurant Fan . judeţul Alba Cofetăria Laura – Bulevardul Victoriei nr 125.Horea Nr. judeţul Alba Pizzeria Roberta – Bulevardul Transilvaniei. Alba Iulia. Alba Iulia. judeţul Alba Cafenea Chic Cafe – Strada Unirii. Alba Iulia. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Sapimex . Alba Iulia. Alba Iulia. 50. Alba Iulia. 50. Potenţialul de comunicare . judeţul Alba Cafenea Vista Cafe – Piaţa Iuliu Maniu 16. Alba Iulia. 6 – Câmpeni. Alba Iulia. Nr. judeţul Alba Pizzeria Del Baffo – Calea Moţilor. Alba Iulia. Blaj. Alba Restaurant Zorbas – Petreşti 1 mai nr 55. judeţul Alba Cofetăria Michelle ma Belle – Bulevardul Lucian Blaga nr. Alba Iulia.Restaurant Romcan – Şoseaua Clujului km 384. Alba Restaurant Ulpia Traiana – Strada Toporaşilor 20. judeţul Alba Cafenea Coroana – Strada Blaga Lucian. judeţul Alba Cafenea Ariel .2 – Zlatna. Alba Iulia. judeţul Alba Cafenea Bliss Cafe – Strada Gării nr 49. 36. Nr.

Vintul-de-Jos.dinspre judetul Cluj. Brad 74 A . Statii importante : Teius.Teius -> Blaj -> iesire inspre judetul Mures. 21 km linii secundare simple si 48 linii înguste.Podisul Tarnavelor/raul Mures la varsarea raului Ampoi – Deal Aiudului .Teius -> Blaj . Campia Turzii -> Baia de Aries -> Campeni -> Abrud Trasee turistice in judetul Alba Alba Iulia – resedinta de judet .Alba Iulia -> inspre judetul Hunedoara.Muntii Trascau .intrare dinspre Vest din judetul Hunedoara -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu 75 .Campeni -> Abrud 14B . 056 m împartita astfel Drumuri nationale .209 km Cai ferate Judetul Alba este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale simple. Linii de cale ferata: . Abrud. Aiud. Turda -> Ocna Mures -> Aiud -> Teius -> Alba Iulia -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu E68 (DN7) .intrare dinspre Nord din judetul Cluj.Alba Iulia -> Ighiu -> Zlatna -> Abrud -> iesire in Vest. Alba Iulia.Muntii Apuseni . Copsa Mica Drumuri judetene .178 km E81 (DN1) .361 km Drumuri comunale . Zlatna.intrare dinspre Nord din judetul Cluj. inspre judetul Hunedoara.Cai rutiere Judetul Alba este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km. Deva . Turda -> Salciua -> Baia de Aries -> Lupsa -> Bistra -> Campeni -> Vadu Motilor -> Albac -> Garda de Sus -> Arieseni -> iesire in Nord-Vest inspre judetul Bihor 74 .

Cetatea "Alba Carolina" Catedrala "Sf.punct de plecare spre Detunatele (rezervatie naturala) Aiud – oras – zona: Muntii Trascau . Cetatuia (fortificatii romane sec. Muzeu istorie. Palatul princiar sec. Bihor (V) – pe raul Abrud la varsarea raului Cernita si Buces . Prislopului (1029m alt) – N – Lacul Ighiu – Platoul Ciumernei – Vf. Schitul "Sf.Colegiul confesional Bethlen (carti rare). Campeni (SV).Podisul Tarnavelor – Deal Aiudului/raul Mures si Ampoi Manastirea "Sf.C. Muzeu raritati. capela "Lazo". Baiesul (1300m alt) – Vf.'Alburnus Minor' nume roman . Penitenciar comunist.Biserica romano-catolica (1270). Lazar". Treime".V pe Valea Ampoitei – Pietrele Ampoitei (Stogurile Popii . Muzeu de stiinte ale naturii.Piatra Craivii. bustul lui Horea (din 1963) .F. Palatul Apor . Ciuha – Pestera Bisericuta (la 1150m alt)) – Valea Galdita – Necrilesti (sat) – aval pe raul Galdita .Muntii Apuseni .Valea Muresului .spre NV – Sard (sat) – SV pe Valea Ampoiului – confluenta – Gura Ampoitei . Biserica reformata.13. Albii (1275m alt) – Valea Galdita (panorama) – Vf.cetate/centru religios "Apulum" (Balgrad-vechea denumire) la 3 km de Alba Iulia (Valea Popii) sos.394m alt) – Ampoita (sat) – Remetea (sat) – Cheia Ampoitei – Pestera Liliecilor – Lunca Ampoitei (sat) – NV – Vf.2-3). Biblioteca Batthyaneum.Dealurile Aiudului/raul Aiudu de Sus – Deal Paza (367m alt) . pe Dealul Furcilor/Platoul Romanilor -Obeliscul "Horia. Biserica "Petru si Pavel" 1787.Cheile Galditei – Intregalde (sat) Alba Iulia sat Micesti (Mircesti) . Ioan Botezatorul " (M) 1924/1937/Valea Popii-Mircesti Abrud – oras – Muntii Metaliferi (E). statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1968 sculptor Oscar Han). Closca si Crisan” (din 1937 sculptor Ion Negrulea) Trasee spre Muntii Trascau: . "Mocanita" . Cultura . Lacustii – Pestera Gaura Calului (la 1190m alt) – ( varianta spre Vf.

Aiud" Trasee spre Muntii Trascau: spre V – (spre com. 5m adancime) campuri de lapiezuri spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul Garbovei – sosea . Ramet) – Padurea Sloboda (rezervatie naturala) – cabana Sloboda – Ramet (sat) – Vf.16 (muzeu istorie) . de-a lungul coastei – releu tv – campuri de lapiezuri .Coltesti (sat) – N pe Valea Trascaului – Coltii Trascaului (1129m alt) – Piatra Secuiului (1090m alt) – pesteri Rimetea (sat) – Cheile Trascaului – confluenta cu Ariesul . Manastirea Minorita 1728. Pleasa Rametului (1250m alt) – crucea din lemn – belvedere – coborare in lungul crestei – (se vede satul Valea Uzei) – relief rezidual – grohotis – dolina de prabusire (40m lg.Vf. Piatra Craivii. Palat (princiar) voievodal sec. Bulzul. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi .Cabana Ramet traseu rutier NV pe Valea Aiud – Livezile (sat) – Poiana Aiudului (sat) Cheia Aiudului – Vf. "Brucla" . Sfredelasu ) – Ramet (sat) – Izvorul carstic "Fantana Felut" –(obarsia raului Garbova) – poteca dr. Pleasa Rametului (1250m alt) – Vf.Oase de mamut . Piatra Cetii. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi . Bulzul.Cetate urbana "Aiud" sec. Piatra Craivii.Fata Pietrei. Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci .asezare romana.Vf. Piatra Cetii.Cotofeni. 8m lat.Fata Pietrei. Rachis (779m alt) – pesteri accesibile numai profesionistilor . Bedeleu (1200m alt) – Bradesti (sat) – trasee spre Vanatarile Ponorului si Huda lui Papara spre NV pe raul Aiudu de Sus – Cheile Valisoarei ( Cheile Aiudului) – pesteri spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul Garbovei – sosea .13-16 cu biserica reformata. Sfredelasu ) – Ramet (sat) – Izvorul carstic “Fantana Felut” –(obarsia raului Garbova) – Creasta Prisecii (1150m alt) – paraul Plesii – Manastirea Ramet – Cheia Manastirii .Vf.Buru (sat) – Pietrele (sat) Albe – NV – Cheile Iarei – Surduc .Valisoara (sat) – N .

Treime si Sf. Buculei). Tulburelu (1304m alt) Baia de Aries sat Brazesti – Tara Motilor . Piatra Galbena (1210m alt) . Catedrala "Sf.Manastirea "Sf.Confluenta Tarnavelor (Tarnava Mare cu Tarnava Mica si Secas – formarea raului Tarnava) – Lacul Chereteu (1ha. case vechi.mimetism (nu-si pierde frunzele iarna) – aur Trasee spre Muntii Metaliferi: spre SE pe Valea Cioara – Samulesti (sat) – Vf."Fagul Imparatului" . Academia teologica (Manastirea bazilienilor) sec.'Campia libertatii' pe malul raului Tarnava Mare (marea adunare nationala din 3-15 mai 1848 in care s-a cerut egalitatea in drepturi a romanilor cu celelalte nationalitati din Transilvania) – cea mai veche Gradina botanica .20m adanc . Muntele Mare/raul Aries la confluenta cu paraul Valea Caselor .Magina" (M) 1611/2002 Baia de Aries – oras .variante de . Carbunari (1256m alt) .Podisul Tarnavelor . statui.Piatra Galbena (1210m alt).lac de alunecare) .Aiud sat Magina – Muntii Trascau .Biserica"Invierea Domnului" 1769 . Trascau.Muzeu.Masive: Ticului (1332m alt).Manastirea "Martirii Neamului .Biserica din lemn "Invierea Domnului" 1769 Baia de Aries sat Muncelu . 2. Catedrala greco-catolica. Ansamblul "Adunarea de la Blaj". Schitul "Sf.Muntele Mare/raul Aries si raul Izvorul Calugarului .Tara Motilor – Muntii Bihor. bustul lui Avram Iancu (1992 sculptor M.Muncel" (F) 1993 Blaj – oras .Muzeul "Avram Iancu" 1989. Evanghelist Ioan . Ierarhi Ilie Iorest si Sava Brancovici " 2002 la 600m altitudine.'Teiul lui Eminescu' (monument natural) Campeni – oras . Treime" 1738 . Cladirea legiunii romane Trasee spre Muntele Mare – Gilau: spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N pe Valea Racatau – canton Dobrus . Statuia ecvestra a lui Avram Iancu (din 1940 sculptor Ion Dimitriu-Barlad). Palat Episcopal.Muntele Mare/raul Aries si Izvorul Calugarului .Tara Motilor – Muntele Mare/raul Aries .Tara Motilor .18.Deal Aiudului/raul Aiudu de Sus la varsarea raului Neau .

Manastirea "Sf.sculptor Romulus Ladea) .Albac" (F) 1990 .Avenul din Batrana – NV – Padis – V – Pestera Padis – Pestera Sura Bighii – S – Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Muntele Mare/raul Ariesul Mare la confluenta cu raul Albac – Masive in apropiere: Ciocului (1227m alt). Piatra Galbena (1234m alt) – Cetatile Ponorului . Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Prooroc Ilie . Balaleasa (1146m alt) – Pestera Ghetarul de la Barsa – Pestera Zapodie – Pestera Neagra – Vf. Cerbu (1132m alt) .Pestera de la Varseci – Ghetarul Focul Viu – N – Pestera Neagra – Pestera Zapodie – Ghetarul de la Barsa – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf. Batrana (1579m alt) .Avenul din Batrana – NV – Padis – SV – Izbucul Ponor – Pestera Caput – Cetatile Ponorului – Izbucul Galbenei – Pestera din Peretele Gardului – N .variante de trasee – N – Crucea Iancului – SV – Valea Belis – Poiana Horea (sat) Albac sat Albac – zona Tara Motilor.Lacul Belis-Fantanele – Belis Fantanele (statiune) – Calatele spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N pe Valea Racatau – canton Dobrus .Muntii Bihor. "Cheile Albacului" rezervatie naturala. pesteri Trasee spre Muntii Bihor: – traseu spre Padis iar de aici numeroase trasee spre pesteri – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf.Bustul lui Horea (din 1967 .Avenul din Batrana – NV – Padis – NV – Avenele din Varasoaia – Cetatea Radesei – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul Capitei – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf. Batrana (1579m alt) .620m alt.trasee – N – Crucea Iancului – N .Satul lui Horea (Horea. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Batrana (1579m alt) . Closca si Crisan) . drumetii spre Sfoartea si Poiana Horia.

Sala Mare Biserica din lemn din "Inaltarea Domnului" 1792 monument istoric si de arhitectura . pesteri. izvoarele Crisului Negru Trasee spre Podisul Padesului: – traseu NV pe Valea Lapusului – sat Coblis – Cornul Ponisa (1151m alt) – intoarcere pe la Bubesti – – Coblis traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Groapa Ruginoasa – traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Pestera Muncelului – Pestera Dracoaia – Pestera Coliboaia – Pestera Magura – Pestera Corbasca – Pestera Tibocoaia (Valea Sighistel) – traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – de la izvor stanga traseu spre Pestera Izvorul Crisului – Pestera Portile Bihorului – sat Baita – E – sat Baita Plai – traseu E spre Piatra Graitoare (1657m alt) – SE – Tarnita Bihorului – sat Flocosi .Tara Motilor .defileul Ariesului – drumetii spre satul Casa de Piatra – Masiv Cristesei/raul Ariesul Mare (izvor) – Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) monumente naturale din pestera: Sala Domului. misterul picturii "Iuda-sfant" Almasu Mare sat Cheile Cibului .840m alt. "Cascada Varciorog" rezervatii. Marul Rosu.Colectia "Achim Emilian". Zlatna/raul Cib – zona: Cheile Cibului Dealuri: Cerchez (882m alt). Trampoiele (1030m alt). Groapa Ruginoasa. " Cheile Gardisoarei" si "Cascada Varciorog" rezervatii naturale. Padis.Ghetarul de la Vartop .Almasu Mare sat Almasu Mare – Masiv Fericelii/raul Ardeu – Masive in apropiere: Breaza (1121m alt).Cheile Cibului" 2002 Arieseni sat Arieseni – Parcul Natural Apuseni zona Podisul Padesului/raul Ariesul Mare la confluenta cu Raul Alb. Plesa Ardeului (855m alt) .Defileul Ariesului . Valea Iarba Rea (Ghizghitului). Fericelii (1171m alt). Valea Galbena.Depr. Sala Minunilor. Poiana Florilor."Padurea Dosu Biharia". drumetii spre Cetatile Ponorului. Cobles (Coblis/Lapus). Biserica "Buna Vestire" 1418 – misterul Muntelui Marul Rosu. Valea Varciorog.Manastirea "Buna Vestire . formarea raului Ariesul Mare din confluenta Raului Alb cu Coblesul . Baba (1104m alt) .Arieseni . Valea Cepelor / Muntii Bihor . Valea Bucinisului spre Muntele Gaina.

Batrana (1579m alt). P. P.Numele vechi-Vidra de Sus . si "Detunata Flocoasa" 1265m alt. Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat) Blandiana sat Acmariu .Muntele Mare-Gilau/raul Aries. P.Deal Bucium/raul Bucium si raul Abruzel .Cheile Gardei Seci .Detunatele: Detunata Goala .punct de plecare spre Muntele Gaina . Valea Mare – Masiv in apropiere: Vf.o ora pe poteca acces catre monumentul naturii ‘Detunata Goala’ 1170m alt.specific: Avram Iancu (1824-1872) – Muzeu memorial Avram Iancu . Huda Orbului pe Paraul Orbului (aproape de confluenta cu Valea Garda Seaca) Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) este monument al naturii (Sala Domului.Gardisoara Podisul Padesului/Garda Seaca (Gardisoara) – Masive in apropiere: Cristesei (1426m alt). Ghetarul de la Vartop si P. Oilor (langa sat).Detunata Flocoasa" monument al naturii. Valea Ciorasa – Masive in apropiere: Stiubeiului (1327m alt). Vartopasu. Sala Mare) Avram Iancu sat Avram Iancu .Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu Valea Utului. Balomireasa (1632m alt) . Crisan eroii anului 1784 Bucium sat Valea Sesii – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi . Closca.Arta lemnului Bistra sat Bistra – Tara Motilor .deal Geamana Bucium Sasa .Castru roman . Coiba Mare si P. Coiba Mica pe Valea Gardisoara. Nicolae" 1768 Bucium sat Bucium – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi . Horea. "Poiana cu narcise de la Negrileasa" rezervatie.Culoarul Muresului .Muntii Metaliferi/raul Acmariu Biserica din lemn "Sf.Arieseni sat Casa de Piatra – zona: Tara Motilor . Sala Minunilor. Bistrisoara. Gaina (1486m alt) – "Dealul cu melci" rezervatie naturala . Chicera (1244m alt) – Pesteri: Corobana de la Coiba. Valea Dobrani.Rezervatia botanica "Molhasurile Capatanei" Trasee spre Muntele Mare – Gilau: spre NE pe Valea Mare – Valea Devii – Piatra Grosilor (1756m alt) – N Piatra Alba – Vf. Parau Prisaci. Ocoale (1325m alt). P. Glavoaia (1426m alt). .

Ap. ziduri si turn de aparare (donjonul Siegfried).Cetatea medievala Kelling 1200monument UNESCO cu biserica. Castelul 'Bethlen Haller' 1570/1615. Ramet. Sfredelasu (1133m alt) – E – Piatra Craivii (1078m alt) – NE – Cheile Cricaului – Vf. Ciresului (1239m alt) – N – Cheile Paraului Muntelui – Vf. V) – Vf.13 Ciuruleasa . Galda. Trascau Traseu intre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi (traseu de culme): spre E – Vf. Biserica reformata sec.Bucium . Buza Magurii (1264m alt) – SE – Vf. Butanului (1052m alt) – Vf.Podisul Secaselor/izvorul raului Spatac "Cergaul Mic" (M) cu biserica "Sf.Poiana Ascunsa (pesteri) – Deal Albii (1275m alt) – Deal Hulmurilor (1252m alt) . Bedeleului (1227m alt) – Platoul Bedeleu – Vf.Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Mica Ruinele Cetatii de Balta 1197-refacuta de Matei Corvin. Cultura Petresti-ceramica mil. Torsa (898m alt) – Moldovenesti (sat) – Cornesti (sat) – NV – Cheia (sat) . Negrileasa Mogosului (cumpana de ape a patru bazine geografice: Aries. Negrileasa (1364m alt) – parau Mlacii (izvorul Galzii) – Vf. Petru si Pavel" sec. Stermina (1144m alt) – Vf. Piatra Bulzului (941m alt) – Cheile Intregalde – N – Deal Dostina (898m alt) – Piatra Cetii (1233m alt) – raul Cetea – Cheile Tecsestilor – Vf.cariera de alabastru – Deal Dumbrava (785m alt) – NE – Deal Bisericii (794m alt) – Cheile/Cheia Turzii (pesteri) Calnic sat Calnic .Hr. Ampoi) – Vf. Piatra Secuiului (1090m alt) – NE – izvorul paraului Pietroasa – Vf.Pasul Bucium – 915m alt .17 Cetatea de Balta sat Cetatea de Balta . Cornului (1238m alt – vs. Valcoi (1348m alt) – izvorul raului Valcoi – izvorul Fenesului – Vf.Muntii Metaliferi/pe raul Buces .Podisul Secaselor/raul Calnic .Vf. Cergau sat Cergau Mic . Baiesului (1300m alt) – NE . Arsurii (1151m alt) – Platoul Ciumerna (numeroase pesteri) – Pestera Bisericuta – Vf. Ardascheia (1250m alt) – NE – Rimetea (sat) – numeroase pesteri – Vf.3 I.Muntii Metaliferi.spre Pasul Vulcan din Masivul Vulcan (1257m alt) Manastirea . Prisacii (1150m alt) – Fata Pietrii (sat) – Cheile Manastirii (cheia) – Manastirea Ramet – NV pe Valea Manastirii – N pe Valea Uzei – Valea Uzei (sat) – Valea Inzelului – confluenta cu paraul Dragoi – Cheile Plesii (cheia) – Vf.

Molivisului (1460m alt) – NV – Vf.Deal Cetatii/Raul Mare (Cugir) la confluenta cu paraul Raul Mic .Biserica reformata-bazilica romanica sec.Craciunelu de Jos sat Bucerdea Granoasa – Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Biserica reformata sec. Masiv Piatra Craivii . Sureanu (2959m alt) – NV – Vf.Biserici "Sf. Punctul "Cetatuia" urme geto-dacice (Singidava) Ptolemeu. Comarnicel (1894m alt) – N – Vf.Mv Piatra Craivii/raul Cricau . Mihail si Gavriil" 1808 si "Sfanta Treime" 1808. Rachita (1236m alt) – Deal Molivisului (1460m alt) .Muntii Sureanu/Sebes .Hr-1d.Colonia Fetita – Lacul Oasa traseu – SE – pe Culmea Scaunel – Bucuru – Bocsitura – Vf. Negru (1862m alt) – Saua Sinca – NV – Vf.urme de cetate sec.Inaltimea Piatra Craivii (1083 m alt) . Fata Batrana (1124m alt) – Deal Frasinei (904m alt) – Valea Raul Mic . Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia Galditei Cugir – oras .16 Cricau sat Craiva – Muntii Trascau. Scarna – NE – Culmea Certezului – Vf. tezaur de argint si aur .Saua Sinca – S .Iezerul Sureanu (rezervatie naturala) Trasee spre Muntii Sureanu: traseu spre SE pe Valea Raului Mare (Cugir) – Vf. Sureanu (2959m alt) – Lacul Sureanu – Poarta Raiului – E . Negru (1862m alt) – SE .Vf. Hodinilor (815m alt) – Culmea Mistretul – E – Goasele – S – Moara Turcului – Lacul Canciu – izvorul raului Cugir – Culmea Prigoana (varianta spre SE – Colonia Fetita – Lacul Oasa) – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf.2 i. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf.Hr.Vf.13 Cricau sat Cricau – Muntii Trascau . Lupsea (1487m alt) – Saua Prislop (1100m alt) – N – Vf. Molivisului (1460m alt) – SE – Nisipiste – SV – Vf. Batrana (1792m alt) .Cugir traseu spre S pe Valea Raului Mic (amonte) – spre izvoare – Vf.13 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe paraul Cricau – Cheile Cricaului – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf. Arh. Biserica sec.

Cugir sat Calene – Muntii Sureanu - Schitul "Calene - Acoperamantul Maicii Domnului" (F) 1991 Cugir sat Goasele – Muntii Sureanu/raul Cugir – Mv. Goagele (Goasele – 1098m alt) Daia Romana - Podisul Secaselor/raul Daia - "Paraut" urme asezare neolitica (Cult. Petresti), "Turnu" urme asezari suprapuse (Cult. Wietenberg) - epoca fierului (Cult. Hallstadt si La Tene) dacica si romana, Biserica "Sfanta Treime" sec.17 Dostat sat Boz - Podisul Secaselor - Cetate cu biserica evanghelica 1523 Farau Podisul Tarnavelor/raul Valea Farau si Drumu Podului - Mana stirea

"Sfanta Treime - Farau" Galda de Jos sat Benic – Muntii Trascau -Dealurile Aiudului/raul Galda - ruine biserica sec.13-16 - monument istoric Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Cetea (amonte) – Magura Stremt (461m alt) - Cetea (sat) – V – Cheia Cetii (Baile Romane) – Piatra Corbului – NV – Cheia Tecsestilor – Tecsesti (sat) – Piatra Cetii (1233m alt) - Stanca Calugarii - Avenul Gaura Calului –(varianta spre S – Valea Galzii – Cheia Intregaldelor) - SV – Modolesti (sat) – Valea Galzii – cabana Intregalde Galda de Jos sat Galda de Jos - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Galda Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1715 cu picturi murale din 1752, castel feudal sec.17 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Galda – confluenta – SV pe raul Cricau – Cricau (sat) – amonte la izvorul raului Cricau – Vf. Piatra Craivii (1078m alt) – Ighiu (sat) – NV pe raul Ighiu - Iezerul Ighiel (lac de baraj natural pe Platoul Ciumerna la obarsia raului Iezerul) spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic – confluenta (cu raul Cetea) – amonte pe raul Galda – Cheile Galdei (300m lungime dar foarte abrupte si inguste) – Poiana Galdei (sat) –

Cheile Intregalde (3km lungime – rezervatie naturala – numeroase pesteri mici) spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic – confluenta – amonte pe raul Cetea – Cetea (sat) – Masivul calcaros Piatra Cetii (1233m alt) unde se afla, sapate in calcar, “baile romane” si Avenul din Piatra Cetii Garbova sat Reciu - Podisul Secaselor/raul Reciu – Muntii Cindrel (N) - Biserica 1491 Garda de Sus sat Garda de Sus - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor – Mv. Curcubata Mare/raul Ariesul Mare la varsarea raului Garda Seaca - Pesterile Coiba Mare (pestera la 1000m alt. - la 12 km N de comuna pe valea Gardisoara - pestera activa - greu accesibila), Pestera Ghetarul Scarisoara (1165m alt) intre raul Garda Seaca si Valea Ocoale-ghetar (3000 ani-monument natural si rezervatie speologica-accesibil), Pojarul Politei (pestera-monument natural) - Biserica din lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" 1792 cu picturi interioare din 1804

Imagine din Garda de Sus Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa: - traseu Garda de Sus – N – Mununa – de aici se desprind doua trasee care se intalnesc la Calineasa iar de la Calineasa NV catre complexul carstic Padis spre N – Cabana Scarisoara – Poiana Ursoii (cu varianta pe la Ghetarul Scarisoara – Avenul din Sesuri - Ocoale) – Vf. Catanilor (1480m alt) – Calineasa

-

spre NV pe Valea Garda – sat Garda Seaca – Pestera Cotetul Dobrestilor – La Turci – Vf. Chicera (1244m alt) – Casa de Piatra (confluenta cu Valea Gardisoara – Pestera Coiba Mare) – NE – Calineasa

Ghetarul Scarisoara Trasee spre Muntii Gilau: de la Cabana Scarisoara (1108m alt) – NV - Ocoale (sat) – Poiana Ursoii – Valea Ordancusii pana la izvoare – Vf. Clujului – Poiana Marsoaia – canton Ursoaia (sosea) – Vf. Ursoii – Vf. Petreasa (1564m alt) – Sa – Vf. Varfului – intersectie de trasee – aval pe Valea Racatau (vs. stg.) – pod – Vf. Chicera Baicului – canton Maguri Suseni – coborare pana Valea Somesului Rece – cotul mare al Somesului Rece – vs. dr. – Racatau (sat)

Cheile Ordancusei

) Horea sat Zanzesti .brau de calcare in jurul Muntilor Trascau.Lac Ighiu (Iezerul Ighiel) . Darnancii. dr. Gilau/raul Albac .Valea Albacului izvor (vr. un obelisc – aici s-a nascut Horea in 1731 (Vasile Ursu Nicola -principalul conducator al Rascoalei taranesti din Transilvania din 1784) – pestera Darninii (P.Vf.Muntele Mare. Iezerul Ighiel-nume vechi al lacului Ighiu (alge verzi si albastre) Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1750 pictata in 1783 cu fresce colorate . P."Joamba fericirii" natalitate Dambul lui Gif-mister Ighiu sat Ighiel .Dealul PleiuluiLocul "Fleiu" .pasi feerici spre Pestera lui Ionele Horea sat Horea .Muntele Mare. Gilau/raul Albac .casa memoriala si bustul lui Horea. Unelte epoca bronz. Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – Platoul Ciumerna (pesteri) – NV . din Peretele Darninii) acces spre Muntii Bihorului .Muntii Trascau/raul Ighiu .Pestera Bisericuta – NE – Poiana Ascunsa (pesteri) – Valea Galdita – Cheia Galditei – Intregalde (sat) .Rezervatia complexa . Baiesului (1300m alt) – variante de trasee .

2-3.Biserica fortificata-evanghelica sec. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf.15 Ighiu sat Sard .- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.Podisul Tarnavelor .Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia Galditei Intregalde sat Intregalde . Biserica cu zid de incinta sec.15-18 Trasee spre Muntii Trascau: spreN pe paraul Bucerdea – Bucerdea Vinoasa (sat) – NV – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf.Deal Poiana Aiudului (699m alt)/raul Aiudu de Sus la confluenta cu Rachis .14 Livezile sat Livezile .Cheile Valisoarei . Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611 Livezile sat Poiana Aiudului .necropola romana sec."Cheile Valisoarei" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre N – defileul Vaii Rachisului (lung de 8km) – Rachis (sat) – Podeni (sat) – numeroase trasee – cariere de calcar – campuri de lapiezuri – NV – .Muntii Trascau/raul Galda .Cheile Intregalde (rezervatie floristica) Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Galda – confluenta – N pe Valea Galcerului (Modolesti) – Deal Geoagiului – Valea Pravului – Cheia Pravului (pesteri) – Cheia (sat) – variante de trasee Jidvei sat Balcaciu . Ilie" 1774 pictata in 1789 . Biserica cu zid de incinta sec.Muntii Trascau/raul Aiudu de Sus .Muntii Trascau .Schitul "Livezile" (2002) Necropola tumulara din epoca bronz. Frasinului (1111m alt) – Lunca Metesului (sat) Ighiu sat Ighiu – Muntii Trascau/raul Ighiu – asezari romane sec.Muntii Trascau/raul Ighiu la varsarea in raul Bucerdea .2-3.Biserica din lemn "Sf. Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – SE .

colectie icoane sec.asezare Cotofeni . asezare Wietenberg.Necropola sec. Piatra Corbului/Pietrele Ampoitei" Izbuc si rezervatie geologica monumente ale naturii.Biserica din lemn "Sf. Theodor Tiron" 1733 .Muntele Mare – Mv. asezare romana "Legiunea XIII-a Germina" – Calcarele de la Ampoita. Muntele Mare (1826m alt) – V – Vf.. muzeu etno. Nicolae" 1429 cu candelabru din lemn.Campia Turzii ."Tau fara fund" (lac de alunecare la 450m alt – 3. Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat) Lupsa sat Valea Lupsii .variante de trasee – N – Piatra Grosilor (1756m alt) – Vf.Hr.Tara Motilor ."Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului". Gheorghe" 1421 ctitor Cneaz Vladislav.NE – Vf.Tara Motilor .Podisul Tarnavelor/raul Ratu .Coltii Trascaului (1129m alt) – SV – Coltesti (sat) .NE – Vf.5ha rezervatie naturala) Lunca Muresului sat Lunca Muresului . "Piatra Boului". poiana cu narcise Metes sat Metes . Biserica “Sf. Prislop (1729m alt) .Valea Muresului/raul Mures .Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1723 cu picturi interioare din 1810 Lupsa sat Lupsa .2500-I. . 3 i. "Calcarele de la Valea Mica" rezervatii paleontologice-monumente ale naturii . Sesul Lupsanului (1636m alt) .Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoita – Cheile Ampoitei . Muntele Mare (1826m alt) – Cabana Muntele Baisorii – variante de trasee – NE .Baisoara (sat) spre N – Vf.intoarcere la Poiana Aiudului (sat) Lopadea Noua sat Bagau .Biserica din lemn "Sf. Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1799 Metes sat Ampoita . "Piatra Varului". Nicolae” 1429 Trasee spre Muntele Mare-Gilau: spre N – Vf.Hr. Margaia/raul Aries Manastirea "Lupsa" (M) 1421 cu Biserica "Sf.Muntii Metaliferi – Muntele Mare/raul Lupsa .18.Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoi la confluenta cu raul Ampoita . Sesul Lupsanului (1636m alt) .

2-4.Metes sat Tauti .12.exploatari de sare. Ceatea Uioara sec. Nicolae".Lunca Muresului . Mihail si Gavriil" 1803 cu picturi din 1822 Nucet pas Vartop – Muntii Bihor – Masive Piatra Graitoare.Muntii Trascau (S)/raul Ampoi .Icoana Maicii Domnului-facatoare de minuni . asezare daco-romana sec. castelul Wesselenyi din 1901 – “21 mai-2 iun 1848 . Ocna de sare .trecerea din jud.Podisul Tarnavelor .Biserica "Sf.Ruinele cetatii Uioara sec. neuro-periferice.Lunca Muresului/raul Mures – balneoclimat sedativ.Podisul Tarnavelor . 3 i.Dealurile Aiudului/raul Mures la confluenta cu raul Miraslau – pe Dealul Dambu Rotund la 18 sept 1600 a avut loc Batalia intre Mihai Viteazul si armata imperiala ungara condusa de gen.15. Cultura Wietenberg sec. asezare romana sec. 2-3.Biserica romano-catolica sec. ape minerale indicate in afectiuni reumatologice. Biserica "Sf.Piatra Graitoare (1658m alt) .Lunca Muresului . Nicolae" .14 Ocna Mures sat Uioara de Sus . Biserica din lemn "Sf.Terasele Muresului/raul Mures . inflamatorii.Podisul Tarnavelor . posttraumatice.12 . asezare romana. abarticulare.Muntii Trascau/raul Geoagiu (Stremt) "Chemarea narciselor" etno-folclor (luna mai) Noslac sat Noslac .Hr. Alba in jud. urme necropola sec. ginecologice.Macelul de la Mihalt” Miraslau sat Miraslau . Tapul/raul Crisul Baitei .Podisul Tarnavelor . Necropola Wietenberg.4-7 cu inventar. Biserica reformata sec. Arh. Bihor Ocna Mures – oras .Podisul Tarnavelor (V)/raul Tarnava – asezare neolitica-cultura Petresti. lacuri formate pe masive de sare (guri de ocna) in lunca Muresului Ocna Mures sat Uioara de Jos .Cultura Petresti – mil. capela din 1296 si Biserica romanica sec.Castelul Teleky-1742.Defileul Ampoiului .16-13 I. Giorgio Basta care s-a soldat cu infrangerea voievodului roman Mogos sat Mogos – Muntii Metaliferi .Ruinele Cetatii Tauti 1276/pe varf de munte – “Piatra Corbului” – monument natural (calcare fosilifere) Mihalt sat Obreja .Hr.Cheile Aiudului .18 .

Manastirea "Sf. Curcubata Mare/Muntii Bihor si spre Muntele Gaina Ponor sat Ponor – Muntii Metaliferi .Muntii Sureanu/raul Pianu .Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" sec. pesteri.Masiv Gosa (1053m alt). Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – varianta NE spre Rimetea (sat) Ohaba sat Secasel . cascade (rezervatie naturala) Ponor sat Valea Bucurului – Muntii Metaliferi – Muntii Trascau .Deal Varatec/raul Valea Tonii la confluenta cu paraul Ghenea .18 – "Oul Arsitei" rezervatie naturala de goruni seculari. Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – Paraul Muntelui – Cetatea Coltestilor – Coltesti (sat) spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf.Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul .Strungari" (F) 1990 lemn incrustat Poiana Vadului sat Poiana Vadului – Muntii Bihor/raul Neagra la confluenta cu raul Magura . Ugerului (1244m alt) si Vf.Punct plecare spre Vf. Arh. doline.raul Valea Bucurului . " Cheile Runcului si ale Pociovalistei" Trasee spre Muntii Trascau: spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf. drumetii spre pestera. Mihail si Gavriil .Obarsiei" 2000 Pianu sat Pianu de Sus ."Padurea Vidolm/Laricetul de la Vidolm" padure de larice/zada (rezervatie forestiera cu arbori seculari de 35-40m).Muntii Sureanu .Muntii Trascau/raul Cheia si Geogel – Pestera Dalbina . lemn incrustat Pianu sat Strungari ."Vanatarile Ponorului" zona calcaroasa-rezervatie naturala. Poienita (1437m alt) . Ugerului (1244m alt) si Vf. Citera Lespedarului (1352m alt).Podisul Secaselor/raul Secas .Ocolis sat Vidolm – Muntele Mare/raul Aries – Defileul Ariesului .

Valea Poienii – Valea Poienii (sat) – Vanatarea (dolina . guri de pesteri) rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: Cabana Ramet (pe stg.varianta periculoasa .- Posaga sat Posaga de Jos – Muntii Trascau (N).80m adancime) pe fundul careia. Sala Minunilor. Raului Ramet la 425m alt) – se trece podetul – V defileul sapat de Valea Ramet – Cheia Rametului (1189m alt) – grote – cascade – “Portal” (arcada) – “La Cuptor” . in anotimpul ploios."Sesul Craiului" de la Scarita Belioara (rezervatie raritati floristice) Ramet sat Valea Manastirii .Vf."Cheile Manastirii" (chei deosebit de salbatice. muzeu etno .Muntii Trascau (N) . Inima de Piatra.Culmea Rametului .reintoarcere deasupra dolinei (punct de intersectie al traseelor) – Sub Piatra (sat) – Valea Morilor – lumea de basm Pestera “Huda lui Papara” (lacuri.traseul ocoleste dolinele – locul unde converg cele trei paraie . Sala Tacerii.muzeu icoane pe sticla . Ap.Valea Cheia – Piatra Nicaia (1099m alt) – punte – obarsia paraului Cheia (unirea paraielor Geogel cu Valea Bradestilor) – N pe Valea Bradestilor – urcus greu – Bradesti (sat) – variante de trasee . Trascau (1217m alt)/raul Stremt (Geoagiu) si raul Mogos Manastirea "Ramet" (F) 1376/1982 hram "Izvorul Tamaduirii" si Biserica dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sf.Cheile Rametului.Pestera Vanatarea (inaccesibila) . Bedeleu – confluenta Vaii Morilor cu Ariesul – Salciua de Jos (sat) .Schitul "Izvoru Posaga" (M) 1935 cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1935. Muntele Mare (E) Valea Ariesului pe raul Aries la confluenta cu raul Posaga . Lumea Framantata… sifon la 20m de fundul dolinei Vanatara) – coborare pe Valea Morilor – defileu – Mv.ocolire pe la baza versantului – sector periculos – balti adanci prin care se trece anevoie – sectorul tunel – cascade – bulboane – rupturi de pante – Cheia (sat) – confluenta – N . se formeaza lac cu adancime pana la 25m .Biserica de piatra din 1214 (cazare) – mister: "Izvorul Tamaduirii" . Petru si Pavel" 1992 . Cascada Evantai.cascada paraului Poienii – Valea Cheia cascade de 2m inaltime cu zgomot asurzitor .pinten calcaros – cascade de 4m inaltime – marmite . Sala Virgina.

Taul lui Anghel (lac) "Alburnus Maior" Traian-asezare romana. Rimetea – formarea raului Trascau ."Piatra Despicata" rezervatii geologica.Munceii Rosiei Montane. Biserica "Sf.punct de plecare catre Cheile Rimetilor (pe poteca 1h) Trasee spre Muntii Trascau: spre SV – Vf. punct de plecare spre Detunatele ."Piatra Corbului" . Ardascheia (1250m alt) .fortificatii epoca de fier sec. Gheorghe" 1727 . – urcus greu . Taul Cornii (lac). Ciresului (1239m alt) – relief carstic de platou – SV – Vf. mine de aur.Cheile Rimetilor – Muntii Trascau (N)/raul Rimetea si raul Sireatului – Piatra Secului (1129m alt).Munceii Rosiei Montane . case vechi-memoriale – muzeu etno . muzeu etno . ruinele Cetatii Coltestilor sec 1315.Ion Oarga 1747-1785 – Muzeu memorial Horia.Cheia Urdasului – Padurea Gradina Cetatii (1213m alt) – Vf.2-3.Taul Brazilor (lac).. Closca si Crisan Rosia Montana sat Rosia Montana .Closca . Taul Mare (lac)."Cheile Silosului" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre V – ruinele Cetatii Coltestilor – stg.cabana Rimet . lacuri antropice. muzeu minerit. Monumentul eroilor din I-ul razboi mondial. Bedeleu (1227m alt) – variante de trasee – SV – Vanatara Rimetea sat Rimetea .Manastirea "Rimetea" (Remetea) (F) 1998 .Muntii Metaliferi (N)/raul Rosia . Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.castru roman sec. Cornului (1238m alt) – Vf.5 I.Hr.case vechi-taranesti . galerii de mina din epoca dacica. Ardascheia (1250m alt) – urcus greu – Saua dintre Coltii Trascaului (1129m alt) si Piatra Secuiului din care se pot face ascensiuni catre varfuri – S pe platou – Valea Gusteagului – SE – Paraul Muntelui – Coltesti (sat) Rosia Montana sat Carpinis .Muntii Metaliferi (N) .18.Rimetea sat Coltesti – Muntii Trascau (N)/raul Paraul Muntelui.

cascade.Manastirea "De Sub Piatra / Sub Piatra . Bedeleu (1227m alt) . Bendii (1217m alt)/raul Aries si raurile Salciuta si Valea Morilor – Pestera Huda lui Papara strabatuta de raul Ponor (4km S de sat). marmite torentiale) Vf. sifoane . Rachis (779m alt) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat) Trasee spre Muntii Metaliferi: spre V (traseu rutier) – Baia de Aries spre S pe Valea Larga – Dealul Caselor (sat) – Dealul Fetii (728m alt) – spre izvoare Salciua sat Sub Piatra – Muntii Trascau. cu sali. – panta deosebit de accentuata – grota (popas) – Vf. muzeu istorie Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – SE – Pestera Huda lui Papara spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – S – Vanatara – Cheia Rametului – cabana Ramet – Manastirea Ramet spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – coborare peste rau . Muntele Mare.Salciua " (F) 1450 cu . Cornului (1238m alt) si Vf. Bedeleului – traseu foarte greu – defileul Ariesului .ascensiune dificila – “La Balcon” – “Sipote” – “Cascada de travertin” – bifurcatie (marcaj) – varianta dr.platoul Bedeleu (lipsa marcaj si numeroase poteci pastorale – apelati la calauze din partea locului) – Pestera de la Poarta Zmeilor – spre E – zona cu doline si dalme – Izvorul Bedeleu – NE – Valea Pietrelor – lacuri formate pe fundul dolinelor – Cheile Vaii Pietrelor (cascade.greu accesibila.Salciua sat Salciua de Jos – Muntii Trascau. Plesii (1130m alt) – traseu periculos – Izvoarele (sat) – SE pe Valea Aiudului – Valisoara (sat) – pesteri (accesibile numai alpinistilor si specialistilor . repezisuri. Muntele Mare/raul Salciuta – Pestera Huda lui Papara .Sala Minunilor . pestera de la Grosi "Poarta Zmeilor" (monument al naturii).orientate invers decat sensul de curgere al raului Aiud) – Vf.drept inainte (perpendicular pe Valea Morilor) – urcus pe Mv.

13 .16/1975 Biserica "Sf. Iacob.Muntii Trascau .Podisul Secaselor . Manastire dominicana sec.Tezaur dacic-sec. Lumea Framantata) rezervatie naturala Salistea sat Margineni . Bartolomeu" romano-catolica sec.2 I. "Adormirea Maicii Domnului" 1778 .15 .Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1798 – mister: la Pestera Huda lui Papara-soarele apare de 2 ori/fenomen optic (lacuri.Dealurile Tarnavei Mici – Dl Chirei (468m alt)/raul Tarnava Mica la confluenta cu Panade – Taul Panade (Taul fara Fund – 1.ruinele Cetatii medievale din sec.17."Fetele de la Capalna" ansamblu folcloric Sasciori sat Sebesel . casa breslelor sec. Mihail si Gavriil" 1798-cazare.icoane pe sticla.Valea Sebesului . Orastiei . Sala Virgina.Deal Capalna/raul Sebes – vestigii cetate dacica sec.14.13. Constantin si Elena" (Cioara) (M) sec.casa pictorului Sava Hentia 1848-1904 .Deal Varatec/raul Cioara la confluenta cu paraul Freman .13 cu picturi murale sec. Casa Zapolya.1 I.Biserica veche .16 Salistea sat Salistea – Depr.de la Cioara"/ (Sihastria Plaisor) (M) sec. Sala Minunilor. Manastirea "Afteia .Manastirea "Afteia . Inima de Piatra. Sala Tacerii.80m adancime – lac de baraj natural) pe Dealul Chirei Santimbru sat Santimbru . Arh.Muntii Sureanu .reformata sec.Hr . Imp. Cascada Evantai.Valea Sebesului .Muntii Sureanu .Iancu de Hunedoara a invins turcii in 1442 Sasciori sat Capalna – Muntii Sureanu .Podisul Secaselor/raul Sebes . monumentul eroilor Sasciori sat Sasciori . Biserici: "Sf.Sf.Podisul Secaselor/raul Mures la confluenta cu raurile Sebes si Secas – Muzeu istorie.Deal Bilag/raul Mures .vestigii cetate medievala sec."Rapa Rosie" rezervatie geologica-monument al naturii .Valea Sebesului .Hr. Biserica evanghelica 1241. Capela Sf. ruine cetate Sebes.5ha si 2.14.Podisul Secaselor pe raul Sebes . ceramica rosie Sebes – oras .Podisul Secaselor . Casa "Barcsay"-sediul Primariei Sancel sat Panade .Muntii Sureanu – Deal Varatec/raul Cioara .

obelisc pentru eroii celui de-al II razboi mondial Stremt sat Fata Pietrii .Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) Ruinele cetatii Diodului sec. Lucia Mare (pesteri ocrotite) .Cheile Sugagului . Maura (1335m alt) .Podisul Tarnavelor/raul Broaga – 3 lacuri de alunecare Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1790 Spring sat Spring .Sebes sat Lancram .poet (18951961) – iconari Sibot sat Sibot .13-14 Sugag sat Dobra .Muntii Sureanu (Sebes).Muntii Trascau .Manastirea "Poiana Sohodol” Sohodol sat Valea Verde .Lucian Blaga . monumentul lui Pavel Chinezul -erou al luptei de la Campu Painii in 13 oct 1479 Sohodol . Candrel (Cindrel) – Raul Sebes la confluenta cu raul Dobra .Proiectul german “Natura pura” Sona sat Biia . Pogoana (1424m alt) – Vf.Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Sohodol ."Pintenii din Coasta Jinei" rezervatie Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): SE pe Raul Dobra pana la izvoare – Vf.18.Manastirea 1521-Radu de la Afumati (ruine) .Tara Motilor – Muntii Bihor .Podisul Secaselor/raul Sebes .Biserica "Adormirea Maicii Domnului' sec.Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) – Rezervatie naturala "Cheile Manastirii" Culmea Ramet Stremt sat Geoagiu de Sus – Muntii Trascau .Podisul Secaselor/raul Spring .Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1724 Stremt sat Stremt .Lucia Mica.Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) .Muntii Trascau .Tezaur din aur din epoca de bronz Sona sat Valea Sasului .Lunca Muresului/raul Mures la confluenta cu raul Cugir .Dealurile Tarnavei Mici/raul Tarnava Mica – Taul cel Lung si Taul fara Nume (lacuri) .

Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SV pe Valea Bosorog (amonte) .Biserica din lemn ctitorita de Ionel Pop si Mihail Sadoveanu stramutata din cauza lacului de la Fetita (Alba) – "Zi-i bade cu fluiera" manifestare folclorica anuala (luna mai) . Gheorghe. "Masa Jidovului" si "Stanca Grunzii" rezervatii geomorfologice (monumente naturale) . lui Patru (2130m alt) – SE – Vf. Paltineiu (1588m alt) Sugag sat Sugag .Manastirea "Tet" (F) 1995 hramuri: "Sf. Sureanu (2059m alt) – S – Curmatura Sureanu – Vf.Nicolae Cernat (1892-1962) sculptor in lemn (casa memoriala). "Pintenii din Coasta Jinei".Novaci .Muntii Sureanu/raul Sebes .Lacul Oasa – Colonia Fetita – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Smida Mare (1774m alt) – Vf. Mc.Manastirea "Oasa" (M) 1990 hramuri: "Adormirea Maicii Domnului.Manastirea "Tet" (F) 1955 iar la 10km se afla Manastirea "Oasa" (M))/punctul Tau/pe deal la 1400m alt . pe marginea Lacului Oasa (cazare) . Sf. Ivanusu/raul Sebes la confluenta cu raul Bistra .- SE pe Raul Dobra – confluenta – SV pe raul Sugagu – Vf. Ausel (2009m alt) – E – Vf.Oasa ."Tinoavele din luncile Prigoanei" rezervatie botanica.Tau Bistra (lac) . Sugag-1984 si Sasciori-1987 Trasee spre Muntii Sureanu: spre S pe raul Sebes – Masa Jidovului – Lacul Tau Bistra – V . Salanele (1709m alt) – Poiana Muierii (1756m alt) – (varianta spre S la Obarsia Lotrului ) – E – Pasul Tartarau – Vf.M. Nasterea Maicii Domnului" (cazare) la 20km de Oasa Trasee spre Muntii Sureanu: drumetii spre Muntii Sureanu – Lac Oasa/raul Sebes-izvor – Vf.M. Tartarau (1777m alt) – spre N pe Valea Frumoasa – Lacul Oasa – N – Sugag Sugag sat Tau Bistra . hidrocentrale: Galceag-1980. prelucrare artistica a lemnului . Pantelimon" la 1300m alt. Porumbelu (1366m alt) – Vf.Cheile Sugagului .Sebes = sosea transalpina. Piatra Tomnatecu (1280m alt) traseu spre V – Vf.Cheile Sugagului – Muntii Sureanu – Dealuri: Tet. Muntisoru (1353m alt) – Mocirlele – SE – Vf.

Vf. Masiv Salanele (1709m alt).Valea Salanele (aval) . Balindru Mare (2207m alt) – Vf. Tampa din Parau (1809m alt) Trasee spre Muntii Sureanu: spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – NE .Dambul Sarpelui – Colonia Fetita spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – V – Culmea Sterminosu – Cabana Voievodul (trasee pe vaile raurilor spre izvoare) spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – N – Vf. Ausel (2009m alt) – N – Curmatura Sureanu – Lacul Sureanu – Vf.- traseu spre V – Vf. Cristesti (2233m alt) – Vf. Piatra Alba (2178m alt) – Vf. Steflesti (2244m alt) – Vf. Salanele (1709m alt) – Vf.Lacul Oasa – N . Sureanu (2059m alt) Sugag pas Tartarau (1777m alt) – Muntii: Sureanu. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SE – Saua Prisaca – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Lotrului. Piciorul Tampei (1831m alt) – Vf.Culmea Principala a Muntilor Steflesti (Lotrului) – Vf. Contu Mare (2080m alt) – Vf. Sureanu (2059m alt) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului) spre NV . Smida Mare (1774m alt) – NV – Gura Potecului – Vf. Smida Mica . Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – N – Preluca Grosilor - traseu spre E – Valea Sebesului (N) – Masa Jidovului – La Turloaie – Sugag Sugag – Colonia Fetita – Muntii Sureanu – Lacul Oasa: NV – Culmea Prigoanei – SV – Luncile Prigoanei pe Valea Prigoana – Poarta Raiului – V – Cabana Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Latoritei . Sureanu (2059m alt) - traseu spre V – Vf.Culmea Runcu . Voinesita (1848m alt) – SE – . Clabucet (2054m alt) – Plaiul Clabucet – Curmatura Buceciu – Poiana Tiganului – Vf. lui Petru (2130m alt) – Vf.Obarsia Lotrului. Tampa din Parau (1809m alt) – Curmatura Balu – Vf. Negovanu Mare (2135m alt) – Vf.

lui Vlad (1352m alt) – Plaiul Vladului – Valea Oltului – Rau Vadului (sat) spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Serbota Mare (2007m alt) – Lacul Iezerul Mic – Vf. Dimitrie . Fundoi – Mv. Parcalabu (2060m alt) – Culmea Stanisoara – Coasta Cainenilor (1916m alt) – Vf. Arh. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf.Platoul Cetatuianecropole. Biserica reformata sec 13/18.Manastirea "Sf.18 cu picturi din 1749. Mare Mc. Slimoiu (1509m alt) – Vf.Campia Turzii . Uzmezeu – Pestera de Cuart – Cheia (sat) … in apropiere se afla Vf. Pleasa Rametilor (1250m alt) – Vf. Podele (1670m alt) – Gura Curpatului (variante de trasee pe vaile Curpatu Mic si Curpatu Mare) – Lacul Oasa – Vf. Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1597 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe Valea Geoagiu (numita si Valea Stremt sau Valea Manastirii sau Valea Mogosului) – Stremt (sat) – Geoagiu de Sus (sat) – ( varianta spre Manastirea Ramet la 8km de sat ) – Cheile Manastirii – Vf.Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor. Cibanu (1885m alt) – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Culmea Domnilor – Vf.Dumbrava" (F) 1997 Vadu Motilor sat Lazesti .Biserica din lemn "Sf. Priseaca (1150m alt) – Cheile Rametilor – Mv. Schitul "Sf. Mihail si Gavriil"-sec. Podele (1670m alt) – Gura Curpatului – Lacul Oasa – Vf. Candrel (2244m alt) – Lacul Iezerul Mare – Cabana Canaia – SE – canton Serbanei – SV pe Valea Sadu – Curmatura Steflesti – aval pe paraul Steflesti – Culmea Tarnii – canton Tartarau Teius – oras . Biserica romano-catolica 1449-ctitor Iancu de Hunedoara. Siluan Athonitul" (F) 1994 .Dealurile Aiudului . Trascau (1217m alt) Unirea sat Dumbrava .Cacacea – Vf.Dealurile Aiudului/raul Geoagiu (Stremt) . Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa – E – Vf. Muntele Mare/raul Lazesti . Sterpu (2142m alt) – Vf.

Baiesului (1300m alt) – Pestera Bisericuta – SE – izvoarele paraului Ighiu – Lacul Ighiu – aval spre E pe Valea Ighiel – Vf.Valea Lunga sat Tauni .depresiune tectonica Trasee spre Muntii Trascau: spre NE – Valea lui Lal – La Homoroci – Vranita Plesii – Platoul Dambau – pesteri – Vf.Cetate sec.Vf.Tauni" (F) 1992 Vidra – comuna . Biserica reformata fortificata sec. Metaliferi – Dealurile Dambau. Magura Dudasului/raul Ampoi . Breaza. muzeu).18. "Sf.13.Vf. in 1838 prima masina cu aburi din Transilvania.Podisul Tarnavelor/raul Valea Lunga . Breaza. 1619 . Nicolae" sec.punct plecare spre Muntele Gaina Vidra sat Vidra .Biserica "Sf. Magura Dudasului/raul Fenes – Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1754 pesteri . Runcului (878m alt) – Cheile Ighiel – Ighiel (sat) spre N pe raul Valtori – spre izvoare Zlatna sat Fenes . Jidovu. Rachita . Ciumerna (1282m alt) – Vf.17 . "Nasterea Maicii Domnului" sec.Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1424 cu picturi interioare originale. Mihail si Gavriil" sec.Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu paraul Slatina "Dealul cu Melci" (650m alt) rezervatie paleontologica . Metaliferi .16 Zlatna – oras – intre Muntii Trascau. Dambau (1369m alt) – Cheia Fenesului – Lacul Fenes – (variante de trasee) – E – Poiana Magurii (1235m alt) – N – Pestera Haldahaia .intre Muntii Trascau. Arh.Gabriel Bethlen a colonizat mineri germani si slovaci . aici a invatat Avram Iancu.16.Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului .zona etnografica si folclorica. castel sec. conacul "Kendeffy-Horvath" sec.13 Vintu de Jos sat Vurpar – Muntii Metaliferi–Masiv Gorganu Culoarul Muresului/raul Mures . 18 (icoane pe sticla. Jidovu.Dealuri Dambau.Muntii Bihor/raul Ariesul Mic .

Masive: Dambau (1369m alt).Biserica "Schimbarea la Fata" 1822 Trasee spre Muntii Trascau: spre N izvoare – Vf.Arieseni: Partia Vartop – mica Teleschi – Sureanu: Noul complex de schi Sureanu Teleschi . Magulita (1262m alt) Zlatna sat Izvoru Ampoiului .Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – Deal Devii (1226m alt) spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – baraj – SV spre Vf. Poiana Magurii (1235m alt) – intrare in traseul de culme – variante de trasee spre N pe paraul Bradu Mijloace de transport pe cablu Teleschi .17 Zlatna sat Suseni . Jidovu. Magulita (1262m alt) – Culmea Piatra Caprei – pesteri – Vf.Dealuri Dambau.Cheile Fenesului . Metaliferi . Dosul Blidarului (1094m alt) . Breaza. Corabia (1307m alt) – N – Vf. Magura Dudasului/raul Ampoi .Manastirea "Buna Vestire .mare Teleschi . Dambau (1369m alt) spre N pe paraul Calineasa – Vf.Curmatura: Noul complex de schi Sureanu . Breaza.raul Fenes .Castelul regelui . Jidovu.Arieseni: Partia Vartop .Dealuri Dambau.minereu de cinabru – drumetii spre Pasul Bucium Zlatna sat Patrangeni – intre Muntii Trascau. Magura Dudasului/raul Ampoi . Metaliferi .Muntii Trascau .Negreaia Patrangeni" (Patranjeni) (F) sec.intre Muntii Trascau.

ro/?p=4640 http://www.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692._relieful_muntilor_apuseni/182/ http://www.php? option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=ro http://www.parcapuseni.ro/index.php?lit=R http://www.carpati.php http://www.1.ro/obiective/rezervatia_detunata.turismalba.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-AriesuluiMare/ .org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba http://www.hu/foldrajz/RO/dictionar.wikipedia.arieseni-apuseni.ro/index.html http://videonews.1.ro/specific.antena3.org/geografie_articol/2.wikipedia.ro/index.arieseni-apuseni.vilarustica.ordogborda.html http://www.padis.php? option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=ro http://www. Fondul morfoturistic http://stiri.Bibliografie 1.php? option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=ro http://ro.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apuseni http://ro.referat.

.ro/rauri http://www.html www.carpati.alea. Fondul turistic cultural-istoric Wikipedia http://www.(1976):Rezervaţii naturale geologice din România.(1967) :Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-IghielIntregalde(Munţii Metaliferi).ro/turism.focuseco.tititudorancea.php?name=News&file=article&sid=90 http://www.infomontan..ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.html http://www... 293-297.html http://www.htm 3.ro http://www. CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău din Judeţul Alba.html .clubromania. pp. BLEAHU M.evz.ro/materiale-didactice/descarcare/136773 BLEAHU M. Bucureşti.cjalba.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor. Inst.funromtour.htm#tourism http://www. Fondul turistic hidrogeografic http://www.romaniahighlights. Proiect finanţat prin programul PHARE-ACCES. DIMIAN M. Fondul turistic etnografic şi folcloric http://www.ro/index.Ed.htm http://www.ro/romania/counties/alba/index_ro.ro/turism-in-alba/355-cheile-cetii-. TehniMARINESCU FL. BRADESCU VL.php? option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49 http://geocaching.hartaturistului. Fondul turistic biogeografic http://www.albaiulianul.ariiprotejate.html 2.ro http://www. L III/1.com http://www.29-32. D. S.org http://www. Bucureşti..ro/x/judetul_alba/ http://info.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.ro/ro/lacuri http://www.sate-comune. d.plecatdeacasa.calatoreste.h tml http://www.ro http://www.ro/documents/radioactivitatea 4.tourismguide. Fondul climatoturistic http://www..didactic.pp 2527.ro/ 5.com/z/climatoterapia.romserv.ro http://www. Vol. pp.parcapuseni.ro/2006/jurnale-de-calatorie| jurnal/journalID_19/locationID_40/Valea-Sebesului.3x.http://www.clubromania. http://clubapuseni. că.plus.arpm7c. Geol.balti.ro/modules.ro http://www.ro/romania/counties/alba/index_ro.php Mocean Ioan – Alba: monografie 6.com/Alba_1_Turism_6.

jpg .wikipedia.ro www.romaniaturistica.ro www.http://www.e-calauza.html http://www.ro www.ro http://ro.ro/index.viaromania.turismalba. Potenţialul de comunicaţie http://www.ro/presaca_ampoiului.ro/?p=4640 8.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9F http://www.html Harta feroviara: http://www.schisureanu.blogspot.eu/index.mareea.html 7.php?afiseaza=trasee-turistice-alba Harta rutiera: http://romanialivewebcam.com/2007/08/harta-rutieraromaniei.turistinfo.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate. Baza materială turistică www.kazare.igpr.ro http://stiri.primariametes.cfm/param/ski-Partii_de_schi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->