a. . at. .

~ lit
EDITURA DIDACTICA. 51 -'pEDAGOGICA R. A.- BUCURESTI, 1996
, , ~
MINISTERUL iNVATAMANTULUI
$TEFAN PECE AURELIA OASCALESCU
-$TEFAN SILVIU MITREA ION BARLA

.
( Pentru invatamantul preuniversitar)
MINISTERUL
MINISTERCL MUNCII $1 PROTECT1EI SOC1ALE
ing. $tefan Pece ec. Aurelia Dasdlescu
ing. $tefan Silviu Mitrea ing. Ion Barla
mill
( Pentru invatatnantul preuniversitar)
'"

f


'",,,.......
EDIT TRA DIDACT1CA $1 PEDAGOG1CA, R.A., BUCURE$TI, 1996
lIIanualul constitllie reeditarea editiei anterioare.
Contribl1tia autorilor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea :
.. ing. $tefan Pece - cap. 2, 6, 8, ~ $i coordonarea lucrarii ;
ec. Aurelia Dll scil.lescll - cap. 4, S. 7;
ing. $tefan Sibiu Mitrea - cap. 1, 3, 10;
ing. 1011 BarJa - cap. Il , 12.
l S B ~ 973-30-4251-X
Redactor: ing. JuUana ArhaD(Jhclschi
Tehnoredactor : ;\Iircea Lata
Grafician: Dumitru Smalenic
CUPRli\S
INTllOD"LCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1. 01HECTUL rnOTECpEI }IC\CII. li\Il'ORTf\i\TA rnOTEqUJ IN
PRODUCTIVE . . . . . . . . . . . . 7
2. EtE.\fE.\TE DE 'rEOnIE A l'ROTEC'fIEI }fUXCII JO
2.1. Elementele proces11111i de ml1ndl. interaejil1nca lor 10
2.2. Factor ii de ri sc de accicl entare imbolnrwire profesionahi J 1
2.3. ?rIccanismul proclucerii acciclentelor cle munc1l 11
2.'1. Strllctura generata a cal1zelor accic1encelor de ml1ocil. bolil or profesionale
a principalelor m{, suri de prerenirc . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. J7
3. !\CCI BE lIUXC.:\. 20
3. i. Definiti:t accide ntului de muncil. 20
3.2. Clasi[icarea acciclentelor cl e 21
3.3. Pl'incipalele cauze ale accidentelor de mnncii . 22
3. 4. muner, 28
4. ROULl,l'nOFESIO\'ALE 31
4.1. DCini1;ia bo1ilor profesionale 31
4.2. Clasificarea bo1i1or profesionale 32
4.3. Dec1ararea bolilor profesionale 33
5. PRThCll'rr DE OlIG.\i\lZi\RE A ACTHUA'PI ,I A LOCl!LlJI DE l1UXc.1i Ix
SECllIllTATI:: . . . . . 37
5.1. Organizarca activitatii de proc1uctie 38
5.2. Amplasa rea utilajelor 41
5.3. Organizarea spatiului cle Incru 41
5 . .oj. cai de acces cireulatie 42
5.5. Transport intern 4.3
G. NOTlU:\I DE IGIE\'.:\ A llUNCn C01IDATEREA lXD"LSTRIALE
6.1. Elcmente generale de igiena 47
6.2. chimiee 48
6. 3. Pulberile illdustriale 50
6.4. Factori de micmclimat (calitatea aerului, umiditatca) ne corcs
p Ullzatol'i 50
3
6.5. Zgomotul vibratii1e .'53
6.6. Radiatii . . . . . . 56
6.7. IIllminat neeorespunzator 56
7. )IlJLO.'\CJ' L\Dl\'lDU.\LE DE I'HOTECPE 58
7.1. Clasificarca mijloacl'lor indi ',idnale ric proteqi(, 58
7.2. Tipuri principa lc de mijloacc indi',iduale de prot eqie 59
8. I:XSTR-cCTi\.JlL DE PIIOTEC!' L\ )n.:Cl\CII ()5
9. )L"\snn :UnnDLE DE PHOTECTI.\ )I F\CII SI'ECIFICE ( '''' on ACTlnT.;;; II 67
9.1. Masuri de protcetia muneii In aeti.,itiiti e u.uncle manuak . 67
9.2. ::VIas nri de prot eetia lllunei i in aeti',itatile cu 68
9. 3. "Iiisuri de prot ectia )l1uncii la lltili zarea instalat iilor eehipanlcJ1 tdor clcct ric(' 71
9. 4. de prot eqia ll1uncii la instalati ile I1lCeaniee sub presiullc 75
9.5. "lasIlri de p rot ee tia mU ll eii la manipularca transport111 1l1alllla l al Illotteri"l lor 77
10. ELJ-:)lE\'TE DE 1.EGtSLATTE A PHOTECTlEllIU\,CII IX HO)I :\l\ L\ . . . . .. 80
10.1. Prineipalcle aete nonnative c..1.rc rcglemen teazii aetivitatea de proteetia mun.eii 80
10.2. Obli gati i r1bpundcri privind rea li zMt'a de prot cctia mnncii 82
11. PHEYE\IHL\ l:\CE\DIII.OR !51 A EXI'LOZIlJ.OR . . . . . 85
11. I. Callzele ineendiilor expl ozi il or ...... . ... 85
11.2. lI-frLsuri mijl oaec de prevE' nir(' a inC<' ndiilor explozii lor 87
11.3. OiJligat ii raspnnrleri . . . . . . . . . . . . . . . 89
12. I'HBH.: r..\JCTon j\, CAZ UE .\CCIJ))-:YLUIE 90
12. I. Trusa de prilll-a j l1tor !'.O
12.2. :1U\ slITi de prim-ajutor !Jl
12.3. Re"pira\i:t a rtifi cialil
.'53
56
56
58
58
59
05
III: c'\o/t :\CTH11'..\ 67
. 67
68
hirallI<'llt d ol" I'lt'<.: f ri ce 71
, 75
llIal al m;].t('rial <'lo 77
80
de protecj:ia muncii 80
- - cq ia lTIllncii 82
85
85
87
39
90
Ilv"TROf)CCERE
C1I cat 'Ile ap1'op1'em de conflue'n/a sao/ f l oY XX
XXI, COJls tata1'H ca omul a sa bre$e
tot 'mai adincii'll macro microcos11lOS 111'Ui
s,'iu. $i dupa 1:nfo1'1llath1e jur1'lizatc de Biroul
hlter'l'laf.ional al ,J;] U1IC1'i, in fiecare zi, in jicCc7l'e tara
exist(t un joarte mare 11'11rJ1ar de 1NU1lcitori core l1U se
mcn' 'lntorc i1l srltl1l1 jamdie1' lor, dat01'it,r accidentdor $i
bolilor profesionale. D-in areea!;i S II ,sc'I , se ap;,o xi'l1Icazcl
ca , oU'lIal, 2-4% di1l produ,su! lIotional brut repi'l' : i1Itli
clzeltllidi pi(l'den: detorate (fccide1ttelor de 1IlIIIICi:
'Oli/Ol' profesiollale,
Amploarta l?ctual1 a accsto'y fC}lo'J1'Ielle. iINp?t! !C 're
CO'i/s-iderarc' a critel'1''IIlzl'i secu.ritt'f(ii 1'n'lli1C1'i, ? r0t :i ,/rii
onwlui '!Il p.,ocesul J111111 cii tre b'l!/c si'i i se acerdl' C!:
lac, ca -5 critcri1l1li'i l'Collonzi c.
Reah 'arell acestll1; deziderd l'lI/plica, iii prim'/-( d nd,
sckimbarer! me llialitdl1'i iltl'! Ifd1'm'i 1:}ldivi;.. ilo/', de la
1Iluncdor piil/('f la pc?tron, dc la proicct ant la ulili: rrtlJr.
risc'/Irilor dc (fcc ideli tah' $i
imbolllcttire projesiOitah'[. $i /onnaTul unoI' dC,bl
i
nr7a -i
corate b ved-erea evitclTii 1M s/!nt obl:ective c: cell' or
atingerc se poate, aSl'gllra prilltr-tlil procts CIJ1iIiJl Hl! de
educat'e, -i-Jl.CCput 111(, ([ din $coahf.
Pentr/(. insu, i rca!ji aphw1'el.l te1t!ei:lic{J a }/ jlf. ' ,'! I'1'/or
Si 1Zorl'l1elor de p r ot r:cf1'C a 1nltllcii in COlldi!l'ilc Pi' ?Yt' S'U
lui te/mic acti!I1Z, SU1'7t 'llcceSlJl'C cUllo$tiJ1.te t(outi(' $i
p r acti ce, at dt de ord1'u general, cat S)?t'c(ficc F ",(Irei
p rofesiuni .
Stud':ul protecfiei n;.un6i treb a!t s,l inceapd prin
CultOCl)' t erea problemelor generale de ba,c'f, {i):afe pe fac
forii de risc de accidentare $i imbolndvire profesionala
(d)"C pot seT aparc(. in procesul de rnttncc'"i $i pn'nci
Pdcte /nllsllri de combatere a acestora.
Dupa insu$irea acestor valabile pentrH
toate conditi ile $i loc urite de mtmca, se Val' aborda pro
ule- mete specifice unui anltmit sector de activitate, in
capitote di stincte, in cadrul di sciplinelor tehnologice .

sd inceapci prin
.;' .' bW:,I, ({xate pe fac
' !n(!uil' e profesz'onalii
'- . 1n1! I1 Ca ;1 pe princi
.
.- .-n/e, valabile pentrH
: .r , se VOl' abol'da pro
. :" or de activitate, 1; tJ
: ; . ipliJlelor teiznoiogice.
I
OBIECTLJ.. PROTECTIEI MUl\Ol. nIPORTAXTA
, ,
PROTECTJEI
,
I\HJ1XCII IN DESF.ASURAREA
,
ACTIVIT.Arn.OR PRODCCTn-E
Din momentul ill care omul a illceput sa 0 acti-'-1
vita te de transformare a elementelor de mediu pentru asigura exis- I
tenta, dateaz3. primele preocupari de 1mbunatatire a conditiilor de
_ In secolele preindustriale, cercetarile masurile pentru ameliorarea
conditiilor de munca, diminuarea efolturilor si marirea randarnentelor,
au a Ull sporadic local. '
Scri erile antice relateaza despre astfel de actiuni unele masuri e:-;prese
de protectie a lucrarilor, mas1.1ri pentru combaterea saturnismului a intoxi
catiei cu merc1.1r in Grecia, la Roma, Alexandria, despre unele di spozit iye
de pentru evitarea accidentelor.
.. In epoca m.oderna, cerceUrile privind diver sele posibilitati de opti
mizare a mUllcii sub aspectul ranciamentului, a prod1.1ctivit2-.tii,
dar a eforturilor pericolelor la care este supus muncitorul, continua,
Spre finele secolului al XIX-l ea il1CCputul secolului al XX-l ea, iau
IMI f1a$tere incep sa se c1ezvoIte, ca ramuri di stincte, fiziologia I11UllCii, psi
muncii, sociologia mUl1cii, ergonomia, .. muncii.
In tara noastr3.. I Atanasiu, pl'ofesor de fizio ogie'(13ncurc?ti), poate
fi considerat fondatorul romane$ti de fiziologie experimentalC:., c!ato
rita studiilor sale de la inceputul secolului, priYind optimizarea perfr;rman
telol' ncuromotorii .
Profesorul 1. Nitescu (Cluj), s-a orient at sprc inycstigatii preponJerent
biochimice asnpra efortului muscular.
Cercetarile l'omanului V. Vaschide, la Paris, in laboratoarcl c lui A,
Binet, Toulouse Pieron, in domeniul fundament arii biologice a psihologiei
prin fenomenelor p sihice, au constituit remarcabile contribu
iii la pl'ogrcsul invest igatiilor ol'ganisml.l1ui uman in dort fizic psi hic.
Relativ la psihologia muncii, primele contributii apartin lui Fl. '3t efa
nescu Goanga C. Radulescu :Motru .
.. In cursul $i din cauza proceselor de munca, omulnu est e S1.1pUS :ll1mai
unor solicithi fizic e psihice care se pot compensa prin odihna zilnica
si aIt e actiuni similare de refacere a fortei sale de 1111.1nc5.. "Cneori, cl cle'.'ine
unor evenimente nedorite, diminueaza pana la indj:;poni
bilizarea t emporara sau permanenta sau anihileaza capacitatea de !Hundt :
accidentele imbolnavirile profesionale.
7
Actuab cl'1iindnsirialci a fost insotita., printre altek, de amplificarea
1<11'8. precedent a dimensiunii gravitaFi acestui fcnomen. In consccinta,
in ansamblul practicilor cercetrlrilor vizanc1 relatia omullli Cll munca
s-a conturat, in decursul timpului ca obiectiv distinct protcjarca lucr;,toru
lui 111lpotrivQ acciclentelor de munca bo1ilor profesionale, sub dC!1umirea
cOHycntionali de protcetia muncii,
In tara noastra, ca in majoritatea statelor dezvoltate, proteqia muncii
est e in prezent 0 problemrl de stat, b eneficiind de 0 l egisla!ic corespun
_ -
In acceptia cea mai gencrala, t protecNa lli-lf.P.0iJ este un ansamblu de
a.fti uni masur1 care a[cJ(LQQiect:iv $i tuturol' ele

care pot a1?area inproCfsul de munca, stfsceptibile sa provoace acci
. ---- " bl -'7
cr c.nf: 3t 1m ,Q.l f a.'1'P'1, projestOllae,
r--- T'entrn pl1tea atinge scapul - securitatea ornnlui rn procestd de
11Htl ICd. , respec ti\' ({sigurarca 1'ntegritii{1:i anatomo-fwNC/ionale f?i saniitii?ii lu
criltorilor in procesnt Pyoduct i1. , proteqia l11.uncii implica existenta ;;i func
iionarca unui sistem, multidiscip1inar fundamentat , de concepte, teoretice,
acrc icgis1ati\'e, masuri mijloace tehni ce, socia1-economice, organizatorice
( it! S1 medicina mUl1cii etc,
Din acest moti\', se pot desprinde trei.sensuri ale notiunii d e protec
ti c.. P_disciplina Jl1ridiCi metoclologi
h O-;lpl lca 1\,,(. . oc.r '1
ltJ Ca protecft'a face parte din a 11 samh1 ul
mnnCll, a vand ca obut si udt erea lcg't/a{11oJ' jenomcul'lor 11' acndentare
yiimli ol1i ttvi rcprojesionali'i, prcc'Um :51: mijloacclor misH/ilor de (f.
u act! 'lora apdftnd 1a md ode1e r ezultatcl e tuturor clisciplinelor de baza :
mat'matic[l, fizidi, biologic, chimic, medicin[l , psihologie, sociologic, eco
n ie etc.
In.ltlu1:i i n I i-t ItNe .dLdrcP-L!; eprezinta "un ({1,lsamlJln de !tonne
,(ale S o! 'ilnperatl vt! :wand ca oblect reglementarea relatJtlor sOClale ce Se
form 1n l egZl tr:r rl ell organizarea, cUondllccrea re;1i zarc:a procesului
de munc{l, in scopul prevenirii acciclentelor bolilor profesionalc".
In calitat e de a{jj'i.!itaiG protecfia m1t1J.ci1: este
integc'anta a concepcrii, organizarii ::;i proceselor de pro
clu 'li e cuprinde ansamblul de actiuni masuri prin care se rcalizeaza
ef..:(: tiv", la nivelul proceselor din lntreprinderi , securitatea muncii .
Tot aici Cie includ $i preocuparile pentru stabilirea unor metodologii
ca: c s:l. faca leg;ltura 11ltre cele trei clemente fundament ale prezclltate:
tt:' oria .-- lcgiferarea t eoriei - aplicarea,
Qrice Clctivitat e economicU,rebuie sa aiba In vedere, In mod. organic,
p ' l ' ga cerlL1 t el e de rodue tlvi tate $i e cele de secur i tat ea mUllcii, Con
c1uca t orii :;;i organlzatorii procesc or pro ud l\'e nl1 freb ul c sa considere ma
sLlrik de vroteqia muncii ca Ull accesoriu a1 organi zarii pl"oduqiei , ci ca 0
pa "U; int egranta a acesteia,
CerceUrile $i stLldiile statistice efectuate asupra implicatiilor in timp
au d monstrat fara echivoc faptul elirninarea accidentelor :;; i im
prof e:ti.a " -to uie 0 masura ' estere a eh Clent ci eco
Domi cc, Tw ducanc1n-sc prill pi erderi e "ieti, matena e, economice 1
uanci arc, <I,tat penhu yictimJ., hmilie, pri eteni, dH pentru lntreprindere
si conSt'c intele lipsei de securitate III mundi reprezintCt un flagel
c:-L'ui indepartare urmaritii doriUi din Plll1Ct de '"edere umanita:
2conomlC,
8
l':.trea
_"Kinta,
' .1 mUl1ca
... :',Horu

q ia muncii
. - .. al1samblu de
". T.lrtq.JJdu1O}' - ete=
' ,: ,".I p ro(!oace ace{::

. . '.
-
, !! ,' ill procesul de
$i sauiitiitii ht
(' xistenta S1 func
\.oncepte,
ice, organiz:atorice
::otiUllii de protec
' ::\'itate metodologi
d 'n ansamf)lul sti
:
.. ; t'/r)y de
S :11110; de prevenire
j oc iplinelor de baza :
gil:' , sociologie, eco
tilis{/m1Jtu de narme
, :a tiil or soeiale ce se
, al ,Pl'Ocesului
: . 0f('slOnale _
protcctia mu1tc-ii este
:.:-: ' proceselor cI e pro
:-:n care se realizeaza
:. ea unor metocloiogii
.:., prezcntate:
. :ere, in mod organic,
,"J,'ltatea muncii, (on
J 'l e considere m3.
','j producti ci, ci ca 0
implicatiilor in timp
':"':'1 accidentelor si Im
:-: ere a efiC1Cll tci eeo
al e, ecoTlorniec si 1 1
-: pentru intrepril{dere
- reprezinta un Hagel
,:: de vedere llmanitar
Pcntru il1Q;<;irea si a lic, -ea_temeinica a m[\surilor si normclor
teqia mllllcii, in progresului t ell11ic actual, snut, necesarc cui:o,:,
tinte teoretice practice, atat de ordin general, cat specifiee fic('{,:ei
profesi uni,
Stu iqL .Rroteqiei muncii trebuie sa l!2cea )a_prin prol)lc
melor gencr<11e de baza, axate pe factorii de risc de accic1cntare imhol
navire profesionala, care pot sa apad in procesul de munca pc prijjci
palel e m:tsuri cie combatere a acestora ,
Dupa iJ1su!?irect valabil e pcntru toatc conditiile ,!i locur ile
de ml1J)ca, se pot a1)01'(l01 problemele specifice 1111l1i anumit sector tl e act i
vitat e,
1. De cand datrazr, primcle preocupr,ri pentnl imbunat{' Tirea condi1iikr de !DUllea?
2, Cc aduee non t'}' oca l11 0derna in domeniul optimizarii de mUll er. )
3, Cum a fost a bGTdatii- in rara noastra problema proteeji<.:i munci;?
4, Ce r:'in notiunea de protectia munei;?
Ce sell S1'! ri are de protectia lTiuncii?
6. Explicati c01'; cept1.1i : protectja llluncii - parte integranta i:l organizttrii prox luctiei.
10
2
ELE1IE:\TE DE TEORIE A PROTECTIEI MUNCH
, -
cum s-a mai aratat , scopul final al acti vi tatii de protectia muncii
este asigurarea vietii int egritatii anatomo-functionale a omului in pro
cesul muncii. Factorul uman, elementul principal al oricarei activitati utile,
nu poate fi privit 1nsa 120 ,rup e con ex sa e cu ceilalti
' _ studiat __ _ _
ll1 rde enaerrtde sale eu sarclmre--.e...e care treDUle_ execute, cu m1J
loacel e e produttietTiaJuwrul carora efectueaza sarcinile cu mediul
in care le realizeaza. Numai 0 analiza aprofundata a tuturor elementelor
care intervin in procesul de munca, 0 abordare globaHi a relatiilor inter
conexiunilor care se stabilesc intre permit elncidarea fenomenului
accidentarii imbolnavirii profesionale, precum gasirea solu tiilor adec
vate pentru combaterea sa.
2.1. ELEMENTELE PROCESULUI DE :VIUNCA
$1 1NTERACTIUNEA LOR
R::;ntru sa sa..u 0 boala "'3 fi e definite ca profesionale, ele
trebuie sa se produca in tim ul si din cauza executarii unei sarcini de munca.
eu alt e cuvi:nt;e,a-c-e"t e ' enomene sepc)t mamfesta numarln cadrul unui
proces de munca, in care omul apare ca executant al unei sarcini de mund.
d-e natura sa, 1a oricarei a cti ::iC, iULtLp.I.Q.Quctive este
nl.cesar 51 existe si saw re in J;.elai:i.t:....pat ruffieIDent]): executantul - sarcina
- mi jloacele de productie - mediu! de -
A munc(! poat e f1 defi nit ca unitate, ce1ula elementara a pro
ces:l de reprezentand in tim in ,a act i
vltat110r conjugate m1Jloacelor de product Ie In sJstemul
11unc:t.
Executantul este mnl implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de
mu elQeste victJma pot entiaHia otidlrui accident sau hoaLi
profesionala. prezenta sa, nici un incident, accident etc., nu are, con
form l egii, caracter de acci.dent sau boala profesionala.
) 'ai'C1'na de munad. aqiunilo;: pe care
efectueze executantul pr m mt ermeclfu-mijloaceTOr de
san
de
fo::t
ma:
ace
(f
lui
m
1
IDI
.7
.celIEI MUNCH
::- tii de protectia muncii
. :t:onale a omului in pro
oricarei activita i utile
= :-ela tiilor sa e cu ceifalti
. ,:"c: analizat si studiat
_.t sa cu mlj
sarclilJle 51 cu mediul
_: a a tuturor' elementelor
,: "!>ala a relatiilor si inter
: elucidarea'
gasirea solutiilor adec-
DE lVIUNCA
_OR
:: . it e ca profesionale el e
. . ...
:-:1 unel sarCInI de m unca
. ..1 numaFin cadrul unui
L unei sarcini de munca.
vLta..t LpJ,Q.Q.uctive este
: executantul - sarcm-a
unea.

a pro
In spatlU a acti
r <: productie in sistemul
:. realizarea sarcinii de
accident sau boala
-:- : jent etc., nu are, con
t r ebuie s.a
roductie, _12entru
de
mund a impuse de
reali zare a acestora.
'1JI.iiloac.eJe de
prezl11trt if nill1o,llcelor
cLe n unci (nnelte, mijl oa e de
transport
ent e depozit e pentru llast rarea
produselor et c. ) a obiectelor
muncii (materiilc prime) pe care
oamenii Ie foloscsc ]JJ procesul de
producti e.
S) '- ciliul de mnnca re rezinta
totalitatea con i iilor
SlST[M DE MUNCA
PROC[S
SARUNA
DE )
Of
NUtvr.A /
MUNCA
Fig. L E1emel;telc implicate in r ..

procesul ui de muncii relatii Je
care exec.utanl uL isi d.esfasoara
clintre clc.
activitatea; cuprinde fi
zic aml5.iant si n;ediul socia definita de clintre
oameni in lI1t reprinderi).
- Pentru ca un proces de IDunca...s}l. nn este sufici ent ca
aces e e ement e sft eXlste, de sine statatoare, in spatii la moment e de
timp diferite. Ele trebllie sa. coex iste.. sa. intre il1 relatii unele cu altele,
tocmai in scopul realizarii procesului de munca.
Acest e legaturi nu 5unt Intamplatoare (fig. 1). Executantul pe de 0
parte, mijloacele de produqie mediul fizic de mnnca pe de alta parte,
intra in rela tic prin intennediul sarcinii de mund. In raport
eu executantul, sarcina mediul de munca actioneaza direct asupra aces
tuia, in timp ce mijloacele de produqie numai indirect, in baza sarcinii
de munca.
' Avand un scop comun - realizarea procesului de munca - fiind
interconectate func ional, se poate spune ca .cele ]latrn element e alcatu
[
e isl ,e_llulllca.
. Se un ansamblu constituit de unul
sa mai mulF_executagti mi jloace de car.\:! , vand un sc. C..Qlll.1J n
de (procesnl de ml.ill.a) p'e baz} in
formational, in anumite conditii,fizice psiho-sociale ale mediului de mUl1ca.
o deficienta, 0 abatere de la starea normali, la nivelul unuia sv.u a
mai multor elemente sau al dintre ele, pot conduce la aparitia
aecidentelor bolilor profesionale .
2.2. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE
SI IMEOLNAVIRE PROFESIONALA
,
Egtorii de rise de aecidentare si 1mbolnavi'Ye sunt ("dQti
(ins1T::ri, stari . !Mwmene, j?ro:j;.rii.J<.lementelor sistcmu
lurae mundi, ee pot provoca in san bali

Deoarece se rega.sesc la nivelul fieca.tui element al sistemului de
mund, eel gene.ral de cla.sWfijf i'i impart e 1n :
- facton de rI se proprn executantu UI ;
- factori de risc proprii sarcinii de mund\. ;
- factori de rise proprii mijloace19r ?e productie ; _
,.-- _ '_ r;.. (1" r;fI.I rr (.(,,1 t4
f'l; If
11
- factori de rise proprii mediului de
Pent!u ca 0 <l:itfd de delimitare sa fie operational<1, cu aHe cllvinte
p entr i ca f<lctori SZt poata fi identificati !}i 111eadrati intr-una din
grupe, trebuie cunoscute formele lor concrete de manifestare.
Factorii de rise l)l'oprji cxccntantului. Studiile!}i analizele efcctuate
p r i"illd fenomenul de accidentare imbolnavilc profesiollant au relevat
incidenta major{l a factorilor de risc proprii executantului. eu foarte pupne
except ii, ei se regasesc implicati in geneza tuturor celorlalti factori de ri sc,
deoar ece omul este elaboratorul:;;i , totodaUI , cel care verifica poate inter
veni a:-:upra celorlalte elemente ale sistemlllui de munCrt: mijloacelor de
proc1uqie, mediului sarcinii de mUDCa.
Indiferent de l"epartitia sarcinilor intre om ma!?inrl, activit <ttea de
mund p e care 0 cxeclltantlll implica receptionarea unor informa
tii, lor, elaborarea acloptarea unor decizii, executia acestora
si cor ectarea deci ziilor, cand. este cazuL .
, NIodul in care muncitorul r ealizeaza aceste etape compor
tame nul san de munca - totalitatea faptelor, actelor, reaetiilor (motorii,
af ective), prin care 0 Tiispunde solicitarilor sarcinii de
mu-:lca.
Din punctlll de vedere (1] muncii , distingem un comporta
ment norlll;:)l, neri scant, sigur, care nu conduce 1a periditarea sanata1i:
sau i ntegriLitii anatomofunction8lc a executCLntului, un comportament
inadecvat, riscant, care poate favoriza san un accident sau 0
imbol navire profesiollaLl.
Comportamentul normal presupune doua component e :
- evitarea riscurilor, prin respectarea prescriptiilor t ehnice a regle
men ta ri10r de protectia muncii referitoare la modul in care trebuie indepli
nita sarcina de munca;
- neutralizarea situatii10r de risc creat e, ceea ce implicit sesizarea
rapida a acestora (chiar anticiparea lor), prelucrarea rapidi a informatiilor,
decizia executia ei prompte rapide.
Comportamentul riscant se manifest a prin conduite nesigure sau ne
corcspunzatoare situatiilor sau de muncft,
intr-o omisiune sau ac#-i1,me respectiv intr-o eroare.
E roril e reprezint5. factorii de ri se pToptii exeeutantului.
Astfel, muncitorul poate uita sa monteze aparatori1e de Pl"Otectie la
o balleL\. transportoare, inainte de a 0 pune in functiune (omisiune) ; saefec
tue-ze lcgaturile la 0 instabtie electriea, sa stca in zona de actiune
a bratului llnl1i robot, sa porneasc:a 0 macara Inainte ca sarcina Srl fie
legat;"l sigur In dlrlig sa primeasca semnalul operatorulni etc. (actiuni
Toate aceste manifistari pot conduce 1a producerea unoI' accidente
de munci.
e Factorii de rise proprii SRl'cinii de nnmcii. Exista doua forme de
manifcs tare a factorilor de risc proprii sarcinii qe muncn. :
- eontinnt sau structura necorespul1zatoa-re a sarcinii de rounca, in
eu scopul sistemului de munCa sall ell cerint ele impuse de situatiile
de r i3c regu1i, procedee de lueru gre::;it e, ahsenta UDOl' operatii,
metode de mund necorespunz5.toare) ;
- sub!supradimensionarea cerint elor imp-llse executantului, respectiv
ncco:-e:-;punzatoare posibilitati1or accstnia. .
. )rima forma are 1a baza 0 illsuficienta a tehnologiilor
met odelor de mnnca adecvate scopului procesului de munca determina
erori de la nive1ul executantnlui, tara ca acesta sa fie vinovat.
12 .
(' U alte cl!\'jnte
intr-una din
- , :a:e.
-: <:: nalizel e efeetuate
- au relevat
. _ .. : foarte putine
-:-. tactori de ri se
poate
, , :. : mijloacelor de
aetivit atea de
':' :-. area unor informa
. . :i, execnti a aees tma
- : compor
-. eactlllor (motorii
;ic iUirilor d;
.:: :ing;eo: un comporta
pew:htarea sanitati;
un comportame;lt
un accident sau 0
nte:
- tehnice a regIe
care trebuie indepli
cc implic[J. sesizarea
rapidi a iniormatiilor,
r: l uite nesigure sau ne
::- de mundt, constand
: .'om'e.
tantului.
- :-atorile de prot ectie Ia
ole (omisiunel ; sa'efec
:;:ea in zona de actiune
::1ainte ca sarcina sa fie
etc. (aqiuni
oducerea unoI' accidente
. Exista doua forme de
munca:
a sa.rcinii de munca, in
Je Impuse de situa tiiJe
. absenta unor
respectiv


a tehnoloN'iilor si
D.
d e muncfl det ermina
acest a Sa fie vinovat.
, . A doua grupa diu ncluarea in considera re a posibilitaPlor fizice
omul,!!: In complexitatea sarcinii
provoaca fie subsohclt area, fle suprasohcltarea orgal1ismului muncitorului.
In a nbele cazun, are loc scaderea capacitatii de munca datorita oboselii
exce::; i\'e implicit, imposibilitatea executantului de a mai actiona corect
m,ai ales psihica) san alterarea brusca a capacitatii (de
exemplu, 0 Cflza de dlscopatie lombara, in cazul ridicarii unei o-reutati mai
maci dccat in mod normal). b ,
, Faetorii de rise proprii mijloaeelorde Dupa natura actiu
mlor, i actorii de risc proprii mijloacelor de produqie se pot manifesta sub
uTmatoarele forme :
F ac.to-ri de -rise /izl:e, respectiv :
- factOl'i de risc mecanic, a caror actiune consUi in eliberarea brusca
contraindicata, a ' energiei cinetice incorporate
ml]loacele de productie sau in parti al e acestora (autopornireaunui
rob?t datorita dereglarii circuitelor de comanda, desprinderea ,?i
prolectarea de corpuri metalice la prelucrarea prin frezare, desfa
cerea sarcinii din carligul unei macarale etc. - periculoase ;
suprafet e sau contururi periculoase, respectiv taioase, abrazive, ade
la care lucreaza anumite utilaje ,?i insta
latn, Cum ar h compresoarele, autoclavele, recipientele si buteliile
de aer comprimat, care pot provoca implozii sau explozii; vi bra
tiile excesive ale sculelor, utilajelor etc., care pot provoca maladii
profesionale ,?,a.) ;
- factori de risc termic, in cazul carora riscul este determinat de acti
unea energiei termice incorporate in mijloacele de productie 'la
contactul sau manipularea acestora de catre executant (obiecte cu
temperaturi excesiv de ridicate sau coborate) ;
- factori de rise electric, respectiv curentul electric care actioneaza
sau este vehiculat de mijloacele de productie.
" de rise chimie, a caror actinne este determinata de proprieta
t i le chlmlce, posibil generatoare de boli san accidente, ale substantelor
f.ltilizc te in procesele de munci (acizi, substante toxice, inflamabile: ex
plozive).
. Faetori de rt:sc biologic, intalniti mai al es in laboratoarele farmaceu
tIcc, al e institutiilor medicale etc., unde se lucreaza. cu microorganisme,
care ' ?t provoca de obicei imbolnaviri profesionale. .
:Subfsup-rasolicitarea executantului, datorita anumitor caracteristici ale
mijlo:icelor de productie (de exemplu, 0 preSrl automata al carui tact este
prea rapid in raport cu posibilitatile operatorului care trebuie sa 0
ahmenteze) .
Factorii de rise pl'oprii mediului de munca. Mediul fizic ambiant
factort de risc sub forma de ale nivelului sau int en
fUllctlOnal.e a parametrilor specifici, precum ,?i de aparitii ale unor con
dl tn de munca l11adccvate .
, - factOl'i de lisc (pulberi si gaze toxice, corosive, inflamabile
prezente in atmosfera de la loc'ul de munca) ;
- factori de risc fizic (mecanici - zgomotul excesiv, ultrasunetele,
suprapresiunea in adancimea apelor etc.; termici - temperatura
excesiv de ridicata. sau de 5ca.zuta a a'erului ; electrici - incarcarea
electrostatic;\. necorespunzatoare a aerul ui) ;
- factorii de risc biologic (prezenta unor spori sau virusuri in atmos
fera locului de mund) ;
13
14
- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologica a executan
tului (caracterul special, al mediului an'atic, ext ra
terestru etc.).
Medinl social se caracterizeaza prin factori de risc de psi hica,
al caror efect este suprasolicitarea executantului si sunt generati de carac
teristicile relatiilor interumalle. '
Prin aeti'unea lor in cadrul procesului de munca, jactorii de rise ref;rc
zinta eau.'te potentiale de aecidentare imbolnavil'e profesionalii. .
in consecinta, problema prevenirii accidentelor bolilor
se reduce, teoretic, la depistarca elimillarea sau anihilarea actiunii aces
tora. Deoarece factorii de fisc se rcgasesc la nivelul element a1.
sistemului de munca, masurile preventive vor corespunde la cel putin up-ul
dintre aceste elemente. De exemplu, examenul medical cel psihologic ,
instruirea - masurile specifice de proteetia muncii, au ca scop eliminarea
factoTilor de rise proprii executantului, generati de lipsa unor aptitudini
fizice psihice corespunza toare, lipsa telor profesionale de secu
ritatea muncii etc.
Exista alte clasificari ale factOl'ilor de risc, care-i Impart dupa 11106u1
in care pot aetiona asupra organismului (factori generatori de accidente
factori generatori de boli sau factori nocivi), dupa modul de manifestare
in timp a aetiunii lor (variatii sau stari), natura lor sau relatia cu OJ l uI
(factori subiectivi obiectivi etc.).
Important este Insa faptul ca, dad nu se iau ma:::uri corespunzatoa:-e
factorii de risc sunt lasati sa apara sa actioneze, in final pot genera
fie un accident, fie 0 boaU profesionala. in aceste condiFi, factorii de risc
se transforma in cauze Teale de accidentare imbolnavire, pe scnrt cauze
de accidentare imbolnavire profesionaHi. Mecanismul prin care are loc.
aceasta prdacere constituie dinamica fenomenelului de accidentare imbol
navire profesionala.
2.3. MECANISMUL PRODUCERII ACCIDENTELOR
DE MUNCA
Pentrll ca sa aiba loc un accident de mundi., este necesara actiunea
do' ac' l!'e risc, din care unul executantului,
ial" eel e- mi'loaceiOr de I:!.0ductie sau mecliu Ul Ezin e munca.
Numai astfe! poate avea loc impactUl 1 re victimi agentul material
care ii afecteaza organismul.
De regula, insa, actiunea celor doi factori reprezinta veriga minima a
unor adevarate inlantuiri de manifestari ale diveqiior factori de risc, pre
zenti intr-un sistem de munca. Fenomenul se desfasoara in mod similar
cazul bolilor profesionale, dar din considerente legate de specificul
domeniului medical, metodologia de celcetare a producerii evenimentului
este diferit3..
Cunoasterea acestor lanturi cauzale este necesara, deoarece oferi posi
bilitati de stopa're la timp a producerii vatamarii. Ea se poate
realiza prin identificarea factorilor de risc, proprii unui sistem de mur.ca
sau care pot aparea pe parcursul funqionarii sale, precizarea tuturor impli
catiilor ale prezentei aetiunii lor. Aceasta modalitate de analiza,
numita. an,ali'cl..i?!!. accident, este cea mai eficienta, deoarece permite reali
zarea secunfat-i:i lll.iJ;."l -I -u cele mai mici eforturi.
f e.. .
- -:':a- l:ra psihicJ ,
;]('r ati de ca rac
_ . ,. T
, - ue nsc rep re
- .rmald_
-:- olilor profe:o ional e
__ :::l -ea actiunii aus
-..:: element I c
..::-: 1e- la cel putin unul
-,' _: :al cel psihol ogic ,
- -.: ca scop eliminarea
_>0 Ullor aptitudi ni
c :-of t'sionale de seeu
__:-::-i impart dupa 1110 ' uI
__-:-:e:'a tori de accident e 51
:.:.. :nodul de manifest:,ll:e
sau relaria cu omnl
- corespunzatoare
in final pot genera
.';: factorii de risc
--: ::Javire, pe scurt cauze
prin care are loc.
- accidentare imbol
-IDENTELOR
veriga minima a
i}or factori de risc, pre
in mod similar
_..te legate dc' specificul
evenimentului
ra, cleoarece ofera posi
. yat5.marii. Ea se poate
unui sistem de mucca
precizarea tuturor impli
i moclalitate de analiza
deoarece permite
Pentru intelegerea dinamicii fenomenului acciclentarii, este insa mai
relevam procedeul invers - analiza postaccident, in care se porne;;te de
la u n eyeniment efectiv proQus_ Seai"ege, aSt'lel, 0 singura inlantuire de
rna .i fes tari ale factorilor de risc, respectiv aceea care in final s-a conere
tiza t printr-un accident. tn felul acesta, se poate observa evolutia in
ti mp faptul ca anihilarea chiar a unei singure secvente ar fi condus la
e h area vatamarii.
Se constata astfel ca la un capat allantului se afla 0 cauza initiald,
sit uata cel mai departe in timp de momentul producerii accidentului. La
ceial alt capat gasim cauza .finala, cea datorita careia are loc imp_act,:l.
I nt rc ele se situeaza, de regula, diverse alte cauze, care se inlantUle dm
a}1, onie spre aval. Eliminarea unei verigi, de tipul caHza din aval constihtie
efe ctul cauzei amonte la ei, cauza ejectului care ii succede in
avat , intrerupe lantul, incat devine imposibila apariria cauzei
In dinamica producerii S'e-e-i'St-41'1 , 1 f.az -lill lIe.
(fig- 2) 1:....,-......_
a.za I constituirea situatiei de accident are, care incepe cu cauza
situata ce mal departe de momentul producerii leziunii este caracterizata
prin urmatoarele :
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, asHel incat
pericolul nu poate fi decat y!-marire ; ,
- apareo situatle penculoasa seslzablla, care este Imt1ata de factorul
Ulnan; . _ . . A
- de reO'ula, se poate intervem pentru prevennea accldentulUl atat de
d t re exec t bAt si de ditre factorii de decizie ;
aza -: desfasnrarea situatiei de accident are, care consta in
klar.tuirea si imbinarea mai multor cauze; generand cauza finala ; caracte
ristdle sunt :
- are loc inlantuirea imbinarea mai multor cauze intr-un interval
scurt de timp ;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot
fi agravate;
- exista posibilita
teafoartelimitata fat a de
faza anterioara, de a se
interveni pentru preve
J
f Al /J 0-11-0'
FAI 0-/11-0
PROOXff14
nirea Eyducerii leziunii
CONS TlTUJREJ.
SiTUATfll Of LEIIUNII
SITUATIEI Of
faza a I -a . produce- AWOfNTARf
ARf
re:l Ie - az 111 care aqi
O:l eazrl cauza finala :
- este faza definitorie a
accidentului;
- are loc impactul omului
cu elemente ale mijloa
celor de productie sau ale
mediului fizic ambiant,
Fig_ 2. Dinamica producerii accidentului de. m:lUca.
care provoaca Ieziunea ;
1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12 - cauze pnnclpa\e
- se produce intr-untimp 67- ca.uze secundare; 1,10 - ca.uze iniliale,
foarte scurt, astfel incat
de factorul uman; 2 - cauze interme
diare' 11 12 - cauze finale; 1" .11 - lantul
singurele posibilitati de a
cauza'l conduce la cauza finaut proprie mij
actiona sunt reactiile re
de sau mediului mundi; loacelor produclie de
de autoaparare ale 10 ... 12 - lantul cauzal ca.re conduce la ca.uza
executantului.
finalil. executantului; 13 - leziunea_
De$i foartt' grcu de delimi t <i. t,
[- - i
\ 'u-' j 'AZ.o-II-O : 'AI.. 0-111-0
faz ei 1 est e deosebi t ce
lltiUl pcntrll luarea llnor eu
caracter general !?i de perspecti\-:i ,
L 2 3 I
in vederea prevenirii accident cl r.
I
, ! r>'l:
Vom analiz;1., In sensul ce or
: _ 9 prezentate, un caz real de acci dt'l1
I ? :.; 0
tare prin electrocutare a unui l e< a
I ._ !
tor de sarcin{l b 0 macara (fig. :'ll .
pro- Procesul de mund
Fig. 3. Exemplu concrct de r\ inalllica a
ducerii unui a ccident:
tlli e transportarea unci table ell
1 .. . 9 - imbinan"a inliill\uirea cauzc10r po ajutorul macaralei.
te.ntia1e ale a ccidentel or de muncii..
Sistemul de mundi for
mat din urmrttoar ele elemente ;
- executanti : legatorul de sarcina, macaragiHl conducatorullocul ui
de mundi;
- sarcina de munca ;
- legarea sarcinii in c[Hligul macaralei ;
- transport area sarcinii Cll macaraua;
- snpravegherea coord on area operatiei;
- mijloace de munca :
- macaraua;
- franghia de l egale a SarClrJll;
- un conductor electric neizolat;
- obiectul muncii : tabla de transportat ;
- mediul de munca : 0 zona in aer liber.
Analiza post accident ne releva urmatoarele :
Faza 1- aparitia cauzei initiale: nesupravegherca necoordon;lxea
operat1eidecatre conducatorullocului de munca (cauza 7) a permis eO!lsti
tuirea situatiei de accident are, anume, pozitionarea de cahe maca
ragiu a macaralei in apropi erea conducatorului electric (cauza 2).
Faza a JJ-a - di!rularea situatiei de accidentare : cauza 2 determill!l
cauza '3 - pozitla incorecta a macaralei ; imbinarea amplasarii contrai:1di
cate a utilajului, in apropi erea unui conductor electric (cauza 3) cu 0 non:l
manevra a macaragiului (cauza 4) genereaza cauza 5 - atinger.:' a
conductorului electric neizolat eu bratul macaralei ; cauza 5 provoaca seurge
rea curentului electric in tabla de transportat - cauza 6.
Faza a.. JJJ-a - accidentul: tot datorita cauzei 1, legatorul de sar
cina utilizeaza in locul franghiei de legare 0 bara de fier-beton (cauza 7),
scula neizolata cu care atinge tabla (cauza 8). tn acest moment, aJ e loc
impactul victimei (legatorul de sarcina) cu agentul matelial (cu
rentul electric) , anume prin intersectarea celor doua cauze finale, 6 8,
producandu-se electroeutarea l egatorului - cauza 9. Se observa ca
una dintre ele este proprie executantului (cauza 8), iar cea de-a doua mijlo
cului de productie (cauza 6).
Urmarind rationamentul, se constata C3. daca cel putin una din
cauzele 1, 2, 3, .5 sau 7 ilU 5-ar fi produ5, accidentul de mund nu ;;tr fi
avut loco
16 .
.. de delimit e.
. 1 deosebi ' .
: .. Ullor e1.1

;...0 _ .
- -

==-
-:-
. ::.:
-. i :;;1 perspeci i\' :i ,
- ' '(' nUll accidentdcL
. . iza, in sensu] ee ' r
": :-. caz real de acci d 11
-'. : .-ocutare a unui 1 (;l
l a 0 macara (fir". 3).
,le mund. 11 C0I1::., ;
' : , arca unci tabl e ell
3:-alei.
de munc5. estc 10r
el emente;
conducatorullocului
l eI ;
, .", berea necoordonarea
- \.u uza ' 7) a permis eonsti
"C'a gre0ita de cahe maca
-.: . ct ric (cauza 2).
: cauza 2 determi na
.:-t-a amplasarii contraindi
-'-C ' ric (cauza 3) cu 0 noua
-ca: za cauza 5 - atingerea
- cauza 5 provoaca scurge
. cauza 6.
:. .lzei 1, legatorui de sar
de fier-beton (cauza 7),
[n acest moment, ale loc
.i. matelial vatamator (cu
doua eauze finale 6 si S
t 9. Se observa c;
. iar eea de-a dona'mijl o
dad eel putin una din
Lui de rounca nu ar Ii
2.4. 5TRUCTURA GENERAL\ A CAUZELOR
DE il'!UNCA 51 BOL1LOR PROFE510NALE S1 A
PRINC1P ALELOR MAS"CR1 DE PREVEN1RE
enm s-a aratat, 1a producerea accidentelor de mund =?i a bolilor
profesionale concura 0 seri e de cauze, fiecare dintre ele a\'and un rol bi ne
determinat. Deoarece eforturile de prevenire au ca scop depistarea eli
minarea acestor cauze, se impune sist ematizarea clasifiearea lor, dupa
criterii care :.;\. permita aplicarea masurilor optime de proteqie.
o prima delimitare care trebuie facuta este aceea care are in
-Ia1.f.z.cle f:. 0tenfiale si caw'etc re.ale ale accidentelor de munca ale bolilor
profesiona e,
In analiza preaccident se notiunea de cauz8. potentiala sau
factor de risc; dupa producerea evenimentului, in analiza post accident , se
despre cauze reale sau, simplu, de cauze.
lata cate\'a dintre eele mai uzitate clasificari :
Dupa importanta lor in dmamica accidentelor de mundi., di stingem :
- eauze prineipale, prin a caror suprimare se intrerupe lantul gene
rator de accidente se evita producerea vaUimarii ;
- cauze secundare (auxiliare), care favorizeaza producerea efectelor
determinate de cauzele principal e ; absenta lor nu constituie 0 garan
tie a neproducerii efectelor respective.
Dupa locul pe Care il ocupii in cadrul 1antului generator de accident e.
se deosebesc :
- eauze initiale (inceputu1lantului cauza1) ;
- cauze illtermediare (situate pe pareursul lantului) ;
- cauze finale cauzei generator de aecidcnte).
Dup5. modul de manifestare in timp natura vaUimarii produse
asupra organismului, eauzele accidentelor de munca $i ale bolilor profe
sionale se r egasesc in procesul de mundi sub formrt de ': ,
- sHiri, a caror manifestare este de Illnga durata si condue, de rel!ula.
la boli profesionale; ,u
- variatii, respectiv fenomene care se produc in timp seurt, in mod
imprevizibil, condue exclusiv la accidente de mundi.
Cel mai general criteriu de clasificare cel mai util in stabilirea
masurilor de prot ectia muncii este dependenta lor fata de elementele impli
cate in procesul de mund. Duprl acest criteriu, distingem urmatoarele cate
gorii de auze :
- dependente de executant;
- dependente de sarcina de munca ;
-dependente de mijloacele de productie ;
- dependente de mediu} de round.
Cum s-a aratat il1 subcapitolul referitor la factOl'ii de risc, in virtutea
re1atiei binnivoce cauza-masura de prevenire, se poate stabili 0 corespon
denta clara sistematica intre acestea, pentrn fiecare eJement a1 sistemului
de
Se ereeaza astfd premisele necesare, pe de 0 parte, pentru identificarea
rapida directrl a tuturor disfunctiilor posibile ale unui sistem de mundl.,
jar, pc de alta parte, pcntru seleet area tipului de masuri generiee de
tectia muncii cel mai adecvat.
2 -c. 498 17
I
I(AUZE DE A[[f[NTARE 5/1
IMBOLNAVIRE PROFE510NALE
FfU'RI/ EXEC "ANTULUI
- Omislilli

- e uarea necoresp.;nzatoare a unar operatii
de mtnd
- effctuarea unar operoN fh ataro sarulil de
muncd
- C9munirdrl awdentoqene etc.
I I
PROPRII SA8C1NII DE I1UNCA
- ContiinJfU{ sou structuro necorespunztifOare 5copului
procesulul de munci) sou sifua,h"ilor de (ISC
- s'}f;adlrrenSiOnote ImpU5@ exeo.;t(]IJ/uiui
in r t ru osibiliM/ile acestuiJ
I I
I I
PRfJPRII NF, I' fl'f[ nF -1{lNi"ll
- hzice (micrrxlima necore;punztJ.foare Qeroializ1re
eXCe5No,eI{e5lUne ,i<'ceSIViJ a aerulUl lfPmo vlbratu
e, dumma nemresp,unztJfor.' rOOlatll:
otenflal eleclrostatlc etc , ) ,
[hinllce gaze, ,'opori _ aerosoli toxlci coushn,
pulberl I ,I h aer} ,
- Biologiee (mlc,:o Sl macro0'SE. n:sme ) .
- Suprosolleitare p5ihOflZIolOQlctJ a exp.cufanfu ui
PRGPRi I1I)WACELOR DF PRWUUIE
- FizlCe
Hecanice I mlscdn PefI(ukxJse. 5Uprai@{e sou cantvrur, ,
. Vlbra{li utlloje, eJl{iozlI, tmpiIJZIJ)
- erma
- Elect"ce
[himl,e (substanlr! toxlce. caustlce, mfJamabiJp ptc)
- BIOlogic!! (micro' SI macroorganlsme)
-:SUb!suprasoliC! fare Psinoflliclogic{J a executantulu'
I PROTCTlA HUN[{I
I
I
I ACCIDENTE DE MUN[A 51 L
I BOLl PROFE510NALE
J
I
! MASURI
5/5TEH DE PREVENIRE
DE
I I
,
HUNCA
r EXEWTANT
S1UIA PERSONALULUI Exarnen-rFi2Cical '
. Exa men pSIhologl(
L
INSTRUlf<EA PERSONALUW7
INFORI1ARE. OOWI1EN TARE, Si:.NSIBILIZARE
I
(PROPAGANDA)
CONTRa PREVENTN AL STARII DE KOHENT
DOTAR[A CU ECHIPAI1ENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
..
r I
_OPARCINA
f HUNCA J 1
-r DE :
<"
r MEO/U
I DE t1UNCA
I I
t
DOTAREA [U iNSTALATil rx VENTILAR[
INDUSTRIA LA
.-
rxJ.TAREA [U f1ULOA[E 51 OISPOZITI VE DE
L
(ONBATERE A
I
Noxelor chlmlce
71a0motu{ul. vlbra til lor
adlatl/lor etc.
.DOTAREA CU INSTAL ATIi [)[ lLUNIN4T
ISE[URITATEA HUNClI:
I
. _-_. ,
I I
ORGANIZAREA ERGONOI1ICA A ACT/VITA TIl
- dozorpo corespunz{Jtoaro 0 sarnnil
- coordol1orea optima 0 activltatilor
atribUfrea lufuror 5ur(lnilor $1 W'0rmatlliar necesare
{Jltru afmge(f?a dJlectl vulli sfabil
. asigurarea concordantel fntre sarCllIJie de {,oduCrll/
51 cele de 5ecurtfofe
I
'1
(ONCEPT/A UNOR
lun grad de riSC sc6zu I
DOTAREA CU DI5POZITIVE DE PROTE[T!E
COLECTIVA
OHGAN I[AREA ERGDNON![A A LOCULUI DE
I1UNCA
I I
Fig. 4. Relatia biunivodi cauze de accidcntare imbolnrwi re profesionalil - masuri de prC'fe nin: in sistclIllll de lll lJll:la
n '0 t::. U
i
.,'
) ~
n
In igura 4 se- prezinta schema generala a cauzelor accidentelor de
mUllCa. ~ i a bolilor profesionale, fie ca se afla in st adiul de factori de risc, fie
in cel de cauze (reale), precum ~ i a principalelor masuri de prevenire, cores
punzatorfiecarui element implicat in procesul de munca.
Independent de corespondenta evidentiata, masurile de protectia mun
Cll pot fi impartite in doua categorii :
- organizatorice, care vizeaza in special executantul 9i sarcina de
l11undi;
tehnice, referitoare in special la mijloacele de productie 9i mediul
de munca.
o alt a clasificare se poate realiza in functi e de numarul persoanelor
carora 1i se asigura prot ectia printr-o masura prevent iva
- masuri de protectie individuala;
- masuri de protectie colectiv?i.
Intrebiiri rccapilularive:
1. C8 conditie de baz1t t rebuie se indeplineasca un accident sau 0 boalii, pentru a fi declarate
profesiona] " ?
2. Ce se intelege prin proces de muucii ?
3. Care sunt elcmentcle implicate in procesul de mund.? Defillit i-Ie.
1. Cum se definestc un sistem de mllnc1i? l
.5. Ce sunt factorii de rise de accidentare ~ i imbolnavire profesionalii?
6. Care este criteriul gelleral de clasificare a factorilor de rise?
v. De ce factorii de rise proprii executantului au 0 incidenta major1\. asupra accidentelor ~ i
bolilor profesionale?
8. Ce tipuri de compor tament distingem din punctul de vedere al securit1itii muncii ?
9. Care sunt factorii de rise proprii executantului ?
10. Cum se manifesta factorii de rise proprii sarcinii de muncii?
11. Care sunt formele de mani[estare ale factorilor de rise proprii mijloacelor de productie?
12. De cc mediul fizic ambiant poate prezenta factori de ri se?
13. Cum mai pot i definiti factorii de rise?
11. Ce alte criterii de clasificare a factorilor de risc mai cunoasteti?
1.5. C[md se poate produce un accident de munca? . .
16. Care sunt fazele care interviu in dinamica producerii unui accident de mundi.? Descrieti-Ie.
17. Care sunt criteriile de clasifi cara a cauzelor ce coneura la producerea accidentelor de mund
~ i bolilor profesionale ?
18. Cum se c1asificil. masurile de prevenire ale accidentelor de munca ~ i bolil.or profesiona!e?
20
3
ACCIIJE:\TUL DE l\IUNCll
3.1. DEFI1\TfIA ACCIDENTuLuI DE l\1UNCA.
Conform 1 a-I:a naastra se intelege prin accident
de munca vatanzarea violenttf a organismului, pueum :;i intoxieafia
pJ' ojesionalif., ea're se prodlte in ti'mpttl de muncif. salt in indeplini
rea indatori'rilor de servz'citt care provoaccl incolpacitate tf.1nporarif. de mU11ca
de eel plt{1:n 0 zi, i nvaliditate salt deees.
in sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca dad
a fost suferit de un muncitor in timp ce 19i incleplinea atributiile de servi
c' n, pe teritOliul in care intreprinderea exercita obiectul activitatii sale.
Se considera accident de mund accidentele survenite inainte de inceperea
:>3.U dupa terminarea lucrului, dad cel accidentat se afla 1a locul acciden
t ul ui pentIU interese legate de serviciu, precum $i in timpul pauzelor care
au loc in programului de mund in alte situatii specifice,
pr prin lege.
Nu se considerrl accident de munca, accidentul datorat unei actiuni
nelegate de procesul de munca (acte de indisciplina).
"rmarile accidentului de muncaasupra victimei. Accidentul de munca
poate provoca victimei incapacitate temporara de munca, invaliditate sau
deces, care pot surveni imediat dupa accident sau 1a un anumit interval
de timp.
Jncapncitate temporara de mnnea. Consecinta cea mai putin grava a
unui accident de mundi 0 constituie incapacitatea t emporara a victimei
de a-si desHlsura activitatea, ca urmare a tulburarii unei sUu i functionale
(de putin zi de mundt, conform programului unitrltii respective): Apre
cierea inr:apacitatii temporare de munca 0 face medicul trebuie atestata
rrintr-un certificat. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea
unui tratament adecvat, ea dispare.
Invaliditatea ca urmale a unul accident de mundi consUi Intr-o infir
111itate--peimanenta, care conduce la pierderea totala sau partiala a capaci
tatii de 111UnC3.. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ,
traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloa
nei vertebrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasar ea
iragmentelor, arsurile de gradul II III etc.
t 8. : ::

. -
c::s
t e. : _
a ,,-




DE AIUNCA
, x intelege prin acciden t
:" : :!in intoxica{a acutd
" muncd. satt in indepUni
. : .lte temporar('l de mUllcd
. ' .sid rat de muncii daca
nca atributiile de servi
:: o.biectnl activiUitii sale.
- 'cmte lnainte de
:. :;c la locul acciden
- ' , 111 tImpul pauzelor care
J'l alte situatii specifice,
datorat unci actiuni
,a).
inJ('i. Accidentul de munca
.": muneii, invalidltate sau
au la un anumit interval
,a cea mai tin g!'a a
ea temporara a vlCbmei
r
r ii unei stiiI i funetionale
I
Apre
edlcul trel)lue atesrata
' eversibil; prin aplicarea
COl1sta Intr-o infil'
rIa s.au. partiala a capaci
'..lI1UI slJnt, a UllUi organ,
ombare, fracturile coloa
soldate cu deplasarea
De remarcat ca nu constitui e invaliditate unui organ san Ince
t 2.,ea functiunii acestuia, daca astfel este afectat doar aspectul estetic, capa
eicatea de munca ramfmand intacta.
Aprecierea daca accidentul de mundt a produs invaliditate se face de
ca.tr.:: medicul care acorda asi stenta de urgenta si elibereazrt certificatul
!11.{:, l ienl. 1 1 1
Invaliditatea are caract er ireversibil; prin tratamcnt ingrijire medi
caH, se obtine doar repararea vatrlmarii produse organismului, I1U :;i vinde
carea tulburaxii funqionale.
In fUl1ctie de gradul de afectare a capacit{ttii de existfl urm[t
t oarele grade de invaliditate :
- gradul 1, caIlel persoana afectata pierdut total capacitatea de
( mU!lca are posibilitatea autoservilii (in caz de orbirc, pierderea ambe
l or maini san l'ici.oarc et c. ) ;
- gradul II, cand persoana afectata pierdut total san partial
, c1c munca, dar se poat e autoservi ;
- gradul III, cfmd persoana afectata pierdut partial capacitatea
de rounca, dar poate continua activitatea la loc de munca, insa
i n unui program redus.
Decesul. Spre deosebire de incapacitatea de mnllca invalic1itate, in
cazul decesului este afectata nn numai integritatea organismul'lli capaci
t2. t ea de mundt, ci insasi viata.
Un accident de poate fi eonsiderat l11.ortal, chiar dac5. deces'lll
a sUtT enit dupa un interval de timl', cu conditia sa se confirme, in baza
u nni act medico-legal, aeesta s-a produs drept consecinta a accidentului .
3.2. CLASIFICAREA ACCIDEKTELOR DE MUNCi\
Dllpa numarul persoanelor afectate, accidentele pot fi :
- individual e, cand este afectata. 0 singura persoana.;
- colective, cand sunt afectate eel putin trei persoane.
D upa. urmrtrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi :
- accidente care produc incapacitatea temporara demunca ;
- accidente care produc invaliditatc ;
- accidente mortale.
Dupa natura cauzelor directe care provoac[l Vr1.ta.marea exista: .
- accidente mecanice;
- accidente electrice;
- accidente chimice;
- accidente termice;
- accidente prin iradiere ;
- accidcnte complexe (datoratc unor cauze direct e combinate).
Dupa natura leziunilor provocate asupra organisml1lui, accidentele de
munca se impart in :
- contuzii, plagi;
- intepaturi ;
- ;
- striviri ;
- arsuri ;
- entorse;
- hactl1ri ;
21
22
- ; {
- lcziuni ale organelor interne;
- intoxicati i acute;
- asJixii; .
- electrocut ari ;
- i !Isola tii ;
- leziuni multipl e .
Dupa locul leziunii, pot fi accidente :
- la cap;
1a trunchi ;
- Ja mcm brel e sunerioare;
- 13. membrele inferioare;
- cu localizari multipl e ;
- cu alt e localizari (ca urmare a intoxicatiei, electrocuHirj, a5t !-
XleJ etc.) .
Dupa momentul in care se resimt efectelc, accidentele de munca se
impart in:
- accidente cn efect imediat ;
- accident e Cd efect ulterior.
-- 3.3. PRIKCIPALELE CADZE ALE ACCIDENTELOR
DE MUNCA
In general, accidentele de l11unca au cauze numeroase 9i compl exc, in
fluentate de toti factorii care intervin in procesul t ehnologic : on1.ul,
conditiile de mund si de viata ale accidentatului.
'Orientativ, ele ' pot fi grupate dupa natura lor in doua mari grupe
tehnice organizatorice. .
Cauze tchnice :
- starea t ehnica necorespunzatoare a sculelor, utilajelor, instalatiilor
mecanice, sau elcctricc, utilajelor de ridicat ;
- lipsa dispozitivelor de prot ectie, a aparaturii de control semnali
zare sau starea lor necorespunzatoare;
- defect e de structura sau 1ipsuri constructive 1a 1ucrari1e de construc
tii montaj.
Cauze ol'ganizatol'ice:
- organizarea a locului de mund sau a procesului
de munca, lipsa instructajului de protectia muncii ;
- conditii necor espunzatoare ale mediului de munca (insuficienta '1:0
lumului a suprafetei locului de munca, iluminat necorespunzator, t empe
ratura inalta scazuta a aerului, combinata cu 0 umiditate abundent a.
degajari de praf, de pulberi toxice, vibratii, zgomot, radiatii etc.) ;
- manipularea necorespunzatoare a materialelol', nerespectarea r egu
lilor de circulatie, la mijloacele de ridicat, de transport;
nerespectarea disci plinei in mundl.. a normelor de securitatea
muncH;
- prelungirea zilei de munca , regim nerational de mund" pozitia for
tata a corpului timp indelungat sau solicitarea excesiva a unor organe etc.
_,ca tiei, electroeutar"l' -t-,
L
<i. ccidentele de munca
--\CCIDENTELOR
. complexe, in
tehnologlC : omul, a
:-a lor in doua mari grupe
:ior, utilajelor, instalatiilor
:urii de control 9i semnali
-:e la luerarile de construc
munca sau a proccsului
II ;
e munca (insuficienta vo
.
Ll 0 abundenta
:, t, radiatu etc.) .
I: 1 ' J
leLor, nerespectarea regu
;
llormelor de securitatea
al munca, pozitia
:eSlva a unor organe etc.
1p(1'l( TtIV(J - ;.., I
:pn (lIP -1"J
La acestea se pot ad{lUga anumite al e muncitorului, cum ar fi
vGoseala fizica, nervoasa, starea afectiva necorespunz{ltoare etc., caTe pot
cOl _duee :;;i ele 1a producerea accidentelor de mundi..
o aWi departajare utila in stabilirea masurilor de protectia muncii
este cea care imparte cauzele accidentelor in directe indirect e, dupa modul
b care ' participa Ia vatamarea organismului .
Cauzele direct e sunt cele care produc efectiv yaLlmarea ; cel e indirecte
co. due Ia aparitia altol cauze, inclusiv a eelor direct e, datorita carora are
ioc lezarea organismului uman.
Clasificand accidentele dupa natura cauzelor directe se pot stabili
t ipuri generice (v. 3.2.), dintre care cel e mai frec"ente Ie \-om prezenta
in continuare.
Accidentele mccanice se produc in nrma actiunilor fizice vatamatoare
2. :'=: obiectelor, nneltelor agregatelor utiiizate in procesul de productie,
SI pot avea unnari usoare sau grave, ill functie de conditiile in care s-an
produs . ' "
In mod ele se clasifica dupa efectele provocate asupla cor
pului omenesc, in Oldinea gravitatii : zgarietmi, intepaturi, taieturi, lovituri,
r aE iri, luxatii; striviri, fractmi leziuni interne.
arata c5. accidentele mecanice sunt printre cele mai frec
ve , te se produc in toate domeniile de activitate. Ca la celelalte tipuri
d accidente, cele mai importante cauze care Ie pot provoca sunt de natura
t e hnica 9i organizatorica.
Cauzele tehnice se refera la starea necorespunzatoare a sculelor san
"olosirea neindicata a unor scule pentru anumite lucrari , ::;tarea necores
pc nzatoare a ultilajelor sau nedotarea acestora cu dispozihve, cn api'iratori
de protectie sau eu aparate de control semnalizare.
Cauzele organizatorice privesc depozitarea necorespunz5.toal'e a mate
riaielor, de operatii in fluxul tehnologic, lipsa instructiunilor
priyind folosirea utilajelor, lipsa indicatoarelor de securitate, lipsa echipa
m entului de protectie sau eehipament degradat, metode ineorecte de lucrn
san instructaj insuficient privind manevrarea materialelor etc.
Conditiile in care se pot produce accidente mecanice sunt diferite dupa
Cli .ll se poate eonstata din urmatoarea enumerare suecinta :
- caderea obiectelor de la inaltime san caderea muncitorilor pe par
doselile murdare de ulei sau din cauza mat erialelor lasate pe jos in dezordine
di 1 cauza neangradirii etc. ;
- surparile sau alunecarile de teren, schelelor nesolidari zate,
ct cofrajelor incorect executaJe sau a indepru-tarii premature sau irationale.
a popilor, caderea zidurilor sau a plan$eelor etc. ;
- prindereadefectuoasa a pieselor care se prelucreaza Ia un utilaj,
spargerea pietrei de polizor san ruperea curelei de transmisie a unui utilaj
dac5. aceasta nu a fost prevazut cu aparatori de protectie ;
- folosirea unor piese necorespunzatoare sau improvizat e la
san la instalatii ;
- prinderea imbracamintii intre roti dintate san valturi;
- p;lrtile in ale utilajelor, neprotejate;
- scule manual e necorespunzatoare san defecte;
- parbcule care se desprind in timpul prelucrarii mat erialelor;
- locuri de munca cai de acces neamenajate sau intretinute necores
punzator. .
23
AccidclItele tcrmicc :-:e yrl t:im;, l oarc :l tcmrcrar mi j
ridicatc sau ::t tempcrat urii scflzut e aSlIpra org<lllisl11uJui 11111<l11.
Formele principZlk de accidentare termic:'t sllnt : arsnri ic,"oclll ten 1: C
sau caloric $i degeriHnril e.
Arsurile sunt leziuni locale ale tesutnriJor, produsc prill aqiunea ll !l C:
t empemturi ridicate, in urmCltoarelc :
- prill contactul direct al piclii cu suprafete --uprainc;Uzite ak uti
lajelor: cazalle, cuptoarc, locomobilc, conducte nei;:olatt;' prill Clre circ ul{L
fluide fierbinti etc. ;
._. prin contactui indirect sau de b distanFl , r espect i\' clatori ta ra dia
tici materialelor fier!.>inti Sd U ii1cancie:-:cente, a piesc:lor finbinl:i in CUi'S
de prelucrare, nituri sau sutluri matcriale topit c (plum!.>, cositOf,
bitum etc.) ;
- prin contactul direct cu lichide sa u \'a pori su prarncalzi ti, scapari
gaze etc. ;
- datorita suprafete10r inflamd bile aprinse.
termic consta in gcneral{l a corplllui, in nrma
actiunii intense a c:J.ldurii din mediul ambiant.
, Organismul omenesc, prin mec<lnismul sau de auto! eglar-e teTl11ica, 1$i
past reaza in timpul mnllcii temperatura constanta de 37C n1ll11ai lntre
anumite limite de variatie a temperaturii mediului incoujnrator. Daca schim
bul de calchila intre Olganism mediu este delcglat prin supraincalzire,
organismul llU mai reuseste sa-si mentina echilibrul termic, suferind modifi
Cal i in functionarea <ll;al:atului' a aparatului respirator etc.,
decbnsandll-se as! fel socul tennie.
este termic care se produce prin expunerea neprotejat {i.
a l11Ui /citorilor la razclt: sobre un timp illdelungat (de exemplu lucrato: li
pavntOl i etc.).
Degeratllril e sHnt accictente care pot avea loc datorittl temperaturii
SC2J.ute, procesnl t ehnologic muncii in exterior iarna san in
iJ) "talatii frigorifice.
A;-surile, ca dupa gravitatea lor, pot 1'1 de grad111 I,
II, III.
Accidclltclc chimiee sc produc in urma actiunii t oare a subslan
telo)" chimice (solide, ;;i gazoase) asupra organismului
Astfd de accidente pot produce in toate ramurile industriale in care
\,te1e chimice "Ufit folosite ca : matelli prime de baza sau auxiliare,
in plOcesul t ehnologi c (de exemplu, de plumb, mangan clor
in industria minil:rZ'. , chimic;l textila) ; produse intermediarc, care apar
III cUL-,u1 fabricatiei (de exemplu, vapori gaza toxice, oxid de carbon,
0xid de azot , hidrogen sulfurat) ; produse finite (anilina, acizi, bazc, sarmi
hbricate ill industria chimica) : substante toxice (pigmenti, solntii de lipit ,
emanatii din sapaturi in scctorul construct1i).
Dupa natura actiunilor, sUbstantele vatamatoare pot Ii toxice sau
iritante (agresiYC).
Sl1bstantele toxice patrund in organism prin intermediul aparatului
digesti\', respirator san prin pieIe, provocand intoxicatii.
Ingerarea toxicelor (pii trunderea plin aparatul c1igestiv) poate avea loc
in timp1l1 mesei sau fumatului.
InhalaTea (patrunderea pc caile respirJ.torii) gazelor san a vaporilor
toxici (oxid de carbon, oxid de plumb, clor, bioxid de sulf etc.) genereazl:i.
cele mai periculoase mai frecvente accidente - circa 90% din numarul
24
- : :1111 ill oa rc a t em rL' q i "11 ' j
, ,>mului umall. .C ....
.. . : : "r":' l1riic) t("rn"! i c
"t: -; ,ci \' <i at oriUI ra li<l
, - ' l ':' ficorlJinti in CULS
. r ,0 : r e ,' I)]um b
- \ , ...... . ,
a corplllui, in urma
,: .w to: egl a re t ermic 1. ;c;i
. : : d r 37(. J1 umai 'il'lt:"e
",: :::C() lljuratOl . Da ca schim
at prin supra1ncalzire,
,:. t ermic, suferind modif i
. para tului respira tor etc.,
:- .n expunerea neprotei a ta
::" (de exemplu i
' oc datorit5 t em peratur;j
in ext erior ia r na sal! in
lor, pot f1 de
b
Ta dul I
,
vatama t onr e a su bsta n
o"ga nismului
industri al e 111 car e
-n.':> d e baza sau au xiliar e
_".: plumb, mallga n 5i cl o;
care apar
z toxIce, oXld d e carbon
aci zi, bazc, sanlli
plgmenti, solutii de lipi t ,
Dare pot fi toxice Sau
: : n aparatului
::oxlcatll.
'J1 digestiv) poate avea loc
' . gazelor san a vaporilor
. de sulf etc.)
- Clrca 90% din numarul
t otal de intoxicatii Patrunder ea tox icdor care clil.Olvrl
(:, org:ll1ici et c.), sau a. mercHrului, prin piel c produce:, de asen1enea,
to xica tii. __r
Intoxiea tiil e profesional e, specifiec unor anumit e ac ti v iUi!i san locuri
<k mllnc;l , se pot m,wif es ta in fonn;l acut rl sau
Intoxica tiil e ae lt t e ::i C produc cfmd subs t an ta toxic3. pa t r u nde in orga
ni"m Intr-ul1 timp sc nr t , simptomelc de otravire manifes Utndll-se imediat.
L : toxicatia aCllta sc consider;\. acc ident el e munc;l.
Int ox icatiile croni ce au loc dacit snhstanta patrunde in orga
El., m in CZllltiUq i mici intr-o pcrioada. ma i lunga d e timp, provod.nd hnbol
n .': vi r i .
Acti " lt a t ea \';tEtmat oare a subsbllt elor toxice volatil e se a cccntueaza
o da t;. Cll t empclatnrii mediullli ineonjurCl.tor, care tra n5
intensif ica rea circnlati ei sallgelui. Substant el c tox ice pulverizat e
dc,i n ma i adiye cu ca t gradul de concentrati e i n aer umiditat ea
c1 i, spatiul de lllcrn. .
Sullstantele c11imice ilit a nte (solut iil C' acide sau alcaline, clOlU1 , blomul
fof orul , di verse s;lruri etc .) au 0 aqiunc (corosiv a ), producand
:a r ,'lu i gra \'c ale pielii sau al e ochilor. Grav it a t ea leziun ii depinde de natura,
concentratia suustantei, precum de "llprafata din corp atins;l. Arsurile
chim ice "Ullt cons; d erate ace ident e de ll1nnCrl.
Aecid('llte](' electrice se pr ocluc prin actillnea viol eJlt:L vat a miitoa re
a c;m.:' l1 tJ!lui 'el ect l ic a:-:npra ol11111p j .
E ip ,,\.' pot imparti i n dOLl a ma ri categorii :
- electric) -- a cciden t f' pro\' ocat e de trecerea prin
c :T'ul omell C;:c a 11ll1li Cllr ent electric de periculoasfl, ca re CO\1
C'.: l:C, in general , l a organelor interne sau la moarte.;
-- In ca re se ill cadr cazfl. cdelalte a CCldente el ec
t (c,:, ca re produc de ext er ne.
Ast fel :
- a rsura clectri ca es te un tra umati :-: m produs de a ctiunea unui arc
1<'c t r ic; ea poate ayea loe ] i in cazul eonecElrii a nl10r Intrerup;l
t o:t!' e san al Inlocuirii unor signra nt e, Hi rrt a s e fi remediat scurt circuitul
di . ret ta;
- ;'.emnel c electr icc apar p rin contactul conductorului el ectric eu p ie
k , "li b de l eziuni , umfl iHuri sau p et e ma i putin peri eul oase ;
- el ee tromeializarca const a. in acopcrirea unci p{lrti din snprafata
piel !! cn m . tal topit , \' olat ilizat prin ciUdura arcului el ectr ic.
Sunt cOD:o; iderate el ectrotraumati sme si :
.. - ochilor datoritrt luminii putcrni cc a ar cnlui el ectrj c, care
I oat e prodll ce or b irea temporar a sau definiti va a \'e:derii ;
- de l a inaltime, ca urmare a p ierelerii echili brului sau
ti n\ci i r1 U!"ll1 a Ul1ui elect ric.
i n afara accident eloI mentionate, cur entni el ectric poat e produce :
- - incenclii cauzat e de scurt circuit e, de supra incalzirea apar ataj elor
san:l conductoare1or el ec t rice, desdtrca. ri de electricit at e in depozit e,
in .nat erial e infl a mabile;
- explozii pr OYOclte in mod in spatii in care se depozit caza
s;w se lu cre:-, za en ma l eriale explozive (gaze, Yapor i, puJ b erl fin e combusti
l ,il,:, car e, imprenna. eu acrnl, formeaza amest ecuri explozive) .
i n cazul elcctrocutrL rii, cnrentul el ectric, str:J.bat and cmpul omenesc,
a ct ion eaza aO' upr<J, a 111111111, putimu provoca,
25
26
in cazuri grave, oprirea 111 respiratorii (stop respirator), oprirea ini
mii (stop. cardiac) rl'loartea.
Situatia este agravata de faptul ca, spre deosebire de procesde in care
utilajele sunt actionate mecanic unde muncitorul poate sesiza vizual sau
auditiv iminenta producerii unui accident , uneori' sa ia masuri
in ultimul moment, in cazul proceselor in care e prezentcurentul electric
organe1e de simt ale omului sunt incapabiJe sa sesizeze pericolul.tn p us,
daca. victima nu s-a eliberat In primele fraqiuni de secunda, ea nu se mai
poate desprinde singura de elementul sub tensiune, din cauza convuLij ]or
muscnlare.
Electrocutarea se poate produce aiunci d.nd omul atingc simult an
dourl puncte care au intre ele 0 diferenta de potential mai mare de 40 V.
Gravitatea accidentului este dependenta. de intensitatea curentului ca.re
strabate organismul, influentat{l la ra.ndul ei de rezistenta electrica a cor j)U
lui. Aceasta depinde de starea stratului superficial al pielii (grosimea
tului, curatenia epidermei etc.). Daca pielea este uscata nu prezinta
vreo rana, rezistenta ei electrica este de 40000 D. ... 100000 D.; (bea nu
scade sub 1 000 n.
Prin unnaTe, gravitatea electrocutarii este determinaEi. de:
--,-- intensitatea curentului care trece prin corpul accidentatului : i:_tre
0,010 ... 0,050 A, in cazul curentului alternativ 0,050 ... 0,090 A, in ( azul
curentului continuu, nu sc produce moal tea, insa acciclentatul nu se poa e
elibera singur de sub actiunea curentului; dad nu se intervine, r e-zi;:.
tenta electrica a corpului scadc, ceea ce atrage curentuhli;
intensitatea curentului 0,090 A, in curent continuu s;tu
0,050 A, in curent alternativ, se produce fibrilatia inimii ll10art ea ' ic
timei;
- traseul urmat de curent prin corpul accidentatului : cUf e:ntul
strabate organele vitale (inima, pl{lmanii, centrii rea
este deosebit de pericnloasa;
- durata actiunii curentului: in cazul in care cul'Cnt ul trece prin
inima, iar accidentatul r?imine sub aqiunea acestuia mai mult de 0,1 .. , 0,2.5,
accidentul este mortal;
- umezeala mediului de la.locul de munca temperatura: cfmd aces
tea sunt ridicate, produc transpiratia pielii, care devine buna conducat oare
de electricitate; acela!?i este efectul dad l11uncitorul este murdar de rugina
sau are pilitura pe maini;
- marirea suprafetei de contact lntre corpul accidentatului 7i ell' mel!
tele aflate sub tensiune.
Din punctul de vedere al cle electrocutare, locuril e de
munca se clasifica astfel :
- Incaperi eu grad mic de pericol - uscate, cu tempera.tura norm"Ja.
fara praf cu pardoseala rea conducatoare de electricitate (izolanta) ;
- inc?iperi periculoase - care prezintrl una sau mai muHe dintre Ca
racteristicile : pardoseala, praf bun conducator de electricit at e,
umiditate de 75-97%, temperatura de .25-30(, mase met ctlice
ocupfl.l1cl 60% din suprafata zonei de lucru ;
- incaperi fonte - care prezinta una dintre
cile: ul11iditate peste 97%, temperatura. peste 30C, mase metalice peste
60% din suprafata zonei. de lucru, mediu corosiv, gaze sau lichide care
micsoreaza rezistenta electricrt a omului.
, Electrocut[,rilc sllnt proyocate prin atingere direct?i l!rin a:; ngere
indirectzL.
oprirea il1i
.
- -1

'.'
. 1:: ..
-. : r :1Slt<l.tea
r .
...

"" :
. d nu
0'
. 0
: '
o .i
. .. II
-- ,<Lr e
"Ia
. -

"
de in care
.' _' poate vi zual san
un'o" .
e II sa la masur i
:.'czent elec'ric
' ,.--l zeze pencolul. -In D \ 1"
I" sec d
V
,. un <1, ea nu se mal
(Ill) cauza convuhliJor
: ' I . omu] .atinge siin1.lltan
. ':" .. p al mal mare de 4n V
cnrentului C'". :
t
a conu
. al.:; ple!ll (grosimea :/ra
'. U. cat<l nn prezJnta
) 00 000 Q; dac[, nu
:.;- rJ et erminata. de :
accidentatnluj : .. fe
,0),0. ,. 0,090 A, 1Il cazul
nu se poat e
se ll1tervine r ezl'C.
, -
curentuJui'
,111, continuu
Imma moartca ',' ic
.
cl
cntatului : cand curE- 31tul
elcctrocut area
t ul trece Pl' ]'
1 n
mal mu t de 0,) , , , 0
,
2s
"
: cancI aCeS
_ bunfl conducat oe re
. .'JI ul este murdar de HI CTi:Ja
,11 accidcntatului ele"le)}_
: . el ec trocntare, locuril e de
" cu, t emperaturit normal.
(i zo1anta) ; .
. 1 ..,au ma l multe dintre ca
conduca tor de electrici t' "
e 2- 100C .<1 e ,
)-J , mase metal ice
una din tre caracteri5ti_
C, masc meta1ice Pest e
"lV, gaze san lichide . care
:'e clirectCl .sau prin ati ng'Ore
Atingerea directa consUl. in atingerea el em entelor metalice nei zolate
,,'[,n Cl.l izolatia deJectrt ale unei instalatii e1ectrice aflate in mod normal
t cnsiune' (Jig. 5). Astfel de situatii apar 1a : '
- atingerca a dourl elemente, din care cel putin unul este In mod nor
mal sulJ tensiull c nl! este izolat sa u carcasat ; ,
- cumana ncizolata a soclului unui bec dtruia i sa des
prins balonul ; atingerea unor borne (bare) a tablourilor de distributi e sau
al e cutitclor unui intrerupator cn parghie 1ara aparatoare; unor
conductoare ncizolate ale unei linii electrice aeriene sau a unui conductor
ru1'[ dlzut la pamant ; atingerea electrodulul sau a c1estell.li de sudura
i:::r-o portiune n eizolata. ; ,
- atingerea unor conductoare scoase de sub tenslune, carc insa au
r ;,mas cu sarcini electrice, datorita capacitatii lor (de exemplu
conclensatoare care nu a u fost dcsdrcate dupa cleconectare) :
- atingerea ullui conducfltor sau a unei borne intr-o instala tie, in care,
C::l<Lr duprt intreruper e a ramas il1chis un contact intrerupatoru1 sau
5qaratorul sunt defect e) ; .
- atingerea unor conductoare de joasa tensiune (pentru radioficare,
t ciefon etc.) ale unei retcle in care a pfltruns 0 tensiune mai inalta ;
- atingerea un ni obiect InaIt (brat de macara, for ezrt etc.), intrat sub
tensiune clatorita apropierii de un conductor aerian de inalUt tensiune;
- folosirea unor unelt e sau lampi portative neprotejate sau defecte,
la tensiuni neadmise faFI de gradul de pericol allocului de mund (in inte
1'1o:nl silo;mrilor, al buncarelor metalice, a1 cazanclor, in Iocuri de lncru
c-.-. pardo:;e;tl:t lmna condud.toare de electricitatc, cu umiditate sau
e::<:cc:,i,yCl. in mecliu corosiv etc.),
Atingerea indirect a consta in atingerea unor el emente metalice ale
i.n.stalatiilor, clement e care nu fac parte din circuitul electric si deci care
11'. mod' normal, nu trebuie sa fie sub tensiune, dar care, da.toriUL' deteriorarii
i ola tiei. au intrat accidental sub tensiune, .
'Electrocutarile prin atingere indirecta se pot produce in urmatoarele
Im prejurari (fig, 6);
- atingerea concomitenta a unni obiect intrat accidental sub tensiune
(carcase ale utilajelor fig. 6, a; cutii metalice ale tablourilor electrice, ingTa
(ll'i metalice. element e de calorifer
st elaj e mctalice, conduct e metalice,
fig . 6, b; stalpi metalici sau de be
'1
ton armat etc,) a pamantului
i
san a unui obiect in contact cn pa- 0
mfmtu1 (fig, 6, c) ;
- atingerea com.omitenta a +i.....__
\-
....

carcasei unui l.ltilaj defect I1C1'aCor

dat la 0 instalatie de protectie a

u l: ui obiect in contact cu parnantul ,
\
cil iar dacrt muncitornleste izolat
fa ta de pamant :
- atingerea concomit enta a
c1 l:l 1.1tilaje care au doua defecti

uni diferit e de izolatie (pe faze di
feri t e), chiar dad mllncitorul este
......-.------
jzolat de pamant (fig, 6, d) ;
Fig. .5. Electrocnt(u-i prill z..ting(.re :
- atingerea concomitentrt a a - 1(1, ati.ngerea. faz(: ;
c<J.rca.sei nnul uti1aj intrata accincn-
U - la innlan.l'[c-o. scu le.
27
9
.. : ....
c
Fig. Ii. PosibiJitari de c>i cctrocutarc prill ::l.tillgere
inctircdii :
(I. b," c - atingerca concomitcllw ;1 lluui obiect
i,ltmt accidental sub tensiunt, a pamantului
a u!1l.1i oili(' ct in contact ell pam;ln t lll;
rl - atlngere[l COlH,'omitellta a dou;, lltila je care
all dd ecj:iulli diferite de iwhl1iC' .
NI VE:lul
Pol(cr.i;Glf' i Of
IPC! f l i: f
Vp ;:. lp Fip
Q
:>
Fig. 7. prill tensi nnc .
tal sub tt:!nsiune :;.i care nu este.legatrl 1a pamant a carcasei altui ut ilaj
care este legat la pamant ;
:'"' atingerea simultana a doua puncte de pe sol sau de pe pardose J{"
din a propierea unei scurgeri de curenti care se afla la potentiale (i fe
rite (tcnsiune de pas); astfel de situatii sunt posibile in <tpropierea umi
prize de pamant (fig. 7) sau a unui conductor electric neizblat ca.zut pe
pamant.
Principalele cauze ale accidentelor prin atingerc directfl sunt ur:n{l.
toarel e .:
-,-det eliorarca instalatiei (lintre conductor si san cftderea unui
conductor pe carcasa unui'utilaj ; ,
- producerea unui arc electric intre Ull element aflat sub tensiune
o . carr:asa, 0 ingradire, un stdaj ;
- lipsa sau deteriorarea instalati ei de protectie (deteriorarea conduc
toarelorde legare.la pamant san 1a nul, a prizei de pamant etc.) ;
-:-legarea in aceea;;i instalatie, a unor utilaj e la priza de pi"'t
mant, iar a altora la conductorul de nul;
- utilizarea unor sigurantc, supradimensionate care, in cazul unei
det eriorrtri a izoiatici, nu SepaTa instalatia, dcvenita periculoasa;
- bl()carea san scurtcircuitarea intreruprltoarelor automate, eeta ce
impiedic;l intrarea acestora In fllnctiunc, penhu a dcconecta circu!i. el.:
defede.
3.4. COlVfCi\ICAREA SI CERCET.-\RE.-\ _-\CCIDEKTELOR
,
DE :!.\lUNCA
Legisl atia in vigoClre prevede obligativitatea declarflrii, ccrceU" ji si
evidentei tuturor accidentelor de muncrt. Atilt pcntrn conducerile u ni
tatilor, cat pentru salari ati, exista, in acest c\omt'niu, r eglementari
e" pr se.
Oricc angajat aJ intreprincl erii care a luat de proclllcer t a
unUl accident e" te o'bligat sa de indata conduc:ltorul procb r,iuj
Vp: i;1 1<;>
7. Elcctro(utan-' IlI' l'll
j ' tensi un"' .
a carcasei altui ut i] :
, a J

.arc se
POSl
:)1"1
pe sol sau de pe
afla la ;"dC:-f, d,
"b' J ' " e 1 e
! e ll1 aproI)ierea U'" '
t c ,1 ('l
. e ec nc nelzolat c" - t
azu pe
a tingerc direct:l
sunt t,:-rna
,
1
,

a
.
: u:' carcasJ sau ciderea unni
el ement aflat "'lib te _.
- l1:,:une
::ot ectie (deteriorarea . -J'
, " , cO,}<-uc
l, e etc.) ;
lIlIor utJla]e 1a priza d

,.;;ionate ca re hl ca 1 '
. ." " ZU U D el
III ta penculoasa .
' t oarelor automate' Cf '
, ea ce
.. a dcconecta circuit ele
,-\
-ea drcIararii, cercetil rii si
pentru .conducerile lU {
domellltt, r cgl ement a r i
=. d e produce-r ea
. .. condllc{ltor1l1 .. '
.J.. '_C. _ uJ
de munca. La randw lui, acesta trebuie sa aduca evenimentul la
tinta conducatorwui unitatii. Comunicarea trebuie sa cuprinda:
- numele, prenumele functia accidentatului;
- locul de munca unde s-a produs accidentul ;
- cauzele imprejurarile care se cunosc in legatura cu accident1.1l.
Accidentele de munca mortale, urmate de invaliditate sau acci d ..
tele colective vor fi comunicate imediat de conducatorul unitfltii sau 11110
cuitor ul san inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii,
precum procuraturii.
In aceste cazuri, 0 alta obligatie a conducatorilor unitatii 'Ii I' 0
ceselor de munca este de a lua toate mrlsurile necesare pentru a nu se
modifica starea de fapt care a rezultat ca urmare a produccrii acci dcn
telor.
Se' admit exceptii at unci dnd mentinerea sUirii rcspective ar da l ac
la aIte accidente, ar periclita viata sau sanatatea accidentatilor san secu
ritatea unitatii. Totusi, este necesar sa se intocmeasCrt schite sau fotografi i
ale locului unde s-a produs accidentul, care Sa reflect e conditiilc $i con,: e
cintele eycnimentului. ' ,
, Cercetarea accidentelor de munca se face imediat dupa comunicarea
lor are ca scop stabilirea :
- cauzelor Imprejurarilor in care a a vut loc accidentul ;
- prevederilor legale de protectia muncii, care IlU au fost respec
tate;
- persoanelor vinovate de producerea accidentului;
- masurilor necesare pentru prevenirea altor accidente similart',
Ccrcetarca accidentelor de munca urmate de incapacitate tempor ar a
de l1lU!1Cfl de eel putin 0 zi se face de catre 0 comisie desemnata de condu
cerea unita!ii unde s-a produs accidentul, comisie din care nu pot sa faerl
parte persoane care aveau obligatia de a organiza, controla
procesul de mUl1ca la locul unde a avut loc cyenimentul.
Cercetarea accidentului de munca cu incapacitat e temporara de nH1:ld'l
trebuie sa se faca in maximum 48 ore, cu exceptia cazurilor in care ,::unt
necesare cxpertize, dnd termenul se prelungqte la 5 zile.
Cercetarea accidentelor de mund mortale, colective sau cn i!1'l' aJ i
ciitate, se efectueazi de catre inspectoratele de stat teritoriale de protecti a
!TIuneii care controleaza unitatea unde a avut loc accidentul, in maximum
5 zile de la data acestuia. Daca sunt necesare expertize, termenul se plelun
gC$te cu aprobarea Departamentului Protectiei Muncii .
In scopul clarificihii tuturor aspectelor semnificative ale
lui, persoanele desemnat e sa efectneze cercetarea trebuie sa ia declaratii
yictimei, atunci cand este posibil, martOlilor de la locul de munca sau 01' :2.
ror altor persoane care pot da informatii utile: sa verifice de instrnc
taj ; sa efectueze experize etc.
Rezultatele cerceUirii se consemneaza Intr-un proces ycrbal care cu
prinde toate elementele esentiale ale accidentului.
l.ntrchari rt'{'lI11illllathc :
1. Care este dcfinitia accidentului de 11 l11I1Ca , conform kg; .-hq:iei exist(, !l tf' in ',ignar.: in
]"l ()a:::;tra. ?
2. Ca re Sllut nnllarile (}ccidcn \. u ni de n1unca asupra ,l c tinlei?
3. (nm se Chbific:;\ ilccidentele de mUller\.)
29
4. De cate feh1l'i Sllnt cauzele accidcntelor de muuca ?
S. Ce sunt arcidcnto.:le Jl1ccanicc? Exelllplc.
o. In ce conuitii se pot producc accidcllte mecanice?
7. Cui se datoreaza accidentcle t(>rmice) In ce conditii $C produc d e )
8. Cum se produc acciclen tele chimiee)
9. De cate feluri sunt substantc1c viiwm,Hoare?
to. Ce SUllt intoxicatiil e? '
11. Cui sc datoreaza'accidentele electricc si care slInt accst('a?
12. Cum aqioneaz{L curentul electric aSllpra orgal1ismului uu)an?
13. Care sunt factorii ce determina gravitCLl('a eIectJ"Oclltari i?
14. Cum se clasifidL Iocurile de munca duprJ. posibiliwtile de ekotrooutarc pe care Ie ofcrn 1
15. In ce consta atingerca directli? '
16. In ce consta atingerea indirecta ~ i cn.rc slInt principalele cauze ale accidentelor generate
de aceastu?
17. Co pre-rede IcgisIatia in rigoare eu pri./ire la comunicarea accideutel or de InllllCa )
18. Care estc scopuI cercetii rii accidentclor de munca)
lQ. Ce at('ibujii 5unt sl'abilit c prin lege, in leglituril. cu cercetarca accidentelor de ITlunc1l.?
... elf, )
pe care Ie ofn i!.'
C<i Ule ale accidelltel or generate
cidentelor de mUl1 cil ?
-: " ",, ; <: a accidentelor de muncil ?
:.
.e
- "
4
BOLILE PROFESIONALE
4.l. DEFINITIA BOLILOR PROFESIONALE
Confonn definitiei date de Organizatia MondiaBi a Sanatatii/ boWe
projesionale constit1,ie ai CarOl' age1* etiologici specijici s1,nt pl'ezenji
la locul de munca, asociati cu ant[mite opel'atii industl'iale sau c1, exel'citarea
unor projesiuni. , .
La noi in tara,fprin boala profesionaUi se int elege ajectiunea ce se pro
duce ca urmare a exercitiirii unei meserii sau projesii, cauzata de jactori
nocivi jizici, chimici sau biologici, caractel'isticile locului de munca, precum
suprasohcitareadijeritelol' organe sau sisteme ale organismului in procesul
de 1tf,u1tca.
\ Pentru ca 0 afectiune a organismului sa fie calificata ca boala profe
sionala, trebuie deci sa fie indeplinite trei conditii:
- sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii ;
- sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracte
ristici locului de munca sau de suprasolicit ari;
- actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga du
rata.
Procesul patologic este lent afecteaza fie starca generala a organis
mului, fie anumite aparate sau organd In multe cazuri, actiunea este rever
sibila : prin scoaterea bolnavului din mediul nociv unui trata
ment adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet. . '
Pcntru ca 0 noxa din mediul de mund sa fie recunoseuta ca factor
etiologic al unei boli profesionale, trebuie sa existe dovada unei relatii
cantitative intre doza noxei respective absorbita de organism efectul pro
dus asupra acestora. Relatia doza-efect a fost stabilita pentru un mare numar
defactori nocivi, impunandu-se limite maxime admise.
)J.;- Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt : unii
dintre ei sunt bine cunoscuti studiati din punct de vedere al actiunii asu
pra organismului, altii apar 0 data eu dezvoltarea unor noi t ehnologii.
31
Din considerente practice, lcgislatia din diverse Uri limiteaza in mod
conventional, numarul bolilor Exista trei 'sistcme,
principal diferite, de stabilire a acestora :
- sistemul global;
- sistemul limitativ ;
. - sistemul-mixt.
In sistemul global, pornind de la concept111 de boala profesionala, se
cauta acoperirea tuturor factorilor nocivi, care pot provoca afectiuni, Iasan
du-se la latitndinea mediului precizarea caracterull1i bolii (p1'ofesionale sau
nu) .
tn sistemullimitativ se stabileste in mod conventional 0 lista a bolilor
pr ofesionale a meseriilor san profesinnilor in care pot sa apara, fadi ca
medicul S{l aiba competenta de a modifica aceasta lista. In unele Firi se impun,
c ascmenca, limite in legatura cu timpul de expunere san cn durata Intre
r uperii 111crului, peste care boaIa nu mai este recnnoscuta ca fiind profe
sionala.
In sistcmul combined, se un tabel al bolilo1' p1'ofesionale
cunoscute ca atare, care poate sa fie cornpletat de crltrc medic, cu afcctiuni
a carOl" origine poate fi do\'cdita.
4.2. CL SIFICAREA BOLILOR
In fUl1cti ' de natura factorului noci\' care Ie-a generat, bolile profesio
nale se pot clasifica in urmatoarele grupc : .
intoxicatii, proyocate de inhalarea, ingerarea sau contactul e})ider
me! cu substante toxice ; .
provocate de inhalarca pulberilor mincralc ne
toxice;
boli prin cxpullerc la e11ergie radlant3.;
boli prin expnnere la t emperaturi inaltL' sau Sdl zutc ;
boli prin e:s:punere la zgomot vibratii;
_ . bol i prill expunere la prcsinne atrnosferic;l ridieata sau
alergii profesionale;
dermatoze profesionale;
canccrul profesional;
boli infectioase si parazitare;
boli prin ;
alt e boli (care nu intra in categoriile anterioare).
Dupa tilTIpul de expunere la actiunea factoTUlui nociv, exi sta :
- boli cronice, provocate, de regula, de doze reIativmici dar care actio
neaza timp indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de 0 expunere de scurta durata la aqiunca fac
to'l"ului nociv, dar la doze mario
Dupa modul de actiune a factoIl1lui nociv asupra organi smului se pot
d istingc : .
- boli eu actiune generaHi, care afecteaz3. intregul organism;
- boli Cll actiune 10cal<'1, care afectcaza 0 parte a un
aparat san un organ.
l-ari limiteaz{t, in mod
oaIe. Exista trei sistcme,
_ : ,' 1 : boala profes ionala, se
- - _ or afeejiuni, Hisan
- : ::lllUl bohi (profesionale sau
- - mcnjional 0 lista a bolilor
, -, care pot sa apara, Hira. ea
Inunelep,riseimpun,
" unere sau eu durata in tre
-: - ;' cunoseuta ea fiind profe
: ab 1 al bolilor profesionale
de cii tre medi c, eu afectiuni
Pl-(OFESIO:{ALE
11. -a generat, bolile profcsio
-::: '[ area sau eontaetul cpider
:- a pulberilor mincnlc ne
_ .L s au se{lzut ;
. q ii ; j
-;' t:' rica. ridicat a sau se{lzuta;
:1 terioare),
roIuIui noeiv, exista :
zt: relativ miei dar care aetio
_urta duraL'i Ia aqiunea fae
aSllpra organismului se pot
i
a
intregul organism;
o parte a orgallismllll1i, un
4.3. DECLARAHEA BOLIl_OR PROFESIONALE
In tara noastra., bolil e profesionalc sc declara, se ecreet eaza sc iau in
_ idcnta., indifcrent clad sunt sau nu urmat e de incapacitate de munca.
. In mod obisnuit , cxista dourl etapc in aetiunea de clcclarare :
- completarea unci de sesizare de chtre medicul unitatii trimi
t erea ei, dupa eaz. la inspectoratul sanitar de stat judetean, laboratorul
p 'demiologic sau serviciul de medieina muneii;
- completarea \111ei de declarare de catre medieul de mcdieina
mu. neii de la inspeetoratul sanitar juc1etean, daca, in urma eercetarilor efec
mate, se confirma. earacterul profesional al bohi sesizate.
Bohle profesionale a caror cleclarare este obligatorie la noi in tara sunt
precizatc in tabelul 1.
Ccreetarea boWor proicsionale se efectueaza de catre inspectoratul
sanitar de stat judctean, laboratorul de epidemiologi e sauserviciul de medi
t ina l11uneii, dupa primirea de sesizare urmarindu-se stabilirca cauzelor
care Ie-au gellerat modalitatile de inlatnrare a acestora.'
, In lega tura eu declararea, ecrcetarea Oii evidenta bolilor proiesionale,
i t legisla tia romana., cxista. patru cazuri partieulare : .
- intoxicatiilc acute se declara, cereeteaza inregistrea;>;a atilt ea boli
profesion ale, cat ea aecidente de munca ;
. - bolile transmisibilc se declara. , eereeteaza. inregistreaza, aUt boli
proCe sionale, cat ca aeeidente de munca :
'" - bolil e profesionale depistate cu oeazia cxamenului medicalla 1nea
c'r<l : e sc cleclarrl, eereeteaza inregistreaza la inspeetoratul sanitar judet ean
pe teritoriul carnia se ana ultima intreprindere unde afost angajata per soana
r csl eetiva;
-, pel1tru silieoza,diagnostieul clinic se numai de crltre eomi
, neumoconioze de pc teritorinl arondat. .
Ta vel" t 1
. . .-
Rolil(, I'rot("j"lIale dt'claJ'ahilt' dt' IE-gislalia ciin }\omai-;ia
" " I' I)' enunllrca ,. uOI" 11 il _ __ ___
Cl"
; 1---------------------------
1 1
lll\' oxicatii (acute, , 1lilacl1te crollice) Sllbstante 'I
cOl1sc() iu\de lor
- -" -l-)l-le-' l-tn-' O- c-.o-n-io-,-, e--(-fi -['-ro-'-C--P-U-l'-U-on- a- r-c ' "-,--P-'-l\-b"'- c-ri--C-I
cau z.atC' ,k pulheri minn aie cum sllnt : azbcs t.
care provoaca hoala ,
2
cu act iulle toxic1\. cu nosclltr\
c--b-i- O""X'- id--C- }(-' si hciu, silicati,
ciu- \mne 5i altele in
azbcstoza, altc silicozc. alll l oCll riiof dl" l11unci't
l11 inoza, preCllm forme mi xtc ca
silicoantracoza. s\ alte1cr
simple sall a. sociatl' cu
1
3-c . 498
33
3
5
34
Tabelul: l(continuare}
o 2
I I 1
1
I Imboln{niri [f'spiratodi cauzatc de
pullx>rile organ icc (bisinola,
cronidi)
I
I
ImbolnC..,iri rt"spiratorii crolllcc cau
zatt' de toxi ce iritantc (iri
ta1=ia d'tilor ap.ricnc, emfi zelIllll pulmo
nar fibio7.a puhnollara COllSCCllti.,c
bro1l9itci cr(Juice).
':I
."stm ril)i (;1 'vasomotorie
Bol i infel' ioase parazitare 6
!---!-----------------
Imbolllr,'/iri datorate comprc::;illnilor 7

Tumori maligne ale piclii leziulli
precanceroa.sc papiloa
me al tel e)
s
-I
TUlllori ale cailor urinare (papiloame,
cancer)
Cancer pu monar a1 mucoasei SlJlll
su ril or paranazale
Pulber i vegetalc tk'xtile (bumOac, ' in,
cancpii altele) ill atmosfera locuriJor
de 11111n ca
Sllbst.:uqe toxice iritantc (b;oxid de slll,
clor, oxiz; de v.ot altelc) 11l atmosfera
locllrilor de mu Ilea.
Substante de natura ' /egetalll san ani
mal" , precllm substante chimicc' en
proprictati alergizantC' (praf de urs()l,
sidef, ri cin, ipccac ua.lla :lltele)
Contact cn bolna'/ii infectiosi sau eu
ma teriale contaminate
Contact Cll animale bolnave sau cu pro
duse contaminate de origine animftlii
sau 'vegetalii (camc, pielc, lan:1, par,
plante altele)
------ ------- --------1
Conditii de munca in care i111111citorii
sunt la compresiune decort1pre
silllle
Acliuuea radiatiilor corpn
sculare produse de instalatiile Ri:i:ltt::en,
de acceleratori de particuic elemen t,,,,"t'
sau de materiale radioacti.te: aqillnea
Jndelungata a radiatiilor ultrariolet-o .
Contact indelungat in timpul mn'G,ji
Cll, prduse de di stilare a huilei, petrolu
lui ::;isturilor bituminoase (sI110,,1a,
asfalt, ulei antracenic, derivate de antra
CC Il, fenalltren, combinatii azoilminice,
gudron, parafina, ai arsenuJui
altcle)
Expuneri. la 11ninici cancer-i
ge-lll
Inhala.rea ga.zelor '1 pulberilor radio
active, inhalarea "aporilor pul Gerilcr
de cancerigeni ai cromuilli
nichelului; inhalarea praflllui sau '/apori
lor din gudroanele de hui![,
.-----/ Cancer pulmo!)ar, mezotclioll1 pleural /
Inhala rca pulbcrilor de azbcst
peritonea I
)

---
- --
Tabel u l. l(COlltin uare)
Tabd;tl l (c olltinua re)
2
o 1
2

r .:II)(' ri vegetaJe textile (bumbac . i,l
altele) in atmosfe ra loc;uiJo;
nll1llca.
- o' tant " toxice irit<lnte (hioxid sdf,
,r, 0"' 2' de tizot altcle) in a lmosj('ra
OI ,., Jor de mune[,
., tantc de natura >/egetaJii SilU ani
J.JliL P!'ecurn S l slIhstante chimicf> eu
Jpnc1.<ltl alcrgl/.ant(' (praf de
.d, ri Cin , 'pccac-uana a ltere)
:: act cu bolna'/i i infecti osi sau cu
.. cria.l e contaminate "
.: , tact cu allimale bolnave sau Cll nro
contaminate de ori gine
'rcgetaJ i[ (carne, piele, 1{tII:\ , pi',r,
'me !tele)
::Jir
ii
de 1l1lll1Ca in care mUllcit:orii
la cOlllpresiune ;>1 decompre
11'
" :rnea rad,a1,il or lOnl zantc 51 corpu
.liil"<' produse de instalatirie
acce lera t on de jXl.rticule
1 de nmterialc radioacti',re: actillnea
...1ullgat?- a radiati il or ultra'riolet",
mdelungat in timpul mlll' cii
pr?use de , distilare a huil ei, petroln
\Hstunlor bituminoase (smaaJ;l,
" ulel antrace mc, derivate de a ntra
fenantren, com binatii azouminice,
' 0 11 , parafll1a, ai arsenu lni
It' le)
IIlcri la a111inici
:a rca gazel or pul berilor radio
lllhalarea '/aporil or pul berller
cancerigeni ai cromului $i
_'Iiui; ill halarea prafului sau va pori
lIn gudroanele de huila
[ 'ea pulberilor de a zbest
9 Ne'ff01C de coordonGrc: nll l1lc:rO[l ::;,e free-rent repe-tate-.
lncor(\a rea sistc,uat ici't it
ligamcll lclor sau presiune pe tendoane
10 Arlroze cron.ice, periartrite, stiloic1itc,
nccroze asepti cC':, ostcocoudilite, 011r5i te, I
P rcsi unea
cll iariil or ,
III regiuHt-.a. ar tl
s llpraincordarea tl'auwati
epico ndili te
d
Boalli de 'r ibratii (angione'll'oz(' modi
-;','
12
1__
!
14.
15
I
I
16
!
17

fid,ri osteoarticul are)
, 'a rice foar te accentuate a ll' '-(enpl or
lllembrelor inferioa re , complicatc eu
tulburari tox ice sa.U eu procese iufla
lllatorii (trom bofkiJi t'l)
T roml>oll e hi tit de ciort a m('m hrtl or
sllp('rioa re
Dermite ac ute croni ct':o nlccratii .
lneI (e:nnu Ieuco( crmii
Larinsite ctoni ce accent uate, nodulii
cantiue\ilor
Hipoacll zie sllrclitatc de perccpt ie
Astc nopatie aeomodati-,a, agra'rarea
miopiei p reexistentc
Cataract[l
Elect rooftalll1ie
I
35
) zarea lor, munca inclel ungata la tempe
ratura sclizllta umiditate
Yihrarii trcpicla t ii legate de munca
cu ill strUl1l Cnte care vioreazi'\. putern ic
Poziiic or t ostat ic[, Inde]ungata
Ii __E_f_o_r_t_c_ll__n_li_)_C_5_r_i_a_ll_lp_le_,,_ , _1e_,_ll_le_"_TI_b_I_' e_Io_r_1
!:; uper ioare
I
COli tact prdungit ell substan1e c himice
I
i r itt an (' (1at;' I ] ri so l 'r( nti uleimi Dlille
rale, h ic1rocarburi clorate, ai
arseIlullli, crolnului , acizi, a Jtcle) ,
Contact cu sc nsi l)il izante (n;
eh(>l , ursol , fluor, al beriliului,
dlnitroclorbenzen, antibioti{;c, form
a ldehidice, formalin,l. ai mercu
rului, novoca.infi, coloranti organici
altelc),
AC1;iunea cliieritelor mdiat ii ionizuntc
1
.Incordarca indelu ngata a coardelo r 'rocale
in exc reitarea profesiunii
Aqiullea p rclungita a zgomotnlui intens
I nco rclarea permanenta a 'reclerii In munci
cu sol iei tarea aparat ului vizual
Act iunea iudclungat:i. intensi.,;j, a ener
gjei radian te (racliatii
ionizante penetrantc, uncle electromag
netice de !nalt" fre ncnta)
Aqiullea inclelungata a unor sub:; t a nte
toxi cr: (trin i trotoluen, (\ini t rofenol
altelc)
radi atiil or ultra 'fiolete
---
Tab ie 1 (C(mt.i l ,uare}
I
0 1 2
I
I
19 Conjnllcti"litc keratoconjllncti'lite Substante t oxice iritall te pnlii..:ri ir i
tantc in zoncle de 11111 nc1i
,

Ac,iunen . ioni zaJlte Boalit de iradiatie
-
prdungita a undel or !' leciro 21
I
SindroH1 tlilbuft: ri <it'
111ugllctice (k ina.!t" free-TenIii tennoreglarc prO"IOcate lIt' ulHIC'ic ekc
1-,,1
trollw..gIll"ti('!' (1<, i n:1l t il fn:c'f("lIta
j S til.!!i IJ11 S
I
11] corrlarea lndrlu ngati.:"l. a. apa rat q]nl Vl
zllaI in condit ii dcfa:rora ilc d il tllu innt
I
1---1
' I
Soc calori c, colaps cCl loric, crampc ca- Expullcre la conditii meteorolog-i ce (kla 23
iorice 'IOrabile care pro'loaca suprai-nca.lzirea
orga.niSll1111ui
I
..:..,...... .
-.
"
24 PSiholJe-,rOle ingrijire.a intl c hlngatn a bo11l"1'-l i lor psi-
I
hiei In unital'i dt' psihiatrie
I
I I
r
1. Delilliti conecptul de boala projl,siolIalJ. in cOlliorl1liiute CU O}'I S eu legisJatia >, oa.Mre.
2. Ce condirii trcbuie sa indeplineasca 0 afectiun(' spre a fi caJifi cata boaH" pnJIc"ium!-lii ?
3. Care sunt sbtemele de stabilire a bolilor profesionaJe?
4. Cum se face uecl ardrea boliIo!" profesionale, conform in vigoare din 1n-fa noast ra ?
Tab Ie 1
2
I
'iritaJlte punieri l r i- I
HIde de nHllldt ' -\
radia\iilvr ionizant e
f
prc lungit:J.. a llnckl o r t:1f' Cl rO
cit.' inalt[\ frec!cnVi
a indelungatIi.. apara 1lllui. 'I i
,nditii. defa'for'abilc <..k'
, -;._ .
. ht cOllditii lllcte,jrologice <lela
ca re supraj.ncal t.lTt'a.
nlui
, in<lel\ll1gati.l a boln"'"ilor psi
nitiiri de psihiatrie
II OMS , i ell Jegi slatia li1xii . ,oastrr .
caJificatii Jrcpt ,boaJ;) prof ' ,- oJ) aJ'"?
islatiei in vigoa.re din V1fa ?
5
PRINCIPII DE OHGANIZARE X ACTIVITATII SI A LOCUF,UI
, ,
DE MU\CA iN CONIHTII DE SECURITATE
,
.Ocetinp. importanta a societatii moderne 0 reprezinta realizarca unei
corelatii intre pi-ogresul tehnic, cu solutiile sale constructive, !?i capacitatea
organism,ului uman de a reactiona prompt la primirea informatiilor pe diferite
cai, In'lirilitele sale fiziologice, psihologice, profesionale culturale, astfel
Incat prodllctivitatea muncii sa fie maxima, simultan cu dorfurilor
exeCl1 bii1tilor in procesele de ll111udi.
Capacitatea de muned reprezinU'i 0 rezerva potentiala de mUllca mobili
zata la"un nivel maiscazut sau mai ridicat, in functie ue cerintele indephnirii
sarcin-ii de munca, prin intermediul anumitol' mijloace de productie ') i in
anumite conditii de mediu. Ea arc un caracter dinamic, variind de la 1m cxe
cutant la altulsi c11iar la acelasi individ.
' Diferenteie intre capacidtile de munca individuale si..1l1t conditionate
de factori ca nivclul deprinderilor profesionale, insu$iri
capaita ti indi viduale . '
Variatiile Gl.pacitatii de mundi individui.tlc sunt dependente de fac torii
de moment , C11 aqiune temporarrl : oboseala, boahi, erriotiile, sUrile ck de
presiune etc,
Necorclarea dintre ccrintcle si conditiile activitatii si al e locului de mun
d capaciUtile individualc' ale' poat'e 0 sursa de
erori,.prin insuficienta pregatirc a lucratorului (lipsa de utilaj e, 1.11lelt e de
lucru, de timp, formar ca insuficienti etc.), norme de produqie prea mari,
timp insuficient pentru indeplinirea sarcinilor auxiliare ').a.
Constrangerile temporai'e se pot clatora unor metodc grqite de mund,
a atribuirii unor sarcini de m und excesiye etc. pot conduce la graba, aIlxie
tate, dC7.0rganizare, favorizand aparitia situatiilor periculoase. A.cela$i ("[cct
il are descrvirea defectuoasa a locului de l1luncii, amenajarf'a
toare a acestuia etc.
Una dintre cele mai pericnloase consecint e 0 r eprezinta obos 'ala, a t at
fizid, cat psihiciL Oboseala provoaca blocaje, adica perioacJe , LC oauza
intre mi!?cari, in atcntia se reduce crea.ndu-se conditii favorabiJ(, produ
cerii accidentelor. In conditii de oboseala se anul eaza c1cprinderilc
recent !?i pot apare din nou met ode de lucrn vcchi, SCl U pcriculoase
ca $i' pierderea controlului in sitllatii critice.
, In conditiilc industriei cont emporane, cu gradul ei lnalt dc com. lc:xi
tate, suprasolicitand omului mai ales sub raport psilli c, cu gra\'c COl1;: ecinte
;}7
'
ale e rorilor sale posibile, studiul muncii devine esential pentru optirnizarea
proc1c' selor de munca, mai ales in acceptia ergonomic8. a organizarii acestora.
Ergollomia are ca scop adaptarea muncii la 0111, respccti \" adaptarca
de mUl1ca, a ntilajelor, a spatiilor de munc;:i, a orarului
?l normelor de lucru la cerintcle posibiliUitile organismului uman, astfel
mea t Sa sc obti na 0 producti yi ta te maxima cu solici tarea minima a execu
tantu[ui.
6.1. ORG:\NIZAREA ACTIVITA.-rlI DE PRODUCflE
La proi cctarcil stabilirca proeeselor tehnologice care vor asigma rea
lizarea producti ei, s<.: \'or a\'ea in \'edcre acele mctode de mundi. ce nu reduc
de rnunC{1 amuncitorilor nu Ie pericliteazii yiata san sanatatca.
In ace<; t seop sc \"ell' studia proi ectele de E'xecutie de organi zan: etc. si sc ya
alege p roccsl11 tehnologic, cel mai rational folosindu-sc metodc!e
de Incru, lltj[ajele di spozitivelc eeIe mai adecvatc.
o organizare :;; tiinPJica a prodllctiei, apc! mai ales la ergonomie,
presu )unc r c;wlva rea unui uumar de etape, dintre care trei intercseaza in
m od dcoscbit protcqia lTInncii :
eRationaliza rca circulatiei obiectclor muncii : redueerea lungimii tra
sed or , climinarca intoarcerilor in flux si a incrucisarilor, r educe rca numa
rulni duratci transporturilor, supraaglo'merarilor unor loeuri d e
a perioadelor de in wdcrea prclncrarii ! a coliziuniidintr.e
san intre ohiecte (rcspecti\' lTIijloace de transport) diferiti cxecutant
1
,
.l niocuirea transportului malzual cn eel mecani zat etc. ;
e All1]>lasarea optima a locurilor de munca, asHel incH sa sc rcali zcze
u n circuit rational in prelucrarea diferitelor repere, evitarea actiunii factorilor
de ri se pro}lTii mijloacelor mcdililui de munca de la un loc de mundt asupra
cxecuta ntilor de la locuri de munca ill\'ecinat e etc. ; .
Rationalitat ea acti \iUl.tiiexeclltantlllui, prin reducerea duratei ciclu
lui dl:' 111l.lllCa ocupar ea optima a muncitorului . . .
Lcgat de 111 tima ctap{l, ea arc un rol cscntial pcntru al egerea metodelor
d_ l11unc{l. 0 sd cqic optima se va baza obligatoriu pc aplicarea . cat mai
fidel{t a pr incipiiIor ergonomi ce fundamentale snplimentare ale economiei
de .
rl'incipiilc iundamentalr sunt urmatbarel e :
- Simetria, simult a neitatea si continuitatea misdirilor efecttTate eu
m ainile cu bratele. Procesel e de trebnie sa cOllceput e iri a9a fel
lncat mztinile execntantului sa lucreze simultan 9i simetric, inccpand t er
minand in acela9i timp gcsturi similare cat ma i continue. Solutiil e tehnolo
gi ee trcoui e sa fie coneepute in Jel incat mainile Sa llU fie folosit e ca
dispozitive de tinere sau de ghidare 91 pc cat posibil sa fie eliberat e de orice
sarcina care poat e fi facuta muIt mai u90r pnntr-o comanda a piciorului ;
- Misdiril e efectuate de executant trebuie sa fi e cat mai usoare, cat
mal scurt e mai rare, evitftndu-se p e cat posibil schimbarile 9i repezi
al e Jireqi ei gesturilor. Ca regula general a, mi$carile sunt Cll atat mai ObOS1
toa re, ma i l ente 9i mai imprecise, cu cat ele angajeazrl mase musculare mai
iml)ortant e cu eftt cre9t e lungimea ;
,
ca
... ! ..
A
oLe
38
mase musculare mal
utilaje car e implica 11155. riscuri specifice.
39
, pcntru optimizarea
urgani Z;"l rii acestora.
r "'pecti v adaptare<l:
r J mundt, a oraruhll
" .ismului uman, astfel
: .. :'ca minimrt a cxecu-
PRODDCf[E
c ' care "or asigura rea
: de mund! ce nu reduc
sau sanatatea.
organizare etc. S8 ya
., folosindu- sc ntctodele
a lecvat c. ,
.l mai ales la
care trei illtercseaza m
: reducerca lUl1g imi
i

.:;,arilor, reduccrca numa
"merarilor unor de
. crarii, a COlil.iunl
l

"( I diferiti exe:cutant
l
,
incat sa rcalizcze
'\'itarea actiunll factool
or
la un loc de mundt asupra
-il; redncerea durat.ei ciclu
\)cntru alcgerea
oriu pe aplicarca ,cat
m1el
ouplimentare ale econo
' ,a misdtrilor efectllate cu
fie conceput e iri fel
"i simetric, incepftnd 9
1
t er
Solutiile t ehnolo
dlinile sa nu fie foloslte ,ca
,ibil sa fie de
"-0 comanda a plclorulu
l
, ,
'_ sa fie cat mai
5chimbarilc bru9t e repezl
L1"ile sunt cu atilt mal
- 1Iiscaril e exccutantului trebui c sa fie cfectuate Intr-o succesinne
logica, 9[ uneltele vor fi astfeJdispuse in zonele de lucru , beat
sa pc:\mita 9i sa impuna 0 succesiune logica a mi
9
carilor, conditie necesara
pentru rcspectarea ritmului normal de lucru ;
- Uneltele si materiale1e trebuie sa aiba loe stabil de fiecar e data la
reluarca ciclului de munca; uneltele si materialele trebuie sa aibi un loc
fix, bine determinat ; di spunerea a acestora in zonele de lucru
trebuie realizata a9a II1Cat amplasarea, cat 9i neintrebuintarea lor, sa nu
incurce efectnarca celorlalte mi9cari, iar mi9carile executantului pentru
apncare !?i repunerc sa permita 0 actiune u90ar a, simpla 9i prccum
pastrarca locului dinainte stabilit pentru unelte 9i obiectele muncii ;
- Principiul gravitatiei: intotdeauna, cand este posibil, trebui e sa
se foloseasca gravitatia, atat pentru adllcerea materialelor 9i pieselor Ja locul
de intrebuintare, cat pentru evacuarea lor. Da,ca nu 5e impune sa sc ('vite
cazurile in care gravitatia trebuie invinsa, Mat erialele se vor depun e la l11al
timea planului de lucru, eliminandu-se astfel efortul necesar pentru ridicarea
coborarea lor;
Principiul gruparii : pe cat posibil, pi esele trebnie fablicate eate 2
sau mai mnIte deodata. Locnl de mundi va fi organizat in fel i:ncat ali
mentarea, prelucrarea 9i evacuarea sa se faca dintr-odat{'l, pentru un numar
cat mai marc posibil de piese sau produse ;
- Principiul secllritatii muncii : orice masura de natura
nizatorica ce vizeaza economisirca mi9carilor trebuie sa condllc[l 1<1. securi
tat ea muncii .
Principiile slIplimentlll'e sunt urmatoare1e :
- Executantlll trebuie sa poata alterna pozitiil e 9i in picioare.
Aceasta din urma, daca e prelungita, reduce prccizia 9i favorizeaza
oboseala;
- Levicrcle, votantii, manivelele, contactele trebni e sa fie de
manuit si , usor accesibile ;
- 'Sa s'c elimine necesitat ea de a controla muscular sau mental anumite
folosind riglele, opritoarele, indreptarcle, ghidajel ;
--'- Sa sc practice combinarea a 2 sau mai mult e unel te;
- Sa sc imbunatatcasca permanent factorii de ambian1a a mU)1 Cll:
iluminat; culoare, ni\'el de zgomot vibratii, microclimat.
La stabilirea tehnologiilor 9i la organizarea loeului de munca vor
a vea in ve-clere 9i alte aspect e. De exemplu, relatia dintrc zonele de lucru ale
IDainilor in plan ori7.ontal 9i vertical. 1n zona normala se poate realiza maxi
mum depreci zie cu minimum de efort , pe ca,nd In zona maxima, precizia este
mai redusa oboseala mai mare (fig. 8, a 9ib).
Mesck de lucru scaunel e trebui e sa asigure inaltimea optimrl a pla
nului de lucru varierea sa, In functie de specificul mll!1cij 9i inaltimca fie
carui executant.
ScnleJe 9i uneltele trebuie sa fi e In buna stare 9i sa corcspunda normelor
ergonomice 9i de protectia muncii : utilajde folosite yor fi rlotat e Cll dispo
zitive de protectie, de siguranta, de semnalizare etc.
o modalitate important5. de realizare a sccuritatji muncii 0 reprczinta
mecanir-.area proceselor tehnologice, respectiv inlocuin:a mUl1cii fiLi e cu
, F.ig. S. de- l'llcru : .
a -- 'Hl pJau. o n zontal : () - In pIa.1t '.fcrtIcat ;
A -- .'':':O.11n - zona Jlla x._in
o J
111 consccint{t, Yor fi adopt ate ez,:c s, pot im
par ri in doua grupe :
_ . cele care privesc utilajde care sunt urmaritc 91 r eo; pc-etatc- de d .tre
m e-c anieii r espccti vi ai utilajelor, atat din pUl1ctul de " ederc al eontn)l{nii
sti"trii dotarii en clispozitivele instalatiile necesare, dtt :;.i din pUllctul
de al modulni de deservire ;;i de mane narc ;
-- cele care trellUi e l uatc let locul de lucru, 1n atdic.re, hal t:'
pc in timpul executarii lucrarilor de catre ceilalti muncitori::oj H'hni
cicni c,.\.re conlucrea<:i la procesului t ehnologic (lndre;\tori,
leg.Hori (Ic 5arcini, montatori, l11uncitori auxiliaTi etc.).
Pornin:a, conduce-rea ;;i oprirea ublajelor se vor efeetua numai de eft tre
m ecanicul caruia i s-a il1credintat utilajul respecti\". ung"l' ITa,
r epararea, demontarea sau lucrariledc intretinere ;iC yor rE'ali za Jwr:nai dl nd
functionarca m a::; inilor cste oprita, inst::tlandu-se pUicil c ;tvcrtizoarc de
ill terziccre a puneri i in fUllctiune, in timplllill care se d ectueaza accste opnatii.
l)ispozibvek de comanda .al e ntilajclor trebuie sa as tfcl
Incat m anevrarca sa se faea tara peri col, sa permit a oprin:a jincd-iata
a fUJ"lqionarii impiedice pornirea intampHitoare.
In afara acestora, ut ilaj ele trebuie sa fie prevazute eu dispcizitiye de
protectic, care, pE' ntru a Ii diciente, trebuie S[t i ndeplineascii urmrttoarcle
conditii : sa. fie de manuit sigure ; sa nu introd1.ld pericole
c
snplimcntarc ck accidentare ; sa nu lase posibilitatca de accidentare, in cazul
dd'.: ctarii lor; S;l rczi stc conditiilor din timpul proceslllui de productie-;-sa nu
incomodeic procesul de prodnctie ; sa aiba durata de functionare cat l11qimare
si cost\ll cat mai redus.
, Dill punct de yedere al SCOPUllli, dispozitivelc de protectie sc Vot .brupa,
in gener al, in : . . .
- permanente (carcase, ecrane transparen te, para\anc de protcctie.
izolantc) cu care se doteaza, in specia.l, utilajcle din atcliere. Ell' au r()lu1 de a
protej'l muncitorii de org-anele in ale util'ljelor, de particulele de
m aterial carl' ;ie cksprindin timpll1 procesului de prelucrare, de radi<i.\"ii etc. ;
- dE' signranp., care intra in fllnctiune numai in caz de pericol de acci
cl ent arE' (de cxcmplu, limitatoarele de cursa sau de inaltimc 1a macarale,
supapele de siguranFt etc.), eliminand automat peri colul, san care impiediea
pUllerca in innctiune a utilajului (limitatoarel e de la macar'llc, dispo
zitiyclc de blocare la presc, ghilotine etc.) ;
- dispoziti\'ck de hlocare automata impicdica punerea in a
insta1atiilor atllnci canct exista nn peri col, dcblocarca puHll1du-se
face Hum'li dupa inlaturarE'a pcricolului ;
40
I

2.
b
!.atoarc, care se pot im
si respect ate de
1, '\' cdcrc a1 cOfitrolaru
" Ctlt si din punctul
:-- 'd lC, < ;
hale
iiaiti munciton tc1ml,
tdl ;10l
o
gic (lndrdton,
'lUxlliari et c,) ,
.'efectua numai de dHre
Curatirca,
:t: y(Jr reali za nUm1 cand
pHicile ClyertlZoa re
aceste opel
: i(' fi c amp1asa,t e' as,tf e:
permita oprirea lmClllata
. .' . ..
5i cu <lt SpOZltl' c de

. 11U introduca pClIcol
e
. 1
de accidcntarc, rn cazU
l.' . v u
:esul
ui
de prod,: ct1e.:: sa n
.' function are cat ma.l mare
., ,
, de prot ectic sc pot .grupa!
ltc, de
11 a teliel'c. au lolul de a

Drelncrare, de c:.c'.'
. ' n caz de pencol de a", CI
al I . 1
.. l" la maca ra e,
f' (L l11
c
l , " d'
. ,' luI s..u care lITlI) IE' Ica
v
," uco " " . .
'sarcina la macarale, (lispo
Jic5. punerca in funcyune a
.' 1 debl ocarea putandu-s
e
ICO.,
de semnalizare acustid., optidi sau combinati'i, care indica pcrieolul
farasa-l Inlllture (sonerii, clopot e, sirene, claxoane, semnale luminoasc)
care se fo}osesc, In speci al, la utilajele de transport pe orizontala sau pc verti
cala.
de ridicat trebuie sa fie prevazute cu limitatoare, care sunt
dispozitive ce nu permit actionarea mai dcparte atunci cand mccanio-mele
au ajulls intr-o pozi!ie limita sau la sarcina maxima limitata prin construct ic .
Dupa tipul utilajului de ridicat, limitatoarele sunt de mai multe feluri :
- limitatoarc de sarcina, care impiedica function area utilajului (1;::Ca
sarcina agalata la dl.r1igcst e mai mare decat capacitatea dc ridicare a utila
jului respect iv (san in iunctie de deschiderea bratului acestuia) ;
- limitatoare de cursa pentru translatia maearalei sau a carueiorului ;
- limitatoare de inaltime pentru ridicarea coborarea carligului
pentru inclinarea bratului;
:....- limitatoare de cursa pentru rotirea macaralei sau a bratului;
- divcrse dispozitive de blocare electridi intre eomenzile diferitelor
ale utilajului ;
- tampoane 1a maGna capetele caii sau la carucior sau dispozitive
de cal are ;
- dispoz- itive de semnalizare acustidi, optica etc.
trebuie sa se ingrijeasea de existent a buna function arc a
acestora si sa instruiasd muneitorii in ceea ce priveste raza modul de fUI1C
tionare a'utilajului, semnalizarea acustidi optidi.' '
5.2. AMPLASAREA UTILAJELOR
Utilajele folosite pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului, a
metalelor etc.) sau utilaj e mecanisme de deplasabile sau molJile,
necesare exeeutarii mecanizate a lucrarilor de constructii, hidrotehnice, de
extractie, forestier e etc. . '
Masurile de prevenire a accidentelor de mund care ar putea fi provo
cate de diferite utilaj,e, mecanisme, instalatii etc., trebuie sa fi e cuno
scute, iar aplicarea lor unnarita de d.tre eonducatorii locurilor de munca,
chiar dad nu sunt mecanici sau in utilaj e.
o prima masura de prot ectie a mnneii consta in amenaj area atelierelor,
astfel ineat utilajele sa fi e amplasate in functie de fluxul tehnologic eel mai
rational, sa se asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pi eselor
de prelucrat, evitandu-se de asemenea, la transporturi trebuie
sa se pastreze distantelc minime admise intre gabaritele de functionare. intre
utilaje 9i pere!i, stiUpi etc. Aceasta se rezolva prin proieete planuri de orga
nizare, care se intocmese in eonformitate cu prevederilc normelor de protectia
muncii, precum cu instruqiunile de utilizare ale
La amplasarea utilajelor de ridicat pe de eonstructii-montaj
se va tine seama de consistenta terenului, respectandu-se distant ele fati'i de
deschise, cai de comunicatie, linii de transport al energiei elect,ice,
de cladirile existente etc.
5.3. ORGANIZAREA SPATIULUI DE LCCRU
Organizarea loeului de munca depinde, in cea mai mare masura de COll
ducatorul direct al procesului de productie, adiea de maistrul respectiv, dar
trebuie verificata controlata de ierarhic respectiv.
-"Hsurilc de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului de
mal ctl constau in: pregat irea locului de munca; curatenia ; depozitarearatio
nala a 111 aterialelor 9i a sculelor in ordinea indicata de desf5.
9
urarca procesului
tehnoiogic; impiedicarea caderilor de la inaltime etc. ; instalarea de indica
toarc de securitate la locurile periculoase de munca $i la incruci$arile clrumu
rilor eventual, imprejmuirea zonei periculoase de lucrl1, instalarea balu5
tradclor podetelor peste 9anturi; acoperirea golurilor. Atat pc
cat $i in ateliere, locurile de munca se yor amenaja astfel incat asigure
mUl1citorilor pozitii comode 9i sigure de lucru.
La parasirea lucruIni , sc vor Iua masurile de asigurare a execu
tate a materialelor depoz.itate ; sc va curata locul de munca, acccsulla locul
ell' munca etc. In cazul executarii lucrarilor in mai mlllte schimburi, se va
preda locul de munca, atragandu- se atentia schimbului care preia, asnpra
eve . tualelor greutati, defectiuni ale utilajelor, r eparati i etc.
Pentru a se preintampina provocarea de accidente de ca.tre clementele
cn care se lucreaza, masurile de protectia muncii prevad 9i separarea, adica
introdllcerea intre om element (acesta putand fi utilaj, la loc de lucrLl, ma9i
na, material et c.) a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa
directa a acelui element. Aceste mijloace pot fi :
- imprejmuiri, ingradiri, plase de sarma, copertine etc., in special la
lucrarile de constructii;
- paravane, pl atiorme de 111cru, co\oare izolante etc., la lucr5.rile de
instalatii electrice
carcase, aparatori fixe sau mobile, paravane, dispozitive din care
unele impiedica accesul munci torului in paqile periculoase ale unei
sau zona de actiune a acelei iar altele ii feresc pe m unci tori de peri
colel c prezentate de materiale, pietre de polizor sau piese deterio
r ate etc. , care sar in timpul prelucrarii ;
- izolarea acustid a utilajelor (capsulare antifonica, carcase
ecranare etc.) sau izolarea operatorilor respectivi in cabine fonOlZO
lanL ;
- ermetizarea (prin inchiderc in spatii perfect 9i cn izolatii spe
ciale) pruceselor tehnologice care ntilizeaza materiale, procedee etc., ce con
stituie Sl1rse de radiatii ionizante sau de alta natura
- echipamente' individuale de protectie care folosesc in toate ac ti
vitati lc de execntie, productie si dupa natura operatiilor res-
pecti'.:e . ' J '7 ,
5.4. CAl DE ACCES SI CIRCULATIE
, ,
Caile de acces la obiectivele economice trebuie Drevazute inca din taza
de oroiectarc. .
.' Caile de circnlatie in interiorul intreprinderilor se amplaseaza. se ame
naJeaZrl astfel Indt sa se evite pe cat posibil incrucisarile 'intre ele si incruci
cu liniile de nle ferata.'Dadl-aCest nu este posibil se instal a
? an c.te, semnalizari vizibilc ziua ]i noaptea etc. Reteaua de drumuri din
lI1tcnorul intrepri:l.derii trebuie sa formeze, de regula, un circuit inchis sa
asigufe accesul ut ilaj elor mobile de stingere a incendiilor, lara. obstacole ] i
pe distanta cea mai scurt5., catn: toate constructiile din incinta uniUitii.
. Gii le de circulatie nu se vor bloca cn materiale sau cn utilC'.je ]i se VOl'
llumina acolo uncle se lucreaza sau se fac transporturi noaptea. Ele se VOr
intretine in stare iar iarna se vor curftta de zrtpada si gheata. Santurile
de scnrgere a apelor de precipitatie nu trebui; sa1mpiedice circul atia
Dl
tal
prin IT.
42
11 locului de
.: ;1 ia ; depObltareco.
dcsfasurarea procesulUl
. instalarea de indlca
.drumu
lucru, instalarea
.:lor Atat pc santlcr,
HI . , .
astfcl incat sa aSlg
ure
urare a lucraxilor execu
munca, accesul locul
multe schimbun, se va
bului care prela, asupra
)aratii etc. 1
de catre
red.d si separarea,
la'loc de
l de actiunea pencul
oasa
pertine etc., in special la
1ante etc., la lucrari1e de
dispozitive din
ane, - . aslnl
' l'icu1oase ale m , .
, 't de pen
nesc pe munc.l on " _
sau plese detello
)0 lZor 1
'f . carcase fonoizo
at! ODJca,. .
;)cctivi in cabJl1e fonol
ZO

ct cu izolat
ii
spe
ia1e, procedee etc., ce con
ra' t'
, fo1osesc in toate ac I
t: se t"l res
, natura opera,u or
cpa
CULATIE
ni e pre\'3.zute inca din faza
lor se amplaseaz8. ;e
ucisarile intre ele
'te posl'bil sc YOI' IllStala
lU es ' d'
Reteaua de .
un circui t inchls s<l:
[i fara. 0 bst ac?l,e
,,,,--1."1 din inClnta Ulutat
ll
.
1..-........... 11 \J .'
riaie sau cn utila]ey se vo:
orturi Elc sc
si ghcata. Sant
ullk
,. Z) - . " l'
, .". d'ce 'circnlatia norma a
nple 1 ,
5.5. TRANSPOHT INTERN
In incinta intreprinderilor sau a transportarea diferitclor
materiale, a prefabricatelor, utilajelor etc., se poate realiza atat pe orizon
tala,cat pe vertica1a cu mij10ace de transport foarte variate. .
'l'ransporturi manua}e. Manipulm'ea depozitarea materialelol'. Pentru
obtil1crea unui proces de transport optim in incinta intreprinderii, este necesar
sa se aiba in vedere :
- stabilirea cdor mai scurte trasee la locurilc de munca la depozitcle
de ill atcri-ale ;, . . . .
- adoptarea celormai adecvate mijloace de transport;
- mecanizarea automatizarea transporturiler interne;
- degajarea imediata a locurilor de mundi de materiale prelucrate, de
rebuturi, dqeuri, moloz etc.
rn locurile de munca in care nu se poate rea1iza transportul mecanizat,
trebuie. create masuri tehnico-organizatorice pentru efectuarea operatiilor
de mal1lpulare transport manuale, fara ca ele sa irnplice peri cole de acciden
tare 5i eforturi mario
'Frontul de 1ucru al operatiilor de incarcare descarcare trebuie sa asi
gure deplasarea sta1ionarea mijloacelor de transport, precum manipularca
materia1e1or, tara a se crea situatii periculoase.
Tercl1l1rilecare sunt destinate in mod temporar sau permanent pentru
efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare depozitare, precum caile
de acccsla accste locuri, \'Or fiamenajate pentru scurgerea apdor dotate
eu instalatii necesare, precum cu instalatii1e uneltele impu5e de normele
de paza contra incendiilor. Ele vor Ii pavate sau podite, iluminat c in timplll
noptii, prevazute cu marcaje, semne de circulatie, ingradiri etc., iar ian:.a
vor fi curatate de zapada.
Transportu1 manual cu targa se admite numai pana la distanta de m axi
mum 60 m pana la diferenta de nivel de maximum 4 m. Tral1sportlll ell
roaba se permite pana 1a distanta de maximum 75 m. Transportui cu vagoncte
impinse manual sau cu tractiune animala se foarte rar. Sarcinije
maxime admise in normele generale de protectia muncii sunt in functi e de
varsta sexu1 muncitori1or, precum daca activitatea este pennancllUi
sau cu intreruperi. Operatii1e de manipulare transport manual pot fi
prin l1tilizarea micii mecaniza.ri, adica unor mij10ace auxiliare dispoziti've
simple (parghii, scripeti, roabe, targi, carucioare manuale sau cu p1atforma
mobi1a etc.).
rncarcarea si descarcarea materialelor, in si din diverse vehicule se
incepe numai dupi ce vehicule1e au fost trase 1a 10cul1or, la rampa de descar
care dupa ce au fost oprite blocate cu saboti.
Manipularea materiale10r vo1uminoase, lungi (tuburi, conducte etc.) a
celor speciale, a buteliilor cu gaze comprimate se realizeaza, in general, cu
mijloace mecanizate, cu dispozitive carucioare speciale etc.
Pentru materialele toxice, abrazive, inflamabile, explozive etc. se y a
acorda 0 deosebita atentie masurilor speciale de manipulare depozitare a
lor (echipamente, dispozitive de reducere, masuri PSI etc.).
Materialele se descarca se depoziteaza, dupa specificu1 fiecarui a, in
rafturi, rastele, stive sau gramezi, care sa aiba stabilitate si formele si dimen
siuni1e indicate in normele respective. "
Operatiile de in stive mai inalte de 1,50 m se vor efectua numai
prin mijloace mecanizate. Sprijinirea materiale10r de orice natura de garduri,
43
44
de perf.' }ii cOl1structiilof, de stalpii Tetelelor electrice aeri ene etc. este
int e rz; S{l.
Transport uri meeauizate pe orizontahi. in cazul transporturilor m eca
nizate, circulatia se va reglcmenta prin tablite avertizoare cu semnc de circu
lati c, indicandu-sc viteza de circulatie maxima admisa, de circu
latie zonc1e pcriculoase care, pe timpul noptii, vor fi semnalizate ctlIumini
.
La conducerea mijloacelor de transport vor fi llumaiangajati
av-a nd d .rsta de peste 18 ani, care au fost unui examen medical special,
ce 3C va repeta periodic, dupa instructiunile Ministerului SanflUitii. .
Pentru personalul de serviciu se va prevedea de-a lnngul instalatiilor
de tran.' port, cel putin pe 0 part e, un spatin de treeere, avand 0 inftltime de
eel putin 1 m, iar in jurul meeanismelor de actionare, 0 Hitime de cel putin
1,20 - i ,50 m. .
La transportoarele cu banda, in timpul fUllctionarii lor, este interzisa
curatarea benzii, a rolelor si a rotilor dintate sau modifiearea inciinfu-ii benzii.
Rotile de aetionare si de trebuie sa fie previzute en dispozitive de
pro'tect
ie
.' ,
Cand transportoarcle cu banda se utilizeaza la manipularea materiale
lor in bucati, pe marginile lor se prevad parapete, ad.nd inn;\.ltimea egala cu
cd pu tin jumatate din dimensiunea eea mai mare a bueatilor transportate.
In cazul transportului pe linii de cai ferate (ingnste sau normale), se vor
respccta instructiunile aprobate de condueerea intreprinderii, in conformi
tat e regulamentul de exploatare tehnica in vigoare pentru liniile respective.
In afara de mecanie de ajutorul sau, urearea altor persoane pe loeo
m ob va de cale ferata ingnsta este interzisa.
Pentru manevrarea vagoanelor pe liniile de garaj in ineinta intreprin
derii, rnuncitorii respectivi vor fi la lucru numai dupa ce an faeut un
il13tructaj special de protectia muncii.
Caile ferate materiaJul rulant trebuie bine intretinute, iar schimbruile
de cale, semnalizarile, pa5ajele de nivel hcbuie controlat e periodic intl'e
tinlltc normelor tehnice ale SNCFR-ului . Vagoanele deeuplate se
vor asigura cu saboti pc linie sau se vor frana.
lVlanevrarea eu ajutorul loeomotivelol', a vagoanelor a garniturilor,
se fac e sub supravegherea personalului SNCFR.
La transportul auto, eonducatorul este datol' sa con troleze starea, bema
fUl1ctionare dotarea vehiculului, precum a remorcii acestuia, conforman
du-se Regulamentului privind cireulatia pe drumuril e publice, precum
normelol' de circulatie in incinta intreprinderilor.
Autovehiculele vor fi amenaj ate astfel incat sa corespunda asezarii 51
transportarii mater ialelor sau persoanelor, conform prescriptiilor' speciaie
r espective.
Transportlll'i mecanizate vel'ticaUi. Transporturile pe verticala se
execuUl cu ajutorul instalatiilor de ridicat : maearale, boburi, eievatoare,
drag-li ne, ascensoare de materiale sau de persoane etc.
La instalarea, exploatarea, deplasarea verificarea periodica a bune
i
funetionari a mecanismelor de ridicat se respeeta "Instruqiunile tehnicc
pentru construirea, exploatarea controlul mecanismelor de ridicat a
dispozitivelor auxiliare", c1aborate de institutia de speeialitate, aplican
du-sc masurile de protectia muncii speeifice ficcarui utilaj.

_:-icc aeriene etc. este

;
..)are cu scmnc de CI[CU
( rcstrictiile de circu
cll1umini
aclmlsi numaiai1gaj at
i
.. medical special,
-dui Sanatatii. .
de-a lungul instal.atiilor
:re, avand 0 inaltlme
c, 0 latime de cel P?-t
m
onarii lor, este
,ificarea inclinflrii benzll.
Y[lzute cu dispozitive de
l manipular.ea
f" and innaltlmea egala cu
a bucatilm transportate.
normale), se vor
. .in
e pentru hnule respccb\ e.
a altor' persoane pe loco
' araj in incinta in!reprin
.:mai dupa ce au faeut un
cltretinute,
ntrolate penodlc mtre
. Vagoanele decuplate se
. .
goanelor a garDltunlo
r
,
sa controleze starea,
orcii acestuia,
publice, preeum
: sa corespunda 9
i
trm prescriptiilor speciale
lsporturile pe verticala se
carale, boburi, elevatoare,
i e etc. .
. di b el v
r ificarea peno a U1:
ta "Instructlunl.le.
canismelor de a
de spccialitate, apltcan
.rui utilaj .
Fiecare mccanism are 0 carte tehnica. Cll date constructive si instrllctillni
ce exploatare si intretinere. ' ,
de ridicat, precl1m legarea fixarea sarci
or dE' carlig, semnalizarea manevrelor de ridicare si rotire, se vor ef ectua
n Ll. T ai dc ciHre 111 unci torii instruiti 9i autorizati legai.
Pentru cablurile 9i lanturile de suspcndare 9i leg-are a sarcinilor trebuie
::;;'_existe de calitate, precum 9i placute de marcare, pe care sunt
imprimate sarcinile maximepentru care pot fi folosite. Sarcina maxima
pc care 0 poate ridica un utilaj se va in mod vizibil.
Se va urmari in permanenta buna continua functionare a dispozi
t ive o r de siguranta de semnalizare, precum starea dispozitivelor de
leg- a re prindere, acordandu-se atentie mai ales partilor expuse la eforturi
eosebite si 1a uzura ; cablurile cu un anumit numar de fire sau toroane rupte
Sf:': vor 1nlbcui conform normelor.
Automacarale1e care lucreaza in zone in care sunt linii electrice aeriene,
v I r fi dotate cu dispozitive tranzistorizate de semnalizare sonora, care aver
t ize.aza daca bratul macaralei intra in campul de influenta electrica alliniilor

Se vor eontrola in permanenta fundatiile, modul de asigurare impotriva
vantului ealea de rulare a instalatiilor de ridicat, pentru a se pre
:intampina perieolul de rastumare a utilajulni respectiv.
Se va urmari ca, in timpul operatiilor de ridicare 9i transport, sa nn se
a. inga instalatiile sau liniile electrice de inal ta tensiune sau sa nu se
alte obiecte existente in zona. tn caz de furtuna sau vant cn intensltate mal
m are de gradu16 (viteza mai mare de 1i mjs), macaralele se vor opri ancora,
pozitia bratului fiind orientata fixata pe directia in care bate vantul.
'lntrebiiri rccapilulativc :
i . Explieati eontinutul notiunii de capacitate de m uncii.
'\ Care sunt principiile fundamentalc ale- economiei de
4 . Ca re sunt prineipiile s uplimentare ale economiei de
j . Ca re sunt eerintele unei bune amplasari a utilaj elor?
Ii . CU Ill trehuic organiza,t un spatiu de lueru din punetul de vederc al proteetiei mUlleii)
7. Ce masuri de pre-,enire a aeeidentelor de munca tre buie luate, III leg1\.turii eu proiectarea
:;;i amenajarea cailor de a eees eireulatie?
S. Com se rcalizc:l.zu transportol intern?
9. Ca re sunt mas Ulile de pre'renire a aeeidentelor de mund l. ee trehuic adoptatc , in l cgr,tura
"" transportul mallual , manipularea !?i depozitarea materialelor)
lO. \,.'::Ire sunt cerintcle de seeuritate ee trebuie respeetate la transportnl mccanizat pe o(izon
tali ?
i l. Care sunt cerintelc de seeuritate ce trebuie respcetatc la transportul pe 'rertica.la ?
1
46
6
NOTIUNI DE IGIENA A MUNCU COMBATEREA
NOXELOR INDUSTRIALE
Factorii de rise care genereazrl, de regula, boli profesionale se mai nu
mesc in mod uzual f actori nocivi, agenti nocivi sau noxe.
Prin urmare, noxcle industriale sunt agenti fizici, chimici sau biologi ci
care apar in procesele de munca din intreprinderi:;;i care, atunci d.nd concen
hatia sau intcnsit atea durata lor de actiune anumite limit e, au
efect dauniitor asupra omului.
Consecint ele asupra lucratorilor sunt variat e : de la reducerea capaci
tatilor de munca, slabirea rezi5tentei organismului, pana la boli proiesionak,
in unel e conditii, noxele pot provoca si va tamari acut e: socuri t ermice, into
, , ,
xicati, asfixii, lipotimii etc.
factorilor nocivi a conditiilor in care actioneaza, deter
minarea lor cantitativ3. si calitativa, st abilirea concentratiilor si nivelurilor
limita admise reprezinta: probleme studiate de igiena constituie
elemente esentialc pentru combaterea noxelor industriale.
Tot igiena muncii elaboreaza masurile specifice, igienico-sanitare,
adecvate pentru climinarea sau impiedicarea actiunii factorilor nocivi di n
intreprinderi, ca parte componenta a masurilor de prcvenire a accident elor
de munca bolilor profesionale corespunzatoare.
Agen}ii nocivi sunt proprii mediului fizic de m1.111Ca pot fi grupati in
uffi1a:10 arele cat egorn principale :
- noxe chimice;
- pulberi industriale;
- zgomot si vibratii;
- radiatii ;' ,
- factori de microclimat necorespunzator: calitatea aerului, t em
p eratura, umiditate ;
- iluminat neadecvat.
Conducatorullocului de munca trebuic sa cunoasca 51 sa ur mareasca
aplicarea masurilor de igiena tehnico-organizatorice pentru eliminarea
lor, asHel incat sa se reali zeze 0 ambianta de lucru favorabil ii sana tatii
securitatii 1ucratorilor.
a

c_
h:
i -
IT! :
a t
d-'
bs.:
Yi \.: .
1. 1.:
se
C2.
Sl L
rea
i' U ..
cu
cr
11
(2 _
pt
t i. ..:

se mai nu
m noxe.
i, chimici sau biologici
or: atunci cand concen
anumite limit e, au
la reducerea capaci
na la boli profesionalc,
t : t ermice, in t o
:are actioneaza, det er
:ltratiilor 5i nivelurilor
a si constitui e
,
triale.
ifice, igienico-sanit are,
ii factorilor nocivi din
,oeYenire a accidentelor

nea pot fi grupati in
=alitatea aerului, t em-
i):'..Sca si sa urmareasca
'rice
favorabila sanatatll
6:1. ELEl\IE)iTE GENERALE DE IGIE:i'\A
Igicnu IOClllui dc mundi. Conducatorii at elierelor vor urmari mentine
rea curateniei pardoselilor (murdarirea cu uleiuri, etc. pot provoca
a ccident area muncitorilor prin alunecare, impiedicare etc.), curatirea de praf
a peretilor, a utilajelor, a bancurilor de lucru, spalarea geamurilor.
gunoiul, carpele !,?i bumbacul cu care s-au utilajele se
vor culege indeparta de la locurile de mundi. , atat de la cele aflate in incinte.
cat $i in aer liber. Acestea din urma vor fi curatate in timpul iernii, de zapada
gheata, se vor presara cu nisip contra alunedi.rii.
toxice se vOr indeparta cu grija, iar, la t erminarea progra
:n u ui, resturile de uleiuri, vopsele, lubrefianti etc. se vor culege in recipiente
adecyate. Nu se vor lasa la locurile de lucru cutii, capace etc. cu asemenea
sub::itant e.
De asemenea, se va atrage atentia asupra stingerii chibriturilor tiga
Ti lor, mergand pana la interzicerea totala a fumatului in anumite locuri de
m unca (ateliere de vopsitorie, garaje, depozite de materiale, la folosirea
lubrefiantilor, prenadezului etc.) .
Igiena indiyidualii consUi in:
Igiena imbriicamintei Imbracfunintea trebuie sa
III aj utorul functiei de t ermoreglare a organismului, adica sa mentina. tem
peratura norinala a corpului de 36,5 ... 37C. Pentru aceasta, muncitorii
vor fi indrnmati, dupa felul activitatii la locul de mundi., anotimp, sex etc.,
ce obiecte de imbracaminte sa nu foloseasca in timpul efectuarii unor anu
mite procese t ehnologice, deoarece ar putea impiedica pro\ocand
accidente. In locurile de munca in care exist a pericol de incendiu, Wicari
deschi se, nu se vor purta haine din fibr e sintetice.
De asemenea, se vor face recomandari pentru curatarea, pentru schim
harea imbracamintei de lucru la t erminarea programului, mai ales in cazul
a.l i.lmitor procese tehnologice (lucrari de vopsitorie, repararea sau intreti
nerea instalatiilor sanitare etc.).
Incaltamintea trebuie sa corespunda configuratiei anatomice a picio
rnlui , sa asigTue aerisirea lui , sa fie adecvata proceselor tehnologice locului
munca, sa fie zilnic curatata.
I giena corporalii are 0 mare importanta in mcntinerca sanatatii organis
mului, prin pastrarea integritatii functionale a pielii. Printre rolurile acesteia
se numara acela de aparare a organismului impot riva patrunderii microbilor,
ca impotriva razelor ultraviolete. De asemenea, prin activitatea glandelor
sudoripare, contribuie la eliminarea diverselor toxine din corp, la mentine
rea caldurii la t ermoreglarea organismului. Pentru a putea indeplini aceste
functii, in primul rand, pielea trebuie sa fic mentinuta curata.
In timpul zil ei, dupa folosirea grupurilor sanitare, la parasirea lucrului
inainte de luarea mesei, muncitorii trebui e Indrumati sa se spele pe maini
cu apa sapun, explicandu-li-se probl emele situatiile neplacute care se
creeaza din cauza lipsei de igiena corporala .
De asemenea, muncitorilor trebuie sa Ii se arate necesitatea bailor ge
nerale : cu apa rece (15 ... 20C) la circa 3 ore dupamasa, cu apa calda
(20 .. . 38C), bai cu abur etc. 5e vor scoat e in evident a efectele nesanatoase
p e care Ie poate avea spalarea cu benzina a mainilor pentru curatarea de
,,;J.eiuri, vopsele et c. , deoarece benzina are un efect nociv asupra pielii (degrc
3eaza pielea, produce eczeme etc.).
48
Dqi masurile de igiena sunt foarte importantc, ele nu sunt suficicntc
pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Atcntia principalii se va ir.
drcpta, pentru aceasta, catre masuri1e tehnico-organizatorice capabile sa
elimine factorii nocivi.
6.2. CHIMICE
Un important factor de rise care apare in mediul fizic amhiant il consti
tuie noxele chimice, reprezentatc de substantele nocive can: sc degaja i n
atmosfera locurilor de munca : gaze, vapori, acrosoli, pulbcri.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: !ntoxicatiile,
arsurile chi mice exploziile. In functie de ele, se dcoscbc5c urmatoarele
categorii de agenti nocivi chimici: substante toxice, canstice, inflamabile
explozivc.
toxice sunt acelea care, patrunzand in organism, ii afec
teaza functiunile, provocand intoxicatii acute sau cronice. Intoxicatia acut ii
are loc atunci cand organismul 0 doza mare din substania Inti-un
interval scurt de timp ; intoxicatia cronicaare loc at unci dnd c10za cste rniC<l,
dar pe un interval mare de timp.
Agentii toxici pot patrunde in or anisrn pe calc respiratorie (inhalar<:),
prin piele (cutanat) sa prrn tubul digestiv (ingerare).
Ingerarea este rar intalnita se produce, de obicei, din neglijenta.
Penetrarea prin piele se in special, cand se 1ucreazi:'l en su b
stante toxice licl1ide : benzina, toluen, xilen etc.
Patrunderea toxice1or in organism prin inhalare este cazul cel mai frec
vent in industrie (circa 90% din intoxicatii) cu consecintele cele mai grayc,
datorita transportarii lor rapide de catre sange 1a difcrite organe.
Actiunea toxice1or poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de
exemplu, bcnzenul afecteaza sistemul nervos), sau generala atacand toate
tesuturile !?i organele (exemplu : acidill cianhidric, sulfuric).
In functie de efectullor asupra organismului, toxicele pot fi neuropara
litice, asfixiante, iritante, narcotice etc.
Pentru prevenirea pericolului de intoxicare, legislatia romana prevcdc
prin normele generale de igiena muncii limitele maxime admise in atmosfer a
locurilor de mund pentru majoritatea substantelor toxice.
Substantele caustice sunt cele care in contact cu organismul pro\'oaca
arsuri (cloruI, oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric etc.).
Dupa localizarea lor, arsurile chimice pot fi :
- cutanate;
- oculare;
- arsuri ale cailor respiratorii;
- arsuri ale tubului digestiv ;
- arsuri ale altor organc.
Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele rna; grave, arsurile
cailor respiratorii ,?i ale tubului digestiv.
In functie de intensi.tatea profunzimea leziunii, arsurile cutanate
se clasifica asHel :
- arsuri de gradul I (eritem), caracterizate prin apnritia unoI' zone
eritematoase, sensibila, durcroasa, situata pe 0 zona de edem ;
arsuri de gradul II (flictena), caracterizate prin aparitii pe tegumcnte
a unci zone eritematoase situaU pe 0 baza de edem masiy, acoperita
cu flictene cu continut serocitrin;
0'1
.
d
r ;
de l1U sunt suficicDtc
a principaHi se va i;:
nizatorice capabile sa
fizic ambiant 'il consti
rive care se degaja b
pulberi. . ..
ce sunt : intoxicatllle,
dcosebcsG urmatoarele
, canstice, int1amabile
d in organism, ii afec
mice. Intoxicatia (Iwt /i
din substanta intr-un
lci dU1d doza este mica,
rcspiratorie (inhalan ),
i.'). . ..
oicei, dm neghJent
a
.
and se lucreaza cu sub
cste cazul cel mai fr ' c
;ecintele cele mai graye,
organe.
ra anumitor organe (de
uenerala atad.nd toa te
Jfuric) .
)xicele pot i neuropara
romana prcn-de
admise in atmosfer a
toxice.
eu organismul proYoaca
.ul percloric etc.).
r celc mai grave, arsurile
arsunJe cutana t e
prin aparitia unor zone
;Je 0 zona de edem;
:j;l aparitii pe tegumente
c edem masiv, acoperita
- arsuri de gradul III (escara), care afectcaza intreaga grosime a tegu
mentului, uneori tesuturile subtegumentare : vase, nervi;
zona arsa se prezinta. indurata, cu aspect cartonat, insensibila la
Palpare;
- arsuri de gradul IV caracterizate prin carbonizarea t esuturilor.
Cele mai grave sunt arsurile de gradul III IV; daca ele afecteaza peste
50% din suprafata corpului, de supravictuire sunt minime.
Suhst3nlele inflamahile. Inflamarea este 0 ardere de scurta durata a
unui amestcc 'de vapori ai unui lichid combustibil (care poate arde) cu oxi
genul din aer se produce in urma locale a temperaturii, datorita
unci sursc ext erne de caldura.
Caracteristic fenomenului de inflamare este faptul ca arderea se pro
duce inceteaza brusc, deoarece caldura degaj ata nu este suficienta pentru
incalzirea intrcgii cantitati de lichid care sa asigure formarea in continuare
a vaporilor.
Pericolul pe care il prezinta substantele inflamabile este cel de incendiu,
daca intalnesc conditii prielnice.
Substanlele explozive. Exploziile de natura, chimica sunt rezultatul
unor reactii chimice foarte rapide, cand, intr-un timp foarte scmt, rezulta
noi, cu degaj are de calduriL
Substantele explozive se descompun sub actiunea temperaturii, cu
formare de cantititti mari de gaze. Numeroase substante, in contact cu aerul,
produe amestecuri explozive : benzina, toluenl.ll, acetona, acidul etilie etc.
Amestecurile explozive prezinta limite de explozie superioare inferi
oare: cantitatea maxima, respectiv minima, din substanta, in procente, ee
forineaza cu aerul un amestee exploziv. Aeest e limite sunt influent ate mai
ales de temperatura presiunea la care amestecul este supus.
In eazul amestecurilor explozive praf-aer, pericolul de explozie este
eonditionat de omogenitatea suspensiei, gradul de dispersie al particulelor
de compozitia chimica a acestuia, de compozitia, temperatura umi
ditatea aerului.
In industrie sllnt frecvent e accidentele datorate incompatibilitatii unor
substante. La contactul dintre ele, pot sa aiba loc explozii, incendii sau sa se
formcze eu daunatoare organismului umal1. Astfel, explozii
sc pot produce la contactul acidului azotie sau azotatului de amoniu cu sub
stante organiee, sau la contactul acetonei cu peroxizi. Eterul etilic, fosforul
galben, acidul acetic, pulberea de carbune !?i substantele oxidante sau pul
berile metalice (zinc, aluminiu, magneziu), in contact cu aerul, pot provoea
ineendii.
Cde doua mari eategorii de masuri de prevenire - tehnice organiza
_Ol ice - se caracterizeaza in cazul noxelor chimiee prin :
- masuri tehnice : mecanizarea ermetizarea proceselor tehnologice,
- r .. alizarea proceselor de productie prin inlocuirea substantelor toxice
. ,ltele netoxice sau mai putin toxice, inlocuirea unor metode cu altele
nepericuloase (de exemplu: inlocuirea sablajului cu nisip, prin curatare eu
alice san prin curatare hidraulica etc.), inlocuirea unor procedee uscate prin
procedee umede, ventilarC'<l. industriala, folosirea echipamentului de pro
t eetie adecvat etc.;
- masuri organizatorice: cxamen medical la angaj are periodic,
depozitarea manipularea corespullziitoare a substantelor, curatarea atelie
rclor, alimentajia de protectie, instrllctajul muncitori,lor a.
4-c. 498
49
50
6.3. PULBERILE
Praful indu::i trial (pulberile) apare in cursul unor procese
de lucru, datorit5. diferitelor utilaje instalatii (concasoare, de ascu
tit, polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.).
Din punctul de vedere al dimensiunilor, pulberile se impart in : praf
propriu-zi s (particule mai mari de Iflm), ceap. sau nori (particule de
1-0,1 ;.Lm) fum (particulesub 0,01 flm).
. Pulberile actioneaza asupra organismului pe cale mecanica sau chimid.
Pulberile care constituie noxe chimice au fost prezentate in subcapitolul
or.; cedent.
- Actiunea mecanica a prafului industrial asupra organismului se mani
festa sub forma cle iritari ale pielii (eczeme), ale ochilor (conjunctivite),
in special, ale cailor respiratorii (pneumoconioze). Pneumoconiozele sunt
cauzate de pulberi de naturi diferi te: azbest (azbestoza), carbune (antra
coz5.), siderit (sideroza) ciment (silicatoza), pulberi de siliciu (silicoza), care
este cea mai frecventa care prezinta ca simptome fibrilizarea scleroza
rea plamanilor, asociindu-se deseori cu tuberculoza.
Imbolnavirea este dependenta de agresivitatea substantei respective
de concentratia sa in atmosfera' zonei de munca (pentru care sunt stabilite
limite prin normele de igiena a muncii), de dimensiunea (diametrul sau lun
gimea) particulelor inhalate, de perioada de timp in care s-a inhalat praful
respectiv.
Unele pulberi, cum este cea de azbest, pe langa efectul fibrinogen, sllnt
cancerigene ; de asemenea ele pot afecta l1U numai functia respiratorie, ci
mlIna.
6.4. FACTOR I DE :JIlCROCLDIAT (CALITATEA AERULUI,
TE:'vIPERATCRA, Ul\IIDITATEA) NECORESPlNZATORI
:1Iicroclimatul industrial este detenninat de conditiile atmosferice (tem
peratura, umiditatea, prcsiul1ea atmosferica 9i intcnsitatea curentilor atmos
rerici) caracteristice unui loc de mUl1ca, rcspectiv unci incint e in care se desfa
procese de productie.
Factorii de microclimat pot deveni factori de risc de accidcntare im
bolnavire profesionala. Actiunea lor periculoasa se traduce fie printr-un an
samblu de transformari termochimice, care se produc la nivelul mijloacelor
de produqie, perturbftndu-le function area nonnala, fie prin transfonnari
fiziologice ale organismului executantului.
Temperatura ael'ului in mediul industrial este influentata de proccsul
tchnologic care are loc in acel mediu, astfel ca este 0 rezultant5. Intre cal
dura degajata de o: nrscle de cal dura ::;i de suprafetele incalzite ale utilajelor,
c;ddnra degajata de oameni caldura solara, pe de 0 parte, ::;i pier de ril e de
caldura datorita fercstrelor prin sistemul de ventilare, pe de alt a
parte.
Radiatiilc termice, constand din racliatiile emanate de supra
fete puternic incalzite (cazane, sobe), de metale topite sau incandescent e,
produc 0 incalzire directa locala a t egumentelor (piehi) uneori, chiar crq
t erea temperaturii generale a corpnlui.
- '
a .
.
c;:':'
1-.
r - .
r.-: .

Ge '.
na:.
gra
t a:
di:: :.
11 "_
li n: :
(m ..

c
Cmiditatea ridicatii produce perturbarca proccsului de termoreglare.
51
fasurarii unor proces
e
lsoare, de ascu
'i1e se lmpart in : praf
a.u nori (particu1e de
, mecanica sau chimid.
in subcapito1ul
l
oro'anismu1ui se mani
. . t )
lilor e ,
Pneumocomozele sunt
stoza), (antra
:le siliciu (sillcoza), care
fibrilizarea scleroza
substantei respective
;ntru care stabihte
llnea (diametru1 sau lu.n
n care s-a inha1at praiu1
:i. efeetul fibrinogen,
1i functia respiratone, CI
ITATEA AERULUl,

)nditii1e atmosferice (tem
curentilor atm
o
:
ne i incinte in care se desfa
risc de accident are im
: traduce fie printr-un an
;duc la nive1u1
a
.1-
a,
fie prin transforman
itc influentata de, proces_ul
-te 0 rezultanta mtre cal
incalzite ale utilajelor,
0 parte, :;,i pierdenle d:
.al de venti1a1'(" pe de alta
de supra
topite sau
pielii) uneon, chlar Clq-
Organismul omu1ui, prin 'mecanismu1 sau de autorcg1arc teunica,
in till\.pul muncii temperatura constan.ta, atata timp <;at limitele
de minoclimat, in normelc de nu sunt iar' omul
este sanatos.. . . . .
Sub influentaunei temperaturi ridicate, un muncitor poate e1imi11a
printr-O transpiratie abundenta 6-81 de apa in 8 ore, precum 0 cantitate
importanta de saruri necesare bunei functionari a organi:::mului,
poate duce la seadereagreutatii corporale cu 0,.5-4 kg in 8 ore, ceea ce
tn cazul in car.e capacitatea de termoreglare este rnuncitoru1
este expus accidentelor termice imbolnavirilor. Seinnele de afectiune sun.t
sHibirea generala, dureri de cap, ameteli, gura uscata, zgoillote in urcchl,
ridicarea temperaturii pana la 40C, pierderea etc.
Activitatea profesionala este clasificata in functie de degaj area calorica
determinata de intensitatea efortului fizic, si anume : activit ate usoara, acti
vitate medie si activit ate grea. Pentru compensarea pierderilor calorice,
s-au de microclimat (temperatura aerului,
re1ativa, viteza de a aerului) necesare pentru cele trei categoril de
munca menrionate, atat pentru perioada rece a anului (temperatura exte
rioara de cel mult + }DoC), cat pentru perioada calda (temperatura
rioara de cel putin + 18C), in functie de caraeteristicile incaperilor (incapen
caracterizate prin degajarea de ca.ldura de convectie, de caldura. radianta,
umiditate mare etc.).
Daca. temperatura din incaperile de lucru (de exemplu; atelier-forja etc.)
+25C, se vor lua masuri pentru a se realiza 0 a aerului
de cel putin 0,3 m/s indiferent de intensitatea efortului fizic. .
In excavatiile subterane (de exemplu in mine, la executia tunelurilor,
a canalelor colectoare) se va asigura 0 a aerului de 0,2 mis, la 0 tem
peratura de +20C, iar acolo unde sunt instalate compresoare, temperatura
aerului nu va +35C.
In ceea ce temperatura suprafetelor incalzite ale .utilajelor la
locurile de munca, norrnele de igiena stabilesc ca limita. maXIma +SSOC.
Cnrentii de aer in industrie se produc in mod special in atelierele cu
surse puternice de caldura (forje, turnatorii, cuptoare etc.), datorita patrun
derii aerului din exterior prin diferite orificii, ferestre sau luminatoare sparte,
crapaturi, instalatii de ventilare defecte etc. Ei sunt in cazul unei
diferente mari intre t emperaturile aerului din interior exterior (in special,
iama).
Cercetarile efectuate arata ca organism1.1l omului poate suporta fara
pericol curen!ii de aer cu viteze chiar de 3-4 mis, daca temperatura lor
n1.1 este prea scazuta. In orice caz, pericol mai mare de imbolnavire prezinta
oprirea de catre unii lucratori a instalatiilor de ventilare, deoarece aceasta
determinii noxe care pot produce intoxicatii acute sau imbo1naviri profesio
nale.
Umiditatea. Natura procesului tehnologic alte conditii determina
grade de umiditate foarte variate. Prin nmiditate absoluta se intelege canti
tatea de vapori de apa care se intr-un metru cub de aer. Raportu1
dintre umiditatea absoluta cea maxima posibila 1a temperatura data se
nume:;,tc umiditate r elativ{f :;,i sc exprima in procente.
Umiditatea rclativa nOl:mala variaza. intre 70%. In afara acestGr
limite, aerul se considera uscat, respectiv umed. In unele 10curi de munca
(mine, tuneluri, unele sectii din hxtiHi ctimica) , umiditatea rela
ti\a. poate ajunge la 90% chiar mai mult. .
52
Presilmea atmosfel'ica normaHi este de 760 mmHg, iar filci nu
sunt resimtite de organismul omului. Sunt insa annmite situatii in care mun
citorii trebuie sa lncreze la presi'uni muIt mai mici sau muIt mai inari .
La presiunc crescuta sunt cei care lucreaza la fundatii poduri,
la lucrari submarine etc. Trecerea brusca de la presiunea crescuta din chcson
l2.. presiunea atmosfcrica normala de la suprafata (decompresiunc brusca)
poate produce boala de cheson, care se manifesta prin : dureri de articulat ii ,
at 111u$cl1ilor, dureri in piept, imbolnavirea pielii , greutate in respiratie etc.
Pentru prevenirea bolii de cheson, masurile de protectia muIicii pre\'ad
mai intai antrenarea muncitorului in trei etape, anume : ridicarea presiunii,
mentinerea muncitorului, incepand cu un timp scurt pana la timjml normal
de lucru, la acea presiune apoi decompresiunea in etape pana la presiunea
110rmala.
La presiune scazuta sunt cei care lucreaza la altitudini
(pe munti inalti). In aceste cazuri, se impune, uneori, ca masma de precautle,
folosirea de oxigen.
Prevenirca accidentelor imbolnavirilor profesional e datorate factori
lor de microc1imat se realizeaza prin masurile tehnicc-organizatorice adecvate
situatiei respective, $i anumc:
- modificarea procesului tehnologic sau a utilajului;
- ventilarea generala, partiala, locala sau combinata ;
- izolarea spatiului de lucru arnenaj area de spatii speciale pentru
r epaus in conditii climatice normale;
- de apa, de aer, perdele de apa, racirea pardoselilor cu aer sau
Cll apa etc. ;
- prevederea unei instalatii de aliment are cu apa carbogazoasa, cu
apa u$or sarata alternata cu apa dulce;
- rcgim rational de lucru cu intrerupere periodica a lucrarilor ;
- echipamente de protectie de lucru adecvate etc.
Printre principalele masuri de protectia muncii, atat in cazul noxelor
chimice, a pulberilor, cat a factorilor de microclimat necorespunzatori,
s(: inscriu \"E'lltilarea illcilperilor cOllditionarea ael'ului.
Cl5.dirile industrialc, atelierele, laboratoarele, depozitele etc., se prevad
cu ventilare naturala san mecanica, prin carc se asigura schimbul de acr din
incintele respective, indepartandu-se in timp sul>stantele nocive din
atmosfera.
Ventilarea naturalif. se obtine datorita diferentelor de presiune bazate pe
diferenta dintrc temperatura aerului exterior S1 a celui interior sau datonta
actiunii vantului. '
Schimbul de aer prin ventilare naturala se poat e realiza :
.- prin aerare, adica prin realizarea unui scbimb de aer organizat
dirijat prin ferestre, luminatoare, guri de aerisire prev5.zute cu dispozitive
' e reglare a debitelor de aer astfe! incat, pe de 0 parte, sa intre
aerul proaspat, iar pe de alta parte, sa iasa aerului viciat, obtinandu-se 0
circulatie continua a aerului fara a se produce curenti prea putemici ;
- prin filtrare, care consta in realizarea unui schimb de aer neorgani
zat, datorita feres trelor, tocorilor etc.
Ventilarea mecanicii se obtine cu ajutorul unui ventilator -
sau un alt tip de ventilator. Dupa modul de fUl1ctionare , instalatia poate
introduce aer proaspat lncalzit la t emperatura ceruta sau poate aspira aerul
vidat.
;. iar variatiilernici nu
t: situatii in care mun
i mult {nai mario
a la poduri,
ea crescuta 'din cheson
lceompresiune hrusd)
: dureri de articulatii,
utate in respiratie etc.
rotectia m uncii preyad
rle : ridicarea presiunii,
pana la timpul
tape pana la preslUnea
la altitudini mari
maSllra de precautie,
ionale datorate factori
Jrganizatorice aden'ate
ilajului;
nbinata;
spatii speciale pcntru
. pardoselilor cu aer sau
1 apa carbogazoasa, cu
Jdica a lucrarilor;
ate etc.
ii a13.t in cazul noxelor
necorespUIlzrltori,
rului.
lepozitele etc., se prev;l.d
:TUfa schimbul de aer dm
rsubstant ele nocive din
'lor de Dresiune bazate pe
interior sau datorita
ete realiza :
.limb de aer organizat s,i
prev3.zute eu
::, pe de 0 parte, sa mtre
ui vieiat, obtinandu-se 0
en ti prea pH ternici ; .
i sehimb de aer neorgaDl
silor etc.
ui ventilator -
ctionare instalatia poate
:lta sau poate aspira aerul
I)up:"t spatiul ve11tilat, ventilarea mccal11ca
poa t e fi: generala, cand intregul spatiu al inca
pc ri i estc ventilat: partiaL'i, cand sc ventileaza
na mai 0 part e a incaperii ; 10eaHi cand S8 \Tntileaza
Euu ai loeul de munc{l unde se produc
HOClve .
Pentru ventilarea se folosesc diferi tc
t ipuri de dispozitive, 5,i anume:
- dispozitive de aspiratie locala deschise (hote
h >)rj {l , la mese de sudura, de lacorator etc.) : Fio. 9. Di'po{.iti-r pcntru
- dispozitiYe de aspiratie locala semiinchise prafului de la
(ho re cu pereti laterali, nise, dispozitive care im- polizaI':..
braea. partial scula de lucr{l - de exemplu, pentru ; - agregat cleo
. fl' 1 1 1 . - - carcasa de r,rotectle a
r ey nerea J,ra u Ul. a lemnu a I?:ta- polizorului; 3 _
l.;:.lor etc.); un dlSPOZlhv eflcace este dlSpozlhvul polizorului; -1 - tubulatura
pentru absorbirea prafului de la polizor (fig. 9), de absorbt
ic

din: tubulatura de absorbtie racordata la

earea.' a proteetoare a polizorului 'agregat de filtrare, p1'evazut cu
racorduri Cll flans,e (unul de intrare s,i altul de La pornirea polizoruhu,
simultan in functiune s,i dispozitivul de absorbtie ;
- dispozitive de aspiratie locala inchise (carcase care inchid complet
sursa de degaj are a factorului nociv) ;
- perdele de aer, realizate prin emiterea unui jet de aer cald sub un
a::umit unghi fata de planul us,ilor din halele care trebuie sa stea in perma
nenta deschise, din cauza operatiilor de transportare a materialelor.
In afara de sistemele de ventilare mentionate, in intreprinderile indus
tr iale cu mare degaj are de pulberi, se folosese separatoare de praf (cicloane sau
fil t re din tes{l turi, filtre electrice care opresc particulele fine de pulberi .a.).
Un asemenea separator (eiclon) este cel in figura 10, dispozitiv
i ll fUl1etie de debitul de aer care urmeaza a fi desprafuit, se fie 1l1dl
vidual, -fie in baterie.
Conditionarea aerului consUi in realizarea si mentinerea unui micro
cli mat artificial, neeesar intr-un anumit spatiu lin;itat. p'entru aceasta, sunt
neecsare : enratarea aerului de impuritati, incalzirea umidifiearea aerului
in anotimpul 1'ceC', raeirea, umidifiearca sau usearea aerului in anotimpurile
c;5J duroase, astfel incat sa se obtina nn microclimat constant in tot timpul
anului. '
Instalatiile de conditionare sunt utilizate pentru : .
- asigurarea unor eonditii igienico-sanitare in incaper i eu diferite desh
!l J. tii (administrative, industriale, saJi de spectaeole, spitale, muzee etc.) ;
- asigurarca conditiilor de microclimat neeesare unor anumite procese
t eimologiee (de exemplu, ateliere de meeanica fina, laboratoare chimice etc.) .
6 5. ZGOMOTUL VIERATIlLE
Sunetele, respectiv zgomotele, ca vibratiile sunt efectc ale oscilatiilor
solide, lichide sau gazoase.
Suuetele sunt produse de oseilatii regulate, earacterizate prin :
- intensitate aeustica (taria auditiva), respeetiv cat de puternic sau
de slab este auzit sunetul. Intensitatea depinde de amplitudinea (marirnea)
oscilatiilor se exprima in foni ;
53
a
Tubul de I'vawar('
\;. " Q aqru/ui [.)f'O f

In!rweo__
aervl(j/
b
ig. 10, Se!"a rQtor <it' pra (ciclon) :
Verte}
{Ul'ffi!
exterior
[urmf splra/af
' inter/(}/'
Oft[iul d" 2V:xuare
a oFaful ui
a - cidonul propriu-zis; b - cll n: ntii spiraJi intr-ull ciclon.
- nivelul sonore, care este t8.ria sursei sunetului se
m;boara in dccibeli (dB) ;
- inaltimea, care arata cat de ascutit saugros este sunetul se exprima
prin frecventa oscilatiilor, rnasurate in Hz (nurnarul de oscilatii pe secunda).
eu cat frecventaeste mai mare, eu atat sunetul este mai ascutit
- timbn{, care depinde de natura corpului care emite vibl:atia sonora
- durata, care arata timpul de actionare a sunetului. '
Urccl1ea omeneasca pcrcepe numai sunete cu frecvente cuprinse intre 16
20 000 Hz. Oscilatiile peste 20 000 Hz produc ultrasunete, care nu sunt
auzite de 0111, iar sub 16 Hz sunt resimtite sub forma de vibratii.
Pentru ca un sunet :03. poata fi clefinit perceput de
trebuie sa pl'imeasca uncle sonore cel putin timp de 1/100 s. Dad durata este
mai mica, urechea percepe vibratia sub forma de pocnet.
Zgomotul este 0 oscilatie neregulata, aperiodica , acatuita dintr-unu
sau mai multe sunete de intensitatc si rec\'enta diferite, intr-o succesiune
dezordonata intamplatoare. ' ,
Sursele producatoare de zgornot iau prin :
- actiune mecanica : ciocnirea sau frecarea corpurilor;
- actiune aerodinarnica ; trecerea aerului prin orificii cu sectiuni mici
(evacuarea gazelor arse etc.) ; ,
- actiune electrornagnetica (datorita fort e1or cu caracter periodic care
apar in rotor in stator) :
- actiune t errnica (turbionii din foC'are in procesele de ardere, cand
tirajul este necorespunzator) ;
- turbuienta lichidelor (lovituri de berbec la instalatii de apa etc.).
Eiectele noclve ale zgornotului sunt :
- efectul de acoperire a sunetelor mai slabe de catre un sunet mai
intens care poate face neinteligibila vorbirea, poate irnpiedica perceperea
54
a
.. :
L . _
s '
Tubul de ;:''1acuore
o oIJrului urat
Varfej
[Uf'f!flt !:j)I{alcf
exterior
/' SpI;rJlaf
,r.,error

sursei sunetului se
Ie sunetul se exprima
oscilatii pe
. mai ascutit ;
cmite vibratia sonora}

:vent e cuprinse intre 16
rasunete, care nu sunt
{, de vibratii .
de catre
100 s. Daca dmata este
ccnet.
ca, acatuita dil.1tr-unul
critc, intr-o succesiune
rin :
'rpnrilor; .. . .
orificii cu sectlUlll IDlC}
'u caracter periodic care
ocesele de ardere, dnd
instalat ii de apa etc.).
de catre un sunet mai
.2 impiedica perccperea
semnaielor sonore, ascultarea functionarii inlesnind astfel produ
Ce 'ea de accidente;
- oboseala auditiva, care produce 0 oboseala generaIrt, 0 i ncetinjre a
r e ...q iilor psihice, diminuarea atentiei, insomnie, excitabilitate crescuta,
i e ucerea capacita!ii de munca ; .
- surditatea profesionala, care estc caract erizata prin leziuni ale
urce ii interne, provocate de munca timp indelungat in condi
F de intensitate a zgomotului (slabirea progresiva a auzului, sur
iratea total5. bilat eraHi. putand aparea dupa 10-20 de ani) ;
- actiunea rnecanidi traumatizanta a presiunii aerului, provocata
de exp10zii sau zgornote foarte puternice, care produce spargerea timpanului
sau. alte traumatisrne ale organelor din urechea interna.
Yibl'aliile sunt efecte ale unor oscilatii produsc in corpuri solide, dato
r ita unor operatii tehnice. .
Din punctul de vedere al actiunii nocive asupra organisIDului vibratiile
pot proyoca : afectiuui ale articulatiilor, tulburari vasculare la maini sau la
IDodificari osteo-articularc rnusculare (la cot, 1a oasele mainii,
etc.).
111 fnnetie de sursa care Ie genereaza, "ibratiilc pot actiona direct
<:.:O,upra organismu1ui exeeutantului (vibratii produse de autovehicule, utilaje
yibrante-yibratoare, perforatoare, utilaje de nituit etc.) sau indirect, prin
(in eazul motoarelor, concasoare1or
de comhatel'c a zgomotelor vihl'atiilor pot fi tehnice or
g ct : izatorice sc aleg in functie de utilaj, de procesul tehnologic, de
d ::.tre sursa de zgomot incaperile in care arice zgomot impiedica activita
tea respectid. etc.
111ijloacde te/mice constau in :
- inlocuirea proceselor tehnologice san a utilajelor zgomotoase cu
alt::le si1entioasc (de cxemplu, nitnirea pneumatica cu sudarea) ; a mecanis
melar cu miscari rectilinie cu mecanisme Cll rniscare de rotatic; a actionarii
" prin aqionare hidraulidi, acolo unde cste posibil ; rotilor dintate
eu Jinti drepti cu roti eu dinti elicoidali; a rotilor dintate mctalice cu roti
din materiale plasticc; echilibrarea eorecta a organelor
etc ..
- evitarea presiunilor ridicate in instalatii; "
- atenuarea propagarii zgomotului de la sursa prin ecrane de protectie j
- intretincrea in buna stare a utilajelor;
- izolarea acustica a utilajelor (capsulare antifonica, carcase fonoizo
lante, ecranare etc.) ; manevrarea prin tclecomanda (automatizare) ;
- amplasarca rationala a surse10r de zgomot in cladiri sau incaperi
separate; insonorizarea p1atformelor, a pardoselilor, a peretilor ;
- izolarea operatorilor utilajelor in cabine fonoizolante ;
- izolarea iWldatiilor generatoare de vibratii (izolatii elas
t ice, arcuri etc.) ;
- utilizarea echipamentelor individual c de proteetie (antifoane int en{e
S<l'.1 externe, vibroizolante, incalp.mint e vibroizolanta).
J11asu1'ite organizatolice principalc constau in: examenul medical al
munCltorilor 1a angaj,are periodic neadmiterea la lucru a celor cu afeetiuni
<'-I e org-anelor auditive, ale cailor respiratorii ale sistemului nervos, articular
etc. ; schimbarea dupa anumite illtcryal e de: timp a 1ucratorilor de la utilajele
care produc vibratii, instruirea personalului.
55
56
6.0. HADIATI I
In curnsl activita!ilor industrialc, Sllnt prczentc adcsea anumitc radia
tii. Uncle sunt produse intenrionat de diverse aparate din ratiuni preci se
tehnologice san de control. Altele apar accidental, datorita unoI'
In proceselor de munca.
H.adiatiile, in fllnctie de natura, intensitatea, frecvcnta !?i durata actiu
nii lor, avea diverse infiuente nocive aS11pra organismului, anume :
arsuri, oboscala, somnolenta, lesin, soeuri calorice, afectiuni ocuJare, pigmcn
tarca pielii, diderea parului, turbura'ri ale sfll1gelui, boli de iradicre, leucemie
etc.
Principalele masuri de prevenire SU11t izolarea surselor de radiatii
dupa natura gradul de periculozitate - prin ecranare, ermetizare
automatizare, telecomanda, echipamente de proteqie, control dozimetric
al surse!or, examinarea medicaHi periodica a muncitorilor etc.
In mod special, in cazul folosirii unor aparate cu radiatii ionizante (raze
Rontgen, raze aHa, beta sau gama (care au putere marc de penetrare) sau
cazul prezentei pe !?antiere a unoI' vehicule folosind asemenea aparate pentru
controlul calitativ allucrarilor, toti muncitorii care nu au atributii in efec
tuarea operatiilor respective vor fi indepartati, crca.ndu-se zone interzise
acces111ui prin imprejurimi, semnalizatoare de securitate etc.
6.7. ILDjiINAT l\'ECORESPUl\IZATOR
I1mninatul11atunll, rcalizat prin patrunderea razelor prin fercstre
practicate in exteriori, prin luminatoare sau prin sistcm.e mixte, are
a vantajul cil 1111 vederea, insa prezinta incoveniente in ceea ee
repartizarca unifon11a a fluxului luminos, variatia intensitiitii in
CUI' suI zilei, fenomene de orbire provocate de razelc solare directe etc.
Ilmninatul artiiicial. In ateliercle san spatiile inchisc ale constructiilor
sau pentru lucrul in timpul noptii, este necesar sa se asigurc iluminatul arti
ficial. In multe cazuri, accidcntele se datoreaza nivelului prea scawt de ilu
minare a locului de munca, orbirii directe sau rcflectate, umo1'elor intune
cate, distributiei necorcspunzatoare a stralucirilor, adaptarii lente a ochiului
ca.nd muncitornl i!?i schimbrt directia privirii, dinspre spatiul puternic lumi
nat spre alta parte mai putin luminata a indiperii.
Un iluminat nccore-punzator produce oboseala oculara :?i nefVOaSa a
muneitorilor. .
Iluminatul artificial igienic trebuie sa incleplineasca urmiitoarele con
ditii : sa asigure un Ilivel suficient de iluminare; sa creeze 0 repartizare uni
forma a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire, spectrul trebuind sa fie
cat mai apropat de spectrulluminii naturale; sa nu impurifice :;;i sa nu Indil
zeasca aerul din incapere.
Orbirea directa se evita prin: prevederea unor inaltimi optime de sus
pendare a corpurilor de iluminare, anumite unghiuri de proiectie in campul
vizual, annmite straluciri maxime pentru iluminare.
Dupa destinatie, iluminatul poate fi de lucru, de proteq:ie, de paza.
(pentru evacuarea in caz ele ayarii).
In normele de protectia muneii sunt prevazute in mod detaliat condi
File obligatorii pentru asigurarca, printr-un ilumiuat natural sau artificial,
-
.,dcsea anumitc radia
din ratiuni preci se
orita uno!"
:\"cnta si durata actiu
si :
tiuni oculare, pigmcn
i de iradiere, lcucemie
;urselor de radiatii
etansare, elmeti zare
:ie, cont rol dozimetric
etc.
-adiatii ionizant e (raze
-c de penctrare) san in
menea aparate pent ru
au atribu1ii in efec
indu-se zone jnt erzise
ate etc_

lor solare, prin ferestre
rin sist eme mixt e, are
:ovcniente in ceea cc
:ariatia int ensitatii in
[are directe etc. '
"hise ale constructiilor
Isigurc iluminatul 'arti
lui prea scazut de ilu
:ate, umbrelor intunc
"-ptarii lente a ochiului
spatiu1 putemic lumi
oculara nervoasa a
asca urmatoarele con
eeze 0 repartizare nni
Dectrul trebuind sa fie
Gurifice 5i sa nu incal
, '
!1a1timi optime de sus
tie proiectie in campul
de de pazi
In mod detaliat conc1i
natural sau artificial,
C'. t: l1c i acuitH.i viz-uale optime 5i a unui confort vi zual adcc vat III diver3e
bc:t peri de h{cru, locnri de peJ1tru difcritc catcgorii dt' lucr:1ri etc.
{:nuuatiea lu Joclll de 1l1lmea. Cercetarile asupra culorilor funqionale
constituic 0 parte interesant a a tehnicii iluminatulni. Ccrcetarile experi en
t elL- au ar[ltat c1 imbinarile de cul ori pot influenta p5ibicul omulni_
Asupra culorilor S- ;1U faeul urma toarele constat ari gcneralc :
- culoarea est<:: cu atat mai caIda, cu cat Sc apropic cle cu attl t
r -ai rect', ell cat cstc mai dominant albastra;
- c\doril e inchisc au efect dcpresiv, clcscurajant, llegativ clan senza
ti a elL' apasare .:
- culoril e ,-ii :sunt oLositoarc; .
- culo ril c desehise au efcct stimulant, vesel, pozitiv.
Cercctarile ergonomi ce au analizat in detaliu dectele fiziologi ce, n'euro
psi] ice ale eulorilor spcctrului , precnm ale diferitelor combinatii de cul o_r i.
S-a u putnt astfd Tccomanda anumit c cul ori eu care sa sc vopseasca. atehe
rele, snprafetele mari ale utilajelor mecanice fixe, ale util aj elor mobile, al e
unor parti ale di\"ersdor inca peri de lucru, ale conductdor. Dc asemen,,:a, s-a
Gl'mon<:t rat ncccsitatca acorclrtrii . i -t emului de iluminat cu cnlorile functlOnale
( i mpilc inC<llldcsccntc cu culorile caldc, cde fluorescente cu culori l'eci.ctc.).
Cnlor il c se mai folosesc s i ca inclicat oarc dc securitate pentru eVlt area
tili ztl_rii cronate a unor dispozitive (vopsirca cu 0 culoare de intcrzicere a
uno:- cle masinicarl' sunt ill mi scare, ehiar si eft.nd s-a yj ciicat carcasa
de cu inel in CUIOl-i COl1\ To'ti onak a recipientel or cu
_ cO!l1 ,')r(mak, H)p:;irC' a Cll anumitc culori de idcnt ifi care a conductelor
1>-;,1 carl' ';L' tran,;porta :Inumitc Iuiclc calclE' sau reci, a cablnrilor electri ce
_,: ; tcn,;iUllC etc.
l. C UIl I p"'l fi age,qii
igit'll[l l r ei) ui (' respec.t-Ittl,' la lorul de llltill U
( 11111 ;:\f.' fl:aliz(-'[p'lt 0 b Ull: t igie na incli"ficiuaHl ?
. . CUll"! snhstalltf'/{:' - t()xi c('?
._. Ce l'!"t' c t ' asupra ()rgalliS!l1 1tll.1i ?
(., L-I c C' i.."o:l.... Ui pericul oz ilatl'H su hstarq(-lor
7 dc' pn"'(,llil'c' pn..'zcllra
:'. ptil!)t'ril{ indll:--:trial<-?
0. C3.:f industriale orgall l;.; tllu lnl ?
1 , . 'to LU:.t(,ri dc' nti c.roc lillla t
11 .. ,. l-kct au lempcratllrik ridical,)
11. Jinlita :..nportahilita t e a GlJrcn\itnr I.it.' aer de
L:. ('a:'{' ( ' :-'!{' '/aLnan'a c()!1siderata a Ullliditatii fl'lati :/t; a. a{"f.nlui in 111ethul nlullcil?
14. ( '-::, a'/ ::a (Hg-a ni sIIIUll1L crcsc uUi din ITIedi lll de Intli!.ca?
15. descr i('\ i de '/en ti1an' lltilil"t1te ill
1(., (: tr:..' Sltot l'c.d irfitil('
1/. ( . '.l!"l '"l!t dectcio J1( ' i-/e ak zgomotl.llui ?
13. C, aft' t.: tiuni pot prO'/Ol..Al ',ibn1lii'J(' ?
1. _ C:lr,' Stllll IIlijl oa.:e le de cumhatcre a zgolll oll' lo! -/ihratii lol"?
20 . \, '(, pot produee radiatiilc asupra o rgaIli slIlulu l?
2. ! . :..,. ;U.;:..... u nl' 1. (,!1rl it-iil(; pc trehui o Ie indeplineasca un. iLulllina,t a r ti fi "': lil1 i gtt' nic?
l :..-:.;C' (:;;t c c'fec tl1i t:ronKltieii l ocul\li nlund'l aSllpra n n1,ulni?
7
l\UJLOACE INDIVIlHJiUJ HE
,

1ncadrulmasurilor de pre"enire a accidentelor de munca imbo .na
virilor profesionaic, un rol important il ocupa protecjia individuala, respec
tiv dotarea personalului cu mijloace individuale de proteqie (NIIP).
Acestea constau in obiecte de imbracaminte si inc5.ltaminte, precum
diverse accesorii, dispozitivc, care se aplica pe pen ru
a-I proteja impotriva factorilor de risc, de accident are imbolnavire proie
sionala. Elc au numai rolul de ecran, interpunandu-se intre organism f ac
torul de risc, impiedicand astfe! aqiunea acestuia.
Totalitatea mijloacelor individuale de proteqie cu care este dotat mun
citorul in timpul lucrului in scopul prevenirii accidentelor de mundi $1 a
imbolnavirilor profesionale alcatuiesc echipamentul sau de protcctie il1di
viduala.
Caractcristicile de protectie ale unui JIIP sun t de term inate in principal
de materialele din care este rcalizat, iar caracteristicile de confort de model.
Ambele tipuri de caracteristici Sllnt stabilite prill norme $i reglemenLiri pen
tru fiecare categorie de lIIP. .
7.1. CLASIFICAREA INDIVlDUALE
DE
Mijloacele individuale de protccti e sc clasificrl dllpa mai muite criter ii :
1n hinqie de partea organismului pe care 0 protejeazii deosebim :
- MIP pentru protcctia capului ; glugi; cagule; ; bo
nete) ;
- }IIP pentru proteqia ochilor fetei (ochleari ; vizierc) ;
- MIP pentrll protectia urechii (antifoane) ;
- AUP pentru protectia cailor r espiratorii ;
- '-lIP pentru protectia corpului (costume; combinezoane; man t alc i
pelerine; ;
- MIP pentru protectia mainilor (palmare ; cotiere; degctare) ;
- MIP pentru protectia picioarclor (bocanci; cizme ; jambicre;
genunchicrc) ;
- pcntru prot eqia epidermei (creme, ungucnte) ;
- pcntru protectia intregului organism (costume etan0e ; ccntur i
de signrantii; centuri de sal\'are etc.). .
:CTIE
,
, 111tll1Ca si imbo na
:Tl dividuaUi, resnee
r )tect ie (NIlP). L
ncaWiminte, precum
luC!:u.torului, pentru
, i imbolnavire p rofe
orga.nism f ac
care este dotat m"'J1
telor de munca a
i u de protectie in ' i
:crminatc in principal
I de confort de model.
f! Ieglementari pen
)].\'1 DUALE
pa mai multe crited i :
w:ii deosebim :
agu1e ; capif;>oClne ; b o
ri; vizierc) ;
ti) ;
nbinezoane; m ant ale I
degetarc) ;
; ; jambiere ;
J.1cnte) ;
)stume etan::;e ; ccnhni
. Jj upa. nat ura factorului de rise impotriva caruia est e protejat mun
C1 cxista mijloace indi \'iduale de prot ectiE' im potri va curentnlui electric,
ri "ctlriJor mecani ce.
D upa j)1'1: nu'piul de p;'otec(1:e care la baza rea1iz8.rii ntilizal ii1o.r, mij
10acel(; individuale de: protectie se pot clasifica in trei cattgorii : iwlante,
reflectante, filt rantE'. .
Dllpa natura operatiei pe care 0 executa purtatorul, deosebim MIP
pe:,lrll operatii curente MIP pentru inlcrvcntii.
7.2. TIPl; H.I PRI::\CIPALE DE INDIVIDlJALE
DE
Proteclia ca}mlui. de IH'Olt'('!i{'. Echipamentul pentnl protectia
capului consUL din de protectie, gl l1gi, ibonet e, basma1eo
de protectie folosesc in marea majoritate a acti\ritati1or de
p0 in ateli cre, in fabrici etc., ele trehl1ind sa fie rezistente 1a
(ca deri de obiectc- de la inaltime, cact erea muncitoru1ni etc.), iar uneoli sa
ai 0;', electroizolante.
Gl:,?t il e .de prot ectic sunt de diferite tipUl i : pentru constrncpi,
kCl' zu- i llIilliere, pE'lltrll lucrari forestiere etc. ::i1.1llt fal)[icate din textolit,
l nat l' rial e plastice etc., ayand in interior 0 special;\" amorti zoare,
:;; : un ;si srem de adaptare dupa conformatia capu1ui .
Im1,otriya frigului a curentilor r eci de aer se folosesc, 1l11preuna cu
ca "ca de protectie, capif;>oane, glugi et c. ; femeilE' utilizeaza, de asemenea,
basmale :;; i bonete care impiedica prinderea p{l rului antrenarea capului de
din'fsch: meca nisme In ale uti1ajelor. .
Impotrin focului sau a stropilor de materiale incandescente, in indus
t ri ." gluga de azbest pre\"5.zuta CLl yizoar e; ea se execuU din tesa
din hbre de azbest dnblata ell 0 t esatur:\ deasa ignifugata tu 0 captu
din pflllZrl. . '
. In industri a chimica, se mai folosesc glugi din mat eri ale plastic_e, panza
Clll Cil1caEI etc., c!up;t natura prociucti ei emanatiilor r cspecti" c.
Pl'ot.e(o!ia ochilor ie!-.ei. OelwlaI"i, viziere. Echipamentul pentru pro
t ectia ochilor COllStft din ochelari de diferite tipuri :
- . pentrlllocurile de munci in care sal' particulc (del emn, pi atrfl , meta
lice etc.), care pot produce leziuni , se fol05e:,;{; ochelari Cll laterale,
en co::;n1et c, eli grile metal ice etc. ;
- pentrll1ncr5.ri de 5udare, se folosesc ochelari C1.l filtr e impotriva radi
"tiilor ultrn'iolcte si infrarosii emi se III . pot fi cu vizoare sau
c:::' p1ilci rabatabile 'sau fixe 'et c. ; ,
- - 1l11potri\'a prafului sau care sc produc 1a prelucrarea lem
nu.ui se folosesc oche1ari cu 1atera1e de tricot care Impi ed ica int rarea
prafului pe marginile ochelarilor;
- 1l11potri\'a vaporilor a gaze10r 110cive se folosesc ochelari
pr c\'azuti ell foit e speciale contra aburirii ;
- impotriYa radiatiilor de 1a cuptoarc se folosesc ochelari cu sticli
c::;),;;..lt, vizicre basculante aplicate 1a casca de protE'qie etc.
Protpclia eailOl' lOeSl)it-atol'ii. 11asti de }Jl'oteetie. DaC;l este necesar a se
proteja at5. t'ochii, cat fat a sa u c{tile respiratoriL <lcol0 unde snnt degaiali
59
1
puternice ode ehldura, gaze noei ve, praf abundent etc., .se folosesc dife::-ite
tipuri;
- masca impotriva prafului aplicata pe gura pe nas,avarid
care l-e,tin ,praful (fara .a asigura insa protectia contra gazelor 11Ocive) ; se
III inclustria materialelor de constructii, in ateliere de sabl aj . 1n
industria metalurgiea, chimica (unde nu sunt emanatii nocive) ;
. --:-, :masca de carton acoperi tcu aluminiu, impotriva radiaFilor cal ri ce
din industria metalurgica din industria ehimica ;
- mase5. eu caputa, cu vizoare cu supape de inspirare expirare lmr o
triva gazelor, vaporilor noeivi, eetei, fumului etc. , executat ;t din cauciuc eu
cutie filtranta la eorpul sau cucutie fiHranta separaUi,
1a corpul printr-un tub;
t
- masca cu aspirare libera a aerului din exterior pentru protectia impo
triva unor emana tii mari de gaze sau yapori nocivi a caror origine, ntfi i nd
bine cunoscutr\, nu se poat e precizrt natura materialului filtrant . In
folosirii.acestui tip de muncitorul est e alimentat cnaer Care.se
printr-\.m tub lung de lao distant;l de circa 15 - 20 m, unde l11ediul .nu
viciat. Acest tip de masca se la curatarea rezervo;;trelor, a tancw 0 1
t
petroliere, rt. canalelor cu ape reziduale etc.; . .... .. .
- masca eu aductie de aer, racordata la 0 instalatiede.aer co.nditi onat
(de exemplu, in industria de prelucrare a produselor de siliciu
i
de. az' c::.t ,
a plllmbului etc.). . . . . .'
Orice masca deprot ectie trebuie sa. fi e aiustata pe fata san -pe capul
muncitol:ului, s5, nu prezinte fisuri, gauri etc. lnainte de folosire, se,veri fi ca
daca materialul filtrant din cutia respectiya. corespunde mat erialuJui indi cat
pentrq a,rihilarea actiuniinocive a gazului sau vaporilor
tii. Pentru aceasta, se astupa cu podul palmeiorificiulll1 care se va TJa
cutia filtranta, purH\.torul trebuind in consecinta sa simt:ilipsa de aer. Se
procedcazalafel dupa in!?urubarea cutiei filtrant e, astupandu-se Cll degetul -'
orificiulde intrare a aerului in cutia filtranta. sau, in cazul ma.!)tii eu tub c:e
legatura indoindu-se tubul. in final, se verifica. inca. 0 data ansamblul
(tub filtrant cutie filtranta.).
Pl'otec!ia allzlIluL Pentru protectia personalului expus 1a
niveluri ridicate de zgomot, impotriva efectelor nocive ale acestuia, se ut ili
zeazi ca mijloace individuale de prot ectie antifoane1e, care pot fi :
-:-e-dc tip intern, sub forma de dopuri sau tampoanecare se intro(t C 1n
canalul auditiv ;
- de .tip extern, sub forma. de care acoper;], pa"ilionul Uf E- chii.
Realizarea antifoanelor pune probleme complexe, deoarece ele trebuie
sa prezinte urm;ltoarele calitati :
saasigure 0 izolare ]a zgomot ca.t mai buna, deci 0 atei1uare fo! i d.
de valoarecat mai mare, aspect esential in proiectarea alcgerea <'lntiioJ1u' ui :
- sa asigure un grad de confort cat mai ridicat ;
- <l nu aiba efecte asupra pielii;
Sa asigure inteligibilitatea vorbirii ;
- sa. fie usor de manuit si intretinut ;
- sa fie durabil.
Pcntru a indeplini aceste conditii, la proiectarea alegerea antifoaJ: c_or
trebuiesa se tinrl seama de 0 serie de factori ca : atenuarea onica. , presit .nea
exercitata asupra pielii, greutatea antifol1ului, t emperatura ambial1ta, t oxj
citatea mat eri alului, grauul de confort 111 cazul purtarii un timp mai indd un
gat . .
60
C., se folosesc dif e;: te
:: pc nas,avand fihr e
:'a gazelor notive}; se
atelicre de sabl aj 111
ii nocive) ;
-;\';1 radiatiilor cal ori ee
ipirare expirare imr: o
.t' cutata din cauciu _ eu
'ranta scpara ta, 1- gat:.
pentru protectia impo
dlror origine, ndi ind
lului filtrant . in cazul
.It eu acr care.se aCLuce
1, medinl
t'rYoarelo[., a ta Il curiior
latiede.aer conditir::.na t
siliciu, de.
pe fap. sa.u pe capul
f:: de folosirc, severi fic a
de materialului indic.at
si etansei tatea mas
U in' care-se va
i. simt:'t.lipsa ti e aer. :
ktupandu-se eu degetul
en tub Je
I data
pcrsonalului expti':: l a
'c ale acest uia, se u jii
, care pot fi :
)ane care se introduc in
)(;r;, pa.\'iliot1ul ur echii.
.;,e, deoarecc ele trebui e
cicci 0 at CJ1uar e io. id
::;i a1cgcrea antiJonuiui :
at;
)i alegerea antiioa ne or
uarea fonica, pre:::i u.n ea
ambianta, toxi
i'ii un timp mai indelun-
Presiunea exercitata de un antifon asupra pielii este cealllai frecv enta
cauza tie disconfort. Dacaest.e puternica $i continua, prov0aeain timp dUi' eri
insuportabile. . ' . . . '
. La alegerea materialelor din, care se realizeaza antifoanele, trebui e sa
se aib5. in vedere conditia de netoxieitat e a acestora. Se VOl' utiliza numai
materiale neutre din punct de \'edere chimic pentru pielc.
Deoarece majoritatea antifoanelor mmeaza a fi intrebuintatc de mai
mult e ori, este necesar sa existe posibilitatea de a fi curatate nu nllmai eu
apa $i Sapun, ci $i cu antiseptice. :0.1unci torii vor fi instl u1 ti sa nu. i ntr ounca
nicioda ta antifoanele interne in urechi cu mainile nespalate, murclare de
grfl:::imi, u1eiuri etc. De asemenea, acest tip de antifon est e .un mijloc de p:'o
t ectie, de folosinFt strict persoilala ; ele nu vor fi imprurnutate de 1a un lucr:l.
tor la altuI.
Protf'ctia cOlpulni. [ostulllC de proteetif'. Principalii factori derisc im
potrjva C;trora este necesadi protectia corpului cu ajutorul costumelor de
prot ectie sunt liildur a, frigul, noxele chimice $i Ulll idi ta tea. .
Pyotec{-iafmpotriva caldurii. Atunci cind temperatura mediului ambiant
estc superioara temperaturii cutanate $i organismul va primi caldma J1
;poncipalprin convectie, pentru a impiedica transferulse utilizeaza costume
!: ermoizolante, confectionate din materiale eu conductibilitate termica scl
zuta ca: lana, piele, polimeri sintetici expandati etc.
Dad temperatura sursei de caldurii este foarte ridica ta, cieci transmit e
. rea ca.ldm ii catre organism se face in principal prin radiatie, echipamer.tul
de protectie va trebui sa 0 reflecteze. Costumele vor fi acoperite cu placi met a
lice artiCI)late, stJatmidemetal cu coeficient de reflexie lidicat (de exempl u,
duminiu).
In t.lnele cazuri, se urmareste nu numai evitareatransmiterii dJdurii
de la mecliula orga nism, dar ca.ldurii excedentare produsa de
acestadin urm;l. Solutia 0 cOlls'tituie preluarea de dildura de catre
un fluid circulant. Costumul de protectie este prevazut ; in acest caz, en un
sistem de r5.cire prin circuit de fluide (aer, apa, sau mixt) .
. Daca la locul de mund exista pericolul de aprindere (foe, stropi inca,1
tI escenti), echipamentul, respectiv costumul de protectie trebuie sil. fie uu
numai iy,olant 'Ii reflectant, dar $i neinflamabil sau ignifugat.
Protectia impotriva jrig-ului. in cazul temperaturilor scrtzute, scopul
nrmarit prin folosirea costumelor de protectie este impiedicarea tral1sferului
de ca.ldurrl dinspre organi sm spre mediul inconjurator.
Pentru aceasta, se intrebuinteaza costume din materiale termoizolante.
l.Jneo:i, este necesar sa se asigure un aport de dldura prin int ermediul
echipamentuJui individual , caz in care se folosesc costume de protectie
care au'inglobat e surse de c5.1dura.
Protecfia f/'11.potriva noxelor cMmice. Protectia corpului impotriva lloxe
lor cllimice se realizeaza cu ajutorul costumelor care izoleaza Im
bracamintea de lucru implicit, partea anatomic5. vizata, de contactul cu
agentii nocivi .
, La alegerea mijlocului de protectie, se va tine 'seama de tipul noxei exis
tente in mediul de munca $i materialul de eonfeqic, anume de urmatorii
factori:
- actiunea chimica a substantei nocive (dad ataca sau nn mat eri al ul) ;
difuziunea substantei nocive (pentru gaze
caliUlti1e de solvent ale substantei nocive
61
62
- timplll de protectie;
- calitatile de confort pe care Ie asiguri MIP-ul.
Printre materialele care asigura un timp de protectie mare, se nU11l{lrJ
cauciucurile butilic, natnral, ni trilic, policloroprenic, polietilena, policlo
rura de yini1.
In functie de noxele carora Ie sunt destinate, se folosesc costuhle de pro
tectie antiacid, impotriva solYentilor, impotriva substantelor callstice etc.
Protatia impotriva a a pei se realizeaz{t prin utilizare de cos
tume impermeabile, confectionate in special din mase plastice : polietilena,
polidorurfl de vinil $.a.
Protee!ia mainilor. de IH'oteelie, Echi pal11t'ntul pentru pfutectia
mainilor consUi din numeroase feluri de din bumbac, caucinc, pi el e,
materi al plastic, lana palmare, degetare. .
Materialele din care se confectioneaza pot avea diverse carac
t eristici, in funetie de actorul de risc de care protejeaza, De exempln,
termoizolante, antiacide, de protectie impotriva uleiurilor,
solventilor organici, cafe asigura protejarea mainilor impotriva rani
ri lor etc.
Protectiu Ilicioarelol'. IlwalFhninte de proteclie, Echipamentul pentru
protectia picioarelor consUi din : . ..
- bocanci cu talpa din piele sau din caucinc, in
cn cantit5:ti mari de praf, lncrari subterane miniere etc. ; .
-:- bocanci Cll bombeuri metalice, in cazul manipularii unor materi<J.le
grele;
- bocanci cu talpa din lemn de fag aburit uscat , in cazul ateiierelor
de forja, topitorii etc. ;
- cizme de cauciuc hidroizolante scurte, pentrll :o:apiHuri in tcrenuri
. umede san pe timp de ploaie, sau lungi, pentru lucrari de canaliul'i ;
- ghete, jambiere din piele sau din material plastic hnpotii\"a stropirii
picioarelor cu diverse substante etc. .
Unglll'ute de lll'oteetie. Pentru asigurarea protectiei pielii cafe vine in
contact cu substante nocive, se utilizeaza compozitiile de protectie (solutii,
sU5pensii, emulsii, creme, unguente). Ele se apliea pe maini , pe fata gat,
realizand 0 bariera care se interpune intre tegument $i agentul noeiv.
Compoiitiile de protectie trebuie sa fie impermeabile la substant ele impo
trin. c;nora trebllic sa protejeze pielea, sa nu irite pielea sa nu 0 sensibili
zeze, sr. fie de aplicat, sa nu aiba miros, sa fie stabile, aderente cu
reactie neutra S8U 8cida., sa se inlature eu mijloacele de cnratare
adec\'atc, sa nu se altereze in contactul cn aerul. Ele poseda trei proprietati,
dintre care primele doua snnt esentiale : faciliteaza curatarea pieJii; prote
jen.a. pie1ea contra substantelor nocive, exercitand 0 actiune de prevenire a
8lteratiilor cutanate provocate de agentii iritanti 0 actiune de pl'evenire a
pielii; modi fica substanta nociv3., transformand-o intr-.YJla
,,",odln,l. /
In general, compozitii1e de protectie pcntru prevenirea derryy.{tozelor
profesionale se impart in: hidrofile hidrofobe ; cu efect de bariel'{l; neutra
lizante; cu aIte proprietati necesare 10cu1ui de munca procesy1i.(i tehnologic
ce se desfasoara. . /'
intl'l'guJui organism. Penb-u a pTeveni accidentele grave ce pot
interveni in situatii speciale, in care riscurile sunt deosebit de ma ri (avarii
la conc1ucte cu gaze toxice, manipulari de substante toxice radioacti'e,
8. vaTii 1a cuptoare termice etc.), este necesara utilizarea unoI' mijloace indivi
P-ui.
0 ' mare, se Jlull1;h5.
-oprel1lc, polietilena, polic1o
[: ' se folosese costume de pro
\ a. substantelor ca i.lstice etc.
alJzeaza prin utilizare de cos
o mase plastice : po1.ietil ena,
t hipamentul pentru protectia
I: dID bumbac, caucil1C, pi ele,
pot a vea diHTse carac
pc exe.mplu, manu"i
otectle Impotnva uleiuriJor
.rea maini.lor impotriva
teerie:. Echipamentul pentru
: : in cazullocurilor-de m Ul1ca
etc. ;
manipuHirii UnoI' materi ale
uscat, in (" azul ateHerdor
pentru <ipaturi in t e-renuri
lucrari de .
al plasti c stropirii
pi elii care vine in
dAe. J:rotecVe (svlutii,
t a pe n:a1l11, pe tap gat,
mcnt agentul noei\'.
nca.bile la,s-ubstantcle impo
e plelea sa nu 0 sensibili
. fl e stabile, aderente si eu
r ell mijloacele de
Ele .poseda trei proprieta ti
lZ;l curatarea pielii ;
11<;I 0act.mne de prevenire a
0 actmne de prevenire a
transformand-o intr-una
Ll preve'nirea dermatozelor
11 efeet de bariera ; neutra
lea procesultii tehnologi c
:ni grave ce pot
t deoseblt de mari {avarii
ll1te toxiee ::;i radioact i\' e,
:area unor mijloace indi vi
duale .de protectie complexe, care sa prot ejeze intregul organi sm. In acest
caz, risc-nl fiind cunoseut timpul de interventie scurt, principala ceri,lt :t
impUS;1 cGhipamentului este eficacitatea, confortul situandu-sepe un pi an
,;ecundaL
De obicei, MIP pentru interventii sunt echipamente pre\'azute
cu dispozi ti\' e respiratorii, care asigura izolarea total5.. a operatorului de mediu
nociv : costnm de interventie in medii de amoniac si oxi zi de azot , in mediul
de aeizi vapori toxiei, in medii eu radiatii i1acari etc.
Pentru executarea unor lUCrali curente, muncitorul trebuie sa:f61ose;ts
ca, de r eguLl, un ansamblu de MIP care, cum s-a aratat, eonstituie echi
pamentul saU de protectie individual a.
Datorita frecventei gravitatii ri scurilor eombatute este importar.ta.
dotarii obligatorii, 111 cazul lucrului la inaltime in instal at ii
electrice a conditiilor de utilizare. -
EcMpa-merrtnl contra ciderilor de.: la iniltime const a dintr-o (cntura de
siguranta, alcatuita dintr-o chinga din fibre textile cu apl'icatii din piek
la sunt prinse doua curele de legare doua belciuge. La eentUla se at a
$eazfl 0 fr anghie rezistenta de circa 5 m lungime. .
. en alt tip de centura est e centura de SigUlanta cu bretele scaun san
cu dublu scaun, pentru lucrati de constlUctii la inaltime sau in cari ere,
centura eli seaun $i rezema,toale pentru montatori.
Pentru a se feri muncitorul de accidentare, in cazul caderil, clatOlita
oprilii dupa 0 de 5 01, cat este lungimea franghiei (oprilea
brusca poat e provoea leziuni ale coloanei vertebrale sau ale organelor interne) ,
sc folo::l E:':;;tc un dispozitiv de siguranta. Acesta consta dintr-un tambur pc
care se aila lnfasurat un cablu din sanna de ote1. Mecanismul din interior
alcatnit dil1 c1icheti , inc! opritor, discuri de eu arc, zavor cu arc
aetioneaza in cazul eaderii muncitorului In gol, astfellncat eablu
lui este oplita dupa 0 ddere de numai 50-60 Col.
Centura de siguranta se verifica periodic, pentru a se scoate din uz cen
turile rupte, eu partile din piele rascoapte de umezeaJa clldura, Cll CUS:I
turile desfa cut e, franghiiJe rupte !?i innodate, piesele metaliee turtit e sau
ruginite. Ma istrul trebuie sa verifiee centura care se incredinteaza munei
torulni pentru folosire .
EcJripa'/nentul con/ra, electrocutari1:. Electricienii care executa lucrari 1a
instalatii electrice de joasa tensiune, precum electricienii care manevreaz3.
aparatcle de inalta tensiune, folosesc, dupa caz, in afara de diverse dispozi
ti\'C speciale, urrn:Horul eehipament de proteqie, corespunzator tensiunii
instalatiei :
echipament clectroizolant : cizme, de cauciuc, in buna
stare, fara erapaturi, gauri sau incluziuni metalice, a vand inscriptionat a
tensiunea pentru care sunt eficace;
- oehelari de protectie la inloeuirea sigurantelor ;
- eascii de prot ectie centura de siguranta, in cazull time
Echipament ul eleetroizolant cizme, treb .re verifica t'
zilni c, inainte de a fi folosit ; nu este perrnisa utilizarea nic' unni echipa
ment avand eea mai mica fisUla. De asemenea, este interzi intrebuintarea v
echipamentului pentru joasa tensiune, la lucrarile-de inalt " ensiune, deoarec e
este inefi cace. De asemenea, nu trebuie folosit echipal. ntul pentru t cnsiune
lnalta la lucrari sub tensiune joasa, deoarece se uzeaza in mod inutil.
La sudarca de pozitie pe carcase metalice autoportante, in afara de echi
pame-ntu} de protectie pentru lucrarile de sudare, sudorul va purt a 0 casca
63
de cauclUC, electroizolantrl, pentru prlqii posterloa t' c a
capului.
Echipamentul electroizolant din cauciuc se in mod periodic,
<.hea, prin nzura, nu pierdut propri..etatilc c1 cctroizolante.
I. Cu m se clasificii lI1ijloaccie indi' ridualc de protec ti, ."?
2. De cate feluri sunt mijloacele carc asigura protecti,. cap".lui I
3. Cc: tipuri.de ochelari de proteqie Sf" folosesc in Hlediul indus trial? .
Cc i de .protectie ?
"
5. Care , unt cerintele pe care trebuie sr. Ie prezinte antifoll.ll cIe I
r.. Ct tipuri de costume de protec \i c so lltilizeaza illlpotri.ra d ectll!ui 110('11 a l Dar
11l1potri'/a frig-HIni I . . . _
7. Care slint crit('riile ill de carl! se face alegerea mijl oac('l or de 1'cotcc\ i(" inlpot ri'/Cl
,...
Hoxelo,. ell illlicc ?
Ei. Ce mijloacc de prot eqie se lIrili zl"az{l impot ri'la lllllezdii !
9 Cum pot fi protejatc mainii e picioarele itllpotri-ra a ctiH"ii agc.t1\ilor l1"c i'r[1
1
10. G'1. rc este rotul l1nguc lllcl or d(' protect ie?
I I. CUlll $(- poate realiza pi'otl' ctia intregnlni orgnnbnl?
12. III ce C()lls t rt ("chipalllentul contra diclerilor (Ie la iniiitinl("
IJ. C", t"chipanwllt St' utilizeaza corni-a t' lectrocutiiri l '
f
,'.'
. -: .
partii posterioai.c a
ycrifidl , In mod "periodic,
troizolan te,

tlui
8
ill J1Ie diuJ i ndus tri;:,l i
1(' ,
ISSTl1UCLlJe-L DE MV:\ClI
('fectuiui nor i' F a l cald ln- ii-? "Dar
Prin in domcIliu1 prot ectiei muncii se l!1tel ege un ansamblu
de activit ;\ ti organizate, prin care se
nii Hoc i'fl. ?
i ?
fo "DJa r ea deprinderilor de securitat ea muncii, car e fac e parte intcgnl11Ut din
pregCttlrca profcsionaHi. Formel e prin care se rcalizeaza sllnt :
- invatamantul tc11l1ic profesional (liceal superi or) ;
- il1\'{lt amantul superior de spec;ialitate ;
-- instructajul de prot ectia muncii.
l :ltima forma est e destinata pr egatirii pcrsonalului din nnitat ile socia1
c nof!1ic e ,? i este consi dera ta una din cde mai importa nte ll1asuri de prot ectia
."r ._ ,
I u unCil.
"Instructajul personalului din lntreprindcri in domeniul prot ectiei mlll'. cii
cuprinde trei faze: .
- instruct a j ul introductiv general;
- instructajulla lowl de munc{\ ;
- instructajul periodic. ________
Instructajul intl'oducliv HeuCl'al se regl ementrujlor
l egal e in vigoare, 110ilor incadrati in munca , eelor de 1a 0 unitate
la alt a, celor veniti in unitate precnm uc eniciloT, el e\' ilor
stacientilor ca re efectueaza practica profcsionala.
Scopul instructajului introclucti v general est e specifi cnlui
a et ivi t atij intrepri nderij , a factorilor de rise principali de aecidentare in
m u n C{l de profesional a, precmn a mrlsur ilor general e de
proteqia muncii . " "
" Conti nutul acestui tip de instruct a j este a xat pe urmatoareic probleme :
- legisla ti a- munci i, eu accent pe a spectel e pl ivind protectia muneii ;
- ]3rin ei alii' fattor! de r ise_ de accidentare 1]1 munc1\. si imbQlnfn:ire
prot esiona a, c efalca ti pe sect ll a teliere san activit5.t i;
- gCl1iIal e a de IUlln.cL'ii ' mbolnflvi
r Dor de el eetroseeurita te, comlJate
r ea -zgomotulni vibratiilor, igi ena mnJ1cii, protectia individnal a) ;
- masuri de prevcnir e stinger e a incendiilor (manipularea materi a
lelor inHamabil e cxploziYe, moclnl de interventie in caz de incen
diu, material e di spozitive de stingcre) ;
- acordarea primUlui ajutor i n caz cJ e a ccident ar e, cn accent p e modul
de exeeutar e a respira ti ei artificiale.
LIns-tl'llctll '1l1 In IOCHl de In. n .ij. e ef ectueaz{l aH1t celor noi ineadrati,
cat celm care ::ie cr {l de l a 1111 loc de munca 1a altul in ca ,l r ul
5 - c. ,198
65
uniHiti, de catre eondueatorul procesului de mundi unde isi va de fasura
activ'tatea persoana instruita. "
Instruc1a'u el'lO 1 are rolul de a cOl11pleta aprofunda
specifice e protectla muncii se fectueaza tuturor angajatilor, 1a int ervale
de timp stabilite prin norme sau instructiuni in fUl1ctie de gravita t ea riscu
rilor proprii activiUitii Instructajul periodic se mai realizeazi).
in urmatoarele situatii :
- :@!evenirea in productie dupa 0 absenta mai mare de 30 zile, inclusiv,
consecutiva unel lI1capacitati temporare ele munca, datorate unei accident3Ti
sau unei imbolnaviri profesionale;
- cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, se intro
duc utilaj e sau t eJii1oTogli -
Joate cele trei faze ale instructcDJ:llui se ineheie prin t estarea
telor asimilat e
Pentru predarea specifiee, instructorii de protectia muncii
folosesc mijloace de i,nstruire : aparate audiovizuale (magnetofon, caset ofon,
radioreceptor, te1evizor, video etc.) ; materiale didactice (tabla, plan,'e, pli
ante 9.a.) demonstrative (machete, dispozitive, mijloace indi viduale de pro
tectie etc.).
Plintre materialele didactice utilizate, rolul principal 11 detin Jegile,
nonnele instructiunile de protectia muncii, manual ele, lectiile testele
in domeniu, diapozitivel e, di afilmele, panourile grafice, filmele.
Procesul de instruire a personalului din intreprinderi mai cuprinde .i aJte
forme, respectiv: . J
- instyuctorilor care efectueaza dl\
taJe;
- autoinstruirea persoanelor cn functii de conducere ;
- conferinte, . Oformari, filme etc. in cazul producerii unor accidente
de munca. a necesitatii reliefarii unor probleme deosebite de protec
tia munc'l s. a.
acti yitatile de instruire dintr-o nnitate sunt cOOl' donat e met odo
logic de cabinetul de prot ectia muncii.
In(rciJ,lri recnpillLJatin>. :
1. Ce se intelege prin inshuirea in domeniul protec\iei Illlll1cii)
2. Care sunt fazel e instructajului. de protectia muneii?
3. Care sunt scopul ) i continutul ill structajului introdndiI ge neral ?
4. Ce materiale didacti ce se pot utiliza in cadml lectiilor de in st ruire ?
D. Ce alte forme de instruire
t : t
ac.
f:
L ' ,
U:. ":'
f-_
c.
F
e:
a.l: '
Lo
L- _
5""__
mea unde va
t aprofunda cuno$ti n' ele
:-or angajatilor, la int rvale
i.nctie de gravitatea r iscu
per;odic se mai real izeaza
.ai mare de 30 ziie, indusiv,
l , datorate unei accidenta r i
-_ditiile ele munca, se intro
.ie prill testarea cuno$tin
ructorii de protectia muncii
lIe (magnetofon, caset ofon,
rlactice (tabla, plan$e, pli
11ijloace individuale de pro
tl principal n detin l egile,
anualele, lectiile testde
filmele_ .
mai cuprinde a] t e
diversele tipuri ele instrue
onducere;
produccrii unor accidente
)'oleme deosebite de protec
:e sunt COOl-donat e met odo
!i ?
f ll l'l'al ?
?
9
MAsURI ML,\IM.ALE DE PROTECTIA MUNCU
SPECIFICE ACTHTiATI
,
9_1. IVIAsURI DE PROTECPA },IUKCII I:\" TI
cue1'ELTE }IANUA.LE
Fn mare ue accident e e mundl au drept cauza utilizarea unor
unel t e de mana necorespunzatoare_ aceasta categorie intr5., in special,
acci entele mecanicc de gravitate mijlocie, cum sunt : loviri, striviri,
fr 2C clri, intepaturi, etc. Pentru e,\tarea lor, trebuie respectate 0 serie
de referitoare la alegerea, utilizarea, intretincrea pastrarea uneltelor
manuale.
In primnl rand, uneltele el e mana. trebuie sa. fie confectionate din mate
r iaL corespunzatoare operatiilor ce se executa.
!no cazul in eu pericol de explozie, se vor folosi
unel tl'; confectionate din materiale care nu produc scantei prin lovire sau
f recarc. sau care, in contact Cll atmosfera respectiv;l, nu produc
cart! a r pl1tea initia explozii (de exemplu, acetilura de cupru etc.).
manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa. fie pre
vaZl .re cu elispozitiye ele fixare a sculei cn dispoziti,-e care sa in1.pi edice
fU tiqioaarea lor necomandata. Dad\. aceste unelte sunt dotate cu scule ce
prezint :l pericol de auidentare (pietre de polizor, pame de fierastrau, burghie
etc.) , acestea vor i protejate Impotri"a atingerii aceidentale ell mana sau
al t::;' parte a corpulni.
Cneltele de rotatiye cu actionare pneumatidl vor fi dotate cu
limitat oare de turatie. Tuburilc fl exibile de aer comprimat (pentru actionarea
pue nm<ttica) trebuie sa corespunda debitului p1'-esiunii de lucru_ Fixarea
lor ' racordul uneltei se ya face cu ajutorul unor coliere metalice.
de percutie din otel (ciocanele, daltile, dornurile, capuitoarele
al.. d e similare) trebuie sa corespunda standardelor In vigoare, sa fie execu
t a t e din oteluri corespunzatoare tratate termic, incat, in timpul utilizarii,
Sd ll U .::.e cleformeze sau fisnreze_ uneltelor cu suprafete deformate,
fi surate. etc. sau a unelt elor imprO\-izat e este strict interzisa.
Cozile manerel e uneltelor trebuie sa fi e netede, bine fixate de dimen
siun' car e permiG prinderea lor sigura comoda. In cazul folosirii cozi
lor m\ ncrelcll din l emn, acesta trebuie sa fie de esenta tare, far5. noduri,
67
68
erap5turi desprinse. Pentru fixarea cozilor )i manerelor in scule
se vor folosi pene metaliee.
Unel t ele de mana prCV;lzute cu articulatii (foa rfeci. ch ei et c.)
l1U trebuie sa aib;i joe in articulatie; bratele de actionare ale acestora/ Yor fi
astfel exccuto.te iDcat la inchidel:e sa un suficient Int re d e,
pentru a pre,oeni prinderea degetelor.
Uneltele de mana prevazute cu articulatii (foarfeci, cle$ti chci etc. ) yor
fi astfel incat sa aiba orientata spre exterior partea. de prindere. ren
tru a .con!;-u:tu.l cu prutile ascntite sau cand se d ec
tueaza lucran la ll1altll11e, uneltele manuale se pastreaza .In gent1 reZl st cnt e
fixate de corp, pentru a {i asigurate impotriva cadlerii.
III timpul t ransportul ui, partile pel iCllloase ale ul'1eltelor de :n,' na
ta.i,?uri. ; n1llchii) trebuie protejate cu sau ad t' cYz. tc.
Pentru entarca accldentdor, uneltele de mana trebUie I\l1tretll1ute
pum.rltor; la Inccputlll fiecarui schimD cle Jucru se vor cu at enti
atat dp mUl1citori, cat de maistru. care nu corespulld condit :j Jor
normale de lucru C-'unt deteriorate, improyizate etc.) sc \"orl inlocui en "' .t el e
corespllnz:tt' O<ll c.
9.2. l\IASUIU DE PROTECPA MUNCII 11\
CD AIASINI-UXELTE
,
La operatii1e de prelucrare a materialelor cu ajutorul
(strnnjire, frezare, debitare, rcctificare, ambutisarc etc.), accidenr eje de
l1lunca se datoreaza In principal riscurilor mecanice generate de:
- organele de in care pot pro\"oca accidente, da torita
antrenarii, strivirii, forfecarii, ta.ierii, prinderii etc.:
- proiectarea de corpuri san particu] e ;
- spatiile pericllloase din constructia amplasarca ca:'e uu
permit efectuarea operatiilor de deser\"ire, intrctinere reparati i 1n
conditii de secmitat e.
:Muncitorii care desen-esc ma$inile-unelte (strunguri, freze, rabot eze,
prese, de alezat, de clebitat, de rectificat H C.)
trebuie illstruiti cu pre\'ederile normale specifice de protectia mnl1c;j la
aceste ma$ini.
Principalele generale de protectia l11uncii (are vor fi respec at e
ill acti\OiUitile ell masini-unelt c sunt:
- op;-irea la schimharea dispozitivelor, la fixarea
scoaterea pieselor, la repararea, curatirea, ungcrea
sau let plecarea de langa. ma$in{l ;
0 folosirea ecranelor dispoziti"elor de protectie, ochelarilo; a alt or
mijloace individuale de protectie ;
- intrepnerea locului de munca. a sculelor in perfecta.
stare tchnica $i dc curatenie ;
- verificarea tehnice a utilajuiui, sculelor di::pozi ti
\"elor, ::ttat inainte, cat dupa incetarea lucrului anuntarea la predarea
schimbului a tuturor d fectiunilor constatate.
o
De asemenea. operatorii trehuie sa-si masnrile specifi e de
protectia. muncii fiecare categoric de
l
ilor mtlnerelor In c. cule
(foarfeci, ci1<." i e_c .)
-tionare ale acestora \' I fi
spatiu c.uficient Intrc ",I e,
)arfeci, clc:;;ti chei etc. ) yor
or part ca dc prine! cre, p ]1
toare. Atunci cinc! ;:.e ef ec
lstreaza in gcnti rezi 5tcnte
triva caderii.
, c ale uneltelor de :n: n5..
ci san aparfltori ad ec\'a::e,
lrL trebuie intretinute cor e;:.
::;e VOl' "erifica Cn
e nu corespund concl iiiilor
rc.) sc "or inlocni en 'll t el e
iN
,

E
ajutorul lt e
:are etc.), accidenr eie d e
. cc generate de :
rovoca accident E', dat oli nl
.rinderii etc. :
plasare<L ca re 11 11
'. intretinere repara (i ill
strunguri, freze, raboteze,
t, de rectificat et -.)
ce de protectia muncj 1a
,lllcii r are vor fi respec.i e. t e
lispozit iv elor, la fixa] _a
"a 9i inl:lturarea 'qch iilor
ochelarilo;- a altor
. a sculelor in
',1lui, sculelor :ji di spoziti
::;i anuntarea la pr darea
.,:'c:1. m:'t suril ' specifiee de
i-undte.
In continuare, se prezinLi principalele masuri, pentru st rnl1gl '1 ,
de fr ez.at, "ma$ini de rabotat, ma$ini de ga.urit alezat, prese JUn. ; ) l i de
cJ ebitat unelte ab:azive.
SIl'ungn";, 1
- Toate pitj'>ele ca re se rotesc trebuie Sa fie asigurat e, ecra n;,;.t, d:::. dl
posedrt procminentc etc.;
- )l;miplki.rile prinderile trebui e afectuate numai cu chei :'peciale
care S( ]lun qbligatoriu la locmile indicate inainte de pornirea
- Opril:ca fran a rea m<L.';iinii nu se \'or face cu mfllla pe sau
pe iar ;1\;a115area cu\itului se "a fac e treptat :;; i cOl1tinuu, l' t'ntTu J.
ou ri;:,ea smulgerea piesei din universal;
-Pie;;cle in mi::;care de rotatie sc \."or cchilib:';} in :; itua1ia prins i ii d'is
pozht;
- i ll special cele nesfarfnnatc, nu se vor inl[ltura decat ' U car
lio-c, per ii ctc. in nici lIll caz cu mana libcrrl ;
- tarca intocmai a caract eri sticilor functionale, turati e grosime
a$chii, ava.l1. uri ale l1la$inii $i SClllelor eu care se lucreaza, in stricUl conform.i
tate u dimensiunile earae t eristicile mecanice ale pieselor de prelu crat.
. Ill' frezat:
- Fixa rea pieselor pe masa se \'a face cu ajutorul dispoziti 'clor
adecvate 1a di ' tant c d.t mai mari de SCULl;
- Frezele, ln special cel e ell dinti clemont;}bili, se ,"or \"erif ica sub
toat e aS1)ectek, iar cozile lor, ca de fixar c, vor fi perfect currl
tate inaillt c dt> mOl1 ta j ; .
- Ascntir ea ::.c ul elor se \';} face numa i de personalul insLr lit spe
cialll1:<lcest se n,;. p ' ntlu a:'it:' evita deteriorar ea sculei pericolul de acci
dentarc ;
-- efcctu e,lI,;\ numai dupa oprirea iar ill t: mpuJ
prelucrfuii t reb ,i, :'c c\'it e regimurilc de lucru care produc vibra1: ii .:.au
tr cpidatii;
. .-:. Opcra tia Ut.: s ' va inc<::pe prin pornirea frezei, ur lata de
8.\'ansul de apropie::L, cupl;uca a";}IL ului automat, ;l\'ansarea pi es, i ,pre
frez;l Utdll dll-: f{ r[\ ax, ia r la oprire, se \'0. opri 111tfti J.\'allsul apoi a xul

Ma"ini ell' rahotat:
- Ac ci ca:-:: i "ccomand;tri de fixar e si n :riJieare ca si la masinil e de fre/..a t :
o at entie .peciaiae va acorda \,erific[ll.'ii cor espollden'tci sculei rl.in pu Jet de
vedere al ca ract eri t ieilor ma t eri;) lului prelllcrat si al ' regimnlui de 1 ucru ales;
- Ace(' 5111 b pie,;.el e 1Tlontate pe ma$inil c tr:-b:Ji e :::{l se fac; lltl nl oi
cu sC-lri dupa CJ,Z, prey;\zur e e ll balustrade.
dr' !Ialuit nle.zat
- S int l"zi c.c tjnerea Vi ::odor , !ndifer cnt de formJ. ,?i m{t rimca ) 0 ' , e u
mana sau n chei, etc. b operatiile de gaurit ai ez:1t ; fixar ea sc face
obli gatoriu in mengll i n;l sau in dispoziti \'e speciale;
- - Hur;zbi ',j vor fi bine fix: ate ;:;1 centratc in mandr ille " Zlll por \ -., ': ule,
ill general i dup:i. curatirea \Oi ' eri ficar ea cozilo:- ciJindrice sa 1 eunice;
G9
- Sculel e st' li n suporturi numai dupa oprirca 5', dupa
fra narea meeanie:, a ace:=; tnia;
- Este int erzi:=; lucrnl 13. de gaurit !?i alezat, acop('nrea
capui ui princierea p{uului s ub basc, legatura de cap etc,
de dehitat:
- Toate partile se curaFi" se de unsoare san ulei se decon
de piesele $i materialele din jur, pentru a n11 cia la acci
deNe;
- \'01 fi cu dispoziti\'e de pTOtectie
p cntru ambele
- lVIatritel e $i se vor monta numai in timpul cat este
opriHl, l>erbecul sau pa:tca mobila fiind blocate In partea superioara a cnrsei
deschisc;
-,- Corectitudin a monEnii matritelor se 'va verifica prin actionarea
manualil a inainte de in functiune; ,
- Dt' cate ori e umbl;l in regiune,,- de aqionare a presei,
d e cOtn,andft \'or fi bloc-at e asigurate contra eventuale10r atingC'ri iHvolun
t are ;
- sc tai ,1lU ,; e n11 se preseaza materialele tratate teI
m ic cem en tate etc.) nici aite materiale casante;
- Toate de c1e!) itat 'vor avea 0 inseriptie vizibi1{l cn illdicatii
pri"i l ( gro:- imile maxim alc materialelor etc prelucrat ;
- Foarf ec-ele yor ii preY:lznt e ell 001.1rl dispozitive de proteqic, unul
pentrn prot ejarca mainii in emsa de apropiere de cutit h , opcratia
de tf.t!ert.:. altul it! spate. deasllpra eutitului, pelltru a impiedica proicc-tarea
a pi eselor mic1 ; ,
- Toate ma"in il ' \'01' fi prevazute eu apflratoare de protectie pcntru
p:,qil e per icnloase .
t;"ll(']II' ahl'ClZh'(, :
L'.luul cn uncltel'2 a lJrazi\"e este foarte muIt folosit in scu1{uii si ","ctii
de a n t outilare. pentr u car motiv trebuie i se acorde 0 atentic
ell mai mult ell dx seulele respective sunt casallte generatoare de
pul be:'i. til aeest scor : .,
- transporlul. cl pozitarea, inCaTCarea, montarea exploatareabTO
,:i a corpllrilor akazi \' e 'e VOl' face cu respectarea s tricta a standardelor
clI.:o' i' 'oi ii . . .
- toat e corpurile abraziye vor fi supuse verificarilor incercarilor
;:tandarde1ol: la synet pentru fisuri1or,
lllce;'C;h c a rezl ;; tC!ltcll,.l r otlr-{: uetermmarea dezec1uhbruhu etc.) ;
- 1l1ontarea di .-curilor iliazi\-e la masini se va face numai de cfttre
,,!i ,e u in acest .sens, dUprl montare
flr :lc.1 oDllgatorre \'enftcarca centdnGperfec te a
- wate c1! scuril e abr<Lzive cn diametre de peste 150 mm yiteza perife
ricd (1" pe,3t e 15 mis, se verifica la rezistenta pe aparate speciale de incercat,
timp de 5- 10 min., Ia viteze J e incercare 50% din viteza de regim ;
- montarea oiscu1'i1or abrazi\' e se face astfel inc3,t sa se excluda Ilosi
bilit atea cleplasarii pe ax, III timpu1 din cauza rotirii ;
- corpurile abrazive trebuie protejate 'in timpul exploatarii ell carcase
de p 'ot eetie; acestea tlebuie sa acopere, p e cat posibill11treaga portiunenelu
,0
I;;' opnrea dupa
:,;i al ezat, f;u'a acop'l' ri rea
de cap etc.
U!1s0are sau ulci si s(' decon
ru a nu da na!?tc'rc 1a acci
u dispoziti\-e de protectie
I 1,1 timpul dlt este
n partea superioarzl a cursei
a verifica prin actionarea
\iune;
:lafC a presei , (hspozitivele
'ntualelor atingeri involun
aza materialel e trat a te t er
;1ateriale casant e;
ocriptie vizibil rl eu indicatii
iucrat ;
Dozitive de protect ie, unw
de enti t 1a OpeT:l tia
.tru a impiedica proiectarea
:ltoare de prot ecti e peTltru
.t folosit in scul arii i3i ;)t:ct ii
acorde 0 atentic deoscbitil,
casante gencratoare de
)ntarea !?i exploatarra bTo
tarca stricta a standardelor
. ,
verifidtrilor si incercarilor
1tru desco per'ir ea fisurilor,
et c. ) ;
5e \'a fac e n umai de catre
! acest sens, dupr, montare
; .
?3 te 1SO mm \' it ezrLperife
parate speciale de lncercat,
d 50% din v iteza de r egim ;
iel incat SJ. se excl ucEl posi
3. rotirii ;
mpul Cll encase
intreaga portiunc nelu
cr a toare a corpului abraziv, capatul a rboreJui, piulita de strangere
de fix are, permip.nd inlocuirea a corpului abraziv; grosimea p e:'c1;iJor
carcaseJor cle protectie tipuril.e de carcase trelmie sr\. corespllnda
delor.
9.3. l\.fAS'l1U DE PROTECTIA L\ UTILIZAREA
l?--JSTAL\TIILOR SI ELECTRI CE
, )
.
Pentru cyitarea aecidenteJor prin el ectrocutare, este neeesara. eli miml. rea
posibiliUi.tii de t r ecere a unui curent periculo:; prin corpul omuJui.
l\Usurile, amenaj aril e mijloaeeJe de protectie trebuie sa fie Cll!10S(ut e
de dtre tot personalul muncitor din toate uomeniile de activitatc.
Prihcipalele mrlsuri de pre"enire a eleetroeutarii h 10curiJe de munca
sunt:
Asignrarca t"naccesibilitift1:i clementclor care f,u parl e din Cl' )'c1utele
electrice care se rea) izeaza prin :
- amplasarea conduct elor eJectrice, chiar izolate, precum a unor
echipamcnte el ect ri ce, 1a 0 lnaltim e inaccesibila pentru om. Astfel ,
prevad ca in{lltimea l a care se pozeaza ori ee fel de conductor eleetnc
sa fi e de 4 In, let tra ver "area partilor carosaLile de 6 m, ia r acolo uncle se
manipuleazrl mat eri al e sau piese un gabarit mai mare, aeeast {\
sa eu 2- 2,5 ill gabari t eJe r especti\-e ;
- izolarea electcica a conductoarelOI ;
-- fol osirca earcaselor de protectie legate la p:lmant ; .
- 1Il gr;'t cJir ea cu plase metaliee sau eu t{lolii perforat e, respectandu-se
d istanta impu<l P ll1{l la el ement eJe tensiune.
Fulusirea tensillnilor red lise ( de 12. 24 :? 30 V) pe Iltr It ZI'{mpile si scu
Iele electriC(' portati'i.'e, Sc ul ele!,?i lampil e portati"e care funct ioneaza la tcnsi une
sc aJiment caz{tla un transformator coborator. Dcoarece Dcrico
luI illver<trii hornelor e' t e b ine ea attit 'de 12,
24 36 \ , dtt gr o:-: imea ace:::t or fie mai m ari deeth cel e ale
fi::; elor obi :) i1Uit c ue 120, 220;;:i 380 \ ' , pentru a se e"ita posibilitat ea
lor.' .
La utili zar ea un eltelor ;:; i portatiYe aliment a t e el ec tric, sunt
obligatorii : .
- v( rificarea atentrt a uncltei a izolati el " j a {ixa rii sculei il1c'.lnte de
IncepeFea luc[Ului ; ', .
- evit a r ea r ;:!. ;;ueirii sa u a ineoliicirii eauiului de alimcntar e in timpul
iucrului a depla"arii muncitorului, pentru mentiner ca bunei sUi ri a izo
latiei ;
- mcnaj a rea eabJului de l eg{Ltura in t impul muUiri i un eltei dinb -un
loc de munc;'\. in altul , pentru a nu fi solicitat prill int inderc rasucire;
unealta nn "a fi purtata tinandu-se de aces t cablu;
- cvitarea trecerji cabluJui d e aJimentare nest e drumuril e de acces
in locurile de depozitare a materiaJeJor; tlaca lucru IlU poat e fi e"itat,
cabJul va fi prot eja t prin lngropare, acoperire Cll sd.nduri sa u "nspenoai e;
- int erzicerea Jepararii sau remedierii defectelor in timpul fun t ionarii
motorului sa u farrl suprav eghere a 1..1n elt ei conectate 1a r et ea a el ec
tricr!.
71
e r ,l osi re' ,[ mij/fJ.!c d or indi" idn!. ci t />r
l
,>(,, [ :" ,; ,'1' )JlijioQ cdo" de (17,' ('1' 11:
':!trt: , "',lljl 'Ylce!1:' pr01 ,,'ti e indi, 'j dll ,da de' eiect J ici cni
1 ru r " 'eni ,' eJ ek t roc ltii r ii prin at il1ger e dirccC\ :;; i r ot f.i impfl l' ti t e in
dOli '-' p i!1 ei pai e a u\:iliare,
Jiij1(l()cci c pri; ;o } d c de Pl ('. i cc! il' CO!l st au din: tij c l'l cctroi w hmt c, c1 esti
izo an,i :-; c\11e ell 11:l!1cre i zolante, Izohtia acestol 111ijloacl!
u e;! Cit : ' ' girll a in'itabti ei in cOllditii sigurc; ell aj ut orul lor c;.; t c rClJ'ni sa
at lllgerea pZlr!;ilor eOlluuefltoa re elf' CLlrent afl a tc ::,lllJ t ensillllC',
J/ ,'i/o(( cci ,', (Tilxi/1'a!' c de 'b;-ot " c{ie con:-;tan dill: echipalllC'lil de l' fo tectie
(111 - H ,)i.- eizme, gal o::; i de c:mciuc, pbl'oll1l e '
ora ah' ell el ectroiznbnt din port elan et c. Ac 'i t e mijloace nn pot
nali z;: lnsa singure sccu rit a tt' a impot ri,'a d e trocllt ;:\ril 01. ,
lntotdeauna n ecesara simnl ta nrl cd J mmi rnijloe
V,- illcijlal a l1!1uia clu xili ar.
.l1(jlu(fcele dt' constau din plaei avertl/,oart: , inUlcat\1<t re de
r
,L'CLl r i, ar e (:-; tabilit e prill care contin indicatii de aten tionare),
i nl!Titdiri PWViWI i t p re\';lzut e "i cn pL'IC1.1te etc, Acestea llU izole,ni'l, ci fo10
1;:'I\11([i pentru d\'t.'rtizare<l mUllcitorilor,:;all <L care:-;e arropie
,.Ie p ll r\ nde de l ucru p ericlIl oase,
fl llt Olll (( t (i in ca::: ltl apari!.-i c1: UI1 (i lensilfJii de al1'ilgcre
j>c'ri<" ii,}C!sl' ,: au a unoI' sCllrgeri dl' Cllrent pcricllJoa:-; c, Se pIicet mai la i.n
.- r: I1 :: \ iil e elcctrieC' CiJ' e tu nqionc;lzfl ell punctnl nentru ;:1 :-;u1':;ci de
t ; I"c: izalar d e p{\I11fl,nt ,
:-;ch'll1a lluui l!l trerLl pfl t or a utO:n<lt Cll pro c: cti e 1;1 curellji de d e,{ect
(,-\, P,C.1 ),T ,! , des tin;! i. p re,' ' nirii pri n a tillger> inclirccUt, _ste
a r{tt:l t ;l in figur2, 11,
}Ielltjonill1d faptul crt \In curent de ddect de 300- 500 A poat e- dcveni
i n an umite conJjf,ii , Ull L, c. eo1' p ro\' ocatOl' de il1cemlii, aparatul pn:zcntat
<l-=ig a: ;l protecria ill1potri, 'a a ce:,tui pe1'ieoL
1ntl'er\1patornl cOo te p rC\';Ii'.ll t CLI carea se izolant(' , b le echipat ell de
tcrmi cc , el ectromagnetice rel et: d e protectie 1a de
d('fect. .
S:'/'J<i}"!;'<' !1 de ,"roilxt1:c :;c realizeaza CLl ajutorul LlJ1ui tralls[onnator
de ,,'- pa tic, Prin a r ca:-;t a , :3 cre:Hea unui circuitiwl;: t fa de
1JCntrll ::lim 1( <, '{' (l echipamenteio1' clectrice la care inlrttu
I' cr ue ei t' t:t!' jli cazul unui defect, 'intensitatea curentul u i
1L S..-h(": l" L( 11 l' x1u nilol' la di. ' protC'c1: ip l lnp0tri".ra
c :<"" lI \ ilo r de dell' c t, e ll t l' 1l 1;)() "i za r(', ' ip ,\Ye D'r,
{;. i 'I ni1l I)(J ccto:r el f i77 ertl'
tJ 'Cd \tr( eied, il'icni
-cct:'t pot fi impZtl- t itc iu
-_: tij e ('l ectroi w lant (: ,
:'t Ot 111ijloace SllPOlt:t tells i
-l aj utol" ui lor (' st e: rClInisa
c stll) t ensiUll C.
:1 : echipaJ11l'll t d(' pl otect ie
de (<lucille, plaform G
-t c. Acest t' mijloace nn 1)ot
_,Gl t 3, ;-ilor.
I nrI eel ]11! t i 11 a unnl mi jloc
;t \'er tizoarc , de
n i ndicatii de ate:ntionare),
-\cestea IlU iwleaz;l, ci folo
persoandor care ,;e <lrropie
-i 'l!Il(i t (Il SiUll i de atill>:cre
" c. Seanli c;\ mai <t1c:;< l ,;in
;:1 snl"se i de ;:; lilll en
1:i CU:-C'llti de defect
-,;-il1 ' <1 tingcr este
Ie 300 - 500 A poat e (kveni
lcellliii, aparatul prt,zo::ntat
ante, cstc eclli[l3t cn de
tle proteqic la curenli de
d utorul unul transfonnator
-1ll11li circui L iZObl fa t:l de
q ice la care trehuie illl ftt u
'intensitatea curentului
,-Oll'ct ic illl polri'/a
XPClH.
care St inchid 1'1'i;1 om cs t e foarte mica, deoarece trf \)uic: <1 pri 1 izo--
latia cue a r 0 rC7. ist flJ ti fO;lr te mare.
Conditi-il e priDcipale ca r trebui e incieplinite de 0 prot e-qie prill sep<, ra re
sunt :
- la un transi:ormator de separatie sa nu sc pO:1ta conecta deca un
singur ll t-il Rj :
- concluctorului de abmentare sa fi e Intotdeal1na in sta rt" hllnil ,
pentru a fi cxclusJ. posibilitat ea apariti ei llnUt curent d e punere 1a p[lma1l.t
de \"aloare mar e.
Izolarea :,; Ii pl1"1itental'/i de protectie consta in executctrea un ci iw!{! ri
suplimenLlrc faFl de izola.rea de lucru, dar care nu trebuie rC':\lC
Y
t
calitatil c mccanicc si dectrice impuse iwlarii de lucI'u,
i zolarca de proteqie se poat e r ealiza prin :
- aplicarea unci izolari supliment are intre izolatia de It!cu
elementele hune conduc5toare de e1ectricitate al e utilajului ;
- aplica!C'a unei izolatii exterioare pe carca sa util a iului
- i7.0larca cunplasamentului muncitorului fata de p5manL
Protcc/-i a jHin lcgare la pam/in! c::;te foJosita pentru asigurarea. p Ei"SO
nalului contra eiectrocut arii prin atingerea ecbiparnentelor r
care nu fac parte din circuit Ie de lucru, dar care pot intra accidental :o ub
tensiune, din cauza l1nui defect de izolatie, El ementele care se l eag2: 1a
pamant sunt carcasele pos tamentele uti lajelor, ::; i __Ie
aparatelor el ectrice, :'. cheletel e metalice care sustin instalatiile el ect r :ce
de distributi e, carc"'sele t ablourilor de distri1mt ie ale tablourilor de co
corpurile de cabluri ma nt alele eledricc ale cablurilor,
condnctoarelc de protectie liniilol' el ectrice de transport etc. In;;; t alat ia
de l egare la consta din conductoarele de l egare b pamant },'i za
de pamant, di ll el ectrozi. Prizele de p2mtmt (fig. 12)
Ts Sf
J!

r
<
1
'
f
e
10
-I
/
<:rill
Ts - sccundara atranstormat orului de tllimenta re ; I J[ -
Fig. 12. Proteqia prill leg-are la pil.mil,nt :
Sf - sigu;ar;t3 fuzi bi Hl : _R.S. T. - fazele retelei de alimentare ; 1--1 - lntrerupator aut(,n] i' ;
tI - boma en defect de iwla1;iE:; tm - IcgAtura 1a masa; tp - leg:l. tura la prizQ. de
de proteqie; IiT= priza de ' piimant de cxploa-tare ; 'i tt - curent de ddect; ip - (: u(": 1. : \11
care trccc prin priza de pamant de protec1ic; ih -curentul de trccere prill on ; G-p -
si unea. de pas.
73

san orizontale se rea1izeaza astfe! incat diferenta de potential la care ar
put ea 1'i mUllciwrul prin atingere direct a sa nu fie mai mare de 40 V.
In general, pentru a se r ealiza 0 priza buna, cu rezistenta mica, elemen
tele ei metalice se vor lngropa la 0 adancime de peste 1 m, in pamant nl bun
conducator de electricitat e, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) pentru fiecare utilaj pre
zinta urm[ltoarele clezayantaje : este costisitor (cantiElti mari de materiale
manoper5.) ; unele utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare
etc.) se muta frecv'ent dintr-un loc in altul ; legatura este de mnlte ori inco
rect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei .
Protectia pl'in legare la nul se realizeaza prin constrnirea unei retele
generale de proteqie care in permanenta reteaua de alimentare cu
energie e1ectrica a u tilaj elor.
Reteana de proteqie are rolul unui conductor principal de legare la
pamant, legat la prize de pamant cn rezistenta. suficient de mica (fig. 13).
Sistemul prezinta 0 selie de avantaje :
- utilajele el ectrice pot fi legate 1a 0 instalatie de legare 1a pamant eli
o rczi stenta suficient de mica ;
- este economic, deoarcce la instalatii1e provizorii pentru
materialele folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte.
- este de realizat, putand fi folosite prizele de pamfmt natmale,
constituite chiar din constructiile de beton annat;
- permite sa se execute'legaturi sigure de exploatare, deoalece are
prize stabile Cli durata mare de functionare;
- toate utilaje1e electrice pot fi racordate cu 1a reteaua de
plOteqie;
Ts Sf
'.
IG
/I
. 1M

i
lUll,
In

II: -
1
L-rTf,1,m \
i
lL (t(
1
tp
- r ..., \ \ I
.
I ! _.,
)


rig. 13. Protec.tia pri u l::.:gare 1<1, nul:
Ts sec lludara a transfonna torului de alimentare; Sj siguranta fuzil)ila;
R.S. T. - fa zele retel ei de alim!"ntare ; N - conductor de ud; IJI intrcrupiHor r!.o.anll8.1;
lA - lI,;t:-clLH)a tor a.utomat; a - bOl"lla ell d -( ct de izolat ie ; in - le;iltura. 1a lnn..sfi. ; in
Iegatura la IP - kgB.tura la pr iza de ptt miint ; Rsp '- p ri zit de pamant de proi:eci ie ;
RT prizl de pi'l mint de exploatan:; id - curentul de defect.
C
.. de potential la care ar
::,i nu fie mai mare de 40 Y
, cu rezi st enta mica.,
peste 1 m, in pamantul bu.:}
a t{l tru fiec.are uti 1aj pre
(cantltatl man de materiale
. 5udura, benzi transportoare
este de multe ori inco
tal in!:italatiei.
prin constl:uirea unei retele
.t{l reteaua de alimentare' cu
lctor principal de legare 12.
de mica (fig. 13).
.at
ie
de legare la pamfmt cu
provizorii pentru santiere
.i mare part e. ' ,
prizele de pamant natmale
,nat; ,
le exploatare, deomece are
I . I
. cu a reteaua de
l:
."1[e; Sf - sig'l1.ranta fllZilJilii'
1; I111 - intrenlpator ffi3nllal:
- legatul'a.La lnasa ; i n
? flZ{t de p!i.mant de prot ect ie;
'=:1 t ul de defect. .
- se poatc executa in mod iacil
un control al instalatiei de legarc la
pamfmt, c1eoarecel egaturile sunt sim
ple vizibile, jar prizele de pamant
pot fi separate pe rand pentru masu
rare, utilajel c rZllnanand protejate si-
gur de celelalte prize. Pentru cazul
unei intre..ruperi accidentale a l egatu..;
rii la nul se prevede, ca 0 masura su..;
=
plimentara, un numar de prize de Fig.H. Proiec ia prin 'galizarE' a poh' !l i al dor.
pamant .
. 1n instalatie nu este prot ejarea unol' utilaje electrice
prin legare la iar a altora prin l egare la nul. Instalatia de protec
tie nu poate fi modificata. in timpul exploatarii, fad un proiect Htr{t dis
pozitia uniU1tii respective.
Conductoarele de legare la pamant la nul nu se vor folosi pentrn
alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a pl'izelor monofazate etc.).
Conductoarele circuitelor electJice plin care circula curentul de lucru (con
ductoarel e de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept condl1ctoare de protec
tie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vop
sesc in culoarea (sau se folosesc conductoare cu izolatie iar
cele de lucru 'in culoare alba.-cenusie.
Pl'otecf,i a prin egalizarea potenfialelol' este un mijloc secundaI' de
protectie consta in efeduarea unor legaturi, prin conductoare, in toate
partile m etalice ale diverselor instalatii ale constructiilor, care in mod
accidental ar put ea intra sub tensiune ar fi atinse de catre un mUl1ci
tor ce lncreazfl sau de catre 0 persoana care trece prin acelloc (fig. 14).
Prin intermediul legaturilor se realizeaza 0 reducere a diferentelor de
potential dintre diferitele obiecte metalice sau chiar 0 anulare a acest or
obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor deci eliminarea
pericolu}ui de electrocutare. De precizat insa ca reteaua de egalizare treb'nie
de Iega" 10 pamant san Ia nul.
9.4. MAsURI DE PROTECTIA MUNCII LA INSTALATIIlE
l\IEC.AKICE SUB PRESIUNE
La utilizarea instalatiilor mecanice sub presiune, principal este
eel al exploziilor proiectarii de obiecte, datorita suprapresiunii de lueru.
Pericolele sporesc in cazul recipientelor sub presiune care suli:::rante
nocive (toxice, canstice, inflamabile, explozive), deoarece exista posiLL
tatea aparitiei unoI' a raspandirii noxelor in atmosfer5.
Principalele cauze ale accidentelor de munca la lucrul eu instalatii m(;
canice sub presiune sunt:
- dimensionarea necorespunzatoare a utilajelor in l'aFort cu conclitiile
de lucru ale acestora;
- lipsa aparatelor de masurrl control al presiunii temperCl tmii
(manometre, termometre) ;
- lipsa dispozitivelor de siguranta (discuri de ('xplozie, supape de sigu
ranta, caI)ace de protectie, membrane de siguranta) ;
- defecta a reuuctoarelor de presiune ;
- tmgcl'\Oa ventil elor a manometrelor de la r ecil)i .' llt ii : au eonductde
ee oxigen eu uleiuri sau grasi mi.
Datorita pericoldor cleosebitc pe care Ie prezi nUl, instalatiil e mcca
ni ce 5Ur ) presinne trebuie sa a i ba autorizatii de flll1ctionare, care sa ateste
C;l ele corespund nOi"ll1elor, emi . e de institutiile de prohl.
l -rilajele sub presiune trebuie sa fie preva zut e Cll ui ,; pozitiVt: c c sigu
rann :;; i aparatura de l11J.sura (manometre) in lmnfl stare de functionare.
Manometrele trebuie "erificate, sigilate ]i marcat e pc D uran ell rosu, 1a
val oarea maxil11f, aclmisa a presiunii Cn "erue la valoarea presiUJ1ii de
r egim. Amplasa rea acestor utilaje, in special a cdor care lucrcaz{, la pre
siuni (oarte 1nalte, se ya face il1tr-o incapere separat a , unde nu sc cfectueaza
alt c lucrari. Inainte de montaj,ul unci instalatii care va luna sub presiune;
trebuic yerificat eu atentie fi ecare aparat, iar in cazul vaselor de inalta
presiune, se va face proba hidraulid. P entlU fiecare r ecipient, trebuie detcl
minata presillnea maxima de regim temperatura care
vor fi r espectate cu strictet e .
.-\utoc1a,'ele carc ",e utili7.cazr\ in sectii si lalJoratoare trebuie fie alese
In fUl1qi e de natura sllhstantei care in reaqie, precum 'ji in raport
cu presiunea la care se presupune ca se "a ajunge ,cu un coeficient de sigu
ranFl acoperitor pentru eventualele cre9teri necontrolate ale celol' dui para
met ri, . "'- v
Pentrll a se enta supraancalzmle locale, trebmc pre\'azute
CU sist eme de agitare etan:;;e, care yor fi verificat e'i ,t inte de uti
Dad se face pI'in .bar?otarea cn gaz
mer t, e:;te obhgatonu controhl 111'5CI oXlgenulm In gazul iner-r..
111 cazul reactiilor puternic cxoterme, autoclavele VOl' fi r{,cite printr-o
mant a c:\:terioara sau serpentine interioare, prin care un agent de
raci re.
Co.. 0 mrlsura de sigmanta, autoclayele nn se "or umple niciodata mal
mult de jllmatate din ,'olumul lor, pentru a asigura suficient spatiu in
cazul dilatarii continutului, ca urmare a temperaturii yi prcsiunii
pest e limitele pre\:lzute.
Pentrn controlul })ermanent al prcsiullii, autoclavele trebuie preVdzute
cn manometrc $i dona di spozitive de siguranta (su:)ape, membrane de
di5curi de explozie). Discurile de explozie trebuie sa fie carcasate
p entru a se eyita accidente1e in cazul ruperii lor. Dad se lucreaza cu subs
t a nt e wxice sau inflamabile, conductele de aduqic de la dispozitiyele de
trebnie 5f, fie di,ijate in exterior san spre imtalatii de capt are
5i I1 E: uti'alizare,
- 111a1nte de a se deschide au tocla\'C1., dUprl terminalea reacti ei, trebuie
Srt se verifice mai. intai dad exista presiune remanenta, care trebuie sa se
elimi 1 (' (prin actionarea manuala a supapei).
Recipientii buteliile p entrn gaze comprimate trebl1i e verificate cu
atent: inainte de utiJizare. Fiecare recipient trebuie sa aiba cal'ace de
sigur"ilta inel e de caucinc, iar suprafata sa e:\:terioara llU trclmie Sa pre
zi nte f isuri sau clefoTmatii. Recipientii se yerifi dt in ceea ce starea
fizic5. :J. ventilelor data ultil11ei incercari 1a p.- esiune; dad'.. termenul de
incerca';'e i a presiUJ1e a fost se interzice exploatarea lor.
L? amplasal ea r ecipientilor buteliilor sub pTesiune este in
general, apropierea lor de surse de caldura san de locuri cn expunel C la
actiunea puternici a agentilor corosivi. Daca din motive legate de utilizare,
lucrul nn este posibil, se va asigura 0 protect!e Cll parcn'ane a decvat e (din
i6
C: .
: cci picll}ii sau conc! uct ele
ezinCOl, ins talatiiie mcca
!nqionare, si ateste
profil.
:c dispozitive de. sigu
ai stare de functionar e,
e pc c l dran eu l'OSU, la
la valoarea presiL1l;ii de
lor care 1a pre
ca, unde IlU se eiectlleaza.
e \'a luera s ub pres iune;
cazul vaselor de inalta
recipient, trebuie deter
'a corespul1zatoare, care
,toare trebuic s{t fie alese
qie, precum in raport
cu un coeficient de sigu
'olate ale eelol' doi para-
la vele trebuie prevazute
. inainte de fiecare uti
ecului de reaqie Cll gaz
1 gazu1 inert,
ele VOl' fi r{tcite printr-o
'l. re circu1rl un agent de
'or umple l1iciodata mai
ura suficient spatiu in
<'mperaturii presiunii
.<1 \'c1e trebui e prev;).zute
(supape, membrane do::
sa fie carcasate
ca se lucreaza cu subs
, de la dispozitivele de
'-c' ins talatii de captare
.i nal ea reactiei trebuie
rnt;t , care Srt se
te trebnie verificat e cu
sa aib;). capace de
nr{l nu trebuie'Srl pre
ceca ce sbrea
ne ; c1 aca t ermcl1ul de
102. tarea lor.
:::iune est e intcrzisa in
, . - ,
_OCClrl cu expunele la
' ive legate de-utilizare"
ki ravane aJecvatc (din
az be:-: t ;;au cauciu' ), Dc ,hemenea, trebuic sa se c\' it e pastrarea in
i Qca pf're a buteliilor care contin substante incompatibilc, Eccipientii :;i
huteiiile cu gaze toxice sub pre;iune se in afara caJdurii, in
trebuie s;:J. fi e previzute eu bazine eLl neutralizare rapida In caz
d e J,,, fecbLine .
u transportul buteliiJor, normele prev:'ld folosirea numai a unor
rni jloace adecvate cu capacul de probrt La trans
port se "Or evita lovirea, rasturnarea, vibratii1e manipularile brutaie:
:i n timpul lor in pozitie verticala., pentru a se evita rasttirnare,
l;uteliile trebuie ancorate cu cOliere,
La golirea recipientilor buteliilor, nu este grabirea evacuarii
cor:tinutului prin incalzire cu flacara direct a ; accelerarea se poate face prin
buteliilor intT-un vas cu apa calduta (maximum 40C). Deschi
de cca ,'enitului 1a butehi trebuie sa se faca lent, fara smucituri, Cand se
i \ r oduc gaze comprimate din butelie in vase de sticHi sau butelii ce lu
uea d la presiuni mai mici, este necesar sa se monteze intre cele dona butehi
un yas de siguranta 0i un reductOl de presiune. Reductorul trebuie sa fie
d o_a t Cll doua. manometre, unul de intrare si altul de iesi , are se vor
nt iliza intotdeauna pentru un singnr fel de' gaz. ' absolut interzisa
fol ')sirea la buteliile de oxigen a au fost intrebuintate
pent ':u alte gaze,
Pentru recipientii :?i butcliile sub presiune care contin oxigen lichefiat,
da r !'ita peIicolului marc de explozie, trebuie luate nrmatoarele masuri de
p orectie ;
- ...:... buteliile se \' or monta in dulapuri metalice protejate impotriva
a g-entilor fizici sau chimici, loviturilor, rastnrnarilor etc, ;
'- deschiclerea ,-entilului buteliilor se va face numai cu scule din cupru
(p -Aru a se evita formarea scanteilor) ;
- tubulatura de alimentare cn oxigen de la butelie se va construi din
cup u,
Yasele din sticlii care lucreaza la presiune trebuie Sa fie prev3.zut e cn
astfel incat, daca, se sparg, in special cand sunt indilzite continu
t ull or sa nu produca accidente, Tuburile din sticHl. utilizate la presinni inalte
st.: \'or manipula cn multa atentie, in conditiile folosirii paravanelor, a ochelari
l or sa u viziere101' a nanu,?ilor de protectie.
DE Pf{OTECPA MUNClI LA MANIPULAREA
SI TRANSPORTUL MAN AL AL lVIATERIALELOR
,
o serie de accidente de natura mecanica au drcpt cauza manipularea
t ransportul manual sau depozitarea incorecta a materialelor (mat e1ii prime,
produse intermediare, produse finite), Cele mai frecvente 1ezinni care se pro
duc sunt taieturile, strivirile, 10viIl1e, fracturile etc, la nivelul mainilor,
(la degete In special) san al picioarelor, dar au loc accidente mai grave
(fractura coloanei vertebrale sau hernie).
Manipubrea transportul manual al rnaterialelor se efectueaza in spe
cial in operatiile de incarcare-descarcare depozitare, masurilor
minimale de protectia muncii la executarea acestora este indispensabila
pentru securitatea muncii,
I
Operatiile de IncaIcare. deschcare, transport manual depozil ar e tre
buie sa se efectueze sub supra\'cgherea fonnati ei de lucru, ele catre
personal bine instruit in acest scop car e are varsta de pest e 16 ani.
Daca materialele manipulate sunt foarte periculoase (toxice, explozi\"e,
cancerigene etc.), vaxsta minima pentru manipulatori este de 18 ani.
Locuri1e in care se efectueaza operatii de inc[trcare-descarcare
tare, precum caile de acces, trebui e sa fie nivelat e amenajate pentru
scurgerea apelor. De regula, e1 e vor fi pa\'at e sau podite. lama trebui E" cur:l
tate de zapad{t acoperite cu nisip sau pentru prevenirea ii. r
1n cazul operatiilor de incarcare-descarcare a \' efHcule1or la rampa, ilytre
aceasta vehicul se un poelet el e trecer e pentru preluarca eleniYeHJ. l i
lor existente,
Sarcinile maxime aclmi se pentru manipulat (purtat ridicat), in r 0.)"ort
cu varsta, sunt prezentate in t abelul 2.
Ta1.Jelul 2
Sarcini maxirue ill cawl Dlani[luliiJ'ii mannaI!' a grcutiililor
I
12
i
16-18 16- lR 5
25 r 18-2 1 18- 2 1 i\
..
'0
21-40 12 21-45
45 -55 10-50 30 10
I
peste 50 peste 55 20
I
S
,
I
Grnpa. de "l i:1 r:Sd'i. Grupa de varsta.
:\fasa :>IIasa
feme; Mrbat i
[kg] [kgl
(an ,] Ia ni}
I
,
L
Distantele de transport manual nu pot 60 m, iar diferentele
de nivel trebuie sa fie de maximum 4 m (scari, schele), rnaltimea maxima
Ia care se pot ridica manual pe \'erticala sarcinile maxi m admise este de
1,5 111,
La incercarea, descarcarea !?i transportul sarcinilor ce valorile
din tabelul de mai sus, precum pentru cazurile- in c() re diferenta de ni\'('1
este mai mare de -4 111, este obligatoriu sa. se lucreze mcanizat sau in echipe,
Transportarea manual a a greutatilorpe planuri inclinate trebuie limi
tata la unnrltoarele valori :
- pentru barbati: 25 kg fara intreruperi 50 kg cu intreruperi;
- pentrn femei: 12 kg cn int reruperi,
lutrehari I'('capi(ula(,,,!':
1. Ce m5.suri de prot e,: \in 111 nl1c;, trehr. ic ;l '! opiate i . fi-eii'l ira t i1e eu u nelte ma nuale?
2. Care sun t pr incipal eJe risenri 111<? cal! icc la opcra riile c:e a materialdor eu ajut.o
n,l ma$ill il or u l1e.lte t
3. Ce m5.suri generaJe de pr , en; re a acci,.k;ltelor de Name" trebuie n:spectat e la prelucrarile
eli aj utor ul
78
18
55
55
manual depozit are tre
11:1 ti ei de luefu, de catre
ta de pest e 16 ani.
ul o:1se (toxiee, explozive,
ori este de 18 ani .
caro.e-descareare depozi
,ate amenajate pentru
Jdite. lama hebui e curi''t
rn prevenirea
-.ieulelor 1a Tampa, l!1t re
tru preluarea deni\'el' r i
urtat )i ridieat), in rctport
Ta. beld 2
u
; -.'flrst.a.

,ati
[ kg ]
i1
12
::: I 2.5
30
20
1. Care sun ' cc rin tcle dC' sCL uritatca mUlleii spceif iee di'/ersc]o r eatcg-o rii de masini-uneJte
(stru nguri , de freza t , de rabotat, 11la!)ini de gaurit prese'
de cleoi tar, unelte a bl'uzi'/c) )
S. Care sllnt principalek m[l:;,; ri de pre'Jeni l' e a e1ectrocutal'ii 1a Ioc uriie de munea?
-6. Ce rnijloace de protectie illdi'/idualii se utilizeaza pentru pre'venirea electrocutilrii?
7, Cum 5(; rea1izeaza. separarea de protect ie?
8. se realizeaw legarca la pam[lat'
9, Cum se r eali zeazii legarea Ia nul)
10. C" ll <lsuri de proteetia muncii cunoa5teti Ia instaiat ii1e rnecanice sub presiune?
11. C:u-e 5U[lt miisuri1e de protectia roundi ce trebuie rcspectate in a cti'/it[u,:ile de manipulam
ti:-v'nsport lnanual a.1 materialelor?
60 m, iar difereateJe
lele). tnaltimea maxima
maxim admise este de
ee valori1e
co re diferenta de nive}
m canizat in echipe.
::: inclinate trebuie li mi
l 50 kg eu intreruperi;
eu llnelte rnanuale?
a matcrialclor ell ajuto
l'uie respectate Ia pl'elueriirile
80
,/
10
!
HE LEGISLATIE A PROTECTIEI
MUXCII IN ROM1\,L\ '
10.1. PRIKCIPALELE ACTE NORMATIVE CA.RE
RE GLE}IE::\TEAZA ACTIVITATEA DE
PROTECTIA :'IIUNCII
Legis1atia act uala cu privire 1a protectia muncii in l<omania asi gu: a
cadrul unitar, cO!llpl et coerent, de desfrl!?urare a activi t atii in domeniu.
Structnra reglement arilor poate fi reprezentaEl grai ic sub forma unei pi ra
mide (fig. 15) : in pa:'t ea se situeazi actel e legislative cn sfE'r:L
de actiune narional a ; let uaza ::ie si t ueazii regl emenUi.rile specifice activi F t i i
agentilor economici.
in varfnl piramidei se ana Constitutia Rom,lni ei, care reglement eaza
dreptul salariatilor la protectia social{l sfera de aqiune a masurilor de
protectie ("articolnl 38 - (2): sal ari a tii au dreptui Ia protectia sociai{l Zl.
muncii ; m//wl'ile de protecfi e privesc secui'itatea ;). igiena 11l uncii , regimul (i.e
munca al femeilor a1 ti nerilor, in:;tituirea ullui salariu minim pe economi e.
repausu1 saptamanal . concedilll de odihna platit , prest ar ea mUllcii in condi
tii grele, precum )i alte situatii specifice").
Derivat5. din Constit utie. Iegislatia in domeniu1 prot ectiei muncii sta
principii1e regulile general valabi1e la nive1ul economiei natio
nal e.
Legea protecfiei l1w ncii contine principiil e care stau la baza organi
zarii 8.ctivit5.tii si a masurilor de nrevenir e a accidentelor de munci a
p'rofesionale. stabiliilcl in principal:
- clomeniul de aplicare ;
- organele admini;; trati ei de stat implicate in rea1izar ea proteqiei
muncii;
- atributii1e acest or organe :;.i r elatii1e d.intre eTe;
- obligatii1e r{lspu;-: dc!'ile conducatori1or proceselor de mundi.
al e execut antilor ;
- definirea accidentu1ui de munci a bolii profesionale;
- sist emu1 de regl ementrui continutu1 - cadru al celorlalte acte
care coastituie l egisi ati a de prot ecti a. muncii ;
- sistemul de instrni re in domeni1..l1 protectiei muncii;
[)HOTECTIEI
\TIVE CARE
TEA DE
11 'ii in Romania asi <7ll:a
. . _ " b
t actlvliarJl 111 domeniu.
f ie sub form?- unei pira
:de leglslatrve cu :::fu;1
:trile speeifice activit:, tii
:;.:- i, care reglementea za.
actiune masurilor ci e
b protectia sociaL>. :1.
11Luncii, regimul de
triu minim. pe economie.
:starea muncii in co di
.1 protectiei muncii sta
i':elul economiei natio
e stau 1a baza organi
entelor de munca a
11 realizarea proteqici
cie;
L"Oceselor de mundi
)roiesionale;
.elm al celorlalte aete
muncii;
NCRI1ATIV
GENERALE
NORM NOR/1
[ADRU METODO
DE tOGJCE DE
PROTECTJA STAN ACOROARE 1111PS
DARDE
RONANE
A - OPN HW[J]
EOfIPAHEN-
DE STAT
TUWI DE (STANOAROE
PROTfCTIE Of SECURJ
TArEA NUNC!!J
!NSTRUCTJUNJ SPWF1CE, RfGULAHENTE. STANDARDf S; A.
Fig- . 15. reglementftrilor de protccria 111uncii .
- obligatiile produdtorilor de echipamente tehnice privind caliUitile
de proteqie ale produselor;
- procednrile autoritati1e pentru ate.starea calitatilor de protectie
a echipamentelor tehnice etc.
Hoh"il'r17ite f!.Hvern ullti actele normative care reglementeaza anu
mite aspecte de interes national din domeniul protectiei muncii.
CeIelalte reglement5.ri legislative detaliaz[t prevederile l egii protectiei
muncii din pUl1cr de "\' edere al rolului participantilor la procesul muncii
stabilesc exprcs cerintele pc care trebuie sa Ie indeplineasca conditiile de
munca echipamentele tehnice (lin punet de vedere a1 securitatii muncii.
Ele eonstau din : Horme generale ;;i specifice de protectia m uncii, norme
metodologice standarde.
XOl'mele de J"!rotcct1:(f, 1nHl1cii.stabilesc m5.surile minimale obligatOlii de
protectie, organizatoriee $i tehnice, en grade diferite cIe generalitate, deta
liind principiile stabilite prin lege, precum cerintele caracteristice mij
Ioacelor de produqi e mediului de mnnca, prin care sa se asigure condi
tii de munca neperieuloa. e prevenirea accidentelor bolilor profesionale.
Functiile normelor de protectia muncii Sl1nt deosebit de importante
ill realizarea securitatii muncii, $i anumc :
- normele cowtituie unul din principalele cliterii de fundamentare a
politicii generale $i a programelor de protectia muncii la nivel national
b niYellll agentilor cconomici ;
- normele repreZii1Ul priJ1cipalul instrument in realizar ea instruirii in
domeniul protectiei muncii;
- alaturi de standarde, ele sunt 1.1111.11 din in:;trumentde de baza in
cercetarea accidentelor de munca, la stabilirea cauzelor producerii acestora ;
6- c. 493
81
82
- normele, impreuna cu standardele, sant instrumentele de baza pen
tm controlul de protectia muncii;
- normele reprezinta unul din principalele acte juridice in functie
de ca re se stabilesc se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei mUIl
cil.
Structura normelor de protectia muncii cuprinde :
- ormele generale de protectia muncii, care directiile gene
r8
'
e a le activitatii de prennire, stabtlind masuri organizatorice tehnice
de pre,"enire comune tuturor activitatilor, precum masuri proprii unor
act" v' tati, restranse ca numar, cu caracter deosebit. Ele fac abstractie de
tehnico-organizatorice concrete de modaliHitile practice apli
car r a masurilor, stabilindu-le pe acestea din urma numai in mod generic,
ca eee-inte de securitate,
- -:;-ormele specifice sunt structurate pe tipuri de activitati cuprind
mas uri de protectia muncii concrete (nu generice), pentru combaterea act i
unii factorilor de risc proprii fiecarei-activitati din economia national a.
La nivelul agentilor economici se elaboreaza instructiuni specifice, regu
la me, te, standarde cu nivel inferior de aprobare a celor nationale; el e an
car ct r obligatorin doar pentru agentul economic existent.
S tandardele de protectia muncii constituie baza normativa pentru atesta
rea produselor din punct de vedere al securitatii muncii. Ele stabilesc concret
cerintele pe care trebuie sa Ie indeplineasca conditiile de mund echi
pamentele tehnice din punct de vedere al securitatii muncii trebuie res
pectate in documentatiile de investitii, standardele de produs, controlul
conditiilor de mundi, atestare etc.
Un rol deosebit 11 au standardele generale, CU ajutorul carora se\ definesc
delimiteaza notiuni de baza utilizate in domeniul protectiei l11uncii : stan
da rde de terminologie, clasificarea factorilor de risc, a mijloacelor individuale
de rotectie etc.
_Yormele metodotogce au ca scop reglementarea procedurilor de apli
care llnitara. a unor principii prevazute in legislatia fundamentaHi cum
ar fi :
- declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de mund si imbol
ni virilor profesionale; " ,
autorizarea fUllctiol1arii unitatilor din punct de yedere al protectiei
munCll;
- acordarea echipamentului indiyidual de protectie etc.
10.2.0BLIGATII SI RA.SPUNDERI PRIVIND REALIZAREA
MASURILOR DE PROTECTIA MUNCH
,
Pre\"ederile legii cu privire la protectia muncii se aplica tuturor unita
t lior din sectoarele public, privat cooperatist, in care activitatea se desfa
pe baza de contract de munca sau in alte conditii prevazute de lege,
precum ucenicilor, eleyilor studentilor in perioada efectuarii practicii
profesional e.
Obligatia raspunderea privind asigurarea masurilor de protectia
muncii pentru angajati revin in totalitate conducatorilor de unitati din
sectorul public, privat cooperatist.
Pentru aplicarea unitara a legislatiei in acest domeniu, Ministerul Mun
cii Protectiei Sociale elaboreaza norme generale de protectia muncii, care
\.
mentcle de baza pen-
e juridice in functie
leniul protetiei mun
lseaza directii1e gene
anizatorice tehnice
masuri proprii unor
Ele fac abstractie de
atile practice de
umai in mod genenc,
e activitati cuprind
ntru combaterea acti
economia nationala.
uctiuni specifice, regu
nationale; ele au
xistent.
rmativa pentru atesta
i. Ele stabilesc concret
.ile de mund echi
muncii si trebuie res
, de produs, controlul
torul C3xora se definesc
rotectiei m nncii : stan
individuale
l procedurilor de a pli
)a fundamentala cum
lor de mund imbol
de vedere al protcctiei
lrotectie etc.
REALIZAREA

aolica tuturor unita
se desfa
ditii prevazute de
,ada efectuarii practlcll
masurilor de protectia
atorilor de unitati din
Imeniu, Ministerul Mun
e prciteqia muncii, care
:;unt obligatorii pentru toate unitatile din sectoarele public, privat COOpt>
ratist, inclusi\' la emiterea de normatiyc, standarde sau alte reglcmell tiri
cu in domeniul protecti ei munc.ii.
Regiile a utonome socieUtile eomerciale elaboreaza, sub coordonarea
si eu a vizul l\Iinisterului M uncii si Protectiei Sociale - Departamentu] Pro
teetiei cu consultarea sindicatelor, norme de protectia muneli
specifiee ramurilor de produqie, care sunt obligatorii pentru toate unit5tj,'C!
in care se regasesc aceste acti vi tati.
{:nit5.ti1e din sectoarele public, privat eooperatist, pot functiona nu
mai pe baza antorizatiei emisa de inspectoratul de stat teritorial pentru pro
tectia muneii.
, La incheierea contractelor eolecti,-e si a contractelor individuale de
munca, a contractelor de scolarizare, a civile, precum 5i in
statutele regulamentele de organizare proprii, trebuie 'pre
vizute obligatoriu clauze dispozitii a CarOl' aplicare sa asigure prevenirea
accidentelor de munca imbolvavirilor profesionale, stabilindu-se raspun
derea parti1or.
pre"ederi se aplica in cazul contractelor ext erne incheiate
intre persoane juridice romane straine.
Angajatii, precum studentii elevii in perioada efectuarii activiEl
practice, au dreptul, in raport cu riscurile profesionale conilltiile 111.
care se activitatea, la echipament materiale de protectie indi
yiduala, gratuite.
. C onducerile ltnitdtilor rrtspund pentru asigurarea masurilor de protectia
muncii si au urm{ltoarele obligatii :
.. sa stabileasca, pentru angajatii unitatii, sarcinile obligatiile in
domeniul protectiei muncii, corespunzator functiei atributiilor ce Ie
revin
'. sa organizeze compartimente specializate care sa urmareasca apli
carea prevederilor legislative in domeniul protectiei muncii, dimensionate
corespunz{ltor gradului de complexitate al unitatii, baza criteriilor elaborate
de Departamentul Protectiei I\Iuncii;
Sa ia masuri de respectare a prevederilor actelor norma
ti,-e altor reglemenCiri in domeniul protectiei muncii, de catre toti anga
jatii unitatii;
, asigure pregatirea profesionalft instruirea personalului in dome
niul protectiei mnncii, eorespunzator sarcinii de mund ce Ii revine;
sa adopte, din faza de cercetare, proiectare omologare, solutii con
form normel01" in yigoare, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile
de accidentare imbo1niiYi,'e profesionala;
sa asigure dotarea instalatiiJor, utilajelor din producti.a
interna import cu dispozitive de protectie, aparatura de masura control
al parametrilor teb:1010gici, precum de avertizare a starilor de pericol
mentinerea in permanenta stare de functionare a acestora;
sa asigure dotarea angajatilor precum a persoanelor care au acces
in uniUiti, en mijloace de protectie incliyiduaia, corespunzator conditiilor
specifice locului de munca;
S{l asigure fUl1ctionarea permanenta a instalatiilor sistemelor de
capta1'e, retinere neutralizare a substante10r nocive degajate in
rarea proceselor t ehnologice ;
sa angajeze sa admita la lucm numai persoanele care, in urma
controlului medical a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund
sarcinilor de munca ce urrneaza sa 0 execute;
83
;;ri asignre salariatilor controlnl medical periodic ,;2-. ia masnri, la
rec!)mandarea organelor medicale de specialitate, de schimbarea de
T:l UllCa, in cazul ill care starea de saMltat e a salariatnlni impune acest lucrn ;
S;t prezime docnmentele Sa dea relatiile necesar e la solicitarea orga
r.t:l0i: de control ale Ministerull1i }Iuncii Protectiei Socialc - Departamen
t ul Protectiei ?l1uDCii sa duca la indeplinire mzburile dispu::.e de catre
2. C
J
,:stea
la ccrerca inspectorilor pentrn protectia mnncii, la dispozi
t ie solicitati pentru efectuarea unor expertize, precum pentru
el ucidarea problemelor ce apar Cll prilejul cercetarii unor accidente de mundl,
accid nte tehnice sau a \"arii.
AlIgajati-i sunt obligati :
Srt-SI insuseasca 5i sa respecte r gulile instruqiunile de protectia
rr.uncii. specifice prestate;
sa se prezinte la sen"iciu in deplina capacitate de munca, incat sa
n ' \ eXpl111rl la pericol persoana proprie, ca.t pe ceilalti luCrrltori ;
sa adllc{l, deindat{l, la conducatorului locului de munca
o:' ice defectiune, anomaliesau alta sitnatie de natura sa consti
celie pericol, pc care Ie cOl1stata, precul1l orice indllcare a normelor de
r' tectia mnncii ;
S{l utilizeze mijloacele de protectie individuala din clotare, corespun
scopului pentru care aU fost acordate.
incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage
r " spunderca clisciplinara, admlnistrati\"a, materiala sau dupa. caz, ....,,/
potri\"it legii.
iUlrellllri
1. Care sunt [,rincip:l!x-lc j! 0rrrlati"lt, care reglcmen teaz<1 acti"/i tatea de protectia mUIlcii
in H.omania ?
1. E'recizati scopu! , fuw-; ,iilc cOlqiuutnl acestor acte norulati 're.
j. tare ::-;llnt p!"incipalcie raspunderi ce rC',in cOllduditorilor de uJJita,i , pc linia
asigurarti masl1.rilor <1 <; IflULlCii?
4. Ce olJliga\ii rnin nngajuiiior in ';cderca rcspecta.rii masurilor de protec\ia muncii?
si sa ia mrtsnri, la
locului de
mpune acest lucru;
la solicitarea orga
,lI e - Departamen
e dispuse de dttre
sa punrl la dispozi
precum
lccidente de munca,
de protect
ia
de mundt, l!1cat sa
1tlcrfttori ;
lui locului de mund\.
Ie naturrl sa consti
lcare a normelor de
lin dotare, corespun
ectia muncii atrage
'u penati, dupa caz,
de muncii
,ol" ilor de pc linia
proteetia muneii I
n
1'lillVENIREA INCE.\TDIILOR SI A EXPLOZlILOR
-'
Prevenirea incendiilor a exploziilor, beneficiaza de 0 reglemen
t aL juridica norme de sine statatoare, este 0 problem[\ strans legata de
protectia muncii, deoarece ambele fenomene constituie, de regulrt, cauza
uno. grave accidente de mundi..
11.1. CA"C"ZELE 1NCEKDIILOR $1 EXPLOZIILOR
Materialul , in de _1"0 reuienta- organic.a, prin a carui ardere in
aer: re dezvoltrl caldud se numeste material combustibil.
Combustibilitatea unui de constructie este de
materiallllui din care este executat, precnm de structura con
a elcl1lentului.
Elementele de constructie sunt caracterizate, in ceea ce Com
.o;tarea lor in cazul unui incendiu, prin categoria lor de combustibilitate
si min limit" rezistentei la foc.
, . Din punctul de al combustibilitatii, materialele se clasifica in:
i!':':;olTlbustlbile, semicolllbustibile combustibile.
Incombnshbilele sunt materialele care nu arc! , de exemplu : piatra, b e
to'ml, mortarelc, stida, metalele.
Semicombustibilele (gren combustibile) sunt materi.alel e care se aprind
gren, ard flacara sau numai se carbonizeaza in prezenta unei surse
: xt erne 5le caldur[t. Daca sursa este indepartata, arderea san carbonizarea
!!! ccteaza.
CombustlNlele sunt materjale care se pot aprinde continua sa arcla
eli sa n farfl fladn3., chiar dad sursa de cal dura a fost indepartata ; de exem
pin: lemnul, cart onul, bitumul, hartia etc.
- Lilllita de rezistenta la foc a unui element de constructie este perioada
de timp, in ore, in care elementul respectiv rezista. actiunii unei t emperaturi
c" cum se intampla in cazul unui incendiu. Dupfl trecerea acestei
lie,'joade de timp, elementele portante pierd capacitat ea portanta sau
j st abili tatea.
Gradul de rc;: isten{c'f al unei constructii r eprezinta capacitatea constTuc
tiei de a rezista la solicitrtrile terlllice la cele mecanice pl'Oduse in timpul
din cauza incendiului (arderea materialului, caderea unor elemente peste
altele etc.).
85
86
In fUJ1ctie de cater.;oria de combustibilitate si de limita de
la foc, se in cinci grade de la foe.
se stabilesc in functie de element ul principal al care are eel
mai mic grad de rezistcnta la foe.
Arderea estl" 0 reactie chimica de' combustie a unei ell ox i
gcnul . insot1Ui de dezvoltarea de caJclura uneori, de lumina
Substantele eombustibil e sunt de mai multe categorii :
- substante a C8xor ardere se produc.e prin inca ndescen',rl, adic{t ard
f{tr:l : substant c mineral e, substante vegetale din care au fo,;t ll! ' :_
part;cti in mod a(tifici2! volatili (de exemplu, manganul, cocsul et c.) ;
- substante a c{nor ardere est e intretinutrL de : gazele, lichi
dele, unele snbstant e soli de;
- substante a' caror a rderl" se produce prin incandescenta insot1t:;
de fladra : lemne, huiUi, mat eliale plastice etc.
Aprindel'ea este provocarea unei areleri prin ridi earea temperaturii
unui amestec de mat erial combustibil (carburantul) cu un corp care
oxigen (comburantul) care asigura arder ea care, oelata inceputa, se inne
tine :,?i se propaga singura . .'Se apreciaza ca, in general, pentru ca 0 aprinelere
sa. aiba loc, trelmi e existe trei factori : rnaterialul combustibil, substa nta
comburanta. (oxigellul din aer) sursa de caldura (rielicarea temperat1.1;-j; ).
111 cazul lipsei unllia elintre ei, de reguLl, aprinderea nu are loc (except aEd
cazul de :lutoaprindere, care va fi expus in contilluare)_
este 0 a rdere rapida, care se produce intr-un timp foc: rte
scurt, a ul1ui amest ec de \-apori (substant e volatile) provcnind dint r-:>
substanta combustibiH, amestec format deas1.1pra acelei substante intrat
in contact eu 0 surs{t extern;>. de aprindere (scanteie, fladira etc.)_
AutoiniJamarl'a est e fenomenul de aprindere a vaporilor unui l ich:d
combustibil in prezenta aerului , fara int en-enria unei surse de
aprinciele.
AutoHllrinderen est e un fenomen care apare de foarte multe ori la
substantcle combustibiJe cu tendinta de autoincalzire, datorita unor procese
de natura fi zico-chimid sau biologica, fara interventia unei surse exterioare
de calclnra ,(de exempla, c[tl-banii dintr-o halda :;;1 chiar sterilnl in
ha]de amcstcrat Cll de lemn pe care a plouat; d.rpe de bum ,j,_C
impregnat e cu ul ei etc.) .
. Explozia est e 0 reactie fizico-chimica rapid5. in care se produce 0 cal1t1
tat e mar.: de de degajare de caldura :;,i de energi e. Fcnomenul
se caracterizeaz2. prin degajarea a gazelor, fie ca acestea au exist at,
in prealabil, in spat iu1l"E'specti\-, fie ca 5-au format in timpul exploziei. Daca
dcgajarea are loc intr-un spatin inch is produce 0 presiune f0 3 rte mar e 3SU
pra deteriorand-o_ Cauzele exploziilor pot fi fizice (cre:;;terea
exce;::ivzl a presinnii vaporilor sau a 1.1nor gaze incalzite in reeipient e inchise)
san chimice chimlce rapide ale unoI' substante, gaze, pulber-i,
sub acti u!1ea dife'ritilor factori). Pent ru ca explozia vaporilor, a gazelor san
a pulberilor sa poata avea loc, trebuie ca amestecul acest ora cu aerul
sa aiba 0 "numita cO:1Centratie si sa exi ste un impuls initial, sub actiunea
carui,t sa inc eapa exploziya.. ' ,
Substctl1t ele Sl!nt substante sau amestecuri care se descom
pun foarte r epede, producar..d cantitati mari de gaze, la t emperaturi Inalte. ,
Cildura care se degaja in momentul exploziei produce incalzirea gazelor de
descompunere, det enninand cre:;, t erea brusca a presiunii .
Un amestec exploziv are 0 limita de concentrati e illferioara una supe
rioara, in afara carora explozia TIU poat e avea loc.
: :mita de
eLta la foe. _\Cbte;1
care are cel
- ,
tei Cll 0:-::
de Imnina .
on I:
:lYd
in car e an fost ;n(.":
2. nganul, cocsul etc);
: gazele, li u )l
:tl icarea temperat l. r J1
un corp care I
Lta inceputa, se l:nn e
pentru ca 0 aprinder e
ombustibil, substant
a
:icarea ternperah.E-ii).
1m arc loc (excepUmd
intr-un timp
e) provenind dinu-J
:lei substante intrat
,aeara etc.).
vaporilor
ei smse extenoare de
le foart e mnlte or:' Ia
datorita unor
unei sursc exterioare
hiar sterilul a!'iezat in
iat; carpe de bum[ j ac
arc se produce 0
ie energie. Fenome-nul
acestea au existat,
;:impul exploziei. Dad.
5iune fo
4
rte mare 3.SU
oot fi fizice
-e in recipiente il1chise)
.bstant e, gaze, pulberi,
'aporilor, a gazelor san
cuI acestora cn aeru_
J;:; initial sub actiunea
..... t Il
;tecuri care se descom
, la temperatnri ,
:e inc5.lzirea gazelor ae
,:-esi unii.
inferioara una supe-
In intreprinderile industriale, unde se produc pulberi sau emanatii
de gaze sau de \'apori inflamabi1i, pericolul de explozie depinde de natura
S' de finetea pulberilor, de concentratia io aer a pulberilor sau
a gc. zelor, de compozitia temperatura aerului, de existenta durata aqiu
nl i snrselor de caldura etc.
Pentru depozitarea diferi telor materiale folosite in indllstrie, iVormele
gena(/Ie de protecfia mUllcii prevad opt grupe de substante (explozive; capa
b ile de a forma amestecuri explozive; gaze lichefiate comprimate; in1a
prin autoaprindere in contact cu apa aerul; inflarnabile; otra
toxice CLl aqiune puternica; substante care pot provoca aprin
d=f t a ; combllstibile), indicandu-se pentru fiecare grupa cu ce a-He
gr u )"; . de substante nu se pot pastra in comun.
In cazul In care corpurile incarcate c% electricitate staticcl sunt izolate
sa n ele insele sunt corpuri izolante, se formeaza 0 diferenta de potential
per :culoasa. .
Operatiile 1a care apar mai frecvent sarcini electrostatice sunt : coo
casarea macinarea materialelor, transportul materialelor prin jgheaburi
sau conducte (transport pneumatic) , incarcarea aerului cu pulberi etc. (in
d- stria materialelor de constructii, industria alimentara; industria chimica,
industria miniera etc.).
Datorit5. electricitatii stat ice, pot aparea in medinl de lucru scantei
C(He pot provoca explozii.
11.2. MASL"RI MI]LOACE DE PREVENIRE A
INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR
,
_ :Uijloace1e de prevenire a incendiilor, a intinderii a propagarii lor,
tre uule Ittafe 111 considerare de 1a prOlectarea amplasarea construqiilor
paQa 1a executia exploatarea 101' anume:
- in1aturarea eventua1elor cauze de provocare a incendiilor si a explo
ziilor, prin proiectarea procesului tehnologic;' '
- evitarea formarii in halele de productie a amestecurilor explozive,
a formarii de pulberi fine, a aruncarii de la inalFme mare sau turbionarii
lor; pentru aceasta, se recomanda curatarea in mod periodic a prafului de
pe ut ilaje !?i de pe toate partile indrcate cu electricitate statica ;
- marirea umiditatii relative a aerului, aco10 unde plOdusele permit;
. - proiectarea e1ectrice tinand seama de gl adul pericolu1ui
de pe care i1 prezinta constructia, datOlita materialului din cale
est e executata a procesului tehnologic care are loc in acea constructie;
- prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive elcc
tronice in caz de avalii etc. ;
- proiectarea construqiilor, pe cat posibil, din materiale adecvate
eventual necombustibile, in funqie de procesul tehnologic, de aglomeratia
de muncitori, vizitatori etc. ; .
- amplasarea rationala a cladirilor a anexelor lor, conform pre
yederilor normelor in vigoaTe, seama de dist antele minime de
si guranta intre constructii1e industriale, constructiile ci vile (in funqie de
procescle tehnologice de materialele din care sunt construite), de distan
tel e Intre acestea depozite1e de materiale combustibile;
87
88
- preycderea In depozitdc de mat eri;.,l c combusti idc a 1
speci ale de aut oma t:l a ::.t ropirii eu ap:}, in l110!1l entnl ridi c::r;t
t emperat urii din caU7.a izbucnirii unui ineendi ll , in acela::: i limp
zandu-se !? i chemarecL formatiei de pompieri. ; .
- limi tar ea po;" ibilitarilor de Iminli ere a i ncendiu1ui , prin eompc.. !:. i
ment a rea cladirilor si int rodueerea de pei'et i oj i r
1a foe;
'-- amcna jarea Ullor spatii pcntru funut, in ineintE'ie unde lun::!
nu este penni s ;
- asigur:nea l1nei b une e"aeuzlri a oamenilor a bunurilor J in d:, dir:=;-
in eaz de inccndi u ; .
- instalarea de seCll'i d e i neendiu, guri de aptl., eu utilajul neeesar
(furtun eu lance, pompe etc. ) ;
- ignifugarea materialelor combustibilc folosit e in constructii;
- m[lsuri cIe siguranFl, care eonstau din indicatoare P.S.I, (marcarea
zonelor periculoase, a mediilor explozi,' c, a cailor de evacuare din cladi r.: }
asigurarea unor bune concl itii pentru inten'entia rapidS. la sti11gerca incer.:
diil oy.
J e eombat ere a incendii lor constau in :
orgal1lzarea cIe de pompieri "oluntari special ;
- prelucra:-ea normelor ::;i a prescriptiilor referitoare l a pr en.nirea in
cendiilor, interzicerea folosirii fl :t C;:ll'ii desehisc, a fumatului etc., in diferi re
m edii periculoa:'c;
- stabilirea unor sa rcil1i precise pri"ind pre"eIlirea eombat erea il1
eencl iilor si prelucr[lri i 5i a aisarii lor ;
- murieitorilor raspan'direa Ci.ll1o:;;t intelor tehni cc refer:
toarc l a cauzcle pr e,' enirea inccncli ilor;
- dotarea en utilaje mareriale tehniee cle combat ere a incendiilor,:
anumc : utilaj manual de pri m:l int en' entie (lopeti, pompe de mana.), stin
gfltoare manuale (eu ap:l, en spuma chimica, eu snbstan1e chimice sol ubil e
sub forma de prafuri, ell bioxi i de carbon, eu gaze inerte, eu spurna ac1'O
meeanici etc.):
motopompe, au topompe (la lntreprind.eri mari, pe plat forme indus
tri :11e etc.): .
- instala-tii eu cn a p(l, instalatii fixe a utomat e .
. lL:1 tcrialele care se pot foJosi ia_Iingerea incendiilor sunt d pendent e
de mat erialul comDustibii, de instalatiile de procesul tehnologic care se
in ;ceea cOn3trnqi e. ('e utilajul de st ing- .re de C:1 re se dispune.
Cele ma i treC\'ent folositc sunt :
- nisipul, ca mij loc imediat de a fccarnlni de :nccndju ;
- apa sub form;, de jeturi compacte, la stingerea mat eri al elor con;
bustibil e solici e (lem,:. t extil e, hartie etc,). a li chidelor in::olubile in apr:,
cand sunt in straturi C',l grosirni mici (petrollampant, uleiuri etc. ), a gaze
lor etc. ;
- apa dispersat2. in picatnri;
- ap3. sub forrn3. e ceara sau sub de abur p entn st ingerea
ma t e:'ialelor soli cie, li cLi ue sau gazoase, i n c<lntitati mai marl, ori i n spatii
inchise ;
- diverse sub:: tante chimice, praiuri , t et radorura de carbon, zapada
carbonica et c.
La sting-erea incendiilor ca re au loe in instalatiile electrice (transforma
toare, inst ala.1ii elecuice de inal Ut iensiune etc.), se il1terzice folosirea mate
t ii ,ilc a iJ !::',! al a(; :l. !
! 11l omentul
'c:la}i t ill1p SCl11Ceji
I !lui, pr1n
j ) i r ezist 11 ':::'
uncle fum atul
CLl utilajul ncceS<l r
in constructi i ;
)are p, S, L (ma,rca;'E:a
evacuare din
1a stillgerca inceI'.
or constau in :
:i si special angajati ;
la preVc.nirc3 in
atului etc" in diferit e
irea combaterea 1l1
;nte1or tehnicc rei C' r':
11bat ere a incenciiilor ,:
rompe de m2.na), stin
h nt e chimice s.olub! le
Ilerte, cu spnma ae, o-
i, pe platforme indus
omate,
iii lor sunt d ependent"
tehno1ogic care se
de Gne dispune,
Gcarnlui de i ncendiu;
'rea mat erialelor con>
dor in:301ubile in ap2. ,
uleimi et c.) , a gaze
:c bur p entru stingerea
ma ri, ori in spa tii
Ira de carl)on, zapada
t' elect rice (transforma
atcrzice fo1osirea rnate
r i 'l clor de s r ing.: r.:.' l ichi de sl' amante et c' . Acest c ill :" ta.b. tii treuui e
CL, i:lz i dt' ni .3 il'. tet r aclorur;l d ' C:I] bon etc.
11.3. $I RA:;FCKDERI
/
Condu c:'\tor il unitatilor obligati sa lZi maO' mi p entrn :
- constituirea 5i fllnction a re:\ comi "ii1or t eh!lice de pn:\Tllire :or- jn
t) ;- 'c a incciltliilor ; ciyiI C' de pompif'ri ;
- c!ocHca Jlltrl'prin deril or ell mijIoace tehnice destinate prcvenini
=? l :-: l ingcrii i!lcendii 101' , ad ec\'a te produqici act iyi t:ltii Intl"epri nc1el .!lor res
;
- stabilirl'J sarcinilor CJ :' C personal u1ui ell' la Iocl1rile de nlLlllca
_. b masilJi, utilaje, apar; \t , inst alatii tehnologice ateliere, a:oi
g '.: :':n ea i;ls trnirii -;i co ntrolului intreguIl1i per50n;11.
Comi siile tellllice ell' pre\'enirc "tingere a incl'nc\ii1or sunt constituite
<.l i :, cadre cu functii de conducert', Sptc'ciali!'!ti t ehniciC'l1i.
Ob1igatiilc 1' ri11ci1'a1e all' comi sii1or t elll1ice sunt:
-- t oem irea planll1 ui de a parare cont ra i nccncliilor ;
- acorclarea Ie ::; prijin cl e comparlimente ;;i cdorlalte, cadre
to':, er n ill ,, (ruirc:1 orga l1izarea neti \'j ta tilor de prcYenire
;\ i:l ce ndiiJor;
- l'lLc tuarc:a Ii propuncri pel1trn ill1:lllnarca cl l1zelor care P()t In1e;;ni
1 ' (; 'C:l. unor in(cnc!ij ;
- \ '.r dic<llCa mocllLlui de intretinctc si el l' fUl1qi onare a ins tabtii10r
de ) ;:; ti ngere a inccndii]or:
- as igllrar C<l pn:gatirii tl'hnicc a formatii!or c i\'il e de pompieri.
F ormatiilc ci\' il e se orgallizeaza ell sprijillltl unit {l ti1or miEtare de pom
p ' ': ' i, C{l l 'ur,l Ie SlIi1t subordonat e din pUlIctlll de " l'cle re a1 misiunii ; din pun<-:t
e I' t'dc'r,_' a <imini strati\' ::;U l1t -;llbordonat e cOllcluccrJIor care le-au eOl1stl
F ci \'il rl d 110mpieri E' :; t e clobt:l Cll echipament de protectie,
d, .. actj\' it a Il'Ll de pre\'cnirt. iuten'inc 1a incendiijor, 5a l
\ <1/.:\ oamcnii si bnnurile material e.
P' ,\'ocan:a dt' incen(\ ill san nelnar ea m:i ;:;uri1or pre\';\7.l1te de lege pcn
t f e i nt"t turarc:t peri coln!ui (k in ct' ndiu se -;a Eetioneaz;l diseiplina r, eontra
,;a ll illf n qional, dl1P;l gra\'itatea cazull1l.
L ..:. ,,:i-ul' !rehull." Cl1 t1 C.;.;c u{(.' , in rttp<>rt: CU i2.nrnl )us t ibilitah'a. lllat(-rta l. 'inr ?
2. l ,r(;." principalde prnct:' f' geIl eratoul"(' <it.:- illn: lldii !jl C' xplozii:
,., _. i 111'ji o\!I" !' pre'lenirc a lll c('.ndiil ul' exploziilor
4. t raspl l lldt' ri no Cll I1d uc''ttorii ul!itfqi lnr. cOlni:-.ii lt. tchniCl'r ci'/l1e de
p I.: t" !U ", eop, d pre-/C' 1l: rii i llcl:ndiil or
90
12
PHIllCI. A.J'lTOn Jx L\Z DE _-\CCIDEXTARE
12.1. TRCS_-\. DE PEDL-\.JCTOR
Prill I11a suri de prim-ajutor se int eleg primele ingrijiri urgeme care se
dau unlli ac(icientat, inaint e de a sosi organele sanitare, care urmeaza sa
acorde rnedicalii calificata.
Eficaciratea m;lsurilor de prim-ajutor depinde de rapiditatea l: care
se aplica, de corecta lor aplicare de prezenta de spirit a pcrsoanelor din
imedi-ata apropiere a aecidentatului ; ele hebuie sa fi e cunoscute de i'1tr egul
personal.
Prirnul ajntor se \'a aeorda la locnl unde sc accidentatuJ, actio
nanclu-se rapid dupa urm;ltoarele reguli;
- examinarea cxterioara completa a aecidentatului, avand grija de
a nu agra"a starea sa prill actiuni sau
- respeetarea unei asepsii perfecte;
- aeordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul u nni acci
dent eolectiy, daca nu sunt persoane pentru a se ajuta ,-j nu.t an
aecicl entatii, anume.
extrema urgenp - hemoragiil e (la cap, gat , subsuoara. eO?l.psa).
bemoragiiJ e interne, rilnitii in zona toraeelui, eei eu arsuri mari, cei en
mai multe ra ni grave;
prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, raniti ell m em
brele zclrobite;
a doua urgenta - fracturile (de cranin, de eoloa:1a yert ebral{l, frac
turile deschise. r{mile adanci) ;
a treia urgenta - fraeturile mici lncbise, ra.nil e putin adfll:ci et-:.
Unitatile economico-sociale trebl1ie sa fie dotat e cu trnse continand
material e sanitare, substante adec'-ate luarii de masl1ri urgente, cor espnn
zatoare unor accidente posibile In procesele tehnologice respective, aura
caz; chiar aparate pentru respiratie artificiala, butelii de oxigen, di"poz:iri-l
cu masci'i. tip Drager etc., dad pot aparea asfixieri , sineope resFi ra, orii,
electrocuU,ri etc.
.,
E\TARE
)R
:rijiri care se
n e, care urnk aza sa
': rapiditat ea ell caTe
rit a pcrsoantclor di n
:UI1oscute de int regul
t' Zl ceidcntatnJ, aqio-
Lllui, avi'mcJ grij a de
11, in cazul 11 l1 Ui a cCl
a se ajuta :;imult an
'Ou bsuoara, eOrt psa),
arsuri mari, cei cu
:\nge, raniti ell rn em
)a;la vertebral.:i , ira.c
ilt> putin a cl anci et c.
:: cu truse con \in-' nd
ri urgente, corespuD
:i ce respective, auptl.
de oxigen, di ::: poziti-"
"ll1cope respirawrii,
12.2. l\IASURI DE PRDI-AJUTOR
i );' jmul aiut or ill caz de raniri hemoragii fracturi arsuri degeraturi,
intoxicatii, asfixiere, sufocar'e, electroc;ltare, se' acordi dUp{l cum
urmeaZ;l:
R,llIin1e. Se pielea din jurul ranii, prin spalare (de preferat eu
a p{, fi ar t rl si l'aeiUl) si se dezinfecteaza eu alcool tinctnra de ioel del'
bet, z\n:" apa oxigenata (la sangerare ; se va
c i,'eq ia dinsprc marginea plagii in afara. Spalarea r{mii cu
a pj. sau cn alte substante, presararea prafurilor, ungerea cu alifii etc., ca
in I"p:, rt ;:nea cheagurilor de sange snnt inteTZise. Se va da atcntie deosebita
r;l :<lo[ murdare de pamant, a celor cauzate de materia1e metalice l"uginite,
prezinta pericolul imbolnavirii de tetanos.
In cazul UDor raniri se face spaL"itura cu 0 solutie slab antisep
t iC;l (ri\'anol, apa oxigenaUl etc.), dupa care se procedeaza la aplicarca
p:J_!1,:; amentu1ui (dou5.-trci comprese sterile peste carc- se pune 'vata se
ex(:cutft in tiioIl). Dnpa pansare, acciclentatnl va fi transportat
h c,oa mai apropiatrl unitate medicalft.
Corpuri1e str5.ine care prltrund sub pleoape se indeparteaza cu
ur, a!npol1 de "aUt sau tifol1 san plil1 spalarea ochiului cu un jet de acid
tJOti c :'a-u de apa Cm::lt{l, fiart{t anterior, jet indreptat clinspre coltul de la
tim!h ochiu1ui spre coltul interior (spre nas). asHel nu se
1 l;" u;':l i -;t cor1'\\lni, acciclentatul va fi transportat imecliat la mec1icnl oftal
u'. ;:l10e".
Dup{t fclnl yasului sanguin care s;\ngereaza, pot fi 11emo
Ll.5:;!i ex tcrn L:, interne s au exteriorizate (curgerea sangelui din nas).
l:I t'1110ragia extern{\ mat eriaL\ (sangele cle culoare rO$ic deschis
i n r irmul blt5.ilor inimii) hemoragia externa venoasa (sangele de cnloare
curge continuu) se opresc pri o c0111pre3ie digitala cleasupra (la
Ultc ' c ; ,.:au ,.:u1> ranCl (la \"ene), prin incloirea membrelor din incheieturi
m a; :.d r :; prin aplicarea garoului. 1u acest din unnJ. caz, 1a 0 bemoragie
pr <: ci u5:l la un m embru , s e \"a procecla astfel :
- garoul se pc un tiion san 0 bucata de panza, 11lai sus sau
Ola ; ,i n; de plag:l, dupa cum hemoragia este arterial a sau venoas{\ ;
- strangerea garou1ui se face pana cand pielea membrulni respectiv
deY: ,1: e pali d{l, iar pn1sul arterial la ni\'elu1 lui nu se mai simpte ;
- p entru a 1lU se produce gangrenarea membrului, garoul sc mentine
1,5 - :2. ore, apoi se clesface pentru putin timp se leaga din nou ;
- in apropi cr ca garoului se prinde un bilet pe care sc indica ora
wi ne ul c{md ::;-a aplicat, pentru a fi cunoscut deorganele sanitare.
La h moragiile de abdomen, torace, cap, unde nu se poate a1'lica ga
rOlL . se \'or folosi pansamente compresi"e (bandaje puternic stranse).
Hemoragia interna, care se ma nifesta atat prin dureri localizate, cat
o; i 1): l L' "l.;\r eCl graYJ., impune de extrema urgenp. transport area bol
!E', Vlllu
i
, in paturi, la eel mai apropiat spital.
l'rart !tri lt: :;i tll xatiili:. Fracturile pot fi 'inchise (pielea neva
sau clesch_isc (i nsotite de rani). Se interzice orice mi$care a
membmhli traumatizat, care va fi imob ilizat cu ajutornl unor atele Imbra
ca l P in \at{t. Atdclc se aplicrl astfel incH sa nu apese pe fractura, ci nnmai
Lr. piec1ice progrcsarca ei ; ele "or cele dour\. articulatii \' ecine frac
t m'i i, Ii :-': 2c t'c! U-sc ell de tifon de panza. In cazul Ul1ui membru superior
fracturat - acesta se poate lega de cel sanatos; indrcptarea fracturii
tragerea membru1ui sunt interzi se.
In cazul unor fracturi deschise, se va aplica imobilizarea cu a: .:>1 2,
dupa ce s-au 1uat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau 11 e111o
ragll ..
In cazul fracturii coloanei vertebrale, accidentatul va fi culcat pe
spat e pe a scandur;l dreapta $i ya fi transportat imediat la spital. :;-\"u , e ;h
folosi a targa de pentru a nu 11Jentine accidentatul in pozitic
A..rsnril c. Dupa gravitatea lor. acest ca sc impart in:
- arsuri dc, gradul I , care se prezinta sub forma unci a p:eJii,
flict ene (lJa$ici) sau plagi ;
- arsur!le de gradul II, dnd sunt afectate derm.a $i epidcnna, prez,'n
tandu- ,; e sub forma de flicten e pline cu lichid $i durcri mari ;
- arsuri de gradul III. carl' se prezinta sub forma distrngerii t es\1 Ln i
lor in profunz.ime (piel ea, nervii, vasde). Din cau/.a distrugerii r: -.'f
vilor, ace'S te arsuri sunt mai putin dureroase decat c('le de gradul II ,
mai peri eu10ase. (; ravitatea accidentului este In Sunetic nu numai de gra .
arsuri, ci $i de suprafata de arsura (dacrt arsurile se intind pc 3(1%
din suprafat a piclii, ele pot fi mortale), precum de durata de :.:qi o. la.r e
a agentului care a provocat-o.
1'1'inn11 ajutor in cal, de arsuri consU't in :
- ;:;coaterea hainelor si a 1l1ca1tamintei - preferabil Drill taiert J. . or
cu JoarfcccJe - de pe arsa 'a corpului ; in cazul a;surii. cu bitum
topit san Cll aIt material car e s-a lipit, acesta nu se jupoaic ;
- aplicarea de comprese sterile f;tra a se sparge san, 1n 11
unor arsuri intinse, accidentatului in curate ;
- inYelirea accidentatului cu p;\turi, cUmdu-i sa bea u :a i
calel, dulce;
- transportarea de urgenta la spital.
proyocate de substantc c11imice se \'or cu un jet pur er j i C
de apa, tim}) de 10 - 15 minute apoi se "or trata, dupa cal., cel e prc
vocate de acizi, cu a solutie de ;:;Od:l, iar cele provoca t e de baze, eu a O'o;u
tie slal1{\ de otet acid boric. In C1Z ca arsura est e pe un mel;lbru, aCts t a
se "a afunda intr-un recipient cu cU.rata. Cngerea a1'surilo1' ell
uleiuri, "aselina cste contraindicata.
Ar-urile ochi10r prO\'ocate de un arc el ectri c se trat caz:'t in '1r
genta eu compresl: reei de acid boric, duprt care accidentatu1 estc dus in1C' :lat
1a medicul of talmolog.
Degerc'itllrile . .\cestea pot aparea din ca uza 1ucrului pe timpul icrnii h
temperaturfl foarte sdlzuta, sub QCe, eu neprotejate de m;tl1u.si,
cu extremitati1e membrdor superjoare sau inkrioare umedE', <lacrt ma n: pu
1eaza mat eriale metal ice etc.
,;e recOlJland[l masarea san friqiollar ea zonei degemte Cll Zrll)uCm,
ci \'a fi prot ejat:t dc n-aumatism ,.i inf cqii ue e:,;punere b 0 SUI'S:;'" de
ealJurzi .
Pri111ul ajutor recomandat estt' transportarea accidcntatu1ui intr-o C"
merrl , cufllndarea mel1lhrului, cl egerat int r-ul1 recipi ent cu apa ,wand t emr e
ratura camerei , 1a care :.;e cate putina apa mai caldet, pf\l1;\ sc -e
la temperatura de 37(, a corpului. Accasta operatie se face eu condi t i,. ca
membrul asHel inc:dzi t s;t 1111 mai fi e expus - in timpul transportarii ....
dcntatului la -pita1 - ]"a un non ingh et, ar ayca rezult at e foartf
:!rcptarea fractur ii , 1
mobilizarea Ctl af E'}e,
iltru raniri san hen:o
atul ya Ii culcat pe
at la spital": ::\u se \Ia
tul in pozitie curha:';.a.
"t in :
unci inro)iri ::L pielii,
1 ::;i epiderma, pr el.cn
"ri mJ.ri;
,1 clistrugerii tesut
cauza dist r ugcrii :- er
t-Ie de gradul II, i .. -:1
(' nu numai d >1:;r;.Oul
nile se intind
c durata de :lqi o:iar e
Tabil Drin t ;lieu,;;a lor
azul a Cll bi Uill
!po:uc;
sau, 1n f .' -: zul
'::;afuri curate;
, cH\.ndu-i sa b ca ceai
,:,Ja cu un jet pu
dupa caz, cel e !, w
te de bazt , Cll 0 ::,.h.
1(' un m,enl bru, :,c - t a
' e<'l arsurilor en
trat eazrl. in prim:l ur
tatnl cstc dus im.. cw t
lui pc timpul iern :i ]a
de
Il eoe, " C maLipu-
I degerate cu z;, pa u;l ,
punere la 0 ';11 1' '' ; de
'idclltatului Intr-o C<l
eu a pa ,n<lDd t cm pe
[ aIda, St: a j l
'c' face cu ca
ul transportarii
_/. ultate foart _ gr:Jvl;-.
,
Este de preferat ca accidentatul sa fie transportat imcdiat repede la co it21
fara a i se face in prealabil dezghetarea membrului degerat.
(lipotimia) este provocat de cauze diverse, ca : tempera ' i
ridicate, degaj{tri de gaze etc. Primul ajutor consta in accidentatul ll 1
culcat cu capul mai jos oecat trunchiul )i e\ entual cu picioarele pU1in ridi
cate, spre a favoril.a afluxul simgelui spre creier ; se illl5.tnra gulerul craya ta ,
centnra etc. c\ccidentatul trehuie indcpirtat de zona in care actionea za
agentii nociyi ; in jurullui se ya crea un spatiu libcr cat mai ventilat.
Se procedeaza a poi la di ver se operatii care pot produce exci tatia
flexa a ccntrilor respiratori circulatori : se pleznesc membrelc cu p.1
melt' sau cu un prosop lld; se frictioneaza energic tot corpul: se apropie
de amoniac, eter, otet, iar daca incepe sa-)i revina, i se da pacientul ui
caf ea, ceai eald etc.
Dad re\'enirea din starea de intarzie, se va face re:> piratie a t i
ficiaHi se va apela la interventia medicala.
!1I-toxicaf1:ile. Primul ajutor in cazul intoxicatiilor prin ingerare ,! e
substante eonsta in a provoca accidentatului vomitari, p1'in int1'oduct:r ea
unui deget ill gat, dupa ce i s-a dat sa b ea apa calda. in care s-a dizol vat
sare sau mustar. In cazurile de intoxicatii 111 industri e - daca, se cunoast e
precis natura substantei toxice - se proceda cum se indica in t
sanitara, administrandu-se antidotul respectiv,
In cazul intoxicatiilor cu oxid de carbon, care au loc cand se folos-esc
in mod imprudent sobe cu carbuni, aparate de incalzit sau de
cu gaze etc., primul ajutor consta din scoaterea accidentatului Ia aer cura r ,
palmuirea fetei, friqinni energetice, aspiratie de amoniac; respiratie a r ;ii
iar dadl re\'ine - pana la sosirea asistentei medicale - i se d;:i sa
bea cafea fi erbinte sau ceai concentrat.
In toate cazurile de intoxicatii accidentatul va fi trimi s imediat la
unitatea medieaVt, dupa acordarea 'primului ajutor.
A s/ixia $1 s1ljoca.rea.. Linele substante toxice folosite sau produse in j !
ctl1stri e pot provoca asfixia, care este 0 stare de tulburare a organismului ::in
lipsa oxigenului , Ea poate ayea urmatoarele cauze :
- proportie redusrt de oxigen in atmosfera mediului inconjurator ;
- obturarea cailor respiratorii, inflamarea pl{\lnanilor, paralizia D1U,,
chilor r espiratorii etc.
Sufocarea se manifesUt printr-o respiratie grabita, D.,c',
substanta care a l1rodus sufocarea este iritanti (dol' , bioxid de sylf e:c.
accidentatul usturimi in piept, dureri, tuse puternicrl. In p:':::' ..
urgenp se administreadl oxigen, iar pentru potolirea tusei dur eril
aplica comprese calde pe piept pe gat se dau inghitituri mici
fierbint e,
' nui acciJentat care se sufodt respira des violellt, IlU
imediat rcspiratia artificialfl, ci numai dupa ce respiratia de\'inc lleh!:"l: : . , : ' I
sa,u se cu totul. 1n cazul unui asemenea accident, se \':\ npeb !a
interventia mccliGda. .
Electmciltarea, In toate cazurile, rapiditatea in interventi c ::;i in apiira
rea primull1i ajutor este hotad,toare in reu$ita actiunii de r canimare a acci
dentatilor prin el ectrocutare, .
S-a apreciat ca de salvare sunt de 95% cla.c:1 1)rimul ajut or
se acorda in primul minut dupa intreruperea respitatiei, de 50% in prim Je,
4 minute, oe J% 1a peste 6 minute :;;i l1uJe dupa 8 minute, In cOll oeci ntit,
in cazul eleetrocntarii l1U trebllie sosirea personalului mcJical,
-c. trel;uie efectuata imediat respiratia artificiala, care poate fi salvatoarc.
In primul rand trebuie intrerupta actiunea curelltului electric asupra
victil11ei, scoti!mdu-se de sub tensiune partea de instalatie electrica eu care
e3. se gase9te in contact. Cand aceasta manevra nu se poate face suficient
de repede, se va proceda imediat la deconectarea fortata a instalatiei cu
mij10ace ce se pot improviza de 1a caz 1a caz, cn' precautiile
ca nu cumva insu9i sah'atoru1 sa devina, la randul sau, victima elcctrocll

Astfel, se tai e conductoarele elect rice sau se inlatura obiectul metalic
sub t.:: nsiunc care vine in contact cn accidentatul, dar numai cu unelte
en l11anere izolate 11lstalatii1e aeriene cu conductoare neizolate se pot scoate
fortat de sub tensiune prin scurtcircuitarea 9i punerea la pamant,dupa care
nu se va atinge cablul sau priza de pamant.
DaCrl accidentatu1 a fost surprins 1ucrandla inaltil11e (pc sHUpi, scarfl,
schelrl etc,), pentru a se preveni agravarea \'5, tamruii prin ddere se va
u n a:;;t ernut din materiale Doi (paturi, plase, saltele, paie etc.), in Eel
illcilt sCt sc poa t;l amortin proc1u:> prin pra victimei.
12.3. EESPIR}l.TL-\ ARTIFICIALi\
III cazllrile in care r espiratia \'ictimei s-a oprit, cazuri de a9a-zisa moar
te 3.p, renUI, 51:'. incepc il11ediat respiratia artificial a, daca e posibi1 ehiar b
lo" ui acciclcntului, en urmatoarel e pregatiri (dupa ce s-au luat toate maSU'
r il e pentru protcjarea accidentatului lmpotri\'a agentului care a afectat-o) :
- "e intillcle pC'rsoalla accidentata pe un uscat, i se scoate
ltaina, iar c1aea are rrllli "au fracturi , se taie hainele, se de5fac gulerul
era v<,.ta, de la indtlt[lminte;
- i 5C deschide gllra 5i i se 5coate limba sa nu se sufoce, se scoate
pro , eza denta1'a, i ,;e caile respi ra torii superioare de corpurile
:>t r(l ine, i 5e llasul;
- sc persoanele de prisos asigUla 0 buna ventilare in
.01:. ;
- dac;t cstc posibil, a se produce intarzieri, i se lncalzesc picioa
rele :;i eorpul en sticle eu aprt calda sau c{lramizi incalzite.
. In cazul aplicfll-ii metodelor manuale de respiratie artificiala (Silvester,
Schaft el', Howard - Thomson, Konig, etc.) se acci
dentatnl, dUP;l caz, ell fata in :i au cu fata in jos se tidica memb1'ele
:mperioare, sail in caz d acest ea sunt ranite se apasa toracele, intr-un
at umit ritm, c:ol1stitnind timpii de inspiratie timpii de expiratie. Pentru
foio "irea accstOi metocle sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava
sta r a \'ictimei; eea mai eficace mai intrebnintata este metoda gura la
g u.n,i 3au glll'ti la !las, care se invata se aplica
Jletoda gurd la gunJ san la nas permite sa se insufle victimei
a erul necesar reanimarii sale, direct in aparatul respirator. Pentru aceasta,
i se drl capul cat mai mult Ina poi spre ceafa. Peste gura accidentatului se
0 batistrl san se 0 piPZl speciala. Este indicat sa se foloseasca
bat1:sta salvatorului care este special confeqionata, djn matelial plastic
avand forma iar in mijloc un tub de materia1aplatizat
lung de 2,5 em, ca:-e SI':' introduce Intre maxilarele accidentatului.Salvatorul se
94

Dersonalului medical,
poate fi salvatoare.
:ltulni electric asupra
atie electrica cu care
poate face suficient
nata a instalatiei cu
l' precauti:ire
l u, victima electrocu
.tura obiectnl metalic
ar numai cu unelte
leizolate se pot scoa t e
la pamant, dupa care
rime (pe stalpi, scar{l,
'in cadere se va aseza
paie etc.), in fel
vi-ctimei.
zuri de asa-zisa moar
Olea e po'sibil chiar b
,,-au luat toate masu
uni care a afectat-o) :
nut uscat, i se scoate
se de;;fac gulerul
I se sufoce. "e scoate
Iperioare de corpurile
'c 0 bunrl ventilare in
, i se Incalzesc picioa
alzite.
II? artificiala (Silvester,
!1 etc.) se acci
si se lidicrt m em brele
pasa toracele, intr-un
.1 de expiratie. Pentru
:iale, altfel pot agrava
1 este m etoda gurr'i fa
,,5. se insufle victimei
.:-a tor. Pentru aceasta,
accic1entatului se
sa se foloseasca
din matel ial
e materialaplatizat
entat'ului.Salvatorul se
a$aza cu genunchli lateral fata de victima, trage mult aer in piept $i 11 sumi
in gura accidentatului, Intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinanciu-se
narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, sal vatorul se indepar;: : aza
de gura accidentatului, lasand sa se produca expi ratia.
In cazul incetirii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul ext ern inimii, cu ajutorul unei aIte pel
soa ne. Acesta consta in comprimarea succesiya. a sternului cu palma, con; pri
mari care trebuie .s{l alterneze cu insuflari.
Indifercnt de metoda aplicata. respiratia artificiala nu se intrerupe
nici in t impul transportalii victimei la punctul sanitar; ea trebuie cOli t i
nuat r\. panr\. cand yictima este in afara de pericol sau pana caml estc pr tdata
organelor sanitare.
.-\plicarea respiratiei artificiale peate dura, uneori, destul de mult
(5-6 ore, chiar pfll12. la 8 ore) nu se intrerupe dedit cand accide ' atul
recap;tUl respiratia normaLl sau cand apar semnele caracteri st ice ale
mortii reale, care poat e fi constatatrl numai de catre un medic.
in :
1. Cc illiisuri generale de prim-ajutor trelJuic acordate lIIlui accidentat)
2. Cum se acordi primul-ajutor in ca.Z de ranire)
3. CUlll se act ioDe"u za in caz de hemoragii?
'\. Ce illgrijiri imediate se acorda accidentatului in ca z de fracturi lllxatii )
5. Cum sc proceclt' azCL la acordarea primului-ajutor in caz de arsllri '
n. in cc cOllsiJ primul-ajlltor in caz de deg-eratllri)
' . Cllill se a c1.ioncaza de llrgenj1i. in caz de Iq in)
s. C, mih uri de prim-ajutor se iau in caz de intoxicatii?
9. I n cc consta. intcnentia rarida i n -redt>rea inliHurarii sUirii dt> asfixie snfocare)
10. Cc Alasuri ric prim-ajutor se apliC<1 in caz dt> clectroclltare)
I L Cc masllri i:nediate se impun in cazul incetarii respir<q iei)
12. Ce metode de t: fectuare a artificiaJe
Plan : 21506/1996
Bun de bpar : 10.1V.1996
Format: 16170 x 100
(oli de tipar: 6
Tiparit Ja "S.C L'ni-rerslII S.A," sub c. '\ 98
- --
manual e"tc p ropri eta te,.L '0'
II , colac ol j nde!nln; Imuni,; pinln;
111'.
,
I
Anul
Starea manualului
i\nmel e rl eyului care in cale
A nu1
,l primit manualnl s-a
folosi t
I
la pri111ire la returnar e
I
I
I
1- i
1
I

L
.
, .
,J.
1-
.) !
, r.
-
I
I
5
I
.
I
I
I
.
Profc-;orii tr cL,ui e s:\ con t ml eze Ilurnele el el'ulni este COlect
SC ( L .
El(:'yii Ie este d b tina t manualul nu treLJUi e S{l aca 11ici un fel
de notatii 11e pagini. ea manualele fi e cat mai ingrijit.
Srart'a manualului (la pril11ire la retumare) se va inserie folosind
tt:rmenii: !lOUrl, 1H1lli" iucrri j irfl, proa sta.
* Se llU\llal pent rn exemplard di.. rrilmit e gratuit.
.
..
IISBN 973-30-42S1-X
Lei 1 400