Sunteți pe pagina 1din 8

EXPERTIZĂ TEHNICĂ CALITATIVĂ A UNUI IMOBIL DE ZIDĂRIE CONSTRUIT ÎNAINTE DE 1940

ENCIPEDIA > EVALUARE > STRUCTURI PENTRU CONSTRUCTII CIVILE > STRUCTURI CONSTRUITE INAINTE DE

1940PUBLICAT LA 11.07.2012SCRIS DE MIHAI PAVEL

1. Obiectul expertizei

2. Comportarea în timp a structurii și avariile constatate

3. Cauza producerii degradărilor

4. Măsuri de punere în siguranță

5. Concluzii

Obiectul expertizei

Clădirea care face obiectul prezentului material are regim de înălţime parter şi a fost realizată în

primii ani ai secolului XX, având vârsta de aproximativ un secol. Alcătuirea structurală

corespunde perioadei de început a secolului trecut, pentru construcţii cu un singur nivel (parter).

Elementele verticale structurale sunt pereţi de zidărie simplă de cărămidă, cu planşeu de lemn şi

pod pe şarpantă din material lemnos şi învelitoare de tablă. Zidăria pereţilor nu are elemente de

confinare, nici pe direcţie orizontală (centuri) nici pe direcţie verticală (stâlpişori).

În ultima perioadă au fost sesizate degradări care pot pune în pericol siguranţa structurală a

acestuia.

În urma acestor sesizări vizibile (apariţii de fisuri în pereţii structurali) s-a dispus, ca primă

măsură de intervenţie, montarea unor martori de sticlă în secţiunile fisurate.

Deasemnea, s-a constatat în vecinătate, (17 m distanţă) prezenţa unei incinte de subsoluri nou

realizată.

Comportarea în timp a structurii și avariile constatate

Având durata de viata de aproximativ un secol, construcţia a fost supusă în timp la toate

categoriile de acţiuni aferente acestei durate,actiuni gravitationale, actiuni climatice, actiuni

seismice, precum şi efectele unor intervenţii pe parcurs.

Construcţia, având un singur nivel, şi o grosime suficientă a pereţilor de zidărie, s-a comportat

bine pe durata ei de exploatare, fără apariţia unor degradări structurale semnificative, chiar şi

după cutremurele de pământ importante produse in secolul XX, în special cele din 10 Noiembrie

1940, respectiv 04 Martie 1977.

Degradările constatate în ultima perioadă au aparut numai după începerea lucrărilor de săpătură

la şantierul vecin. Aceste degradări constau în fisuri, în special pe direcţie verticală, sau uşor

înclinată în dreptul golurilor de uşi şi ferestre. Pe zona de intrare, în pereţii adiacenti intrării apar

şi fisuri inclinate. Fisurile au deschideri de la 1 la 2 mm.

S-a dispus, în prima fază, amplasarea unor martori din sticlă , fixati cu ipsos, în lungul traseelor

fisurilor mai importante.

După o perioadă de observaţie de 3 luni s-a constatat că niciunul din martorii care au fost

montaţi nu a evidenţiat o evoluţie a deschiderii fisurilor, întrucat niciunul din aceştia nu s-a spart,

si nici nu s-a dezlipit de ipsosul cu care a fost lipit. Aceasta constatare arata că, de la data

montarii martorilor nu s-a mai manifestat cauza care a stat la baza producerii acestor fisuri.

Cauza producerii degradărilor

Din constatările arătate mai sus, respectiv a faptului că, înainte de începerea lucrărilor de

infrastructură la şantierul aflat în vecinătate, casa nu prezenta niciun tip de degradare structurală,

ca aceste degradări au apărut pe durata acestor lucrări şi că, după terminarea acestor lucrări,

cauza degradărilor nu a continuat să se manifeste.

Concluzia care se desprinde este că, pe durata lucrărilor la şantier, s-a produs o tasare a terenului

de sub clădirea analizată, întrucât direcţiile fisurilor apărute pun în evidenţă faptul că sunt

specifice unui fenomen de tasare neuniformă şi nu altor cauze cum ar fi de exemplu cutremurele

de pâmănt, întrucât în această perioadă nu au avut loc seisme, iar modul de fisurare la cutremur

al pereţilor de zidărie de căramidă diferă de modul de fisurare constatat pe teren.

Măsuri de punere în siguranță

Starea de degradare aparută pe durata lucrărilor de la şantierul alăturat si descrisă mai sus reduce

sensibil siguranţa structurală a clădirii, întrucât fisurile aparute dezintegrează structura separând-

o în mai multe porţiuni independente, fiecare porţiune în parte neavând o siguranţă structurală

suficientă. Sunt necesare măsuri de refacere a continuităţii pereţilor de zidărie în planurile de

fisurare şi totodată de conferire al unui grad de asigurare cel puţin egal cu cel avut înainte de

apariţia acestor fisuri.

Pentru refacerea integrităţii în planurile de fisurare o măsură minimală constă în injectarea

acestor fisuri cu un mortar de înaltă rezistenţă si de cămăşuire a pereţilor fisuraţi pe ambele feţe,

pe lăţimi de cel putin 50 cm de fiecare parte a axului fisurii.

O măsură maximală, care să ducă construcţia la un grad de asigurare seismică cerut de normele

actuale de calcul implică, pe lângă injectarea fisurilor cu mortar de înaltă rezistenţă si aderenţă,

cămăşuirea pereţilor pe ambele feţe si înlocuirea planşeului de lemn cu planşeu de beton armat.

Concluzii

3

Degradările aparute în strucura de rezistenţă a clădirii analizate au drept cauza tasarea neuniformă a terenului de sub fundaţii, fenomenul de tasare producându-se pe durata executării lucrărilor de infrastructură de la şantierul vecin ; Starea de degradare existentă a redus sensibil siguranţa structurală a clădirii şi, pentru redarea siguranţei necesare se impune adoptarea unor măsuri de consolidare ; Măsurile de consolidare pot avea nivel minimal sau maximal.

; M ă surile de consolidare pot avea nivel minimal sau maximal. Vedere de ansamblu a

Vedere de ansamblu a clădirii– Latura VEST

Degrad ă ri la exteriorul cl ă dirii

Degradări la exteriorul clădirii

Degrad ă ri în interior, se observ ă martorii instala ţ i

Degradări în interior, se observă martorii instalaţi

Degradări în interior, se observă martorii instalaţi

ă ri în interior, se observ ă martorii instala ţ i Degrad ă ri în interior,

Degradări în interior, se observă martorii instalaţi

Degrad ă ri în interior, se observ ă martorii instala ţ i

Degradări în interior, se observă martorii instalaţi