ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara. membrane timpanului. denumita zidul atical si . Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach). anterior si posterior. este pars flaccida lui Shrapnell. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Membrana timpanica nu este plana. si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida. portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului. ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: . Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare. ce 5 .una superioara osoasa. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului.CAP.I. ci conic – concava privita din exterior.una inferioara. La nou nascut este practice orizontala.

El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. La exterior.cuprinde 1/5 din suprafata. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii. care poarta numele de pars tensa.ciocanul (maleus). La nivelul membranei lui Shrapnell. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). stratul conjunctiv este slab reprezentat. pana la umbro. Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. fiind partea “ in tensiune”.nicovala (incus) si 6 . Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. Peretele superior al casei este subtire. pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. . Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. lobul temporar. iar dedesubtul ei un alt orificiu.

. un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). atrium sau mezotympanum. Scarita are forma unei scari de sa. Se disting doua compartimente distincte.scarita (stapes). prezentand un cap articular. meningee mijlocie. asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). Toate celulele comunica 7 . iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. Osisoarele se articuleaza intre ele. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. carotida interna si auriculara posterioara. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. istmul. De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene.

Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. . Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.are un traiect scurt si orizontalizat. . Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata). 8 . .tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). Anterior. cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa.reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului). Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: . Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian.intre ele si in final cu antrul mastoidian. ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII).consistenta redusa a suportului cartilaginos.diametrul mare. . care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. intern cu urechea interna.aspirare (presiune redusa in casa timpanului).

neurosenzoriala si de tip mixt. CLASIFICARE 9 . auditiva. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. 2.I. 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern. vestibulara. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior. In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia. numita si otodinie – durere.2. ETIOLOGIE.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. DEFINITIE. care poate fi de trei feluri: de transmisie. 3) Otalgia.

Otitele medii pot fi catarale sau supurate. Ea succede celei acute. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. Mucoasa de eczematizeaza. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. adenoiditele si faringitele acute. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. tumori ale rinofaringelui. el nu se poate evacua spontan. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. acute sau cronice. Este favorizata de inflamatiile de sept. membrana timpanica se retracta. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. a mucoasei urechii medii. a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. de tip cataral. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. 10 . plus inflamatia. cu predilectie la copii. 2. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii.

cu eliberarea puroiului in conduct. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. Din punct de vedere anatomopatalogic. Haemophilus influenzae. Cazul tipic este al unei rinite acute cand. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes. In forme grave. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. peretii urechii medii). Etiologic. pe alocuri ulcerata. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia.II. OTITELE MEDII SUPURATE 1. Mucoasa este edematiata. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. care este sterila in mod normal. B) OTITA SUGARULUI 11 . leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. necrozate.

care are clinica si evolutia otitei supurate. 2. apare pana la varsta de 18 luni. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. 4. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. 2. Otita latenta sau astenica .Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. 3. Rujeola determina otitele cu germeni banali. Otita manifesta sau stenica. pe un teren anergizant. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. 6. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. pe calea trompei. Otita gripala insoteste sau complica gripa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. 5. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. provocata de virusul gripal. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. 2. propagarea se face din faringe. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. Difteria otica este rara.

otoreea tubara. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. la care etiopatogenia. iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. simtomatologia. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. Boala este frecventa. Patogenia recunoaste un mecanism tubar. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . Etiologia lor este microbiana. proteus si coli. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. otita medie supurata cronica benigna. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. debutul ei este in copilarie. ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. pioceanic. pronosticul si tratamentul sunt diferite. trompa se poate stnoza.

sinusul lateral). prin ulceratii. Desi nu este tumora. colesteatomul se comporta tumoral. generand complicatii foarte grave. urechea interna. infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Anatomie patologica si patogenie. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). Din acest motiv. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare. portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). nervul facial. aceasta forma de otita a fost denumita maligna. 14 . b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. Din cauza infectiei. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv).Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita.

2. Otite medii supurate cronice: . . Otite supurate: 1.otita medie supurata acuta banala.otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Otite medii supurate acute: . Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Otita medie catarala acuta.otita medie supurata cronica simpla. II.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I. 2. Otite catarale: 1. 15 .otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). .otita sugarului. . otita sero – mucoasa ).

reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. adesea este absenta (la adult). Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii).3. care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. El are senzatia de lichid in ureche. 2. I. Uneori apare un vertij. a aspectului membranei timpanice. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. 16 . a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). Hipoacuzia are caracter de transmisie. se poate modifica supa deglutitie. cu autofonie.CAP. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie .

Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. febril. La inceput. Palparea urechii. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. Sugarul este agitat. – Sindromul neuro – toxic (paloare. polipenee. hipotermie. apasarea pe tragus (semnul Vacher). nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). 17  . Otita manifesta sau stenica. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). apare pana la varsta de 18 luni. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. torpore. nu sunt fidele. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. fenomene digestive). care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. convulsii. Pe prim plan se afla semnele generale. puroiul este sero – sanghinolent. inapetent.II) OTITE SUPURATE: 1. Dupa o evolutie de 3-4 zile. extremitati reci. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. foarte edematiata. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. organizate sub 3 sindroame: 1. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. La otoscopie. Otita latenta sau astenica.

2. pe radiografii. Gripa afecteaza si urechea interna. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. Daca exudatul se infecteaza. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Daca flictenele se sparg. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Diagnosticul este dificil. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. modificari de pozitie sau de culoare). Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. 3. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. cu stare febrila prelungita. pline cu un continut sero – hemoragic. in cantitate redusa. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. – Sindromul infectios. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. – Sindromul casectizant. otita devine purulenta. 18 . Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee.

infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. cel mai des in jumatatea 19 . plus o paralizie faciala de tip periferic. pe termen anergizant. propagarea se face din faringe. Rugeola determina otitele cu germeni banali. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. pe calea trompei. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. Difteria otica este rara. 2. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. este adesea grava. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. filanta. Se manifesta cu otalgie. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). avand un tratament necrozant. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa .

dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. care sangereaza usor. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . se instaleaza insidios. uneori sanguinolent. Secretiile sunt filante. Din perforatie se scurge un puroi fetid. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. hipoacuzia devenind mixta. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). Perforatia poate avea dimensiuni variabile. deranjat de o discreta hipoacuzie. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. tegumentare. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. ori in cadranul postero – superior. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee.  20 . adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. poate fi reniforma. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). de obicei din prima copilarie. insa deosebit de fetida.

1.4. In otita. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. . toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. de culoare rosie – vie. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor.Hipoacuzie. . proteus) si stafilococi. CAP. 21 . . asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: .Procesul infectios.Durerea – otalgie. pioceanic.Febra. care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie. Laboratorul poate identifica flora.Otoree. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. . cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. erodari ale peretilor ososi ai urechii.Se pot observa granulatii si polipi. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.

in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. Pacientul are tendinta de izolare. varsta. manevre de relaxare fizica si psihica. depresie. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. in doze minime eficiente. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. Durerea fiind un sindrom complex. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. bioritm. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. invatarea unor manevre de abilitate. optimista.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. anxietate. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. starea de boala. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. administrate dupa scheme simple. absolut necesare. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. 22 . prin distractii. la specialistul de asitenta sociala. este insotita de tulburari psihice. profesionale si sociale. jocuri logice. dimensiuni corporale. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. bine alese.

ingestia de lichide. . . asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul. .). De asemenea. se noteaza in foaia de temperatura. starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza.ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. . daca este cazul. 23 . combate febra cu antipiretice. la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza. corelat cu boala sau bolile sale. va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. otoree etc.tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: . dupa un repaus de 15minute si se noteaza. comprese sau impachetari reci.pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala.temperatura – se masoara dimineata si seara.eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular. pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus. Participa activ la investigatiile imagistice. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. 24 . fie in perfuzie endovenoasa sau local. fie subcutan. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta).

Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta.CAP. Acumetria. 2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. comparata cu hartia inmuiata in ulei. 25 . probele de audiometrie. a aspectului membranei timpanice. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos.5. otita sero .I. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. evolutia cronica. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. caracteristica. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice. Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.

care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. apasarea pe tragus (semnul Vacher). nu sunt fidele. Sugarul este agitat. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). apoi devine purulent franc sau micro – purulent. La inceput.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. II. Otita manifesta sau stenica.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. OTITE SUPURATE: 1. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Palparea urechii. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. inapetent. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. puroiul este sero – sanghinolent. febril. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). 26 . foarte edematiata. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La otoscopie.

– Sindromul casectizant.Otita latenta sau astenica. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. – Sindromul neuro – toxic (paloare. otita devine purulenta. Daca flictenele se sparg. 3. polipenee. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. torpore. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. convulsii. 2. extremitati reci. hipotermie. modificari de pozitie sau de culoare). fenomene digestive). Diagnosticul este dificil. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. 27  . organizate sub 3 sindroame: 1. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. apare pana la varsta de 18 luni. Pe prim plan se afla semnele generale. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Daca exudatul se infecteaza. Gripa afecteaza si urechea interna. pline cu un continut sero – hemoragic. in cantitate redusa. – Sindromul infectios. pe radiografii. cu stare febrila prelungita. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.

dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. proteus) si stafilococi.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Laboratorul poate identifica flora. erodari ale peretilor ososi ai urechii. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. pioceanic. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic. 28 .2. hipoacuzia devenind mixta. mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.

Daca insuflatiile nu au efectul scontat. pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. perna electrica). varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. Daca se introduce numai aer. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina. Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. Dupa 10-15 zile.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. 2. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. incalzita. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . Nafazolina). Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. producandu-si arsuri. fluidificante ale mucusului). La adulti se practica insuflatii tubare. Ambroxol. fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. dar cu prudenta. cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. numai daca secretiile nazale au disparut. Brofimen). Otita medie catarala cronica (otita seroasa.

Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. pentru a evita infectarea urechii medii.mosorel (adica usor evazat la extremitati. in locul lichidului poate patrunde aerul. denumita impropriu drenaj transtimpanic. Vasoconstrictoarele nazale. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. 30 . de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). prin metodele proprii de clearance. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. Ceftibuten). II) Otite supurate: 1. In acest fel. solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. pentru ca acum. local se poate instila Boramid. este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. Metoda. caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni.

Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. existand o tendinta la cronicizarea. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. dupa 10 minute anestezia s-a instalat. colimicina). in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. cand membrana timpanica bombeaza. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. Se utilizeaza optica maritoare. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. preferabil microscopul operator. Pentru forma astenica. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. Unii autori prefera doar o punctie a membranei. Daca vindecarea intarzie. trebuie abandonata. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . Metoda clasica. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). dupa redresarea starii generale micului pacient. urmata de aspirarea puroiului. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie).

iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. M. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. 32 . 2. antigripale. vitamine. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat. precum si modalitatea de utilizare. se recomanda Acyclovir (Zovirax). (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). ca de exemplu: Rp. neurotrope. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului.F. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante.Gripala: antalgice. cu consecinte medicolegale.SOL D. indicatiile si contra indicatiile. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. preintampinarea recidivelor./Acid boric 4 gr.S. pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie. Alcool 70% 100 gr.

33 . sau cand o complicatie este iminenta. ori de cate ori bolnavul isi spala parul. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.in functie de extinderea leziunilor. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. Tratamentul de baza este cel chirurgical.de indepartare a colesteatomului. dar numai peste varsta de 20 ani.prin aspirarea puroiului. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice).Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa. Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical. extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului.

PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. EVALUAREA (EVOLUTIE. 34 .7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie.I. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila. dar recuperarea auzului este mai tardiva. 2.6. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta.CAP. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan.COMPLICATII. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. otita medie supurata se vindeca. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile. II) Otite supurate: 1. apoi devine purulent franc sau muco-purulent.

forme localizate la atica (aticite). avand un caracter necrozant. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. o perforatie prea mare ramane definitiva. otita se poate complica sau croniciza. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. mai ales la copii. fara sa o vindeca. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. Se descriu forme clinice supra-acute. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. in cantitate redusa.Daca germenul este prea virulent. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. Ea lasa sechele importante. Gripa afecteaza si ureche interna. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. este adesea grava. prilej de cronicizare sau complicatii. daca organismul se apara prost. Chiar daca supuratia dispare. 35 . continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. subacute. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta.

In puseul acut. Odata cu trecerea anilor. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. declansate de rinite si faringite acute virale. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. propagarea se face din faringe. 2. cand apare un alt germen infectat.Difteria otica este rara. cu perioade linistite. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. adesea toata viata. de apa care patrunde in ureche prin conduct. 36 . Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. mai virulent decat precedentul. pe calea trompei. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. sau pe calea trompei. Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. cand otoreea inceteaza. leziunile sunt tot mai extinse. care strabat membrana ferestrei rotunde). otoree abundenta. intretaiate de pusee acute. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta.

chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. 37 . Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. asezate pe sub perforatie ca un petic. fibroadeziva. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. prognosticul acestei otite nu este favorabil. ele depasesc 70% recuperari de auz.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. poarta denumirea de sechele simple. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. eventual ambelor leziuni. ceramica sau metal inoxidabil. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. timpanoscleroza. care nu evolueaza. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. Rezultatele chirurgicale sunt bune. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune). Din cauza complicatiilor frecvente si grave. prin hemografe sau piese de material plastic. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice.

Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. 38 . retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. Tratamentul este chirurgical. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. vechi perforatii cicatrizate. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. se recomanda proteza auditiva. ele trebuie decorticate de mucoasa. in mod special otita medie supurata cronica simpla. fara fenomene inflamatorii vizibile.

dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. dar virulenta lor este mai mare. alteori.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. diabet. aparent paradoxal. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. veche la care se agraveaza. Purtatorul unei otite acute. se tumefiaza. 39 . ineficienta. de un tratament incorect.otoreea devine abundenta. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. se opreste (fenomenul de retentie). santul retro-auricular dispare. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare. pavilionul este impins inainte. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. apoi se congestioneaza. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. dar nu rareori inspre endocraniu. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. imuno-deficienta). Simptomatologie. de un teren deficitar (distrofie. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. Anatomopatologic. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei.

Petrozita. pulsatila. interventie ce poarta numele de mastoidectomie. expusa mai sus. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . formand un abces extredural. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. Forme clinice. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. Puroiul decoleaza dura mater. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. uneori semne de iritare vestibulara. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. disparitia septurilor osoase intercelulare. In afara de forma clasica. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. se pot descrie si alte forme. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. Pertozita are o gravitate deosebita. mai important. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. prin afectarea lui V si V1). Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

instaleaza triada: cefalee. deseori cu sechele neurologice. exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. se poate vindeca. Febra este inalta. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. tulburari de vedere. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. spre exitus. constipatie. mioza. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). 44 . oligurie. albuminorahie cu Pandy pozitiv. prezinta redoarea cefei. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). puls si respiratie aritmica. mastoidita sau abces extradural. Daca tratamentul este precoce si corect. varsaturi. Evolutia este grava. unice. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. orto-episonus). pot fi inchistate. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. multiple etc. iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). difuze. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. contracturi (trismus.

localizarea. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. dupa care se instaleaza perioada de stare.staza papilara (la examenul fundului de ochi). ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. . paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) . paralizii. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. febra moderata. dismetrie etc. in perioada de encefalita. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. Urmeaza o perioada de latenta. care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. cu febra. Sindromul de hipertensiune intracraniana. varsaturi. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. Sindromul de localizare. 2. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca.Semnele clinice de debut. 3. determinand coma si moarte bolnavului. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. unele modificari de comportament. tulburari de coordonare si de tonus muscular. sa ii determine marimea. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic.hiper-reflectabilitate.afazie motorie. 45 . Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central. scadere accentuata in greutate. capsula etc. . exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. forma. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara. tulburari de vedere etc. bradicardie. Rareori aceste sindromuri exista toate.

denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. facies pamantiu. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. frison major. oligurie leucocitoza. limba saburala. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. nas ascutit. 46 .Tratamentul este chirurgical. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. tahicardie. cu caracter septic. hepato – splenomegalie. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. Debutul clinic se face brusc. Complicatia apare in otomastoiditele acute. retromandibulara. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. care participa la procesul patologic. hemoculturi pozitive. neurochirurgul avand prioritate. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. care elimina in circulatie germeni microbieni. anemie. cu ocazia unui puseu acut. proteine degradate si microemboli septici. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa.

dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. Daca aceasta nu reuseste. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. se incearca aspirarea trombului.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. meningita sau abcese cerebrale. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. 47 . extindere la alte sinusuri endocraniene. cerebeloase. hepatice etc. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. el este deja trombozat. Tratamentul este chirurgical. sub partea trombozata. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase.

vegetatiile adenoide ale copilului. a disfunctiilor tubare. rinitele cronice hipertrofice. In otita medie catarala cronica (otita seroasa. In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide.7. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. sinuzitele cronice. deviatii de sept). a otitelor catarale cronice. incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. deviatile de sept. despre prevenirea otitelor.1. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor.CAP. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei. 48 . in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .Foaia de observatie.B.Apartinatori. .1.1. Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N. II.Echipa de ingrijire.1. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N.I. .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .

2. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei. . diversificata corect.greutate: 8. in care locuiesc trei persoane.casa cu 4 camere.somn: linistit.M. . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa. II.Numele si prenumele mamei: N. . . 51 . 1.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. reflex deglutitic prezent.acuitate auditiva redusa.7kg.acuitate vizuala in limite normale. corespunzatoare varstei. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . . . cu baie si bucatarie. masticaţie uşoara.Inaltime :70cm.proteze: absente.alergii: negativ.

Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. .31 ani. e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. corespunzatoare varstei. luata in evidenta la 2 luni si jumatate.alimentatie: diversificata corect. . in limite normale.lungimea la nastere = 48 cm. tranzit intestinal prezent. . diversificat corect la 5 luni. fara suferinte marcate la nastere. c) Antecedente heredo-colaterale: . .35 ani. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. .. 52 . .Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate.Apgar = 9 (coloratie). . primipara. prin nastere spontana. .evolutia sarcinii. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. fiziologica. in prezentatie craniana.greutatea la nastere = 3700g. controale prenatale lunare. fara probleme pe parcursul sarcinii.copil nascut la termen din mama primigesta.tata .mama. .mobilitate: buna. d) A ntecedente personale fiziologice . .

mictiuni spontane. .sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9. agitatie. splina nepalpabila.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang.facies suferind. plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee. mucoase palide. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale. paloare. si disfonie. 53 .sistem osteoarticular: integru.2008 – ora 11.aparat digestiv: faringe uşor hiperemic. simetric. tegumente umede. Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata. . F.II. palide. inapetenta.aparat respirator: torace normal conformat. murmur vezicular usor inasprit bilateral. . normokinetic. transpirate. motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. – l25batai/minut). . e) examenul pe aparate si sisteme: .02. .1. agitatie. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. .R. fara zgomote patologice supraadaugate. = 20/min.fara zgomote patologice supraadaugate.3. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata.aparat uro – genital: loji renale libere. tranzit intestinal prezent. . ficat la rebord.V. mobil.sistem muscular: normoton.tesut celular subcutanat normal reprezentat. organe genitale externe normal conformate. puls prezent bilateral la arterele peroferice. nedureroase. nedureroase. febra. temperatura 39 grade C. .

fose nazale permeabile.. mucoasa nazala usor hiperemica .tulburari ale starii de constienta. * laringe: liber. modificari de culoare ale membranei timpanice.facies anxios.proces inflamator la nivelul urechii medii.inapetenta. Probleme potenţiale: .Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. pavilioane normal conformate. mobil.sindrom neuro-toxic. canal auditiv extern liber.R. * urechi. simt olfactiv normal dezvoltat. . 54 . Probleme actuale: .agitaţie. . meate si cornete de aspect normal.L. casectizant infectios. suferind. . .febra.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. mucoasa de aspect normal. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. .

treziri frecvente. 2. NEVOIA DE A ELIMINA 4.Ore de odihna insuficiente. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Moderata scadere ponderala.1. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. Insomnia Febra. Iritabilitate. Durere. Refuz de a se alimenta si hidrata.2. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni.II. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. Proces inflamator . Inapetenta. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Febra 3. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. Proces inflamator. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1.2. febra. reflex de deglutitie prezent. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. Agitatie.

NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Plansete. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. e in a se imbraca si dezbraca 7. Secretii nazale. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Plange mult. bilateral 6. Micsorarea ritmului respirator. INGRIJIT. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Transpiratii abundente. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica. Tristete Durere. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. NEVOIA DE A FI CURAT. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 .Neliniste otic.

Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.3 57 . Acumulare de cunostinte. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.3 6.l 4.2. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere.2. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.2 5.3 2.2 7. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a elimina = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta. GRAD DE DEPENDENTA 1.

de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.8. de a practica religia = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.2 14. ingrijit. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.2 9.2 11. I 12.l 10. Nevoia de a evita pericolele = grd.l 13.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 .

transpiratie. odihnitor. usoara scadere ponderala. Hipertermie. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. 59 . 3. tegumente palide. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism. Sa fie ferita de infectii supraadaugate. 2. polipnee. manifestata prin riscul de suprainfectie. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. 6. 6. 5. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator.3. neliniste. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. nervozitate.treziri frecvente. 5. tahicardie discreta. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. Pacienta sa prezinte somn linistit. febrei . 3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. 4.3. oboselii. 2. somn agitat. tegumente calde. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. anxietaţii. oboseala.II. manifestate prin apatie sau agitatie. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale. II. 4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1.2.

5. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. face educatie sanitara mamei. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. 60 . al manoperelor efectuate. aerisit si incalzit. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. curat. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit.6ml i m . 7. 3. 6. Algocalmin 0. 2. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. La indicatia medicului administreaza tratament. hipnotic). verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. la internare) si prin impachetari toracice.7. Supravegheaza permanent copilul. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. supe strecurate in cantitati mici si repetate. 4. rolul medicatiei si mucoaselor. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura.

masurat si inregistrat grafic functiile vitale. Ampicilina 1g/zi:1flac.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta.02. 11.02. exudat faringian. la intervale de 6 ore./zi. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. A 250mg la 6 ore.i. Polipnee moderata.v. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator.i. Ca gluconic 1f. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. Convulsii febrile.02. Am observat. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern. Sa prezinte stare de confort psihic.03g% Leucocite=13600mmc 61 . curat si suficient incalzit. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare. Persista paloarea.v. Deshidratare severa.Si ulterior 25mg. materii fecale. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. pacienta se restabileste respirator si circulator. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire.

02. 3/zi. transpiratii abundente Soc. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F.D.4grade C 11. 1flac.O. Ca gluconic 10% 1f.2008 T=38.os.02. Algocalmin 0. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si . Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide.m.R.2008 Hipertermie./12g corp oral la 6 ore. la P.P.6ml/i. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. Pierderea starii de constienta. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore. tinand seama Treptat temperatura scade: 10.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup. la 6ore i.02. 9. (foaia de temperatura) La internare T=39.D. adecvate varstei.de 3ori/zi ambele urechi. Calciu=4 Glicemie=0./zi per.5grade C 12. In urma interventiilor si ameliorarii 62 . La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.m. Proces infectios cauzat de febra ridicata. piele calda. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ.A 250mg. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie.02.administrand 1015mg.2008 T=37. umeda. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.2008 T=36. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile. Am efectuat I.

Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. fara reasccensionari ale temperaturii. odihnitor. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre. gris.Aport reduse de lichide. orez cu lapte. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii. Manifestari: -somn afectat . 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. corespunzator varstei in 2-3zile. Am cantarit zilnic copilul. lapte caldute. cu rabdare si intelegere.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. copilul va recapata treptat apetitul. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. Pacienta sa prezinte somn linistit. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. 11. 50100g paine alba sau integrala. 11. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. 10-15g dulceata sau gem. 1ou de 4ori/sapt. Sa nu apara otoree mucopurulenta. scaderea rezistentei organismului. Usoara scadere ponderala.m. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. cantitativ si calitativ. 63 . Inapetenta calitativ corespunzator varstei. Tuse. nu a prezentat complicatii.O.10-15g unt. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0. placut odihnitor. Febra. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.02.treziri frecvente . iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.i.5ml. 30-60g branza de vaci. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie. Copilul sa fie afebril. aparitia unor manifestari patologice. 30-50g carne. simptomelor bolii. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore. Sa prezinte stare de confort psihic. 75-100g cartofi.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C.agitatie Risc de infectii supraadaugate.02.

v.500mg.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat./kg.corp i. i. p.300mg Caps.os (oral) i. maxim 1ml 64 .v.250/500mg Flacon cu pulb.os(oral) i.m.inj.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg. Fiole: 1g/2ml Sup. i.v. mai ales la copii Per os si intrarectal 0.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr.m. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.

5-10pic. sau 0.0. f.os. flac.20mg/kg corp/zi I.v.rectal sup..5 mg/kg i.r.r. ca antiemetic 0.os Pr. i.5 mg/kgc per.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator. i.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per. 50mg.125ml.25-0.m. se repeta la nevoie Peros.250g.os. 0.os seara. 25mg.5g Sup.de 2ori/zi Nu se administrea za i./5ml. Susp. 250mg.v.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol. 5ml/25mg. (124mg/100ml) sup. 5-20mg/kg/doza. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f.30mg.v. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 .5mg. Peros. Intrarectal Per.125mg/5ml.0. Drj.125g0.m.. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f. i.5 mg/kgc 0. sau i.v./2ml sirop. i. Cp.100ml/750mg mucolitic Tb. 5ml/100mg. i. Produce sedare.

S.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 . sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0. Sange pe 4mg. seringa 2ml.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.H.6ml. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.55.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7.. 0. florura de Na Punctie venoasa.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.ANALIZE DE LABORATOR DATA 10. 1.02.4 citrat de Na . sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4. 810ml.

2 8.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 . Nevoia de a bea si a manca = grd.2 7. de a practica religia = grd. Nevoia de a elimina = grd.1 5.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 14. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.2 9.2 11. ingrijit.Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a fi curat.2 10. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 12. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1.1 6.1 13. Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 3. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 2.1 4.

Boala a evoluat favorabil. per. 68 . plans.. Ca gluconic 10% f.os. Romergan sirop timp de 3 zile. in primele 2 zile. otodinie. copilul externandu-se vindecat.02. Ampicilina inj.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica.Independent Dependent II. 1/zi per. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.5. timp de 4 zile. Ambroxol solutie.v. 4 zile si tratament simptomatic. Os. refuzul alimentatiei. inapetenta. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15.

pacient.RECOMANDARI LA EXTERNARE: .igiena stricta a urechilor.evitarea racelii.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare . 69 . frig.echipa de ingrijire. . .mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave.sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac. . . . PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II. aglomeratii. curent. 1lingurita la 8 ore. . .apartinatori.sa revina cu copilul la control peste 7 zile.foaia de observatie.

G.grupa sanguina: AII. asculta muzica populara.II. 70 . : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II. . Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate. .inaltime: 170 cm. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. ii plac excursiile la munte. Rh pozitiv.2.1. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina.1. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .1. in parc sau in aer liber.greutate: 70 kg. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. 3 camere in care locuiesc 2 persoane.

corespunzatoare varstei. .b) Limite senzoriale: .acuitate auditiva redusa la U. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale. .1. otodinie. e) Antecedente personale patologice: . tranzit intestinal prezent. hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta. disfagie.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte.. inapetenta.fara importanta. febra. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie.D.mobilitate: buna.bolile copilariei. . . pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. disfonie.acuitate vizuala in limite normale. d) Antecedente heredo – colaterale: .3. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie.proteze: absente. otoree mucoasa urechea dreapta. Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse. . . insomnie. motiv 71 .bronhopneumonie la 18 ani. II. agitatie. dureri laringiene.alergii: negativ. in limite normale.alimentatie: adecvata. . .

discreta disfonie. mucoase palide. e) Examenul pe aparate si sisteme: .L.V. ora 11. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. fara zgomote patologice supraadaugate.tesut celular subcutanat normal reprezentat. palide. . puls prezent bilateral la arterele periferice.aparat digestiv: faringe usor hipermic.sistem osteoarticular: integru. splina nepalpabila. transpiratie. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. tuse latratoare.aparat respirator: torace normal conformat. 72 . organe genitale externe normal conformate.03. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. F. = 20/min. .aparat uro – genital: loji renale libere. tranzit intestinal prezent. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii.R. . normokinetic.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. unde este internat pentru investigatii si tratament. temperatura 39 grade C.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang. d) Data la internare: 19.2008. ficat la rebord. simetric.facies suferind: tegumente umede.sistem muscular: normoton. . nedureroase. . nedureroase. murmur vezicular usor diminuat bilateral. mobil.pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. . – 125batai/minut).R.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. . mictiuni spontane. .

in jumatatea inferioara.facies anxios. tuse latratoare.. fose nazale permeabile. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. * laringe: obstructie laringiana.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.EXAMENUL CLINIC O. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. mucoasa nazala usor hiperemica.otoree mucoasa U. meate si cornete de aspect normal. disfonie.febra.hipoacuzie U. situata in pars tensa.D. 73 .inapetenta.tulburari ale starii de constienta. . Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D. simt olfactiv normal dezvoltat. suferind.. .D. reniforma si secretii mucoase filante. Probleme actuale: .L.R.surditate.alterarea respiratiei. Probleme potentiale: . Radiologia evidentiaza mastoida eburnata. * urechi: pavilioane normale conformate. . . . . canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte.dispnee inspiratorie. .

Inapetenta. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. Moderata scadere ponderala. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. reflex de deglutitie prezent.II.2. Agitatie 3. Otodinie. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna.2.D. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. Proces inflamator U.. Dispnee. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.1. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata.

treziri frecvente. Proces infectios 75 . Neliniste Dificultate de a se odihni. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Insomnia Dispnee. calde Agitatie. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara.Ore de odihna insuficiente. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. NEVOIA DE A FI CURAT. Febra. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. curate Tegumente transpirate. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Obstructie nazala. ingrijit.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. unghii taiate. e in a se imbraca si dezbraca 7. Anxietate 5. Durere 6. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente. Tristete Durere. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. Iritabilitate. Durere. INGRIJIT. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor.4.

Integritate psihica. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. Acumulare de cunostinte. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. Modificari comportamental e 76 . NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.10.

3 6. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a elimina = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. ingrijit. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 12. Nevoia de a bea si a manca = grd. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.II.1 10.2 9.3 3.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 13.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 14.2 11.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.2 5.3 2. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a comunica = grd.2 7. Nevoia de a respira = grd.1 4.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .Nevoia de a se recrea = grd.2.3 8. de a practica religia = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1.

calda. 2. piele umeda. manifestata prin febra ridicata. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. 4.Independent dependent II. 3.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii.2. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie. dificultate de a comunica. Hipertermie datorita procesului infectios. tuse seaca.3. 78 . disfonie. iritativa. tegumente palide. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie.

4. 6. oboseala. aport alimentar si lichidian insuficient.5. neliniste. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. durerilor. 3. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. anxietatii. treziri frecvente. 7. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. 6. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. II. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. pacientul sa-si recapete vocea normala. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. 5. tristete. 2. spitalizarii si manifestata prin apatie. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. tusei. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata.3. pacientul sa prezinte somn odihnitor. 7. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. 79 . pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.

comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am administrat bauturi calde. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. 80 . 6. am efectuat educatie pentru sanatate. La indicatia medicului am administrat. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. inhalatii cu ceai de musetel. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. 2. 9. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. La indicatia medicului am administrat tratamentul. ventilatie.D. 5. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. umiditate. 7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am observat si masurat temperatura axilara. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. 4. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. in primele 12 ore un regim hidrolactat. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie. 3. si cum sa administreze picaturi otice. 8. Am recomandat repaus vocal. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Am administrat sirop expectorant.

ventilatie.2008 Pacientul si-a 81 . M..4. Secretia otica a diminuat. aerisire ritmica a salonului.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat. ora si EVALUARE 19. 21.D. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U.F./zi Vitamina A 4cpr. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Am facut educatie pentru sanatate.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian.2008 vocea sia revenit complet. surditatii spre care poate evolua otita. sol. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. manifestata prin raguseala si disfonie. in PEV.v. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. H.03. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr.D.L.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo.II.02. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. i. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19. glicemie. respectand doza. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala. uree). umiditate. Alcool 70% 100g. Am recomandat repaus vocal. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21.03. Am invatat pacientul sa expectoreze. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare.02. Insuficienta respiratorie.G. inflamatia U. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am recomandat consumul crescut de fructe. Tusea se diminueaza in intensitate pana 20.02.

03.2008-T=38.O.02.02. si valori biologice constante in limite normale.2008T=39.2008 la valori normale. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor./zi Polidin f. in fisa de temperatura. 19.02. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.L. 19. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.V. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie.=16/min A. cu tegumente curate.02. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.2008 Somn inadecvat Oboseala.02.2008T=37. mai persista tusea. mai ales la contact cu fum.02. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 .3g C 21.1gC 20.R. integre. reluat respiratia normala. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. exercitii active.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. Odata cu calmarea 19.7gC La internare pecientul este afebril. temperatura a scazut ajungand in 22.secretia otica a disparut.R. coriza. III/zi i.m. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor.4gC 22. am notat valorile in F. cat si otodinia 22. aer rece La externare F.2008T=36.=68/min In rma interventiilor.02. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. oferind pacientului lenjerie curata. iritative. la disparitie.2008 tuse seaca in excese rare.manifestata prin tuse seaca.

slabiciune. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit. mucoasa laringiana este 83 . Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. sedativ Diazepam f. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Nr. tusei (22. scadere ponderala. obstructie laringiana. odihnitor.l. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. tuse. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. timp necesar pentru o buna digestie. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.5kg. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid.2008). Deshidratare . ceai. antiseptice. facile inainte de culcare. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. de ore de somn corespunzatoar e varstei. i. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala.02. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. Sa pacientului un mediu ambiant linistit.m.cantitativ si calitativ datorita starii febrile.02. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. cauzata de disfagie. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. cu temperatura optima.lapte si compoturi. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Iam recomandat lecturi placute. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. placut odihnitor.

Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative.2008 disfonie. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. Pacientul nu a prezentat complicatii . umeda integra. comportamentul pacientului. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. in repaus. poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. reactia la tratamentul administrat. prin scaderea rezistentei organismului. Risc de suprainfectii. gatului. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.19.L. a alimentatiei. asa cum se observa la examenul O. de control efectuat de medic. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. 84 .02. Disfonia a disparut. evolutia a fost favorabila. Am administrat bauturi calde.R.

5mg.15mg. 20%. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i./zi Per. i. 60mg Monozaharida fisiologica.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.v.v. i.m.m.v. 2mg. combate deshidratarea Tranchilizant.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 .10mg. i.inj. / i. PEV Variabil in functie de caz . p. sol. lent p.200mg Fiole a 10ml Drj.v.33% 40%.v. A 10mg (5mg/ml) Cpr.perf. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0.os.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.m. 10% Fiole 1 ml Cpr. sau in PEV 3drj. 30mg. fiole de 2ml. sursa de energie. creste volemia.os. 5%. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i.10000UI Cpr. miorelaxant . lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.

2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0. sange + 0.37g/l 86 . VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0. Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20.02.1-0.S.H. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.

87 .

Nevoia de a fi curat. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 7. Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 14. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. de a practica religia = grd.l 13. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 8.1 2.GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a se recrea = grd. ingrijit. Nevoia de a comunica = grd.1 9. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 6. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 .l 4.1 5. I 12. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 11.1 3. Nevoia de a elimina = grd.l 10.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. RECOMANDARI LA EXTERNARE: . Hipoacuzie. cu mucoase si tegumente de aspect normal. febrei. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – . Laringita catarala acuta.Sa nu mai fumeze. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei. dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea. Pacientul se externeaza vindecat. 90 . . . EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25. . . si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor.5.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. . Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate.Sa nu faca eforturi vocale exagerate.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa.II. cu disparitia tusei. disfoniei. .Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata. vindecata.02.

.1.foaia de observatie. III.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III.pacient. .apartinatori. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 .echipa de ingrijire. . CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .L.1. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C.1.

2. .acuitate vizuala in limite normale. 92 .greutate: 62 kg. corespunzatoare varstei.alergii: negativ.proteze: absente. b) Limite senzoriale: . . Gusturi personale: alimentatie echilibrata.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. tranzit intestinal prezent. ii place sa croiasca si sa coasa. Rh pozitiv. . . III. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . 3 camere in care locuiesc 3 persoane.somn: acuza somnolenta. Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. c) Antecedente heredo – colaterale: .1.alimentatie: inapetenta.fara importanta.mobilitate: buna.inaltime: 166 cm. .gradinarit.grupa sanguina: AII. doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. sa se uite la televizor. . . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa. in limite normale. .

Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. autofonie si inapetenta. tuse seaca.03. e) Antecedente personale fiziologice: .N=1. la 6ore. Se prezinta la camera de garda a sectie O. A=5. otalgie pulsatila. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. .3. temperatura 39 grade C. 93 . b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale. Otita medie supurata.apendicectomie la 19 ani. unde este internata pentru investigatii si tratament. 2zile si solutie otica cu Boramid. e) Examenul pe aparate si sisteme: . hipoacuzie bilaterala. transpiratie. cu febra.L.menarha la 13 ani. d) Data la internare: 11.tesut celular subcutanat normal reprezentat. . palide. 2 caps. . apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme.2008. Sub tratament. mucoase palide. c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.R. otalgie. pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. cu durata de 3-4 zile. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila.bolile copilariei. inapetenta. III.facies suferind: tegumente umede. . S=6. fara dismenoree. ora 10.d) Antecedente personale patologice: . hipoacuzie.menstre la 28 zile. agitatie.1.

splina nepalpabila. .aparat digestiv: faringe usor hipermic. . – 72batai/minut). * urechi: pavilioane normale conformate.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. simt olfactiv normal dezvoltat. . fara zgomote patologice supraadaugate. . puls prezent bilateral la arterele periferice. EXAMENUL CLINIC O. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. nedureroase. nedureroase.sistem muscular: normoton.. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. ficat la rebord. normokinetic.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.V.R. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii.L.sistem osteoarticular: integru. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. . . T.aparat respirator: torace normal conformat.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. = 17/min. canal auditiv extern liber. tranzit intestinal prezent.R.aparat uro – genital: loji renale libere. organe genitale externe normal conformate. mictiuni spontane. discreta disfonie. otalgie violenta. cu repere otoscopice disparute. fose nazale permeabile.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. 94 .=130/70mm 1lg. congestie difuza a mucoasei timpanice. acufene. mucoasa nazala usor hiperemica.A. bilateral. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. murmur vezicular usor diminuat bilateral. tuse latratoare. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. F. simetric. meate si cornete de aspect normal. mobil. .

Probleme actuale: .tuse seaca.facies anxios.acufene.tulburari ale starii de constienta. . . suferind.surditate. mucoasa laringiana edematiata. . disfonie. . Probleme potentiale: .otalgie violenta.alterarea respiratiei. .perforatie a membranei timpanice.autofonie. 95 .insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii.disfonie.alimentatie inadecvata prin deficit. . . . .febra. tuse seaca.* laringe: obstructie laringiana. . . . .hipoacuzie.obstructia cailor respiratorii.

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a elimina = grd.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.3 6.Nevoia de a fi curat.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.2 14.3 3.2 5. ingrijit.2 11.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 12. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 4. de a practica religia = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 10.3 9.III.3 2.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.3 8.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a respira = grd.1 13.Nevoia de a bea si a manca = grd.2 7.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 . GRAD DE DEPENDENTA: 1.2.

disfonie. durerilor. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala.3.SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. calda. 100 . 3. Hipertermie datorita procesului infectios.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. 2.2. otalgie pulsatila. anxietatii. tegumente palide. manifestata prin febra ridicata. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. dificultate de a comunica. manifestata prin bradipnee inspiratorie. iritativa. piele umeda. 4. tuse seaca. febra.

pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.3. 5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. 4. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. 6. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. 2. autofonie. disfonie. aport alimentar si lichidian insuficient. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. 3.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. pacientul sa-si recapete vocea normala. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. oboseala. 5. tusei. tristete. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. 7. treziri frecvente. spitalizarii si manifestata prin apatie. manifestata prin hipoacuzie. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 101 . neliniste. 7. III. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. 6. pacientul sa prezinte somn odihnitor. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.

Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. 7. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. La indicatia medicului am administrat. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. La indicatia medicului am administrat tratamentul. Am administrat bauturi calde. in primele 12 ore un regim hidrolactat.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. inhalatii cu ceai de musetel. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. 6. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. am efectuat educatie pentru sanatate. Am recomandat repaus vocal. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am observat si masurat temperatura axilara. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. ventilatie. 8. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. 4. 102 . 5. 2. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. Am administrat sirop expectorant. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. 3. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. umiditate.

Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 .v.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian. manifestata prin Insuficienta respiratorie.. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. Am invatat pacienta sa expectoreze. glicemie. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral.03. H. Algocalmin 2tb.2008 vocea si-a revenit complet. Am recomandat repaus vocal.03. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. 13./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.03.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. respectand doza. otalgia sa diminueze in 24ore. umiditate. ora 12. Am facut educatie pentru sanatate. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . aerisire ritmica a salonului. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire.03.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. i./zi Paracetamol 2tb.. manifestata prin raguseala si disfonie. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. uree). Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile.L.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale.G. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. am aplicat comprese calde in jurul gatului. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. in PEV si ser fiziologic 1flac. Secretia otica a diminuat. Am recomandat consumul crescut de fructe. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie. ventilatie. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml.

2008T=36. mai persista tusea.2008T=37. temperatura a scazut ajungand in 14. uleiuri eterice. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel. integre.2008 tuse seaca in excese rare.m.2008T=39.03. renuntarii la fumat.03. si valori biologice 11.5gC La internare pecientul este afebril.2008 la valori normale. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. patologice. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.=68/min In rma interventiilor. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 . in fisa de temperatura. 11.5gC 14. aer rece La externare F. 13. tegumente calde si umede.tuse seaca.4g C 13. mai ales la contact cu fum.L.03. iritativa. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.R. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.2008T=38. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.2gC 12.03. oferind pacientului lenjerie curata. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.03.O.03. am notat valorile in F.=16/min A.V. exercitii active.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala. cu tegumente curate. coriza. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. 14.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra.03.R.03. III/zi i. Deshidratare .

In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Am administrat tratamentul prescris 12. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat.11. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. I-am recomandat lecturi placute. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f. scadere ponderala. facile inainte de culcare.03. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra.2008). Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei.03. antiseptice. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde.l. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. de ore de somn corespunzatoare varstei. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. i. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. slabiciune. Odata cu calmarea tusei (12.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile.5kg.lapte si compoturi. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. constante in limite normale.03. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. obstructie laringiana. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. Nr. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. cu temperatura optima.m. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. placut odihnitor. ceai. odihnitor. tuse. timp necesar pentru o buna digestie. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. treziri frecvente Oboseala. Am umezit aerul din incapere. mucoasa 105 . cauzata de disfagie.

2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. 106 .L. de control efectuat de medic.02. in repaus. Am administrat bauturi calde. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. a alimentatiei. 19. laringiana este umeda integra. evolutia a fost favorabila.manifestata prin disfonie. comportamentul pacientei. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului. Risc de suprainfectii. de suprainfectii. prin scaderea rezistentei organismului. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. de medic in continuare.R. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. asa cum se observa la examenul O. prin scaderea rezistentei organismului. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. reactia la tratamentul administrat. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii .

sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0.v. i.os.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml. 20%. i. 5mg.v.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.9% f. maxim 1ml 107 . sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr.v. 5%. i. 500ml.33% 40%.os intrarectal p. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. 5ml/100mg Cp.m.os. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.v. PEV Variabil in functie de caz .1000ml continand NaCl 0. i. 10% Fiole 1 ml Cpr.500mg.m. sol. sursa de energie.susp Cpr. fiole de 2ml. combate deshidratarea Tranchilizant. 2mg. creste volemia.perf. lent Per.v.m.v.5g Sup. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica.5ml/25mg. miorelaxant . Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i. A 10mg (5mg/ml) Cpr.10mg.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. 0. p.m.v.os i. lent p. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian.inj. De 3 ori/zi sau mai putin 0. Combate deshidratarea. / i.v.

Nevoia de a elimina = grd.1 10. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 9. Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1 11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a fi curat.GRAD DE DEPENDENTA 8. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a respira = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a se recrea = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.1 14.1 9.l 13.1 14.1 13. de a practica religia = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 12. I 12.l 10.1 8. ingrijit.l 11.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 .

independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17. Starea pacientului la externare: 109 .03.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.

Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg. de 3ori/zi. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni. sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. ambele urechi.Sa evite curentul. .RECOMANDARI LA EXTERNARE: .Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. sa evite contactul cu fumul.Sa nu fumeze.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. . . . 110 . .1cpr.Sa nu faca eforturi vocale exagerate.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

Pacientul pozitionat in decubit ventral. . .substanta medicamentoasa. .seringa si doua ace sterile. . .se recomanda sa relaxeze musculatura.tava medicala. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.tampon cu alcool. ortostatism sau sezand la pacientii dispneici. . TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 . . .se dezbraca regiunea. punctele Smirniv si Barkenly .se informeaza. . . Se cauta ca reper proeminentele osoase.ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. Strict terapeutic. . decubit lateral.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa.se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral.spalarea mainilor.se schimba acul.

Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. Bucuresti 1997 2. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”..1.II editia a 7-a. Editura Timopur 1993 3. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Editura National 1999 4. Ciofu E. Editura Didactica si Pedagocica. Bucuresti 2001 9. Cluj Napoca 1995 113 . Editura Medicala Almatea. Ciofu C. Editura ALL. Editura Etna 2002 6. Editura ALL. Bucuresti 1994 7. Bucuresti 2001 8. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Editura Viata Medicala Romaneasca. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. – „Esentialul in pediatrie”. Bucuresti 1993 5.