Biodiversitatea

Cu un sol bogat in aluviuni si udat din belsug de ape, Delta detine 1.150 specii de plante (de la paduri de stejari pana la nuferi). Galerii intinse alcatuite din liane dau senzatia unei paduri tropicale.

Biodiversitate
Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

Flora
In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 % din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogojul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.Intalnim patru tipuri de zavoaie; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus canescens; Pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artatrul American si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi este arinisul(predomina Alnus glutinosa ) care apare pe grindurile fluviale din delta marina.Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extina pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile maritime Letea , Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri ,Secale sylvestris , carex colchica , Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in special de pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima ,Elytrigia repens .Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul deltei.Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submrsum ,myriophillum verticilliatum Potamogetonsp. ,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata .Predomina Lemna minor, Silvia natans , Spirodela polyrrhiza ,Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersaeste dominate de stuff(Pharagmites australis), papura (Typha latifolia si T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris).Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extend numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia,Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu(Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat(Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator(Populus tremula), ulm(Ulmus foliacea) si cu plantele agatatoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0.8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii. Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri:

Plante cu frunze plutitoare nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides). Plante riverane si de plaur stuf ( genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), Nu ma uita (Myositis palustris), izma broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa). Plante de uscat-salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

Plaurul
Formatiune specifica stuifariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1.6 m format dintr-o impletitura de rizomi se stuff si radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol.Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor.Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros .Alaturi e stuff intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara.Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret.tot pe plauru traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuiesc 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei.Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate si sase specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea serpi (patru specii).Pesti sunt reprezentati prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60 %), restul migrand primavara din Marea Neagra.Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasari
Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis aviar. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei.Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase :cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite.Nucleul avifaunei este format din 75 de specii a caror viata este legata de prezenta apei.Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormorant mic, vulture plesuv, piciorong, ciocintors, pelican ), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuff, presura, boicusul,

randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari monumente ale naturii

Aici putem enumera monumentele albe (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebad cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul.Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai calme iar mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii) si scrumbiile (Alosa Pontica).

Mamifere
Numarul si varietatea acestors sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in gen eral de ape. Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relative restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii de o valoare iestimabila pentru patrimonial natural universal. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Poluarea artificiala in Delta Dunarii

Metale grele au invadat Delta Dunarii; in primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii effectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studio este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistratn cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale

grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in fosta Iugoslavia. Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este sim faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limitele maxime admise si in tesuturile unor specii, fiind depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in altor vietuitoare, pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de pesti cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii. Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari. Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai mare riu European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei rezervatii contine circa 1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16 specii au fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in Cartea Rosie a Ucrainei. Printre ele - morunul si somonul care in Ukraina in afara hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia Deltei Dunarii se gasesc cele mai mari colonii a pelicanului roz si cretos din Ucraina precum si multe alte pasari importante faunei deltei Dunarii Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei Dunarii sint incluse in componenta celor mai de pret si a celor mai bogate biodiversitati din lume.