4. Planul investiiilor de capital 4. 1.

Considerente generale privind planul investiiilor de capital Realizarea investiiilor de ctre administraiile publice genereaz resurse considerabile, ceea ce duce automat la programarea acestora n timp, la ierarhizarea lor. Pentru ca finanarea proiectelor de servicii i infrastructur s se fac judicios i corect, administraiile publice locale, i nu numai ele, se folosesc de un instrument numit Plan de investiii de capital (PIC). Un PIC este un plan multianual de regul pe patru sau cinci ani ce este ntocmit de administraia public local, i care identific proiectele de investiii ce urmeaz a fi finanate n aceast perioad. PIC are scopul de a identifica toate activele ce trebuie utilate, renovate sau construite, anul cnd va ncepe aceast operaie, suma necesar (n lei) ce va trebui cheltuit pentru realizarea proiectului i metoda de finanare propus pentru acoperirea cheltuielilor. PIC nu trebuie s se confunde cu bugetul de investiii, acesta reprezentnd primul an din planul de investiii de capital. Bugetul de investiii autorizeaz proiectele i aloc o finanare specific acestor proiecte. Acesta trebuie s fie adoptat n conformitate cu bugetul operaional al administraiei publice locale i asigur cadrul legal necesar pentru derularea proiectelor. Proiectele i sursele de finanare din PIC pentru ceilali ani, cu excepia primului, nu sunt autorizate pn cnd nu este aprobat bugetul anual pentru fiecare dintre aceti ani. Elaborarea unui PIC este necesar din urmtoarele considerente1: analizarea perspectivelor de dezvoltare pe termen scurt, mediu i lung; stabilirea unui set de obiective ce pot fi atinse; determinarea unui anumit consens cu cetenii i ali factori implicai n legtur cu aceste obiective;
1

Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internaional (USAID), Programarea investiiilor de capital i planificarea financiar; Alexandria, 2000

consider proiectele ca pri componente ale unui program mai vast; determin dimensiunile adecvate ale proiectelor i planificarea lor n timp; aloc proiectelor anumite surse de finanare.

4. 2. Etapele procesului de planificare a investiiilor de capital Procesul de planificare a investiiilor de capital presupune mai multe etape de baz. Dac etapele n sine sunt asemntoare pentru toate tipurile de administraie public local, procesul ns poate s varieze n funcie de dimensiunea comunitii, componena personalului, numrul acestuia i condiiile financiare. Planificarea investiiilor de capital presupune, n principiu, realizarea urmtoarelor etape2: 1) pregtirea procesului PIC; 2) realizarea activitilor iniiale ale procesului PIC; 3) identificarea resurselor poteniale de finanare a investiiilor; 4) stabilirea proiectelor prioritare i alocarea veniturilor; 5) monitorizarea derulrii proiectelor.

4. 2.1. Pregtirea procesului PIC

Este o etap a procesului de planificare a investiiilor de capital care presupune derularea a trei faze: a) realizarea unei diferenieri ntre bugetul de investiii i bugetul curent; b) organizarea procesului PIC; c) elaborarea politicilor PIC.

Idem 2.

Realizarea unei diferenieri ntre bugetul de investiii i bugetul curent Proiectele de investiii incluse in PIC trebuie s se diferenieze de cele care fac parte din bugetul operaional. Astfel, proiectele cuprinse n PIC reprezint investiii ce pot fi realizate n timp, n funcie de o anumit strategie, n timp ce anumite investiii, cum ar fi (astuparea gropilor din asfalt, repararea unor cldiri, repararea unor trotuare) trebuie s se regseasc n bugetul curent, realizarea lor fiind imperativ.
Tipul lucrrii Strzi i alei Investiie Pavare strzi (artere zone rezideniale) Refacere alei Modificarea capacitii sau proiectului de strad, inclsiv peisagistic nlocuiri trotuare, trotuare noi, intersecii de trotuare Echipamente de semnalizare noi i nlocuiri, alte lucrri care mbuntesc sigurana sau capacitatea sistemului Operare i ntreinere Reparaii pavaj, chiar dac duce la mbuntirea condiiilor de rulare Etaneizare i alte lucrri de ntreinere Reparaii de rutin/ petice Reparaii sau nlocuiri de echipamente pentru ntreinerea funcionrii sistemului Marcarea i delimitarea benzilor de circulaie nlocuiri contoare parcri

Trotuare

Circulaie

Organizarea procesului PIC Autoritile locale trebuie s stabileasc o structur administrativ sau s desemneze un responsabil pentru gestionarea procesului PIC. Sarcinile principale ale responsabilului PIC sunt: - s pregtesc calendarul PIC, formularele i instruciunile; PIC este un proces complex pentru care este nevoie s se stabileasc o programare foarte strict a activitilor, cel puin pn n faza de implementare a proiectelor de investiii. De asemenea, pentru operaionalizarea activitilor desfurate este necesar s se stabileasc anumite formulare standard pentru culegerea informaiilor cu privire la proiectele ce pot fi realizate, fia propunerilor de proiecte etc.

- s creeze oportuniti de implicare a cetenilor; Pentru acesta este necesar s se poat asigura un contact direct cu cetenii (beneficiarii proiectelor de investiii att n faza stabilirii propuenrilor de proiecte, ct i ulterior pe msur ce PIC se desfoar). Una din abordrile cele mai frecvent folosite este implicarea cetenilor ntr-o audiere public. O asemenea audiere nainte de adoptarea PIC de ctre autoritile publice locale, permite cetenilor s pun ntrebri, s-si exprime preocuparea i s neleag mai bine ntregul proces nainte ca planul de investiii s fie finalizat.

- s comunice evoluia procesului PIC cetenilor i administraiei locale, s prezinte criteriile care au stat la baza adfoptrii unor decizii; s evalueze opiunile de finanare pentru proiectele predate; s gestioneze exerciiul de prioritizare a proiectelor de investiii; s monitorizeze implementarea proiectelor.

Elaborarea politicilor PIC Responsabilul PIC trebuie s realizeze urmtoarele activiti: 1) s stabileasc ce tipuri de proiecte trebuie incluse n PIC. Astfel, n PIC pot fi incluse toate proiectele de investiii ce pot fi propuse la nivel local sau se stabilesc anumite domenii n care se dorete planificarea investiiilor (infrastructur, domeniul social etc). 2) s determine numrul de ani de derulare a PIC. Perioada de planificare a investiiilor de capital se refer la numrul de ani inclus n planul de investii. n mod normal, proiectele planificate n primul an sau n primii doi ani se pot evalua destul de uor n raport cu dimensiunea, costurile, cheltuielile planificate si finanarea disponibil. O perioad mai mare face ca estimarea costurilor i resurselor de finanare s fie din ce n ce mai dificil ntruct procesul de aprobare i finanare a investiiilor nu este n totalitate descentralizat.

Includerea n PIC numai a proiectelor despre care se ateapt c vor ncepe n anul sau anii urmtori ar reduce totui ansa de a analiza proiectele pe termen lung, ealonate pe mai mult de doi ani. n majoritatea PIC, perioada de patru sau cinci ani este perioada potrivit. n primul an se ntocmete bugetul de investiii iar restul de trei sau patru ani sunt anii de derulare a investiiei. Pentru a menine pentru PIC perioada de desfurare dorit, acesta trebuie s fie actualizat n fiecare an adugndu-se nc un an la sfritul planului mpreun cu lista de proiecte care trebuie iniiate n acel an. 3) s elaboreze un calendar cu evenimente cheie i termene limit. Pentru coordonarea diferitelor sarcini si responsabiliti, coordonatorul PIC trebuie sa pregteasc nc de la nceput un calendar de desfurare a procesului. Calendarul este un instrument care evideniaz responsabilitile si termenele in cadrul procesului PIC. Acesta constituie un ghid pentru consiliul local sau judeean, regii si ceteni referitor la termenele de execuie si etapele ce urmeaz a fi parcurse pe perioada derulrii PIC. 4) s elaboreze metodele de culegere a opiniilor cetenilor cu privire la ntregul proces al PIC. Astfel se poate stabili modalitatea prin care se culeg de la ceteni informaiile cu privire la propunerile de proiecte (audieri, chestionare, sondaje de opinie), precum i cu privire la modul n care este perceput procesul PIC n desfurarea sa (dac PIC-ul rezultat se preteaz pe nevoile cetenilor).

Planificarea investiiilor de capital permite administraiilor publice locale s gseasc oportunitile pentru implicarea cetenilor n procesul de clasificare i prioritizare a proiectelor de investiii.

4. 2.2. Realizarea activitilor iniiale ale procesului PIC Presupune urmtoarele faze: 1) evaluarea nevoilor;

2) modul de satisfacere a nevoilor cetenilor; 3) evaluarea strii activelor curente; 4) stabilirea obiectivelor i a criteriilor de evaluare a proiectelor de investiii.

Evaluarea nevoilor Evaluarea nevoilor presupune att o analiz tehnic, ct i opinia comunitii cu privire la nevoia resimit. Este necesar s se realizeze estimri cu privire la cererea de servicii publice n viitor, studii cu privire la meninerea sau modificarea modelelor comportamentale membrilor comunitii, posibilitatea asigurrii nevoilor prin investiiile existente. De asemenea, trebuie luate n considerare i anumite proiecte de investiii pentru care n prezent nu se resimte o nevoie (un plan de sistematizare a localitii) sau pentru care nevoile pot fi resimite n condiiile n care se vor produce n viitor unele evenimente nedorite (accidente ecologice, inundaii etc)

Stabilirea modului de satisfacere a nevoilor cetenilor Este nevoie s se delimiteze nevoile pentru a cror satisfacere este necesar s se realizeze proiecte de investiii de cele care pot fi satisfcute mai efficient i fr realizarea de investiii. Astfel, trebuie stabilit dac pentru satisfacerea unei nevoi este necesar s se realizeze o investii nou su este suficient s se asigure o exploatare mai bun a unei investiii vechi, eventual prin asigurarea unei modernizri a acesteia. De asemenea, trebuie stabilit dac anumite proiecte de investiii pot fi realizate prin implicarea terilor (sector privat, sector public). Astfel, unele proiecte de investiii pot fi realizete de sectorul privat, n msura n care acesta este interesat (realizarea unui complex agroalimentar), n parteneriat public privat sau se pot implementa de alte entiti publice n condiii de eficien mrit.

Evaluarea strii activelor curente n cadrul evalurii infrastructurii existente, o instituie public va evalua situaia infrastructurii i a echipamentului de care rspunde. Pentru aceasta trebuie s fie cunoscut vechimea, starea funcional, istoricul interveniilor, precum i costurile estimative pentru nlocuirea echipamentelor i utilitilor existente. Este important s se urmreasc starea funcional i calitatea infrastructurii. Un istoric al reparaiilor i operaiunilor de ntreinere efectuate asupra fiecrui activ poate fi extrem de util. Documentaia privind istoricul acestor operaiuni ofer date importante referitoare la eficiena reparaiilor fcute. Aceste date ajut la evaluarea gradului de eficien a reparaiilor viitoare.

Stabilirea obiectivelor i a criteriilor de evaluare

La baza evalurii proiectelor de investiii trebuie s stea o serie de obiective generale, cum ar fi protejarea mediului nconjurtor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economic a zonei. Plecnd de la acestea se vor stabili criterii clare ce trebuie ndeplinite de proiectele de investiii. Pentru clasificarea i prioritizarea proiectelor de investiii se va pleca de la stabilirea unui punctaj pentru fiecare proiect pe baza unei serii de criterii sociale, economice, financiare, de sntate public. Fiecare proiect de investiii primete un punctaj ca urmare a evalurii lui pe baza criteriilor stabilite, urmnd a se realiza o ierarhizare a acestor criterii n ordine descresctoare a punctajelor obinute. Vom prezenta un exemplu de criterii folosite n ierarhizarea proiectelor de investiii: Criterii de determinare a prioritii proietelor Sntate i siguran public 1. proiectul nltur un pericol mare al sntii i siguranei 2. proiectul reduce cazurile posibile de deces, vtmare sau boal Calitatea mediului 0-5 puncte 0-5 puncte Punctaj

3. proiectul mrete/reduce gradul de poluare a mediului (aer, zgomot, deeuri solide sau lichide) n raza oraului Calitatea vieii 4. proiectul mbuntete semnificativ calitatea vieii unui numr mare de ceteni Dezvoltarea economic 5. proiectul va ncuraja noi investiii de capital n ora i va genera dezvoltarea economic 6. proiectul va crea noi locuri de munc pentru cetenii oraului pe perioada realizrii i dup finalizare 7. proiectul odat finalizat va genera reduceri ale costurilor de funcionare i ntreinere ale instalaiei pe termen lung 8. beneficiile aduse de proiectul odat finalizat vor fi cel puin egale sau mai mari dect cheltuielile de realizare Documentaie 9. documentaia tehnic i financiar a proiectului este bine gndit, finalizat i aprobat Punctaj maxim
Est

0-10puncte

0-10 puncte

0-5 puncte 0-5 puncte 0-5 puncte 0-5 puncte

0-10 puncte 60

Sursa: Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional, Proiectul Regional pentru Europa de

4. 2.3. Identificarea surselor poteniale de finanare a investiiilor

n cadrul acestei etape trebuie s se identifice sursele poteniale de finanare i s se realizeze o analiz a posibilitilor de finanare. Sursele de finantare ce trebuie luate n considerare pot fi formate din: veniturile rmase consiliilor locale i operaionale; mprumuturi suportate din veniturile consiliilor locale sau judeene; taxe pltite de utilizatori pentru serviciile furnizate de consiliile locale sau judeene direct sau prin intermediul regiilor locale; mprumuturi suportate din taxele pe servicii; judeene dup efectuarea cheltuielilor

programe speciale ale Guvernului Romniei sau finanri externe. n cazul programelor guvernamentale speciale sau finanrilor externe, sumele

disponibile vor fi determinate de regulile i normele programelor respective. Pentru toate celelalte surse menionate mai sus, nivelul finanrii i selectarea proiectelor rmn n ntregime la latitudinea administraiilor publice locale.

Un aspect important este opiunea pentru surse proprii de finanare sau apelarea la mprumuturi. Vom prezenta avantajele i dezavantajele finanrii prin surse proprii i ale finanrii prin ndatorare3.

Finanarea prin surse proprii: A) avantaje: economii la costurile cu dobanda. n cazul finanrii din resurse proprii, nu apar costuri legate de dobnzi. Aceste economii pot fi folosite la creterea capitalului. pstrarea flexibilitii financiare. n cazul finanrii din resurse proprii nu exist obligaii pe termen lung. Autoritatea local are n fiecare an mai mult flexibilitate n legatur cu angajarea veniturilor n finanarea de capital versus cheltuieli operaionale. Acest fapt este important n cazul n care este dificil s estimezi veniturile viitoare datorit instabilitii economice sau din alte motive. ntrirea percepiei calitii creditului. n condiiile n care toi sunt egali, o autoritate local care nu este foarte ndatorat este privit favorabil de ctre comunitate. Finanarea din resurse proprii astzi, ofer autoritii locale ansa de a obine un mprumut mine.

B) dezavantaje: fonduri insuficiente pentru necesarul de capital ca urmare a existenei unui numr mare de proiecte de realizat, a unor proiecte care necesit costuri ridicate sau creterii continue a costurilor proiectelor de investiii;
3

www.lga.ro, Programarea investiiilor de capital i planificarea financiar

lipsa echitii ntre generaii: sarcina finanrii proiectelor de care vor beneficia generaia prezent, dar mai ales cele viitoare este suportat doar de generaia prezent; cheltuieli de capital nerepartizate inegal de-a lungul anilor, crend presiune asupra bugetelor prezente.

Apelarea la resurse mprumutate are ca avantaje: permite autoritilor locale s realizeze investiii mai multe ntr-un interval mai scurt de timp; asigur echitate ntre generaii cu privire la sarcina suportrii costurilor investiiilor; egalizeaz n timp costurile investiiilor.

4. 2.4. Prioritizarea proiectelor i alocarea surselor de finanare Pentru realizarea prioritizrii proiectelor i alocrii surselor de finanare se vor parcurge urmtoarele etape: revizuirea stabilirea prioritii proiectelor poteniale dezvoltarea scenariilor financiare alternative; corelarea proiectelor cu resursele

Stabilirea prioritii proiectelor poteniale presupune: alctuirea fielor propunerilor de proiecte; alegerea iniial a proiectelor; selecia n funcie de conflict, complementaritate, compatibilitate; stabilirea prioritii proiectelor; Alctuirea fielor propunerilor de proiect const n realizarea pentru fiecare proiect a unei prezentri standard, cum ar fi de exemplu4:
4

Idem 2

Fisa propunerilor de proiect Data: Fisa nr: A. Denumirea proiectului: B. Scurta descriere a proiectului propus: C. Localizare: D. Obiectiv(e): E. Beneficiari propusi: F. Cost estimat: G. Sursa propusa de finantare: H. Propunator sau departament responsabil: I. Informatii de contact despre propunator sau departamentul responsabil: Alegerea iniial a proiectelor presupune realizarea urmtorilor pai: 1) consolidarea propunerilor repetitive; 2) separarea proiectelor care sunt evident practice sau inutile; 3) alegerea proiectelor care ar putea fi implementate mai eficient de ctre alte agenii, organizaii sau autoriti locale

Selecia n funcie de conflict, complementaritate, compatibilitate presupune stabilirea proiectelor a cror realizare intr n conflict cu realizarea altor proiecte, proiectele care sunt complementare i proiectele care sunt compatibile. Automat, din dou proiecte care intr n conflict, doar unul poate fi realizat. Selecia se va realiza plecnd de la ali factori care pot fi luai n calcul (complementaritatea cu alte proiecte, beneficial realizat (cel economic i social), gradul de necesitate pentru realizarea proiectului etc.). Se recomand n selecie i prioritizare s in cont de proiectele care sunt complementare (de exemplu realizarea canalizrii unei strzi i asfaltarea acestuia),

realizarea acestora, precum i ordinea n care sunt realizate putnd duce la o scderea a costurilor pe ansamblu proiectelor.

Stabilirea prioritii proiectelor presupune acordarea, n funcie de modul n care acestea satisfac criteriile de evaluare stabilite, a unui punctaj pentru fiecare proiect. n funcie de scorul realizat de fiecare proiect se va realiza o clasificare a acestora.

Dezvoltarea scenariilor financiare alternative presupune luarea n calcul la realizarea proiectelor de investiii i aezarea lor n timp a scenariului apelrii doar la surse proprii de finanare i a scenariului apelrii i la mprumuturi. n funcie de necesarul de resurse, de posibilitile de mprumut, de numrul de ani n care se dorete realizarea proiectelor sau de ali factori se poate opta pentru un scenariu sau altul. n funcie de fiecare variant luat n calcul, se poate stabili numrul de proiecte ce pot fi realizate n numrul de ani aferent PIC-ului. n cazul scenariului fr mprumut se stabilete pentru numrul de ani de derulare a PIC care este surplusul operaional curent (ca diferen ntre veniturile curente i cheltuielile curente), acesta dnd valoarea maxim care poate fi luat n calcul pentru investiii. Deoarece acest surplus operaional este o estimare, nu se recomand ca el s fie luat n calcul n totalitate pentru realizarea de investiii, eventuala nerealizare a lui ducnd la disfuncionalitii n derularea PIC.

n cazul scenariului cu mprumut se pleac de la surplusul operaional curent estimat, se determin care este valoarea maxim a mprumuturilor ce pot fi luate (trebuie ca serviciul datoriei s nu depeasc 20% din veniturile curente ale instituiei publice), urmnd ca prin nsumarea acestora s se stabileasc valoarea maxim ce poate fi folosit pentru investiii. De asemenea, nu se recomand luarea n considerare a valorii maxime,

pentru a evita eventualele probleme ce pot s apar n condiiile n care previziunile nu se adeveresc 100%. n determinarea sumelor ce pot fi folosite pentru investiii este necesar s se in cont i de rambursrile i plile de dobnzi care apar n cazul scenariului fr mprumut.

Corelarea proiectelor cu resursele presupune stabilirea unui echilibru ntre dorine (proiecte) i posibiliti (surse de finanare). Aceasta poate s duc la o reprioritizare a proiectelor n funcie de sursele de finanare posibil de mobilizat i de termenele la care pot fi mobilizate acestea. Se poate ajunge la eliminarea unor proiecte sau la amnarea lor, realizarea unei alte succesiuni dect cea rezultat din etapele anterioare n realizarea lor proiectelor, combinarea i redimensionarea proiectelor.

4.2.5. Monitorizarea procesului de realizare a investiiilor de capital

n cadrul acestei etape se va realiza raportarea lunar a stadiului de realizare a proiectului de investiii, precum i o rennoire anual a PIC. Pentru fiecare proiect, trebuie s existe un director (manager) de proiect care s elaboreze un program de activiti, s coordoneze angajaii i orice alt existen din exterior necesar pentru finalizarea proiectului, s monotorizeze bugetul individual al proiectului. Directorul de proiect trebuie de asemenea s nainteze un raport lunar scris efului de departament sau directorului de regie. Coordonatorul PIC desemnat va continua s joace un rol de baz n monitorizarea pe ansamblu a PIC. El va primi lunar un exemplar al raportului privind stadiul de execuie pentru fiecare proiect n parte, n care vor fi monitorizate: (1) evoluia (pe sptmn/lunar) actualizat pentru fiecare obiecie al fiecrui proiect din PIC. (2) problemele ce au aprut, soluiile acestora ct i orice impact financiar asupra bugetului PIC.

(3) toate comentariile pe care directorul de proiect sau eful de departament/directorul de regie vrea s le fac n luna respectiv referitor la stadiul proiectului. Coordonatorul va sintetiza apoi toate rapoartele lunare i va rezuma informaiile ntr-un memorandum adresat Primarului sau Preedintelui Consiliului Judeean i Consiliului local sau judeean respective, memorandum care va conine: stadiul actual prin comparaia cu cel planificat pentru fiecare proiect, precum i prezentarea oricror probleme aprute i care necesit atenia autoritilor locale (ntrzieri n restructurare, modernizare, extindere sau derularea de noi proiecte, ntrzieri n finanare, sau ntrzieri cauzate de dispute ntre diverse instituii din cadrul oraului).

Rennoirea anul a PIC presupune revizuirea i actualizarea acestuia la cerinele curente ale fiecrui an.

5. Achiziiile publice

Achiziiile publice fac parte din activitatea desfurat de o instituie public. Deoarece activitatea unei instituii publice presupune un consum de materiale, servicii, procurare de mijloace fixe etc, se face apel la diferii furnizori sau prestatori. Cum instituiile publice gestioneaz banul public, statul a instituit o serie de reguli privind achiziia public. Partea legislativ referitoare la achiziiile publice face referire la 5 stabilirea principiilor, cadrului general i a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziie public, precum i a cilor de atac al actului sau deciziei autoritii contractante care aplic una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziie public. 5.1. Elementele componente ale sistemului achiziiilor publice I) autoritatea de reglementare - autoritatea de reglementare este reprezentat de Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP); II) autoritile contractante: oricare organism al statului - autoritate public sau instituie public care acioneaz la nivel central ori la nivel regional sau local; oricare organism de drept public, altul dect cele de mai sus, cu personalitate juridic, care a fost nfiinat pentru a satisface nevoi de interes general fr caracter comercial sau industrial i care se afl cel puin n una dintre urmtoarele situaii: este finanat, n majoritate, de ctre o alt autoritate contractant; se afl n subordinea sau este supus controlului unei autoriti contractante; n componena consiliului de administraie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de
5

Vezi OUG nr 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 337/2006; HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 34/2006; Ordinul preedintelui Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice nr 155%2006.

jumtate din numrul membrilor acestuia sunt numii de ctre o autoritate contractant. oricare ntreprindere public ce desfoar una sau mai multe activiti relevante, atunci cnd aceasta atribuie contracte de achiziie public sau ncheie acorduri-cadru destinate efecturii respectivelor activiti; oricare subiect de drept, altul dect cele de mai sus, care desfoar una sau mai multe activiti relevante n baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competent, atunci cnd acesta atribuie contracte de achiziie public sau ncheie acorduri-cadru destinate efecturii respectivelor activiti III) operatorii economici: orice furnizor, prestator sau executant (persoan fizic sau juridic) care ofer n mod licit pe pia produse, servicii i/sau execut lucrri IV) supraveghetorii sistemului: ANRMAP, Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor, Ministerul Economiei i Finanelor, Curtea de Conturi. 5.2. Principiile achiziiilor publice I) principiul nediscriminrii: asigurarea condiiilor de manifestare a concurenei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naionalitate II) tratament egal: stabilirea i aplicarea, oricnd pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli, cerine, criterii identice pentru toi operatorii economici, astfel nct acetia s beneficieze de anse egale de a deveni contractani; III) recunoaterea reciproc: acceptarea produselor, serviciilor, lucrrilor oferite n mod licit pe piaa Uniunii Europene; acceptarea diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritile competente din alte state, acceptarea specificaiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naional.

IV) transparena: aducerea la cunotina publicului a tuturor informaiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire; V) proporionalitatea: asigurarea corelaiei ntre necesitile autoritii

contractante, obiectul contractului de achiziie public, cerinele solicitate a fi ndeplinite; VI) eficiena utilizrii fondurilor publice: aplicarea procedurilor de atribuire competiionale i utilizarea de criterii care s reflecte avantajele de natur economic ale ofertelor n vederea obinerii raportului optim ntre calitate i pre; VII) asumarea rspunderii: determinarea clar a sarcinilor i responsabilitilor persoanelor implicate n procesul de achiziie public. 5.3. Procesul de achiziie public Sintetizat, procesul de achitiie public este format din urmtoarele etape: I) ntocmirea programului anual al achiziiilor publice: identificarea necesitilor, estimarea valorii achiziiilor publice, ierarhizarea, alegerea procedurii, identificarea fondurilor, elaorarea calendarului de achiziii etc. II) Elaborarea documentaiei de atribuire: stabilirea specificaiilor tehnice, stabilirea clauuzelor contractuale, stabilirea cerinelor minime de calificare la proedura de achiziie, stabilirea criteriului de atribuire, defiitivarea documentaiei de atribuire etc. III) Chemarea la competiie: publicarea anunului de participare, punerea la dipoziie a documentaiei de atribuire, rspuns la solicitrile de clarificri etc. IV) Derularea procedurii de atribuire: primirea candidaturilor, selectarea candidailor, derularea rundelor de discuii (dac este cazul), primirea ofertelor, deschiderea i evaluarea ofertelor, stabilirea ofertei ctigtoare etc.

V) Atribuirea contractului de achiziie public sau ncheierea acordului cadru VI) ncheierea dosarului de achiziie public; VII) Derularea contractului sau acordului cadru; VIII) Finalizarea contractului; IX) Analiza procesului.

5.4. Stabilirea valorii estimate a achiziiilor publice A. Estimarea valorii contractului de furnizare 1. n cazul n care produsele ce urmeaz a fi achiziionate necesit i operaiuni sau lucrri de instalare i punere n funciune, atunci: Ve = Vp + Vmipf, unde: Ve = valoarea estimat Vp = valoarea produselor = nr. buc. x pre unitary Vmipf = valoarea manoperii, instalrii i punerii n funciune

2. n cazul n care nu este stabilit nc modalitatea de dobndire a produselor, respectiv nu s-a fcut opiunea ntre cumprare, cumprare n rate, nchiriere sau leasing, cu sau fr opiune de cumprare, atunci: Ve = Vpmax, unde: Ve = valoarea estimat Vpmax = valoarea celei mai scumpe modaliti de dobndire

3. n cazul n care s-a stabilit modalitatea de dobndire a produselor, respectiv prin cumprare n rate, prin nchiriere sau prin leasing, cu sau fr opiune de cumprare, atunci: dac durata contractului este stabilit i este mai mic sau egal cu 12 luni, atunci: Ve = Vr x n unde: Ve = valoarea estimat a contractului Vr = valoarea ratei pltibile n = nr. de luni </= 12 luni dac durata contractului este stabilit i este mai mare de 12 luni, atunci: Ve = (Vr x N) + Vprez, unde: Ve = valoarea estimat Vr = valoarea ratei pltibile N = nr. de luni > 12 luni Vprez = valoarea rezidual estimat dac contractul se ncheie pe o durat nedeterminat sau dac durata acestuia nu poate fi determinat la data estimrii, atunci: Ve = Vr x 48 luni, unde: Ve = valoarea estimat Vr = valoarea ratei pltibile 4. n cazul n care se intenioneaz atribuirea unui contract de furnizare care trebuie rennoit ntr-o perioad dat, atunci: fie Ve = Vpsa unde: Ve = valoarea estimat Vpsa = valoarea ajustat a contractelor de furnizare similare atribuite n ultimul an fie Ve = Vpsv unde: Ve = valoarea estimat

Vpsv = valoarea contractelor de furnizare similare care urmeaz a fi atribuite n urmtoarele 12 luni, ncepnd din momentul primei livrri 5. n cazul n care s-a propus s se achiziioneze produse similare, dar defalcate pe loturi a cror cumprare se realizeaz prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, atunci: Ve = Vl unde: Ve = valoarea estimat Vl = valoarea unui lot

B. Estimarea valorii contractului de servicii 1. n cazul n care autoritatea contractant i propune s atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate anticipa preul total al prestaiei, dar este posibil estimarea unui tarif mediu lunar, atunci: fie Ve = Vtm x N unde: Ve = valoarea estimat Vtm = valoarea tarifului mediu lunar N = numr de luni, dac durata contractului este stabilit i nu depete 48 de luni fie Ve = Vtm x 48 luni unde: Ve = valoarea estimat Vtm = valoarea tarifului mediu lunar Dac durata contractului nu poate fi determinat sau depete 48 de luni

2. n cazul n care autoritatea contractant i propune s atribuie un contract de servicii care trebuie rennoit ntr-o perioad dat, atunci:

fie Ve = Vssa unde: Ve = valoarea estimat Vssa = sum din valoarea contractelor de servicii similare atribuite n ultimele 12 luni, ajustat fie Ve = Vssv unde: Ve = valoarea estimat Vssa = sum din valoarea contractelor de servicii similare atribuite n urmtoarele 12 luni 3. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii similare, dar defalcate pe loturi a cror achiziionare face obiectul unor contracte distincte de servicii, atunci: Ve = Vl unde: Ve = valoarea estimat Vl = valoarea unui lot 4. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii de asigurare, atunci: Ve = Pa x n, unde: Ve = valoarea estimat Pa = prima de asigurare n = nr. de luni

5. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii bancare sau alte servicii financiare, atunci: Ve = T + C + D + A,

unde: Ve = valoarea estimat T = taxe C = comisioane D = dobnzi A = alte remuneraii aferente 6. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii de proiectare, urbanism, inginerie i alte servicii tehnice, atunci: Ve = O + A, unde: Ve = valoarea estimat O = onorarii A = alte remuneraii aferente

C. Estimarea valorii contractului de lucrri 1. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze lucrri pentru care urmeaz s pun la dispoziia executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice sau orice alte amenajri i dotri necesare execuiei lucrrilor, atunci: Ve = Cl + Vf unde: Ve = valoarea estimat Cl = costul lucrrii Vf = valoarea facilitilor puse la dispoziie de ctre autoritatea contractant

2. n cazul n care obiectul contractului de lucrri l constituie execuia unui ansamblu de lucrri care presupune, dup caz, i furnizarea de echipamente, instalaii, utilaje sau alte dotri aferente, atunci: Ve = Vee + Vei + Veu + Ved, unde: Ve = valoarea estimat Vee = valoarea estimat a echipamentelor Vei = valoarea estimat a instalaiilor Veu = valoarea estimat a utilajelor Ved = valoarea estimat a dotrilor aferente 3. n cazul n care lucrarea permite execuia pe obiecte sau loturi, pentru care autoritatea contractant i propune s atribuie unuia sau mai multor executani contracte distincte de lucrri, atunci: Ve = Vl unde: Ve = valoarea estimat Vl = valoarea unui lot

D. Estimarea valorii n cazul organizrii unui concurs de soluii n cazul n care concursul de soluii este organizat ca o procedur independent, atunci: Ve = Vp + Ves unde: Ve = valoarea estimat Vp = valoarea unui premiu Ves = valoarea estimat a contractului de servicii care poate fi ncheiat

E. Estimarea valorii n cazul ncheierii unui acord-cadru: Ve = Ve max, unde: Ve = valoarea estimat Ve max = valoarea maxim estimat, fr TVA, a tuturor contractelor de achiziie public care se anticipeaz c vor fi atribuite n baza acordului-cadru respectiv, pe ntreaga sa durat

F. Estimarea valorii n cazul n care se utilizeaz un sistem de achiziie dinamic: Ve = Ve max, unde: Ve = valoarea estimat Ve max = valoarea maxim estimat, fr TVA, a tuturor contractelor de achiziie public care se anticipeaz c vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziie dinamic respectiv, pe ntreaga sa durat

5.5. Proceduri de atribuire Licitaia deschis - reprezint procedura de atribuire a contractului de achiziie public la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofert. Ea se desfoar, de regul, ntr-o singur etap. Licitaia deschis se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de oferte. Licitaia restrns - reprezint procedura la care orice operator economic are dreptul de a-i depune candidatura, urmnd ca numai candidaii selectai s aib dreptul de a depune ofert. Licitaia restrns se desfoar, de regul, n dou etape: etapa de selectare a candidailor; etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidai.

Licitaia restrns se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de candidature. Procedura de licitaie restrns se utilizeaz atunci cnd oferta este excedentar. Dialogul competitiv - reprezint procedura la care orice operator economic are dreptul de a-i depune candidatura i prin care autoritatea contractant conduce un dialog cu candidaii admii, n scopul identificrii uneia sau mai multor soluii apte s rspund necesitilor sale, urmnd ca, pe baza soluiei/soluiilor identificate, candidaii selectai s elaboreze oferta final. Dialogul competitiv se aplic doar atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ condiiile: contractul n cauz este considerat a fi de complexitate deosebit; aplicarea procedurii de licitaie deschis sau restrns nu ar permite atribuirea contractului de achiziie public n cauz. Procedura de dialog competitiv se desfoar n trei etape: etapa de preselectare a candidailor; etapa de dialog cu candidaii admii n urma preseleciei, pentru identificarea soluiei/soluiilor apte s rspund necesitilor autoritii contractante i n baza creia/crora candidaii vor elabora i depune oferta final; etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Dialogul competitiv se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de candidaturi. Negocierea reprezint procedura prin care autoritatea contractant deruleaz consultri cu candidaii selectai i negociaz clauzele contractuale, inclusiv preul, cu unul sau mai muli dintre acetia. Negocierea poate fi: negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare; negociere fr publicare prealabil a unui anun de participare.

Negocierea cu publicarea prealabil a unui anun de participare se desfoar n dou etape: etapa de selectare a candidailor; etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaii selectai. Negocierea cu publicare se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de candidature. Negocierea cu publicare se aplic atunci cnd: n urma aplicrii licitaiei deschise, licitaiei restrnse sau a dialogului competitiv nu a fost depus nicio ofert sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme; n situaii excepionale, temeinic sau motivate, atunci cnd natura de lucrrilor/produselor/serviciilor riscurile implicate

executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare iniial global a preului viitorului contract de achiziie public; Atunci cnd serviciile care urmeaz s fie achiziionate, ndeosebi serviciile financiare sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implic proiectarea lucrrilor, sunt de aa natur nct caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziie public prin aplicarea licitaiei deschise sau licitaiei restrnse; Atunci cnd lucrrile ce urmeaz a fi executate sunt necesare exclusiv n scopul cercetrii tiinifice, experimentrii sau dezvoltrii tehnologice, i numai dac acestea nu se realizeaz pentru obinerea unui profit i nici nu urmresc acoperirea costurilor aferente

Negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare se folosete cnd: Din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziie public poate fi atribuit numai unui anumit operator economic; Ca o msur strict necesar, atunci cnd perioadele de aplicare a licitaiei deschise, a licitaiei restrnse sau a negocierii cu publicarea prealabil a

unui anun de participare nu pot fi respectate din motive de extrem urgen determinate de evenimente imprevizibile i care nu se datoreaz sub nicio form unei aciuni sau inaciuni a autoritii contractante; Produsele ce urmeaz a fi livrate sunt fabricate exclusiv n scopul cercetrii tiinifice, experimentrii, studiilor sau dezvoltrii tehnologice, i numai dac acestea nu se realizeaz pentru obinerea unui profit i nici nu urmresc acoperirea costurilor aferente.; Este necesar achiziionarea de la furnizorul iniial a unor cantiti suplimentare de produse destinate nlocuirii pariale sau extinderii echipamentelor/instalaiilor livrate anterior, i numai dac schimbarea furnizorului iniial ar pune autoritatea contractant n situaia de a achiziiona produse care, datorit caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determin incompatibiliti sau dificulti tehnice sporite de operare i ntreinere; Produsele sunt cotate la bursa de mrfuri, iar achiziia acestora se realizeaz prin operaiuni pe piaa de disponibil; Produsele pot fi achiziionate n condiii deosebit de avantajoase de la un operator economic care i lichideaz definitiv afacerile, de la un administrator judiciar care administreaz afacerile unui operator economic n stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic n stare de faliment sau lichidare ori printr-o alt procedur similar cu cele anterioare, reglementat prin lege; Ca urmare a unui concurs de soluii, contractul de servicii trebuie s fie atribuit, conform regulilor stabilite iniial, concurentului ctigtor sau unuia dintre concurenii ctigtori ai concursului respectiv, n acest din urm caz autoritatea contractant avnd obligaia de a transmite invitaie la negocieri tuturor concurenilor ctigtori; Este necesar achiziionarea unor lucrri sau servicii suplimentare sau adiionale, care nu au fost incluse n contractul iniial, dar care, datorit unor circumstane neprevzute, au devenit necesare pentru ndeplinirea contractului n cauz, i numai dac se respect, n mod cumulativ,

urmtoarele condiii: atribuirea s fie fcut contractantului iniial; lucrrile sau serviciile suplimentare/adiionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic i economic, separate de contractul iniial fr apariia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractant sau, dei separabile de contractul iniial, sunt strict necesare n vederea ndeplinirii acestuia; valoarea cumulat a contractelor atribuite pentru lucrri i servicii suplimentare/adiionale nu depete 50% din valoarea contractului iniial. Ulterior atribuirii unui contract de lucrri sau de servicii, autoritatea contractant i propune s achiziioneze noi lucrri, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrrilor sau serviciilor achiziionate prin atribuirea contractului iniial, i numai dac se respect, n mod cumulativ, urmtoarele condiii: atribuirea se face contractantului iniial, iar noile lucrri, respectiv noile servicii, constau n repetarea unor lucrri sau servicii similare celor prevzute n contractul atribuit iniial i sunt conforme cu cerinele prevzute n caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract; contractul de lucrri/servicii iniial a fost atribuit prin procedura de licitaie deschis sau restrns; valoarea estimat a contractului inial de lucrri/servicii s-a determinat prin luarea n considerare inclusiv a lucrrilor/serviciilor similare care pot fi achiziionate ulterior; n anunul de participare la procedura aplicat pentru atribuirea contractului iniial s-a precizat faptul c autoritatea contractant are dreptul de a opta pentru achiziionarea ulterioar de noi lucrri similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a crui ofert va fi declarat ctigtoare n cadrul procedurii respective; autoritatea contractant are dreptul de a aplica aceast procedur ntr-un interval care nu poate depi 3 ani de la atribuirea contractului iniial. Cererea de oferte - reprezint procedura simplificat prin care autoritatea contractant solicit oferte de la mai muli operatori economici. Cererea de oferte se aplic numai dac valoarea estimat, fr TVA, a contractului de achiziie public este mai mic dect echivalentul n lei a urmtoarelor praguri:

- pentru contractul de furnizare: 40.000 euro; - pentru contractul de servicii: 40.000 euro; - pentru contractul de lucrri: 250.000 euro. Concursul de soluii - reprezint procedura prin care se achiziioneaz, n special n domeniul amenajrii teritoriului, al proiectrii urbanistice i peisagistice, al arhitecturii sau n cel al prelucrrii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concureniale de ctre un juriu, cu sau fr acordarea de premii. Concursul de soluii se poate organiza ca: - o procedur independent, n care concurenii pot obine premii i/sau prime de participare; sau - parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii. Concursul de soluii se iniiaz prin publicarea unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici interesai depunerea de proiecte. Cumprarea direct - se aplic n cazul n care se achiziioneaz produse, servicii sau lucrri a cror valoare (fr TVA), cumulat pe parcursul unui an, nu depete echivalentul n lei a 5.000 euro. Cumprarea direct se realizeaz pe baz de document justificativ care se consider a fi baza legal pentru plat.

6. Auditul intern i controlul financiar preventiv

Pentru buna funcionare a activitii instituiilor publice s-au instituit reglementri legislative privind controlul financiar intern i auditul financiar intern.

Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, nainte de aprobarea acestora. Controlul intern reprezint ansamblul msurilor ntreprinse la nivelul unei instituii publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile i sistemele de control i de evaluare, instituite n scopul: realizrii atribuiilor la un nivel calitativ corespunztor i ndeplinirii cu regularitate, n mod economic, eficace i eficient, a politicilor adoptate, respectrii legalitii i a dispoziiilor conducerii; protejrii activelor i resurselor; efecturii i meninerii de nregistrri contabile corecte i complete; furnizrii la timp de informaii corecte i complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii. Auditul intern este activitate organizat independent n structura unei instituii publice i n directa subordonare a conductorului acesteia, care const n efectuarea de verificri, inspecii i analize ale sistemului propriu de control intern, n scopul evalurii obiective a msurii, n care acesta asigur ndeplinirea obiectivelor instituiei publice i utilizarea resurselor n mod economic, eficace i eficient i pentru a raporta conducerii constatrile fcute, slbiciunile identificate i msurile propuse de corectare a deficienelor i de ameliorare a performanelor sistemului de control intern. Din definiiile6 date controlului financiar preventiv, controlului intern i auditului financiar intern se desprinde concluzia c n activitatea unei instituii publice trebuie s acioneze prima dat personalul care se ocup cu controlul i apoi cel care se ocup cu auditul. Auditul este un controlor al sistemului de control, dar nu se rezum numai la verificarea aciunii de control, ci vine cu msuri, idei, soluii de perfecionare a acesteia. Controlul financiar preventiv propriu se organizeaz i se exercit n mod unitar la urmtoarele entiti publice7: - instituiile publice, cuprinznd Administraia Prezidenial, Parlamentul, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i
6

Vezi OG nr.119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv, publicat n MO nr. 430/1999 cu modificrile i completrile ulterioare. 7 www.mfinane.ro Controlul financiar preventiv.

locale, alte autoriti publice, instituiile publice autonome, precum i instituiile publice de subordonare central sau local, indiferent de modul de finanare a acestora; - Ministerul Finanelor Publice, pentru operaiunile Fondului naional de preaderare, pentru operaiunile privind bugetul trezoreriei statului, datoria public, precum i pentru alte operaiuni specifice; - companiile naionale, regiile autonome, societile comerciale, organizaiile neguvernamentale, precum i orice alte persoane juridice care gestioneaz fonduri publice cu orice titlu i/sau care administreaz patrimoniul public referitor la gestionarea fondurilor publice i administrarea patrimoniului public n cauz; - ageniile de gestionare a fondurilor publice provenite din finanri externe, rambursabile i nerambursabile, precum: uniti de management al proiectelor (UMP), uniti de coordonare a proiectelor (UCP), Oficiul de Pli i Contractare PHARE (OPCP), Agenia SAPARD i alte agenii de implementare a fondurilor comunitare. 6.1. Controlul intern al instituiilor publice Controlul intern n cadrul unei instituii publice are urmtoarele obiective generale: 1) realizarea, la un nivel corespunztor de calitate, a atribuiilor instituiilor publice, stabilite n concordan cu propria lor misiune, n condiii de regularitate, eficacitate, economicitate i eficien;

- caracteristica unei operaiuni de a respecta sub toate Regularitatea aspectele ansamblul principiilor i regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaiuni din care face parte

- gradul de ndeplinire a obiectivelor declarate ale unei

Eficacitatea

activiti i relaia dintre impactul dorit i impactul efectiv al activitii respective - msura n care se asigur minimizarea costului resurselor

Economicitatea

alocate unei activiti, fr a compromite realizarea n bune condiii a obiectivelor declarate ale acesteia - raportul dintre rezultatele obinute i costul resurselor, utilizate n vederea obinerii lor

Eficiena

2) protejarea fondurilor publice mpotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei. Deoarece banii publici sunt obinui n cea mai mare parte pe seama prelevrilor de la populaie, deci sunt banii naiunii gestionarea lor trebuie s se realizeze n condiii optime, eliminndu-se pe ct posibil realizarea de pierderi, stoparea risipei. Pentru aceasta trebuie ca personalul instutiiei publice s fie pregtit profesional pentru posturile ocupate, s desfoare activitatea cu maxim de seriozitate i profesionalism pentru a se evita greelile care por s duc la efecte nedorite. De asemenea, personalul din instituiile publice trebuie s aib un dezvoltat spirit de dreptate, cinste, s nu urmtreasc ca prin folosirea banului public, de multe ori printr-o poziie abuziv, s obin avantaje materiale sau de alt natur8. 3) respectarea legii, a reglementrilor i deciziilor conducerii; Personalul instituiilor publice trebuie s acioneze conform cu legea, s respecte regulile i reglementrile care sunt specifice acestui domeniu. 4) dezvoltarea i ntreinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare i difuzare a datelor i informaiilor financiare i de conducere, precum i a unor sisteme i proceduri de informare public adecvat prin rapoarte periodice. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca organele de conducere s poat s asigure n interiorul instituiei, precum i n relaiile cu teri a unui sistem de cooperare n privina asigurrii unui acces rapid la diverse date referitoare la activitatea desfurat, s informatizeze activitatea instituiei publice prin crearea unui sistem informatic care pe

vezi Lucian u, Introducere n gestiunea financiar a instituiilor publice, Ed. ASE, 2002.

baza datelor introduse n el s poat s furnizeze un volum ct mai mare de date i posibiliti ct mai ridicate de combinare a lor. Conductorul instituiei publice trebuie s asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea i perfecionarea structurilor organizatorice, reglementrilor metodologice, procedurilor i criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinele generale i specifice de control intern. Cerinele controlului intern pot fi generale i specifice. - asigurarea ndeplinirii obiectivelor enunate mai sus prin evaluarea sistematic i meninerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaiunilor - asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere i de execuie, acesta avnd obligaia s rspund n orice moment solicitrilor conducerii i s sprijine efectiv controlul intern - asigurarea integritii i competenei personalului de conducere i Cerine generale de execuie, a cunoaterii i nelegerii de ctre acesta a ale controlului importanei i rolului controlului intern intern - stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel nct acestea s fie adecvate, cuprinztoare, rezonabile i integrate misiunii instituiei i obiectivelor de ansamblu ale acesteia - supravegherea continu de ctre personalul de conducere a tuturor activitilor i ndeplinirea de ctre personalul de conducere a obligaiei de a aciona corectiv, prompt i responsabil ori de cte ori se constat nclcri ale legalitii i regularitii n efectuarea unor operaiuni sau n realizarea unor activiti n mod neeconomic, ineficace sau ineficient

- reflectarea n documente scrise a organizrii controlului intern, a tuturor operaiunilor instituiei i a tuturor evenimentelor semnificative, precum i nregistrarea i pstrarea n mod adecvat a documentelor, astfel nct acestea s fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de ctre cei n drept - nregistrarea de ndat i n mod corect a tuturor operaiunilor i evenimentelor semnificative Cerine - asigurarea aprobrii i efecturii operaiunilor exclusiv de specifice ale ctre persoane special mputernicite n acest sens controlului intern - separarea atribuiilor privind efectuarea de operaiuni ntre persoane, astfel nct atribuiile de aprobare, control i nregistrare s fie, ntr-o msur adecvat, ncredinate unor persoane diferite - asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile - accesarea resurselor i documentelor numai de ctre persoane ndreptite i responsabile n legtur cu utilizarea i pstrarea lor

6.2. Controlul financiar preventiv al instituiilor publice Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaiuni care vizeaz, n principal: a) angajamente legale i bugetare; b) deschiderea i repartizarea de credite bugetare; c) modificarea repartizrii pe trimestre i pe subdiviziuni ale clasificaiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virri de credite; d) efectuarea de pli din fonduri publice; e) efectuarea de ncasri n numerar; f) vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; g) concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; h) alte tipuri de operaiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanelor.

Pentru fiecare din operaiunile prezentate mai sus trebuie s se stabileasc baza legal a efecturii acestora, documentele justificative pe baza crora se face controlul, obiectivele i coninutul controlului financiar propriu. Controlul financiar preventiv se organizeaz i se exercit n urmtoarele forme: controlul financiar preventiv propriu; controlul financiar preventiv delegat, prin controlori delegai ai Ministerului Finanelor. Instituiile publice au obligaia de a organiza controlul financiar preventiv propriu i evidena angajamentelor n cadrul compartimentului contabil. Conductorii instituiilor publice au obligaia s stabileasc proiectele de operaiuni supuse controlului financiar, documentele justificative i circuitul acestora, cu respectarea dispoziiilor legale. Controlul financiar preventiv propriu se exercit de ctre contabilul-ef prin viz de control financiar preventiv propriu. n funcie de volumul i de complexitatea activitii, contabilul-ef poate mputernici, cu aprobarea ordonatorului de credite, i alte persoane din subordinea sa s exercite controlul financiar preventiv propriu, preciznd limitele mputernicirii. Se supun aprobrii ordonatorului de credite numai proiectele de operaiuni care respect ntru totul cerinele de legalitate, regularitate i ncadrare n limitele angajamentelor bugetare aprobate, care poart viza de control financiar preventiv propriu. Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin semntura persoanelor n drept, competente n acest sens i prin aplicarea de ctre acestea a sigiliului personal. Viza de control financiar preventiv propriu se exercit prin semnatura persoanei mputernicite n acest sens sau a nlocuitorului desemnat, precum i prin aplicarea sigiliului personal. Sigiliul va cuprinde urmtoarele informaii: denumirea entitii publice; meniunea ,,Vizat pentru control financiar preventiv propriu; numrul sigiliului (cel de identificare a titularului acestuia);

- elementele de identificare a datei acordrii vizei (an, luna, zi). n vederea acordrii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operaiuni se prezint nsoite de documentele justificative corespunztoare, certificate n privina realitii i legalitii prin semntura conductorilor compartimentelor de specialitate care iniiaz operaiunea respectiv. Rspunderea pentru realitatea, regularitatea i legalitatea operaiunilor ale cror documente justificative revinde conductorilor compartimentelor care au acordat viza. Procedura de control financiar preventiv presupune urmtoarele etape: proiectele de operaiuni emise de compartimentele de specialitate vor fi depuse la departamentul de control, nsoite de documentele justificative; proiectele de operaiuni vor fi nregistrate n Registrul proiectelor de operaiuni prevzute s fie prezentate la viaz de control financiar preventiv propriu; persoana mputernicit cu controlul va prelua documentele i va face o verificare formal, urmrind: cuprinderea n ,,Cadrul general al proiectelor de operaiuni supuse controlului financiar preventiv propriu a operaiunii prezentat la viz, completarea documentelor n strict concordan cu rubricile acestora, existena semnturilor persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, existena documentelor justificative; n cazul nerespectrii condiiilor de form, documentele sunt restituite compartimentelor de specialitate, cu viza Refuz; dac sunt ndeplinite condiiile de form se va trece la realizarea controlului de fond; n urma acestui control se poate acorda viza sau se poate respinge documentul ca fiind nefondat. Controlul financiar delegat apare ca urmare a numirii de ctre Ministerul Finanelor a unor controlori financiari delegai care vor verifica anumite tipuri de operaiuni (specifice fiecrei instituii publice) sau a operaiunilor care depesc anumite limite valorice.

6.3. Auditul financiar intern Auditul intern se organizeaz n mod independent, n structura fiecrei instituii publice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel nct personalul de specialitate angajat n acesta s nu fie implicat n vreun fel n ndeplinirea activitilor pe care le auditeaz. Auditorul intern trebuie s i ndeplineasc atribuiile n mod obiectiv, independent, cu profesionalism i integritate. n realizarea atribuiilor sale eful compartimentului de audit intern sau, dup caz, persoana care exercit atribuiile de audit intern se subordoneaz i raporteaz direct conductorului instituiei publice. Auditul intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate de instituia public sau care sunt n responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activitii instituiilor subordonate i asupra utilizrii de ctre teri, indiferent de natura juridic a acestora, a fondurilor publice gestionate de acetia din urm n baza unei finanri realizate de ctre instituia public n cauz sau de ctre o instituie subordonat acesteia. Operaiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate, de regul, pe tot parcursul acestora, din momentul iniierii pn n momentul finalizrii executrii lor efective. Compartimentul de audit intern trebuie s exercite urmtoarele atribuii9: certificarea trimestrial i anual, nsoit de raport de audit, a bilanului contabil i a contului de execuie bugetar ale instituiei publice, prin verificarea legalitii, realitii i exactitii evidenelor contabile i ale actelor financiare i de gestiune; certificarea se face naintea aprobrii de ctre conductorul instituiei publice n cauz a bilanului contabil i a contului de execuie bugetar; examinarea legalitii, regularitii i conformitii operaiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase i fraudelor i, pe aceste baze, propunerea
9

Vezi OG nr.119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv, publicat n MO nr. 430/1999.

de msuri i soluii pentru recuperarea pagubelor i sancionarea celor vinovai, dup caz; supravegherea regularitii sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmrire i control al ndeplinirii deciziilor; evaluarea economicitii, eficacitii i eficienei cu care sistemele de conducere i de execuie existente n cadrul instituiei publice ori la nivelul unui program/proiect finanat din fonduri publice utilizeaz resurse financiare, umane i materiale pentru ndeplinirea obiectivelor i obinerea rezultatelor stabilite; identificarea slbiciunilor sistemelor de conducere i de control, precum i a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operaiuni i propunerea de msuri pentru corectarea acestora i pentru diminuarea riscurilor, dup caz. La baza desfurrii activitii de audit intern st planul anual de audit intern, aprobat de conductorul instituiei publice. Planul de audit se stabilete pe baza evalurii riscului asociat diferitelor structuri, activiti, programe/proiecte sau operaiuni, precum i prin consultare cu instituiile publice ierarhic superioare. Activitatea auditorilor interni se realizeaz pe baz de ordin de serviciu scris, aprobat de ctre conductorul instituiei publice i care prevede n mod explicit scopul, obiectivele i durata auditului. Auditorii interni au acces la toate datele i informaiile pe care le consider relevante pentru scopul i obiectivele precizate n ordinul de serviciu, iar personalul de conducere i personalul de execuie implicat n activitatea auditat au obligaia s ofere documentele solicitate i tot sprijinul necesar desfurrii n bune condiii a auditului intern. Constatrile auditului intern sunt cuprinse n raportul de audit intern care trebuie s reflecte ordinul de serviciu primit, modul de desfurare a auditului, constatrile fcute, concluziile i recomandrile auditorilor interni, mpreun cu ntreaga documentaie care susine respectivele constatri, concluzii i recomandri. De asemenea, o dat cu raportul de audit intern trebuie prezentate obligatoriu, i punctele de vedere ale persoanelor

implicate n activitile auditate, ndeosebi ale acelora n legtur cu care se semnaleaz deficiene sau care pot fi afectate de msurile recomandate n raportul de audit intern. Ori de cte ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presupune utilizarea unor cunotine de specialitate din alte domenii dect cele cerute prin fia postului auditorilor interni, eful compartimentului de audit intern poate recurge, cu aprobarea conductorului instituiei publice cruia i raporteaz, la contractarea extern de servicii de expertiz/consultan.

7. Aspecte generale privind contabilitatea instituiilor publice10 7.1. Aspecte generale 7.1.1. Obiectul contabilitatii publice Institutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si dupa caz, contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice , trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, dar si alti utilizatori (organismele financiare internationale). Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat in administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar si informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. In sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, institutii publice reprezinta denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice,
10

OMFP 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice i Planului de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare ale acestuia.

institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora. In sensul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului privind finantele publice locale nr.45/3003, aprobata cu modificari si completari, institutii publice reprezinta denumirea generica ce include comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indifferent de modul de finantare a activitatii acestora. Potrivit reglementarilor existente in domeniul finantelor publice si a contabilitatii, contabilitatea publica cuprinde: a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial; d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate. In aplicarea prevederilor pct.a) si c) , planul de conturi va cuprinde: conturi bugetare pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, se realizeaza cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in vigoare. Aceste conturi asigura inregistrarea veniturilor incasate si a cheltuielilor platite, potrivit bugetului aprobat si furnizeaza informatiile necesare intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei bugetare. conturi generale pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului, indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

Institutiile publice, au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general. Planul de conturi general cuprinde urmatoarele clase de conturi: - clasa 1Conturi de capitaluri; - clasa 2 Conturi de active fixe; - clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie; - clasa 4 Conturi de terti; - clasa 5 Conturi la trezoreria statului si banci comerciale; - clasa 6 Conturi de cheltuieli; - clasa 7 Conturi de venituri si finantari. In cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare. Cu ajutorul acestor conturi, institutiile publice inregistreaza operatiunile economicofinanciare pe baza principiilor contabilitatii de drepturi si obligatii (de angajamente), respectiv in momentul crearii, transformarii sau disparitiei / anularii unei valori economice, a unei creante sau unei obligatii. Corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont nu sunt limitative. Ele pot fi dezvoltate in cadrul fiecarei institutii, cu respectarea continutului economic al operatiunii respective, a cerintelor contabilitatii bazata pe principiul drepturilor si obligatiilor si a prevederilor legale in vigoare. In acest sens, ordonatorii principali de credite urmeaza sa elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor in analitice precum si monografii continand operatiuni specifice domeniului de activitate respectiv. Conturile din planul de conturi nu reprezinta temei legal pentru inregistrarea unor operatiuni in contabilitate.

7.1.2. Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii. Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii. Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie. Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.

7.1.3. Moneda si cursul de inregistrare Contabilitatea operatiunilor economico-financiare se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. La data intocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii) se reevalueaza la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Inregistrarea in contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene se efectueaza in EURO si in lei, la cursul INFO-euro. Cursul INFO-euro reprezinta rata de schimb intre euro si moneda nationala si este comunicat de Banca Centrala Europeana. Cursul INFO-euro utilizat la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor din luna curenta (n) este cel din penultima zi lucratoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de catre toate institutiile publice care efectueaza operatiuni finantate din fonduri comunitare PHARE, ISPA, etc., respectiv: Agentii si/sau Autoritati de Implementare, institutiile publice beneficiari finali ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilitati, bunuri, servicii. Elementele monetare exprimate in euro: disponibilitati si depozite bancare, creante si datorii, se reevalueaza cel putin, la intocmirea situatiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat in penultima zi lucratoare a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.

7.1.4. Documente justificative si registre de contabilitate 7.1.4.1. Documente justificative- prevederi generale Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, constituie contraventii la Legea contabilitatii, daca nu sunt savarsite in asfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni. Institutiile publice consemneaza operatiunile economico-financiare in momentul efectuarii lor in documente justificative pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documente contabile dupa caz. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in conditiile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale in vigoare. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat,precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. Documentele justificative trebuie sa cuprinda, urmatoarele elemente principale: - denumirea documentului; - denumirea si, dupa caz, sediul unitatii care intocmeste documentul; - numarul documentului si data intocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul); - continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate;

- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile respective, dupa caz ; - alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. Inregistrarile in contabilitate se efectueaza cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de intrare a acestora in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitate cu regulile stabilite pentru forma de inregistrare in contabilitate maestru-sah. Inregistrarile in contabilitate se pot face manual sau utilizand sistemele informatice de prelucrare automata a datelor. Registrele de contabilitate si formularele comune pe economie, care nu au regim special de inseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice, cu conditia respectarii continutului minimal de informatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora. Acestea pot fi pretiparite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. Numarul de exemplare al formularelor care nu au regim special de inseriere si numerotare poate fi diferit de cel prevazut in reglementarile legale, in conditiile in care procedurile proprii privind organizarea si conducerea contabilitatii impun acest lucru.

7.1.4.2. Forma de inregistrare in contabilitate Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului bugetar.

La institutiile publice, forma de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economicofinanciare este maestru-sah. In cadrul formei de inregistrare maestru-sah, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea mare si Balanta de verificare. La institutiile publice se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate maestru-sah simplificat. In acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe Fise de cont pentru operatii diverse, deschise pentru fiecare cont sintetic in Cartea mare (sah), iar contabilitatea analitica se tine pe fisele mentionate la forma de inregistrare maestru-sah. Evidenta analitica a creditelor bugetare, platilor de casa si a cheltuielilor efective se tine cu ajutorul Fisei pentru operatii bugetare. 7.1.4.3. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul inventar si Cartea mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale institutiei. Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar,dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor.

Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Institutiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor, etc. Acestea pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra prin articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor in unitate. In aceasta situatie, Registrul-jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. In cazul in care o institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta institutiei. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, cel putin odata pe an pe parcursul functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului.

Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului . In cazul in care o institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii. Registrul Cartea mare este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Registrul Cartea mare (sah) se intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si separat pentru creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 7.1.4.4. Balanta de verificare Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah) , respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc balante de verificare analitice. La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar iar balantele de

verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. In balanta de verificare pentru luna ianuarie rubrica solduri initiale se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. 7.1.4.5. Arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor Institutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate. Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiarcontabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditii corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare, dupa caz. Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pentru a putea fi inregistrate in contabilitate, operatiunile economicofinanciare trebuie sa fie inscrise in documente originale, intocmite sau reconstituite, potrivit legii.

Orice persoana care constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligatia sa instiinteze in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii unitatii respective. In cazul in care pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se instiinteaza imediat organele de urmarire penala. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea "RECONSTITUIT", cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea. Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. 7.1.4.6. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei institutii trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. 7.1.5. Exercitiul financiar Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii institutiei publice, potrivit legii.

7.2. Aprobarea, depunerea si componenta situatiilor financiare 7.2.1. Prevederi generale Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare. Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului. Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda. Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice. Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial. Situatiile financiare se semneaza de conducatorul institutiei si de conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru

asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului. Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare. Este interzis institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice, institutii autonome si unitatile administrativteritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor Publice sau directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare. Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiilor publice din Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei.

7.2.2. Componenta Situatiilor Financiare Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind: a) bilantul; b) contul de rezultat patrimonial; c) situatia fluxurilor de trezorerie; d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor; e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative; f) contul de executie bugetara.

7.2.3. Bilantul 7.2.3.1. Prevederi generale Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege. Pentru fiecare element de bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent. In bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativteritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii. 7.2.3.2. Structura Bilantului A. ACTIVE Active necurente Active fixe necorporale Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale Terenuri si cladiri Alte active nefinanciare Active financiare Creante (peste un an) Total active necurente Active curente Stocuri Creante (sub un an) Investitii pe termen scurt

Conturi la trezorerie si banci Cheltuieli in avans Total active curente Total active B. DATORII Datorii necurente Datorii (peste un an) Imprumuturi pe termen lung Provizioane Total datorii necurente Datorii curente Datorii (sub un an) Imprumuturi pe termen scurt Imprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent Venituri in avans Provizioane Total datorii curente Total datorii Active nete/Capitaluri proprii = Total active Total datorii C. Capitaluri proprii Rezerve si fonduri Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat

7.2.4.Contul de rezultat patrimonial 7.2.4.1. Prevederi generale Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. In contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex.cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prevazute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

7.2.4.2. Structura Contului de rezultat patrimonial Venituri operationale - venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor - venituri din activitati economice - finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala

- alte venituri operationale Total venituri operationale Cheltuieli operationale - cheltuieli cu salariile si contributiile aferente - subventii, transferuri - cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti - cheltuieli de capital, amortizari si provizioane - alte cheltuieli operationale Total cheltuieli operationale Excedent (deficit) din activitatea operationala Venituri financiare Cheltuieli financiare Excedent (deficit) din activitatea financiara Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/- excedent/deficit din activitatea financiara) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Excedent/deficit din activitatea extraordinara Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/- excedent/deficit din activitatea extraordinara) 7.2.5. Situatia fluxurilor de trezorerie Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in: Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta: - Incasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe:

- Incasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare: - Incasari - Plati Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.

7.2.6. Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile. Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al fiecarui element al conturilor de capital. 7.2.7. Anexele la situatiile financiare Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note explicative. Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare.

7.2.7.1. Principii si politici contabile 7.2.7.1.1. Principii contabile Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilitatii de angajamente. -Principiul continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. -Principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. -Principiul prudentei Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special: - trebuie sa se tina cont de toate angajamentele aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data depunerii acestuia; - trebuie sa se tina cont de toate deprecierile. -Principiul contabilitatii pe baza de angajamente Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare. Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare. Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza

la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor. -Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. -Principiul intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. -Principiul necompensarii Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala. - Principiul comparabilitatii informatiilor Elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp a informatiilor. - Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii asupra aparentei) Informatiile contabile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in cazuri exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a rezultatului patrimonial.

7.2.7.1.2. Politici contabile Aplicarea prezentelor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale. Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de angajamente. Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si b) credibile in sensul ca: -reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei publice; -sunt neutre; -sunt prudente; -sunt complete sub toate aspectele semnificative. Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in notele explicative.

7.2.7.2. Note explicative 7.2.7.2.1.Prevederi generale Notele explicative la situatiile financiare contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum si orice informatii suplimentare care sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa existe informatii in notele explicative. 7.2.7.2.2. Comparabilitatea informatiilor Pentru elementele prezentate in notele explicative, se va prezenta de regula suma corespunzatoare anului curent si celui precedent. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea; b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii acesteia; c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare; d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare; e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (lei) . 7.2.7.2.3. Corectarea erorilor contabile Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea situatiilor financiare, vor fi corectate in anul in care acestea se constata. Erorile contabile pot sa apara ca urmare a unor greseli matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. Corectarea unor asemenea erori aferente exercitiilor precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. 7.2.7.2.4. Continutul si structura notelor explicative Continutul si structura notelor explicative se vor dezvolta prin precizari pentru intocmirea situatiilor financiare.

7.2.8. Reguli generale de evaluare Pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli: a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se stabileste astfel: - la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; - la cost de productie - pentru bunurile produse in institutie; - la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limite normal admise; - cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; - regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; - costurile de desfacere.

Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare. Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Pentru bunurile care au valoare de piata, valoarea justa este identica cu valoarea de piata. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.

c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, respectiv valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este temporara, aceste elemente mentinindu-se, la valoarea lor de intrare. Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii. La fiecare data a bilantului: - elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz; - pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare. - elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la costul istoric (active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei; - elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective. Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti, si activele/ datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile. c) Evaluarea la data iesirii din unitate La data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

7.2.9. Contul de executie bugetara 7.2.9.1. Prevederi generale Contul de executie bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina: a) informatii privind veniturile: - prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive - drepturi constatate - incasari realizate - drepturi constatate de incasat b) informatii privind cheltuielile: - credite bugetare initiale, credite bugetare definitive - angajamente bugetare - angajamente legale - plati efectuate - angajamente legale de platit. - cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse). c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate). 7.2.9.2. Intocmirea Contului de executie bugetara Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie sau la banci, dupa caz.