Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientilor Cu Otita Medie

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei.I. portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului.una superioara osoasa.CAP. ce 5 . ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. ci conic – concava privita din exterior. ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: .1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului.una inferioara. denumita zidul atical si . Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach). Membrana timpanica nu este plana. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. anterior si posterior. La nou nascut este practice orizontala. membrane timpanului. este pars flaccida lui Shrapnell. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare.

Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. lobul temporar. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. iar dedesubtul ei un alt orificiu. La nivelul membranei lui Shrapnell. pana la umbro. care poarta numele de pars tensa. La exterior. pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. fiind partea “ in tensiune”. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva).cuprinde 1/5 din suprafata. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. . Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. stratul conjunctiv este slab reprezentat. Peretele superior al casei este subtire. Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio. membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium.nicovala (incus) si 6 .ciocanul (maleus). fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei).

De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea.scarita (stapes). asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. istmul. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. Toate celulele comunica 7 . Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. atrium sau mezotympanum. APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate.. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. carotida interna si auriculara posterioara. Se disting doua compartimente distincte. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. meningee mijlocie. Osisoarele se articuleaza intre ele. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. prezentand un cap articular. iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). Scarita are forma unei scari de sa.

Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata). ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. .aspirare (presiune redusa in casa timpanului). 8 .consistenta redusa a suportului cartilaginos. Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . Anterior.are un traiect scurt si orizontalizat. mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII). cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa.diametrul mare.intre ele si in final cu antrul mastoidian.tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). . Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: . . . intern cu urechea interna. Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului).

2. auditiva. ETIOLOGIE. care poate fi de trei feluri: de transmisie. numita si otodinie – durere. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus. vestibulara. 3) Otalgia.2. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. neurosenzoriala si de tip mixt. DEFINITIE. In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. CLASIFICARE 9 . 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern.I.

Ea succede celei acute.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. plus inflamatia. membrana timpanica se retracta. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. Mucoasa de eczematizeaza. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. tumori ale rinofaringelui. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. cu predilectie la copii. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. a mucoasei urechii medii. 2. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. Este favorizata de inflamatiile de sept. adenoiditele si faringitele acute. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. el nu se poate evacua spontan. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. acute sau cronice. de tip cataral. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. 10 . Anatomopatologia este o inflamatie exudativa.

peretii urechii medii). Etiologic. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. OTITELE MEDII SUPURATE 1. pe alocuri ulcerata. Din punct de vedere anatomopatalogic. este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. In forme grave.II. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. care este sterila in mod normal. Haemophilus influenzae. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. B) OTITA SUGARULUI 11 . poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. Mucoasa este edematiata. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Cazul tipic este al unei rinite acute cand. necrozate. cu eliberarea puroiului in conduct.

Otita gripala insoteste sau complica gripa. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. 2. Rujeola determina otitele cu germeni banali. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. 6. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. care are clinica si evolutia otitei supurate. pe un teren anergizant. 3. 2. apare pana la varsta de 18 luni. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . 5. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. provocata de virusul gripal. 4. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. Otita manifesta sau stenica. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Otita latenta sau astenica . pe calea trompei. 2. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Difteria otica este rara. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. propagarea se face din faringe.

B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . la care etiopatogenia. pronosticul si tratamentul sunt diferite. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. debutul ei este in copilarie. otita medie supurata cronica benigna. otoreea tubara. simtomatologia. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. Boala este frecventa. trompa se poate stnoza. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. Etiologia lor este microbiana. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. proteus si coli. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. pioceanic. Patogenia recunoaste un mecanism tubar.

in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). urechea interna. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. Anatomie patologica si patogenie. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). aceasta forma de otita a fost denumita maligna. generand complicatii foarte grave. colesteatomul se comporta tumoral. portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). 14 . infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater. nervul facial.Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv). prin ulceratii. Desi nu este tumora. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. Din acest motiv. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. sinusul lateral). Din cauza infectiei. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare.

II. Otita medie catarala acuta. Otite supurate: 1. Otite medii supurate cronice: . . Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Otite medii supurate acute: . Otite catarale: 1.otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. 2. 2. .otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).otita medie supurata acuta banala.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I. 15 .otita medie supurata cronica simpla. .otita sugarului. otita sero – mucoasa ).

Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). 16 . suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). Hipoacuzia are caracter de transmisie. Uneori apare un vertij. otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie . a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. se poate modifica supa deglutitie. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. El are senzatia de lichid in ureche. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie).CAP. care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. Otita medie catarala cronica (otita seroasa.3. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. cu autofonie. a aspectului membranei timpanice. I. Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii). adesea este absenta (la adult). 2.

se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). Otita manifesta sau stenica. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. puroiul este sero – sanghinolent. La otoscopie. Pe prim plan se afla semnele generale. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. polipenee. febril. Otita latenta sau astenica. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Palparea urechii. – Sindromul neuro – toxic (paloare. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Sugarul este agitat. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. apasarea pe tragus (semnul Vacher).II) OTITE SUPURATE: 1. nu sunt fidele. torpore. hipotermie. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. Dupa o evolutie de 3-4 zile. organizate sub 3 sindroame: 1. La inceput. fenomene digestive). apare pana la varsta de 18 luni. 17  . foarte edematiata. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. inapetent. convulsii. extremitati reci.

Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. cu stare febrila prelungita. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Gripa afecteaza si urechea interna. otita devine purulenta. pline cu un continut sero – hemoragic. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. – Sindromul casectizant. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. 3. in cantitate redusa. 18 . – Sindromul infectios. modificari de pozitie sau de culoare). Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca exudatul se infecteaza. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. pe radiografii. Daca flictenele se sparg. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. ca procesul infectios este localizat in atica si antru.2. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. Diagnosticul este dificil. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari.

Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. propagarea se face din faringe. filanta. 2. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. Se manifesta cu otalgie. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). cel mai des in jumatatea 19 . Difteria otica este rara. este adesea grava. Rugeola determina otitele cu germeni banali. pe calea trompei. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. pe termen anergizant. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. plus o paralizie faciala de tip periferic. avand un tratament necrozant.

tegumentare. de obicei din prima copilarie. uneori sanguinolent. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. poate fi reniforma. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. Secretiile sunt filante. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. hipoacuzia devenind mixta. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. Din perforatie se scurge un puroi fetid. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii.  20 . insa deosebit de fetida. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. care sangereaza usor. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. deranjat de o discreta hipoacuzie. ori in cadranul postero – superior. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. se instaleaza insidios.

Durerea – otalgie. asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: . . 21 . Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.Procesul infectios.Hipoacuzie. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli.Otoree. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. . toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. erodari ale peretilor ososi ai urechii.4. pioceanic. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. de culoare rosie – vie. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. Laboratorul poate identifica flora. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor.Febra.1. . In otita. proteus) si stafilococi. care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie. CAP. .Se pot observa granulatii si polipi.

in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. anxietate. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. 22 . starea de boala.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. absolut necesare. dimensiuni corporale. administrate dupa scheme simple. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. depresie. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. in doze minime eficiente. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. prin distractii. profesionale si sociale. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. Pacientul are tendinta de izolare. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. manevre de relaxare fizica si psihica. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. Durerea fiind un sindrom complex. bioritm. este insotita de tulburari psihice. jocuri logice. bine alese. la specialistul de asitenta sociala. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. invatarea unor manevre de abilitate. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. varsta. optimista.

comprese sau impachetari reci. De asemenea. 23 . . . corelat cu boala sau bolile sale.pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala. va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. .ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: . otoree etc. la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza. daca este cazul. dupa un repaus de 15minute si se noteaza.eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta. combate febra cu antipiretice.).temperatura – se masoara dimineata si seara. ingestia de lichide. asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. se noteaza in foaia de temperatura. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. .

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. fie subcutan. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular. 24 .RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). Participa activ la investigatiile imagistice. fie in perfuzie endovenoasa sau local. pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus.

audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice.I. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. otita sero . dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. Acumetria. probele de audiometrie. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. caracteristica. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1. 2.5.CAP. Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. 25 . Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). a aspectului membranei timpanice. evolutia cronica. comparata cu hartia inmuiata in ulei. cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Otita medie catarala cronica (otita seroasa.

Otita manifesta sau stenica. inapetent. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). nu sunt fidele. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. puroiul este sero – sanghinolent. OTITE SUPURATE: 1.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. La inceput. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. II. Sugarul este agitat. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. La otoscopie. febril. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. 26 . unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. apoi devine purulent franc sau micro – purulent. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Palparea urechii. foarte edematiata. Dupa o evolutie de 3-4 zile.

cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. convulsii. Diagnosticul este dificil. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Daca flictenele se sparg. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. 2. 3. polipenee. fenomene digestive). pe radiografii. extremitati reci. Daca exudatul se infecteaza. in cantitate redusa. – Sindromul infectios. pline cu un continut sero – hemoragic. otita devine purulenta.Otita latenta sau astenica. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. – Sindromul neuro – toxic (paloare. apare pana la varsta de 18 luni. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. organizate sub 3 sindroame: 1. modificari de pozitie sau de culoare). hipotermie. Pe prim plan se afla semnele generale. – Sindromul casectizant. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. cu stare febrila prelungita. Gripa afecteaza si urechea interna. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. torpore. 27  .

Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic. pioceanic. hipoacuzia devenind mixta. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. proteus) si stafilococi. Laboratorul poate identifica flora.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).2. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. erodari ale peretilor ososi ai urechii. 28 . mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. 2. se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina. perna electrica). Ambroxol. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. Dupa 10-15 zile.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. La adulti se practica insuflatii tubare. dar cu prudenta. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. Daca insuflatiile nu au efectul scontat. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . incalzita. numai daca secretiile nazale au disparut. Brofimen). fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. producandu-si arsuri. fluidificante ale mucusului). Nafazolina). Daca se introduce numai aer. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie.

local se poate instila Boramid. prin metodele proprii de clearance. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. pentru ca acum. solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni. pentru a evita infectarea urechii medii. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.mosorel (adica usor evazat la extremitati. Ceftibuten). de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. II) Otite supurate: 1. Vasoconstrictoarele nazale. In acest fel. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. in locul lichidului poate patrunde aerul. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. denumita impropriu drenaj transtimpanic. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice. 30 . Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. Metoda. caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat).

La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). Pentru forma astenica. Unii autori prefera doar o punctie a membranei. urmata de aspirarea puroiului. Metoda clasica. cand membrana timpanica bombeaza. Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Se utilizeaza optica maritoare. colimicina). care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. dupa redresarea starii generale micului pacient. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. trebuie abandonata. in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). existand o tendinta la cronicizarea. dupa 10 minute anestezia s-a instalat. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. Daca vindecarea intarzie. aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. preferabil microscopul operator. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie).

iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. indicatiile si contra indicatiile.S. M. vitamine. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante.SOL D. Alcool 70% 100 gr. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. 2. 32 . in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. ca de exemplu: Rp. precum si modalitatea de utilizare. preintampinarea recidivelor. neurotrope. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. cu consecinte medicolegale.Gripala: antalgice.F. se recomanda Acyclovir (Zovirax). (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). antigripale. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului./Acid boric 4 gr. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie.

Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct.in functie de extinderea leziunilor. instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice). pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical. ori de cate ori bolnavul isi spala parul. sau cand o complicatie este iminenta. Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). Tratamentul de baza este cel chirurgical. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului.prin aspirarea puroiului.Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. 33 . Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.de indepartare a colesteatomului. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. dar numai peste varsta de 20 ani. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1.6.I. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile.COMPLICATII.CAP. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila. otita medie supurata se vindeca. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. II) Otite supurate: 1. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. 34 . EVALUAREA (EVOLUTIE. 2.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie. dar recuperarea auzului este mai tardiva. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. apoi devine purulent franc sau muco-purulent.

daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. subacute. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. o perforatie prea mare ramane definitiva. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. avand un caracter necrozant. 35 .Daca germenul este prea virulent. continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. Chiar daca supuratia dispare. mai ales la copii. Se descriu forme clinice supra-acute. este adesea grava. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. forme localizate la atica (aticite). daca organismul se apara prost. prilej de cronicizare sau complicatii. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. in cantitate redusa. Gripa afecteaza si ureche interna. otita se poate complica sau croniciza. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. fara sa o vindeca. determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Ea lasa sechele importante.

de apa care patrunde in ureche prin conduct. care strabat membrana ferestrei rotunde). 2. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. cu perioade linistite. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. adesea toata viata. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata.Difteria otica este rara. leziunile sunt tot mai extinse. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. intretaiate de pusee acute. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. propagarea se face din faringe. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. otoree abundenta. Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. cand otoreea inceteaza. Odata cu trecerea anilor. Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. declansate de rinite si faringite acute virale. In puseul acut. cand apare un alt germen infectat. pe calea trompei. 36 . mai virulent decat precedentul. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. sau pe calea trompei.

prognosticul acestei otite nu este favorabil. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. ele depasesc 70% recuperari de auz. ceramica sau metal inoxidabil. asezate pe sub perforatie ca un petic. care nu evolueaza. prin hemografe sau piese de material plastic. poarta denumirea de sechele simple. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. Rezultatele chirurgicale sunt bune. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. eventual ambelor leziuni. fibroadeziva. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. timpanoscleroza.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Din cauza complicatiilor frecvente si grave. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. 37 . o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune).

dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. in mod special otita medie supurata cronica simpla. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. vechi perforatii cicatrizate. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. fara fenomene inflamatorii vizibile. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. ele trebuie decorticate de mucoasa. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. 38 . Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. Tratamentul este chirurgical. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. se recomanda proteza auditiva. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala.

Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. apoi se congestioneaza. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. Anatomopatologic. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. 39 . veche la care se agraveaza. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. santul retro-auricular dispare. se tumefiaza.otoreea devine abundenta. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. Simptomatologie. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. pavilionul este impins inainte. de un tratament incorect.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. imuno-deficienta). ineficienta. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. dar virulenta lor este mai mare. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare. Purtatorul unei otite acute. de un teren deficitar (distrofie. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. se opreste (fenomenul de retentie). diabet. alteori. mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. dar nu rareori inspre endocraniu. aparent paradoxal.

Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Pertozita are o gravitate deosebita. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . formand un abces extredural. disparitia septurilor osoase intercelulare. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. uneori semne de iritare vestibulara. interventie ce poarta numele de mastoidectomie. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. se pot descrie si alte forme. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. prin afectarea lui V si V1). mai important. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. Puroiul decoleaza dura mater. expusa mai sus. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Petrozita. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. pulsatila. Forme clinice. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. In afara de forma clasica.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. puls si respiratie aritmica. pot fi inchistate. difuze. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. Daca tratamentul este precoce si corect. spre exitus. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta.instaleaza triada: cefalee. se poate vindeca. oligurie. albuminorahie cu Pandy pozitiv. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. unice. prezinta redoarea cefei. multiple etc. constipatie. tulburari de vedere. mastoidita sau abces extradural. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). deseori cu sechele neurologice. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. 44 . contracturi (trismus. orto-episonus). Febra este inalta. mioza. exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. Evolutia este grava. varsaturi.

hiper-reflectabilitate. 3. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. tulburari de coordonare si de tonus muscular. Urmeaza o perioada de latenta. lipseste unul sau doua dintre sindromuri.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) . unele modificari de comportament. . care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. dupa care se instaleaza perioada de stare. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. localizarea. Rareori aceste sindromuri exista toate. dismetrie etc. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. varsaturi. bradicardie. in perioada de encefalita. paralizii. Sindromul de localizare. Sindromul de hipertensiune intracraniana.Semnele clinice de debut. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. cu febra. forma. tulburari de vedere etc. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi.afazie motorie. . febra moderata. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. 45 . examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara. 2. scadere accentuata in greutate. sa ii determine marimea.staza papilara (la examenul fundului de ochi). paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. capsula etc. determinand coma si moarte bolnavului. Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central.

cu ocazia unui puseu acut. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. Debutul clinic se face brusc. cu caracter septic.Tratamentul este chirurgical. facies pamantiu. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. Complicatia apare in otomastoiditele acute. care elimina in circulatie germeni microbieni. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. hepato – splenomegalie. hemoculturi pozitive. 46 . tahicardie. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. anemie. retromandibulara. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. neurochirurgul avand prioritate. proteine degradate si microemboli septici. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. oligurie leucocitoza. limba saburala. frison major. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. care participa la procesul patologic. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. nas ascutit. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial.

cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral. el este deja trombozat. hepatice etc. Tratamentul este chirurgical. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. Daca aceasta nu reuseste. meningita sau abcese cerebrale. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. 47 . extindere la alte sinusuri endocraniene. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. se incearca aspirarea trombului. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. cerebeloase. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. sub partea trombozata. comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea.

ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. sinuzitele cronice. 48 . rinitele cronice hipertrofice. a otitelor catarale cronice.CAP. In otita medie catarala cronica (otita seroasa. incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara.1. deviatii de sept). deviatile de sept. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei.7. vegetatiile adenoide ale copilului. in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide. Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. despre prevenirea otitelor. a disfunctiilor tubare.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

Apartinatori. II. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .1.1. .I. . Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N.Echipa de ingrijire.1.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II.Foaia de observatie. Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .B.

51 . . . masticaţie uşoara. reflex deglutitic prezent. cu baie si bucatarie.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . .casa cu 4 camere.M. corespunzatoare varstei. in care locuiesc trei persoane.Inaltime :70cm.greutate: 8. Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa.2.somn: linistit. diversificata corect. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei.7kg. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .Numele si prenumele mamei: N.alergii: negativ.proteze: absente.acuitate auditiva redusa.acuitate vizuala in limite normale. 1. . . II.

corespunzatoare varstei. e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. . 52 . c) Antecedente heredo-colaterale: .eliminari: mictiuni spontane nedureroase. in limite normale. . in prezentatie craniana. .tata . neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. d) A ntecedente personale fiziologice . prin nastere spontana. .copil nascut la termen din mama primigesta. . tranzit intestinal prezent.. fara probleme pe parcursul sarcinii. luata in evidenta la 2 luni si jumatate.mama. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare.31 ani.mobilitate: buna.Apgar = 9 (coloratie). fara suferinte marcate la nastere.Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate.35 ani. . primipara.lungimea la nastere = 48 cm. .greutatea la nastere = 3700g. .evolutia sarcinii. diversificat corect la 5 luni.Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. controale prenatale lunare. . . fiziologica.alimentatie: diversificata corect.

puls prezent bilateral la arterele peroferice. transpirate.R. palide. fara zgomote patologice supraadaugate. nedureroase.tesut celular subcutanat normal reprezentat. . Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata. mobil. . tranzit intestinal prezent.3. . F. febra. mictiuni spontane. . nedureroase.2008 – ora 11. inapetenta.sistem muscular: normoton. normokinetic. splina nepalpabila. . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. temperatura 39 grade C. .1. e) examenul pe aparate si sisteme: . murmur vezicular usor inasprit bilateral.facies suferind. = 20/min. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. si disfonie. simetric. mucoase palide.sistem osteoarticular: integru. tegumente umede. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9. motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.fara zgomote patologice supraadaugate. plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee. paloare.aparat digestiv: faringe uşor hiperemic.02.II.aparat respirator: torace normal conformat. – l25batai/minut). agitatie. . agitatie.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang. ficat la rebord.aparat uro – genital: loji renale libere. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale. organe genitale externe normal conformate.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.V. 53 .

* laringe: liber. mucoasa de aspect normal.sindrom neuro-toxic.tulburari ale starii de constienta. Probleme actuale: .febra. fose nazale permeabile.facies anxios. modificari de culoare ale membranei timpanice. canal auditiv extern liber.proces inflamator la nivelul urechii medii.L. casectizant infectios. . . mobil. .R. . . Probleme potenţiale: . pavilioane normal conformate. suferind. meate si cornete de aspect normal.Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. simt olfactiv normal dezvoltat.. 54 . reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O.agitaţie. * urechi.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.inapetenta. mucoasa nazala usor hiperemica .

Refuz de a se alimenta si hidrata.1. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. NEVOIA DE A ELIMINA 4. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. Febra 3. Durere. Insomnia Febra. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. treziri frecvente.II. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Inapetenta. 2.Ore de odihna insuficiente. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Iritabilitate. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. reflex de deglutitie prezent. Proces inflamator .2. Agitatie.2. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Moderata scadere ponderala. Proces inflamator. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. febra.

8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. INGRIJIT. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica.Neliniste otic. Transpiratii abundente. NEVOIA DE A FI CURAT. e in a se imbraca si dezbraca 7. Plange mult. Plansete. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 . bilateral 6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Secretii nazale. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. Tristete Durere. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Micsorarea ritmului respirator.

2. Nevoia de a elimina = grd. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta. Nevoia de a bea si a manca = grd. Acumulare de cunostinte.3 6. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere. GRAD DE DEPENDENTA 1.2 5.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.3 3. Nevoia de a respira = grd.3 2.2 7. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 57 .l 4. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13.

2 9. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a se recrea = grd.2 14. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 . Nevoia de a comunica = grd. de a practica religia = grd.l 10. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. ingrijit.2 11. I 12. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a fi curat.8.l 13. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.

usoara scadere ponderala. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator.II. Pacienta sa prezinte somn linistit. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. Hipertermie. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. manifestata prin riscul de suprainfectie. 3.2. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. odihnitor. 59 . Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. transpiratie. neliniste.3. 6. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism.treziri frecvente. 3. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.3. 2. manifestate prin apatie sau agitatie. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.DIAGNOSTIC NURSING: 1. 5. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. nervozitate. tegumente palide. tahicardie discreta. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. 6. 2. polipnee. anxietaţii. 5. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale. somn agitat. oboseala. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1. 4. II. 4. tegumente calde. febrei . oboselii.

7. 5. la internare) si prin impachetari toracice. La indicatia medicului administreaza tratament.6ml i m . Algocalmin 0. curat. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. hipnotic). 2. 3. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. al manoperelor efectuate. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. 7. rolul medicatiei si mucoaselor. 4. Supravegheaza permanent copilul. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. 6. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. face educatie sanitara mamei. 60 . supe strecurate in cantitati mici si repetate. aerisit si incalzit.

02.02. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7. la intervale de 6 ore.Si ulterior 25mg. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg. curat si suficient incalzit.i. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice./zi. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern.v.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. 11. Persista paloarea. pacienta se restabileste respirator si circulator. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange.i. Sa prezinte stare de confort psihic.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta.v. materii fecale. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. Ca gluconic 1f.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi. Deshidratare severa. A 250mg la 6 ore. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9.03g% Leucocite=13600mmc 61 . Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. Ampicilina 1g/zi:1flac. Am observat. exudat faringian. masurat si inregistrat grafic functiile vitale.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. Polipnee moderata.02. Convulsii febrile.

D. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si . Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore. 9.de 3ori/zi ambele urechi. tinand seama Treptat temperatura scade: 10. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.2008 Hipertermie.02. Calciu=4 Glicemie=0. In urma interventiilor si ameliorarii 62 . transpiratii abundente Soc.5grade C 12. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata. Ca gluconic 10% 1f.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare. (foaia de temperatura) La internare T=39.O./zi per. piele calda. adecvate varstei.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup.2008 T=36.A 250mg. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile. umeda.R.02.administrand 1015mg.os.4grade C 11. la P. Algocalmin 0. Pierderea starii de constienta. Am efectuat I.02.2008 T=37.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie. 1flac. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ.D.m.m.2008 T=38. Proces infectios cauzat de febra ridicata./12g corp oral la 6 ore.P.6ml/i. 3/zi. la 6ore i. La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.02.

Sa prezinte stare de confort psihic. orez cu lapte. gris. nu a prezentat complicatii. Am cantarit zilnic copilul. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie.O.i. Copilul sa fie afebril.m. 11. odihnitor.02. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. 75-100g cartofi.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare. Inapetenta calitativ corespunzator varstei. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. 30-60g branza de vaci. aparitia unor manifestari patologice. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.Aport reduse de lichide. lapte caldute. Tuse. 50100g paine alba sau integrala. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. Usoara scadere ponderala. 11. 30-50g carne. corespunzator varstei in 2-3zile. placut odihnitor. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore. cantitativ si calitativ. 10-15g dulceata sau gem. Pacienta sa prezinte somn linistit. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice. 1ou de 4ori/sapt.agitatie Risc de infectii supraadaugate. fara reasccensionari ale temperaturii. Sa nu apara otoree mucopurulenta. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0.5ml. cu rabdare si intelegere. simptomelor bolii. scaderea rezistentei organismului. Manifestari: -somn afectat . cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. Febra. copilul va recapata treptat apetitul. 63 .10-15g unt. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. Am supravegheat permanent comportamentul copilului.02.treziri frecvente .

maxim 1ml 64 .corp i.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr. Fiole: 1g/2ml Sup.500mg. p./kg. mai ales la copii Per os si intrarectal 0. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.os(oral) i.inj.250/500mg Flacon cu pulb.m.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg. i.m.v.v.v. i.300mg Caps.os (oral) i.

(124mg/100ml) sup. se repeta la nevoie Peros. 5ml/100mg.m.5mg. ca antiemetic 0.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.25-0. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f.de 2ori/zi Nu se administrea za i. i. sau 0. f.250g.r.125ml.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per. Produce sedare.os.100ml/750mg mucolitic Tb.5 mg/kgc per.0. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 . i.. 250mg.v. sau i.30mg. 5ml/25mg. 5-10pic.rectal sup. Peros. i. 5-20mg/kg/doza.v. i.125mg/5ml. Susp. Intrarectal Per. flac./5ml.os Pr. 50mg.5 mg/kgc 0.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic.r.os seara.5g Sup.0. Drj. 25mg.125g0. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator./2ml sirop..5 mg/kg i. i. 0.v. Cp.m.20mg/kg corp/zi I. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f.v.os.

sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 . 1.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0. seringa 2ml. sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4.. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.S. 0.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.6ml.55. 810ml.4 citrat de Na .ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.H. Sange pe 4mg.02. florura de Na Punctie venoasa.

1 13.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1.1 12.2 9.Nevoia de a se recrea = grd.1 14.1 5.2 8.2 10.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 . Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a comunica = grd.1 2.1 4. de a practica religia = grd.2 7. Nevoia de a fi curat.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 3.1 6. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd. ingrijit. Nevoia de a respira = grd.2 11. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.

Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.02. 1/zi per. refuzul alimentatiei. Romergan sirop timp de 3 zile.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica. copilul externandu-se vindecat. 4 zile si tratament simptomatic.5. 68 . vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra. Ampicilina inj. otodinie. inapetenta. Ambroxol solutie. plans. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15. timp de 4 zile. Ca gluconic 10% f.os. per.Independent Dependent II. in primele 2 zile.v.. Os. Boala a evoluat favorabil.

. . aglomeratii.foaia de observatie.mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave. . 69 .evitarea racelii. . .pacient.apartinatori. PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II. 1lingurita la 8 ore.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare . .RECOMANDARI LA EXTERNARE: . curent. frig.echipa de ingrijire.sa revina cu copilul la control peste 7 zile.sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac.igiena stricta a urechilor. .

G. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. in parc sau in aer liber.1.1.II. ii plac excursiile la munte.greutate: 70 kg.1. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . . 70 . 3 camere in care locuiesc 2 persoane.2. Rh pozitiv. .inaltime: 170 cm. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina. : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. asculta muzica populara. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate.grupa sanguina: AII.

eliminari: mictiuni spontane nedureroase. febra. tranzit intestinal prezent.mobilitate: buna. corespunzatoare varstei.3. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie.alergii: negativ. . . . II. . insomnie. Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta. inapetenta.alimentatie: adecvata. agitatie. dureri laringiene.proteze: absente.1. e) Antecedente personale patologice: .bolile copilariei.fara importanta. disfagie.acuitate vizuala in limite normale.bronhopneumonie la 18 ani. disfonie.b) Limite senzoriale: . in limite normale. . otodinie. d) Antecedente heredo – colaterale: . hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta.acuitate auditiva redusa la U. . motiv 71 .. otoree mucoasa urechea dreapta. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie. . b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte.D. . pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse.

pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. mictiuni spontane. nedureroase. fara zgomote patologice supraadaugate.aparat uro – genital: loji renale libere.sistem muscular: normoton.V.03.2008. splina nepalpabila.L. unde este internat pentru investigatii si tratament.R. mucoase palide. – 125batai/minut). simetric. tranzit intestinal prezent. . . e) Examenul pe aparate si sisteme: . d) Data la internare: 19. murmur vezicular usor diminuat bilateral. normokinetic.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. mobil. F.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang. palide.facies suferind: tegumente umede. tuse latratoare.tesut celular subcutanat normal reprezentat. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. temperatura 39 grade C.sistem osteoarticular: integru. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. puls prezent bilateral la arterele periferice. . organe genitale externe normal conformate. = 20/min. discreta disfonie. .R. . reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. . .aparat respirator: torace normal conformat. .sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. 72 . transpiratie. nedureroase. ficat la rebord. . ora 11.aparat digestiv: faringe usor hipermic.

Probleme actuale: .hipoacuzie U.dispnee inspiratorie. * urechi: pavilioane normale conformate. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.tulburari ale starii de constienta.L. * laringe: obstructie laringiana. canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte. .EXAMENUL CLINIC O. . Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U. fose nazale permeabile..otoree mucoasa U.febra.inapetenta. meate si cornete de aspect normal. 73 . disfonie.surditate. .D.facies anxios.R. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. . tuse latratoare.D. mucoasa nazala usor hiperemica. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. .. simt olfactiv normal dezvoltat. Probleme potentiale: . suferind.D.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. in jumatatea inferioara. . reniforma si secretii mucoase filante.alterarea respiratiei. situata in pars tensa. .

. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. reflex de deglutitie prezent.D. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.1. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . Proces inflamator U. Inapetenta. Otodinie. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie.2. Agitatie 3. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Moderata scadere ponderala. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata.2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie.II. Dispnee. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii.

INGRIJIT. treziri frecvente.4. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. Neliniste Dificultate de a se odihni. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente. e in a se imbraca si dezbraca 7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. calde Agitatie. Iritabilitate. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. Obstructie nazala. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt.Ore de odihna insuficiente. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara. curate Tegumente transpirate. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. NEVOIA DE A FI CURAT. Febra. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat. Insomnia Dispnee. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. Durere 6. ingrijit. Tristete Durere. Durere. Proces infectios 75 . rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Anxietate 5.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. unghii taiate.

Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. Modificari comportamental e 76 . fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere.10. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. Integritate psihica. Acumulare de cunostinte. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13.

2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.2. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a elimina = grd.Nevoia de a comunica = grd.3 2.2 7.1 10. Nevoia de a fi curat.2 11.2 5.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.II. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. ingrijit.2 14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.3 3.1 12. de a practica religia = grd.3 6. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a se recrea = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd.1 13.2 9.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 4. Nevoia de a respira = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.3 8.

tegumente palide. piele umeda. disfonie. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie.Independent dependent II. tuse seaca. iritativa. 78 . manifestata prin febra ridicata.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Hipertermie datorita procesului infectios. 2. dificultate de a comunica. calda. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.3. 4.2. 3.

6. pacientul sa-si recapete vocea normala. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. treziri frecvente. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. II. 5. aport alimentar si lichidian insuficient. neliniste. oboseala. 2. pacientul sa prezinte somn odihnitor. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. 79 . Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. 3. anxietatii. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. tusei. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.3. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. durerilor. 7. tristete. spitalizarii si manifestata prin apatie. 6. 7. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. 4.5. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.

La indicatia medicului am administrat tratamentul. ventilatie. am efectuat educatie pentru sanatate.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.D. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am administrat sirop expectorant. 2. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. in primele 12 ore un regim hidrolactat. 80 . si cum sa administreze picaturi otice. 3. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. La indicatia medicului am administrat. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. umiditate. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am observat si masurat temperatura axilara. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. 8. 9. Am administrat bauturi calde. Am invatat pacientul sa tuseasca. 7. 6. 4. 5. Am recomandat repaus vocal. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. inhalatii cu ceai de musetel.

ventilatie. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.D. surditatii spre care poate evolua otita.02. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala.4.G. in PEV. Am facut educatie pentru sanatate.D. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare.2008 Pacientul si-a 81 . Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr. M. Am recomandat repaus vocal.F.02. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. glicemie./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. Tusea se diminueaza in intensitate pana 20.02. Insuficienta respiratorie. sol.2008 vocea sia revenit complet.L. am aplicat comprese calde in jurul gatului. uree)./zi Vitamina A 4cpr. manifestata prin raguseala si disfonie. respectand doza.II. Am recomandat consumul crescut de fructe. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. H. Secretia otica a diminuat. Alcool 70% 100g. aerisire ritmica a salonului. inflamatia U.03.03. ora si EVALUARE 19. umiditate..v. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. i. 21. Am invatat pacientul sa expectoreze.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian.

02. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. mai persista tusea.3g C 21. am notat valorile in F.02.=68/min In rma interventiilor. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. in fisa de temperatura.2008 la valori normale.4gC 22.O. aer rece La externare F. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. cat si otodinia 22. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. coriza.manifestata prin tuse seaca. reluat respiratia normala. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor.2008 tuse seaca in excese rare. oferind pacientului lenjerie curata.m. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris. temperatura a scazut ajungand in 22.02. 19. 19.02.=16/min A. la disparitie.2008T=39.2008-T=38.02./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel.R. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.2008T=36. III/zi i.7gC La internare pecientul este afebril. exercitii active.R.03. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 .L. integre.secretia otica a disparut./zi Polidin f. mai ales la contact cu fum. si valori biologice constante in limite normale. Odata cu calmarea 19.V. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor.02. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.2008T=37. iritative. cu tegumente curate.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.2008 Somn inadecvat Oboseala. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr.1gC 20.02. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.

cantitativ si calitativ datorita starii febrile. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. tusei (22. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. timp necesar pentru o buna digestie. slabiciune. obstructie laringiana. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare. sedativ Diazepam f. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Deshidratare . Nr. facile inainte de culcare. mucoasa laringiana este 83 . In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit. odihnitor. Sa pacientului un mediu ambiant linistit.m. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.lapte si compoturi. Iam recomandat lecturi placute. scadere ponderala. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. antiseptice. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. ceai. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval.2008). cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale.5kg. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. cauzata de disfagie. cu temperatura optima.02. i.02. tuse. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. placut odihnitor. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare.l. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. de ore de somn corespunzatoar e varstei.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive.

asa cum se observa la examenul O. in repaus. reactia la tratamentul administrat. evolutia a fost favorabila. prin scaderea rezistentei organismului. Sa nu prezinte infectii nosocomiale.R. 84 . comportamentul pacientului. Pacientul nu a prezentat complicatii . Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am administrat bauturi calde. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative.L. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Disfonia a disparut. Risc de suprainfectii. umeda integra.2008 disfonie. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. a alimentatiei. gatului. poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile.02. de control efectuat de medic.19. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.

15mg. 5%.perf. sol. 60mg Monozaharida fisiologica.v. i. combate deshidratarea Tranchilizant. / i.v. p. miorelaxant . PEV Variabil in functie de caz .10000UI Cpr.m.10mg. i. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0.os. fiole de 2ml.inj.v.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol./zi Per.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i.v. sau in PEV 3drj. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. creste volemia. A 10mg (5mg/ml) Cpr.33% 40%.os. 5mg.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 . i.v. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.m.200mg Fiole a 10ml Drj. 20%. 30mg. 2mg. sursa de energie.m. 10% Fiole 1 ml Cpr. lent p.

Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.02.H.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.37g/l 86 .1-0.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V. sange + 0.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0.S.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml.

87 .

1 8. ingrijit.GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1 6. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.1 5. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. I 12. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 . Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a respira = grd.1 14.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1 3.1 2.1 9.l 4.1 7. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.2 11. de a practica religia = grd.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

Sa nu faca eforturi vocale exagerate.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa. dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv. . 90 . .Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. . cu disparitia tusei. .II. Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. RECOMANDARI LA EXTERNARE: . Laringita catarala acuta. vindecata. disfoniei.Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. febrei. Hipoacuzie.5.Sa nu mai fumeze. Pacientul se externeaza vindecat. cu mucoase si tegumente de aspect normal. si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor.02. . EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25. . I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – .Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni.

pacient.1.foaia de observatie.1.apartinatori.echipa de ingrijire. III. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .1. .L. .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 . .

.somn: acuza somnolenta.fara importanta. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .2. doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. . . Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu.gradinarit. Rh pozitiv. tranzit intestinal prezent. . c) Antecedente heredo – colaterale: . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa. .alimentatie: inapetenta.greutate: 62 kg.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. sa se uite la televizor. Gusturi personale: alimentatie echilibrata. ii place sa croiasca si sa coasa. III.acuitate vizuala in limite normale.inaltime: 166 cm. in limite normale. .1.proteze: absente. 92 . . . 3 camere in care locuiesc 3 persoane. b) Limite senzoriale: .mobilitate: buna. corespunzatoare varstei.grupa sanguina: AII.alergii: negativ.

2008. Se prezinta la camera de garda a sectie O. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme. apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale. cu febra. . e) Examenul pe aparate si sisteme: . c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare. . . III.03. transpiratie. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. autofonie si inapetenta. fara dismenoree. hipoacuzie bilaterala. . cu durata de 3-4 zile.menarha la 13 ani. unde este internata pentru investigatii si tratament. agitatie. Otita medie supurata. temperatura 39 grade C.bolile copilariei.d) Antecedente personale patologice: . Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. otalgie. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale.apendicectomie la 19 ani. ora 10. palide. pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg.N=1. A=5. S=6. 2zile si solutie otica cu Boramid.tesut celular subcutanat normal reprezentat. inapetenta. 2 caps. 93 . mucoase palide. e) Antecedente personale fiziologice: . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. Sub tratament.L.R.3. tuse seaca. d) Data la internare: 11.facies suferind: tegumente umede. otalgie pulsatila.1. la 6ore.menstre la 28 zile. hipoacuzie.

=130/70mm 1lg.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana.aparat respirator: torace normal conformat. puls prezent bilateral la arterele periferice. mucoasa nazala usor hiperemica.aparat digestiv: faringe usor hipermic. congestie difuza a mucoasei timpanice.R.L. * urechi: pavilioane normale conformate. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. .sistem osteoarticular: integru. normokinetic.R. T. 94 . canal auditiv extern liber. mobil. tuse latratoare.A. . fara zgomote patologice supraadaugate. otalgie violenta.V. discreta disfonie. splina nepalpabila. F. nedureroase. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. . – 72batai/minut). simt olfactiv normal dezvoltat. ficat la rebord. meate si cornete de aspect normal. nedureroase. simetric.sistem muscular: normoton. cu repere otoscopice disparute.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. EXAMENUL CLINIC O.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.aparat uro – genital: loji renale libere. = 17/min. . . bilateral. mictiuni spontane. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii.. acufene. tranzit intestinal prezent. fose nazale permeabile. . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. . murmur vezicular usor diminuat bilateral. organe genitale externe normal conformate.

.* laringe: obstructie laringiana. . suferind. .autofonie. Probleme potentiale: . 95 . disfonie. .alterarea respiratiei. .alimentatie inadecvata prin deficit. . mucoasa laringiana edematiata.disfonie.acufene.facies anxios. .insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii. .surditate. Probleme actuale: . .tulburari ale starii de constienta.otalgie violenta. .obstructia cailor respiratorii. . tuse seaca.perforatie a membranei timpanice.hipoacuzie. . .febra.tuse seaca.

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

2 14.2.Nevoia de a se recrea = grd.2 7.Nevoia de a fi curat.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.Nevoia de a comunica = grd.2 11.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. ingrijit.Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.1 4.Nevoia de a respira = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.3 8.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 .1 10.3 2.3 6.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.III.2 5.1 12.Nevoia de a elimina = grd.3 9.3 3. de a practica religia = grd.1 13.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.

Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. iritativa.2. disfonie.SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. Hipertermie datorita procesului infectios. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. piele umeda. manifestata prin bradipnee inspiratorie.DIAGNOSTIC NURSING: 1. 3. durerilor. 2.3. 4. manifestata prin febra ridicata. 100 . calda. anxietatii. otalgie pulsatila. febra. tuse seaca. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. tegumente palide. dificultate de a comunica.

Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. 5. tusei. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. 4. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. 7. aport alimentar si lichidian insuficient. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. 7. 101 . manifestata prin hipoacuzie. tristete. disfonie. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. 6. autofonie. 3. pacientul sa prezinte somn odihnitor. pacientul sa-si recapete vocea normala. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. III. 2. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. spitalizarii si manifestata prin apatie. oboseala. treziri frecvente. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. 6.3. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. 5. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. neliniste. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra.

4. Am observat si masurat temperatura axilara. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. umiditate. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. 7. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. 102 . am efectuat educatie pentru sanatate. inhalatii cu ceai de musetel. La indicatia medicului am administrat. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am administrat sirop expectorant. Am recomandat repaus vocal. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. Am invatat pacientul sa tuseasca. ventilatie. 6.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am administrat bauturi calde. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. 8. 2. in primele 12 ore un regim hidrolactat. 5. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. 3. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. La indicatia medicului am administrat tratamentul. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut.

manifestata prin raguseala si disfonie. Secretia otica a diminuat. manifestata prin Insuficienta respiratorie. uree). Am facut educatie pentru sanatate. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 . aerisire ritmica a salonului. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire..2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Am recomandat repaus vocal. Algocalmin 2tb.v. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH .2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. ventilatie. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml.2008 vocea si-a revenit complet.03.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian.L./zi Paracetamol 2tb. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie.G. ora 12.. umiditate.03.03. H.03. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. otalgia sa diminueze in 24ore. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. glicemie. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie. i. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie. respectand doza. Am invatat pacienta sa expectoreze. 13. in PEV si ser fiziologic 1flac. Am servit pacientul cu ceaiuri calde.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. Am recomandat consumul crescut de fructe. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral.

De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 .2008 la valori normale. exercitii active.03.5gC La internare pecientul este afebril. aer rece La externare F. temperatura a scazut ajungand in 14. renuntarii la fumat./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel.5gC 14. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f.L. coriza.2gC 12. mai ales la contact cu fum. Deshidratare . Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.03.2008T=39.03. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.2008 tuse seaca in excese rare. oferind pacientului lenjerie curata.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. mai persista tusea. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.R.R. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.2008T=37. am notat valorile in F.tuse seaca.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala.03.2008T=36.V.03. cu tegumente curate. 11. tegumente calde si umede.2008T=38.=16/min A. integre. in fisa de temperatura. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. si valori biologice 11.03.03. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. uleiuri eterice. patologice. III/zi i.4g C 13. 13.03. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.m. iritativa. 14.O.=68/min In rma interventiilor.

(200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. mucoasa 105 .2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. odihnitor. treziri frecvente Oboseala. scadere ponderala.2008).03. placut odihnitor. Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. I-am recomandat lecturi placute. slabiciune. Nr. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. tuse. Am umezit aerul din incapere. Odata cu calmarea tusei (12. ceai. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. facile inainte de culcare.l. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f. Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. antiseptice. cu temperatura optima.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive.03.03. constante in limite normale. timp necesar pentru o buna digestie. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. de ore de somn corespunzatoare varstei. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0.lapte si compoturi. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala.5kg. cauzata de disfagie.11. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat.m. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. i. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. obstructie laringiana. Am administrat tratamentul prescris 12.

de suprainfectii. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. de control efectuat de medic. Risc de suprainfectii. 106 . jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. asa cum se observa la examenul O. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. de medic in continuare. laringiana este umeda integra.02. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. comportamentul pacientei. a alimentatiei. reactia la tratamentul administrat. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. prin scaderea rezistentei organismului.manifestata prin disfonie. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase.L. in repaus. 19. Am administrat bauturi calde. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. prin scaderea rezistentei organismului.R. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii . evolutia a fost favorabila.

m. combate deshidratarea Tranchilizant.v. 10% Fiole 1 ml Cpr.10mg. / i. i.susp Cpr. De 3 ori/zi sau mai putin 0.m. i.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.inj. 5%.m. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.5g Sup. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml. sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr. 0. 5mg.m.os intrarectal p.5ml/25mg.os. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian. 2mg. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica.v.os i.9% f. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. maxim 1ml 107 . PEV Variabil in functie de caz .1000ml continand NaCl 0.v.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. i. sursa de energie. 5ml/100mg Cp.v. Combate deshidratarea.os. A 10mg (5mg/ml) Cpr. lent p. 500ml. miorelaxant .v. i.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.500mg. p. sol.v. Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i. lent Per.v.33% 40%. 20%. fiole de 2ml.perf. creste volemia.v. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.

Nevoia de a se imbraca = grd.l 11.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.GRAD DE DEPENDENTA 8.1 10.1 12.1 11. de a practica religia = grd.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 . de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 9.Nevoia de a elimina = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.l 13.1 9.Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1 13. ingrijit. Nevoia de a fi curat.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 14.1 14. I 12. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a se recrea = grd.1 8. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 10.

03.independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17. Starea pacientului la externare: 109 .2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.

sa evite contactul cu fumul.Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. . 110 . . de 3ori/zi. sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. ambele urechi. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni.RECOMANDARI LA EXTERNARE: . .Sa nu fumeze. . .Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.1cpr.Sa evite curentul.Sa nu faca eforturi vocale exagerate.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

. . . Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic. decubit lateral. . Se cauta ca reper proeminentele osoase.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund.substanta medicamentoasa. .se informeaza. . . . Pacientul pozitionat in decubit ventral. punctele Smirniv si Barkenly . .se recomanda sa relaxeze musculatura.spalarea mainilor.se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa. TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 .se dezbraca regiunea.se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral. . Strict terapeutic.tava medicala.seringa si doua ace sterile.tampon cu alcool. ortostatism sau sezand la pacientii dispneici.se schimba acul. .

Bucuresti 1993 5. Editura National 1999 4. – „Esentialul in pediatrie”. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”.. Bucuresti 1994 7. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Editura ALL. Bucuresti 1997 2. Cluj Napoca 1995 113 . Ciofu C. Editura Etna 2002 6. Editura ALL. Editura Timopur 1993 3. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Editura Didactica si Pedagocica.1. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. Editura Viata Medicala Romaneasca. Bucuresti 2001 8.II editia a 7-a. Bucuresti 2001 9. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Editura Medicala Almatea. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”. Ciofu E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful