Sunteți pe pagina 1din 35

CAIETE DE SARCINI PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII

A. GENERALITI ART.1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplic pentru lucrrile de construcie, aferente execuiei staiilor de pompare ape uzate menajere, tip cheson, pentru obiectivul de investiie ,,Infiinare sistem de canalizare n comunele M.Kogalniceanu, Gura Ialomiei i Giurgeni, judeul Ialomita'' ART.2. PREVEDERI GENERALE Infrastructura tip cheson - este alctuit din beton armat monolit, perei i placa tip radier din beton armat . B. BAZE DE PROIECTARE I EXECUIE 1 2 3 B1. Normative, norme, standarde, prescripii de proiectare STAS 9820/0 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale. STAS 9824/1 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice. STAS 1799 Construcii din beton , beton armat i beton precomprimat. Prescripii pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor. STAS 6054 Adncimi maxime de nghe SR EN 1008 Apa de preparare pentru beton. Specificaii pentru prelevare, ncercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei. STAS 1667 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. SR EN 12350/2 ncercarea pe beton proaspt. Partea 2 : Grad de compactare. SR EN 12350/4 ncercare pe beton proaspt. Partea 4: ncercare de tasare SR EN 12390/6 ncercare pe beton ntrit. Partea 6: Rezistena la ntindere prin despicare a epruvetelor. SR EN 12390/8 ncercare pe beton ntrit. Partea 8: Adncimea de ptrundere a apei sub presiune. STAS 8036 Beton celular autoclavizat. Gaz beton. Condiii tehnice generale. STAS 6652/1 ncercri nedistructive ale betonului. Clasificare i indicaii generale. STAS 5479 ncercri ale betoanelor. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea coninutului de aer. NE0012 1999 si Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton 2007 armat.

4 5

6 7 8 9 10 11 12 13 14

15 16 17

C56 - 1985 C28 - 1999 C169 - 1988

18 19 20 21 22 23

C16 - 1984 C17 - 1982 xxx xxx P118 - 1999 P7 / 2000

Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii. Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor din oel beton. Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale. Normativ privind reali zarea pe timp friguros a lucrrilor i a instalaiilor aferente construciilor Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial. Norme republicane de Protecia Muncii Norme de protecie mpotriva incendiilor Protecia la aciunea focului Normativ privind proiectarea i execuia construciilor fundate pe terenuri sensibile la umezire

B2. Documentaii care au stat la baza proiectrii Certificatul de urbanism Avizele i acordurile obinute conform certificatului de urbanism B3. Borderoul planelor de executie a lucrarii Planele de executie ale lucrarii sunt: Nr.crt Denumire plan OBIECTUL 2 STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE - SP 1 ; SP2 - localitatea M.Kogalniceanu 1 Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Faze executie cheson 2 Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare cheson tronson constant 3 Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj armare plac, cota + 0,90 4 Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare cheson tronson III 5 Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj armare radier R1 Nr.plan

R2

R3

R4

R5

Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Plan cofraj pasarel + seciunea 2 - 2

R6

Staie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2) Armare grinzi G2 + sectiunea 3 3 + seciunea 4 - 4 OBIECTUL 4 STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE - SP 5 ; SP 6 - localitatea Giurgeni -

R7

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Faze executie cheson

R1

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare cheson tronson constant

R2

10

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj armare plac, cota + 0,90

R3

11

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare cheson tronson III

R4

12

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj armare radier

R5

13

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Plan cofraj pasarel + seciunea 2 - 2

R6

14

Staie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6) Armare grinzi G2 + sectiunea 3 3 + seciunea 4 - 4

R7

C. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A STATIEI DE POMPARE APE UZATE MENAJERE - TIP CHESON C1. EXECUTAREA TERASAMEN TELOR Pichetajul terenului se re alizeaz prin grija constructorului plecnd de la bornele materializate pe teren i descrise n studiul topografic. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente executantul va trece la restabilirea i completarea pichetajului. Cu ocazia efecturii pichet ajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene, electrice, de telecomunicaii sau de alt natur, aflate n ampriza lucrrilor n vederea protejrii acestora conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului.

Lucrarile de terasamente vor fi incepute dupa efectuarea operatiei de predare primire a amplasamentului, trasarii cotei 0,00 care va fi consemnata in procesul verbal incheiat intre delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului. Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica inca o data intreaga trasare pe teren a constructiei determinandu -se daca se incadreaza abaterile in cele admisibile din ANEXA 1.1 din normativul C 56. Conform datelor din studiul geotehnic, terenul pe care se fundeaza cele dou staii de pompare are urmtoarele caracteristici: - pmnturi coezive cu consisten sczut, iar apa subteran se gsete la mic adncime (0,60 m) de la suprafaa terenului natural. Se apreciaz c dup execuie nu vor aprea def ormaii (tasri) care s induc tensiuni n corpul staiei, astfel nct s fie periclitat sigurana n exploatare a acesteia. De asemenea, se apreciaz c greutatea pmntului excavat va compensa n mare msur ncrcrile ulterioare aduse de greutatea c onstruciei. Se recomand ca spturile s se execute ntr -o perioad foarte secetoas pentru ca excavaiile pentru fundaii s se poat face prin excavare direct. Conform studiului geotehnic ntocmit pe amplasament, rezult: - Modulul de deformaie edome tric n intervalul 200300kPa, M 2-3, variaz ntre 2700 4800 kPa, care potrivit STAS 1243 -88 ncadreaz acest pmnt n categoria pmnturilor cu o compresibilitate foarte mare (<5000kPa). - Terenul este de natura nisipurilor loessoide care sunt consi derate dificile pentru fundare conform prevederilor STAS 3300/2 85. - Presiunea conventionala de baza (pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0 m. si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m.), acceptabila pentru alcatuirea stratului recomandat pentru fundare P conv = 180 kPa; n cazul apariiei unor eventuale acumulri de ap rezultate din infiltraii n cuprinsul orizontului argilos -prfos, acestea se vor ndeprta prin epuismente directe. n acest caz este necesar s se execute bae colectoare la colurile excavaiei pentru pomparea apelor subterane i a celor din precipitaii. Baele se vor proteja cu material geotextil sau cu tuburi perforate pentru a nu permite colmatarea i obturarea sistemului de pompare. n cazul n care va fi necesar, se vor practica bae i la nivelul excavaiei. Umpluturile din jurul fundaiilor se vor realiza (dup caz) cu pmnt local, rezultat din excavaii. Acesta va fi mrunit, aternut n strate succesive de 10 cm grosime i va fi bine compactat cu maiul de mn sau semimecanic pn atinge un d = 1650 kg/mc. La terminarea execuiei se vor face urmtoarele verificri: - corespondena cu prevederile avizului geotehnic a naturii terenului pe care se fundeaz; excluderea pmnturilor necoezive, drenante, a molozului, la executarea umpluturilor din jurul cladirii i realizarea gradului de compactare a acestora conform STAS 1913/13-1983. - executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat ce construcia a depit cota terenului. Pentru ca lculele de verificare a deformabilitii sau capacitii portante a terenului de fundare, s-au avut n vedere urmtoarele valori de calcul:

modul de deformare liniar E = 2700 4800 kPa coeficient de deformaie lateral = 0,35 coeficient de frecare p e talp = 0,20 unghi de frecare interioar uu = 90 coeziune cuu = 22 kPa greutatea volumic w = 18,0 kN/mc n toate cazurile cnd se constat c, la cota de nivel stabilit pentru proiect, natura t erenului nu corespunde cu cea avut la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului. C2. LUCRARIRI DE COFRARE, ARMARE SI BETONARE A PERETILOR CHESONULUI C 2.1. Lucrari pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea peretilor chesonului trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume : a) sapaturile pentru gropile de fundatie si pentru groapa de interventii; b) protectia constructii lor vecine, daca exista; c) asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitului de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor ; d) pozitionarea exacta a cut itului chesonului; e) verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor), in limitele prescrise; f) incheierea procesului-verbal de lucrari ascunse. In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere in proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris. C 2.2. Trasarea chesonului Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele co frajului pot capata deplasari de la pozitia initiala este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora. C 2.3. Executarea cofrajelor pentru peretii chesonului Panourile pentru peretii chesonului vor f i panouri de inventar sau panouri din scandura. Cofrajele si sustierile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate; b) sa fie etansate astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar n procesul de executie; d) sa fie alcatuite din elemente care permit un mare numar de refolosiri (cu exceptia cofrajelor pierdute);

e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar; f) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele executate. Cofrajele se pot executa (confectiona) di n: lemn sau produse pe baza de lemn sau polimeri, precum si din metal. Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor de asamblare sau de sustinere. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de indicatiile cuprinse codul de practica NE0012. Operatiile de montare a cofrajului se succed n principiu in urmatoarele etape: - curatirea si nivelarea locului de montaj - trasarea pozitiei cofrajelor - transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in apropierea locului de munca - curatirea si ungerea panourilor - montarea tuturor pieselor de trecere metalice pentru protejarea conductelor, sau lasarea mustatilor de armaturi pentru turnarea placilor si a protectiei cosului de reziduuri. Inaintea turnarii peretilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru pereti. Se vor verifica cu deosebita atentie cofrajele n privinta corespondentei ca pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect pregatite precum si dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi, pentru fetele fundatiilor n contact cu pamantul de 45 mm; Abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de +/- 10 mm. Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi consemnate in procese-verbale de lucrari ascunse incheiate intre beneficiar si executant. Intrucat elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din proiect si NE0012 -99 privind marcile minime de beton, dozajul de ciment si raportul apa - ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus. La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile Legii 319 - 2006 - Legea securitii i sntii n munc i a legislaiei n domeniu In afara masurilor de sntate i securitate n munca caracteristice lucrului pe santierele de constructii, la executarea lucrarilor de cofrare cu pan ouri din lemn cu placaj, se vor respecta si urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru: - pentru montarea cofrajelor pentru pereti, montantii, riglele si moazele vor fi manipulate cu atentie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantilor) vor fi imediat introduse prin distantieri, blocandu -se cu zavoare; - panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete in asteptarea cofrajului de pe a doua fata a peretelui, vor fi asigurate impotriva rasturnarii, prin mijloace speciale prevazut e in instructiunile de folosire ale fiecarui tip de cofraj;

- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe masura demontarii panourilor. C 2.4. Decofrarea peretilor chesonului Decofrarea peretilor se va face cu respectarea prevederilor din codul de practica pentru lucrari din beton NE 0012. Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj acesta se unge pe fetele care vin n contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu produse speci ale - agenti de decrofare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice usor sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial, in acest scop sau unguentul de garda aplicat dupa decofrare si curatire, fiind interzisa folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradeaza materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare. Ca unguent de garda aplicat imediat dupa curatire, se recomanda folosirea emulsiei parfinoase SIN avand urmatoarele componente: - parafina 20 ... 25% - sapun 1,5 ... 2% - apa 78,5 ... 73% Tratarea se va face la rece, intr-un strat subtire. La decofrarea elementelor verticale, ordinea operatiilor este, in general, inversa celei indicate la montarea cofrajelor si anume: - scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze) - demontarea scandurilor de aliniere. C 2.5. Armarea si betonarea peretilor chesonului Lucrarile de armare si betonare se vor descrie impreuna cu armarea si betonarea placilor chesonului. C 3. LUCRARI DE EXECUTIE A PLACILOR CHESONULUI: RADIER, PASARELA COTA 2.10 SI PLACA SUPERIOARA COTA +0.90 C 3.1. Alcatuirea cofrajelor si tehnologia lucrarilor de cofrare si decofrare a placilor C 3.1.1. Generalitati si lucrari pregatitoare Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofr are sunt necesare urmatoarele activitati pregatitoare: - sectiuni prin obiect, forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit; - specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru, te hnologia de executie, sau alte indicatii tehnologice preconizate;

- dotarea santierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc. in vederea alegerii proceselor tehnologice; - termenul de executie al obiectivului; - stadiul de executie de santier si termenul de incepere a lucrarii propriu -zise. Pregatirea lucrarilor la obiect de catre maistru constau din: - amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor, pentru curatire, ungere si intretinere; - verificarea mijloacelor de mun ca (utilaje de manipulare, setul de cofrare, dispozitive de manipulare si pachetizare, scule, dispozitive si aparate de masura si control, echipamente pentru protectia muncii); - verificarea materialelor si elementelor auxiliare; - instruirea echipelor de lucru la obiect; - curatirea, nivelarea si compactarea terenului; - preasamblarea elementelor de cofrare. Verificarea lucrarilor pregatitoare celor de cofrare se efectueaza de catre maistru si seful echipei specializate, privind in principal urmatoarele: - Pozitia elementelor din beton turnate anterior. Abaterile limita de pozitie a elementelor conform NE 0012 -99. - Pozitia mustatilor de armatura, ce se vor ingloba in elementele ce se toarna ulterior. Abateri limita la armaturi conform NE 0012 -99. In principiu etapele de executie a unei lucrari de cofrare sunt: - Trasarea pozitiei cofrajelor; - Montarea cofrajelor; - Transportul si asezarea panourilor de cofrare la pozitie; - Asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - Verificarea si cercetarea pozitiei panourilor; - Incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri, etc. - Acesta operatie se efectueaza dupa montare a si verificarea existentei si pozitionarii armaturii, pieselor inglobate, ramelor pentru goluri, etc. prevazute in documentatia de executie. - Controlul si receptia lucrarilor; - Demontarea, dupa turnarea si intarirea betonului; - Pregatirea pentru un nou ciclu . Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de materiale, cofraje, dispozitive etc. si curatata. Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale, in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelo r ce urmeaza sa fie cofrate si liniile de pozitionare a cofrajelor. C3.1.2. Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofrare a planseelor si grinzilor Planseele si grinzile de beton armat vor fi realizate in urmatoarea varianta tehnologica: turnare monolita in cofraje de lemn (panouri demontabile de inventar). Sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor talpi individuale sau continue pe placa nivelului anterior sau pe radier. Ele vor fi prevazute cu pene,

vinciuri sau alte dispozitive,prin care sa fie posibila decofrarea dupa intarirea betonului. In cazul popilor telescopici, functia acestor dispozitive, poate fi preluata de filetul popului. La alcatuirea si montarea cofrajelor, sustinerilor si rezemelor acestora se va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin supraanaltare sau contrasageti. La cofrarea grinzilor, pentru fetele laterale, panourile se dispun, in general, cu latura lunga pe orizontala. Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzii se face cu ajutorul unor juguri legate, in cazul grinzilor inalte, la partea superioara prin tiranti din otel beton trecand distantieri tubulari de tip PVC. La cofrarea placilor, panotarea va urmari o dispunere rationala a elementelor de sustinere (popi, grinzi, esafoade, etc.) precum si acoperirea unei suprafete maxime cu panouri de inventar. Pentru usurarea decofrarii este necesar sa se prevada pe ambele directii cate o fasie de compensare de 5 - 10 mm latime. Esafoadele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, placi) sunt formate, in general, din grinzi de preferinta extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravantuiti, sau din esafodaje din schela metalica de inventar. Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutetea cofrajului, a betonului proaspat, a sculelor si dispozitivelor de lucru si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua si impingerea betonului. Contravanturile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri nedeforabile, iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri. Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuiri talpile continue de rezemare si grinzile de sustinere, cu conditia ca prin detaliile de prindere adoptate sa fie impiedicata deplasarea relativa intre popi si aceste talpi, respectiv rigle. Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi se fac dupa ultima verificare, in urmatoarea ordine: - pe esafodaj se fixeaza pe traversa cofrajului pentru fundul grinzii, verificandu-se cu atentie cota, liniaritatea si orizontalitatea; - se monteaza panourile fetelor laterale; - in cazul unor grinzi inalte, dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza armatura; - se consolideaza cofrajul grinzii prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioara tiranti de strangere trecuti prin distantieri. Montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea ordine: - se monteaza panourile de inventar si eventualele pa nouri de completare pe esafodul pregatit conform planului de panotaj, luand masuri menite sa impiedice deplasarea orizontala a panourilor in timpul betonarii; - se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu fururi de compensare necesare decofrarii; - se verifica cotele intradosului placii si orizontalitatea ei. La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, placi) ordinea operatiilor este in general, urmatoarea:

- slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodului in ansamblu; - coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prin actionare asupra dispozitivului amintit; - scoaterea fururilor de compensare de la placi si a panourilor de cofraj; - demontarea esafodajului si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilo r si popilor. In timpul montajului si al depozitarii panourilor de cofraj din materiale lemnoase si a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescriptiile din Normativul republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, precum si cele cuprinse in instructiunile pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de productie. C 3.1.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofrar e sunt: Etapa preliminara, caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatii tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din: - verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje; - verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ; - verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje, existenta golurilor tehnologice si inscrierilor in limitele abaterilor admisibile; - verificarea subansamblurilor de cofraje privind existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie, fixarea corecta a elementelor prin prindere (menghine, cleme, suruburi etc.), integritatea fetei cofrajului. Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice constand din: - - verificari dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile privind: - pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la nivelul inferior; - dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate; - verificarea dupa montarea elementelor de baza privind: existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura; pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise. C 3.1.4. Decofrarea La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct in procente fata de marca).

Elementul de cofraj ce se indeparteaza 1.Partile laterale

Deschiderea elementului de beton in m. L6 6<L 12

L>12

La atingerea rezistentei de minim 25 daN/cm2, astfel ca fetele si muchiile elementului sa nu fie deteriorate . 50% 60% 60%

2.Fetele interioare cu mentinerea popilor de siguranta. 3.Popii de sustinere

70%

80%

90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin incarcarea epruvetelor de control confectionate in acest scop si pastra te in conditii similare cu cele a elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 1275 sau prin incercari nedistructive. In cazurile curente, in lipsa incercarilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos, tinand seama de tem peratura medie din perioda de intarire a betonului si de tipul betonului utilizat: Elementul de cofraj ce se indeparteaza si deschiderea elementului de beton 1.Parti laterale Temp. F 25 Tipul cimentului utilizat M 30 Pa 35 Hz35 SRA 2 2 1 6 5 4 10 8 6 12 18 14 14 18 12 36 28 18

P4

+5 4 3 + 10 3 2 + 15 2 1 2.Fetele inferioare, cu mentinerea popilor de siguranta -L </= 6 m +5 10 + 10 8 + 15 6 -L > 6 m +5 14 + 10 12 + 15 8 3.Popii de sustinere +5 24 -L 6m + 10 18 + 15 12 +5 32 -6 <L 12m + 10 24 + 15 16 -L > 12 m +5 42 + 10 32 + 15 21

1 1 1 5 5 3 6 5 4 9 10 8 14 11 7 2 2 4

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele: - desfasurarea operatiei va fi supravegheat a direct de seful de lot. In cazul in care se constata defecte de turnare, (goluri, zone segregate, etc.) care pot afecta stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; - sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; - slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat fara socuri; - decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarca rilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre seful de lot, delegatul beneficiarului si eventual de c atre proiectant, la o exeminare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu -se un proces-verbal de lucrari ascuse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importan tei lor. Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel, inaintea acestei examinari. In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea conducatorului de lot a lucrarilor si delegatul beneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces -verbal de lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat. La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odata cu executarea finisajului respectiv. C 3.2. Armarea placilor si grinzilor Armaturile utilizate sunt din OB 37 si PC 52. C 3.2.1. Reguli generale de armare Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si fasonarii acestora. La curatire se vor indeparta: - pamantul, petele de ulei, vopseaua sau alte impuritati; - rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ; - rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza sa fie inadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abate rile limita la diametru prevazute in NE 0012-99 si anume: - pentru bare cu d 25 mm abaterea limita de - 0,5 mm; - pentru bare cu d < 25 mm abaterea limita de - 0,75 mm. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentelor in cursul operatiei de indreptare.

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachet si etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180 grade cu raza interioara de minimum 1,25 si portiunea drepta de la capat de 3 . In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 o cu raza inferioara de minimum 2,5 si portiunea dreapta de la capat de 3 . Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc c u raza de cel putin 10 . Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 in zona intinsa si cel putin 10 in zona comprimata. Pentru etrieri ciocurile se indoaie la 135 o sau 180 o la OB37 si 135 o la PC 52. Portiunile curbe vor fi continuate cu 5 sau 50 mm la etrieri pentru grinzi si 10 la etrieri pentru stalpi. Fasonarea si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri, la masinile de indoit cu 2 viteze. Nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametrul mai mare de 25 mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 grade C. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1,5 mm diametru. Retele de armaturi din placi si din pereti vo r avea in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 n 2 in ambele sensuri (sah). La grinzi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colt urile etrierilor, sau cu ciocul agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierelor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2). Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblelor realizate in conditii industriale asigura cresterea productivitatii muncii. La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonu lui ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse. Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue) si placi. Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant, murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor, pe

stratul de beton de egalizare se aseaza b arele fasonate conform proiectului, legandu -se intre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. Barele verticale ale tronsonului superior se fixeaza de mustatile de armatura ale tronsonului inferior. Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: - insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor; - asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura placilor; - se asaza deasupra armaturile de repartitie si se leaga cu sarma. In cazul placilor armate pe do ua directii se monteaza mai intai barele drepte ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, pe care se aseaza barele de repartitie si se leaga. Se monteaza de asemenea calaretii. Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri (pentru primul rand) si cu capre (pentru al doilea rand). Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina speciale sau pe dulapi, sprijinite, deasemenea pe capre. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice ridicate, dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fara a le deforma sau deteriora. Efectuarea montajului carcasei necesita o serie de pregatiri printre care: - partea constructiei in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau elemente de constructii; - elementele de cofraj sa fie deschise; - cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura, zapada, etc.; - verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu gr ija pentru a nu se produce deformarea acestora sau chiar a cofrajului. Montarea carcaselor pentru pereti se face prin legarea la partea de jos de barele tronsonului inferior. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, a re ca scop asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea acestora in pozitii si in timpul turnarii betonulu i. La montare se vor prevedea: - cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete; - cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda; - cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisma de mortar prevazuta cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Pentru mentinerea pe pozitie a armaturilor de la partea su perioara a placilor, se vor folosi capre de otel beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max. 1m (respectiv 1 buc/m). Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi legate cu sarma de cofraj sau armaturi sau vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului, mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.

Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferi nta sudate prin puncte. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor conditii: - adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5% mai mare ca in proiect; - in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul mai mare decat cel prevazut in proiect, dar fara a se schimba tipul de otel; - distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/90; - inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se va efectua numai pe baza date lor precizate de proiectant. C 3.2.2. Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrarilor de armare La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minut ioasa privind calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE, deci care nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple. Verificarea trebuie efectuata de catre beneficiar (dirigintele de santier), executant (seful de lot) iar la fazele determinante si de proiectant, si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarilor si anume: - numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiune transversale, caracteristice elementului de structura; - distanta dintre etrieri, diametrul aces tora si modul de fixare; - lungimea portiunilor de bare care depasesc rezemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care se toarna ulterior (mustati); - lungimi de petrecere la inadiri; - calitatea sudurilor; - numarul si calitatea legaturilor dintre b are; - dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri); - modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau de beton al armaturii; - pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate in beton. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie, inainte de incheierea procesului-verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa. Acesta se consemneaza in REGISTRUL DE PROCESE -VERBALE DE LUCRARI ASCUNSE . Valabilitatea procesului ver bal de lucrari ascunse este de 7 zile, daca in acest timp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul -verbal. In procesul-verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din beton armat se va consemna si pozitia mustatilor. Se interzice cu desavarsire sa se

execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta, sau care sa impiedice accesul la ele si reparatiile corecte ale acestora. Registrul constituie un document oficial si ca atare se numero teaza si se parafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitului sau. Scopul procesului-verbal de lucrari ascunse este de a se consemna calitatea lucrarilor si conformitatea lor cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare (in clusiv abaterile admisibile). Remediul defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile, se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului si respectiv proiectantului. Dupa executarea remedierilor, se va intocmi un nou proces-verbal de lucrari ascunse. C 3.3. Executarea lucrarilor de betonare C 3.3.1. Prepararea si transportul betonului Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din NE 0012. Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea betonului cu 5...9 cm respectiv 10...15 cm) se face cu autoagitatorul, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1...4 cm ) cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie potejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport se considera din mom entul inceperii incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori: ------------------------------------------------------------------------------------- ---------------temperatura amestecului durata maxima de transport de beton - grade C (minute) -------------------------------------cimenturi de marca 35 marca 40 ----------------------------------------------------------------------------------------------------intre 10 si 30 grade C 60 30 sub 10 grade C 90 60 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --------------------------------------------------------------------In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 min. Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica: - corespondenta cotelor cofrajelor placilor atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din proiect; - orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor; - verticalitatea cofrajelor stalpilor si peretilor si corespondenta acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare; - existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;

- masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere; - rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor de teren etc; - dispozitia corecta a armaturii si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere) existenta in numar suficient a distantierilor; - instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri. In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare. Inainte de a incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventuale corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire. In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus , se va proceda la consemnarea celor constate intr -un proces-verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata (intreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare conform prevederilor de mai sus si la incheierea altui proces-verbal. Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire de pojghita superioara superficiala de ciment si de betonul slab compactat, indepartandu -se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat. Cofrajele din lemn vor fi bine udate cu apa de mai multe ori cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata. Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi astupate. C 3.3.2. Reguli generale de turnare Betonarea unei constructii, va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerii cofrajelor si armaturilor si va lua masuri operative de remadiere a oricar or deficiente constatate. Atat deficientele constatate cat si remedierile si masurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane. Betonul trebuie pus in lucrare la maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, doar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: - la locul de punere in lucru, descarcarea betonului se va face in bene, pom pe de beton sau jgheaburi, pentru a evita alte manipulari; - daca betonul adus la locul de lucru prezinta segregari, se va proceda la descarcare si amestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga apa; - inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;

- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma tronconica; - betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlire cu lopata la distante mai mari de 1,5 m; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii; - se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului; - nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe armatura a vibratorului; - in nodurile de armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea l ui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului; - circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje; - in cazul turnarii unor betoane speciale se vor respecta prescriptiile din proiect. Betonarea peretilor trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli : - inaltimea de cadere libera a betonului pana in fata superioara a cofrajului, a ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1 m; - turnarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin ferestre laterale; - turnarea se va face in straturi orizontale de 30...40 cm inaltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior. Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli: - grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia; - turnarea grinzilor se va face pe straturi orizontale; - la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de minimum 2,0 m pentru a asigura respectarea grosimii prevazute in proiect; - betonarea se va face dand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea completa a sectiunii.

C 3.3.3. Compactarea betonului Compactarea betonului se face prin vibrare mecanica iar in cazul imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratorului, intreruperi de cure nt electric etc.) turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul. Se pot utiliza numai vibratoarele omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispu ne de prescriptiile de utilizare si intretinere. Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaza sa -l aplice. In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare. Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de d imensiunile elemenelor si de posibilitatile de introducerea capului vibratorului (butelie) printre barele de armatura. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau L3/L4. Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza intre durata minima de 5 secunde si durata maxima de 30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec. impusa de conditii speciale lo cale, nu este de natura sa dauneze calitatii betonului. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s -a terminat, sunt urmatoarele: - betonul nu se mai taseaza; - suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; - inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauze, se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta dintre ele depasind 2r. Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (butelie). La compactarea unui nou strat butelia trebuie sa patrunda 5..14 cm in stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor din elementele de constructie de suprafata mare si grosime de 3...35 cm, domeniul de grosimi optime fiind 3...20 cm. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie L2 ( tasarea 1...4 cm). Timpul optim de vibrare se stabileste prin determi nari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.

C 3.3.4. Rosturi de lucru In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de slaba rezistenta, organizandu -se executia astfel incat beton area sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita tinand seama de marimea solicitarilor din diferite sectiuni ale elementelor de constructie si de posibilitatile de organizare a lucrului. De regula ele vor fi prevazute in zonele in care solicitarile sunt minime. Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de catre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu -se urmatoarele reguli: - la stalpi si samburi se vor prevedea rosturi numai la baza; in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa; - la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim aproximativ la L/5 unde L este lumina. - in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3...5 cm sub nivelul inferior al placii; - la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere; Rosturile de lucru vor fi realizate tinand cont de urmatoarele reguli: - durata maxima admisa a intreruperilor de betoane pentru care nu este necesara luarea de masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul ciment urilor cu adaos si la 1,5 ore in cazul celor fara adaos; - in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12 daN/cm 2 si dupa pregatirea suprafet elor rosturilor, prin curatirea betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intarit ce eventual s-a format; suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa. C 3.3.5. Tratarea betonului dupa turnare Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand astfel suprafetele libere prin: - acoperire cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie; Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi tinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnarea in functie de tipul de ciment utilizat si

temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa amestecata cu betonul, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-73. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat 15 grade C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau cu folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipi tatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. C 3.3.6. ncastrarea confeciilor metalice Toate piesele metalice de ncastrare n structura de beton care se nglobeaz nc de la turnarea acestuia, vor fi pozate n cofraje la poziia artat n p roiect i fixate astfel nct s nu se deplaseze n timpul procesului de betonare. Dac pentru ncastrarea pieselor metalice s -au lsat goluri de montaj n structura de beton sau de beton armat, la ncastrarea ulterioar a acestor piese se va acorda o deosebit grij pentru corecta lor poziionare. ncastrarea se va face cu mortar de ciment, a crui marc va fi precizat prin proiect. Matarea mortarului de ncastrare trebuie astfel realizat nct s nu permit scurgerea apei ntre confecia metalic i mortar, sau ntre mortar i structura nconjurtoare din beton sau beton armat. De asemenea, se vor face probe prealabile de culoare, n scopul de a nu se crea diferen contrastant ntre structur i materialul de ncastrare. naint e de turnarea betonului se vor verifica de ctre antreprenor toate msurile luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnrii nefiind permise deplasri ale acestora fa de poziiile stabilite n proiect. Orice deplasare datorit neasigurrii prinderilor va fi remediat imediat de ctre antreprenor, pe cheltuiala acestuia. D. EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON PE TIMP FRIGUROS D 1. Prevederi generale n cazul lucrrilor executate pe timp friguros, se vor respect a prevederile din normativele C 16 i NE 0012 Msurile specifice ce se adopta pe timp friguros se vor stabili innd seama de condiiile n care se fac toate lucrrile necesare. D 2. Lucrri executate monolit Cofrajele trebuie sa fie bine cu ratate de zapada si gheata. Se recomanda ca imediat de inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente pe santier la t ratament in scopul accelerarii intaririi betonului conform NE0012.

Pentru betoane de marca Bc 15 si Bc 25 tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35. La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei canti tati cat mai reduse de apa de amestecare. Reteta de beton se afiseaza la locul de preparare a betonului si trebuie sa indice urmatoarele: - temperatura apei de introducere in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua prepararii betonului; - temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre +15 si +30 grade C. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de caldura ale betonului prin: - evitarea distantelor mari de trans port, a stationarii pe traseu si a transbordarilor betonului; - in cazul benelor si al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate; Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat. Acestea vor fi indepartate cu grija in caz ca exista, folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare o temperatura de minim + 5 C pe toata perioada de intarire pana la atingerea unei rezistente de minim 50 daN/cm 2, moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3...4 cm grosime. Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeste "durata de preintarire si este determinata de: - tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C; - temperatura medie a betonului din lucrare. Decofrarea se poate face numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu -se in acest scop unele decofrari partiale, de proba. In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele masuri pe timp friguros: - depozitarea armaturilor se face de preferinta in spatiile acoperite disponibil e, iar in cazul ca acestea nu exista, se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor; - barele pe suprafata carora sa format gheata, trebuie curatate inainte de prelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur; la fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata; este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta betonului; - fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si sub 0 grade C), folosind, dupa posibilitati, spatiile inchise;

- la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inaintea turnarii, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii; - portiunile de armatura care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, se vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc. si carton asfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele; - in cazul cand sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5 grade C decat dupa incalzirea barelor de sudat la 40 -50 grade C; - nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare; - legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montarii se vor curata de zapada sau gheata; - cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara toroane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de seful formatiei de lucru. E. MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE SECURITATE LA INCENDII

Pe toat durata lucrrilor se vor respecta: prevederile Regulamentului p rivind protecia i igiena muncii n construcii

aprobat de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993 Normativului C300-94 privind prevenirea i stingerea incendiilor pe durata

execuiei lucrrilor Legea nr. 319-2006 - Legea securit ii i sntii n munc Legea 307/2006 -modificat prin OUG nr.70/2009 - privind aprarea mpotriva

incendiilor De asemenea se vor respecta i urmtoarele msuri: - ncheierea unui proces-verbal privind circulaia n zonele de lucru i ngrdirea corespunztoare a acestora; nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib fcut instructajul de sntate i securitate n munca, s posede echipamentul de protecie i de lucru, s nu fie bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice;

sculele dispozitivele i utilajele s fie n stare de funcionare, corect racordate la reeaua electric i legate la pmnt; In conformitate cu normele privind privind securitatea i sntatea n munc se vor realiza dotrile corespunztoare activitilor specifice care fac ob iectul prezentului proiect. CERINTE MINIME DE S ECURITATE SI SANATAT E PE SANTIER In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinele minime de securitate i sntate pe santier vor viza urmatoarele aspecte: 1. Pe toat durata realizrii l ucrrii, angajatorii i lucrtorii independeni sunt obligati sa respecte prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, n special n ceea ce privete: meninerea antierului n ordine i ntr -o stare de curenie corespun ztoare; alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiiile de acces la aceste posturi; stabilirea cilor i zonelor de acces/circulaie; manipularea n condiii de siguranta a materialelor; ntreinerea, controlul nainte de punerea n funciune i periodic al echipamentelor de munca utilizate, n vederea eliminrii defectiunilor care ar putea afecta securitatea i sntatea lucrtorilor; - delimitarea i amenajarea zonelor de depozitare a materialelor; stocarea/evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din realizarea obiectivului prezentat; interactiunile cu alte activitati care se realizeaz n apropierea antierului. 2. n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrto rilor din antier n condiiile prevzute de lege, angajatorii au, n principal, urmtoarele obligaii: sa respecte prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE; sa ndeplineasc i sa urmreasc respectarea planului de securitate i sntate de ctre toi lucrtorii din antier;

sa ia msurile necesare pentru indeplinirea cerinelor minime generale pentru locurile de munca din santier; sa in seama de indicaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate sau ale efului de antier i sa le ndeplineasc pe toat perioada execuiei lucrrilor; sa informeze lucrtorii independeni cu privire la msurile de securitate i sntate care trebuie aplicate pe antier i sa pun la dispoziie aces tora instruciuni adecvate; sa redacteze planurile proprii de securitate i sntate i sa le transmit coordonatorilor n materie de securitate i sntate. 3. Lucrtorii i/sau reprezentanii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asup ra msurilor care trebuie luate privind securitatea i sntatea personalului muncitor pe antier. Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal , sunt (aceste masuri nu sunt limitative, ci doar informative): materialele, echipamentele i orice alt element care prin deplasare ar putea afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr -un mod adecvat i sigur; accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul sa se desfoare n condiii de siguranta; instalaiile electrice trebuie utilizate astfel nct sa n u prezinte pericol de electrocutare prin atingere directa ori indirecta; cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n modul cel mai direct posibil ntr -o zona de securitate; cile i ieirile de urgenta tre buie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE; este necesar sa fie prevzute suficiente dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor; dispozitivele neautomatizate de st ingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile i uor de manipulat; lucrtorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;

in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvat organismului uman, inndu -se seama de metodele de lucru fo losite i de solicitarile fizice la care sunt supui lucrtorii; posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie sa dispun, n msura n care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor; zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective; zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil; - angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face n orice moment; trebuie asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile de munca o cer; natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor san itare ale beneficiarului si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice; intrrile i perimetrul antierului trebuie sa fie semnalizate vizibil i clar; lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea i sntatea; lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de protecie colectiv; materialele i echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel nct sa se evite rsturnarea ori cderea lor; in caz de necesitate, trebuie sa fie prevzute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul n zonele periculoase; caderile de la nlime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, n special cu ajutorul balustradelor de prote cie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordura, o mana curenta i protecie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de ancorare;

schelele trebu ie sa fie concepute si construite astfel nct sa se evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala; platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte; schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare; - instalaiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate i utilizate, ntreinute n stare buna de funcionare, verificate periodic si manevrate de lucrtori calificai, cu o pregtire corespunztoare; instalaiile de ridicat si accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele pentru care sunt destinate; maini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, meninute n stare buna de funcionare si utilizate in mod corect; operatorii mainilor pentru manipularea materialelor tre buie sa aib pregtirea necesar; uneltele de mana, cu sau fr motor, trebuie sa fie ergonomice, meninute n stare buna de funcionare, folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate si manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare. Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele putand fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea muncitorilor pe santier.

Organizarea de antier : - In zona lucrrii exist condiii pentru realizarea unei organizri de antier provizorii. - Msurarea lucrrilor executate de constructor va fi fcut att de ctre acesta ct i de dirigintele de antier (responsabilul cu executia) - Protejarea lucrrilor executate i a material elor de pe antier sunt n sarcina constructorului care va lua msuri de amenajare a unor spaii de depozitare a materialelor, precum i paza acestora prin organizarea de antier.

- Curenia pe antier : este obligaia constructorului i const n asigura rea unor spaii de depozitare a materialelor, ci de acces libere, care s nu determine accidente de munc. La realizarea lucrrilor se va respecta Legea 10/1995 Legea calitii n constructii. Nu se va pune n oper nici un produs care nu are agrement tehnic, norm tehnic sau standard de produs. Legile i normativele nu sunt limitative. Conducerea antierului este datoare s ia orice msur privind sntatea i securitatea n munc, necesar desfurrii n deplin siguran a muncii pe antier. Conform HG 300/2006, executantul va ntocmi propriul Plan de securitate i sntate n munc pe parcursul executrii lucrrilor ce fac obiectul prezentului proiect i va desemna o persoan pentru coordonarea activitii n materie de sntate i securitate n munc.

Msuri privind Securitatea la incendii Executarea lucrrilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai de ctre personal autorizat, dup semnarea n prealabil a FIEI PERSONALE DE SECURITATE LA INCENDII i a celei de SANATATE SI SEC URITATE IN MUNCA.

Msuri privind PROTECIA MEDIULUI Avnd n vedere activitatile specifice lucrrilor propuse prin proiect, se considera ca nu sunt necesare amenajri i dotri speciale pentru protecia mpotriva zgomotului i a vibraiilor. Deeurile sunt de tip deeuri rezultate din construcii, modul de gospodrire se va face conform legislaiei n vigoare.

Executantul are sarcina de a colecta i evacua deeurile rezultate din activitatea desfurat n locurile indicate de Primria comunei pe teritor iul cruia se desfoar activitatea i de a face dovada predrii acestora sau va ncheia un contract cu o societate autorizat n preluarea deeurilor rezultate din construcii. Dup terminarea lucrrilor se vor evacua toate materialele rmase, se vor dez afecta terenurile i platformele de lucru ocupate de constructor. Este strict interzis blocarea cilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe strad aducnd astfel prejudicii circulaiei normale n zon.

PROTECTIA AERULUI Sursele si poluantii pentru aer Principalele surse de poluani ce ajung n atmosfer sunt: - praful rezultat din activitile specifice lucrrilor din cadrul prezentului proiect gazele de eapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul Cum mijloacele de transport sunt surse mobile n vederea proteciei mediului sunt reglementri specifice.

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRAT IILOR Pentru utilajele folosite n cadrul procesului tehnologic respectiv utilaje pentru terasamente executate mecanizat, u tilaje folosite pentru manevrarea materialelor si utilajelor este prevzut un numr redus de ore de funcionare, iar zgomotul generat de aceasta nu este de natur s deranjeze vecinttile. Zgomotul produs n cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus i nu necesit msuri speciale de reducere a acestuia.

PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI Sursele de poluanti pentru sol si subsol *colectarea i evacuarea necorespunztoare a deeurilor

Ca msuri de protec ie privind poluarea solu lui i subsolului, s -au prevzut: *colectarea i depozitarea corespunztoare a deeurilor, evacuarea lor n timp util, conform celor precizate la punctele anterioare PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surs e generatoare de radiatii.

PROTECTIA FONDULUI FORESTIER Nu este cazul. PROTECTIA NATURII Protectia ecosistemelor se realizeaz prin colectarea si evacuarea ECOSISTEME LOR, BIODIVERSITTII SI OCROTIRII

corespunztoare a deseurilor, prin respectarea legisl atiei n vigoare privind protectia mediului, respectiv prin respectarea celor prezentate n aceast documenta ie Protectia ecosistemelor terestre se realizeaz prin msurile de protectie a calittii aerului si prin colectarea si evacuarea organizat a des eurilor n locuri special amenajate, preluate de uniti specializate. Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional se va realiza prin colectarea si evacuarea corespunztoare a deseurilor, prin interzicerea depozit rii materialelor sau deeurilor n zona spaiilor verzi sau pe trotuar. Gestiunea deseurilor Deeurile rezultate din construcii vor fi colectate selectiv si evacuate n locuri special amenajate, preluate de uniti specializate. Gestiunea substantelor toxice si periculoase Substante prezentate. toxice si periculoase nu au fost identificate n cadrul activit ii

Gestiunea ambalajelor Ambalajele de lemn sau hrtie cu care sunt prevzute diverse materiale utilizate la realizarea obiectivului, vor fi colectate selective n cont ainere speciale i preluate de uniti de profil Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii se vor realiza cu respectarea prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul C.56-2002 Normativ pentru verifi carea calitatii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor i mbuntite prin metodologia de aplicare a instruciunilor din Legea 10/1995 privind calitatea n construcii. n execuie, constructorul va asigura pe propria rspundere respectarea prevederilor prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 i a normativelor privind sntatea i securitatea n munc aferente lucrrilor de construcii -montaj i de prevenire a incendiilor. Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuiei, de securitate i sntate n munc, de securitate la incendii Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul. Orice modifica re fa de proiect fr avizul proiectantului l absolv pe acesta de orice responsabilitate. Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa -si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dand u-se exemple concrete. Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate in munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca.

Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele: - Mijloace individuale de protectie; - Dispozitive de securitate i sntate n munc ; - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor; - Electrosecuritatea; - Terasamente; - Schele, esafodaje si scari; - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice; - Sudura; Instalatii si masini de ridicat. Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii execu tarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii. F. NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA La proiectarea i executia lucrrilor se vor respecta normele privind sntatea i securitatea n munc prevzute de : - Legea nr.319/2006 Legea securitii i sntii n munc - HG 1048/2006 Cerine minime de securitate sntate pentru utlizarea de ctre lucrtori a echipamentului individual de protecie la locul de munc - HG 1051/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare - HG 1091/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru locul de munc - HG 1146/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru utlizarea n munc, de ctre lucrtori, a echipamentelor de munc - HG 1425/2006 Aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 319/2006

- HG 493/2006 Cerine minime de securitate sntate referitoare la expunerea lucrtoril or la riscurile generate de zgomot modificat prin HG nr.601/2007 - HG 971/2006 Cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau

sntate la locul de munc - HG 1876/2005 Cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii - Legea 130/2002 Msuri de protecie a persoanelor ncadrate n munc actualizate prin Legea 450/2006 - H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinele minime de securitate i sntate pentru santierele tempora re sau mobile. Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind sntatea i securitatea n munc : - sprijinirea malurilor spturilor (unde este cazul); - sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul); - sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament; - parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala; - semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor. In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind sntatea i securitatea n munc pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora. Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram: Stadiu fizic Factori de risc (conform Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie) terasamente pentru statii de pompare ape uzate Montare echipamente, utilaje 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie adecvat conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui stadiu fizic. Antreprenorul va urmari respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de sntate i securitate n munca pentru care va face instructajul intregului personal ce se va ocupa de derularea lucrarilor, conform celor precizate n prezentul Caiet de sarcini. Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in parte, actualizate la zi. Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul Min isterului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.

G. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA 1. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

H. NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR 1.Legislatia in domeniul securitii la incendiu , ce va fi respectat: ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor ORDIN nr.1.822/394 din 2004 al ministrului trans porturilor, construciilor i turismului i al ministrului de stat, ministrul administraiei i internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea i ncadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc Ordin nr.786/2005 al ministrului administraiei i internelor privind modificarea i completarea Ordinului ministrului administraiei i internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen

ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006 al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea i asigurarea activitii de evacuare n situaii de urgen Normativ P.118/1999 Normativ de siguran la foc a construciilor

2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectat: ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind stabilirea criteri ilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri H.G. nr.856/2002 - privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004 al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinera rea deeurilor Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.) ORDIN al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor OUG nr.195/2005 privind protecia mediului aprobat prin Legea 265/2006 OUG nr.78/2000 privind regimul deeurilor ntocmit, ing. Sirghei Mihaela