Sunteți pe pagina 1din 32

COLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI LOCALITATEA MĂTĂSARI JUDEŢUL GORJ

PROIECT

DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii Nivelul 3

COORDONATOR:

prof. Purcel Ion

ABSOLVENT :

Grecu Remus Petrişor

- 2012-

COLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI LOCALITATEA MĂTĂSARI JUDEŢUL GORJ

TEMA PROIECTULUI

REPARAREA ŞI ÎNTREŢINEREA TRANSMISIEI CARDANICE

-2012-

ANEXA nr. 1 la Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare pentru obŃinerea certificatului de calificare profesională de nivel 3

FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI ŞI A SUSłINERII ORALE

Partea I: Monitorizarea progresului proiectului 1

1.

Nume / prenume candidat:

2. Calificare:

3.

Nume / prenume şi specializare îndrumător de proiect:

4.

Tema proiectului:

5.

Data începerii activităŃilor la proiect:

6.

CompetenŃe vizate / implicate în realizarea / execuŃia proiectului (care se referă la tema

proiectului conform standardului de pregătire profesională)

-

-

-

-

-

-

7. Stabilirea planului de activităŃi individuale ale candidatului pentru proiect:

- Data:

- Semnătura candidatului:

Semnătura îndrumătorului:

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului – suportul scris:

- Perioada:

- Revizuit:

- Formă finală acceptată de către îndrumător:

9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puŃin 5 întâlniri săptămânale):

Nr.

ObservaŃii

Semnătura elevului

crt.

1.

   

2.

   

3.

   

4.

   

5.

   

1 Se completează de către îndrumător pe parcursul derulării proiectului. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităŃii – Implementare: predarea şi învăŃarea (descriptorii: 5.13 – 5.15 şi 5.20 – 5.26) al Cadrului de asigurare a calităŃii

12

Partea a II-a: Aprecierea calităŃii activităŃii candidatului 2

 

CRITERIUL

 

DA / NU

OBSERVAłII

1.

ActivităŃile practice întreprinse în cadrul proiectului se

   

raportează adecvat la tema proiectului

 

2.

Abordarea

temei

proiectului

a

fost

făcută

dintr-o

   

perspectivă

personală,

candidatul

demonstrând

reflecŃie

critică

 

3.

ActivităŃile practice au fost întreprinse sub supravegherea

   

îndrumătorului de proiect

 

4.

Realizarea

sarcinilor

de

lucru

stabilite

prin

planul

   

proiectului a fost făcută conform planificării iniŃiale

 

5.

Documentarea

pentru

proiect

a

fost

făcută

sub

   

supravegherea îndrumătorului de proiect

 

6.

Identificarea bibliografiei necesare redactării părŃii scrise a

   

proiectului a fost realizată integral

 

7.

ReferinŃele bibliografice utilizate la redactarea părŃii scrise

   

a proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o compilaŃie de citate

8.

SituaŃiile-problemă cu care s-a confruntat candidatul pe

   

parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul îndrumătorului

9.

La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului

   

candidatul a făcut dovada: efortului personal, a originalităŃii

soluŃiilor propuse, a imaginaŃiei în abordarea sarcinii

 

10.

SoluŃiile

găsite

de

către

candidat

pentru

rezolvarea

   

problemelor

practice

au

o

bună

transferabilitate

în

alte

contexte practice

 

2 Se completează de către îndrumător la finalul activităŃii de monitorizare, se discută cu candidatul înainte de depunerea proiectului. Criteriile vizează atât procesul de elaborare a proiectului, cât şi pe cel de redactare a părŃii scrise a proiectului. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităŃii – Implementare: predarea şi învăŃarea (descriptorii: 5.13 – 5.15 şi 5.20 – 5.26) al Cadrului de asigurare a calităŃii

13

Partea a III-a: Aprecierea calităŃii proiectului 3

 

CRITERIUL

 

DA / NU

OBSERVAłII

1.

Proiectul / produsul are validitate în raport de: temă, scop,

   

obiective, metodologie abordată

 

2.

Proiectul

/

produsul

demonstrează

completitudine

şi

   

acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă

 

3.

Elaborarea

proiectului

şi

redactarea

părŃii

scrise

a

   

proiectului

au

fost

făcute

într-un

mod

consistent

şi

concomitent, conform planificării

 

4.

OpŃiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse

   

este bine justificată şi argumentată în contextul proiectului

 

5.

Redactarea părŃii scrise a proiectului demonstrează o bună

   

consistenŃă internă

 

6.

Redactarea părŃii scrise a proiectului demonstrează o bună

   

logică şi argumentare a ideilor

 

7.

Proiectul / produsul reprezintă, în sine, o soluŃie practică

   

personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluŃiilor

 

8.

Proiectul / produsul are aplicabilitate practică şi în afara

   

şcolii

 

9. Realizarea proiectului / produsului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unităŃi de competenŃe, conform S.P.P-ului pentru calificarea respectivă

   

10. Proiectul / produsul respectă cerinŃele de structură impuse, conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificare profesionale de nivel 3 , art.19 alin (3)

   

3 Se completează de către îndrumător la finalul activităŃii de monitorizare, se discută cu candidatul înainte de depunerea proiectului. Criteriile vizează atât proiectul în calitate de produs al activităŃii elevului, cât şi produsul ca atare, acolo unde este cazul. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităŃii – Implementare: predarea şi învăŃarea (descriptorii: 5.13 – 5.15 şi 5.20 – 5.26) al Cadrului de asigurare a calităŃii

14

Partea a IV-a: Aprecierea prezentării / susŃinerii orale a proiectului 4

 

CRITERIUL

DA / NU

OBSERVAłII

1.

Comunicarea orală a candidatului este clară, coerentă,

   

fluentă

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema proiectului şi cu obiectivele acestuia

   

3.

Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi adaptarea

   

prezentării la situaŃia de examinare

4.

Candidatul şi-a susŃinut punctele de vedere şi opiniile

   

într-un mod personal şi bine argumentat

5.

Candidatul a utilizat în prezentare elemente de grafică,

   

modele, aplicaŃii, TIC etc., în scopul accesibilizării informaŃiei şi al creşterii atractivităŃii prezentării

Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările Comisiei:

ÎNTREBAREA

DA / NU

OBSERVAłII

1.

   

2.

   

3.

   

Rezultatul final propus de Comisia de examinare pe baza evaluării globale a PărŃilor I, II, III şi IV a Fişei de evaluare a proiectului şi a susŃinerii orale

1. Admis

2. Respins

Examinator:

Preşedinte de comisie:

Data:

4 Se completează de către un membru al comisiei de examinare, după susŃinere şi consultarea cu ceilalŃi membri ai Comisiei de examinare, doar dacă există completate şi depuse PărŃile I-III. Pentru proiectul evaluat. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităŃii – Implementare: predarea şi învăŃarea (descriptorii: 5.13 – 5.15 şi 5.20 – 5.26) al Cadrului de asigurare a calităŃii

15

CUPRINS

 

1

Capitolul 1 CONDIŢII TEHNICE, MATERIALE, SEMIFABRICATE

2

1.1.Defecte în exploatare a transmisiei longitudinale

2

1.2.Dezechilibrarea arborilor

2

1.3.Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor

3

1.4.Ruperea sau slăbirea suportului

3

1.5.Demontarea transmisiei cardanice

3

1.6.Demontarea transmisiei cardanice de pe

3

1.7.Dezasamblarea

transmisiei cardanice

3

1.8.Repararea crucii cardanice

3

1.9.Materiale

3

1.10.Condiţii tehnice de

4

4

1.12.Tehnologia de recondiţionare

5

1.13.Repararea furcii cu butuc

5

Capitolul 2 TEHNOLOGIA DE RECONDIŢIONARE

6

2.1.Repararea furcii cu flanşă

7

2.2.Repararea fusului axului cardanic

7

2.3.Repararea axului

8

2.4.Repararea carcasei lagărului pentru axul cardanic

9

Capitolul 3 CONTROL ECHILIBRĂRII DINAMICE

11

Capitolul 4

NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I. ÎN

ATELIERUL DE REPARAŢII

13

Anexe

16

~ 1 ~

ARGUMENT

Transmisia automobilelor are rolul de a transmite momentul motorului la roţile motoare, modificându-i, în acelaşi timp, şi valoarea în funcţie de mărimea rezistenţelor la înaintare. Ea este cuprinsă din: ambreiaj, cutia de viteze, transmisia longitudinală, transmisia principală (angrenajul în unghi), diferenţial, arbori planetari şi transmisia finală. Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze o serie de aspecte legate de transmisia longitudinala (cardanică) privind: rolul, condiţiile impuse, clasificarea, cinematica, construcţia transmisiei dar şi metode pentru reparare şi întreţinere a acesteia, utilizate la automobile. Transmisa cardanică are rolul de a transmite un moment, fără amplificare, între diferite organe ale automobilului, a căror poziţie relativă este, în general, variabilă. Transmisiile cardanice se compun dintr-un ansamblu de organe (articulaţii, arbori, cuplaje de compensare, amortizoare, suporturi intermediare etc.), care constituie o unitate funcţională independentă. Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legătura între două articulaţii cardanice, având rolul de a transmite la distanţă momentul motor

care fac legătura între două articulaţii cardanice, având rolul de a transmite la distanţă momentul motor

1

~ 2 ~

Capitolul 1 CONDIŢII TEHNICE, MATERIALE, SEMIFABRICATE

Condiţiile tehnice. Principalele condiţii tehnice ale arborelui cardanic asamblat, se referă la corectitudinea asamblării (axele furcilor să fie în acelaşi plan) precum şi la echilibrarea dinamică a acestuia (fig. 4.22). Alte condiţii tehnice privind execuţia pieselor separate se arată în figura 4.31 şi 4.32. Materiale. Pentru execuţia arborelui tubular se folosesc ţevi speciale de oţel trase la rece, fără sudură sau sudate, din calităţile de oţeluri OLC 15,18 MC 10 etc. Pentru furcile cardanice sau capetele canelate se folosesc oţeluri carbon de calitate sau oţeluri aliate, pentru comentare sau îmbunătăţire 18 MC 10,21 TMC 12, OLC 45 X, 40 C10 etc. Crucea cardanică se execută din oţeluri aliate cu conţinut redus de carbon 15 MoMC 12, 21 TMC 12, 13 CN 30, care se supun cementării urmată de călire

şi revenire ; duritatea după tratament ajunge la

65 HRC. Uneori se folo-

sesc oţeluri aliate cu conţinut mediu de carbon, de tipul 41 C 10,40 MC11, la care se aplică un tratament termic de îmbunătăţire urmat de călire prin curenţi de inducţie. Semifabricate. Pentru confecţionarea pieselor arborilor cardanici (furci, părţi canelate, crucea cardanică) semifabricatele se obţin prin matriţare de precizie cu

încălzire în instalaţii cu curenţi de inducţie sau în cuptoare cu atmosferă controlată.

1.1 Defecte în exploatare a transmisiei longitudinale

Defectele care apar în exploatarea transmisiei longitudinale pot fi:

-dezechilibrarea arborilor longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; -deformarea sau ruperea crucilor articulaţiilor cardanice ; -slăbirea sau ruperea suportului intermediar ; - deteriorarea rulmentului suportului intermediar. 1.1.1 Dezechilibrarea arborilor longitudinali. Defectul se manifestă prin vibraţii pe timpul deplasării automobilului. Defectul se datoreşte:

-dezlipirii plăcuţelor de echilibrare;deformării arborelui prin lovire ; -uzurii pronunţate a crucilor cardanice ; -existenţei unui joc prea mare între canelurile arborelui şi butucul furcii culisante; -deformării flanşelor de prindere ; -uzurii rulmenţilor de la arborele secundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei principale.

2

~ 3 ~

În cazul în care vibraţia nu este puternică, se continuă deplasarea automobilului cu viteza redusă până la atelierul de reparaţie, unde se verifică In amănunt cauzele dezechilibrului.

1.1.2 Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice.

Datorită acestor defecte, automobilul nu poate porni sau, dacă se găseşte în mişcare, se poate răsturna. Defectele se datoresc : manevrărilor necorespunzătoare ale ambreiajului (bruscării ambreiajului); uzurilor articulaţiilor cardanice şi cedării materialului. La apariţia defectului, care este însoţit de un zgomot puternic, se opreşte imediat automobilul, după care se demontează arborele longitudinal rupt şi se remorchează automobilul până la atelierul de reparaţie.

1.1.3 Ruperea sau slăbirea suportului intermediar.

Defectul se datoreşte desfacerii sau ruperii şuruburilor de prindere. Iniţial, defectul se manifestă printr-un zgomot puternic după care automobilul începe să vibreze. Înlăturarea defectului constă în strângerea şuruburilor, în cazul In care s- au rupt umerii suportului, automobilul trebuie remorcat până la atelierul de reparaţie. Pentru aceasta, se demontează întregul suport şi arborele respectiv.

1.2 Demontarea transmisiei cardanice

1.2.1 Demontarea transmisiei cardanice de pe automobil.

Se desfac piuliţele care fixează transmisia cardanică de flanşa arborelui secundar al schimbătorului de viteze şi de puntea motoare. Apoi, se demontează suportul lagărului intermediar.

După îndepărtarea plăcii inferioare de pe cadru, se scoate transmisia

cardanică. Se va avea grijă să nu se lovească arborele cardanic, întrucât se poate dezechilibra.

1.2.2 Dezasamblarea transmisiei cardanice

Dezasamblarea transmisiei cardanice cuprinde, în specia următoarele :

transmisiei cardanice cuprinde, în specia următoarele : demontarea crucilor cardanice, depresarea rulmenţilor,

demontarea crucilor cardanice, depresarea rulmenţilor, demontarea suportului lagărului intermediar. În continuare, se prezintă succint procesul tehnologic de recondiţionare a reperelor reprezentative care intră în componenţa transmisiei cardanice de la automobilele din familia Roman.

1.3 Repararea crucii cardanice

1.3.1 Materiale

Crucile cardanice ale autocamioanelor din familia Roman se execută din oţel 21 MoMC 12. în urma tratamentului termic de cementare se obţine o

3

~ 4 ~

duritate de 62 ± 3 HRC.

1.3.2 Condiţii tehnice de reformare. Crucea cardanică se reformează dacă prezintă fisuri sau crăpături de orice

natură, indiferent de poziţie.

1.3.3 Defecte.

Crucea cardanică poate prezenta următoarele defecte (fig. 4.25): uzura suprafeţei de lucru l a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontală

de lucru l a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontală Fig. 2. Defectele crucii cardanice. 1.3.4
de lucru l a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontală Fig. 2. Defectele crucii cardanice. 1.3.4

Fig. 2. Defectele crucii cardanice.

a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontală Fig. 2. Defectele crucii cardanice. 1.3.4 Tehnologia de recondiţionare

1.3.4 Tehnologia de recondiţionare

4

~ 5 ~

Uzura suprafeţei de lucru, a fusurilor se stabileşte prin măsurare cu micrometru de exterior sau cu calibru potcoavă la cota 23,700 mm. Se recondiţionează prin metalizare sau cromare urmată de rectificare la cota nominală. Uşura filetului se stabileşte cu calibru pentru filet M 8x1. Când sunt deteriorate mai mult de două spire, se recondiţionează prin încărcare cu sudură, găurire şi refiletare la cota nominală. Uzura frontală a fusurilor se stabileşte cu calibru potcoavă la cota 96,00 mm. Se recondiţionează prin încărcare cu sudură electrică şi rectificarea plană la cota nominală 96,8 -0,054 mm, sau prin rectificare plani şi folosirea unor şaibe compensatoare. La prelucrarea acestei piese problema tehnologică cea mai importantă care se impune a fi rezolvată este asigurarea perpendicularităţii axelor de simetrie, păstrând în acelaşi timp coaxialitatea braţelor diametral opuse. Axa de simetrie a tuturor braţelor trebuie să fie în acelaşi plan, iar unghiul dintre

acestea în planul orizontal să fie de 90°. Alte condiţii tehnice sunt date în figura

4.25.

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare mecanică poate fi următoarea: frezarea suprafeţelor frontale ale braţelor; centruirea braţelor; strunjirea de degroşare şi finisare a braţelor ; spălarea ; controlul intermediar ; tratamentul termic (de exemplu, călire prin curenţi de inducţie) ; rectificarea de degroşare a braţelor ; rectificarea de finisare a braţelor ; superfinisare ; spălarea ; controlul final. Recondiţionarea constă în încărcarea suprafeţelor uzate cu aliaje dure (încărcare prin sudură, prin metalizare cu pulberi, prin cromare), rectificarea fusurilor la cota nominală şi refacerea filetului la dimensiunea corespunzătoare gresorului. Când crucile cardanice prezintă fisuri, uzuri exagerate, deformaţii ce nu se pot înlătura ele se reformează.

deformaţii ce nu se pot înlătura ele se reformează. 0 1.4 Repararea furcii cu butuc 1.4.1

0

1.4 Repararea furcii cu butuc

1.4.1 Material.

Furca cu butuc se execută din oţel OLC 45, aplicându-se un tratament termic de îmbunătăţire.

1.4.2 Condiţii tehnice de reformare. Furca canelată se reformează în următoarele cazuri: fisuri sau rupturi de

orice natură sau poziţie; diametrul găurii pentru rulment mai mare de 40,00 mm; grosimea canelurii mai mică de 5,100 mm ; diametrul de centrare a canelurilor mai mare de 60,000 mm.

1.4.3 Defecte.

Furca cu butuc poate avea următoarele defecte (figura 4.26): încovoierea ţevii l; uzura locaşurilor 2 pentru rulmenţii cardanici cu ace; uzura filetului 3 pentru gresor; uzura în grosime a canelurilor 4; uzurii suprafeţei 5 de centrare a canelurilor (uzura în înălţime a canelurilor)

uzura în grosime a canelurilor 4; uzurii suprafeţei 5 de centrare a canelurilor (uzura în înălţime

5

~ 6 ~

Capitolul 2 TEHNOLOGIA DE RECONDIŢIONARE

Încovoierea ţevii se măsoară utilizând un dispozitiv de centrare pe caneluri şi pe locaşurile rulmenţilor. Se recondiţionează prin îndreptare cu o presă de 10 tf; bătaia maximă admisă este de 0,15 mm. Uzura locaşurilor pentru rulmenţii carbonici cu ace se stabileşte prin măsurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 38,040 mm. Se repară prin alezarea locaşului rulmenţilor la cota de reparaţie

prin alezarea locaşului rulmenţilor la cota de reparaţie 38,1 0 + 0 , 0 2 5

38,1 0 +0,025 mm. Inelul exterior al rulmentului cu ace (care se va folosi în acest caz) se va croma, iar apoi se va rectifica la cota de reparaţie 38,1 +0,026 +0,024

mm.

Uzura filetului pentru gresor se stabileşte cu un calibru pentru filet M10x1. Dacă sunt uzate mai mult de două spire, se recondiţionează prin încărcare cu sudură, găurire şi refiletare la cota nominală.

cu sudură, găurire şi refiletare la cota nominală. Fig. 3. Defectele furcii cu butuc. cu o
cu sudură, găurire şi refiletare la cota nominală. Fig. 3. Defectele furcii cu butuc. cu o

Fig. 3.

Defectele

furcii cu

butuc.

cu o cală de

verificare la cota 5,00 mm. Se recondiţionează prin broşarea canelurii la cota de reparaţie 5,l +0,02 +0,047 mm cu suprafaţa de centrare la 60 0 -0,030 mm. La montaj, se va folosi un fus (cap cardanic) majorat la cota de reparaţie 5,l -0,043 0,013 mm pentru grosimea canelurii şi 60 -0,040 -0,065 mm pentru suprafaţa de centrare. Defectul s-ar putea înlătura şi aplicând metoda de recondiţionare prin înlocuirea unei părţi din piesă.

Uzura în grosime a canelurilor se stabileşte prin măsurare

prin înlocuirea unei părţi din piesă. Uzura în grosime a canelurilor se stabileşte prin măsurare -
prin înlocuirea unei părţi din piesă. Uzura în grosime a canelurilor se stabileşte prin măsurare -

-

6

~ 7 ~

Uzura suprafeţei de centrare a canelurilor se elimină prin aplicarea

soluţiei de recondiţionare a uzurii în grosime a canelurilor precizată mai sus

1.5 Repararea furcii cu flanşă

1.5.1 Material.

Furca cu butuc de la autocamioanele Roman se execută din oţel OLC 45, aplicându-se un tratament termic de îmbunătăţire.

1.5.2 Condiţii tehnice de reformare. Furca cu flanşă se reformează când prezintă fisuri sau rupturi, când

diametrul găurii pentru rulment este mai mare de 0 40 mm şi când grosimea flanşei de prindere este mai mică de 7 mm.

1.5.3 Defecte

Defectele reprezentative ale furcii cu flanşă sunt (figura 4.27): uzura găurilor de prindere a flanşei l cu flanşă de pe arborele secundar al schim- bătorului de viteze şi uzura locaşurilor 2 pentru rulmenţii cardanici cu ace

şi uzura locaşurilor 2 pentru rulmenţii cardanici cu ace Fig. 4 Defectele furcii cu flanşă .

Fig. 4

Defectele furcii cu flanşă.

1.5.4 Tehnologia de recondiţionare Uzura găurilor de prindere a flanşei se stabileşte prin măsurare cu şubler

de interior sau cu calibru tampon la cota

cu şubler de interior sau cu calibru tampon la cota 10,40 mm. Se repară prin încărcare

10,40 mm.

Se repară prin încărcare cu sudură şi găurire la cota nominală. Uzura locaşurilor pentru rulmenţi se stabileşte prin măsurare cu

pentru rulmenţi se stabileşte prin măsurare cu 38,040 mm. Se micrometru de interior sau cu calibru

38,040 mm.

Se

micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota recondiţionează în mod identic ca la furca cu butuc.

1.6 Repararea fusului axului cardanic

1.6.1 Material. Oţel 41 VMoC 17 îmbunătăţit.

7

~ 8 ~

1.6.2 Condiţii tehnice de reformare

Fisuri sau rupturi de orice natură sau poziţie; încovoierea sau torsionarea axului; lăţimea canelurii mai mică de 4,800 mm; diametrul suprafeţei de centrare a canelurilor mai mic de 50,500 mm.

1.6.3 Defecte

Defectele posibile ale fusului axului cardanic al autocamioanelor Roman (fig. 4.29) sunt: uzura în lăţime l a canelurilor şi uzura suprafeţei de centrare 2 a

canelurilor.

şi uzura suprafeţei de cen trare 2 a canelurilor. Fig. 5. Defectele fusului axului cardanic. 1.6.4

Fig. 5. Defectele fusului axului cardanic.

1.6.4 Tehnologia de recondiţionare Uzura în lăţime a canelurilor se stabileşte prin măsurare cu un şablon la

cota de 4,80 mm. Uzura suprafeţei de centrare a canelurilor se constată prin măsurare cu

micrometru de exterior sau cu calibru potcoavă la cota

Ambele defecte se pot recondiţiona conform celor precizate la repararea furcii cu butuc.

conform celor precizate la repararea furcii cu butuc. 50,500 mm. 1.7 Repararea axului intermediar. Axul

50,500 mm.

1.7 Repararea axului intermediar.

Axul intermediar al transmisiei cardanice de la autocamioanele Roman se execută din oţel 50 VO 11 tras la rece şi îmbunătăţit. Acest reper nu se recondiţionează, ci se refoloseşte sau se reformează. Condiţiile tehnice de reformare sunt următoarele : fisuri de orice natură sau poziţie; ştirbituri sau rupturi ale canelurilor; încovoierea sau torsionarea arului;

lăţimea canelurii mai mică de 6,700 mm; supra faţa de centrare a canelurilor mai mică de 41,690 mm.

s upra faţa de centrare a canelurilor mai mică de 41,690 mm. 1.8 Repararea carcasei lagărului

1.8 Repararea carcasei lagărului pentru axul cardanic

8

~ 9 ~

1.8.1 Material Fontă cenuşie Fc 20

1.8.2 Condiţii tehnice de reformare

La fisuri mai mari de 15 mm sau mai mici de 15 mm, dar mai multe de trei şi rupturi de orice natură sau poziţie.

1.8.3 Defecte

Defectele posibile ale carcasei lagărului pentru axul cardanic (figura 4.30) sunt următoarele: uzura locaşului 1 pentru rulment; deteriorarea filetului 2 la găurile de prindere a capacului; deteriorarea filetului 3 pentru gresor; fisuri reduse ale carcasei 4; uzura alezajului 5 pentru umărul inelului de etanşare.

4; uzura alezajului 5 pentru umărul inelului de etanşare. Fig. 6 . Defectele carcasei lagărului pentru

Fig. 6. Defectele carcasei lagărului pentru axul cardanic.

6 . Defectele carcasei lagărului pentru axul cardanic. 1.8.4 Tehnologia de recondiţionare Uzura locaşului pentru

1.8.4 Tehnologia de recondiţionare

Uzura locaşului pentru rulment se stabileşte prin măsurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 0100,080 mm. Se recondiţionează prin încărcare cu sudură (sau metalizare) şi prelucrare la cota nominală. Deteriorarea filetului la găurile de prindere a capacului se constată cu calibru pentru filet M 8. Se recondiţionează prin refiletare la cota majorată M 10.

Deteriorarea filetului pentru gresor se constată cu calibru pentru filet

M8x1.

Se recondiţionează prin încărcarea găurii cu sudură, găurire şi refiletare Ia cota nominală. Fisurarea carcasei se constată vizual. Când lungimea fisurii este mai mică de 15 mm şi când numărul lor nu este mai mare de trei, se recondiţionează prin sudare si ajustare. Uzura alezajului pentru umărul inelului de etanşare se stabileşte prin măsurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 64,500 mm. Se recondiţionează prin încărcare cu sudură si prelucrare la dimensiunile nominale.

cu sudură si prelucrare la dimensiunile nominale. 1.9 Asamblarea, montarea şi verificarea transmisiei

1.9 Asamblarea, montarea şi verificarea transmisiei cardanice

9

~ 10 ~

1.9.1 Asamblarea transmisiei cardanice

Asamblarea transmisiei cardanice constă în montarea rulmenţilor pe crucile cardanice şi asamblarea acestora cu furcile cardanice. După recondiţionarea pieselor componente, transmisia cardanică se asamblează şi se verifică. Pentru a realiza o asamblare corectă, se va urmări ca rulmenţii să aibă numărul corespunzător de ace, garniturile tip simering să fie prevăzute cu

arcuri, furca canelată să se deplaseze uşor pe manşonul canelat, iar crucile să se rotească fără înţepeniri în rulmenţii furcilor.

1.9.2 Echilibrare dinamică

După asamblare, arborii cardanici şi transmisia cardanică în întregime se supun echilibrării dinamice. Cauza apariţiei dezechilibrărilor la transmisia cardanică asamblată o constituie masele neechilibrate ale componentelor sale. De aceea, este necesar ca arborii cardanici, furcile canelate şi celelalte componente ale transmisiei cardanice să fie echilibrate separat, pe standuri de echilibrat obişnuite. Există şi standuri speciale pentru echilibrarea dinamică a arborilor cardanici asamblaţi, aşa cum este cel din figura 4.31. Componentele acestui stand sunt montate pe placa 7, care se sprijină pe suporturile reglabile 2. Standul este prevăzut cu suporturile 7 şi 9 pe care se sprijină rama 8, fixată cu colierele 5. Pe ramă este fixată rigid bobina unui traductor amplasat în suportul 3. Rama şi bobina traduc torului sunt sensibile la oscilaţii transversale. Transmisia cardanică asamblată 6 este fixată rigid în dispozitivele 4. Standul este prevăzut cu partea de acţionare 10 şi cu elementele de co- mandă. În timpul rotirii transmisiei cardanice, forţele centrifuge date de masele neechilibrate provoacă oscilaţii transversale în rama 8, care sunt recepţionate de bobina traductorului şi transformate în impulsuri electrice înregistrate de un galvanometru. Standul indică mărimea dezechilibrajului şi poziţia unghiulară a maselor de echilibrare ce urmează să fie sudate pe arborii cardanici neechilibraţi. Valoarea dezechilibrului trebuie să fie sub cea maximă prescrisă de con- structor.

10

~ 11 ~

Capitolul 3 CONTROL ECHILIBRĂRII DINAMICE

special

perpendicularitatea alezajelor furcii cu axa piesei, poziţia de simetrie a furcii faţă de aceeaşi axă şi mărimea dezechilibrajului (Fig. 4.32.).

La

controlul

echilibrării

dinamice

se

urmăreşte

în

La controlul echilibrării dinamice se urmăreşte în Fig. 7 Verificarea cuplajului cardanic dupa reparatie 1.9.3

Fig. 7 Verificarea cuplajului cardanic dupa reparatie

1.9.3 Montarea transmisiei cardanice Montarea transmisiei pe autocamion se efectuează respectând următoarele două condiţii extrem de importante pentru ca pinionul de atac să se rotească uniform:

furcile articulaţiilor cardanice, care se montează pe arborele cardanic, să se afle în acelaşi plan ;pentru ca pinionul de atac să se rotească uniform: unghiuril e de înclinare,din faţă şi din

unghiurile de înclinare,din faţă şi din spate, ale arborelui cardanic să fie egale. e de înclinare,din faţă şi din spate, ale arborelui cardanic să fie egale.

11

~ 12 ~

~ 12 ~ Fig. 8 . Verificarea jocului in crucea cardanica Montarea pe automobil a transmisiei

Fig. 8 . Verificarea jocului in crucea cardanica

Montarea pe automobil a transmisiei cardanice are loc în ordinea inversă a operaţiilor de la demontare. La finalul montării transmisiei cardanice se va mai face un ultim control, numit si control final

12

~ 13 ~

Capitolul 4 NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I. ÎN ATELIERUL DE REPARAŢII

Potrivit legislaţiei de protecţie a muncii, organele conducătoare, în colaborare cu organele sindicale şi cu sprijinul organelor medico-sanitare sunt obligate să ia măsuri corespunzătoare de protecţie şi igenă a muncii. În fiecare înteprindere şi la fiecare loc de muncă este obligatoriu să se efectueze cu toţi muncitorii un instructaj de protecţia muncii. Instructajul este obligatoriu să se efectueze cu toţi muncitorii, pentru noii angajaţi precum şi pentru cei ce îşi schimba locul de muncă Tehnica securităţii muncii la prelucrările prin aşchiere În atelierele mecanice (strungărie, rectificare, frezare, rabotare, honuire, rodare, lustruire etc.) precum şi pe liniile tehnologice de prelucrare mecanică, sursele de pericol sunt determinate de : fixarea necorespunzătoare a pieselor, sculelor aşchietoare şi a dispozitivelor universale sau speciale de prindere a piesei; aşchiile ce se detaşează în timpul aşchierii; fragmentele de sculă aşchietoare (burghiu, piatră de rectificat, cuţit etc.) expulzate din zona de aşchiere; acţiunea curentului electric asupra organismului; acţiunea organelor de transmisie şi a mecanismelor neprotejate asupra echipamentului şi organismului operatorului. Măsurile de prevenire a accidentelor în sectoarele de prelucrări mecanice rezultă din respectarea tuturor normelor specifice de protecţie a muncii cuprinse

în normativele departamentale şi în instrucţiunile proprii ale întreprinderilor. De exemplu, la rectificarea semifabricatelor sau pieselor auto ce trebuie recondiţionate precum şi la ascuţirea sculelor, principalul pericol îl constituie spargerea discului abraziv. Pentru prevenirea accidentelor deosebit de grave ce se pot produce în acest caz este necesar ca discurile abrazive sa fie verificate de către organul C.T.C. (la sunet pentru identificarea fisurilor şi la echilibrarea statico-dinamică) înainte de montarea lor pe maşină. Montarea discului abraziv trebuie făcută astfel încât să se asigure o centrare perfectă a acestuia faţă de axul de rotaţie, evitându-se montarea

lui greşită (poz. b, c,

- suport de mană ; 3

eficiente dispozitive de protecţie sunt carcasele de protecţie, ecranele de protecţie, instalaţiile de iluminat, suporţi de mână pentru susţinerea piesei în timpul prelucrării, instalaţiile de ventilaţie a pulberilor produse.

instalaţiile de ventilaţie a pulberilor produse. Fig. 9 . Polizor prevăzut cu dispozitiv de protecţie :

Fig. 9. Polizor prevăzut cu dispozitiv de protecţie :

7 — carcasă ; 2

h).

Cele mai

corp de iluminat ; 4 — gură de

absorbţie ; 5 — vizieră de protecţie; 6

- opritor; 7

- întrerupător ; 8 —

mâner; 9 — distanţier ;

de siguranţă.

1 O

inel

13

~ 14 ~

Aceste dispozitive au fost prevăzute în construcţia polizorului prezentat în figura 5.33., proiectat de Institutul de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii. 1.10 Electrosecuritatea la efectuarea lucrărilor de sudura şi metalizare În secţiile (atelierele) de fabricat sau reparat caroserii de autovehicule precum şi în sectoarele de recondiţionare a pieselor prin sudare şi metalizare electrică ori cu jet de plasmă se pot produce electrocutări atunci când operatorul, neprotejat u echipament corespunzător, atinge simultan două puncte care au între ele o diferenţă de potenţial mai mare de 40 V. Gravitatea accidentului prin electrocutare depinde de valoarea intensităţii curentului ce străbate corpul omenesc : pentru intensităţi de peste 0,050 A c.a. sau 0,090A c.c. se produce moartea accidentatului cu o constituţie fizică normală, de adult. Protecţia împotriva electrocutărilor şi a oftalmiilor se asigură prin : utilizarea echipamentului de protecţie (fig.5.34. a, b, c), a sculelor izolate, instalaţiilor şi indicatoarelor de avertizare ; legarea la pământ sau la nul a surselor de energie, a maşinilor şi a pieselor ; asigurarea inaccesibilităţii Ia elementele care fac parte din circuitele electrice ; utilizarea sculelor şi lămpilor electrice portative, alimentate la tensiuni reduse; deconectarea automată în cazul scurgerilor de curent sau atingerilor periculoase ; organizarea cabinelor şi punctelor de sudare electrică.

; organizarea cabinelor şi punctelor de sudare electrică. Fig.11 . Mănuşi electroizolante pentru sudori a (stânga

Fig.11. Mănuşi electroizolante pentru sudori a (stânga cu cinci degete şi dreapta cu un deget) ; b — ochelari de protecţie pentru sudarea şi tăierea oxigaz ; c — masca de protecţie, de mină,pentru sudarea cu arc electric ; d — masca de cap.

14

~ 15 ~

Sudarea şi metalizarea oxigaz poate provoca accidente foarte grave, explozii şi incendii datorită amestecurilor explozibile C2H 2 +0 2, C2H 2 +O 2 + aer şi O 2 + substanţe organice (grăsimi, uleiuri etc.). Măsurile de protecţie la sudarea

(grăsimi, uleiuri etc.). Măsurile de protecţie la sudarea Fig.12 Post modern de sudare oxiacetilenică cu generatorul

Fig.12 Post modern de sudare oxiacetilenică cu generatorul amplasat într-un spaţiu zidit,separat de cabina sudorului:1 — generator de acetllenă ; 2 —

epurator ; 3 manometru ; 4 butelie de oxigen ; 5 reductor de oxigen ; 6

a sau metalizarea oxigaz sunt: amenajarea corespunzătoare a postului de sudare(fig. 5.35.); depozitarea, păstrarea, întreţinerea şi utilizarea cores- punzătoare a generatoarelor şi buteliilor de C2H 2 , a buteliilor de O 2 ; manipu- larea atentă a robinetelor, buteliilor, reductoarelor de presiune şi suflaiului de

sudare; menţinerea în perfectă stare tehnică a tuburilor de cauciuc şi a celorlalte elemente componente ale instalaţiei de sudare; utilizarea echi- pamentului individual de protecţie.

— su

a hidraulică de si

uranţă; 7 — flacără de control; 8 — tuburi de

Prevenirea şi stingerea incendiilor Instalaţiile tehnologice, secţiile şi spaţiile de producţie se clasifică, în funcţie de pericolul de incendiu al procesului tehnologic şi al proprietăţilor materialelor utilizate sau prelucrate, în cinci clase : A, B, C, D şi E, în ordinea scăderii pericolului de incendiu. Permisul de lucru cu foc trebuie eliberat pentru următoarele lucrări : sudare, tăiere şi lipire oxigaz a materialelor metalice ; forjare şi cazangerie etc. Pentru pregătirea locului unde se va lucra cu foc se iau următoarele măsuri : stabilirea amplasamentului ; îndepărtarea sau protejarea prin paravane, perdele de apă etc., a materialelor combustibile din apropiere ; instalarea mijloacelor de stingere (hidranţi interiori, sprinklere, drencere, hidranţi exteriori, bazine etc.); instruirea lucrătorilor; asigurarea supravegherii şi controlului obligatoriu la încheierea schimbului de lucru etc.

15

~ 16 ~

~ 16 ~ ANEXE Fig.13 Schema transmisiei longitudinale la automobilele 4X4: 1 — arbore longitudinal intermediar;

ANEXE

Fig.13 Schema transmisiei longitudinale la automobilele 4X4:

1 arbore longitudinal intermediar; 2 — arborele longitudinal al punţii

intermediar; 2 — arborele longitudinal al punţii din spate; 3 — ar borele longitudinal al punţii

din spate; 3 arborele longitudinal al punţii din faţă; 4 articulaţii cardanice; 5 reductor-distribuitor.

Fig.14 Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6X6:1 cutie de viteze; 2 reductor-distribuitor; 3, 4 şi 5 — punţi motoare; 6 arbori longitudinali.

16

~ - 17 - ~ Fig.15. Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6x4: l

~ - 17 - ~

~ - 17 - ~ Fig.15. Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6x4: l —
~ - 17 - ~ Fig.15. Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6x4: l —

Fig.15. Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6x4:

l cutie de viteze; 2 reductor-distribuitor; 3 şi 4 punţi motoare;

5—articulaţii

cardanice;

6

arbori longitudinali.

- 17 -

~ - 18 - ~

~ - 18 - ~ Fig.16 . Variaţia decalajului unghiular al transmisiei longitu dinale bicardanice, în
~ - 18 - ~ Fig.16 . Variaţia decalajului unghiular al transmisiei longitu dinale bicardanice, în

Fig.16. Variaţia decalajului unghiular al transmisiei longitudinale bicardanice, în funcţie de unghiurile de înclinare ale arborilor şi de poziţia furcilor arborelui longitudinal.

- 18 -

~ - 19 - ~

~ - 19 - ~ Fig. 17 Construcţia articulaţiei cardanice deschis. asincrone rigide, de tip -
~ - 19 - ~ Fig. 17 Construcţia articulaţiei cardanice deschis. asincrone rigide, de tip -
~ - 19 - ~ Fig. 17 Construcţia articulaţiei cardanice deschis. asincrone rigide, de tip -

Fig. 17

Construcţia

articulaţiei

cardanice

deschis.

asincrone

rigide,

de tip

- 19 -

~ - 20 - ~
~ - 20 - ~

- 20 -

~ - 21 - ~

Fig.18. Sisteme de etanşare utilizate la articulaţiile cardanice.

Sisteme de etanşare utilizate la articulaţiile carda nice. Fig.19 . Sisteme de etanşare utilizate la articulaţiile

Fig.19. Sisteme de etanşare utilizate la articulaţiile cardanice

- 21 -

~ - 22 - ~

~ - 22 - ~ Fig.20 . Construcţia articulaţiei - 22 - cardanice asincrone elastice.

Fig.20. Construcţia articulaţiei

- 22 -

cardanice

asincrone elastice.

~ - 23 - ~ Fig. 21 . Construcţia arborelui longitudinal. - 23 -

~ - 23 - ~

~ - 23 - ~ Fig. 21 . Construcţia arborelui longitudinal. - 23 -

Fig. 21. Construcţia arborelui longitudinal.

- 23 -

~ - 24 - ~ Fig.22. Arbore cardanic asamblat. Condiţii tehnice Arborele cardanic se va

~ - 24 - ~

Fig.22. Arbore cardanic asamblat. Condiţii tehnice

Arborele cardanic se va echilibra, dinamic,dezechilibrarea maximă admisă 5 Nm. Dezechilibrarea se corectează prin sudarea plăcilor la ambele capete ale ţevii După montare deplasarea furcii canelate în manşon trebuie să se facă uşor. Răsucirea arborelui cardanic la un capăt

fiind fix. iar la celălalt aplicând un moment

de 70 Nm trebuie să fie mai mult de 0.3

mm măsurat la o rază de 35 mm. La

montarea arborelui se va avea grijă ca

axele turcilor fie în acelaş plan.

- 24 -

~ - 25 - ~

Bibliografie

1. Gheorghe Frăţilă ş.a. : Automobile, EDP Buc.-1987

2. Nicolae Tecuşa ş.a. : Tractoare şi Automobile, EDP Buc. 1982

3. Frâncu Tanase ş.a. : Tehnologia reparării automobilului, EDP

Buc.1983

4. Al. Groza ş.a. : Metode şi lucrări practice pentru repararea automobilului, ET1985

5. Gheorghe Poţincu ş.a. : Automobile, EDP Buc.1980

6. Gh. Frăţilă şi E. Draghici ş.a.: Maşini şi utilaje, construcţii de autovehicule, EDP Buc.1980

7. M. Untaru, Gh. Frăţilă, I. Tabacu ş.a. : C.C.A. EDP Buc-1982

8. Corneliu Mondiru : Automobile Dacia. Dignosticare-Întretinere- Reparare, ET Buc.2003

9. Dudiţă Florin : Transmisii cardanice, ET Buc.1966

10. D.Marincaş şi D.Abăitancei : Fabricarea şi repararea autovehiculelor rutiere

11. Cursul predat la clasă

- 25 -