ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

membrane timpanului. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei. Membrana timpanica nu este plana. La nou nascut este practice orizontala. CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara.una superioara osoasa. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. anterior si posterior.CAP. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. ci conic – concava privita din exterior. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. este pars flaccida lui Shrapnell. PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: .una inferioara. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare. si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida. denumita zidul atical si . ce 5 . ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach). portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo.

Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . pana la umbro. fiind partea “ in tensiune”. La exterior.ciocanul (maleus). Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio. Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii.cuprinde 1/5 din suprafata. pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. La nivelul membranei lui Shrapnell. iar dedesubtul ei un alt orificiu. fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii. Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium.nicovala (incus) si 6 . care poarta numele de pars tensa. Peretele superior al casei este subtire. Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). . membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. lobul temporar. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. stratul conjunctiv este slab reprezentat. fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva).

Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. carotida interna si auriculara posterioara. Osisoarele se articuleaza intre ele. Toate celulele comunica 7 .. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). Se disting doua compartimente distincte. meningee mijlocie. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. prezentand un cap articular. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. Scarita are forma unei scari de sa.scarita (stapes). un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. atrium sau mezotympanum. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. istmul. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate. Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. denumit atica sau epitympanum si altul inferior.

cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa.consistenta redusa a suportului cartilaginos. .aspirare (presiune redusa in casa timpanului). .reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului). intern cu urechea interna.intre ele si in final cu antrul mastoidian. Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: . Anterior. Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII). Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata).are un traiect scurt si orizontalizat.tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio). Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: .diametrul mare. In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice). care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. 8 . . . Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.

2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior.I. neurosenzoriala si de tip mixt. numita si otodinie – durere.2. 3) Otalgia. 4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern. auditiva. DEFINITIE. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. 2. CLASIFICARE 9 . In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. vestibulara. care poate fi de trei feluri: de transmisie. ETIOLOGIE. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.

a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. Ea succede celei acute. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. membrana timpanica se retracta. tumori ale rinofaringelui. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. adenoiditele si faringitele acute. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii. plus inflamatia. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. a mucoasei urechii medii. el nu se poate evacua spontan. cu predilectie la copii. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Mucoasa de eczematizeaza. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. Este favorizata de inflamatiile de sept. de tip cataral. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. 10 . 2. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. acute sau cronice. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa.

cu eliberarea puroiului in conduct. Haemophilus influenzae. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult. Mucoasa este edematiata. Cazul tipic este al unei rinite acute cand. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. pe alocuri ulcerata. OTITELE MEDII SUPURATE 1. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). necrozate. care este sterila in mod normal. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. Din punct de vedere anatomopatalogic. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes.II. peretii urechii medii). este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent. Etiologic. B) OTITA SUGARULUI 11 . OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. In forme grave. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie.

care are clinica si evolutia otitei supurate. 5. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. Otita gripala insoteste sau complica gripa. provocata de virusul gripal. 3. pe calea trompei. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. apare pana la varsta de 18 luni. La acest teren aparte se adauga prematuritatea. Otita manifesta sau stenica. Rujeola determina otitele cu germeni banali. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. Difteria otica este rara. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. pe un teren anergizant. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale.Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata. 2. 4. 2. 2. propagarea se face din faringe. Otita latenta sau astenica . 6.

Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. otita medie supurata cronica benigna. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). trompa se poate stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii. pronosticul si tratamentul sunt diferite. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. otoreea tubara. Patogenia recunoaste un mecanism tubar. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. Etiologia lor este microbiana. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. simtomatologia. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. la care etiopatogenia. proteus si coli. debutul ei este in copilarie. Boala este frecventa. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite. pioceanic.

sinusul lateral). 14 . Anatomie patologica si patogenie. Din acest motiv. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). aceasta forma de otita a fost denumita maligna. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. generand complicatii foarte grave. portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). Desi nu este tumora. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv). urechea interna.Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. colesteatomul se comporta tumoral. Din cauza infectiei. nervul facial. asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). prin ulceratii. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.

otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. 15 . Otite medii supurate acute: . . Otita medie catarala acuta. otita sero – mucoasa ).otita medie supurata cronica simpla. . 2. Otite medii supurate cronice: . 2.otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). Otite catarale: 1. II. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. .otita sugarului. Otite supurate: 1.otita medie supurata acuta banala.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I.

3. suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide). Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie .CAP. I. 16 . El are senzatia de lichid in ureche. care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). se poate modifica supa deglutitie. reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. Hipoacuzia are caracter de transmisie. cu autofonie. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. adesea este absenta (la adult). Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii). a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. 2. Uneori apare un vertij. a aspectului membranei timpanice.

dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Pe prim plan se afla semnele generale. nu sunt fidele. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. – Sindromul neuro – toxic (paloare. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Otita latenta sau astenica. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. Palparea urechii. La inceput. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. La otoscopie. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. Otita manifesta sau stenica. 17  . fenomene digestive). ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. foarte edematiata. puroiul este sero – sanghinolent. febril. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. extremitati reci. nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). polipenee. se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). convulsii.II) OTITE SUPURATE: 1. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. organizate sub 3 sindroame: 1. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Sugarul este agitat. hipotermie. apare pana la varsta de 18 luni. inapetent. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. torpore. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie.

in cantitate redusa. cu stare febrila prelungita. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Daca exudatul se infecteaza. 3. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. – Sindromul infectios.2. Gripa afecteaza si urechea interna. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. 18 . Diagnosticul este dificil. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. otita devine purulenta. pline cu un continut sero – hemoragic. – Sindromul casectizant. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. pe radiografii. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Daca flictenele se sparg. modificari de pozitie sau de culoare). situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice.

cel mai des in jumatatea 19 . Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. este adesea grava. Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. Difteria otica este rara. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. Se manifesta cu otalgie. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . pe calea trompei. 2. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. filanta. aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. propagarea se face din faringe. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). pe termen anergizant. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. plus o paralizie faciala de tip periferic. Rugeola determina otitele cu germeni banali. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. avand un tratament necrozant.

Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. hipoacuzia devenind mixta. mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei.  20 . nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). ori in cadranul postero – superior. deranjat de o discreta hipoacuzie. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. poate fi reniforma. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). care sangereaza usor. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. de obicei din prima copilarie. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . insa deosebit de fetida. iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. tegumentare. motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. Din perforatie se scurge un puroi fetid. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. uneori sanguinolent. Secretiile sunt filante. se instaleaza insidios.

erodari ale peretilor ososi ai urechii. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. In otita. de culoare rosie – vie. . cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. CAP. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. .4. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. pioceanic.1.Se pot observa granulatii si polipi. 21 . proteus) si stafilococi. .Hipoacuzie.Durerea – otalgie. care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie.Otoree. Laboratorul poate identifica flora. asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: . toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. . PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor.Febra.Procesul infectios.

facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. 22 .In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. la specialistul de asitenta sociala. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. in doze minime eficiente. optimista. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. starea de boala. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. invatarea unor manevre de abilitate. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. varsta. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. bine alese. profesionale si sociale. Durerea fiind un sindrom complex. jocuri logice. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. dimensiuni corporale. in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. anxietate. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. Pacientul are tendinta de izolare. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. prin distractii. absolut necesare. manevre de relaxare fizica si psihica. bioritm. Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. este insotita de tulburari psihice. administrate dupa scheme simple. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. depresie.

). . la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. 23 . asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul. .ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . combate febra cu antipiretice.pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala. se noteaza in foaia de temperatura. . SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: .tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. ingestia de lichide. otoree etc. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. comprese sau impachetari reci. corelat cu boala sau bolile sale.temperatura – se masoara dimineata si seara. . De asemenea. daca este cazul. dupa un repaus de 15minute si se noteaza. starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta.

Participa activ la investigatiile imagistice. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). fie subcutan. 24 . fie in perfuzie endovenoasa sau local. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus.

cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. 25 . Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice.I. otita sero . 2.5. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. a aspectului membranei timpanice. probele de audiometrie. comparata cu hartia inmuiata in ulei. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1. evolutia cronica.CAP. Acumetria. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. caracteristica.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana).

febril. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). apoi devine purulent franc sau micro – purulent. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . nu sunt fidele. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. La inceput. Palparea urechii. inapetent. membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. La otoscopie.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. 26 . Dupa o evolutie de 3-4 zile. puroiul este sero – sanghinolent. Sugarul este agitat. apasarea pe tragus (semnul Vacher). nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). OTITE SUPURATE: 1. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. II.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. foarte edematiata. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. Otita manifesta sau stenica.

Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. – Sindromul casectizant. hipotermie. – Sindromul neuro – toxic (paloare. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. cu stare febrila prelungita. 2. Diagnosticul este dificil. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. modificari de pozitie sau de culoare). Pe prim plan se afla semnele generale. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. organizate sub 3 sindroame: 1. convulsii. extremitati reci. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. pe radiografii. pline cu un continut sero – hemoragic. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. polipenee. otita devine purulenta. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. Daca flictenele se sparg. fenomene digestive).Otita latenta sau astenica. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. Gripa afecteaza si urechea interna. Daca exudatul se infecteaza. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. 3. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. in cantitate redusa. apare pana la varsta de 18 luni. – Sindromul infectios. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. torpore. 27  .

proteus) si stafilococi. erodari ale peretilor ososi ai urechii. hipoacuzia devenind mixta. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala.2. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. 28 . toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. pioceanic. mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive. Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). Laboratorul poate identifica flora.

Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina. pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. producandu-si arsuri. Dupa 10-15 zile. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . La adulti se practica insuflatii tubare. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). dar cu prudenta. Nafazolina). Daca se introduce numai aer. fluidificante ale mucusului). Daca insuflatiile nu au efectul scontat. numai daca secretiile nazale au disparut. cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. incalzita.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. perna electrica). fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. Ambroxol. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. Brofimen). Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. 2. se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera.

perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. denumita impropriu drenaj transtimpanic. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. pentru a evita infectarea urechii medii. solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. Metoda. 30 . Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni. local se poate instila Boramid. este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. Vasoconstrictoarele nazale. ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. in locul lichidului poate patrunde aerul. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. II) Otite supurate: 1. In acest fel. prin metodele proprii de clearance. caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului.mosorel (adica usor evazat la extremitati. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea. pentru ca acum. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. Ceftibuten). Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice.

La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. Daca vindecarea intarzie. dupa redresarea starii generale micului pacient. Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. colimicina). se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. existand o tendinta la cronicizarea. care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. cand membrana timpanica bombeaza. Metoda clasica. trebuie abandonata. dupa 10 minute anestezia s-a instalat. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol. Unii autori prefera doar o punctie a membranei. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . preferabil microscopul operator.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). Pentru forma astenica. Se utilizeaza optica maritoare. Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). urmata de aspirarea puroiului. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct.

/Acid boric 4 gr. Se vor trata cauzele nazale si faringiene. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului. Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent. Alcool 70% 100 gr.SOL D. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi. iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. vitamine. indicatiile si contra indicatiile. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon.F. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. se recomanda Acyclovir (Zovirax). pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. cu consecinte medicolegale. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat). precum si modalitatea de utilizare. 32 . antigripale. preintampinarea recidivelor. 2. M.S. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. ca de exemplu: Rp.Gripala: antalgice. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. neurotrope.

instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice). Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. Tratamentul de baza este cel chirurgical. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). sau cand o complicatie este iminenta. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.de indepartare a colesteatomului. extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.in functie de extinderea leziunilor. pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical.Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. 33 . dar numai peste varsta de 20 ani. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. ori de cate ori bolnavul isi spala parul.prin aspirarea puroiului.

Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile. La inceput puroiul este sero-sanghinolent.CAP.I. otita medie supurata se vindeca.6. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila. II) Otite supurate: 1. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata.PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1.COMPLICATII. EVALUAREA (EVOLUTIE. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. 2. dar recuperarea auzului este mai tardiva. 34 .7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie. apoi devine purulent franc sau muco-purulent.

Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. daca organismul se apara prost. 35 . daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. Chiar daca supuratia dispare. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. o perforatie prea mare ramane definitiva. avand un caracter necrozant. continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. este adesea grava. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. Se descriu forme clinice supra-acute. prilej de cronicizare sau complicatii. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular. Ea lasa sechele importante.Daca germenul este prea virulent. subacute. fara sa o vindeca. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. mai ales la copii. in cantitate redusa. Gripa afecteaza si ureche interna. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. otita se poate complica sau croniciza. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. forme localizate la atica (aticite). Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

cu perioade linistite. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta.Difteria otica este rara. Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. cand apare un alt germen infectat. care strabat membrana ferestrei rotunde). adesea toata viata. sau pe calea trompei. 2. de apa care patrunde in ureche prin conduct. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. 36 . cand otoreea inceteaza. Odata cu trecerea anilor. declansate de rinite si faringite acute virale. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute. In puseul acut. pe calea trompei. propagarea se face din faringe. mai virulent decat precedentul. intretaiate de pusee acute. otoree abundenta. La otoscopie pot sa apara falsele membrane. leziunile sunt tot mai extinse. Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului.

Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune). Din cauza complicatiilor frecvente si grave. eventual ambelor leziuni. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). timpanoscleroza. ele depasesc 70% recuperari de auz. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. 37 . care nu evolueaza. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. fibroadeziva. Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. ceramica sau metal inoxidabil. prin hemografe sau piese de material plastic.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. poarta denumirea de sechele simple. prognosticul acestei otite nu este favorabil. asezate pe sub perforatie ca un petic. Rezultatele chirurgicale sunt bune. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi.

retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). ele trebuie decorticate de mucoasa. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple. in mod special otita medie supurata cronica simpla. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. fara fenomene inflamatorii vizibile. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. Tratamentul este chirurgical. vechi perforatii cicatrizate. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. se recomanda proteza auditiva. cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. 38 . La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei.

se opreste (fenomenul de retentie). aparent paradoxal. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. diabet. Simptomatologie. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. dar nu rareori inspre endocraniu. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare. ineficienta. pavilionul este impins inainte. Purtatorul unei otite acute. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. Anatomopatologic. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. santul retro-auricular dispare. apoi se congestioneaza. de un tratament incorect. 39 . de un teren deficitar (distrofie. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. veche la care se agraveaza.otoreea devine abundenta. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. alteori. se tumefiaza. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. imuno-deficienta). apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. dar virulenta lor este mai mare.

Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. formand un abces extredural. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. interventie ce poarta numele de mastoidectomie. mai important. disparitia septurilor osoase intercelulare. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. se pot descrie si alte forme. expusa mai sus. Pertozita are o gravitate deosebita. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. Forme clinice. Puroiul decoleaza dura mater. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor. prin afectarea lui V si V1). Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. uneori semne de iritare vestibulara.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. Petrozita. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. In afara de forma clasica. pulsatila. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

albuminorahie cu Pandy pozitiv. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. deseori cu sechele neurologice. varsaturi. unice. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. mastoidita sau abces extradural. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. puls si respiratie aritmica. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta).instaleaza triada: cefalee. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). Daca tratamentul este precoce si corect. difuze. tulburari de vedere. spre exitus. Febra este inalta. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). prezinta redoarea cefei. oligurie. pot fi inchistate. mioza. orto-episonus). Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. 44 . multiple etc. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Evolutia este grava. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. constipatie. contracturi (trismus. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. se poate vindeca. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala.

determinand coma si moarte bolnavului. paralizii. febra moderata.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) . exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central. Rareori aceste sindromuri exista toate. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee.staza papilara (la examenul fundului de ochi). varsaturi. Sindromul de localizare. unele modificari de comportament.afazie motorie. Urmeaza o perioada de latenta. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. sa ii determine marimea. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. dupa care se instaleaza perioada de stare. 2. . care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. forma. 3.Semnele clinice de debut. . Sindromul de hipertensiune intracraniana. cu febra. dismetrie etc. localizarea. scadere accentuata in greutate. capsula etc. tulburari de vedere etc. 45 . bradicardie. paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul.hiper-reflectabilitate. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara. tulburari de coordonare si de tonus muscular. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. in perioada de encefalita. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1.

retromandibulara. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. frison major. care elimina in circulatie germeni microbieni. hemoculturi pozitive. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. care participa la procesul patologic. proteine degradate si microemboli septici. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. limba saburala. cu ocazia unui puseu acut. tahicardie. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. facies pamantiu. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. anemie. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus.Tratamentul este chirurgical. Debutul clinic se face brusc. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. cu caracter septic. 46 . nas ascutit. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. Complicatia apare in otomastoiditele acute. neurochirurgul avand prioritate. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. oligurie leucocitoza. se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. hepato – splenomegalie.

comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. se incearca aspirarea trombului. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. extindere la alte sinusuri endocraniene. se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral. cerebeloase. sub partea trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. Tratamentul este chirurgical. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. hepatice etc. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. meningita sau abcese cerebrale. el este deja trombozat.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. Daca aceasta nu reuseste. 47 . Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc.

Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. despre prevenirea otitelor. ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. deviatile de sept. 48 . vegetatiile adenoide ale copilului.CAP. sinuzitele cronice. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei.1. rinitele cronice hipertrofice. incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. a disfunctiilor tubare.7. a otitelor catarale cronice. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide. deviatii de sept). In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. In otita medie catarala cronica (otita seroasa.

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

Foaia de observatie. . Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N.1. Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .B.Apartinatori. II. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N.1.I. .1.Echipa de ingrijire. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II.

M. in care locuiesc trei persoane. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa. masticaţie uşoara. .2.acuitate vizuala in limite normale. corespunzatoare varstei.somn: linistit. cu baie si bucatarie.greutate: 8.acuitate auditiva redusa. Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. 51 . Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . . 1.alergii: negativ. .Inaltime :70cm.Numele si prenumele mamei: N. diversificata corect.7kg. .casa cu 4 camere.proteze: absente. reflex deglutitic prezent. . Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei. . II.

alimentatie: diversificata corect.35 ani. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.lungimea la nastere = 48 cm. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. diversificat corect la 5 luni.greutatea la nastere = 3700g. in prezentatie craniana. c) Antecedente heredo-colaterale: . fara probleme pe parcursul sarcinii. . prin nastere spontana. .evolutia sarcinii.Apgar = 9 (coloratie).31 ani. e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator. in limite normale.copil nascut la termen din mama primigesta.Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate. controale prenatale lunare.mobilitate: buna. .Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. primipara. .Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare.tata . d) A ntecedente personale fiziologice . 52 . luata in evidenta la 2 luni si jumatate.eliminari: mictiuni spontane nedureroase.mama. fiziologica. tranzit intestinal prezent. . . . . fara suferinte marcate la nastere. . corespunzatoare varstei.. .

murmur vezicular usor inasprit bilateral. paloare. simetric.sistem muscular: normoton. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. temperatura 39 grade C. splina nepalpabila. nedureroase. organe genitale externe normal conformate. Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata.02. agitatie.3. agitatie.tesut celular subcutanat normal reprezentat. 53 . . e) examenul pe aparate si sisteme: . .V.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang. puls prezent bilateral la arterele peroferice.2008 – ora 11. tranzit intestinal prezent.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. mobil. si disfonie. mucoase palide. normokinetic. . nedureroase.R.fara zgomote patologice supraadaugate. F. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. – l25batai/minut). = 20/min. . febra. . palide.1. .facies suferind. mictiuni spontane. plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee. inapetenta. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale. . motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.II. fara zgomote patologice supraadaugate. ficat la rebord.aparat respirator: torace normal conformat. transpirate. tegumente umede.sistem osteoarticular: integru. .aparat digestiv: faringe uşor hiperemic.aparat uro – genital: loji renale libere. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9.

. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. suferind. . * urechi. . canal auditiv extern liber. Probleme actuale: . mobil.tulburari ale starii de constienta. mucoasa de aspect normal. meate si cornete de aspect normal. Probleme potenţiale: . 54 . simt olfactiv normal dezvoltat. pavilioane normal conformate.proces inflamator la nivelul urechii medii. .agitaţie.inapetenta.sindrom neuro-toxic. modificari de culoare ale membranei timpanice. * laringe: liber.R. . mucoasa nazala usor hiperemica . casectizant infectios.facies anxios. fose nazale permeabile..Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana.febra.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.L.

umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. Febra 3. reflex de deglutitie prezent. Inapetenta. treziri frecvente.1. Moderata scadere ponderala. NEVOIA DE A ELIMINA 4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara. Insomnia Febra. Iritabilitate. febra. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1.2. Refuz de a se alimenta si hidrata. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.Ore de odihna insuficiente. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. 2.II. Durere. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. Proces inflamator . ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza.2. Proces inflamator. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. Agitatie.

NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica. Plange mult. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8.Neliniste otic. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Micsorarea ritmului respirator. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. NEVOIA DE A FI CURAT. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. Plansete. e in a se imbraca si dezbraca 7. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. Transpiratii abundente.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. INGRIJIT. bilateral 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 . Secretii nazale. Tristete Durere.

Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.2 7.3 2.2.2.l 4. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 57 . atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere.2 5. Acumulare de cunostinte.3 6. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. GRAD DE DEPENDENTA 1.3 3. Nevoia de a elimina = grd. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.

8. de a practica religia = grd.l 10. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. I 12.2 11. Nevoia de a se recrea = grd. ingrijit. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 . Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 9.l 13.2 14.

Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. 5. tegumente calde.DIAGNOSTIC NURSING: 1. tegumente palide.3. 3. manifestata prin riscul de suprainfectie. usoara scadere ponderala. oboselii. 4. oboseala. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism. transpiratie. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. Pacienta sa prezinte somn linistit. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. 2. nervozitate. 2. Sa fie ferita de infectii supraadaugate. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator. polipnee. 6. 6. 59 . Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.II. 3. neliniste.treziri frecvente. manifestate prin apatie sau agitatie. anxietaţii. tahicardie discreta. febrei . 4. odihnitor. Hipertermie. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie.3. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale. 5.2. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. somn agitat. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1. II.

la internare) si prin impachetari toracice. 4. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. supe strecurate in cantitati mici si repetate. rolul medicatiei si mucoaselor. 5. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. La indicatia medicului administreaza tratament. 2. 60 . Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. face educatie sanitara mamei. hipnotic). 6. al manoperelor efectuate. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. Supravegheaza permanent copilul. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. aerisit si incalzit. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. 3.7. 7. curat. Algocalmin 0. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.6ml i m . verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav.

Si ulterior 25mg.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta. Am observat.i.02. pacienta se restabileste respirator si circulator. curat si suficient incalzit. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. masurat si inregistrat grafic functiile vitale. Ca gluconic 1f. materii fecale.i. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice. Ampicilina 1g/zi:1flac. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. Convulsii febrile. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase. Deshidratare severa.02.02. A 250mg la 6 ore. exudat faringian. la intervale de 6 ore. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator. 11. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.03g% Leucocite=13600mmc 61 . Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi. Sa prezinte stare de confort psihic. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern./zi.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. Polipnee moderata.v. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire. Persista paloarea.v.

La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.D. piele calda.2008 T=36.02. la P. adecvate varstei. 9. Pierderea starii de constienta.m.02.A 250mg.2008 T=38. Ca gluconic 10% 1f.2008 Hipertermie. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.6ml/i. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata. In urma interventiilor si ameliorarii 62 .D.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup.02.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie. transpiratii abundente Soc. Am efectuat I. Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile.02. 3/zi./12g corp oral la 6 ore. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F./zi per.5grade C 12. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi. umeda. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ.os. Calciu=4 Glicemie=0. Proces infectios cauzat de febra ridicata.m.de 3ori/zi ambele urechi.O.administrand 1015mg. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic.R. (foaia de temperatura) La internare T=39. Algocalmin 0.4grade C 11.2008 T=37. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si . 1flac. la 6ore i.P. tinand seama Treptat temperatura scade: 10.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.

Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii.O. corespunzator varstei in 2-3zile. Manifestari: -somn afectat . Sa nu apara otoree mucopurulenta.Aport reduse de lichide. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie. Inapetenta calitativ corespunzator varstei. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare.02. Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. nu a prezentat complicatii. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. cu rabdare si intelegere.i.02. Am cantarit zilnic copilul. odihnitor. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate. 30-60g branza de vaci. 30-50g carne. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0. 11. 1ou de 4ori/sapt.agitatie Risc de infectii supraadaugate. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. lapte caldute. 63 .m. placut odihnitor. 10-15g dulceata sau gem. Usoara scadere ponderala. simptomelor bolii. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte. Pacienta sa prezinte somn linistit. Febra. copilul va recapata treptat apetitul. gris. scaderea rezistentei organismului. 11. fara reasccensionari ale temperaturii. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. Copilul sa fie afebril. aparitia unor manifestari patologice. orez cu lapte. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.treziri frecvente . 75-100g cartofi. 50100g paine alba sau integrala.10-15g unt. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. Tuse. Sa prezinte stare de confort psihic. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore. cantitativ si calitativ.5ml. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre.

/kg. mai ales la copii Per os si intrarectal 0. i.v.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat.v.m.os(oral) i. i.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg.500mg.m.corp i.300mg Caps.inj. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p. p.250/500mg Flacon cu pulb. maxim 1ml 64 . Fiole: 1g/2ml Sup.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr.os (oral) i.v.

5ml/100mg. sau 0. i.5 mg/kg i. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f. 5ml/25mg. 0.5 mg/kgc 0.r. i.125g0. se repeta la nevoie Peros. 5-10pic. 5-20mg/kg/doza. i. sau i. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f. Susp.r.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.20mg/kg corp/zi I.125mg/5ml. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 .1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic. i.5 mg/kgc per. Peros.os.0.30mg.5g Sup.v.v.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per.100ml/750mg mucolitic Tb../2ml sirop. ca antiemetic 0.rectal sup.m.125ml. Drj./5ml. 250mg.. f. (124mg/100ml) sup. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator. Cp.m.5mg.v. 50mg.os Pr.os. flac.v.0. i. Produce sedare. 25mg.25-0. Intrarectal Per.os seara.de 2ori/zi Nu se administrea za i.250g.

03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 . – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.H.4 citrat de Na .ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0. Sange pe 4mg. sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4.55.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7.. seringa 2ml.2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V. 1.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. 810ml. 0. florura de Na Punctie venoasa.S. sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0.02.6ml.

1 3.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 4. Nevoia de a se imbraca = grd.2 7.1 12.1 5.1 13. de a practica religia = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a se recrea = grd.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1.Nevoia de a comunica = grd.2 8.1 2.2 11. Nevoia de a elimina = grd.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 . Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.2 10.1 6. ingrijit.2 9. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 14. Nevoia de a respira = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.

v. Ampicilina inj. timp de 4 zile. refuzul alimentatiei. inapetenta. 68 . Romergan sirop timp de 3 zile. copilul externandu-se vindecat..02. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15. Ca gluconic 10% f. per. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra.os. 1/zi per. in primele 2 zile.5. Os. 4 zile si tratament simptomatic. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i. Ambroxol solutie. plans.Independent Dependent II. Boala a evoluat favorabil. otodinie.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica.

69 . aglomeratii. . curent. .igiena stricta a urechilor. .evitarea racelii.pacient.sa revina cu copilul la control peste 7 zile.echipa de ingrijire. PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II.RECOMANDARI LA EXTERNARE: . . frig.apartinatori. . .mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave. . 1lingurita la 8 ore.sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac.foaia de observatie.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare .

judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil.1. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P.grupa sanguina: AII. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . ii plac excursiile la munte. : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II. . asculta muzica populara. 3 camere in care locuiesc 2 persoane. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate.II.1. Rh pozitiv.G.1. 70 . in parc sau in aer liber. .inaltime: 170 cm.2. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa.greutate: 70 kg.

. disfonie. tranzit intestinal prezent.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. dureri laringiene. . .acuitate vizuala in limite normale.alergii: negativ.fara importanta. .mobilitate: buna.bronhopneumonie la 18 ani. . pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee.D. otoree mucoasa urechea dreapta. febra. . e) Antecedente personale patologice: . d) Antecedente heredo – colaterale: . motiv 71 . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse.acuitate auditiva redusa la U.1. hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta.alimentatie: adecvata. corespunzatoare varstei. inapetenta. agitatie. otodinie.b) Limite senzoriale: . . disfagie. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale.3. . Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte.bolile copilariei.proteze: absente. in limite normale.. II. insomnie.

pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. temperatura 39 grade C. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. mobil. .aparat digestiv: faringe usor hipermic. e) Examenul pe aparate si sisteme: .facies suferind: tegumente umede.tesut celular subcutanat normal reprezentat. fara zgomote patologice supraadaugate. transpiratie. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.L.aparat uro – genital: loji renale libere. splina nepalpabila.sistem muscular: normoton. tranzit intestinal prezent.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. .R.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. d) Data la internare: 19. simetric. palide. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. – 125batai/minut). normokinetic. 72 . organe genitale externe normal conformate. . . ficat la rebord. nedureroase. unde este internat pentru investigatii si tratament.sistem osteoarticular: integru. ora 11. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata.2008.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang. = 20/min.aparat respirator: torace normal conformat. . puls prezent bilateral la arterele periferice.R. mucoase palide. F. . tuse latratoare. murmur vezicular usor diminuat bilateral. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.V. nedureroase.03. discreta disfonie. . . mictiuni spontane.

. Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U. . mucoasa nazala usor hiperemica. simt olfactiv normal dezvoltat. * laringe: obstructie laringiana.febra. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. .alterarea respiratiei. fose nazale permeabile. tuse latratoare. meate si cornete de aspect normal. .R.dispnee inspiratorie.facies anxios. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata. 73 .tulburari ale starii de constienta. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.L. suferind. Probleme actuale: .: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. . disfonie.EXAMENUL CLINIC O.otoree mucoasa U.inapetenta. in jumatatea inferioara. * urechi: pavilioane normale conformate..D.hipoacuzie U. reniforma si secretii mucoase filante. . .D..D. canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte. Probleme potentiale: .surditate. situata in pars tensa.

umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. Agitatie 3. Dispnee. Inapetenta.2. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1.2.. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Moderata scadere ponderala. reflex de deglutitie prezent. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie. Otodinie. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ.D. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. Proces inflamator U.II.1. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare.

NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. Obstructie nazala. Febra. Tristete Durere. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat. Iritabilitate. Proces infectios 75 . treziri frecvente. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. ingrijit. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara. Durere 6. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. Durere. e in a se imbraca si dezbraca 7. Neliniste Dificultate de a se odihni. INGRIJIT. Anxietate 5. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. unghii taiate. curate Tegumente transpirate. calde Agitatie.Ore de odihna insuficiente. Insomnia Dispnee. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. NEVOIA DE A FI CURAT.4.

NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. Acumulare de cunostinte. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. Modificari comportamental e 76 . Integritate psihica. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate. Autocritica:folos este timpul liber in mod placut.10.

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .1 13. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a bea si a manca = grd.2 14.II.2 9.2 5. Nevoia de a se imbraca = grd. ingrijit.2. Nevoia de a elimina = grd.2 11.2 7.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.3 8.Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3 3.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 12. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. de a practica religia = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 10. Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 2. GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a respira = grd.1 4.3 6.

78 . 2. dificultate de a comunica. manifestata prin febra ridicata. 4. piele umeda. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii. iritativa. Hipertermie datorita procesului infectios. tegumente palide. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie.3. disfonie. 3. tuse seaca.Independent dependent II.2. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala.DIAGNOSTIC NURSING: 1. calda.

pacientul sa prezinte somn odihnitor. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. 4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. 79 . tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. pacientul sa-si recapete vocea normala. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. II. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. 6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. treziri frecvente. 7. oboseala. neliniste. tristete. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 7. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. spitalizarii si manifestata prin apatie.3. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. 2. durerilor. 3. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. aport alimentar si lichidian insuficient. anxietatii. 5. tusei. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. 6.5.

Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. si cum sa administreze picaturi otice. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. Am invatat pacientul sa tuseasca. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. 4. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite.D. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am administrat bauturi calde.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. 8. Am recomandat repaus vocal. 7. am efectuat educatie pentru sanatate. 2. 3. in primele 12 ore un regim hidrolactat. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. La indicatia medicului am administrat. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. 5. La indicatia medicului am administrat tratamentul. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am administrat sirop expectorant. Am observat si masurat temperatura axilara. inhalatii cu ceai de musetel. 80 . ventilatie. umiditate. 9. 6. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.

Am administrat soluti otica : acid boric 4 g. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. H.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. aerisire ritmica a salonului.2008 vocea sia revenit complet. sol. Am recomandat consumul crescut de fructe. umiditate. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . Tusea se diminueaza in intensitate pana 20. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. uree). in PEV.02. respectand doza.L. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo.02. Am invatat pacientul sa expectoreze.2008 Pacientul si-a 81 .4. Alcool 70% 100g. Am facut educatie pentru sanatate.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19.02. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala. surditatii spre care poate evolua otita.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21.03.D.G. i.. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire./zi Vitamina A 4cpr. inflamatia U. manifestata prin raguseala si disfonie.F. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr. M. Secretia otica a diminuat. Am recomandat repaus vocal.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian. Insuficienta respiratorie. ventilatie. ora si EVALUARE 19.D.v. glicemie. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.II./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. 21. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Am servit pacientul cu ceaiuri calde.03.

2008 tuse seaca in excese rare.O.4gC 22.02.02.manifestata prin tuse seaca./zi Polidin f. in fisa de temperatura. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. exercitii active. temperatura a scazut ajungand in 22. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.2008T=37. cat si otodinia 22.1gC 20. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare.02. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. si valori biologice constante in limite normale. mai persista tusea. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.m. iritative. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor.=16/min A. mai ales la contact cu fum.=68/min In rma interventiilor. aer rece La externare F./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel. oferind pacientului lenjerie curata. am notat valorile in F.secretia otica a disparut.L.R.3g C 21.2008T=36. integre. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr.R.02.03. cu tegumente curate. coriza. la disparitie.02.2008-T=38. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.02.7gC La internare pecientul este afebril. 19.2008T=39. Odata cu calmarea 19.V.02. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. III/zi i.2008 la valori normale. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 . reluat respiratia normala. 19.2008 Somn inadecvat Oboseala.

In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. sedativ Diazepam f. timp necesar pentru o buna digestie.lapte si compoturi. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. scadere ponderala. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. tusei (22. Iam recomandat lecturi placute.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive.m. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. placut odihnitor. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere. Nr. de ore de somn corespunzatoar e varstei. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. i.5kg. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. mucoasa laringiana este 83 . Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Deshidratare .l. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21. obstructie laringiana. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei.2008). Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval.02. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit. facile inainte de culcare. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. tuse. antiseptice. cu temperatura optima. odihnitor. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. slabiciune. cauzata de disfagie. Sa pacientului un mediu ambiant linistit. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare.cantitativ si calitativ datorita starii febrile. ceai.02.

Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. 84 . poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile. prin scaderea rezistentei organismului. Risc de suprainfectii. Am administrat bauturi calde. gatului. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. asa cum se observa la examenul O.2008 disfonie. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. comportamentul pacientului. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei.L.19. Disfonia a disparut. de control efectuat de medic.R. reactia la tratamentul administrat. in repaus. evolutia a fost favorabila. umeda integra. Pacientul nu a prezentat complicatii . jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. a alimentatiei.02.

v.os. i.v. / i. PEV Variabil in functie de caz . combate deshidratarea Tranchilizant. 5%. creste volemia.15mg. lent p. 5mg. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. miorelaxant .os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol. i.m.inj. 10% Fiole 1 ml Cpr.m.10mg. sol. 20%. 60mg Monozaharida fisiologica.10000UI Cpr. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0. 30mg.os. sursa de energie. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.perf. sau in PEV 3drj.v.v./zi Per. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. i.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i. A 10mg (5mg/ml) Cpr.33% 40%.200mg Fiole a 10ml Drj. p.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 .m. 2mg. fiole de 2ml.v.

– viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml. Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0. sange + 0.1-0.4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa.S.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.02.H.37g/l 86 .

87 .

GRAD DE DEPENDENTA 1.1 9. de a practica religia = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 3. Nevoia de a fi curat.1 8.1 6.1 7. Nevoia de a respira = grd.2 11. Nevoia de a comunica = grd.l 4. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 5.Nevoia de a evita pericolele = grd. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a se recrea = grd.1 14. I 12. ingrijit. Nevoia de a se imbraca = grd.l 10.l 13. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a elimina = grd.1 2.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 . Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

RECOMANDARI LA EXTERNARE: . oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – .Sa nu faca eforturi vocale exagerate. Hipoacuzie.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata.02.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa. cu disparitia tusei. . si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. . I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei. disfoniei. Pacientul se externeaza vindecat.5.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.II. . . Laringita catarala acuta. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25. . dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv. cu mucoase si tegumente de aspect normal.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea.Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni. vindecata.Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. 90 . .Sa nu mai fumeze. febrei.

.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III.foaia de observatie.echipa de ingrijire.apartinatori.1. . Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C.L.pacient. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .1. . Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 .1. III.

Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. b) Limite senzoriale: .inaltime: 166 cm.grupa sanguina: AII.alimentatie: inapetenta. sa se uite la televizor. Gusturi personale: alimentatie echilibrata. . ii place sa croiasca si sa coasa. in limite normale.eliminari: mictiuni spontane nedureroase.fara importanta. . corespunzatoare varstei. III.greutate: 62 kg.gradinarit.1. . Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: . doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. 92 . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa. .proteze: absente.somn: acuza somnolenta.alergii: negativ. . .acuitate vizuala in limite normale. 3 camere in care locuiesc 3 persoane. c) Antecedente heredo – colaterale: . . Rh pozitiv.mobilitate: buna. .2. tranzit intestinal prezent. Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu.

3.menarha la 13 ani. S=6. inapetenta.N=1. Se prezinta la camera de garda a sectie O. ora 10. agitatie.1. otalgie.facies suferind: tegumente umede. hipoacuzie.2008.tesut celular subcutanat normal reprezentat.bolile copilariei. autofonie si inapetenta. pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. A=5. Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. la 6ore. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale. hipoacuzie bilaterala. mucoase palide. fara dismenoree. Otita medie supurata. temperatura 39 grade C. III. 93 . unde este internata pentru investigatii si tratament. apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale.R. transpiratie.apendicectomie la 19 ani. otalgie pulsatila.d) Antecedente personale patologice: . e) Examenul pe aparate si sisteme: . . simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme. 2 caps. palide. cu febra.03. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. . . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.L. 2zile si solutie otica cu Boramid. cu durata de 3-4 zile. d) Data la internare: 11. e) Antecedente personale fiziologice: . Sub tratament. . tuse seaca.menstre la 28 zile.

puls prezent bilateral la arterele periferice.sistem osteoarticular: integru. . = 17/min.R. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. tranzit intestinal prezent. simetric. mobil. fara zgomote patologice supraadaugate.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. mucoasa nazala usor hiperemica. acufene. F. . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. fose nazale permeabile. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. bilateral..A.aparat digestiv: faringe usor hipermic.L.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili.aparat respirator: torace normal conformat. . discreta disfonie. nedureroase. T.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. .aparat uro – genital: loji renale libere. mictiuni spontane. . cu repere otoscopice disparute. organe genitale externe normal conformate. EXAMENUL CLINIC O. murmur vezicular usor diminuat bilateral.sistem muscular: normoton. normokinetic.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. . cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. congestie difuza a mucoasei timpanice. 94 .R. .=130/70mm 1lg.V. meate si cornete de aspect normal. simt olfactiv normal dezvoltat. – 72batai/minut). * urechi: pavilioane normale conformate. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. splina nepalpabila. otalgie violenta. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. canal auditiv extern liber. tuse latratoare. nedureroase. ficat la rebord.

tulburari ale starii de constienta. .perforatie a membranei timpanice. . .tuse seaca. .autofonie. mucoasa laringiana edematiata.hipoacuzie.obstructia cailor respiratorii.disfonie.acufene. . . .febra. . disfonie. Probleme actuale: . suferind.surditate.otalgie violenta. .* laringe: obstructie laringiana.facies anxios. Probleme potentiale: . tuse seaca. 95 .insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii. .alterarea respiratiei.alimentatie inadecvata prin deficit. . . .

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

de a practica religia = grd.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 .2 11.Nevoia de a evita pericolele = grd. GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a respira = grd.1 10. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.Nevoia de a se recrea = grd.1 4.2 14.Nevoia de a fi curat.Nevoia de a elimina = grd.2 7.III.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 9.3 2. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.3 6.Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a comunica = grd.3 3. ingrijit.1 12.1 13.3 8.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.2.Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.

Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios.2. disfonie. otalgie pulsatila. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei.3. tuse seaca. febra. anxietatii. 3. 2.DIAGNOSTIC NURSING: 1. manifestata prin febra ridicata.SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. piele umeda. durerilor. calda. iritativa. tegumente palide. 4. Hipertermie datorita procesului infectios. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. dificultate de a comunica. 100 . manifestata prin bradipnee inspiratorie.

pacientul sa prezinte somn odihnitor. 3. 2. 6.3. aport alimentar si lichidian insuficient. pacientul sa-si recapete vocea normala. treziri frecvente. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. manifestata prin hipoacuzie. 7. disfonie. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 6. tristete. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. III. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. 5. 7. tusei. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. 5.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. neliniste. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. spitalizarii si manifestata prin apatie. 4. 101 . oboseala. autofonie.

Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. 7. La indicatia medicului am administrat. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. 102 . Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am observat si masurat temperatura axilara. inhalatii cu ceai de musetel. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am recomandat repaus vocal. Am administrat bauturi calde.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am administrat sirop expectorant. am efectuat educatie pentru sanatate. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. 3. 5. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. umiditate. Am invatat pacientul sa tuseasca. 2. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare. La indicatia medicului am administrat tratamentul. in primele 12 ore un regim hidrolactat. 8. 6. ventilatie. 4.

. Am recomandat consumul crescut de fructe. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . ora 12. manifestata prin Insuficienta respiratorie. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.03. Am recomandat repaus vocal.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 . salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. otalgia sa diminueze in 24ore. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. Secretia otica a diminuat. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml. ventilatie.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale. Am invatat pacienta sa expectoreze. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie./zi Paracetamol 2tb. manifestata prin raguseala si disfonie. uree).v. Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare.G.03. am aplicat comprese calde in jurul gatului.03.L. Am facut educatie pentru sanatate.2008 vocea si-a revenit complet. respectand doza. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. Algocalmin 2tb. H. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie. in PEV si ser fiziologic 1flac. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata.. i. aerisire ritmica a salonului. umiditate. 13. glicemie.03.

De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 . Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f.R.5gC 14.2008 la valori normale.03. III/zi i. exercitii active.4g C 13./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel.V. coriza. temperatura a scazut ajungand in 14.5gC La internare pecientul este afebril. 13.2008T=37. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara.tuse seaca. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb. cu tegumente curate. renuntarii la fumat.03.2008T=39.03.2008 tuse seaca in excese rare.03. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. uleiuri eterice. tegumente calde si umede.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala. Deshidratare . Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O.O. patologice.=16/min A.03.2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. in fisa de temperatura.03. integre. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. 11. mai ales la contact cu fum. mai persista tusea.=68/min In rma interventiilor.03.2008T=38.2008T=36.R. 14.m.03. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile. iritativa.L. am notat valorile in F.2gC 12. si valori biologice 11. aer rece La externare F. oferind pacientului lenjerie curata.

Am umezit aerul din incapere. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas.2008). Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei.03.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. i. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. Nr. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit. slabiciune. antiseptice. timp necesar pentru o buna digestie.03. Odata cu calmarea tusei (12. constante in limite normale. cauzata de disfagie.m.lapte si compoturi. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat.l. scadere ponderala. ceai. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. de ore de somn corespunzatoare varstei.5kg. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Am administrat tratamentul prescris 12. I-am recomandat lecturi placute. obstructie laringiana. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. tuse. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. treziri frecvente Oboseala. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. cu temperatura optima. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.03. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie. facile inainte de culcare.11. Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. placut odihnitor. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. mucoasa 105 . odihnitor.

106 .2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. asa cum se observa la examenul O. reactia la tratamentul administrat. prin scaderea rezistentei organismului.manifestata prin disfonie.R. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. laringiana este umeda integra. Risc de suprainfectii. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului.02. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. in repaus. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. evolutia a fost favorabila. comportamentul pacientei. 19. de control efectuat de medic. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative.L. prin scaderea rezistentei organismului. de medic in continuare. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii . Am administrat bauturi calde. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. a alimentatiei. de suprainfectii. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ.

20%.m. creste volemia.5ml/25mg. i.os intrarectal p.v.susp Cpr. sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr. miorelaxant .perf.os. sursa de energie.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i. PEV Variabil in functie de caz .m. 5mg. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian.v. Combate deshidratarea. 0.v. lent p.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. i.1000ml continand NaCl 0. fiole de 2ml. i.os. 5%. / i. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica. 2mg.10mg.5g Sup. A 10mg (5mg/ml) Cpr. De 3 ori/zi sau mai putin 0. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. combate deshidratarea Tranchilizant. 10% Fiole 1 ml Cpr. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. 5ml/100mg Cp.os i.m. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. 500ml.v.v. p.9% f.inj.v. i. lent Per. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. sol. Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i.500mg. maxim 1ml 107 .200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.m.v.33% 40%.v.

l 10.1 14. de a practica religia = grd.l 11. Nevoia de a fi curat.GRAD DE DEPENDENTA 8.1 9.l 13. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.1 13. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 9.1 14. Nevoia de a respira = grd.1 8. Nevoia de a se recrea = grd.1 12. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 10.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a comunica = grd.1 11. I 12. ingrijit.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 .Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.

Starea pacientului la externare: 109 .independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17.03. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala.

RECOMANDARI LA EXTERNARE: . .Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg. sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. sa evite contactul cu fumul. . . . de 3ori/zi.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.1cpr. 110 .Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. ambele urechi.Sa nu fumeze. .Sa nu faca eforturi vocale exagerate. la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic.Sa evite curentul. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

Pacientul pozitionat in decubit ventral. . ortostatism sau sezand la pacientii dispneici.se schimba acul. punctele Smirniv si Barkenly .tampon cu alcool. decubit lateral.seringa si doua ace sterile.tava medicala.spalarea mainilor. .ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic. . .se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa. .se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.substanta medicamentoasa. TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 . Strict terapeutic.se informeaza. .se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral. . Se cauta ca reper proeminentele osoase. .se dezbraca regiunea. . . .se recomanda sa relaxeze musculatura.

Editura Etna 2002 6. Ciofu C. Editura Medicala Almatea. Editura Timopur 1993 3. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Bucuresti 1997 2. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”.II editia a 7-a.1. Editura ALL. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Ciofu E.. Bucuresti 2001 8. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. – „Esentialul in pediatrie”. Editura ALL. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Bucuresti 1993 5. Editura National 1999 4. Bucuresti 1994 7. Editura Didactica si Pedagocica. Bucuresti 2001 9. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Cluj Napoca 1995 113 . Editura Viata Medicala Romaneasca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful