ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA

ABSOLVENT:

1

PROMOTIA

2008

ASOCIATIA MUTUALA “AMUS” FRANCE – ROUMANIE SCOALA POSTLICEALA ”LOUIS PASTEUR” – FILIALA CAMPINA
PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR : DR. BICUTI FLORENTINA ASISTENT COORDONATOR : ROTARU EMILIA ABSOLVENT:

PROMOTIA
2

2008

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA MEDIE
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii. I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare. I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie. I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate. I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament. I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii. I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA MEDIE
II.1 Culegerea datelor. II.2 Analiza si interpretarea datelor : -problemele pacientului, -diagnostic nursing. II.3 Planificarea ingrijirilor. II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire. II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III
ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

3

CAPITOLUL I INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE 4 .

PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2 portiuni: . ce 5 .CAP. La nou nascut este practice orizontala. ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu verticala. portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Pozitia ei este oblica de sus in jos si din afara-inauntru. si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.una superioara osoasa. pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului.I.una inferioara. Se formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare. ci conic – concava privita din exterior. care impart membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara. Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. situate deasupra ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului. ea tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea. In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se rasfrange spre centrul membranei.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A URECHII MEDII URECHEA MEDIE Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa timpanului. este pars flaccida lui Shrapnell. membrane timpanului. anterior si posterior. denumita zidul atical si . CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti. Membrana timpanica nu este plana. Insertia membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament ( ligamentul lui Gerlach).

fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei). pe fata ei interna se intinde epiteliul casei timpanului.scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie. fiind partea “ in tensiune”.cuprinde 1/5 din suprafata. deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la nivelul suturii pietro . lobul temporar. si cea inferioara cu 4/5 din suprafata. Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum). Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si cu canalul corotidian. La exterior. La nivelul membranei lui Shrapnell. care poarta numele de pars tensa. Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi. membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire. fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o membrane conjuctiva). Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare: . stratul conjunctiv este slab reprezentat. Deasupra acestuia se gaseste un orificiu ovalar. pana la umbro. Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. iar dedesubtul ei un alt orificiu. Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in cazul supuratiilor urechii mijlocii. . Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare. Peretele superior al casei este subtire.ciocanul (maleus). El prezinta o proeminenta centrala denumita promontorium. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.nicovala (incus) si 6 . Peretele anterior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei lui Eustachio.

De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care compartimenteaza cavitatea. TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui. meningee mijlocie. atrium sau mezotympanum. Toate celulele comunica 7 . un col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se articuleaza nicovala. iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei (apofiza lunga sau descendenta a nicovalei). Osisoarele se articuleaza intre ele. Se disting doua compartimente distincte.. iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna. La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare. Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian (perechea IX). istmul. Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice. cu rol important in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior. carotida interna si auriculara posterioara. una se sprijina pentru a realizza axul ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei). asezate din afara – inauntru in ordinea descrisa. doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina scaritei). Scarita are forma unei scari de sa. denumit atica sau epitympanum si altul inferior. prezentand un cap articular. Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini.scarita (stapes). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului. captusite de o mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul deglutitiei. un col ce serveste la insertia muschiului scaritei. Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe. APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate.

In exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si sterno-cleido-mastoidian. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului.reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului).are un traiect scurt si orizontalizat. cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. intern cu urechea interna. Particularitati la copii: La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio: .diametrul mare.consistenta redusa a suportului cartilaginos. ca urmare a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului) sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al trompei lui Eustachio).aspirare (presiune redusa in casa timpanului). . . 8 . . Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie. care este cea mai mare celula si care exista de la nastere. . Structura celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata). Anterior.intre ele si in final cu antrul mastoidian. Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii. Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin: . mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si nervul facial (perechea VII).

4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern.I. auditiva. 2. Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc: SIMPTOM Hipoacuzia de transmisie Hipoacuzia neuro – senzoriala Hipoacuzie de tip mixt Otalgia Otoreea mucoasa Otoreea muco – purulenta Otoreea purulenta fetida OTITA MEDIE Otite acute catarale Degenerari cohleare in afectiunile urechii medii Otite acute sau cronice Otite cronice supurate in faza linistita Otita cronica supurata simpla Otita colesteatomatoasa CAP. numita si otodinie – durere. vestibulara. 5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus. neurosenzoriala si de tip mixt. care poate fi de trei feluri: de transmisie. CLASIFICARE 9 .2. In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice: 1) Hipoacuzia. 3) Otalgia. DEFINITIE. ETIOLOGIE.FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii principale: 1. 2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul le aude dar nu provin din mediul exterior.

membrana timpanica se retracta. determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. ETIOLOGIE: I) OTITE MEDII CATARALE 1. acute sau cronice. 10 . Este favorizata de inflamatiile de sept. reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii. de tip cataral. Lichidul din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa. adenoiditele si faringitele acute. dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. cu predilectie la copii. a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA Otita catarala acuta apare la toate varstele. otita seromucoasa) Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. el nu se poate evacua spontan. a mucoasei urechii medii. Aerul din urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza. Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul inflamatiei mucoasei nazale. Anatomopatologia este o inflamatie exudativa. tumori ale rinofaringelui. Ea succede celei acute. 2. prin persistenta cauzelor care au provocat-o. Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele. Mucoasa de eczematizeaza. Otitele medii pot fi catarale sau supurate. plus inflamatia.DEFINITIE Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la nivelul urechii medii.

B) OTITA SUGARULUI 11 . este vorba despre inflamatie acuta de tip exudativ – purulent.II. otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor (Streptococus pneumoniae si pyogenes. Cazul tipic este al unei rinite acute cand. Calea pe care acesti germeni ajung in casa timpanului este cea a trompei lui Eustachio. Haemophilus influenzae. OTITELE MEDII SUPURATE 1. cu eliberarea puroiului in conduct. peretii urechii medii). In forme grave. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA Este abcesul cald al urechii medii. care este sterila in mod normal. Brahmanella catarrhalis Staphylococcus aureus). Mucoasa este edematiata. dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia. Etiologic. poate fi afectat si osul (osisoarele urechii. Din punct de vedere anatomopatalogic. necrozate. pe alocuri ulcerata. leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie. secretiile mucopurulente intra in urechea medie si germenii populeaza cavitatea. In cavitatile urechii medii se aduna puroi sub presiune. prin trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul mai mare sau la adult.

6. Rujeola determina otitele cu germeni banali. 2. Exista doua forme distincte de otita la sugar: 1. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. Otita latenta sau astenica . Otita manifesta sau stenica. 4. Otita gripala insoteste sau complica gripa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar. 5. 2. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. ce permite patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie defectuoasa. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. apare pana la varsta de 18 luni. Difteria otica este rara. datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta. Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga. provocata de virusul gripal. 3. 2. pe calea trompei. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. propagarea se face din faringe. distrofia si mai ales tratamentele antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre medici care nu stiu ca si urechea este implicata.Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE 12 . Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. care are clinica si evolutia otitei supurate. Ea este o forma clinica aparte a otitei acute banale. C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele specifice) 1. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. pe un teren anergizant. La acest teren aparte se adauga prematuritatea.

debutul ei este in copilarie. la care etiopatogenia. Etiologia lor este microbiana. Boala este frecventa. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita. otita medie supurata cronica benigna. trompa se poate stnoza. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei trompei cat si a peretilor casei timpanului. evidentiat si prin faptul ca fiecare puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic. proteus si coli. pioceanic. iar cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide.Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii. Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza). ceea ce confera caracterul de benignitate al afectiunii. pronosticul si tratamentul sunt diferite. De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat. flora fiind dominanta de germeni conditionat – patogeni: stafilococ. simtomatologia. Patogenia recunoaste un mecanism tubar. B) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA COLESTEATOMATOASA 13 . otoreea tubara. Ea poate ramane si ca urmare a unei otite acute nevindecate. mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA Mai este denumita mezotimpanita. Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei urechii medii. Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite.

prin ulceratii. b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii preexistente ale membranei timpanice. c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie (punga de retractie). Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide (hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) → punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii. in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism). urechea interna. portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand sunt mari se numesc polipi auriculari). Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. colesteatomul se comporta tumoral. aceasta forma de otita a fost denumita maligna.Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de epitimpanita. Din acest motiv. generand complicatii foarte grave. Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare. Desi nu este tumora. Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite: a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie (colesteatom primitiv). sinusul lateral). nervul facial. 14 . asezata cu stratul germinativ la exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom. otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna. Din cauza infectiei. ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului. infectia din interior vine in contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater.

. Otite medii supurate acute: . .otita medie supurata cronica simpla. Otite supurate: 1.otita sugarului. 2.otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice). otita sero – mucoasa ). Otite catarale: 1. 2.otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. 15 . II. Otita medie catarala acuta. Otita medie catarala cronica (otita seroasa.CLASIFICARE Otitele medii se clasifica in : I. .otita medie supurata acuta banala. Otite medii supurate cronice: .

reprezinta singurul simptom acuzat de bolnav. otita seromucoasa) Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie . Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Hipoacuzia are caracter de transmisie. 2. I. se poate modifica supa deglutitie. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a curbei pe conducerea aeriana). Otita medie catarala acuta: Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai cateva ore (la copii).CAP. adesea este absenta (la adult). 16 . Uneori apare un vertij. cu autofonie. care se deplaseaza odata cu schimbarile de pozitie ale capului. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber lateralizat la ureche bolnava. suflatul nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).3. Bolnavul acuza hipoacuzie cu senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche. EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE I) OTITE CATARALE: 1. a aspectului membranei timpanice.

membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. torpore. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. convulsii. organizate sub 3 sindroame: 1. Otita manifesta sau stenica. La otoscopie. puroiul este sero – sanghinolent. inapetent. foarte edematiata. apoi devine purulent franc sau muco – purulent. hipotermie. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus. Palparea urechii. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. nu sunt fidele. Sugarul este agitat. febril. fenomene digestive). La inceput. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. apasarea pe tragus (semnul Vacher). Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. extremitati reci. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. 17  . – Sindromul neuro – toxic (paloare. apare pana la varsta de 18 luni. se produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa). polipenee.II) OTITE SUPURATE: 1. Pe prim plan se afla semnele generale. Dupa o evolutie de 3-4 zile. Otita latenta sau astenica. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).

otita devine purulenta. Daca exudatul se infecteaza. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. – Sindromul casectizant. Gripa afecteaza si urechea interna. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. – Sindromul infectios. Diagnosticul este dificil. pe radiografii. pline cu un continut sero – hemoragic. in cantitate redusa. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)  Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. 3. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg. continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. cu stare febrila prelungita. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. modificari de pozitie sau de culoare).2. Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata. 18 . Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai cateva ore de la debut. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita. avand un tratament necrozant. Uneori poate fi afectat si nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom vestibular (zona asociata). pe termen anergizant. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului.Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic. filanta. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale osisoarelor urechii. leziunile din casa timpanului sunt osteitice. Manifestarile sunt caracteristice: membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri. este adesea grava. Difteria otica este rara. Obiectiv se observa o perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa . pe calea trompei. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie. infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Rugeola determina otitele cu germeni banali. La ostocopie pot sa apara falsele membrane. cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. 2. Se manifesta cu otalgie. cel mai des in jumatatea 19 . aparitia unei eruptii veziculoase in conduct si in conca. propagarea se face din faringe. care se accentueaza odata cu trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta. plus o paralizie faciala de tip periferic.

hipoacuzia devenind mixta. Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell). Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a obisnuit cu situatia urechii. Secretiile sunt filante. ori in cadranul postero – superior. spre deosebire de perforatia din otita coleastomatoasa . mucoasa casei este congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. uneori sanguinolent. Din perforatie se scurge un puroi fetid. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Simptomatologia este discreta. insa deosebit de fetida. adica in contact cu osul pe care se insera membrana timpanica. se instaleaza insidios. dar mai ales de o otoree redusa cantitativ. Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta (marturie a prezentei granulatiilor si polipilor. care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se numeste marginala). motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu. deranjat de o discreta hipoacuzie.  20 . iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase. Perforatia poate avea dimensiuni variabile. poate fi reniforma. de obicei din prima copilarie. dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala.inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest motiv este considerata perforatie centrala. care sangereaza usor. poate cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala. semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase. tegumentare. adesea spontan) si nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a bolii.

Hipoacuzie.Durerea – otalgie. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. CAP.4. In otita. Laboratorul poate identifica flora. erodari ale peretilor ososi ai urechii. de culoare rosie – vie. .Procesul infectios.Otoree. . . pioceanic. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.Se pot observa granulatii si polipi. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli.1. asistenta medicala poate interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta. proteus) si stafilococi. Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta cauzate de: . concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor. .Febra. 21 . care sangereaza la atingerea cu canula de aspiratie.

Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva. este insotita de tulburari psihice. la specialistul de asitenta sociala. Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic. 22 . afectiv – emotional si motivational cu implicatii familiale. Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine. varsta. O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu pacientii. are sentimentul de inferioritate si o viziune anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale. bioritm. invatarea unor manevre de abilitate. manevre de relaxare fizica si psihica.In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri. care pot accentua durerea sau suferinta de baza. administrate dupa scheme simple. optimista. in cazul in care pacientul are si alte probleme familiale. in doze minime eficiente. dimensiuni corporale. lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la propriile preocupari. sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului. asistenta medicala are obligatia de a informa pacientii despre acestea. absolut necesare. Durerea fiind un sindrom complex. facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot aparea. La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori individuali legati de greutate. Pacientul are tendinta de izolare. prin distractii. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu tratamentul prescris. bine alese. care ii dau pacientului un comportament stigmatizat. Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei. anxietate. jocuri logice. depresie. asistenta medicala trebuie sa foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata. La nevoie se apeleaza la ajutorul medicului psihiatru. fenomen care ii agraveaza durerea si ii fac dificil tratamentul. starea de boala. profesionale si sociale.

).tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului. . otoree etc. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Asistenta urmareste la indicatia medicului: .pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala. starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. . ingestia de lichide. se noteaza in foaia de temperatura. dupa un repaus de 15minute si se noteaza. 23 .temperatura – se masoara dimineata si seara. combate febra cu antipiretice.frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale toracelui si se noteaza. corelat cu boala sau bolile sale. va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari. asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul. la nivelul arterei humerale si valorile se noteaza. . comprese sau impachetari reci. Ea va educa pacientul sa isi asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia. .eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta.ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure acestuia toate conditiile . daca este cazul. De asemenea.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii valorilor analizelor de laborator ale pacientului. pregatind psihic pacientul pentru ele si ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va fi supus. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI ETIOLOGIC La indicatia medicului. administreaza pacientului medicatia simptomatica si etiologica fie intramuscular. 24 . Participa activ la investigatiile imagistice. fie subcutan. in seringi sterile cu ace sterile (numai de unica folosinta). fie in perfuzie endovenoasa sau local.

I.mucoasa) Ostocopic se constata retractia membranei timpanice. otita sero . Acumetria. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI TRATAMENT I) OTITE CATARALE: 1. cu manerul ciocanului orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. caracteristica. a aspectului membranei timpanice. dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei timpanice. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. Membrana timpanica capata o culoare galbuie – mata. evolutia cronica.CAP. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic. Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a curbei pe conducerea aeriana). 25 . comparata cu hartia inmuiata in ulei.5. 2. a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr lateralizat la urechea bolnava. Otita medie catarala acuta Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice. probele de audiometrie. Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie. audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta.

Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. inapetent. puroiul este sero – sanghinolent. Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul. nu sunt fidele. II. Dupa o evolutie de 3-4 zile. OTITE SUPURATE: 1. Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. La otoscopie. La inceput. Sugarul este agitat. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei . febril. apasarea pe tragus (semnul Vacher). membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil. nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre). dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. Palparea urechii. apoi devine purulent franc sau micro – purulent.  Otita sugarului Exista doua forme distincte de otita la sugar. Otita manifesta sau stenica. foarte edematiata. unde audiograma nu se poate face sau se face foarte dificil. care are clinica si evolutia otitei supurate descrise mai sus.Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii si are aplicatii in special la copii. iar radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa). 26 .

27  . continutul se elimina ca otoree sero – hemoragica. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. Pe prim plan se afla semnele generale. pe radiografii. apare pana la varsta de 18 luni. organizate sub 3 sindroame: 1. Daca exudatul se infecteaza. situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe suprafata membranei timpanice. – Sindromul infectios. otita devine purulenta. Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice. convulsii. cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. cu aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular. Daca flictenele se sparg. – Sindromul casectizant. nu atrage atentia pediatrului asupra urechii. cu stare febrila prelungita. modificari de pozitie sau de culoare). 3. fenomene digestive). pline cu un continut sero – hemoragic. pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul otolog si pediatru. polipenee. Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea antrului mastoidian. in cantitate redusa. extremitati reci. se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din sindroamele amintite. Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee. – Sindromul neuro – toxic (paloare. Diagnosticul este dificil. hipotermie.Otita latenta sau astenica. torpore. deci nu are raporturi directe cu membrana timpanica. 2. ca procesul infectios este localizat in atica si antru. Gripa afecteaza si urechea interna.

dar dupa mai multi ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala. Laboratorul poate identifica flora. erodari ale peretilor ososi ai urechii. hipoacuzia devenind mixta. pioceanic. concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic.2.  Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie. cel mai adesea mixta formata din bacili gram – negativi (coli. Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie. 28 . Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului pneumatic mastoidian (mastoida eburnata). mai ales pe localizarea superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom. toti cu o cunoscuta rezistenta la antibiotice. proteus) si stafilococi. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive.

Daca se introduce numai aer. O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub metalic incurbat. otita sero – mucoasa ) Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului.TRATAMENT I) Otite catarale: 1. 2. cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o silaba. dar cu prudenta. incalzita. Otita medie catarala cronica (otita seroasa. fluidificante ale mucusului). Ambroxol. Dupa 10-15 zile. varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei. perna electrica). numai daca secretiile nazale au disparut. se poate recomanda Vasalva sau insuflatii tubulare. fluidificante ale secretiilor (Acetilcisteina. producandu-si arsuri. Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare. se practica o mica incizie a membranei timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui 29 . pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa deschida orificiul trompei. intrucat bolnavii au tendinta de a exagera. La adulti se practica insuflatii tubare. care in introducerea de aer sau/si medicamente in urechea medie (hidrocortizon. Brofimen). Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice). Daca insuflatiile nu au efectul scontat. Nafazolina). Otita medie catarala acuta Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina.

pentru ca acum. perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern. ele trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit ineficace (Cefaclor. alminteri otita nu se vindeca si fenomenele clinice vor reaparea.mosorel (adica usor evazat la extremitati. Otite medii supurate acute:  Otita medie supurata acuta banala Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie. Metoda. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni. local se poate instila Boramid. In acest fel. prin metodele proprii de clearance. de predilectie cu Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). 30 . caldura locala ajuta la usurarea suferintelor bolnavului. Tratamentul trebuie continuat 10 zile. II) Otite supurate: 1. solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare. Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine. Vasoconstrictoarele nazale. pentru a evita infectarea urechii medii. Ceftibuten). pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie. in locul lichidului poate patrunde aerul. In caz de alergie la Blactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina. iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe. membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se normalizeaza imediat). este utila in special la copiii care nu suporta insuflatiile tubare. Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar. denumita impropriu drenaj transtimpanic.

colimicina). aplicand pe membrana timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti egale) sau in Fenol. de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica maritoare. care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne complicatile. Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice) 31   . dupa 10 minute anestezia s-a instalat. Daca vindecarea intarzie. Metoda clasica. in plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop de vata sterila in conduct. Otita sugarului Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu afecteaza urechea interna (cloranfenicol. se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie). Interventia se face cu anestezie de contact la adulti. urmata de aspirarea puroiului.Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona eficient. se recomanda timpanotomia (numita si miringotomie). Pentru forma astenica. Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic. Interventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a membranei timpanice. cand membrana timpanica bombeaza. Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala. preferabil microscopul operator. Se utilizeaza optica maritoare. dupa redresarea starii generale micului pacient. La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). existand o tendinta la cronicizarea. Unii autori prefera doar o punctie a membranei. trebuie abandonata.

Otite medii supurate cronice:  Otita medie supurata cronica simpla Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei. Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei timpanice. ca de exemplu: Rp. Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu cortizon. in vederea unei reparatii chirurgicale cu scop functional. neurotrope. Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si din instalatii cu substante dezinfectante. Alcool 70% 100 gr. M. se recomanda Acyclovir (Zovirax). Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor fose concomitent.SOL D./Acid boric 4 gr. Se vor trata cauzele nazale si faringiene.S.F. preintampinarea recidivelor. gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului. Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat. indicatiile si contra indicatiile. cu consecinte medicolegale. Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).Gripala: antalgice. 32 . 2. pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie. vitamine. iar daca exista riscul unei supra infectii microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda Amoxicilina. medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului. precum si modalitatea de utilizare. antigripale. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.

se poate incerca repararea chirurgicala a ei (timpano – plastie ). pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care compromite rezultatul chirurgical. Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii. Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an. dar numai peste varsta de 20 ani.in functie de extinderea leziunilor.de indepartare a colesteatomului. extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului. Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata. instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice). Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa devina vizibile din conduct. Tratamentul de baza este cel chirurgical. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.prin aspirarea puroiului. sau cand o complicatie este iminenta. iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa. 33 .Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors. dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina). Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare. Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomofunctionala a urechii medii (timpanoplastia). ori de cate ori bolnavul isi spala parul.

otita medie supurata se vindeca.COMPLICATII. La inceput puroiul este sero-sanghinolent. Otoreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan. 2. otita seromucoasa) :are in general o evolutie favorabila. EVALUAREA (EVOLUTIE. Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului. dar recuperarea auzului este mai tardiva.PROGNOSTIC) EVOLUTIA I) Otite catarale: 1. ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei. 34 . apoi devine purulent franc sau muco-purulent. se produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa).CAP.6. Otita medie catarala cronica (otita seroasa.7 Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie.I. II) Otite supurate: 1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata. Otite medii supurate acute: • Otita medie supurata acuta banala: Dupa o evolutie de 3-4 zile. dar hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta.

avand un caracter necrozant. este adesea grava. o perforatie prea mare ramane definitiva. Gripa afecteaza si ureche interna. determinand o hipoacuzie de tranzmisie reziduala. Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic. 35 . subacute. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale. • Otita sugarului: Evolutia otitei lente este grava. in cantitate redusa. daca tratamentul a fost eronat sau prea scurt. otita se poate complica sau croniciza. mai ales la copii. • Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice): Otita gripala: daca flictenele se sparg. Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. prilej de cronicizare sau complicatii. forme localizate la atica (aticite). prin accentuarea sindromurilor amintite sau complicatiilor endrocraniene care pot sa apara. daca organismul se apara prost. daca perforatia a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient. Ea lasa sechele importante. Antibioterapia poate masca simptomologia otitei. continutul se elimina ca otoreea serohemoragica. Se descriu forme clinice supra-acute.Daca germenul este prea virulent. cu distrugeri ale osisoarelor urechii. Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant. fara sa o vindeca. Chiar daca supuratia dispare. cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice. cand otoreea inceteaza. 36 . Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita. cand apare un alt germen infectat. pe calea trompei. Odata cu trecerea anilor. adesea toata viata. sunt intrerupte de pusee de acuzitate. 2. Perioade linistite cand supuratia pare ca a disparut. Otite medii supurate cronice: • Otita medie supurata cronica simpla: Boala evolueaza de multe ori toata viata. apare si o suferinta din partea urechii interne (datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator. care strabat membrana ferestrei rotunde). La otoscopie pot sa apara falsele membrane. leziunile sunt tot mai extinse. cu perioade linistite. de apa care patrunde in ureche prin conduct. bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. otoree abundenta.Difteria otica este rara. ci o afectare a ganglionului geniculat al facialului. de patrunderea apei in ureche cand apare otalogie. mai virulent decat precedentul. • Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa: Evolutia este indelungata. In puseul acut. sau pe calea trompei. intretaiate de pusee acute. propagarea se face din faringe. declansate de rinite si faringite acute virale. Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

eventual ambelor leziuni. Sunt 3 forme clinice de sechele: sechele simple. Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie. chiar daca se creaza un alt model de transmisie asunetului. Repararea membranei timpanice (miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv. fibroadeziva. care nu evolueaza. Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie). Sechelele simple ale otitelor Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice. care se intampla atunci cand se erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern. ele depasesc 70% recuperari de auz. o intrerupere a lantului osicular (prin eroziune). timpanoscleroza. Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. 37 . poarta denumirea de sechele simple. asezate pe sub perforatie ca un petic. prognosticul acestei otite nu este favorabil. otitele lasa sechele care afecteaza anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne.Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana. ceramica sau metal inoxidabil. SECHELELE OTITELOR Dupa stingerea procesului inflamator. Nu este necesara reconstructia identica a lantului osicular. Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche. Din cauza complicatiilor frecvente si grave. prin hemografe sau piese de material plastic. Rezultatele chirurgicale sunt bune. chirurgul urmareste de fapt realizarea unei legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei.

cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor simple.Timpanoscleroza Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a micoasei urechii medii. in mod special otita medie supurata cronica simpla. iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. Pe alocuri se gasesc pungi de lichid vascos. Audiograma arata o hipoacuzie mixta. uneori hipoacuzie mixta predominant de transmisie. Audiograma are o hipoacuzie de transmisie. ele trebuie decorticate de mucoasa. Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. vechi perforatii cicatrizate. se recomanda proteza auditiva. disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata. Sechelea apare ca urmare a otitelor supurate. care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Fibroadeziva Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei trompei lui eustachio. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator. 38 . Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele intern al casei. fara fenomene inflamatorii vizibile. dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa dificultate. La otoscopie se observa impregnari calcare ale membranei timpanice. Bolnavul se plange de hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene. iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului. retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Tratamentul este chirurgical.

mai tarziu nu mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau. In finl apare o fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida. dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita. Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. se opreste (fenomenul de retentie). santul retro-auricular dispare. veche la care se agraveaza. instalandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan la exteriorul mastoidei. Germenii microbieni sunt cei care au determinat otita acuta. Simptomatologie. Purtatorul unei otite acute. de un tratament incorect. pavilionul este impins inainte. ineficienta. Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica. Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare.otoreea devine abundenta. apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile osoase intercelulare se topesc. diabet. durerile mastoidiene care devin pulsatii si cresc in intensitate. imuno-deficienta). apoi se congestioneaza. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor. Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei. Anatomopatologic. 39 . alteori. se tumefiaza. de un teren deficitar (distrofie. dar virulenta lor este mai mare. fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. COMPLICATIILE OTITELOR MASTOIDITA Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide. ce intereseaza totdeauna structura osoasa a acesteia. aparent paradoxal.Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii. dar nu rareori inspre endocraniu.

Bolnavul prezinta o tumefactie laterocervicala inalta si torticolis. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic. examenul bacteriologic al secretiei otice identifica agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. prin afectarea lui V si V1). cu instalarea semnelor de suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala de partea bolnava. Audiometria arata hipoacuzie de transmisie. formand un abces extredural. uneori semne de iritare vestibulara. Pertozita are o gravitate deosebita. se pot descrie si alte forme. Puroiul decoleaza dura mater. expusa mai sus. care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. In afara de forma clasica. Restul ingrijirilor au fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta. mai important. Examenul functional depisteaza o hipoacuzie de transmisie. dupa modul de exteriorizare al coletiei: Mastoida cervicala tip Bezold. Forme clinice. disparitia septurilor osoase intercelulare. tegumentul peretelui posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o reticuloza sau cu o tumora maligna. Petrozita. cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. interventie ce poarta numele de mastoidectomie. Radiografia mastoidei arata o valoare a celulelor si. Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice colesteatomatoase. cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei 40 . pulsatila. Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor.

si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei. Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute. Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom. Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat cu ambioterapie puternica. Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat. PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in interventiile chirurgicale pentru otite. In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a nervului. In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale si a santului nazo-genian. Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre obraz si arcadele dentare.
41

Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze: traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical. Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii, uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv. Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu sau obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuromusculare din alte zone ale corpului. Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne. Complicatiile endocraniene ale otitelor Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel, intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani), despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral (sigmoidian). Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai: 1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile endocraniene. Este cazul colesteatomului.
42

2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate). 3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa. Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza, LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila. Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie sau masteoida (craniectomie). Meningita otica (otogena) In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta. Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale, febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se
43

44 . mastoidita sau abces extradural. constipatie.instaleaza triada: cefalee. Evolutia este grava. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. iar in final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta). varsaturi. Daca tratamentul este precoce si corect. Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen) Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de otite. mioza. oligurie. cresterea elementelor celulare (meningita seroasa). multiple etc. unice. puls si respiratie aritmica. hiperalgie cu hiperestezie cutanata. Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta supurata. difuze. prezinta redoarea cefei. orto-episonus). Pentru otita adesea este necesara interventia chirurgicala. apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma). deseori cu sechele neurologice. albuminorahie cu Pandy pozitiv. prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara. Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid cefalo-rahidian hipertensiv. exagerarea reflexelor osteo-tendinoase. spre exitus. tulburari de vedere. Tratamentul meningitei si a focarului otic trebuie aplicate concomitent si de urgenta. contracturi (trismus. pot fi inchistate. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hematoencefalitica (Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a). se poate vindeca. Febra este inalta. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul mastoidian sau pot fi izolatede acestea.

tulburari de vedere etc. unele modificari de comportament. localizarea. exista chiar abcese „mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte. 3. Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui colesteatom. bradicardie. ele se deschid in spatiile sub – arahnoidiene sau in ventriculi. dupa care se instaleaza perioada de stare.afazie motorie. Sindromul de hipertensiune intracraniana. 2.afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant) . . cu febra. sa ii determine marimea. care se caracterizeaza clinic prin prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann: 1. Rareori aceste sindromuri exista toate. Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta. lipseste unul sau doua dintre sindromuri. forma. paralizii. Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central.Semnele clinice de debut. ale carui semne cardinale sunt: Sindromul infectios. care tradeaza suferinta substantei nervoase: cefalee. determinand coma si moarte bolnavului. nu sunt caracteristice si pot fi confundate cu o viroza banala: cefalee. paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul bolii. scadere accentuata in greutate. examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate abcesul. Arteriografia care cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu rezonanta magnetica nucleara. Urmeaza o perioada de latenta. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. tulburari de coordonare si de tonus muscular. capsula etc. 45 .hiper-reflectabilitate. Cele mai multe din abcese au simptomatologie mai saraca. care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne neurologice.staza papilara (la examenul fundului de ochi). varsaturi. dismetrie etc. Sindromul de localizare. . febra moderata. in perioada de encefalita.

retromandibulara. anemie. limba saburala. proteine degradate si microemboli septici. ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial. 46 . se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea mastoidiana. care participa la procesul patologic. frison major. otologului revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila. la fel ca regiunea latero – cervicala superioara. nas ascutit. Complicatia apare in otomastoiditele acute. oligurie leucocitoza. hepato – splenomegalie. facies pamantiu. Trombul poate ocupa numai sinusul lateral. cu ocazia unui puseu acut.Tratamentul este chirurgical. ori pana la extremitatea sa intra – toracica. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta sanatoasa. Debutul clinic se face brusc. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus. hemoculturi pozitive. denumirea corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. neurochirurgul avand prioritate. dar in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat acesta se contiua cu vena jugulara interna. dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa. cu caracter septic. Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic. care elimina in circulatie germeni microbieni. Complicatiile venoase ale otitelor Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor venoase endocraniene. dar de obicei prinde si vena jugulara interna. tahicardie. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei otice. cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C.

Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. el este deja trombozat. sub partea trombozata. Afectiunea evolueaza spre flegmoane cervicale. meningita sau abcese cerebrale. cerebeloase. 47 . se leaga vena jugulara interna la nivel cervical. pe cand comprimarea celei bolnave nu modifica presiunea. Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo – rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase. comprimarea celui bolnav nu produce staza endocraniana. hepatice etc. teascul lui Herophilius ( confluens sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale. Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc. Daca aceasta nu reuseste. se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange. Tratamentul medical consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura. cu semne discrete de inflamatie la nivel cervical. extindere la alte sinusuri endocraniene. Tratamentul este chirurgical.Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral. Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut. dar comprimarea celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos. se incearca aspirarea trombului.

incercand a-l convinge sa se ocupe de suferinta lui. a disfunctiilor tubare. EDUCATIE PENTRU SANATATE Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei.1. a otitelor catarale cronice. Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor. in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide.7. Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului. cum sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia complicatiilor. deviatile de sept.CAP. sinuzitele cronice. rinitele cronice hipertrofice. despre prevenirea otitelor. ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor. 48 . In otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide. prin tratarea corecta a afectiunilor favorizante. In otita medie catarala cronica (otita seroasa. vegetatiile adenoide ale copilului. otita seromucoasa) profilaxia consta in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care pot intretine obstructia tubara. deviatii de sept).

CAPITOLUL II PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OTITA MEDIE 49 .

Apartinatori. II. . .B.Foaia de observatie.I. Date privind identificarea pacientului • Date fixe: Numele si prenumele: N. Varsta Sex Religie Nationalitate : 1 an : feminin : ortodoxa : romana Numele si prenumele tatalui: N. Ocupatia Stare civila Religie : inginer : casatorit : ortodoxa 50 .PLAN DE INGRIJIRE CAZUL I II.Echipa de ingrijire. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: .1.1.1.

masticaţie uşoara. . .Inaltime :70cm.Grupa sanguina: B I I I b)Limite senzoriale: . diversificata corect.7kg. 1.2. .acuitate auditiva redusa.Numele si prenumele mamei: N. cu baie si bucatarie.M. . Ocupatie Stare civila Religie : contabila : casatorita : ortodoxa • Date variabile: Domiciliul: localitatea Banesti. Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei. corespunzatoare varstei. in care locuiesc trei persoane. 51 . reflex deglutitic prezent.somn: linistit.acuitate vizuala in limite normale.proteze: absente.greutate: 8. . II. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinţa.casa cu 4 camere. . Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .alergii: negativ.

c) Antecedente heredo-colaterale: .evolutia sarcinii.lungimea la nastere = 48 cm. neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau acute recente.tata .Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate. fara suferinte marcate la nastere. luata in evidenta la 2 luni si jumatate. . controale prenatale lunare.31 ani.copil nascut la termen din mama primigesta. prin nastere spontana. .mobilitate: buna. in prezentatie craniana.Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale corespunzatoare. . 52 . d) A ntecedente personale fiziologice . fara probleme pe parcursul sarcinii.Apgar = 9 (coloratie).alimentatie: diversificata corect. e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si respiratorii tratate ambulator.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . primipara. .Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului Sanatatii. tranzit intestinal prezent.greutatea la nastere = 3700g. in limite normale. .. fiziologica.35 ani. . . .mama. neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente. . diversificat corect la 5 luni. corespunzatoare varstei.

agitatie. . febra.fara zgomote patologice supraadaugate.aparat uro – genital: loji renale libere.R. splina nepalpabila. organe genitale externe normal conformate. fara zgomote patologice supraadaugate. ficat la rebord. 53 .1. agitatie. Informaţii legate de boala a) motivele internarii: stare generala alterata.aparat digestiv: faringe uşor hiperemic.2008 – ora 11. e) examenul pe aparate si sisteme: . = 20/min. murmur vezicular usor inasprit bilateral.aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang. simetric. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata.02. – l25batai/minut).sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. nedureroase.aparat respirator: torace normal conformat. . paloare. inapetenta.V. . . plans si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie polipnee.sistem muscular: normoton. c) diagnosticul la internare: otita medie acuta d) data ia internare: 9.facies suferind. normokinetic. . motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament. si disfonie.sistem osteoarticular: integru. .II. . nedureroase. tegumente umede. temperatura 39 grade C. . mucoase palide. palide. F. mobil. tranzit intestinal prezent.3. b) istoricul bolii: Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale.tesut celular subcutanat normal reprezentat. puls prezent bilateral la arterele peroferice. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii. transpirate. mictiuni spontane.

facies anxios. fose nazale permeabile. * urechi. .agitaţie.tulburari ale starii de constienta. . simt olfactiv normal dezvoltat.febra. mucoasa de aspect normal.R..L.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. suferind. .proces inflamator la nivelul urechii medii. * laringe: liber.sindrom neuro-toxic. casectizant infectios. Probleme potenţiale: .inapetenta. mobil. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral Examenul clinic O. mucoasa nazala usor hiperemica . . canal auditiv extern liber. modificari de culoare ale membranei timpanice. meate si cornete de aspect normal.Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. . pavilioane normal conformate. Probleme actuale: . 54 .

Agitatie. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. Proces inflamator. Proces inflamator . Refuz de a se alimenta si hidrata.2. Masticatie: prezenta Dificultate de deglutitie. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. reflex de deglutitie prezent. NEVOIA DE A ELIMINA 4. 2. Moderata scadere ponderala. Inapetenta. Iritabilitate. 55 Refuzul de a face activitati Febra Durere Anxietate 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Dificultate de a se odihni. febra. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Urina: de aspect normal Integritate osteoarticulara.Ore de odihna insuficiente. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna. treziri frecvente.2. umede Discreta Polipnee PROBLEME DE DEPENDEN TA SURSA DE DIFICULTA TE Procesul inflamator la nivelul urechii medii bilateral. Durere. Dificultate de a ramane in postura functionala Somn agitat. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Insomnia Febra. Febra 3.II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.1.

INGRIJIT. Plansete. bilateral 6. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Secretii nazale. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Tegumente transpirate. NEVOIA DE A COMUNICA Dificultate de a comunica. Comunicare ineficienta Olodinie Febra 11. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Nu este afectat deoarce nu realizeaza la aceasta varsta valorile credintei 56 . Micsorarea ritmului respirator. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Insomnie Hipertermia Proces infectios 8. NEVOIA DE A FI CURAT. Plange mult.8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Probabilitate a atingerii integritatii psihice 10. e in a se imbraca si dezbraca 7. Tristete Durere.Neliniste otic. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta de catre mama. Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Tipat. Transpiratii abundente.

3 3.SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12.3 57 . Nevoia de a bea si a manca = grd.2 7. Nevoia de a respira = grd.l 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. Modificari comportamental e Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14.3 2. atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacienta dependenta.2 5. Nevoia de a elimina = grd. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. NEVOIA DE A SE RECREA Copilul nu prezinta dificultate in a-si asuma roluri sociale Refuzul de a participa la activitati recreative Deprindere.2.2. Acumulare de cunostinte.3 6. GRAD DE DEPENDENTA 1. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA II. Nevoia de a se imbraca = grd.

ingrijit. Nevoia de a se recrea = grd.l 13. I 12. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.8. Nevoia de a comunica = grd. de a practica religia = grd.2 11. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 10.2 14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd.l TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 58 . Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a fi curat.2 9.

5. 5. 4.II. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator manifestata prin otodinie. manifestata prin aport alimentar si hidric insuficient. Pacienta sa prezinte somn linistit. manifestata prin riscul de suprainfectie. nervozitate.DIAGNOSTIC NURSING: 1. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile. Sa fie ferita de infectii supraadaugate. 3.3. 6. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice. consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat prin cresterea temperaturii peste valori normale. 2. usoara scadere ponderala. 2. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator. transpiratie. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.3. anxietaţii. polipnee. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei. tahicardie discreta. manifestate prin apatie sau agitatie. odihnitor. II. neliniste. 6. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR OBIECTIVE: 1. 59 . Hipertermie. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii. 3. 4. febrei . oboseala. somn agitat. tegumente calde. tegumente palide. oboselii.treziri frecvente.2. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala in organism.

curat. rolul medicatiei si mucoaselor. tinand seama de modificarile apetitului survenite din cauza bolii.6ml i m . Hidrateaza atent si permanent copilul in perioada febrila cu lichide zaharate. 6. supe strecurate in cantitati mici si repetate. Supravegheaza permanent copilul. INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de eventualele secretii. la internare) si prin impachetari toracice. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii. aerisit si incalzit. 2. verifica starea tegumentelor si a Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav. Combate febra prin administrarea la indicaţia medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o inregistreaza in foaia de temperatura. asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit. al manoperelor efectuate. hipnotic). 4. face educatie sanitara mamei. La indicatia medicului administreaza tratament. 5. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si ulterior regim lacto-fainos.7. 7. 60 . 3. Asigura copilului un mediu ambiant linistit. cu o temperatura Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius. Algocalmin 0.

02.v.Si ulterior 25mg. Tegumente si mucoase palide PROBLEME POTENTIAL E Complicatii infectioase. OBIECTIV E Copilul sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice. Persista paloarea. La indicatia medicului am efectuat instilatii nazale pentru restabilirea permeabilitatii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0. Ca gluconic 1f. materii fecale.i. Am administrat tratament de urgenta indicat de medic cu HHC(hemisuccinat de hidrocortizon) 50mg.i. masurat si inregistrat grafic functiile vitale.2008 Dupa 3zile de tratament intensiv. Am sedat copilul cu Cloralhidrat 9. Sa prezinte stare de confort psihic. Am pregatit copilul si materialele necesare recoltarii produselor biologice pentru examenele de laborator: sange.2008 In urma interventiilor autonome si delegate de urgenta. Ampicilina 1g/zi:1flac. exudat faringian. INTERVENTI INTERVENTI EVALUARE I I DELEGATE AUTONOME Am instalat copilul intr-un salon aerisit. Am pregatit materialele necesare dezobstruarii conductului auditiv extern. la intervale de 6 ore. Examenele de laborator au prezentat valori modificate fata de normal: VSH=7mm/1 ora 16mm/ 2ore Hb=7. Convulsii febrile.02.v.200 8 PROBLEM E ACTUALE Respiratie si circulatie inadecvata datorata procesului inflamator.5 cate 3-4picaturi de 3-4ori/zi.02. 11.APLICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR DATA 09. pacienta se restabileste respirator si circulator. copilul sia reluat treptat respiratia normala la 1ora de la istituire.03g% Leucocite=13600mmc 61 . Deshidratare severa./zi. Am insotit copilul la radiologie in vederea efectuarii unei radiografii cardiopulmonare. Polipnee moderata. curat si suficient incalzit. Am observat. A 250mg la 6 ore.

Copilul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3zile.D.2008 T=37. Ca gluconic 10% 1f. Algocalmin 0.02.5grade C Ajungand la valori normale in a 4-a zi de la internare.P.2008 T=36.5grade C 12.administrand 1015mg. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala. la 6ore i. tinand seama Treptat temperatura scade: 10. Am efectuat I.8grade C Am combatut febra prin administrarea medicatiei la indicatia medicului: Paracetamol sup.m. Proces infectios cauzat de febra ridicata.D. Deficit din punct de vedere cantitativ si calitativ. Calciu=4 Glicemie=0.4grade C 11. Am masurat temperatura copilului si am inregistrat-o in F.02.83mg/dl Evidentiind anemie Infectie. In urma interventiilor si ameliorarii 62 . adecvate varstei. 1flac.02. La internare copilul prezenta inapetanta si primea greu lichidele.02. Pierderea starii de constienta. Am efectuat instilatii cu solutie otica 1pic. 9. la P.O. 3/zi./12g corp oral la 6 ore.A 250mg. umeda. (foaia de temperatura) La internare T=39. transpiratii abundente Soc.R.m. Sa fie alimentat cantitativ si Am hidratat atent si permanent copilul in perioda febrila cu supe strecurate lichide. Romergan sirop lingurita de 2ori/zi.6ml/i. piele calda. usoara hipocalcemie Alimentatie inadecvata.de 3ori/zi ambele urechi.2008 T=38./zi per. iar in continuare administram Ampicilina 1g/24 ore.os.2008 Hipertermie. la internare La indicatia medicului am administrat in primele 10ore un regim hidrolactat corpus din ceaiuri si .

O. am servit copilului alimentatia in conditii igienice Striate.02. Sa nu apara otoree mucopurulenta. 63 . Am verificat tegumentele Pacienta a avut o evolutie favorabila. 30-60g branza de vaci. scaderea rezistentei organismului. Pacientul sa fie ferit de suprainfectie. iar tegumentele s-au mentinut curate si integre. 50100g paine alba sau integrala. copilul va recapata treptat apetitul. cantitativ si calitativ. Tuse. iar valoriale obtinute le-am inregistrat in F. 150-200g legume si zarzavaturi proaspete. fara reasccensionari ale temperaturii.02. nu a prezentat complicatii. 11. Copilul si-a reluat treptat somnul calitativ si cantitativ in limite fiziologice.i. cu temperatura constanta intre 18-20 grade C. lapte caldute. Inapetenta calitativ corespunzator varstei. 11. Nevoile nutritive pentru un copil de 1 an sunt de 90-100cal/kg corp/zi. orez cu lapte. cu rabdare si intelegere.2008 copilul aflat pe regim hidrolactat este trecut pe lactofainos. 10-15g dulceata sau gem. apoi am trecut copilul pe un regim lacto-fainos corpus din supe. Usoara scadere ponderala. Alimentatia zilnica cuprinde 500ml lapte.agitatie Risc de infectii supraadaugate. Copilul sa fie afebril.10-15g unt. aparitia unor manifestari patologice.2008 Greutate= 8400g (fata de 8100 g la internare)si se mentine stationar pana la externare. Am supravegheat permanent comportamentul copilului. 1ou de 4ori/sapt.5ml. Sa prezinte apetit normal de modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor curse din nas in stomac ce franeaza mecanismul fiziologic de aparitie a senzatiei de foame. odihnitor. Febra. corespunzator varstei in 2-3zile. Manifestari: -somn afectat . gris. 30-50g carne. Am asigurat copilului un mediu ambiant linistit.m. Somn inadecvat cu alterarea calitatii si cantitatii. simptomelor bolii. placut odihnitor.Aport reduse de lichide. 75-100g cartofi. isi restabileste toleranta digestiva dupa 48ore.treziri frecvente . Sa prezinte stare de confort psihic. Am cantarit zilnic copilul. Am administrat la indicatia medicului Fenobarbital 0. Pacienta sa prezinte somn linistit.

inj.5g la nevoie 1g/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII ALGOCALMIN AMPICILINA Cpr. mai ales la copii Per os si intrarectal 0.m. TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA p.v.300mg Caps.si mucoasele copilului asigurandui igiena tegumentara prin bai partiale zilnice la pat si a lenjeriei curate de corp si pat. Fiole: 1g/2ml Sup. i.corp i.de 250/500mg Antialgic Antiinflamator Antipiretic Antibiotic din familia Blactamicelor din grupul 2g 4g/zi la copii 50mg.v.250/500mg Flacon cu pulb./kg. p. i.500mg.v.m.os(oral) i.os (oral) i. maxim 1ml 64 .

m.os seara.r.0. De 3ori/zi 1f/zi 30pic/zi la aceasta varsta 1/2f.os Pr. ca antiemetic 0.v.125ml. i.5g Sup. 5-10pic.125g0. antisoc Analgezic Antipiretic antihistaminic f. la copii HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON PARACETAMOL Antiinflamator.os. f.v. 0. Intrarectal Per. i.v. flac.m.5 mg/kgc 0. uscaciunea mucoasei bucale ROMERGAN 65 . Susp. 5ml/100mg. (124mg/100ml) sup. 25mg.v. Produce sedare. Drj.30mg.r. sau 0. 5ml/25mg.1 mg/kgcorp de3ori/zi ca antihistaminic.25-0. 50mg.100ml/750mg mucolitic Tb.os. i.. 5-20mg/kg/doza. sau i.0. Peros.250g.5mg..5 mg/kgc per./2ml sirop.de 2ori/zi Nu se administrea za i.5 mg/kg i.20mg/kg corp/zi I. 250mg. Cp. i.AMBROXOL Ca GLUCONIC penicilinelor tipA/infectii Sol.30mg Recalcifiant Fiole de 10ml Per.rectal sup.125mg/5ml. i./5ml. se repeta la nevoie Peros.

2008 EXAMEN CERUT Calcemie Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.02. 810ml. seringa 2ml.6ml. florura de Na Punctie venoasa.03g% 13600/mm3 7mm/1h 16mm/2h 66 .S.5mlEq/l) 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 2-13mm/h la 1 ora 12-17mm/h la 2 ore VALORI OBTINUTE 8mg% (4mEq/l) 83mg/dl 33% 7.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.55. sange VALORI NORMALE 9-11 mg% (4. – viteza de sedimentare a hematiilor METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 5-6 ml.ANALIZE DE LABORATOR DATA 10.H.2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. 1.4 citrat de Na . 0.. sange fara anticoagulant Punctie venoasa 2ml sange+0. Sange pe 4mg.

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd. Nevoia de a fi curat.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a se recrea = grd.1 12. Nevoia de a elimina = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a respira = grd. Nevoia de a se imbraca = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1 14.1 4.1 6.1 3. Nevoia de a evita pericolele = grd.1 TOTAL : 27 PUNCTE 67 .2 10.GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE 1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 9.1 2. ingrijit. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 11.1 13.2 8.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.2 7. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 5.

timp de 4 zile. Ca gluconic 10% f. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii: 15.. otodinie.Independent Dependent II. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i. in primele 2 zile.5. refuzul alimentatiei. Os. 1/zi per. 68 . 4 zile si tratament simptomatic.02. Romergan sirop timp de 3 zile. Ambroxol solutie. vindecata Starea pacientului la externare: Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra.2008 Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica. plans. per. inapetenta.os. copilul externandu-se vindecat. Boala a evoluat favorabil.v. Ampicilina inj.

sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac.RECOMANDARI LA EXTERNARE: .echipa de ingrijire. .mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave.1 CULEGEREA DATELOR Sursa de informare . aglomeratii. . curent. frig.foaia de observatie. .apartinatori. .igiena stricta a urechilor. . 69 . PLAN DE INGRIJIRE CAZUL II II.sa revina cu copilul la control peste 7 zile.pacient. . . 1lingurita la 8 ore.evitarea racelii.

grupa sanguina: AII. Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : P. Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .1.greutate: 70 kg. . judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil. Rh pozitiv. asculta muzica populara.2. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila  Date variabile Domiciliul: localitatea Campina.1. 3 camere in care locuiesc 2 persoane. in parc sau in aer liber.G.1. 70 . : 25 ani : masculin : ortodoxa : romana : strungar : casatorit II. Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate. ii plac excursiile la munte.II. .inaltime: 170 cm.

D. II. . .fara importanta. disfagie. corespunzatoare varstei.bolile copilariei. disfonie.proteze: absente. dureri laringiene. otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie.bronhopneumonie la 18 ani. d) Antecedente heredo – colaterale: . otoree mucoasa urechea dreapta. .b) Limite senzoriale: . pacientul refuzand alimentatia si prezentand dispnee. in limite normale.acuitate vizuala in limite normale.3. . insomnie. motiv 71 . Informatii legate de boala a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta. febra.somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte. b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale. somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse. .mobilitate: buna.alimentatie: adecvata. otodinie. tranzit intestinal prezent. ..1. . tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu disfonie. e) Antecedente personale patologice: . agitatie. . hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta. inapetenta.acuitate auditiva redusa la U.eliminari: mictiuni spontane nedureroase.alergii: negativ.

. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii.aparat digestiv: faringe usor hipermic. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. .sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. ficat la rebord.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang. c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. F. mictiuni spontane. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata.aparat uro – genital: loji renale libere. puls prezent bilateral la arterele periferice.R.sistem muscular: normoton.aparat respirator: torace normal conformat.2008.facies suferind: tegumente umede.L.sistem osteoarticular: integru.R. d) Data la internare: 19. normokinetic. fara zgomote patologice supraadaugate.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. temperatura 39 grade C. 72 . transpiratie. = 20/min. . nedureroase. tranzit intestinal prezent. – 125batai/minut). unde este internat pentru investigatii si tratament.03. ora 11.tesut celular subcutanat normal reprezentat. tuse latratoare. palide. splina nepalpabila. . murmur vezicular usor diminuat bilateral. nedureroase. mobil. discreta disfonie. . e) Examenul pe aparate si sisteme: . zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. . mucoase palide. . organe genitale externe normal conformate.pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O. simetric. .V. .

fose nazale permeabile.. * laringe: obstructie laringiana. disfonie. Probleme potentiale: . . in jumatatea inferioara. reniforma si secretii mucoase filante.febra. stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir. Probleme actuale: . canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte. tuse latratoare.dispnee inspiratorie. otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice. mucoasa nazala usor hiperemica. . 73 .R.: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala.EXAMENUL CLINIC O. .facies anxios..L.D. situata in pars tensa.alterarea respiratiei.otoree mucoasa U.inapetenta.surditate.D. . meate si cornete de aspect normal. .D. .hipoacuzie U. simt olfactiv normal dezvoltat. .tulburari ale starii de constienta. Radiologia evidentiaza mastoida eburnata. suferind. * urechi: pavilioane normale conformate. Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.

.1. Otodinie. Dispnee. Masticatie: dificila Dificultate de deglutitie. Procesul inflamator la nivelul cailor superioare. Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. umede Dispnee de tip inspirator cu o discreta bradipnee. Agitatie 3. Moderata scadere ponderala. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.II. Inapetenta.D. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 20/min Tahicardie: puls 120/min Tegumente: calde. Proces inflamator U. Secretii nazale mucoase PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata.2. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA LA 1.2. Obstructia cailor respiratorii SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii. reflex de deglutitie prezent. NEVOIA DE A ELIMINA Urina: de aspect normal 74 . Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare 2. Refuz de a se alimenta si hidrata Disfagie. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Cavitatea bucala libera:dentitie buna.

Proces infectios 75 .8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Neacceptarea bolii. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Adoarme usor Somn agitat. e in a se imbraca si dezbraca 7. Obstructie nazala. rozate Dificultate de a se imbraca si dezbraca Neindemanar Durere. Insomnia Dispnee. infectiilor si agresiunilor Transpiratii abundente.4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Integritate osteoarticulara. calde Agitatie. Miscari adecvate Restrictie in a se mobiliza. curate Tegumente transpirate. adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre. Febra. Ureche dreapta obturata de sevretii mucoase Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena Proces infectios Masuri de prevenire a accidentelor. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE Par tuns scurt. INGRIJIT. NEVOIA DE A FI CURAT. Anxietate 5. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Vesminte alese dupa gust si varsta. unghii taiate. DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. Iritabilitate.Ore de odihna insuficiente. Insomnie Hipertermia Proces infectios kla nivelul urechii si laringian 8. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE Febra ridicata 38. Neliniste Dificultate de a se odihni. Dificultate de a ramane in postura functionala Refuzul de a face activitati Tulburarea respiratiei. ingrijit. Durere 6. Tristete Durere. Durere. treziri frecvente.

NEVOIA DE A COMUNICA Acuitatea Dificultate de a vizuala si vorbi. NEVOIA DE A SE RECREA Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa de interes 14. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Deprindere. fara dificultate in a-si asuma roluri sociale Sentiment de multumire Dificultate de a participa la activitati recreative Comunicare ineficienta Hipoacuzie 11.10. Integritate psihica. Modificari comportamental e 76 . NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII 13. Autocritica:folos este timpul liber in mod placut. Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte. Acumulare de cunostinte. auditiva in limite normale Convingeri personale fata de realitate.

Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.II.2 9.2 5. GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3 2. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale. Nevoia de a respira = grd.1 10.1 4.1 12.Nevoia de a se recrea = grd. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a elimina = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.2 7. Nevoia de a fi curat. de a practica religia = grd. ingrijit.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.3 8.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a comunica = grd. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd. Nevoia de a evita pericolele = grd.1 13.3 3.2.2 11.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.3 6.1 TOTAL: 27 PUNCTE SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA 77 .2 14.

manifestata prin febra ridicata. calda.DIAGNOSTIC NURSING: 1.2. disfonie. iritativa. 4. 2. tuse seaca. Hipertermie datorita procesului infectios. piele umeda. manifestata prin otoree mucoasa si hipoacuzie. 3. 78 .3. dificultate de a comunica. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii.Independent dependent II. tegumente palide. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie.

4. 3. 2. durerilor. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. anxietatii. pacientul sa prezinte somn odihnitor. tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. pacientul sa-si recapete vocea normala. spitalizarii si manifestata prin apatie. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. aport alimentar si lichidian insuficient. 6. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. 5. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. 6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. II. tristete.3. neliniste. 7. 7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. 79 . tusei.5. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. oboseala. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. treziri frecvente.

comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. in primele 12 ore un regim hidrolactat.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. La indicatia medicului am administrat. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. La indicatia medicului am administrat tratamentul. 7. am efectuat educatie pentru sanatate. Am observat si masurat temperatura axilara. 5. 4. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. umiditate. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. ventilatie. inhalatii cu ceai de musetel. 80 . Am administrat sirop expectorant.D. Am invatat pacientul sa tuseasca. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. 6. Am recomandat repaus vocal. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. 8. 3. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. 9. Am administrat bauturi calde. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. si cum sa administreze picaturi otice. 2. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.

2008 Pacientul si-a 81 .2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale 21. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. Am recomandat consumul crescut de fructe. Am facut educatie pentru sanatate. manifestata prin hipoacuzie si otoree mucoasa Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare. umiditate.si disfonia produsa de procesul inflamator laringian.02.02. Am recomandat repaus vocal.L. Am administrat soluti otica : acid boric 4 g. in PEV. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. sol. uree). se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. manifestata prin raguseala si disfonie./zi Perfuzie cu glucoza 500ml. Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. glicemie. Secretia otica a diminuat. am aplicat comprese calde in jurul gatului. ventilatie. sa se diminueze impreuna cu otoree mucoasa. aerisire ritmica a salonului. Alterarea comunicarii datorita procesului inflamator otic la U. OBIECTIV INTERVENTII E AUTONOME Pacientul sa-si recapete forma normala. M.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local laringian si otic a diminuat treptat.v. Am invatat pacientul sa expectoreze. ora si EVALUARE 19.D. inflamatia U.2008 PROBLEME PROBLEME ACTUALE POTENTIAL E Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. surditatii spre care poate evolua otita. explicandu-i pacientului efectul INTERVENTII DELEGATE La indicatia medicului am administrat medicatia: Vitamina C200 3cpr. Alcool 70% 100g. Tusea se diminueaza in intensitate pana 20.4. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C..G. 21.F.D.2008 vocea sia revenit complet. 1pic de 2-3ori/zi si solutie otica cu cloramfenico si fluoconolon 1pic de 3ori/zi Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH .II.02. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Insuficienta respiratorie. respectand doza. H. i. APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 19.03./zi Vitamina A 4cpr. Am administrat la indicatia medicului tratamentul.03.

4gC 22. tegumente calde si umede Deshidratare Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile nociv al fumatului si importanta renuntarii la fumat./zi Sirop expectorant 3lg/zi Instalatii nazale cu ulei de pin Inhalatii cu ceai de musetel. Am condus pacientul la audiograma Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura. si valori biologice constante in limite normale.2008T=39. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima. Am ajutat pacientul sa se ocupe de igiena urechilor.secretia otica a disparut.02. modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.2008-T=38.1gC 20.2008 Hipertermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj.02. 19.m. cat si otodinia 22. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. exercitii active. III/zi i. integre. mai ales la contact cu fum. uleiuri eterice Am administrat solutiile otice conform indicatiilor.02. la disparitie.3g C 21.R.2008 tuse seaca in excese rare. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. temperatura a scazut ajungand in 22.R.2008T=36.02. mai persista tusea. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris.=68/min In rma interventiilor. iritative.=16/min A.V.manifestata prin tuse seaca.02.02.O. Odata cu calmarea 19.03. coriza./zi Polidin f. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un 82 . La indicatia medicului am administrat antipiretice: Aspirine 3cpr. 19.L. Sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.7gC La internare pecientul este afebril. aer rece La externare F. cu tegumente curate.02.2008T=37. reluat respiratia normala.2008 Somn inadecvat Oboseala. am notat valorile in F. in fisa de temperatura. oferind pacientului lenjerie curata.2008 la valori normale. tegumente si mucoase palide prin suprainfectie.

Deshidratare . facile inainte de culcare. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic Pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. Alterari si tulburari de comportament Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. (200g) fata de greutatea la internare Am umezit aerul din incapere. antiseptice. tusei (22. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive.m. placut odihnitor. Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare. timp necesar pentru o buna digestie. de ore de somn corespunzatoar e varstei. Sa pacientului un mediu ambiant linistit. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ 21.2008). Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. Iam recomandat lecturi placute.lapte si compoturi. Nr. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. slabiciune. Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si manifestata prin Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie prezinte somn linistit. obstructie laringiana. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. cauzata de disfagie. Am aplicat comprese calde in jurul Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas.5kg. ceai. sedativ Diazepam f. cu temperatura optima. tuse.cantitativ si calitativ datorita starii febrile. scadere ponderala.02. i. mucoasa laringiana este 83 . manifestata prin aport hidric si alimentar redus. somnul revine la normal La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde.02. Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. odihnitor. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale. Am administrat tratamentul prescris de medic in continuare. Pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala.l. treziri frecvente Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid. I-am oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare.

reactia la tratamentul administrat.02. Am administrat bauturi calde.2008 disfonie. asa cum se observa la examenul O. Risc de suprainfectii. in repaus. evolutia a fost favorabila. poata comunica verbal in mod satisfacator in termen de 3zile. Am supravegheat bolnavul atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. a alimentatiei. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. Pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase. 84 . Pacientul nu a prezentat complicatii . prin scaderea rezistentei organismului. Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei.R. gatului. umeda integra. de control efectuat de medic. jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte. Disfonia a disparut.19.L. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. comportamentul pacientului.

i.os. sau in PEV Per os Per os 3fiole/zi 0. 5mg. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Vitamina Trofic tegumente si mucoase antitusiv 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i.v.v.perf. 60mg Monozaharida fisiologica. 5%. A 10mg (5mg/ml) Cpr. 2mg. PEV Variabil in functie de caz . miorelaxant .v. 20%.33% 40%. i. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi 3drj/zi 3cpr/zi VITAMINA C200 VITAMINA A CODEINA 85 . creste volemia.v.os 1mg/kgcorp de 3 ori/zi DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol.200mg Fiole a 10ml Drj. sursa de energie. lent p. combate deshidratarea Tranchilizant. sau in PEV 3drj. i.m.os. p.10mg.m.10000UI Cpr.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i. 10% Fiole 1 ml Cpr. sol.m. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. / i./zi Per.15mg.inj. fiole de 2ml. 30mg.v.

4 g/l VALORI OBTINUTE 100mg/dl 41% 15g% 7300/ml3 5mm/1h 0.S. – viteza de sedimentare a hematiilor Uree serica METODE DE RECOLTARE Punctie venoasa 8-10 ml.ANALIZE DE LABORATOR DATA 20. sange + 0.02.H. VALORI NORMALE 80-120mg/dl 40-52%la barbat 35-47%la femeie 13-18g/100ml la barbat 12-16g/100ml la femeie 4000-8000 ml3 3-5 mm/h la 1 ora 8-12mm/h la 2 ore 0.1-0.37g/l 86 .2ml EDTA Idem Punctie endovenoasa. Sange fara anticoagulant Punctie venosa 2ml.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.2008 EXAMEN CERUT Glicemie Ht hematocrit Hb hemoglobina Leucocite V.2ml EDTA Punctie venoasa 2ml sange+0.

87 .

de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 11.2 TOTAL: 27 PUNCTE 88 .Nevoia de a evita pericolele = grd.1 8. Nevoia de a comunica = grd. Nevoia de a se recrea = grd.1 5.l 4. ingrijit. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 6. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a elimina = grd. I 12.l 13. Nevoia de a se imbraca = grd. Nevoia de a respira = grd.GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 14.1 9.1 2.1 7.l 10.1 3. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. Nevoia de a fi curat.

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA independent dependent 89 .

2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata cronica simpla ameliorata.Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni. 90 .Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci. . . si patrunderea apei in ureche cu ocazia bailor. Hipoacuzie. . . I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat in ulei. .Sa nu mai fumeze.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. disfoniei. Laringita catarala acuta. EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 25. vindecata.Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent. febrei. cu disparitia tusei.02.II.Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea. Pacientul se externeaza vindecat. cu mucoase si tegumente de aspect normal. oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – . RECOMANDARI LA EXTERNARE: . dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru corectarea deficitului auditiv. Starea pacientului la externare: Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate. .5.Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in apa.

. Varsta Sex Religie Nationalitate Ocupatie Stare civila : 46 ani : feminin : ortodoxa : romana : croitoreasa : casatorita 91 .pacient. . CULEGEREA DATELOR Sursa de informare: . Date privind identificarea pacientului  Date fixe: Numele si prenumele : C. . III.echipa de ingrijire.foaia de observatie.apartinatori.PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III III.1.1.L.1.

Starea de sanatate anterioara: a) Date antropometrice: .greutate: 62 kg. . 92 . . corespunzatoare varstei.acuitate vizuala in limite normale. Date variabile Domiciliul: localitatea Brebu.somn: acuza somnolenta.1. in limite normale. . Gusturi personale: alimentatie echilibrata. sa se uite la televizor. Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa.gradinarit. 3 camere in care locuiesc 3 persoane. b) Limite senzoriale: .inaltime: 166 cm.alergii: negativ. . ii place sa croiasca si sa coasa. judetul Prahova Conditii de viata si munca: locuinta – casa.alimentatie: inapetenta.fara importanta. .2.mobilitate: buna.proteze: absente.eliminari: mictiuni spontane nedureroase. . . c) Antecedente heredo – colaterale: . .grupa sanguina: AII. Rh pozitiv. tranzit intestinal prezent. doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi. III.

N=1. III. inapetenta. tuse seaca. pentru care face din proprie initiativa tratament cu Ampicilina 250mg. . b) Istoricul bolii: Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale. hipoacuzie. temperatura 39 grade C. e) Antecedente personale fiziologice: .d) Antecedente personale patologice: . Se prezinta la camera de garda a sectie O. autofonie si inapetenta.L. hipoacuzie cu autofonie bilaterala. la 6ore.1. d) Data la internare: 11. cu febra. S=6. cu durata de 3-4 zile. apoi reapar mai intense si cu alterarea starii generale.facies suferind: tegumente umede. Informatii legate de boala a) Motivele internari: febra. c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare.bolile copilariei. 93 . .3. 2zile si solutie otica cu Boramid.tesut celular subcutanat normal reprezentat. otalgie pulsatila. 2 caps. tuse si febra si s-a agravat progresiv complicandu-se cu otalgie pulsatila. unde este internata pentru investigatii si tratament. otalgie.2008. fara dismenoree. transpiratie. hipoacuzie bilaterala. A=5.menstre la 28 zile.menarha la 13 ani.R. ora 10. . mucoase palide.apendicectomie la 19 ani. Sub tratament. e) Examenul pe aparate si sisteme: . palide. simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme. Otita medie supurata.03. agitatie. .

. congestie difuza a mucoasei timpanice.aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang. T. organe genitale externe normal conformate.R. tuse latratoare. . murmur vezicular usor diminuat bilateral. simetric.V. otalgie violenta. mobil. canal auditiv extern liber.sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana. bilateral. mucoasa nazala usor hiperemica. fose nazale permeabile.sistem osteoarticular: integru. ..: * nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala. membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie. fara zgomote patologice supraadaugate.R. reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral. cicatricea ombilicala prezenta normal conformata. tranzit intestinal prezent. mictiuni spontane.A. – 72batai/minut).sistem muscular: normoton. cu repere otoscopice disparute. normokinetic. nedureroase. simt olfactiv normal dezvoltat.aparat uro – genital: loji renale libere. splina nepalpabila. Puncte mastoidiene dureroase la palpare. abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii.aparat respirator: torace normal conformat.sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili. . * urechi: pavilioane normale conformate. EXAMENUL CLINIC O.aparat digestiv: faringe usor hipermic. = 17/min. F. meate si cornete de aspect normal.L. . . discreta disfonie. puls prezent bilateral la arterele periferice. .=130/70mm 1lg. zgomote cardiace ritmice bine batute ( A. 94 . nedureroase. acufene. ficat la rebord.

. .facies anxios. . .hipoacuzie.disfonie. . 95 . suferind.insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii. . Probleme potentiale: . disfonie.alterarea respiratiei. . .tuse seaca.obstructia cailor respiratorii. Probleme actuale: .acufene. . tuse seaca. .febra.surditate.* laringe: obstructie laringiana. . mucoasa laringiana edematiata. .perforatie a membranei timpanice.tulburari ale starii de constienta.alimentatie inadecvata prin deficit.otalgie violenta.autofonie. .

III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
III.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTA LA 1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

MANIFESTARI MANIFESTARI DE DE INDEPENDENT DEPENDENTA A -Frecventa resp 17/min puls 77/min Dificultate de a respira; Disfonie; Afonie; Tuse.

PROBLEME DE DEPENDEN TA Alterarea vocii; Obstructia cailor respiratorii; Inflamatia mucoasei laringiene.

SURSA DE DIFICULTA TE Obstructia cailor respiratorii; Procesul inflamator la nivelul cailor superioare; Alterarea mucoasei cailor respiratorii superioare Disfagie; Proces inflamator cai respiratorii si urechi bilateral; Agitatie Febra

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Cavitatea bucala:dentitie buna, reflex de deglutitie prezent; Masticatie: dificila

Dificultate de deglutitie; Inapetenta; Moderata scadere ponderala.

Alimentatia insuficienta calitativ si cantitativ. Dificultatea de a se alimenta si a se hidrata. Risc de deshidratare

3. NEVOIA DE A ELIMINA

Urina: de aspect normal; raport 3:1 diurnnocturn Scaun 1/zi

Eliminari crescute prin transpiratie.

96

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Integritate osteoarticulara; Miscari adecvate Adoarme usor Somn agitat, treziri frecvente;Ore de odihna insuficiente; Iritabilitate; Neliniste Dificultate de a se odihni; Insomnia Dispnee; Obstructie a C.R.S.; Otalgie; Durere

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte alese dupa gust si varsta, adecvate climatului si statusului socio cultural Tegumente integre, rozate Febra ridicata 39,8 grade C Tegumente calde transpirate Agitatie, Insomnie Hipertermia Proces infectios

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATUR A CORPULUI IN LIMITE NORMALE

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTEL E SI MUCOASELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Par tuns scurt, ingrijit; unghii taiate, curate

Tegumente transpirate; Secretii nazale Otoree mucoasa

Dificultatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena

Otalgie pulsatila Proces infectios Conditii de spitalizare Neacceptarea bolii; Proces infectios Obstructia cailor respiratorii,

Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor si agresiunilor Acuitatea vizuala in limite normale

Transpiratii abundente. Tristete

Durere. Probabilitate a atingerii integritatii psihice Comunicare ineficienta

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Dificultate de a vorbi si de a auzi.

97

Capacitate de a angaja si mentine o relatie cu semenii prezenti. 11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI DE A PRACTICA RELIGIA 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Convingeri personale fata de realitate; Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori nu este afectata. Integritate psihica; Autocritica; Foloseste timpul liber in mod placut si eficient Luare de decizii 13. NEVOIA DE A SE RECREA Sentiment de multumire prezent Dificultate de a participa la activitati recreative Lipsa de cunostinte suficiente asupra bolii actuale Dezinteres in a indeplini activitati recreative Lipsa surselor de informatie asupra bolii actuale

Otalgie pulsatila; Acufene Hipoacuzie Autofonie

Lipsa de interes Oboseala Slabiciune

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Deprindere, Acumulare de cunostinte, Modificari comportamental e, dorinta de a acumula cunostinte asupra modificarilor starii de sanatate

Neglijarea bolii si a sanatatii.

98

Nevoia de a elimina = grd.1 TOTAL: 28 PUNCTE 99 .Nevoia de a fi curat.2.2 14. GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a se imbraca = grd.3 6.Nevoia de a comunica = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2 5.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd. are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.Nevoia de a respira = grd.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.2 11. de a practica religia = grd.3 8.III.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 4. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 3.Nevoia de a bea si a manca = grd.2 7.Nevoia de a evita pericolele = grd.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si datorita bolii.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. ingrijit.Nevoia de a se recrea = grd.1 12.3 2.3 9.1 10.1 13.

SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA Independent dependent III. otalgie pulsatila. manifestata prin bradipnee inspiratorie. calda. dificultate de a comunica. disfonie. durerilor. piele umeda. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei. 3. tuse seaca. iritativa. anxietatii. tegumente palide. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si infectios. 100 .2. febra.DIAGNOSTIC NURSING: 1. 2. manifestata prin febra ridicata. Hipertermie datorita procesului infectios. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala.3. 4.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a) OBIECTIVE: 1. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. pacientul sa-si recapete vocea normala. spitalizarii si manifestata prin apatie. 6. 3. sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3 zile. autofonie. sa prezinte stare de confort fizic si psihic. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra. 7. neliniste. aport alimentar si lichidian insuficient. sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore. pacientul sa prezinte somn odihnitor. 101 . Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism. Tusea sa se diminueze pana la disparitie. 5. tusei. 5. anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale. 4. treziri frecvente.tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile.3. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei. 7. 6. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice. oboseala. disfonie. 2. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice. tristete. III. manifestata prin hipoacuzie.

Am administrat bauturi calde. am efectuat educatie pentru sanatate. 7. 8. comportamentul pacientului si reactia la tratamentul administrat. Am recomandat repaus vocal. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.b) INTERVENTIILE ASISTENTEI 1. sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest scop. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C. inhalatii cu ceai de musetel. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative. Am observat si masurat temperatura axilara. precum si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-am administrat un sedativ. 2. La indicatia medicului am administrat tratamentul. umiditate. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut. Am invatat pacientul sa tuseasca. 4. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea produselor in vederea examenelor de laborator. 102 . ventilatie. Am administrat sirop expectorant. 5. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de temperatura. 3. La indicatia medicului am administrat. in primele 12 ore un regim hidrolactat. 6.

2008 vocea si-a revenit complet. aerisire ritmica a salonului.2008 ora 16 In urma interventiilor autonome si delegate procesul inflamator local a diminuat treptat la fel si otalgia. manifestata prin otoree pulsatila si hipoacuzie. Am curatat secretiile de la nivelul urechii drepte.03./zi Paracetamol 2tb..03.2008 PROBLEME PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTI ACTUALE POTENTIALE I AUTONOME I DELEGATE Alterarea vocii cauzata de procesul inflamator la nivelul laringelui. Examenul radiologic nu evidentiaza modificari 103 . Obstructia cailor respiratorii superioare prin agravarea procesului inflamator sau prin suprainfectie. Surditate Perforatia timpanului Pacienta sa-si recapete vocea normala. Algocalmin 2tb. manifestata prin raguseala si disfonie.APLICAREA INGRIJIRILOR DATA 11. glicemie.si dis-fonia produsa de procesul inflamator laringian. i.L. Pacienta sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C.v. explicandu-i pacientului efectul nociv al fumatului si importanta La indicatia medicului am administrat medicatia: Penicilina G 300 000 UI de 2ori Perfuzie cu glucoza 5% 500ml. Tusea sa diminueze in intensitate pana la disparitie. umiditate. Secretia otica a diminuat. Am recomandat repaus vocal. ventilatie. Am invatat pacienta sa expectoreze. in PEV si ser fiziologic 1flac. se poate comunica verbal in decurs de 48h Am asigurat conditii de ingrijire. Am umezit aerul din incapere cu apa alcoolizata. Am recomandat consumul crescut de fructe.03.2008 rezultatele analizelor nu prezinta modificari fata de valorile normale./zi Solutie otica cu boramid EVALUARE 12. manifestata prin Insuficienta respiratorie. ora 12.G. Am facut educatie pentru sanatate. Am administrat la indicatia medicului tratamentul. H.03. respectand doza. am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. Alterarea pe o perioada indelungata a comunicarii verbale prin ergo. Respiratie si circulatie inadecvata cauzata de procesul inflamator la nivelul cailor respiratorii superioare.. Sa prezinte respiratie si Am recoltat sange pentru efectuarea unor analize de laborator (VSH . Autofonie datorata procesului inflamator otic bilateral. otalgia sa diminueze in 24ore. 13. uree).

tegumente calde si umede.03. La indicatia medicului am administrat antipiretice: Polidin f.2008T=39. mai persista tusea. 11. iritativa.O. am notat valorile in F. uleiuri eterice.2008 la valori normale. renuntarii la fumat.R. cu tegumente curate. coriza. III/zi i.4g C 13.L.03. Am pregatit materialele necesare si pacientul pentru consult O. Deshidratare . Am asigurat igiena tegumentelor si cea vestimentara. oferind pacientului lenjerie curata. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radioscopii cardiopulmonare. 14.03.03./zi Sirop expectorant 3lg/zi Inhalatii cu ceai de musetel. uscata la nevoie si ajutandu-l sa-si efectueze igiena zilnica minima.tuse seaca. Pacienta sa prezinte temperatura in limite normale in termen de 3 zile Am observat si masurat in regiunea axilara temperatura.=16/min A.2008T=38.2008 Pacientul si-a reluat respiratia normala. patologice. si modul de administrare: Codeina fosforica 1tb.2008T=37. aer rece La externare F.5gC 14. mai ales la contact cu fum. Am aplicat tehnici de favorizare a circulatiei: masaj. De asemenea am administrat in continuare tot tratamentul prescris 104 .2008 Hipetermie cauzata de procesul infectios si manifestata prin febra.03.03. exercitii active.5gC La internare pecientul este afebril.2008T=36.=68/min In rma interventiilor.03. integre. si valori biologice 11. 13.R. tegumente si mucoase palide circulatie in limite fiziologice in decurs de 3 zile.2gC 12.V. in fisa de temperatura.m. temperatura a scazut ajungand in 14.03.2008 tuse seaca in excese rare.

Dupa restabilirea tolerantei digestive la indicatia medicului hrana a fost repartizata in 4 mese la 4ore interval. Scadere ponderala severa cu pierderi de minerale. scaderea ponderala inregistrata de bolnav fiind mai mica de 0. Am facilitat modalitati de comunicare nonverbala. tusei si anxietatii si manifestat prin somn agitat. mucoasa 105 . timp necesar pentru o buna digestie. Am aplicat Am administrat un sedativ Diazepam f. scadere ponderala. constante in limite normale.11. tuse. tinand cont de starea febrila si modificarile apetitului survenite din cauza secretiilor scurse in stomac din nas. i. obstructie laringiana. odihnitor. Deshidratare Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit.03. Odata cu calmarea tusei (12.lapte si compoturi. ceai. cu temperatura optima. somnul revine la normal Alterarea mucoasei laringelui cauzata de procesul inflamator si Alterarea grava a integritatii mucoasei laringiene de catre procesul inflamator si suprainfectie.2008 Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita starii febrile. Iam oferit o cana de lapte cald seara inainte de culcare Am asigurat pacientului o alimentatie corespunzatoare.2008).03. Alterari si tulburari de comportament Pacienta sa prezinte somn linistit. In perioada febrila am administrat cantitati mici si dese de ceaiuri calde si lapte. Pacienta sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat calitativ si cantitativ corespunzator varstei. placut odihnitor. Sa poata comunica Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ.m. cauzata de disfagie. Am umezit aerul din incapere. Risc La indicatia medicului am administrat in primele 12 ore un regim hidrolactat compus din lichide calde. Sa prezinte stare de confort fizic si psihic. Nr. Pacienta sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra.l. de ore de somn corespunzatoare varstei. manifestata prin aport hidric si alimentar redus. (200g) fata de greutatea la internare Dupa efectuarea tratamentului si a interventiilor autonome si delegate. cu diminuarea febrei si ameliorarea starii generale.2008 pacientul este restabilit din punct de vedere al tolerantei digestive. facile inainte de culcare. slabiciune. Dupa calmarea durerilor laringiene si diminuarea febrei am administrat pacientului un regim semisolid.5kg. antiseptice. I-am recomandat lecturi placute.03. treziri frecvente Oboseala. Am administrat tratamentul prescris 12. Am adaugat la fiecare grad de temperatura peste normal 13% din nr total de calorii necesare. La externare pacientul primeste bine alimentatia care este acum completa calitativ si cantitativ Am efectuat inhalatii cu infuzie de musetel.

2008 Scaderea capacitatii de aparare a organismului datorita infectiei si febrei. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. in repaus. a alimentatiei. Risc de suprainfectii. Pacienta sa fie ferit de complicatii infectioase. de suprainfectii. aportului alimentar redus calitativ si cantitativ. Obiectivele stabilite si interventiile s-au dovedit a fi corecte.manifestata prin disfonie.02. laringiana este umeda integra. evolutia a fost favorabila. Sa nu prezinte infectii nosocomiale. Am supravegheat bolnava atent si am masurat zilnic functiile vitale si vegetative. Disfonia a disparut Pacienta nu a prezentat complicatii . jena dureroasa la vorbire si dureri sub forma de intepaturi la nivelul laringelui.L. verbal in mod satisfacator in termen de 3zile comprese calde in jurul gatului. reactia la tratamentul administrat.R. de medic in continuare. comportamentul pacientei. 19. prin scaderea rezistentei organismului. prin scaderea rezistentei organismului. Am administrat bauturi calde. 106 . de control efectuat de medic. asa cum se observa la examenul O.

Se repeta la nevoie 2g/zi 2g i. miorelaxant . combate deshidratarea Tranchilizant. De 3 ori/zi sau mai putin 0.os intrarectal p.5g Sup.m. 20%. i. 5%.v. anticonvulsivant Stimuleaza apetitul si creste imunitatea Refacerea volumului lichidian.10mg.v.v. Combate deshidratarea.TRATAMENT DENUMIRE FORMA DE PREZENTAR E ACTIUNI TII MOD DE DOZA ADMINIST ZILNICA RARE ADMINISTR ATA i.m. sau in PEV 500-1000 ml/zi sau mai putin 5-20mg/kg/doza la nevoie 1cpr.os. PEV Variabil in functie de caz . sol.1000ml continand NaCl 0. i. 0. sau in PEV In PEV 3fiole/zi 0. lent Per.v. lent p. fiole 1g/2 ml sup Monozaharida fisiologica. Antiinflamator Antisoc Analgezic antipiretic Antialgic Antiinflamator antipiretic 1l/zi (5%) 500ml/zi(10%) POLIDIN DIAZEPAM i. 5mg.9% f.susp Cpr.500mg. Aici 250ml/zi 3fiole/zi De 1-2ori/zi i. / i.5mg/kgc la batrani 2cpr de 4-5 ori/zi VITAMINA C200 SER FIZIOLOGIC HHC PARACETAMOL ALGOCALMIN i. maxim 1ml 107 .v. p. A 10mg (5mg/ml) Cpr.33% 40%.5g la nevoie DOZA ZILNICA MAXIMA OBSERV ATII GLUCOZA Sol. i.200mg Fiole a 10ml Pungi de 250ml.os i.inj.v.perf. fiole de 2ml.os. i.m.v.m.5ml/25mg. 500ml.v. lent 2-20mg repetabil dupa 3-4ore 3cpr/zi 1-2 fiole /zi i. creste volemia. 5ml/100mg Cp. 10% Fiole 1 ml Cpr. 2mg. sursa de energie.

l 10. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri. I 12. Nevoia de a comunica = grd.1 13. de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1 14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd. Nevoia de a bea si a manca = grd.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.Nevoia de a elimina = grd.l 13. ingrijit.1 14. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.Nevoia de a evita pericolele = grd.Nevoia de a se imbraca = grd.1 11.1 8.2 TOTAL: 27 PUNCTE SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA 108 . Nevoia de a fi curat.1 10.GRAD DE DEPENDENTA 8.l 11.1 12.1 9. Nevoia de a se recrea = grd.1 9.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.Nevoia de a dormi si a se odihni = grd. de a practica religia = grd. Nevoia de a respira = grd.

03. Infectie acuta de cai respiratorii superioare.2008 Diagnosticul la externare: Otita media supurata acuta banala.independent dependent EXTERNAREA BOLNAVULUI Data externarii : 17. Starea pacientului la externare: 109 .

Sa evite curentul.Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg. sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict. la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu Boramid 1pic. . sa evite contactul cu fumul.Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci.Sa nu faca eforturi vocale exagerate. 110 . . ambele urechi. .Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea. de 3ori/zi. . .1cpr. evitand sa ajunga apa in conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni.RECOMANDARI LA EXTERNARE: .Sa nu fumeze.

CAPITOLUL III ANEXE BIBLIOGRAFIE 111 .

Strict terapeutic. TEHNICA BIBLIOGRAFIE 112 .tava medicala.se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa. .se dezbraca regiunea. . . Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza nervul sciatic.tampon cu alcool.se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral.se recomanda sa relaxeze musculatura. decubit lateral. . . .seringa si doua ace sterile. . ortostatism sau sezand la pacientii dispneici.substanta medicamentoasa. .se informeaza. Pacientul pozitionat in decubit ventral.se schimba acul. Se cauta ca reper proeminentele osoase.spalarea mainilor. .ANEXE TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA INJECTIA INTRAMUSCULARA DEFINITIE SCOP PUNCTE DE REPER PREGATIREA MATERIALULUI PREGATIREA PACIENTULUI Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular profund. . . punctele Smirniv si Barkenly .

Ciofu C. Bucuresti 2001 9. Bucuresti 1993 5. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor”. Editura Medicala Almatea. Editura Didactica si Pedagocica. Bucuresti 1997 2. – „Esentialul in pediatrie”. Editura National 1999 4. Editura Timopur 1993 3. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale in medicina”. Bucuresti 2001 8. Editura Etna 2002 6. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol. Editura ALL.1. Bucuresti 1994 7. Editura Viata Medicala Romaneasca. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”. Editura ALL. Ciofu E. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”. Cluj Napoca 1995 113 ..II editia a 7-a. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”.