Sunteți pe pagina 1din 9

Kinetologie medicala teste licenta 2012

ntre problemele cele mai importante de recuperare semnalm: a Aspecte legate de capacitatea de miscare, de desfsurare a ADL-urilor si desfsurarea posibilitatilor de comunicare. b. Desfsurarea posibilitatilor de comunicare c. Integrarea social d. Toate aspectele semnalate la punctele 1, 2, 3, Odat cu bilantul articular nu se pun n evidenta: a. hipotrofii musculare b. laxitatea ligamentar care poate duce la hiperextensie (ex. Genu recurvatum) c. contractura n flexie cu aparitia unui flexum, care n stadiul ireductibil face imposibil extensia. d. laxitate complex capsulo-ligamentar n analiza mobilitatii articulare se apreciaz: A. gradul maxim de mobilitate B. unghiul functional C. forta muscular D. gradul maxim de mobilitate si/sau unghiul functional Bilantul muscular are un sistem de cotare international. Sistemul are scala: A. 0-1 B. 0-5 C. 0-10 D. 0-100 n cadrul posturilor corectoare adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre urmtoarele este incorect: A. decubit dorsal fr pern sub cap, cu o pernit sub coloana dorsal, membrele superioare sub ceaf, coatele ating patul; B. decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu soldurile si genunchii flectate; C. decubit dorsal cu pernit sub coloana toracal, sculeti de nisip pe umeri si genunchi; D. pozitia Sfinxului; Care dintre urmtoarele obiective de kinetoterapie nu se aplic n S.A.? A. mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului; B. mentinerea supletei articulare; C. mentinerea tonusului muscular paravertebral; D. corectarea anchilozelor Dintre miscrile articulare elementare, flexia nu poate fi definite ca : a. Miscarea care strnge segmentele membrului unele peste altele b. Miscarea care apropie extremittile c. Miscarea care strnge corpul la cel mai mic volum posibil d. Starea de flexie Dintre miscrile articulare elementare, abductia este : a. Miscarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului b. Miscarea de ndeprtare a membrului sau segmentului de axul corpului c. Miscarea de rsucire a membrului n jurul axului longitudinal d. Miscarea de circumductie Dintre miscrile articulare elementare rotatia axial (longitudinal) nu se poate define ca :

10

11

12

13

14

15

16

17

18

a. Miscarea care face s se rsuceasc un membru n jurul axului lui longitudinal b. Miscarea care face ca segmentele de membru s se suprapun c. Miscarea de pronatie d. Miscarea de supinatie Miscrile globale: a. Pun n joc mai multe articulatii si au valoarea unor teste b. Permit ca extremitatea unui segment s descrie n spatiu o curb nchis care strbate planurile de referint c. Combin flexie-extensie d. Combin abductie-adductie Miscrile active se execut la comanda examinatorului si nu implic: a. ntelegerea (exemplificarea) miscrii cerute de ctre subiect b. Bunvoint si cooperare din partea subiectului c. Manevrarea de ctre examinator a segmentului d. Comunicare ntre subiect si examinator Msurarea unghiurilor nu se poate se face: a. Imaginar pentru unghiurile de 900, 450, 1200, 600, 300 b. Goniometric c. Msurarea distantei dintre extremittile libere a doua segmente d. Cu firul de plumb Poztia de functiune nu se defineste ca : a. Amplitudinea maxim de miscare b. pozitia n care se va imobiliza articulatia c. Atitudinea cea mai favorabil de functionare a muschilor si articulatiei d. Atitudinea din gestica curent Coeficientul functional de mobilitate nu este : a. Coeficient acordat diferitelor sectoare de mobilitate ale unei articulatii b. Maximum de grade de mobilitate ale unei articulatii c. O cotatie d. O parte din coeficientul functional global de mobilitate Tipurile de miscri de lateralitate extern (valgus) nu sunt : a. Datorat rupturii ligamentului lateral extern al genunchiului b. Datorat rupturii ligamentului lateral intern al genunchiului c. Datorat fracturii de platou tibial extern d. Datorat fracturrii condilului extern al femurului Miscrile de sertar nu apar : a. la nivelul articulatiei umrului b. la nivelul genunchiului c. De sertar posterior prin ruperea ligamentului ncrucisat postero-intern d. De sertar anterior prin ruperea ligamentului ncrucisat antero-extern Datele obtinute de bilantul muscular nu sunt necesare pentru : a. Elaborarea, controlul si modificarea programului de recuperare b. Orientarea tipului de interventie medico-chirurgical c. Reluarea activittilor zilnice d. Aprecierea rezultatelor obtinute Bilantul muscular este:

19

20

21

22

23

24

25

26

a. Activ b. Pasiv c. Activo-pasiv d. Efectuat cu ajutorul aparaturii medicale Pe scala numeric adaptat, rezultatele testingului muscular sunt: a. 4 (bun) = muschiul realizeaz o miscare complet, chiar mpotriva gravitatiei b. 4 (bun) = exprim o contractie palpabil, ineficient pentru miscarea urmrit c. 4 (satisfctor) = miscare complet, pe toata amplitudinea articular, dar n afara gravitatiei d. 4 (satisfctor) = muschiul realizeaz o miscare contra-gravitatiei, dar poate nvinge si o rezistent moderat, exercitat de mna examinatorului De ce cotatia UNU este important: a. Se constat revenirea fortei muscular maxime b. Important pentru prognostic c. Nu are important deosebit d. Are important doar teoretic n interpretarea semnificatiei testelor de ncrcare, care afirmatie este falsa : a. Nu capt semnificatie dect prin comparatia cu cele obtinute de partea contra-lateral (cu conditia s fie sntoas) b. Nu devin utilizabile dect repetate pe parcursul derulrii programului recuperator, comparndule unele cu altele c. Nu devin comparabile ce cele ale altor subiecti, si nu se pot compara cu valorile testingului muscular propriu-zis d. Au semnificatie teoretic Care din urmtoarele tehnici apartin imobilizrii: a) pozitia de corectie b) punerea n repaus c) posturile de facilitare d) contractia izometric Mobilizarea pasiv ndeplineste urmtoarele conditii: a) o articulatie se mobilizeaz prin intermediul a 2 articulatii b) se va executa pe mai multe directii de miscare, fr pauz c) se va pregti prin aplicatii de cldur, masaj, electroterapie d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza articulatie dup articulatie si fiecare directie de miscare Mobilizarea pasivo-activ apartine: a) tehnicilor anakinetice b) mobilizrilor active c) tehnici kinetice statice d) mobilizrilor pasive Care din urmtoarele modalitti tehnice nu apartin mobilizrilor active voluntare: a) mobilizarea activ liber b) mobilizarea activo-pasiv c) mobilizarea pasivo-activ d) mobilizarea activ cu rezistent Care din urmtoarele modalitti tehnice nu apartin mobilizrilor pasive: a) contractia izometric

27

28

29

30

31

32

33

34

35

b) tractiunile c) mobilizarea pasivo-activ d) mobilizarea pasiv pur asistat Pentru a creste forta musculara nu se executa: a. exercitii izometrice b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct forta musculara c. posturile declansatoare de reflexe tonice d. exercitii dinamice cu rezistenta Exercitiile unice scurte izometrice zilnice EUSIZ constau in: a. o contractie de 6 secunde pe zi b. 20 de contractii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele o sedinta pe zi c. grupaj de 3 contractii a 6 secunde, cu o pauza de 30 60 de secunde intre contractii d. o contractie de 12 secunde pe zi Miscarea activa asistata este utilizata in cazurile cu forta : a. 2 b. 1 c. 4 d. 0 Miscare activa cu rezistenta nu se aplica in antrenarea muschilor cu forta : a. 2+ b. 3+ c. 3d. -2 Pentru a realiza cresterea rezistentei musculare nu : a. scadem durata exercitiilor b. crestem durata exercitiului c. utilizam terapia ocupationala d. se lucreaza la intensitati mai joase de efort dar prelungite in timp Efectele antrenamentului la efort nu sunt : a. ameliorarea conditiei psihice b. scaderea indicelui tensiune timp c. cresterea suprafetei alveolocapilare de schimb d. cresterea indicelui tensiune - timp Reeducarea flexiei soldului nu se face prin: A.adoptarea anumitor posturi B.mobilizari pasive C.mobilizari autopasive d.tractiuni specifice 12.Sporturi neindicate in gonartroza sunt: A.inotul B.ciclismul C.canotajul D.joggingul Programul Williams nu cuprinde urmatoarele exercitii : a. decubit dorsal : se flecteaza si se extind genunchii b. in sezand pe un scaun cu genunchii mult indepartati se apleaca cu mainile inainte pentru a

36

37

38

39

40

41

42

43

atinge solul de sub scaun c. decubit dorsal cu mainile sub cap se trage un genunchi la piept cat mai mult apoi celalat, apoi ambii concomitent d. decubit lateral de partea opusa soldului de lucrat : soldul si genunchiul homolateral sunt puternic flectati, soldul de deasupra hiperextins: priza sub genunchi si pe sold, contrarezistenta la tendinta de flexie CF a pacientului : contractie izometrica apoi relaxare Obiectivele recuperarii stadiului initial al hemiplegiei nu sunt : a. ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor b. cresterea tonusului muscular c. cresterea constientizarii schemei corporale d. mentinerea mobilitatii scapulei , umarului, cotului, pumnului, maini, gleznei Pentru diminuarea spasticitatii hemiplegicului nu se vor utiliza urmatoarele mijloace: a. masajul cu gheata b. parafina c. strech lung d. alcoolizari in zona placii motorii a muschilor Prima sensibilitate care se reface in neuropatiile periferice este cea : a. dureroasa b. tactila c. termica d. stereognozia Pozitia de referint a articulatiei n bilantul articular este : a. Pozitia zero de la care se porneste msurarea amplitudinii articulare b. Pozitia neutr de la care se porneste msurarea amplitudinii diferitelor miscri c. Unghiul cel mai mic ce l descrie articulatia d. Unghiul cel mai mare pe care l descrie articulatia . Poziia ortostatic se evalueaz prin: a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal i sagital cu firul cu plumb b. msurarea nlimii i a taliei eznd c. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb d. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb Selectati enuntul fals inclus in regulile generale ale bilantului articular: a) Cotul si genunchiul nu au miscari de extensie; b) Relaxarea si instruirea pacientului; c) Asezarea pacientului in pozitia preferata de acesta; d) Aplicarea goniometrului pe partea externa a articulatiei testate(cu exceptia supinatiei) La examinarea din spate se pot aprecia: a) Linia tendoanelor ahiliene; b) Bolta longitudinala a piciorului; c) Bolta orizontala a piciorului; d) Relieful genunchiului. Antrenamentul aerobic nu se realizeaza printr-un program de exercitii: a) Cu o anumita durata; b) Cu o anumita frecvanta; c) Aplicate consecvent;

44

45

46

47

d) De intensitati intamplatoare; Antrenamentul aerobic in kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de activitati: a) Mersul cu ritm rapid; b) Efortul la covor rulant; c) Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla; d) Baschet de performanta. Ordinea aplicarii exercitiilor aerobic sunt: a) Grupele muscular mici; b) Grupele muscular mari; c) Cu membrele inferioare; d) Cu hemicorpul drept. Dintre principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii nu face parte : a) Protectia articulara; b) Principiul conservarii energiei; c) Evitarea oricarei activitati; d) Simplificarea activitatilor; Aspectele definitorii ale controlului muscular nu sunt: a) Tonusul si forta muscular; b) Miscarea normala, activa, voluntara; c) Miscarea involuntara; d) Antrenamentul la efort. Elementele de facilitare telereceptive nu sunt: a) Vazul; b) Auzul; c) Stimularea sinusului carotidian; d) Olfactia; Energia necesara pentru intreaga activitate muscular nu se extrage din: a) Glucoza; b) Aminoacizi; c) Acizi grasi liberi; d) Lipide; Care din tehnici nu fac parte din terapia miorelaxanta utilizate in recuperarea sechelelor posttraumatice: a) Masajul, caldura prelungita; b) Intinderea, manipularile facilitate; c) Aplicatiile generale si locale reci; d) Ultrasunete. Evitarea atrofiei muschilor paralizati, unul dintre obiectivele de recuperare ale sindromului motor la pacientul cu afectiune a neuronului motor periferic se realizeaza prin: a) Manevre kinetic de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex; b) Exercitii resistive; c) Exercitii izometrice; d) Terapie ocupationala..

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

Obiectivele tratamentului in boala artrozica sunt urmatoarele,cu exceptia: a.Combaterea durerii b.reeducarea respiratorie c.Recuperarea mobilitatii articulare si a tonusului muscular d.Prevenirea deteriorarii in continuare a cartilajului articular Igiena ortopedica a genunchiului nu cuprinde : a.Evitarea tocurilor inlte bEvitarea traumatismelor directe c.Repaus prelungit d.Descarcare de greutate a genunchiului Scoala spatelui nu consta in: a.Constientizarea pozitiei neutre a coloanei lombare si bazinului b.Inzavorarea coloanei lombare c.Mentinerea fortei musculare intre agonisti si antagonisti d .Programul Williams fazele 1 si 2 Care din urmtoarele afirmatii este real.:Tehnicile anakinetice sunt legate de : a) promovarea miscrilor articulare b) suprimarea miscrii articulare c) suprimarea contractiei musculare voluntare d) nici una Frecventa antrenamentului aerobic este: a. de 3-4 ori/ saptamna b. de 3-4ori pe zi c. o data/ saptamna d. zilnic Selectati enunturile false despre efectele perioadei de ncalzire a antrenamentului aerobic: a. creste fluxul sanguin muscular b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigatie coronariana d. scade performanta musculara Ortezele au rol multiplu n recuperarea medicala, dar nu asigura: a. imobilizarea sau sustinerea unei articulatii sau unui segment al corpului, asigurnd astfel prevenirea / corectarea deformarilor si mentinerea articulatiei ntr-o pozitie ct mai functionala b. mbunatatirea functiei articulare n conditiile unei asistari corespunzatoare a mobilitatii la acel nivel, cu posibilitatea aplicarii unei tractiuni c. controlul unei miscari directionate d. durerea si presiunea n segmentul respectiv prin transferul de forta de la o zona topografica la alta Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputatie de membru se realizeaza n baza unor criterii, cu exceptia: a. nivelul amputatiei membrului respectiv b. starea aparatelor cardiovascular si respirator ale pacientului, precum si statusul cognitiv cu motivatia personala

60

61

62

63

64

65

66

67

c. activitatile vocationale si nevocationale pe care pacientul le anticipeaza d. existenta sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputatie Dispozitivele externe folosite pentru a sustine sau corecta postura si aliniamentul coloanei vertebrale definesc: a. Ortezele de genunchi gamba -picior b. Ortezele complexului minii c. Ortezele spinale d. Ortezele de umar Una dintre metode nu reprezinta o metoda de evaluare n terapia ocupationala: a. Observatia b. Orarul zilnic c. Interviul d. Alcatuirea planului terapeutic Obiectivele generale ale programului de terapie ocupationala la un pacient cu sechele posttraumatice nu includ: a. Obtinerea ct mai rapida a independentei functionale b. Recuperarea mobilitatii n contextul unghiurilor functionale c. Cresterea statusului algo-disfunctional d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioara Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie, abductie, rotatie interna sold) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitati functionale: a. ncaltarea unui pantof cu piciorul ncrucisat b. Rasturnarea din decubit dorsal n decubit lateral c. nceputul mersului d. Lovirea mingii de fotbal Care afirmatie legata de principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului este falsa: a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu mentinerea echilibrului se suspenda un altul pentru a-l forta pe primul sa intre ct mai mult n actiune b. Antrenamentul se ncepe pe suprafete stabile, apoi se deruleaza pe suprafete instabile c. Se variaza naltimea centrului de greutate n cursul exercitiilor d. Cstigarea unei abilitati motorii functionale nu se face prin antrenament si experienta, ntrun mediu corespunzator Refacerea si mentinerea echilibrului se deruleaza n doua etape, una din ele fiind: a. Antrenarea controlului motor b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale c.Controlul amplitudinii de miscare d.Antrenarea abilitatii Una din urmatoarele tehnici de facilitarea neuromusculara proprioceptiva fundamentale nu se foloseste n practica kinetica: a. Prizele minilor b. Comenzile, comunicarea c. ntinderea (stretch-reflexul) d. Inversarea lenta Obtinerea facilitarii n metoda Kabat nu se realizeaza prin: a. folosirea unor scheme globale de miscare

68

69

b. alternarea antagonistilor n reeducarea miscarilor active prin mecanismul inductiei succesive descris de Sherrington c. opunerea unei rezistente maxime la miscarea dorita a fi executata de pacient d. opunerea unei rezistente minime la miscarea dorita a fi executata de pacient n exercitiile de tip Kabat se tine seama ca doua miscari nu se asociaza niciodata, indiferent schema de miscare: a. Flexie cu rotatie externa, totdeauna la membrul superior b. Extensie cu rotatie interna, totdeauna la membrul superior c. Adductie cu rotatie externa, totdeauna, la membrul inferior d. Flexie cu rotatie externa, totdeauna la membrul inferior Travaliul muscular este maxim cnd: a. Forta musculara este egala cu 1/2 din forta maxima b. Forta musculara este egala cu 1/3 din forta maxima c. Forta musculara este egala cu 1/4 din forta maxima d. Velocitatea este egala cu 1/3 din velocitatea maxima