Ansamblu al glandelor endocrine - Structura si formarea sistemului endocrin.

Sistemul endocrin este compus din mai multe glande, unele dintre ele fiind controlate de catre hipofiza, la randul ei o glanda endocrina, si de catre hipotalamus, altele avand un mod de functionare mai autonom. Primele sunt glanda tiroida, glandele corticosuprarenale si gonadele (ovare si testicule) ale caror secretii depind strans de hormonii hipofizari, la randul lor aflati sub controlul hipotalamusului. Celelalte glande endocrine sunt glandele paratiroidie, glandele medulosuprarenale si pancreasul endocrin. Sistemul endocrin are in organism o functie de reglare a metabolismului, a cresterii si a functiei sexuale. El are o particularitate si anume autoreglarea: nivelul de secretie al fiecarui hormon este reglat, pe de o parte, de catre cel al substantei a carei concentratie sangvina o regleaza (concentratia de glucoza pentru insulina, de exemplu), pe de alta parte, multumita unui retrocontrol al secretiei hormonilor hipotalamohipofiziari corespunzatori (astfel, excesul de hormoni tiroidieni din sange franeaza secretia de tireostimulina hipofizara, care, la randul ei, o franeaza pe cea a tireoliberinei hipotalamice). Glande ale sistemului endocrin - Hipofiza (mica glanda endocrina situata la baza creierului) este continuta in saua turceasca. Ea este constituita din doua parti: antehipofiza in fata, care secreta hormoni antehipofizari (corticotrofina, tireostimulina, cele doua gonadotrofine, prolactina, somatotrofina); posthipofiza in spate, care stocheaza hormonul antidiuretic si ocitocina. Hipofiza este controlata de catre hipotalamus, structura a sistemului nervos central. hipotalamusul asigura acestcontrol secretand factorii stimulant si inhibant al secretiilor hipofizare. Acestia sunt corticoliberina sau CRF, corticotrophin releasing factor, factor de eliberare a corticotrofinei D, care actioneaza asupra secretiei de corticotrofina; tireoliberina sau TRH, thyrotrophin releasing hormone, hormon de eliberare a tireostimulinei D, care actioneaza asupra secretiei de tireostimulina; gonadoliberina numita si Gn-RH, gonadotrophin releasing hormonehormon de eliberare a gonadotrofinelor sau LH-RH, luteinizing releasing hormone - hormon de eliberare ahormonului luteinizant, care actioneaza asupra secretiei de gonadotrofine; somatocrinina (sau GH-RH, growth hormone releasing inhihiting hormone hormon care inhiba eliberarea somathormonuluil), care actioneaza asupra secretiei de somathormon (hormonul de crestere). In sfarsit, dopamina, partial secretata de hipotalamus, controleaza secretia de prolactina. Secretia hormonilor hipotalamici (cu exceptia dopaminei) este supusa unui fenomen de retrocontrol exercitat de catre hormonii hipofizari corespunzatori. - Glanda tiroida, situata pe fata anterioara a gatului, in fata traheei, este stimulata de tireostimulina hipofizara. Ea produce hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), precum si calcitonina. - Glandele corticosuprarenale, portiunea superficiala a suprarenalelor, situate la polii superiori ai celor doi rinichi, sunt stimulate de corticotrofina hipofizara. Ele asigura sinteza hormonilor glucocorticosteroizi (intre care principalul este cortizolul) si mineralcorticosteroizi (in principal, aldosteronul). - Glandele medulosuprarenale, portiunea centrala a suprarenalelor, secreta catecolamine (adrenalina, noradreinalina), plecand de la precursorul lor dopamina.

- Glandele paratiroide, situate pe fata posterioara a tiroidei, secreta parathormonul. - Gonadele (ovare, testicule) sunt stimulate de catre gonadotrofinele hipofizare. Ele asigura secretia hormonilor sexuali feminini (estrogeni) si masculini (testosteron) si deci ovulatia si ciclul menstrual la femeie si spermatogeneza la barbat. - Pancreasul endocrin este format din aglomerari de celule endocrine alfa si beta, grupate in insule in cuprinsul pancreasului. Celulele beta secreta insulina; celulele alfa, glucagonul. Hormoni ai sistemului endocrin - Catecalaminele (adrenalina, noradrenalina, dopamina), secretate de glandele medulosuprarenale, provoaca constrictia peretilor vaselor (efect vasoconstrictor) si au un efect stimulant asupra muschiului cardiac. Ele actioneaza in mai mica masura asupra multor alti muschi: bronsic, intestinal, vezical, uterin etc. Unele dintre actiunile lor sunt favorizate de corticosteroizi si de hormonii tiroidieni. - Corticotrofina, ori hormonul corticotrop (ACTH, adrenocorticotrofina), secretata de catre antehipofiza, stimuleaza glandele corticosuprarenale. Nivelul acestui hormon in sange variaza in functie de ora, de stres si de nivelul sangvin al cortizolului. - Gonadotrofinele - hormonul foliculostimulant, ori FSH si hormonul luteinizant, ori LH luteinizing hormone, secretat de catre antehipofiza, asigura functionarea gonadelor- ovare si testicule. La femeie, nivelul lor sangvin variaza in cursul ciclului menstrual. - Hormonul antidiuretic - ori vasopresina, secretat de catre hipotalamus si stocat in posthipofiza, are un mod de secretie si de control total diferit si autonom. El regleaza concentrarea urinei in rinichi. - Hormonii glucocorticosteroizi (cortizol) si mineralcorticosteroizi formeaza corticosteroizii. Acestia au un rol important asupra tonusului vascular si diferitelor metabolisme glucidice, proteice si lipidice. Aceste doua tipuri de hormoni se afla sub controlul corticotrofinei hipofizare. Mineralocorticosteroizii, care permit retentia sodiului de catre rinichi, se afla, de asemenea, sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale). Secretia de glucocorticosteroizi este crescuta de catre stres, febra, in caz de infectie sau de un traumatism ori prin luarea unei pilule estroprogestative. - Hormonii tiroidieni (tiroxina, ori T4, si trioidotironina ori T3), secretati de catre glanda tiroida, stimuleaza consumul de oxigen si muschiul cardiac, participa la metabolismul glucidic si lipidic si sunt indispensabili cresterii si dezvoltarii organismului. Ei au influenta asupra catecolaminelor. Nivelul lor din sange este anormal de ridicat in caz de hipertiroidie, anormal de scazut in hipotiroidie. - Glucagonul si insulina, secretati respectiv de catre celulele alfa si beta ale pancreasului endocrin, actioneaza impreuna cu cortizolul suprarenalian, hormonul de crestere hipofizar si cateeolaminele - secretate de catre glandele medulosuprarenale - pentru asigurarea intr-o maniera foarte precisa a reglarii glicemiei (nivelul sangvin de glucoza). Insulina este un hormon hipoglicemiant (ea scade nivelul sangvin de glucoza), in timp ce glucagonul are o actiune hiperglicemianta (el creste acest nivel). - Ocitocina, sintetizata de catre hipotalamus si stocata de catre posthipofiza stimuleaza contractiile uterului femeii gravide la termenul nasterii si favorizeza alaptarea. - Estrogenii si testosteronul sunt secretati, primii mai ales de catre ovare, al

doilea, in principal, de catre testicule. Estrogenii actioneaza asupra cailor genitale (lubrificarea vaginala, ingrosarea mucoasei uterine) si asupra aparitiei caracterelor sexuale feminine la pubertate. Testosteronul, principalul androgen, actioneaza asupra caracterelor sexuale masculine (pilozitate, musculatura, asprirea vocii) si stimuleaza sinteza proteinelor. El poate sa se gaseasca in exces la femeie in cursul afectiunilor de ovare sau ale glandelor suprarenale (tumora, chist). - Parathormonul, secretat de catre glandele paratiroide, are o actiune asupra oaselor si asupra rinichilor si concureaza astfel, impreuna cu vitamina D, la controlul foarte precis al nivelului sangvin al calciului. Propriul sau nivel plasmatic este marit in caz de hiperparatiroidie si de hipocalcemie. - Prolactina, secretata de catre antehipofiza, are un rol in producerea de cazeina a laptelui in timpul lactatiei. Nivelul sau sangvin creste in caz de sarcina, in cursul diferitelor afectiuni (insuficienta renala, hipotiroidie etc.) sau sub efectul unor medicamente. - Somatotrofina, ori hormonul de crestere (GH, growth hormone) secretat de catre antehipofiza, asigura cresterea osoasa prin intermediul factorilor de crestere. Nivelul sau sangvin, variabil, creste sub efectul stresului si in timpul somnului; el este mai scazut decat cel normal in caz de insuficienta hipofizara, mai ridicat in caz de acromegalie. - Tireostimulina, ori hormonul tireotrop (TSH, thyroid stimulating hormone - hormon stimulant al tiroidei), secretata de catre antehipofiza, are drept rol stimularea cresterii si secretiei hormonale tiroidiene. Nivelul sau sangvin scade in caz de hipertiroidie si creste in anumite forme de hipotiroidie. Examenele sistemului endocrin - Acestea sunt de doua tipuri: dozarile biologice de hormoni si examenele morfologice ale glandelor. - Explorarea biologica permite sa se puna in evidenta o anomalie a secretiei hormonale. Se pot doza chiar hormonii (in sange, in urina si, uneori, in saliva) si/sau elementul pe care hormonii il controleaza (de exemplu, glicemia sau calcemia). Dupa hormonul studiat, interpretarea rezultatelor trebuie sa tina cont de diferiti factori (ora de prelevare, nivelul unui alt hormon, tratamentul in curs etc.). - Explorarea morfologica serveste la vizualizarea insasi a glandei si face apel la tehnicile de ecografie, de scaner, deimagerie prin rezonanta magnetica (I.R.M.) si uneori prin scintigrafie. Patologia sistemului endocrin - Ea acopera disfunctiile hormonale si/sau anomaliile morfologice ale glandelor, aceste doua fenomene nefiind intotdeauna asociate. - disfunctiile de secretie hormonala sunt insuficientele sau excesele de secretie. Primele afecteaza una sau mai multe glande, iar cauzele lor sunt diverse (necroza hemoragica, ablatie chirurgicala, deficit enzimatic congenital,anomalie genetica): hipopituitarism, nanism, de origine hipofizara, diabet insipid, insuficienta suprarenaliana, hipotiroidie, hipogonadism, hipoparatiroidie, diabet insulinodependent. Excesele de secretie hormonale sunt provocate de cele mai multe ori de un adenom (tumora benigna) care este secretant ori, mai rar, de o hiperplazie (dezvoltarea tesutului glandei) difuza; este vorba de o hiperprolactinemie, de agromegalie sau de gigantism, de hipercorticism, de hiperaldosteronism, de hipertiroidie, de hiperparatiroidie. Tratamentul insuficientelor endocriniene se numeste substitutiv, aducand zilnic hormonul care lipseste sau o substanta analoaga care are aceleasi efecte. De cele mai multe ori, el trebuie sa fie urmat toata viata. Hipersecretiile hormonale pot fi corectate prin luarea de medicamente care

inhiba sinteza hormonala (de exemplu, antitiroidienele de sinteza), prin ablatia chirurgicala in totalitate sau partiala a unei glande sau inca prin distrugerea sa cu izotopi radioactivi (radioterapie externa in caz de boala hipofizara, absorbtia de iod 131 in caz de atingere tiroidiana). - Anomaliile de morfologie ale glandelor cuprind hiperplazia (cresterea in volum a glandei, din care face parte gusa) si tumorile, benigne sau maligne (chist, nodul, adenom, feocromocitom). Tratamentul lor este fie chirurgical, fie medicamentos. Sistemul endocrin are rol de comunicare i coordonare i se bazeaz n exercitarea funciilor sale pe hormoni (substane chimice ce sunt eliberate n snge pentru a trimite mesaje celulelor organismului). Hormonii sunt produi de glandele endocrine i de alte organe ne-endocrine ale organismului. Hormonii controleaz creterea, reproducerea i stabilesc reacia organismului la factorii de stres fizici ori emoionali. Hormonii influeneaz celulele prin cuplarea lor la receptori specifici ai celulelor. Nu toate celulele intr n interaciune cu hormonii, ci doar celule int specifice care au anumii receptori de care hormonii se pot cupla. Acetia intervin, pe cale umoral (i nu pe cale nervoas, cum acioneaz creierul) n dezvoltarea i meninerea structurii normale i n reglarea funciilor organismului. ntre sistemele de coordonare nervoas i umoral exist o strns interdependen. STRUCTURA SISTEMULUI ENDOCRIN Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele i testiculele.

Hipofiza (glanda pituitar) are greutatea de 0,5 grame. Este format din trei lobi, anterior, mijlociu i posterior, ultimul fiind conectat la hipotalamus. Hormonii secretai de hipofiz sunt: * Hormonul somatotrop: este hormonul de cretere. De asemenea, intervine n dezvoltarea celulelor, activeaz transportul aminoacizilor n celule i stimuleaz secreia glandelor mamare. Hipersecreia acestui hormon nainte de pubertate determin gigantismul, iar secreia insuficient cauzeaz nanismul hipofizar. * Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz creterea. * Hormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz dezvoltarea organismului. * Hormonii gonadotropi controleaz funcia glandelor femeiti i brbteti. * Hormonul luteotrop sau prolactina stimuleaz la femeie secreia lactat. * Hormonul antidiuretic sau vasopresina contribuie la meninerea volumului normal al lichidelor extracelulare n organism prin stimularea absorbiei de ap la nivel renal. * Ocitocina favorizeaz naterea prin stimularea contraciilor musculaturii uterului i alptarea.

Epifiza are form conic i are ca principal hormon secretat melatonina, care acioneaz inhibator asupra glandelor sexuale i are efect hipoglicemiant.

Tiroida se gsete lng laringe i trahee i are o greutate de aproximativ 30 de grame. Hormonii tiroidei sunt tiroxina i triiodotironina. Aciunea acestora cuprinde: controleaz creterea i diferenierea celular, reduc depozitele de lipide, intensific absorbia intestinal de glucoz, determinnd hiperglicemia, stimuleaz activitatea glandelor sexuale. O diminuare a funciei tiroidei poate determina cretinismul ori scderea capacitii de nvare i de memorare. La populaiile din zone muntoase, cu ape srace n iod, apare gua endemic, creterea volumului glandei tiroide.

Paratiroidele sunt patru glande mici aflate n partea posterioar a tiroidei i care secret hormonii: parathormonul i calcitonina care au rol n meninerea echilibrului (absorbia i fixarea) fosforului i a calciului organismului. Hiperfuncia acestor glande determin decalcifierea osoas, iar hipofuncia lor conduce le dezvoltarea defectuoas a dinilor i ntrzieri mintale.

Timusul este un organ care se dezvolt pn n al doilea an de via, dup care rmne staionar pn la 14 ani, cnd se atrofiaz i este nlocuit cu o grsime. Limfocitele T, care i au originea n mduva hematogen sunt difereniate n timus.

Glandele suprarenale se gsesc n partea de sus a fiecrui rinichi. Zon exterioar a acestora secret trei categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral, reabsorbia natriului i eliminarea potasiului), glucocorticoizi (sunt reprezentai de cortizol, care intervine n special n metabolismul glucidelor) i sexosteroizi (contribuie la diferenierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.). Zona interioar a suprarenalelor secret adrenalina i noradrenalina. Stresul i suprasolicitrile stimuleaz secreia medulosuprarenalei. n stri de stres cu care organismul este obinuit crete nivelul noradrenalinei, iar n condiii de stres neobinuit crete secreia adrenalinei.

Pancreasul endocrin este format din celule rspndite n interiorul pancreasului exocrin. Exist dou tipuri de celule, celule alfa, care secret glucagonul i celule beta care secret insulina. Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Ea crete gradul de utilizare a glucozei n celule i ajut la transformarea glucidelor n lipide. Hiposecreia de insulin produce diabetul zaharat. Glucagonul are efecte opuse insulinei, determinnd hiperglicemie.

Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluznd hormonii steroizi: estrogenul i progesteronul, precum i inhibina. Estrogenul i progesteronul regleaz funciile ovariene i dezvoltarea snilor la pubertate. Estrogenul ajut la dezvoltarea ovulelor. Progesteronul este necesar n meninerea i dezvoltarea sarcinii, dac acesta s-a produs. Cum previne pilula contraceptiv sarcina? Ciclul menstrual i sarcina sunt controlate de la nivelul creierului de hipofiz. Aceasta elibereaz lunar substane, stimulnd ovarele s

produc hormonii sexuali: estrogenul i progesteronul. n primele 2 sptmni ale menstruaiei, ovarele produc estrogen, care pregtete organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrarea pilulelor, informaia primit de hipofiz este c nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar nsemna c exist un ovul fertilizat. Pilula contraceptiv este cea care mimeaz nivelul crescut de progesteron. Ca urmare, hipofiza blocheaz eliberarea de alte ovule. Rolul pastilei contraceptive este, aadar, acela de a preveni ovulaia. Totodat, mucusul cervical se ngroa, devenind mai vscos i impenetrabil pentru spermatozoizi.

Testiculele produc testosteronul i inhibina. Testosteronul ajut la crearea spermei, dezvoltarea caracteristicilor brbteti i la creterea dorinei sexuale. Extras din document Sistemul endocrin = cup glandele cu secretie interna produsi secretati numiti hormone sunt eliminate dir. in sange deoarece glandele nu au canale secretorii.Desi sunt in cantitai infime ajung in sange,sunt transportati la structura organelor unde influenteaza reactiile fermentative cat si procesele de sintez si degradare,de aceea sunt cuprinsi in grupul bio-catalizator,alaturi de enzime si vitamine. Rolul hormonior = asigura unitatea functionala a organismului deoarece exista o stransa interdependent functional intre sistemul de coord nervoasa si hormonala. Cele 2 mecanisme se completeaza astfel comanda nervoasa e rapida,de scurta durata,e transmisa si prelungita prin prezenta hormonilor. Cresterea si dezvoltatea organismului precum si adoptarea si corelarea active diferitelor aparate ale sist la cond de viata din mediul intern si extern si sunt reglate de sistemul nervos si endocrine. Hormonii produsi in cantit min. sunt transportati de sange sau limfa pana la nivelul cellular unde regleaza viteza si intensitatea proceselor specifice prin stimularea sau inhibarea activitatii sistemelor enzematice.aceasta activitate secretorii bazala,constata se modifica de indata ce survin anumite modificari umorale care adapteaza activitatea endocrina prin mecanismul conex inverse sau feed back. Sist endocrine cuprinde : hipofiza,epifiza,tiroida,paratiroidele,suprarenale, pancreasul endocrine,glandele sexuale. Hipofiza = regleaza activitatea majoritara a glandei endocrine. E asezata la baza creierului in depresiunea osoasa sfenoida numita saua turceasca inapoia chiasmei optice (locul unde se incruciseaza nervii optici) este legata de baza hipotalamusului prin tija pituitala,are forma ovoida ca un bob de fasole cu greutatea de 0,4-0,5 gr este influentata de diferite stari ale organismului. E formata din 3 lobi : Lobul anterior = sau adenohipofiza constituie partea cea mai voluminoasa a hipofizei ,rep 75 80 % din masa glandei,e formata dintro stoma (fibre laxe) formata din tesuturi conjunctive cu rol de sustinere in care sunt vase de sange ,terminatii nervoase si parenchimul glandular (tesutul are proprietati secretorii). Lobul intermediar = are forma unei lame epiteliale este ca o fasie dispusa intre lobul anterior si posterior dar adera la lobul posterior fiind greu de definit.Are originea embriologica comuna adenohipofizei adica de natura

epiteliala formata dintro stroma conjunctiva si un parenchim glandular care secreta hormonul MSH adica melanocito stimulator. Acest hormone stimuleaza activitatea melanocitelor care produce pigmentul anelonina (tesut striat bazal al epidermei) si determina pigmentarea pielii asigurand dispersia granulelor de pigment din cellule melonofore. In lipsa hormonilor granulele de melanina agrega in jurul nucleului melanoforelor asigurand pigmentarea normal a pielii. Lobul posterior = impreuna cu tija pituitoare formeaza o unitate morfo functional = neurohipofiza are origine nervoasa,dar de care se izoleaza treptat. Are o culoare cenusie si este alcatuita din cellule gliale care provine din ceilanti lobi hipofizari din fibre cu origine in tractul hipotalamo-hipofizar majoritatea amielinice care formeaza stroma conjunctivo-vasculara. Corpii neuronilor din care provin aceste fibre nervoase sunt in nuclei hipotalamici anteriori.Acestia sunt neuro secretori adica secreta hormoni care sunt transportati prin fibrele tractului si depozitati in neurohipofiza care ii varsa direct in sange. Hipofiza are legaturi morfologice si functionale cu hipotalamusul Legatura morfologica se realizeaza pe cale nervoasa si pe cale vasculara. Pe cale nervoasa legatura se face prin fibre nervoase parasimpatice care leaga nuclei hipotalamici de neurohipofiza iar pe cale vasculara legatura se realizeaza prin sistemul vascular port hipofizar (sist precedat de capilare ) Acest sistem ia nastere din ramurile hipofizare ale arterei carotid interne care se continua cu capilarele venoase foarte ramnificate la baza hipotalamusului colectate ulterior in jurul tijei pituitoare si capilarizate din nou la nivelul hipofizei. Fiziologia hipofizei = prin legaturi intime cu sistemul nervos central si cu aproape toate glandele endocrine hipofiza are un rol deosebit in reglarea secretiei hormonale,de aceea hipofiza e considerata ca o veriga de legatura intre SNC si tesuturi. Adenohipofiza = secreta urmatorii hormoni : 1.Hormonul stomato trop = hormone de crestere deoarece stimuleaza cresterea influetand metabolismul substantelor organice si minerale.Acest hormone stimuleaza cresterea oaselor lungi actionand asupra cartilajelor de crestere cat si cresterea in grosime actionand asupra osteogenezei sub periostale,stimuleaza sinteza proteinelor si alaturi de alti hormone stimuleaza cresterea organismelor. Actiunea STH in metabolismul mineral = diminueaza cantitatea de sodium ,fosfor ,calciu si creste continutul in proteine. In metabolismul protidic stimuleaza transportul aminoacizilor in cellule si activeaza incorporarea lor in protein,actiune care explica cresterea viscerilor si a scheletului In metab glucidic stimuleaza descarcarea glucozei din ficat diminuand consumul tisular de glucoza cat si sinteza de insulin deoarece det aparitia fenomenului diabetic. In metab lipidic STH intervine in mobilizarea acizilor grasi din depozitele lipidice ale organismului si stimuleaza sinteza corpilor cetonici (cetogneza) furnizand energia necesara sintezei proteinelor. Sinteza STH e controlata de 2 neurohormoni in funct de concentratia lui in

sange. Un centru stimuleaza sinteza de hormone alt centru hipotalamic inhiba secretia de hormoni.STH e secretat tot timpul vietii. In anumite conditii se produc descarcari crescute de STH ex: stari de stres,hipoglicemie. Modificarile secretorii produc stari patologice cu manifestari distincte astfel * Hiposecretia opreste cresterea la copii nanism hipofizar,piticism caracterizat print-o dezvoltare somatic redusa dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala. * Hipersecretia exces de STH = in per de crestere a org prov gigantismul se install inaintea pubertatii deoarece cartilajele de crestere nu mai sunt osificate.Daca dereglarea apare la adult se prod acromegalia caracterizata prin crest exagerata a extremitatilor. 2.Tirotropina TSH = stimuleaza cresterea si activit secretorii glandei hipofiza.In lipsa acestui hormone hipofiza nu se dezvolta si determina aparitia consec hipo-secretil. Secretia de TSH e controlata atat printr-un mechanism de feed back neg exercitat prin concentratia crescuta de hormone tiroidieni asupra adenohipofizei cat si printr-un mechanism nervos care actioneaza prin descarcarea unui hormone eliberator de tiritropina din hipotalamus. Modif survenite in mediul intern sau extern produc modif adecvate ale secretiei tiroidiene. Etapele privind sinteza si secretia hormonilor tiroidieni sunt controlati de tirotropina adeno-hipofiza iar acesta la randul ei e reglata prin hormonul eliberator specific de tirotropina. Extractele adenohipofizare care contine acest hormon au actiune stimulatoare asupra tiroidei intensificand secretia de hormon. 3.Corticotropina ACTH = stimuleaza secretia cortico suprarenala mai les a hormonilor gluco-corticoizi si intr-o masura mai mica a hormonilor mineralocorticoizi cat si cresterea glandelor. O hipersecretie ACTH mareste secretia cortico suprarenala iar o hiposecretie o micsoreaza. Modif apar in producerea colesterolului si a acidului ascorbic la acest nivel ACTH are influenta si asupra activitatii nervoase superioare adica in doze mari produce inhibitii supraliminale,influeteaza metabol subst organice. De aceea in hipersecretie produce modificari in metabolismul acestor subst determinand o ingrasare exagerata. Secretia de ACTH e controlata de centrii hipotalamici prin interventia unui neurohormon numit hormone eliberator de ACTH care ajunge la adenohipofiza prin vasele sist port. Cresterea concentr plasmatice de gluco-corticoizi liberi printr-un mechanism de feed-back scade secretia de ACTH atat prin actiunea asupra hipotalamusului cat si asupra hipofizei ,iar diminuarea niv gluco-corticoizilor plasmatici liberi activeaza sinteza si descarcarea de ACTH.