Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

INSTALATII DE INCALZIRE

Indrumator: as. Razvan Luciu

Student: Hreceniuc Adrian Grupa 3406

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Memoriu Tehnic
Acest referat are ca obiect instalatii termice cu care este dotat acesta locuinta,pentru a asigura conditiile de temperature interioare de confort.Pentru redacatarea acestui referat am apelatat la STAS 1907 urmarind prescriptiile tehnice in vigoare si cu normativul pentru poriectarea instalatiilor de incalzire central 1-12-2/2002. Locuinta este amplasata in orasul Galati,judetul Galati.Corpul de cladire studiat are regimul de inaltime:parter si etaj.Cladirea este amplasata in zona climatica II cu temperatura aerului exterior Te=-15OC,iar din punct de vedere seismic,acceleratia terenului pentru proiectare este ag=0,24g si perioada de colt Tc=1,00s. Agentul termic de incalzire va fi apa calda cu urmatorii parametrii:Tt/Tr=45/35sc,preparata intr-o central termica model Wolf care are o capacitate termica de 24kw. Apa calda de consum menajer va fi preparata cu ajutorul unui boiler bivalent,avand o capacitate de 300l tip HT300ERMR.Centrala termica va alimenta serpentine superioara a boilerului cu agent termic apa calda cu temperatura de 70 sc. Boilerul este racodat si la o instalatie solara compusa din trei panouri solare tip Heliostar. Ca variant constructive propusa se va adopta sistemul placu cu nuturi pentru ca fata de alte sisteme are cateva avantaje majore,precum:o montare usoara si rapida,este o placa termo si fonoizolanta caserata,ideala pentru aplicarea pe plasee curente intre apartamente.Marginile placilor sunt prevazute cu buza si cep pentru o imbinare stabile intre ele.Asigura protective optima tubulaturii aplicate.Nu absoarbe umezeala din sapa turnata,deoarece suprafata placii este hidroizolatoare prin tratament termic.Este prevazuta cu distantieri pentru ca sapa sa imbrace teava de jur imprejur.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

ASIGURAREA EXIGENTELOR DE CALITATE


1. Rezistenta si stabilitate
Echipamentele prevazute, armaturile si conductele prevazute, au fost astfel alese, incat presiunile nominale ale acestora sa fie superioare presiunii de lucru a instalatiei pentru ca in exploatare, materilalele si echipamentele sa reziste si la posibile variatii de presiune. Pentru verificarea rezistentei la presiune, s-au prevazut in proiect probele de etanseitate la presiune, facute in stadiile fizice atinse pe parcurs. Conductele vor fi supuse la probele de presiune la valorile si timpii prevazuti in instructiunile de montaj si in caietul de sarcini. Dimensionarea conductelor s-a facut tinind cont de materialele folosite , pe tipuri de fluide, astfel incat sa nu apara in functionare solicitari mecanice periculoase.

2.

Siguranta in exploatare

Pentru asigurarea acestei cerinte s-au prevazut echipamente care sa nu prezinte pericol in perioada de functionare. Astfel, rezervorul tampon este un rezervor etans, prevazut cu vana de golire pentru situatia in care se face revizie sau in caz de avarie. De asemenea, pentru a preintampina aparitia suprapresiunii rezultate din dilatrea excesiva a apei s-a prevazut vas de expansiune inchis pe circuitul centalei termice. Pentru o buna exploatare a echipamentelor din spatiul tehnic acestea s-au amplasat astfel incat sa permita accesul si manevrele necesare.

Siguranta la foc

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Pentru asigurarea cerintei de siguranta la foc se vor avea in vedere urmatoarele, conform I 13-2/2002 SI NP 031 -1999: -. Centralele termice se doteaza cu mijloace de prima interventie in caz de incendiu si se echipeaza cu instalatii de stingerea incendiilor conform reglementarilor in vigoare. - In centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, in sala cazanelor, se prevad stingatoare cu pulbere si CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate cate unul la fiecare 100 mp suprafata de pardoseala. - La executia instalatiilor de incalzire prin radiatie de pardoseala, se vor respecta prevederile specifice din:

Normele generale de prevenire si stingere incendiilor (O.M.I. nr. 775/1998). Normativul C 300 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarii de constructii si instalatii aferente acestora.

- In caz de incendiu pentru stingerea produselor din mase plastice se va folosi apa pulverizata sau/si spuma. - In timpul actiunii de stingere, se vor lua masuri pentru protectia servantilor, evacuarea materialelor neincendiate, organizarea punctelor de prim ajutor medical, folosirea la maximum a instalatiilor de stingere existente in unitatea respectiva. - Trecerea conductelor prin elementele de constructii care au rol de protectie la foc, precum si utilizarea canalelor si ghenelor in care se monteaza conductele, se va face obligatoriu conform reglementarilor de siguranta la foc. - Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari, vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului, asigurandu-se masurile prevazute de reglementarile specifice. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii, va fi limitata la strictul necesar.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie Aceasta exigenta se asigura in principal prin: -Masuri constructive de izolare termica a constructiei si hidrofuga, astfel incat apa din sol sa nu afecteze structura constructiei; -S-au prevazut echipamente etanse, izolate , astfel incat sa nu permita afectarea spatiilor respective,Schema tehnologica este moderna si cu un grad mare de automatizare, pentru o functionare cat mai sigura. Necesarul de caldura pentru incalzire Pentru o incapere necesarul de caldura este:

unde QT este sarcina termica cedata prin transmisie prin fiecare element de constructie

unde m este coefficient de masivitate termica a elementului de constuctie m=1.225-0.55D D este indice de inertie termica a elementului de constructie cm eset coeficient de corectie a necesarului de caldura in functie de masa specifica a constuctiei cm=1 A este aria elementului de constructie ti este temperature interioara Pentru grupul sanitar: ti=240C

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Pentru incaperi de locuit: ti=200C Pentru bucatarii: ti=180C Pentru holuri interioare: ti=180C Pentru casa scarii: ti=180C Pentru spatiul tehnic ti=150C

R0F este rezistenta finala a elementului de constructie A0 este coeficient de orientare AC este coeficient de compensare a suprafetelor reci AC=f(Rm)

unde AT este aria totala a incaperii QT este sarcina termica cedata prin transmisie Qi este sarcina termica necesara incalzirii aerului infiltrate prin rosturile usilor si ferestrelor exterioare sau prin deschiderea acestora Qi=max(Qi1;Qi2)

unde nao este numarul de schimburi de aer Pentru incaperi de locuit: nao=0.2210-3

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Pentrugrupuri sanitare: nao=0.2810-3 Pentru bucatarii: nao=0.3510-3

este densitatea aparenta a aerului =1.23 kg/m3 cp=1005 J/kgK t=ti-te V este volumul incaperii Qi2 este sarcina termica care tine seama de aerul ce patunde in rosturi E este coeficient care tine seama de inaltimea cladirii E=1 pentru cladiri cu mai putin de 12 nivele L este suma lungimilor rosturilor usilor si ferestrelor exterioare I este coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi Ae este aria tamplariei exterioare Ai este aria tamplariei interioare v4/3 este viteza vantului functie de zona eoliana v4/3=8.55 (m/s)4/3

Avand in vedere faptul ca sistemul de incalzire ales este prin pardoseala, la calculul sarcinii termice nu se ia in considerare transferul termic prin pardoseala. In urma calculului necesarului de caldura pentru incalzirea locuintei si al necesarului de caldura pentru incalzirea apei calde de consum au rezultat urmatoarele valori:

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Qi= 7.07 kW; Qaccm=11.5 kW. S-a ales o centrala termica murala tip Wolf cu capacitatea de 24 kW. Pentru calculul practic al instalatiei de incalzire prin pardoseala se folosesc diagrame de dimensionare care cuprind: - interdependenta si raportul intre sarcina supratemperatura medie a agentului termic; termica specifica si

- interdependenta si raportul intre pasul de montaj si finisajul pardoselei; Diagrama de dimensionare teoretica permite dispunerea sistemului de incalzire prin pardoseala in functie de sarcina termica specifica si temperatura agentului termic dorita, sau pasul de montaj dorit. Din diagrama se poate citi temperatura agentului termic si se poate calcula diferenta dintre temperatura pe tur si temperatura pe retur pentru celelalte circuite, pe baza urmatorilor parametrii: - pasul de montaj; - sarcina termica; - rezistenta termica; - temperatura de tur. Din nomograma de dimensionare, functie de sarcina termica necesara pentru fiecare incapere, s-a determinat pasul de montaj pentru tuburile Rautherm S, acesta fiind de15 si 20 cm pentru incaperile de locuit functie de necesarul de caldura pentru fiecare camera in parte.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Centrala termica

Agentii termici produsi in centralele termice


Alegerea agentilor termici produsi in centralele temice si a parametrilor acestora se face tinandu-se seama de economicitatea intregului sistem alcatuit din: sursa de caldura si instalatiile interioare. Se recomanda producerea a cel mult 2 agenti termici si prevederea posibilitatii de a fi folositi la diversi parametri nominali de temperatura, adaptati la necesitatile instalatiilor consumatoare de caldura Capacitatea centralei termice se determina pe baza cronogramei consumurilor de caldura, alcatuita astfel incat sa satisfaca toate necesitatile de caldura, in conditii nominale. Se recomanda aplatizarea varfurilor de consum, folosind - eventual - acumularea apei calde de consum. La amplasarea centralelor termice in interiorul cladirii deservite vor fi respectate prevederile Ghidului de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici - GP 051. Alipirea sau inglobarea intr-o cladire a centralei termice se face fara a afecta buna functionalitate a cladirii si structura de rezistenta a acesteia. Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I6. La amplasarea centralelor termice se va tine seama, obligatoriu, de prescriptiile tehnice ISCIR si de reglementarile de siguranta la foc. Centralele termice se grupeaza, ori de cate ori este posibil, cu alte gospodarii, ca: statii de hidrofor, statii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat. Montarea cazanelor din instalatiile de incalzire de apartament se face in incaperi bine aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit sau camari si care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea centralei termice murale se face astfel incat sa se asigure acces usor la aceasta, sa nu se stanjeneasca alte activitati si sa se respecte cerintele din cartea tehnica a centralei.. Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominala, de minimum : 90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ; Scaderea randamentului la functionarea in sarcina redusa nu poate fi mai mare de 3 %.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Noxele rezultate in urma arderii combustibilului la cazane se limiteaza, in functie de tipul combustibilului, la urmatoarele valori maxime de emisie a poluantilor: - pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) :

Echipamentul pentru circulatia apei

Asigurarea presiunii necesare circulatiei apei se face cu ajutorul pompelor. In centrala termica se asigura intreaga presiune Pompele folosite trebuie sa aiba randament ridicat, fiabilitate mare si un nivel redus de zgomot si trepidatii. Pompele se aleg astfel incat acestea sa fie folosite optim - pe curba caracteristica a randamentului pompelor. La instalatiile mari se va analiza oportunitatea prevederiii unor pompe de rezerva care, in corelare cu pompele activ - ramase in functiune la avaria unei pompe - sa poata satisface diferitele situatii privind regimul de functionare. Toate pompele se prevad cu organe de inchidere, precum si cu armaturi de retinere pe conductele de refulare, intre armaturile de inchidere si pompe.

Alimentarea cu apa a cazanelor


Cazanele care produc apa calda (temperatura sub 115oC) se alimenteaza cu apa din instalatiile de apa potabila. Racordarea se face la conducta de intoarcere a instalatiei de incalzire prin intermediul unui racord demontabil prevazut cu o armatura de retinere, pentru a impiedica patrunderea apei din instalatia de incalzire in instalatia din care se face, alimentarea; racordul de umplere se va decupla de la instalatia de apa dupa umplerea instalatiei de incalzire

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii Alimentarea cu aer de combustie


Pentru admisia aerului de combustie se prevad prize sau ferestre cu ochiuri mobile in peretii exteriori ai centralei, de regula in peretele din spatele cazanelor sau in zonele adiacente acestuia din peretii laterali. Daca aceste solutii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaza in peretele frontal sau in zonele adiacente acestuia din peretii laterali; in aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer pana in zona din spatele cazanelor. In toate situatiile, aerul se introduce cat mai aproape de tavanul salii cazanelor pentru a se utiliza excedentul de caldura din zona superioara si pentru a se asigura ventilarea intregului spatiu. Sectiunea libera a prizelor de aer pentru combustie se detemina prin calcul, in functie de capacitatea centralei, de felul combustibilului utilizat si de solutia de introducere a aerului in focare. In caz ca nu est posibila asigurarea aerului de combustie prin ventilare naturala (grile de admisie sau prize cu canale), se prevad, in acest scop, ventilatoare. Nu se prevad, pentru acestea, unitati de rezerva. Centrala termica se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a caror suprafata libera este cel putin egala cu sectiunea totala a cosurilor de fum.

Evacuarea gazelor de ardere


Evacuarea gazelor de ardere se face in atmosfera, cu conditia obligatorie de a se lua masurile necesare pentru ca noxele continute de gazele de ardere, dupa patrunderea in atmosfera si dispersia lor, sa se incadreze in limitele admise pentru concentratiile din aer si de la sol.Incadrarea in limitele admise se refera atat la noxele evacuate de centrala termica cat si, separat, la ansamblul format de aceasta centrala si alte surse de noxe existente sau previzibile in zona. Evacuarea gazelor de ardere se face, cand este posibil, prin tiraj natural, tinand seama si de tipul de cazan folosit. Tirajul fortat se prevede in cazurile in care :

tipul cazanului impune aceasta ; caldura gazelor de ardere a fost partial recuperata ; conditiile particulare impun cosului o inaltime mai mica decat cea necesara pentru functionarea cu tiraj natural inaltimea cosului de fum cu tiraj natural nu este suficienta pentru asigurarea dispersiei noxelor in

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


atmosfera, necesara incadrarii in limitele admise ale concentratiei de noxe in atmosfera. Instalatia de incalire in pardoseala La reaizarea instalatiei de incalzire in pardoseala se va folosi: Tubulatura REHAU - teava de incalzire - RAUTHERM - S - rezistenta la temperaturi de pana la 110 C; - nu se fisureaza sub sarcina; - forma stabila; - rezistenta deosebita la imbatranirea la cald; - rezistenta la uzura prin frecare si lovire mecanica; - zgomot de scurgere redus; - pierderi de sarcina reduse; - rezistenta la coroziune Imbinarea tevilor ( nedemontabila) se va face prin intermediul unui manson alunecator REHAU.imbinarea poate fi aplicata sub tencuiala sau sub sapa, in absenta unei guri de vizitare. Elementul de baza al acestei tehnici de imbinare este asa numitul efect de memorie, adica comportamentul de revenire la forma initiala a tubulaturii. Fitingul se introduce in teava la rece, dupa care se preseaza cu mansonul alunecator.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

INSTALATII DE VENTIALRE

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Ventilarea este necesara pentru : -improspatarea aerului din cladiri de locuit , birouri scoli , vestiare ,depozite de materiale sau produse finite ; -eliminarea sau diluarea substantelor nocive din incaperile de productie ,pentru realizarea cerintelor de protectia muncii ; -mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc.) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi textile , de fibre sintetice ,etc.). Sisteme de ventilare Sisteme de ventilare naturala neorganizata _ ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi _incaperi de locuit , birouri , depozite, ateliere mecanice mici , etc. Sisteme de ventilare naturala organizata _ ventilarea se realizeaza prin goluri sau constructii special construite _ ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare _ bucatarii , bai , cladiri industriale ,etc. Sisteme de ventilare mecanica generala _ se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului_ deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer _ cladiri industriale , social culturale , comerciale , administrative, etc. Sisteme de ventilare mecanica locala _ actioneaza asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei , prelund substantele nocive , inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , bai industriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc.) . Sisteme de ventilare mecanica mixta _se aplica ventilarea generala si locala . VENTILAREA MECANICA GENERALA Un sisteme de ventilare mecanica generala este alcatuit de obicei din doua instalatii : o instalatie pentru introducerea aerului proaspat si o instalatie pentru evacuarea aerului viciat . In practica exista situatii cand ventilarea se realizeaza cu o singura instalatie , fie de introducere,fie de evacuare .

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat indeplinesc simultan doua functiuni : o functiune de dilutie si o functiune de incalzire cu aer cald a incaperilor . Functiunea de dilutie se realizeaza prin amestecarea aerului curat din exterior cu aerul viciat din interior . Debitul de aer introdus din exterior trebuie sa fie suficient de mare pentru a dilua aerul din interior ,astfel incat sa rezulte concentratii sub valorile limita admise de normele sanitare. Functiunea de incalzire a incaperii se realizeaza prin incalzirea aerului inainte de introducerea in incaperea ventilata. Schema unui sistem de ventilare mecanica generala

1. guri de aspiratie 2. conducta colectoare 3. ventilator de aspiratie aer viciat 4. caciula de protectie a conductei de evacuare a aerului viciat 5. filtru de praf

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


6. baterie de incalzire 7. ventilator de refulare aer cald 8. retea de conducte 9. guri de refulare 10. recuperator de caldura

ELEMENTE COMPONENTE O instalatie de ventilare este alcatuita din : -centrala de ventilare -retea de conducte -guri de ventilare -dispozitive de reglare Echipamentele care intra in comonenta instalatiilor difera in functie de tipul acestora . Instalatiile de evacuare a aerului viciat au centrale de ventilare simple care contin de regula un ventilator . Gurile de ventilare sunt guri de aspiratie montate pe conducte de aer si guri de evacuare in exterior a aerului viciat. Daca instalatia aspira aer viciat cu praf rezultat dintr-un proces tehnologic inainte de evacuare in exterior , se monteaza obligatoriu un separator sau un filtru de praf . Cand substantele aspirate sunt : gaze , vapori, fum , aerul este evacuat direct in atmosfera , fara epurare , cu viteza mare si la o inaltime mare , pentru a asigura o dispersie mare a substantelor nocive in aerul ambiant.Epuratoarele se prevad atunci cand aerul evacuat contine vapori toxici in concentratie mare . Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat au centrale de ventilare mai complexe , care contin: ventilator , filtre de praf , baterii de incalzire , recuperatoare de caldura , camere de amestec , rame cu jaluzele pentru reglarea debitului de aer proaspat sau recirculat .Gurile de ventilare constau in prize de aer proaspat si guri de refulare montate pe conductele de aer din incaperi.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Centrale de ventilare

Centralele de ventilare se amplaseaza in spatii special amenajate , in interiorul cladirilor. Centralele de ventilare sunt pentru introducerea aerului proaspat .Sunt alcatuite din compartimente in care se monteaza echipamentul . Centrala de ventilare pentru instalatie cu aer recirculat

A. -camera de amestec cu doua deschideri , pentru aer proaspat si pentru aer recirculat . P-priza de aer proaspat R-deschiderea de aer recirculat Deschiderile au rame cu jaluzele actionate astfel incat pe masura ce intra aer proaspat (P) ,este obturata deschiderea de aer recirculat (R) si invers . Jaluzelele sunt actionate cu sistem de parghii si articulatii (J ) care poate fi actionat manual sau automat cu servomotor (S) . F-filtru de aer B-baterie de incalzire C-compartiment pentru intretinerea filtrului si a bateriei

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Ventilatoare Ventilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie . Ventilatoarele se compun din : -carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului si pentru iesirea aerului -rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului -motor electric pentru actionarea rotorului Prin invartirea rotorului, in dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul in interiorul carcasei .Aerul intrat in carcasa este supus unei forte centrifuge si comprimat .Dupa comprimare aerul iese din carcasa si patrunde in tubulatura instalatiei . Ventilatoarele sunt : - centrifugale (radiale ) - axiale

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Filtre de aer

Filtrele sunt de mai multe tipuri - Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj - Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteaza o bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La partea inferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul filtrant murdar .Materialul filtrant care formeaza un ecran prin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele doua bobine. - Filtru autocuratitor . Filtru este alcatuit din celule care sunt curatate intro baie de ulei .

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Cel mai folosit aparat este recuperatorul rotativ . La carcasa se se racordeaza conductele de aer cald si rece . Rotorul este format dintr - o masa de acumulara a caldurii , cu aspectul unui fagure ,avnd canale mici , paralele cu axa de rotatie . Invrtit cu viteza mica , rotorul ofera alternativ celor doi curenti de aer , cald si rece , o suprafata de schimb de caldura . Rotorul acumuleaza caldura la contactul cu aerul cald pe care o cedeaza aerului rece , dupa rotire . La granita dintre cei doi curenti de aer se afla un sector de purjare , parcurs de aer curat , pentru curatarea canalelor parcurse de substante nocive . Pentru a mari schimbul de caldura ,suprafata rotorului este acoperita cu o solutie care contine clorura de litiu , substanta foarte higroscopica .Datorita acestei substante rotorul absoarbe si vaporii de apa din aerul cald , pe care i transfera aerului rece. Datorita clorurii de litiu , precum si faptului ca masa de acumulare a caldurii vine alternativ in contact cu cei doi curenti de aer , recuperatorul rotativ realizeaza un transfer de caldura total , deci are o eficienta termica mare . Pentru a putea fi montate in sistemele de ventilare , recuperatoarele rotative necesita un punct de intlnire intre conductele de aer rece si aer cald , unde sa se monteaze schimbatorul de caldura .

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


TIPURI SI ALCATUIREA SISTEMELOR DE CONDITIONARE

Sistemele de conditionare sunt de doua tipuri : - sisteme centrale_ servesc cladiri .Tratarea aerului se face central, intrun aparat sau la debite mari , intr-o uzina de conditionare . Aerul tratat este distribuit in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de refulare .O retea de conducte cu guri de aspiratie , readuce in centrala o parte din aerul din incapere. - sisteme cu agregate individuale _ servesc o incapere , printr-un aparat care contine masinile si aparatele necesare pentru racirea sau incalzirea incaperilor ( ventilator, agregat frigorific , baterie de racire , baterie de incalzire ).

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

INSTALAII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM (SANITARE)

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Instalaii locale pentru prepararea apei calde de consum


Instalaiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomand, de regul, la cldirile care nu dispun de instalaii proprii de nclzire central, cnd nu sunt condiii de racordare la reelele exterioare de ap cald sau cnd regimul de furnizare a apei calde nu satisface cerinele beneficiarilor. Se pot prevedea instalaii locale de preparare a apei calde i n cazul cnd cldirea este prevzut cu nclzire central, dac prepararea local este mai economic si mai eficient, n special n perioada cald a anului. Aparatele de preparare local a apei calde pot fi cu acumulare sau fr acumulare. Folosirea aparatelor fr acumulare se recomand n cazul n care este necesar s se prepare instantaneu ap cald i, totodat, se dispune de energia electric sau de gazele combustibile necesare.

Instalaii centrale pentru prepararea apei calde de consum


La adoptarea sistemului de instalaie central pentru prepararea apei calde de consum se va ine seama de: -necesarul specific de ap cald de consum, numrul de consumatori i durata efectiv a perioadei de consum; -natura, regimul de furnizare i parametrii agentului termic primar; - tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum, care pot fi: cu acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fr acumulare (aparate n contracurent); - prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaiilor de nclzire central 1-13. Prepararea apei calde de consum n centrale i puncte termice se realizeaz cu boilere (solutie recomandat cnd consumul maxim orar de ap este mai mic de 1 m3/h), cu aparate n contracurent sau cu aparate n contracurent si acumulatoare de ap cald.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


La schema de preparare a apei calde cu boilere se ine seama de urmtoarele: -n cazul boilerelor orizontale, racordarea conductei de alimentare cu ap rece se face la partea inferioar a boilerului, opus iesirii agentului termic, iar cea a apei calde de consum la partea superioar a boilerului, lng intrarea agentului termic; - ventilul de sigurant se poate monta pe boiler, la partea superioar, sau pe conducta de alimentare cu ap rece. . Prepararea apei calde de consumcu aparate n contracurent se recomand: -n cazul n care consumul de ap cald este mai mare de 1 m3/h; -la schemele de racordare la centralizate de alimentare cu cldur. Prepararea apei calde cu aparate n contracurent se poate realiza dup diferite scheme de racordare n funcie de mrimea consumului, raportul dintre consumul maxim orar de ap cald menajer i consumul maxim orar pentru nclzire, eficiena energetic, condiiile de confort , de tipul: -n paralel cu schimbtorele de cldur pentru nclzire;-in serie paralel cu schimbtorele de cldur pentru nclzire; - n serie cu schimbtorele de cldur pentru nclzire i cu injecie din primar. Se recomand utilizarea schemei de preparare a apei calde de consum n serie cu schimbtoarele de cldur pentru nclzire i cu injecie din primar i de utilizare a schimbtoarelor de cldur cu plci. La prepararea apei calde de consum cu aparate n contracurent si rezervoare de acumulare (fr serpentine de nclzire) se recomand luarea ucmtoarelor msuri: - legarea aparatului n contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai n paralel, cu montarea unei pompe de circulatie ntre acumulator si aparatul n contracurent; pompa se monteaz pe conducta care face legtura ntre partea inferioar a rezervorului i racordul la schimbtorul de cldur corespunztor ieirii agentului termic din schimbtor; rezervorul de acumulare se monteaz numai n pozitie vertical, fiind prevzut cu vane pentru izolarea lui.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

DIMENSIONAREA INSTALAIILOR DE ALIMENTARE CU AP


Debitul de calcul pentru conducte de distribuie a apei reci i calde Debitul de calcul pentru conductele de distribuie a apei pentru cldirile de locuit Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de distribuie a apei reci i calde, pentru cldirile de locuit, se determin cu relaia:

V c = Vmz + y (Vmz)1/2 [l/s]


Vmz este debitul mediu zilnic de ap, n litri pe secund; y - cuantila distribuiei de repartiie normal Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare de distribuie a apei reci i calde pentru cldirile de locuit, se stabilete cu relaia: -Vmz = Np V sz / 3600 noz[l/s] -Np este numrul de persoane corespunztor unui necesar specific de ap; -V sz - necesarul specific de ap, pentru o persoan pe zi, respectiv qstrz i qsrz pentru ap rece i qscz, pentru ap cald, conform datelor din tabelul 4, [l/zi.pers]; noz - numrul mediu de ore pe zi, de utilizare a apei; pentru cldirile de locuit este de 19 ore pe zi. -V strz - necesarul specific total de ap rece pentru reelele exterioare, din care se alimenteaz cu ap rece instalaiile de distribuie din interiorul cldirilor de locuit i instalaiile de preparare a apei calde, *l/zi.pers.+; -V srz - necesarul specific de ap rece pentru reelele exterioare, din care se alimenteaz cu ap rece numai instalaiile de distribuie din interiorul cldirilor de locuit; reprezint diferena dintre necesarul specific total de ap rece ,V strz i necesarul specific de ap cald ,V scz , [l/zi.pers.];

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

-V scz - neceasul specific de ap cald pentru reelele exterioare, din care se alimenteaz cu ap cald reelele de distribuie din interiorul cldirilor de locuit, [l/zi.pers.]; Pentru reelele exterioare care alimenteaz cu ap rece instalaiile de preparare a apei calde V srz = V scz . Cuantila distribuiei de repartiie normal y este funcie de gradul de asigurare al necesarului de ap dup cum urmeaz: - pentru cldirile de locuit, prevzute cu instalaii interioare de alimentare cu ap rece i cu ap cald preparat central sau cu nclzitoare instantanee cu gaz sau electrice, se aplic un grad de asigurare de 99% cruia i corespunde y = 2,326; - pentru cldirile de locuint, prevzute cu instalaii interioare de alimentare cu ap rece i cu ap cald preparat cu cazane cu acumulare, cu combustibil gazos, solid sau lichid, se aplic un grad de asigurare de 98%, cruia i corespunde y = 2,054 Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea coloanelor i a conductelor de distribuie a apei reci i calde din interiorul cldirilor de locuint, se stabilete cu relaia:

Vmz = ( n V s / 3600 noz ) V sz / V sp *l/s+


sau:

Vmz = ( n V s / 3600 noz ) Na V sz /V sa

n este numrul armturilor de acelai fel, care asigur alimentarea cu ap; -V s - debitul specific de ap al unei armturi care poate fi qsr pentru robinetele de ap rece sau qsb pentru bateriile de amestec ap rece i ap cald, *l/s+; -V sp - consumul specific de ap pentru o persoan, *l/s.pers.+;

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


-V sa - consumul specific de ap pentru un apartament, *l/s.ap.+; -Na - numrul mediu de persoane pentru un apartament;

DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALATII


Diametrele conductelor se determin n funcie de : - debitele de calcul, - vitezele recomandate pentru dimensonarea conductelor; - presiuni disponibile. Presiunea maxim admis pentru o zon de presiune este de 6 bar, att pentru ap rece ct i pentru ap cald.

La instalaiile la care presiunea disponibil esta dat sau impus de condiiile de funcionare a celorlalte instalaii, diametrele se aleg astfel nct presiunea disponibil, s fie pe ct posibil, consumat integral pentru ridicarea apei, nvingerea pierderilor de sarcin n ntreaga instalaie i asigurarea presiunii de utilizare la punctele de consum, fr a depi vitezele maxime admise. . La instalaii n care presiunea necesar rezult ca urmare a dimensionrii conductelor, se au n vedere vitezele maxime de mai jos, precum i vitezele recomandate. Viteze maxime admise n reelele instalaiilor de alimentare cu ap, sunt: - pentru spitale i sli de spectacole: 1,5 m/s; - pentru cldiri de locuit i social-culturale: 2,0 m/s; - pentru cldiri social-culturale, instalaii de alimentare cu ap comune cu hidrani de incendiu sau numai pentru hidrani de incendiu: 3,0 m/s; - pentru cldiri de producie, instalaii de ap tehnologice i instalaii de ap potabil n industrii: 3,0 m/s;

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

DIMENSIONAREA INSTALAIILOR DE CANALIZARE Debite specifice pentru ape uzate menajere


Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite obiecte sanitare sau puncte de consum qs, echivalentul lor de debit es, diametrele nominale ale conductelor de legatur Dn.

Debite de calcul pentru apele uzate menajere de la cldirile de locuit


Debitul de calcul qc pentru conductele de canalizare a apelor uzate menajere care asigur evacuarea la mai mult de un obiect sanitar sau punct de consum, se calculeaz cu relaia general: V c = V cs + V s.max [l/s] n care: -V cs este debitul de calcul pentru apa de scurgere n reeaua de canalizaere, corespunztor valorii sumei debitelor specifice ale obiectelor sanitare sau ale punctelor de consum a apei, [ l/s], c V smax - debitul specific cu valoarea cea mai mare, care se scurge n reeaua de canalizare, [ l/s].

PRESCRIPII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAIILOR SANITARE


Organizarea, personalul de exploatare i modul de desfurare a activitii de exploatare. Organizarea exploatrii instalaiilor sanitare. Exploatarea instalaiilor sanitare ncepe dup recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, cnd investitorul certific realizarea de ctre constructor a lucrrilor n conformitate cu prevederile contractuale i cu cerinele documentelor oficiale care certific c instalaia poate fi dat n folosin. Exploatarea instalaiilor sanitare trebuie s se fac astfel nct acestea s menin pe ntreaga durat de folosin urmtoarele cerine de calitate, care au caracter de obligativitate: - rezisten i stabilitate;

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


- siguran n exploatare; - siguran la foc; - igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului; - izolaia termic, hidrofug i economie de energie; - protecie mpotriva zgomotului. La exploatarea instalaiilor sanitare se vor respecta pe lng indicaiile din instruciunile de exploatare i prevederile cuprinse n: - prescripiile tehnice conexe domeniului instalaiilor sanitare; - fiele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor i materialelor date de fabricant. Prin exploatarea" uneinstalaii sanitare se neleg urmtoarele operaii: - controlul i verificarea instalaiei pentru asigurarea funcionrii n regim normal; - revizia instalaiei; - reparaii curente; - reparaii capitale; - reparaii accidentale . Controlul i verificarea instalaiei au caracter permanent, fcnd parte din urmrirea curent privind starea tehnic a construciei, care corelat cu activitatea de ntreinere i reparaii au ca obiectiv meninerea instalaiei la parametrii proiectai. Controlul i verificarea instalaiei se fac pe baza unui program, de ctre personalul de exploatare. Programul de ntocmete de beneficiar (administratorul) instalaiei, innd cont de prevederile proiectului i de instruciunile de exploatare ale echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la ntreaga instalaie, pe categorii de elemente ale instalaiei i pe operaiuni funcionale, consemnate n instruciunile de exploatare ale instalaiei

Responsabilii cu exploatarea i obligaiile acestora


Responsabilitatea exploatrii revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cldirii, care asigur exploatarea tuturor instalaiilor. Printr-o reglementare interioar se stabilesc atribuiile ce revin diferiilor locatari i cele care revin responsabilului cu ntreaga instalaie, acesta rspunznd i de exploatarea prilor comune de instalaie. n construciile multifuncionale (locuine i alte destinaii) se va prevedea o

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


organizare unitar a exploatrii, care s in seama de specificul fiecreia dintre destinaii, precum i de modul de gestionare a cheltuielilor. Proprietarii construciilor precum i administratorii i utilizatorii construciilor au obligaia, prin lege, s efectueze la timp lucrrile de ntreinere i reparaii, respectiv s foloseasc instalaiile din construcii n conformitate cu instruciunile de exploatare.

Echipamente i materiale
La efectuarea reparaiilor, echipamentele, accesoriile i materialele folosite pentru nlocuirea celor necorespunztoare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie nsoite de certificatul de calitate i de garanie al productorului; - echipamentele standardizate s respecte toate caracteristicile dimensionale, de calitate i fiabilitate prevzute n standardele de produs respective; - echipamentele care funcioneaz sub presiune s corespund reglementrilor tehnice ISCIR; - echipamentele sau materialele produse n ar sau provenite din import, care nu au la baz un standard privind calitatea produsului, s fie nsoite de agrementul tehnic sau de certificatele de omologare eliberate de organele abilitate n acest scop. Certificatele de calitate i de garanie, agrementul tehnic sau certificatele de omologare precum i instruciunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente i instalaii se vor pstra, n mod obligatoriu, la cartea tehnic a construciei, mpreun cu instruciunile de exploatare ale instalaiei.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

INSTALAII ELECTRICE

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Definiii si tehnologie Prin instalaie electrica interioara se nelege ntreaga instalaie electrica a unui consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce servete la alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice. Prin receptor electric se nelege ansamblul electric care absoarbe energia electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa, termica sau mecanica ) folosite in scopuri utilitare. Prin puterea instalata a unui receptor se nelege puterea nominala a unui receptor electric. Prin putere instalata a unui consumator se nelege suma puterilor instalate ale receptoarelor consumatorului respectiv. Prin putere maxima absorbita de un consumator se nelege cea mai mare valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si intr-un interval de timp de 15-30 sau 60 minute, in funcie de caracteristicile sarcinii. Prin tabloul de distribuie al abonatului se nelege tabloul electric care primete energia electrica direct din reeaua furnizorului si din care se distribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice. Prin circuit electric se nelege ansamblul elementelor conductoarele curent care alimenteaz receptoarele electrice. Din tabloul de distribuie al abonatului se ramifica circuite separate pentru iluminat si separat pentru prize, dimensionate in funcie de numrul de corpuri de iluminat si de prizele montate in locuina abonatului. Prin curent admisibil in conductor se nelege valoarea permanenta a intensitii curentului pe care o poate suporta un conductor, fr ca de temperatura sa de regim permanent sa depeasc o valoare specifica. Prin curent nominal se nelege curentul admisibil in conductor pe care este prevzuta instalaia electrica. Prin curent de suprasarcina se nelege orice curent superior celui nominal, produs intr-un circuit electric fr defect. Prin curent de scurtcircuit se nelege supracurentul produs de un defect de impedana neglijabila intre puncte aflate la potenial diferit in funcionare normala. Prin curent de defect se nelege curentul care apare ca urmare a unei strpungeri sau conturnri a izolaiei.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Prin curent de defect la pmnt se nelege curentul de defect care se scurge in pmnt. Prin coloana electrica se nelege partea de branament prin care se realizeaz legtura dintre firida de branament si instalaia electrica a consumatorului. Prin branament electric se nelege partea dintr-o instalaie de distribuie a energiei electrice cuprinsa intre reeaua electrica si bornele de ieire ale contorului de decontare a energiei electrice. Prin racord electric se nelege partea de branament cuprinsa intre linia electrica de distribuie si firida de branament. Racordul electric poate fi aerian sa subteran. Prin firida de branament se nelege partea de branament in care se realizeaz legtura intre racordul electric si coloana electrica si unde se monteaz elementele de protecie la suprasarcina si scurtcircuit ale coloanei electrice. Prin pardoseala izolanta electric se nelege pardoseala executata din materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc, linoleum, bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante montate pe suporturi neizolante. Generaliti Din punctul de vedere al utilizrii energiei, instalaiile electrice(i.e.) se pot clasifica astfel : a. instalaii electrice pentru lumin : iluminat interior i exterior ; b. instalaii electrice pentru for : motoare electrice, cuptoare electrice, tratamente termice, maini de ridicat i transportat .a ; c. instalaii electrice de cureni slabi : i.e. pentru semnalizri acustice, optice i mixte (semnalizri propriu-zise, de avertizare a incendiilor, paz mpotriva furtului, cuttoare de persoane). i.e. fonice i video : telefonie, radioficare, radiodistribuie, radiosonorizare, interfonie, de anten colectiv pentru radio-tv, speciale pentru retransmisiuni radio i tv. i.e. de ceasoficare.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


d. instalaii electrice speciale : iluminat tehnologic (scene teatre, studiouri cinematografi-ce, radio i tv), de retransmisiuni radio i tv ; e. instalaii electrice de protecie a omului mpotriva electrocutrii (atingere direct sau indirect) ; f. instalaii electrice de protecia construciilor i instalaiilor electrice mpotriva descr-crilor atmosferice (instalaii de paratrsnet).
PT3 PT2 PT1 PA1 ST1 SC ST2 PA2

SR - st. trafo ridic. 10/110 kV SC - st. trafo cobor. 110/35 kV ST1-2 - st. trafo cob. MT 35/10 kV PT1-4 post trafo 10/0,4 kV PA 4 C1-4 - consumatori
PA3 PT4 C1 C4 C3 C2 Fig. 1.

CE

SR

Linii transport Distribuitor Feeder Linii joasa tensiune

Producerea, transportul i distribuia energiei electrice la consumatori Instalaii electrice de joas tensiune (IJT)

IJT realizeaz distribuia energiei electrice la receptoare ndeplinind scopul final al procesului de producere, transport i distribuie a energiei electrice. Instalaiile electrice la consumator se compun din : - receptoare electrice ; - reele electrice i puncte de alimentare (distribuie); - echipamente de conectare, protecie, aparate de msur i control (AMC).

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Schema de distribuie generalizat pentru instalaiile electrice la consumator este prezentat n figura 2., unde sa notat : SSE
Joas tes. JT Medie tens. MT Inalt tens. IT

SSE staia sistemului energetic ; ST(SD) staie de transformare (distribuie) ; PT post de transformare ; TG - tablou general de distribuie ; TD tablou distribuie ; TU tablou de for utilaj ; mmt receptor medie tensiune ; mjt receptor joas tensiune.

1 1 ST(SD) 2 PT TG 3 TD 5 4 TU 5 PT TG 2 mmt

mjt Fig. 2.

Alimentarea cu energie electric a consumatorului, alctuit din receptoarele de joas tensiune mjt i de medie tensiune mmt se realizeaz n nalt tensiune de la staia sistemului energetic SSE cu ajutorul racordului de nalt tensiune 1 (linie electric aerian sau subteran). Prin intermediul acestui record se alimenteaz staia de transformare ST (tensiuni mai mari de 35 kV) sau o staie de distribui SD (tensiuni sub 35 kV). In cazul n care alimentarea cu energie a consumatorului se face cu un singur post de transformare PT, racordul acestuia se face direct la barele din staia sistemului. Digeritele posturi de transformare PT sunt alimentate din barele staiei ST (TD) precum i receptorii de medie tensiune, prin intermediul liniilor 2, numite distribuitoare sau fidere. Receptoarele de joas tensiune mjt se alimenteaz de la barele de j.t. ale posturilor de transformare. In general, receptoarele importante sau cele de puteri mai mari, se racordeazect la TG.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


In practic,se realizeaz puncte de distribuie intermediare reprezentate de tablourile distribuie TD, care sunt alimentate prin circuitele 3 numite coloane. In cazul n care receptoarele de j.t. sunt grupate pe utilaje prevzute cu instalaii electrice proprii, acestea sunt prevzute i cu un tablou de distribuie al utilajului TU, alimentarea acestuia fcndu-se prin circuitele de utilaj 4. Alimentarea receptoarelor se face prin liniile de alimentare 5, cunoscute sub denumirea de circuite. In cazul reelelor electrice de joas tensiune se pot face urmtoarele grupri : - reele de alimentare -leag barele de j.t. ale posturilor de transformare la punctele de distribuie (tablouri) i cuprind totalitatea coloanelor electrice-. - Reele de distribuie fac legtura ntre punctele de distribuie i receptoare sau utlaje, cuprinznd totalitatea circuitelor de receptori sau utilaje -. Tablourile electrice din cadrul instalaiilor de j.t. pot fi : - tablouri generale ce primesc energia electric de la postul de transformare sau direct de la furnizor ; - tablouri principale ce se alimenteaz dintr-un tablou general i distribuie energia electric la tablouri secundare ; - tablouri secundare ce distribuie energia electric la receptori i utilaje.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


Schemele reelelor de distribuie Pentru a racorda receptoarele i utilajele la tablourile de distribuie se utilizeaz scheme de tip radial sau cu linie principal.
TD 3~ m1 u1 u2 3~ m2 u3

Schema de distribuie radial aferent unui tablou de distribuie TD este readat n figura 3, fiind una din configuraiile cele mai frecvent utilizate n instalaiile de j.t.

In cazul unor receptoare i utilaje electrice de importan redus ce se gsesc departe de punctele de distribuie dar sunt amplasate apropiat, se utilizeaz schema de distribuie cu linie principal, numit uneori i conexiune n lan. O astfel de schem de distribuie este prezentat n figura 4, cshem ce nu exclude posibilitatea amplasrii unui tablou de distribuie n apropierea grupului de receptoare i utilaje alimentate.
Fig. 3. TD

m1 3~

m2 3~

Fig. 4.

Schemele reelelor de alimentare Legtura ntre posturile de transformare i tablourile de distribuie la receptoare i utilaje se realizeaz prin reelele de alimentare care, pentru j.t., pot fi realizate n variantele : radiale, cu linii principale, buclate i combinate. In figura 5 se prezint modul de realizare a reelelor de alimentare radiale cu o singur treapt a)., cu dou trepte b). i n cascad c).

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

receptori

TG

TS1 TS2

TG TP1

TS1 TS2 TS3

TG TS1

TS11 Utilaje i receptori TS2 TS31 TP TS3

TS3 TS4 TS tablou secundara).

TP2 Utilaje

TS4

TP tablou principal

TS5

TS4

b). Fig. 5.

c).

Reelele de alimentare cu linii principale, reprezentate n figura 6 pot fi realizate n variantele : nesecionate cu sarcini punctiforme_a)., nesecionate cu sarcini concetrate_b). i secionate_c).

TG

a). b). TS1 TS2 TS3 c).

Reelele de alimentare buclate se obin prin rentoarcerea captului liniei principale secionate la punctul de alimentare de plecare, putnd fi n inel ca n figura 1.7.a)., sau de tip plas ca n 1.7.b).

Schemele de distribuie combinate cuprind linii radiale, principale i buclate, utilizndu-se n mod curent datorit diversitii condiiilor practice de realizare a distribuie n joas tensiune.
Fig. 6.

TG

TG

TS1

TS2 a).

TS3

TS1 TS2

TS3 TS4 b).

TS5

Fig. 7.

Universitatea Tehnica Gh Asachi,Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii


De exemplu, n figura 8 se arat un mod de realizare a unei scheme de distribuie combinat, folosind linii radiale, principale i buclate.

TG

M 3~

Fig. 8.