ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. ce 5 . denumita zidul atical si . ci conic – concava privita din exterior. portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. membrane timpanului. este pars flaccida lui Shrapnell. si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare.CAP. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei.una superioara osoasa. Membrana timpanica nu este plana. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului. anterior si posterior. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: . Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach). ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala.una inferioara.I. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.

pana la umbro. fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). . membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. La exterior. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. Peretele superior al casei este subtire. Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . fiind partea “ in tensiune”. lobul temporar.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. La nivelul membranei lui Shrapnell.ciocanul (maleus). fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. iar dedesubtul ei un alt orificiu. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. stratul conjunctiv este slab reprezentat. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.nicovala (incus) si 6 . Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio. pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului.cuprinde 1/5 din suprafata. care poarta numele de pars tensa. Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).

Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. Se disting doua compartimente distincte.scarita (stapes). De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). Scarita are forma unei scari de sa. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. prezentand un cap articular. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe.. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). carotida interna si auriculara posterioara. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. atrium sau mezotympanum. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. Osisoarele se articuleaza intre ele. meningee mijlocie. asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. istmul. Toate celulele comunica 7 . APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate.

8 . Anterior. Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. care este cea mai mare celula si care exista de la nastere.reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului). cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. .are un traiect scurt si orizontalizat. ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII).intre ele si in final cu antrul mastoidian.tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.aspirare (presiune redusa in casa timpanului). Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. intern cu urechea interna. . .diametrul mare. . Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata).consistenta redusa a suportului cartilaginos. Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: .

numita si otodinie – durere. vestibulara. ETIOLOGIE.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. care poate fi de trei feluri: de transmisie. DEFINITIE. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior.2. CLASIFICARE 9 . In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia. 2. auditiva. 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern. 3) Otalgia. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.I. neurosenzoriala si de tip mixt.

dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. 2. tumori ale rinofaringelui. membrana timpanica se retracta. el nu se poate evacua spontan. a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. de tip cataral. 10 . plus inflamatia.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. a mucoasei urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza. Ea succede celei acute. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. adenoiditele si faringitele acute. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. acute sau cronice. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. Este favorizata de inflamatiile de sept. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. cu predilectie la copii.

II. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. care este sterila in mod normal. Etiologic. Cazul tipic este al unei rinite acute cand. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. OTITELE MEDII SUPURATE 1. In forme grave. necrozate. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes. Haemophilus influenzae. cu eliberarea puroiului in conduct. B) OTITA SUGARULUI 11 . dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. peretii urechii medii). Mucoasa este edematiata. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Din punct de vedere anatomopatalogic. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. pe alocuri ulcerata. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea.

propagarea se face din faringe. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. 2. pe calea trompei. 2. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. pe un teren anergizant. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. 5. 3. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. Difteria otica este rara. Otita latenta sau astenica . Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. 4. 2.Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Otita manifesta sau stenica. provocata de virusul gripal. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. 6. care are clinica si evolutia otitei supurate. apare pana la varsta de 18 luni. Rujeola determina otitele cu germeni banali. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Otita gripala insoteste sau complica gripa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.

Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). debutul ei este in copilarie. trompa se poate stnoza. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. pronosticul si tratamentul sunt diferite. Boala este frecventa. pioceanic. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. la care etiopatogenia. otita medie supurata cronica benigna.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. Etiologia lor este microbiana. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. proteus si coli. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. simtomatologia. Patogenia recunoaste un mecanism tubar. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. otoreea tubara. ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii.

portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). Desi nu este tumora. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). sinusul lateral). generand complicatii foarte grave. prin ulceratii. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater. 14 . Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv). Anatomie patologica si patogenie. nervul facial. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. urechea interna.Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. aceasta forma de otita a fost denumita maligna. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. Din cauza infectiei. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). Din acest motiv. colesteatomul se comporta tumoral. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare.

otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. 2. 2.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I. II. Otita medie catarala acuta. Otite medii supurate cronice: . . Otita medie catarala cronica (otita seroasa. otita sero – mucoasa ). Otite catarale: 1.otita medie supurata cronica simpla.otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). . . Otite medii supurate acute: . Otite supurate: 1.otita sugarului.otita medie supurata acuta banala. 15 .

Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii). I. Uneori apare un vertij. se poate modifica supa deglutitie. reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie . Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. a aspectului membranei timpanice. care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). 2. 16 .3. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. adesea este absenta (la adult). El are senzatia de lichid in ureche. Hipoacuzia are caracter de transmisie. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). cu autofonie.CAP.

La inceput. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. febril. extremitati reci. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. puroiul este sero – sanghinolent. torpore. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. apare pana la varsta de 18 luni. Otita latenta sau astenica. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. nu sunt fidele. Dupa o evolutie de 3-4 zile. – Sindromul neuro – toxic (paloare.II) OTITE SUPURATE: 1. Sugarul este agitat. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. convulsii. inapetent. se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). Pe prim plan se afla semnele generale. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. organizate sub 3 sindroame: 1. polipenee. foarte edematiata. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). Palparea urechii. fenomene digestive). nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. 17  . La otoscopie. Otita manifesta sau stenica. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. hipotermie.

in cantitate redusa. – Sindromul casectizant. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Diagnosticul este dificil. otita devine purulenta. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. – Sindromul infectios. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. pe radiografii. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. cu stare febrila prelungita. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Daca exudatul se infecteaza.2. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. 18 . La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. 3. pline cu un continut sero – hemoragic. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. Gripa afecteaza si urechea interna. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. Daca flictenele se sparg. modificari de pozitie sau de culoare). Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru.

care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. Rugeola determina otitele cu germeni banali. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. Se manifesta cu otalgie. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. cel mai des in jumatatea 19 . La ostocopie pot sa apara falsele membrane. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). pe termen anergizant. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. 2. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. propagarea se face din faringe.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. avand un tratament necrozant. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. plus o paralizie faciala de tip periferic. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. este adesea grava. Difteria otica este rara. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. filanta. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. pe calea trompei.

de obicei din prima copilarie. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . care sangereaza usor. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). insa deosebit de fetida.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. tegumentare. dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. Din perforatie se scurge un puroi fetid. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. se instaleaza insidios. ori in cadranul postero – superior. poate fi reniforma. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. deranjat de o discreta hipoacuzie. uneori sanguinolent. Secretiile sunt filante. hipoacuzia devenind mixta. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala.  20 . dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee.

21 . de culoare rosie – vie. . Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.Febra. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. . CAP. In otita.Durerea – otalgie. erodari ale peretilor ososi ai urechii.1. pioceanic. asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: .Se pot observa granulatii si polipi. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta.4. . concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.Otoree. . Laboratorul poate identifica flora. proteus) si stafilococi. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli.Hipoacuzie. care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie.Procesul infectios. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor.

varsta. in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. administrate dupa scheme simple. dimensiuni corporale. Pacientul are tendinta de izolare. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. anxietate. bioritm. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. starea de boala. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. depresie. la specialistul de asitenta sociala. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. Durerea fiind un sindrom complex. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. este insotita de tulburari psihice. bine alese. jocuri logice. invatarea unor manevre de abilitate. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. optimista. profesionale si sociale. absolut necesare. in doze minime eficiente. prin distractii. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. manevre de relaxare fizica si psihica. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. 22 . O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii.

frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. se noteaza in foaia de temperatura. combate febra cu antipiretice.eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta.). comprese sau impachetari reci. corelat cu boala sau bolile sale. otoree etc. daca este cazul. 23 . . . ingestia de lichide.ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: . . va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. .pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala. dupa un repaus de 15minute si se noteaza.tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului.temperatura – se masoara dimineata si seara. De asemenea. la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. Participa activ la investigatiile imagistice. 24 . fie in perfuzie endovenoasa sau local. pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). fie subcutan. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular.

Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. evolutia cronica. Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. probele de audiometrie. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. otita sero . dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1. 2. caracteristica. Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana).I. comparata cu hartia inmuiata in ulei. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava.CAP. a aspectului membranei timpanice. Acumetria. 25 .5.

II. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Palparea urechii. foarte edematiata. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La otoscopie.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. febril. apoi devine purulent franc sau micro – purulent. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Otita manifesta sau stenica.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). nu sunt fidele. La inceput. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. inapetent. OTITE SUPURATE: 1. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. Sugarul este agitat. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). 26 . puroiul este sero – sanghinolent.

– Sindromul infectios. – Sindromul casectizant. Diagnosticul este dificil. modificari de pozitie sau de culoare). – Sindromul neuro – toxic (paloare. extremitati reci. polipenee. Pe prim plan se afla semnele generale. torpore. apare pana la varsta de 18 luni. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. cu stare febrila prelungita. hipotermie. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. pe radiografii. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. convulsii. organizate sub 3 sindroame: 1. otita devine purulenta. pline cu un continut sero – hemoragic.Otita latenta sau astenica. fenomene digestive). continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. 3. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. 2. Gripa afecteaza si urechea interna. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Daca flictenele se sparg. Daca exudatul se infecteaza. in cantitate redusa. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. 27  . situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice.

2. Laboratorul poate identifica flora. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. pioceanic. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. proteus) si stafilococi. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. erodari ale peretilor ososi ai urechii. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. hipoacuzia devenind mixta. 28 .

Otita medie catarala cronica (otita seroasa. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. perna electrica). Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). La adulti se practica insuflatii tubare. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. incalzita. fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. Nafazolina). numai daca secretiile nazale au disparut. Daca insuflatiile nu au efectul scontat. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . Ambroxol. producandu-si arsuri. dar cu prudenta. Brofimen). se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. Dupa 10-15 zile. Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. fluidificante ale mucusului). 2. cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. Daca se introduce numai aer.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina.

ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. in locul lichidului poate patrunde aerul. solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. II) Otite supurate: 1. Ceftibuten).mosorel (adica usor evazat la extremitati. local se poate instila Boramid. denumita impropriu drenaj transtimpanic. Vasoconstrictoarele nazale. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. pentru ca acum. caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. prin metodele proprii de clearance. In acest fel. de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). pentru a evita infectarea urechii medii. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. 30 . Metoda. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice.

Unii autori prefera doar o punctie a membranei. aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. colimicina). Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. Pentru forma astenica. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . Se utilizeaza optica maritoare. existand o tendinta la cronicizarea. dupa redresarea starii generale micului pacient. urmata de aspirarea puroiului. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). Metoda clasica. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). Daca vindecarea intarzie. preferabil microscopul operator. dupa 10 minute anestezia s-a instalat.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. trebuie abandonata. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. cand membrana timpanica bombeaza.

Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice.S. 2. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional.F. preintampinarea recidivelor.Gripala: antalgice. se recomanda Acyclovir (Zovirax). Alcool 70% 100 gr. neurotrope. 32 ./Acid boric 4 gr. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului. precum si modalitatea de utilizare. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. cu consecinte medicolegale. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat. vitamine. M. ca de exemplu: Rp. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon.SOL D. indicatiile si contra indicatiile. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). antigripale. iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina.

Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.in functie de extinderea leziunilor. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). dar numai peste varsta de 20 ani. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). ori de cate ori bolnavul isi spala parul. Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. sau cand o complicatie este iminenta. pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical.Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. 33 . se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). Tratamentul de baza este cel chirurgical. extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa.prin aspirarea puroiului. instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice).de indepartare a colesteatomului.

I.CAP. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. 2. otita medie supurata se vindeca.PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. 34 . Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. II) Otite supurate: 1.COMPLICATII. apoi devine purulent franc sau muco-purulent. dar recuperarea auzului este mai tardiva. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan.6. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). EVALUAREA (EVOLUTIE. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila.

determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. otita se poate complica sau croniciza. continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. Se descriu forme clinice supra-acute. in cantitate redusa. forme localizate la atica (aticite). • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. mai ales la copii. fara sa o vindeca.Daca germenul este prea virulent. este adesea grava. daca organismul se apara prost. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. avand un caracter necrozant. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Gripa afecteaza si ureche interna. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. o perforatie prea mare ramane definitiva. subacute. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. 35 . prilej de cronicizare sau complicatii. Chiar daca supuratia dispare. Ea lasa sechele importante.

2. cand apare un alt germen infectat. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. leziunile sunt tot mai extinse. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. cand otoreea inceteaza. 36 . pe calea trompei. In puseul acut. cu perioade linistite. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. propagarea se face din faringe. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. Odata cu trecerea anilor. otoree abundenta. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. intretaiate de pusee acute. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. declansate de rinite si faringite acute virale. adesea toata viata. sau pe calea trompei. Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata.Difteria otica este rara. care strabat membrana ferestrei rotunde). mai virulent decat precedentul. de apa care patrunde in ureche prin conduct.

asezate pe sub perforatie ca un petic. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. Rezultatele chirurgicale sunt bune. poarta denumirea de sechele simple. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Din cauza complicatiilor frecvente si grave. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. ceramica sau metal inoxidabil. care nu evolueaza. prognosticul acestei otite nu este favorabil. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. fibroadeziva. eventual ambelor leziuni. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. timpanoscleroza. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. 37 . care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. prin hemografe sau piese de material plastic. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune). ele depasesc 70% recuperari de auz.

fara fenomene inflamatorii vizibile.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. in mod special otita medie supurata cronica simpla. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. Tratamentul este chirurgical. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. 38 . Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. ele trebuie decorticate de mucoasa. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. se recomanda proteza auditiva. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. vechi perforatii cicatrizate. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa.

mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. se tumefiaza. dar virulenta lor este mai mare. Simptomatologie.otoreea devine abundenta. aparent paradoxal. de un teren deficitar (distrofie. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. pavilionul este impins inainte. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. dar nu rareori inspre endocraniu. alteori. santul retro-auricular dispare. imuno-deficienta). durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. veche la care se agraveaza. de un tratament incorect. se opreste (fenomenul de retentie). Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. diabet. 39 . ineficienta. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. Anatomopatologic. apoi se congestioneaza. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. Purtatorul unei otite acute. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc.

interventie ce poarta numele de mastoidectomie. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. disparitia septurilor osoase intercelulare. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. expusa mai sus.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. In afara de forma clasica. Petrozita. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. pulsatila. prin afectarea lui V si V1). Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Forme clinice. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . formand un abces extredural. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. uneori semne de iritare vestibulara. Puroiul decoleaza dura mater. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. se pot descrie si alte forme. Pertozita are o gravitate deosebita. mai important. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

Daca tratamentul este precoce si corect. oligurie. iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). deseori cu sechele neurologice. albuminorahie cu Pandy pozitiv. contracturi (trismus.instaleaza triada: cefalee. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. unice. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. mioza. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. orto-episonus). 44 . puls si respiratie aritmica. constipatie. mastoidita sau abces extradural. Evolutia este grava. difuze. tulburari de vedere. spre exitus. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. Febra este inalta. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. pot fi inchistate. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. prezinta redoarea cefei. se poate vindeca. varsaturi. multiple etc. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea.

ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. varsaturi. in perioada de encefalita. Urmeaza o perioada de latenta. capsula etc. Rareori aceste sindromuri exista toate.afazie motorie. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. 45 . tulburari de vedere etc. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi. determinand coma si moarte bolnavului. febra moderata. bradicardie. Sindromul de localizare. paralizii. scadere accentuata in greutate. localizarea. dupa care se instaleaza perioada de stare. Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara.hiper-reflectabilitate. unele modificari de comportament.staza papilara (la examenul fundului de ochi). care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. sa ii determine marimea. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. . nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. . paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. 3. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) .Semnele clinice de debut. exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. 2. cu febra. Sindromul de hipertensiune intracraniana. forma. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. dismetrie etc. tulburari de coordonare si de tonus muscular.

cu ocazia unui puseu acut. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. proteine degradate si microemboli septici. oligurie leucocitoza. facies pamantiu. hemoculturi pozitive. cu caracter septic. Debutul clinic se face brusc. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial. care participa la procesul patologic.Tratamentul este chirurgical. nas ascutit. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. tahicardie. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. hepato – splenomegalie. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. limba saburala. 46 . frison major. anemie. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. Complicatia apare in otomastoiditele acute. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. neurochirurgul avand prioritate. retromandibulara. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. care elimina in circulatie germeni microbieni.

Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. sub partea trombozata. extindere la alte sinusuri endocraniene. hepatice etc. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. 47 . se incearca aspirarea trombului. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. el este deja trombozat. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. meningita sau abcese cerebrale. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. Tratamentul este chirurgical. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. cerebeloase. Daca aceasta nu reuseste. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange.

in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide. a disfunctiilor tubare. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. deviatile de sept. a otitelor catarale cronice. 48 . ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. despre prevenirea otitelor.1. deviatii de sept). incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. sinuzitele cronice. rinitele cronice hipertrofice. vegetatiile adenoide ale copilului. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara.7. In otita medie catarala cronica (otita seroasa.CAP. Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

. II.I. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .Foaia de observatie. Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N.1. .1.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N.Apartinatori. Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .1.Echipa de ingrijire.B.

M. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa. Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. . cu baie si bucatarie. 51 . masticaţie uşoara.acuitate vizuala in limite normale. . 1.acuitate auditiva redusa. reflex deglutitic prezent. in care locuiesc trei persoane.2. . .alergii: negativ. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . .somn: linistit.Numele si prenumele mamei: N. corespunzatoare varstei. diversificata corect.7kg.proteze: absente.casa cu 4 camere.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . . II.Inaltime :70cm.greutate: 8. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei.

.35 ani.evolutia sarcinii. .alimentatie: diversificata corect. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. fara suferinte marcate la nastere. in limite normale. corespunzatoare varstei. diversificat corect la 5 luni.lungimea la nastere = 48 cm.31 ani.tata . e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. fiziologica.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. tranzit intestinal prezent.. . .greutatea la nastere = 3700g.Apgar = 9 (coloratie). . c) Antecedente heredo-colaterale: .Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. fara probleme pe parcursul sarcinii. . in prezentatie craniana. . controale prenatale lunare. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. luata in evidenta la 2 luni si jumatate. 52 . . prin nastere spontana.mobilitate: buna.mama.Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare. primipara. . .Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate.copil nascut la termen din mama primigesta. d) A ntecedente personale fiziologice .

Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata.sistem osteoarticular: integru.1. si disfonie. mictiuni spontane. 53 .II. plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. paloare. . . tegumente umede. temperatura 39 grade C. mobil.sistem muscular: normoton. e) examenul pe aparate si sisteme: .02. motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament. F. transpirate. . normokinetic. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9. nedureroase. palide. murmur vezicular usor inasprit bilateral. agitatie. nedureroase.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang. .aparat digestiv: faringe uşor hiperemic.R.V.fara zgomote patologice supraadaugate. fara zgomote patologice supraadaugate.aparat respirator: torace normal conformat. .3. agitatie.tesut celular subcutanat normal reprezentat. tranzit intestinal prezent.facies suferind. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. splina nepalpabila. mucoase palide. .2008 – ora 11. puls prezent bilateral la arterele peroferice. ficat la rebord.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. . febra.aparat uro – genital: loji renale libere. = 20/min. simetric. . organe genitale externe normal conformate. inapetenta. – l25batai/minut).

* urechi.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. pavilioane normal conformate..inapetenta. .R.febra. canal auditiv extern liber. mobil. Probleme actuale: .facies anxios. simt olfactiv normal dezvoltat. meate si cornete de aspect normal. casectizant infectios.tulburari ale starii de constienta. modificari de culoare ale membranei timpanice. * laringe: liber. fose nazale permeabile. 54 . . Probleme potenţiale: .L. .sindrom neuro-toxic. mucoasa de aspect normal.agitaţie. .proces inflamator la nivelul urechii medii. suferind. .Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. mucoasa nazala usor hiperemica .

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara.2. febra.Ore de odihna insuficiente. Febra 3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. Iritabilitate. reflex de deglutitie prezent. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. Proces inflamator. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. Durere. Agitatie. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. treziri frecvente. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Inapetenta. Proces inflamator .2.1. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. 2. Insomnia Febra. NEVOIA DE A ELIMINA 4. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde.II. Refuz de a se alimenta si hidrata. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. Moderata scadere ponderala.

e in a se imbraca si dezbraca 7. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica. Transpiratii abundente. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 .Neliniste otic. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. Tristete Durere. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Secretii nazale. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. INGRIJIT. Plange mult. NEVOIA DE A FI CURAT.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. bilateral 6. Plansete. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. Micsorarea ritmului respirator.

2. Nevoia de a elimina = grd.3 6. Nevoia de a se imbraca = grd.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.3 57 . Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.3 3. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.3 2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.2. Nevoia de a respira = grd. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.l 4. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.2 5. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Acumulare de cunostinte.2 7. GRAD DE DEPENDENTA 1.

I 12. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.l 13. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a se recrea = grd. ingrijit. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd.8.2 11.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 .2 14. de a practica religia = grd.l 10.

manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. 2. 59 . Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. Hipertermie. 4. neliniste. polipnee. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1. manifestata prin riscul de suprainfectie. 5. 5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism. usoara scadere ponderala. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. tahicardie discreta.2. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.DIAGNOSTIC NURSING: 1. tegumente calde. 4. somn agitat. manifestate prin apatie sau agitatie. 3. 2.treziri frecvente. febrei .3. II. anxietaţii. oboselii. tegumente palide. nervozitate.II.3. Pacienta sa prezinte somn linistit. 6. oboseala. transpiratie. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. odihnitor. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. 3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. 6. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale.

la internare) si prin impachetari toracice. Algocalmin 0. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. 6.6ml i m . cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. 4. 7. rolul medicatiei si mucoaselor. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Supravegheaza permanent copilul. aerisit si incalzit. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. face educatie sanitara mamei. hipnotic). 3. 60 .7. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. 5. verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. curat. La indicatia medicului administreaza tratament. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. 2. supe strecurate in cantitati mici si repetate. al manoperelor efectuate. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii.

Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern.02.v. Convulsii febrile. 11. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange.03g% Leucocite=13600mmc 61 . Ca gluconic 1f. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare. la intervale de 6 ore. Persista paloarea. Ampicilina 1g/zi:1flac.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire.v. A 250mg la 6 ore.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator. Deshidratare severa. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice.Si ulterior 25mg.02.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09.i. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0. pacienta se restabileste respirator si circulator. exudat faringian. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. masurat si inregistrat grafic functiile vitale. curat si suficient incalzit. Polipnee moderata./zi. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7.i. Am observat. Sa prezinte stare de confort psihic.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv.02. materii fecale.

tinand seama Treptat temperatura scade: 10.02.R.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare./zi per.P.O.os.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. 3/zi.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup.2008 Hipertermie.2008 T=36. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si . 9. Pierderea starii de constienta.4grade C 11. la P. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore.02. In urma interventiilor si ameliorarii 62 ./12g corp oral la 6 ore. Ca gluconic 10% 1f.m.D.02.m.de 3ori/zi ambele urechi. Calciu=4 Glicemie=0. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F. 1flac.2008 T=38. la 6ore i. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ. La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.A 250mg.2008 T=37. piele calda. (foaia de temperatura) La internare T=39. umeda. adecvate varstei.administrand 1015mg. Proces infectios cauzat de febra ridicata. Algocalmin 0.5grade C 12. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata.02. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.6ml/i.D. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. transpiratii abundente Soc. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile. Am efectuat I.

lapte caldute.O.Aport reduse de lichide.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. gris. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice. 11.agitatie Risc de infectii supraadaugate. copilul va recapata treptat apetitul. Am cantarit zilnic copilul. 30-60g branza de vaci. scaderea rezistentei organismului. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0.02. Pacienta sa prezinte somn linistit. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. Sa nu apara otoree mucopurulenta. corespunzator varstei in 2-3zile. 30-50g carne. 63 .02. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. Sa prezinte stare de confort psihic. 10-15g dulceata sau gem.treziri frecvente . orez cu lapte. Copilul sa fie afebril. 11. nu a prezentat complicatii. cu rabdare si intelegere. Manifestari: -somn afectat . simptomelor bolii. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore. Tuse. placut odihnitor.i.5ml. Febra. 75-100g cartofi.10-15g unt. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.m. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. Inapetenta calitativ corespunzator varstei. cantitativ si calitativ. aparitia unor manifestari patologice. 50100g paine alba sau integrala. Usoara scadere ponderala. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. 1ou de 4ori/sapt. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii. fara reasccensionari ale temperaturii. odihnitor.

300mg Caps. mai ales la copii Per os si intrarectal 0. p.250/500mg Flacon cu pulb. Fiole: 1g/2ml Sup. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.m.v.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat. i.m.v./kg.v.corp i.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr. maxim 1ml 64 . i.os (oral) i.os(oral) i.500mg.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg.inj.

0. 5ml/25mg.os. Susp.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 .125g0. (124mg/100ml) sup. 5-10pic.v. 50mg. i. se repeta la nevoie Peros. i.m. Cp. 5-20mg/kg/doza. Drj. ca antiemetic 0. i./5ml. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f.r.de 2ori/zi Nu se administrea za i.125mg/5ml.v.5 mg/kgc per.20mg/kg corp/zi I.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per. 0. sau i. 250mg. f. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator.m.250g..os Pr..r.os seara. i.5g Sup. i. flac.125ml.v. sau 0.rectal sup.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.30mg.0. Produce sedare. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f.25-0.v. 25mg.5 mg/kgc 0.5mg. Intrarectal Per. 5ml/100mg./2ml sirop.os.5 mg/kg i. Peros.100ml/750mg mucolitic Tb.

sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 .4 citrat de Na .2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4.02. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml. 1. Sange pe 4mg..H. seringa 2ml. 0.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7. 810ml.55. florura de Na Punctie venoasa.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.6ml.ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.S.

1 14.2 10.1 12.Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a se imbraca = grd.2 11.2 8. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 3.1 4. ingrijit. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.Nevoia de a comunica = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 7.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 6. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1.1 2. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a respira = grd.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 .1 5.2 9.1 13.

inapetenta. Ambroxol solutie.v. Ampicilina inj. in primele 2 zile.os. refuzul alimentatiei.02. plans. otodinie.. Boala a evoluat favorabil.Independent Dependent II. 4 zile si tratament simptomatic. Os. 68 . EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i. Ca gluconic 10% f. timp de 4 zile. 1/zi per. per. Romergan sirop timp de 3 zile. copilul externandu-se vindecat.5. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica.

curent.evitarea racelii. 1lingurita la 8 ore.mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave. frig. 69 . aglomeratii.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare . . . . PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II.apartinatori. . .pacient.RECOMANDARI LA EXTERNARE: .sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac.echipa de ingrijire.sa revina cu copilul la control peste 7 zile.foaia de observatie.igiena stricta a urechilor. . .

II. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II.inaltime: 170 cm. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P. 3 camere in care locuiesc 2 persoane. in parc sau in aer liber. Rh pozitiv. asculta muzica populara.greutate: 70 kg.2. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina.G.1. .1.1. 70 .grupa sanguina: AII. . ii plac excursiile la munte. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .

otodinie. disfagie. agitatie. .bronhopneumonie la 18 ani. insomnie. . b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale. . inapetenta. e) Antecedente personale patologice: . .bolile copilariei. corespunzatoare varstei.acuitate vizuala in limite normale.b) Limite senzoriale: .acuitate auditiva redusa la U. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse. d) Antecedente heredo – colaterale: . II.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte. pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee.proteze: absente. .. in limite normale. dureri laringiene.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . febra.alimentatie: adecvata.3.alergii: negativ. . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie. otoree mucoasa urechea dreapta.fara importanta. hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie. motiv 71 . .mobilitate: buna. Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta.1.D. tranzit intestinal prezent. disfonie.

tuse latratoare.facies suferind: tegumente umede.sistem osteoarticular: integru. organe genitale externe normal conformate.2008.R. . abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. tranzit intestinal prezent. fara zgomote patologice supraadaugate. 72 . unde este internat pentru investigatii si tratament.R.sistem muscular: normoton. murmur vezicular usor diminuat bilateral. . F. d) Data la internare: 19. palide.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. . . e) Examenul pe aparate si sisteme: . ficat la rebord. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. mictiuni spontane. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. temperatura 39 grade C. simetric. splina nepalpabila.tesut celular subcutanat normal reprezentat. puls prezent bilateral la arterele periferice. . normokinetic. . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.L.aparat respirator: torace normal conformat. mucoase palide. – 125batai/minut).aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang.V. . transpiratie.aparat uro – genital: loji renale libere. nedureroase. ora 11. = 20/min. mobil.03. discreta disfonie. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. . .pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. nedureroase.aparat digestiv: faringe usor hipermic.

D. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. * laringe: obstructie laringiana. meate si cornete de aspect normal. reniforma si secretii mucoase filante.inapetenta. fose nazale permeabile. . mucoasa nazala usor hiperemica. tuse latratoare.tulburari ale starii de constienta.D. disfonie.R.hipoacuzie U. .otoree mucoasa U. 73 .D.facies anxios. situata in pars tensa. Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.. simt olfactiv normal dezvoltat. . . Probleme potentiale: . canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte. * urechi: pavilioane normale conformate.dispnee inspiratorie. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. suferind. .L. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata.. .: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. in jumatatea inferioara.alterarea respiratiei.EXAMENUL CLINIC O. Probleme actuale: .surditate. .febra.

Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. Moderata scadere ponderala.. reflex de deglutitie prezent.2. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. Inapetenta. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Otodinie. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.1. Proces inflamator U.D. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie.II.2. Dispnee. Agitatie 3. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.

Neliniste Dificultate de a se odihni. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor. Proces infectios 75 . unghii taiate. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. e in a se imbraca si dezbraca 7. INGRIJIT. calde Agitatie. NEVOIA DE A FI CURAT. ingrijit. curate Tegumente transpirate. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. treziri frecvente. Anxietate 5. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. Insomnia Dispnee. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Tristete Durere. Febra. Durere. Iritabilitate. Obstructie nazala. Durere 6. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere.Ore de odihna insuficiente. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara.4. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat.

Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. Modificari comportamental e 76 . Integritate psihica. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi.10. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Acumulare de cunostinte.

Nevoia de a elimina = grd.2 7.3 8.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a comunica = grd.1 12. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 13.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 9.II.3 2.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a fi curat. ingrijit.1 10.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .2 5.3 3.3 6. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 4.2 14.2 11. de a practica religia = grd. Nevoia de a respira = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a se imbraca = grd.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.

Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii.2. disfonie. tegumente palide. calda. 4. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala.Independent dependent II. 2. dificultate de a comunica. manifestata prin febra ridicata. Hipertermie datorita procesului infectios.3. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie. piele umeda. tuse seaca. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie. 78 . 3. iritativa.DIAGNOSTIC NURSING: 1.

pacientul sa-si recapete vocea normala. anxietatii. 3. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. 6. pacientul sa prezinte somn odihnitor. tristete.3. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.5. oboseala. II. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. durerilor. treziri frecvente. 2. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. aport alimentar si lichidian insuficient. 7. neliniste. 4. 6. 7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. 5. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. 79 . Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. spitalizarii si manifestata prin apatie. tusei. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.

9. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie. am efectuat educatie pentru sanatate. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am administrat sirop expectorant. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat bauturi calde. La indicatia medicului am administrat. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. si cum sa administreze picaturi otice. La indicatia medicului am administrat tratamentul. inhalatii cu ceai de musetel. ventilatie.D. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. 7. 2. 5. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. 6. Am recomandat repaus vocal. in primele 12 ore un regim hidrolactat. Am observat si masurat temperatura axilara. umiditate. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. 80 . Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. 4. 8. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca.

Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr.03. Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21. Am servit pacientul cu ceaiuri calde.03. umiditate.2008 Pacientul si-a 81 .2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. i. Am recomandat consumul crescut de fructe. Insuficienta respiratorie. Am recomandat repaus vocal.D. in PEV. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Alcool 70% 100g.v./zi Perfuzie cu glucoza 500ml.D. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala. sol.. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. respectand doza. aerisire ritmica a salonului. Secretia otica a diminuat.2008 vocea sia revenit complet. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. M. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. uree).G. inflamatia U. ora si EVALUARE 19. 21.II. Am facut educatie pentru sanatate.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. Tusea se diminueaza in intensitate pana 20. ventilatie. manifestata prin raguseala si disfonie. H.4. Am invatat pacientul sa expectoreze. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa.02. glicemie.L. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH .02.F. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19. surditatii spre care poate evolua otita.02./zi Vitamina A 4cpr.

am notat valorile in F. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.2008 la valori normale.2008-T=38. exercitii active. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 . in fisa de temperatura. iritative. 19. integre.2008 tuse seaca in excese rare. cu tegumente curate. III/zi i. la disparitie. reluat respiratia normala.7gC La internare pecientul este afebril.02. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. coriza.=68/min In rma interventiilor. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.R.V. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.02.1gC 20. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr.O.2008 Somn inadecvat Oboseala. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor.2008T=36.R./zi Polidin f.2008T=37.02. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.m.02. si valori biologice constante in limite normale./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel. aer rece La externare F. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.02.02.03. 19.manifestata prin tuse seaca. mai persista tusea.4gC 22. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.2008T=39. cat si otodinia 22.3g C 21.02.L.secretia otica a disparut. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor. temperatura a scazut ajungand in 22. mai ales la contact cu fum. oferind pacientului lenjerie curata. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.=16/min A. Odata cu calmarea 19.

ceai. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate.m. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. tusei (22. Sa pacientului un mediu ambiant linistit. i. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. slabiciune. mucoasa laringiana este 83 . cu temperatura optima. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. odihnitor. obstructie laringiana. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. Iam recomandat lecturi placute. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. scadere ponderala. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare. placut odihnitor. de ore de somn corespunzatoar e varstei.cantitativ si calitativ datorita starii febrile. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. cauzata de disfagie. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. Deshidratare .l.5kg. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit.2008). tuse. antiseptice. sedativ Diazepam f. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Nr. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale.lapte si compoturi.02. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. timp necesar pentru o buna digestie. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. facile inainte de culcare. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala.02.

poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile. de control efectuat de medic. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. Risc de suprainfectii. prin scaderea rezistentei organismului.19. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. gatului.2008 disfonie. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. asa cum se observa la examenul O. reactia la tratamentul administrat.L. umeda integra. a alimentatiei. 84 . Disfonia a disparut.02. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui.R. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. comportamentul pacientului. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. Am administrat bauturi calde. Pacientul nu a prezentat complicatii . evolutia a fost favorabila. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. in repaus.

200mg Fiole a 10ml Drj. / i.m.10mg.v. sursa de energie. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.v.perf. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0. 5mg. A 10mg (5mg/ml) Cpr.15mg.33% 40%. sol.v.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.m. creste volemia. 30mg.os.v. miorelaxant .v. 10% Fiole 1 ml Cpr. i. i. 20%. PEV Variabil in functie de caz . i. 2mg. combate deshidratarea Tranchilizant. sau in PEV 3drj.m.10000UI Cpr.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 . 60mg Monozaharida fisiologica. p. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i.inj.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.os. fiole de 2ml./zi Per. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. lent p. 5%.

2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml.H.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20.S. Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. sange + 0.37g/l 86 .2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.02.1-0.

87 .

de a practica religia = grd.l 13.1 7.2 11. Nevoia de a fi curat.1 9.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 . Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a se recrea = grd.GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 3.1 6. Nevoia de a respira = grd.l 4. Nevoia de a bea si a manca = grd. I 12.1 5.Nevoia de a evita pericolele = grd.1 14. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a elimina = grd. ingrijit. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.1 8.l 10.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 2. Nevoia de a se imbraca = grd.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

Sa nu mai fumeze. 90 .Sa nu faca eforturi vocale exagerate. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa. .02. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – . . dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata.Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. . cu disparitia tusei. vindecata. RECOMANDARI LA EXTERNARE: . . I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei. disfoniei. Hipoacuzie. . Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. . si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. febrei.Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea. cu mucoase si tegumente de aspect normal. Laringita catarala acuta. Pacientul se externeaza vindecat.5.II.

apartinatori. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .foaia de observatie.L. . Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 . .pacient.1. . III.1.echipa de ingrijire.1. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III.

 Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu. . . b) Limite senzoriale: .gradinarit. in limite normale. Rh pozitiv. . doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. .somn: acuza somnolenta.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa.alergii: negativ. tranzit intestinal prezent.proteze: absente.alimentatie: inapetenta. . ii place sa croiasca si sa coasa. 92 . Gusturi personale: alimentatie echilibrata. corespunzatoare varstei.mobilitate: buna. 3 camere in care locuiesc 3 persoane.inaltime: 166 cm.acuitate vizuala in limite normale. .2. c) Antecedente heredo – colaterale: . . sa se uite la televizor.greutate: 62 kg.1. III.fara importanta. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .grupa sanguina: AII. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa.

tuse seaca. hipoacuzie. III.N=1. unde este internata pentru investigatii si tratament. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. .1.R. ora 10. hipoacuzie bilaterala. transpiratie.03. Se prezinta la camera de garda a sectie O. 2 caps. cu durata de 3-4 zile. . palide. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme.facies suferind: tegumente umede.3. inapetenta. e) Antecedente personale fiziologice: .bolile copilariei. 2zile si solutie otica cu Boramid. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale. d) Data la internare: 11.tesut celular subcutanat normal reprezentat.L. mucoase palide. otalgie pulsatila. e) Examenul pe aparate si sisteme: . Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. la 6ore. temperatura 39 grade C. S=6. agitatie. Sub tratament. . apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. . Otita medie supurata.menarha la 13 ani. otalgie. autofonie si inapetenta.d) Antecedente personale patologice: . cu febra. A=5. fara dismenoree. c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.2008. 93 .menstre la 28 zile.apendicectomie la 19 ani.

murmur vezicular usor diminuat bilateral. splina nepalpabila.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. puls prezent bilateral la arterele periferice. congestie difuza a mucoasei timpanice. . F.L. cu repere otoscopice disparute. fose nazale permeabile. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. mictiuni spontane.aparat digestiv: faringe usor hipermic.aparat uro – genital: loji renale libere. tranzit intestinal prezent. . EXAMENUL CLINIC O. . simt olfactiv normal dezvoltat. bilateral. T. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. normokinetic. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.aparat respirator: torace normal conformat. .=130/70mm 1lg.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. . .. simetric.A. tuse latratoare. fara zgomote patologice supraadaugate.sistem osteoarticular: integru. canal auditiv extern liber.R. .sistem muscular: normoton.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. nedureroase.R. mobil. mucoasa nazala usor hiperemica. otalgie violenta. = 17/min. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.V. organe genitale externe normal conformate. – 72batai/minut). * urechi: pavilioane normale conformate. acufene. discreta disfonie. ficat la rebord. 94 . meate si cornete de aspect normal. nedureroase.

. . . Probleme actuale: . Probleme potentiale: .disfonie. .autofonie.tuse seaca. tuse seaca. .obstructia cailor respiratorii. . .alimentatie inadecvata prin deficit. .otalgie violenta. .febra. . 95 .tulburari ale starii de constienta.alterarea respiratiei. .perforatie a membranei timpanice.acufene.* laringe: obstructie laringiana. disfonie. . suferind. .facies anxios.hipoacuzie.insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii.surditate. mucoasa laringiana edematiata.

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1.3 3.Nevoia de a se recrea = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. ingrijit.1 13.3 2.Nevoia de a fi curat.Nevoia de a respira = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.2 5.2 11.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.3 8.2 7. de a practica religia = grd.1 10.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 4.2 14.3 6.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.Nevoia de a evita pericolele = grd.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 .Nevoia de a comunica = grd.2.Nevoia de a se imbraca = grd.3 9.Nevoia de a elimina = grd.1 12.Nevoia de a bea si a manca = grd.III.

piele umeda. manifestata prin febra ridicata. otalgie pulsatila. tuse seaca. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. Hipertermie datorita procesului infectios. anxietatii. 100 . 2. tegumente palide.2. durerilor. calda.DIAGNOSTIC NURSING: 1.3.SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. 3. 4. manifestata prin bradipnee inspiratorie. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. iritativa. disfonie. febra. dificultate de a comunica.

aport alimentar si lichidian insuficient. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. 7. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. oboseala. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. 5. 6. III. 6. spitalizarii si manifestata prin apatie. 4. 2. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. 7. treziri frecvente. 5. pacientul sa prezinte somn odihnitor. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. 3. 101 .3. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. tristete. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. autofonie. disfonie. neliniste. manifestata prin hipoacuzie. pacientul sa-si recapete vocea normala. tusei. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.

Am observat si masurat temperatura axilara. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. 7. Am administrat bauturi calde. 2. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. 5. 102 . La indicatia medicului am administrat tratamentul. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. am efectuat educatie pentru sanatate. La indicatia medicului am administrat. umiditate. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. in primele 12 ore un regim hidrolactat. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. inhalatii cu ceai de musetel. 3. ventilatie. 4. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am recomandat repaus vocal. 8. 6. Am administrat sirop expectorant.

Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. manifestata prin raguseala si disfonie. umiditate. 13. respectand doza.03. manifestata prin Insuficienta respiratorie. H. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire.G.03. Am recomandat consumul crescut de fructe. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . Algocalmin 2tb.2008 vocea si-a revenit complet.L. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. Am invatat pacienta sa expectoreze. ventilatie.03.. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. Am recomandat repaus vocal. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie. i.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. glicemie. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie. aerisire ritmica a salonului. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml.. Secretia otica a diminuat.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte.03. Am facut educatie pentru sanatate. ora 12.v. uree). Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 ./zi Paracetamol 2tb. otalgia sa diminueze in 24ore. in PEV si ser fiziologic 1flac. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata.

03. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.2gC 12. in fisa de temperatura.03. oferind pacientului lenjerie curata.2008 tuse seaca in excese rare. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.03.5gC La internare pecientul este afebril.5gC 14. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala.2008T=37. mai persista tusea.03. cu tegumente curate.=16/min A. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 . La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f.2008T=36.L.2008T=39. am notat valorile in F.2008T=38.03.V.=68/min In rma interventiilor.2008 la valori normale. renuntarii la fumat. patologice.03. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. mai ales la contact cu fum.tuse seaca. III/zi i.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra.4g C 13.m. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. tegumente calde si umede. iritativa. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.03. temperatura a scazut ajungand in 14. exercitii active. integre. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. 14.R./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel. Deshidratare . coriza. aer rece La externare F. 11. si valori biologice 11. 13. uleiuri eterice.O.03.R. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.

scadere ponderala.2008). Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Am umezit aerul din incapere.m. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. mucoasa 105 . I-am recomandat lecturi placute. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. tuse. timp necesar pentru o buna digestie. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. placut odihnitor.5kg.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. antiseptice.03.03. de ore de somn corespunzatoare varstei. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.l. ceai.11. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. Am administrat tratamentul prescris 12. obstructie laringiana. cauzata de disfagie. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. constante in limite normale. odihnitor. facile inainte de culcare. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte.lapte si compoturi. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ.03. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Odata cu calmarea tusei (12. cu temperatura optima. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Nr. slabiciune.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. i. treziri frecvente Oboseala.

19.L. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii . jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. prin scaderea rezistentei organismului. Risc de suprainfectii. 106 . prin scaderea rezistentei organismului. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara.R. de suprainfectii. comportamentul pacientei. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. asa cum se observa la examenul O. reactia la tratamentul administrat. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului. laringiana este umeda integra.2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. de medic in continuare.manifestata prin disfonie. de control efectuat de medic. evolutia a fost favorabila.02. Am administrat bauturi calde. in repaus. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. a alimentatiei. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative.

Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.9% f. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian. i.perf.5g Sup. combate deshidratarea Tranchilizant.m.5ml/25mg.v. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. maxim 1ml 107 . lent Per.m. 5mg. i.m.v. Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i.os intrarectal p.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.v. 5ml/100mg Cp. 20%.500mg.susp Cpr. 5%.10mg. Combate deshidratarea.os. De 3 ori/zi sau mai putin 0. A 10mg (5mg/ml) Cpr. i.v.os. 0.v. miorelaxant .v.v. sol. i. sursa de energie. 10% Fiole 1 ml Cpr.inj. creste volemia. fiole de 2ml.33% 40%. 2mg.v. / i.m. lent p. p.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml.os i.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. PEV Variabil in functie de caz . sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.1000ml continand NaCl 0. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica. 500ml.

Nevoia de a elimina = grd.1 9. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a fi curat.GRAD DE DEPENDENTA 8.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 11.l 13.1 10.1 13.1 11. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a se recrea = grd. ingrijit.1 14.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 .1 14. Nevoia de a bea si a manca = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. de a practica religia = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.Nevoia de a se imbraca = grd. I 12.1 9. Nevoia de a respira = grd.1 8.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 12.l 10.

Starea pacientului la externare: 109 .2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala.03. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17.

. sa evite contactul cu fumul. .RECOMANDARI LA EXTERNARE: . la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. ambele urechi. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni.Sa evite curentul.Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. de 3ori/zi. 110 .Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. . sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict.1cpr.Sa nu fumeze. .Sa nu faca eforturi vocale exagerate.Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg. .

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral.spalarea mainilor.se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa.se recomanda sa relaxeze musculatura. decubit lateral. .ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.se informeaza. . .substanta medicamentoasa.se schimba acul.seringa si doua ace sterile. Strict terapeutic. . ortostatism sau sezand la pacientii dispneici. . punctele Smirniv si Barkenly .se dezbraca regiunea. Se cauta ca reper proeminentele osoase. . . Pacientul pozitionat in decubit ventral.tava medicala. . . . TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 . .tampon cu alcool.

Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Bucuresti 2001 8. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”. Editura Timopur 1993 3. Bucuresti 2001 9.1. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”. Bucuresti 1993 5. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. – „Esentialul in pediatrie”.. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Editura Etna 2002 6. Cluj Napoca 1995 113 .II editia a 7-a. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Editura ALL. Editura Medicala Almatea. Bucuresti 1997 2. Editura Viata Medicala Romaneasca. Ciofu C. Bucuresti 1994 7. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Editura National 1999 4. Editura Didactica si Pedagocica. Editura ALL. Ciofu E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful