Sunteți pe pagina 1din 52

SUMAR

44 -- 55 11 44 -- 11 55 SSccuuttuull T r e i a n i
44 -- 55
11
44 -- 11 55
SSccuuttuull
T r e i a n i d e S . M . U . R . D .
î n B u c u r e º i
ppããdduurriiii
DIN
DIN
44 22 -- 44 33 o i n t e r n - n o þ
44
22
-- 44
33
o
i n t e r n -
n o þ i u n i º i
s f e r a d e
C
n t
r o l u
l
c
u p r i n d
e
r e
33 77 AQUAPOL seminar în România 11 99 NN oo rr oo cc ss aa uu
33
77
AQUAPOL
seminar în România
11
99
NN oo rr oo cc
ss aa uu ii nn tt uu ii þþ ii ee
ULTIMA ORÃ
ULTIMA ORÃ

Un poliţist de frontieră a găsit

4.000 de euro şi 2.000 de lei pe care i-a predat proprietarilor.

Agentul Bogdan Muntean, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Vicov, I.J.P.F. Suceava, a găsit, lângă o pompă de alimentare dintr-o staţie de benzină din oraşul Vicovu de Sus, două plicuri cu 4.000 de euro şi, respectiv, 2.000 de lei, inscripţionate cu numele unor familii din localitate. Dând dovadă de un înalt simţ civic, agentul şi-a informat superiorii şi a predat, pe bază de proces-verbal cele două plicuri poliþiºtilor pentru a fi restituite proprie tarilor. Conducerea I.J.P.F. Suceava i-a acordat agentului mulţumiri scrise şi l-a felicitat pentru gestul făcut.

SUMAR 44 -- 55 11 44 -- 11 55 SSccuuttuull T r e i a n

Editorial

p.

3

 

Poliţiştii de la circulaţie pregătiţi şi testaţi

 

p.

8-9

p.

10-11

Trei ani de S.M.U.R.D.

 

în Bucureşti

p.

14-15

p.

16-17

Furturi de mare artă ...............................

p.

18

Pe urmele escrocilor

p.

20-21

p.

22-23

Salvaţi din adâncurile pădurii

p.

24-25

Recensământul de probă

p.

29

„Bătrânica“ roşie din Oraviţa ...........

p.

32-33

„Ochii“ electronici de pe Dunăre

p.

34

Cine are nevoie de poliţişti

38-39

Hoţii timpului

p.

40-41

Cultură

p.

44

Istoria M.A.I

.......................................

p.

46-47

Policier: O. Ungherea

p.

48-49

Sport ....................................................

p.

50-51

DIRECÞIA INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

PENTRU PATRIE

Fondatã 1949; 52 pagini; 3,5 RON

DIRECÞIA INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE PENTRU PATRIE Fondatã 1949; 52 pagini; 3,5 RON ORDINUL MERITUL CULTURAL

ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER

Redactor-ºef: MIRCEA STOIAN

Redactori:

CÃTÃLIN EFTENE

VIORICA PILOIU

Tehnoredactare ºi culegere:

 

MIOARA NEGOIÞÃ

MIRELA PAVEL

Responsabil de numãr:

 

CÃTÃLIN EFTENE

Difuzare marketing:

 

PAUL MIRCEA

Foto:

 

BOGDAN STÃNICÃ

(colaborator Serviciul Protocol)

Adresa : Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et. IV, sector 5, cod 70622; Tel: 021/313.82.02; Centrala: 303.70.80; cu int.: 10.289, 10.291; 10.294; Tel/Fax: 021/312.13.90; Inter C: 10.535; E-mail: pentrupatrie@mai.gov.ro ISSN: 1220-6792 Difuzare-marketing: Tel. 021/314.37.95 Cont: RO31TREZ7055005XXX000169 deschis la Trezoreria Sectorului 5, pe numele Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Direcþia Generalã Logisticã, Str. Eforiei, nr. 3, cod fiscal 4267060 Bucureºti. Sumarul revistei “Pentru Patrie” precum ºi alte informaþii de interes pentru cetãþeni pot fi consultate ºi pe site-ul M.A.I., www.mai.gov.ro Rãspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor. Materialele ne publicate nu se înapoiazã.

Abonamen tele se pot face prin oficiile poºtale din

Bucureºti ºi din þarã, dar ºi la sediul redacþiei. Revista este înscrisã în Catalogul pu blicaþiilor interne, pagina 30, capitolul 21 nr. 4080 . Tipografia: CONPHYS Râmnicu-Vâlcea Aceastã ediþie s-a încheiat la data de:

20 Mai 2011

ditorial de Mircea Stoian e la Gura Humorului la Vatra Dornei, pe lângă viul grai moldovenesc,

ditorial

de Mircea Stoian

ditorial de Mircea Stoian e la Gura Humorului la Vatra Dornei, pe lângă viul grai moldovenesc,

e la Gura Humorului la Vatra Dornei, pe lângă viul grai moldovenesc, natura îţi fură şi ultima

respiraţie. Peisaje de vis, îţi rămân în suflet, ca o chemare eternă. Nu este reclamă, ci realitate. Însã, ici, colo, se mai găseşte câte un “propetar de verdeaţă“ să-şi manifeste simţul dezvoltat de înavuţire. E

pădurea lui şi gata

„Fac ce vreau! E a mea şi tai când vreau

... şi cât vreau!“ îşi zice „boieru“ în sinea sa. Ce-i drept, că până nu demult. chiar aşa se ºi întâmpla. Avea omul nevoie de

niscaiva bănuţi, da fuga în pădure, dobora câţiva seculari şi gata parterul căbănuţei.

Ce lege? Care ocol silvic? E a lui şi face ce-i

ditorial de Mircea Stoian e la Gura Humorului la Vatra Dornei, pe lângă viul grai moldovenesc,

pofteşte inima.

...

Să vină la mine cineva, şi-i

...

... securea-i după uşă

ditorial de Mircea Stoian e la Gura Humorului la Vatra Dornei, pe lângă viul grai moldovenesc,

arăt eu

Mai contează că o dată cu pădurea sa crescură trei generaţii de prunci? Că retezând-o de la viaţă, ia oxigenul semenilor? Că verdeaţa este şi pentru el vitală? Nu! Banul! Să vină banul! ... Astăzi, sunt zeci de masive care plâng. Au rămas dezgolite precum un nud de Bălaşa sau de Baba.

N-aş zice că n-a văzut nimeni până în zilele noastre cã munþii rãmân fãrã copaci, dar a ajuns cuţitul la os. La toate aceste defrişări fără noimă se mai adaugă şi hoţiile. Faci un ban în plus tăind fără autorizare, punând la pãmânt copacii vajnici din pădurea altuia sau furând cu “acte în regulă”.

Aurul verde e în pericol! Şi noi toţi la fel! S-a dat alarma!

Un pic de verde

Poliţiştii apar de peste tot, verifică transportoarele, carele şi tirurile încărcate cu mulţi metri cubi. Unii sunt în regulă. Alţii o iau la sănătoasa, îşi lasă uneltele lângă pomii pe jumătate tăiaţi. Şoferi care n-au documente pentru marfă ori sunt false. Patroni ce nu pot justifica provenienţa întregii încărcături. Şi multe alte nereguli. Zeci de mii de metri cubi confiscaţi, mii de controale şi sancţiuni, sute de dosare penale. Şi toate acestea numai în primul trimestru din 2011. n

4

4 a

a

 
 

Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor şi Garda Naţională de Mediu au semnat, la sfârşitul anului trecut, Planul Comun de Acţiune “Scutul Pădurii”. Operaţiunea este în derulare şi are ca scop, prevenirea şi combaterea criminalităţii silvice. În primul trimestru al anului în curs, volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal a scăzut cu trei la sută, numărul infracţiunilor sesizate a crescut cu 15 la sută şi au fost cercetate mai mult cu 44 la sută persoane faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010.

Scutul pădurii 2011

S uprafaţa fondului forestier naţional ocupă, în prezent,

o pondere de 28 la sută din teritoriul ţării,

reprezentând aproape 6.500.000 de hectare, România

situându-se, din acest punct de vedere, pe locul 17 în

Europa. Din acest total, 67 la sută este proprietate

publică, restul fiind proprietate privată. În cursul lunii martie, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost organizat

un grup de lucru, la care au participat reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, Ministerului Mediului şi Pădurilor, Regiei Naţionale a Pădurilor, Gărzii Naţionale de Mediu, Inspecţiei Muncii, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare. Aceştia au elaborat Planul Comun de Acţiune pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale de export a materialului lemnos şi verificarea provenienţei

acestuia, ce se derulează la nivel naţional în perioada 01.04 – 31.05.2011. La acţiunile din teren, au participat lucrători din toate instituţiile semnatare ale planurilor de acţiune. Din partea M.A.I., în prima linie s-au aflat poliţişti, jandarmi şi poliţişti de frontieră. Sistemul integrat a dat roade. În primul trimestru al

anului 2011, s-au desfăşurat 12.300 controale şi acţiuni comune, au fost constatate 3403 infracţiuni, s-au aplicat 8780 de sancţiuni contravenţionale, cu un cuantum de 193.584.668 de lei, şi au fost confiscaţi 30.889 de metri cubi de material lemnos, în valoare de 57.306.668 de lei. Au fost înregistrate 3.403 dosare penale, din care 2.762 cu autori cunoscuţi şi 641 cu autori necunoscuţi, şi s-au soluţionat 2.317 dosare. În aceeaşi perioadă, de la nivel central, pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice au fost organizate şi coordonate direct nouă acţiuni, din care trei s-au derulat cu efective mărite în judeţele Harghita, Neamţ şi Argeş. Cu această ocazie, oamenii legii au constatat 25 de infracţiuni silvice, au aplicat 54 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 356.000 de lei şi au confiscat cantitatea de 1.683 de metri cubi de material lemnos, în valoare de peste 330.000 de lei. Judeţele cu cel mai mare număr de persoane cercetate sunt Argeş (111), Neamţ (97), Vrancea (99), Suceava (81), Bihor (57) şi Cluj (56). “O bună colaborare între cele două instituţii este cheia succesului unei astfel de acţiuni de amploare şi fără o asemenea cooperare nu am putea reuşi să avem aceste rezultate” a

4 a Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor şi Garda

mai 2011

e-mail: pentru

e 5 declarat jurnaliştilor ministrul Traian Igaş, la conferinþa de presã organizatã în comun cu Ministerul
e 5 declarat jurnaliştilor ministrul Traian Igaş, la conferinþa de presã organizatã în comun cu Ministerul
e 5
e
5
e 5 declarat jurnaliştilor ministrul Traian Igaş, la conferinþa de presã organizatã în comun cu Ministerul

declarat jurnaliştilor ministrul Traian Igaş, la conferinþa de presã organizatã în comun cu Ministerul Mediului ºi Pãdurilor.

*** Acte false. În februarie 2011, un control al poliţiştilor mureşeni de la Ordine Publică a scos la iveală ilegalităţile comise de administratorul unei societăţi comerciale. Acesta şi-a creat un plus de 1.340 de metri cubi de lemn, răşinoase şi fag. Cantitatea suplimentară a rezultat în urma exploatării materialului lemnos, precum şi achiziţionării la negru de la diferite persoane fizice şi societăţi. Pentru a putea comercializa lemnul, bãrbatul şi-a făcut rost, de la o femeie din Piatra Neamţ, de acte justificative (avize de însoţire a materialului lemnos, facturi, chitanţiere) în fals pentru întreaga cantitate, care au fost introduse în contabilitatea societăţii. În urma informaţiilor obţinute, poliţiştii mureşeni au extins cercetările la alte două societăţi comerciale. La percheziţia făcută la domiciliul unuia dintre administratori, s-au descoperit blocuri de avize de însoţire a materialului lemnos, atât în alb, cât şi completate, precum şi ştampilele diferitelor societăţi, pe care acesta le aplica pe actele întocmite. Oamenii legii au întocmit trei dosare penale.

Tăiere fără drept de arbori. Tot în luna februarie,

o informaţie i-a condus pe poliţiştii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice al IPJ Suceava, la un bărbat de 52 de ani, ce a tăiat, ilegal, 15 arbori de esenţă răşinoasă. Acesta a creat un prejudiciu de aproape 1400 de lei. Materialul lemnos a fost găsit la locul faptei, fiind ridicat pentru cercetări. Poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de „tăiere fără drept de arbori” prevăzută de articolul 108 din Codul Silvic.

Transport ilegal. Poliţiştii de la Postul Poiana Teiului, din judeţul Neamţ, au depistat, într-un autocamion, peste 42 de metri cubi de lemn de răşinoase fără documente legale. Şoferul a fost sancţionat cu o amendă de 2000 de lei, iar lemnul a fost predat în custodia Ocolului Silvic Galu.

Lemn confiscat. Poliştii de la IPJ Bistriţa-Năsăud au constatat peste 100 de infracţiuni, pentru care au deschis dosare penale, şi au dat 170 de amenzi, în cuantum de 204.000 de lei. Totodată, oamenii legii au confiscat 2068 de metri cubi de lemn, ce valorează 289.520 de lei.

Percheziţii domiciliare. 120 de poliţişti, 160 de

jandarmi şi 45 de elevi de la ªcoala de Subofiţeri de Poliţie din Câmpina au făcut 43 de percheziţii, în comunele prahovene Ceraşu şi Slon, la domiciliile unor persoane suspecte de comiterea infracţiunilor de tăieri ilegale de arbori şi sustragere de material lemnos. În urma descinderilor, 28 de persoane au fost audiate la sediile Poliţiei Vălenii de Munte şi al Parchetului din localitate. Zece suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, pe numele acestora urmând a se întocmi solicitări de arestare preventivă. În urma acţiunilor care au avut ca scop combaterea delictelor silvice în judeţul Prahova, a fost constatată comiterea a peste o sută de infracţiuni la regimul silvic, fiind întocmite dosare penale pe numele a 85 de persoane.

n Cãtãlin Eftene cu sprijinul I.G.P.R.

6

6 a

a

 
 

JJaannddaarrmmii rroommâânnii,,

instructori în Afganistan

onsiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la
C sfârşitul lunii martie 2011, participarea detaşamentului românesc, alcătuit din 23 de ofiţeri şi 43 de subofiţeri, la misiunea NATO Training Mission - Afganistan, până la încheierea acesteia. Operaţiunea se înscrie

Premieră istorică pentru forţele de ordine româneşti! Un detaşament de 66 de jandarmi a plecat în Afganistan pentru a pregăti, sub steagul N.A.T.O., efective ale Poliţiei Naţionale Afgane. Până acum, Jandarmeria Română a parti- cipat la misiuni internaţionale sub egida O.N.U. şi a Uniunii Europene.

în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Alianţa Nord-Atlantică.

“Cu siguranţă nu va fi o

misiune uşoară şi ştiu, din proprie experienţă, că este dificil să fii departe de familie şi de cei dragi pentru o lungă perioadă de timp. Doresc să vă

asigur că înţeleg foarte bine responsabilitatea, efortul, dăruirea şi nu în ultimul rând sacrificiul de care va trebui să daţi dovadă în misiunea pe care o veţi îndeplini” le-a spus militarilor chestorul de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I., la ceremonia Apelului Solemn din 28 aprilie 2011. Jandarmii care alcătuiesc contingentul provin din toate unităţile Jandarmeriei Române şi au fost aleşi în urma promovării testelor obligatorii: cunoştinţe de specialitate, verificare medicală, verificare fizică, proba de limbă engleză şi experienţa acumulată în domeniul ordinii publice. Misiunea de bază a jandarmilor români va fi să răspundă cerinţelor de pregătire ale Forţelor de Securitate Afgane, pentru ca în 2015 acestea să-şi poată executa atribuţiunile fără sprijinul comunităţii internaţionale. „La sosirea în bază, oamenii noştri vor fi instruiţi printr-un antrenament introductiv, cu o durată de patru zile, care va include conducerea

e 7 Medalii pentru autovehiculelor, primul ajutor, proceduri de securitate, trageri şi comunicaţii” spune colonelul dr.
e 7
e
7
Medalii pentru autovehiculelor, primul ajutor, proceduri de securitate, trageri şi comunicaţii” spune colonelul dr. Ovidiu Vasilică,
Medalii pentru
autovehiculelor, primul ajutor, proceduri de securitate, trageri şi
comunicaţii” spune colonelul dr. Ovidiu Vasilică,
comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai
Viteazul” a Jandarmeriei Române, care a participat la o
misiune de recunoaştere, în februarie a.c. Durata misiunii va
fi de aproximativ şase luni. În primele patru săptămâni se
realizează alfabetizarea cursanţilor. Programul de pregătire
conţine elemente ce asigură formarea competenţelor de
bază ale viitorilor poliţişti: tactică poliţienească, intervenţie
profesională, cunoaşterea legislaţiei, instrucţia tragerii etc.
Cursanţii sunt repartizaţi pe subunităţi de tip companie şi pe
clase cu câte 25 de oameni, conduse de instructori şi personal
afgan. Cursurile vor avea loc de sâmbătă până joi, între orele
08.00-14.00. Pregătirea intrării în teatrul de operaţii a
contingentului principal a fost realizată de un eşalon alcătuit
din şase ofiţeri jandarmi. Aceştia au organizat aspectele
legate de cazarea şi hrănirea efectivelor, transportul
bagajelor, instructajele specifice misiunii, asigurarea şi
dotarea cu muniţie, întocmirea documentelor de identificare
şi transportul militarilor către locul de executare a misiunii.
Centrele de pregătire ale Poliţiei Naţionale Afgane se află în
bazele Spin Boldak, Wardak şi Costall, ce dispun de sisteme
de securitate foarte bine puse la punct.
securitate şi apărare
De aproape 10 ani sunt în Kosovo
în
misiuni de menţinere a păcii. Mai multe
detaşamente au luat contact cu
realitatea din teatrul de operaţiuni. Sub
egida O.N.U. sau U.E. şi-au îndeplinit
misiunile conform angajamentelor . Toţi
jandarmii care au fost în Kosovo s-au
întors cu aprecieri.
n Material realizat cu sprijinul Revistei Jandarmeriei
70 de jandarmi din cadrul Detaşamentului de
Misiuni Interna ţionale al Jandarmeriei Române aflaţi
la prima misiune, sub egida UE, în Provincia Kosovo,
au fost distinşi, pe 12 mai a.c., cu Medalia
Common Security and Defence
Policy ( Politica Comună de
Securitate şi Apărare).
Distincţia reprezintă o
recunoaştere a profesio -
nalismului de care dau
dovadă jandarmii
români cu ocazia
misiunilor executate în
Kosovo. Ceremonia de
medaliere a avut loc în
baza Camp Charlie din
oraşul Mitrovica, în
prezenţa unei delegaţii a
Ministerului Adminis traţiei şi
Internelor, precum şi a unor
reprezentanţi ai misiunilor EULEX şi
KFOR.
Detaşamentul de Misi uni Internaţionale al
Jandarmeriei Române, dislocat în Kosovo, execută
misiuni sub coordonarea operaţională a Uniunii
Europene, în cadrul EULEX Kosovo, după realizarea,
în anul 2008, a transferului de responsabilitate între
ONU şi UE.
Această misiune se înscrie în responsabilităţile
ce revin României ca urmare a aderării la Uniunea
Euro peană, respectiv contribuţia la efortul general de
asigurare a păcii şi siguranţei în Europa.
Misiunea internaţională a jandarmilor români
continuă sub egida U.E., în baza solicitării oficiale
adresate României de către Consiliul Uniunii Europene
şi a Hotărârii C.S.A.T. privind participarea cu 115
jandarmi şi 60 de poliţişti la misiunea U.E. din Kosovo,
până la încheierea mandatului acesteia. (M.S.) n
patrie
mai 2011
@mai.gov.ro

8

8 a

a

 
 

Poliþiºtii de la circulaþie,

pregãtiþi ºi test

Reprezentanti ai Direcţiei Poliţiei Rutiere în colaborare cu specialişti ai D.G.A. au desfăşurat, începând cu ultima decadã a lunii aprilie, activităţi de instruire a efectivelor de poliţie rutieră din structurile teritoriale de profil, urmărind modul în care poliţiştii cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere cunosc şi respectă procedurile de lucru, precum şi creşterea gradului de informare a lucrătorilor cu privire la problematica anticorupţie.

A ceastă activitate a fost elaborată şi se desfăşoară în baza ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaº, prin care s-a dispus ca şefii structurilor MAI să ia măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în

scopul creşterii gradului de eficienţă a activităţilor desfăşurate pentru siguranţa cetă ţeanului, prevenirea şi combaterea faptelor anti sociale, precum şi pentru îmbună tăţirea unor aspecte privind modul de acţiune al efectivelor de poliţie rutieră. Astfel, echipele conduse de comisarul şef de poliţie Lucian Diniţă, directorul Direcţiei Ruti ere a I.G.P.R, ºi comisarul şef Adrian Botezatu, de la Direcţia Generală Anti - corupţie, s-au deplasat în judetele Arad, Bacãu, Bistriţa, Bihor, Buzau, Iaºi, Neamţ, Satu Mare s.a. pentru instruirea efecti - velor de poliţie rutieră din cadrul structurilor terito riale cu privire la procedurile de lucru specifice. Un aspect important îl constituie observarea modului în care poliţiştii rutieri se manifestă în relaţia cu cetăţeanul şi participanţii la trafic. Se vor desfăşura, de asemenea, activităţi menite să conducă la diminuarea riscului de implicare în acte de corupţie.

„Există un curent legat de faptul că există deficienţe în relaţia poliţistului cu cetăţeanul. Poliţia rutieră este un fel de carte de vizită, pentru că sunt cei mai apropiaţi de oameni. Ei veghează

permanent la siguranţa cetăţeanului şi a traficului rutier. O mare parte din şoferi sunt indisciplinaţi, nu rămân în maşini în timpul controlului, merg să vorbească cu poliţistul. Există proceduri fixe pentru oprirea în trafic iar noi avem zvonuri cum că nu în toate cazurile se respectă. Acestea sunt o parte din aspectele pe care trebuie să le analizăm. Acest gen de acţiune este unic şi vom instrui tot personalul care acţionează pe stradă. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că poliţistul nu are un plan de amenzi, el sancţionează atunci când e cazul”, a afirmat comisarul şef de poliţie Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere din cadrul IGPR, la conferinta de presa de la Arad.

 

La

rândul său,

reprezentantul D.G.A.

comi -

sarul

şef

Adrian

Botezatu,

reprezentantul D.G.A. a spus:

‘’Vor fi organizate

teste

de

integritate

care

se

vor face

în

urma

unor

sesizări sau

reclamaţii. Ceea ce înseamnă că ofiţeri sub acoperire vor acţiona în teren şi îi vor testa pe poliţiştii

rutieri,

scopul

acestor

acţiuni

fiind

prevenirea

actelor

de

corupţie în rândul poliţiştilor de

la Rutieră’’.

*** La fiecare şase secunde o persoană este accidentată grav sau moare într-un incident rutier. 1,3 milioane de oameni mor anual, iar alte 50 de milioane sunt răniţi. Accidentele de circulaţie au devenit cauza numărul unu de decese în lume. 90 la sută dintre victime le găsim în ţările în curs de dezvoltare, care paradoxal, deţin mai puţin de 50 la sută din parcul rutier mondial. Factorii principali care influenţează siguranţa circulaţiei - un studiu al Direcţiei Poliţiei Rutiere arată că 57 la sută dintr-un eşantion de 1.119 conducători auto au declarat că se simt nesiguri în trafic sunt starea căilor de rulare, comportamentul în trafic al şoferilor şi starea tehnică a vehiculelor. Dacă în 2008, România a fost avertizată de U.E. că are o siguranţă rutieră precară, în 2009 şi 2010 au fost înregistrate scăderi substanţiale a numărului de accidente şi persoane decedate în accidente rutiere. În 2010, numărul acestora era la fel şi în 2002, în condiţiile în care parcul a crescut exponenţial.

mai 2011

e-mail: pentru

aþi

aþi e 9 Comparativ cu anul trecut, a scăzut numărul evenimentelor rutiere cu 5 la sută,
aþi e 9 Comparativ cu anul trecut, a scăzut numărul evenimentelor rutiere cu 5 la sută,
e 9
e
9
aþi e 9 Comparativ cu anul trecut, a scăzut numărul evenimentelor rutiere cu 5 la sută,
aþi e 9 Comparativ cu anul trecut, a scăzut numărul evenimentelor rutiere cu 5 la sută,

Comparativ cu anul trecut, a scăzut numărul evenimentelor rutiere cu 5 la sută, al persoanelor decedate cu 11 la sută, de la 586 de persoane la 476, şi al răniţilor grav cu cinci la sută. Din amintitul studiu realizat de Poliţia Rutieră rezultă că un sfert dintre şoferi spun că depăşesc frecvent limita legală de viteză pe drumurile din afara localităţii, 18,3 la sută depăşesc frecvent viteza legală pe autostrăzi, iar unul din zece respondenţi admit că încalcă frecvent restricţiile de viteză din localităţi. De asemenea, 21,7 la sută dintre şoferii chestionaţi au recunoscut că, ocazional, conduc sub influenţa băuturilor alcoolice iar 1,2 la sută că fac acest lucru în mod frecvent.

Aproape unul din patru şoferi a condus cel puţin o dată sub influenţa băuturilor alcoolice. Cei mai mulţi dintre ei au făcut acest lucru în mod ocazional,

reiese din centralizarea datelor obţinute în cadrul sondajului de opinie. În ceea ce priveşte purtarea centurii de siguranţă, majoritatea susţin că fac acest lucru pe autostrăzi şi în afara localităţii, trei din zece şoferi admit că o folosesc doar ocazional în localităţi, unul din şapte o foloseşte rar în afara localităţii, iar unul din cinci spune că nu o poartă deoarece îl incomodează. Astfel, doar 52,1 la sută au spus că îşi pun centura de siguranţă atunci când sunt în localităţi, 70,4 la sută în afara localităţii şi 77,4 la sută pe autostradă. Sondajul de opinie scoate în evidenţă că 36 la sută dintre conducătorii auto cred că traficul aglomerat îi obligă să facă manevre riscante, 23 la sută consideră că pot să conducă în stare de oboseală dacă sunt destul de atenţi, 15 la sută susţin că o maşină puternică permite manevre riscante în trafic, iar 13 la sută declară că le place să simtă adrenalina când conduc. Pe de altă parte, aproape 60 la sută recunosc că vorbesc la telefonul mobil fără hands-free în timp

ce conduc, iar 48,5 la sută că se apropie prea mult de vehiculul din faţă. La întrebarea “În ultimele şase luni aţi fost victima unor comportamente agresive în trafic din partea celorlalţi şoferi?”,

78,7 la sută au reclamat flash-urile sau claxoanele, 48,8 la sută - gesturile ameninţătoare sau obscene, 43,5 la sută - agresiunile verbale, 39,1 la sută - blocarea maşinii în parcare, şase la sută - urmăririle în trafic iar 3,3 la sută agresiunile fizice.

La 11 mai 2011, s-a lansat campania “Decada acţiunii pentru siguranţa rutieră 2011-2020“, la finalul căruia numărul victimelor accidentelor de circulaţie ar trebui să se reducă la jumătate.

n Mircea Stoian

GGrruuppaarreeaa ccrriimmiinnaallãã XX66ddeessttrruuccttuurraattãã

FFuurraatt îînn 4400

Furturile de limuzine au scăzut cu 45 la sută în Bucureşti n La Berlin se furau
Furturile de limuzine au scăzut cu 45 la sută în Bucureşti n
La Berlin se furau 20 de maşini pe zi, la Varşovia ºapte, iar la
Bucureşti patru n 65 la sută din totalul furturilor îl
reprezintă Daciile n 40 de secunde pentru a”subtiliza” un X6.
După mai multe săptămâni de
activitate specifică a apărut primul indiciu:
pe traseul Bucureşti-Giurgiu, a fost reperat
un superb BMW X6 care fusese furat din
Bucureşti.
Prima reclamaţie s-a depus la începutul lunii aprilie
...
BMW X5 şi X6. Fără urme, fără zgomot, fără a observa cineva
ce se întâmplă cu limuzinele.
Se lucra profesionist. Un colectiv format din cinci
poliţişti de la Biroul furturi auto al D.G.P.M.B. şi-a intrat în
drepturi. Se raportase furtul unei limuzine de acelaşi tip şi la
Constanţa şi la Cluj. Părea că reţeaua are tentacule în toată
2010. Apoi încă una, încă una
Dispăreau numai maşini de lux
Cercetări, audieri, percheziţii,
investigaţii complexe şi poliţiştii bucureşteni
conturaseră deja fenomenul: o grupare
formată din 23 de indivizi acţionau în Bucureşti, Constanţa,
Vrancea, Bacău, Râmnicu-Vâlcea. Erau „specializaţi“ pe
BMW X5 şi X6. În doar 40 de secunde, cu un dispozitiv
electronic se conectau la calculatorul maşinii şi transferau date
pe o cheie brută, achiziţionată din Turcia, iar limuzina pornea
fără nicio problemă. Falsificau seria de şasiu, pregăteau toate
documentele ca şi cum ar fi fost originale. Destinaţia: Turcia şi
apoi Orientul Mijlociu.
ţara.

ddee sseeccuunnddee

d d e e s s e e c c u u n n d d
d d e e s s e e c c u u n n d d
Cu sprijinul structurilor M.A.I. şi al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul s-a completat cu
Cu sprijinul structurilor M.A.I. şi al Parchetului de pe
lângă Tribunalul Bucureşti dosarul s-a completat cu probe.
Furtul a 11 limuzine era documentat. Primii patru hoţi au fost
arestaţi de poliţiştii germani pe baza informaţiilor primite de la
Bucureşti.
În octombrie 2010, alţi 12 membri ai grupării au fost
-
La Delta Tulcea.
-
Ce tricou are?
-
Vişiniu.
-
Şi ce număr poartă pe tricou?
-
...
-
Pe ce sumă îl transferăm?“
-
15.000.
arestaţi, iar patru mandate au fost emise în lipsă. Probaţiunea
a durat până în martie 2011, când dosarul a plecat la instanţă.
A fost necesară chiar şi proba ADN pentru a demonstra
faptele, chiar dacă şeful grupării, Mihăiţă Duduman, cu
mandat european emis în Italia pentru furt de maşini, nu-şi
Altfel spus, dialogul se referea la unde este înmatriculată
maşina, ce culoare are, ce număr de înmatriculare şi pe ce
sumă se vinde.
În Bucureşti, din statistică, în anul 2010, se furau patru
maşini pe zi, în timp ce la Berlin se înregistrau 20 de furturi pe
zi, la Varşovia şi Budapesta câte patru.
recunoaşte fapta demonstrată de ADN şi spune: „
nicio probă, am lucrat cu mănuşi“.
...
nu
aveţi
Gruparea criminală destructurată de poliţiştii
bucureşteni, după aproape un an de muncă intensă, folosea
limbajul unui impresar sprotiv:
“Furtul de limuzine a scăzut în trimestrul I 2011 cu 45 la
sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din totalul
autoturismelor furate 65 la sută sunt Dacii”, spune în final
comisarul Marian Iorga, ºeful Serviciului Furturi de
Autovehicule al D.G.P.M.B.
- Auzi, jucătorul ăla unde-i legitimat?
n Mircea Stoian
p 12
p
12
p 12 Evaziune cu legume şi fru prin firme fantomã De anul trecut, poliţiştii Serviciului de

Evaziune cu legume şi fru prin firme fantomã

De anul trecut, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor, al I.P.J. Ilfov „au început curăţenia” în Centrul

Comercial En-Gross de Legume şi Fructe Afumaţi. În noiembrie 2010, au fost arestaţi membrii a două grupări, iar anul acesta, în mai, au ajuns după gratii liderii

unei a treia grupări (patru fraţi iordanieni şi o româncă pentru întoc - mirea documentelor conta bile). În 2010, în trei dosare importante de evaziune fiscală în domeniul legumelor şi fructelor, cu un prejudiciu cumulat de peste două milioane euro, au fost arestate opt persoane (cinci iordanieni, un turc, doi români), iar în 2011, în alte două dosare importante de evaziune fiscală, cu un prejudiciu ce depăşeşte 2,3 milioane

Mai mult de 60 la sutã din cele peste o mie de dosare de evaziune fiscală instrumentate de poliţiştii ilfoveni de investigare a fraudelor, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, sunt din domeniul achi - ziţiilor intracomunitare cu legume şi fructe. În urma verificărilor efectuate în dosarele de evaziune fiscală de acest gen, poliţiştii au confiscat aproximativ 145 de tone

de legume şi fructe, în

valoare de

aproape 435 de mii de lei, întrucât administratorii societăţilor verifica- te nu au prezentat documentele legale de provenienţă.

euro, au fost arestate şapte persoane (cinci iordanieni şi doi români). Tot în 2011, ofiţerii ilfoveni specializaţi în investigarea fraudelor, au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 236.500 de lei pentru abateri de la disciplina financiar-contabilă şi regulile de comerţ.

Evidenţe contabile duble ...

Cea mai recentă acţiune s-a desfăşurat în ziua de 10 mai 2011. În prim-plan, portocalele şi cartofii! Poliţiştii de la investigarea fraudelor din cadrul I.P.J. Ilfov, beneficiind de sprijinul ofiţerilor D.G.I.P.I., sub directa coordonare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, au reuşit identificarea şi probarea activităţii infracţionale a membrilor unei grupări specializată în achiziţii intracomunitare ilegale de legume, fructe şi carne congelată, prin care au prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 2.000.000 de euro. În ziua respectivă, poliţiştii, împreună cu comisari ai Gărzii Financiare Ilfov, au efectuat mai multe verificări, în urma cărora au fost depistate 36 de societăţi tip fantomă, o parte fiind înfiinţate pe numele unor cetăţeni de origine străină, folosindu-se documente false. De asemenea, sediile acestora figurau la adrese fictive, în scopul îngreunării verificărilor financiar-contabile şi a sustragerii de la plata datoriilor către stat.

În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii au stabilit că din reţea făceau parte 29 de persoane, atât cetăţeni români, cât şi iordanieni, turci şi greci. Aceştia au fost depistaţi în dimineaţa de 10 mai şi conduşi la sediul I.P.J. Ilfov pentru audieri. De asemenea, au fost ridicate, în vederea dispunerii de expertize, documente financiar-contabile, ştampile şi sisteme de calcul. Totodată, au fost confiscate 138 de tone de legume şi fructe, pentru care nu au putut fi prezentate documentele de provenienţă, potrivit Compartimentului de Informare şi Relaţii Publice al I.P.J. Ilfov.

Mărfuri aduse în ţară prin firme fantomă

Suspecţii erau monitorizaţi de oamenii legii, încă de la începutul acestui an, anchetatorii având informaţii că aceştia introduceau în ţară legume, fructe şi alte mărfuri prin intermediul unui lanţ de firme fantomă.

mai 2011

e-mail: pentru

i 13

i

13
13

ucte

i 13 ucte Produsele erau duse în cel mai mare en-gross de pe raza judeţului Ilfov
i 13 ucte Produsele erau duse în cel mai mare en-gross de pe raza judeţului Ilfov
i 13 ucte Produsele erau duse în cel mai mare en-gross de pe raza judeţului Ilfov

Produsele erau duse în cel mai mare en-gross de pe raza judeţului Ilfov şi ulterior vândute în toată ţara, prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat fiind de aproape două milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, gruparea condusă de patru fraţi (cetăţeni iordanieni) a înfiinţat firme fictive prin care a făcut achiziţii intracomunitare de legume, fructe şi carne congelată, fără să plătească taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe profit.

Unele firme fictive erau înfiinţate (şi desfăşurau activităţi comerciale aproximativ o lună) pe numele unor cetăţeni străini, care veneau în România pentru o perioadă limitată de timp. Practic, doar documentele erau trecute prin acest sistem de firme suveică. În realitate, marfa ajungea direct de la furnizorul din Uniunea Europeană la destinatarul final, adică la comercianţii en-gross din complexul comercial.

În baza autorizaţiilor emise de Judecătoria Cornetu, oamenii legii au efectuat, în ziua de 10 mai 2011, 25 de percheziţii la domiciliile suspecţilor, dar şi în alte locaţii unde erau ţinute evidenţe contabile duble, precum şi la locuinţa unei femei, folosită de liderii grupării pentru ţinerea de evidenţe contabile, dar şi pentru deschiderea de conturi şi tranzacţii bancare. Celor patru cetăţeni iordanieni, precum şi contabilei interpuse din ţară li s-au dat mandate de arestare preventivă pe 29 de zile.

Opinia specialistului

Comisar şef Doru Iacobuş , şeful Serviciului investigarea fraudelor, IPJ Ilfov, subliniază înainte de orice excelenta cooperare cu parchetul, garda financiară, precum şi cu toate celelalte structuri ale M.A.I. Trece în revistă şi câteva particularităţi din dosarele de evaziune fiscală generată prin suveica firmelor fantomă ... Sediul firmelor, unul dintre punctele nevralgice. Verificând sediile trecute în documente, oamenii legii au descoperit fie că

strada nu exista, fie că adresa era în fapt un loc viran sau o casă modestă cu o familie numeroasă (în care n-ar mai fi încăput nici măcar un singur sediu de firmă darămite 50). Pentru stabilirea sediilor, grupările infracţionale racolau persoane în vârstă, cu puţină ştiinţă, cu venituri mici, dispuse (uneori, pentru o sumă modică şi câteva lădiţe cu fructe) să semneze contracte de comodat prin care puneau la dispoziţie propriul

apartament pentru a găzdui sediile a zeci de firme

...

Infractorii

utilizau de fiecare dată alte şi alte persoane pentru a deveni

administratori ai noilor firme înfiinţate, oameni care nu avuseseră până atunci probleme de cazier fiscal. Sigur, la înfiinţarea firmei, se solicită cazierul fiscal de la Registrul Comerţului, dar având în vedere cele de mai sus, introducerea obligativităţii depunerii unei garanţii care să poată fi executată în cazul în care societatea nu-şi îndeplineşte obligaţiile către stat ar putea fi luată în calcul. În final, şeful SIF subliniază faptul că identificarea unui procent sporit de infracţiuni de evaziune fiscală, recuperarea prejudiciului în urma instituirii de măsuri asiguratorii, precum şi finalitatea judiciară, în sensul creşterii numărului propunerilor de trimitere în judecată, constituie reacţia de răspuns a poliţiştilor din structura de investigare a fraudelor a IPJ Ilfov, faţă de grupările cu preocupări în domeniul evaziunii fiscale.

n Viorica Piloiu

Trei ani de S.M.U. U rgenţele ce pun în pericol imediat viaţa unei persoane, printre care

Trei ani de S.M.U.

U rgenţele ce pun în pericol imediat viaţa unei persoane, printre care accidente rutiere, explozii, accidente de muncă sau casnice, stări de inconştienţă, stop cardiorespirator, suspiciuni de infarct, insuficienţe respiratorii acute şi accidente cu

victime multiple sunt intervenţiile la care este solicitat SMURD Bucureşti. În cei trei ani de existenţă ai serviciului, ce s-au aniversat pe 13 mai a.c., peste 124.000 de persoane au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă din partea echipajelor bucureştene. Conform bilanţului prezentat, au fost peste 160.000 de solicitări. Cele mai multe intervenţii sunt în zilele de vineri, între orele 18.00-21.00, iar ziua cea mai grea a fost pe 29 mai 2010, când s-a înregistrat un număr record. 211

intervenţii! Potrivit inspectorului şef al ISU Bucureşti, colonel dr. ing. Stelian Duduş, anul trecut, una dintre principalele probleme apărute în funcţionarea SMURD din Capitală a fost insuficienţa fondurilor necesare pentru menţinerea în stare de intervenţie a autospecialelor, majoritatea ambulanţelor având aproximativ 100.000 de kilometri parcurşi şi necesitând remedierea problemelor apărute la sistemul de frânare, direcţie etc. La ora actuală, SMURD Bucureşti dispune de 19 ambulanţe de prim ajutor, patru ambulanţe de terapie intensivă mobilă, o ambulanţă de terapie intensivă mobilă nou- născuţi, o maşină a medicului de urgenţă, 12 autospeciale de iluminat şi descarcerare, o autospecială de suport logistic, două autospeciale de intervenţie la dezastre, accidente

mai 2011

e-mail: pentru

 

e

e
 
 

15

În hala părăsită, echipajele SMURD au parte de un tablou de coşmar. Fasciculele lanternelor luminează trupurile a doi tineri surprinşi de căderea accidentală a unui lift de marfă. Cu mişcări precise, pompierii descarceratori pun în funcţiune aparatele de tăiat şi depărtat, reuşind să-i scoată din capcană. Unul e mort, dar celălalt trãieºte. Mâinile grijulii şi pricepute lucrează contra - cronometru. După câteva zeci de minute, medicii şi paramedicii SMURD reuşesc să îl stabilizeze, pentru a-l duce la spital.

e 15 În hala părăsită, echipajele SMURD au parte de un tablou de coşmar. Fasciculele lanternelor
e 15 În hala părăsită, echipajele SMURD au parte de un tablou de coşmar. Fasciculele lanternelor

.R.D. în Bucureºti

colective şi calamităţi, precum şi cinci autospeciale de

transport personal şi victime multiple. „Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va achiziţiona maşini chimice, biologice, radiologice şi nucleare, care au o componentă

importantă în detectarea substanţelor radioactive şi decontaminarea zonelor. Fiecare judeţ va avea o astfel de maşină şi, de asemenea, vor exista şapte laboratoare de specialitate” a precizat colonelul Marcel Lucaciu, inspectorul general al

IGSU. „În curînd, vor fi achiziţionate şase elicoptere uşoare medicalizate, licitaţia pentru cumpărarea acestora urmând să aibă loc în luna iunie, iar până la sfârşitul anului, SMURD se va generaliza în toată ţara. În prezent se fac demersuri pentru operaţionalizare în ultimele şase judeţe. De asemenea, vizăm

suplimentarea echipajelor existente atât în cadrul SMURD, cât şi în cel al serviciilor de ambulanţă. Totodată, în cel mai scurt timp, posibil până la sfârşitul lui iunie, vor apărea primele dispecerate integrate” a declarat doctorul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prezent la bilanţ. La eveniment a participat şi o delegaţie a Brigăzii de Pompieri din Paris, condusă de generalul Gilles Glin, comandantul acesteia.

„Pentru trei ani de existenţă, cifrele sunt cu adevărat impresionante. Statutul militar garantează eficacitatea SMURD”

a spus, la sfârşitul alocuţiunii sale, şeful pompierilor militari parizieni.

n Cãtãlin Eftene

p 16
p
16
p 16 Jurnal de Bozovici Demult, undeva în munţii Almăjului…Lotrii goneau, cu groaza-n suflet, pe pajiştea

Jurnal de Bozovici

Demult, undeva în munţii Almăjului…Lotrii goneau, cu groaza-n suflet, pe pajiştea însorită. În sat, patrulele împuşcaseră câţiva de-ai lor. Mai aveau puţin până la pădurea salvatoare, unde s-ar fi putut ascunde cu uşurinţă. Deodată, din faţă au răsărit grănicerii bozoviceni. Disciplinaţi, militarii înaintau cu puştile aţintite asupra haiducilor. Un ordin scurt şi tâlharii ar fi căzut seceraţi. La somaţia aspră, aceştia au aruncat flintele şi iataganele. Câteva ore mai târziu, de la cazarma din Bozovici, două furgoane cu gratii, trase de cai, plecau, în zăngănit de lanţuri, spre Timişoara. Acum, cei ce terorizaseră satele almăjene puteau spera doar la mila împăratului de la Viena.

În zilele noastre

...

Cei

doi hoţi, în pofida întunericului des,

nu orbecăiau. Mergeau la sigur. În jur, nici ţipenie de om. Departe, un câine lătra stingher. Când au ajuns pe strada lăturalnică, s-au oprit în faţa unei case cu aspect obişnuit. „Mă, sigur e pricopsit moşu’? Să nu ne riscăm aiurea!” face, în şoaptă, unul dintre ei. „Bă, săptămâna trecută, când am venit la el, m-am dat că lucrez la cablu’. A pus botu’ elegant! Stă singur şi câinele-i la mişto! Am văzut unde ţine fraieru’ locu’. Cărămidă, mă! Are şi-un laptop hoţ!” susură celălalt. Când să intre-n casă, după ce-au forţat uşa, din spate se aude un glas metalic: „Stai! Poliţia”. Cei doi au înlemnit de surpriză. Era o patrulă a poliţiştilor bozoviceni.

S ituată între munţii Almăjului şi cei ai Aninei, Bozovici este una dintre comunele importante ale judeţului Caraş-Severin. Poliţia Comunală are în competenţă o zonă întinsă, în care trăiesc 20.000 de locuitori. Aproape 1200 de kilometri pătraţi

acoperiţi, în mare parte, de păduri dese. Subunităţii din Bozovici îi sunt arondate şapte posturi de poliţie. Aşezările cele mai izolate, unde poliţiştii ajung doar pe jos, sunt câteva cătune risipite ce aparţin de postul din Şopotu Nou, o localitate aflată la 30 de kilometri de Bozovici. Cel mai greu este iarna, când se blochează drumurile, inclusiv cel naţional. Din cei peste 25 de poliţişti, printre care şi trei fete, la sediul central lucrează doi ofiţeri şi şapte agenţi. „Oamenii mei fac cercetare penală, criminalitate judiciară, siguranţă publică şi poliţie rutieră. Avem şi o maşină prevăzută cu radar. Practic, în afara cazurilor de omor, cînd vin colegii de la Poliţia Judeţeană, dosarul se instrumentează complet. Şi nu ne plângem de inactivitate. Numai anul trecut am soluţionat aproape 400 de dosare, iar posturile subordonate, 200” explică şeful Poliţiei Comunale, comisarul-şef Alexandru Jurchescu, bozovicean get-beget. Ofiţerul are state vechi în meserie. Apără legea de aproape trei decenii! „În 1986, la Anina, o familie a fost jefuită

mai 2011

e-mail: pentru

i

   
17
 
 

17

şi asasinată. Într-un mod urât! Bărbatul era îngropat în pădure şi animalele începuseră să-l mănânce, iar femeia fusese omorâtă cu un bătător de şniţele. Criminalul, un tânăr de 27 de ani, cunoscut al victimelor, a fost de la bun început în cercul de suspecţi. Ne tot punea pe piste false, dar l-am dovedit. Pe hainele lui au fost găsite pete de sânge. Trei zile n-am ştiut de somn şi mâncare!” îşi aminteşte Jurchescu. Localitatea este liniştită şi oamenii, când au probleme, trec, cu încredere, pragul postului de poliţie. Ştiu că vor găsi o rezolvare. Cel mai des, poliţiştii bozoviceni se confruntă cu înşelăciuni şi furturile din maşini şi locuinţe. Bani, electronice, baterii auto sau animale. Dar hoţii sunt prinşi repede. „Anul trecut, la sfârşitul lui decembrie, unui bărbat din Prilipeţ i s-au furat 3000 de lei din autoturismul propriu. După cercetări, am reuşit să recuperăm întreaga sumă. Vă imaginaţi bucuria omului!” spune experimentatul poliţist. În

problemă o reprezintă accesul. Mai ales iarna! Ca să ajungă în anumite locuri, foarte izolate, cele trei autospeciale sunt puse la grea încercare pe drumurile de munte. Nu de puţine ori, pentru că maşinile nu mai puteau înainta, militarii au mers pe jos la intervenţie. Pompierii bozoviceni se pot lăuda cu o autospecială de stingere, marca Mercedes, aflată în serviciu din 1962. Fără întrerupere! Venerabila maşină a fost donată, în 2006, de către pompierii unui orăşel german. Toate dotările ei funcţionează ireproşabil. Totodată, dispune şi de echipament de descarcerare, atât de util în diverse situaţii.

Porneşte fără probleme, chiar şi pe ger de crapă pietrele. „De cele mai multe ori, se aprind coşurile de fum, pădurile şi miriştile uscate. Dar avem şi alte misiuni. Intervenim la inundaţii,

revărsări de pâraie, de torenţi, scurgeri de pe versanţi şi salvări de persoane. Pe munte, accidentele sunt destul de frecvente”

precizează locotenentul Marius Bogdan, comandantul Gărzii de Intervenţie Bozovici. Tânărul ofiţer este pompier de

10 ani şi a lucrat numai în această subunitate. În ciuda vârstei, are ce povesti. „Una dintre cele mai grele intervenţii am avut-o în septembrie 2010. Doi muncitori forestieri, care lucrau pe un

funicular, au căzut în prăpastie. Cu tot cu cabină! S-au rostogolit cam 100 de metri. Numai izbituri în bolovani şi trunchiuri de copaci. Ne-am asigurat în cordiţe şi-am coborât la ei. Arătau cumplit! Oasele braţelor ieşeau prin piele, scalpurile erau jupuite, iar picioarele se bălăngăneau de parcă nu mai aveau articulaţii. Patru kilometri i-am dus cu targa pe bieţii oameni. Atunci au participat 16 pompieri la intervenţie” rememorează ofiţerul. În 10 ani, Bogdan a stins 500 de incendii.

n Cãtãlin Eftene

zonă mai vin, atraşi de legendele spectaculoase ale locurilor, căutători de aur. Legal! Anul trecut, trei bărbaţi au cercetat, câteva săptămâni, munţii. În zadar! Nu au găsit niciun fir!

***

Aproape de sediul Poliţiei Comunale, pe şoseaua principală, se află vechea cazarmă a pompierilor militari bozoviceni. Clădirea, spun ei, are o vârstă apreciabilă. Trecută bine de 100 de ani, din vremea bătrânului imperiu. Construcţia din spatele curţii, ce adăposteşte carburanţii, se zice că este un fost depozit militar de pe timpul Mariei Tereza. De serviciile „salamandrelor” din Bozovici se bucură peste 20.000 de locuitori, ce trăiesc în nouă comune şi 23 de sate. Totul pe 135.000 de hectare! Nu e uşor să acoperi un raion atât de mare, împădurit şi cu un relief foarte dificil. De altfel, principala

 

În Bozovici, tradiţiile ostăşeşti ale românilor sunt vechi. La 1773, împăratul Iosif al II lea de Habsburg a militarizat satele din ţinutul Almăjului. Astfel, au fost înfiinţate companii grănicereşti, cu scopul de a păzi graniţa militară şi pentru ordinea publică. În acele timpuri, munţii Banatului erau plini de haiduci. Oamenii locului au luptat şi în războaiele purtate, prin mai toată Europa, de Casa de Austria. Bozoviciul era un punct important în configuraţia militară a regiunii. Pe lângă companie, în cazarma ridicată pe vremea Mariei Tereza, se afla şi comanda divizionului grăniceresc, structură ierarhică superioară în cadrul Regimentului iliro-valah, ce avea centrul la Vârşeţ. În 1838, subunităţile româneşti au fost integrate în Regimentul grăniceresc valaho-bănăţean de la Caransebeş. Graniţa militară bănăţeană a fost desfiinţată în anul 1872. Vechea cazarmă din Bozovici nu se mai păstrează. În 1944, un incendiu puternic a mistuit zidurile bătrânei clădiri.

p 18
p
18

Poliţiştii au făcut, în a doua săptămână a lunii mai, cinci percheziţii la galerii de artă din Capitală şi la locuinţele unor persoane care comercializează obiecte de artă, în cazul unor tablouri furate din colecţia Casei memoriale “doctor Petru Groza” din Deva.

p 18 Poliţiştii au făcut, în a doua săptămână a lunii mai, cinci percheziţii la galerii

Furturi de mare artã

Aproximativ 200 de opere de artă fără documente legale de provenienţă au fost confiscate, joi dimineaţă, în urma percheziţiilor la galeriile bucureştene şi la locuinţele unor persoane ce colecţio nează astfel de obiecte. Bunurile au fost fotografiate de anchetatori şi urmează să fie verificate în bazele de date ale poliţiei, pentru a vedea dacă au fost furate, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române. La sfârşitul lunii octombrie 2010, un descendent al dr. Petru Groza, a sesizat Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara în legătură cu faptul că trei dintre tablourile aparţinând colecţiei particulare din imobilul - monument istoric Casa Dr. Petru Groza din Deva, au fost sustrase de către persoane necunoscute, fiind înlocuite cu falsuri contemporane. În urma cercetărilor şi activităţilor investigativ-operative, des fă şurate de un

colectiv de poliţişti din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Investigaţii Criminale şi I.P.J. Hunedoara -Serviciul de Investigaţii Criminale, sub supra vegherea Parchetului de pe lângă Tribu nalul Hunedoara, au fost identificaţi prezumtivii autori ai faptelor, membrii reţelei infracţionale fiind cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Poliţiştii au stabilit faptul că, în perioada 2004-2005, în mod succesiv, învinuitul Gheorghe G., din Timişoara, cu sprijinul şi complicitatea învinuitului Petru P., din comuna Băcia, judeţul Hunedoara, a sustras din colecţia imobilului Casa dr. Petru Groza din Deva, două tablouri realizate de Nicolae Grigorescu şi un tablou realizat de Nicolae Dărăscu, susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, valoarea prejudiciului fiind estimată la suma de 400.000 euro. Pentru a ascunde furtul, tablourile originale

ULTIMA ORÃ
ULTIMA ORÃ

“Car cu boi”, “Băiat”, “Fată pe piatră’' şi “Peisaj” semnate de Nicolae Grigorescu, “Flori galbene” de Nicolae Tonitza, “Fructe” de Octav Băncilă, “Flori” de Ştefan Potop, “Natură moartă’' de Corneliu Baba şi “Vaci” de Ştefan Luchian sunt tablouri furate din locuinþa unei bãtrâne de 72 de ani din Piatra Neamþ.

au fost înlocuite cu falsuri contem - porane.

Probatoriul administrat a sta - bilit că tablourile au fost valorificate pe piaţa neagră de antichităţi de către

învinuitul Gheor ghe G., fiind achizi - ţionate de două persoane din municipiul Bucureşti. Activităţile complexe desfăşurate în cauză au dus la identificarea şi recuperarea a două din cele trei tablouri sustrase, care se aflau în posesia unor colecţionari de bună-credinţă, respectiv Peisaj” , de Nicolae Grigorescu şi “ Peisaj” din Deltă”, al lui Dărăscu, valoarea acestora fiind estimată de către experţi în domeniu la suma de 220.000 euro.

Cu ocazia percheziţiilor domi - ciliare efectuate, în perioada 9-18.03.2011, la membrii reţelei implicate în sustragerea şi valorificarea tablou rilor, din Timiºoara şi Bucureºti, au fost identificate şi indisponibilizate alte nouă bunuri - cinci tablouri semnate de pictori români de importanţă naţională şi patru icoane, toate fără documente de provenienţă, despre care există sus piciuni că provin din comiterea de infracţiuni. Cercetările vor continua în vederea administrării probatoriului şi a recuperării în totalitate a prejudiciului (în acest sens, se are în vedere recuperarea celui de-al treilea tablou - de Nicolae Grigo rescu, a cărui valoare a fost estimată la 175.000 euro - care se află în urmărire naţională şi internaţională).

n Mircea Stoian

cu sprijinul I.P.J. Hunedoara

mai 2011

e-mail: pentru

i

   
19
 
 

19

Noroc sau intuiţie?

Făra girofar sau sirenă ne apropiem încet de individ. Stă aplecat peste bagaj şi încearcă să introducă nişte obiecte

destul de grele. Nu are timp să se ridice complet când poliţiştii sunt deja lângă el. Este “agăţat prieteneşte” dar ferm de braţ şi oprit. La lumina farurilor şi a lămpii camerei de filmat

vedem conţinutul bagajului : piese auto masive, din metal. Par a fi o chiulasă, şi o cutie de viteze. Le-am găsit pe câmp şefu’ – vine rapid explicaţia bărbatului. Să vă arăt!

Porneşte la pas spre un oarecare câmp din capătul străzii. Este însoţit de un poliţist. Nu parcurg prea mult deoarece, prin staţia portabilă, poliţistul este anunţat că a apărut păgubitul. Lucrurile se clarifică. Proprietarul ( un bărbat în vârstă) îşi recunoaşte obiectele. Ne arată şi spărtura din gard pe unde ar fi pătruns suspectul. Acestuia din urmă i-au pierit pe rând glasul şi legendele despre câmpuri cu piese auto la discreţie , în miez de noapte! Este încătuşat şi introdus în maşină. Poliţiştii pun întrebări:

- Unde era cutia (de viteze n.a.)? - Aici la vedere, în curte, dezmembrată, este răspunsul păgubaşului… apoi către noi: să mai aud eu pe cineva că vorbeşte de rău poliţia ! Cu riscul că mă amendează (poliţia) îi dau ăluia una peste ochi! “Închidem” şi noi urechile la această afirmaţie; o atribuim satisfacţiei omului de a-şi fi redobândit bunurile imediat după ce au fost furate. Schimbul de seară s-a sfârşit de ceva vreme. Nu însă pentru cei doi poliţişti care vor lua declaraţii în continuare şi vor întocmi rapoartele. Dar, acestea toate la sediul secţiei 19 din Capitală. “Peştele” a picat în plasă, acţiunea - un succes!. Rămân cu întrebarea - există pur şi simplu noroc în meseria de poliţist? Dumneavoastră ce credeţi?

Aş asemăna întrucâtva meseria de poliţist cu cea de pescar: trebuie să ştii unde să întinzi năvodul, în ce loc să arunci momeala, să pui undiţele, să ştii când

muşcă peştele şi să ai răbdare. Dar, mai ales să nu

crezi în “norocul chior”.

Se poate vorbi de raţionament, profesionalism şi…intuiţie sau fler – aşa cum este denumită acestă calitate în breasla poliţiştilor. Vă explic în continuare la ce mă refer:

Patrulăm de câteva ore bune pe străzile arondate secţiei 19 din Bucureşti. Ne-am “ îmbarcat” odată cu lăsarea serii la bordul maşinii. La “timonă” este agentul şef adjunct Vasilică Ilie iar “secund” este agentul Marius Andreescu. “Navigăm” pe străzile din cartierul Rahova atenţi la orice mişcare. Patrulăm şi discutăm. De la o vreme însă, conversaţia se răceşte.Se apropie ieşirea din schimb şi…nimic! După două ore de “periaj” ca la carte, capăt convingerea că astă-seară este linişte. Hai şi pe-aici - se aude vocea agentului şef adjunct Vasilică Ilie. Pătrundem pe strada Ion Cornea, aparent liniştită, bine luminată, cu asfaltul neted şi curat. “De ce şi pe-aici ?” mă întreb în sinea mea. Nu există nici un indiciu vizibil al vreunei tulburări; cât despre vreun apel de urgenţă - nici vorbă! Însă, în penumbră, lângă gardul unei case o persoană “meştereşte” ceva, aplecată pe ceea ce pare a fi o sacoşă voluminoasă.

n Silviu Podea
n Silviu Podea
n Silviu Podea
n Silviu Podea
p 20
p
20
p 20 Pe urmele escrocilor Primele cazuri de înşelăciuni au apărut anul trecut, în zona rurală
p 20 Pe urmele escrocilor Primele cazuri de înşelăciuni au apărut anul trecut, în zona rurală

Pe urmele escrocilor

Primele cazuri de înşelăciuni au apărut anul trecut, în zona rurală a judeţului Giurgiu. Poliţiştii giurgiuveni au reacţionat prompt, lansând o campanie de conştientizare a persoanelor de vârsta a treia care trăiesc în mediul rural, în legătură cu riscurile la care se expun invitând în casă necunoscuţi.

  • C u tact şi răbdare, oamenii legii au poposit prin satele şi comunele judeţului. La Hereşti şi Crevedia Mare, de pildă, au stat de vorbă cu persoanele singure, în vârstă, explicându-le că nu întotdeauna cei care le ciocănesc la poartă au şi gânduri curate. Iar sub o

falsă amabilitate, uneori se pot ascunde intenţiile unor indivizi

care urmăresc să îi deposedeze de obiecte de valoare sau bani.

Campania poliţiei continuă şi în 2011 ...

Victime ale unor indivizi fără scrupule

Bătrânul gospodărea singur, prin curte, când a văzut la

poartă un necunoscut care-i făcea semn să se apropie. Căra în

spate un cazan voluminos. Aşteptase cuviincios ca omul să-şi

târască paşii până la poartă şi-i zisese: Bună ziua, taică! M-a

trimis băiatul dumitale, să-ţi aduc cazanul ăsta. Mi-a plătit cinci

milioane şi a zis să-mi mai dai dumneata încă 20! Uite, să nu

crezi că te mint ...

Ţi-l dau la telefon, să vorbiţi. Bătrânul care

până atunci stătuse cu mâinile pâlnie la ureche, apucă

şovăielnic mobilul şi auzi o voce care-i confirma discuţia

tocmai încheiată ...

Alo? Dă-i, tată, 20 de milioane, omului, că

am nevoie de cazanul ăla! Ţi-i dau înapoi când trec pe-acasă!

Încredinţat c-a vorbit chiar cu fiul său şi dornic să-şi ajute

copilul, omul a invitat necunoscutul în casă, să completeze

diferenţa pentru achitarea cazanului. Cu cine o fi vorbit de

fapt, nu se ştie. Iar la vârsta lui, nu s-a gândit nicio clipă că ar

fi putut deveni victima unei înşelătorii. Îl apăsa doar grija să

nu-i rămână feciorul dator! Într-un final, când fiul a aflat de

isprava părintelui, a alertat poliţia.

Alte case, alte manevre. Iar fantezia escrocilor n-are

margini. Mamaie, nepoata matale din Spania şi-a pierdut

paşaportul şi nu poate reveni în ţară!

...

M-a trimis fiica dumitale

din Italia, e bolnavă şi are nevoie de medicamente!

...

Eu plec

mâine din România şi pot să-i duc banii, dacă mi-i dai!

...

A dat

de belea nepotul dumitale şi trebuie să plătească o amendă ...

 

Taică, vrem să cumpărăm şi noi nişte vin, avem o nuntă.

Da’ să-l gustăm mai întâi, dacă se poate!

Cum nu? Haideţi în

casă!

...

Aşa a fost păcălit un vârstnic din satul Pădureni,

comuna Buturugeni, judeţul Giurgiu, de către doi necunoscuţi

care i-au pătruns în curtea locuinţei, lăsându-l fără bruma de

agoniseală. Cumpărătorii au plătit vinul cu o bancnotă de 100

lei şi, în momentul în care bătrânul a intrat în casă pentru a

aduce restul, aceştia l-au urmat. Au observat locul unde se

aflau banii. Profitând de credulitatea victimei şi de uşa lăsată

deschisă de gospodar, unul dintre bărbaţi a sustras suma de

5500 lei. Şi duşi au fost! Iar poliţiştii efectuează cercetări

pentru identificarea autorilor faptei.

Tot vin doreau şi cele trei femei de etnie rroma care au

coborât din autoturismul oprit în faţa casei unui locuitor din

comuna Ghimpaţi, satul Naipu

...

Omul le-a invitat în curte.

i

   
21
 
 

21

Luăm vin mai mult, dar n-avem la noi decât dolari, ai să ne schimbi? Tranzacţia s-a
Luăm vin mai mult, dar n-avem la noi decât dolari, ai să ne schimbi? Tranzacţia s-a

Luăm vin mai mult, dar n-avem la noi decât dolari, ai să ne

schimbi? Tranzacţia s-a finalizat în jurul orei 18.00. Abia seara

târziu, victima a constatat că din casă îi lipseau bani. A alertat

poliţia. Ofiţerul de serviciu din cadrul Poliţiei Municipiului

Giurgiu a fost sesizat prin Serviciul 112, cu privire la faptul că

autori necunoscuţi sustrăseseră, din locuinţa săteanului, suma

de 19.000 lei. Cercetări, echipă operativă! ...

 

Campania continuă şi în anul 2011

...

La fel, incursiunile

în judeţ şi dialogul cu cetăţenii! Oamenii în uniformă le-au

explicat pendelete tertipurile folosite de infractori ...

Iată câteva metode frecvent utilizate. Autorii se

prezintă ca fiind trimişi de fii, rude sau apropiaţi ai

proprietarului să le vândă anumite bunuri. În aceste condiţii

victima ajunge să achiziţioneze bunul, de cele mai multe ori cu

un preţ ridicat, fără să verifice pretinsa recomandare. Altă

modalitate constă în faptul că două sau trei persoane se

prezintă preponderent la locuinţele unor vârstnici, sub

aparenţa dorinţei de a achiziţiona diverse produse agro-

alimentare din gospodărie. Profitând de neatenţia proprie -

tarului, unii din membrii grupului pătrund în interiorul

locuinţei, de unde sustrag bunuri de valoare (bijuterii,

electronice cu volum redus, sume de bani).

 

„Din păcate, activităţile poliţieneşti în asemenea cazuri

sunt îngreunate de durata de timp în care victimele constată că au

fost înşelate şi care îi determină să nu reţină semnalmentele

persoanelor cărora le-au permis accesul în locuinţă”, afirmă

inspector Adonis Gudină, Serviciul de Investigaţii Criminale,

IPJ Giurgiu.

Campanii de informare

Campania derulată de către I.P.J. Giurgiu are ca

obiectiv dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu societatea

civilă, în spiritul prevenirii şi contracarării fenomenului

i 21 Luăm vin mai mult, dar n-avem la noi decât dolari, ai să ne schimbi?

infracţional. Informarea, conştientizarea şi responsabilizarea

cetăţenilor reprezintă obiective ale priorităţii naţionale de

prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului şi contribuie la

realizarea şi menţinerea unui climat de siguranţă civică în

comunitate, afirmă comisar şef Mirela Gheţa, purtător de

cuvânt al I.P.J. Giurgiu.

De la începutul acestui an, peste 20 de activităţi

preventive au fost desfăşurate în satele şi comunele din

Giurgiu. Poliţiştii au discutat cu cetăţenii şi au distribuit circa

o mie de pliante cu recomandări, în scopul prevenirii

înşelăciunilor, a furturilor din locuinţe şi altor fapte

antisociale.

În ziua de 27.04.2011, poliţiştii Biroului de Analiză şi

Prevenire a Criminalităţii şi de Ordine Publică au organizat o

acţiune în comuna Daia, judeţul Giurgiu, care a avut ca

obiectiv prevenirea furturilor din locuinţe. Scopul acţiunii a

fost informarea cetăţenilor cu privire la pericolul social al

infracţiunilor de acest gen, efectele acestor fapte şi măsurile ce

trebuie adoptate pentru prevenirea lor. Echipele de poliţişti au

discutat cu cetăţenii şi au introdus materiale preventive în

cutiile poştale ale imobilelor ai căror proprietari nu au fost

găsiţi acasă. Au fost contactaţi şi consiliaţi antivictimal

aproximativ o sută de cetăţeni şi au fost distribuite peste 80 de

pliante cu tematică aferentă domeniului de prevenire a

furturilor din locuinţe.

Iar campania de informare şi pregătire antivictimală

continuă, ofiţerii Biroului de Analiză şi Prevenire a

Criminalităţii din I.P.J. Giurgiu fiind prezenţi cu precădere în

mediul rural, în scopul avertizării unui număr cât mai mare de

cetăţeni, despre pericolele la care se expun când primesc în

locuinţă persoane necunoscute.

n Viorica Piloiu

Recomandăm cititorilor!

   

Poliţiştii Biroului de Analiză şi

 

foarte atenţi la zilierii pe care îi angajează

Prevenire a Criminalităţii, din cadrul IPJ Giurgiu, atenţionează cetăţenii despre existenţa unor fapte şi tentative ale persoanelor rău intenţionate de a comite înşelăciuni, furturi de bunuri şi sume de bani din locuinţe, prin diverse moduri de operare. În cazul în care se confruntă cu astfel de cazuri, poliţiştii recomandă cetăţenilor să dea dovadă de prudenţă şi să reţină cât mai multe detalii cum ar fi:

semnalmentele autorilor şi numerele de înmatriculare ale autovehiculelor folo -

site pentru deplasare. „Facem pe această cale un nou apel la populaţie să se protejeze de infractori, care vizează în special casele în care locuiesc bătrâni singuri, ce nu se pot apăra sau care pot fi uşor înşelaţi. Cetăţenii nu trebuie să primească persoane străine în casă şi să nu

aibă la vedere lucruri de valoare. Cei care locuiesc în mediul rural, trebuie să fie

şi să nu le arate locul unde deţin bunuri sau bani.”

Sub o falsă amabilitate, se poate ascunde o persoană care urmăreşte să îi deposedeze de obiecte de valoare sau bani. „În majoritatea cazurilor, pentru a profita de credulitatea victimelor, infrac - torii au o atitudine comunicativă, convin - gătoare, sunt îmbrăcaţi îngrijit şi se deplasează cu autoturisme.” n

patrie

@mai.gov.ro

mai 2011

p 22
p
22

Degeaba! De câţiva ani, bătrânul, ajutat şi de fiul său, ce lucrase ani buni prin Austria, cumpărase mai multe terenuri agricole. Aşa că, zilierii erau o prezenţă obişnuită în gospodăria omului. Vestea că are bani s-a răspândit rapid. În primăvară, Adam T. îl accidentase mortal, cu tractorul, pe

un consătean ce-l ajuta la munci agricole. Când a aflat de nenorocire, fiul nefericitului s-a întors din Spania cu gânduri de răzbunare. În seara dinaintea morţii, concubina şi un tânăr ajutor l-au văzut în viaţă pe bătrân. După cercetări, poliţiştii au exclus din cercul de suspecţi familia femeii cu care cel ucis avea o relaţie,

bãiatul bărbatului accidentat mortal cu tractorul şi tânărul ajutor din gospodărie. Oamenii legii, în paralel cu căutarea tractorului, şi-au focalizat investigaţiile asupra celor cu antecedente penale şi muncitorilor sezonieri. Telefonul bătrânului a fost găsit pe câmp, abandonat în afara satului. Prin comparaţii dactiloscopice, criminaliştii de la I.P.J. Caraş- Severin au descoperit că trei amprente aparţin unui anume B. Duşco, în vârstă de 27 de ani, din judeţul Timiş. După aceea, totul a fost chestiune de timp! A doua zi după sângerosul asasinat, principalul autor a fost încătuşat de către poliţiştii de la I.P.J. Timiş, care l-au predat colegilor cărăşeni. Asupra lui nu s-au găsit telefoanele şi lucrurile furate. B. Duşco ieşise din penitenciar cu doar o zi înainte de a săvârşi crima. Tânărul a suferit mai multe condamnări pentru furt. Când a stat ultima dată după gratii, l-a cunoscut şi pe cel împreună cu care a plănuit să jefuiască mai multe gospodării din Apadia, sat în care

Un apel telefonic de urgenţă i-a pus pe jar pe poliţiştii cărăşeni. La primele ore ale dimineţii, un bărbat din Reşiţa a sesizat Inspectoratul de Poliţie al judeţului Caraş-Severin despre moartea tatălui său. Spunea că l-a găsit într-o baltă de sânge, cu multe lovituri la cap, iar lucrurile din locuinţă erau răvăşite. Tototdată, din gospodărie, după spusele omului, dispăruse şi un tractor cu remorcă. Rapid, s-a constituit o echipă complexă de cercetare, ce a plecat, în grabă, spre satul Apadia, la adresa indicată.

Într-una din camere, unde totul era răsturnat, investigatorii au descoperit cadavrul bătrânului în vârstă de 62 de ani. Fusese lovit în cap cu sălbăticie şi pantalonii de pijama îi erau traşi până la genunchi. Fiul bătrânului le-a spus poliţiştilor că, pe lângă tractorul dispărut din grădină, lipsesc telefoanele mobile, un costum de haine şi alimente. Din echipa de cercetare au făcut parte cinci specialişti criminalişti. Oamenii legii au „periat” locul timp de nouă ore şi au ridicat 11 fragmente de urme papilare. La prima vedere, povestea părea destul de încâlcită. Victima, Adam T., era pensionar şi locuia singur unde a fost găsit mort. În urmă cu şapte ani rămăsese văduv. Totuşi, de ceva vreme se consola în braţele unei consătence. Femeia era măritată, dar copii şi soţul ştiau de legătura ei. Aceştia îi tot spuneau să pună capăt relaţiei.

mai 2011

e-mail: pentru

 

i

i
 
 

23

i 23 lucrase ca zilier în urmă cu opt ani. Un anume Neluţu. La reconstituire, Duşco
i 23 lucrase ca zilier în urmă cu opt ani. Un anume Neluţu. La reconstituire, Duşco
i 23 lucrase ca zilier în urmă cu opt ani. Un anume Neluţu. La reconstituire, Duşco

lucrase ca zilier în urmă cu opt ani. Un anume Neluţu. La reconstituire, Duşco i-a şocat pe poliţişti şi procurori prin seninătatea cu care a povestit firul evenimentelor. “Adus la sediul I.P.J. Caraş-Severin, individul a recunoscut fapta comisă şi ne-a indicat unde a abandonat tractorul cu remorcă sustras. Într-o zonă împădurită, la aproximativ trei kilometri de localitatea

Apadia. Voia să-l vândă!” a precizat comisarul-şef Nicolae Borteş, adjunctul şefului inspectoratului. “Duşco a intrat în locuinţa victimei împreună cu un fost coleg de penitenciar, Neluţu. Folosindu-se de o sapă şi un cuţit, cei doi au lovit în mod repetat victima, încercând să o determine să spună unde ţine banii şi alte bunuri de valoare. Nu a avut nicio remuşcare. Ne-a povestit cu zâmbetul pe buze cum l-au omorât pe bătrân” a spus comisarul- şef Constantin Ofileanu, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Caraş-Severin. Pentru identificarea lui Neluţu, anchetatorii au obţinut toate fotografiile recidiviştilor din judeţul Mureş, cunoscuţi drept „Neluţu”. Pus în faţa planşei foto constituite, Duşco l-a indicat, imediat, pe partenerul său. Pe baza unui mandat de arestare preventivă, Neluţu a fost reţinut de către poliţişti, undeva în judeţul natal. Iniţial, nu a recunoscut şi a declarat că el s-a rezumat să-l însoţească pe ucigaş până la poarta victimei. Totuşi, cercetarea la faţa locului pe timp de noapte, testul poligraf şi alte informaţii obţinute de către oamenii legii au demonstrat, fără putinţă de tăgadă, contrariul. În paralel cu desfăşurarea anchetei omorului de la Apadia, poliţiştii au obţinut anumite informaţii surprin zătoare. Conform acestora, fiind în Franţa, la Lyon, în iunie 2009, Duşco împreună cu un alt bărbat a ucis o româncă ce îi avea ca proxeneţi pe cei doi. La audiere, asasinul lui Adam T. le-a spus anchetatorilor că, în urmă cu un an, într-o locuinţă părăsită din apropierea unei gări lyoneze, un anume Fănică a bătut-o şi a

omorât-o pe o tânără prosti tuată, Mirela. Femeia era soţia lui Fănică. Biroul naţional INTERPOL a comunicat faptul că, pe data de 17.07.2009, în toaleta unui vagon de tren de lângă gara Perrache din Lyon, a fost descoperit cadavrul unei femei, în stare avansată de descompunere. Pentru că autopsia nu a putut identifica cauza morţii, ancheta a fost clasată la 18.09.2009. Totodată, Biroul naţional Interpol a transmis că persoana decedată ar putea fi Mirela. În faţa fotografiilor femeii omorâte şi a lui Fănică, Duşco i-a recunoscut ca fiind victima respectiv autorul omorului din Franţa. Probele obţinute au fost înaintate Serviciului de Asistenţă Judiciară şi Poliţienească Internaţio -

nală din Direcţia de Investigaţii Criminale a I.G.P.R

La

.. începutul lunii februarie 2011, Fănică a fost predat autorităţilor judiciare franceze. Acestea au redeschis cazul şi l-au acuzat de uciderea soţiei.

n Cãtãlin Eftene

Final în dosarul Cernavodã

Poliţiştii de la IPJ Constanţa au trimis, la Institutul de Criminalistică al IGPR, hainele şi încălţămintea lui Giani Deli- Iorga, asasinul de la Cernavodă, pe care s-au descoperit pete de sânge. Totodată, anchetatorii au trimis probe biologice din periajul bucal al acestuia şi sânge recoltat, la necropsie, din cutiile craniene ale celor doi bătrâni omorâţi. Rezultatele testelor făcute de specialiştii biocriminalişti au demonstrat, fără tăgadă, că sângele de pe lucrurile lui Deli-Iorga aparţine victimelor. După sosirea rezultatelor, la sfârşitul lunii aprilie, procurorul de caz a întocmit rechizitoriul. Individul este acuzat de infracţiunea de omor deosebit de grav, ce se pedepseşte, conform articolului 176 din Codul Penal, cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Salvaþi din adâncurile pãdurii Nu era prima oară când plecau, doar ele, de-acasă. Ceea ce trebuia
 

Salvaþi din adâncurile pãdurii

Nu era prima oară când plecau, doar ele, de-acasă. Ceea ce trebuia să fie o excursie relaxantă, cu maşina, în Munţii Semenicului, s-a transformat în coşmar. Deşi vremea a fost bună, cele două turiste, de loc din Oradea, s-au rătăcit în pădurea înşelătoare. La un moment dat, au apucat-o pe un drum ce le-a dus într-o pustietate ca la- nceputurile lumii. GPS-ul s-a dovedit a fi inutil! La fel şi telefoanele mobile! Aproape toată ziua s-au chinuit, în speranţa ieşirii la un liman. Umbrele nopţii s-au lăsat pe nesimţite. A crescut şi disperarea din suflete. La un moment dat, într-un vârf de deal, au putut să sune la 112. Când au sosit salvatorii, jandarmii montani de la Secţia Văliug, femeile erau cocoţate pe capota maşinii. Pentru a nu pierde semnalul, una dintre ele, în picioare, cu o mână ridicată, ţinea telefonul cât mai sus.

Mai târziu, aflate în siguranţă la postul montan, ghinionistele excursioniste le-au povestit militarilor chinul prin care au trecut. Timp de zece ore, ca să poată înainta, au fost nevoite să astupe gropile din drum cu pietre şi lemne. Totul pe o distanţă de trei kilometri!

Secţia de Jandarmerie Montană Văliug, situată în inima

Parcului Naţional Semenic, a fost înfiinţată în anul 2005 şi are în compunere trei posturi: Crivaia, Trei Ape şi Semenic. Practic, acestea sunt căbănuţe de lemn, foarte pitoreşti, dotate cu tot ce trebuie pentru autogospodărire. E un lucru necesar, deoarece militarii lucrează trei zile, după care sunt liberi alte trei. Misiunile salvatorilor în bleu-jandarm acoperă peste 36.000 de hectare. Cu excepţia tărgilor de salvare, echipamentul este cel standard pentru structurile montane. Adică, rucsaci, lanterne, pioleţi, căşti de protecţie, lopeţi şi sonde pentru avalanşe, hamuri, colţari şi schiuri. Plus două ATV-uri! Când situaţia o impune, de la IJJ Caraş-Severin este adus câinele antrenat pentru căutarea în zăpadă. În zonă sunt şi trei lacuri de acumulare. Cel mai primejdios dintre ele este lacul Gozna. Unii au plătit cu viaţa aventura în apele reci. Traseele turistice sunt lungi, unele au şi 30 de kilometri. „Afluenţa de turişti, pe Semenic, este mare. Iarna, zilnic sunt cam 2.000 de persoane. În restul timpului, cei mai mulţi vizitatori vin la sfârşit de săptămână. Vreo

i 25 răstoarnă, în prăpăstii, tractoare, maşini, biciclete sau motociclete. Atunci trebuie să coboare, chiar şi
i 25
i
25

răstoarnă, în prăpăstii, tractoare, maşini, biciclete sau motociclete. Atunci trebuie să coboare, chiar şi sute de metri, în văile accidentate, pentru ai salva pe cei căzuţi. Îi pun pe aceştia în tărgi improvizate şi iau muntele pieptiş. Totuşi, marea problemă este alta. În ciuda potecilor bine marcate, se rătăcesc mulţi oameni. Înghiţiţi de pădure! Surprinzător, printre ei sunt şi sunt localnici. Militarii scotocesc, zile-n şir, pas cu pas, munţii

împăduriţi. Fie ploaie, fie zăpadă. În general, căutările sunt încununate de succes. Au fost cazuri când au căutat şi 30 de zile. Uneori, cei rătăciţi îşi fac apariţia în localităţi îndepărtate. Cum ar fi Bozovici, la 40 de kilometri. Alţii, în pofida eforturilor jandarmilor, nu au mai fost găsiţi. Nici măcar rămăşiţele lor. Aşa s-a întâmplat cu un bărbat dispărut în 2008. „În aproape doi ani, s-au rătăcit peste zece persoane. Pleacă la cules de afine, bureţi de fag, mure sau la tăiat de lemne. Se abat de la traseu şi nu mai dau de marcaj. Pădurile de fag sunt înşelătoare, sălbatice, cu hăţişuri luxuriante, pline de capcane. E uşor să te rătăceşti. Chiar şi pentru localnici. Se-ntâmplă să te-nvârţi în cerc. Văile abrupte seamănă foarte mult între ele, iar orientarea este dificilă” explică locotenentul Bălteanu. Înainte de Crăciun, un bărbat din Ciclova şi nepotul său au plecat să taie lemne. Pentru că aveau şi doi brazi, ca să nu-i vadă cineva, omul a decis să se întoarcă, singur, pe alt drum. Tot prin pădure, dar mai ocolit şi puţin folosit. L-a prins viscolul şi s-a rătăcit. Jandarmii l-au căutat două săptămâni. Inclusiv cu câinele specializat de la sediul Inspectoratului de Jandarmi din Reşiţa. În zadar! „O perioadă de timp, s-a putut discuta cu el pe mobil. Din cauza frigului vorbea moale şi dădea indicii vagi. I-a spus nepotului că s-a aşezat să se odihnească în locul ştiut. Au fost ultimele lui cuvinte.

Când am ajuns acolo, conduşi de băiat, nu l-am mai găsit. Plecase şi viscolul i-a acoperit urmele” spune plutonierul Ionel Decă, care a participat la căutări. Uneori, în patrulările lor, jandarmii de la Secţia Văliug ajung în satul părăsit Lindenfeld, departe de civilizaţie. Accesul este destul de dificil. Maşinile nu răzbat până acolo. Ca o curiozitate, deşi locuitorii au plecat demult, cătunul încă mai are cod poştal.

„De câţiva ani, acolo, într-o casă ruinată, s-a stabilit un bătrân. Stă singur cuc. Noi îl ştim de moş Anton. E sărit bine de 70 de ani. Probabil, ceva neamuri îi duc de mâncare. În afară de noi, trec ciobanii sau motocicliştii de

la curse” mai spune, cu o umbră de nostalgie pe chip, tânărul jandarm. Aşezarea a fost ridicată, la 1827, de către o mână de colonişti germani din Boemia, atrasă de mirajul unei vieţi mai bune. Cu timpul, din cauza izolării, puţinii locuitori au început să plece înspre alte zări. Depopularea s-a accentuat după al doilea război. Deşi aveau generator de curent şi instalaţie de apă. În 1989 nu mai era picior de om în sat. Astăzi, paragina a luat în stăpânire casele de gospodari, altădată falnice. Una dintre potecile de acces către Lindenfeld, ce taie pădurea deasă, se numeşte „Drumul lupilor” şi trece prin dreptul altui fost sat al germanilor din Boemia, Wolfwiesse, abandonat la puţin timp după înfiinţare. Legenda spune că, în prima iarnă a nou- veniţilor, lupii au mâncat mulţi copii, aşa că oamenii au fost siliţi să se mute.

n Cãtãlin Eftene

i 25 răstoarnă, în prăpăstii, tractoare, maşini, biciclete sau motociclete. Atunci trebuie să coboare, chiar şi

2.000 pe week-end. Vara, când se organizează festivalul de jazz de la Gărâna, vin şi peste 8.000 de oameni. Trebuie acordată o atenţie

mare” subliniază locotenentul Dragoş Bălteanu, şeful secţiei. Tânărul ofiţer este un împătimit al speologiei. Poate să-ţi vorbească ore-n şir despre peşterile bănăţene. De la înfiinţarea posturilor montane, au fost salvaţi zeci de oameni. Militarii spun că educaţia turistică este deficitară. Excursioniştii nu respectă reguli elementare. Nu campează în locurile amenajate şi lasă, în urma lor, gunoaie. În patrulările pe trasee, jandarmii montani cărăşeni stau de vorbă cu turiştii, le dau amănunte despre drumul ales şi starea vremii, cum să se orienteze cel mai bine sau

unde sunt izvoare. De asemenea, îi sfătuiesc să protejeze animalele şi pădurea, să facă curăţenie la plecare şi le indică locurile unde există semnal GSM. După cum nu uită să le spună ce înseamnă un echipament adecvat şi modul de a pregăti o excursie. De multe ori, jandarmii de pe Semenic intervin cînd se

patrie

@mai.gov.ro

mai 2011

a 26
a
26
a 26 Româ Comisar-ºef MARCEL ARDELEAN, coopera ataºat de afaceri interne al României la Paris n
Româ Comisar-ºef MARCEL ARDELEAN, coopera ataºat de afaceri interne al României la Paris n Colaborare: Poliţişti
Româ
Comisar-ºef
MARCEL
ARDELEAN,
coopera
ataºat de
afaceri
interne
al României
la Paris
n Colaborare: Poliţişti români detaşaţi
în Franţa, ofiţeri francezi la Bucureşti.

Domnule Ardelean, cât de numeroasă este comunitatea

românilor în Franţa?

Aş vrea să vă spun că din perspectiva legislaţiei

administraţiei locale franceze nu există, cel puţin public, o cifră

clară privind comunitatea românească, pentru că legea

franceză nu permite culegerea şi prelucrarea de date privind

originea comunităţilor pe criterii etnice, cu atât mai puţin nu

vorbim decât despre cetăţeni români şi nu despre etnii sau

despre alte origini.

Dar există, totuşi, o cifră aproximativă?

Dacă mă gândesc bine, în urmă cu vreo doi ani când am

obţinut nişte date oficiale în legătură cu numărul cetăţenilor

români care erau înscrişi în evidenţele autorităţilor franceze cu

drept de şedere, cu documente de şedere provizorii sau

documente de şedere pe o perioadă mai îndelungată, de cinci

sau 10 ani, cifra acestora se ridica undeva la puţin peste 20 000.

Dintre aceştia, sunt mulţi conaţionali care produc

infracţionalitate?

Este foarte important să facem precizarea că vorbim de

o parte a cetăţenilor români care sunt înregistraţi ca fiind

autori ai unor fapte ilegale şi, în primul rând, cunoscuţi pentru

delincvenţă, să facem diferenţa între delincvenţă şi infracţiune.

Din această perspectivă, românii nu sunt nici mai buni nici mai

răi decât alte comunităţi. S-a creditat ideea şi, într-un mod

nefericit, s-a făcut o legătură între etnia rromă şi

infracţionalitatea comisă în Franţa. Cel puţin în cursul anului

trecut, pe perioada verii, acest subiect şi maniera în care a fost

prezentat în media au creat un prejudiciu de imagine imens

României şi românilor în general. Nu putem să facem asociere

între o categorie etnică sau între cetăţenie şi un anumit tip de

infracţionalitate. Aş vrea să spun că printre faptele înregistrate

ca fiind ilegalităţi, în perspectiva legislaţiei franceze, vorbim în

primul rând despre criminalitatea de vitrină, despre mica

infracţionalitate, despre delincvenţa de vitrină, în care

regăsim, începând cu ocuparea abuzivă a unor terenuri

aparţinând domeniului public sau unor persoane fizice sau

juridice şi terminând cu faptele legate de aşa numita cerşetorie

care merge până la o cerşetorie agresivă, fapte care au „darul“

de a agasa cetăţeanul şi nu numai cetăţeanul francez ci şi

turistul străin care vine în Franţa, ca destinaţie importantã a

turismului internaţional. Vorbim despre furturile din

buzunare, ştergătorii de parbrize, vânzătorii de flori, vânzătorii

a 26 Româ Comisar-ºef MARCEL ARDELEAN, coopera ataºat de afaceri interne al României la Paris n
e 27 ânia şi Franþa, re în dublu sens de ziare care, mascat, exprimă o formă
e 27
e
27

ânia şi Franþa, re în dublu sens

e 27 ânia şi Franþa, re în dublu sens de ziare care, mascat, exprimă o formă

de ziare care, mascat, exprimă o formă de criminalitate,

infracţionalitate, delincvenţă sau cum vrem să o numim, dar

care nu este considerată o componentă gravă a

infracţionalităţii în Franţa.

Crearea instituţiei ataşatului de interne a contribuit la

rezolvarea cazurilor în care au fost implicaţi cetăţeni români?

Primul poliţist român, trimis în misiune permanentă, a

sosit în Franţa în cursul anului 2002, iar din 2002-2003 biroul

ataşatului de interne s-a dezvoltat în timp, cantitativ şi calitativ,

paralel cu progresele pe care România le-a înregistrat ca şi ţară

europeană. În primul rând, această cooperare creează o

legătură directă şi foarte eficace între structurile de aplicare a

legii, pentru că în Franţa nu există doar poliţia, ci şi jandarmerie

cu capacitate şi cu atribuţii în domeniul poliţiei judiciare. Deci,

e 27 ânia şi Franþa, re în dublu sens de ziare care, mascat, exprimă o formă
e 27 ânia şi Franþa, re în dublu sens de ziare care, mascat, exprimă o formă

ataşatul de afaceri interne nu a făcut decât să realizeze o

permeabilizare a graniţei instituţionale între structurile celor

două ţări. Între timp, s-au înregistrat progrese şi în domeniul

legislativ care au îmbunătăţit şi au permis dezvoltarea calitativă

a acestei legături operative şi a cooperării tehnice, a sprijinului

privind dezvoltarea instituţio nală a diferitor structuri din

ministerul de interne român şi aş spune că beneficiul acestei

cooperări este cu dublu sens. Şi francezii consideră cooperarea

cu România aducătoare de beneficii pentru structurile de

aplicare a legii şi, implicit, pentru securitatea publică, un

domeniu aparte, cu prioritate extremă în Hexagon.

Cum a debutat colaborarea efectivă cu structurile franceze?

Pentru a răspune la întrebare ar trebui să mă raportez

undeva la februarie 2003, când am ajuns ca ofiţer de legătură

e 27 ânia şi Franþa, re în dublu sens de ziare care, mascat, exprimă o formă
i 28
i
28
i 28
i 28 la Brigada de protecţie a minorilor din cadrul Prefecturii de poliţie Paris unde, la
i 28 la Brigada de protecţie a minorilor din cadrul Prefecturii de poliţie Paris unde, la
i 28 la Brigada de protecţie a minorilor din cadrul Prefecturii de poliţie Paris unde, la

la Brigada de protecţie a minorilor din cadrul Prefecturii de

poliţie Paris unde, la vremea respectivă, exista pe rol un dosar

aş spune, foarte fierbinte, privind infracţiunile de spargere de

parcometre comise de minorii români, care aveau o dublă

calitate, pe de o parte autori ai unor infracţiuni, dar în egală

măsură victime ale reţelelor, n-aş spune de trafic de minori,

dar în orice caz, în spatele acestor fapte comise de minori, de

puşti de 12, 15, 16 ani, se aflau, cu siguranţă, adulţi. La început,

am fost privit cu multe semne de întrebare, nu neapărat cu

suspiciune, în sensul cã ce poate face un ofiţer român venit

dintr-o ţară ex-comunistă ca să spijine poliţia franceză în

rezolvarea unor asemenea probleme. Ne-am acomodat

repede, pentru că poliţistul român are o mare doză de

adaptabilitate. De altfel, poliţiştii, indiferent de cetăţenie şi de

paşaportul pe care-l poartă, folosesc un limbaj comun, sunt tot

timpul de aceeaşi parte a baricadei, în zona efectivă de

prevenire şi combatere a infracţionalităţii .

În 2002, primul ataşat de interne era în post la Paris. Se

spărsese gheaţa într-un anume fel şi am reuşit demonstrăm că

suntem capabili să ne ridicăm la nivelul lor de acţiune şi să

aducem plus valoare activităţii operative. Drept dovadă, din

2005, s-a instituit a doua funcţie de ataşat de interne cu titlu

permanent. Iar de atunci, funcţionăm cu doi ataşaţi

permanenţi în Franţa şi ofiţeri de legătură veniţi temporar pe

misiuni punctuale, în funcţie de evoluţia criminalităţii de

sorginte românească. Această cooperare este dublată prin

prezenţa ataşatului de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură

francezi în România, la Bucureşti, în cadrul ambasadei, sau pe

lângă alte structuri de cooperare. Aşa că, în timp, lucrurile

s-au legat, au prins contur cantitav şi calitativ.

Revenind la concret, mai sunt cerşetori de origine română

în Paris?

Aş spune că, în ultimii şase ani, numărul cetăţenilor

români, care se pretau la astfel de fapte, a scăzut vizibil de la

un an la altul. Îmi amintesc foarte bine ce se petrecea la Paris,

în metroul parizian, în 2003 şi ştiu foarte bine ce se întâmplă

astăzi. Această situaţie, adicã numărul cerşetorilor români pe

străzile Parisului, este legată oarecum şi de prevederile

sistemului legislativ francez vis-a-vis de aceste fapte. Se

incriminează cerşetoria agresivă, la fel şi cerşetoria prin care

cetăţeanului i se induce milă. Mai mult, ca o găselniţă să zicem,

concetăţeni de ai noştri sunt însoţiţi de animale de companie,

iar pentru autorităţile franceze este mult mai dificil de a

rezolva problema animalului, de a-l vaccina şi de a-l trimite

într-un adăpost,. Cred că lucrurile vor mai continua.

Ce credeţi că ar trebui să luăm noi de la francezi, când

spun noi mă refer la Poliţia şi Jandarmeria din România, ce am

putea să învăţăm de la instituţiile omoloage?

Aş spune că nicio structură, nicio instituţie nu este

perfectă. Din punct de vedere al managementului

organizatoric, al resurselor umane şi financiare alocate, tot

timpul avem de învăţat unii de la alţii. Şi asta este foarte bine.

Ce am putea lua de la ei? În primul rând experienţa de a

aborda anumite fenomene infracţionale care, pentru

România, sunt oarecum de dată recentă. Şi aş face referire, de

exemplu, la faptele circumscrise criminalităţii informatice –

cybercriminalitatea. Dacă în urmă cu doi, trei, cinci ani în

România aceste fapte nu existau, ele s-au dezvoltat în ultimul

timp. Franţa abordează cu succes astfel de situaþii de foarte

mult timp. Au fost create oficii centrale specializate, care

înglobează specialişti, poliţişti şi jandarmi, în aceeaşi structură

operativă, comandă unică, tocmai pentru a răspunde de o

manieră eficientă provocărilor pe care anumite fenomene

infracţionale le produc. Deci, din acest punct de vedere, aş

vorbi despre flexibilitatea dispozitivului, despre adaptabi -

litatea şi posibilitatea poliţistului sau a jandarmului de a

interveni într-o situaţie complexă specifică. Noi avem,

tradiţional, cultura de a ne pricepe la toate, e foarte bine până

într-un punct, dar cred că trebuie să ne specializăm şi să nu ne

mai pricepem chiar la toate, lucrurile trebuie privite cu

profesionalism. Din punctul acesta de vedere putem învăţa.

Domnule Ardelean credeţi că poate apărea şi în Franţa un

caz Mailat?

Este greu de presupus şi este foarte greu de dat un

pronostic în această perspectivă. În orice caz securitatea

cetăţeanului francez, politica de securitate a domeniilor

publice şi politica de securitate internă a Franţei, în general,

sunt o prioritate a guvernului actual, a celor care au fost şi a

celor care vor veni. Siguranţa cetăţeanului este primordială.

Acum depinde şi de modul în care, mai repede sau mai târziu,

românii, în general, şi o parte din cei care ne-au provocat

probleme în ultimii ani, vor reuşi să conştientizeze, să se

integreze şi să profite de drepturile şi libertăţile pe care Franţa

şi alte state europene pot să le ofere, dacă doresc să trăiască şi

să muncească într-o altă zonă din Europa, ca spaţiu de

libertate a circulaţiei. Aş spune că aceste riscuri, chiar dacă

există, ele sunt locale şi din acest punct de vedere o mare

importanţă o are presa. În primul rând ca activitate de

prevenire, apoi ca activitate de a prezenta bune practici şi bune

rezultate ale integrării românilor, ale rezultatelor pe care

aceºtia le au în toate domeniile în care se manifestă şi chiar a

populariza riscurile, din punct de vedere al cadrului legislativ,

la care se expun atunci când comit fapte ilegale.

În final, spuneţi-ne ce îi este permis şi ce nu unui român

care vrea să vină în Franţa şi să muncească legal.

În primul rând, cetăţeanul român ar trebui să se bucure

de o manieră elegantă de drepturile pe care i le oferă statutul

de cetăţean european cu drepturi depline în spaţiul care ne dă

dreptul la liberă circulaţie, la şedere temporară şi muncă legală

într-o ţară europeană cum este Franţa. E adevărat că din

aceste punct de vedere există, încă, restricţii pe anumite

domenii de activitate, dar consider că aşa cum cultura

poporului francez este de deschidere pentru toate categoriile

sociale şi populaţiile lumii, istoric vorbind, Franţa a fost o ţară

primitoare de emigranţi, cu atât mai mult românii îşi pot găsi

cu uşurinţă locul în această societate, se pot dezvolta şi pot

aduce plus valoare societăţii care-i primeşte.

n Mircea Stoian

e 29 Recensãmântul de probã Pentru că fiecare contează! Sub acest slogan se va desfăşura, în
e 29
e
29

Recensãmântul de probã

Pentru că fiecare contează! Sub

acest slogan se va desfăşura, în

perioada 22-31 octombrie 2011, la nivel

naţional, recensământul populaţiei şi al

locuin ţelor, deviza relevând tocmai

ideea că fiecare persoană înregistrată şi

fiecare informaţie obţinută cu prilejul

recen sământului contează în

fundamentarea programelor şi

proiectelor de dezvoltare atât la nivelul

Uniunii Europene, cât şi în plan

naţional şi local.

2011). Totodată, în vederea verificării

din timp a metodologiei de lucru precum

şi a tuturor măsurilor organizatorice

care privesc amplul demers din

octombrie, în perioada 7-16 mai s-a

desfăşurat, în toate judeţele ţării, un

recensământ de probă. Scopul realizării

acestui recensământ pilot? Testarea la

scară mică a activităţilor de organizare şi

a metodologiei; verificarea mărimii

normelor medii de lucru pe un recenzor;

experimentarea sistemului şi a normelor

de codificare a materialului de

recensământ cu ajutorul echipamentului

Organizarea şi efectuarea recensământului se realizează sub

aspect tehnico-metodologic de către

I.N.S., sub coordonarea şi controlul

Comisiei Centrale pentru Recensă -

mântul Populaţiei şi al Locuinţelor, din

componenţa căreia fac parte preşe -

dintele, cinci vicepreşedinţi, un secretar

şi 11 membri. Preşedintele Comisiei

Centrale pentru Recen sământul Popula -

ţiei şi al Locuinţelor este ministrul

Adminis traţiei şi Internelor, Traian

Constantin Igaş, iar doi dintre

vicepreşedinţi sunt Vergil Voineagu -

preşedintele Insti -

e 29 Recensãmântul de probã Pentru că fiecare contează! Sub acest slogan se va desfăşura, în
e 29 Recensãmântul de probã Pentru că fiecare contează! Sub acest slogan se va desfăşura, în

tutului Naţional de

Statistică şi Gheorghe

Emacu – Secretar de

Stat în Ministerul

Adminis traţiei şi

Internelor. În acest

demers, Ministerul

Adminis traţiei şi

Internelor (care asi -

gură şi preşedinţia

Comisiei Centrale),

prin Agenţia Naţio nală

de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară ,

va centraliza şi siste -

matiza datele din

teritoriu privind

nomenclatura stradală

şi numerele adminis -

trative, va asigura

transpunerea infor -

maţiilor din format

analogic în format

digital, va crea baza de

date aferentă, iar prin

Recensământ de probă. Dat

fiind faptul că recensământul este o

cercetare statistică de mare

complexitate, care necesită organizarea

şi derularea unor activităţi pregătitoare

necesare desfăşu rării propriu-zise a

recensământului populaţiei şi

locuinţelor, cu implicarea diferitelor

structuri ale administraţiei centrale şi

locale, legislaţia în domeniu a fost

completată recent cu OUG 34/2011

pentru modificarea şi completarea OG

36/2007 privind efectuarea recensă -

mântului populaţiei şi al locuinţelor din

România în anul 2011 (MO 240/6 aprilie

electronic. În context, simularea din luna

mai va putea identifica, din timp,

eventuale probleme privind actele de

stare civilă ale cetăţenilor, poziţionarea

unor imobile (o parte a clădirii pe o

stradă, cealaltă pe alta), străzi

nedenumite, imobile care nu au un

număr corespunzător etc. O subliniere!

Datele obţinute în urma recensă -

mântului de probă vor fi folosite doar în

scopul pregătirii recensă mântului din

octombrie, ele nereprezentând o sursă

de date referitoare la populaţie şi

locuinţe, potrivit unui comunicat al

Institutului Naþional de Statisticã.

Direcţia pentru Eviden -

ţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de

Date, va asigura liniile de comunicaţii la

nivelul serviciilor publice comunitare

locale de evidenţă a persoanelor, va

asigura extragerea, prelucrarea şi

furnizarea datelor din Registrul

Naţional pentru Evidenţa Populaţiei,

precum şi generarea de situaţii privind

repartizarea populaţiei pe judeţe,

localităţi, străzi, numere de imobil, scară

şi apartament, în vederea sectorizării

teritoriului şi dimensionării corecte a

volumului de muncă pe fiecare cenzor în

parte.

n Viorica Piloiu

patrie

@mai.gov.ro

mai 2011

n PAŞAPOARTELE LA CONTROL? Politica de azil, problematica imigraţiei în zona Mediteranei şi dreptul la libera circulaţie, precum şi evaluarea acordurilor de readmisie ale U.E. s-au numărat printre aspectele abordate la reuniunea extrordinară a Consiliului JAI, din 12 mai a.c., Bruxelles. Miniştrii au discutat şi pe marginea stadiului propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind crearea Agenţiei Europene pentru Managementul Operaţional la frontierele externe ale UE(FRONTEX). Prezenţi la reuniune, ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, şi omologul său bulgar, Tsvetan Tsvetanov, au solicitat sprijinul Austriei-ţară ce deţine preşedenţia Forumului Salzburg-pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în cursul acestui an, cât mai curând posibil.

n TRILATERALĂ. Cooperarea poliţienească internaţională, politica de azil şi problemele de migraţie au constituit principalele teme pe agenda discuţiilor purtate între Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor din România, Tsvetan Tsvetanov, prim-ministru adjunct şi ministrul de Interne al Republicii Bulgare, şi Christos Papoutsis, ministrul Protecţiei Cetăţeanului din Republica Elenă. Reuniunea celor trei miniştri a avut loc în cadrul Trilateralei România-Bulgaria-Grecia, ce s-a desfăşurat pe 20 aprilie a.c.

n COOPERARE. Operaţionalizarea unei echipe comune de investigaţii, în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor cu carduri bancare, a fost unul dintre punctele întâlnirii, ce a avut loc pe 10 mai a.c., dintre chestorul de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I., şi Paul Barnard, şeful Dedicated Cheque and Plastic Crime Unit din Poliţia Metropolitană Londoneză.

n CODUL PENAL. Modalitatea de aplicare a noului Cod penal şi, respectiv, a Codului de procedură penală, pe tema combaterii micii corupţii, a reprezentat tema sesiunii de informare şi instruire comună, ce s-a desfăşurat la Iaşi pe 12 mai a.c., la care a participat chestorul de poliţie Ioan Dascălu, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I.

n SPRIJIN GERMAN. Progresele realizate de România, privind aderarea la Spaţiul Schengen, au fost apreciate în cadrul unei întâlniri româno-germane de la sediul M.A.I. La întrevederea din 16 mai a.c., au participat secretarul de stat Ioan Dascălu, ministrul federal de interne, dr. Ole Schröder, şi ambasadorul Andreas von Mettenheim.

1 n Ministrul Administraţiei şi Internelor şi cel al Mediului şi Pădurilor au prezentat, într-o conferinţă
1 n Ministrul Administraţiei şi Internelor şi cel al Mediului şi Pădurilor au prezentat, într-o conferinţă
1
n Ministrul Administraţiei şi Internelor şi cel al
Mediului şi Pădurilor au prezentat, într-o conferinţă de
presă (foto) din 18 mai a.c., rezultatele Planului Comun
de Acþiune “Scutul Pãdurii”, din primul trimestru al
anului 2011, pentru prevenirea şi combaterea delictelor
silvice.
2
2

n SCHENGEN. Aprofundarea cooperării poliţieneşti a fost tema întâlnirii trilaterale, ce a avut loc pe 6 mai a.c., la sediul M.A.I., dintre şeful Departamentului Schengen, chestorul şef de poliţie Marian Tutilescu, şeful Poliţiei Judiciare Federale din Elveţia, Michael Perler, precum şi şeful Poliţiei Judiciare din Principatul Liechtenstein, Jules Hoch.

n ÎNVĂŢĂMÂNT EUROPEAN. Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca i s-a decernat titlul de „Şcoală Europeană” (foto 1). Este prima distincţie de acest fel din istoria învăţământului M.A.I., obţinută în competiţia cu 150 de şcoli preuniversitare.

n MIGRAŢIE ILEGALĂ. Cu ocazia lucrărilor Comisiei Mixte Poliţia de Frontieră Română-Garda de Coastă din Turcia, în perioada 11 - 14 mai 2011, o delegaţie condusă de contraamiralul Izzet Artunç, şeful instituţiei turceşti, s-a aflat în România. Cele două părţi au discutat aspecte de interes privind analiza de risc şi au stabilit modalităţile concrete de cooperare în lupta împotriva migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere.

n HOTĂRÂRI DE GUVERN PENTRU A.N.A. ŞI A.N.I.T.P. Agenţia Naţională Antidrog şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane au devenit structuri operaţionale în subordinea M.A.I.

n ILECUs. Prima fază a Proiectului International Law Enforcement Coordination Units (ILECUs), desfăşurat în şase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia), s-a încheiat cu o conferinţă, la Bucureşti, (foto 2) pe 17 mai a.c. Implementat de către Ministerul Federal de Interne al Austriei, Ministerul de Interne din Slovenia şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, este primul proiect al autorităţilor române, pe componenta de ordine şi siguranţă publică.

n GARDA DE COASTĂ. Litoralul Mării Negre, Dunărea Maritimă şi Delta Dunării vor fi supravegheate de Garda de Coastă, conform unui proiect de lege aprobat în şedinţa de guvern din 18 mai a.c. Înfiinţarea se face prin reorganizarea Inspectoratelor Judeţene ale Poliţiei de Frontieră Constanţa şi Tulcea.

“Bãtrânica” roºie din Oraviþa La început, împotriva flăcărilor distrugătoare, oamenii au folosit banala găleată. Apoi au

“Bãtrânica”

roºie

din Oraviþa

La început, împotriva flăcărilor distrugătoare, oamenii au folosit banala găleată. Apoi au apărut pompele. Cineva s-a gândit să le monteze pe căruţe trase de cai. După inventarea motoarelor termice, autospecialele de stingere a incendiilor au început să facă parte din cotidian. Uzine de prestigiu din lume le-au fabricat pentru a oferi calitate, siguranţă şi durată de funcţionare. Una dintre aceste maşini, încă în funcţiune, se află în curtea pompierilor militari din Oraviţa. Altele au ajuns exponate de muzeu.

C lădirea „salamandrelor” orăviţene este nouă, deşi

secţia a fost înfiinţată în 1940. Pentru a se îmbarca cât

mai operativ, militarii nu mai coboară, în remiză, pe

scări. Se lasă, cu graţia unor acrobaţi profesionişti, pe

două bare metalice, lucioase. În câteva secunde sunt

lângă maşinile de stingere. Uriaşul garaj adăposteşte, pregătite

în orice moment de intervenţie, patru autospeciale. Toate

strălucesc de curăţenie, dovadă a mâinilor grijulii de gospodar.

Una este foarte nouă, două sunt româneşti, modelul

 

i

i
 
 

33

i 33 arhicunoscut tuturor pompierilor români, iar „veterana” cvartetului motorizat, adevărată bijuterie tehnică, o autospecială de
i 33 arhicunoscut tuturor pompierilor români, iar „veterana” cvartetului motorizat, adevărată bijuterie tehnică, o autospecială de

arhicunoscut tuturor pompierilor români, iar „veterana”

cvartetului motorizat, adevărată bijuterie tehnică, o

autospecială de fabricaţie suedeză, marca Volvo. Pitoreasca

maşină a ieşit pe poarta uzinei scandinave în anul 1968. De-

atunci, rezistă, neîntrerupt, în serviciu. Cum s-ar zice, are

„state vechi”. Totuşi, nu i-a sosit, încă, sorocul casării. Este una

dintre cele mai vechi autospeciale operative din dotarea

pompierilor militari români. Până să ajungă la Secţia de

Pompieri Oraviţa, a fost folosită la stingerea incendiilor

izbucnite într-un mic orăşel din Suedia. „La compania din

Oraviţa, cum i se spunea pe-atunci subunităţii de intervenţie, a

ajuns în 1996, prin intermediul primăriei. Încercăm să-i

prelungim, cât se poate, durata de viaţă. E o maşină foarte bună.

Când a fost adusă, ne gândeam că va rezista maximum patru

ani” îşi aminteşte, nostalgic, colonelul Ilarie Buşe, adjunctul

inspectorului şef al ISU „Semenic”. La acea vreme, ofiţerul era

şeful de stat major al pompierilor militari cărăşeni. Din

fericire, previziunile de-acum 15 ani nu s-au împlinit.

„Bătrânica” roşie încă merge la toate intervenţiile din raionul

subunităţii bănăţene, ce are o suprafaţă de peste 135.000 de

hectare. Şi cuprinde 45 de localităţi, cu aproape 44.000 de

locuitori. Numai anul trecut, maşina a intervenit la peste 50 de

incendii. Când situaţia operativă o impune, urcă, bărbăteşte,

pantele munţilor din împrejurimi. Totuşi, pe drumurile dificile

de ţară, unele şerpuitoare, autospeciala este pusă la grea

încercare. Dar produsul inginerilor suedezi face faţă. Cea mai

îndepărtată localitate din raion, Surducu Mare, se află la 43 de

patrie

@mai.gov.ro

kilometri de bază. Pompierii militari orăviţeni intervin să

stingă incendii de pădure, de vegetaţie uscată sau scot, din

apele Nerei şi Caraşului, cu ajutorul bărcilor pneumatice,

trupurile celor înecaţi. În oraş, echipajele subunităţii au de

furcă, cel mai des, cu afumătorile şi coşurile defecte. Deşi până

acum „a înghiţit” aproape 55.000 de kilometri, când sună

alarma, motorul „veteranei” porneşte, cum spun şoferii, „la

sfert de cheie”. Şi toarce ascultător, fără să tuşească. În ciuda

vârstei, venerabila autospecială nu a fost reparată niciodată.

Doar bazinul de apă, cu o capacitate de 4000 de litri, a fost

sudat de câteva ori. Are şi tabla viaţa ei! „În afară de accesorii

şi furtunuri, care sunt româneşti, totul este original pe maşină.

Când mai vin delegaţii oficiale din Suedia la primărie, trec şi pe-

aici să se pozeze cu ea. Oamenii sunt foarte încântaţi! La ei în

ţară nu mai este în funcţiune un asemenea tip de autospecială. O

pot vedea doar la muzeu” spune plutonierul adjutant şef

Vichente Ciublea, cel care se ocupă de logistica pompierilor

orăviţeni. Fiecare tură operativă ce serveşte pe vechea maşină,

doi servanţi şi un şofer, o îngrijeşte cu multă dragoste. Ca pe-

un copilaş! Militarii ţin la ea ca la ochii din cap. O şterg

conştiincioşi, apoi se uită, atenţi, din toate unghiurile. O mai

şterg odată! Îi cunosc, în amănunţime, fiecare piesă şi fiecare

şurub. Încă mai este nevoie de serviciile „bătrânicii” roşii!

n Cãtãlin Eftene

mai 2011

p 34
p
34
p 34 p “Ochii” electronici de pe Dunăre L a Baziaş, Dunărea intră pe teritoriul României,
p
p

“Ochii” electronici de pe Dunăre

  • L a Baziaş, Dunărea intră pe teritoriul României, în Clisura ce poartă numele bătrânului fluviu. Regiunea pe care o străbate este un vechi ţinut de frontieră, cu o istorie tumultuoasă. Într-o vreme, demult, aşezările de pe malul Dunării erau comune grănicereşti, ai căror

locuitori, ce aveau un statut special, păzeau frontiera militară

habsburgică. Acum două secole, paza graniţei dunărene se făcea

cu mijloace rudimentare. Foişoarele de lemn, felinarele,

forturile de piatră, puştile cu cremene şi bărcile cu vâsle

reflectau nivelul tehnologic al unei epoci. Astăzi, continuatorii

vechilor grăniceri imperiali, poliţiştii de frontieră de la IJPF

Caraş-Severin, folosesc radare, camere speciale de luat vederi şi

şalupe moderne cu sisteme sofisticate de navigaţie, comunicaţie

şi semnalizare. Pe o distanţă de 64 de kilometri, până la limita cu

judeţul Mehedinţi, apele fluviului sunt supravegheate de către

SCOD sau Sistemul de Control Operaţional al Dunării. În

teren, dispozitivele cele mai înaintate sunt Punctele de

Supraveghere Locale sau PSL-urile. Acestea, în număr de 18,

sunt dispuse pe înălţimile ce domină Dunărea sau chiar în

mijlocul apei, cum este cel de pe Ostrovul Moldova Veche.

Dintre ele, zece aparţin Sectorului Poliţiei de Frontieră (SPF)

Moldova Veche, iar restul de opt sunt ale SPF Berzasca. Un PSL

este asemănător cu o antenă GSM. Un stâlp metalic! Fiecare

este prevăzut cu două camere de luat vederi, una pe timp

noapte, cu infraroşu, cealaltă pe timp de zi. Din cele 18, şase

puncte dispun de radare. „Aparatura nu numai că este foarte

modernă, dar în acelaşi timp foarte puternică. Cu ajutorul

camerelor video, la 500 de metri poţi vedea faţa unui om, iar

radarele bat până 12,3 kilometri. Nu scapă nimic!” spune

comisarul Eugen Ciobanu, ofiţer specialist în comunicaţii şi

informatică, cel ce se ocupă de întreţinerea dispozitivelor

electronice ale sistemului. Perimetrul de siguranţă al punctului

este supravegheat video. Datele obţinute de PSL-uri sunt

transmise către cele două Centre Locale de Comandă, aflate la

Sectoarele Moldova Veche şi Berzasca. Practic, un asemenea

centru este asemenea unui dispecerat, unde poliţiştii de

frontieră, în ture de serviciu, monitorizează, non-stop, tot ceea

ce se întâmplă pe Dunăre. Informaţiile sunt transmise, mai

departe, la sediul IJPF Caraş-Severin din Oraviţa. Sistemul este

în funcţiune din acest an şi comportă trei faze: supraveghere,

înregistrare şi stocare, corelarea datelor. Acum, SCOD este în

faza a doua. Datele sunt stocate timp de 30 de zile. Sistemul este

foarte eficient, are un rol mare de prevenire şi detectează vasele

cu braconieri piscicoli şi ambarcaţiunile ce fac contrabandă cu

ţigări. „De când România a intrat în Uniunea Europeană, nu au

mai fost cazuri de migraţie ilegală” spune inspectorul Ionuţ

Ţăranu, şeful SPF Moldova Veche. Braconierii sîrbi dau de

furcă poliţiştilor de frontieră. Există vase sârbeşti ce pescuiesc

industrial, dar ilegal, în apele româneşti. După depistarea prin

SCOD, ambarcaţiunea străină rămâne în custodia autorităţilor

române până la finalizarea dosarului, iar echipajul este retrimis

în Serbia, prin Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş.

Cãtãlin Eftene

c 35 Rãspunderea penalã a martorului dintr-o cauzã succesoralã Pe de altă parte, Legea nr. 36/1995
c 35
c
35

Rãspunderea penalã

a martorului dintr-o cauzã succesoralã

Pe de altă parte, Legea nr. 36/1995 prevede în mod expres că în cadrul cauzei succesorale se ascultă martori. În acest sens în art. 77 alin. (1) se menţionează: „calitatea de moştenitor şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă şi cu martori”.

Faţă de persoana care participă în calitate de martor într-o cauză succesorală se va reţine falsul în declaraţii, ci nu mărturia mincinoasă, deoarece declaraţiile nu au

Înainte de a fi ascultat de către notarul public, martorul depune jurământul potrivit art. 193 din Codul de Procedură Civilă, iar declaraţia sa este consemnată într-un înscris denumit

„depoziţie de martor”.

fost date în cadrul unui proces.

În practica judiciară regăsim numeroase exemple în care, în mod greºit, faţă de persoana care participă în calitate de martor într-o cauză succesorală se reţine infracţiunea de mărturie mincinoasă. Astfel, în decizia nr. 1142 din 11 decembrie 2008 a Curþii de Apel Timişoara, Secţia penală, s-a reţinut mărturia mincinoasă faţă de inculpata B.T. care în cauza succesorală privind pe defunctul M.T. a declarat necorespunzător adevărului că defunctul a avut un singur copil, pe A.E., deşi în realitate acesta a avut patru copii şi patru nepoţi, ceea ce a dus la eliberarea certificatului de moştenitor nr. 82 din 06.07.2007 în dosarul 100/2007, din care rezultă că învinuita A.E. este unica moştenitoare după defunctul M.T. Prin aceeaşi decizie, în mod corect, inculpata A.E. a fost condamnată pentru fals în declaraţii reţinându-se în fapt că a dat o declaraţie sub sancţiunea art. 292 C. pen., din care rezultă că în afara sa nu mai sunt alţi moştenitori. În art. 260 C. pen. este prevăzută condiţia ca martorul să facă afirmaţii mincinoase „într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori”.

În dispoziţiile care reglementează procedura succesorală (cap. V, secţiunea III din Legea 36/1995 privind notarii publici şi

activitatea notarială) regăsim termenul „cauză” de două ori:

În art. 75 alin. (1) care prevede că „După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza şi dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire, iar dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar instituit”. Totodată art. 80 arată că „Dacă notarul public constată că în masa succesorală nu există bunuri, dispune prin încheiere închiderea procedurii succesorale şi clasează cauza ca fără obiect.”

Termenul „cauză” este definit din punct de vedere juridic ca fiind „proces, pricină”. Pentru existenþa cauzei este necesară existenþa naturii contencioase. Prin cauză penală, civilă, disciplinară sau de orice alt fel,

se înþelege “un litigiu (ce are ca obiect ceva ce se pretinde sau se contestă) a cărui soluþionare constituie un act de înfăptuire a

justiþiei.”

După cum precizează prof. dr. Cristina Rotaru în

articolul ”Distincþia între infracþiunea de mărturie mincinoasă ºi infracþiunile de fals intelectual ºi fals în decalraþii” publicat în Curierul Judiciar nr. 2/2010. ”Caracterul penal, civil, disciplinar etc. rezultă implicit din natura organului judiciar sau jurisdicþional în faþa căruia se află cauza respectivă. Cauza penală are sensul de proces penal ce se desfăºoară în faþa organului de urmărire penală sau a instanþelor de judecată. Cauza civilă, în înþelesul art. 260 C., pen. are sensul restrâns de proces civil desfăºurat după procedura contencioasă, în faþa instanþelor judecătoreºti civile. Cauza disciplinară, în sensul art. 260 C. pen., înseamnă o judecată desfăºurată în faþa unor organe jurisdicþionale cu caracter disciplinar. Prin orice altă cauză în care se ascultă martori se înþeleg alte cauze decât cele penale, civile, disciplinare, care se desfăºoară în faþa unor organe de jurisdicþie,

ºi în cadrul cărora pot fi ascultaþi martori sau folosiþi experþi sau interpreþi (de exemplu, judecarea de către comisia de judecată a abaterilor de la regulile de convieþuire social, a unor fapte prevăzute de legea penală ca ºi a unor litigii de muncă…).”

Aºadar, faþă de cei care au calitatea de martori în cadrul procedurii succesorale se va reþine infracþiunea de fals în declaraþii.

n Inspector de poliþie Nicoleta Privantu

c 35 Rãspunderea penalã a martorului dintr-o cauzã succesoralã Pe de altă parte, Legea nr. 36/1995

patrie

@mai.gov.ro

mai 2011

l

36

36
   
 

Lege pentru testul de integritate

Testul de integritate profesională reprezintă o metodă

de identificare, evaluare şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi

riscurilor care determină personalul M.A.I. să comită fapte de

IPJ Arad. În baza unor informaţii generale cu privire la

faptul că anumiţi lucrători obişnuiesc să pretindă şi să

primească diferite sume de bani de la conducătorii auto,

corupţie si constă în crearea de situaţii virtuale, similare celor

pentru a nu le aplica acestora sancţiunile legale, atunci când se

cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuţiunilor de

serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate,

circumstanţiate de comportamentul acestuia, în vederea

constată săvârşirea unor abateri de la normele legale care

reglementează circulaţia pe drumurile publice, în luna martie

2010 au fost efectuate mai multe teste de integritate

stabilirii reacţiei şi conduitei adoptate.

Subiect al testării integrităţii profesionale poate fi orice

angajat al M.A.I.

În situaţia în

profesională, ocazie cu care unii poliţişti au pretins şi primit

diferite sume de bani de la testatori. În urma sesizării

Parchetului de pe

lângă Tribunalul

care, cu ocazia testării

integrităţii profe -

sionale, se constată

comiterea unor fapte

de natură penală,

Direcţia Generală

Anticorupţie sesizează

organul de urmărire

penală competent.

Până

în

Testul de verificare se desfăşoară cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a demnităţii umane şi profesionale ale subiecţilor supuşi testării.

Arad, au fost

efectuate cercetări

specifice, inclusiv

prin folosirea unor

investigatori sub

acoperire, stabilindu-se

că, un număr de 11

poliţişti ai I.P.J. Arad

şi o angajată a

C.N.A.D.R. au

prezent, având în

vedere că organizarea şi efectuarea testelor de integritate

profesio nală a fost efectuată în baza unui ordin al ministrului

adminis traţiei şi internelor, cu caracter clasificat „secret de

serviciu”, era necesară regle mentarea acestei activităţi la nivel

de lege.

În acest sens, în cursul zilei de 28 martie 2011,

Preşedintele României a promulgat Legea privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2009 pentru

modificarea art.13 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea

MAI. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial la data

de 29 martie a.c. şi, conform legii, urmează să intre în vigoare

la trei zile de la publicarea acesteia.

În cuprinsul acestei se prevede că, dobândirea calităţii

de personal al MAI presupune acordul implicit al acestuia

pentru testarea integrităţii sale profesionale. Totodată, în

situaţia în care, cu ocazia testării integrităţii, se constată

comiterea unor fapte de natură penală, Direcţia Generală

Anticorupţie sesizează organul de urmărire competent.

În perioada 2007 - 2010, D.G.A. a efectuat, în total, un

număr de 118 teste de integritate profesională, privind 136

lucrători M.A.I. (poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi,

cadastru, lucrători din cadrul Serviciilor Publice Comunitare de

pe lângă Prefecturi etc.)

Din cei 136 lucrători testaţi, 38 (reprezentând un

procent de aproximativ 28 la sutã) au încălcat normele de

integritate, în sensul că au pretins şi primit sume de bani pentru

a nu dispune măsurile legale, cazuri în care au fost sesizate

organele de urmărire penalã competente. Iata cateva exemple:

pretins şi primit sume

de bani cu titlu de mită de la diverşi conducători auto pentru a

nu dispune faţă de aceştia măsurile lega le pentru săvârşirea de

contravenţii la regimul circulaţiei rutiere.

La data de 14 octombrie 2010, faţă de cei 12 învinuiţi

s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore, sub aspectul

săvârşirii infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută şi

pedepsită de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin 1 din

Legea 78/2000.

I.P.J. Ilfov. La sfârşitul anului 2009, a fost efectuat un

test de integritate profesională asupra unui agent din cadrul

formaţiunii de poliţie rutieră a oraşului Bragadiru, ocazie cu

care acesta a pretins şi primit o sumă de bani pentru a nu îşi

îndeplini atribuţiile de servicii.

A fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul

Bucureşti, ofiţerii DGA fiind delegaţi în cauză pentru

efectuarea unor acte de urmărire penală. Astfel, în cauză a

fost obţinută obţinută autorizaţia de folosire a investigatorului

sub acoperire.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că inspector

principal R.S. (cu privire la care a fost sesizată Direcţia

Naţională Anticorupţie), împreună cu agenţii de poliţie N. F.,

B.T. şi V.M. au pretins şi primit în mod repetat sume de bani

cu titlu de mită.

Faţă de cei patru învinuiţi, Direcţia Naţională

Anticorupţie, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul

Bucureşti au dispus, în cursul lunii martie 2011, măsura

reţinerii pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de

luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. 1

Cod penal rap. la art. 7 alin 1 din Legea 78/2000. n

e 37 AQUAPOL seminar în România Ce este Aquapol? Asociaţia Europeană a Poliţiilor Navale şi Autorităţilor
e 37 AQUAPOL seminar în România Ce este Aquapol? Asociaţia Europeană a Poliţiilor Navale şi Autorităţilor
e 37
e
37

AQUAPOL

seminar în România

Ce este Aquapol? Asociaţia Europeană a Poliţiilor Navale şi Autorităţilor Navale este o organizaţie autonomă constituită din membri ai poliţiilor navale şi autorităţilor navale (toate numite „autorităţi de aplicare a legii”) ale statelor membre ale UE ori candidate şi Elveţia.

În prezent, aici au aderat Belgia (Poliţia Federală),

Tema? Optimizarea operaţiunilor comune de control multi

Olanda (Poliţia Navală Naţională Olandeză şi Poliţia Portului

Maritim Rotterdam-Rijnmond), Germania (Poliţia Navală din

agenţii în domeniul navigaţiei maritime (Multi Agency Control

Operations-MACO). Au participat 16 reprezentanţi din

Saxonia de Jos), Franţa (Jandarmeria Naţională), Ungaria

(Poliţia Navală Dunăreană), Austria (Autoritatea Navală),

Slovacia (Inspectoratul pentru Navigaţie Interioară), Elveţia

(Inspectoratul pentru Navigaţie Basel), România (Poliţia

Transporturi şi Autoritatea Navală Română), Republica Cehă

(Inspectoratul pentru Navigaţie şi Direcţia pentru

Olanda, Belgia, Marea Britanie, Spania, Franţa, Germania şi

Bulgaria. Prima etapă a seminarului s-a desfăşurat la

Bucureşti, la sediul I.G.P.R., lucrările fiind deschise de

secretarul general al M.A.I., Laurenţiu Mironescu şi adjunctul

Inspectorului General al Poliţiei Române, comisar şef de

poliţie Ioan Lucian Muntean.

Ordine Publică), Marea Britanie (Poliţia din

e 37 AQUAPOL seminar în România Ce este Aquapol? Asociaţia Europeană a Poliţiilor Navale şi Autorităţilor

Reprezentanţii Serviciului Trans porturi

au prezentat, cu acest prilej, „modul de

Kent), Bulgaria (Poliţia de Frontieră Bulgară

şi Inspectoratul pentru Navigaţie), Spania

organizare, desfăşurare, precum şi

(Guardia Civil). IGPR, prin Serviciul

Transporturi (Direcţia Poliţiei

Transporturi) este membru de facto din

anul 2006 şi membru cu drepturi

depline începând din 9 ianuarie 2008,

ulterior (tot în 2008) şi Autoritatea

Navală Română devenind membră a

acestei organizaţii.

Scopul Aquapol este de a

îmbunătăţi eficienţa acţiunilor autori -

tăţilor responsabile cu aplicarea legii în

domeniul transportului naval maritim şi

rezultatele acţiunilor comune desfăşurate

pe parcursul anului 2010, împreună cu

Autoritatea Navală Română,

Autoritatea Naţională a Vămilor,

Garda Financiară, Agenţia Naţională

pentru Pescuit şi Acva cultură, Garda

Naţională de Mediu, Administraţia

Naţională „Apele Române” şi

Administraţia Rezervaţiei Biosferei

„Delta Dunării”, în baza Planului cadru

de cooperare pentru prevenirea şi

combaterea criminalităţii din transporturile

fluvial în Europa, de a contribui la

Navale pe Dunăre şi în porturile româneşti,

armonizarea metodelor de lucru ale acestor

instituţii în cadrul UE. În prezent, în cadrul acestei

elaborat de Serviciul Transporturi” , potrivit

comisarului Viorel Cazan, şeful Biroului

Asociaţii europene, îşi desfăşoară activitatea patru Grupuri de

Lucru pentru: Navigaţia interioară; Navigaţia maritimă;

Securitate şi criminalitate; Suport şi coordonare, Serviciul

Transporturi fiind reprezentat în primele trei.

Transporturi Navale. La capitolul bune practici, a fost

semnalat parteneriatul româno-bulgar pentru prevenirea şi

combaterea criminalităţii transfrontaliere şi promovarea

conceptului de patrulă navală mixtă româno-bulgară ca

Seminar european organizat de România

România a organizat, pentru prima dată, un seminar

Aquapol (Asociaţia Europeană a Poliţiilor Navale şi

Autorităţilor Navale), fiind felicitată pentru maniera excelentă

în care a înţeles să-şi ducă la îndeplinire această sarcină

onorantă ...

Timp de trei zile, conform agendei de lucru, din 11

în 15 aprilie 2011, la Bucureşti şi Constanţa s-a desfăşurat

reuniunea Grupului de lucru Aquapol „Navigaţie Maritimă”.

instrument operativ în gestionarea criminalităţii pe coridorul

de transport naval dintre cele două ţări, în perspectiva aderării

la spaţiul Schengen (planul cadru de cooperare cu Directoratul

Central al Poliţiei de Frontieră din Republica Bulgară fiind

elaborat în cursul anului 2010). Un parteneriat concretizat prin

acţiunile comune derulate, care funcţionează cu rezultate

notabile, confirmate şi în cursul Operaţiunii „Danubius”,

recent încheiată.

n Viorica Piloiu

patrie

@mai.gov.ro

mai 2011

Riscul? Vine la pachet cu meseria de poliţist! Speranţa de viaţă a poliţiştilor? Mai mică decât

Riscul? Vine la pachet cu meseria de poliţist! Speranţa de viaţă a poliţiştilor? Mai mică decât a celorlalţi oameni. Cancer, sinucideri, boli de inimă. Un poliţist mănâncă doar câţiva ani pensia. Meseria de poliţist este cea mai stresantă din lume. O întrece pe cea a controlorilor de trafic aerian. Iar un poliţist stresat nu funcţionează la întreaga capacitate, nu poate rezolva problemele comunităţii, îşi face rău lui însuşi şi familiei sale ...

Cine are nevoie de poliþiºti stresaþi?

Rata divorţurilor, căsnicii ratate. Hei, care a fost

experienţa cea mai traumatizantă din cariera ta de poliţist?

Prima mea căsnicie! E răspunsul pe care-l dau mulţi poliţişti,

reluat şi în filmele americane de acţiune. Din el poţi deduce

câte ceva despre efectele muncii de poliţie asupra vieţii

ofiţerilor, în special a celei domestice. Studiile definesc

munca de poliţie „un stil de viaţă cu risc extrem de ridicat”, nu

riscul de la slujbă ci unul din care derivă problemele de

atitudine, comportamentale, din intimitate şi de relaţionare.

Şi, dacă rata divorţurilor în America este de 50 la sutã, în

rândul poliţiştilor americani ea înregistrează valori

substanţial mai ridicate, de 60 pânã la 75 la sutã. Căsnicia

unui poliţist este aidoma unui uragan. Iniţial, vântul suflă din

toate direcţiile, dar în final omul îşi poate pierde casa. Chiar

de trei-patru ori! Sunt concluziile unui studiu realizat în 2003

(Police stress and the effects on the family), în cadrul

programului de cercetare din School of Police Staff and

Command. Autor, sergent Corey Haines, Departamentul de

Poliţie din Madison Heights, Michigan.

Riscurile meseriei? Derivă din realităţile muncii

de poliţie. Uneori, trebuie să-şi arate muşchii, alteori să-şi

etaleze aptitudinile de comunicare şi relaţionare sau să-şi

reprime sentimentele la moartea colegului căzut la datorie.

Profesia nu-i scuteşte nici de birocraţie sau de grijile

cotidiene. Familia, factura la bancă, ziua de mâine ...

Indiferent de linia de muncă, efectele stresului îşi pun

amprenta asupra vieţii şi evoluţiei poliţiştilor. Uciderea unui

om în timpul intervenţiei poliţiei, moartea partenerului în

misiune, lipsa de sprijin a departamentului, activitatea în

schimburi, imposibilitatea de a participa la viaţa de familie,

confruntarea cotidiană cu stupiditatea publică („the asshole

e 39 Proiect european antistres la Cluj În cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan”
e 39
e
39

Proiect european antistres la Cluj

În cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca, Inspectoratul Gene - ral al Poliţiei Române intenţio - nează să demareze proiectul cu finanţare europeană privind „Crearea unui centru de excelenţă în pregătirea iniţială şi perfecţionarea profesională, pe linia managementului stresului profesional şi a competenţelor în tactica tragerii”. Beneficiarii acestui program vor fi, în primul rând, specialiştii în instrucţia tragerii din instituţiile de învăţământ şi unităţile operative ale Poliţiei Române. Aceştia vor parcurge un program de pregătire extrem de complex, unde vor putea utiliza un simulator de tragere. Proiectul va beneficia de o finanţare de aproximativ 400.000 de euro. (V.P.)

Proiect european antistres la Cluj În cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca,
e 39 Proiect european antistres la Cluj În cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan”
e 39 Proiect european antistres la Cluj În cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan”

factor”) sunt, potrivit

lui Daniel Goldfarb

(Asociaţia americană

de psihologia poliţiei

şi judiciară), printre

cei mai puternici

factori stresori. Or,

odată identificaţi, de

aici încolo ar trebui

să intervină progra -

mele de asistenţă

psihologică, training

şi mentoring iniţiate

pentru poliţişti.

Altfel, stresul ar

putea deveni de

necontrolat iar sem -

nele prin care

debutează (divorţul,

alcoolul, depresia,

eşecul în a obţine

sprijin) pot conduce

la sinucidere, prin

psihologice mai mari decât pensionarilor obişnuiţi. De pildă,

munca în echipă dezvoltă legături puternice între ofiţerii de

poliţie. Au împărţit pericole şi succese, frustările inerente

profesiei, dar şi prestigiul, autoritatea şi statutul pe care

societatea îl acordă ofiţerilor de poliţie. Mai mult, odată cu

retragerea din activitate, ofiţerii pierd însemnele şi simbolurile

poziţiei (insigna, uniforma, specializarea, precum şi întreaga

experienţă profesională) care i-au legitimat în faţa comunităţii

pe care au slujit-o atâţia ani.”

Consilierea psihologică. Confi denţială, non- punitivă!

Consilierea! Câteva consideraţii extrase din

experienţa poliţiei americane. În primul rând, poliţistului şi

familiei acestuia trebuie să li se precizeze că vor beneficia de

totală confidenţialitate, că terapia este o metodă non-

punitivă iar cei care-i vor consilia sunt persoane foarte bine

pregătite.

Dar, până la consiliere, şi dialogul poate fi extrem de

util. Iar şefii trebuie să păstreze o comunicare permanentă cu

subordonaţii. Căpitanul Robert Roy Johnson (35 de ani în

Departamentul Poliţiei din Chicago, consultant, profesor în

programul de pregătire a poliţiştilor) punea chiar semnul

efectul bulgărelui de

zăpadă. Din păcate, „ne concentrăm mai mult pe proceduri,

legi, pregătire şi mai puţin pe starea de bine a celor care sunt

meniţi să le pună în aplicare”, subliniau Mike Fagan

egal între mânie şi depresie, îndemnând şefii din Mid

Management la o atitudine proactivă: „Permiteţi-i unui ofiţer

de poliţie să-şi verse furia. Rezistaţi oricăror tentaţii de a

tranşa în grabă problema. Acest lucru s-ar putea

şi Ken Ayers, profesori de psihologie şi,

respectiv, drept penal la Universitatea din

Kentucky, într-un studiu publicat în 2009.

Satisfacţia profesională este o sursă

importantă din care individul îşi poate

extrage energia vitală, în vreme ce

insatisfacţiile pot duce la depresii,

frustări, cinism, agresivitate, abuz de

alcool, relaţii tensionate de familie ...

Aşadar, cine are nevoie de un poliţist

stresat? Nimeni! Atunci, cum putem

identifica şi gira stresul? Cum îi putem ajuta pe

Satisfacţia profesională este o sursă importantă din care individul îşi poate extrage energia vitală, în vreme ce insatisfacţiile pot duce la depresii, frustări, cinism, agresivitate, abuz de alcool, relaţii tensionate de familie ...

dovedi contraproductiv şi aţi putea exacerba

situaţia. Fiţi pregătiţi să recomandaţi consiliere

profesională pentru managementul furiei. Fiţi

conştienţi că puteţi ajuta cel mai bine pur şi

simplu ascultând şi dând de înţeles că vă

pasă. (