PLAN

Introducere

DE REDACTARE

Capitolul 1.Date generale privind ceaiul hepatic 1.1.Date oferite de producator 1.2.Raspandirea speciilor producatoare 1.3.Descrierea speciilor producatoare 1.4.Compozitia chimica a speciilor producatoare 1.5.Actiunea farmacologica a materiilor vegetale 1.6.Intrebuintarile materiilor prime vegetale 1.7.Preparate farmaceutice care contin extracte sau produse vegetale pulverizate din speciile producatoare Capitolul 2.Studiul farmacognostic al ceaiului hepatic 2.1.Determinarea identitatii 2.1.1.Examen macroscopic 2.1.2.Examen microscopic 2.1.3.Examen microchimic 2.1.4.Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase 2.2.Determinarea puritatii 2.2.1.Determinarea corpurilor straine 2.2.2.Determinarea impuritatilor 2.3 Determinarea calitatii 2.3.1.Determinari preliminare 2.3.2.Dozarea principiilor active Capitolul 3.Corelatii intre principiile active identificate si actiunea terapeutica a ceaiului hepatic Concluzii Bibliografie

INTRODUCERE
Plantele medicinale au fost cunoscute si utilizate inca din cele mai vechi timpuri. Cateva zeci de tablite din cele peste 20 000 descoperite la Ninive, prezinta denumirile unor plante folosite in acea vreme.De altfel ,in stravechiul oras-capitala exista si astazi o gradina cu plante medicinale. Vechii egipteni cunosteau modul de intrebuintare in diferite afectiuni ale ricinului ,pelinului,sofranului,cepei de mare,anasonului,chimionului,cepei, usturoiului etc.In papirusul Ebers (1550 i.e.n.)se descriu 200 de plante medicinale. Practica medicala chineza, cu traditii milenare, cunoaste un important numar de remedii vegetale. Se spune ca imparatul Sen-Nung, considerat drept intemeietor al medicinei chineze, se ocupa cu studiul plantelor medicinale. Medicul indian Susruta (Susrutasamhita) enumera peste 700 medicamente, dintre care multe de origine vegetala (inainte de secolul al II-lea e.n.) folosite de medicina traditionala indiana, cum ar fi: canepa (Cannabis indica), usturoiul, smirna, mustarul. Printre cele 200 de remedii semnalate in manuscrisul Bower sunt trecute urmatoarele plante: ricinul, piperul, liciul (Berbrus licium). Indienii foloseau, de asemenea, scortisoara, cuisoarele, ghimberul, plantele din genul Indigofera. Civilizatia greaca si romana au cunoscut o larga utilizare a plantelor medicinale, bazata atat pe experienta practicii medicinale din ariile geografice respective, cat si pe cunostintele asimilate in urma contactului cu alte culturi. Eruditul Teofrast, elev al lui Aristotel si parintele farmacologiei antice, enumera in opera sa o serie de plante, printre care: Papaverrhoeas, Sangvis draconis, Piper congun, Cinnamomun, Mastix, Piper nigrum, Althaea oficinalis, Stirax, Terebenthina etc.Cratens, medicul lui Mitridate al VI-lea Eupator, scrie o carte despre insusirile plantelor medicinale, intitulata Rizotomikon. Medicul lui Augustus, Antonius Musa, a scris o lucrare intitulata De herba vettonica, care cuprinde 47 de retete in care se utiliza planta Betonica officinalis. Medicul roman Scribonius largus (sec I i.e.n), in lurcrarea sa Compositiones medicamentorum, descrie 242 de remedii vegetale, amintind de: ferige, usturoi, aloe, pelin, rosmarin, gentiana. In sfarsit, Galenus, intemeiaza o adevarata farmacologie in cadrul careia majoritatea medicamentelor erau de origine vegetala.
2

Locuitorii Daciei preromane culegeau plantele medicinale si le exportau in cadrul relatiilor comerciale cu vecinii.In Dacia se practica atat o medicina culta,sacerdotala, cat si una empirica, populara. In legatura cu folosirea plantelor medicinale in Dacia, de mare insemnatate sunt informatiile ramase de la Herodot in legatura cu fumigatiiile cu samanta de canepa practicate de scitii din regiunea Dunarii de Jos si Jordanes (pornind de la textele lui Dios Crysostomul, care e trait un timp printre daci, la Sarmizegetusa). In afara legendelor si marturiilor scrise, exista unele indicii privind preocuparile medicale pe teritoriul tarii noastre in vremuri stravechi, care ne indreptatesc sa credem ca plantele medicale au fost utilizate in scop anestezic in cusul unor operatii chirurgicale. Faptul ca s-a gasit o gramajoara de seminte de canepa arse intr-o necropola, datand din perioada trecerii de la Neolitic la epoca bronzului, legat de informatile privind obiceiul practicarii fumigatiilor cu seminte de canepa (probabil Cannabis indica, cu proprietati stupefiante) si de marturia efectuarii pe teritoriul tarii noastre a unor trepanatii (deschiderea cutiei craniene) reusite (calusul cicatriceal indica supravietuirea bolnavilor operati) cu ajutorul unor instrumente rudimentare din silex, bronz sau fier, ne duc la aceasta concluzie.Din cele 40 sinonime dacice le denumirilor plantelor medicinale din copiile lucrarilor autorilor romani Pedaniu Dioscorides (de origine elena) si Pseudo-Apuleius, studiate de catre arheologul si lingvistul I.I.Russu, botanistul Vaczy, filologul D.Deceu si altii, considerate de catre doctorul G.Bratescu ca transcrieri gresite, stalcite ale denumirilor originale. Constantin Daicoviciu considera, de asemenea, doar 6 termeni a fi in mod sigur de origine dacica. Acestia sunt: aniarsexe (iarba saraca), budathla (limba boului), diesema (coada vacii), dyn (urzica), mizela (cimbru) si riborastra (brusture). Aceste denumiri ale unor plante medicinale, ramase de la stramosii nostri daci, constiutuie o marturie elocventa a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri, dar si una din dovezile continuitatii noastre pe acest teritoriu.

1.DATE GENERALE PRIVIND CEAIUL HEPATIC 1.1.Date oferite de producator

Compozitia ceaiului Flori de galbenele-Calendulae Flos Frunze de anghinare-Cynarae Folium Iarba de menta-Menthae Herba Flori de musetel-Chamomillae Flos Iarba de rostopasca-Chelidonii Herba Iarba de sunatoare-Hyperici Herba Actiune -stimuleaza secretia biliara -antispastica Utilizare In mod traditional, in tratamentul simptomatic al tulburarilor hepatice Mod de preparare Infuzie- se toarna o cana de apa clocotita peste o lingurita de plante,se acopera 15 minute,se strecoara; se consuma la temperatura camerei. Mod de administrare 2-3 cani pe zi , cu o jumatate de ora inaintea meselor principale

2.1.Raspandirea speciilor producatoare

Calendula officinalis Denumiri populare: galbenele , filimica,caldarusa,ochi galbeni Planta erbacee, anuala, rustica,cultivata, adeseori salbaticita, cu origine nesigura,probabil din Europa de Sud. Cerinte ecologice moderate. Nepretentioasa fata temperatura.Cere lumina directa.Pretentii moderate fata de umiditate.Creste bine pe toate tipurile de sol,dar mai ales pe cele fertile si profunde.Raspandita in Europa de Sud[1]. Matricaria chamomilla Denumiri populare: musetel, romanita Planta erbacee, anuala sau hibernanta,comuna in intreaga

tara,intalnita in locuri necultivate,islazuri, pe langa drumuri, pajisti, in semanaturi (in special de grau),uneori pe soluri saraturoase.Prefera locuri insorite.Rezista bine la temperaturi scazute, pana la -30 C.Cultivat in campiile Burnazului,Moldovei, Crisurilor,Timisului.Raspandit in Europa si Asia[1].

Cynara scolymus Denumire populara: anghinare Planta de origine mediteraneeana , aflata la noi numai in culturi si cultivata pe scara larga in scopuri alimentare in Italia, California[4].

Mentha x piperita Denumiri populare: menta, izma buna,iasma,camfor,iarba neagra Planta erbacee,perena,,cu stoloni rezistenti la temperaturi scazute, putin pretentioasa fata de caldura, cerinte ridicate fata de umiditate,cu o buna vegetatie pe solurile fertile de lunca.Planta a aparut ca hibrid spontan al speciilor Mentha aquatica si Mentha spicata . Se cultiva in majoritatea tarilor[1]. Chelidonium majus Denumiri populare: rostopasca ,scanteiuta. Planta erbacee, perena,intalnita prin locuri umbroase, prin paduri,tufarisuri, gradini,pe langa garduri, ziduri,ruine, in jurul asezarilor omenesti, de la campie pana in zona montana, la altitudinea maxima de 800-1000 m, recent introdusa in cultura[1]. Hypericum perforatum Denumire populara : rostopasca, pojarnita,sovarf galben. Planta erbacee, perena, intalnita in toata tara, pe locuri destul de uscate, prin fanete, la marginea drumurilor si padurilor,locurilor necultivate, de la campie pana in zona subalpina, mai
6

abundenta in zona deluroasa.Rezista la uscaciune,la temperaturi joase din timpul iernii si ridicate din timpul verii.Suporta soluri acide si bazice.Pretentioasa la lumina.Raspandita in Europa,Asia,Africa de Nord,America,Australia[1].

1.3.Descrierea speciilor producatoare si a produselor vegetale aferente

1. Specia Genul Subfamilia Familia Ordin Subseria Seria Subclasa Clasa Subincrengatura Increngatura Calendula officinalis Calendula Tubuliflorae Asteraceae Asterales Epigynae Tetracyclicae Gamoptalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta [ 8 ]

Specie cu radacina pivotanta din care se dezvolta o tulpina muchiata, robusta, inalta pana la 80 cm,bogat ramificata.Frunzele sunt alterne,lanceolate,sesile, intregi sau slab dintate,cu marginea ciliata si cu suprafata acoperita cu peri scurti.Florile galbene sunt grupate in antodii terminale.Fructele sunt achene curbate si au suprafata prevazuta cu tepi mici[2]. Produsul vegetal : Calendulae Flos Obtinere.Florile se recolteaza in timpul verii, cand sunt complet dezvoltate,prin rupere cu mana, dupa ce s-a ridicat roua. Se usuca in straturi subtiri, asezate pe rame, la umbra.Dupa uscare se inlatura produsele decolorate.Se pastreaza in pungi de hartie[1,5]. Caractere macroscopice.Produsul poate fi format din inflorescenteantodii inconjurate de bractee si fara peduncul (Calendulae cum receptaculis flores) sau numai din flori ligulate (Calendulae sine receptaculis flores). Antodiile dispuse terminal prezinta pe margini flori ligulate(15-40 sau 60500 la soiurile involute), iar in centru sunt situate florile tubuloase.Florile ligulate (cu ligula prevazuta cu 4 nervuri), sunt detasate de capitul se prezinta ca o corola tubuloasa terminata la baza cu o ligula tridintata. Diametrul aurolei este de 3-4 cm, iar culoarea galben-portocalie.
7

Caractere microscopice.Pulberea prezinta peri tectori biseriati si bigeminati,peri glandulari cu piciorpluricelular bigeminat si polen cu exina echinulata si 3 pori germinativi, endoteciu reticulat,papile alungite[6]. Caractere organoleptice.Miros slab aromat, gust amarui- sarat, usor mucilaginos[9].

2. Specia Genul Subfamilia Familia Ordin Subseria Seria Subclasa Clasa Increngatura Subincrengatura

Matricaria Chamomilla Matricaria Tubuliflorae Asteraceae Aterales Epigynae Tetracyclicae Gamopetalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta [ 8 ]

Specia prezinta radacina pivotanta, ramificata.Tulpina este erecta, cu o inaltime de 20-40 cm, ramificata , terminata cu o inflorescenta.Frunzele sunt alterne bipenat-sectate.Florile sunt dispuse in capitule terminale[5]. Produsul vegetal: Chamomillae Flos Obtinere.Produsul se recolteaza inainte de maturitae , cand florile ligulate s-au desfacut si sunt dispuse orizontal.Recoltarea se face dupa ora 10,iar inflorescentele nu trebuie sa aiba codite mai lungi de 1 cm.Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite ,in strat subtire, pe rame .Uscarea artificiala se face la 30-35C.Se pastreaza in pungi sau saci de hartie.[1] Caractere macroscopice.Produsul este format din capitule intregi ,cu pedunculi scurti ,nu mai mari de 2 cm.Receptaculul este conic si gol la interior. Partea inferioara este acoperita ca trei randuri de bractee.Florile femele ,ligulate, in numar de 12-18 ,sunt dispuse pe marginea receptaculului.Fiecare ligula este de culoare alba, tridintata, strabatuta de patru nervuri.Centrul capitulului este ocupat de florile hermafrodite ,colorate in galben.[5] Caractere microscopice.Pulberea se caracterizeaza prin: grauncioare depolen cu exina echinulata,papile rotunjite de pe corola si alungite de pe stigmat, endoteciu, epiderma cu ingrosari moniliforme si stomat de tip anomocitic, peri glandulari biseriati ( comuni speciilor din familia Asteraceae) , cristale si druzede oxalat de calciu.[7]
8

Caractere organoleptice.Miros aromat, caracteristic,gust usor amar. Impurificari.Chamomilla suaveolens(Matricaria discoidea Dc).Nu se admite inlocuireacu inflorescente lipsite de flori ligulate si cu flori tubuloase verzi,cu 4 dinti. Matricaria perforata (Matricaria inodora).Nu se admite inlocuirea cu inflorescente fara miros, cu receptacul semiglobulos si plin in interior. Anthemis sp. Nu se admite inlocuirea cu inflorescente formate din flori cu receptacul acoperit de palei.

3. Specia Genul Subfamilia Familia Ordin Subseria Seria Subclasa Clasa Increngatura Subincrengatura

Cynara Scolymus Cynara Radiatiflorae Asteraceae Asterales Epigynae Tetracyclicae Gamopetalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta [ 8 ]

Specia este erbacee,prezinta tulpina dreapta, foarte ramificata, cu frunze mari , penat fidate, spinoase, pubescente. Produs vegetal: Cynarae folium Obtinere:In primul an de vegetatie se recolteaza numai frunzele mediane ale rozetei bazale, iar in anii urmatori frunzele caulinare.Se usuca in strat subtire,la temperatura ambianta.[2] Caractere macroscopice.Frunze mari, lungi pana 40-50 cm, penat septate sau fidate,cu lobi inegali,ascutiti sau rotunjiti,terminati uneori cu spini, nervura principala striata( caracter al familiei); pubescente pe ambele fete,in special pe fata inferioara (alb-tomentoasa); culoare verde pe fata superioara, verdealbicioasa pe cea inferioara.[6] Caractere microscopice.Pulberea se caracterizeaza prin urmatoarele elemente anatomice: fragmente de parenchim clorofilian,stomate de tip anomocitic,peri tectori pluricelulari cu celula terminala alungita si ondulata, peri glandulari specifici familiei Asteraceae. Caractere organoleptice.Fara miros,gust amar.

4. Specia Genul Familia Ordin Seria Subclasa Clasa Increngatura Subincrengatura

Chelidonium majus Chelidonium Papeaveraceae Parietales Thalamiflorae Dialypetalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta [ 8 ]

Specia prezinta un rizom dezvoltat ,ramificat, brun-rosiatic, din care pornesc numeroase radacini.Tulpina este inalta ,prevazuta cu frunze alterne . Florile sunt de culoare galbena dispuse in varful ramurilor.Fructul este de tip capsula silicviforma.

Produsul vegetal: Chelidonii herba et radix Obtinere.Produsul se recolteaza in timpul infloririi ( in lunile mai iunie).Uscarea se face pe cale naturala sau artificial la temperaturi care sa nu depaseasca 45 C. Caractere macroscopice.Tulpina are o inaltime de pana la 100 cm,este dreapta ,cilindrica, ramificata prevazuta cu peri lungi si rari.Frunzele sunt alterne , sesile sau pedunculate,imparipenat-sectate, cu 2-7 segmente inegale, de culoare verde-albastruie.Segmentul terminal este mai mare si trilobat.Florile sunt pedunculate ,reunite inumbele simple ,alcatuite din 2 sepale galbui, caduce, 4 petale galben aurii si numeroase stamine galbene.Fructul este o capsula silicviforma, uniloculara, cu seminte de culoare bruna ,ce se deschide in 2 valve. [3] Caractere organoleptice.Miros slab caracteristic, gust amar , iritant. 5.Specia Genul Subfamilia Familia Ordin Subseria Seria Subclasa Clasa Subincrengatura Increngatura Mentha x piperita Mentha Stachioideae Lamiaceae Lamiales Hipogynae Tetracyclicae Gamopetalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta [ 8 ]

Specia prezinta in pamant stoloni care asigura multiplicarea vegetativa si din care se desprind radacini fasciculare.Tulpina cvadrangulara,ramificata , atinge 50-60 cm inaltime. Frunzele sunt opuse,petiolate ,colorate verde
10

inchis.Florile sunt purpurii cu nuanta violacee, reunite in inflorescente terminale, spiciforme.[5] Produsul vegetal :Menthae herba si Menthae folium Obtinere.Se recolteaza cand frunzele sunt inflorite in proportie de 1520%.Uscarea se face la soare sau la umbra, intinse pe rogojini , in strat subtire.Uscarea artificiala se face la 35C.Se pastreaza in saci de hartie.**a** Caractere macroscopice.Frunzele sunt lanceolate si acuminate la varf, cu nervatia proeminenta pe fata inferioara, marginea dintata,scurt petiolate.Sunt lungi de 3-7cm si late de 1,5-2,5 cm.Au culoare verde inchis pe ambele fete.Florile dispuse in false verticile au caliciul format din cinci dinti, corola din patru lobi aproape egali, violet pal, de doua ori mai lungi decat caliciul.**c** Caractere microscopice.Pulberea din Menthae folium prezinta urmatoarele elemente anatomice:fragmente de parenchim clorofilian insotite de vase de calibru mic(inelate, spiralate); celule epidermice insotite de stomate de tip diacitic(specifice familiei Lamiaceae); peri tectori pluricelulari, verucosi, ascutiti la varf, uneori usor arcuati,peri glandulari octocelulari (specifici familiei Lamiaceae).[7] Caractere organoleptice.Miros aromat,caracteristic de mentol, carese accentueaza prin frecare, gust iute intepator si racoritor.[9]

6.

Specia Genul Familia Seria Subclasa Clasa Subincrengatura Increngatura

Hypericum perforatum Hypericum Hypericaceae Thalamiflorae Dialypetalae Dicotyledonatae Angiospermae Spermatophyta[ 8 ]

Specia prezinta un rizom scurt cu radacini adventive numeroase.Tulpina este inalta ,50-70 cm, lignificata la baza si ramificata in partea superioara.Are frunze mici opuse,flori galbene, pentamere, reunite in cime.[2] Produsul vegetal : Hyperici herba Obtinere.Se recolteaza partile aeriene in timpul infloririi , pana in momentul cand se formeaza fructele .Fructificatiile se inlatura Se usuca la umbra, in strat subtire. O buna uscare se face in poduri acoperite cu tabla.Uscarea artificiala se face la 35 C. Se pastreaza in saci textili sau de hartie. Caractere macroscopice.Tulpina este erecta ,cu patru muchii longitudinale, cu numeroase ramuri sterile formate la axilele frunzelor.Frunzele sunt sesile , ovate pana la eliptice, pe margine cu un rand de puncte negre, in rest punctiforme (pungi secretoare).Florile de culoare galbena sunt reunite in inflorescente cimoase,au caliciu format din 5 sepale lanceolate, glabre, cu
11

puncte negre (glande); corola este formata din 5 petale galbene , de asemenea cu punctuatiuni negre; androceul prezinta numeroase stamine, gineceul are trei loji. [1] Caractere microscopice.Pulberea prezinta urmatoarele elemente anatomice: fragmente de mezofil foliar cu numeroase pungi secretorii, fragmente de parenchim provenit din petala( unele celule au un continut brunroscat), stomate de tip paracitic sau anomocitic, granule de polen cu 3 pori germinativi si exina neteda, druze de oxalat de calciu,fragment de endoteciu,celule epidermice cu ingrosari moniliforme si pigmenti,parenchim cu vase de lemn.[6] Caractere organoleptice.Miros slab, caracteristic, gust aromat, amar si astringent.[9]

1.4 Compozitia chimica a speciilor producatoare

1.Calendula officinalis Florile contin: ulei volatil (0,02%) saponozide triterpenice carotenoide flavonozide ale ramnetolului compusi poliinici rezine substante amare esteri ai colesterolului cu acizi grasi(lauric, miristic, palmitic, margaric) acid malic mucilagii substante proteice vitamina C substante anorganice[5] 2.Matricaria chamomilla Florile contin: substante amare de natura sesquiterpenica numite proazulene: matricina si matricarina flavonoide reprezentate indeosebi de flavone si flavonoli cumarine: herniarina ,umbeliferona acizi fenoli:salicilic, cafeic, clorogenic acizi grasi superiori: caprinic, palmitic, stearic,linolic, oleic, cerotic mucilagii
12

 colina triacontan[5] Uleiul eteric contine: hidrocarburi monoterpenice (terpinen, caren, mircen) hidrocarburi sesquiterpenice (farnesen, chamazulena,bisabolol) - dintre proazulene au fost izolate matricina si matricarina**a**c** Culoarea albastra a uleiului volatil este data de camazulena, compus cu duble legaturi conjugate care se obtine prin hidroliza proazulenelor in timpul distilarii.[5] 3.Cynara scolymus Frunzele contin: depside cu structura polifenolica: cinarina si produsii de hidroliza: acizii cafeic si chinic acizi clorogenici derivati flavonoidici: cinarozida, scolimozida tanin compusi triterpenici cinaropicrina: hidroxilactona sesquiterpenica care imprima gustul amar o enzima: labenzima care are proprietatea de a inchega laptele si care mai poarta si numele de cheag vegetal[4]. 4.Chelidonium majus Contine: alcaloizi totali: - radacina: 3-4% - herba: 0,6-1,4% - pericarpul fructelor:1,5% Alcaloizii sunt de mai multe tipuri: -cu nucleu benzofenantridinic:chelidonina, homochelidonina, cheleritrina, sanguinarina -protoberberinici:berberina, stilopina, coptizina -derivati de protopina -magnoflorina , cu nucleu aporfirinic ,izolata din radacina -sparteina: in herba In partea aeriana , alcaloizii se gasesc in cea mai mare parte in latex, de unde si explicatia culorii portocalii a acestuia ( datorita sanguinarinei , cheleritrinei, berberinei) acidul chelidonic( 1-4%) urme de ulei volatil saponozide flavonoide
13

carotenoide enzime proteolitice :in latex substante rezinoase: in latex acid nicotinic acid ascorbic[4]

5. Mentha x piperita Frunza si toate partile verzi ale plantei contin: ulei eteric(0,2-3,6%) lipide acizi:oleic, oleanolic, melisic, ursolic ergocalciferol amestec de parafine acizi fenolici( cafeic, clorogenic, ferulic,cumaric) taninuri flavonoide(hesperitina, hesperidina) glucide( ramnoza, galactoza, glucoza fructoza, zaharoza) carotenoide enzime(catalaza,peroxidaza,polifenoloxidaza) vitamina C vitamina D2 tocoferoli acid nicotinic saruri minerale Uleiul volatil contine: mentol 52,6-63,2% mentona mentofuran hidrocarburi terpenice(pinen,terpinen, limonen, camfen, cimen, mircen) alcooli si fenoli : carvacrol,timol Florile contin mai mult ulei volatil decat frunzele, in timp ce in radacina lipseste.[1] 6.Hypericum perforatum Herba contine: ulei volatil : -0,05-0,10% in partile aeriene verzi -0,40-0,50% in flori naftodiantrone:hipericina, pseudohipericina- localizate in punctele negre de pe petale diantrone: hiperico dehidro diantranol
14

antranoli:emodol antranol alcani triterpene steroli flavonozide: rutozida, hiperozida,biflavonoide (4-5%) epicatecholi proantocianidoli acizi fenoli: cinamic, cafeic,clorogenic carotenoide vitamina C xantone rezine substante minerale (4-5%)

Uleiul volatil contine: -pinen hidrocarburi sesquiterpenice [1]

1.5 Actiunea farmacologica a materiilor prime vegetale

1. Calendulae flos Produsul prezinta actiune: trofica, protectoare, cicatrizanta: saponozide, carotenoide, flavone antiinflamatoare, antiedematoasa, antibacteriana, antifungica, hipolipemianta :saponozide coleretica: esteri cafeil-chinici spermicida: saponozide imunostimulatoare: poliholozide estrogenica: steroli[2]

2.Chamomillae flos Produsul prezinta actiune: antispastica, anestezica, antiinflamatoare,antialergica ,de stimulare in regenerarea tesuturilor prin chamazulena si bisabolol. spasmolitica prin flavonoide si cumarine,la care se asociaza si bisabololul mai prezinta actiune cicatrizanta,analgezica,stomahica,emolienta , sudorifica, antidiareica[1].
15

3.Cynarae folium Produsul prezinta actiune: coleretic-colagoga, hepatoprotectoare: derivatii cafeici tonic amara : cinaropicrina si derivati scade concentratia lipidelor totale si a colesterolului liber din ser,fiind un inhibitor al lipolizei de tip acid nicotinic :cinarina diuretica:flavone antialergica prin inhibarea complementului seric:cinarina febrifuga bacteriostatica fata de Salmonella, Staphylococcus si Proteus[2].

4.Menthae herba Produsul prezinta actiune: colagoga si spasmolitica: acizii polifenol-carboxilici coleretic-colagoga:derivatii flavonici antiemetic,antiseptic:mentol antidiareic:taninuri mai prezinta actiune:antireumatica,sudorifica,diuretica,sedativa,fortifianta la nivelul sistemului nervos,usor analgezica.[1]

5.Chelidonii herba Produsul vegetal prezinta actiune: spasmolitica asupra musculaturii netede a veziculei biliare analoaga papaverinei: chelidonina colecistochinetica:chelidonina, berberina lipotropa (lipolipemianta,hipocolesterolemianta) analgezica: chelidonina hepatoprotectoare,antivirala,antibacteriana: berberina[3].

6.Hypericii herba Produsul vegetal prezinta actiune: coleretica,colagoga: acizii cafeic,clorogenic cicatrizanta: flavone, tanin, carotenoide antimicrobiana pe stafilococul auriu:ulei volatil antipruriginoasa:ulei volatil capilaro-protectoare si diuretica: flavone antiinflamatoare, antidepresiva, euforetica,fotosensibilizatoare: hipericina [2]
16

1.6. Intrebuintarile materiilor prime vegetale

1.Calendulae flos Produsul vegetal se utilizeaza in tratamentul: inflamatiilor gastrointestinale,gastrite hiperacide, ulcer gastric si duodenal:infuzie,decoct colecistite,diskinezii biliare hipotone si atone:infuzie hemoroizi: infuzie dismenoree:infuzie,tinctura leucorea tricomonazei :infuzie acnee,eczeme,arsuri,degeraturi,rani,rani purulente,ulceratii : infuzie,tinctura,crema in cosmetica : -in tratarea tenurilor uscate:infuzie -cosmetica si igiena oculara,tratarea pleoapelor ridate:tinctura [1] 2. Chamomillae flos Produsul vegetal se utilizeaza in tratamentul:
17

 starilor inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei gastrice prin bisabololul cu actiune antiulceroasa: infuzie,extract,tinctura colitelor:infuzie inflamatiei cailor urinare:infuzie dismenoreei: infuzie afectiunilor dermatologice(zona zoster, furuncul,eruptii):infuzie afectiunilor cailor respiratorii superioare si ale sinusurilor:inhalatii cu infuzie starilor iritative ale intestinului gros :clisme se utilizeaza si in cosmetica in tratarea tenurilor uscate, palide, ridate,tenuri iritate, tenuri seboreice,cosmetica si igiena oculara: infuzie[1] 3.Cynarae folium Produsul vegetal se utilizeaza sub forma de infuzie 5-10 % si extract fluid in tratamentul: insuficientelor hepatice si renale alergiilor pe fond hepatic hipercolesterolemiei prin favorizarea sintezei antitoxice de uree si scazand cantitatea de colesterol hiperlipidemiei obezitatii aterosclerozei reumatismului[1]

4.Chelidonii herba Produsul vegetal se utilizeaza in tratamentul: colicilor hepatobiliare, diskineziilor biliare,hepatite acute,ciroza hepatica initiala,litiaza biliara: infuzie tusei convulsive si spastice : infuzie anginei pectorale: infuzie spasmele tractului gastroitestinal: infuzie psoriazisului: infuzie cicatrizarea ranilor:unguent adjuvant in tratarea tuberculozei pielii,herpesului:unguent combaterea calvitiei:crema tratarea formatiunilor papiloase benigne: negi,bataturi:suc proaspat,infuzie[1] 5.Menthae herba
18

Produsul vegetal se utilizeaza in tratamentul: infectiilor gastrointestinale,balonari abdominale ,diaree,voma, greturi: infuzie diskinezii biliare hipertone,litiaza biliara: infuzie reumatismului: solutie alcoolica de ulei volatil,unguent inflamatiile urechii:unguent gripei,guturaiului,durerilor de cap:inhalatii asepsia cavitatii bucale:apa de gura combaterea viermilor intestinali:decoct reconfortarea organismului (tonic general) :decoct sau infuzie [1] 6.Hyperici herba Produsul vegetal se utilizeaza in tratamentul: diskineziei biliare,colecistita: infuzie, ulei enterocolitei :infuzie gastritei hiperacide si ulcerului gastric:infuzie hepatitei,hepatitei cronice evolutive: infuzie incontinentei urinare: infuzie depresiilor simptomatice si reactive,depresiilor nevrotice,distonie vegetativa,sindrom psihovegetativ,pavor nocturn:infuzie,extract,ulei gingivite ,abcese dentare:infuzie arsuri,rani,eczeme: infuzie,ulei nevralgii : infuzie dureri reumatice: ulei [1]

1.7 .Preparate farmaceutice care contin extracte sau produse vegetale pulverizate din speciile producatoare
Calendulae flores -Naturland Calendula Chamomillae flores -Romazulan -Azulan -Kamillosan -Betagyn -Naturland Calendula -Dentinax Teething gel -Babyons
19

-Ceai contra colicilor pentru copii -Ceai gastric 2 -Ceai anticolitic 2 -Ceai sudorific -Ceai pentru gargara Cynarae folium -Anghirol -Mag- Anghinar -Hepatosol -Instamixt - Hepatofalk - Hepatobil

Chelidonii herba :

Menthae folium : -Ceai antidiareic -Ox-bill -Tarbedol Hyperici herba: -Ceai hepatic -Ceai anticolitic -Oleum hyperici coctum (macerat in ulei cald)

2.Studiul farmacognostic al ceaiului hepatic 2.1.Determinarea identitatii 2.1.1.Examen macroscopic

Are ca scop stabilirea caracterelor morfologice (observate cu ochiul liber sau cu lupa) si organoleptice (gust,miros,culoare) ale produselor vegetale. Tehnica de lucru:

20

Se etaleaza produsul vegetal pe o coala alba de hartie ,se separa fragmentele de acelasi fel si se identifica speciile carora le apartin ,cu ochiul liber sau cu ajutorul lupei. Rezultate: Aspect: ceaiul se prezinta ca produs concissum ,fragmentele avand dimensiuni mai mici de 1cm.Au fost identificate urmatoarele elemente: 1.Calendulae flos: -fragmente de receptacul -fragmente de flori ligulate -sepale intregi -fructe de tip achena curbata 2.Chamomillae flos :-fragmente de flori ligulate -fragmente de receptacul cu sau fara flori hermafrodite -fragmente de tulpina 3.Cynarae folium:- fragmente de frunza foarte pubescenta 4.Chelidonium majus :-fragmente de frunza deschise la culoare pe partea inferioara si inchise pe partea superioara 5.Menthae herba:-fragmente de frunza de culoare verde inchis -flori de culoare albastru-violacee -fragmente de tulpina de culoare rosietica 6.Hyperici herba -fragmente de frunze brun-verzui cu punctuatiuni Culoarea variaza in functie de tipul de organ: -verde inchis: frunza de menta, -verde deschis : frunza de rostopasca,fragmente de tulpini -alb: florile femele de musetel -galben :flori ligulate de galbenele -brun: fragmente de tulpini Miros caracteristic aromat dat de uleiurile volatile continute de Menthae herba si de Chamomillae flos. Gust: foarte amar

2.1.2 Examen microscopic

Are ca scop stabilirea tesuturilor si elementelor anatomice caracteristice fiecarui tip de produs vegetal. Tehnica de lucru:
21

Pe o lama de microscop se pune o picatura de cloralhidrat si cateva fragmente de produs vegetal pulverizat ,dupa care lama se trece de cateva ori prin flacara pana se observa aparitia unor vapori albiciosi.Lama se acopera cu o lamela si se observa la microscop. Rezultate: S-au identificat urmatoarele elmente anatomice: vase de lemn de calibru mic, posibil provenind de la Menthae folium,Cynarae folium,Chelidonii herba (fig. 1); papile posibil provenind de la Chamomillae flores( fig.2) pachete de fibre posibil provenind de la Chamomillae flores (fig.3) laticifere provenind de la Chelidonii herba (fig. 4) grauncioare de polen cu exina echinulata provenind de la Chamomillae flores (fig.5, fig. 7)) par verucos provenind de la Menthae folium (fig. 6) endoteciu posibil provenind de la Chamomillae flores (fig. 7)

Fig. 1 : Vase de lemn

Fig. 2: Papile

22

Fig.3: Pachete de fibre

Fig. 4 :Laticifere

Fig. 5: Grauncioare de polen

Fig.6: Par verucos

Fig.7 : Endoteciu, grauncioare de polen,fibre, pungi secretoare

23

2.1.3.Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase

Are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active ,prin reactii chimice specifice. Realizarea acestui obiectiv presupune doua etape: - produsul vegetal este supus unor extractii succesive cu solventi de polaritati diferite ,de la apolar la polar (in general eter etilic,metanol,apa); - in fiecare solutie extractiva se efectueaza reactii chimice specifice diferitelor clase de principii active. Deoarece producatorul recomanda administrarea amestecului de produse vegetale sub forma de infuzie ,analiza chimica s-a realizat pe solutie apoasa. Tehnica de lucru: Obtinerea infuziei: Peste o lingurita de produs vegetal se adauga 200 mL apa clocotita si se lasa la infuzat 15 minute dupa care se filtreaza prin vata. Pe solutia apoasa s-au analizat urmatoarele principii active: substante cu caracter reducator oze si poliholozide mucilagii salicozida ODP-uri flavone saponozide taninuri alcaloizi carotenoide

1.Substante cu caracter reducator

Identificarea substantelor cu caracter reducator se realizeaza prin reactia cu reactivul Fehling. Principiul reactiei: are la baza proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros. Reactivi necesari: reactiv Fehling I, reactiv Fehling II. Tehnica de lucru: peste 1 ml solutie extractiva adusa in prealabil in eprubeta se adauga 1 ml reactiv Fehling (obtinuta prin amestecarea extempore a 0,5 ml reactiv Fehling I cu 0,5 ml reactiv Fehling II). Amestecul se incalzeste la flacara mica .Se observa aparitia unui precipitat rosu- caramiziu (oxid de cupru) care sedimenteaza in timp.

24

2. Oze si poliholozide
Identificarea se realizeaza atat prin reactia cu reactivul Fehling cat si prin cea cu reactivul Molisch. Principiul reactiei: sub actiunea acidului sulfuric concentrat ,ozele se deshidrateaza cu formarea furfuralului (pentozele) sau a hidroximetilfurfuralului (hexozele); acestia ,prin cuplare cu timol ,genereaza compusi colorati in rosu-purpuriu. Reactivi necesari: H2SO4 conc. , timol 10 g/L. Tehnica de lucru : 3-5 mL solutie extractiva se concentreaza in capsula pana la sicitate.Peste reziduul format (racit in prealabil) se adauga 1mL acid sulfuric concentrat si proba se mentine in repaus cel putin 5 minute (pentru deshidratare), dupa care se trateaza cu 1-2 picaturi timol 10g/L. Se formeaza un compus colorat in rosu-portocaliu (dependent de concentratia ozelor din proba).

3.Mucilagii
Identificarea se realizeaza prin precipitare in alcool sau acetona. Tehnica de lucru: intr-o eprubeta continand 10 mL metanol sau acetona se toarna in fir subtire, sub continua agitare ,2-3 mL solutie apoasa concentrata.Precipitatul format se separa prin filtrare (pe hartie de filtru) si se aduce intr-o eprubeta. In cazul prezentei mucilagiilor se observa un precipitat.

4.Carotenoide
Reactia Carr-Price Principiul reactiei: la tratare cu triclorura de stibiu , carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru ,care trec in rosu purpuriu si apoi in rosubrun. Reactiv necesar : reactiv Carr-Price Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva se aduce la reziduu intr-o capsula de portelan, pe baie de apa. Peste reziduu se adauga 1-2 picaturi reactiv Carr Price. In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastre, care vireaza rapid in rosu-purpuriusi apoi in rosu-brun. Reactia Winterstein Principiul reactiei:la tratare cu acid sulfuric concentrat carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru-verzui. Reactiv necesar: acid sulfuric concentrat.
25

Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva se aduce la reziduu intr-o capsula de portelan,pe baie de apa.Dupa racire , peste reziduu se adauga 1-2 picaturi acid sulfuric concentrat. In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastreverzui. Reactia cu acid clorhidric concentrat Principiul recatiei: la tratare cu acid clorhidric concentrat carotenoidele cu structura epoxidica formeaza compusi colorati in verde albastrui. Reactiv necesar: acid clorhidric concentrat Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva se aduce la reziduu , intr-o capsula de portelan, pe baia de apa.Dupa racire, peste reziduu se adauga 1-2 picaturiacid clorhidric concentrat.In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii verde-albastrui.

5.Salicozida
Se identifica prin reactia cu clorura de fer (III). Principiul reactiei :salicozida are capacitatea de a forma coloratie specifica, rosie-portocalie, la tratarea cu clorura de fer (III) . Reactiv necesar: clorura de fer (III)10g/L. Tehnica de lucru:0,5g produs vegetal maruntit (sita II,III) se supune extractiei prin refluxare cu apa.Dupa fiecare extractie ,se filtreaza.Filtratelor reunite li se adauga 5 mL acetat de plumb 100 g /L.Proba se mentine pe baie de apa pana cand precipitatul format se concretizeaza , apoi se filtreaza.Solutia partial purificata, rezultata in urma indepartarii taninului se trateaza cu 1 g Na2CO3 pentru indepartarea excesului de ioni de plumb.Dupa filtrare, solutia extractiva purificata se trateaza cu 1 mL clorura de fer (III) 10g /L.
26

Se obtine o coloratie specifica rosu-portocalie.

6.ODP-uri
Se identifica prin reactia cu reactivul Arnow. Principiul reactiei: formarea nitrozoderivatilor (in mediu acid) si tautomerizarea spontana a acestora la oximele corespunzatoare, care prezinta coloratie rosie si se solubilizeaza in mediu alcalin. Reactivi necesari: acid clorhidric 0,5 N sau 1N ,reactivul Arnow,hidroxid de sodiu 0,5 N sau 1 N. Tehnica de lucru:0,5 g produs vegetal pulverizat se extrag prin refluxare repetata cu apa sau alcool.Dupa racire, solutiile se filtreaza ,apoi se reunesc.1mL solutie extractiva se trateaza cu 1 mL acid clorhidric 0,5 N, 1 mL reactiv Arnow si 1 mL hidroxid de sodiu 0,5N.Apare o coloratie rosie sau rosu violeta ca urmare a formarii oximei acidului cafeic.

7.Flavone
Formarea fenoxizilor Principiul reactiei: flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100g/L. Tehnica de lucru: la 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL solutie de hidroxid de sodiu 100 g/L.Se observa intensificarea coloratiei galbene. Reactia Shibata (reactia cianidolului sau reactia de reducere a gruparii ceto de la C4)
27

Principiul reactiei: se bazeaza pe proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora sa isi reduca gruparea ceto in prezenta hidrogenului nativ. Reactivi necesari: magneziu metalic,acid clorhidric concentrat. Tehnica de lucru:la 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga cateva fragmente de magneziu metalic si 0,5 mL solutie de acid clorhidric concentrat. Reactia este insotita de efervescenta.Modificarea culorii are loc in decurs de cateva minute. Reactia de obtinere a chelatilor Principiul reactiei : se bazeaza pe proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a forma in prezenta metalelor bi- sau trivalente chelati colorati in galben intens si care prezinta o fluorescenta galben-verzuie sau albastra in lumina UV.De asemenea formeaza combinatii oxalo-borice sau citroborice cu fluorescenta galben-verzuie in lumina UV. Reactivi necesari: acetat de sodiu 100 g/L,clorura de aluminiu 25 g /L Tehnica de lucru : la 1 mLsolutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL solutie acetat de sodiu 100 g/L si 1 mL solutie clorura de aluminiu 25 g/L. Se observa intensificarea coloratiei galbene.

8.Saponozide
Proba de spumefiere Principiul reactiei : o solutie apoasa continand saponozide,prin agitare energica timp de 15 secunde ,formeaza o coloana de spuma persistenta cel putin 15 minute. Tehnica de lucru:5,00 mL solutie extractiva apoasa continand saponozide se agita timp de 15 secunde,apoi se lasa in repaus.Existenta unei spume persistente si dupa 15 minute denota prezenta saponozidelor.
28

Reactii de precipitare cu hidroxid de bariu,acetat bazic si neutru de plumb Principiul reactiei:saponozidele formeaza cu hidroxidul de bariu ,acetat bazic si neutru de plumb precipitate albe,insolubile in exces de reactiv. Reactivi necesari: hidroxid de bariu 100 g/L,acetat de plumb (II) 50g/L, acetat bazic de plumb (II). Tehnica de lucru: peste 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL reactiv.Aparitia unor precipitate alb-galbui indica prezenta saponozidelor.

9.Taninuri
Reactia cu clorura ferica Principiul reactiei: in prezenta cationului Fe (III) taninurile catehice formeaza precipitate si/sau coloratie verde-negricioasa, iar cele galice precipitate si/sau coloratie albastra-negricioasa. Reactiv necesar : clorura de fer (III) 10 g/L Tehnica de lucru: la 1 mL solutie extractiva se adauga 0,5 mL solutie de clorura de fer .Se obtine un precipitat si/sau coloratie diferita in functie de tipul de tanin.

10.Alcaloizi
Identificarea prin reactii generale de precipitare. Principiul reactiilor: in prezenta reactivului,alcaloizii saruri formeaza precipitate Reactivi necesari : reactiv Mayer,reactiv Bertrand Tehnica de lucru: peste 1 mL de solutie apoasa acidulata (solutie extractiva purificata) se adauga treptat (picatura cu picatura ) reactivul de precipitare (1-2 picaturi) si se urmareste modificarea aspectului solutiei in raport cu o solutie martor. In cazul unei reactii pozitive se formeaza un precipitat. Rezultate: S-au obtinut rezultate pozitive in cazul substantelor reducatoare,ozelor si poliholozidelor ,mucilagiilor, ODP-urilor, flavonelor,taninurilor; rezultate slab pozitive pentru saponozide si alcaloizi si negative pentru carotenoide si salicozida. Ozele si poliholozidele sunt continute de Menthae herba; Mucilagiile sunt continute de Calendulae flores ,Chamomillae flores;
29

 ODP-urile sunt continute de Cynarae folium,Chamomillae flores, Menthae herba, Hyperici herba; Flavonele sunt continute de Calendulae flores,Chamomillae flores, Cynarae folium,Menthae herba ,Chelidonii herba; Taninurile sunt continute de Menthae herba si Cynarae folium; Saponozidele sunt continute de Calendulae flores,Chelidonii herba; Desi alcaloizii sunt prezenti in produsul vegetal Chelidonii herba,rezultatul reactiilor de precipitare cu reactivii generali ai alcaloizilor nu au fost relevante deoarece nu s-au creat conditiile de pH (9-10) corespunzatoare identificarii acestora. Carotenoidele nu au fost identificate pe solutie apoasa deaorece nu sunt solubile,fiind nevoie pentru identificarea acestora de solvent apolar (eter etilic). Rezultatele au fost reunite in tabelul 1: Tabel 1: Rezultate analiza chimica calitativa Nr. Principii active Reactia Crt. 1. Substante cu caracter R.Fehling reducator 2. Oze si poliholozide R.Molisch 3. Mucilagii R.de precipitare in alcool 4. Carotenoide R. Carr-Price R. Winterstein R. cu HCl concentrat 5. Salicozida R. cu FeCl3 6. ODP-uri R. Arnow 7. Flavone Formarea chelatilor R. Schibata R. de obtinere a chelatilor 8. Saponozide Proba spumefierii R. cu Ba(OH)2 R.cu (CH3COO)2Pb 9. Taninuri R. cu FeCl3 10. Alcaloizi R. Meyer R.Bertrand Rezultat Pozitiv Pozitiv Pozitiv Negativ Negativ Negativ Negativ Pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv Negativ Slab pozitiv Slab pozitiv Pozitiv Pozitiv Pozitiv

30

2.2.Determinarea puritatii
Presupune: -determinarea corpurilor straine -determinarea impuritatilor

2.2.1. Determinarea corpurilor straine

Se refera la: -parti ale altor plante cu care specia de interes este confundata,involuntar sau voit -parti ale altor plante de care specia de interes nu poate fi separata in momentul recoltarii ( in special plante care coabiteaza si se recolteaza mecanizat) -materii minerale (pamant ,nisip, praf,resturi de ambalaj,etc.) Tehnica de lucru: Se etaleaza produsul vegetal pe o coala alba de hartie si se analizeaza cu ochiul liber sau cu lupa decelandu-se eventualele corpuri straine. Rezultate: Au fost identificate : -fructe apartinand speciei Capsella bursa pastoris -insecte -un fragment de material plastic

2.2.2. Determinarea impuritatilor

Se refera la: -parti din aceeasi plantadar nedefinite ca produs vegetal -produs vegetal degradat (atacat de fungi ,insecte,rozatoare,uscat sau conservat necorespunzator) Tehnica de lucru: Se etaleaza produsul vegetal pe o coala alba de hartie si se analizeaza cu ochiul liber sau cu lupa decelandu-se eventualele impuritati. Rezultate: Nu au fost identificate impuritati .
31

2.3. Determinarea calitatii

Presupune: -determinari preliminare care au valoare orientativa pentru aprecierea calitatii unui produs vegetal: pierdere prin uscare (umiditate),substante solubile (extractiv), reziduu prin calcinare (cenusa totala si cenusa insolubila in acid clorhidric 100 g/L),factor de imbibare ,indice de spumefiere. -dozarea principiilor active.

2.3.1.Determinari preliminare
Determinarea factorului de imbibare: Prin factor de imbibare se intelege volumul total (exprimat in mililitri) pe care il ocupa 1 g de produs vegetal si mucilagul aderent,dupa imbibare cu apa. Principiul metodei: masurarea inaltimii pe care o ocupa produsul vegetal si mucilagul aderent la acesta ,dupa imbibare cu apa. Tehnica de lucru: 1.0000 g produs vegetal pulverizat se introduce intr-un cilindru sau intr-o eprubeta gradata de 25 mL ,cu dop rodat si se umecteaza cu 1 mL alcool sau acetona.Se adauga 25 mL apa.Vasul se agita timp de o ora dupa urmatoarea schema : de 4 ori la interval de 5 minute,apoi la 10minute;fiecare agitare durand 1 minut.Se lasa in repaus 5 ore .Se citeste volumul ocupat de produsul vegetal si mucilagul aderent. Rezultat: Factor de imbibare =9

2.3.2.Dozarea principiilor active

Dozarea spectrofotometrica a flavonelor Principiul metodei: flavonele formeaza cu clorura de aluminiu ,chelati de culoare galbena. Tehnica de lucru:1 g de produs vegetal cantarit la balanta analitica, se aduc intr-un pahar.Peste produs se adauga 99 mL apa fierbinte si se lasa in repaus 15 minute.Se filtreaza prin vata direct intr-un balon cotat de 100 mL.Completarea la semn se face prin spalarea produsului vegetal cu 1 mL apa fierbinte. Din balon se preleva o proba si un martor si se aduc fiecare in balon cotat de
32

10mL.Peste proba se adauga 0,6 mL AlCl3 ,apoi si proba si martorul se completeaza cu apa la semn.Se lasa in repaus 30 de minute si se citesc extinctiile la lungimea de unda de 427nm. Se realizeaza un tabel etalon: Tabel 2. Etalon rutozida g rutozida/ mL 1 2 3 4 Extinctia etalonului ( =427 nm) 0.137 0.354 0.582 0.799

Calcul: g flavone( exprimate in rutozida) = Ce : se alege din tabelul etalon Cp= 0.001 Rezultat Ep= 0,093 g flavone( exprimate in rutozida)= 67883.2

33

3.Corelatii intre principiile active identificate si actiunea terapeutica a ceaiului hepatic

Ceaiul hepatic prezinta urmatoarele actiuni corelate cu principiile active existente: hepatoprotectoare prin derivatii cafeici continuti de Cynarae folium,prin complexul alcaloidic continut de Chelidonii herba; coleretic-colagoga prin derivatii cafeici continuti de Cynarae folium, prin acizii cafeic si clorogenic continuti de Hyperici herba,prin esterii cafeilchinici continuti de Calendulae flores,acizii fenolici continuti de Menthae herba; colecistokinetica prin stimularea eliminarii de bila din colecist in canalul coledoc datorita berberinei,chelidoninei si coptizinei din Chelidonii herba; spasmolitica asupra musculaturii netede a vezicii biliare analoaga papaverinei prin chelidonina continuta de Chelidonii herba,flavonele continute de Chamomillae flores; tonic amara prin cinaropicrina si derivatii continuti de Cynarae folium,si substantele amare continute de Calendulae flores. Produsul mai prezinta actiune: antiinflamatoare prin uleiurile volatile prezente in Menthae folium si Chamomillae flores si prin taninuri; diuretica prin flavonele continute de Calendulae flores,Chamomillae flores,Chelidonii herba; cicatrizanta prin taninuri din Menthae herba; antidiareica prin taninuri din Menthae herba; antiinflamatoare prin camazulena continuta de Chamomillae flores; carminativa prin principiile active continute de Menthae herba si Chamomillae flores.

34

Concluzii
In compozitia ceaiului au fost identificate din punct de vedere macroscopic toate produsele vegetale specificate de producator pe ambalajul Ceaiului hepatic. S-au identificat totodata impuritati : fragmente de produs vegetal provenite de la alte specii,insecte,material plastic. Forma de administrare ,infuzia, este cea mai potrivita avand in vedere afectiunile in care este indicat Ceaiul hepatic, deoarece prin infuzie se solubilizeaza principiile active cele mai importante in tratarea afectiunilor hepatice si anume : ODP-urile, flavonele, alcaloizii ,substantele amare.In acelasi timp ,administrat sub forma de infuzie, Ceaiul hepatic ajunge in tubul digestiv , locul de actiune in tratarea tulburarilor hepatice. Toate produsele vegetale contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la actiunea Ceaiului hepatic.In tulburarile legate de motilitatea vezicii biliare actioneaza in special Cynarae folium, Chelidonii herba, Hyperici herba,Calendulae flores.In afectiunile insotite de infectii se adauga si actiunea antimicrobiana a uleiurilor volatile continute de Menthae herba si Chamomillae flores. In alergiile pe fond hepatic rolul major in tratament il are Cynarae folium. Gustul foarte amar al ceaiului nu asigura o complianta foarte buna din partea pacientului de aceea infuzia ar trebui concentrata si administrata toata odata pentru a nu fi stimulat centrul vomei. Ceaiul hepatic este un produs care poate fi utilizat cu succes atat ca atare in tratamentul afectiunilor minore hepatice ,dar si ca adjuvant in tratamentul tulburarilor severe.

35

Bibliografie
1.Constantin Parvu-Universul plantelor ,Editia a II-a,Ed.Enciclopedica, Bucuresti, 1997,pag 251-253,306-307,410-411,568-570,643-645 2.Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie,vol I,Ed. Medicala, Bucuresti, 1988,pag 113-115,233-235,314-315 3.Viorica Istudor- Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie,vol III,Ed. Medicala, Bucuresti,2005,pag 166-167 4.I. Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie ,vol I,Ed Medicala, Bucuresti,1993,pag 348-351,492-494 5. I. Ciulei, E. Grigorescu, Ursula Stanescu- Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie ,vol II,Ed Medicala, Bucuresti,1993,pag110-120, 186-199,681-682, 6. Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i practice ale analizei farmacognostice, vol. I, Ed. Curtea Veche,Bucureti, 2008,pag 107-109,208-210,243-244 7. Grd C.E., Duu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A.T., Tudor I. Bazele teoretice i practice ale analizei farmacognostice, vol. II, Ed. Curtea Veche, Bucureti, 2008,pag 31-35,64-69,188-189 8.Madalena Palade- Botanica farmaceutica.Sistematica vegetala,vol II,Ed. Tehnica,Bucuresti,2000 9.*** Farmacopeea Romana,Editia X,Ed. Medicala,Bucuresti,2009

36