ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

Membrana timpanica nu este plana. ce 5 . anterior si posterior.una inferioara. este pars flaccida lui Shrapnell. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. denumita zidul atical si . si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului.CAP. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului.una superioara osoasa. ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara. ci conic – concava privita din exterior. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: . La nou nascut este practice orizontala. membrane timpanului. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach). portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern.I.

Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). Peretele superior al casei este subtire. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii. Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii. lobul temporar. El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. La nivelul membranei lui Shrapnell.ciocanul (maleus). Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. care poarta numele de pars tensa. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . pana la umbro. stratul conjunctiv este slab reprezentat. La exterior.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). iar dedesubtul ei un alt orificiu. fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio.cuprinde 1/5 din suprafata. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata.nicovala (incus) si 6 . membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. . fiind partea “ in tensiune”.

Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). Scarita are forma unei scari de sa. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei.. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. atrium sau mezotympanum. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. istmul. meningee mijlocie. Se disting doua compartimente distincte. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei).scarita (stapes). Osisoarele se articuleaza intre ele. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. prezentand un cap articular. iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. Toate celulele comunica 7 . carotida interna si auriculara posterioara. APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate.

intre ele si in final cu antrul mastoidian. Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII). . In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.aspirare (presiune redusa in casa timpanului). ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata). Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . Anterior. intern cu urechea interna. Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: . .consistenta redusa a suportului cartilaginos.tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). . cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa.reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului). care este cea mai mare celula si care exista de la nastere.diametrul mare. . 8 . Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie.are un traiect scurt si orizontalizat.

neurosenzoriala si de tip mixt.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. numita si otodinie – durere. CLASIFICARE 9 . DEFINITIE. 3) Otalgia. 2. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus. care poate fi de trei feluri: de transmisie. auditiva.2. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior. 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern. ETIOLOGIE. vestibulara.I. In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia.

10 . 2. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. adenoiditele si faringitele acute. Ea succede celei acute. cu predilectie la copii. tumori ale rinofaringelui. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. el nu se poate evacua spontan. Este favorizata de inflamatiile de sept. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. a mucoasei urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza. plus inflamatia.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. de tip cataral. acute sau cronice. a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. membrana timpanica se retracta. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele.

prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. pe alocuri ulcerata. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. In forme grave.II. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. Mucoasa este edematiata. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. peretii urechii medii). Cazul tipic este al unei rinite acute cand. Haemophilus influenzae. cu eliberarea puroiului in conduct. Etiologic. care este sterila in mod normal. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. necrozate. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Din punct de vedere anatomopatalogic. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. B) OTITA SUGARULUI 11 . OTITELE MEDII SUPURATE 1.

pe un teren anergizant. 5. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . 3. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. Otita manifesta sau stenica. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. 2. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. Rujeola determina otitele cu germeni banali. Otita latenta sau astenica . ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. pe calea trompei. 6.Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. 2. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. apare pana la varsta de 18 luni. care are clinica si evolutia otitei supurate. 4. provocata de virusul gripal. Difteria otica este rara. Otita gripala insoteste sau complica gripa. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. propagarea se face din faringe. 2. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa.

otoreea tubara. proteus si coli. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii. Boala este frecventa. pioceanic. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. Patogenia recunoaste un mecanism tubar. debutul ei este in copilarie.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. simtomatologia. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . pronosticul si tratamentul sunt diferite. Etiologia lor este microbiana. trompa se poate stnoza. otita medie supurata cronica benigna. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. la care etiopatogenia. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita.

Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Anatomie patologica si patogenie. Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. nervul facial. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv). prin ulceratii. Desi nu este tumora. urechea interna. aceasta forma de otita a fost denumita maligna. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. colesteatomul se comporta tumoral. generand complicatii foarte grave. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. sinusul lateral). Din cauza infectiei. portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari).Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. Din acest motiv. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). 14 . infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater.

.otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). Otite medii supurate cronice: . 2. otita sero – mucoasa ).otita sugarului. Otite catarale: 1. Otita medie catarala acuta. 2. .otita medie supurata acuta banala.otita medie supurata cronica simpla. Otite supurate: 1.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. 15 . II.otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. . Otite medii supurate acute: .

Otita medie catarala cronica (otita seroasa. otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie . 16 . 2. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. a aspectului membranei timpanice. se poate modifica supa deglutitie. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. adesea este absenta (la adult). Uneori apare un vertij. cu autofonie. I. Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii). El are senzatia de lichid in ureche. Hipoacuzia are caracter de transmisie. suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana).3. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice.CAP. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie).

dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. – Sindromul neuro – toxic (paloare. hipotermie. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Sugarul este agitat. nu sunt fidele. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. fenomene digestive). febril. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.II) OTITE SUPURATE: 1. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. apare pana la varsta de 18 luni. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. Pe prim plan se afla semnele generale. extremitati reci. Otita latenta sau astenica. Palparea urechii. 17  . torpore. polipenee. puroiul este sero – sanghinolent. se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. apasarea pe tragus (semnul Vacher). organizate sub 3 sindroame: 1. convulsii. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Otita manifesta sau stenica. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. La otoscopie. foarte edematiata. inapetent. La inceput.

deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.2. Diagnosticul este dificil. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. modificari de pozitie sau de culoare). otita devine purulenta. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. pline cu un continut sero – hemoragic. Daca exudatul se infecteaza. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. – Sindromul casectizant. 18 . cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. – Sindromul infectios. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. in cantitate redusa. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. cu stare febrila prelungita. 3. Daca flictenele se sparg. Gripa afecteaza si urechea interna. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. pe radiografii.

Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata).Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. pe termen anergizant. propagarea se face din faringe. pe calea trompei. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. plus o paralizie faciala de tip periferic. avand un tratament necrozant. Rugeola determina otitele cu germeni banali. este adesea grava. 2. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. Difteria otica este rara. cel mai des in jumatatea 19 . ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie. filanta. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii.

de obicei din prima copilarie. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. deranjat de o discreta hipoacuzie. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor. Din perforatie se scurge un puroi fetid.  20 . insa deosebit de fetida. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). ori in cadranul postero – superior. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . tegumentare. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. se instaleaza insidios. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. poate fi reniforma. hipoacuzia devenind mixta. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). uneori sanguinolent. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. Secretiile sunt filante. dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. care sangereaza usor. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica.

concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. 21 . .Hipoacuzie. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.Febra.Durerea – otalgie. erodari ale peretilor ososi ai urechii. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. pioceanic. de culoare rosie – vie. . . asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: . CAP.Procesul infectios. care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie.Se pot observa granulatii si polipi. . Laboratorul poate identifica flora. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. In otita.1.Otoree. proteus) si stafilococi.4.

Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. manevre de relaxare fizica si psihica. depresie. absolut necesare. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. optimista. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. Pacientul are tendinta de izolare. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. starea de boala. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. invatarea unor manevre de abilitate. prin distractii. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. dimensiuni corporale. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. anxietate. administrate dupa scheme simple. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. jocuri logice. bioritm. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. la specialistul de asitenta sociala. este insotita de tulburari psihice. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. varsta. Durerea fiind un sindrom complex. profesionale si sociale. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. 22 . bine alese. in doze minime eficiente. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. care pot accentua durerea sau suferinta de baza.

corelat cu boala sau bolile sale. 23 . starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: . . comprese sau impachetari reci. daca este cazul. asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul. se noteaza in foaia de temperatura. De asemenea. combate febra cu antipiretice.temperatura – se masoara dimineata si seara. ingestia de lichide.).eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta. . Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. dupa un repaus de 15minute si se noteaza. otoree etc.pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala.tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. . . va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza.ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile .

pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus. fie in perfuzie endovenoasa sau local. fie subcutan. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. Participa activ la investigatiile imagistice. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta).RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular. 24 .

probele de audiometrie. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice. caracteristica.I. 2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice.CAP. a aspectului membranei timpanice. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. evolutia cronica. Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. otita sero . Acumetria. 25 . Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. comparata cu hartia inmuiata in ulei.5.

Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. foarte edematiata. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. OTITE SUPURATE: 1. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. 26 . febril. apoi devine purulent franc sau micro – purulent. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. inapetent. La inceput. Palparea urechii. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Dupa o evolutie de 3-4 zile. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa).  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. Otita manifesta sau stenica. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). nu sunt fidele. La otoscopie. puroiul este sero – sanghinolent. II. Sugarul este agitat. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii.

Otita latenta sau astenica. modificari de pozitie sau de culoare). Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. Diagnosticul este dificil. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. – Sindromul casectizant. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. torpore. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Gripa afecteaza si urechea interna. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. Daca flictenele se sparg. apare pana la varsta de 18 luni. pline cu un continut sero – hemoragic. polipenee. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Pe prim plan se afla semnele generale. pe radiografii. cu stare febrila prelungita. hipotermie. 3. organizate sub 3 sindroame: 1. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. 2. convulsii. – Sindromul infectios. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Daca exudatul se infecteaza. – Sindromul neuro – toxic (paloare. in cantitate redusa. 27  . otita devine purulenta. fenomene digestive). cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. extremitati reci.

 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.2. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. proteus) si stafilococi. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Laboratorul poate identifica flora. erodari ale peretilor ososi ai urechii. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic. pioceanic. 28 . hipoacuzia devenind mixta.

La adulti se practica insuflatii tubare. producandu-si arsuri. dar cu prudenta. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). Daca insuflatiile nu au efectul scontat. perna electrica). pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. 2. Nafazolina). se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. numai daca secretiile nazale au disparut. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. fluidificante ale mucusului). cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. incalzita. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. Dupa 10-15 zile. Daca se introduce numai aer.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. Brofimen). fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. Ambroxol.

pentru a evita infectarea urechii medii. pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice. este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. pentru ca acum. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. In acest fel. Ceftibuten). Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar.mosorel (adica usor evazat la extremitati. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. II) Otite supurate: 1. denumita impropriu drenaj transtimpanic. Metoda. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. in locul lichidului poate patrunde aerul. prin metodele proprii de clearance. 30 . local se poate instila Boramid. de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). Vasoconstrictoarele nazale.

Unii autori prefera doar o punctie a membranei. trebuie abandonata. Se utilizeaza optica maritoare. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). preferabil microscopul operator. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. cand membrana timpanica bombeaza. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. Pentru forma astenica. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. dupa 10 minute anestezia s-a instalat. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. Metoda clasica. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). urmata de aspirarea puroiului. Daca vindecarea intarzie. care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. existand o tendinta la cronicizarea. dupa redresarea starii generale micului pacient. Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. colimicina).

preintampinarea recidivelor. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. vitamine. neurotrope.F. pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie.S./Acid boric 4 gr. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. 2. precum si modalitatea de utilizare. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. Alcool 70% 100 gr. M. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. 32 . Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. indicatiile si contra indicatiile. iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina.SOL D. ca de exemplu: Rp. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). cu consecinte medicolegale. se recomanda Acyclovir (Zovirax).Gripala: antalgice. antigripale. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat.

dar numai peste varsta de 20 ani. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa.in functie de extinderea leziunilor. extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului.de indepartare a colesteatomului.Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. 33 . Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ).prin aspirarea puroiului. instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice). Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. ori de cate ori bolnavul isi spala parul. pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). Tratamentul de baza este cel chirurgical. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa. sau cand o complicatie este iminenta. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa).COMPLICATII. II) Otite supurate: 1.CAP.I. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. Otita medie catarala cronica (otita seroasa.PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1.6. apoi devine purulent franc sau muco-purulent. 2. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. otita medie supurata se vindeca. 34 . EVALUAREA (EVOLUTIE. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie. dar recuperarea auzului este mai tardiva. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan.

subacute. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. Ea lasa sechele importante. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. avand un caracter necrozant. daca organismul se apara prost. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Se descriu forme clinice supra-acute. mai ales la copii. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. este adesea grava. forme localizate la atica (aticite). determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. Chiar daca supuratia dispare. fara sa o vindeca. Gripa afecteaza si ureche interna. prilej de cronicizare sau complicatii. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. o perforatie prea mare ramane definitiva. otita se poate complica sau croniciza. in cantitate redusa.Daca germenul este prea virulent. 35 .

mai virulent decat precedentul. Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. adesea toata viata. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. Odata cu trecerea anilor. cu perioade linistite. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. sau pe calea trompei. cand apare un alt germen infectat. care strabat membrana ferestrei rotunde). • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. leziunile sunt tot mai extinse. Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. cand otoreea inceteaza. 2. de apa care patrunde in ureche prin conduct. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator.Difteria otica este rara. propagarea se face din faringe. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. pe calea trompei. declansate de rinite si faringite acute virale. otoree abundenta. In puseul acut. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. 36 . Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. intretaiate de pusee acute.

eventual ambelor leziuni. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune).Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. timpanoscleroza. poarta denumirea de sechele simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. fibroadeziva. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. ceramica sau metal inoxidabil. care nu evolueaza. otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. prin hemografe sau piese de material plastic. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. Din cauza complicatiilor frecvente si grave. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. prognosticul acestei otite nu este favorabil. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. ele depasesc 70% recuperari de auz. 37 . Rezultatele chirurgicale sunt bune. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. asezate pe sub perforatie ca un petic.

Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. ele trebuie decorticate de mucoasa. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. vechi perforatii cicatrizate. retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. in mod special otita medie supurata cronica simpla. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. 38 . Tratamentul este chirurgical. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. fara fenomene inflamatorii vizibile. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. se recomanda proteza auditiva. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie.

se opreste (fenomenul de retentie). In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida.otoreea devine abundenta. veche la care se agraveaza. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. 39 . apoi se congestioneaza. de un tratament incorect. Anatomopatologic. dar virulenta lor este mai mare. de un teren deficitar (distrofie. dar nu rareori inspre endocraniu. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. alteori. ineficienta. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. se tumefiaza. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. santul retro-auricular dispare. diabet. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. aparent paradoxal. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare. Simptomatologie. imuno-deficienta).Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. pavilionul este impins inainte. Purtatorul unei otite acute. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

prin afectarea lui V si V1). Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. disparitia septurilor osoase intercelulare. In afara de forma clasica. mai important. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. formand un abces extredural. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Pertozita are o gravitate deosebita. pulsatila. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Forme clinice. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Petrozita. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. interventie ce poarta numele de mastoidectomie.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. Puroiul decoleaza dura mater. uneori semne de iritare vestibulara. se pot descrie si alte forme. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. expusa mai sus. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. mioza. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. pot fi inchistate. constipatie. contracturi (trismus. deseori cu sechele neurologice. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. 44 . apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). prezinta redoarea cefei. tulburari de vedere. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). unice. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. oligurie. Febra este inalta. se poate vindeca. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. varsaturi. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. mastoidita sau abces extradural. exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. multiple etc. spre exitus. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta).instaleaza triada: cefalee. orto-episonus). Daca tratamentul este precoce si corect. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. puls si respiratie aritmica. difuze. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. Evolutia este grava. albuminorahie cu Pandy pozitiv.

paralizii. exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. febra moderata. localizarea. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) . cu febra. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. unele modificari de comportament. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. . Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. capsula etc. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi. in perioada de encefalita. Rareori aceste sindromuri exista toate. . ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. Sindromul de hipertensiune intracraniana. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta.hiper-reflectabilitate. paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii.staza papilara (la examenul fundului de ochi). Sindromul de localizare. dismetrie etc. tulburari de vedere etc. Urmeaza o perioada de latenta. 45 . determinand coma si moarte bolnavului. varsaturi. 2.afazie motorie. tulburari de coordonare si de tonus muscular. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. forma.Semnele clinice de debut. scadere accentuata in greutate. care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. 3. bradicardie. sa ii determine marimea. Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central. dupa care se instaleaza perioada de stare.

tahicardie. care participa la procesul patologic. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. hemoculturi pozitive. Debutul clinic se face brusc. frison major. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. cu ocazia unui puseu acut.Tratamentul este chirurgical. cu caracter septic. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. Complicatia apare in otomastoiditele acute. retromandibulara. facies pamantiu. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. care elimina in circulatie germeni microbieni. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. anemie. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. neurochirurgul avand prioritate. hepato – splenomegalie. 46 . limba saburala. nas ascutit. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. oligurie leucocitoza. proteine degradate si microemboli septici. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial.

Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. Daca aceasta nu reuseste. comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. cerebeloase. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. se incearca aspirarea trombului. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. sub partea trombozata. el este deja trombozat. hepatice etc. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. meningita sau abcese cerebrale. 47 . Tratamentul este chirurgical. extindere la alte sinusuri endocraniene. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral.

rinitele cronice hipertrofice. ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. deviatile de sept. sinuzitele cronice. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei. incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui.1. in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide. a otitelor catarale cronice. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. 48 . Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului.7. deviatii de sept). cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. In otita medie catarala cronica (otita seroasa. vegetatiile adenoide ale copilului. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor.CAP. a disfunctiilor tubare. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara. despre prevenirea otitelor.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

1. II.I. . Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N. . Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 . CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .Echipa de ingrijire.Apartinatori.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II.Foaia de observatie. Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N.B.1.1.

1.proteze: absente. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .M. . . Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei.casa cu 4 camere.alergii: negativ. in care locuiesc trei persoane. Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. .Numele si prenumele mamei: N.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: .2. corespunzatoare varstei.somn: linistit. reflex deglutitic prezent.7kg. .greutate: 8.acuitate auditiva redusa. II. . 51 . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa.Inaltime :70cm. diversificata corect.acuitate vizuala in limite normale. masticaţie uşoara. cu baie si bucatarie. .

.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. .Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. in limite normale.Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate.tata . luata in evidenta la 2 luni si jumatate. . tranzit intestinal prezent. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. .Apgar = 9 (coloratie). in prezentatie craniana. controale prenatale lunare. .copil nascut la termen din mama primigesta.lungimea la nastere = 48 cm.alimentatie: diversificata corect. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.mobilitate: buna..31 ani. primipara. diversificat corect la 5 luni. d) A ntecedente personale fiziologice . fara suferinte marcate la nastere.greutatea la nastere = 3700g.Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare. 52 .evolutia sarcinii. fiziologica. . corespunzatoare varstei.35 ani. prin nastere spontana.mama. . . . e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. . c) Antecedente heredo-colaterale: . fara probleme pe parcursul sarcinii.

nedureroase. normokinetic. . .fara zgomote patologice supraadaugate. agitatie. Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata.1. inapetenta.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. nedureroase. . abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. . si disfonie. ficat la rebord. .sistem muscular: normoton. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9. . mobil. febra.aparat respirator: torace normal conformat.aparat digestiv: faringe uşor hiperemic.R. – l25batai/minut). tegumente umede. transpirate.facies suferind. agitatie. simetric. = 20/min. fara zgomote patologice supraadaugate. plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee.aparat uro – genital: loji renale libere. 53 . . mucoase palide.02. tranzit intestinal prezent. motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.II. temperatura 39 grade C.V. murmur vezicular usor inasprit bilateral. puls prezent bilateral la arterele peroferice.3. paloare. . splina nepalpabila. palide. mictiuni spontane. F.sistem osteoarticular: integru. e) examenul pe aparate si sisteme: .aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. organe genitale externe normal conformate.2008 – ora 11.tesut celular subcutanat normal reprezentat.

mucoasa de aspect normal. Probleme potenţiale: . .tulburari ale starii de constienta.L. suferind. . reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. .proces inflamator la nivelul urechii medii. . modificari de culoare ale membranei timpanice.Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. casectizant infectios.inapetenta. mobil..agitaţie. 54 . simt olfactiv normal dezvoltat. meate si cornete de aspect normal. * urechi. canal auditiv extern liber.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. pavilioane normal conformate.sindrom neuro-toxic. .febra. * laringe: liber. fose nazale permeabile. mucoasa nazala usor hiperemica . Probleme actuale: .R.facies anxios.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Agitatie. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. treziri frecvente. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. Proces inflamator. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Proces inflamator . Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. 2. reflex de deglutitie prezent. febra. Durere. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. Inapetenta. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Iritabilitate.2. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. Insomnia Febra. Febra 3.II.2.1. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. NEVOIA DE A ELIMINA 4. Refuz de a se alimenta si hidrata.Ore de odihna insuficiente. Moderata scadere ponderala.

8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. Transpiratii abundente. bilateral 6. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica.Neliniste otic. Tristete Durere. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 . Plansete. Plange mult. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. NEVOIA DE A FI CURAT. INGRIJIT. e in a se imbraca si dezbraca 7. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. Micsorarea ritmului respirator. Secretii nazale. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10.

3 6.2 5. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a se imbraca = grd. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.2 7. Acumulare de cunostinte. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3. Nevoia de a elimina = grd.3 57 .2.3 2.2.l 4. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere.

2 14. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 .2 11.l 10.2 9. de a practica religia = grd.l 13. I 12. ingrijit.8. Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a comunica = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.

odihnitor. tegumente palide. 4. 5. II. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. oboselii. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. Hipertermie. febrei .treziri frecvente. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. anxietaţii. usoara scadere ponderala.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator. 6. 2. 59 . Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. 2. nervozitate. tegumente calde. transpiratie. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. polipnee. neliniste.2. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale.3. 6.3. tahicardie discreta. 3. manifestate prin apatie sau agitatie. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. 4. 5. 3. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism. Pacienta sa prezinte somn linistit.II. Sa fie ferita de infectii supraadaugate. manifestata prin riscul de suprainfectie. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. somn agitat. oboseala.

supe strecurate in cantitati mici si repetate. 60 . 5. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. 2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. 4. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. al manoperelor efectuate. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. rolul medicatiei si mucoaselor. face educatie sanitara mamei. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. hipnotic). 6. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. Supravegheaza permanent copilul.7. Algocalmin 0. la internare) si prin impachetari toracice. 7.6ml i m . aerisit si incalzit. verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. curat. La indicatia medicului administreaza tratament.

Am observat. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice. A 250mg la 6 ore.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. Convulsii febrile.02. materii fecale. Sa prezinte stare de confort psihic. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare.Si ulterior 25mg. 11. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. Ampicilina 1g/zi:1flac.i.02. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. curat si suficient incalzit. la intervale de 6 ore. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0.v. Deshidratare severa. masurat si inregistrat grafic functiile vitale. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase. exudat faringian. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.v.02.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi. Persista paloarea. Ca gluconic 1f./zi.i.03g% Leucocite=13600mmc 61 . Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. Polipnee moderata.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator. pacienta se restabileste respirator si circulator.

D. (foaia de temperatura) La internare T=39. Am efectuat I. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F.02.O. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie.P. umeda. In urma interventiilor si ameliorarii 62 . Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore. 9.D.2008 T=38. tinand seama Treptat temperatura scade: 10.m. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup. la P. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ. Calciu=4 Glicemie=0. Algocalmin 0. 3/zi. Ca gluconic 10% 1f. piele calda.4grade C 11. adecvate varstei.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.A 250mg.de 3ori/zi ambele urechi. Pierderea starii de constienta./zi per. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si .2008 Hipertermie. Proces infectios cauzat de febra ridicata.2008 T=37.2008 T=36. La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.02.os. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. 1flac.administrand 1015mg.R.5grade C 12. transpiratii abundente Soc.02.02./12g corp oral la 6 ore. la 6ore i. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.m.6ml/i.

Pacienta sa prezinte somn linistit. placut odihnitor. 50100g paine alba sau integrala. Usoara scadere ponderala. orez cu lapte. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii. copilul va recapata treptat apetitul. odihnitor. Febra. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. 30-60g branza de vaci. cantitativ si calitativ.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. Sa prezinte stare de confort psihic. aparitia unor manifestari patologice. 75-100g cartofi. 10-15g dulceata sau gem.i. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre.Aport reduse de lichide. corespunzator varstei in 2-3zile. simptomelor bolii.treziri frecvente . Manifestari: -somn afectat .O.agitatie Risc de infectii supraadaugate. Inapetenta calitativ corespunzator varstei.10-15g unt. lapte caldute. 30-50g carne. 63 . am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. 11. Sa nu apara otoree mucopurulenta. gris. 1ou de 4ori/sapt. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare.02. fara reasccensionari ale temperaturii. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. 11. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila.m. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. Copilul sa fie afebril. Am cantarit zilnic copilul. scaderea rezistentei organismului.5ml. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. cu rabdare si intelegere. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. Tuse. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore.02. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. nu a prezentat complicatii.

si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.os(oral) i. mai ales la copii Per os si intrarectal 0.250/500mg Flacon cu pulb.m.300mg Caps.v.500mg.m. p. i.corp i.inj. i. maxim 1ml 64 .v.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr.v.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg. Fiole: 1g/2ml Sup./kg.os (oral) i.

250mg. Susp. se repeta la nevoie Peros. Produce sedare. ca antiemetic 0. flac.5mg.125g0. Drj.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per.. (124mg/100ml) sup.os.de 2ori/zi Nu se administrea za i.m.os seara.r.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.rectal sup. 5-10pic.r.5 mg/kgc 0.os. 25mg. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 ./5ml.100ml/750mg mucolitic Tb. 5-20mg/kg/doza.v.os Pr. i.20mg/kg corp/zi I./2ml sirop. sau i. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f.5 mg/kg i.250g. i.0.5g Sup.v.v. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f. 5ml/100mg. i.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic. 5ml/25mg.m. f.25-0.125mg/5ml. Intrarectal Per.125ml. Peros. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator. Cp.5 mg/kgc per. i..30mg.0. 0.v. i. sau 0. 50mg.

Sange pe 4mg. 0. seringa 2ml.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7.02. florura de Na Punctie venoasa.55.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.6ml. sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0. 1.H..4 citrat de Na . sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.S. 810ml.ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 .

Nevoia de a elimina = grd.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 .2 9. Nevoia de a se imbraca = grd.1 4.2 7. Nevoia de a evita pericolele = grd.1 5. ingrijit.1 3.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1.1 2.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.2 8.1 12.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.2 11. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a fi curat.Nevoia de a comunica = grd.2 10. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 14.1 13.1 6. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.Nevoia de a se recrea = grd. de a practica religia = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.

Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.os. 68 . otodinie. copilul externandu-se vindecat. timp de 4 zile.v.5. Boala a evoluat favorabil. in primele 2 zile.02. per. plans. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15. 4 zile si tratament simptomatic.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica. refuzul alimentatiei. inapetenta.Independent Dependent II. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra. Ca gluconic 10% f. Ampicilina inj. Romergan sirop timp de 3 zile.. Os. Ambroxol solutie. 1/zi per.

igiena stricta a urechilor. .1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare . . . . curent.RECOMANDARI LA EXTERNARE: . .apartinatori. .sa revina cu copilul la control peste 7 zile. 69 .evitarea racelii.foaia de observatie.echipa de ingrijire. aglomeratii.sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac.pacient.mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave. . frig. 1lingurita la 8 ore. PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II.

70 .greutate: 70 kg.G.II. . ii plac excursiile la munte. in parc sau in aer liber. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P.inaltime: 170 cm. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. . Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina. 3 camere in care locuiesc 2 persoane. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. Rh pozitiv.1. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate.2.1.1. : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . asculta muzica populara.grupa sanguina: AII.

tranzit intestinal prezent. Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta.bolile copilariei.alergii: negativ.acuitate vizuala in limite normale.1. disfagie. . inapetenta. agitatie.D.3. .mobilitate: buna.bronhopneumonie la 18 ani. . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie.b) Limite senzoriale: . motiv 71 . . otodinie. insomnie. disfonie. pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte. in limite normale. .eliminari: mictiuni spontane nedureroase.alimentatie: adecvata. dureri laringiene. febra. e) Antecedente personale patologice: . d) Antecedente heredo – colaterale: . somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse. II. ..acuitate auditiva redusa la U. corespunzatoare varstei.fara importanta. . hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta.proteze: absente. otoree mucoasa urechea dreapta. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie. .

palide. – 125batai/minut).sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. .pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. e) Examenul pe aparate si sisteme: .2008. tranzit intestinal prezent. temperatura 39 grade C.R. nedureroase. ficat la rebord.aparat respirator: torace normal conformat. . organe genitale externe normal conformate. . . tuse latratoare. nedureroase. mictiuni spontane. . reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. . . transpiratie. ora 11.V.R. discreta disfonie.03. puls prezent bilateral la arterele periferice.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang.sistem osteoarticular: integru. mucoase palide.L.tesut celular subcutanat normal reprezentat. d) Data la internare: 19. = 20/min. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. F. unde este internat pentru investigatii si tratament. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. 72 . fara zgomote patologice supraadaugate.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.aparat digestiv: faringe usor hipermic. .sistem muscular: normoton. murmur vezicular usor diminuat bilateral.facies suferind: tegumente umede. splina nepalpabila.aparat uro – genital: loji renale libere. normokinetic. mobil. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. simetric.

simt olfactiv normal dezvoltat. * laringe: obstructie laringiana. Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U. .D. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice.febra.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. .dispnee inspiratorie.facies anxios.. meate si cornete de aspect normal.D. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. . Probleme actuale: . . Probleme potentiale: .. suferind. 73 . .surditate. in jumatatea inferioara.tulburari ale starii de constienta. disfonie. situata in pars tensa.R.EXAMENUL CLINIC O. reniforma si secretii mucoase filante.D.inapetenta. * urechi: pavilioane normale conformate.otoree mucoasa U. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata. fose nazale permeabile.L. tuse latratoare. . mucoasa nazala usor hiperemica. .hipoacuzie U. canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte.alterarea respiratiei.

D. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2.1.II. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie. Moderata scadere ponderala. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. reflex de deglutitie prezent. Dispnee. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie.. Agitatie 3. Proces inflamator U. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Inapetenta.2. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. Otodinie. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.

Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii.Ore de odihna insuficiente. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Neliniste Dificultate de a se odihni. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor. Tristete Durere. Obstructie nazala. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. Febra. Durere. curate Tegumente transpirate. Iritabilitate. unghii taiate. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat.4. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. Durere 6. e in a se imbraca si dezbraca 7. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. Anxietate 5. ingrijit. calde Agitatie. NEVOIA DE A FI CURAT. Proces infectios 75 . INGRIJIT. treziri frecvente. Insomnia Dispnee.

Integritate psihica. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. Modificari comportamental e 76 .10. Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. Acumulare de cunostinte. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13.

Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 12. Nevoia de a bea si a manca = grd. ingrijit.2 9.3 8.2.2 7.Nevoia de a comunica = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a fi curat.1 10.3 3.1 4. GRAD DE DEPENDENTA: 1.2 5. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 6.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .2 11.2 14. Nevoia de a elimina = grd.II. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a respira = grd.1 13.3 2.

manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.3. 2.Independent dependent II. calda. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. tuse seaca.DIAGNOSTIC NURSING: 1. piele umeda. dificultate de a comunica. tegumente palide. 78 . Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii. iritativa.2. 3. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie. 4. Hipertermie datorita procesului infectios. disfonie. manifestata prin febra ridicata.

Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 4. 6.3. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. 5. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. tristete. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. spitalizarii si manifestata prin apatie. pacientul sa-si recapete vocea normala. 2. 3. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. neliniste. oboseala. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. aport alimentar si lichidian insuficient. 6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. treziri frecvente. 7. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism.5. 7. anxietatii. tusei. 79 . pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. II. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. pacientul sa prezinte somn odihnitor. durerilor.

6. 7. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. am efectuat educatie pentru sanatate. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. umiditate. Am administrat sirop expectorant. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am observat si masurat temperatura axilara. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am recomandat repaus vocal. La indicatia medicului am administrat. 4. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative.D. 8. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. inhalatii cu ceai de musetel. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. 9. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. 2. Am invatat pacientul sa tuseasca. 3. in primele 12 ore un regim hidrolactat. ventilatie. La indicatia medicului am administrat tratamentul.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Am administrat bauturi calde. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. 80 . 5. si cum sa administreze picaturi otice.

Tusea se diminueaza in intensitate pana 20.2008 Pacientul si-a 81 . sol. ventilatie.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. aerisire ritmica a salonului. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. am aplicat comprese calde in jurul gatului. surditatii spre care poate evolua otita.02. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. Am invatat pacientul sa expectoreze.D.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian.G. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat.2008 vocea sia revenit complet.4. i. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. glicemie. in PEV. Am recomandat consumul crescut de fructe.03.02.II. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr. umiditate./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. ora si EVALUARE 19. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Insuficienta respiratorie. Alcool 70% 100g.. respectand doza. inflamatia U./zi Vitamina A 4cpr. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. manifestata prin raguseala si disfonie. uree). H.v. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala.03. 21. Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U.D. Am facut educatie pentru sanatate.F.02. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. M. Am recomandat repaus vocal. Secretia otica a diminuat. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH .L.

19. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 .manifestata prin tuse seaca.2008-T=38.L.secretia otica a disparut./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel./zi Polidin f. coriza. cat si otodinia 22. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.m.7gC La internare pecientul este afebril. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie. reluat respiratia normala. cu tegumente curate. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr. la disparitie. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. Odata cu calmarea 19.02. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. mai persista tusea.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. exercitii active.2008T=36. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.02.O.4gC 22. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.1gC 20. 19.02. iritative. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.2008 Somn inadecvat Oboseala.02. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. si valori biologice constante in limite normale.02. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor.02. oferind pacientului lenjerie curata.3g C 21. in fisa de temperatura.03.2008T=39. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.=16/min A.2008 la valori normale. integre. temperatura a scazut ajungand in 22. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.2008T=37. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. mai ales la contact cu fum.R. III/zi i. aer rece La externare F. am notat valorile in F.R.02. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor.V.2008 tuse seaca in excese rare.=68/min In rma interventiilor.

Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas.cantitativ si calitativ datorita starii febrile. antiseptice. tuse. mucoasa laringiana este 83 .l. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere.02. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. cu temperatura optima. odihnitor.5kg. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei.2008). scadere ponderala. placut odihnitor. Nr. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. Deshidratare .m. Sa pacientului un mediu ambiant linistit. cauzata de disfagie. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. ceai.02. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. sedativ Diazepam f. facile inainte de culcare. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. obstructie laringiana. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. tusei (22. slabiciune. Iam recomandat lecturi placute. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. i. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. de ore de somn corespunzatoar e varstei. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale.lapte si compoturi. timp necesar pentru o buna digestie.

Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. gatului. Risc de suprainfectii. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile.2008 disfonie. prin scaderea rezistentei organismului. comportamentul pacientului.02. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. 84 . Sa nu prezinte infectii nosocomiale. de control efectuat de medic. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.L.19. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. reactia la tratamentul administrat. in repaus. evolutia a fost favorabila.R. asa cum se observa la examenul O. umeda integra. Am administrat bauturi calde. Disfonia a disparut. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Pacientul nu a prezentat complicatii . a alimentatiei.

i. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. PEV Variabil in functie de caz .v. lent p.m.inj. fiole de 2ml. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i./zi Per. i. miorelaxant . 60mg Monozaharida fisiologica. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.200mg Fiole a 10ml Drj. A 10mg (5mg/ml) Cpr. 20%. 10% Fiole 1 ml Cpr. sol.v. sursa de energie. 5mg. p. i.v.perf. creste volemia.m.os. sau in PEV 3drj.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.os.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 .10mg.m.33% 40%.v. 30mg.v. 2mg.10000UI Cpr.15mg. combate deshidratarea Tranchilizant. / i. 5%.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.

37g/l 86 .1-0. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20.H.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml. sange + 0.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.S.02.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.

87 .

ingrijit. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 14.1 6. I 12.l 4.l 13.l 10.GRAD DE DEPENDENTA 1.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 . de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 7. Nevoia de a fi curat.1 5. Nevoia de a comunica = grd.2 11.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 3. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 2.1 8. Nevoia de a elimina = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a respira = grd.1 9.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

RECOMANDARI LA EXTERNARE: . Laringita catarala acuta.Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni.02. 90 . .5. . cu mucoase si tegumente de aspect normal. febrei.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. . vindecata. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei. Hipoacuzie.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea.II. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – . . cu disparitia tusei.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.Sa nu mai fumeze. disfoniei. Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. Pacientul se externeaza vindecat. . EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa. .Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.

1. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 .1.apartinatori.1.pacient.echipa de ingrijire.L.foaia de observatie. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: . . Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C. . .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III. III.

eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . 92 .acuitate vizuala in limite normale.alimentatie: inapetenta. doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. ii place sa croiasca si sa coasa. . Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. III. . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa. 3 camere in care locuiesc 3 persoane. . tranzit intestinal prezent. . . Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .somn: acuza somnolenta.2. Gusturi personale: alimentatie echilibrata.proteze: absente.alergii: negativ. Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu. b) Limite senzoriale: .greutate: 62 kg. .gradinarit.grupa sanguina: AII. in limite normale. . c) Antecedente heredo – colaterale: . Rh pozitiv. corespunzatoare varstei.mobilitate: buna.inaltime: 166 cm.1.fara importanta. sa se uite la televizor.

. Se prezinta la camera de garda a sectie O.menstre la 28 zile. 2 caps. tuse seaca. . ora 10.L.N=1.menarha la 13 ani. unde este internata pentru investigatii si tratament. inapetenta.d) Antecedente personale patologice: . agitatie. mucoase palide.03. d) Data la internare: 11. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. cu febra. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme. e) Antecedente personale fiziologice: . pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale. Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. 93 . c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare. III.facies suferind: tegumente umede.tesut celular subcutanat normal reprezentat. . transpiratie. Sub tratament. Otita medie supurata. autofonie si inapetenta.3.R.bolile copilariei. S=6. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. hipoacuzie bilaterala. e) Examenul pe aparate si sisteme: .apendicectomie la 19 ani. otalgie. cu durata de 3-4 zile. otalgie pulsatila. temperatura 39 grade C. hipoacuzie. la 6ore. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale.2008. A=5. .1. 2zile si solutie otica cu Boramid. fara dismenoree. palide.

. . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. F. meate si cornete de aspect normal. acufene.A. .sistem muscular: normoton. tuse latratoare. simt olfactiv normal dezvoltat. congestie difuza a mucoasei timpanice. fara zgomote patologice supraadaugate. T. tranzit intestinal prezent. discreta disfonie.R. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. simetric. normokinetic. mictiuni spontane. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie.aparat respirator: torace normal conformat.L. .sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. – 72batai/minut). . = 17/min. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. canal auditiv extern liber.=130/70mm 1lg. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. mucoasa nazala usor hiperemica. .sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. . splina nepalpabila. nedureroase. bilateral.sistem osteoarticular: integru. nedureroase. organe genitale externe normal conformate.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. cu repere otoscopice disparute. EXAMENUL CLINIC O. otalgie violenta. puls prezent bilateral la arterele periferice. fose nazale permeabile. mobil.R.aparat digestiv: faringe usor hipermic.. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata.V. * urechi: pavilioane normale conformate.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. murmur vezicular usor diminuat bilateral. ficat la rebord. 94 .aparat uro – genital: loji renale libere.

95 .surditate.facies anxios.alimentatie inadecvata prin deficit. .* laringe: obstructie laringiana. . Probleme actuale: . disfonie.otalgie violenta. .perforatie a membranei timpanice.febra. . . mucoasa laringiana edematiata. .acufene. tuse seaca. .insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii. . .tuse seaca. Probleme potentiale: . .autofonie.tulburari ale starii de constienta.obstructia cailor respiratorii. .hipoacuzie. . suferind.alterarea respiratiei.disfonie. .

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

1 4. ingrijit.Nevoia de a fi curat.3 3.2 11.Nevoia de a elimina = grd.3 2.2.2 7.1 12. de a practica religia = grd.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1 10.2 5.3 8.1 13.3 9. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.Nevoia de a respira = grd.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 14.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii. GRAD DE DEPENDENTA: 1.3 6.Nevoia de a bea si a manca = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.III.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 .

DIAGNOSTIC NURSING: 1.3. tuse seaca. tegumente palide. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. manifestata prin febra ridicata. otalgie pulsatila. manifestata prin bradipnee inspiratorie. anxietatii. calda. 4. Hipertermie datorita procesului infectios. febra. disfonie. dificultate de a comunica. durerilor.SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. 100 . piele umeda. 3.2. 2. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. iritativa.

sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. manifestata prin hipoacuzie.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. 5.3. tusei. pacientul sa-si recapete vocea normala. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. disfonie. 6. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. 7. spitalizarii si manifestata prin apatie. aport alimentar si lichidian insuficient. 6. tristete. treziri frecvente. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 3. 7. 5. 101 . pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. neliniste. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. 2. oboseala. autofonie. pacientul sa prezinte somn odihnitor. 4. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. III. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata.

2.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. 6. La indicatia medicului am administrat. umiditate. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. inhalatii cu ceai de musetel. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am administrat sirop expectorant. 102 . i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. in primele 12 ore un regim hidrolactat. Am administrat bauturi calde. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. 3. Am recomandat repaus vocal. La indicatia medicului am administrat tratamentul. 7. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. am efectuat educatie pentru sanatate. 4. 5. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. ventilatie. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am observat si masurat temperatura axilara.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. 8.

manifestata prin raguseala si disfonie. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 .2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. umiditate.G.v. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. am aplicat comprese calde in jurul gatului. otalgia sa diminueze in 24ore. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral. Am facut educatie pentru sanatate. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml. uree). i.03. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11.03.. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. H. manifestata prin Insuficienta respiratorie. aerisire ritmica a salonului.L. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH .si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. ora 12. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo.2008 vocea si-a revenit complet. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am invatat pacienta sa expectoreze. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie. 13. Am recomandat repaus vocal.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Algocalmin 2tb.03.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. ventilatie. in PEV si ser fiziologic 1flac. respectand doza. Am recomandat consumul crescut de fructe. glicemie./zi Paracetamol 2tb./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12. Secretia otica a diminuat.. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.03.

Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. coriza. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. integre. oferind pacientului lenjerie curata.2008T=37.R.2008T=39. iritativa. am notat valorile in F.5gC La internare pecientul este afebril./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel.=68/min In rma interventiilor.L. temperatura a scazut ajungand in 14. 13.2008T=38.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra.03. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 .2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala. patologice. mai persista tusea.O.5gC 14.m. 14. renuntarii la fumat.=16/min A.2008T=36.2gC 12.03.tuse seaca. Deshidratare . 11. cu tegumente curate. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. tegumente calde si umede.03. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. exercitii active. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. III/zi i.2008 la valori normale.03.2008 tuse seaca in excese rare. uleiuri eterice.R. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. in fisa de temperatura. si valori biologice 11. aer rece La externare F.03. mai ales la contact cu fum. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f.V.03. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.03. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.4g C 13.03.

2008). Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. timp necesar pentru o buna digestie. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. constante in limite normale. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Nr. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. placut odihnitor. tuse.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. i. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. obstructie laringiana. Am umezit aerul din incapere. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. slabiciune. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. scadere ponderala. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. antiseptice. Odata cu calmarea tusei (12. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. ceai. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. facile inainte de culcare. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale.l. cauzata de disfagie. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ.5kg. I-am recomandat lecturi placute. treziri frecvente Oboseala. odihnitor. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f.03. Am administrat tratamentul prescris 12. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval.m. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit.lapte si compoturi. cu temperatura optima. de ore de somn corespunzatoare varstei. Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale.11. mucoasa 105 .03.03.

prin scaderea rezistentei organismului. comportamentul pacientei. de control efectuat de medic. 106 . in repaus. de medic in continuare. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. laringiana este umeda integra.manifestata prin disfonie. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului. Risc de suprainfectii. 19.02. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii .L.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. prin scaderea rezistentei organismului. asa cum se observa la examenul O. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. evolutia a fost favorabila. reactia la tratamentul administrat.R. a alimentatiei. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. Am administrat bauturi calde. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. de suprainfectii.

10mg.v.v.v. i. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. p. lent p. creste volemia. 20%. i. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml. i. Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i. A 10mg (5mg/ml) Cpr.v.m. 5%. / i. miorelaxant . Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. Combate deshidratarea.os i. 10% Fiole 1 ml Cpr.5g Sup.5ml/25mg. sursa de energie.susp Cpr. 5ml/100mg Cp.v.m.m. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. maxim 1ml 107 .5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.v.v.inj.v.33% 40%.m. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian.os.1000ml continand NaCl 0. lent Per. 5mg.os intrarectal p. combate deshidratarea Tranchilizant. De 3 ori/zi sau mai putin 0.os.9% f. fiole de 2ml.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.500mg.perf.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. 2mg. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. sol. sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr. i. 500ml. 0. PEV Variabil in functie de caz .

ingrijit.l 13.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. de a practica religia = grd.l 11.1 12.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a elimina = grd. I 12. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.l 10.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 11.1 9.Nevoia de a se imbraca = grd.1 13.GRAD DE DEPENDENTA 8.1 9. Nevoia de a se recrea = grd.1 10.1 8. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 14. Nevoia de a fi curat.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 .1 14.

Infectie acuta de cai respiratorii superioare.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala.03. Starea pacientului la externare: 109 .independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17.

Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. .RECOMANDARI LA EXTERNARE: .Sa nu fumeze. .Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. .1cpr. sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. 110 .Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg. la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. .Sa evite curentul. . de 3ori/zi. ambele urechi.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni. sa evite contactul cu fumul.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

Pacientul pozitionat in decubit ventral. . . . ortostatism sau sezand la pacientii dispneici.se schimba acul.ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.seringa si doua ace sterile. .se informeaza. . .se recomanda sa relaxeze musculatura.se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral. . Strict terapeutic. punctele Smirniv si Barkenly .tava medicala.substanta medicamentoasa. TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 .tampon cu alcool.se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa. . . Se cauta ca reper proeminentele osoase.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei. .se dezbraca regiunea. decubit lateral.spalarea mainilor. .

Editura Viata Medicala Romaneasca.1. Editura Etna 2002 6. Cluj Napoca 1995 113 . Ciofu E. Editura ALL. Bucuresti 2001 9. Editura Didactica si Pedagocica. Editura National 1999 4. Bucuresti 2001 8. – „Esentialul in pediatrie”. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. Bucuresti 1993 5. Editura Medicala Almatea. Ciofu C. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Editura Timopur 1993 3. Bucuresti 1997 2. Editura ALL.. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”.II editia a 7-a. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”. Bucuresti 1994 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful