Sunteți pe pagina 1din 3

Parteneriatul Public-Privat In ultimul timp asigurarea de catre stat a unei infrastructuri si servicii de calitate pe seama unor bugete limitate

a devenit o problema din ce in ce mai greu de rezolvat. Practica a demonstrat ca o colaborare din ce in ce mai intensa intre sectorul public si mediul de afaceri poate fi o solutie pentru finantarea si gestionarea eficienta a unor proiecte de interes general actiune cunoscuta sub denumirea de parteneriat public-privat. PPP poate fi definit ca fiind un acord intre sectorul public si cel privat realizat in scopul elaborarii unui proiect sau furnizarii unui serviciu care in mod traditional era furnizat de sectorul public. PPP constituie o modalitate viabila de introducere a managementului privat in serviciile poublice prin intermediul unui contract pe termen lung intre un operator privat si o autoritate publica. Serviciul public proiectat se realizeaza integral sau partial cu ajutorul know-howului si resurselor sectorului privat. PPP prezinta o serie de caracteristici, trasaturi care permit pe de o parte identificarea lor iar pe de alta parte delimitarea de celelalte tipuri de contracte incheiate intre autoritatile administratiei publice si companiile private. Dintre aceste caracteristici putem aminti: -se deruleaza in baza unor contracte incheiate pe termen lung -necesita investitii dedicate proiectului sau serviciilor aferente, investitii care se realizeaza prin combinarea finantarii private cu finantarea publica -parteneriatul le uneste o serie de responsabilitati complexe corespunzatoare fiecarei etape ale proiectului -controlul strategic asupra furnizarii serviciului revine sectorului privat -riscul este distribuit intre sectorul public si cel privat pe baza regulii conform careia riscul este asumat de partea cea mai in masura sa il gestioneze Pornind de la aceste caracteristici se poate realiza delimitarea parteneriatelor public-private, de alte tipuri de contracte incheiate intre autoritatile administratiei publice si companiile private cum ar fi achizitia publica si privatizarea. Graudl de implicare a partenerului privat in proiect exprimat sub forma transferului de riscuri situeaza parteneriatul public-privat intre traditionala achizitie publica si privatizare. Succesul PPP este influentat de mai multi factori dintre care amintim: -factorul politic -implicarea sectorului public in derularea contractelor -existenta unui plan detaliat -garantarea fluxurilor de venit -comunicarea cu toti actorii implicati in proiect -alegerea atenta a partenerului privat Succesul PPP si beneficiile acestora decurg din echilibrarea sau combinarea punctelor forte ale sectorului public si celel ale sectorului privat. Dintre avantajele PPP putem aminti -fructificarea punctelor forte ale celor 2 sectoare -reducereaa riscului de dezvoltare -reducerea investitiei de capital de la bugetul de stat -mobilizarea activelor neutilizate -crestereaa eficientei -sporirea calitatii serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii in comunitatile locale la nivelul carora se implementeaza un astfel de proiect -alocarea optima a riscurilor intre parteneri etc.

Tot mai multi specialisti dar si organisme internationale sustin utilitatea unui sistem de clasificare a parteneriatelor public-private dupa mai multe criterii: 1)gradul de implicare in proiect a partenerului privat 2)nivelul de transfer al riscurilor catre sectorul privat 1)Achizitie publica cu externalizare in care finantarea si propietatea asupra activelor apartin sectorului public in timp ce sectorul privat are o responsabilitate limitata numai pt sarcini bine definite in contract. IN aceasta categorie se includ contracte de servicii, de operare si management si contracte de leasing. Parteneriatele integrate de tip BOT(built operating transfer) sau DBOT(design built operating transfer). Aceste proiecte presupun transferul responsabilitatii asociate unor functii dispersate de la sectorul public catre o singura entitate privata rezultand astfel economii de posturi pe intreg ciclu de viata al proiectului. Parteneriate care implica si finantarea privata si care include concesiunea sau DBFO(Design-buildfinance-operate) si privatizarea integrala sau partiala. In functie de nivelul de transfer al riscurilor identificam 3 mari tipuri de PPP 1. Contracte de servicii si management incheiate pe termen scurt si in care nivelul de risc transferat partenerului privat este redus. 2. Contractele de leasing care sunt incheiate pe termen mediu si au un nivel mediu de transfer al riscului catre partenerul privat 3. Contracte de lucrari sau de investitii greenfield care se incheie pe termen mediu si lung si in care partenerul privat preia cea mai mare parte a riscurilor asociata proiectului. In PPP managementul riscurilor prezinta o importanta deosebita din mai multe motive: 1. Gradul de transfer al riscurilor catre partenerul privat sta la baza delimitarii a anumitor tipuri de parteneriate public-privat 2. Succesul parteneriatului depinde de identificarea si alocarea optima a riscurilor intre parteneri 3. Exista o serie de implicatii financiare asociate riscurilor unui PPP Pe parcursul derularii PPP pot aparea mai multe categorii de riscuri : Riscuri in faza de conceptie, constructie riscurile tehnice riscuri economico-financiar Riscuri in faza de exploatare riscuri asupra veniturilor Riscuri de crestere in faza de exploatare financiare Riscuri indirecte legate de mediu de forta majora macroeconomice juridice Amplasarea unei intreprinderi prin luarea in considerarea a indicatorilor: distanta medie de transport, parcursul marfurilor si cheltuieli de transport: d mediu=suma de la i=1 la n de qi inmultit cu di supra suma de qi d mediu=distanta medie de transport i=tipul resurselor materiale q=cantitatea de resurse materiala transportata

d=distanta pe care se transporta resursele materiale Pm=suma de qi ori di Pm=parcursul marfurilor in tone km vehiculate Problema Primaria municipiului Buc a adoptat decizia de a conecta, sorta si valorifica resturile menajere ale orasului. In acest sens a organizat o licitatie de cumparare si punere in functiune a unei instalatii speciale de tratare a deseurilor menajere care poate fi amplasata in una din zonele: Pantelimon, Militari, Berceni, Titan. Cantitatea zilnica de deseuri colectate este de 1 mil tone. Pe baza informatiilor de mai jos se cere sa se aleaga zona in care va fi amplasata instalatia in functie de indicatorii distanta medie de transport parcursul marfurilor si cheltuielile minime de transport. Tip de deseuri rezultate in urma sortarii Deseuri feroase Deseuri de sticla Deseuri de hartie Pondere % Lovalitatea unde se valorifica Calarasi Boldesti-Scaieni Busteni Bucuresti Tarif de transport lei/t km 10 15 50 20

30 20 10

Materiale de constructii 40

Distanta(km) Calarasi Boldesti-Scaieni Busteni Bucuresti

Pantelimon 130 85 140 25

Militari 145 100 155 15

Berceni 140 95 150 10

Titan 135 90 145 20

Deseuri feroase: 1mil tone x 30% =>300 000t x 130km = qi x di=> 39000000 t xkm=390 mil lei Deseuri sticla: 1mil tone x 20%=> 200 000 t x 85 km => 17mil t km x 15lei/t x km=255 mil lei Deseuri hartie: 1mil t x 10% =>100 000 t x 140km=> 14 mil t x km x 50lei/t x km=700 mil lei Materiale constructii: 1mil t x 40%=>400 000t x 25km=> 10mil t xkm x 20lei/t x km=200 mil lei ......se mai fac niste calcule pe care nu le-am scris....