Sunteți pe pagina 1din 18

1.

Istoricul constructiei comunitare europene : contextul international, pl anul Schuman Sfirsitul celui de-al II razboi mondial gasea o Europa distrusa material, farami ntata de puternice crize politice si divizata fundamental prin intermediul corti nei de fier in 2 zone de est si de west. Incepe dezvoltarea unui curent puternic orientat spre o politica internationala capabila sa opreasca un alt razboi mond ial si sa intareasca economia Europei. Primul succes in acest sens este infiinta rea Organizatiei Natiunilor Unite in anul 1945. Propunerea lui Jean Monnet, care a fost prezentate de guvernul francez sub denum irea de Planul Schuman, era ca industria siderurgica si carbonifera a Frantei si Germaniei de Vest sa fie subordonate unei singure Inalte Autoritati, care sa su pravegheze dezvoltarea. Planul Schuman e lansat pe 9 mai 1950. la 20 iunie 1950, la Paris s-a inceput lucrarile o conferinta internationala ; dupa 10 luni de lu cru este parafat un proiect de conventie elaborat de experti, care intra in vig oare in 1952 fiind semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda, L uxemburg. Planul Schuman credea ca Europa nu se face dintr-o data, ci se va face prin realizari concrete, ce vor crea o soldaritate de fapt. Crezind ca constitu ind o Europa economica vor construi in acelasi timp si o Europa politica. 2. Conceptul de integrare : aparitie si evolutie Sfirsitul celui de-al II razboi mondial gasea o Europa distrusa material, farami ntata de puternice crize politice si divizata fundamental prin intermediul corti nei de fier in 2 zone de est si de west. Incepe dezvoltarea unui curent puternic orientat spre o politica internationala capabila sa opreasca un alt razboi mond ial si sa intareasca economia Europei. Primul succes in acest sens este infiinta rea Organizatiei Natiunilor Unite in anul 1945. In 1961 , schimbind radical poli tica sa, Marea Britanie si-a depus candidatura de aderare la comunitatile europe ne. Astfel la 1 ianuarie 1973 Comunitatile Europene insumau 9 state. Europa celo r 10. Grecia si-a depus candidatura de adeziune in 1975 si in 1881 devine cel de -al 10-lea stat membru al Comunitatilor. Europa celor 12. Spania si Portugalia s i-au depus candidatura oficiala de aderare la CEE si au devenit satate membre la 1 ian. 1986. Europa celor 15. la data de 1 ian.1995, prin aderarea Austriei, Fi nlandei si Suediei, UE urma sa fie formata de 15 state. Europa celor 25. Au depu s cereri de aderare 10 state, Consiliul European a decis sa fie invitate pentru negocieri in vederea aderarii 6 state: Malta, Slovacia, Letonia, Lituania, Roman ia, Bulgaria. Maniera in care au decurs negocierile de aderare a tarilor din Eur opa Centrala si de Est arata ca statele candidate si-au orientat eforturile spre obtinerea unor perioade de tranzitie cit mai mari. Necesitatea acestor perioade de tranzitie este explicata de conditiile tehnice, interesele structurale, inte resele nationale pe termen lung sau financiare. In prezent UE este alcatuita din 27 de state dintre care Romania si Bulgaria au devenit state membre recent la 1 ianuarie 2007.

3. Crearea organizatiilor comunitare europene : CECO, CEE si Euroatom CECO este prima organizatie europeana care are putere supranationala, valabila n umai asupra unor sectoare limitate, Inalta Autoritate avind competente de gestio narea pietei comune a carbunelui si otelului. A fost creat Consiliul de Ministri , ca un organism pentru apararea intereselor tarilor membre, alcatuit din 6 min istri de externe. Adunarea Comuna organism de control democratic al factorului e xecutive, reprezinta interesele statelor member si este alcatuit din 78 membri, delegate de catre parlamentele nationale. Controlul politic asupra Inaltei Autoritati era incredintat unei adunari (deveni

ta azi Parlamentul European), iar Curtea de Justitie nou-creata, urma sa asigure asuprematia dreptului. Acest tratat a realizat o integrare foarte profunda, fii nd semnat pe o perioada de 50 ani, efectele sale incetind la 23 iulie 2002. In 1957 ,la Roma Germania, Franta, Belgia, Luxemburg si Olanda semneaza Tratatel e ce instituie intre ele CEEA si CEE, intrind in vigoare pe o perioada nelimitat a. Tratatul asupra CEE isi fixeaza obiective ambitioase: o uniune vamala industr iala, opolitica comerciala comuna, o politica agricola comuna, o politica concur entiala, o politica comuna in domeniul transportului. CEE se bazeaza pe structur a similara celei a CECO un Parlament European, un Consiliu, o Comisie si o Curte de Justitie. Tratatul asupra CEEA(Euroatom-ul). Urmareste scopul de creare a co nditiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. Motivul formarii: d eficitul de energie a tarilor membre, raminerea in urma a acestora fata dealte s tate(URSS, SUA). Aceste 3 tratate institutive creaza posibilitatea integrarii economice ale state lor membre pe trei nivele: piata unica, uniunea vamala, uniunea economica- prin politicile comune. 4. Istoricul extinderii Comunitatii europene. In 1961 , schimbind radical politica sa, Marea Britanie si-a depus candidatura d e aderare la comunitatile europene. Astfel la 1 ianuarie 1973 Comunitatile Europ ene insumau 9 state. Europa celor 10. Grecia si-a depus candidatura de adeziune in 1975 si in 1881 devine cel de-al 10-lea stat membru al Comunitatilor. Europa celor 12. Spania si Portugalia si-au depus candidatura oficiala de aderare la CE E si au devenit satate membre la 1 ian. 1986. Europa celor 15. la data de 1 ian. 1995, prin aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, UE urma sa fie formata de 15 state. Europa celor 25. Au depus cereri de aderare 10 state, Consiliul European a decis sa fie invitate pentru negocieri in vederea aderarii 6 state: Malta, Sl ovacia, Letonia, Lituania, Romania, Bulgaria. Maniera in care au decurs negocier ile de aderare a tarilor din Europa Centrala si de Est arata ca statele candidat e si-au orientat eforturile spre obtinerea unor perioade de tranzitie cit mai ma ri. Necesitatea acestor perioade de tranzitie este explicata de conditiile tehni ce, interesele structurale, interesele nationale pe termen lung sau financiare. In prezent UE este alcatuita din 27 de state dintre care Romania si Bulgaria au devenit state membre recent la 1 ianuarie 2007.

5. Evolutia dreptului comunitar Cornologic DC apare dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Aparitia lui e preceda ta de ideea de unitate a Europei care e promovata inca din antichitate. In Evul Mediu apare o competitie intre papa si monarhi , ceea ce a dus la ivirea a doua doctrine : Doctrina unitatii pruntificare (puterea papala) ; Doctrina unitatii imperiale(conceptul de suveranitate a statelor). La inceputul secolului XX apar primele manifestari doctrinare, ce aveau ideea un itatii europene si care se finalizau cu un proiect de constituire a statelor uni te europene. Realizarea acestui obiectiv este stopata de I razboi mondial(1914). Aparitia Uniunii Sovietice a accelerat unitatea statelor europene, datorita ca i n anul 1929 la Viena se constituie o miscare pentru formarea UE la care particip a 24 de state(2000 participanti). Aceasta a formulat ideile de baza ce urmau sa fundamenteze uniunea, si anume: crearea unei pieti comune de marfuri si capital ; - liberalizarea circul atiei marfurilor, capitalului si persoanelor. Odata cu venirea lui Adolf Hitler la putere in Germania, este promovata o alta c onceptie de UE care era bazata pe forta, violenta si vointa unilaterala. In 1947

are loc primul Congres al Federalistilor Europeni, la care s-au supus discutie i principiile de baza pe care trebuia sa se fundamenteze Federatia Europeana. a) Federatia urma sa se formeze conform regulilor care excludeau orice cali tate de hegemonist oferita unui stat ; b) Federalismul european nu trebuia sa se confrunte problema minoritatilor ; c) Federalismul nu trebuia sa urmareasca scopul stergerii diferentelor nati onale dintre statele membre si unirea tuturor natiunilor intr-un bloc unic, dar trebuia sa contribuie la pastrarea propriilor identitati ; d) Formarea acestei federatii trebuia sa se faca treptat si nicidecum prin mijloace de la centru. In 1948 la Haga are loc Congresul(7-10 mai) ce initiaza formarea Consiliului UE. Etapele de constituire a Comunitatii Europene a avut importanta tratatul de la Maastrich, pentru formarea UE. 6. Notiunea dreptului european in sistemul integrarii europene

7. Actul Unic European si importanta acestuia Actul Unic European e numit "unic" deoarece el determina atit cooperarea europea na in domeniul politic, cit si activitatea comunitatilor europene. Acesta a urma rit relensarea constructiei comunitare prin realizarea unei mari piete interioar e, care trebuia facuta ina la sfirsitul anului 1992. s-a purces la inlaturarea t uturor barierelor fizice, tehnice si fiscale care perturbau libera circulatie am eliorindu-se nivelul cresterii economice comunitare, capacitatea sa de a crea no i locuri de munca. Astfel ministrii afacerilor externe din Italia si Germania au creat proiectul actului si l-au inminat spre adoptare Consiliului European. Tex tul Actului Unic European a fost semnat in 2 etape, mai intii de catre 9 tari, a poi de altele 3. documentul a fost ratificat pe parcursul anului 1986 de catre 1 1 state. Cit priveste prvederile Actului, apoi cele mai importante schimbari au vizat domeniul institutional comunitar. In domeniul institutional, are loc modif icarea ponderii participarii Parlamentului european la procesul decizional comun itar, de asemenea are loc inserarea prevederilor ce reglementau adoptarea unor d ecizii in Consiliul Ministrilor cu majoritatea calificata. AUE consfinteste ofic ial existenta juridica a consiliului european ca institutie comunitara. Pe plan material, AUE extinde domeniile de competente comunitare, anume : la chestiunile monetare, cercetare, mediu, dezvoltare. Principiul de baza fixat prin AUE e pri ncipiul subsidiaritatii. Toate aceste prevederi au prefigurat viitoarea Uniune E uropeana. 8. Filosofia tratatului de la Maastritcht in prefigurarea structurii UE Tratatul de constituire a UE mai este numit si Tratatul de la Maastricht cu scop ul de a preciza locul semnarii acestuia. El pune bazele unei uniuni atit in dome niul economic, cit si politic. Tratatul e format din 6 titluri urmate de protoc oale si declaratii, intrind in vigoare la 1 noiembrie 1993. aportul fundamental a Tratatului de la Maastricht este institutionalizarea UE. Uniunea nu are person alitate juridica proprie, sau capacitate de angajare in reletii internationale, nici buget, nici mijloace financiare proprii de actiune. Conform acestui Tratat uniunea este fondata pe Comunitatile Europene completate rin politici si forme d e cooperare incluse in tratat. Tratatul avea ca obiective : crearea unui spatiu de libertate, securitate si justitie ; crearea unei identitati internationale no i bazate pe politica externa si securitate comuna ; introducerea unei cetatenii a Uniunii, care sa o poata avea toti cetatenii statelor membre ; in plan economi c trebuie creat un spatiu fara frontiere si o moneda unica. Dispozitiile Tratatu lui includ un sir de reforme progresiste : cetatenia europeana, Uniunea Politi ca, Uniunea Economica si Monetara. Astfel UE inglobeaza cele 3 comunitati ce isi pastreaza fiecare personalitatea j uridica, iar pe de alta parte cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Int erne. Tratatul mentine obiectivele fiecarei Comunitati si respecta principiile f undamentale : respectarea identitatii nationale a statelor membre si respectare a drepturilor fundamentale garantate prin Conventia europeana a Drepturilor Omul

ui. 9. Natura juridica a Uniunii Europene 66 UE a luat nastere prin intermediul a 3 tratate CECO, Euroatom, CEE. Aceste trata te au creat institutii cu personalitate juridica distincata, conform dreptului i nternational, precum si un sistem de drept separat in cadrul caruia institutiil e numite, Statele membre si cetatenii acestora au drepturi si obligatii. Ordinea juridica comunitara in intregime a devenit subiect al revizuirii si interpretar ii Curtii Europene de Justitie. In pofida faptului ca se bazeaza pe tratate inch eiate conform dr. international, dr. comunitar s-a distantat mult de acesta. Mot ivul de baza isi gaseste explicatia in faptul existentei a 2 obiecte diferite a le acestor sisteme de drept : dr. international se refera la rezolvarea conflict elor de norme dintre state, dr. comunitar este conceput pentru promovarea integr arii intre satatele membre. Mai mult ca atiti este o ordine juridica mai dezvolt ata decit decit cea a dr.international, unul din aspectele ei fiind faptul ca tr atatele comunitare se extind pe o scara mai larga decit cele traditionale ale dr eptului international si creaza efecte directe prin conferirea drepturilor indiv izilor si intreprinderilor din statele membre, precum si impunerea obligatiilor. Deci rd.comunitar este un sistem nou de reguli cu caracrer ce creaza o noua ord ine juridica, separata si distincta de dr.international.

10. Notiunea de cetatenie europeana Notiunea de cetatenie europeana a fost introdusa in limbajul politic si juridic prin Tratatul de la Maastricht, a carei scop a fost intarirea relatiilor dintre UE si cetatenii statelor membre. In dispozitiile Tratatului este stipulat ca : e ste cetatean al UE, orice persoana care are cetatenia unui satat membru si ca ce tatenii UE se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor din Tratat. Cetaten ia UE este distincata de cetatenia nationala, deoarece : - Tratatul de la Maatri cht nu completeaza si nici nu inlocuieste cetatenia nationala prin cea europeana ; - cetatenii statelor membre UE au dubla cetatenie ; - cetatenia UE e regleme ntata de dreptul UE, iar cea nationala doar de dreptul national ; cetatenia UE n u restringe nici unul din drepturile cet. nation., ci le suplimenteaza. Drepturile cetatenilor euro : dreptul de participare la alegerile publice se fac e in 2 dimensiuni : participarea la alegeri pentru Parlamentul UE si se face pri n participarea la alegerile municipale. Protectia cetateniei europene(4 modalita ti) : - protectia asigurata autoritatilor diplomatice si consulare ale statelor membre orice cetatean UE beneficiaza de protectie din partea autoritatilor consulare s i diplomatice ale oricarui stat membru ; - dreptul de petitionare prin interme diul petitiilor cetatenii UE au posibilitatea sa se adreseze institutiilor si or ganismelor UE pentru preintimpinarea unei presupuse ilegalitati ; - plingerea ca tre ombutsmanul UE ; - dreptul de a comunica cu institutiile si organele comunit are dreptul cetatenilor UE de a se adresa oricarui organ sau institutii europene . Aceste scrisori pot sa se refere la diverse probleme : cererea si comunicarea de informatii. 11. Drepturile omului in Uniunea Europeana Deocamdata nu exista un act in care drepturile fundamentale ar fi formulate inte gral. Necesitatea unui asemenea document este argumentata si a fost ceruta de ne numarate ori de catre Parlamentul European. Prin Tratatul de la Maastricht prin care a fost introdusa notiunea de cetatenie europeana, au foet formulate si prin cipiile libertatii, democratiei, respectarii drepturilor omului, ale libertatilo r fundamentale si satului de drept. Un alt eveniment care a contribuit la promov

area drepturilor omului a fost reuniunea de la Kenon 1959, prin care Consiliul U E a decis elaborarea unei Carte a Drepturilor fundamentale. Elaborarea acesteia trebuia sa fie facuta de catre un organ special creat in acest scop. Astfel la 1 6 oct.1999 la reuniunea Consiliului European care a fost in Finanda a fost const ituita Conventia pentru drepturile fundamentale ale omului. In faza finala textu l proiectului a fost examinat de reprezentantii organelor UE, reprezentantii Com itetului Economic si Social, Comitetul Regiunilor si Mediatorul european. Proiec tul a fost examinat de 66 ONG-uri. Astfel la 7 decembrie 2000 in sedinta solemna a Consiliului Europei de la Nissa a fost adoptata si semnata Carta Drepturilor fundamentale a UE, care astazi e unicul document.

12. Carta Drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene La 7 decembrie 2000 in sedinta solemna a Consiliului Europei de la Nissa a fost adoptata si semnata Carta Drepturilor fundamentale a UE, care astazi e unicul do cument. Structural Carta are : preambul si 7 capitole. In preambul este specificat ca UE e fundamentata pe valorile indivizibile: libertate, demnitate, egalitate si sol idaritate. UE se sprijina pe principiul democratiei sic el al statului de drept. Importanta preambuluilui : centreaza omul in cadrul UE, a institutionalizat si reconfirmat cetatenia europeana, invocind si principiul libertatii, securitatii si justitiei. In continutul Cartei sunt 6 capitole, cel de-al 7 contine dispozitii generale. I capitol "Demnitate" consacra: dreptul la viata, demnitate, integritatea persoan ei, interzicerea torturii si a altor tratamente inhumane sau degradate si interz icerea sclaviei. II capitol "Libertati" : Dr. la liberate si securitate ; dr.vie tii private si de familie ; protectia datelor personale ; dr.la casatorie ; la i nformatie ; libertatea artelor si stiintelor ; dr. la educatie ; dr. de azil ; d r. de proprietate ; protectia fata de eventualitatea expulzarii, extradarii, str amutarii. III capitol "Egalitatea" : egaliatea in fata legii ; nediscriminarea ; dreptul copilului ; egaliatea femeii si barbatului ; drepturile persoanelor cu handicap la integrare sociala ; drepturile batrinilor. IV capitol "Solidaritatea " : dreptul lucratorilor la informare si consultare la intreprinderi ; dreptul d e negociere si actiune colectiva ; interzicerea muncii copilului ; securitatea l a locul de munca ; dreptul la asistenta sanitara s.a. V capitol "Drepturile ceta tenesti" : derptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul UE, la alegerile mu nicipale ; dreptul la o buna administrare ; dreptul de acces la documente ; libe rtatea circulatiei si dreptul de resedinta ; dreptul la protectie diplomatica si consulara. VI capitol "Justitia" : dreptul la o judecata corecta si la cai de a tac efective ; dreptul la aparare si prezumtia nevinovatiei ; dreptul de a nu f i judecat si pedepsit de 2 ori pentru aceiasi fapta. 13. Procesul de aderare la Uniunea Europeana. Statele candidate. In 1961 , schimbind radical politica sa, Marea Britanie si-a depus candidatura d e aderare la comunitatile europene. Astfel la 1 ianuarie 1973 Comunitatile Europ ene insumau 9 state. Europa celor 10. Grecia si-a depus candidatura de adeziune in 1975 si in 1881 devine cel de-al 10-lea stat membru al Comunitatilor. Europa celor 12. Spania si Portugalia si-au depus candidatura oficiala de aderare la CE E si au devenit satate membre la 1 ian. 1986. Europa celor 15. la data de 1 ian. 1995, prin aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, UE urma sa fie formata de 15 state. Europa celor 25. Au depus cereri de aderare 10 state, Consiliul European a decis sa fie invitate pentru negocieri in vederea aderarii 6 state: Malta, Sl ovacia, Letonia, Lituania, Romania, Bulgaria. Maniera in care au decurs negocier ile de aderare a tarilor din Europa Centrala si de Est arata ca statele candidat e si-au orientat eforturile spre obtinerea unor perioade de tranzitie cit mai ma

ri. Necesitatea acestor perioade de tranzitie este explicata de conditiile tehni ce, interesele structurale, interesele nationale pe termen lung sau financiare. In prezent UE este alcatuita din 27 de state dintre care Romania si Bulgaria au devenit state membre recent la 1 ianuarie 2007.

14. Fazele de implementare a monedei unice EURO Euro a fost introdus in 3 faze distincte : A,B,C. FAZA A : pregatirea pentru Uni unea Economica si Monetara, de la 2 mai 1998 pina la 1 ianuarie 1999. Astfel : a u fost stabilite tarile participante ; au fost anuntate ratele permanente bilate rale de schimb intre monedele nationale ; Institutul Monetar European s-a transf ormat in Banca Centrala Europeana ; producerea pentru prima data a monedelor eur o. FAZA B : Inceputul Uniunii Economice si Monetare, de la 1 ianuarie 1999 pina la 1 ianuarie 2002. Astfel : ratele de schimb in euro si toate monedele national e se blocheaza in mod irevocabil ; se introduce euro ca moneda oficiala pentru t ranzactiile scripturale, Banca Centrala Europeana este responsabila pentru polit ica monetara in zona monedei unice ; pietele financiare, pietele de schimb si si stemele de compensare trec imediat la utilizarea monedei euro. FAZA C : schimbul monedei, de la 1 ianuarie 2002 pina la 1 iulie 2002. Astfel apar pentru I data bancnotele si monedele euro ; monedele nationale coexistente in paralel cu euro ; monedele nationale inceteaza sa mai fie acceptate ca mijloc de plata in ultima zi a acestei perioade. 15. Tratatul de la Amsterdam si modificarile aduse Tratatului asupra UE Tratatul de la Amsterdam restructureaza Tratatul UE si Tratatul Comunitatilor Eu ropene. In 1997 la Amsterdam, sub presedintia Olandei a avut loc Summit-ul UE, c are s-a incheiat cu semnarea unui Tratat ce adduce modificari importante Tratatu lui asupra UE. S-au analizat in ordinea de zi : revizuirea Tratatului de la Maas tricht si Mecanismul de disciplina bugetara care trebuie sa secondeze instituire a monedei "euro". Pe plan structural acest Tratat incearca sa creasca interdepen denta dintre uniune si Comunitati. Transformarile institutionale modifica proced urile de decizie. Nici o decizie nu este luata daca Parlamentul si Consiliul nu sunt de acord cu propunerea Comisiei UE. Pilonii Tratatului de la Amsterdam : I se refera la drepturile fundamentale si la justitie ; II se refera la "cetateanu l UE" ; III se refera la politica externa a UE ; IV se refera la modificarile in stitutionale ce se impun din perspectiva largirii Uniunii. Cit priveste modifica rile aduse institutiilor UE Tratatul reorganizeaza cooperarea intre domeniile cc are fac parte din pilonul trei. Astfel Consiliul va vota, cu majoritate califica ta, in mai multe domenii, restringindu-se aria acelora care erau supuse votului cu unanimitate. Parlamentul UE , i-au cresut considerabil competentele, poate sa blocheze orice decizie a Consiliului in aproximativ 30 materii. Printre inovati ile aduse de Tratat sunt : politica privind asigurarea locurilor de munca ; poli tica de acordare a dreptului de azil si imigratia ; politica privind cooperarea juridica in materie civila. 16. Tratatul de la Nice In 2000 15 sefi de state si guverne s-au pronuntat in cadrul reuniunii informati onale a Consiliului European de la Biaritz, asupra unui Tratat de la Nice care p rin continutul sau sa raspunda provocarii largirii. Au fost instituite noi organ e politice si militare : Comitetul Politic si de Securitate, Comitetul Militar a l UE si Statul Major al UE. Astfel Tratatul este semnat la Nice in 2001 de catre ministrii afacerilor externe ai celor 15. obiectivul fundamental al summitu-lui de la Nice a fost acela de a examina posibilele schimbari in modul de actiune a insttitutiilor comunitare, in scopul de a le face mai eficiente. Au fost efectu ate schimbari la TUE si TCE. La nivel politic, s-a mentionat ca uniunea are nevo ie de un act politic fondator, care sa-i explice legitimitatea si sa o faca cit mai eficace. Aceasta preocupare se manifesta in Declaratia finala asupra viitoru lui Europei atasata Tratattului de la Nice, care a propus ca teme de examinare p

entru conferinta interguvernamentala din 2004 : delimitarea mai precisa a compet entelor dintre UE si statele membre, denumirea statutului juridic aal Cartei dre pturilor fundamentale sisimplificarea tratatelor. Tratatul de la Nice a putut fi acceptat de statele membre abia in 19 oct. 2004 cind majoritatea participantilo r la referendum din Irlanda s-au pronuntat asupra extinderii europene. El a intr at in vigoare la 1.02. 2003 17. Tratatul instituind o Costitutie pentru Europa La finalul Tratatului de la Nice, a fost anexat un document care a marcat primul pas spre o viitoare Constitutie europeana. In a doua jumatate a anului 2003, p roiectul constitutiei europene a ajuns in forma finala. Tratatul constitutional a fost impartit in 3 parti, precedate de un preambul, la care se adauga o serie de protocoale. Astfel, partea I reglementeaza aspectele fundamentale ale UE : de finitie, obiective, structura, competente. Parte a II-a cuprinde Carta Drepturil or Fundamentale. Partea a III-a reglementeaza politicile si functionarea UE. Par tea a IV-a contine dispozitiile finale ale tratatului. Titlul este Constitutie p entru Europa, adica ca UE promovea si politica vecinatatii apropiate. In octombr ie 2004, la Roma, sefii de stat si de guvern si ministrii de externe din UE au s emnat Tratatul si Actul Final de Instituire a unei Constitutii pentru Europa. Co nstitutia europeana va inlocui tratatele existente cu un singur text unitar. Ea nu va inlocui constitutiile nationale. Prin constitutie UE i se atribuie persona litate juridica. Constitutia europeana merita sa fie ratificata de catre toate s tatele membre ale UE. Constitutia Europeana reprezinta un rezultat optimal in Eu ropa de astazi. Ratificarea constitutiei europene va permite intrarea in vigoare a tendintelor avansate de catre Europa si cetatenii sai au nevoie. 18. Aplicarea in timp, spatiu, fond si asupra persoanei a Tratatului cu priv ire la instituirea unei Costitutii pentru Europa La finalul Tratatului de la Nice, a fost anexat un document care a marcat primul pas spre o viitoare Constitutie europeana. In a doua jumatate a anului 2003, p roiectul constitutiei europene a ajuns in forma finala. Tratatul constitutional a fost impartit in 3 parti, precedate de un preambul, la care se adauga o serie de protocoale. Astfel, partea I reglementeaza aspectele fundamentale ale UE : de finitie, obiective, structura, competente. Parte a II-a cuprinde Carta Drepturil or Fundamentale. Partea a III-a reglementeaza politicile si functionarea UE. Par tea a IV-a contine dispozitiile finale ale tratatului. Titlul este Constitutie p entru Europa, adica ca UE promovea si politica vecinatatii apropiate. In octombr ie 2004, la Roma, sefii de stat si de guvern si ministrii de externe din UE au s emnat Tratatul si Actul Final de Instituire a unei Constitutii pentru Europa. Co nstitutia europeana va inlocui tratatele existente cu un singur text unitar. Ea nu va inlocui constitutiile nationale. Prin constitutie UE i se atribuie persona litate juridica. Constitutia europeana merita sa fie ratificata de catre toate s tatele membre ale UE. Constitutia Europeana reprezinta un rezultat optimal in Eu ropa de astazi. Ratificarea constitutiei europene va permite intrarea in vigoare a tendintelor avansate de catre Europa si cetatenii sai au nevoie. Constitutia europeana se aplica pe inreg teritoriul UE. Asupra cetatenilor UE.

19. Notiunile de institutie , si organ in dreptul Uniunii Europene In cadrul UE sunt urmatoarele institutii : - Consiliul European organ guvername ntal al UE ; - Parlamentul UE organ reprezentativ al popoarelor ; - Consiliul or gan reprezentativ al autoritatilor guvernamentale ; - Comisia organ supranationa l, al carui membri sunt independenti de statele care i-au desemnat ; - Curtea de Justitie, ajutata de Tribunalul de I Instanta organe pentru asigurarea respecta rii dreptului comunitar ; - Curtea de Conturi organ care asigura legalitatea fol osirii resurselor financiare. Institutiile comunitare se distin de celelalte org ane comunitare prevazute de Tratate prin ceea ca sunt imputernicite sa ia decizi

i obligatorii fata de statele membre, de institutiile comunitare sau de persoane le fizice sau juridice. Celelalte organe prevazute de Tratate : Comitetul Consul tativ al CECO ; Comitetul Economic si Social ; Comitetul Regiunilor ; Banca Cent rala Europeana ; Banca Europeana de Investitii ; Comitetul Reprezentantilor Perm anenti. Organele au competente consultative si nu pot adopta norme juridice cu f orta obligatorie. Institutiile comunitare impreuna cu celellalte organe comuni tare prevazute de Tratate si cu organismele subsidiare create, in limitele Trata telor, la initiativa institutiilor comunitare, alcatuiesc ceea ce se numeste Sis temul Institutional Comunitar . 20. Principiile structurale comunitare, caracteristica generala a acestora Principiile structurale se clasifica in : Principiul reprezentarii intereselor p rincipiu ales de catre fondatorii Comunitatilor Europene pentru organizarea aces tor structuri (CECO< CEE, CEEA). Astfel fiecare institutie comunitara reprezinta un interes specific, in apararea caruia actioneaza in cadrul procesului decizio nal, in limitele stabilite de Tratate. Principiul echilibrului institutional fie care institutie comunitara trebuie sa-si execute competentele asa incit sa nu af ecteze negativ atributiile celorlalte structuri ale UE. Principiul interzice ori ce delegare de competente de la o institutie comunitara, daca aceasta delegare m odifica echilibrul interinstitutional. Principiul autonomiei institutiilor insti tutiile europene au posibilitatea sa se organizeze intern in mod liber. Dar nu t rebuie modificat echilibrul institutional sau repartizarea competententelor intr e UE si statele membre. Principiul colaborarii loiale intre institutii impune in stitutiilor nu doar sa-si respecte reciproc competentele, ci sa pun la punct pro cedurile menite sa asigure buna desfasurare a procesului decizional. Principiul repartizarii competentelor. Principiul subsidiaritatii comunitatea actioneaza in conformitate cu limitele co mpetentelor care ii sunt conferite si a obiectivelor atribuite prin Tratat.

21. Sistemul institutional al Comunitatii Europene prezentare generala UE dispune de un sistem institutional unic in lume. Fiecare institutie reprezint a un principiu determinat, are unfundament politic si sociologic distinct. Inst itutiile comunitare se bazeaza pe sprijinul diferitor organe comunitare. Pe ling a organele principale ale UE mai functioneaza si un sir de organe subsidiare(Com itetul Regiunilor si Consiliul Economic si Social), care dispun de anumite prero gative si competente. Structura sistemului institutional. In cadrul UE sunt urm atoarele institutii : - Consiliul European organ guvernamental al UE ; - Parlame ntul UE organ reprezentativ al popoarelor ; - Consiliul organ reprezentativ al a utoritatilor guvernamentale ; - Comisia organ supranational, al carui membri sun t independenti de statele care i-au desemnat ; - Curtea de Justitie, ajutata de Tribunalul de I Instanta organe pentru asigurarea respectarii dreptului comunita r ; - Curtea de Conturi organ care asigura legalitatea folosirii resurselor fina nciare. Institutiile comunitare se distin de celelalte organe comunitare prevazu te de Tratate prin ceea ca sunt imputernicite sa ia decizii obligatorii fata de statele membre, de institutiile comunitare sau de persoanele fizice sau juridice . Celelalte organe prevazute de Tratate : Comitetul Consultativ al CECO ; Comite tul Economic si Social ; Comitetul Regiunilor ; Banca Centrala Europeana ; Banca Europeana de Investitii ; Comitetul Reprezentantilor Permanenti. Acestea au com

petente consultative si nu pot adopta norme juridice cu forta obligatorie. 22. Parlamentul European : statutul parlamentarilor europeni, organizarea fu nctionarea Parlamentul European, denumit Adunarea Generala de catre tratatele institutive, este alcatuit din reprezentanti ai popoarelor statelor membre ale Comunitatii Europe ne. Membrii Parlamentului European nu sunt subordonati guvernelor tarilor lor sa u parlamentelor nationale. Denumirea de Parlament European , a fost legiferata p rin Actul Unic European. Parlamentul European este singura institutie comunitara care se intilneste si isi tine dezbaterile in public, opiniile si rezolutiile parlamentului se publica in Jurnalul Oficial al UE. Structura : - Presedintele r eprezinta parlamentul in situatii oficiale si in relatiile internationale, prezi deaza sedintele plenare si intilnirile Biroului si Conferintei Presedintilor. Biroul este responsabil de bugetul Parlamentului si raspunde de chestiuni admini strative.- Conferinta presedintilor cuprinde Presedintele Parl. si presedintii g rupurilor politice; fiind organismul politic conducator al parlamentului. - Comi siile. La pregatirea sesiunilor plenare a parlamentului, membrii lucreaza in com isii permanente. Mai sunt si subcomisii temporare si de ancheta. - Secretariatul : organizeaza activitatea parlamentului ; este condus de un Secretar General. U ltimele alegeri au avut loc in 2004. Conditiile pentru desfasurarea alegerilor parlamentare prevazute in Decizia Cons iliului sunt: alegerile au loc intre joia si simbata unei anumite saptamini ; or ice persoana fizica, mai mare de 18 ani, are dreptul la vot ; orice membru poate vota o singura data ; statele pot restringe dreptul de vot doar la proprii ceta teni sau il pot recunoaste si rezidentilor cetateni ai altor State membre ; cand idatura pentru alegerile parlamentare poate fi depusa fie independent , fie pe l ista de partide, conform regulilor stabilite de fiecare legislatie nationala a s tatelor membre. Parlamentul este compus de un presedinte si un birou. Secretaria tul General a PE este Luxemburg. Parlamentul se intilneste in sesiuni plenare la Strasbourg, dar sediul e la Bruxelles. Presedintii si vicepresedintii sunt ale si de catre membrii PE pentru operioada de 2 ani si jumatate. Presedintele, vice presedintii si 5 chestori formeaza un Birou care este organul executiv al PE. Sesiunile PE. PE are o sesiune anuala divizata in 12 perioade de cite o saptamin a in fiecare luna, cu exceptia lunii august. Tote sesiunile Parlamentului sunt d eschise publicului si se tin la Strasbourg. Parlamentul adopta decizii cu majoriatea absoluta a voturilor exprimate, cu exce ptia adoptarii motiunilor de cenzura, a bugetului sau a altor cazuri speciale pr evazute de tratate. 23. Atributiile Parlamentului European atributii decizionale legislative - aceasta presupune adoptarea de catre PE a actelor comunitare prin 2 modalitati : a) exercitarea atributiilor cu privire la formarea organizatiilor si instit utiilor comunitare si adoptarea unor ordonante, directive si decizii de comun ac ord cu Consiliul UE ; b) emiterea unor avize de conformitate si formularea unor avize consultativ e ; atributii bugetare- proiectul bugetului fiind elaborat de comisia UE, in sa decizia finala apartine Parlamentului, doar la capitolul cheltuieli. Atributii specifice : organizarea si functionarea proprie ; luarea unor decizii privind organizarea si desfasurarea alegerilor ; atributii de ancheta si de Ombutsman sunt determinate de dreptul parlame ntulu de a forma comisii temporare de ancheta pentru examinarea in limitele atri butiilor conferite altor institutii europene, a unor afirmatii de savirsire a un or infractiuni sau de proasta administrare in procesul realizarii normelor Dr. c omunitar; atributii de supraveghere si control dr. parlamentului de a exercita sup ravegherea si controlul Comisiei parlamentare, prin rapoartele prezentate de Com isia parlamentara sau raspunsurilor membrilor comisiei. atributii consultative care sunt formulate in avize adoptate de PE.

24. Competenta bugetara a Parlamentului European Nu mai tirziu de 1 septembrie al fiecarui an , Comisia CEE trebuie sa intocmeasc a un proiect preliminar de buget. Consiliul trebuie sa consulte Comisia si inclu siv Parlamentul. Autoritatile bugetare la nivel comunitar sunt Consiliul si Parl amentul. Fecare institutie comunitara are obligatia sa elaboreze pina la 1 iulie un proiect preliminar al cheltuielilor sale si sa-l trimita Comisiei, apoi Cons iliului care decide cu majoritatea calificata asupra proiectului de buget si il trimitr Parlamentului, pina cel tirziu, pe 5 octombrie. Parlamentul poate sa i a una din urmatoarele decizii : - sa aprobe proiectul de buget, in termen de 45 de zile, de la data prezentarii ; - sa se abtina de la elaborarea amendamentelor sau de a propune modificari proiectului de buget, ceea ce se echivaleaza cu apro barea bugetului ; - sa adopte, prin votul majoritatii absolute a voturilor expri mate, amendamente privind cheltuielile necesare sau sa propuna modificari la pro iectul prezentat. In ambele cazuri, proiectul modificat este returnat Parlamentu lui. Daca Consiliul accepta modificarile propuse, bugetul este considerat adopta t. Rolul Parlamentului in procedura bugetara nu ia sfirsit prin adoptarea bugetu lui, ci continua prin controlul implementarii sale. Pentru realizarea acestui co ntrol, parlamentul este asistat de Curtea de Conturi.

25. Mediatorul Uniunii Europene Institutia Ombutsmanului a fostinstituita in 1995 . Scopul acesteia fiind : supravegherea activitatii institutiilor europene ; asigu ra derptul de petitionare al cetatenilor din statele UE. Atributiile : cerceteaza plingerile privind administrarea incorecta in cadrul in stitutiilor UE ; activitatea lui de control nu cuprinde si organele judecatorest i ; el conduce cercetarile, de regula acestea incep de la reclamatii, dar poate porni si cercetarea de la propria vointa ; examinarea petitiilor cetatenilor UE ; cooperarea cu alte institutii ; el e obligat sa prezinte anual un raport privi nd investigatiile desfasurate ; mentinerea legaturii cu institutiile similare di n statele membre; organizarea unor communicate de presa; organizarea unor semin are publice. 26. Gruparile politice majoritare din cadrul Parlamentului European. Organiz are si functionare. In 2006 membrii Parlamentului UE alcatuiau urmatorele grupari parlamentare polit ice : Grupul Partidului Poporului European si Democratilor Europeni ; grupul Par tidului Socialistilor Europeni, Grupul Partidului European Liberal, Democrat si Reformist, Grupul Verzilor / Alianta Libera Europeana, Grupul Uniunii pentru o E uropa a Natiunilor, Grupul Europa Democratilor si Diversitatii, Grupul Tehnic al Membrilor Independenti, Grupul celor neinscrisi s.a. Numarul minim necesar pen tru a forma un grup parlamentar este de 23 persoane, daca ei provin din 2 tari m embre, 18 daca provin din 3 tari membre, 14 daca provin din 4 si mai multe tari membre. GR. politice nu pot fi compuse pe beza exclusiv nationala(cel putin 2 st ate). Conditiile pentru recunoasterea oficiala a grupurilor politice si activita tilor Parlamentului european sunt stabilite de catre Regulile de procedura a Par lamentului. 27. Componenta, constituirea si atributiile Consiliului UE Consiliul UE este principalul organ decizional al UE si unul dintre cele mai inf luiente institutii ale Uniunii. Consiliul UE detine dreptul final de acceptare s au respingere a initiativei legislative. Impreuna cu Parlamentul, Consiliul : co ordoneaza politica economica si sociala a statelor membre; adopta bugetul si alt e documente cu caracter legislative pentru UE ; dirijeaza politica externa si de securitate comuna. Consiliul este promotorul intereselor nationale ale statelor membre. Acesta e format din ministrii guvernelor nationale si componenta sa se

modifica in functie de subiectul pus in discutie. Interesele nationale sunt prom ovate in cadrul Consiliului de catre reprezentantii permanenti sau delegatiile n ationale. Liderii acestor delegatii formeaza Comitetul Reprezentantilor permanen ti, care are un rol important in luarea deciziilor. Procedura de vot variaza de la caz la caz si poate fi cea a majoritatii simple, a majoritatii calificate si a unanimitatii.

28. Consiliul Uniunii Europene veritabilul legislativ al UE Consiliul UE detine dreptul final de acceptare sau respingere a initiativei legi slative. Actele normative adoptate de catre Consiliu sau de catre Consiliu si Pa rlament in cadrul procesului de luare in comun al deciziilor, pot lua una din ur matoarele forme : Regulamente se aplica direct fara a fi necesare masuri pe plan national pentru implementarea lor . Directive obliga statele membre sa atinga a numite obiective stabilite de catre Consiliu, lasind insa la atitudinea autorita tilor nationale puterea de a stabili formele si masurile ce trebuie luate in ace st scop. Deciziile - sunt obligatorii pentru cei carora le sunt adresate(pot f i adresate doar unei anumite tari, tuturor statelor sau PF). Recomandarile si op iniile aceste acte normative nu sunt obligatorii, neavind caracter imperativ. 29. Organele auxiliare ale Consiliului UE Un comitet compus din reprezentantii permanenti ai statelor membre are obligatia sa pregateasca lucrarile Consiliului si sa indeplineasca sarcinile care ii sunt incredintate de acesta. Consiliul este asistat de un secretariat general, aflat sub conducerea unui secretar general. Secretarul general este numit de Consiliu , care hotaraste in unanimitate. Consiliul decide asupra organizarii Secretariat ului General. Consiliul isi adopta regulamentul intern. 30. Rolul Consiliului European in evolutia constructiei comunitare

31. Statutul juridic al Comisiei UE Prin Tratatului de la Bruxelles, a fost instituita o Comisie unica a Comunitatil or Europene. Comisia Europeana intruchipeaza si promoveaza interesul european si este un organ supranational, independent si dotat cu competente importante, imb inind atit functii executive, cit si legislative. Functiile CE : - Supravegherea respectarii tratatelor ; - Lansarea initiativelor legislative ; - Implementarea deciziilor adoptate de catre alte institutii comunitare ; - Reprezentarea UE in raport cu actorii externi. Deciziile comisiei sunt luate prin vot majoritar. Comisia este responsabila poli tic in fata Parlamentului UE, care, in anumite cazuri poate cere chiar demiterea acesteia in componenta deplina. Comisiei ii revine un rol important in procedur a de acceptare a candidaturii unui stat solicitant pentru aderarea la UE. Structura : Comisia este alcatuita din 27 de comisari, unul avind functia de pre sedinte a comisiei. Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Nissa 1 febr. 20 03 , fiecare stat membru delegheaza cite un comisar, caruia i se incredinteaza u n anumit domeniu de competenta. Comisarii sunt numiti de Consiliul Europei, dupa ce fiecare Guvern national a propus cite 3 candidati, apoi se cere acordul Parl amentului european. Satatutul juridic al membrilor Comisarii sunt cetateni ai statelor membre si sun t alesi pe criterii de competenta. Din momentul intrarii in exercitiu ei nu mai au dreptul de a realiza oricare alte activitati, profesionale, remunerate sau nu . Membrii comisiei isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al Comunitatii. Membrii Comisiei sunt numiti pe o perioada de 5 ani. Ma ndatul poate fi reinoit. Comisia poate numi unul sau doi vicepresedinti dintre m

embrii sai. Atributiile : - dispunind de dreptul de initiativa legislativa elabo reaza proiecte de legi si se pun spre adoptare Parlamentului si Consiliului ; fiind un organ executiv Comisia asigura realizarea legislatiei comunitare si rea lizarea bugetului ; - impreuna cu Curtea Europeana de Justitie verifica respecta rea legislatiei comunitare; - Comisia are rolul de reprezentant legal al UE si a re dreptul de a negocia tratatele din comert si colaborari internationale. 32. Dreptul de initiativa legislativa din cadrul UE Initiativa legislativa incepe cu opropunere din partea Comisiei. Obiectivele urm arite in procesul de exercitare a initiativei legislative : - sa identifice in teresele UE si sa actioneze in concordanta cu acestea ; - sa asigure o consultar e cit mai larga ; - sa respecte principiul subsidiaritatii. Consultarea este es entiala pentru pregatirea propunerilor legislative. Comisia tine cont de opiniil e guvernelor tarilor membre ale Uniunii s.a. Subsidiaritatea este principiul ins cris de Tratatul UE si aplicat de Comisie pentru a se asigura ca actiunile initi ate de UE sunt eficiente. Comisia europeana nu detine un drept exclusiv de initi ativa legislativa. Aceasta poate trimite propuneri Consiliului European si Parla mentului intr-un mod similar cu guvernele tarilor membre si poate participa la d iscutii pe marginea acestor propuneri la toate nivelurile. 33. Functia de supraveghere a Comisiei Europene Are sarcina sa asigure ca legislatia UE este aplicata corect de catre statele me mbre. In caz de nerespectare a obligatiilor asumate prin TUE sau prin alte acte normative a Uniunii, ele vor fi sanctionate in justitie de catre Comisie sa dir ect de catre aceasta conform competentei pe care o are. In anumite circumstante, Comisia poate aplica amenzi indivizilor, companiilor si organizatiilor ca urmar e a incalcarii legislatiei comunitare, toti cei amendati avind drept de apel la Curtea de Justitie. Comisia exercita o atenta supraveghere asupra subsidiilor pe care Guvernele statelor membre le acorda diferitelor sectore industriale, pentr u anumite tipuri de ajutor acordat acestora, Guvernele statelor respective trebu ind sa primeasca aprobarea Comisiei Europene. 34. Functia de control a Comisiei Europene 35. Curtea de Justitie a UE : structura, organizarea, functionarea, competen ta Judecatorii si avocatii sunt desemnati de Consiliul UE la propunerea statelor me mbre. Cite un judecator de la fiecare stat membru. CEJ are 27 judecatori, care a leg 1 presedinte pentru 3 ani, si 8 avocati generali. Judecatorii (6 ani) si avo cat general pot fi cetatenii statelor respective care : au calificarea necesara. Avocatii generali ce au rolul de a asista CEJ, sarcina lor este de a prezenta c oncluzii independente cu privire la cauza de dezbateri care exista. Judecatorii sunt ajutati de un grefier si de un grefier asistent. Pe linga fiecare judecator sau avocat general sunt cite 2 secretari, care ii ajuta in pregatirea dosarelor . Acestia activeaza 3 ani, din rindul persoanelor care intrunesc conditiile: sun t juristi cu bogata experienta; sunt de aceiasi nationalitate ca si judecatorii si avocatii generali. Activitatea CEJ se face : in plen ; intr-o mare camera(11 judecatori) ; Camere ( 3-5 judecatori). In plen Curtea judeca : cind exista cererea Parlamentului UE de demitere a ombutsmanului UE ; cind se pronunta asupra sesizarii inaintate de co misie sau de consiliu, privind unele greseli grave sau neindeplinirea Comisarulu i european a func ; cind se pronunta sesizarii Comisiei sau Consiliului, pentru incalcarea de catre un fost comisar a obligatiei de onestitate si prudenta s.a. Marea camera judeca litigiile in care sunt implicate un stat membru sau o instit utie comunitara. Judecata are 2 faze : faza scrisa si faza orala. Apoi au loc d eliberarile in camera de consiliu care au caracter secret si la care participa j udecatorii din faza orala. Competenta CEJ Are actiunile : 1. Actiunea in anular e reclamantul contesta legalitatea unui act comunitar, care vine de la o institu tie comunitara. 2. Recuzul in carenta actiune pusa la dispozitia institutiilor c omunitare, exceptie CEJ, a statelor membre, a PF si PJ, prin care acestea solici ta curtii sa constate abtinerea institutiilor comunitare intr-o problema in care

aceasta trebuia sa actioneze.3. Exceptia de ilegalitate, prin care se poate obt ine anularea unui act normativ ilegal. 4. Actiunea in constatarea neindeplinirii de catre un stat membru a obligatiilor sale. 5. Recursul in interpretare e act iune pornita la cererea organului de jurisdictie nationala, Curtea revine pentru interpretarea normelor comunitare. 6. Actiunea in daune contra institutiilor co munitare reclamantul urmareste obtinerea de compensatii pentru daunele cauzate d e actul comunitar. 36. Tribunalul de Prima Instanta: structura, organizarea, functionarea si co mpetenta TPI a fost infiintat prin decizia Consiliului CEE cu scopul de a consolida garan tiile judiciare acordate persoanelor fizice, prin instaurarea unui al II-lea niv el al autoritatii judiciare. TPI judeca in I instanta :actiunile in anulare, cel e relative la abtinerea institutiilor comunitare de a actiona sau actiunile in d aune intentate de catre persoanele fizice sau juridice. Membrii TPI sunt alesi d intre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care au capaciat ea ceruta pentru exercitarea functiilor jurisdictionale ; ei sunt numiti de comu n acord de catre guvernele statelor membre pe operioada de 6 ani. O reinoire par tiala are loc din 3 in 3 ani. La incetarea mandatului membrii pot fi numiti din nou. TPI stabileste regulamentul sau de procedura in acord cu Curtea de Justiti e. Prin Tratatul de la Nice, competenta TPi s-a extins la ansamblul recursurilor directe( recursul in anulare, recursul in carenta, recursul in responsabilitate ). 37. Privire comparativa asupra competentelor CJCE si TPI reclamantul contesta lega Competenta CEJ Are actiunile : 1. Actiunea in anulare litatea unui act comunitar, care vine de la o institutie comunitara (actele Parl amentului, Consiliului, Comisiei) . 2. Recuzul in carenta actiune pusa la dispoz itia institutiilor comunitare, exceptie CEJ, a statelor membre, a PF si PJ, prin care acestea solicita curtii sa constate abtinerea institutiilor comunitare int r-o problema in care aceasta trebuia sa actioneze. 3. Exceptia de ilegalitate pr in care se poate obtine anularea unui act normativ ilegal. 4. Actiunea - in con statarea neindeplinirii de catre un stat membru a obligatiilor sale. 5. Recursu l in interpretare - e actiune pornita la cererea organului de jurisdictie natio nala, Curtea revine pentru interpretarea normelor comunitare. 6. Actiunea in dau ne contra institutiilor comunitare reclamantul urmareste obtinerea de compensati i pentru daunele cauzate de actul comunitar. TPI judeca in I instanta :actiunile in anulare, cele relative la abtinerea insti tutiilor comunitare de a actiona sau actiunile in daune intentate de catre perso anele fizice sau juridice. Prin Tratatul de la Nice, competenta TPi s-a extins l a ansamblul recursurilor directe( recursul in anulare, recursul in carenta, recu rsul in responsabilitate).

38. Curtea de Conturi a UE : componenta, atributii, proceduri si forme de ac tivitate Aparitia Curtii de Conturi e determinata pentru inceput prin Tratatul de la Brux elles din 22 iulie 1975, dar si-a inceput activitatea in octombrie 1977. Structura si ordinea de formare a CC Conform Tratatului de la Nissa, CC trebuie sa aiba cite un reprezentant din fiecare stat membru. Statele membre aleg din cadrul unor institutii de audit extern, care detin o cli tate speciala pentru aceasta functie. Procedura de numire. Membrii CC sunt numit i in functie de Consiliul UE, dupa o consultare a Parlamentului European, pe baz a propunerilor venite de la statele membre. Membrii Curtii sunt alesi pentru un mandat de 6 ani care poate fi reinoit. Membrii isi exercita functiile dupa princ

ipiul de independenta. Ca un organ colegial, CC este organizata si functioneaza in colegiu, care poate delibera si in camere. Activitatea CC este directionata de Presedintele ales de catre membrii colegiulu i, din rindul lor, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinoit. Fiind consid erat primul intre egali , el are atributiile : prezideaza sedintele CC ; supraveg heaza executarea deciziei CC ; reprezinta curtea in toate relatiile externe. Secretarul general membru cu cele mai inalte functii, fiind numit de catre CC. E l este responsabil de resursele umane si de administratia CC. El conduce departa mentul de traduceri. Activitatea CC este asigurata de un personal de 760 angajat i(auditori, traducatori s.a.). Atributiile CC CC are o competenta generala privin controlul tuturor veniturilor si cheltuielilor din UE. Ea este un instrument al Parlamentului UE, in cazul in care aceasta are functia de control asupra Comisiei Europene. CC face un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar, care este transmis celorlal te institutii europene. 39. 40. Subiectele creatoare de drept comunitar Procedurile de adoptare a actelor dreptului comunitar

41. Izvoarele primare ale dreptului comunitar Dreptul comunitar primar este constituit dein cele 3 tratate institutive ale Com unitatilor, tratate care au fost prmanent modificate, completate, adaptate noilo r realitati, cit si a conventiilor si protocoalelor anexate lor, precum si actel e de aderare a noi membri si alte tretate comunitare care au modificat prevederi le initiale ale tratatelor respective(Tratatul de fuziune, Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam si Tratatul de la Nice). La fel sunt : Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Ote lului, Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene, Tratatul Euroat om.

42. Regulamentul si directiva, caracteristica generala Regulamentul are 3 elemente specifice : Aplicabilitate generala inseamna ca el adreseaza unei categorii abstracte de p ersoane, fiind un act normative prin definitie. Caracterul obligatoriu in intreg ul sau adica este obligatoriu in toate elementele sale, adresindu-se fie instit utiilor, fie tuturor statelor membre, fie particularilor. Se aplica tuturor situ atiilor care intra in sfera sa de aplicare. Aplicabilitate directa in toate stat ele membre se impune ordinii juridice nationale, din momentul intrarii sale in v igoare. Regulamentele sunt de 2 tipuri : de baza si de executare. Directiva este o forma a legislatiei cu 2 forme de aplicare. Este mai flexibila si mai fidela particularitatilor nationale, special adoptata pentru a asigura functia de aprop riere a legislatiilor nationale. Directiva impune oricarui stat membru , rezulta tul care trebuie atins, lasind instantelor nationale competentele legate de form a si mijloacele utilizate in acest scop. 43. Caracterul deciziei in dreptul UE Decizia este obligatorie in toate elementele sale pentru destinatarul care il de semneaza. Spre deosebire de regulament, decizia nu are influienta generala. Ea v izeaza, mai ales, aplicarea prevederilor tratatelor la situatii particulare. In acest caz este asimilata actelor administrative individuale, cunoscute in dreptu l national si constituie, pentru autoritatile comunitare, un instrument de execu

tie administrative a dreptului comunitar. O decizie poate stabili unuia sau mai multor state, un obiectiv a carui realizare trece prin edictarea de masuri natio nale cu influienta internationala( de exemplu decizia de accelerarea a suprimari i unor impozite vamale). 44. Caracterele izvoarelor comunitare obligatorii

45. Relatiile dintre dreptul international si dreptul european UE a luat nastere prin intermediul a 3 tratate CECO, Euroatom, CEE. Aceste trata te au creat institutii cu personalitate juridica distincata, conform dreptului i nternational, precum si un sistem de drept separat in cadrul caruia institutiil e numite, Statele membre si cetatenii acestora au drepturi si obligatii. Ordinea juridica comunitara in intregime a devenit subiect al revizuirii si interpretar ii Curtii Europene de Justitie. In pofida faptului ca se bazeaza pe tratate inch eiate conform dr. international, dr. comunitar s-a distantat mult de acesta. Mot ivul de baza isi gaseste explicatia in faptul existentei a 2 obiecte diferite a le acestor sisteme de drept : dr. international se refera la rezolvarea conflict elor de norme dintre state, dr. comunitar este conceput pentru promovarea integr arii intre satatele membre. Mai mult ca atiti este o ordine juridica mai dezvolt ata decit decit cea a dr.international, unul din aspectele ei fiind faptul ca tr atatele comunitare se extind pe o scara mai larga decit cele traditionale ale dr eptului international si creaza efecte directe prin conferirea drepturilor indiv izilor si intreprinderilor din statele membre, precum si impunerea obligatiilor. Deci rd.comunitar este un sistem nou de reguli cu caracrer ce creaza o noua ord ine juridica, separata si distincta de dr.international.

46. Relatiile dintre dreptul european si dreptul national Dupa cum s-a afirmat o mare parte din tehnicile si doctrinele aplicate din ordin ea juridica comunitara au tangente cu unele dintre ramurile dr.national, cum ar fi cea constitutionala, administrativa. Totusi, fiind aplicat de instantele judi ciare nationale, dr.comunitar este separat de cel national.legislatorii national i nu au puterea de a amenda sau abroga dr.comunitar, iar in cazul unui conflict cel din urma va avea suprematie., interpretarea sa finala fiind in jurisdictia e xclusiva a Curtii. Dupa cum a decis Curtea din Van Gend en Loos, Statele Membre si-au limitat suveranitatea in anumite sfere in favoarea suprematiei ordinii jur idice comunitare si a actelor sale. 47. Consiliul Economic si Social : componenta, forma de activitate CES a fost infiintat prin tratatul de la Roma in 1957. CES este organismul consu ltativ european din cadrul caruia sunt reprezentate diversele categorii de activ itati economice si sociale. Comitetul are rolul unui forum de dezbatere si exam inare , atit la nivel european, cit si la nivelul statelor membre. CES este cons ultat obligatoriu de Comisia Europeana si de catre Consiliul UE in domenii de in teres direct pentru cetateni : agricultura, educatie, transport, politica social a, sanatate publica s.a. CES organizeaza colocvii, audieri, rapoarte, in scopul de a ameliora raporturile dintre cetateni si institutiile UE. Are rolul de a gas i obstacolele de functionare a pietei interne. Pina la 1ian.2002, CES avea 222 m embri, numiti de Consiliul UE, la propunerea statelor membre, pe timp de 4 ani, cu posibilitatea de reinoire a mandatului.. presedintele CES e ales pentru 2 ani si are rolul de a asigura bunul mers al lucrarilor CES. In cadrul comitetului se pot forma subcomitete, care sa elaboreze proiecte de avize asupra unor proble me sau in domenii determinate. Comitetul este consultat inainte de adoptarea num eroaselor documente cu privire la piata interna, educatie, protectia consumatoru lui, mediu, dezvoltarea regionala s.a. 48. Comitetul Regiunilor : componenta, forma de activitate

Comitetul Regiunilor a fost creat prin Tratatul de la Maastricht. Formarea lui a survenit ca urmare a cerintelor imperative din partea autoritatilor regionale p entru o reprezentare concreta. In cadrul institutional si de decizie a UE. Inca de la creare Comitetul s-a evidentiat ca un puternic gardian al principiului sub sidiaritatii. Comitetul Regiunilor are o functie consultativa, el isi exercita f unctia in arii de importanta pentru autoritatile locale si regionale : politica transporturilor, educatia vocationala, Fondul de Dezvoltare Regionala Europeana , masurile sociale, politica mediului inconjurator, Fondul de coeziune, sectoru l cailor transeuropene. In prezent Comitetul Regiunilor dezvolta legaturi putern ice cu Parlamentul European. Comitetul poate fi consultat de catre Parlament, Co nsiliu sau Comisie. Pina la 1 ian. 2005 el avea 222 membri si un numar egal de s upleanti, care sunt numiti pe 4 ani de catre Consiliul UE la propunerea tarilor membre a UE. Membrii Comitetului trebuie sa fie complet independenti.. comitetul alege din rindul membrilor sai Presedintele si Biroul pe un mandat de 2 ani. Co mitetul are in subordine 7 Comisii principale, el a instituit si o Comisie Speci ala asupra Afacerilor Institutionale. Comitetul Regiunilor se reuneste in adunar e plenara de 5 ori pe an, cadru in care adopta avizele adresate Consiliului de M inistri si Comisiei Europene.

49. Sistemul bancar comunitar Banca Centrala Europeana e determinata ca fiind o institutie singulara si comple xa. Este un organism singular deoarece actualmente nu exista nici o Banca centra la creata prin Decizia Politica a 15 state reflectata in cadrul unui tratat. Es te un organism bancar complex, datorita faptului ca reprezinta virful sistemulu i european al bancilor centrale care directioneaza politica BCNationale. In sist emul european al Bancilor Centrale intra : BCE si Bancile Centrale Nationale al tuturor statelor membre. Trasaturile BCE : - este o BC ; - este o institutie ban cara supranationala. A. Caracterul de institutie bancara centrala este determinat de : - incepind cu 1 ian.1999 administreaza sistemul monetar in euro ; - ea dtermina esenta si cont inutul politicilor economice din spatiul comunitar ; - banca se poate implica in mentinerea stabilitatii preturilor in spatiul UE. B. Statutul de banca supranat ionala e determinat de : - ea organizeaza relatiile monetare intre mai multe sta te, este BC a statelor membre UE ; - ea este instanta bancara federala in cadrul UE. BCE are personalitate juridica proprie si un capital de aproximativ 5 miliarde e uro detinuti in bancile centrale. Organele de conducere a bancii sunt : Consiliu l Guvernatorilor, Comitetul Directorilor. 50. Relatiile dintre BCE si moneda unica EURO BCE este emitentul si paznicul instituitonal al euro, acivitatea ei centrala con sta in stabilirea ratelor critice pe termen scurt al dobinzilor, care stabilesc in mod indirect ritmul cresterii economice. Misiunile centrale ale SEBC este de a defini si pune in aplicare politica monetara a comunitatii, de a conduce opera tiunile de schimb monetar etc. rolul BCE este de a controla politica monetara un ica a UE, , pentru a asigura stabilitatea preturilor si utilizarea euro. 51. B.E.I. si B.E.R.D Banca Europeana de Investitii este o institutie financiara a UE, fiind instituit a prin Tratatul de la Roma. Este PJ cu autonomie financiara si e chemata sa asig ure finantarea pe ternen lung a proiectelor din : transport, telecomunicatii, en ergie, invatamint. Activitatea BEI este condusa de catre Consiliul Guvernator si anume de ministrii de finante a statelor membre. Banca Centrala Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare este fondata in 1991 , pentru sustinerea dezvoltarii sectorului privat, intr-un mediu democratic. Ast azi BERD promoveaza economiile de piata si democratiile in 28 de state. Banca in vesteste in intreprinderi private. Sustine acest sector cu ajutorul unor proiect e prin care se acorda sprijin in I rind procesului de privatizare.

52. Planul de actiuni RM-UE UE si RM pot sa-si consolideze relatiile pentru a promova stabilitatea, securita tea si bunastarea. RM este invitata sa stabileasca cu UE relatii politice, de se curitate, economice si culturale mai intense, sa intensifice cooperarea transfr ontaliera si sa impartaseasca responsabilitatea pentru prevenirea si solutionare a conflictelor. Unul din obiectivele cheie a acestei actiuni va fi sustinerea in continuare a unei solutionari viabile a conflictului transnistrean. Planul de A ctiuni UE RM este un document politic care stabileste obiectivele startegice ale cooperarii dintre RM si UE. Cadrul temporar de implementare a Planului de Acti uni este de 3 ani. Implementarea sa va contribui la indeplinirea prevederilor Ac ordului de parteneriat si Cooperare si va incuraja si sustine obiectivul Moldove i vizind integrarea de mai dparte in structurile economice si sociale europene. Implementarea Planului de Actiuni va avansa semnificativ ajustarea legislatiei, normelor si standatrelor Moldovei la cle ale UE. Astfel, Planul de Actiuni va c onstitui o baza solida pentru integrarea economica s.a aspecte. 53. Conceptul Politicii Europene de Vecinatate Politica Europeana de vecinatate a UE stabileste obiectivele ambitioase bazate p e angajamente pentru valorile comune si implementarea efectiva a valorilor polit ice. 54. Uniunea Europeana si Republica Moldova : cai si probleme de integrare Acordul de Parteneriat si cooperare intre RM si UE este negociat si semnat in 19 94 la 28 noiembrie. Acest acord a intrat in vigoare la 1 iulie 1998, dupa ratifi carea sa. Textul acordului este insotit de 5 anexe. Prin semnarea APC se deschid e o noua etapa in dezvoltarea reltiilor RM cu UE. Acesta institutionalizeaza pen tru prima data relatiile dintre RM si UE, stipulind crearea unei scheme institut ionale ierarhizata in 3 trepte. Rm s-a angaja sa intreprinda masurile necesare c resterii compatibilitatii graduale a legislatiei sale cu cea a UE. UE s-a angaja t sa acorde asistenta financiara si tehnica sub forma de donatie prin intermediu l actiunilor programului TACIS. RM trebuie sa creeze un cadru juridic si a unui climat favorabil PF si PJ din Moldova, UE si statele membre : libera circulatie a bunurilor, marfurilor , a serviciilor si a persoanelor. In cadrul intrunirii C onsiliului de Cooperare, s-au specificat domeniile prioritare si problematice al e armonizarii legislatiei : concurenta, Codul Civil, dreptul economic, proprieta tea intelectuala, standartizarea, impozitarea, investitiile. 55. Mecanismele integrarii Republicii Moldova in structurile comunitare 241 Acordul de Parteneriat si Cooperare UE-RM are ca obiective:- sa asigure un cadru corespunzator dialogului politic dintre parti pentru a permite dezvoltarea rela tiilor politice; - sa promoveze schimburile, investitiile si relatiile armonioas e dintre Parti, pentru a favoriza dezvoltarea lor economica durabila; - sa furni zeze o baza pentru cooperarea in domeniul juridic, economic, social, financiar s i cultural ; - sa sustin eforturile realizate de Moldova, pentru a consolida dem ocratia sa, economia si a finaliza procesul sau de tranzitie spre o economie de piata. 56. Protectia drepturilor fundamentale in dreptul comunitar

57. Organele consultative al UE Organelle consultative ale UE sunt: Comitetul consultative al CECO, Comitetul Ec onomic si Social European, Comitetul Regiunilor.(48, 49). Comitetul Consultativ al CECO. Statele membre accepta sa transmita o parte din puterile lor suverane u nor institutii commune al caror scop este asigurarea unei participari democratic e a statelor membre la procesul decisional din cadrul acestor institutii. Elementele mecanismului decisional European pot fi divizate in mai multe categor ii: 1) Institutiile; 2) Organismele specializate ; 3) Organisme cu rol consultativ ; 4) Organisme interinstitutionale ; 5) Agentii descentralizat e. Acest Comitet era format din 96 membri care erau reprezentanti ai producatori lor, muncitorilor, numiti pentru mandat de 2 ani de catre Consiliul UE din list ele date de catre organele reprezentative ale acestora. Functional, rolul Comite tului tinea de adoptarea avizelor facultative, atunci cind era solicitat de catr e Comisie si Consiliu. Tratatul privind CECO prevedea si dreptul Comitetului de a adopta avize obligatorii.