Sunteți pe pagina 1din 37

MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR

Microbiologia generala
Caracteristicile generale ale principalelor grupe de microorganisme,bacterii,virusuri,ciuperci microscopice si protozoare. Definitie si continut Istoricul Sistematica,taxonomie si nomenclatura Legatura microbiologiei cu alte stiinte biologice , domenii Definitie. Microbiologia(gr.mikros=mic,bios=viata,logos=vorba,discurs)este o ramura a biologiei care cerceteaza vietuitoarele mici,invizibile cu ochiul liber,cunoscute sub numele generic de microbi,microorganisme sau germeni.Sunt constituite dintr-o celula sau chiar cu o structura subcelulara.Sunt considerate microbe:bacteriile,virusurile, ciupercile microscopice si unele alge,precum si protozoarele. Istoricul Inca din antichitate a fost intuita existenta unor factori animati care produc diferite imbolnaviri.Astfel Hipocrate din Kos admitea existenta unor miasme producatoare de boli.Varro(116-27 i.e.n.)incrimineaza niste animale minuscule -animalia minuta.Apoi, Fracastorius(1478-1553)le denumeste ,,seminaria" sau "contagium vivum",deci,elemente vii si care se pot si multiplica. Descoperirea microorganismelor se poate considera odata cu ob-servatiile lui Leeuwenhoek(16321723)care si-a construit si un microscop ce marea de 300 ori,cu care a observat si descris diferiti microbi in saliva si puroi,spermatozoizii etc.Cu lucrarile lui s-a nascut Microbiologia. Cohn In 1854 creaza termenul de bacterie si impreuna cu Ehrenberg desprind bacteriile din regnul animal si le incadreaza in regnul vegetal . In secolul XIX s-au pus bazele stiintifice ale microbiologiei moderne prin L.Pasteur(1822-l895) si R.Koch(l843-1910).Pasteur a demonstrat natura microbiana a fermentatiilor,printre care cea butirica si bacteriile anaerobe(l861) .Fundamenteaza natura microbiana a infectiilor ,plecand de la fermentatii ,la unele boli ale viermilor de matase,apoi extinse la bolile infectioase in general, toate produse de bacterii.Infirma teoria generatiei spontanee. Prepara vaccinuri,primul fiind contra holerei aviare,bazat pe atenuarea germenilor in conditii de laborator. Urmeaza vaccinul contra antraxului , iar cel contra turbarii , pe baza cercetarilor anterioare ale lui Galtier , a insemnat un deosebit success in prevenirea acestei boli grave . R. Koch prin postulatele lui si pe baza cercetarilor lui J. Henle ( 1809 1885 ) precizeaza cand un microb poate fi considerat agentul cauzal al unor boli . Prepara prima substanta revelatoare si concomitant descopera fenomenul de alergie. Cu aceasta ocazie prepara tuberculina , care , cu unele perfectionari se foloseste si astazi in diagnosticul tuberculozei la om si animale . Imunologia stiintifica s-a conturat incepand cu prepararea de catre E. Jenner ( 1749 1823 ) a vaccinului contra variolei umane din cruste recoltate de la vaci bolnave de variola model de la care s-a inspirit si Pasteur .termenul de vaccin deriva de la ,, vaca .

Mecinikov in perioada 1883 1884 , descopera fenomenul de fagocitoza iar Babes si Lepp ( 1889 ) si ulterior Behring si Kitasato prepara primele seruri imune . Ivanovski ( 1891 ) prin evidentierea filtrabilitatii agentului etiologic al bolii mozaicului tutunului iar Leoffler si Froscv al febrei aftoase ( 1998 ) au pus bazele virusologiei stiintifice . Secolul XX este cunoscut prin mari descoperiri in domeniul microbiologiei : antibioticele ( Fleming , 1928 ) , sulfamidele ( Domagk , 1932 ) folosite in tratamentul bolilor microbiene ; cercetari de genetica microbiana ; studii de morfologie si fiziologie microbiana si construirea microscopului electronic ( Borries si Ruska) , primul examen electronomicroscopic , 1938 . In Romania microbiologia stiintifica incepe cu V. Babes (1854-1926) fondatorul scolii de microbiologie , fost collaborator al lui Pasteur si Koch . A elaborate peste 1000 lucrari stiintifice si impreuna cu V. Cornil (1883) a scris primul tratat de microbiologie din lume .Descopera incluziile produse de virusul turbarii in neuroni numite ,, incluziile Babes Negri si granulele metacromatice din bacilul difteric denumite ,, corpusculii Babes Ernst . Prepara impreuna cu Lepp (1889) primul ser imun si descopera protozoarul din globulele rosii ale unor animale denumite Babesia in onoarea lui . Concomitent cu V. Babes , ulterior , o serie de savanti au ilustrat catedrele si institutele de specialitate (I. Cantacuzino , I. Pasteur , I. Cercetarii alimentare ) cu succese notabile in diferite domenii ale microbiologiei teoretice si aplicate cum au fost I. Cantacuzino , C. Ionescu Mihaesti , M. si Al. Ciuca , D. Combiescu , C. Levaditi , Stefan S. Nicolau , P. Riegler , A. Vechiu , C. Cernaianu , I. Popovici , N. Muntiu , N. Stamatin , C. Ienistea , N. Nestorescu ) si alti cercetatori din laboratoarele si facultatile din tara din diferite domenii ale microbiologiei

Caractericticile generale ale principalelor grupe de microorganisme, bacterii, virusuri, ciuperci microscopice
Microorganisme Bacteriile. Sunt formate dintr-o singur celul i are n structur: o membran, citoplasm i nucleu, ns cu anumite particulariti. Astfel, membrana celular se densific ntr-un perete rigid, citoplasma nu posed mitocondrii iar nucleul nu este delimitat printr-o membran nuclear perceptibil cu microscopul optic avnd un caracter difuz ( nucleu de tip procariot ). Multe specii bacteriene posed spori, capsule, cili. n privina structurii biochimice i a metabolismului nu sunt deosebiri eseniale fa de celelalte organisme din regnul vegetal. Conin AND i ARN precum i enzime pentru schimburile de substane i energie. Prezena unui singur cromozom determin o organizare haploid ceea ce le deosebete de vieuitoarele eucariote care au organizare diploid. Virusurile. Spre deosebire de bacterii, vitusurile nu au structur celular i sunt formate dintr-o particul viral de natur subcelular, compus din zon central, dintr-o macromolecul de acid nucleic ( ANDsau ARN ) nconjurat de un nvelis proteic numit capsid. Dimensiunea lor este de ordinul milimicronilor sau nanometrilor, fiind vzute numai cu microscopul electronic. Le lipsete sistemul enzimatic ceea ce le impune s duc o via parazitar. Multiplicarea lor se face n celula gazd prin AND ul sau ARN ul particulei virale. Antibioticele sunt n majoritatea cazurilor ineficace ceea ce face ca virozele s fie n mai greu de combtut , cum sunt rabia, febra aftoas etc.

Ciupercile microscopice . Au o structur celular dar sunt de dimensiuni mai mari. Nucleul este limitat printr-o membran, fiind deci eucariote ,iar citoplasma conine mitocondrii. Se pot cultiva pe medii inerte. Triesc ca parazite, saprofite i biofite. Multiplicarea lor se face prin: sciziparitate, nmugurire sau spori. Sunt sensibile la antibiotice ns diferite de cele ale bacteriilor, avnd aciune patogen asupra oamenilor ct i asupra animalelor, producnd boli ca : tricofiia, aspergiloza, candidoza etc. BACTERIILE Morfologia bacterilor . Caracterele morfologice ale bacteriilor se
refer la forma, dimensiunile, dispoziia lor i afinitile tinctoriale. Forma variaz n funcie de diferii factori, dup care bacteriile se sistematizeaz n patru grupe: a.- Bacterile sferice formeaz grupa cocilor, care mai au diferite aspecte ca :lanceolat (pneumococ ), reniform ( gonococ )etc. b.- Bacteriile alungite drepte,bastonae ( bacili ), cu aspect cilindric cu capete net retezate exemplu bacilul antraxului, bacili cu capete rotunjite i bacili cu capete subiate, fusiforme, exemplu Fusobacterium. c.- Bacteriile alungite ncurbate cu aspest de virgul poart numele de vibrioni, exemplu Campylobacter foetus. d.- Spirachetele sunt bacterii filiforme foarte subiri cu numeroase ondulaii, formnd spire, exemplu leptospirele. n aceste patru categorii sunt grupe intermediare exemplu cocobacilii care sunt coci alungii tinznd spre forme bacilare exemplu pasteurelele. Dimensiunile bacteriilor. Mrimea se msoar n microni sau micrometri. Dup dimensiune sunt mici: ntre 0,1-3 microni, mijlocii: 2-3 microni lungime i mari ntre 335 microni lungime, cele mai mici sunt micoplasmele i rickettsiile. Modul de dispoziie al bacteriilor. Din punct de vedere al modului de grupare distingem : grupare diplo format dintr-o grup de doi coci ( diplococi ) sau doi bacili ( diplobacili ); grupare strepto ( streptos = lan ) reprezint gruparea mai multor bacterii n lan fiind caracteristic att cocilor ( streptococi ) ct i bacililor ( streptobacili ). gruparea stafilo ( staphylo = boabe de strugure ) n care bacteriile sunt grupate n grmezi neregulate coci ( stafilococi ) gruprile tetrada i sarcina sunt formate din 4 i 8 bacterii cu nmultire intr-un singur plan dar dou direcii la tetrade i n dou planuri distincte spaiale la gruparea sarcin. Gruparea n filament este proprie bacililor n cazul creterii continue n volum a celulelor bacteriene fr divizare consecutiv, fiind un plasmodium. Ea apare n urma unor tulburri metabolice ale bacteriei n condiii nefavorabole n mediu. Exemplu bacilul rujetului. gruparea n palisad rezult din dispunerea n paralel a mai multor bacili, exemplu corinebacteriile.

Caracterele tinctoriale ale bacteriilor se obin prin anumite metode de colorare, care ajut la identificarea i clasificarea bacteriilor. Astfel, prin colorarea Gram unele bacterii rein culoarea violet, fiind numite Gram pozitive i altele care se recoloreaz rou sunt Gram negative.

Structura celulei bacteriene


Este constituit din nveliul bacterian format din peretele celular i menbrana citoplasmatic i continutul celular alctuit din citoplasm i material penetric. Peretele celular conine glicopeptide i are un rol multiplu: reprezint un factor protector cu rol mecanic i protecia fa de ocul osmotic; -asigur forma celulei bacteriene; -rol de membran semipermeabil la bacteriile Gram negative; -rol n creterea i divitiunea celular; -sediul unor factori de patogenitate i al receptorilor pentru antigene i bacteriofagi. -rol in antigenitatea bacteriilor . Nu posed perete celular bacteriile din genurile Micoplasma i Ureoplasma. Membrana citoplasmatic ( membrana celular ). Este fin elastic , conine fosfolipide avnd funciile biologice: -sediul unui numr mare de enzime; -particip la procesele respiratorii de oxido-reducere; -particip la sintezele proteice de diviziune i sporogenez; -are rol de membran semipermeabil, selectiv, de barier osmotic ca un filtru biologic. Citoplasma. Este un sistem coloidal, semifluid, care prezint o structur granular, fibrilar sau reticular. Din punct de vedere biochimic conine : ap ( 80 % ), sruri minerale, proteine, glucide i lipide. La baza structurii granulare se gsesc mai multe tipuri de formaiuni: Ribozomii ( Granulele lui Palade ) sunt formai din ribonucleotide, sediul biosintezelor proteice; Vacuolele ce conin lichid sau gaz ( azot ), rol n reglarea presiunii osmotice; Granule de amidon , glicogen, lipide reprezint materii nutritive de rezerv, de sintez ale proteinelor, de oxido-reducere i de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele specii bacteriene citoplasma este i sediul sporogenezei.

Materialul genetic

Este format din material genetic nuclear sau nucleoid i cel din plasmide. Genomul este reprezentat de un cromozom unic din AND, fr membran intern ceea ce confer bacteriei caracterul de organism haploid. Materialul genetic extracromozomial se afl n plasmide ce rein gene implicate n rezistena la antibiotice ( factorul R ) .

Compozitia chimica a bacteriilor


Este asemntoare cu a celorlalte organisme coninnd : ap, proteine, enzime, glucide, lipide, sruri minerale, vitamine, pigmeni i substane cu proprieti antibiotice. Apa reprezint 75-85% din greutatea umed a bacteriilor. Majoritatea se afl sub forma de ap liber i n cantitate mic sub form de ap legat ( ( de constituie ) de alte substane chimice vitale. Proteinele din bacterii se degradeaz uor n prezena apei libere formele vegetative sunt distruse la 55-65C datorit marii cantiti de ap liber pe care o conin. Din contr sporii ce conin puin ap liber rezist la temperaturi mai mari. Srurile minerale n care intr : P, K, Na, Cl, SO, H i Fe i n cantiti mai reduse Mg, Cu, i Zn, reprezentnd 3-30% din greutatea uscat. Au rol n reglarea presiunii osmotice i PH, particip la permeabilitatea selectiv n membrana citoplasmatic catalizeaz diferitele reacii biochimice, avndi rol plastic Protidele reprezint 40-80% din greutatea uscat a celulei compuse din proteine simple i din proteine complexe ( complexe glucido-lipido-polipeptide, heteroproteine, mucoproteine, cromoproteine, nucleoproteine). Protidele au rol plastic, antigenic, n patogenitate i n transmiterea caracterelor ereditare (prin nucleoproteine-acizii nucleici ). Glucidele reprezint 14-20% din greutatea uscat i conin att monozaharide ct i polizaharide , dintre cele simple, iar din cele complexe: lipoproteice , glucido-lipidoproteine ( n antigenul O al bacteriilor Gram negativ ). Au rol n metabolismul bacterian energetic dar intr i n componena peretelui bacterian realiznd un rol plastic i protector i unul antigenic. Lipidele reprezint 3-10% din greutatea uscat, iar la micobacterii ajunge la 40%. Se gsesc sub form de lipide simple i complexe ( fosfolipide ). Dintre cele simple ceridele ( ceara D ) se gsete n structura peretelui micobacteriilor, care mpreun cu restul lipidelor din perete confer caracterul micobacteriilor de alcooloacidorezisten ( se coloreaz uor cu metoda Ziehl Neelsen). Are rol energetic, plastic, n permeabilitatea membranei i rol antigenic, mai ales. Vitaminele i fermenii regleaz metabolismul bacterian. Bacteriile intestinale, printre care se sintetizeaz, vitamine din grupul B i vitamina K. Enzimele se clasific dup locul lor de aciune n endofermeni i exofermeni primii acionnd n interiorul citoplasmei, iar exofermenii sunt sintetizai n citoplasma bacterian dar acionnd n afara ei. Pigmenii. Unele bacterii sintetizeaz pigmeni situai intracelular sau endocelular legat de peretele, cum este la stafilococi: sunt pigmeni crotenoizi la stafilococi, chimoinici la bacilul tuberculozei etc. Au rol n fotosintez, protector fa de razele U.V., funcie vitaminic, antibiotic, enzimatic ( vitamina K, flavoproteinele, piocionina etc.)i servesc la identificarea speciilor bacteriene ( Ps. aeruginosa). Substane cu proprieti antibiotice. Unele bacterii sintetizeaz unele substane cu aciune antibacterian ( antibiotice ), cu efect bacteriostatic ( oprete multiplicarea

bacteriilor) sau bactericid ( omoar bacteriile ). Astfel de substane sunt sintetizate de bacteriile gram negative cum sunt polimixinele i piocianina.

Structuri externe
Inglobeaz capsula, flagelii sau cili i pili sau fibriile, ce se gsesc n afara nvelisului bacteriei. Capsula bacterian reprezint un nvelis care poate include unul sau mai muli germeni, la unele specii i n anumite condiii de mediu, n organism i n mediuiile de cultur cu ser, plasm etc. Este vscoas i gelatinoas. Compoziia chimic difer astfel pe lng ap care trece de la 90% la pneumococi i pasteurele este alctuit din polizaharide, iar la bacilul antraxului din polipeptide. Capsula bacterian se formeaz odat cu ptrunderea bacteriei ntr-un organism fiind un factor de patogenitate avnd rolul de a apra corpul bacterian defagocitoz datorit unei proprieti numite chimiotactism negativ. Este i un rezervor pentru substanele nutritive. Cilii bacterieni ( flagelii ) sunt organite pentru deplasare n medii hidrice, ntlnite la bacteriile Gram pozitiv i gram negative. Sunt bacterii fr cili , cu unul, cu doi (amfittiha ), un smoc de cili la un pol (lofotriha ) i sute de cili pe suprafa ( peritriha ).Cilii sunt formai din macromolecule proteice fibrilare cu proprieti contractile (flagelina ). Natura heterogen a proteinei ciliare permite diagnosticarea unor boli prvocate de bacteriile ciliate. Pilii sunt fibre proteice foarte numeroase pe suprafaa bacteriei ca firele de pr (lat pilus = pr ). Sunt unii factori de patogenitate, cu rol n aderena bacterian pe celilele gazdei. Unii pili ( pilii F sau pili sexuali ) determinai de plasmide, cu rol n conjugarea bacterian, permind trecerea materialului ganetic de la o bacterie la alta. Conjugarea este o form primitiv de sexualitate unic la bacterii. Pilii formeaz membrane la suprafaa mediilor de cultur lichide. Sporul bacterian este o form de rezisten a unor bacterii din familia Bacillaceae, cu o compoziie chimic similar celulei vegetative. n condiii favorabile sporul germineaz trecnd n forma vegetativ. Au dimensiuni de 0,5-2 m. Uneori dimensiunile sporului ntreg grosimea formei vegetative n care se formeaz imprimnd celulei aspect de suveic cnd este situat central, de sticl de lamp, fie de ciocna de btut toba, n poziie terminal ( bacilul tetanic ). Sporii se formeaz n condiii nefavorabile de mediu, iar germinarea se produce cnd sunt factori favorabili vegetrii i multiplicrii bacteriei. Sporul conserv specia bacterian n condiii nefavorabile permanentiznd astfel pericolul de contaminare cu aceste bacterii, din habitatul lor obinuit, solul, n care rezist zeci de ani ( B. anthracis ) Cunoaterea speciilor sporulate ne ajut n alegerea mijloacelor optime pentru dezinfectare sau sterilizare a materialelor contaminate cu sporii acestor bacterii.

FIZIOLOGIA BACTERIILOR
Funciile fundamentale ale bacteriilor sunt: respiraia, nutriia i multiplicarea.

Respiraia este un proces biochimic, de oxido-reducere n care se producemajoritatea necesarului din energia necesar pentru desfurarea funciilor vitale. La bacterii se confund cu metabolismul energetic.Dup sursa de energie a metabolismului energetic, bacteriile sunt fotosintetizante, avnd ca sursa lumina i bacterii chimiosintetizante cnd sursa rezid n reaciile de oxido-reducere, categorie n care se include majoritatea bacteriilor. n ambele tipuri de respiraie aerob sau anaerob, exist un donator de hidrogen care este preluat de dehidrogenare, n procesul de catabolism ce este cedat unui acceptor, oxigenul n respiraia aerob sau o alt substan organic sau anorganic n respiraia anaerob. n primul tip de respiraie se elibereaz o mare cantitate de energie i mult mai mic, n al doilea. n funcie de tipul respirator bacteriile se clasific n: bacterii aerobe ce folosesc oxigenul, i bacterii anaerobe ce nu supravieuiesc n prezena oxigenului. Pasteur a artat c, ultimele, nu numai c triesc fr aer ( oxigen ) dar acesta le omoar. Nutriia este procesul prin care bacteriile obin substanele energetice i plastice necesare creterii i multiplicrii lor. Pentru aceasta, pe lng formele catabolice au loc i sinteza diferiilor componeni celulari, prin anabolism. Dup modul de obinere al carbonului i azotului cele mai importante elemente pentru sinteza organic, bacteriile sunt autotrofe i heterotrofe. Cele autotrofe obin C i N din compui anorganici ( NH3, CO2, NO2 ) iar bacteriile heterotrofe, din compuii organici sintetizate de alte organisme. Majoritatea bacteriilor sunt de acest tip nutritiv. Durata vieii unei culturi de bacterii n vitro este de cteva sptmni. Desigur n vivo, n mediul natural al bacteriilor curba de multiplicare se desfoar altfel dect n laborator.

Cultivarea bacteriilor
Pentru a diagnostica unele boli ct i a produce vaccinuri pentru cultivarea bacteriilor trebuie s existe medii artificiale care trebuie s aib un anumit pH, condiii de aero sau anaerobioz i trebuie s fie necondiionat steril nainte de folosire. Clasificarea mediilor de cultur se face dup mai multe criterii: -obinuite sau uzuale -speciale prin crearea unor condiii deisebite ca adaus de snge, ser, ou, glicerin etc. Dup consisten avem medii lichide ca bulionul simplu i destinat cultivrii bacteriilor aerobe i bulionul de ficat pentru bacteriile anaerobe. Medii solide sunt agarul sau geloza pentru anaerobi i agarul sau geloza dreapt pentru anaerobi. Dup ce mediile sunt preparate i sterilizate urmeaz nsmntarea lor cu bacterii dintr-un material infecios n vederea favorizrii multiplicrii. nsmnarea se va face n strict sterilitate cu un fir metalic ndoit la un captnumit ac de nsmnare sau pipeta Pasteur. n medii aerobe matreialul se depune pe suprafa iar la cele anaerobe n profunzime. Dup nsmnarea i nchiderea lor cu medii n condiii de sterilitate acestea se aeaz n termostate la temperatura de 37 C timp de 24 ore, interval suficient pentru dezvoltarea majoritii speciilor bacteriene. Aspectul culturilor pot fii diferite n mediile de cultur astfel n bulion culturile pot tulbura mai slab sau mai intens mediul pot forma o membran la suprafaa lichidului sau un depozit granulos.

Creterea i multiplicarea bacteriilor .Creterea bacterian este un proces biologic n care pre domin fenomenul anabolic cu depunere de substane nutritive n celul consecutiv sintetizrii de noi produi i sporirii coninutului n ap, n final creterea dimensiunilor celulare,sau acumularea de produi de rezerv (glicogen, polifosfai -corpusculii Babe-Ernst, polibetahidroxibutirat etc.).La bacterii creterea este foarte rapid, fiind dependent de raportul suprafa / volum, raportul nclinnd n avantajul suprafeei. In cazurile cnd valoarea raportului tinde n favoarea volumului, inceteaz creterea i bacteriile ncep s se multiplice, proces care const n creterea numrului de bacterii ntr-un habitat favorabil. Majoritatea bacteriilor se multiplic prin diviziune direct sau sciziparitate; alte moduri de nmulire sunt rezervate unui numr redus de specii, cum este multiplicarea prin corpi elementari, prin ramificare i nmugurire, sau prin spori. In diviziunea direct, multiplicarea ncepe cnd celula a ajunns la maturitate. Iniial, apar modificri ale materialului genetic care se autoreplica, rezultnd doi cromozomi care se deplaseaz spre polii bacteriei pentru ca ulterior s intereseze i celelalte componente celulare, prin strangulare sau diviziunea, prin apariia unui sept transversal; n ambele tipuri celulele fiice pot rmne un anumit timp unite, formnd diferite dispoziii n spaiu;lanuri de coci sau bacili, grmezi de coci etc. caracteristice diferitelor specii bacteriene. Cu toate c multiplicarea bacteriilor este, de regul, asexuat, la unele bacterii, uneori, apar forme rudimentare de sexualitate, materializate printr-un schimb de material genetic ntre dou celule bacteriene, din care una este donatoare, de sex masculin prevzut cu pilul sexual F' cu care se fixeaz pe celula acceptoare, femel, pil prin care materialul genetic trece la celula femel, la pilul sexual F, numai unidirecional, n acest sens, fenomen numit conjugare, ntlnit la unele specii, intraspecifc sau chiar interspecific, ntre unele enterobacterii apropiate filogenetic.

Cultura bacterian
Ea reprezint populaia bacterian razultat n urma multiplicrii ntr-un habitat favorabil(medii de cultur, culturi celulare, animale de experien etc.). Bacteriile se cultiv n laborator, att in vitro (n afara organismului )pe medii artificiale, ct i in vivo (n organism) pe animale de experien n diferite scopuri: -izolarea bacteriilor dintr-un produs patologic cu mai multe specii i studiul fiecrei n parte, pentru precizarea diagnosticului, mai ales cnd examenul bacterioscopic a fost negativ -conservarea n colecii microbiene i studiul diferitelor specii i tulpini. -prepararea unor produse biologice ( vaccinuri, reageni pentru diagnostic), culturi pentru industria alimentara , a furajelor etc. -realizarea de produi de biosintez( antibiotice ) Bacteriile se pot cultiva in vitro i in vivo pe: -medii inerte sintetice -culturi celulare -ou embrionate de gin -animale de experien

In laboratoare bacteriile se cultiv n mod curent pe medii solide i pe medii lichide, pe care se cerceteaz caracterele morfologice, culturale i alte caractere fiziologice ale bacteriilor.

Dinamica multiplicrii bacteriilor


Ca orice vieuitoare bacteriile posed funciile vitale majore, cum sunt, naterea, nutriia, creterea, multiplicarea i moartea, ciclu biologic mult influenat de numeroi factori de mediu. In procesul de cultivare, se realizeaz culturi continue cnd mediul de cultur este permanent renoit, i culturi discontinue cnd au loc ntr-un volum limitat iar mediul nu este renoit. In culturile discontinue n mediile lichide, n dezvoltarea unei culturi se disting 4 faze: -Faza de adaptare sau de laten sau de lag ( engl. to lag = a ntrzia ), Bacteriile ajunse n noul mediu nu se multiplic :dect dup un anumit timp de adaptare, perioad n care numrul de bacterii poate s scad, datorit unora care mor, neadaptndu-se. Durata este n medie de 2-4 ore, fiind influenat de condiiile de mediu i de cantitatea de inoculum ( numrul de celule bacteriene vii nsmnate ) care poate fi reprezentat de o cultur de pe alt mediu, sau un produs patologic ce conine bacterii. La M. tuberculosis aceast faz dureaz cteva zile. De asemenea, bacteriile cu o vitalitate redusa, provenite din procese patologice vechi, cronice, precum i sporii, necesit o perioad de adaptare mai lung. -Faza de multiplicare exponenial, sau logaritmic. In aceast, faz bacteriile se divid intens i numrul lor crete rapid, cu o vitez maxim de nmulire. Bacteriile se divid la intervale egale,iar numrul lor crete n progresie geometric cu raia 2 ( spre exemplu, la fiecare 15-30 minute se dubleaz numrul bacteriilor timp ce reprezint i durata unei generaii. n_ majorritatea speciilor bacteriene durata generaiilor variaz i n raport cu specia: 20-30 minute la majoritatea speciilor patogene i condiionat patogene, pe cnd la M.tuberculosis 15-26 ore. In aceast faz cu metabolismul cel mai activ,proprietile morfo-fiziologice ale bacteriilor sunt cel mai bine exprimate, cum sunt: virulena, chimiosensibilitatea, mobilitatea etc. Durata acestei faze este de 6-24 ore, motiv pentru care n laboratoare se consider o cultur dezvoltat la l8-2o ore, cnd se determin caracterele morfologice, culturale i de patogenitate ale tulpinilor bacteriene. -Faza staionar. In aceast faz scade rata de cretere, numrul de bacterii ce mor devine egal cu al celora care se divid, astfel numrul, total rmne constant. Cauza scderii numrului de diviziuni, rezid mai mult n lipsa de spaiu dect n epuizarea substratului nutritiv i excesului de metabolii toxici. -Faza de declin. In aceast faz nceteaz diviziunile celulare i numrul bacteriilor vii scade, consecutiv consumrii substantelor energetice, acumulrii de produi toxici i acidifierii mediului. Durata generaiei crete la cteva zile, iar a fazei, pn la cteva luni. In aceast faz apar sporii. Mediile lichide nsmnate ( introducerea microbilor n mediul de cultur) devin tulburi, n culturile S( engl. Smooth = neted ) se obine o turbidi-tate omogen, pe cnd n cele R ( engl.rough = rugos ) mediul rmne limpede cu numeroi grunji pe

pereii tubului i pe fund. Cele S sunt determinate de bacterii tinere i patogene, pe cnd cele R de bacterii apatogene, i de patogene dar btrne. Unele specii produc la suprafa o membran iar altele un depozit la fundul tubului. Mediile de cultur solide nsmnate permit dezvoltarea, bacteriilor sub form de colonie izolat i de gazon ( pnz, covor ). Colonia este constituit din totalitatea germenilor ce rezult din multiplicarea unei singure celule bacteriene; este o clon, iar germenii coloniei sunt identici genetic ( monoclonali ). Ca i la mediile lichide se deosebesc, mai ales la bacteriile Gram negative, colonii tip S i R, i n plus, colonii M i G. Coloniile de tip S sunt cu suprafaa neted,lucioas, din germeni patogeni. Cele de tip R sunt colonii cu suprafaa rugoas, cu germeni apatogeni, btrni. Coloniile de tip M sunt mucoase iar de tip G sunt pitice, n urma aciunii antibioticelor asupra unor germeni, dintr-o specie care produce n mod obinuit colonii mari. Dezvoltarea bacteriilor sub form de colonii izolate permite identificarea si studiul caracterelor morfo-fiziologice. Aspectul de gazon ( covor, pnz ) se obine n urma nsmnrilor abundente. Pe geloz agar speciile aerobe formeaz colonii punctiforme, rotunde sau cu aspect radiar, iar cele anaerobe colonii cu appect de puf de ppdie n profunzimea mediului.

Colorarea bacteriilor
Pentru a putea colora bacteriile este necesar ntinderea unui frotiu din material infecios pe mijlocul unei lame de sticl, uscarea i fixarea acestuia la flacr sau evaporarea ctorva picturi de alcool de pe suprafaa lui. Colorarea poate fi uzual folosindu-se albastru de metilen care coloreaz bacteriile n albastru, fie aplicarea pe frotiu consecutiv a doi colorani dup metoda imaginat de Gram; violet de geniana i fuxina Ziehl diluat. Bacteriile care au fixat violetul de geniana i nu s-au decolorat sub aciunea alcool-acetonei vor apare pe frotiu colorate n violet i se numesc bacterii gram pozitive, iar cele care s-au decolorat i sau recorelat cu fuxina, vor apare n cmpul microscopic colorate n rou i se numesc bacterii gram negative. Unele specii nu se pot colora dect prin metode speciale cum este bacilul tuberculozei acesta fixnd numai colorantul, fuxina Ziehl concentrat. Pentru punerea n eviden a particularitilor structurale bacteriene sunt necesare metode speciale de colorarea cu verde de malachit pentru spori,colorant Giemsa pentru capsul i Casares Gil pentru cili.

Definirea noiunii de gen i specie la bacterii


Bacterile fac parte din clasa Schyzomycetes care la rndul lor se subdivid n mai multe ordine i familii ca : Enterobacteriaceae, Brucealaceae, etc. Totalitatea indivizilor care au aspecte morfologice, chimice, fiziologice reprezint specia. Ea se subdivide n tulpini sau sue care cuprind totalitatea bacteriilor aparinnd aceleiai specii provenind de la acelai individ. Specia poate fi format dintr-un numr mare de tulpini. Pentru a numi o bacterie se folosete nomenclatura binar latin ( ex. Staphilococcus pyogenes, primul

fiind numele genului al doilea numele speciei, se mai folosete i numele comune (ex. bacilul tetanic ) sau al descoperitorului (ex,becilul Koch).

TAXONOMIE(SISTEMATICA)-NOMENCLATURA Taxonimia(gr.taxis=ordine,aranjare;nomos=lege);stiinta clasificarii organelor actuale si speciilor disparute,cu datele din diferite alte stiinte.Diviziuni; -Clasica-morfologie -Biochimica;structura proteinelor -Citologica;structura cromozomilor -Numerica;metode matematice in identificarea grupelor taxonomice -Experimentala(biosistematica);studiul experimental al diversitatii la nivel de specie,cum sunt incrucisarile experimentale. Taxonul-unitate taxomica(specie,gen)din clasificatia zoologica sau botanica -unitate taxonomica grup de indivizi asemanatori cu un stramos comun Taxonomia moderna este inaugurata de Linne,prin monumentala lucrare Systema naturaein 1735 la care s-au adaugat elementele teoriei filogenetice a evoulutiei a lui Darwin,incluzand criteriul filogenetic in stabilirea categoriilor taxonomice.Inca din 1773 O.F.Muller incearca o taxonomie a microbilor,mentinand 2 genuri bacteriene Monas si Vibrio. In raport de cuceririle stiintifice,initial,microbii s-au clasificat pe baza caracterelor morfofiziologice,iar mai recent pe baza unor criterii filogenetice,genetice,antigenice,biochimice si al similitudinii caracterelor.Ultimul este cel mai des folosit,in cadrul caruia se apeleaza la taxonimia numerica(taximetria).

Taxonii superiori speciei sunt:regnul,increngatura,inlocuita uneori cu diviziunea ,clasa,ordinul,familia,tribul,uneori,genul si specia.Intre toti zceti taxoni,cel mai des folositi sunt genul urmat de specie. Specia,la organismele superioare-grup de indivizi care se pot imperechea intre ei si dau nastere la descendenti.La microbi,cu organizare extrem de simpla,specia -unitate taxonomica de baza compusa din indivizi cu numeroase proprietati comune,stabile si care difera considerabil de alte grupuri de indivizi. Specia este omogena,totusi,indivizi cu unele diferente crearea de subdiviziuni: subspecia(diferente a nu depasi specia) -varianta sau tipul-un caracter sau numar mic de caractere subvariante(subtipuri) : -biovar sau biotip ;particularitati fiziologice sau biochimice -serovar sau serotip ;particularitati antigenice -pathovar sau pathotip ;particularitati de patogenitate -fagovar sau fagotip ;particularitati de sensibilitate -morfovar sau morfotip ;particularitati de morfologie Mai rar : -chemovar sau chemotip ;particularitati biochimice -colicine s.bacteriocinovar-colicino sau bacteri ocinotip-difera sensibilitatea la anumite colicine. In cazul bacilului tuberculozei.in prezent,se considera Mycobacterium tuberculosis cu 3 variante sau tipuri;uman,bovin si aviar.Astazi fiecare tip este considerat specie;Mycobacterium tuberculosis,M.bovis,M.avium. Tulpina sau susa-cultura pura,o singura specie,singura izolare din mediu Tulpina tip sau de referinta -cea mai tipica -in colectii recunoscute international=centrotip. Izolat- cultura pura sau mixta in curs de identificare Clona bacteriana(gr.klon=butas)-bacterii dintr-o singura celula parentala prin diviziune asexuata in conditii de multiplicare stabilite si reproductibile. Genul-grup de 1 sau mai multe specii bacteriene cu caractere comune sau foarte apropiate.La definirea unui gen se foloseste descrierea detaliata a speciei principale ,care se numeste specia tip a genului Cultura bacteriana-totalitatea bacteriilor,in stare pura sau impura,mixta intr-un mediu de cultura artificial,la nivelul laboratorului sau instalatiei industriala,in conditii definite,de medii de cultura,recipienti,temperatura etc. Cultura bacteriana pura-indivizii cu structura si puritate genetica identice.Se obtin prin clonare plecand de la o celula. Nomenclatura Categoriile taxonomice,increngatura si clasa sunt foarte rar folosite Ordinul si familia sunt denumite cu numele genului celui mai reprezentati pentru gruparea taxonomica respectativa,care este un substantiv din limba greaca sau latina,totdeuna latinizat,printr-un sufix ales pentru ordin si acea pentru familie ex.genul Pseudomonas,ordinul Pseudomonadales,familia Pseudomonadaceae. (subordinul Pseudomonadineae).

Genul este format dintr-un substantiv la nominativ,scris totdeauna cu litera mare,este un cuvant latin sau grec latinizat,pornind de la diferite caractere(forma, grupare);Bacillus,Vibrio. -morfologice -biochimice:Alcaligenes,Citrobacter -ecologica:Lactobacillus -de patogenitate:Erysipelothric -numele bacteriologului care a izolat bacteria pentru prima data sau a intreprins studii de importanta deosebita referitor la aceasta:Listeria,Brucella,Pasteurella,Nocardia,Neisseria etc. Numele genului se poate scrie intreg sau cand se enumera si numele speciei se poate nota cu initiala urmata de punct:E.coli,V.cholerae. Specia este denumita prin doua cuvinte.Primul ,numele genului,iar al doilea un epitet specific,totdeauna scris cu litera mica.constituit din un adjectiv modificand substantivul:Bacterium album,un substantiv la vazul genitiv;Bacillus anthracis,Escherichia coli,un adjectiv provenit din participiul prezent al unui verb:Clostridium dissolvens;Un substantiv(genul)la nominativ si un adjectiv acordat cu substantivul:Proteus vulgaris,Clostridium sepricum etc.Al doilea cuvant mai poate indica unele caractere:Staphylococcus aureus,Lactobacillus acidophillus;gazda la care provoaca boala,Brucella suis,Chlamydia psittaci;indica boala sau o leziune;Bacillus anthracis,Neisseria gonorrhoeae,Clostridium tetani;sau indica numele descoperitorului;Clostridium chauvoei,Coxiella burneti;regiunea geografica;Lactobacillus sanfrancisco Campylobacter jejuni ;locul din organism din care a fost izolat prima data. Cand la o bacterie se poate stabili genul dar nu specia se noteaza cu sp.pentru singular si spp. pentru plural;Vibrio sp. Se ivesc numeroase situatii in care genurile nu pot fi incadrate intr-un taxon superior(familie,ordin).Sunt considerateGenera incertae. Variantele sau tipurile se mai pot nota cu cifre(la Streptocococus pneumoniae si speciile de Brucella)precum si cu litere;Clostridium perfringens si Clostridium botulinum sau specificand antigenii specifici.

MICROBIOLOGIE SPECIALA
BACTERII AEROBE FAMILIA MICROCOCACEAE Genul Staphylococcus Specii:-specia aureus -specia epidermidis

-specia intermedius -specia hyicus -specia saprophyticus

Caractere morfologice- apar sub forma de coci sferici cu diametrul de 0,81,5micrometri,dispusi in frontiuri sub forma de ciorchine de strugure,necapsulati,nesporulati,neciliati,gram pozitivi. Caractere culturale-sunt facultativ anaerobi , cresc usor pe medii obisnuite, insa pentru izolarea din alimente si produse patologice se folosesc medii hiperclorurate, pana la 7,5g % NaCl. Mediul Chapman , mediul Bayrd-Parker, mediul Vogel-Yohnson. Fiind un germen halofil(gr.hals= sare ,philein=a iubi)se dezvolta in medii de cultura si alimente cu un continut chiar foarte crescut de clorura de sodiu(pana la 15%). Elaboreaza pigmenti, ce coloreaza cultura, nu si mediul.Astfel specia aureaus-pigment auriu, specia epidermidis-pigment alb etc.pigmenti ce au corelatii aproximative cu patogenitatea tulpinilor. Rezistenta la factorii de mediu este ridicata , comparativ cu alte specii nesporulate.Astfel in puroiul uscat ,ferit de lumina ,supravietuieste 2-3 luni , la 600 C-30 minute , la 700 C -15 minute , insa unele celule rezista chiar la 800 C. Rezista in fenol 2% 15 minute ,iar in alcool 600 C o ora. Caractere biochimice Fermenteaza glucidele curent folosite in laboratoare :glucoza,lactoza, maltoza si zaharoza. Manitolul este fermentat de multe tulpini patogene ,criteriu util de diferentiere de tulpinile saprofite.

Structura antigenica Poseda antigene somatice si solubile. Antigenele somatice se afla in structura celulei ,cum este proteina A intalnita numai la specia aureaus, la tulpinile patogene. Aceasta proteina A (SpA)se gaseste la 99%din tulpinile de biotip A de la om , la 6-40%la cele de la pasari biotip C de la bovine ,porcine ovine si caprine si numai la 2-5% la cele de biotip B izolate de la porcine si pasari.Cu toate ca este o proteina a peretelui celular . la unele tulpini este excretata in mediile de cultura ,ca o exotoxina.Ea creste virulenta tulpinilor. Antigenele solubile sunt reprezentate prin: -hemolizine alfa, beta, gama si delta.Cea mai toxica este cea alfa, prezenta mai ales la tulpinile umane.

-enzime solubile (coagulaza,leucocidina,hialuronidaza,colagenaza,fibrinolizina,fosfataza si dezoxiribonucleaza(termonucleaza). Coaculaza este de 2 tipuri:-legata in peretele celular -libera care formeaza un manson protector in jurul bacteriei protejand-o de actiunea fagocitelor.Evidentierea acesteia in vitro la tulpinile din alimente sau din produse patogenice reprezinta un indicator de patogenitate, mai ales de enterotoxinogeneza.Astfel , testul coagulazei pozitiv la o tulpina de specie aureus se considera si test de enterotoxinogeneza. Fosfataza si dezoxiribonucleaza(termonucleaza)se foloseste de asemenea ca teste in vitropentru tulpinile enterotoxinogene. -exotoxine Caractere de patogenitate Stafilococii isi manifesta patogenitatea prin virulenta si prin toxicitate. Virulenta si toxicitatea sunt favorizate de antigenele solubile iar un inalt prod de toxicitate de elaborarea, de unele tulpini de stafilococi , dexotoxine (enterotoxine A,B,C1,C2,C3 si E), ce determina la om ,maimuta si feline ,toxiinfectii alimentare. Sunt proteine simple ,usor solubile in apa, exotoxine ,evidentiata in medii de cultura speciala in aerobioza.Sunt resistente la actiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv, si foarte rezistente la caldura; sunt cele mai termorezistente toxine bacteriene cunoscute. La om si animale are actiune vomigena si diareagena. Habitat si ecologie Sunt comensali ai pielii si mucoaselor la om si animale.Persoanele sanatoase , 20-30%gazduiesc specia aureus in cavitatea nazala si in intestin , iar la personalul din spitale, 40-70%.Aceste persoane purtatoare de tulpini patogene ,majoritatea , nu prezinta simptome de boala.Cand rezistenta organismului scade (local)in arsuri si rani , sau rezistenta generala , in diabet, carente alimentare, tulburari endocrine, boli tumorale si in timpul tratamentului cu imunodepresive, cand se fac transplante de organe.In unele zone(nari,axilara ,inghinala,perineala)numarul este de 10310 6cm2. Produce infectii piogene(cu inflamatii purulente)la animale si om in diferite organe(mamite,artrite,dermatite,sinovite),iar uneori septicemii. Conditiile in care apar toxiinfectiile alimentare sunt:refrigerarea necorespunzatoare a produselor,prepararea alimentelor in conditii neigienice si pregatite cu mult timp inainte de consum si mentinute la temperatura camerei sau chiar calde; persoane infectate(cu infectii clinice-abcese, erizipel, dermatice etc. sau purtatori , fara simptome clinice sau persoane care nu respecta regulile de igiena personala si manipuleaza alimente. Laptele de la vacile cu mastite stafilococice poate produce toxiinfectii alimentare.

Genul Micrococcus
Cuprinde bacteriile nepatogene pentru om si animale.

Genul Streptococcus
Specii:-specia zooepidemicus

-specia suis -specia pneumoniae -specia agalactiae -specia dysgalactiae -specia pyogenes etc.

Caracterele morfologice Sunt coci sferici sau ovali , cu diametrul sub 2 micromeri,dispusi sub forma de lanturi (gr.streptos=lant) mai mult de 4 coci ,este caracteristic acestui gen. Neciliatii, nesporulati, unele specii sunt capsulate(virulenta crescuta).Gram pozitivi.

Caractere culturale Se cultiva pe medii obisnuite cu adaos de ser sau sange, in conditii aerobe;unele specii sunt anaerobe.Halofilia este prezenta la unele specii de streptococ, proprietatea care impreuna cu dezvoltarea la 10grade C si 45grade C si in lapte cu albastru de metil sau cu bila sunt criterii de diferentiere in cadrul genului. Caractere biochimice Sunt variatii in functie de specie,prezentand activitatea enzimatica fata de glucide si polialcooli, care impreuna cu hemoliza, servesc la diferentierea speciilor. Structura antigenica

Poseda antigene:-somatice -solubile Dintre antigenele somatice polizaharidul C are importanta intr-o clasificare a streptococilor in 19 grupe (A,B,C,...etc)tot somatice mai sunt proteinele M,T si A(ultima este alergizanta). Antigenele solubile sunt constituite din hialuronidaza,fibrinolizine,hemolizine (streptolizina O si S)proteinaze precum si din o exotoxina(eritrotoxina)care determina eruptia cutanata in scarlatina la om. Sunt putin rezistenti la factorii de mediu, fiind distrusi la 600 C in 60minute , 800 C in 5 minute , cei termofili prin pasteurizarea joasa la 620 C, precum si de dezinfectantele , antisepticele si antibioticele uzuale.Dar ,in secretiile faringiene,uscate, la temperatura camerei si la intuneric supravietuiesc cateva saptamani. Caractere de patogenitate Patogenitatea este asigurata, in principal de virulenta ,precum si de unele insusiri agresinice si toxice, date de antigenele solubile Habitat si ecologie Sunt comensali ai pielii si mucoaselor la om si animale,unii fiind saprofiti. Portajul streptococilor in nas si faringe la persoanele sanatoase este de 20%, iar la copii, uneori 30%. Pe baza unor clasificari pe criterii ecologice si metabolice streptococii se impart in patru grupe: Pe baza activitatii hemolitice(distrugerea glubulelor rosii in mediile de cultura)se clasifica in tipurile alfa ,beta si gama hemolitici, iar dupa structura antigenica in mai multe grupe(A-W, cu exceptia literelor I si J) precum si in streptococi neclasificabili antigenic. -grupa streptococilor piogeni, patogeni pentru om si animale beta hemolitici , mai rar alfahemolitici (specia pyogenes, specia zooepidemicus, specia agalactiae, specia suis specia pneumoniae, specia aqui etc) Grupa viridanssau alfa hemolitici(mediul de clutura devine in jurul coloniei galben verzui)prezinta o hemoliza incompleta.Sunt comensali in cavitatea bucala a omului, unde prin peroxidul de hidrogen pe care-l produc inhiba dezvoltarea altor bacterii, cu efect benefic.Insa unele specii produc imbolnaviri ale dintilor si chiar endocardite, cand trec in circulatia sanguina. Streptococii beta hemolitici prezinta o hemoliza completa, iar cei gama hemolitici nu prezinta hemoliza, sunt ahemolitici sau nehemolitici. -grupa viridans -grupa enterococilor sau fecali, cu sediul in tubul digestiv, majoritatea nepatogeni;produc uneori toxiinfectii alimentare la om. Enterococii se folosesc ca indicatori igienico-sanitari indicand posibilitatea contaminarii alimentelor cu microbi patogeni existenti in tubul digestiv.Indica totodata si un tratament termic insuficient la care a fost supus alimentul.Insa ei se pot intalni si in mediul exterior din unitatile de industrie alimentara pe suprafete de lucru, utilaje , pentru ca ei au o rezistenta ridicata la factorii de mediu , comparabila cu a sporilor. In unele tari entenococii se folosesc ca indicatori ai contaminarii fecale vechi a apei. -grupa streptococilor lactici , sunt saprofiti,utilizti in industria produselor lactate.

Grupa streptococilor lactici au ca habitat vegetalele de unde ajung in lapte unde elimina microflora Gram negativa, cu multe specii patogene reprezentand in acest caz o microflora de protectie a laptelui.Grupa streptococilor lactici cuprinde grupa serologica N cu hemoliza slaba , alfa sau gama cum sunt speciile lactis , subspeciile diacetylactis si speciile cremoris la care s-a adaugat si speciile termophilus care nu ste incadrat serologic. Acesta se gaseste in laptele crud si unele branzeturi, fiind folosit la fabricarea diferitelor preparate .Are o termorezistenta mare (30minute la 650 C)si se dezvolta la 500 dar nu la 200 sau la 530.Temperatura optima de dezvoltare este de 37-450 C, nu fermenteaza maltozasi nu creste in medii cu un continut mai mare de 2% de NaCl. Este deci un streptococ lactic termofil, fata de ceilalti care se dezvolta optim la 28-300 si nu se dezvolta la peste 400 ei fiind streptococi lactici sau microflora lactica mezofila. S. lactis subsp. diacetylactis se foloseste in preparatele lactate conferindu-le aroma placuta .Aceasta bacterie, impreuna cu S.lactis se foloseste cel mai mult in industria laptelui. S. Lactis coboara pH-ul la 4,0-4,5 in medii cu 4%NaCl, dar nu cu 6,5% si nici in lapte cu 0,3% albastru de metil si nici la pH 9,6.Confera produselor lactate un miros de malt.Se multiplica la 100 , dar nu la 450 C. S. cremoris coboara pH-ul la 4,0-4,5 , iar in prezenta unui glucid fermenbil prin descompuerea citratului produc dioxid de carbon, acid acetic si diacetil.Nu fermenteaza maltoza si nu creste in medii cu 4%NaCl.si nu produce amoniac din arginina, fata de S. lactis. Streptococii nehemolitici , cei din grupul D care sunt comensali in intestin, pot da infectii ale cailor biliare si organele genitale interne ale femeiisi frecvent endocardite.

Infectii streptococice
Ca si stafilococii, determina procese piogene, localizate sau generalizate:mamite, infectii septicemice la tineretul diferitelor specii(suine, rumegatoare,rozatoare)dermatite, artrite etc.La om streptococii sun agenti etilogici ai scarlatinei, erizipelului,reumatismului,febrei puerperale unor nefrite, feringite , otite,sinuzite etc. FAMILIA BACILLACEAE GENUL BACILLUS Gram +,aerobe sau facultativ anaerobe,catalaza+,30-350C,pH7,2,capsula la unele,mobile unele.Heterogenitatea genului B.anthracis-capsula+,spor+ rezistenta in sol C.culturi- medii lichide-depozit,agar-col.rizoide.Diferenta de alti bacili,hemolizaB.cereus+B.mycoides+Patogenitatea pe soarece+ceilalti antracoizii Patogenitate boala-antrax la om si animale-boala telurica B.cereus-mobila,spor+O2,flageli antigenici,raspandire-mediu extern C.culturale:10-480C(28-350C)turbiditate in medii lichide,colonii Patogenitate-enterotoxina-test ansa intestinala+diareagena,medii speciale,termolabila -toxina vomigena,termostabila(la 1260 C)elaborata in orez fiert -hemolizina,fosfolipaza -toxiinfectii alimentare,cu diaree,voma etc.Apoi boli ale inimii,aparatului respirator,septicemii si la vaci,mastite. B.larvae-mobil,flageli forma de corzi-identificare,spor + C.cult.;in medii lichide tulburare cu flacoane,medii solide-colonii mici

B.alvei secreta subst.tip antibiotice.Produce loca americana la puietul de albine Se gaseste in sol.Formeaza in medii solide colonii mobile.Concura la producerea bolii loca europeaza la puietul de albine. B.licheniformis creste in conditii de anaerobinoza la 550C,nu la 100C,este hemolitica.Produce toxiinfectie alimentara similara cu cea data de C.perfrigens.Produce un antib.bacitracina. B.coagulans creste la 300si la 500 C si produce bombajul conservelor semi-acide(pH4,65,0)Sporii termorezistenti medie-control sterilizare. B.polymixa si B.macerans fiind intens gazogene determina bombaj si procese de alterare a conservelor.Produce un antib.-polimixina B.subtilis si B.pumilus pot produce toxinfectii alimentare usoare. B.subtilis,B.licheniformis si B.coagulans sunt termofile facultative se dezvolta pana la 550C.Produce un antib.subtilina B.orpheus mobila,sporogena.Bacterie asociata la producerea locii europene(laterosporus)Produce un antib.laterosporinele. Unii bacili ca B.stearothermophilus sunt termofile obligatorii ce nu se pot multiplica sub 400 iar superior pana la 750C. Bacteriile psihrofile se dezvolta sub 300C. Bacteriile mezofile se dezvolta 10-450C Bacteriile termofile se dezvolta 25-800C

GENUL CLOSTRIDIUM Clostridium(gr.closter=fus),gram+,mobile,bacile 0,2-2/1,5-35micrometri -aerobe,aerotolerante,t015-690C,pH 4-10,catalaza si oxidaza-,medii speciale,hemoliza+. Clasificare(metabolism,modificare substrat) -glucidolitice(butirice):gel-,coaguleaza lapte+SH2- C.butyricum,C.pasteurianum -proteolitice(putrefactie):gel+,coaguleaza lapte+-,SH2+C.botulinum,C.sporogenes,C.putrefaciens -glucidoproteolitice:gel+,coaguleaza lapte +SH2+,unele sulfitoreducatoare C.perfringens Patogenitate virulenta,toxicitate -specii predominant toxigene -specii toxigene si virulente Habitat-mediu si intestinul animalelor.Descompun substante organice animale si vegetale,iau parte la circuitul C si al N in natura,la sinteza gazului metan etc. C.botulinum. (latina botulus=carnat),2,5-22 micrometri ,7 toxotipuri A,B,C,D,E,F,G,spori Cult.-agar+ glucoza colonii ciuruite(CO2).Crestere inhibata de NaCl 5-10%condimente ,C.perfringens,C.sporogenes,lactobacili,streptococi etc. Categorisire-3 grupe in functie de activitatea fata de proteine si glucide precum si modificarea laptelui T0 de crestere-30-400Cin functie de tip. Patogenitate toxina-22-370 C,potentare pH acid.Inactivata-20la 1000C,<100alcool,NaCl -rezista-vegetale,namol-ani

-cea mai puternica toxina-chimica -biochimica(200g-vietuitoarele) Habitat-sol,apa,intestin animale-pesti,nevertebrate(Brazila)25% -mamifere Toxiinfectia favorizata-consum alimente fara o noua pregatire termica (carnati,sunca,peste sarat,conserve etc.) -sterilizarea incorecta a conservelor -bucatarii nesanitizate -pastrarea borcanelor la T0 obisnuite,nu scazute -botulism-om,animale=parazitii -copii6 luni(miere) -raniri-diplopie C,perfringens (C.welchii,Welchia perfringens)-2,5-19 micrometri ,5 toxotipuri A-E(C1-5),toxina14fractii,4majore,bacili,capsula,imobil. Cult.-tulbura medii lichide 3-4ore,agar-bioconvexe ,agar sange hemoliza-beta alfa -aerotolerant,lapte ;coagul.,acodif. -20-500mezo-termofila. Patogenitate virulenta ,toxicitate-boli animale enterite,toxiinfectii alimentare,gangrena gazoasa -boli om-toxiinfectie alimentara -gangrena gazoasa -organopatii-uter dupa avort,colecist. Genul Lactobacillus gram+,imobile,spor-,anaerobe facultativ Cult.-acidofile,t0-5-530C,optima 30-400C,pH 5,5-5,8,gelatina+ intens glucidolitice.Mediu bunlapte fiert 20-30 minute(lactenine-) Diferentiere(morfologie,elaborare enzime,crestere la 15,45 si 480C) -dupa t0 de crestere termofile;15-200,optim37-450C L.lactis,L.bulgaricus,L.acidophilus,L.helveticus -mezofile;15-400C,optim28-300 L.casei,L.plantarum Diferentiere in scop industrial-Thermobacterium homofermentativi(prin fermentarea glucozei rezulta 85-95% acid lactic fara a-l mai descompune mai departe precum si cantitati mici de dioxid de carbon,acid acetic,succinic,alcool etilic etc.). L.lactis,L.helveticus,L.bulgaricus,L.acidophilus,L.leichmanii,L.delbruckii -Streptobacterium:hemofermentativi mezofili L.casei(predomina in microflora lactica din lapte),L.plantarum prezenta in varza murata. -Betabacterium:heterofermentativi,contaminati ai branzeturilor,salamurilor crude in timpul prepararii L.fermenri,L.bucheneri,L.brevis,L.viridescens.

FAMILIA LISTERIACEAE Genurile Listeria si Brochothrix

Genul Listeria-(Familia Listeriaceae)gram+,cocoidala,coco-bacilara sau bacilara


scurta,mobila(numai la 20-250C),capsula-spor-,in frotiu forme in V sau Y.Se confunda cu E.rhusiopathiae. Specii ale genului Listeria:L.monocytogenes,L.innocua,L.seeligeni,L.gray,L.ivanovii,L.welshimeri,L.denitri ficans(Jonesia denitrificans).La L.ivanovii sau descoperit 2 subspecii:ivanovii si londoniensis,iar L.murrayi sinonima cu L.grayi. Cult.aeroba sau microaerofila ,t0 2-470,optim 20-370C,medii lichide turbiditate slaba,agar :colonii mici (1-2mm)similara b.rujet.Medii speciale:bulion Demi-Fraser,agar Palcom,agar TSYEA. Glucidoliza difera in functie de specie, dar majoritatea ferment.glucoza,lactoza,sucroza(zaharoza),galactoza si hidroliz.esculina.Indol SH2,oxidaza-,catalaza,reduce prontozilul si clorura de trifeniltetrazol(CTT),iar testele rosu de metil(MR)si Voges Proskauer(VP)+. Rezistenta mare-factori mediu.75-900C,sol plus fecale,in functie de sezon:33-295zile,iar la 50:5-6 ani,in apa de rau,la 2-50 716 zile,plante insilozate(pastrate)la 50-6 ani,in cadavrele ingropate 45-120zile.In lapte la 50 2-9 ani,lapte praf 30-84 zile,saramura sub 20zile,cascaval70-80zile,lapte acidulat2-6 zile,branza Chedar 56-434zile.

Habitat-saprofit in mediu,comansal la om si animale sanatoase.Rozatoare(mentin si vehiculeaza bacteria). Patogenitate-virulenta,toxicitate;listeriolizina O(hemolizina),internalina A si B,fosfolipaze C,metaloproteza(dependenta de Zn),proteina 60(p60) -boala la animale-encefalite si avort -boala la om-cea mai frecventa forma clinica-la nou nascut infectat intrauterin,in ultima perioada de sarcina cu leziuni grave(SNC si F).Daca se vindecasechele neuropsihice.La copii si adulti imunodepresati(infectii cu HIV,alcoolism,transplant de organe,ciroza ficat,diabet,neoplasme,colagenoze,trat.corticoizi,malnutritie,droguri,unele boli infectioase si parazitare,boli cronice ale R,P.,epuizare fizica si psihica).Encefalite etc. -prezenta L.spp.in alimente carne-15-53%,carnati-33%,lapte crud2045%.ROM.lapte,carne,branzeturi46%-carne 57%,lapte 49%

Genul Erysipelothrix E.rhusiopathiae (E.insidiosa-bacilul rujetului)Bacil,Capsula-spor-imobila Gram+0,5-2,5/0,2-0,4 micrometri. Cult.-aerobe facultativ,medii lichide-tulb.fum de tigara;mediu solid-col.mici transp.Slaba activitate fermentativa SH2+,indol-catalaza,RM,VP,hemolizaAntig.-serotipuri:A,B,N,C,D,E....etc.Tulpinile apatogene-E.tonsillarum Patogenitate-virulenta

-toxine-agresine:hialuronidaza,neuraminidaza,endotoxina -boala la animale-rujet-tulburari generale si locale(artrite,dermatite,endocardite) -boala la om-erizipeloidul lui Rosenbach-dermita la degete sau mana ,artrite,septicemie Rezistenta-5-10la 700C,15 zile in solul uscat si expus la soare,cateva zile in apa de robinet si ape curgatoare,150 zile in lacuri si 290zile in ape reziduale,120 zile in carnea afumata si 170 zile in cea sarata,iar in mediile de cultura in laborator 22 ani Habitat-sol,apa si comensal pe mucoasa digestiva la animale;mamifere terestre si marine,pasari,pesti,artropode.

Genul Brochothrix Bacili 1-2/0,6-0,7 micrometri,izolati,lanturi scurte sau lungi filamentoase cu noduri,Gram+,imobile,capsula,sporCult.-anaerobe facultativ,t0 0-300C psihrofile,catalaza,MR,VP+ B.campestris,B.thermosphacta.Contamineaza carnea si produsele din carne in ambalaje vacumate si refrigerate. FAMILIA CORYNEBACTERIACEAE Genul Corynebacterium Bacterii polimorfe,bacili drepti sau incurbati,maciucati la unul sau ambele capete,uneori cocoizi sau filamentosi cu granule metacromatice Babes-Ernst,grupate cu aspect de palisada sau grilaje sau neregulat amintind de literele chinezesti.Imobile,acapsulogene,asporogene,gram+,anaerobe facultative.

Majoritatea speciilor sunt saprofite,nepatogene,unele sunt patogene pentru om si animale si altele pentru plante. C.diphteriae(bacilul difteric).Dimensiunile de 2-6/0,5 micrometri,de forme descrise in gen,in plus si asezati in litere unghiulare X,Y,L,V,grupati in gramezi similare cu bete de chibrituri rasturnate pe masa. Cult.-agar cu ser,sange-col.1-3mm alb-cenusii.Hemoliza+,ferment.glucoza,maltoza si levuloza,iar manite si sucroza-.Medii speciale. Rezistenta este ridicata-in mediu,pe obiecte(mobilier,jucarii etc.)rezista luni de zile,in praful din camerele bolnavilor 5 saptamani,in fragmente uscate de false membrane,la intuneric,cateva luni,la 580 30,iar o cultura uscata rezista la 950. Habitat pe mucoasa nazala si faringiana,uneori si pe cea a vaginului si vulvura,uneori si pe cea oculara si pe piele. Patogenitatea-toxina(exotoxina A,B) -boala la om-difteria-copii-angina,rinita,a plagilor,complicatiimiocardite,nevrite. Unele specii asemanatoare cu C.diphteriae,majoritatea nepatogene se numescdifteroizi. C.pseudotuberculosis(C.ovis-bacilul lui Preisz-Nocard).Bacil fin alungit sau cocoid,13/0,5-0,6micrometri. Cult.-pe pelicula,medii solide-col.mici albegri.ferment.glucoza,arginina,catalaza,fosfolipaza+,proteoliza-,hemoliza+(slab). Patogenitate-exotoxine,endotoxine-boala la animale-pseudotuberculoza la ovine si caprine,mastite -limfangita ulceroasa cabaline -boala la om-inflamatii piogene locale C.urealiticum-la om-infectii genito-urinare,dar uneori si cardiopatii,peritonite,osteomielite ,C.ulcerans-om si animale-pe mucoase(nasofaring),C.kutscheri-rozatoare,C.hofmani si C.xerosis comensali pe mucoase la om.

Genul Arcanobacterium
Gram+,bacilare,drepte,usor incurbate,spor,capsula,cili-Sp-patogene-a A.pyogenes(piobacil,bacilul lui Ghips).Dimensiuni 0,3/0,2 micrometri,uneori cocoid,asezata in gramezi si in palisada. Cult-facult.aerobe,serofil medii lichide-turbiditate cu depozit ,medii solide,col.albe 23mm beta hem.+si lichefiaza serul din jurul coloniilor,ferment.glucoza,maltoza si dextrina,indol,SH2,catalaza-.Lapte:coag.si acidifica. Rezist.-putin rezist,distrus si de uscaciune si antisepticele uzuale. Patogenitate-patogen oportunist. -exotoxina hemolitica(pilosina),proteaze,neuraminidaze -boli animale-piobaciloza la suine,mastita piobacilara la vaci -boli la om-infl.piogene locale.metrite,artrite,avort A.haemolyticum-la om-infectii ale faringelui,pielii,inima,oase.Comensal pe piele si mucoase. Genul Brevibacterium Bacterii folosite in industria branzeturilor.Se gasesc in mediu exterior:apa,sol,plante.De aspect bacilar,pigmentogene;galben,rosu,portocaliu.Se insamanteaza in agar cu NaCl 5%la 250C 5 zile.B.flavum,B.roseum,B.saccharolyticum. Genul Mycobacterium Bacterii aerobe,0,2-10micrometri,bacilifere,imobile,ramificate unele,capsula spor-,alcoolo-acidorezist+ Clasificare-specii parazite patogene,om si animale -specii saprofite sau comensale,apatogene sau ocazional patogene 1.Specii patogene pentru om si animale -M.tuberculosis,M.bovis,M.avium-tuberculoza -M.leprae-lepra la om(experimental la animale+)