P. 1
Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientilor Cu Otita Medie

Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientilor Cu Otita Medie

|Views: 509|Likes:
Published by Maria Geanina Voicu
otita
otita

More info:

Published by: Maria Geanina Voicu on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2014

pdf

text

original

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: . denumita zidul atical si . La nou nascut este practice orizontala. ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului. este pars flaccida lui Shrapnell. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.I. ci conic – concava privita din exterior.CAP.una inferioara. membrane timpanului. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului. portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Membrana timpanica nu este plana. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara.una superioara osoasa. ce 5 . anterior si posterior. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach).

lobul temporar. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. stratul conjunctiv este slab reprezentat. La exterior. iar dedesubtul ei un alt orificiu.nicovala (incus) si 6 . . fiind partea “ in tensiune”. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii. Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: .cuprinde 1/5 din suprafata.ciocanul (maleus). pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. care poarta numele de pars tensa. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. pana la umbro. Peretele superior al casei este subtire. Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio. La nivelul membranei lui Shrapnell.

Scarita are forma unei scari de sa. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). Toate celulele comunica 7 . istmul. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. meningee mijlocie. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX).. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. prezentand un cap articular. iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. carotida interna si auriculara posterioara. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior.scarita (stapes). Se disting doua compartimente distincte. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. Osisoarele se articuleaza intre ele. atrium sau mezotympanum. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice.

8 . .diametrul mare. mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII). Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata). .tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). Anterior. .reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului).are un traiect scurt si orizontalizat. care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. intern cu urechea interna. In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: . ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). . Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.consistenta redusa a suportului cartilaginos.aspirare (presiune redusa in casa timpanului).intre ele si in final cu antrul mastoidian.

FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. numita si otodinie – durere. CLASIFICARE 9 . ETIOLOGIE. neurosenzoriala si de tip mixt. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior. 2. In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.I. vestibulara.2. auditiva. DEFINITIE. care poate fi de trei feluri: de transmisie. 3) Otalgia. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern.

a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. de tip cataral. membrana timpanica se retracta. Mucoasa de eczematizeaza. 10 . Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. a mucoasei urechii medii. tumori ale rinofaringelui. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. el nu se poate evacua spontan. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. adenoiditele si faringitele acute. plus inflamatia. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. Este favorizata de inflamatiile de sept. cu predilectie la copii. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. acute sau cronice. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. 2.

care este sterila in mod normal. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. Etiologic. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. Cazul tipic este al unei rinite acute cand. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). B) OTITA SUGARULUI 11 . cu eliberarea puroiului in conduct. Din punct de vedere anatomopatalogic.II. Mucoasa este edematiata. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. Haemophilus influenzae. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. In forme grave. necrozate. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. peretii urechii medii). pe alocuri ulcerata. OTITELE MEDII SUPURATE 1. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes.

Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. 2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 .Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. care are clinica si evolutia otitei supurate. apare pana la varsta de 18 luni. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. 6. provocata de virusul gripal. Rujeola determina otitele cu germeni banali. 4. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. 2. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. propagarea se face din faringe. 3. pe un teren anergizant. Difteria otica este rara. Otita gripala insoteste sau complica gripa. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. 2. pe calea trompei. Otita latenta sau astenica . infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. 5. Otita manifesta sau stenica. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1.

iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. simtomatologia. Etiologia lor este microbiana. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. otoreea tubara. pioceanic. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii. trompa se poate stnoza. la care etiopatogenia. otita medie supurata cronica benigna. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . proteus si coli. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. pronosticul si tratamentul sunt diferite. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. Boala este frecventa. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. debutul ei este in copilarie. Patogenia recunoaste un mecanism tubar.

Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). generand complicatii foarte grave. sinusul lateral). Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv).Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. Anatomie patologica si patogenie. infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). aceasta forma de otita a fost denumita maligna. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. urechea interna. Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. Desi nu este tumora. Din acest motiv. nervul facial. 14 . colesteatomul se comporta tumoral. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. prin ulceratii. Din cauza infectiei.

. 2.otita medie supurata acuta banala. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Otite medii supurate acute: . Otite medii supurate cronice: . Otite catarale: 1. . 15 .otita medie supurata cronica simpla.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I.otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). .otita sugarului. Otite supurate: 1. Otita medie catarala acuta. otita sero – mucoasa ). II. 2.otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului.CAP. Hipoacuzia are caracter de transmisie. reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. a aspectului membranei timpanice. Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii). cu autofonie. Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). 2. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). se poate modifica supa deglutitie. adesea este absenta (la adult). suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). El are senzatia de lichid in ureche. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. I. Uneori apare un vertij. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie . 16 .3.

inapetent. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. La inceput. Palparea urechii. hipotermie. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. extremitati reci. fenomene digestive). organizate sub 3 sindroame: 1. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.II) OTITE SUPURATE: 1. Pe prim plan se afla semnele generale. La otoscopie. convulsii. apasarea pe tragus (semnul Vacher). se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). puroiul este sero – sanghinolent. nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). foarte edematiata. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. febril. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Sugarul este agitat. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. 17  . nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. nu sunt fidele. apare pana la varsta de 18 luni. Otita latenta sau astenica. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. – Sindromul neuro – toxic (paloare. torpore. Otita manifesta sau stenica. Dupa o evolutie de 3-4 zile. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. polipenee.

situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. cu stare febrila prelungita. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. 18 . La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. otita devine purulenta. Daca flictenele se sparg. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. 3. Diagnosticul este dificil. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. pline cu un continut sero – hemoragic. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. – Sindromul infectios. modificari de pozitie sau de culoare). Daca exudatul se infecteaza. pe radiografii. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.2. in cantitate redusa. – Sindromul casectizant. Gripa afecteaza si urechea interna.

este adesea grava. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. plus o paralizie faciala de tip periferic. propagarea se face din faringe. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Rugeola determina otitele cu germeni banali. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. Se manifesta cu otalgie. cel mai des in jumatatea 19 . filanta. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. pe calea trompei. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. 2. Difteria otica este rara. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. pe termen anergizant. avand un tratament necrozant.

ori in cadranul postero – superior. tegumentare. uneori sanguinolent. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. Din perforatie se scurge un puroi fetid. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. deranjat de o discreta hipoacuzie. insa deosebit de fetida. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. hipoacuzia devenind mixta. poate fi reniforma. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. Secretiile sunt filante. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. de obicei din prima copilarie.  20 . care sangereaza usor. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. se instaleaza insidios. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala).

Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. In otita. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli.4.Se pot observa granulatii si polipi. . care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie.Hipoacuzie. . CAP. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. proteus) si stafilococi. pioceanic. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice.Febra. . asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: . Laboratorul poate identifica flora. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. de culoare rosie – vie.1.Otoree.Procesul infectios.Durerea – otalgie. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. 21 . . erodari ale peretilor ososi ai urechii. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor.

Durerea fiind un sindrom complex. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. bioritm. administrate dupa scheme simple. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. profesionale si sociale. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. este insotita de tulburari psihice. varsta. in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. bine alese. dimensiuni corporale. starea de boala. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. in doze minime eficiente. manevre de relaxare fizica si psihica. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. Pacientul are tendinta de izolare. optimista. absolut necesare. la specialistul de asitenta sociala. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. jocuri logice. prin distractii. depresie. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. anxietate. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. 22 . asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. invatarea unor manevre de abilitate.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine.

la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza. . ingestia de lichide. combate febra cu antipiretice. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. . dupa un repaus de 15minute si se noteaza. starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. se noteaza in foaia de temperatura. .tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. otoree etc.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. corelat cu boala sau bolile sale.temperatura – se masoara dimineata si seara. 23 . daca este cazul. asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta. De asemenea. va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. comprese sau impachetari reci.).ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . . SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: .pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala.

fie subcutan.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. fie in perfuzie endovenoasa sau local. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular. Participa activ la investigatiile imagistice. 24 .

cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. comparata cu hartia inmuiata in ulei.I. Acumetria. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic.CAP. 25 . Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice. a aspectului membranei timpanice. Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). 2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1. evolutia cronica. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata.5. caracteristica. otita sero . probele de audiometrie.

26 . inapetent. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Sugarul este agitat. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). OTITE SUPURATE: 1. nu sunt fidele. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. febril. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . La otoscopie. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. Otita manifesta sau stenica.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. apasarea pe tragus (semnul Vacher). La inceput. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. apoi devine purulent franc sau micro – purulent. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. puroiul este sero – sanghinolent. foarte edematiata. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). II. Palparea urechii.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil.

organizate sub 3 sindroame: 1. – Sindromul infectios. – Sindromul casectizant. Daca exudatul se infecteaza. fenomene digestive). in cantitate redusa. 2. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. – Sindromul neuro – toxic (paloare. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. 3. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. cu stare febrila prelungita.Otita latenta sau astenica. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. hipotermie. Pe prim plan se afla semnele generale. apare pana la varsta de 18 luni. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Diagnosticul este dificil. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. pe radiografii. Daca flictenele se sparg. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. convulsii. torpore. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. Gripa afecteaza si urechea interna. 27  . polipenee. otita devine purulenta. extremitati reci. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. modificari de pozitie sau de culoare). cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. pline cu un continut sero – hemoragic. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite.

erodari ale peretilor ososi ai urechii. pioceanic. mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. Laboratorul poate identifica flora. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic. hipoacuzia devenind mixta. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. 28 . proteus) si stafilococi.2. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala.

se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. Nafazolina). care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. numai daca secretiile nazale au disparut. Dupa 10-15 zile. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. Ambroxol. fluidificante ale mucusului). incalzita.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. 2. se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. La adulti se practica insuflatii tubare. Daca insuflatiile nu au efectul scontat. dar cu prudenta. cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. Daca se introduce numai aer. perna electrica). se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . producandu-si arsuri. Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. Brofimen).

pentru a evita infectarea urechii medii. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). local se poate instila Boramid. 30 . caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. Ceftibuten). ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni.mosorel (adica usor evazat la extremitati. prin metodele proprii de clearance. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. II) Otite supurate: 1. in locul lichidului poate patrunde aerul. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. Metoda. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. pentru ca acum. este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. Vasoconstrictoarele nazale. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. denumita impropriu drenaj transtimpanic. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. In acest fel.

Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. preferabil microscopul operator. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . Pentru forma astenica. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). trebuie abandonata. Daca vindecarea intarzie. colimicina). dupa redresarea starii generale micului pacient. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. existand o tendinta la cronicizarea. Se utilizeaza optica maritoare. aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. urmata de aspirarea puroiului. Metoda clasica. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. Unii autori prefera doar o punctie a membranei. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). dupa 10 minute anestezia s-a instalat. care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. cand membrana timpanica bombeaza. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare.

(de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. neurotrope. se recomanda Acyclovir (Zovirax). Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. M. iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. 32 .SOL D. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. ca de exemplu: Rp. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat.F./Acid boric 4 gr. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. vitamine. Alcool 70% 100 gr. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. preintampinarea recidivelor. 2. antigripale.S. precum si modalitatea de utilizare. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului.Gripala: antalgice. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. indicatiile si contra indicatiile. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. cu consecinte medicolegale.

extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului. pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa. instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice). iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. 33 .prin aspirarea puroiului. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). Tratamentul de baza este cel chirurgical.de indepartare a colesteatomului. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. dar numai peste varsta de 20 ani.in functie de extinderea leziunilor. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). sau cand o complicatie este iminenta. se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct.Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. ori de cate ori bolnavul isi spala parul.

otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila.I. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan.6. dar recuperarea auzului este mai tardiva. II) Otite supurate: 1.COMPLICATII.PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1. 34 . Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile. EVALUAREA (EVOLUTIE. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie.CAP. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. apoi devine purulent franc sau muco-purulent. otita medie supurata se vindeca. 2. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei.

continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. este adesea grava. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. in cantitate redusa. avand un caracter necrozant. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Ea lasa sechele importante. forme localizate la atica (aticite). otita se poate complica sau croniciza. subacute. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. daca organismul se apara prost. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. 35 . cu distrugeri ale osisoarelor urechii. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.Daca germenul este prea virulent. Chiar daca supuratia dispare. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. prilej de cronicizare sau complicatii. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. mai ales la copii. Se descriu forme clinice supra-acute. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. Gripa afecteaza si ureche interna. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. o perforatie prea mare ramane definitiva. fara sa o vindeca.

Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. Odata cu trecerea anilor. sau pe calea trompei. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. 2. pe calea trompei. otoree abundenta. adesea toata viata. 36 . de apa care patrunde in ureche prin conduct. cu perioade linistite.Difteria otica este rara. cand apare un alt germen infectat. intretaiate de pusee acute. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. cand otoreea inceteaza. In puseul acut. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. leziunile sunt tot mai extinse. mai virulent decat precedentul. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. propagarea se face din faringe. care strabat membrana ferestrei rotunde). Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. declansate de rinite si faringite acute virale.

otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. asezate pe sub perforatie ca un petic. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. fibroadeziva. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. poarta denumirea de sechele simple. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune). ele depasesc 70% recuperari de auz. prin hemografe sau piese de material plastic. prognosticul acestei otite nu este favorabil. Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. ceramica sau metal inoxidabil. eventual ambelor leziuni. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. Din cauza complicatiilor frecvente si grave. timpanoscleroza. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. Rezultatele chirurgicale sunt bune. 37 . Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. care nu evolueaza. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie).

ele trebuie decorticate de mucoasa.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. Tratamentul este chirurgical. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. fara fenomene inflamatorii vizibile. se recomanda proteza auditiva. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Audiograma arata o hipoacuzie mixta. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. vechi perforatii cicatrizate. 38 . uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. in mod special otita medie supurata cronica simpla. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple.

Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. de un teren deficitar (distrofie. Anatomopatologic. pavilionul este impins inainte. ineficienta. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. aparent paradoxal. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. veche la care se agraveaza. diabet. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. alteori. santul retro-auricular dispare.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. imuno-deficienta). de un tratament incorect. 39 .otoreea devine abundenta. Simptomatologie. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. Purtatorul unei otite acute. dar nu rareori inspre endocraniu. se opreste (fenomenul de retentie). In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. apoi se congestioneaza. dar virulenta lor este mai mare. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. se tumefiaza. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare.

Petrozita. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. Pertozita are o gravitate deosebita. Forme clinice. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. se pot descrie si alte forme. uneori semne de iritare vestibulara. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. disparitia septurilor osoase intercelulare. prin afectarea lui V si V1). Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. pulsatila. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. mai important. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. interventie ce poarta numele de mastoidectomie. Puroiul decoleaza dura mater. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. expusa mai sus. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. In afara de forma clasica. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . formand un abces extredural.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

orto-episonus). mioza.instaleaza triada: cefalee. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. difuze. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. albuminorahie cu Pandy pozitiv. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. Febra este inalta. Daca tratamentul este precoce si corect. oligurie. prezinta redoarea cefei. exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). Evolutia este grava. unice. varsaturi. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. deseori cu sechele neurologice. contracturi (trismus. spre exitus. constipatie. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. puls si respiratie aritmica. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. multiple etc. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). 44 . tulburari de vedere. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. se poate vindeca. mastoidita sau abces extradural. pot fi inchistate. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata.

forma.hiper-reflectabilitate. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. determinand coma si moarte bolnavului. scadere accentuata in greutate.afazie motorie. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. cu febra. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi. dismetrie etc. . paralizii. Sindromul de hipertensiune intracraniana. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. febra moderata. exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.Semnele clinice de debut. sa ii determine marimea. tulburari de vedere etc. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. 45 . Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central. Sindromul de localizare. tulburari de coordonare si de tonus muscular. in perioada de encefalita. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara. care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice.staza papilara (la examenul fundului de ochi). Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. bradicardie. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. varsaturi. ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. localizarea. Rareori aceste sindromuri exista toate. 2. . Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. dupa care se instaleaza perioada de stare. capsula etc. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Urmeaza o perioada de latenta. 3. unele modificari de comportament.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) .

Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. frison major. hepato – splenomegalie. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. oligurie leucocitoza. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. limba saburala. anemie. 46 . proteine degradate si microemboli septici. retromandibulara. nas ascutit. hemoculturi pozitive. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. tahicardie. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. Complicatia apare in otomastoiditele acute. Debutul clinic se face brusc. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. care participa la procesul patologic. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. cu caracter septic. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial. facies pamantiu. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. care elimina in circulatie germeni microbieni. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. cu ocazia unui puseu acut. ori pana la extremitatea sa intra – toracica.Tratamentul este chirurgical. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. neurochirurgul avand prioritate.

comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. cerebeloase. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. 47 . dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. sub partea trombozata. hepatice etc. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. Tratamentul este chirurgical. el este deja trombozat. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. Daca aceasta nu reuseste. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. extindere la alte sinusuri endocraniene. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. se incearca aspirarea trombului. meningita sau abcese cerebrale.

a otitelor catarale cronice. 48 .1. in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei.7. a disfunctiilor tubare. despre prevenirea otitelor. vegetatiile adenoide ale copilului. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara.CAP. deviatii de sept). Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. rinitele cronice hipertrofice. sinuzitele cronice. ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. deviatile de sept. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. In otita medie catarala cronica (otita seroasa.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N.Apartinatori.I. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N. .Foaia de observatie. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .1.Echipa de ingrijire.1. .B. II. Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .1.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II.

acuitate vizuala in limite normale. .proteze: absente. in care locuiesc trei persoane.somn: linistit.greutate: 8. reflex deglutitic prezent. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa. cu baie si bucatarie. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei. corespunzatoare varstei. . 51 .7kg. . .M. Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti.Inaltime :70cm. II. masticaţie uşoara.casa cu 4 camere. 1.2.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . diversificata corect.acuitate auditiva redusa. .Numele si prenumele mamei: N. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .alergii: negativ. .

copil nascut la termen din mama primigesta. controale prenatale lunare. . fara probleme pe parcursul sarcinii.Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare. tranzit intestinal prezent.greutatea la nastere = 3700g. . fara suferinte marcate la nastere. d) A ntecedente personale fiziologice .Apgar = 9 (coloratie). prin nastere spontana.mama. primipara.mobilitate: buna.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . . c) Antecedente heredo-colaterale: .Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii.. in limite normale.lungimea la nastere = 48 cm. corespunzatoare varstei. . fiziologica. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.tata .alimentatie: diversificata corect.35 ani.evolutia sarcinii. .31 ani. .Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. . luata in evidenta la 2 luni si jumatate. 52 . e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. in prezentatie craniana. . . diversificat corect la 5 luni.

plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee. normokinetic. splina nepalpabila.aparat digestiv: faringe uşor hiperemic. .aparat uro – genital: loji renale libere. e) examenul pe aparate si sisteme: . murmur vezicular usor inasprit bilateral. mucoase palide. – l25batai/minut). = 20/min. .facies suferind. simetric. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.3. 53 . palide. . .sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9.1. febra. . organe genitale externe normal conformate. si disfonie. mictiuni spontane. .2008 – ora 11. paloare. temperatura 39 grade C.sistem muscular: normoton.II.R. mobil. nedureroase.V.aparat respirator: torace normal conformat. . fara zgomote patologice supraadaugate. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. puls prezent bilateral la arterele peroferice. transpirate. ficat la rebord. inapetenta. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament. F. tegumente umede. nedureroase. Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata. tranzit intestinal prezent.02.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang.tesut celular subcutanat normal reprezentat. .sistem osteoarticular: integru. agitatie. agitatie. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale.fara zgomote patologice supraadaugate.

inapetenta. mucoasa nazala usor hiperemica . casectizant infectios. . reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. .proces inflamator la nivelul urechii medii. mucoasa de aspect normal. .L. pavilioane normal conformate. Probleme actuale: . mobil.sindrom neuro-toxic. suferind. canal auditiv extern liber.Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana.febra. Probleme potenţiale: . * urechi. * laringe: liber. meate si cornete de aspect normal. modificari de culoare ale membranei timpanice..facies anxios.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.agitaţie. 54 . . fose nazale permeabile.tulburari ale starii de constienta. simt olfactiv normal dezvoltat.R. .

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara. Agitatie. Moderata scadere ponderala. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5.II.2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. febra. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Durere. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. NEVOIA DE A ELIMINA 4. Febra 3. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. Insomnia Febra. Inapetenta. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Refuz de a se alimenta si hidrata. 2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.Ore de odihna insuficiente. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza.1. Proces inflamator. treziri frecvente. Iritabilitate.2. Proces inflamator . ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. reflex de deglutitie prezent. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat.

Neliniste otic. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. Plansete. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Tristete Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. e in a se imbraca si dezbraca 7.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Plange mult. Transpiratii abundente. INGRIJIT. NEVOIA DE A FI CURAT. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Secretii nazale. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. bilateral 6. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. Micsorarea ritmului respirator. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 . NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate.

3 6. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Acumulare de cunostinte.3 57 .2 5.3 3.3 2. Nevoia de a se imbraca = grd. GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.l 4.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.2 7. Nevoia de a respira = grd.2.2.

Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.8.2 14.2 9.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 . Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. ingrijit.l 13. Nevoia de a comunica = grd.2 11. I 12. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a fi curat.l 10. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.

Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1.DIAGNOSTIC NURSING: 1. 5. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. transpiratie. 2. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei.treziri frecvente.II.2. tegumente palide. 6. 59 . somn agitat. nervozitate. usoara scadere ponderala. tahicardie discreta. manifestata prin riscul de suprainfectie. oboselii. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. 2. tegumente calde. 6. 4. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism.3. neliniste. Sa fie ferita de infectii supraadaugate. 4. anxietaţii. manifestate prin apatie sau agitatie. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. II. oboseala. polipnee. 5.3. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale. febrei . 3. Hipertermie. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator. 3. Pacienta sa prezinte somn linistit. odihnitor.

Asigura copilului un mediu ambiant linistit. 5. Supravegheaza permanent copilul. 60 . Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. rolul medicatiei si mucoaselor. Algocalmin 0. 2. aerisit si incalzit. face educatie sanitara mamei. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. 4. 7. al manoperelor efectuate. 3. supe strecurate in cantitati mici si repetate.6ml i m . INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. hipnotic). la internare) si prin impachetari toracice. La indicatia medicului administreaza tratament.7. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. 6. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. curat.

Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0. Ca gluconic 1f.03g% Leucocite=13600mmc 61 . materii fecale. Am observat. Ampicilina 1g/zi:1flac. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. la intervale de 6 ore. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.i. Persista paloarea. A 250mg la 6 ore.v.02. Sa prezinte stare de confort psihic. Convulsii febrile. masurat si inregistrat grafic functiile vitale.02. 11.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta. curat si suficient incalzit. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase.02.Si ulterior 25mg. pacienta se restabileste respirator si circulator.v. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit.i.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi. Polipnee moderata./zi.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. exudat faringian. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. Deshidratare severa.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator.

piele calda.D. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ.m. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. transpiratii abundente Soc.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.de 3ori/zi ambele urechi.02. la 6ore i. Calciu=4 Glicemie=0.2008 T=36.O. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata. 3/zi. 9.2008 Hipertermie. la P. La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.2008 T=37. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi./12g corp oral la 6 ore./zi per. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile. Ca gluconic 10% 1f. Algocalmin 0. Am efectuat I.4grade C 11.D. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F.R.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup.6ml/i. In urma interventiilor si ameliorarii 62 . (foaia de temperatura) La internare T=39.02.administrand 1015mg.P. 1flac.5grade C 12.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie.A 250mg. Proces infectios cauzat de febra ridicata. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic. umeda. adecvate varstei. tinand seama Treptat temperatura scade: 10. Pierderea starii de constienta.02.2008 T=38.02.m. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si . iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore.os.

scaderea rezistentei organismului. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. cu rabdare si intelegere. Sa nu apara otoree mucopurulenta. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. corespunzator varstei in 2-3zile. Copilul sa fie afebril.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare. cantitativ si calitativ. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. lapte caldute. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. Pacienta sa prezinte somn linistit. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. 30-50g carne. 63 . Usoara scadere ponderala. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. 10-15g dulceata sau gem. 11. 75-100g cartofi. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre. 30-60g branza de vaci.Aport reduse de lichide. 11.treziri frecvente . Febra. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0.i. Sa prezinte stare de confort psihic. fara reasccensionari ale temperaturii.02. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. nu a prezentat complicatii. odihnitor. Inapetenta calitativ corespunzator varstei.m. Am cantarit zilnic copilul. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.5ml. 1ou de 4ori/sapt. Tuse. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe.O.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. simptomelor bolii. gris. copilul va recapata treptat apetitul. aparitia unor manifestari patologice. 50100g paine alba sau integrala. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F. Manifestari: -somn afectat .agitatie Risc de infectii supraadaugate. placut odihnitor. orez cu lapte.10-15g unt.02. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore.

i.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat.os(oral) i.300mg Caps.v.500mg.corp i. p. mai ales la copii Per os si intrarectal 0.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.os (oral) i.m. Fiole: 1g/2ml Sup.250/500mg Flacon cu pulb./kg.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr.m. i.inj.v. maxim 1ml 64 .v.

os.5 mg/kgc 0.r.de 2ori/zi Nu se administrea za i.os Pr.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per.125mg/5ml.125g0. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f. (124mg/100ml) sup.5mg. i.v.250g.. i. Drj.0.m.v.5g Sup.os seara. flac.os.0. Cp.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic. 25mg. sau 0. ca antiemetic 0.r./5ml. 5ml/25mg.v.m. 50mg. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f. 5ml/100mg. 5-10pic. se repeta la nevoie Peros.v. sau i.30mg.25-0.rectal sup.. Peros. 250mg.5 mg/kg i. f. 0. Susp.100ml/750mg mucolitic Tb.125ml. Intrarectal Per. 5-20mg/kg/doza.5 mg/kgc per. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator./2ml sirop. Produce sedare.20mg/kg corp/zi I. i. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 . i. i.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.

4 citrat de Na . 810ml. florura de Na Punctie venoasa.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7. sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4.6ml. 0. 1.55..H.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.S. Sange pe 4mg. seringa 2ml. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 .02. sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.

1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 3.1 6.1 4.Nevoia de a comunica = grd.2 7.2 8. ingrijit.1 13.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a se recrea = grd.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 .1 14. Nevoia de a evita pericolele = grd.1 5.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a respira = grd.2 10. Nevoia de a fi curat.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1. Nevoia de a bea si a manca = grd. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 11. de a practica religia = grd.2 9. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 2. Nevoia de a se imbraca = grd.

. copilul externandu-se vindecat. 68 .Independent Dependent II. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15.5. inapetenta. 1/zi per. 4 zile si tratament simptomatic. refuzul alimentatiei.02.os. Boala a evoluat favorabil. timp de 4 zile. Romergan sirop timp de 3 zile. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i. otodinie.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica. in primele 2 zile. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra. per. Ambroxol solutie. Os. Ampicilina inj. Ca gluconic 10% f.v. plans.

sa revina cu copilul la control peste 7 zile. . 69 .mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave. frig. .apartinatori. . .sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac. .evitarea racelii. PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II. 1lingurita la 8 ore. curent. aglomeratii. . .echipa de ingrijire.RECOMANDARI LA EXTERNARE: .igiena stricta a urechilor.pacient.foaia de observatie.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare .

70 . asculta muzica populara. Rh pozitiv. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate. .II.inaltime: 170 cm. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P.2. 3 camere in care locuiesc 2 persoane. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. . in parc sau in aer liber.1.G.1.1. ii plac excursiile la munte. : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II.grupa sanguina: AII. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .greutate: 70 kg.

otoree mucoasa urechea dreapta. inapetenta. . otodinie.. . agitatie. II. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie.bronhopneumonie la 18 ani. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale.D.acuitate auditiva redusa la U.fara importanta. insomnie. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse. tranzit intestinal prezent.3.bolile copilariei. motiv 71 .somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte. dureri laringiene. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie. febra. .acuitate vizuala in limite normale.b) Limite senzoriale: . .eliminari: mictiuni spontane nedureroase.proteze: absente. disfagie. . Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta. hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta. . in limite normale. d) Antecedente heredo – colaterale: . disfonie.mobilitate: buna.alergii: negativ. . corespunzatoare varstei. pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee.1. e) Antecedente personale patologice: .alimentatie: adecvata. .

tesut celular subcutanat normal reprezentat.sistem muscular: normoton. simetric.03. d) Data la internare: 19. palide.pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. . nedureroase. unde este internat pentru investigatii si tratament. e) Examenul pe aparate si sisteme: .aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.V. splina nepalpabila. mobil.R. tuse latratoare. .R. puls prezent bilateral la arterele periferice. . mictiuni spontane. fara zgomote patologice supraadaugate. nedureroase. .aparat respirator: torace normal conformat. ora 11. – 125batai/minut).aparat uro – genital: loji renale libere.aparat digestiv: faringe usor hipermic. normokinetic. murmur vezicular usor diminuat bilateral. tranzit intestinal prezent. mucoase palide. = 20/min. organe genitale externe normal conformate.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana.facies suferind: tegumente umede.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. . . ficat la rebord. temperatura 39 grade C. . .sistem osteoarticular: integru. F.L. discreta disfonie. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. 72 .2008. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. transpiratie.

tuse latratoare. .hipoacuzie U. canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte. .R.facies anxios. fose nazale permeabile. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. situata in pars tensa.inapetenta. . * urechi: pavilioane normale conformate. reniforma si secretii mucoase filante.febra.EXAMENUL CLINIC O. in jumatatea inferioara. ..dispnee inspiratorie.D.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U. suferind. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. meate si cornete de aspect normal.D.surditate.otoree mucoasa U.L. . 73 .alterarea respiratiei. Probleme potentiale: . .tulburari ale starii de constienta. . * laringe: obstructie laringiana. disfonie. simt olfactiv normal dezvoltat.. Probleme actuale: . Radiologia evidentiaza mastoida eburnata. mucoasa nazala usor hiperemica.D.

II. Otodinie.D. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Dispnee. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie..1. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. Proces inflamator U. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. reflex de deglutitie prezent. Inapetenta. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . Moderata scadere ponderala.2.2. Agitatie 3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii.

ingrijit. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre.4. Anxietate 5. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9.Ore de odihna insuficiente. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. e in a se imbraca si dezbraca 7. Insomnia Dispnee. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. INGRIJIT. Obstructie nazala.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Tristete Durere. unghii taiate. Neliniste Dificultate de a se odihni. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. Durere. Durere 6. Febra. treziri frecvente. calde Agitatie. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara. Proces infectios 75 . curate Tegumente transpirate. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. NEVOIA DE A FI CURAT. Iritabilitate. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente.

Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. Integritate psihica. Modificari comportamental e 76 . Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. Acumulare de cunostinte. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11.10. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.

2 11. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. de a practica religia = grd.2 5.3 6.1 13. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. ingrijit. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 14.Nevoia de a comunica = grd.1 10. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 12.2 7. Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a se recrea = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.3 8.2. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3 2.II. Nevoia de a elimina = grd.3 3.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .2 9.1 4.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a evita pericolele = grd.

2. disfonie. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie. dificultate de a comunica. iritativa. 2.DIAGNOSTIC NURSING: 1. 3.Independent dependent II. 78 . tegumente palide.3. piele umeda. manifestata prin febra ridicata. calda. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. 4. tuse seaca. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii. Hipertermie datorita procesului infectios.

2. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. pacientul sa-si recapete vocea normala. 6. 6. spitalizarii si manifestata prin apatie. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. 7. tusei. durerilor. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.3. pacientul sa prezinte somn odihnitor. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. treziri frecvente. tristete. neliniste. 4. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. 79 . 7. anxietatii. 5. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. oboseala. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. aport alimentar si lichidian insuficient. II. 3.5. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.

Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie. 7. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. inhalatii cu ceai de musetel. La indicatia medicului am administrat tratamentul. am efectuat educatie pentru sanatate. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. 8. Am observat si masurat temperatura axilara. si cum sa administreze picaturi otice. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. 9. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. 2. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. 80 . La indicatia medicului am administrat. 5. umiditate. ventilatie. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am administrat sirop expectorant. Am administrat bauturi calde. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. in primele 12 ore un regim hidrolactat. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. 4.D. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. 6. Am recomandat repaus vocal.

4.II. sol.F.v. Am facut educatie pentru sanatate.02./zi Vitamina A 4cpr. am aplicat comprese calde in jurul gatului. respectand doza. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19. ventilatie. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am invatat pacientul sa expectoreze.L. Am servit pacientul cu ceaiuri calde.02./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. in PEV. Tusea se diminueaza in intensitate pana 20. inflamatia U.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat.2008 vocea sia revenit complet.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian. M.. Insuficienta respiratorie.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui.2008 Pacientul si-a 81 .02. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata.03. Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala.G. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. i. ora si EVALUARE 19. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g. H. surditatii spre care poate evolua otita. umiditate. Am recomandat consumul crescut de fructe.D.D. manifestata prin raguseala si disfonie. Am recomandat repaus vocal.03. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . uree). Alcool 70% 100g. glicemie. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21. 21. Secretia otica a diminuat. aerisire ritmica a salonului.

oferind pacientului lenjerie curata.secretia otica a disparut. 19.L.02.03. cat si otodinia 22.2008 la valori normale.2008 Somn inadecvat Oboseala. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris. si valori biologice constante in limite normale. temperatura a scazut ajungand in 22. exercitii active. cu tegumente curate./zi Polidin f.=16/min A. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr. am notat valorile in F. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.manifestata prin tuse seaca. aer rece La externare F. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.2008T=37.2008-T=38.3g C 21. reluat respiratia normala.02. mai ales la contact cu fum. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor.=68/min In rma interventiilor. la disparitie.R.V.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.4gC 22.02. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.2008T=36.02. in fisa de temperatura.7gC La internare pecientul este afebril. iritative.2008 tuse seaca in excese rare.1gC 20.R.m. III/zi i.02. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. Odata cu calmarea 19. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. coriza. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. 19.O.2008T=39. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 .02. integre./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel. mai persista tusea.02.

i.l. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. cu temperatura optima. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. slabiciune. tusei (22. odihnitor. antiseptice. ceai. sedativ Diazepam f. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. scadere ponderala. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. obstructie laringiana. cauzata de disfagie.02. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Iam recomandat lecturi placute.cantitativ si calitativ datorita starii febrile. facile inainte de culcare. tuse.2008). I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. Deshidratare . Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere.02. timp necesar pentru o buna digestie. Nr. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive.m.5kg. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra.lapte si compoturi. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. placut odihnitor. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. Sa pacientului un mediu ambiant linistit. mucoasa laringiana este 83 . de ore de somn corespunzatoar e varstei. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit.

comportamentul pacientului. gatului. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. Disfonia a disparut. reactia la tratamentul administrat. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Pacientul nu a prezentat complicatii . Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Am administrat bauturi calde. asa cum se observa la examenul O. evolutia a fost favorabila. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative.R. 84 . a alimentatiei.02.L. in repaus. de control efectuat de medic. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. Risc de suprainfectii.2008 disfonie. poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile.19. prin scaderea rezistentei organismului. umeda integra.

v. 20%.v. i. sursa de energie.os.200mg Fiole a 10ml Drj. lent p.33% 40%.15mg.perf. sau in PEV 3drj. 10% Fiole 1 ml Cpr.v.m.10000UI Cpr.10mg. sol.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 . 60mg Monozaharida fisiologica.os. 5mg.inj. p. / i. 5%.m. combate deshidratarea Tranchilizant. 2mg.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol. miorelaxant . sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0. i. 30mg. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. i.v. fiole de 2ml.m. PEV Variabil in functie de caz . lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i./zi Per. creste volemia. A 10mg (5mg/ml) Cpr. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.v.

1-0.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.S.37g/l 86 . Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.H.02. sange + 0.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20.

87 .

Nevoia de a elimina = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a se recrea = grd.1 2.GRAD DE DEPENDENTA 1. de a practica religia = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd. ingrijit.1 9.1 14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a respira = grd.1 8. Nevoia de a comunica = grd.1 6.2 11. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 5. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.l 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.l 10. Nevoia de a fi curat. I 12.1 7.l 13.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 .1 3. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

. disfoniei. febrei.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. cu mucoase si tegumente de aspect normal.Sa nu mai fumeze. Laringita catarala acuta. . . Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. . Hipoacuzie. cu disparitia tusei.5. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei.Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa. si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. 90 .2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata. . RECOMANDARI LA EXTERNARE: .Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.02. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – .Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea. .Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25. Pacientul se externeaza vindecat.II. vindecata. dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.

1. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: . Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C. .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III.foaia de observatie.L.1. . Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 .pacient.apartinatori. III.1. .echipa de ingrijire.

mobilitate: buna. .gradinarit.proteze: absente.acuitate vizuala in limite normale. corespunzatoare varstei.2.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. tranzit intestinal prezent. doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi.alimentatie: inapetenta. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .greutate: 62 kg. . b) Limite senzoriale: . Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. ii place sa croiasca si sa coasa.grupa sanguina: AII. .inaltime: 166 cm. .somn: acuza somnolenta.fara importanta. . III. Gusturi personale: alimentatie echilibrata. in limite normale.1. . 3 camere in care locuiesc 3 persoane. . 92 . sa se uite la televizor. . c) Antecedente heredo – colaterale: . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa.alergii: negativ. Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu. Rh pozitiv.

2008. Otita medie supurata.bolile copilariei. III.d) Antecedente personale patologice: . .1. d) Data la internare: 11.3. e) Examenul pe aparate si sisteme: . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. la 6ore. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. 2zile si solutie otica cu Boramid. tuse seaca. hipoacuzie bilaterala. cu febra.N=1. Sub tratament. transpiratie. palide.03. mucoase palide. c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.L. inapetenta.menstre la 28 zile.facies suferind: tegumente umede.apendicectomie la 19 ani. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale.R. autofonie si inapetenta. unde este internata pentru investigatii si tratament. otalgie. 93 . Se prezinta la camera de garda a sectie O. S=6. Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. A=5. otalgie pulsatila. hipoacuzie.menarha la 13 ani. . . temperatura 39 grade C. . pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. 2 caps. ora 10. fara dismenoree. e) Antecedente personale fiziologice: . cu durata de 3-4 zile. apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale. agitatie.tesut celular subcutanat normal reprezentat.

membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. – 72batai/minut).aparat digestiv: faringe usor hipermic. discreta disfonie. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. fara zgomote patologice supraadaugate.sistem osteoarticular: integru. . mobil. ficat la rebord..sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. F. splina nepalpabila. fose nazale permeabile. simetric.R. puls prezent bilateral la arterele periferice.=130/70mm 1lg. congestie difuza a mucoasei timpanice. normokinetic. . nedureroase.V. tuse latratoare. T.aparat respirator: torace normal conformat. mucoasa nazala usor hiperemica. bilateral. meate si cornete de aspect normal.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. . simt olfactiv normal dezvoltat. acufene. otalgie violenta. .L. nedureroase. . . canal auditiv extern liber. tranzit intestinal prezent.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.aparat uro – genital: loji renale libere. murmur vezicular usor diminuat bilateral. mictiuni spontane. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. = 17/min. 94 .R. * urechi: pavilioane normale conformate.A.sistem muscular: normoton. . abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. organe genitale externe normal conformate. cu repere otoscopice disparute. EXAMENUL CLINIC O.

. .disfonie.surditate. .obstructia cailor respiratorii. . . .alimentatie inadecvata prin deficit.* laringe: obstructie laringiana. . Probleme potentiale: .perforatie a membranei timpanice.acufene.tuse seaca.insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii. . disfonie. suferind. tuse seaca.tulburari ale starii de constienta. 95 . .autofonie. . mucoasa laringiana edematiata.febra.otalgie violenta. .hipoacuzie. . . Probleme actuale: .facies anxios.alterarea respiratiei.

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 5.Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.3 9.1 4. ingrijit.Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3 8.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.3 3.2.1 12.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a elimina = grd.2 11.III.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 2.2 14. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 . de a practica religia = grd.1 13.3 6.2 7.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.Nevoia de a fi curat.1 10.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a respira = grd.

2. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. manifestata prin febra ridicata.DIAGNOSTIC NURSING: 1. tegumente palide. calda. tuse seaca. manifestata prin bradipnee inspiratorie. iritativa. dificultate de a comunica. piele umeda. disfonie. otalgie pulsatila. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. 100 .SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. Hipertermie datorita procesului infectios.3. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. 4. 2. 3. durerilor. anxietatii. febra.

tristete. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. spitalizarii si manifestata prin apatie. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. treziri frecvente. 6.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. 3. 7. pacientul sa prezinte somn odihnitor. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. 4. 6. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. 5. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. aport alimentar si lichidian insuficient. pacientul sa-si recapete vocea normala. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. 5. manifestata prin hipoacuzie. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 101 . III. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. autofonie. 7. tusei. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. 2. oboseala. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. neliniste.3. disfonie.

102 . precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. Am observat si masurat temperatura axilara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am administrat bauturi calde. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. am efectuat educatie pentru sanatate. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. 5. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. 2. 3. inhalatii cu ceai de musetel. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. La indicatia medicului am administrat tratamentul. Am recomandat repaus vocal. 8. 7. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. 4.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. La indicatia medicului am administrat. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. umiditate. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. ventilatie. Am administrat sirop expectorant. in primele 12 ore un regim hidrolactat. 6. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.

03.L. manifestata prin Insuficienta respiratorie. ventilatie. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml. glicemie. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie.03. Algocalmin 2tb. umiditate./zi Paracetamol 2tb. otalgia sa diminueze in 24ore.G. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. aerisire ritmica a salonului.03./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12.v. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . in PEV si ser fiziologic 1flac.2008 vocea si-a revenit complet. Am recomandat consumul crescut de fructe.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Secretia otica a diminuat. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral. ora 12.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. respectand doza. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 .03. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. 13.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Am recomandat repaus vocal. uree).. Am facut educatie pentru sanatate.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. am aplicat comprese calde in jurul gatului. i. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. H. Am invatat pacienta sa expectoreze. manifestata prin raguseala si disfonie.

exercitii active.5gC La internare pecientul este afebril. aer rece La externare F.L.2008T=36. am notat valorile in F.V. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.4g C 13. coriza. 11. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. mai ales la contact cu fum. oferind pacientului lenjerie curata.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. tegumente calde si umede.2008T=38.03.2gC 12.=68/min In rma interventiilor. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.03. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.m. si valori biologice 11.03.2008 la valori normale.03. Deshidratare .O. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f. iritativa.R. renuntarii la fumat. in fisa de temperatura. mai persista tusea. 13.tuse seaca. integre. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.03.03. temperatura a scazut ajungand in 14. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.2008T=37. 14.=16/min A./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra.03. patologice. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. cu tegumente curate.03. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 .5gC 14. uleiuri eterice.2008 tuse seaca in excese rare.R.2008T=39. III/zi i.

placut odihnitor. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. antiseptice. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0.03.11. cu temperatura optima.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. Am administrat tratamentul prescris 12. i. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate.l. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte.2008). Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei.lapte si compoturi. obstructie laringiana.03. constante in limite normale.5kg. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. odihnitor. Odata cu calmarea tusei (12. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f.m. facile inainte de culcare. slabiciune.03.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. Nr. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. I-am recomandat lecturi placute. treziri frecvente Oboseala. cauzata de disfagie. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. timp necesar pentru o buna digestie. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. mucoasa 105 . tuse. Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. scadere ponderala. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. ceai. de ore de somn corespunzatoare varstei. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Am umezit aerul din incapere.

evolutia a fost favorabila. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. de control efectuat de medic. prin scaderea rezistentei organismului. asa cum se observa la examenul O. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii . Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. prin scaderea rezistentei organismului. in repaus.02. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. 19. Risc de suprainfectii.R. laringiana este umeda integra. de medic in continuare. comportamentul pacientei. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului. Sa nu prezinte infectii nosocomiale.manifestata prin disfonie. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. reactia la tratamentul administrat.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. 106 . Am administrat bauturi calde.L. a alimentatiei. de suprainfectii.

33% 40%.m. creste volemia. 2mg.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml. 5%.os intrarectal p. sursa de energie. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica. p.perf. sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr. combate deshidratarea Tranchilizant.inj.v.m. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.v.10mg. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. sol.1000ml continand NaCl 0.500mg. miorelaxant . 0. lent Per. Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i. 5mg. i.os i. i. lent p. maxim 1ml 107 .TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i. i.m.v.m.susp Cpr. i.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. PEV Variabil in functie de caz .5g Sup. 10% Fiole 1 ml Cpr.5ml/25mg.v. 5ml/100mg Cp.os. Combate deshidratarea.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.9% f. A 10mg (5mg/ml) Cpr. 500ml.v. / i.v. fiole de 2ml.v.v. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian. 20%. De 3 ori/zi sau mai putin 0.os.

Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 14.l 13.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 . Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a elimina = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a respira = grd.l 11.1 9. Nevoia de a fi curat. ingrijit.l 10.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 13.1 9.1 11. de a practica religia = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.GRAD DE DEPENDENTA 8. I 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 10.1 12.1 14. Nevoia de a se recrea = grd.

Starea pacientului la externare: 109 .2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala.independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.03.

Sa evite curentul. ambele urechi.Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr. .Sa nu fumeze. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni.Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. . de 3ori/zi.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. .RECOMANDARI LA EXTERNARE: . 110 . sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. sa evite contactul cu fumul.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. . . la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

se informeaza.substanta medicamentoasa. . ortostatism sau sezand la pacientii dispneici. TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 .tampon cu alcool. .se recomanda sa relaxeze musculatura.se dezbraca regiunea. .se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral. Pacientul pozitionat in decubit ventral.spalarea mainilor. Se cauta ca reper proeminentele osoase. . .se schimba acul. decubit lateral. .seringa si doua ace sterile. Strict terapeutic.tava medicala.ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. . punctele Smirniv si Barkenly . . .se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa. . . Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.

– „Esentialul in pediatrie”. Editura Etna 2002 6.1. Editura Viata Medicala Romaneasca. Editura National 1999 4. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Bucuresti 1997 2. Bucuresti 1993 5. Bucuresti 2001 9. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”. Editura Medicala Almatea. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”. Editura ALL. Cluj Napoca 1995 113 . Editura Didactica si Pedagocica. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Editura ALL.II editia a 7-a. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Bucuresti 2001 8.. Bucuresti 1994 7. Ciofu E. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Ciofu C. Editura Timopur 1993 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->