Metode de cercetare

1. Efectul comunicarii incorporeaza ansamblul de procese si de urmari (atribuite actului de comunicare) pe care le presupune . a. vizualizarea imaginilor b. receptarea mesajelor c. audierea emisiunilor d. redactarea articolelor 2. Nu exista o dependenta directa intre , intrucat indivizii nu sunt corpuri in care mesajele se introduc si produc un anumit rezultat. a. mesaj si reactiile publicului b. mesaj si continut c. mesaj si ora de difuzare d. public si publicitari 3. Influenta consumului mediatic implica dificultati analitice, intrucat efectului i se confera variate dimensiuni, iar , si constituie aspecte importante ce trebuie luate n calcul. a. calitatea mesajelor publicitare b. rating-ul c. durata de prelucrare a mesajelor d. masura in care publicul intrebuinteaza un anumit mediu de informare e. aperceptivitatea publicului fata de un anumit mesaj 4. Eficacitatea mediatica ramane sub cota eficientei , deoarece acest tip de procesualitate face ca mesajele sa ajunga partial la dispozitia publicului. a. minime b. maxime c. previzibile d. imprevizibile

5. Cantitatea de informatie cu care ne confruntam zilnic este mai mare decat cantitatea de informatie realmente . a. durabila b. prelucrabila c. interesanta d. captivanta 6. Selectivitatea de facto se refera la tendinta publicului de a urmari acele informatii care sunt . a. difuzate la ora de maxima audienta b. in dezacord cu predispozitiile sale c. in acord cu predispozitiile sale d. prezentate cat mai atractiv 7. si sunt conditionate intrucatva de comunicarea interpersonala. a. cantitatea de informatie b. marimea publicului c. durata reclamelor d. efectele produse de comunicarea mediatica 8. Dac dorim sa fixam efectele pe care le are procesul de comunicare, trebuie sa indepartam factorii ce ar putea sa-si exercite influenta asupra . a. difuzarii mesajelor b. publicului-tinta c. comunicarii d. dezbaterilor publice 9. Procesul de comunicare este inraurit de felul in care mesajele sunt percepute, receptarea depasind decodarea mesajelor si acoperind . a. calitatea informatiei primite b. modificarea sensurilor c. limitarea analizei d. interpretarea informatiei primite si atribuirea de sensuri

10. In actul de perceptie intervin si . a. experiena de viata b. pauzele publicitare c. predispozitiile receptorului d. relevanta mesajului mediatic 11. Putem identifica o interdependenta substantial intre . a. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicitarilor b. entitatile media si publicul activ c. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicului d. calitatea mesajului mediatic si intervalul de difuzare al acestuia 12. Comunicarea mediatica se produce intr-un context. a. national b. psihologic c. international d. social 13. Un mesaj ramane fara ecou intr-un context sau defavorabil. a. social b. psihologic c. politic d. istoric 14. Procesul de comunicare poate influenta intreaga societate sau cultura acesteia, intrucat ne impun subiectele asupra carora urmeaza sa reflectam. a. partidele politice b. publicitarii c. analistii media d. mass-media

15. Publicul confera relevanta subiectelor care se bucura de atentie . a. distributiva b. involuntara c. mediatica d. voluntara 16. Distinctia dintre televiziune si viata reala apare in mod evident doar la nivelul . a. estetic b. tehnic c. dezbaterilor d. conducerii entitatii media 17. este un tip de realitate distinct de cultura careia ii apartinem, insa ambele sunt percepute similar si interactioneaza substantial. a. radioul b. presa scrisa c. televiziunea d. publicitatea 18. Televiziunea este reductibila la realitatea sistemului semiotic al . a. imaginilor b. telespectatorilor c. secventelor d. codurilor 19. Analiza semiotica pozitioneaza experienta televiziunii la distanta, spre a o decodifica, pe cand lectura mesajului televiziunii ne furnizeaza perspectiva unor procese culturale . a. limitate b. dinamice c. neutre d. extinse

20. Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli stimuli externi in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este si . a. receptat b. prezentat c. decodificat d. anulat 21. si ce incorporeaza perspectiva specifica culturii noastre sunt incluse in modurile de perceptie ntr-o asemenea masura incat nu suntem constienti de actiunea lor. a. codurile b. conventiile c. cartile d. ziarele 22. Constienta cu care ne situam n fata televizorului este o preconditie pentru a intelege ceea ce a. auzim b. vedem c. este previzibil d. se afla intr-un plan secundar 23. Discursul televiziunii furnizeaza necontenit o versiune permanent actualizata a si , mesajele sale articulandu-se in functie de acestea. a. relaiilor sociale b. informatiilor publice c. mesajelor publicitare d. perceptiilor culturale 24. Publicul constientizeaza optiunile multiple si contradictorii pe care le are zilnic la dispozitie si pe care le poate selecta oricand. a. multiple b. contradictorii c. restranse d. consonante

25. Exist semnificatii inerente oricarui mesaj insa intra in disputa si trebuie analizate in contextul altor perspective posibile. a. preferentiale b. istorice c. simbolice d. geodinamice 26. Televiziunea este preponderent , si , fiind un mijloc de comunicare normativ. a. neconventionala b. novatoare c. comerciala d. conventionala e. conservatoare 27. Familiaritatea permite televiziunii sa functioneze ca agent al . a. puterii b. opozitiei c. serviciilor secrete d. defamiliarizarii 28. Televiziunea este constient de arbitrarietatea majoritatii sale. a. imaginilor b. emisiunilor c. codurilor d. reclamelor 29. O perspectiva poate indrepta dezechilibrele inevitabile ale experientei individuale in raport cu televiziunea. a. globala b. locala c. sumbra d. realista

30. Violenta la televiziune este si in raport cu celelalte elemente ale dramei. a. nuantata b. supralicitata c. codificat d. structurat 31. Comunicarea prin unde luminoase va furniza modalitatile ce vor determina o dezvoltare accelerata a noilor forme de media .... a. generaliste b. digitale c. locale d. transnationale 32. Desi conceptele de servicii de stiri mediate de computerul personal si lumile virtuale par sa fie atractive, influenta lor asupra ... si a ... nu este neutra. a. indivizilor b. cunoasterii c. media d. societatii 33. Capacitatea crescanda de a ... si ... informatia spre a acoperi grupuri tot mai restranse de interese, combinata cu posibilitatea de a trai n comunitati virtuale de proprie creatie (si prin aceasta evitarea implicarii si a responsabilitatilor in comunitatea din lumea reala), ofera motive de ingrijorare. a. prelua b. prelucra c. filtra d. concentra

34. Un control individual sporit asupra ... si ... informatiei va genera cetateni mai informati si mai implicati, insa cybermedia poate fi acuzata ca accelereaza fragmentarea sociala mai curnd decat sa realizeze unitatea. a. selectarii b. fluxului c. cunoasterii d. analizarii 35. Grupurile marginale pot folosi retelele ... pentru a raspandi diviziunea si intoleranta care ar putea antrena dispute rasiale, etnice si religioase. a. de socializare b. CMC c. de date d. wireless 36. Mentinerea increderii si a intimitatii in ... devine tot mai mult o problema, pe masura ce retelele CMC se extind in intreaga lume si devin tot mai comerciale. a. mass-media b. perceperea realitatii c. societate d. cyberspatiu 37. Orice putere suplimentara de control pe care indivizii ar putea-o castiga de pe urma extinderii retelelor CMC si a ... este considerata ca o pierdere pe seama guvernelor si a controlorilor consacrati ai informatiei. a. tehnologiilor de codare b. infrastructurii media c. informatiilor publice d. televiziunii

38. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere trebuie abordata in interiorul unei perspective asupra rolului social al influentei (massmedia au o contribuie evidenta si un efect pozitiv in diseminarea informatiei). a. selective b. mediatice c. celeste d. umane 39. Studiul efectelor mediatice trebuie sa tina cont de rolurile distincte ale , ale si ale . a. televiziunii publice b. emitatorului c. mesajului d. receptorului e. publicitarului 40. Indivizii fac parte din grupuri sociale distincte, iar pot declansa efecte variate la nivel individual, in functie de apartenenta de grup. a. publicitarii b. reporterii c. realizatorii TV d. mass-media 41. poate apartine unui tip de societate n care influenta mediatica poate avea alte coordonate decat intr-un alt tip de societate. a. Emitatorul b. Producatorul TV c. Reporterul d. Publicitarul

42. fac perceptibile lumi indepartate in care accesul direct nu este mereu posibil, permitand publicului sa preia sincronic informatii despre universul sau social. a. Cronicile sportive b. Tabloidele c. Calupurile publicitare d. Mass-media 43. Oricat de relevante ar fi mass-media pentru fiecare individ n parte, importanta lor trebuie identificata la nivel . a. de strada b. national c. general d. european 44. Jocul liber al interactiunii in care sunt implicate fortele permite disputa deschisa, garantand simultan indreptarea neadevarurilor. a. terestre b. aeriene c. conventionale d. sociale 45. Mass-media sunt active in variate sectoare ale vietii sociale si pot indeplini mai multe functii specifice, de unde o operativitate selectiva a functiilor . a. matematice b. publice c. derivabile d. mediatice 46. Prin informare se realizeaza diseminarea informatiei, ceea ce determina ridicarea nivelului de . a. incredere b. cunoastere c. trai d. stres

47. Prin se obtine comentarea faptelor, decurgand cristalizarea propriei opinii. a. vizionare b. lecturare c. interpretare d. argumentare 48. Exprimarea dobandeste semnalarea in public, rezultand . a. constientizarea b. supralicitarea c. neconcordanta cu realitatea d. concordanta cu realitatea 49. Functia este o activitate derulata de mass-media, realizand o influenta asupra intregii societati sau doar cu privire la o portiune a acesteia. a. de organizare b. de conducere c. mediatica d. manipulatoare 50. Efectul (real sau potenial) asupra publicului este esential in si functiilor mediatice. a. clarificarea b. definirea c. anularea d. sistematizarea 51. Difuzarea stirilor poate fi analizata in cadrul functiei , al carei rezultat este constituirea unui public la curent cu evenimentele zilei. a. evaluative b. formative c. informative d. exponentiale

52. Interpretarea proceselor de comunicare este influentata covarsitor de modul in care este conceput pluriformitatea mediatica, ce exprim , sensuri ce se disting unul de celalalt pe baza uneia sau mai multor caracteristici. a. eterogenitatea de sensuri ale mesajelor mediatice b. neutralitatea mesajelor mediatice c. relevanta mesajelor mediatice d. irelevanta mesajelor mediatice 53. Pluriformitatea mediatica se desprinde din varietatea viziunilor despre si . a. reportaje b. lume c. societate d. publicitate 54. Pluriformitatea vizeaza oferta informativa, fiecare publicatie, post de radio sau statie TV furnizand informatii de diverse tipuri. a. externa b. radicala c. subversiva d. intern 55. Pluriformitatea urmareste deosebirile dintre publicatii, dar si pe cele dintre publicatii si alte entitati media. a. interna b. dinamica c. externa d. statica

56. O accentuata pluriformitate interna (de pilda, la nivelul unei publicatii periodice) afecteaza pluriformitatea externa (recunoasterea din exterior a profilului publicatiei in discutie si pozitia ei distincta in spatiul ). a. public b. virtual c. comunitar d. mediatic 57. Putem vorbi de un micronivel de pluriformitate (nivelul unei anumite la care transpare pluriformitatea intern), de un mezonivel (analiza la nivelul categoriilor mediatice) i de un macronivel de pluriformitate (la nivelul ntregului sistem mediatic). a. analize b. entitati mediatice c. productii TV d. realitati 58. Pluriformitatea mediatica indica pluralitatea curentelor de gandire (raporturile dintre imaginea mediatica si viata publica pot fi determinate statistic pentru orice moment al ). a. societatii b. actualitatii c. realitatii d. transmisiei 59. Atasamentul unui anumit public pentru o entitate media este o expresie a pluriformitatii si , diversitatea ofertei informationale conducand la o varietate de consumatori. a. reale b. sociale c. mediatice d. imaginare

60. Climatul mediatic este cu atat mai favorabil cu cat apar mai multe institutii de presa, fiind un indice al climatului social. a. vizibilitatea b. pluriformitatea mediatica c. impactul d. factualitatea 61. Adesea jurnalistii profesionisti isi construiesc o imagine despre ei care fie este relationata de o viziune romantata incompleta si tendentioasa cu privire la universul stirilor, fie schematizeaza procesul redactional ca un set de activitati si . a. restranse b. credibile c. functionale d. subversive 62. Jurnalismul vizeaza transmiterea organizata si publica a unor relatari cu privire la ce se petrece in lume, dezvoltandu-se ca forma si continut, insa nu pare a avea un loc clar in . a. reportaj b. societate c. realitate d. imaginarul colectiv 63. Conceptul de proiectie ne determina sa fim constienti de dificultatea de a fi obiectivi, deoarece orice afirmatie este intrucatva un enunt despre cel ce o formuleaza si astfel este . a. interesanta b. obiectiva c. subiectiva d. irelevanta

64. Notiunile de , si sunt importante pentru intelegerea productiei de stiri. a. filtrarea informatiilor (gatekeeping) b. incluziune c. control social d. excludere e. procese de selectie 65. Combinarea caracteristicilor formale ale limbii (gramatica, sintaxa si alegerea cuvintelor) si a celor mai puin formale (cadrele narative, modelele textuale si formulele narative) creeaza un sistem . a. social b. politic c. juridic d. pluristratificat de transmitere a informatiei 66. Mesajele nu sunt sau , ci codifica informatii mai ample despre formele vietii, depasind secventele de actiune incorporate intr-un eveniment de stiri. a. subliminale b. transparente c. mediatice d. simpliste 67. Parcurgerea unui text este produsul unui proces negociat, determinat social, de articulare a . a. vorbirii b. realitatii c. intelesului d. cunoasterii

68. Jurnalismul implica un proces de construire sociala a . a. realitatii b. cunoasterii c. dezbaterilor publice d. mesajelor mediatice 69. Analiza de continut nu ia in considerare atributele formale ale stirilor n sine. a. constructiei b. semnificatiei c. duratei d. limbajului 70. Jurnalistul si cititorul (respectiv publicul ascultator sau telespectator) codifica si decodifica mesajele mediatice cu ajutorul unor similitudini in ntelegerea practicilor si . a. nedemocratice b. sociale c. ilicite d. discursive 71. Lingvistica critica furnizeaza un mod sistematic si cuprinzator pentru abordarea limbajelor . a. formale b. relationale c. jurnalistice d. documentare 72. In paralel cu interesul pentru atributele vizuale ale stirilor s-a pus intrebarea daca domeniul vizual poate functiona sau nu ca un . a. mesaj b. calup publicitar c. tot unitar d. limbaj

73. Studiul formal al limbii a conturat un portret complex si sistematic al modului n care jurnalistii recurg, potrivit unui set de tipare, la anumite instrumente si in realizarea stirilor. a. verbale b. vizuale c. financiare derivate d. digitale 74. Alegerile inerente in construirea limbajului ofer o perspectiva strategica a modului in care functioneaza . a. reteaua de comunicatii b. creierul c. lumea d. entitatile media 75. Limbajul furnizeaza o modalitate de a produce o segmentare si a evenimentelor in timp si spatiu (comunicarea se refera la procesele implicate de actul implementarii acestor secvente). a. reala b. coerenta c. imaginara d. secventiala 76. news reprezinta contextul in care ar trebui analizati parametrii narativi, intrucat continutul stirilor este recent, important, interesant si nou. a. Soft b. Hard c. Mainstream d. Telematics

77. Stilul se afla in antiteza cu relatarile neutre favorizate de reporterii centrai pe hard news. a. narativ b. bizantin c. baroc d. gotic 78. Naratiunile din sunt uniforme: senzationaliste, accesibile, provocatoare, populare ca tonalitate, fragmentate textual si insistand pe spectacol si pe mesajele de excludere. a. publicatiile quality b. tabloide c. publicatiile generaliste d. publicatiile de nisa 79. Talk-show-urile construite ca jurnalism de sustinere (assertion journalism) nfatiseaza conflicte produse de jurnalisti in locul analizelor substantiale si show-urile de tip vox populi in care publicul joaca rolul expertilor constituie dezvoltari ale temelor tabloide ale si . a. analizei b. cunoasterii c. popularizarii d. individualizarii 80. furnizeaza o metoda convingatoare de conceptualizare a folosirii limbajului cu referire la punctul de ntalnire dintre jurnalisti si publicul lor. a. Analiza b. Cadrarea c. Investigatia d. Reportajul

81. Cadrarea traduce un mod de a intelege organizarea si a stirilor in modalitati ce usureaz selectia, accentul si prezentarea conform anumitor modele. a. cunoasterii b. determinata c. sistematica d. predeterminata 82. Cadrarea reflecta atat jurnalistice ale evenimentelor, cat si contextele prin care acestea dobandesc sens. a. temele b. subiectele c. secventele d. interpretarile 83. Astfel, jurnalistii elaboreaza cadrele de referinta prin care publicul interpreteaz stirile. naturii constructiei textelor poate ajuta la fixarea unor dimensiuni elaborate relationate de modul in care functioneaza jurnalismul. a. Identificarea b. Subminarea c. Deconstructia d. Investigarea 84. Preluarea puterii de catre in informatie a determinat o pierdere evident a rationamentului informativ. a. stiinta b. analiza c. sinteza d. imagine

85. Imaginea a condus subiectul informatiei la si propriei imagini, a ceea ce urmeaza sa se adapteze mai bine la noul mod de transmitere si difuzare solicitat de televiziune. a. neutralizarea b. adaptarea c. subminarea d. construirea 86. Separarea clara intre si , regula importanta a onestitatii informatiei, nu intra in domeniul legii. a. fapte b. opinie c. reprezentare d. imagine 87. A afirma ca deontologia profesionala este o chestiune de constiinta individuala sau ca depinde doar de atitudinea fiecarei entitati media se afla in contradictie cu activitatea colectiva si sociala care este . a. televiziunea b. reportajul c. informatia d. cronica de teatru 88. Jurnalismul nu poate concepe o deontologie profesionala dincolo de . a. cunoastere b. reportaj c. stire d. societate

89. A judeca un jurnalist inseamna a analiza o informatie, adic nu doar continutul, ci si modul in care a fost aceasta obtinut sau investigata, si cel in care apoi a fost si . a. redactata b. prelucrata c. segmentata d. difuzata 90. Pot fi comise erori n fiecare stadiu al elaborarii informatiei, iar deontologia este creata spre a sprijini libertatea prin intermediul . a. responsabilitatii b. creatiei c. publicitatii d. promovarii mediatice 91. Semantica generala analizeaza relatiile dintre si , precum si modurile in care limbajul ne influenteaz gandirea, avand implicatii pentru practicienii din comunicarea de masa. a. analiza b. limbaj c. realitate d. interpretare 92. Semantica generala evidentiaza dificultatea codarii (a exprimarii intelesului in sau ), furnizeaza o baza pentru analizarea si discutarea obiectivitatii ca un concept relevant al comunicarii, si poate ajuta comunicatorul in clasificarea informatiilor si a erorilor. a. sintagme b. dezbateri c. simboluri d. coduri

93. Reporterul care investigheaza o sursa de stiri ar putea tine cont de o serie de intrebuintari eronate ale expresiilor (, , i ), care l-ar ajuta simultan si pe consumatorul obisnuit de comunicarea mediatica care incearca sa reziste asaltului zilnic de informatii si materialelor eronate din media. a. abstractizarea excesiva, identificarea exagerata b. abstractizarea limitata, identificarea exagerata c. identificarea cu valoare dubla, proiectarea inconstienta d. identificarea cu valoare simpla, proiectarea inconstienta 94. Realitatea este un proces, pe cand limbajul pe care trebuie sa il intrebuintam pentru a o descrie este si . a. dinamic b. mobil c. fix d. static 95. Cea mai eficienta comunicare urca si coboara pe scara , un mesaj eficient continand generalizari la un nivel superior de abstractizare, insa si detalii specifice la un nivel inferior de abstractizare. a. realitatii b. abstractizarii c. socializarii d. determinarii 96. O problema importanta in jurnalism vizeaza , si anume daca aceasta este buna sau rea, si daca poate fi realmente realizata. a. subiectivitatea b. analiza c. cunoasterea d. obiectivitatea

97. O este o afirmatie ce poate fi verificata, eliminand inferentele si judecatile. a. butada b. judecata c. inferenta d. relatare 98. O este o afirmatie cu privire la un lucru necunoscut pe temeiul a ceva cunoscut (orice afirmatie despre viitor este o inferenta, ntruct acesta este necunoscut). a. inferenta b. relatare c. judecata d. apoftegma 99. O este expresia unei aprobari sau respingeri pentru un eveniment, o persoana sau un obiect. a. inferenta b. elucubratie c. judecata d. relatare 100. Jurnalistii ar trebui astfel sa respinga si , limitandu-se cat mai mult posibil la relatari, si sa evite preferinta pentru o anumit directie (preferinta este selectarea detaliilor care sunt favorabile sau defavorabile subiectului descris). a. dovezile b. prejudecatile c. inferentele d. judecatile