Sunteți pe pagina 1din 36

CUPRINS CAP. 1. EVALUAREA CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR 1.1. Elementele de identificare a agentului economic 1.2.

Istoricul societatii 1.2.1. Eficienta generala a activitatii 1.2.2. Potentialul uman - cheltuieli cu personalul 1.2.3. Aprovionare CAP. 2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR - CONTABIL 2.1. Analiza structurii financiar a patrimoniului 2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului 2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului 2.2. Analiza echilibrului financiar 2.3. Analiza riscului financiar 2.4. Analiza profitabilitatii si rentabilitatii 2.4.1. Analiza rotatiei elementelor patrimoniale si capitalului 2.4.2. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante 2.4.3. Analiza eficientei utilizarii capitalului 2.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune CAP. 3. BILANTUL CONTABIL 3.1. Analiza financiara 3.2. Bilant financiar 3.3.Contul de rezultate ANEXE CAP. 1. EVALUAREA - CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINACIAR 1.1.Elemente de identificare a agentului economic n prezent societatea desfasoara activitatea principala de extractie titei si gaze. Schela de petrol Arad face parte din S.N.P petrom S.A. Bucuresti, avnd ca obiectiv extractia titeiului din raza judetelor Arad si Bihor si a CO 2 de la Ciocaia (cel mai mare zacamant din tara). Are la baza functionarii H.G. nr. 23/1991, privind infiintarea S.N.P. PETROM S.A., nregistrata sub J40/1096/1991 din 14.04.1991. Schela de petrol Arad este cea mai mare sucursala de uscat S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, realiznd 8 % din productia de titei si este ntreprinderea care are n administrare cel mai mare zacamnt exploatat prin combustie din lume. 1.2. Istoricul societatii

Subsolul comunei Arad, situat la circa 115 km N-E de municipiul Oradea, era purtatorul de depozite pretioase de carbuni, puse de timpuriu n valoare prin minele sale. n anul 1958, n dorinta de a depista si contura noi zacaminte de carbuni, ntreprinderea de Prospectiuni Geologice nr. 4 Ardeal, prin lucrarile de foraj ce le-a executat n perimetrul actual al comunei, descopera un zacamnt de titei n panonianul bazal. Aceasta rezerva importanta de titei s-a dovedit nsa afi un titei greu, vscos, greu exploatabil prin metodele obisnuite, clasificat ca titei asfaltos din clasa naften-aromatic, necernos, nesulfuros. Extragerea unui astfel de titei trebuia organizata mai bine. n consecinta, n anul 1961, cand s-a nregistrat aici prima productie oficiala, poate fi considerat ca un an al unor nceputuri att organizatorice, ct si pe linie tehnica, activitatea zonei organizndu-se la nivel de sectie independenta, apartinnd de Trustul de Extractie Trgoviste si se elaboreaza primul proiect de exploatare a rezervelor descoperite, ca un factor de recuperare a titeiului din zacamnt de 3,17%. Aceasta previziune cu totul nesatisfacatoare n privinta recuperarii titeiului din zacamnt, precum si volumul nsemnat al rezervei geologice a obligat la multe eforturi de gndire si la multe ncercari de rezolvare a problemei. Sunt ncercate ncalzitoare electrice de strat la trei sonde si se realizeaza injectia n strat de solventi calzi. n perioada 1962-1963 se contureaza primele idei privind modul de operare n viitor pentru exploatarea acestui zacamnt de titei greu si vscos, elaborndu-se primele proiecte pentru exploatarea experimentala si semiindustriala a zacamntului prin metoda combustiei subterane. Cresterea numarului de sonde n 1963 la circa 120, nivelul productiei de circa 320 tone pe zi, numarul de persoane 484, precum si complexitatea problemelor noi ce trebuia urmarite si rezolvate a necesitat si ntarirea organizatorica a zonei. Astfel, la 01.04.1964 este nfiintata Schela de Extractie Arad, n subordinea Trustului de Extractie Bolintin. ntruct era evidenta necesitatea aplicarii metodelor termice la exploatarea titeiului vscos din acest zacamnt, pentru verificarea eficientei acesteia s-au proiectat doua experimente: unul de combustie si unul de injectie continua de aburi, n aceleasi conditii geologo-tehnice. n decembrie 1963 ncepe experimentul de injectie continua de aburi. n acelasi timp se construieste o statie de compresoare de aer si o instalatie speciala pentru executarea programului necesar operatiunilor de aprindere. n aprilie 1964 se initiaza un experiment de combustie subterana. Aprinderea (prima din Romania) s-a realizat cu un aprinzator de gaze, brevet I.C.P.T. Cmpina, alimentarea acesteia facndu-se cu propan. Estimndu-se rezultatele bune la experimentele n curs, n perioada 1965-1966 se proiecteaza si se pregateste pentru trecerea la faza semiindustriala de exploatare a zacamntului prin metode termice. Se sapa sonde noi de combustie si sase panouri de injectie continua de aburi. n 1966 nivelul productiei era de peste 600 tone pe zi, existau 240 sonde de productie. n anul 1969 n Arad se construieste o rafinarie cu capacitatea de prelucrare de 300.000 de tone/an, ulterior capacitatea acesteia fiind marita la 400.000 tone/an. n studiile din 1970-1971 se fundamenteaza exploatarea industriala a zacamntului prin metode termice (combustie si injectie ciclica de abur). n aceasta perioada productia zilnica de titei era de 1050 tone/zi cu 400 de sonde productive, personalul schelei era de 890 de oameni. Sunt descoperite gaze la Carei, Piscolt si Abramut, bioxid de carbon la Ciocaia, titei la Bors, Sniob, Otomani. Gazele de la Piscolt si Abramut vor influenta direct si pozitiv evolutia zacamntului din Arad, alimentarea cazanelor si asigurarea unei securitati sporite la operatiile de aprindere sonde.

n primavara anului 1973 se realizeaza prima aprindere cu gaze a stratului. n anii 1975-1978 s-a trecut la mbunatatirea sistemului de deschidere a sondelor punndu-se n comunicatie numai partea inferioara a stratului. n 1975-1976 a fost realizata instalatia de stripare a titeiului cu ajutorul careia s-a reusit si se reuseste si n prezent livrarea unui titei curat, fara impuritati. La 1 ianuarie 1980 ia fiinta n zona de vest Trustul de Foraj-Extractie Arad, avnd ca obiectiv coordonarea ntregii activitati de petrol din zona. n anul 1982, pe baza unor date de comportare certe, se propune cresterea factorului de recuperare a zacamntului de 50,40% omologat de Comisia Republicana de Rezerve Geologice. n anul 1983 se costruieste o noua statie de compresoare, iar n anul 1984 se realizeaza o statie de zece compresoare. La ora actuala se achizitioneaza analizoare de gaze de combustie pe baza de absorbtie n infrarosu, s-a dotat schela cu calculatoare si se lucreaza intens pentru trecerea pe calculator a datelor de la sonde n vederea ntocmirii unei harti cu izotemperaturi, izoproductivitati, etc... care vor ridica nemijlocit att operativitatea n luarea unor decizii, ct si gradul lor de corectitudine. Ar mai trebui amintit ca n proiectarea, urmarirea si dirijarea proceselor tehnice de crestere a recuperarii, un rol important l-a avut I.C.P.T. Cmpina. Productia anuala de peste 500.000 tone titei/an asigura circa 50% din productia zonei de vest, reprezentnd aproximativ 8% din productia tarii. S-au creat capacitati de comprimare aer de peste 6 milioane Nm 3/zi, iar injectia de abur depaseste 3.000 tone/zi. Modificari esentiale s-au produs si n structura personalului. Daca in 1980 existau 1.284 salariati, dintre care 33 ingineri, n 1997 existau 2.320 salariati, din care 84 ingineri. Se poate afirma ca schela Arad a servit ca baza organizatorica de lansare pentru ntreaga activitate petroliera din zona de nord-vest a tarii. Aceasta schela prin specificul tehnologiilor aplicate a fost o adevarata scoala pentru industria de petrol romaneasca. Aici au fost experimentate diferite constructii de sonde cu coloana unica, cu lynere slituite, cu freze, prin electroziune, diferite modalitati de deschidere a stratului productiv, combustia continua si ciclica, n panouri si n linie, uscata si umeda, captarea ga 515p1515f zelor din coloanelor sondelor si disiparea lor n atmosfera prin cosuri metalice si din mateiale plastice, aplicarea injectiei ciclice de aburi, utilizarea unor compresoare de aer de diferite tipuri, oferind o bogata experienta pentru toate schelele de petrol din tara.

1.3. Eficienta generala a activitatii. Cunoasterea dimensiunilor firmei, a cifrei de afaceri si a eficientei utilizarii resurselor, ne permite sa ne formam o imagine de ansamblu asupra obiectului evaluarii si sa selectionam metodele si tehnicile actuale de diagnosticare. Consideram ca urmatoarele criterii se pot utiliza pentru aprecierea starii economice si financiare a societatii comerciale. 1.3.1. Potentialul uman-cheltuieli cu personalul Asigurarea cantitativa cu personalul urmareste concordanta dintre numarul de salariati existenti si cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse. Se poate concluziona ca n ultima perioada S.N.P. PETROM S.A. a fost asigurata satisfacator cu personal, din punctul de vedere al asigurarii cu personal n functie de volumul real de activitate.

Structura personalului dupa vechimea n munca este dezechilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o vechime de peste 20 de ani detine 47% din totalul personalului, iar cei sub 5 ani de 9% prezentnd o structura orientata spre experienta, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt un grad ridicat de nvechire. Structura personalului dupa vrsta este relativ dezechilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu vrsta de peste 50 de ani detine 35% din totalul personalului, iar cei sub 25 de ani numai 5%, prezentnd o structura mbatrnita, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt o situatie nefavorabila. RESURSA UMAN N CADRUL S.N.P. SCHELA ARAD Numarul total de personal n cadrul schelei a cunoscut o diminuare continua n ultimii trei ani dupa cum reiese din tabelul nr.1. Tabel nr.1 - Efectivele de personal n anii 2002-2005 la S.N.P. Schela Arad

Luna Anul 2002 2003 2004 2005 Ianuarie 2.300 2.232 2.221 2.216

Luna decembrie 2.232 2.221 2.216

n prezent se urmareste n continuare reducerea numarului de personal avnd ca scop final obtinerea unui total de 2180 de angajati. Aceasta reducere are loc att ca urmare a restrucurarilor din cadrul regiei, ct si n vederea cresteri productivitatii muncii. Nu a fost disponibilizat personalul, reducerea facndu-se prin pierderi naturale (pensionari). 1.Structura personalului la data de 15.02.2005: a) Pe categorii de personal, se prezinta n tabelul nr.2: Tabelul nr. 2 - Structura personalului la data de 15.02.2005:

Categoria de personal Personal cu studii superioare, d.c. Ingineri d.c. ingineri F.E. Subingineri d.c. subingineri F.E. Economisti Alte persoane cu studii superioare Cadre medii, d.c. Maistri d.c. maistri sondori Tehnicieni Cadre medii economice Alte cadre medii Muncitori total, d.c. Muncitori calificati d.c. sondori d.c. sondori sefi Rest personal

Nr. 110 84 37 18 6 4 4 132 67 33 22 26 17 1.933 1.887 548 171 41

b) Structura personalului pe grupe de vrsta si sexe se prezinta n tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 - Structura personalului pe grupe de vrsta si sexe la data de 31.12.2005.

Nr. Specificatie Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Total a) barbati b) femei Muncitori, d.c. Munc. calificati Pers. Mediu, d.c. Maistri Tehnicieni Cadre ec. medii Alte cadre medii Pers. studii super. Ingineri Subingineri Economisti Alte pers stud.sup Rest personal

Total Pers. 2.216 1.901 315 1.933 1.877 132 67 22 26 17 110 84 18 4 4 41

Sub 25 ani 387 350 37 381 374 3 0 0 0 3 2 0 1 1 0 1

2529 ani 497 417 80 451 459 9 1 2 2 4 20 17 3 0 0 7

3039 ani 738 625 113 623 612 38 16 9 9 4 66 55 10 1 0 11

4049 ani 425 360 65 334 320 65 38 10 13 4 18 11 3 1 3 8

5054 ani 119 104 15 97 86 12 8 1 2 1 3 0 1 1 1 7

5559 ani 42 37 5 32 29 5 4 0 0 1 1 1 0 0 0 4

6062 ani 7 7 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

Peste 62 ani 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Sub forma grafica structura personalului pe grupe de vrsta se prezinta astfel:

O pondere mai mare n structura personalului o au persoanele cu vrsta de pna la 25 ani si respectiv 25-30 ani: nu reprezinta pentru firma un dezavantaj lipsa lor de experienta, deoarece majoritatea din aceste categorii de vrsta sunt muncitori calificati, iar pentru munca desfasurata de ei n cadrul firmei aceasta vrsta este un avantaj pentru a putea face fata efortului fizic mare solicitat n conditii optime. c) Structura de calificare n cadrul firmei exista o concurenta deplina ntre calificarea personalului si cerintele posturilor. Aceasta se datoreaza preocuparii permanente a managerilor n aceasta directie. Astfel n cazul intrarilor n unitate, noii angajati participa la cursurile de pregatire si calificare organizate n unitate, mentinndu-se n acest fel un nivel permanent de calificare a personalului, procentul este de aproximativ 97%, restul de personal de 3% ocupnd posturi care nu necesita calificare. n ceea ce priveste flexibilitatea personalului, majoritatea angajatilor sunt pregatiti si ntr-o alta profesie. Flexibilitatea este foarte mare, personalul fiind capabil sa se adapteze la o gama foarte diversificata de sarcini, astfel personalul putnd fi interschimbat la nevoie. 2.Miscarea personalului n anul 2004: Intrari n unitate.................................................159 Iesiri ..................................................................164, din care: transfer .............................................................16; pensionari .........................................................81; disciplinare .......................................................28; prin acordul partilor ..........................................10; plecari n armata ................................................14; plecari n somaj ...................................................1; alte cazuri ...........................................................14.

n anul 2005, pna la data de 15.02.2005: Intrari n unitate ............................................................

Iesiri .............................................................................14, din care: pensinari ..................................................................12; plecari n armata .......................................................2. Rotatia personalului n 2004: Numar persoane plecate x100 = 162x100= 7,4% Efectiv mediu 2.216 Rata absenteismului n anul 2004: Ora de absenta x100 = 72.700x100 = 1,7% Ora teoretice de munca 4.237.664 Motive de absenta: Concediu medical, 21311 din care: Mai mic de 10 zile ...........................................11.604; Mai mare de 10 zile............................................9.707; Concediu maternitate, ngrijire copii..........................39.829; Concediu de studiu, calatorie, nastere, deces...............3.464; Concediu fara plata.......................................................2.304; Obligatii cetatenesti.........................................................704; Absente nemotivate......................................................4.480; Pensionare, armata...........................................................608.

O pondere mai mare n cadrul absentelor o au cele datorate concediilor medicale. Pentru reducerea numarului acestora managerii ar trebui sa urmareasca daca se respecta toate masurile de protectie a muncii. De asemenea au o pondere foarte mare concediile de maternitate si de ngrijire a copilului, n comparatie cu celelalte ntreprinderi din mediul concurential al firmei, cu toate ca personalul de sex feminin reprezinta doar 14,21% din total personal. Absentele nemotivate reprezinta 6% din totalul absentelor. Managementul firmei, prin masurile administrative practicate urmareste reducerea lor la un nivel scazut. n anul 1997 au fost aplicate 275 sanctiuni, motivul care a stat la baza acestora fiind: Absentele nemotivate; Nerealizarea sarcinilor; Nerespectarea ROI si ROF; Nerespectarea programului; Parasirea locului de munca. Ponderea demisiilor n efectivul mediu n anul 2004: Numar demisii x 100 = 10 x100 = 0,45% Numar mediu personal 2218 Nivelul scazut al demisiilor reflecta faptul ca angajatii sunt n general multumiti de ceea ce le ofera locul de munca n cadrul ntreprinderii. Pentru prevenirea cresterii numarului acestora n viitor, trebuie determinate motivele care au dus la demisionari, pentru nlaturarea lor. Ponderea concedierilor n efectivul mediu n anul 2004: Numar concedieri x 100 = 29 x 100 = 1,3% Numar mediu personal 2218 Nivelul concedierilor este relativ scazut ceea ce confera o imagine buna firmei. Totusi comparativ cu ponderea demisiilor este relativ mare, la fel, n cadrul lor, cele disciplinate sunt ridicate, ceea ce pun sub semnul ntrebarii actiunile de selectare si recrutare a candidatilor, motiv pentru care trebuie acordata o atentie mai mare acestui proces. Motivele concedierii au fost: Absente nemotivate........................................23; Alcool ..............................................................3;

Abateri repetate ...............................................1; Nerealizarea sarcinilor .....................................1; somaj ................................................................1.

3. Cheltuieli cu personalul Conform structurii organizatorice si a costului utilizarii fortei de munca, evidenta salariilor se tine pe centru de profil. Activitatea desfasurata de salariati, urmeaza sa fie platite n functie de realizarea normelor sau n regie. Salariul lunar al muncitorului se calculeaza n functie de salariul negociat si timpul efectiv lucrat, la care se adauga sporurile. Salariile directe sunt reflectate pe formulare de comanda si apar ca o cheltuiala aferenta comenzii. Salariile indirecte se repartizeaza odata cu cheltuielile de sectie si generale ale ntreprinderii. La salariile astfel calculate se adaoga cota de C.A.S. si cea de ajutor de somaj. n final, cheltuielile salariale la sfrsitul lunii sunt evidentiate n centralizatorul cheltuielilor. n anul 2004 cheltuielile cu munca vie au fost de 2.387.077, ceea ce reprezinta 24,13% din cheltuieli totale. Structura lor se prezinta astfel (RON): Total drepturi salariale............................................168.333 ; Salarii .....................................................................128.929 ; Premii ..........................................................................4.432 ; C.C. impozabil ..........................................................34.973 ; Fond somaj...................................................................8.549; Alte cheltuieli cu munca vie.........................................3.019. n ideea prezentarii unei imagini ct mai fidele a resurselor umane. POLIGRAMA POTENIALULUI UMAN AL S.N.P. SCHEAL ARAD

Nr Caracteristici Crt Concordanta dintre numarul de persoane existent si 1 cel necesar pentru a realiza productia prevazuta Nivelul mediu de calificare a muncitorilor Concordanta dintre categoria medie a lucratorilor si cea a muncitorilor Structura potentialului uman Structura pe categorii de salariati Structura pe categorii de vrsta Structura dupa vechimea n munca x 0,00 N 0,33 S

Stari 0,66 B

1,00 FB

K1

2 3 4 a) b) c)

x x x x x

6 4 3 4 3 3

d) 5 6 7 8

Structura pe sexe Fluctuatia personalului Capacitatea de munca Flexibilitatea Comportament - disciplina

x X x x X

2 4 6 5 4

Si = ui x ki ki Si = 30 x 67 = 0,66 46 Din poligrama rezulta ca potentialul uman al firmei este bun, din aceasta perspectiva neexistnd restrictii pentru dezvoltari viitoare ale firmei. Punctele slabe existente sunt in general cunoscute de manageri si acestia n prezent urmaresc gasirea unei solutii optime pentru mbunatatirea situatiei actuale. Eficienta utilizarii personalului

Nr. Specificatie Crt. 1 2 3 Cifra de afaceri Numar de personal Productivitatea muncii UM RON Lei Pers RON lei pers 2003 14.835 2.232 6.646 2004 13.282 2.221 8.681

Simbol formula CA NP W=CA/NP

Productivitatea muncii: W= _______CA_____ Nr. Total personal Unde: W - productivitatea muncii; CA - cifra de afaceri. Valoarea productivitatii muncii desi se estimeaza a fi mbunatatita, totusi se situeaza la un nivel extrem de redus pentru acest domeniu de activitate. Rezultatul brut al exercitiului nregistreaza si el o scadere fiind determinat de rezultatele tuturor activitatilor ntreprinderii. Daca n anul 2003 se nregistreaza 77.113, n 2004 se nregistreaza pierderi. Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta n marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari.

n anul 2003, rezultatul net este pozitiv de 77.113 RON, iar n 2004 rezultatul este negativ nregistrndu-se pierderi 9.180 RON. Capaciatatea de autofinantare (Caf) este ca un surplus monetar global, rezultatul din confruntarea veniturilor care genereaza ncasari cu cheltuieli care genereaza plati din ntreaga activitate a firmei n decursul exercitiului financiar. Reprezinta lichiditati potentiale generate de ntreaga activitate pe perioada exercitiului, care ramn la dispozitia firmei si care pot fi folosite pentru autofinantare. Autofinantarea reala neta (Afin) consta n lichiditati care sunt efectiv folosite pentru finantare prin mijloace proprii a activitatii. Se obtin prin eliminarea din capacitatea de autofinantare al dividendelor si a celor repartizari din profit care au alti destinatari dect ntreprinderea. Capacitatea de autofinantare este n crestere cu 66% ajungnd n 2004 la suma de 47.615 RON. VALOAREA sI STRUCTURA IMOBILIZRILOR CORPORALE

Nr. CATEGORIA Crt. 1 Terenuri si constructii 2 Echipamente tehnologice si masini 3 Alte mijloace, utilaje si mobilier 4 Imobilizari corporale n curs Total imobilizari corporale

Valori nete 2003 2004 3.792 1.854 21 3.417 9.084 8.454 2.528 18 2.578 13.578

Structura 2003 2004 42% 20% 1% 37% 100% 62% 18% 1% 19% 100%

Din datele prezentate se poate observa ca valoarea terenurilor si constructiilor creste de la 42% la 62% la finele anului 2004, datorita reevaluarii terenurilor si constructiilor si datorita investitiilor cu tote ca amortizarile sunt destul de substantiale. Ponderea imobilizarilor corporale n curs scade de la 37% la 19%, o scadere substantiala datorita reducerii avansurilor acordate furnizorilor.

RANDAMENTUL UTILIZRII MIJLOACELOR FIXE

Nr. SPECIFICAIE Crt. 1 2 3 Cifra de afaceri Mijloace fixe Randamentul mijloacelor fixe U.M. RON RON -

VALORI 2003 14.835 5.541 2,667 2004 13.282 1.087 1,77

SIMBOL FORMUL Ca Mf R = Ca/Mf

Randamentul utilizarii mijloacelor fixe s-a nrautatit usor la finele anului 2004 fata de anul precedent reducnduse de la 2,667 la 1,77 deoarece productia a crescut n mod real doar cu 6%. n aceste conditii se impune trecerea la nlocuirea treptata a mijloacelor fixe direct productive cu unele mai performante si care presupun un volum mai redus al cheltuielilor de exploatare. Acest lucru se poate realiza doar n conditiile n care exista resurse financiare disponibile pentru aceasta operatiune. BILAN LA S.P. SCHELA ARAD

SOLD

SOLD

ACTIVE Cladiri Constructii speciale Masini, utilaje, mijloace de transport Alte imobilizari corporale Imobilizari corporale n curs Imobilizari financiar - total Active imobilizate - total Stocuri de materii prime, materiale consumabile Stocuri aflate la terti Semifabricate, produse finite si reziduale Marfuri Ambalaje Total Alte active circulante. Furnizori - debitori Clienti si stocuri asimilate Alte creante Conturi la banci n lei Conturi la banci n devize Casa in lei Alte valori Active circulante - total TOTAL ACTIV PASIV Total capital social, din care Capital subscris varsat Rezerve Rezultatul exercitiului - profit Repartizarea profitului Fonduri Capital propriu mprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Alte datorii Datorii - total TOTAL PASIV
1.3.2. Aprovizionare

2003 91.355 31.181 4.278 68.330 4.429 115 199.688 5.222 699 2.204 283 8.408 15.624 923 23.402 326 563 57.654 257.342 129.840 129.840 1.900 14.526 14.526 106.003 23.834 1.004 9.907 10.910 257.342

2004 91.355 30.251 3.973 87.783 4.495 235 218.092 3.408 329 3.299 172 721 258 33.511 3.038 9.475 487 78 61.263 279.355 129.840 129.840 1.900 23.419 23.419 119.036 250.776 1.295 23.520 24.814 279.355

Lista principalelor materiale aprovizionate si a principalilor furnizori

Nr. Aprovizionari/servicii Crt. Denumire furnizori

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Ciment si var Piese de schimb si instalatii sorturi Motorina si ulei Apa Salubritate Curent Energie termica Transport

B.A. Floresti B.A. Floresti SC TIMCAVE CONSTRUCT SRL B.A. Floresti PETROMSERVICE VEST ARAD SALUBRAM MARGHITA RENEL ORADEA PETROMSERVICE VEST ARAD, STAIA DE COGENERARE PETROMSERVICE VEST ARAD, SUPLACUL DE BARCU

Nomenclatorul de materii prime, materiale si servicii este relativ stabil. Nu exista restrictii n asigurarea cu materii prime, materiale si servicii n limita n care exista resurse financiare disponibile pentru a fi achizitionate. Aprovizionarea se face n cea mai mare parte prin furnizorii traditionali de anvergura pentru a se reduce costurile de aprovizionare n conditiile n care din lipsa de bani aprovizionarile nu constituie un impedent in derularea activitatii, dar poate deveni o problema atunci cnd nu exista bani pentru realizarea la timp a diverselor aprovizionari. Lista pricipalilor beneficiari

Nr. Crt. 1 2 3 4

Denumirea

SC PETROL S.A. SCHELA ARAD RAFINRIA DRMNEsTI I.T.T.C. PLOIEsTI I.T.T.C. SUPLACUL DE BARCU

Datorita blocajelor din economie apar ntrzieri la ncasarea facturilor (durata medie de ncasare este de 40 60 zile), ceea ce afecteaza lichiditatea firmei si n special procesul de aprovizionare a acesteia, ponderea creantelor ce depasesc 30 de zile este enorma, de aproape 90% fapt ce afecteaza negativ capacitatea de

plata a nteprinderii.

Nr. Concurenti crt. 1 2 Shell, Lukoil RomPetrol, OMV, MOL Activitati curente Betoane si sorturi Betoane

Concurenta pe segment de piata unde activeaza firma este puternica, att datorita numarului mare de concurenti, ct si datorita restrngerii cererii de piata. Unul dintre avantajele pe care S.N.P. PETROM S.A. l ofera fata de concurentii sai este ca sunt satisfacute ti comenzi mai mici care pot veni de la populatie sau de la firme mai mici. Preturile practicate sunt comparabile cu cele ale concurentilor, astfel pe produse sau servicii preturile pot fi sensibil mai mici fata de anumiti concurenti si sensibili mai mari fata de altii. CAP.2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL Situatia financiara a unei ntreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau de structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pna la momentul efectuarii diagnosticului si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare. Diagnosticul financiar are ca obiectiv studiul static al activitatii desfasurate de ntreprindere n vederea aprecierii rezultatelor obtinute, echilibrelor financiare, gestiunii resurselor utilizate, precum si a eficientei acestore, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic.

2.1. Analiza structurii financiare a patrimoniului. Ratele de structura ale bilantului se stabilesc, ca regula generala, ca raport ntre un post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport ntre diferite componente de activ, respectiv de pasiv. n timp notiunea de patrimoniu a cunoscut mai multe acceptiuni cea mai des utilizata este cea economicojuridica dupa care patrimoniul este format din ansamblul bunurilor, a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. ntr-un sistem economic concurential, obiectul fundamental al ntreprinderii l constituie maximizarea valorii sale patrimoniale ceea ce presupune o activitate desfasurata n conditii de rentabilitate si caracterizata prin mentinerea echilibrului financiar. Corespunzator acestui obiectiv, analiza financiara abordeaza urmatoarele aspecte: 1. 2. 3. Caracterizarea generala a structurii patrimoniale a unei firme; Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale; Analiza ratelor de structura. Analiza structurii financiare. Aceasta caracterizare presupune studierea elementelor bilantiere de activ si de pasiv, prin prisma dimensiunii si a ponderii lor n patrimoniu. Pentru a veni n ntmpinarea intentiilor de armonizare a contabilitatii pe plan international, ale forurilor internationale, sistemul de contabilitate romn, aplicat de la 1 ianuarie 1994, s-a inspirat din cele ale tarilor Pietei Comune si respecta deci, normele internationale din acest domeniu. Mai concret referitor la bilant, n conformitate cu Directiva a IV-a CEC privind documente de sinteza contabila si regulile de evaluare a patrimoniale, s-a stabilit urmatoarea structura de bilant contabil.

ACTIV 1. Active imobilizate 1.1. Imobilizari necorporale. 1.2. Imobilizari corporale. 1.3. imobilizari financiare. 1. Active circulante 1.1.

PASIV 1. CAPITALURI PRORII 1.1. Capital social. 1.2. Rezerve. 1.3. Rezultate. 1.4. Alte fonduri proprii. Stocuri si productie n curs. Creante si drepturi. Disponibilitati si plasament. 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

1.2. 1.3.

2. Datorii. Datorii pe termen lung. 2.2. Datorii pe termen scurt. Pasive de regularizare si aimilate 2.1.

3. Active de regularizare si asimilate 3.

Din punct de vedere metodologic, caracterizarea structurii generale a patrimoniului se face cu ajutorul marimilor absolute si a celor relative de structura, iar pentru obtinerea unor concluzii pertinente trebuie analizate bilanturile mai multor exercitii succesive. Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale. Structura patrimoniala a unei ntreprinderi sufera influenta unei multitudini de factori cum sunt: 1) Marimea ntreprinderii - exercita o influenta importanta asupra structurii patrimoniale, manifestata att n ceea ce priveste structura financiara ct si structura activelor. Din analizele statistice s-a constatat ca ntreprinderile mici au fonduri proprii mai mici si mai putine surse externe, iar n cazul surselor externe, ponderea cea mai mare o au cele pe termen scurt. De asemenea, rata de ndatorare este direct proportionala cu dimensiuninea ntreprinderii. 2) Natura relatiilor cu clientii - influenteaza ponderea stocurilor si creditul furnizor, dar si ponderea creantelor. 3) Optiuni strategice ale ntreprinderii - au consecinta complexe asupra structurii patrimoniale, a caror interpretare, n cazul analizei financiare trebuie sa tina seama de caracterul omogen sau diversificat al activitatii ntreprinderii. n cazul unei activitati eterogene analiza financiara va depinde numai de anumite aspecte generale privind nevoile de finantare, situatia trezoreriei, capacitatea de autofinantare. 4) Factori tehnico - economici - se refera la structura activelor n primul rnd n ponderea imobilizarilor corporale, spre exemplu aceasta pondere este ridicata n ramurile industriei grele, n cele care solicita o infrastructura importanta si echipamente costisitoare. 5) Factorii conjucturali - actioneaza n principal asupra structurii activelor circulante. Astfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali sau sezonieri, va duce la o crestere a stocurilor sau o reducere a ratei dobnzii pe piata creditelor, poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor n totalul pasivelor. 6) Factorii juridico - economici - prin legislatia n vigoare si prin politica economica a statului influenteaza activitatea ntreprinderii si n final structura sa patrimoniala, n sensul nconjurarii sau al restructurarii. Prezentarea ratelor de structura patrimoniala. Aceasta analiza are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si evidentierea modificarilor intervenite n situatia mijloacelor economice si a resurselor, modificari generale de schimburi care functioneaza n ntrepindere. Aceasta metoda si dovedeste utilitatea si eficacitatea n special n cazul analizelor comparative n timp si n spatiu. Astfel, se pot enunta doua categorii de rate: Ratele de structura ale activului; Ratele de structura ale pasivului. 2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului. n sistemul ratelor de structura a activului, cele mai semnificative ca valoare informativa si totodata mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: Rata imobilizarilor Rata activelor circulante detaliata prin:

Rata stocurilor; Rata creantelor; Rata disponibilitatilor.

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al ntreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspectele de politica financiara. Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, a gradului de lichiditate a capitalului si a capacitatii ntreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimburilor conjuncturale. Ratele de stuctura ale activului.

Nr. Specificatia Crt. I 1 2 3 4 II 5 6 7 8 U.M.

Perioada de analizat 2003 2004

Simbol formula

Ratele activelor permanente Rata activelor imobilizate % 23,1 Rata imobilizarilor necorporale % 0,04 Rata imobilizarilor corporale % 97 Rata imobilizarilor financiare % 2,96 Ratele activelor circulante Rata activelor circulante % 69 Rata stocurilor % 8,8 Rata creantelor % 91,1 Rata disponibilitatilor % 9,16

34 0,3 97,70 2 66 4,6 95,2 0,2

RAIAi/AT Rinn=inn/Ai Rinc=inc/Ai Rif=if/Ai RAC=AC/AT Rst=St/AC RCr=Cr/AC RDb=Db/AC

Rata avtivelor imobilizate (Rai) este raportul ntre activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimnd gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectnd si gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate se apreciaza n functie de specificul activitatii. Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata raportul ntre imobilizarile necorporale si cele totale ale firmei. n cazul de fata imobilizarile necorporale creste de 7,5 ori. Rata imobilizarilor corporale (Rinc) este raportul ntre imobilizarile corporale si activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale n totalul imobilizarii. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale n total investitii. Reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de specificul activitatii desfasurate. De asemenea, reflecta si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor. Imobilizarile corporale reprezinta ponderea totala n active imobilizate. Prezenta valoare este considerata normala avnd n vedere obiectul de activitate. Cresterea este de 0,7% n anul 2004 fata de anul 2003. Rata imobilizarilor financiare (Rif) este raportul ntre imobilizarile financiare si activele totale ale unitatii. Reflecta politica de investitii financiare ale societatii. Imobilizarile financiare au valori nesemnificative pentru unitate, rata imobilizarilor financiare fiind mica, scaznd de la 3% la 2%.

Rata activelor circulante (RAC) exprima ponderea n totalul capitalului circulant. Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total patrimoniu. Masoara indirect si gradul lichiditate al patrimoniului. Depinde de specificul activitatii desfasurate, perioada n care se afla firma (dezvoltarea, mentinerea, recesiunea), politica financiara adoptata de firma. Rata stocurilor (Rst). Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a caror capacitate de trasformare n bani este mai scazuta. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide n total active circulante. Situatia se poate considera normala cnd stocurile nu depasesc 50% din total active circulante. Aceasta rata depinde totusi de sectorul activitate, precum si de durata ciclului de exploatare, respectiv de factori conjucturali. Aceasta se reduce, reflectnd o sporire a gradului aparent de lichiditate a activelor circulante in anul 2004. Rata creantelor (RCr) arata ponderea creantelor pe care le are firma n total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare de ct cel al stocurilor. Rata creantelor este n crestere n anul 2004. inregistrnd valoarea de 95,2% fata de anul 2003, cnd a fost nregistrata valoarea de 91,1%. Rata disponibilitatilor banesti (RDb) arata ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivelul minim acceptat este de 5%. n total active circulante, n timp ce nivelul optim este de 10% din total activ. Este puternic influentata de raportul dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor. Aceasta rata este n crestere n anul 2004 de la 0,1% la 0,2%, dar foarte departe de nivelul minim acceptat de 0,5%. n concluzie creste ratei reflecta o situatie nesatisfacatoare pentru societate, gradul de lichiditate fiind nesatisfacator. 2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a ntrepriderii, prin punerea n evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de ndatorare. Ratele de structura a pasivului.

Nr. Crt. I 1 2 II 3 4 5 6

Perioada de analizat Specificatie U.M. 2003 2004 RATELE PASIVELOR PE TERMENE Rata stabilitatii financiare % 15 11 Rata datoriilor curente % 86 83 RATELE PASIVELOR PE SURSE Rata autonomiei financ globale % 13 9,6 Rata autonomiei financ la termen % 92 86 Rata de ndatorare globala % 86 83 Rata de ndatorare la termen % 0,26 0

Simbol formula RSF=Cpm/pT RiGG=D+S/PT RAFG=Cpr/PT RAFT=Cpr/Cpm RiG=DT/PT RiT=itm/Cpm

Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta masura n care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Preponderenta capitalului permanent n resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii contituind grad ridicat de siguranta prin stabilitatea n finantare. Valoarea minima care ofera o stabilitate acceptabila, pentru o firma industriala, este de 50%. Reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune n mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total. Rata stabilitatii financiare scade de la 15% la 11% n cei doi ani analizati, nrautatindu-se si fiind departe de nivelul de 50% care arata stabilitatea financiara.

Rata autonomiei financiare globala (RAFG) arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total, constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. Rata autonomiei financiare globale este n scadere; ceea ce arata ca resursele proprii ale firmei trebuie completate cu alte resurse. Rata autonomiei n termen (RAFT) arata gradul de independenta financiara a unitatii pe termen lung. Acest indicator trebuie fie superior de 100%. Indicatorul are valoare sub 100% n cei doi ani analizati, trebuind sa fie superior acestei valori, deci unitatea este dependenta financiar. Rata de ndatorare globala (RiG) reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are pasivul total al bilantului. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi de 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Firma se poate mprumuta de la banca deoarece nu are mprumuturi si are valori foarte mari cu care poate garanta mprumuturile. Rata datoriilor curente (RiG) reflecta masura n care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Valoarea maxima admisa a indicatorului pentru o firma nu poate depasi 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilirea financiara si gradul de ndatorare. Rata datoriilor curente nregistreaza si ea o scadere de la 86% la 83%, deci firma are datorii curente destul de mari. Societatea are o structura, din punct de vedere a acestor rate nesatisfacatoare, cu grad de stabilitate si autonomie financiara nesatisfacatoare. 2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt. Echilibrul economico-financiar trebuie nteles ca un ansamblu de corelari ce se formeaza n procesul de rotatie a capitalului. De exemplu, n cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut n vedere ca, de fapt, aceasta nseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea resurselor necesare finantarii unor activitati sau stingerea unor obligatii. n consecinta, echilibrul economico-financiar al ntreprinderii nteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza n procesul de rotatie a capitalului. Cel mai important indicator al echilibrului financiar l reprezinta dupa unii specialisti fondul de rulment, ca rezultat al arbitrajului ntre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment (N.F.R.) se stabileste ca diferenta ntre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice - (Structuri + Creante) - Datorii de expl. Fondul de rulment (F.R.), n starea de echilibru financiar ar trebui sa fie egal cu nevoi de fond de rulment si sa degaje o tretorerie neta pozitiva: FR = NFR + TN Echilibrul financiar ntr-o forma simplificata, este definit de egalitaea dintre venituri si cheltuieli.

ntr-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt. Analiza echilibrului financiar evidentiaza modalitati de realizare a echilibrului financiar avnd ca obiectiv: Echilibrul pe termen lung, cnd se copara capitalul permanent cu activele imobiliare, fond de rulment; Echilibrul curent, cnd se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment); Echilibrul pe termen scurt cnd se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezorial).

Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derulerea unei activitati profitabile, aceasta obtinndu-se prin legarea unui lung sir de dezechilibre care se manifesta n activitatea curenta a unei ntreprinderi. ECHILIBRUL FINANCIAR

Nr. Specificatie Crt. 1. 2. 3.

U.M.

Perioada de analiza 2003 2004 52.979 0 0,43 99.483 0 0,28

Simbol formula

A. ECHILIBRUL PERMANENT Fond de rulment propriu RON Fond de rulment strain Rata de finantare permanenta B. ECHILIBRUL CURENT Necesarul de fond de rulment Rata de finantare ciclica Trezoreria neta Rata de finantare globala RON RON

FR=Cpm-In FR=Cpr-In RfP=Cpm/In

4. 5. 6. 7

RON % RON %

52.839 1,26 -140 1,0026

69.869 1,25 29.614 1,4000

NFR=(St+Cr)(Fz+Ob) Rfc=Ots/Acm TN=FR-NFR=ObIts Rfg=FR/NFR

Fondul de rulment scade n anul 2004 fata de anul 2003, n ambii ani are o valoare negativa, ceea ce nseamna ca reprezinta o degajare de resurse atrase.

2.3. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

Pentru a caracteriza lichidarea ntreprinderii se folosesc urmatoarele rate: rata liciditatii curente, rata lichiditatii rapide, rata lichiditatii imediate. RATE DE LICHIDITATE

Nr. Specificatie Crt. 1. Rata de lichiditate curenta

Perioada de analizat 2003 2004 0,795 0,7968

Simbol formula AC/Dts

2. 3.

Rata de lichiditate rapida Rata de lichiditate imediata

0,72 0,00038

0,76 0,0012

(Cr+Db)/Dts Db/Dts+3/8% 2003/2004

Rata lichiditatii curente reflecta capacitatea ntreprinderii de a satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante n lichiditati. Are un nivel asigurator de 1,00. Rata de lichiditate curenta nu depaseste nivelul asigurator 1,00 n anii 2003 si 2004, dar este sub acest nivel si n jur de 0,8. Rata lichiditatii rapide exclude stocurile din mijloacele curente de plata, acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditati. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul asigurator este de 0,75. Rata de lichiditate rapida este sub nivelul asigurator n anul 2003, depaseste cu putin acest nivel n 2004 ajungnd la 0,81. Reiese ca societatea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt n totalitate din lichiditatile pe care le are dupa ce-si scade stocurile. Rata lichiditatii imediate pune n corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datorii pe termen scurt, respectiv apreciaza masura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Limita minima acceptabila este de 0,5. Rata de lichiditate imediata este sub nivel de asigurator de 0.5, deci societatea nu-si poate plati datoriile pe termen scurt, pe seama disponibilitatilor banesti. Solvabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, sau mai este definita ca aptitudinea ntreprinderii de a face fata angajamentelor sale n caz de lichidare, ceea ce nseamna ncetarea exploatarii si punerea n valoare a activelor sale. Solvabilitatea patrimoniala = capital social x 100

Credite pe termen mediu si lung+capital social Nivelul asiguratorului pentru aceasta rata este cuprinsa ntre 40 - 60% limita minima fiind considerata 30%. Rate de solvabilitate

Nr. Specitficatie crt. 1 2 Solvabilitatea patrimoniala Rata capacitatii de rambursare la teren U.M. %

Perioada de analiza Anul 2003 Anul 2004 1,56 99 1,201 100

Simbol formula At/Dt CAF/Dat

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul n care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale, indiferent de termen, din activelel de care dispune, n cazul n care ar nceta activitatea. Valoarea asiguratoare este de 2,0. Solvabilitatea patrimoniala nu depaseste valoarea asiguratoare situndu-se ls jumatate fata de valoarea asiguratoare. Rata capacitatii de rambursare la termen arata masura n care sursele potentiale de autofinantare degajata din activitatea firmei pot acoperii datoriile totale ale firmei. Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunde achitarii datoriiloe intr+un termen de 2 ani) sub acest nivel firma aflndu-se n pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat de 10%. Priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica.

Rata creditelor de trezorerie arata masura n care creditele pe termen scurt acopera necesarul de fond de rulment. Arata partea din NFR care a trebuit sa fie acoperita din credite de trezorerie. La sfrsitul anului 2003 societatea avea credite de 100 lei, restituite pna la sfrsitul anului 2004, care au acoperit necesarul de fond de rulment doar n proportie de 0,19%. Rata de prevedere a cheltuielilor financiare arata masuri n care cheltuieilile financiare consuma numerar din acumulari brute din activitatea de exploatare. Nivelul maxim acceptabil este de 50 %, peste acest nivel firma aflndu-se n pericol de numerar negativ. Rata de prevedere a cheltuielilor financiare este n scadere brusca, nivelul maxim acceptat fiind de 50 % nregistrat n anul 2003, iar n 2004 a scazut cu 11 %. Ratele de gestiune

Nr. Spectificatie Crt. A 1 2 3 B 4 5 6 7 Rotatia activului total Rotatia imobilizarilor nete Durata de rotatie al

Parioada de analiza U.M. anul anul 2003 2004 Ratele de gestiune generala a activelor rotatii rotatii 0,49 1,58 0,46 1,38

Simbol formula rAT=Ca/AT rAi=Ca/Ai

rotatii 0,71 0,70 rAc= Ca/Ai activului circulant Ratele de gestiune curenta a activelor si resurselor Durata de rotatie a zile 44 24 dzSt=(St/Ca)x360 stocurilor Durata de ncasare a zile 453 483 dzCr=(Cr/Vt)x360 creantelor curente Durata de ncasare a zile 319 283 dzCr=(Cr/Ca)x360 clientilor Durata de plata a zile 659 608 dzOts=(Ots/ChF)x360 datoriilor curente

Rotatia activului total. Valoarea minima carea asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de doua rotatii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 180 zile. Rotatia activului total este n scadere, iar n ultimul an se apropie de valoarea minima care nu este acceptabila de 0,46 rotatii pe an. Rotatia imobilizarilor nete. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor imobilizate este de 3 rotatii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 120 zile. Rotatia imobilizarilor nete este la un nivel nesatisfacator, situndu-se la jumatate din valoarea minima acceptata. Rotatia activelor circulante. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor circulante este de 6 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiata de 60 zile.

Rotatia activelor circulante se situeaza sub limita acceptata de 6 rotatii, fiind de 0,7 de peste 8 ori mai mica. Durata de rotatie a stocurilor se situeaza la un nivel acceptabil n anul 2003, dar se dubleaza n anul 2004, ceea ce denota o gestiune foarte defectuoasa a stocurilor de la un an la altul, dar aceasta situatie poate fi corectata destul de usor. Durata de recuperare a creantelor curente este foarte mare, ceea ce evidentiaza o preocupare slaba pentru aceasta activitate care asigura banii lichizi Durata de ncasare a clientilor manifesta o usoara mbunatatire de la 319 zile la 283 zile, dar nivelul este inacceptabil ca urmare a celor descrise mai sus, durata de plata a datoriilor curente si durata de debitare a furnizorilor desi nregistreaza usoare mbunatatiri ramn la nivel inacceptabil. 2.4.Analiza profitabilitatii si rentabilitatii Ratele de rentabilitate

Nr. Spectificatie Crt. A 1 2 3 4 B 5 6 7 Rentabilitate economica a capitalurilor investite Rentabilitatea economica a activelor Rentabilitatea financiara Rata profitabilitatii veniturilor Rata profitabilitatii resurselor consumate Rata marjei brute Rata profitabilitatii comerciale

Parioada de analiza U.M. anul anul 2003 2004 Ratele de profitabilitate % % % % 5,1 5,4 9,3 5,2 0 0 4,6 -4,7

Simbol formula Rrv=Pn/vt Rrc=Pn/Cht Rrc =Ebe/Ca Rrc=Re/Ca

Ratele de rentabilitate % % % 19 4,66 18 -23 2,16 0 Rre=Re/Cinv Rre=Ebe/At Rrf=Pn/Cpr

Rata profitabilitatii veniturilor este n anul 2003 de 5,1%, iar n anul 2004 este 0 deoarece s-au nregistrat pierderi. Rata profitabilitatii resurselor consumate este n anul 2003 de 5,4%, iar n anul 2004 este 0 deoarece s-au nregistrat pierderi. Rata marjei brute este n anul 2003 de 9,31% scaznd n anul 2004 la 4,60% datorita scaderii amortizarilor corporale. Rata profitabilitatii comerciale este n anul 2003 de 5,2%, iar anul 2004 este de nregistrarii de pierderi. -4,27% ca urmare a

Rentabilitatea economia a activelor s-a njumatatit pe parcursul celor 2 ani scaznd de la 4,66% la 2,16%.

Se contata ca n anul 2004 fata de anul 2003, s-a nregistrat o imbunatatire a elementelor patrimoniale deoarece numarul rotatiilor a crescut pe total, mai putin n cazul activelor circulante unde s-a realizat o ncetinire. Cresterea numarului de rotati pe total s-a obtinut deoarece ritmul de crestere a cifrei de afaceri a fost superior celui al activelor si s-a nregistrat o sporire a cifrei de afaceri. Situatii pozitive apar si n cazul capitalului social, propriu si permanent, care a crescut fata de anul precedent datorita unui mai mare n cazul cifrei de afaceri fata de cel nregistrat de acesta. n anul 2004 fata de 2003 a crescut numarul de rotatii pe total. Deci putem spune ca a avut loc o mbunatatire a utilizarii elementelor patrimoniale.

Nr. Indicatori Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 a) b) c) d) e) f) Cifra de afaceri Active imobilizate Active circulante Total active Capital social varsat Capital propriu Capital permanent Numar de rotatii ale: Activelor imobilizate Activelor circulante Activelor totale Capitalului social Capitalului propriu Capitalului permanent subscris

Exercitiul 2003 1564 2003 489 2493 1298 2383 2383 2004 2397 2186 570 2756 1298 2507 2507 + 833 183 81 263 124 124 % 1,53 10,91 11,64 11,05 100 10,52 10,52

0,78 3,19 0,62 1,20 0,65 0,65

1,09 4,20 0,86 1,84 0,95 0,95

0,31 1,01 0,24 0,64 0,3 0,30

13,97 13,17 13,87 15,33 14,61 14,61

2.4.2.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante. Activele circulante sau activele ciclice au cel mai ridicat grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale si ca atare, conducerea ntreprinderii este interesata de cunoasterea aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Pentru aceasta se efectueaza un studiu al vitezei de rotatie (zile) att pe total ct si pe principalele elemente componente. Pentru exemplificare utilizam datele din tabelul urmator:

Nr. Indicatori Crt. 2003

Exercitiul 2004

1 2 3 4

Cifra de afaceri Soldul mediu al activelor circulante, din care: Stocuri Creante Ponderea elementelor activelor circulante % din care: Stocuri Creante Viteza de rotatie a activelor circulante, din care: Stocuri Creante

1565 249 84 165 100 33,68 66,32 57,41 19,34 38,06

2397 4 470 102 100 21,62 78,38 70,52 15,25 55,27

Analiza factoriala pentru intervalul 2003 - 2004

VR=13.11 zile Influenta factorilor: 1. Influenta modificarii ciferi de afaceri:

Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante:

Influenta modificarii stocurilor:

Influenta modificarii creantelor:

Analiznd aceste date constatam ca viteza de rotatie n perioada 2003 - 2004 a nregistrat o scadere de 13,11 zile datorata modificarii soldului mediu al activelor circulante care a determinat o scadere de 33,05 zile. Prin caile de accelerare a vitezei de rotatie n faza aprovizionarii sunt: Alimentarea la timp a productiei, ceea ce impune desfasurarea fara ntrerupere a procesului de aprovizionare si existanta unui stoc permanent de materii si materiale; Reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie; n stadiul productiei, caile principale de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt: Scurtarea ciclului de productie si reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale; Reproiectarea produselor si asigurarea de produse noi; Folosirea metodelor de productie n fluxul tehnologic; Folosirea tehnologiei de grup; Mecanizarea lucrarilor cu un volum mare de munca, automatizarea, robotizarea; Perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice.

2.4.3.Analiza eficientei utilizarii capitalului. Gradul n care capitalul - n ntreg sau componente aduce profit este reflectat de indicatorul "rata rentabilitatii". Rata rentabilitatii reflecta rezultatele activitatii ntreprinderi din toate stadiile circuitului economic. Formele de exprimare ale ratei rentabilitatii au putere informativa diferita, oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a ntreprinderii. De aceea se recomanda a se utiliza un sistem de rate, ce sunt prezentate n tabelul urmator:

Nr. Indicatori Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Rezultatul brut al exercitiului Profit net Capital propriu Active totale Cheltuieli totale Venituri totale Rata rentabilitatii economice (113 x 100%) Rata rentabilitatii financiare (213 x 100%) Rata rentabilitatii activelor (114 x 100%) Rata rentabilitatii resurselor consumate (115 x 100 %) Rata rentabilitatii veniturilor (116 x 100%)
Rata rentabilitatii financiare a crescut n 2004 fata de 2003 cu 3,24%.

Exercitiul 2003 23.955 14.526 238.343 249.253 140.649 164.605 10,05 6,09 9,61 17,03 14,55 2004 39.487 23.419 250.776 275.589 213.411 252.899 15,74 9,33 14,32 18,50 15,61

De asemenea rata rentabilitatii resurselor consumate a nregistrat valoarea mai mare n anul 2004 de 1,47%, iar rata rentabilitatii veniturilor n anul 2004 de 15,61%. Pentru a creste cursul actiunilor este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii pe piata. Se observa ca rentabilitatea financiara este mai mica dect rentabilitatea economica datorita procentului de dobnda. ntr-o asemenea situatie ntreprinderea nu treuie sa apeleze la mprumuturi pe termen mediu si lung, iar pe piata financiara nu prezinta interes deosebit. Rata rentabilitatii resurselor consumate prezinta importanta n estimarea si negocierea preturilor de vnzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii. De asemenea prezinta pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe ntreprindere. Analiza factoriala cotei rentabiltatii finaciare.

unde: At = active totale; Vt = venituri totale; Pn = profit net; Kp = capital propriu.

Dat Kp DRRF DVt At DPn Vt Analiza factoriala pentru intervalul 2003 - 2004 RRF = RRF04 - RRF03 RRF = 3,24% 1. Influenta modificarii prghiei financiare

Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale.

3.Influenta modificarii rentabilitatii nete a veniturilor.

2.5.Analiza soldurilor intermediare de gestiune Soldurile intermediare de gestiune

Nr. Spectificatie Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Marja comerciala Cifra de afacrei Productia exectiului Valoarea adaugata Excedentul brut de exploatare Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul curent U.M. RON RON RON RON RON RON RON RON

Parioada de analiza anul anul 2004 2003 87.161 34.701 14.835 19.282 14.908 19.581 6.744 1.374 774 -34 7.711 10.967 887 -91 -22 -9.180

Simbol Formula MC=Vvmf-Cmf CA=Vvmf+Pv Pe=Pv+Ps+Pi Va=Mc+Pe-CeCsit Ebe=Va+Se-MvaChp Re=Ebe+Ave+VpAce-Cpa Rf=Vf-Cf Rc=Re+Rf

9 10 11 12

Rezultatul extrordinar Rezultatul brut Rezultatul net Capacitatea de autofinantare

RON RON RON RON

0 7.711 7.711 28.728

0 -9.180 -9.180 47.614

Rx=Vx-Cx Rb=Re+Rx Rn=Rb-ImpP Caf

Marja comerciala (MC) cstigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercialitate a marfurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea adaosului comercial rezultata n urma deducerilor cheltuielilor privind marfurile achizitionate din veniturile rezultate ca urmare a vnzarii marfurilor. Constatam ca marja comerciala nregistreaza o scadere n anul 2004 fata de anul 2003 deci comercializarea de marfuri n anul 2004 este mai slaba fata de 2003 cu 40%. Volumul vnzarilor fiind foarte redus. Cifra de afaceri (CA) reprezinta unul din obiectivele strategice ale unei ntreprinderi, pentru ca este criteriul major dupa care se judeca performantele ntreprinderii n mediul concurential de activitate a acesteia. Cifra de afaceri reflecta rezultatul global al unei perioade de gestiune. Productia exercitiului (Pe) reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de firma pe o perioada de un an, este o expresie a activitatii globale a firmei. Principalele elemente componente ale sale sunt: producsia vnduta (care nsumeaza bunurile si serviciile facturate la pret de vnzare), productia stocata (a carei valoare pozitiva indica cresterea stocului final), productia imobilizata (destinata nevoilor proprii firmei). Cresterea productiei este de 31%, dar avnd n vedere inflatia, cresterea efectiva este de 6%. Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, ndeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materialelor, marfurilor, apei, energiei si serviciilor cumparate de antreprindere de la terti. Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti care asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii: personalul (prin salarii, ndemnizatii si alte cheltuieli), statul (prin impozite, taxe si varsaminte asimilate), actionarii (dividendele platite), ntreprinderea (prin autofinantarea potentiala). Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitnd ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. Acest indicator masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru exploatare. Rezultatul din exploatare (Rex) masoara n marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (ncasabile si calculate). Rezultatul din exploatare nregistreaza o tendinta de scadere n anul 2003, aceasta se reduce n 2004, obtinndu-se o pierdere de 9.157 RON. Rezultatul curent (Rc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare. Poate fi determinat ca diferenta ntre venitrurile si cheltuielile curente ale activitatii de exploatare si celei financiare. Rezultatul curent n anul 2003 este pozitiv, dar n anul 2004 se nregistreaza o pierdere de 9.180 RON, el fiind influentat de rezultatul exploatarii si cel financiar. Rezultatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatele tuturor activitatilor (de exploatare, financiare si exceptionale), obtinndu-se prin diferenta ntre veniturile si cheltuielile totale. CAP.III BILAN CONTABIL 3.1. Analiza financiara Analiza financiara reprezinta punctul de jonctiune al teoriei cu practica economica, ea urmarind sa cuprinda realitatea pe baza datelor sistematizate ale contabilitatii.

Acest tip de analiza poate avea att un caracter intern ct si extern. Diagnosticul financiar intern are ca obiectiv identificarea unor eventuale dezechilibre financiare, n scopul determinarii originii si cauzelor ce le-au generat, se bazeaza pe ntreg sistemul de informatii referitoare la activitatea firmei, diagnosticul intern abordeaza probleme privind: dimensiune; structura si valoarea patrimoniului; rentabilitatea; riscul. Diagnosticul financiar extern are un caracter limitat imprimat de volumul informatiilor pe care se bazeaza: informatii financiar-contabile, furnizate de firme, potrivit reglementarilor legale n vigoare (bilant contabil, cont de rezultate, anexa la bilant); informatii furnizate de presa economica si financiare.

Deci, bilantul reprezinta suportul analizei financiare, o sursa de informare pentru formularea diagnosticului ntreprinderii, structura financiara a acestora, precum si starea de echilibru financiar existent la un moment dat. Sub aspectul conceptual, bilantul poate fi definit ca o reprezentare a utilizarilor si resurselor de care dispune o entitate patrimoniala ntr-un anumit moment. Aceasta reprezentare ia forma unei egalitati ce reflecta echilibrul valorii ntre utilizari, denumite active patrimoniale si resurse , denumite pasive patrimoniale. Egalitatea bilantiera ACTIV = PASIV explicate diferit, aspect ce da nastere la interpretari diferite ale bilantului contabil, existnd astfel o serie de abordari conceptuale ale acestuia. Daca bilantul si anexele sale corespund unor cerinte de ordin juridic, contabil si financiar, ele nu raspund ntotdeauna cu promtitudinea obiectelor analizei financiare. n domeniul analizei economico-financiare, se utilizeaza tot mai frecvent BILANUL FINANCIAR. Acesta se obtine n urma regruparii unor date din bilantul contabil, regruparii necesare unei mai bune delimitari a relitatii financiare a ntreprinderii. Bilantul financiar poate fi interpretat n doua maniere: 1. 2. n maniera clasica, caz n care bilantul financiar se prezinta sub forma BILANULUI PATRIMONIAL; n maniera functionala, caz n care bilantul financiar se prezinta sub forma BILANULUI FUNCIONAL. 1. Bilantul patrimonial

Reprezinta un inventar al averii ntreprinderii, inventar ce are ca scop masurarea valorii reale a patrimoniului. Aceasta forma de bilant prezinta un interes deosebit att pentru actionari, proprietarii ntreprinderii ce doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului, ct si pentru creditorii pentru care activul constituie garantia ultima a drepturilor lor. Constituirea bilanturilor patrimoniale se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii: Pentru activ: gradul de lichiditate al diferitelor elemente respectiv al capacitatii de a se transforma n bani; Pentru pasiv: gradul de exigibilitate, timpul ct sursa ramne la dispozitia ntreprinderii. Un activ este cu att mai lichid cu ct este mai usor de tranmsformat n bani. Lichiditatea globala a activului total al unei firme se apreciaza n functie de lichiditatea activelor care l compun. Activele circulante sunt n mod normal mai lichide decat cele imobilizate, nsa nu exista identitate ntre criteriul lichiditatii si delimitarea activelor circulante si fixe. Corectiile operate n activul bilantului urmaresc obtinerea unor marimi utile analizei financiare: Imobilizarile nete; Activele circulante corelante. Principiul general de corectie al activului este urmmatorul:

1) 2) 3) 4)

Activele aferente unei perioade mai mari de un an se includ n activele imobilizate; Activele aferente unei perioade mai mici de un an se includ n active circulante. Pe lnga acest principiu de corectie trebuie mentionate si urmatoarele reguli: Primele privind rambursarea obligatiunilor aferente unei perioade mai mari de un an, se includ n imobilizarile necorporale; Cheltuielile efectuate n avans aferente unei perioade mai mici de un an se includ n activele circulante; n conturile de regularizare de activ se cuprind si diferentele nefavorabile de curs valutar; Creantele aferente unei perioade mai mari de un an se includ n imobilizari financiare. Corectiile operate n pasivul bilantului au drept scop constituirea unor marimi semnificative n bilantul financiar: Capitaluri proprii; Datorii pe termen mediu si lung; Datorii pe termen scurt.

Capitalurile proprii regrupeaza: capitalul social; rezervele; primele legate de capital; provizioanele reglementate; rezultatul reportat; alte fonduri proprii.

Datoriile pe termen mediu si lung cuprind: mprumuturi si datorii aferente unei perioade mai mari de un an; Restul de provizioane pentru riscuri si cheltuieli; Venituri nregistrate n avans aferente unei perioade mai mari de un an.

Datoriile pe termen scurt cuprind: Obligatii pe termen scurt; Venituri nregistrate n avans aferente unei perioade mai mici de un an.

Bilantul financiar n forma patrimoniala poate fi analizat prin cele patru metode specifice: a) b) c) d) Analiza verticala; Analiza orizontala; Analiza combinata; Ratele de structura.

Conform analizei verticale: Activul reflecta: - Fonduri angajate de ntreprindere; - Natura lor;

n ultima instanta, deci afecteaza resursele. Pasivul reflecta: Resursele ntreprinderii; Originea acestor categorii dupa care se grupeaza n: Resurse proprii; Resurse straine.

n acest caz egalitatea bilantiera de baza ACTIV = PASIV apare sub forma UTILIZARE = RESURSE. Conform analizei orizontale, bilantul poate fi privit sub doua aspecte:

a)

Aspectul structural, surprins n partea superioara a bilantului, unde se gasesc: Activele imobilizate; Resursele stabile;

b) Aspectul conjunctural, surprins an partea inferioara a bilantului, unde se regasesc: - Activele circulante; - Resursele pe termen scurt. Bilantul functional Conceptia de bilant functional a fost elaborata mai recent. Aceasta considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri, de utilizari si de resurse, referindu-se cu precadere la aspectele financiare structurale. Aceasta conceptie permite studierea activitatii pe cicluri de operatiuni, lund n considerare rolul fiecaruia n funtionarea ntreprinderii. Bilantul functional evidentiaza nevoile ntreprinderii si modul lor de functionare. Constituirea bilantului functional presupune clasarea diferitelor posturi n functie de apartenenta la diferite cicluri: de investitii; de finantare; de trezorerie; de exploatare.

Ciclul de investitii cuprinde ansamblul deciziilor luate pe linia achizitionarii unor active ce ramn la dispozitia ntreprinderii pe o perioada ndelungata de timp. Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta la un ciclu sau altul: Ciclul de investitii, caruia i corespunde: activul aciclic stabil; Ciclul de exploatare, caruia i corespunde: Activul ciclic din exploatare; Finantarea scurta de exploatare; Ciclul de finantare, caruia i corespunde: Ansamblul resurselor. Reprezentarea grafica este urmatoarea:

Stocuri utilizari Stocuri de resurse

de

Precizarile metodologice privind continutul elementelor de activ si pasiv n abordarea functionala: ACTIV AAS cuprinde imobilizari la valoarea bruta. n optica functionala nu este operationala notiunea de activ fictiv. ACE cuprinde elemente direct si exclusiv de activitatea curenta a ntreprinderii (stocuri, avansuri si aconturi platite, creante-clienti, alte creante de exploatare, abateri de conversie a activului). ACAE cuprinde creantr din afara exploatarii (legate de plata unor impozite, capital subscris nevarsat, valori mobiliare de plasament netransformabile n lichiditati, etc...). TA e constituit din disponibilitati si valori mobiliare de plasament. PASIV RAS cuprinde: Surse proprii de origine interna (rezervele, amortizarile, provizioanele si rezultatele exercitiului); Surse proprii de origine externa (capital social si subventii pentru investitii); Datorii stabile (mpumuturi pe termen mediu si lung). RCE cuprind obligatii legate direct si exclusiv de activitatea curenta a ntreprinderii ( furnizori, avansuri si aconturi primite, obligatiuni fiscale si sociale legate de exploatare si abateri de conversie a pasivului). RCAE cuprind obligatii fiscale si sociale din afara exploatarii, unele obligatii legate de achizitionarea unor echipamente, etc... TP cuprinde credite pe termen scurt, inclusiv soldul creditor al contului de disponibilizari la banca. Analiza bilantului functional permite evidentierea structurilor specifice modului de acoperire a activelor de catre sursele disponibile a riscului de faliment. De asemenea, n practica financiara, bilantul functional constitue suportul analizei trezoreriei definita ca diferenta ntre suma fluxurilor de surse si suma fluxurilor de utilizari. Deci, bilantul functional da nastere la trei concepte esentiale ale gestiounii financiare: Fond de rulment (FR); Nevoia de fond de rulment (NFR); Trezoreria (T). Abordarea functionala graviteaza n jurul ecuatiei: FR = NFR + T Se poate aprecia ca bilantul prin cele trei mari functii pe care le ndeplineste: De generalitate;

De informare; De analiza;

3.2. BILAN FINANCIAR

ACTIV TOTAL IMOBILIZRI NECORPORALE TOTAL IMOBILIZRI CORPORALE Terenuri si constructii Instalatii tehnice si masini Alte instalatii, utilaje si mobilir Imobizari corporale n curs TOTAL IMOBILIZRI FINANCIARE TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL STOCURI Materii prime, materiale consumabile Productie n curs de executie Produse finite, reziduale si semifabricate, marfuri Alte stocuri TOTAL CREANE Creante din exploatare din care: - clienti si conturi asimilate - alte creante din exploatare - creante din afara exploatarii TOTAL DISPONIBILITI sI PLASAMENTE Titluri de plasament Disponibilitati n caserie si conturi bancare Alte valori lichide TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL CONTURI DE REGULARIZARE ASIMILAIE TOTAL ACTIV

sI

Perioada de analiza 2003 2004 3.869 48.263 9.083.606 13.578.228 3.792.066 8.454.170 1.853.859 2.528.173 20.595 18.223 34.170.636 2.577.861 275.279 275.279 9.362.754 13.901.770 1.836.069 1.266.731 621.563 408.771 232.332 261.370 853.025 518.478 129.149 78.112 18.951.963 26.079.644 18.951.963 26.079.644 13.154.284 15.178.150 5.797.679 10.901.494 0 0 9.967 4.160 0 0 0 0 0 0 2.079.800 27.387.279 86.460 0 30.247.215 41.286.749

PASIV TOTAL CAPITALURI PROPRII, din care Capital social Rezerve Rezultatul execitiului DATORII PE TERMEN MEDIU sI LUNG Credite bancare pe termen mediu si lung Alte mprumuturi pe termen mediu si lung

Perioada de analiza 2003 2004 4.064.777 3.953.520 3.670.152 3.808.963 760.189 760.213 - 365.563 - 615.656 0 0 0 0 0 0

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT Datorii de exploatare din care: - furnizori si conturi asimilate - alte datorii din exploatare Datorii din afara exploatarii, din care: - datorii financiare pe termen scurt - alte datorii din afara exploatarii Aprovizionare Venituri n avans TOTAL PASIV
3.3.CONTUL DE REZULTATE

26.159.508 26.159.508 657.241 5.492.266 1.000 1.000 0 14.028 8.900 30.247.215

34.371.661 34.371.661 968.104 33.403.557 0 0 0 29.614 3.168 41.286.749

ELEMENTE Venituri din vnzarea marfurilor Productia vnduta CIFRA DE AFACERI Venituri din vnzarea activelor Venituri din productia imobilizata si productia stocata PRODUCIA EXERCIIULUI CREsTE 6% real = (31% - 25%) Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile TOTAL VENITURI FINANCIARE
BIBLIOGRAFIE SELECTIV:

Perioada de analiza 2003 2004 131.258 62.647 14.704.259 19.219.804 14.835.517 19.282.450 1.665 112.948 204.085 299.071 14.908.345 19.581.522

1.665 15.041.267 44.096 1.705

112.948 19.410.985 27.945 2.358

Camelia Mester, Dorina Lezeu, Adina Peret, "Analiza economico-financiara" - curs, Universitatea din Oradea, 2003. Dardac N., Mosteanu I., Vintila G., "Metodologii de diagnosticare financiara - bancara a ntreprinderilor", n Buletinul economic - legislativ, nr 9/1996. Deaconu Adela, "diagnosticul si evaluarea ntreprinderii; Editura Intelcredo, Deva 1998. Dumitru Margulescu, " Analiza economico-financiara a ntreprinderii", Editura Tibuna economica, Bucuresti, 2004. Isfanescu A., Tutu A., Robu V., Anghel I., "Evaluarea ntreprinderii", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998. Stan V. S., "Metode si uzante de evaluare a ntreprinderilor", Editura Teora, Bucuresti, 1996. Vintila Georgeta, "Diagnosticul financiar si evaluarea", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998. Vasile Sergiu Coroiu - Standardele internationale de raportare financiara IFAC - CECCAR, Bucuresti 2005.

Ionescu Cicilia - Contabilitate, Baze si Proceduri, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2006. pag.: 11-63; 64102; 103-112; 113-120; 286-338; 339-354.. Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiara, Editura Universitara, Bucuresti, 2005 (2004). Coman Florin, - Contabilitate financiara, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2006. Dumitru Corina Gratiela, Contabilitate. Aplicatii, teste de autoevaluare, Studii de caz si practica contabila, Editura Universitara, Bucuresti, 2005. Datele prezentate n aceasta lucrare au fost furnizate de Schela ARAD de la urmatoarele departamente: Departamentul Resurse Umane; Departamentul Contabil; Departamentul Financiar; Departamentul Desfacere; Departamentul Aprovizionare.