P. 1
Test Grila Kinetoterapie

Test Grila Kinetoterapie

5.0

|Views: 1,710|Likes:
test
test

More info:

Published by: Andreea Nicoleta Mihai on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2014

pdf

text

original

TESTE GRIL Ă BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE 2012

TESTE GRILĂ EVALUAREA ÎN KINETOTERAPIE TEMA 1. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI
FUNCŢIONAL

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculoarticulară. Editura AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.

1. Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi comparată cu:
a. b. c. d. e. cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor valoarea standard valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri de patologii cea a articulaţiilor supraiacente cea a articulaţiilor subiacente Corect: a, b

2. Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de start preferenţiale, altele decât poziţia zero de testare articulară:
a. b. c. d. e. aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului cervical aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului aprecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi supinaţiei aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului dorso-lombar Corect: b, c, d

3. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
a. b. c. d. e. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie relaxarea şi instruirea pacientului aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei) aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient Corect: a, b, d

4. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei articulaţii:
a. b. c. d. e. deformarea articulară modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent deviaţiile în ax tonusul muscular forţa musculară Corect: a, b, c

5. Care sunt mişcările proprii ale umărului:
a. b. c. d. e. antepulsie retropulsie extensie ridicare coborâre Corect: a, b, d, e

6. Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor proprii ale umărului:
a. b. c. d. e. goniometric cu ajutorul firului cu plumb prin măsurarea distanţei în centrimetri prin măsurarea distanţei în milimetri prin raportarea la valorile umărului opus Corect: c

7. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo- humerale:
a. b. c. d. e. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal anteducţia se realizează în plan sagital rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal rotaţiile se realizează în plan orizontal anteducţia se realizează în plan frontal Corect: a, b, d

8. Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia scapulo- humerală, goniometrul se plasează:
a. b. c. d. e. cu braţul fix pe linia axilară posterioară cu braţul fix pe linia axilară medie cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului cu braţul mobil pe faţa medială a braţului indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie comodă Corect: a, c

9. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia scapulo-humerală:
a. b. c. d. e. goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului pozitia 0 este în şezând pozitia 0 este în decubit dorsal Corect: a, c, e

10. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo- humerală:
a. b. c. d. e. abducţia – 1800 extensia (retroducţia) – 300 rotaţia internă – 700 rotaţia externă – 900 flexia – 1800

Corect: b, c

11. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului:
a. b. c. d. e. poziţia şezând cu braţul întins în decubit dorsal cu cotul în extensie completă în ortostatism cu cotul în extensie completă în decubit ventral cu cotul în extensie completă poziţia şezând cu braţul flectat Corect: b, c

12. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la bilanţul articular al cotului:
a. b. c. d. e. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic extensia nu e posibilă din poziţia anatomică la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 50 –100 flexia activă are o amplitudine de 1450 flexia activă are o amplitudine de 1800 Corect: b, c, d

13. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de articulaţiile:
a. b. c. d. e. radiocubitală superioară radiocubitală inferioară humero-cubitală radio – carpiană toate articulaţiile de la nivelul antebraţului Corect: a, b

14. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a. b. c. d. e. rotaţie spre interior orientare a palmei în sus rotaţie internă a pumnului orientare a palmei în jos orientarea palmei cu policele la zenit Corect: b

15. Cum se poziţionează goniometrul pentru aprecierea pronaţiei:
a. b. c. d. e. braţul fix pe faţa palmară a pumnului, paralel cu humerusul braţul fix pe faţa dorsală a pumnului, paralel cu humerusul braţul mobil de-a lungul stiloidelor braţul mobil de-a lungul metacarpianului 3 braţul mobil de-a lungul metacapianului 1 Corect: b, c

16. Complexul articular al pumnului este format din:
a. b. articulaţia mediocarpiană articulaţia radio-carpiană

MCF este ajutată de ligamentul palmar lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie a degetelor 2 – 5 faţă de axa ce trece prin medius lateralitatea are o amplitudine de 150 – 200 nu se realizează circumducţie Corect: a. Bilanţul muscular al membrului inferior Bibliografie: 1. 105-120. b. flexia activă are o amplitudine de 900 flexia independentă a degetelor din art. AGORA. Craiova.c. Care enunţuri sunt false. Edit. articulaţia carpo-metacarpiană articulaţia metacarpo-falangiană articulaţiile interfalangiene Corect: a. e. c. e. c. d 19. d. b. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. e. Roxana Popescu. d. d. c. 20. e . Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea unui bilanţ muscular: a. pag 76-79. Luminiţa Marinescu. 2. e 18. d. b 17. c. b. b. Testarea musculoarticulară. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu bilanţul articular al articulaţiilor metacarpofalangiene: a. c. privind bilanţul articulaţiei trapezoido. d.metacarpiene: a. e. c.1999. b. flexia şi extensia înclinarea cubitală şi deviaţia radială abducţia şi adducţia rotaţie pasivă circumducţia Corect: a. abducţia se realizează în planul palmei flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe planul palmei flexia are 150 abducţia are 600 –700 participă la mişcarea de opozabilitate Corect: a. b TEMA NR. să preceadă bilanţul articular pozitionarea corectă a pacientului asigurarea unui microclimat de confort termic înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5 pacient cooperant Corect: b. d. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului: a. c. e.

b. c. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3. e 26. 5 stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv pentru aprecierea forţelor 3 – 5. b. 4. d 25. e. fesierul mijlociu fesierul mic iliac fesierul mare tensorul fasciei late Corect: a. deplasând segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil). c. realizarea unui diagnostic neurologic realizarea unui diagnostic funcţional corect evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru stabilirea prognosticului funcţional alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare aprecierea end-feel Corect: a. e. d. în sistemul 0-5. c. Regulile bilanţului muscular. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea muşchiului psoasiliac: a. substituţie musculară limitarea amplitudinii de mişcare variaţiile forţei musculare funcţie de vârstă. b. muşchiul se contractă. Care sunt muşchii care realizează abducţia şoldului: a. c 23. c. poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit heterolateral cu genunchiul în flexie . Selectaţi afirmaţiile adevărate. d. prevăd: a. rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului spre capătul cursei de mişcare stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv Corect: a. dar forţa e insuficientă să deplaseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie muşchiul nu prezintă contracţii muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulară în plan antigravitaţional muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional Corect: b 24. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare: a. gradul de antrenament variaţiile forţei musculare funcţie de patologia locală facilitarea amplitudinii de mişcare Corect: a. sex. e. b. d. b. e. c. d. b. privind obiectivele bilanţului muscular: a. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în cursul bilanţului muscular: a.21. d 22. d. b. e. c.

b 29. psoas obturator intern şi extern gemen superior şi inferior piramidal şi pătrat femural tensor fascia latae Corect: b. d 27. c. c. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor rotatori interni ai şoldului: a. b. gambierul anterior gambierul posterior extensor propriu al halucelui lungul peronier . d. e. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală apiciorului: a. c. d. c. d. se stabilizează bazinul se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral pentru forţa 3. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei: a. b.5 se opune rezistenţă în treimea distală a coapsei pe faţa anterioară Corect: a. 31. c. d. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului: a. e. b. biceps femural drept anterior semitendinos semimembranos cvadriceps Corect: a. c. d. d 30. b. d.b. valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a coapsei. c. e. c. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate la 90 grade din FG. e.4. b. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului: a. d. d 28. e. c. poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abducţie şi cu genunchii în extensie se stabilizează pelvisul pentru F1 se palpează muşchii pe faţa anterioară a coapsei pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a coapsei se identifică contracţii pentru valoarea 1 la palparea muşchilor pe faţa posterioară a coapsei Corect: a. deplasând gamba spre exterior în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei interne a gambei se stabilizează gamba Corect: b. c.

e. e. b. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. scurtul peronier lungul peronier pedios extensor al halucelui extensor comun al degetelor Corect: a. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps: a. c. cu genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului pe faţa plantară Corect: b. c. b. d 36. c. c. c. d. e. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului triceps sural: a. e 35. c. b 34. d. vastul extern şi vastul intermediar în timpul testării se stabilizează pelvisul în timpul testării se stabilizează coapsa poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 900 poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat Corect: a. realizează flexia dorsală a piciorului se stabilizează gamba se stabilizează genunchiul poziţia FG este în decubit homolateral. gemenul intern gambierul posterior lumbricali extensor comun al degetelor flexorul comun al degetelor Corect: b 33. d. c. b. e 32. este alcătuit din: dreptul anterior. d. muşchii ischiogambieri fac flexia gambei poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la marginea planului de testare cu picioarele atârnate pentru muşchiul gambier posterior se opune rezistenţă pe marginea externă a piciorului pentru muşchiul iliopsoas se opune rezistenţă pe faţa anterioară a coapsei în treimea distală muşchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin Corect: c . vastul intern. e. d. e. b. e. d. Care este aceasta: a. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie. extensor comun al degetelor Corect: a. b. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a.

38. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital cu firul cu plumb măsurarea înălţimii şi a taliei şezând evaluarea alinierii segmentelor din faţă. d. e 39. c 41. d. Testarea musculoarticulară. b. Poziţia ortostatică se evaluează prin: a. c 40. b. Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. c. pentru înclinările laterale: a. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate. d.1999. b. se stabilizează pelvisul poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul flectat poziţia AG este în decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat şi cu şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa anterioară a coapsei se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa laterală a coapsei Corect: a. e. AGORA. ereditatea alimentaţia obişnuinţa ( posturi vicioase) afecţiuni ale aparatului locomotor boli generale ale organismului Corect: a. c. c. Roxana Popescu. d. Care sunt factorii care influenţează postura şi aliniamentul segmentelor corpului: a. e. e. Edit. Craiova. b. pag 125 – 128.37. c. b. d. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor abductori ai şoldului: a. Luminiţa Marinescu. c. Care sunt elementele care intervin în aspectul general morfologic al corpului: a. apofiza spinoasă C7 trohanter pliul interfesier . b. c. e. din lateral şi din spate aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu firul cu plumb aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul cu plumb Corect: a. atitudinea corpului creşterea în raport cu vârsta şi sexul dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vîrstei şi sexului forţa musculară rezistenţa musculară Corect: a. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE Bibliografie: 1. c TEMA NR.

b. d 42. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral. d. atitudine scoliotică scolioză structurală flexum de şold picior var picior scobit Corect: a. linia mamelonară linia spinelor scapulare linia spinelor iliace antero – superioare genu recurvatum halus valgus Corect: a. c. d. c. pentru înclinările sagitale: a. d. e 44. La examinarea din spate se pot aprecia: a. b. b. d. e. La examinarea din lateral se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. b. genu valgum genu flexum cifoză dorsală accentuată hipolordoză lombară picior plat Corect: b. c. d. e. anterior de umăr lateral de trohanter de-a lungul liniei albe medial de condilii interni femurali la nivelul liniei Chopart Corect: c. linia tendoanelor ahiliene linia spinelor scapulare bolta longitudinală a piciorului bolta orizontală a piciorului relieful genunchiului Corect: a. d 46. e. e. d. e 45. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. c. b. c.d. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. d 43. b . b. e. e. c. c. pe marginea axilară a omoplatului între condilii interni ai genunchilor Corect: b.

d. b. 1995 47. e. d. Intensitatea curentului electric: a. c. c. d 51. Bighea A. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. Rădulescu A. d. b. reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de suprafaţă se măsoară în amperi se măsoară în volţi se măsoară în amperi/m2 Corect: a. d. 1 volt este: a. d. b. c. în circuit continuu se măsoară în ohmi în circuit continuu se măsoară în volţi în circuit alternativ poartă numele de impedanţă este invers proporţională cu intensitatea curentului este direct proporţională cu intensitatea curentului Corect: a. e. puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor tensiunea egală cu unitatea aplicată la capetele unui conductor =1 amper x 1 hertz =1 amper x 1 ohm =1 watt x 1 joule Corect: b. c. 1993. Rezistenţa electrică: a.: Electroterapia.TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE Bibliografie 1. b. c. e. Bucureşti. c 48. d 49. c. Transformarea energiei electrice în alte forme de energie: a. soluţiile electrolitice sângele fanerele umorile aponevrozele Corect: a.. e. Popescu R.: Curs de Medicină Fizică. 2. b. b. Structuri foarte bune conducătoare de curent din corpul omenesc sunt: a. Editura Medicala. Editura ACSA Craiova. determină efecte calorice determină scăderea rezistenţei determină efecte luminoase determină scăderea conductibilităţii determină efecte electromagnetice . e. d 50.

c. e. e 53. un ţesut este un conductor uniform cu cat un segment este situat mai departe de electrozi. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei permeabilitatea celulară intensitatea “prag” potenţialul de acţiune al celulei pozitivitatea crescută din interiorul membranei Corect: a. e 54. d. b. c. b. migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+ viteza de migrare transmembranară a Na+ este de 7 ori mai mare decât cea a K+ reducerea potenţialului de repaus la -65mV declanşarea potenţialului de acţiune Corect: a. b. Ce este repolarizarea ? a. c. c 57. timp de 1 minut intensitatea sa depăşească “pragul” Corect: c. intensitate maxim suportabilă intensitatea să fie egală cu timpul să acţioneze un anumit timp minim intensitate sub prag. d. Ce reprezintă reobaza ? a. d. b. lichide sau gazoase constituite din cel puţin două substanţe constituite din substanţe care îşi păstrează individualitatea chimică formate dintr-un solvent şi un dizolvant formate dintr-un solvent şi un dizolvat Corect: a.Corect: a. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a declanşa o excitaţie ? a. c. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? a. d. intensitatea curentului este egală cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistenţa cea mai mică conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct proporţională cu conţinutul lui în apă Corect: b. Soluţiile sunt: a. c. e 56. sisteme omogene solide. e. c. e 52. e. c. d. e 55. Stimularea membranei celulare permite următoarele: a. d. b. e. e. d. procesul de revenire la potenţialul de membrană . intensitatea curentului ajuns la el este mai mică pe regiunea cuprinsă între electrozi. d. c.

e. modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului modificările caracteristice ale proprietăţilor fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul curentului catelectrotonusul semnifică creşterea excitabilităţii tisulare (la catod) pragul de excitabilitate este mai coborât la catod excitaţia la catod este la deschiderea circuitului Corect: a. d. b 61. d. d 60. Măsurarea excitabilităţii unui nerv / muşchi se face prin: a. c. e. d. c 58. e. b. c. b. e. b. c. Stimularea electrică se produce astfel: a. d.b. d 59. la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă scurtă de timp la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă lungă de timp la intensitate sub valoarea “prag“ la intensitate peste valoarea “prag“ la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit Corect: a. c. d 62. d. intensitatea curentului timpul util bruscheţea curentului aplicat creşterea lentă a intensităţii impulsul să fie triunghiular. Ce semnificaţie are electrotonusul ? a. inactivarea mecanismului de transport al sodiului creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă modificarea durează 19 ms Corect: a. e. temperatura reobaza timpul util cronaxia cronofagia Corect: b. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt: a. b. c. b. trapezoidal sau exponenţial . Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea electrică sunt: a. b. c. b. e. c. d. c. închiderea unui curent continuu aplicarea unui stimul dreptunghiular aplicarea unui stimul subliminal aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“ aplicarea unui stimul triunghiular Corect: a.

proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare în fibrele amielinice excitaţia se transmite din aproape in aproape în fibrele mielinizate excitaţia se transmite saltator sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional sensul de propagare al excitaţiei în axonii nemielinizati si mielinizati este unidirectional Corect: a. Curentul galvanic reprezintă: a. e. Creşterea excitabilităţii se produce : a. e 64. Acomodarea este: a. în perioada de revenire lentă la potenţialul de repaus prin scăderea ionilor de calciu prin creşterea ionilor de calciu în spasmofilie prin substanţe anestezice. b. b.Corect: a. c. c. c. b. b. b. e. e. Frecvenţa stimulilor este importantă în producerea excitaţiei electrice pentru că: a. e 68. c. e 65. d. d 66. d. b. fiziologic. b. d. c. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. c. b. o proprietate a muşchilor normal inervaţi oprită de un curent cu pantă bruscă absentă la muşchii denervaţi proporţională cu forţa măsurată cu coeficientul de acomodare Corect: a. c. c 63. d. b. Corect: a. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ . d. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor producerea de curent electric variabil producerea de curent electric continuu Corect: a. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ? a. e. c. d 67. d. c. frecvenţa stimulilor este proporţională cu intensitatea există o perioadă de timp refractară la o nouă excitaţie musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri izolate musculatura netedă reacţionează la sumaţia temporară a impulsurilor organele inervate de parasimpatic necesită o frecvenţă mai mare a excitaţiilor Corect: b. b. b. e.

cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci baie galvanică parţială baie galvanică generală iontoforeza nici una din cele de mai sus Corect: a. c. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor a. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie polul negativ este utilizat ca electrod activ polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă polul negativ produce scăderea excitabilităţii Corect: b. e. temperatura apei va fi mai mare de 39ºC temperatura apei va fi 34-38°C direcţia curentului va fi numai ascendentă durata şedinţelor va fi de 10-30 minute ritmul şedinţelor la 3 zile Corect: b. e. c 73. b. electrodul activ este electrodul negativ electrodul activ este electrodul pozitiv electrodul activ este de dimensiuni mai reduse electrodul activ este indiferent electrodul activ este de dimensiuni mai mari Corect: b. d. e 69. d 72. b. e. d 70. d . b. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii a. e. acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli la polul pozitiv. e. Băile galvanice a. c. b. Galvanizarea simplă în scop antialgic: a. b. c. d. scade excitabilitatea Corect: a. b. membranele celulare se hiperpolarizează la polul pozitiv. d. vasoconstrictor analgezic la polul pozitiv hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde analgezic la nivelul electrodului negativ antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv Corect: b. c. d. c 71. c. d. e. c. d. c. d.c.

Musculatura total denervată a. b. e 76. e 77. e. Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere de 1000 m Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de 600 ms Ultrasunet Corect: a. d. b. c. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă au efect local demonstrat şi recunoscut cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi dozată se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic Corect: a. Contraindicaţiile galvanoterapiei a. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă a. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. c. e 75. c. c. forme de curent continuu curenţi cu impulsuri dreptunghiulare impulsuri triunghiulare curent galvanic impulsuri exponenţiale Corect: b. Avantajele aplicării iontoforezei a. d 79. e. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii Corect: b. c. Curenţii de joasă frecvenţă sunt: a. e 78. d.74. e. b. b. e. b. d. d. artrite distonii neurovegetative nevralgii şi nevrite diferite eczeme supuraţii Corect: d. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de lungă durată răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri de scurtă durată nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenţiale de scurtă durată răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă . c. e. c. c. d. b. e. c. d.

b. c. nu sunt indicaţi în lombalgii au efect analgetic şi hiperemiant electrodul negativ se plasează pe locul dureros timpul de aplicare este de 30 minute au durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms Corect: b. e 84. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă polul pozitiv este activ polaritatea electrozilor nu are importanţă plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă aplicaţia poate dura mai multe ore Corect: a. TENS a. c. e. c. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. c 82. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii spastice: a. Curenţii Träbert: a. e. sincronizate se utilizează un electrod nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice Corect: a. d 81. c. c. d 83. c. d. b. e. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă . se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor muşchilor spastici nu se produce relaxare se aplică două circuite de excitaţie separate. d. b. contracţii musculare în muşchii denervaţi analgetice hiperemiante dinamogene nu are efect excitomotor Corect: b. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal. d. e. e. c. d.Corect: a 80. Curenţii diadinamici au efecte: a. e 85. electrodul pozitiv distal în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal. d. c. c. electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat nu se recomandă masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare Corect: b. b. d. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. electrodul pozitiv proximal tehnica bipolară este indicată la denervările accentuate în tehnica monopolară. b.

e. d. c. c. e 87. b. b.b. d. d. e. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă. e. c. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă curenţii de medie frecvenţă produc analgezie curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase Corect: b. b. c. d. c 89. d. b. tehnica interfero triplex tehnica statică tehnica cinetică tehnica mixtă nici una din cele de mai sus Corect: b. b. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali a. e. d 86. e. e 90. b. d. excitomotor pe muşchi sănătoşi. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali a. Procedeul curenţilor interferenţiali: a. e 88. procese inflamatorii articulare afecţiuni febrile de diferite etiologii tuberculoza activă neoplazii caşexie Corect: b. cu frecvenţe diferite se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă. c. d. cu frecvenţe diferite prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali: a. La aplicaţia de curenţi interferenţiali: a. la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade brusc la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la sfârşit se scade tot lent este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii nu este necesară creşterea intensităţii pe parcursul procedurii intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei de furnicătură Corect: b. între 1 şi 100 Hz la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv . d. normoinervaţi decontracturant vasoconstrictor analgetic excitomotor pe musculatura netedă Corect: a. e. dar cu amplitudine variabilă prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă. c. d. c.

b. e. c. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie undele scurte se pot aplica la pacienţi cu pacemakere.Corect: a. e 91. d. ameliorează osteoporoza . II se recomandă în stadiile acute numărul şedinţelor este fix Corect: c. c. c. d 93. Sunt false următoarele afirmaţii: a. e. c. c. în acelaşi plan transversal longitudinal oblic în oricare din poziţiile de mai sus Corect: b. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate analgetic miorelaxant-antispastic activarea metabolismului nici una de mai sus Corect a. d. c. d. d 92. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte: a. b. metoda interfero . Notaţi afirmaţiile adevărate: a. e. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. doza I atermică are efect revulsiv doza III se aplică în afecţiunile acute doza II este oligotermică cu acţiune antispastică doza I. e. b. d. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt: a. e. c 94. d 95. b. d. În terapia cu unde scurte. b. sau obiecte metalice se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină se evită zonele cu sensibilitate cutanată pacientul trebuie supravegheat permanent Corect: b. Modalităţi de aplicare a undelor scurte a.triplex metoda în câmp condensator metoda cu frecvenţe modulate metoda în câmp inductor metoda în cuplaj indirect Corect: b. b. c. c 96. electrozii pot fi poziţionaţi: a.

e. d. c. b. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă a. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt: a. analgetice excito-motorii miorelaxante hiperemiante sedative Corect: a. e 98. efectul mecanic efectul termic efectul de cavitaţie efectul de difuziune efectul radioactiv Corect: a. d. b. d 100. c. d . d 97. e. d. c. c. e. c. c. b. scăderea permeabilităţii membranelor celulare hiperemie tegumentară efecte fibrolitice creşterea metabolismului celular la doze mari. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt: a. electrozii se aplică direct pe piele electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat poziţia electrozilor nu are importanţă efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane electrozii au dimensiuni diferite. b. e. e 101. c. d. d. d. b. c. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină: a. hipertermie se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac poate fi aplicat la orice vârstă. e. b. d. 99. d.b. e. accelerează vindecarea unor plăgi creşte spasmele musculaturii netede previne şi tratează cicatricile cheloide accentuează edemul tisular Corect: a. produc distrucţii celulare şi rupturi capilare Corect: b. produce efecte calorice locale. c. d. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte a. b. electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse Corect: a. c. fără riscul de a provoca tulburări trofice poate fi tratată orice regiune a corpului nu produce nici o stare de discomfort Corect: c.

c. reumatism degenerativ . Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. utilizând o substanţă de contact prin strat hidrofil cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase cuplaj indirect prin intermediul apei Corect: b. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie: a. e. utilizată în practică. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului: a. d. b. c. b. b. c. Intensitatea energiei ultrasonore. datorită acţiunii analgetice şi miorelaxante se poate recomanda terapia combinată ultrasunet-curenţi de joasă frecvenţă este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi regiune Corect: a. e. c. d. e. d. depinde de: a. e. e 107. d 103. prin câmp inductor cuplaj direct. d. c. d. b. d. nu este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet paravertebral toracic aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie. pe zone paravertebrale corespunzătoare rădăcinilor nervoase medulare segmentare directe pe cale neurală aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare organelor interne aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici aplicaţii pe proeminenţele osoase Corect: a. regiunea de tratat profunzimea locului de tratat forma de cuplaj tensiunea de reţea starea generală a pacienţilor Corect: a. b. d 106. d 105. segmentare indirecte. Alegeţi formularea corectă: a.102. în câmp inductor în regim continuu în câmp condensator în regim discontinuu toate răspunsurile sunt incorecte Corect: b. c. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt: a. c. b. b. c. e. e 104.

d. c. Craiova. e. De indiferenţă . b. c. e TESTE GRILĂ HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE Bibliografie: 1. d. e. 109. fracturi recente cicatrici cheloide TBC afecţiuni neurologice Corect: a. Care? a. Simona Pătru. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt: a. b. c. Alegeţi răspunsul corect: a. Editura Medicală Universitară. d. Baia cu peria se efectuează la temperatura: a. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii Convecţia are două componente: internă şi externă Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă Evaporarea constă în: secreţie sudoripară. e 108. c. b. c. b.b. d. Hidrotermoterapie şi Balneologie. b. Roxana Popescu. stări inflamatorii neoplazii stare generală alterată boala artrozică tromboflebite Corect: a. c. perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul suprafeţelor respiratorii Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi diferite Răspuns: c 110. Tipul constituţional microkinetic încadrează persoanele cu extremităţi calde şi tendinţă la vasodilataţie periferică Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de răspuns a circulaţiei superficiale la aplicarea locală a factorului termic Aplicaţiile termice de scurtă durată scad excitabilitatea nervilor periferici Aplicaţiile calde de lungă durată cresc randamentul muscular Băile fierbinţi uşurează munca inimii. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. e. iar băile moderat reci solicită foarte mult cordul Răspuns: b 111. 2003. e.

d 116. b. c. b. c. d. c. e. e. vezicale. b. De receptor caloric De tampon termic De comutator De organ efector al termogenezei într-un mediu cald De izolator caloric variabil Răspuns: a. b. Băile de mâini determină vasodilataţie coronariană şi bronhodilataţie Băile alternante de mâini activează circulaţia periferică şi descongestionează organele intraabdominale Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate în arteriopatii obstructive ale membrelor inferioare Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine. c. b. c. Rece Caldă Hipertermă Intens hipertermă Răspuns: a 112. Receptorii de tip A Corpusculii Krause şi Ruffini Receptorii de tip B Terminaţiile nervoase libere amielinice din tegumente şi mucoase Terminaţiile nervoase libere de la nivelul viscerelor . c. d. d. Zona periferică este alcătuită din: a. Termogeneza se realizează prin reacţii chimice celulare tip redox Termoliza se realizează prin procese fizice Termogeneza netremurândă intervine la temperaturi mai mici de 14˚ C Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în termogeneză. Alegeţi răspunsurile corecte: a. d 114.b. e. d. e. c. e. e. d. Tegument Organe interne toraco-abdominale Ţesut celular subcutanat Muşchi Organe intracraniene Răspuns: a. Funcţiile zonei periferice sunt: a. b. Termoreceptorii periferici sunt: a. intestinale Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite Răspuns: b 113. c. Care? a. mari consumatoare de energie Tremurăturile sunt contracţii individuale ale fibrelor musculare Răspuns: a. d. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. b. e 115.

Răspuns: b. Afecţiuni reumatismale degenerative Sechele posttraumatice Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate TBC Tumori maligne Răspuns: d. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul termic. d. e 121. d. d. c. procedurile de termoterapie se împart în: a. d 119. e. subcutanată şi musculară Antiinflamator Antispastic De asuplizare Răspuns: b. e 117. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt următoarele: a. e. d. Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în: a. d. c. b. c. Antialgic Rezorbtiv Spasmolitic De asuplizare Hemostatic Răspuns: a. e. e 118. b. e. e 122. d. Băile calde includ: a. e. c. b. Locale Ascendente Alternante Parţiale Generale Răspuns: a. Baia de 36˚ C Baia cu valuri Baia de jumătate Baia de imersiune Baia de 37˚ C Răspuns: a. Baia de sare are următoarele efecte: a. b. Creşte metabolismul local Scade temperatura cutanată. Creşte capacitatea de apărare a organismului . c. b. d. c. b. c. Crioterapia are următoarele efecte: a. d 120.

Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare. parţiale. baie de parafină pentru mâini şi picioare. d 125. d. e 123. e.b. d. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiectează o coloană de apă fără presiune Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă Perierile pot fi: complete. d. Alegeţi răspunsurile corecte: a. e. c. Termoterapia contrastantă cuprinde: a. e 127. b. e. e 126. c. c. Afecţiuni reumatismale degenerative Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare Afecţiuni ginecologice . aer cald cu jetul foarte aproape de tegument Răspuns: a. b. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în: a. d. Hipotensor Sedativ De antrenare economică a cordului Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor Astringent asupra tegumentelor Răspuns: a. sechele posttraumatice ale aparatului locomotor. aburi. b. b. b. c. Hidroterapia mică Hidroterapia mare Hidrofoare Cataplasme Cura Kneipp Răspuns: a. c. c. c. feşi parafinate. e. d. b. Alegeţi răspunsurile corecte: a. d 124. c. b. b. articulaţii inflamate Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată Răspuns: a. c. e. plăci de parafină Temperatura la care se utilizează este de 70˚C Parafina are proprietăţi termopexice Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze. d. Efectele băilor cu CO2 sunt: a. uscate şi umede Compresele stimulante au o durată de aplicare de 6 ore Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă. Efect hemostatic Antiinflamator Creşte eliminarea de acid uric Vasodilataţie cutanată Răspuns: c.

c. Bighea A. Cataplasme Oncţiuni Împachetări B ăi Aerosoli Răspuns: a. Kinetologia profilactică. ISBN 973-39-0338-8. Clusium. Reumatisme abarticulare Afecţiuni neurologice şi posttraumatice Răspuns: a. Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin: a. A: Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. Sbenghe T: Kinesiologia – ştiinţa mişcării. Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. terapeutică şi de recuperare. 5. c.d.P. genu recurvatum) contractura în flexie cu apariţia unui flexum. e 128. Ed Med. Bucureşti. d. Popescu R. e. Sidenco E L: Bilanţul articular şi muscular. 1995 129. Odată cu bilanţul articular se pun în evidenţă: a. Ed A. Kiss I: Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. d. 1995 4. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice sunt: a. c. Cluj Napoca. Editura Medicală.. b. b. e. laxitate complexă capsulo-ligamentară atrofii musculare Corect: b. d . c. d. d. e. Bucureşti. ISBN 973-8109-87-6. d TESTE GRILĂ KINETOTERAPIE Bibliografie 1. b. Bucureşti 1999. Zdrenghea D. 3.Medicală. c. hipotrofii musculare laxitatea ligamentară care poate duce la hiperextensie (ex.. 2002 2.. e. Ed. b. Orizonturi Universitare. Nemeş I. Ed. care în stadiul ireductibil face imposibilă extensia. 2001. bilanţ clinic istoricul bolii disponibilităţile de comunicare bilanţ articular bilanţ muscular Corect: d 130. 1987. Timişoara. 6. Editura ACSA Craiova. Ed.: Curs de Medicină Fizică. 7.P. Sbenghe. D. 2002. Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari. c.

d.131. În analiza mobilităţii articulare se apreciază: a. e. cu ajutorul goniometrului. c. b. e. Sistemul are scala: a. Bilanţul articular se realizează: a. b. tonusul muscular gradul maxim de mobilitate forţa musculară unghiul funcţional rezistenţa musculară Corect: a. c. prin testarea forţei musculare a muşchilor adiacenţi unei articulaţii. c. d. Tehnicile anakinetice apelează la: a. b. b. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării: a. c. e 132. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare internaţională. Bilanţul muscular (testingul muscular manual) apreciază: a. c. gradul maxim de mobilitate unghiul funcţional forţa musculară spasticitatea abilitatea Corect: a. d 136. b. e 134. mobilizare pasivă imobilizare posturare contracţie izometrică . b. b 133. poziţia de corecţie punerea în repaus posturile de facilitare contenţia contracţia izometrică Corect: b. d. e. 0-1 0-5 0-10 0-100 0-3 Corect: b 135. e. d. d. d. c. prin comparaţie cu mobilitatea normală contralaterală cu ajutorul artroscopului cu ajutorul firului cu plumb Corect: b. e. c. c.

d. c. c. tehnicilor anakinetice mobilizărilor active tehnici kinetice statice mobilizărilor pasive tehnicilor de facilitare Corect: d 139. e. e.e. c. mobilizarea liberă contracţia izometrică relaxarea musculară mobilizarea pasivă pură asistată mobilizarea auto-pasivă Corect: d. c. b. c 137. d. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare: a. b. e 138. contracţie izotonă Corect: b. e. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul: a. d. b. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor active reflexe este provocată prin: a. mobilizării active reflexe mobilizării pasive kineziei statice mobilizării active voluntare tehnicilor anakinetice Corect: d 141. b. reflex de întindere (stretch-reflex) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului reflex de echilibru reflexe de poziţie creşterea tensiunii muşchiului Corect: a c. b. b. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. d. c. d . e. e. mobilizarea activă liberă mobilizarea activo-pasivă mobilizarea pasivo-activă mobilizarea activă cu rezistenţă contracţia izokinetică Corect: a. d. d 140. Mobilizarea pasivo-activă aparţine: a.

c. b. b. d. c. d. încălzirea prealabilă a ţesutului aplicarea unor tehnici de relaxare poziţionarea corectă a pacientului iniţial se întinde doar o singură articulaţie. e. contracţia izometrică relaxarea tracţiunile mobilizarea pasivo-activă mobilizarea pasivă pură asistată Corect: c. apoi se poate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele distale Corect: a. d. d 144. e 147. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive: a. e 146. rulare alunecare flexia compresie tracţiune Corect: a. e 143. asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial permite formarea de aderenţe în articulaţie transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular . Stretchingul are următoarele avantaje: a. Care din următoarele reguli pentru stretching sunt adevărate? a. e. Ce tipuri de stretching pentru muşchi cunoaşteţi? a. e. d 145. b. e. d. b. c. scade flexibilitatea ţesuturilor creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări determină relaxarea fizică şi psihică determină o conştientizare asupra propriului corp creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport Corect: b. e. c. d. b. Efectele jocului articular sunt: a. c. c. d. c. c. Mişcările jocului articular sunt: a. izotonic balistic dinamic activ sau stato-activ static sau pasiv Corect: b. d. b. c.142. b. d. d. b.

Tehnica manipulării. la nivelul rezistenţei tisulare Gradul 4: la fel ca la gradul 3. Alegeţi gradele corecte: a. b. c. dintre care: a. b. d. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating extremele valorilor de mobilitate Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă. b. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi parametri. d. b. diametrul de secţiune al muşchiului numărul unităţilor motorii în acţiune frecvenţa impulsurilor nervoase tipul articulaţiei aranjamentul fibrelor musculare Corect: a. de către un ajutor. c. b. d. dar cu mici oscilaţii Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară (stretching) Corect: b. c. d. c. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă în cea mai mică unitate de timp se numeşte: a. e 149.e. e. e 150. b. c. e . e 151. b. e. poziţia pacientului să fie comodă. c. e. e 148. c. d. d. sau de o mână a kinetoterapeutului Corect: a. c. b. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o serie de reguli: a. forţă maximă relativă forţă maximă absolută forţă explozivă forţă dinamică forţă de rotaţie Corect: c 152. Alegeţi cei 3 timpi corecţi: a. e. d. e. punerea în poziţie punerea în relaxare punerea în tensiune impulsul cortical impulsul manipulativ Corect: a. Tehnica oscilaţiei gradate. relaxată poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită o cât mai bună relaxare locală kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu posibilitate de abordare uşoară a pacientului mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaţia segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea. efect antialgic Corect: a. c.

frecvenţa cardiacă ameliorează supleţea ţesuturilor periarticulare tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai complexe Corect: a. e. măresc munca ventriculului stâng. exerciţii unice scurte izometrice zilnice exerciţiul maximal scurt exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice exerciţii rezistive regresive exerciţiul maximal cu repetiţie Corect: a. c. e 154. c. b. d. Avantajele contracţiilor izometrice: a.153. c. Pentru a creşte forţa musculară se execută: a. c. e. d 156. b. sunt foarte eficiente reduc edemul prin efect de pompă tehnica este simplă durata exerciţiilor este scurtă solicită articulaţiile Corect: a. d 155. e. c. e. exerciţiul maximal scurt exerciţiul maximal cu repetiţie exerciţiile rezistive regresive exerciţiile repetitive scurte izometrice grupajul de 3 contracţii a 6 secunde . o contracţie de 6 secunde pe zi 20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele – o şedinţă pe zi grupaj de 3 contracţii a 6 secunde. tensiunea arterială. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt: a. c 157. d. b. d. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte: a. exerciţii izometrice tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a creşte direct forţa musculară posturile declanşatoare de reflexe tonice exerciţii dinamice cu rezistenţă coordonările paliative Corect: a. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt: a. cu o pauză de 30-60 de secunde între contracţii o contracţie de 12 secunde pe zi o contracţie de 10 secunde pe zi Corect: a 158. c. d. b. d. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice constau în: a. c. d. d. b. e. b. c. b. c. e.

c. b. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură următoarele seturi de exerciţii: a. e.Corect: a. d. b. c. c 161. e. c. c. d 162. e. b. d 160. b. c. c. Exerciţiul maximal cu repetiţie : a. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins a. muşchiul oboseşte treptat progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 5-7 zile numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut se obţine o performanţă aproape maximă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul respectiv Corect: a. e. c. d. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM setul III: 10 ridicări cu 10 RM setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM Corect: a. e . d. b. b. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute între seturi se intercalează o pauză de 10 minute cele 3 seturi se execută o data pe zi. de 4 ori pe săptămână în ziua a 5-a se retestează 10 RM seturile se execută de 5 ori pe zi Corect: a. b. b. c 159. d. b. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema tehnicii Oxford? a. d. d. 2 seturi 3 seturi 5 seturi 4 seturi 5 seturi Corect: d 163. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână se numeşte tehnica Oxford Corect: a. e. În cazul exerciţiilor regresive: a.

d 167. b. d. d. d. zilnică a semnelor de oboseală musculară durata exerciţiilor este un parametru de dozare la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric Corect: c. b.5 x 10 rm seria III: de 10 ridicări cu10 rm seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm Corect: a. d 165. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze şi la: a. d. c. e. b. e. setul I: 10 ridicări cu 10 RM setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM setul V: 10 ridicări cu 5 RM Corect: a. e. c. c. e. b. d. c. e. b. hipertofia musculară hipotrofia musculară ameliorarea mobilităţii articulare creşterea rezistentei musculare scăderea rezistentei musculare Corect: a. seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm seria II: de 10 ridicări cu 1. b. Schema tehnicii Oxford este compusă din: a. c. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru : a. e. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime) este: a. d 169. Rezistenţa musculară depinde de: a. c. viteza mişcărilor nu are importanţă durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare urmărirea atentă. e 168. forţa musculară valoarea circulaţiei musculare integritatea metabolismului muscular starea generală a organismului pH-ul sângelui .164. c 166. posturi declanşatoare de reflexe tonice întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a. c. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun: a. d. c. d. b. b. c.

bolnavii cardiovasculari. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui efort se face prin: a. tahicardia . d. c. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza semnelor clinice care apar: a. d. c. e 171. urcatul scărilor alergare echivalentul metabolic covorul rulant bicicleta ergometrică Corect: c 175. b. c. e. c. Metodele antrenamentului la efort utilizează: a. c. b. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la efort sunt: a. e. c. d. d 172. c. e. b. d 173. e. b. c. c. mai ales coronarienii după infarctul de miocard bolnavii respiratori sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor sedentarii bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III Corect: a. d 174. d. electroterapia mersul urcatul scărilor şi pantelor terapia ocupaţională crioterapia Corect: b. Testarea rezistenţei muşchiului se face: a. testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa maximă prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii contracţiei testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din forţa maximă calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat Corect: b.Corect: a. d 170. scădem durata exerciţiilor creştem durata exerciţiului utilizăm terapia ocupaţională se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp se lucrează la intensităţi mari de efort Corect: b. b. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare: a. d. b. c. b. e.

e. c. e. d. prima parte 6-15 minute încălzire partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis de efort partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. 1 pe săptămână 2. d. Antrenamentul la efort are ca efecte: a. c. durează 20 minute partea a treia marchează trecerea la starea de repaus. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de: a. e. e 177. durează 5-10 minute partea a treia durează 25 minute Corect: a. c. d. b. c.b. d 176. ciclu care se repetă la 30-60 minute 5 minute de efort 10 minute de efort 15 minute de efort 7 minute de efort Corect: a 178. e. 2-3 pe săptămână 5 pe săptămână 6 pe săptămână 10 pe săptămână Corect: b 179. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se recomandă a fi: a. creşte rezistenţa vasculară periferică scade amplitudinea denivelării segmentului ST la efort scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor creste amplitudinea denivelării segmentului ST la efort . b. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în: a. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este de: a. e. b. d. d. durerile precordiale cefalee transpiraţii reci oboseala Corect: a. b. c. b. d 180. b. b. 30-40% din consumul maxim de oxigen 40-50% din consumul maxim de oxigen 20-30% din consumul maxim de oxigen 60-80% din consumul maxim de oxigen 60-80% din capacitatea funcţională testată a pacientului Corect: d. d. e. c. 3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180 secunde.

e. c . medicaţia specifică afecţiunii pragul angios restant valorile crescute ale TA valorile crescute ale frecvenţei cardiace valorile crescute ale frecvenţei respiratorii Corect: b 184. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi. e. b. medicamentos chirurgical antrenament fizic drenajul de postură reeducarea tusei Corect: a. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente: a. efortul lor este cel mai mult limitat de: a. d. fără întrerupere. b. b. c. b. c. e. c. controlul ritmul respirator controlul volumului curent raportul intre timpii respiratori controlul fluxului de aer raportul gazelor din aerul inspirat Corect: a. c. d. 30% din frecvenţa maximă 50% din frecvenţa maximă 70%-80% din frecvenţa maximă 100% din frecvenţa maximă 90% din frecvenţa maximă Corect: c 185. e. c. b. b. d 182. d 183. d. b. desene antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie Corect: a. nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice corelat cu frecvenţa cardiacă este de: a. până ce coordonarea este obţinută orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie evitată se vor utiliza explicaţii verbale. d 181. d. b. d. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct. e. c.Corect: b. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli: a. c. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor coronarieni se pot realiza: a. înregistrări cinematice. c. În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari.

frecvenţa cardiacă EKG tensiune arterială monitorizarea holter toţi parametrii de mai sus Corect: a. b. c. creşterea progresivă a intensităţii efortului la fiecare treaptă de efort este de: a. d 189. b. reantrenarea la efort readaptarea la viaţa cotidiană readaptarea socio-profesională nici una din variantele de mai sus pensionarea pacienţilor Corect: a. b. d. d. c. durerea anginoasă suportabilă extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi) . e 188. c 190. Se consideră infarct miocardic necomplicat în următoarele situaţii: a. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt: a. b. b. În testarea de efort la cicloergometru. d. Imobilizarea prelungită la pat a pacienţilor coronarieni este urmată de multiple complicaţii: a. infarctul miocardic cu hipotensiune arterială infarctul miocardic fără durere cardiacă persistentă sau recurentă infarctul miocardic fără disritmii semnificative infarctul miocardic fără insuficienţă cardiacă infarct miocardic cu anevrism ventricular Corect: b. e. decondiţionarea cardio-vasculară stază venoasă şi bronşică tulburări trofice ameliorarea fracţiei de ejecţie decompensări psihice Corect: a. d. e. d. b. Criteriile de terminare a testului de efort sunt: a. c. e. 10W 25-30W 40W 50W 20W Corect: b 191.186. c. c. c. c 187. b. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt: a. b. e. e. c.

195. oprirea cardiacă. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculară tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare creşterea TA peste 230/130mmHg Corect: b. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluţie angină pectorală de efort insuficienţa ventriculară stângă simptomatică severă hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg) stenoză aortică severă Corect: a. e 194. d. c. e 192. b. Antrenamentul aerobic se realizează printr-un program de exerciţii: a. infarctul miocardic acut. 5 şedinţe/săptămână 2 şedinţe/săptămână 3 şedinţe/săptămână 4 şedinţe/săptămână zilnic Corect: c 193. c. c. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de: a. b. pag 325 -336. decesul hipotensiunea insuficienţa respiratorie insuficienţa circulatorie cerebrală acută insuficienţa cardiacă congestivă Corect: a. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt: a. 1999. e. e. b. a. d. d. e. cu o anumită durată cu o anumită frecvenţă aplicate consecvent de intensităţi întâmplătoare la temperatura de 37º Corect: a. Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei. b. Tudor Sbenghe. d. b. c . d. d. c.c. c. e. d. e. e TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE Bibliografie: 1. c. 345-357. Contraindicaţii testării la efort sunt. Editura Medicală Bucureşti. b.

196. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. b. c. d. e. în timpul efortului prin exerciţiu fizic în repaus în cazul adaptării la altitudini diferite în cazul exerciţiilor anaerobe în somn Corect: a, b

197. Modificările adaptative apar la nivelul:
a. b. c. d. e. organismului ca întreg aparatului cardio-vascular analizatorilor aparatului respirator fanerelor Corect: a, b, d

198. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul aerobic, fac excepţie:
a. b. c. d. e. vârsta sexul coeficientul de inteligenţă nivelul de fitness iniţial abilităţile individuale Corect: c

199. Efectele adaptative la nivelul muşchilor se manifestă prin:
a. b. c. d. e. creşterea consumului de glicogen muscular aport crescut de oxigen local hipertrofie musculară hipotrofie musculară hipotonie musculară Corect: b, c

200. Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în regim aerobic este:
a. b. c. d. e. mai mare la tineri mai mare la vârstnici aceeaşi pentru toate categoriile de vârstă aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi înălţime independentă de alimentaţie Corect: a

201. Adaptările cardio-vasculare în repaus înregistrează următoarele modificări ale parametrilor:
a. b. scăderea frecvenţei cardiace scăderea volumului sanguin circulant

c. d. e.

scăderea valorilor tensionale creşterea volumului bătaie cardiac scăderea volumului bătaie cardiac Corect: a, c, d

202. Adaptările cardio-vasculare manifestate în timpul efortului fizic se caracterizează prin:
a. b. c. d. e. creşterea consumului de oxigen miocardic scăderea volumului bătaie cardiac creşterea debitului cardiac corespunzător cerinţelor efortului scăderea consumului de oxigen la nivelul miocardului creşterea consumului de oxigen la nivelul miocardului Corect: c, d

203. Modificările adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a. b. c. d. e. creşterea valorilor colesterolului scăderea valorilor trigliceridelor scăderea cantităţii de hemoglobină scăderea hematocritului scăderea trombocitelor Corect: a, c, d, e

204. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii cu afecţiuni coronariene deoarece prin modificările adaptative sanguine:
a. b. c. d. e. scade riscul trombotic creşte riscul trombotic creşte fibrinoliza previne apariţia ischemiilor coronariene scade fibrinoliza Corect: a, c, d

205. Modificările adaptative respiratorii apărute în antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a. b. c. d. e. creşterea frecvenţei respiratorii în mod special creşterea volumelor respiratorii scăderea volumelor respiratorii scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capilară creşterea travaliului respirator Corect: b

206. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. b. c. d. e. nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale sunt prezente la orice pacient sunt utile în managementul stresului sunt utile pentru creşterea performanţelor cognitive stimulează atenţia Corect: b, c, d, e

207. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxia primară sunt:
a. b. c. d. e. ireversibile reversibile durează maxim o săptămână menţinute numai dacă se menţine permanent un anumit grad de antrenament menţinute numai dacă se execută sporadic exerciţii aerobice Corect: b, d

208. Antrenamentul aerobic se realizează prin următoarele tipuri de activităţi fizice:
a. b. c. d. e. orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în prezenţa oxigenului orice exerciţiu fizic care se face cu consum energetic în absenţa oxigenului numai activităţi sportive specifice activităţi cotidiene orice activitate sportivă Corect: a, d

209. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie exclude următoarele tipuri de activităţi:
a. b. c. d. e. Mersul cu ritm rapid Efortul la covor rulant Pedalarea la bicicleta ergometrică sau simplă Exerciţii cu greutăţi Baschet de performanţă Corect: e

210. Parametrii care caracterizează antrenamentul aerobic sunt următorii:
a. b. c. d. e. intensitatea durata frecvenţa variaţia temperatura Corect: a, b, c, d

211. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor aerobice sunt:
a. b. c. d. e. abilităţile individuale musculatura vizată preferinţa terapeutului temperatura corporală presiunea atmosferică Corect: a, b

212. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu numărul de seturi pentru exerciţiile aerobice:
a. b. c. d. se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu se creşte din 3 în 3 se creşte progresiv, până la maxim 6 seturi se creşte din 5 în 5

d. b. c 216.e. direct proporţional invers proporţional aleator dependent de greutatea pacientului dependent de înălţimea pacientului Corect: b 217. d . c. De obicei raportul intensitate/durată. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu: a. b. grupele musculare mici grupele musculare mari cu membrele superioare cu membrele inferioare cu hemicorpul drept Corect: b. c. c 214. d. e. poziţionării segmentelor mobilizate raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de repaus tipului de exerciţiu orelor la care se realizează antrenamentul numărului de participanţi la antrenament Corect: a. b. e. e. se creşte din 10 în 10 Corect: a. b. utilizat în antrenamentul aerobic. c. intensitatea antrenamentului aerobic trebuie să fie: a. c. c 213. c 215. Variaţia programului aerobic semnifică modificarea: a. este: a. b. c. d. la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene peste pragul stimulului de antrenament crescută progresiv scăzută progresiv crescută brusc ca să poată produce creşterea forţei musculare Corect: b. b. d. b. Conform principiului încărcării. static dinamic izokinetic izometric izomorf Corect: a. c. d. e. Exerciţiul aerobic muscular poate fi: a. e.

1987. e. Editura Agora. cu excepţia: a. adaptarea la microclimat adaptarea la macroclimat încălzirea exerciţiile răcirea Corect: a. b. c. d. d. d. 1997. Roxana Popescu. 222. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Tendinitele Periartrita coxo-femurală . de anduranţă de flexibilitate de forţă submaximal supramaximal Corect: b 219. c. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele perioadei de încălzire a antrenamentului aerobic: a. c. Noţiuni practice de medicină recuperatorie. b. Tipurile de antrenament aerobic pot fi: a. e. d 221. Bucureşti. Din grupa afecţiunilor reumatismale degenerative fac parte: a. e. c. b. Structura unui antrenament aerobic în kinetoprofilaxie cuprinde următoarele perioade. d. Kinetologie profilactică. b 220. d.218. d. c. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseşte singur. b. e. antrenament continuu antrenament cu intervale antrenament continuu cu intervale antrenament cu circuit antrenament în circuit cu intervale Corect: a. c. terapeutică şi de recuperare. b. deoarece nu determină creşterea VO2 max: a. b. Editura Medicală. Sbenghe. creşte fluxul sanguin muscular previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie coronariană creşte performanţa musculară scade performanţa musculară Corect: a. b. 2. Adrian Bighea. e TESTE GRILĂ RECUPERAREA REUMATOLOGICĂ 1. T.

e. Clinica gonartrozei este caracterizată de următoarele elemente. cu evoluţie cronică progresivă PR afectează cu predilecţie articulaţiile mici (mâini. c. b. e. d. c. b. d. e. Alegeţi răspunsul fals. e. Combaterea durerii Reeducarea respiratorie Recuperarea mobilităţii articulare şi a tonusului muscular Prevenirea deteriorării în continuare a cartilajului articular Ameliorarea circulaţiei locale Răspuns: b 227. Menţinerea / corectarea posturilor şi aliniamentului corpului Menţinerea / ameliorarea mobilităţii articulare şi tonusului muscular Prevenirea poziţiilor vicioase Prevenirea disfuncţiei ventilatorii restrictive Redimensionarea obiectivelor casnice Răspuns: e 226. c. d. e. Subfebrilitate Redoare de inactivitate Senzaţie de instabilitate la nivelul genunchiului Chist Baker Tulburări de statică la nivelul genunchiului Răspuns: a . Obiectivele kinetoterapiei în spondilita anchilozantă sunt cele enumerate cu o singură excepţie: a. b. d. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative sunt următoarele: a. cu excepţia: a. Miozitele Răspuns: a 223. picioare) PR evoluează către deformare şi anchiloză articulară În PR redoarea matinală durează cel puţin o oră În stadiul III al PR se instalează anchiloza fibroasă sau osoasă Răspuns: e 224. b. d. c. Alegeţi răspunsul fals: a. c. Prezenţa factorului reumatoid Absenţa nodulilor subcutanaţi Prezenţa artritelor periferice Afectarea articulaţiilor sacroiliace şi a coloanei vertebrale Afectarea tegumentelor şi mucoaselor Răspuns: a 225. PR este o afecţiune reumatismală inflamatorie. b. Obiectivele tratamentului în boala artrozică sunt următoarele. cu excepţia unuia singur: a.e.

d. Poliartrita reumatoidă este caracterizată de următoarele deformări articulare: a. c. e 232. c. Gonartroza Periartrita scapulo-humerală Periartrita coxofemurală Algoneurodistrofia Maladia Dupuytren Răspuns: a 231. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă. Deviaţia cubitală a degetelor şi mâinii . c. e. e. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical Electroterapia include galvanizări. Alegeţi răspunsul fals. c. Care? a. d. b. Reumatismul abarticular cuprinde următoarele entităţi clinice: a. curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice severe şi progresive Răspuns: a 229. Leziuni eritemato-scuamoase în psoriazis Noduli reumatoizi în spondilita anchilozantă Noduli Bouchard şi Heberden în boala artrozică Tofi gutoşi în poliartrita reumatoidă Eritem facial „în fluture” în lupusul eritematos diseminat Răspuns: a. e. d. Alegeţi răspunsul fals. d. după ridicare de greutăţi Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv Sindrom de coadă de cal Răspuns: d 230. CDD. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel: a. b. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluată prin: a. e. e 233. b. b. b. d. La inspecţia tegumentelor pacienţilor cu sindrom reumatoid se pot evidenţia: a. e. c. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici Lombalgie cronică mecanică. c. Alegeţi răspunsurile corecte. meteorodependentă Lumbago acut cu pseudosciatică. Indicele Schöber Indicele tragus-acromion Indicele Ott Indicele menton-stern Indicele occiput-perete Răspuns: b. d.228.

Extensorilor degetelor Flexorului superficial al degetelor Flexorilor antebraţului Flexorilor coapsei şi gambei Musculaturii intrinseci a mâinii Răspuns: a. d. Police în „Z” Flexum de cot Genu recurvatum Genu flexum Răspuns: a. c. c. b. În poliartrita reumatoidă: a. c. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita psoriazică sunt adevărate: a. uretrită Nu este însoţit de manifestări generale Sunt contraindicate procedurile de electroterapie şi termoterapie Poate evolua către spondilita anchilozantă Răspuns: a. c 236. d. c. c. e 237. e. b. e 234. e. cardiace. d 235. e. Sindromul Reiter: a. Este artrita reactivă Este caracterizat de triada: conjunctivă. b. Se evită poziţiile sau activităţile ce solicită flexorii degetelor Se recomandă purtarea de susţinători plantari Se evită poziţia şezândă pe scaune sau fotolii joase Se recomandă exerciţiile care antrenează prehensiunea de forţă Cura balneară se adresează tuturor formelor de poliartrită reumatoidă Răspuns: a. c. e 238. d. e. b. În poliartrita reumatoidă. b. d. c. e. b. b. Pumn în extensie 10-20˚ Deviaţia cubitală a mâinii şi degetelor Flexie uşoară a metacarpofalangienelor Police în abducţie şi opoziţie Interfalangiene proximale în extensie Răspuns: a. posturarea mâinii cu ajutorul ortezelor se realizează astfel: a. b. Alegeţi răspunsurile corecte. b. e. trunchi Este însoţită de manifestările extraarticulare: oculare. c. respiratorii În majoritatea cazurilor apar manifestările articulare şi apoi cele cutanate Cea mai frecventă formă este artrita mutilantă Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformărilor şi anchilozelor articulare . Manifestările cutanate constau în plăci eritemato-scuamoase pe coate.b. d. În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea: a. genunchi. artrită. d.

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Alegeţi răspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din spondilita anchilozantă: a. e 239. d. d. c. e. d. e 242. e. d. d. b.Răspuns: a. e 241. Menopauza Obezitatea Vârsta peste 50 ani Sexul feminin Rasa neagră Răspuns: a. c. b. b. b. În spondilita anchilozantă menţinerea sau creşterea tonusului muscular se realizează în special la nivelul anumitor grupe musculare: a. d. cu iradiere în basculă Tabloul clinic al spondilita anchilozantă include şi disfuncţia ventilatorie restrictivă În stadiile avansate ale spondilita anchilozantă se poate instala „poziţia de schior” Răspuns: a. d. c. În timpul activităţilor cotidiene spondiliticul trebuie să păstreze anumite posturi: a. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular: a. c. c. cu antebraţele pe masă Evitarea şederii prelungite în fotoliu În ortostatism păstrarea distanţei maxime xifoid-pube Răspuns: b. c. d. d. c. Decubit dorsal pe pat tare. e. Ischiogambieri Iliopsoas Adductorii coapsei Erectorii capului şi trunchiului Muşchii abdominali Răspuns: b. b. b. b. cu pernă sub cap Şezând pe scaun cu spătar înalt şi păstrarea contactului permanent al spatelui cu spătarul Masa de lucru la nivelul pieptului. e 243. În spondilita anchilozantă cura balneară este indicată în special în staţiunile de pe litoralul Mării Negre Spondilita anchilozantă afectează cu preponderenţă sexul feminin Caracteristice spondilita anchilozantă sunt lombosacralgiile în a doua jumătate a nopţii. Se începe cât mai precoce şi are continuitate absolută Ocupă primul loc în ierarhia formelor de tratament fizical Pune accent pe exerciţiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale şi centurilor Cuprinde exerciţii pentru reeducarea respiraţiei toracice şi abdominale Kinetoterapia este adaptată stadiului evolutiv Răspuns: a. c . b. e. e. e 240.

c. inghinal. b. e. b. Igiena ortopedică a genunchiului constă în: a. b. a tricepsului sural Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete Exerciţii în lanţ kinetic închis Exerciţii pentru coordonare . e. b. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde: a. d. e. b. c. Igiena ortopedică a şoldului constă în: a. c. e. fesier. Formele acute Formele subacute Coxartroza la debut Coxartroza operată Forme cu redoare strânsă şi atitudine vicioasă ireductibilă Răspuns: c. d. c. d. Evitarea tocurilor înalte Evitarea traumatismelor directe Repaus prelungit Medicaţie antialgică Descărcarea de greutate a genunchiului Răspuns: a. e 249. e. d. c. b. Posturări în flexie a genunchiului Tonifierea cvadricepsului. b. c. d.244. d. d 247. Procedurilor de electroterapie antialgică în gonartroză includ: a. Indicaţiile curei balneare în coxartroză sunt reprezentate de: a. e. Mers şi ortostatism prelungit Greutate corporală ideală Mers pe teren accidentat Mers cu sprijin în baston Evitarea urcării şi coborârii scărilor Răspuns: b. c. Durere la nivelul genunchiului Redoare de inactivitate Durere la nivelul peritrohanterian. Kinetoterapia în gonartroză constă în: a. e 248. Comprese reci cu sulfat de magneziu Împachetări cu parafină Curenţi de joasă frecvenţă Curenţi de medie frecvenţă Biostimulare laser Răspuns: c. b. pe faţa anterioară a coapsei Mers şchiopătat Parestezii pe faţa anterioară a coapsei Răspuns: a. d. e 246. d 245. d.

Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului Înzăvorârea coloanei lombare Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti Programul Williams fazele I şi II Relaxarea musculaturii lombare contracturate Răspuns: a. Cervicalgie iradiată occipital. Masaj sedativ lombosacrofesier Băi galvanice. d. c. e.Răspuns: b. c. c. b. e 250. b. Obiectivele de tratament recuperator în spondilodiscartroza lombară sunt următoarele: a. 4 celulare Curenţi diadinamici în special în lumbago musculo-ligamentar Împachetări cu parafină lombar în formele acute Băi simple la 36-37˚ în cazul radiculopatiilor reziduale Răspuns: a. e. d. c. b. e. c. e. c. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde: a. d. b. b. d. Kinetoterapia din perioada acută a discopatiei lombare urmăreşte: a. c. fosfene. e. e 251. e 253. Reeducarea respiratorie Combaterea durerii Corectarea dezechilibrului muscular între agonişti şi antagonişti Restabilirea controlului adecvat al mişcării Profilaxia recidivelor Răspuns: b. în umeri Nevralgie cervico-brahială Sindrom Barré-Lieou Puncte dureroase la nivelul umărului Vertij. Asuplizarea trunchiului inferior Relaxarea musculaturii lombare contracturate Relaxare generală Scăderea iritaţiei radiculare Creşterea tonusului vagal Răspuns: b. c. c. c 255. în vertex. Durerilor care nu cedează la tratament conservator Recidivelor frecvente . e 254. „Şcoala spatelui” constă în: a. d. d. d. c. acufene Răspuns: a. Spondilodiscartroza cervicală are manifestări clinice polimorfe: a. b. b. d. b. e 252. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul: a.

c. 1987. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici Apariţiei sau agravării unui deficit motor Apariţiei sindromului de „coadă de cal„ Răspuns: a. 1996. d. c. c. Editura Medicală. e 257. c. Sbenghe. e. d TESTE GRILĂ RECUPERARE RESPIRATORIE BIBLIOGRAFIE: 1. 1998. e. b. c. e. Bucureşti. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice procesele fibrotice bronşice şi peribronşice atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene bronhospasm scăderea reculului elastic Corect: a. pagini 292-305 258. Sbenghe. Bucureşti. Durere de intensitate mare Mobilitate activă absentă Mobilitate pasivă normală Absenţa tulburărilor de sensibilitate Modificări ale reflexelor osteotendinoase Răspuns: b. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt ireversibile: a. e . e. Editura Medicală. T. T. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. b. d. Bucureşti. Durere de intensitate mare Limitarea mare a mobilităţii pasive Substratul anatomopatologic este capsulita retractilă Aspect radiologic normal Evoluţie favorabilă la aplicarea curenţilor de joasă frecvenţă Răspuns: d. PSH (umărul dureros simplu) se caracterizează prin: a. Editura Universitară „Carol Davila”. terapeutică şi de recuperare. b. Kinetologie profilactică. PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin: a. d. d. d. pagini 186-246 3. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. b. b. e 256.c. Adriana Sarah Nica. pagini 229-232 2.

0. d. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. prin ţintirea mecanismelor ireversibile scăderea obstrucţiei dinamice din expir creşterea obstrucţiei dinamice din expir reeducarea ritmului respirator Corect: a. b. b 261. d 263. reeducarea ritmului respirator reeducarea raportului inspir / expir scăderea obstrucţiei dinamice din expir creşterea obstrucţiei dinamice din expir reeducarea ritmului respirator Corect: a. d. c. c.5 0. b. c. mărirea diametrului bronşic. e. c 260. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea volumelor pulmonare-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. e. b. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii coloanei de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv) prin următoarele modalităţi: a.unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. e. al căror raport este egal cu: a. c. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea distribuţiei aerului intrapulmonar . creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) . Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolo-capilare este dependent de normalitatea celor 2 factori determinanţi-ventilaţia alveolară şi circulaţia capilară. prin ţintirea mecanismelor reversibile mărirea diametrului bronşic. c. d.6 0.9 Corect: d 262. reeducarea raportului inspir / expir scăderea obstrucţiei dinamice din expir corectarea inegalităţii de distribuţie oxigenoterapia ventilaţia mecanică Corect: c.259. b. e.7 0. b.8 0. d.

Dispneea este un simptom subiectiv definită ca o: a. cefalee dispnee tuse expectoraţie febră Corect: b 265. c. d.d. b. e 268. c. e. insuficienţă pulmonară parţială insuficienţă pulmonară de distribuţie insuficienţă pulmonară de perfuzie insuficienţă pulmonară totală insuficienţă pulmonară gravă Corect: a. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de repaus) intrarea în contracţie a muşchiului diafragm Corect: a. e. c. c. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită: a. c. Reperele clinice ale bronşitei cronice sunt: a. d. tusea cefalee expectoraţia febra şi frisonul semnele sindromului obstructiv în funcţie de gradul disfuncţiei ventilatorii Corect: a. d 264. d. Creşterea costului ventilator de câteva ori în sindromul obstructiv se traduce sub raport clinic prin: a. senzaţie de tensiune toraco-pulmonară inadecvată percepere anormală a unei jene respiratorii senzaţie de disconfort abdominal percepere anormală a bătăilor inimii senzaţie de astenie fizică . e. c. tonifierea musculaturii respiratorii reeducarea ritmului respiraţiei reeducarea frecvenţei respiraţiei scăderea obstrucţiei oxigenoterapie Corect: a. b. e. b. d. d 266. Concluziile terapeutice şi de recuperare care trebuie luate în considerare în corelaţie directă cu perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt: a. d. c. b. b. b. e. b 267. e. c.

au adoptarea altor poziţii cu evitarea celor de facilitare a tusei controlul respiraţiei în accesul de tuse controlul respiraţiei numai perioadele fără acces de tuse emiterea unei tuse cu sunet „rotund”. expirul numai pe gură expirul cu buzele strânse. Caracteristicile programului de recuperare medicală la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. e 273. b. d. b. cu scopul de a dezobstrua căile respiratorii la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. b. „surd” Corect: a. Reeducarea tusei cuprinde următoarele componente: a.Corect: a. b. c 272. e. c. c. f. complexitatea metodelor simplicitatea metodelor continuitatea aplicării lor intermitenţa aplicării lor absenţa măsurilor de profilaxie din componenţa programului Corect: a. Principalele modalităţi terapeutic-recuperatorii prin care se reuşeşte evacuarea secreţiilor bronşice. Kinetoterapia respiratorie performată pentru reducerea rezistenţei din expir-element de bază al scăderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde următoarele aspecte: a. c. umidifierea bronşică drenajul de postură şi educarea tusei utilizarea mucokineticelor şi a medicaţiei specifice pentru pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă posturarea relaxantă exerciţii respiratorii abdominale Corect: a. îndepărtarea factorilor de risc bronho-pulmonari corectarea factorilor patologici extrapulmonari de întreţinere sau agravare a disfuncţiei ventilatorii obstructive dezobstrucţia bronşică creşterea costului ventilaţiei şi relaxarea musculaturii respiratorii ameliorarea distribuţiei intrapulmonare a aerului Corect: d 271. ca pentru fluierat sau cu pronunţarea consoanelor de tipul h. c. e. e. s. b 269. pf îndepărtarea narinelor cu ajutorul policelui şi indexului . d. d. c. b. d. au adoptarea poziţiilor de facilitare a tusei poziţionarea corpului în timpul tusei. c. Din metodele programului de recuperare medicală aplicat la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă nu face parte: a. e. poziţionarea corpului în timpul tusei. c 270. b.

d 277. mers. b. c. b. d. şezând. reechilibrarea tonusului muscular general şi al musculaturii respiratorii. ortostatism. e. c 276. b. c. c. decubit dorsal.d. decubit dorsal ortostatism. c 274. c. Tehnicile de lucru prin care se realizează antrenarea muşchiul diafragm ca principal muşchi inspirator constau din: a. şezând şezând. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul: a. b. ortostatism. d. posturare în Trendelenburg cu o greutate pe abdomen folosirea borcanelor Pescher folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus în ea şi în care se suflă continuu pentru a produce bule exerciţii de respiraţie la nivelul nasului gimnastica corectoare Corect: a. e 278. mers. e. ortostatism. b. d. şezând Corect: a 275. Efectele favorabile ale relaxării generale la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. mers şezând. e. ortostatism. decubit dorsal decubit dorsal. e. c. b. Controlul şi coordonarea respiraţiei-unul dintre cele mai importante capitole din kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncţie ventilatorie obstructivă-include următoarele aspecte: a. e. b. c. reducerea ritmului respirator creşterea ritmului respirator controlul volumului curent controlul fluxului de aer obţinerea unui raport între timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2-1 / 2. reeducarea respiraţiei diafragmatice tonifierea musculaturii respiratorii Corect: a. d. cu instalarea eutoniei limitarea cererii de oxigen a organismului şi a producţiei de bioxid de carbon diminuă semnificativ starea de „tensiune inadecvată” permite ventilaţia asistată limitează efortul fizic Corect: a. Respiraţia abdominală se învaţă în diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar. mers.5 Corect: a. mers. b. leziunilor bronhopulmonare stării de antrenament la efort a pacientului . ordinea corectă a acestora fiind: a. decubit dorsal. d.

e. e. intense antrenamentul la piscină antrenamentul prin terapie ocupaţională Corect: a. d. ameliorarea ventilaţiei printr-o mai bună coordonare a „pompei” toraco-abdominale reducerea suprafeţei de schimb alveolo-capilar reducerea extracţiei periferice a oxigenului ameliorarea performanţei cardiace prin efortul dozat ameliorarea condiţiei psihice Corect: a. b. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: a. c 283. d. b. c. c. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă sunt: a. e. e. c. d. c. b. antrenamentul prin mers (cura de teren) antrenamentul la scăriţă exerciţii fizice rezistive. c. e. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde: a. e 280. progresive. b. d. d. corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului corijarea poziţiei umerilor şi scapulei corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare conservarea poziţiei şi mobilităţii existente ale bazinului tonifierea diafragmului şi musculaturii respiratorii Corect: a. e. e 282. c. posturi relaxante posturi facilitatorii posturi de drenaj posturi corective posturi antideclive Corect: a. b 279. b. d. d. b.c. spate rezemat de perete coloana cifozata membrele superioare la zenit membre inferioare extinse membrele inferioare uşor flectate din genunchi . Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a. e 281. b. d. b. mediului ambiant condiţiilor meteo funcţiei reno-urinare a pacientului Corect: a. Introducerea antrenamentului de efort la pacienţii cu disfuncţie ventilatorie obstructivă determină creşterea toleranţei la efort prin: a. În ortostatism.

b. mobilizarea si tonifierea centurii scapulare creşterea lordozei lombare întinderea şi decontracturarea musculaturii spatelui Corect: d 288. Aspectele care caracterizează posturile de drenaj bronşic sunt: a. b. e. d. e. c. c. d. e. În aplicarea programului de gimnastică corectoare pentru corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului nu se urmăreşte: a. c. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmăreşte: a. Pacientului dispneic îi sunt caracteristice următoarele posturi / poziţii facilitatorii: a. în şezând "postura rezemat de spătar" poziţia Trendelenburg spate rezemat de perete. b. e 284. c. membre inferioare uşor flectate în şezând "postura aplecat înainte" posturarea conform sistemului celor "5 perne în scară" Corect: c. d. d. e. d. e 285. durează aproximativ 40 minute pentru întreg plămânul se efectuează după masă se efectuează înainte de masă sunt urmate de tapotament sunt urmate de vibromasaj Corect: a. b. coloana cifozată. patul fiind înclinat la 450 braţele în abducţie la 300-400 şoldurile şi genunchii în extensie şoldurile şi genunchii în uşoara flexie antebraţele stau în sprijin pe două perne Corect: a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale asuplizarea coloanei dorso-lombare diminuarea cifozei. b. b. d. b. c. d. d. c. umerii căzuţi. e 286. asuplizarea decontracturarea corectarea lordozei cervicale tonifierea musculaturii cefei accentuarea lordozei cervicale Corect: e . e 287.Corect: a. În decubit dorsal. pacientului dispneic i se recomandă adoptarea următoarei posturi facilitatorii: a. e. capul aşezat pe o pernă mică.

tratarea cauzei supraîncărcării ameliorarea ventilaţiei alveolare dezobstrucţia bronşică antrenamentul la efort reducerea rezistenţei la flux în căile aeriene Corect: a. d. corectare rapidă a gazelor sanguine ameliorarea ventilaţiei alveolare reducerea efortului ventilator creşterea complianţei toraco-pulmonare reducerea complianţei toraco-pulmonare Corect: a. c. c 290. Editura Medicală.228 2. T. Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea medicală. pagini 333 . d 292. 1987. cu sau fără medicaţie hidroterapia de tip general sau local kinetoterapie electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare Corect: e TESTE GRILĂ KINETOTERAPIA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE ŞI PROPRIOCEPTIVĂ Bibliografie: 1. Roxana Popescu. b. Badea. P. Sbenghe. Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate dar nu includ: a. e. terapeutică şi de recuperare.483 . volumul II. b.. b. c. e. c. b. Rodica Trăistaru. 2002. d 291. Editura Medicală. e. Editura Medicală Universitară. d. b. se adapteze spontan să fie lăsat liber la nivelul cel mai convenabil să compenseze volumul curent mic să respecte raportul optim al timpilor respiratori fie cât mai redus Corect: a. pagini 191 . pagini 142 – 158. b. e. Bucureşti. Ritmul respirator la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă trebuie să: a. c. d.289. T. b. 331 – 343 3. Bucureşti. d. Craiova. Kinetologie profilactică. c. proceduri de electroterapie hidroterapia sub formă de aerosoli. 2004. Kinesiologie – ştiinţa mişcării. Sbenghe. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă include: a. Aplicarea respiraţiei în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă asigură: a.

Controlează motricitatea voluntară. c. d. Aparat de timp – opreşte mişcarea la locul şi momentul dorit Aparat de învăţare – circuitele cerebelului se modifică prin experienţă Aparat de învăţare – inputurile repetate slăbesc sinapsele Aparat coordonator – integrează mişcările unor articulaţii într-un lanţ cinematic complex şi coerent Aparat coordonator – nu influenţează semnificativ abilităţile Corect: a. cu predilecţie pentru musculatura distală Rol activator direct. e. d. Ajustarea permanentă a tonusului postural de către bucla gamma este posibilă în baza mai multor aspecte. e 294. amplitudinea mişcării voluntare declanşate de sistemul piramidal Rol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari Corect: a. c. Comenzii extrapiramidale Comenzii piramidale Modularii cerebeloase Modulării formaţiunii reticulate Modulării aparatului vestibular Corect: b 297. e. b. c. d. c. având rol în declanşarea intenţională a activităţii aparatului motor muscular. e. b. Rolul tractului extrapiramidal este complex. Rolul celor două emisfere cerebrale este: a. d. e. d . propriocepţie. Rolul tractului piramidal este complex. cu excepţia: a. d. c. c. tact în emisferul stâng Analiza informaţiilor de la tact. e.293. a locului ocupat de corp în spaţiu în emisferul drept Corect: a. b. d. d. vorbire în emisferul drept Analiza secvenţialităţii sunetelor şi a actelor motorii în emisferul stâng Analiza conţinutului informaţiilor spaţiale globale. facilitator pentru motoneuronii medulari Rol activator indirect pentru motoneuronii medulari Rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa fazic Rol în menţinerea tonusului muscular prin influenţarea motoneuronului alfa tonic Corect: a. b. b. aprecierea întregului corp în emisferul drept Analiza ritmului vocii. b. şi anume: a. Reglează tonusul muscular al posturii Reglează tonusul muscular al membrelor Reglează mişcările complexe voluntare Controlează dimensiunea. şi anume: a. e 296. Analiza informaţiilor de la văz. b. auz. Principalele aspecte funcţionale care definesc cerebelul sunt: a. e 295.

d. Ganglionii bazali au rol important şi complex în controlul mişcării. b. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt: a. e.298. d 302. definit prin mai multe aspecte. c. b. c. Mobilitatea → stabilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea Mobilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea → abilitatea Mobilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată → stabilitatea Mobilitatea → stabilitatea → abilitatea → mobilitatea controlată Mobilitatea → mobilitatea controlată → abilitatea → stabilitatea Corect: a 300. coordonarea şi tonusul muscular în repaus şi mişcare Corpul striat conduce „jocul” elementelor sistemului locomotor şi ale musculaturii mimicii Corpul striat acţionează unitar deşi componentele sale au funcţii antagoniste Corect: c 299. d. d. Cele mai importante modalităţi kinetice folosite pentru antrenarea controlului muscular sunt: a. c. c. e. c . c. b. d. viteza. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se derulează în următoarea ordine: a. b. Tonusul şi forţa musculară Mişcarea normală. Şedinţa kinetică derulată pentru antrenarea controlului muscular se caracterizează prin: a. cu excepţia: a. voluntară Mişcarea involuntară Abilitatea de mişcare Antrenamentul la efort Corect: a. în cadrul metodei Rood Activarea imaginativă Antrenarea percepţiei contracţiei Electrostimularea neuromusculară. d. 3 – 5 contracţii musculare pentru muşchiul care se lucrează status de indoloritate al pacientului absenţa senzaţiei de oboseală în cursul unei şedinţe se lucrează doar un singur muşchi în cursul zilei se poate derula o singură şedinţă kinetică Corect: a. amplitudinea de mişcare Corpul amigdalian conduce automatismul. activă. în cadrul metodei Kabat Stretching-ul şi excitaţia cutanată. b. e. b. d 301. b. e. Stretching-ul şi excitaţia cutanată. c. c. e. Modularea mişcării active comandate de scoarţă Implicarea în procesul de planificare motorie – direcţia. chiar în absenţa complianţei pacientului Corect: b.

b. c. b. Asinergie Adiadocochinezia Ataxia Hipotonia Hipermetria Corect: c 307. c. antagonişti Integritatea componentelor motorii ale echilibrului Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. Recuperarea coordonării la pacienţi cu disfuncţii cerebeloase presupune: a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive Mobilizările articulare din cadrul metodei Frenkel Gestualitatea necoordonată Terapia ocupaţională Coordonările paliative Corect: a. fine Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea celorlalte în cursul unei mişcări uşoare. fine Corect: a. sinergişti. e. b. b. cu încărcare la extremitatea superioară şi inferioară Tehnici de facilitare (stabilizarea ritmică. exteroceptivi tactili şi senzoriali Variate „permutări” de mişcare. izometria alternantă) pentru tonifierea musculaturii stabilizatoare Exerciţiile metodei Frenkel Alergarea Terapia ocupaţională . stabilizatori. d 305. e. d. d. b. d. apoi se derulează pe suprafeţe instabile Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor Membrele superioare şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau destabilizatoare pentru echilibru Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi experienţă. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea echilibrului se suspendă un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile. într-un mediu corespunzător Corect: a. c. Modalităţile kinetice care fundamentează programul kinetic aplicat pentru refacerea / antrenarea coordonării sunt: a. b. Termenul care desemnează tulburările de coordonare este: a. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt: a.303. Mişcările sunt coordonate atunci când există: a. e. posibile prin contracţia muşchilor agonişti. c. c. d. Stimuli senzitivi proprioceptivi. e 304. c. Mişcare rapidă. d 306. d. d. c. unică. e. b. e.

e. d. în ordinea corespunzătoare Exerciţiile se derulează cât mai rapid. d 312. Testele Romberg sensibilizat. Exerciţiile în cadrul metodei Frenkel se derulează în conformitate cu următoarele reguli: a.Corect: b. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste: a. d. Testul întinderii membrelor superioare Testul controlului motor Testul „brânciului” Testul transferului. Ordinea posturilor pentru exerciţiile kinetice derulate pentru controlul centrului de greutate este: a. c. cu multă răbdare. acestea fiind: a. d. Forţei musculare Rezistenţei musculare Tonusului muscular Amplitudinii de mişcare funcţională Echilibrului din ortostatism static Corect: e 310. Iniţierea este totdeauna de partea afectată. b. stânga – dreapta Testul Romberg Corect: a. e. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape. e 308. b. c. cu repetare de 4 – 5 ori. c. De la posturile stabile la cele mai puţin stabile De la porturile instabile la cele stabile Patrupedie → în genunchi → şezând lungit → şezând scurtat → ortostatism Patrupedie → în genunchi → şezând scurtat → şezând lungit → ortostatism Patrupedie → ortostatism → şezând lungit → şezând scurtat → în genunchi . b. apoi de partea contralaterală Fiecare exerciţiu se derulează iniţial cu ochii deschişi. c. apoi cu ochii închişi Oricare exerciţiu se derulează lent. c. e. d. b. c. e. cu repetare de 4 – 5 ori. sub control vizual. d. în ordinea corespunzătoare Corect: b. d 311. e. d 309. unipodal şi al stresului postural reprezintă teste pentru aprecierea: a. Antrenarea controlului motor Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale Controlul amplitudinii de mişcare Controlul centrului de greutate Antrenarea abilităţii Corect: b. al deplasării ritmice a greutăţii corpului anterior – posterior. apoi de partea sănătoasă Iniţierea este totdeauna de partea sănătoasă sau mai puţin afectată. b. cu multă răbdare. c.

c. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă specifice: a. c. relaxare-opunere. izometrie alternantă. rotaţie ritmică Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică. manual. e. secvenţialitatea normală. mişcarea activă de relaxareopunere. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt: a. stabilizare ritmică. rotaţie ritmică Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată. întinderea / stretching-ul rezistenţa aplicată unei mişcări (prin greutatea corporală. d. cu o excepţie: a. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt: a. b. Următoarele tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă fundamentale se folosesc deseori în practica kinetică. e. mişcarea activă de relaxareopunere. c. mecanic) vibraţia telescoparea / compresiunea şi tracţiunea accelerarea. c 313. b. e. progresia cu rezistenţă. Fundamentale (de bază) Particulare Speciale Specifice Generale Corect: a. . e. rotaţie ritmică Pentru promovarea stabilităţii se folosesc: contracţii izometrice în zona scurtată. e 317. stabilizare ritmică. izometrie alternantă Pentru promovarea abilităţii se folosesc: inversarea agonistică. d. e 314. e. relaxare-contracţie. d. Prizele mâinilor Comenzile. rostogolirea. Strategia coloanei vertebrale Strategia gleznelor Strategia genunchilor Strategia şoldurilor Strategia paşilor Corect: b. repetiţia Corect: a. c. c. stabilizare ritmică. b.Corect: a. mişcarea activă de relaxare-opunere. d. relaxare-contracţie. d. balansarea ritmică. b. Pentru promovarea mobilităţii se folosesc: iniţierea ritmică. iniţierea ritmică. d. comunicarea Întinderea (stretch-reflexul) Inversarea lentă Tracţiunea şi compresiunea Corect: d 316. b. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în: a. d 315. d. c.

d. b. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se folosesc următoarele metode kinetice specifice: a. c. b. Stretching-ul este contraindicat în următoarele situaţii: a. e 320. d. Mobilizările Manipulările Stretching-ul pentru ţesutul moale Inhibiţia activă pentru toate structurile ţesutului moale Inhibiţia activă pentru muşchi Corect: c. d. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune: a. c. b. d Corect: e 321. apoi se trece spre cele proximale Se întinde doar câte o articulaţie iniţial. d. b. c. d. pentru evitarea compresiei articulare Trebuie evitat overstretching-ul (supraîntinderea) Toate aspectele precizate la punctele a. d. Văzul Auzul Stimularea sinusului carotidian Olfacţia Presiunile pe tendoanele lungi Corect: a. b. Se începe cu articulaţiile distale. b. Când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară După o fractură veche. Inhibiţia activă se aplică pentru refacerea amplitudinii de mişcare compromisă de contractura musculară la pacientul cu: a. e 318. e. e. e. e. c. d 319.Corect: a. apoi se trece spre cele proximale Se realizează concomitent o tracţiune uşoară în ax. Elementele de facilitarea telereceptive sunt: a. b. Muşchi normal inervat Muşchi denervat Muşchi aflat sub control voluntar normal Miopatie severă Spasticitate piramidală Corect: a. corect consolidată În prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intraarticular sau periarticular În prezenţa unui hematom sau a altor leziuni ale ţesutului moale La pacientul cu scădere severă de forţă musculară Corect: c. b. e. c. d. c . c. e 322. c.

continuând cu genunchiul. b. în mod diferenţiat Intervenţiilor reflexe periferice Electroterapiei Corect: a. b. Tehnica hold . e. d. c. d 326. Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare în cadrul metodei Kabat este asigurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală. c. folosirea unor scheme globale de mişcare folosirea unor scheme de mişcare locale opunerea unei rezistenţe maxime la mişcarea dorită a fi executată de pacient opunerea unei rezistenţe minime la mişcarea dorită a fi executată de pacient alternarea antagoniştilor în reeducarea mişcărilor active prin mecanismul inducţiei succesive descris de Sherrington Corect: a.contraction (contracţie – relaxare . e 325. c. e 324. c. Scăderea sindromului algic articular Menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular Scăderea feedback-ului proprioceptiv articular Creşterea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară Rol profilactic în cazul imobilizărilor prelungite.323. e. indiferent scopul funcţional urmărit Creierul uman diferenţiază atât noţiunea de mişcare cât şi pe cea musculară Corect: b. şi anume: a. d. e 328. b. Acţionare iniţial de partea afectată Acţionare iniţial de partea sănătoasă Respectarea liniilor de mişcare în diagonală şi spirală Iniţierea se face de la nivelul capului şi gâtului. Dintre tehnicile enumerate două nu se folosesc pentru obţinerea inhibiţiei active: a.relax (contracţie . contactul manual şi comanda verbală . b.contracţie) Tehnica contracţiei agonistului Tehnica Oxford Tehnica Delorme Watkins Corect: d. c. Principiile de bază care „controlează” facilitarea proprioceptivă sunt: a. d. c 327. b. e. d. c. b. e. Mecanismelor reflexe elementare Modificărilor de repartiţie tonică prin schimbări ale poziţiei corpului Sincineziilor. c. e. mai ales la pacientul cu paralizie Corect: a. d. b. Indicaţiile pentru mobilizarea articulaţiei periferice sunt: a.relaxare) Tehnica hold – relax . Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea îl reprezintă utilizarea: a. Obţinerea facilitării în metoda Kabat se realizează prin: a.

b. d. c. b. totdeauna. diametral sau parţial opuse poziţiilor pe care le adoptă pacientul în mod spontan nu se suprapun schemele anormale peste cele normale şi nu se repetă o mişcare incorectă parazitată de sincinezie până când schema sincinetică nu este voliţional controlată poziţiile de inhibiţie reflexă combat spasticitatea. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama de următoarele aspecte kinetice fundamentale: a. recâştigând controlul asupra mişcărilor izolate Corect: a. b.b. au următoarele scopuri / obiective: a. d. c. totdeauna la membrul inferior Abducţie cu rotaţie internă. la membrul inferior Corect: d 331. b. în secvenţa dezvoltării lor reale activarea reflexelor posturale. d 330. Corect: a. cu derulare cursivă) toate aspectele precizate la punctele anterioare Corect: e 329. b. d. degete-tibiotarsian). e. la membrul inferior Flexie cu rotaţie externă. limitarea excesului de activitate tonică-reflexă perturbatoare a schemei motorii normale inhibarea sau suprimarea activităţii tonic reflexe anormale modificarea tonusului muscular facilitarea integrării reacţiilor superioare de “ridicare şi echilibru”. Pentru fiecare segment al corpului există două diagonale de mişcare Fiecare diagonală de mişcare are două scheme antagonice Fiecare diagonală de mişcare are trei scheme antagonice Fiecare schemă presupune o mişcare cu trei componente Fiecare schemă presupune o mişcare cu două componente Corect: a. totdeauna la membrul superior Extensie cu rotaţie internă. c. stimulii de întindere (aplicaţi în schema de mişcare în care grupul muscular antagonist este în scurtare maximă) tracţiunea şi fixarea articulară sincronizarea normală (contracţia muşchilor în secvenţe desprinse din mişcări coordonate. c. cu largă aplicabilitate la pacientul hemiplegic / hemiparetic. Exerciţiile de tip Bobath. obţinându-se atenuarea tonusului muscular anormal şi o coordonare motrică superioară posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziţii adoptate de acesta controlul permanent al punctelor cheie (articulaţiile) localizate axial (coloana vertebrală cu centurile scapulară şi pelvină) şi distal (degete-pumn. e . b. respectarea ordinii poziţiilor fundamentale reflex-inhibitorii (se începe totdeauna cu poziţionarea capului şi gâtului) care sunt. c. Flexie cu rotaţie externă. În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată. d. totdeauna. indiferent schema de mişcare: a. e 332. totdeauna la membrul superior Adducţie cu rotaţie externă. c. d. d. Aspectele de bază necesare a fi respectate în aplicarea exerciţiilor de tip Bobath sunt: a. b. de cele mai multe ori. e. e. e. e.

e TESTE GRILĂ MASAJ Bibliografie: 1. Receptorii stimulaţi mai frecvent în cadrul exerciţiilor metodei Rood sunt: a. e. M Jurca . uşoară. iar senzaţiile care se percep în tot cursul mişcării constituie elemente de bază ale învăţării motorii Toate aspectele anterioare sunt adevărate Corect: e 335. Periere rapidă. c şi d nu este important a fi respectată Corect: a. Receptorii cutanaţi Fusul neuromuscular Organul tendinos Golgi Mecanoreceptorii din derm şi articulaţii Receptorii olfactivi Corect: a.21 . d.Masoterapie. d 336. b. pag. uşoară. Care din următoarele afirmaţii referitoare la exerciţiile de tip Bobath sunt adevărate: a. prin activarea aferentă gamma. b. d 334.333. profundă Aplicaţii de rece (gheaţă) pentru perioadă scurtă Aplicaţii de cald pentru perioadă lungă Netezirea lentă. Masaj şi tehnici complementare. I D Nemeş. c. Orizonturi Universitare. Iniţial se derulează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al poziţiei. c. c. superficială Periere rapidă. d. e. cu eliminarea acţiunii gravitaţiei Urmează exerciţii pentru obţinerea controlului activ al diferitelor combinaţii posturale care necesită o mişcare finalizată. b. e.Edit. d. c. b. A Gogulescu. cu reglementarea activităţii fusurilor neuromusculare Este necesar un “input” corect pentru obţinerea unui răspuns motor corect Cea mai eficientă stimulare cutanată se realizează prin perierea tegumentului sau prin trecerea rapidă a unor cuburi de gheaţă Fiecare mişcare care se execută trebuie să aibă o finalizare prestabilă. e. acţionând contra gravitaţiei Se vor diversifica apoi exerciţiile fizice pentru obţinerea controlului asupra coordonării mişcărilor În final se lucrează exerciţii pentru redobândirea reacţiilor de echilibru Ordinea menţionată pentru exerciţiile de la punctele a. b. ritmică Corect: a. 17 . c. Se facilitează contracţiile voluntare maxime. Stimularea receptorilor cutanaţi în cadrul exerciţiilor metodei Rood se realizează prin: a. c. b. d. b. Exerciţiile din metoda Rood se fundamentează pe următoarele aspecte neurofiziologice: a. c. Timişoara.

decontracturant rezorbtiv creşterea temperaturii centrale a corpului scăderea temperaturii centrale a corpului hiperemiant Corect: a. e 338. e. Selectaţi care sunt efectele generale ale masajului: a. c 340. creşterea metabolismului bazal scăderea metabolismului bazal ameliorarea stării generale hiperemie creşterea fluxului urinar Corect: a. c. c. scade afluxul de sânge stimulează refacerea elasticităţii ţesutului conjunctiv îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea reziduurilor scade masa de ţesut gras creşte masa de ţesut muscular Corect: b. d 341. b. efectele pot fi: a. După modul de acţiune al tipului de masaj folosit. e. b. b. c. c. e. c. Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului: a. e. b. d. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor? a.337. d. e 339. scăderea secreţiei glandelor sudoripare descuamare inhibarea creşterii celulelor tinere vasodilataţie activă vasoconstricţie activă Corect: b. d. e. Asupra tegumentului masajul produce următoarele efecte: a. b. directe indirecte reflexogene numai reflexe toate răspunsurile de mai sus Corect: a. creşte contractilitatea scade conductibilitatea creşte performanţa musculară . b. Asupra ţesutului celular subcutanat masajul produce următoarele efecte: a. c. c. d. c. d 342. b. b. d.

d 344. d. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele fiziologice ale masajului? a. b. efect relaxant efect stimulant se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj se aplică la începutul şedinţei de masaj se aplică intercalată între alte manevre Corect: c . d. b. decontracturant stimulant muscular analgetic inhibarea circulaţiei stimularea eliminării reziduurilor Corect: a. e. e. b. e. b.d. c. b. c. b. procese inflamatorii acute procese inflamatorii cronice tromboflebita neoplazii boli acute ale organelor interne Corect: a. e. b. la nivelul circulaţiei capilare inhibă vasomotricitatea la nivel venos creşte viteza de circulaţie la nivel venos scade uşor presiunea venoasă creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar Corect: b. e. d 345. d. e 346. c. Care sunt contraindicaţii temporare pentru masaj? a. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor? a. e 347. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivel circulator: a. d. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire? a. c. stimulează creşterea supleţei acestora stimulează propriocepţia determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv stimulează circulaţia locală inhibă circulaţia locală Corect: a. c. e. c. scade performanţa musculară stimulează refacerea postefort Corect: a. c. e 343. c. d.

e 350. d 352. constă din presiunea ritmică constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale sau profunde determină hiperemie locală are efect reflex nu are efect reflex . d. b. b. d.348. c. b. b. torsiunea şi presarea ţesuturilor pe planurile subiacente creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor ameliorează mobilitatea articulară Corect: a. b. b. b. vizează ţesutul subcutanat vizează ţesuturile moi periarticulare vizează ţesutul muscular în special vizează osul are efecte reflexogene Corect: a. c. c. Fricţiunea – care afirmaţii sunt adevărate: a. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat? a. c. d. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice: a. c. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice: a. c. c. d. e. uşor flectate cu faţa dorsală a mâinii cu pumnul închis cu cotul Corect: a. b. d. c. e. d 353. d. e. Frământatul prezintă următoarele variante tehnice: a. e 351. b. cuta plimbată circular masajul rindea ciupituri pieptănatul Corect: a. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere? a. cu regiunea tenară cu faţa dorsală a degetelor. se adresează în special muşchilor constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor se realizează prin ridicarea. e. cu vârful policelui sau al indexului cu rădăcina mâinii prin lovirea ritmică a ţesuturilor prin rularea tegumentului intensitatea depinde de unghiul de aplicare Corect: a. e. b. e. c 349.

Ortezarea în recuperarea medicală. 2004 356. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor se pot realiza manual se realizează numai cu aparate vibratorii stimulează circulaţia şi propriocepţia locală se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite Corect: a. Rodica Trăistaru. b. pagini 7-27. 2002. e. Sbenghe. Editura Medicală. T. Bucureşti. 408 . 1981. T.. 111-164. Care dintre următoarele definiţii caracterizează noţiunea de orteză: a.Corect: b. Delia Cinteză. e TESTE GRILĂ ORTEZARE . mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuro . a poziţiona. 2002. 44-90. Bucureşti. a imobiliza. cu menţinerea sau refacerea funcţiei segmentului la care este aplicată aparat sau dispozitiv de substituţie artificială folosit pentru înlocuirea diferitelor segmente absente sau organe ale corpului dispozitiv adăugat corpului unei persoane pentru a susţine. b. b. Roxana Popescu. Bucureşti. pagini 488-490 5. pagini 517-519 4. d 355. d. Editura Medicală.274 2. e. a corecta diformităţi. c. a asista forţa musculară.mioartrokinetic. Sbenghe. Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. Care sunt variantele tehnice ale baterii? a. e. Daniela Poenaru. percutatul tocatul tocatul tangenţial bătătoritul măngăluirea Corect: a. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. 190 . c. Editura Medicală. Kinetologie profilactică. Editura Medicală Universitară Craiova.PROTEZARE Bibliografie: 1.414 3. c. 1987. Kinesiologie-ştiinţa mişcării. Vibraţiile se caracterizează prin: a. a modifica tonusul muscular sau a promova mişcarea unor segmente modalitate fizică pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare una dintre cele mai importante exerciţii din kinetoterapia pasivă Corect: a. T. Sbenghe. b. c. d. terapeutică şi de recuperare. Bucureşti. d. c. 362-365. pagini 309-313. d. d 354.. Editura Vox. c . b.

vase) pe toată perioada programului de recuperare Corect: d 358. d 360. c.357. cu posibilitatea aplicării unei tracţiuni controlul unei mişcări direcţionate durerea şi presiunea în segmentul respectiv prin transferul de forţă de la o zonă topografică la alta protecţie a structurilor segmentului respectiv (muşchi. confecţionată din material dur. prin intermediul mai multor fotografii (din diferite unghiuri) şi însoţită de o fişă tehnică. d. oase. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale. care cuprinde următoarele elemente: a. mai ales pentru cele folosite la extremitatea distală a membrului superior uşor de întreţinut şi de curăţat. ligamente. b. numele şi tipul ortezei-statică sau dinamică. b. simple. e. tolerate corespunzător acceptabile din punct de vedere cosmetic. temporară sau definitivă . c. asigurând astfel prevenirea / corectarea deformărilor şi menţinerea articulaţiei într-o poziţie cât mai funcţională îmbunătăţirea funcţiei articulare în condiţiile unei asistări corespunzătoare a mobilităţii la acel nivel. cu o excepţie: a. Ortezele au rol multiplu în recuperarea medicală. materiale plastifiabile Corect: d 361. Oricare dintre protezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele calităţi: a. nervi. b. aliaj de aluminiu) plasticul pielea hârtia fibrele sintetice. imobilizarea sau susţinerea unei articulaţii sau unui segment al corpului. Fiecare orteză este prezentată în detaliu. să servească în realitate scopului propus. c. rezistent acceptabilă din punct de vedere cosmetic. e. c. de aplicat la nivelul bontului să nu se modifice în raport cu evoluţia afecţiunilor asociate Corect: b. grele.inoxidabil. d. metalul (oţel călit . în sensul facilităţii (uşurinţei) montării / demontării (“pus / scos”) corecte utile. c. ajustabile diferitelor faze evolutive ale suferinţei respective Corect: b. fără determinarea modificărilor trofice la nivelul bontului să posede relief adaptat segmentului protezat şi caracteristicilor bontului cu care trebuie să se articuleze uşor de întreţinut. e. Oricare dintre ortezele folosite în practica medicală trebuie să prezintă următoarele calităţi: a. d. b. c. dar nu asigură: a. e 359. e. cu durabilitate scăzută confortabile. d. d.

Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze dinamice sunt: a. cu edem fluctuant Corect: a. e 366. b. b. e. b. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaţie de membru se realizează în baza unor criterii. d 365. b. c. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi ortezarea sunt: a. d. c. în principal proprioceptivă menţinerea schemelor de mişcare posturarea corectă şi păstrarea aliniamentului articular Corect: b. limitare activităţii articulare prevenirea deformărilor secundare dezechilibrelor musculare stimulare senzorială. e. cu excepţia: a. e. Amputaţiile membrelor inferioare Traumatismele Tumorile benigne Malformaţiile dobândite Osteosarcoamele Corect: a. c. d. e. c. obiectivele montării sale la un anumit segment descrierea materialului din care este confecţionată. durata în care se poate realiza. c. d 364. d. e. d.b. c. menţinerea tonusului şi forţei musculare corectarea deformărilor din afecţiunile neurologice prin deficitul muscular prevenirea şi corectarea contracturilor musculare stretching-ul pasiv stabilizarea articulară analitică şi globală. d. indicaţiile sale terapeutice. precum şi statusul cognitiv cu motivaţia personală . d. c. b. imobilizarea. e 363. b. c. d 362. Aspectele motivaţionale care permit încadrarea ortezelor în orteze statice sunt: a. dificultatea de execuţie alte menţiuni sau remarci cu privire la orteza respectivă date despre pacientul la care urmează a fi aplicată Corect: a. nivelul amputaţiei membrului respectiv starea aparatelor cardiovascular şi respirator ale pacientului. leziunile de neuron motor central sau periferic suferinţe ortopedico-traumatice diverse afecţiuni reumatismale complicaţiile după arsuri afectări tegumentare grave. mai precis în lanţ cinematic Corect: c. b. b. Principalele condiţii patologice care presupun în cadrul asistenţei medicale complexe şi protezarea sunt: a.

Cele mai importante afecţiuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii scapulare care beneficiază de ortezare a umărului sunt: a. d. e. asistarea sau suportul musculaturii deficitare (cu forţă scăzută). Principalele criterii în funcţie de care se clasifică ortezele sunt: a. ortezele sunt indicate pentru refacerea funcţionalităţii normale. practic a întregului membru superior prevenirea contracturii muşchilor adductori ai umărului reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul centurii scapulare. mobilizarea braţului şi umărului. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducţia umărului este complex. asigurând conservarea energiei şi prevenirea mişcărilor anormale imposibilitatea montării altor dispozitive asistate. controlate. d 370. activităţile-vocaţionale şi nevocaţionale-pe care pacientul le anticipează existenţa sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaţie resursele financiare şi tehnice de care dispune persoana în cauză Corect: d 367. e. d. când există o paralizie de plex brahial Corect: b. prin: a. e . b. a consecinţelor acestora (subluxaţia umărului. d. Clasic (gruparea în două mari categorii-statice şi dinamice) Anatomic (în funcţie de segmentul ce urmează a fi ortezat) Clinico-funcţional Materialul din care sunt confecţionate Denumirea firmei producătoare Corect: a. e. b. La nivelul membrului superior. e. retracţiile musculare) prevenirea stretchingului muşchilor rotatori interni simultan cu asuplizarea muşchiului deltoid şi a “coafei rotatorilor” asistarea şi stimularea muşchilor membrului superior în raport cu derularea recuperării. cu asigurarea unui aliniament corect al axelor biomecanice prevenirea mobilităţii pe direcţii corecte. c. b. d.c. c. c. e. b. supravegheate Corect: a. Capsulita adezivă sau umărul „îngheţat” Suferinţa articulaţiei acromioclaviculare Boli inflamator-imune Reumatismul abarticular Sindrom postcombustional Corect: c. d. substituirea musculaturii paralizate protejarea zonelor algice şi / sau deformate de solicitări importante corectarea / minimalizarea deformărilor sau tulburărilor de aliniament existente. incluzând: a. c. b. c 369. c. b. c 368.

prin intermediul a două benzi sau curele.371. b. independent de programul de recuperare sau de intervenţiile chirurgicale ulterioare . se aplică un dispozitiv sub formă de jgheab pe mânerul scaunului. a tracţiunii pe rădăcinile nervoase Corect: a. d. b. 373. să-şi flecteze cotul şi să ajungă cu mâna la gură tip aparte de orteză dinamică pentru membru superior Corect: a e. ortezarea de repaus asigură poziţionarea corectă a umărului. c. ortezarea dinamică asigură derularea kinetoterapiei corespunzătoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive. severă şi nu există posibilitatea altor atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgicale) indică la pacienţii cu paralizie de plex brahial cu sau fără conservarea unei mâini funcţionale orteza care-i permite pacientului să-şi utilizeze optim restantul funcţional muscular orteză care necesită o purtare permanentă. cu care se mobilizează pacientul neurologic (tetraplegic. b. e 372. e. e. b. Ortezarea umărului la pacientul hemiplegic permite: a. în plan orizontal. d. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizează orteza dinamică pentru balansul / mobilizarea antebraţului (BFO = balanced forearm orthoses): a. cu braţul în abducţie de 450 şi uşor anteflectat în etapele de recuperare. de antrenare a simetriei corporale etc. e. d.) derularea stretching-ului rapid pentru corectarea spasticităţii derularea stretching-ului lent necesar asuplizării structurilor ţesutului moale din regiunea mâinii promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular şi la nivelul centurii scapulohumerale Corect: a. c. indicată la pacientul cu suferinţă neurologică. b. înlăturarea riscului traumatismelor secundare mişcărilor anormale. fără o bună stabilitate şi un control motor schiţat al trunchiului deosebit de utilă când există posibilitatea suspendării eşarfei. deasupra capului pacientului poate fi montată la scaunul cu rotile. braţul. distrofie neuromusculară severă) articulat cu orteza. în perioada flască a hemiplegiei. b 374. asistarea mişcărilor la nivelul centurii scapulare şi braţului astfel încât funcţionalitatea mâinii şi pumnului să fie cât mai aproape de cea fiziologică prevenirea contracturii musculaturii membrului superior conservarea funcţiilor neafectate ale membrului superior. pacientul poate să-şi mobilizeze. c. d. Orteză complexă pentru membrul superior în care este inclusă şi orteza dinamică pentru umăr are rol multiplu pentru: a. exerciţii de redresare şi echilibru. Orteza helicoidală a membrului superior este: a. ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim la nivelul centurii scapulohumerale şi trunchiului. o orteză funcţională statică indicată când paralizia de plex brahial este definitivă. avându-se în vedere că funcţia principală este prehensiunea alături de mişcarea de prono-supinaţie a extremităţii distale reducerea aspectelor dinamice ale funcţionalităţii membrului superior. c.

b. la pacienţii cu luxaţie sau subluxaţie a umărului. respectarea poziţiei funcţionale. care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic iniţierea programului de recuperare pentru refacerea mobilităţii articulare (prin intermediul exerciţiilor globale de mobilizare pe abducţie-flexie-rotaţie externă) şi a controlului motor al umărului toate aspecte cuprinse la punctele a. e. c. c. d. timp de 7-10 zile obţinerea stării antalgice prevenirea redorii articulare. cu impact negativ asupra evoluţiei bolii asistarea unora dintre exerciţiile kinetice Corect: a. b. imediat postoperator: a. cu evitarea poziţiei “protectoare” din perioadele dintre şedinţele kinetice asigurarea igienei corespunzătoare a regiunii axilare. c. e 379. e 377. d. c. Criteriile care sunt luate în considerare pentru artroplastia de umăr sunt: a. c. distrucţia suprafeţelor osoase articulare de către procesul patologic inflamator-imun durere permanentă la nivelul umărului cu impact funcţional semnificativ (perturbarea ADL-urilor). b. Ortezarea umărului instabil. Un umăr endoprotezat. e. presupune: a.Corect: b. evitându-se astfel posibilele infecţii. c. c. d. d. b. fiind necesară mai ales la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia internă şi adducţia umărului. orteza des utilizată este cea care asigură rotaţia externă şi abducţia umărului. c. Principalele indicaţii pentru endoprotezarea parţială a umărului sunt: a. c. o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 10º o mişcare de abducţie de 30ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 60ºşi o rotaţie externă de cel puţin 20º o mişcare de abducţie de 90ºşi o rotaţie externă de cel puţin 60º Corect: a 378. b. trebuie să posede. Ortezarea umărului la pacientul cu poliartrită reumatoidă presupune: a. e. d. b. necontrolate prin măsuri terapeutice conservatoare algoneurodistrofia unipolară a umărului . d Corect: e 376. d. e. incongruenţă glenohumerală cronică dureroară la pacientul cu poliartrită reumatoidă fracturi complexe cervicocefalice recente leziuni capitale vechi postfractură leziuni capitale vechi la pacientul cu boală reumatismală inflamator-imună osteonecroza avasculară a capului humeral Corect: b. fiind necesară mai ales la pacienţii cu ambii umeri afectaţi sau / şi cu tendinţa la redoare marcată menţinerea braţului în poziţie funcţională. d 375.

c 381. cu scopul multiplu: a. etapizat. când este necesar. Principiile reeducării kinetice postoperatorii în cazul unui pacient cu umăr endoprotezat sunt următoarele: a. de a promova durerea de a menţine deformaţiile structurilor periarticulare şi articulare de a controla mobilitatea activă (să o îmbunătăţească atât pe flexie. programul kinetic este parte componentă a programului de reabilitare complex. procesul infecţios localizat la nivelul structurilor articulare şi periarticulare ale umărului paralizia completă a muşchiului deltoid şi / sau a coafei rotatorilor radiculopatiile cervicale. neurologic reumastimale inflamatorii reumatismale degenerative postcombustionale ortopedico-traumatice Corect: e 383. e. prin asigurarea stabilităţii articulare corespunzătoare) de a suplini deficitul musculo-ligamentar. b. c 382. de cele mai multe ori fără o acuză algică semnificativă distrucţia suprafeţelor osoase articulare de către procesul patologic inflamator-imun Corect: b. b. e. d. injuriile cotului la sportivi beneficiază de ortezare şi reprezintă suferinţe de tip: a. fracturile diafizei humerale. b. c. d.d. b. de 5-10-15-20 minute frecvenţa şedinţelor kinetice în cursul unei zile este de 5 ori. cu manifestări complexe (mai ales deficit de forţă musculară pentru muşchiul deltoid şi muşchii spinali. Luxaţiile cotului. cât şi pe extensie. c. e. d. d. e . chiar de mai multe ori dacă starea pacientului o permite exerciţiile de tip stretching pasiv şi decoaptare (tracţiune-glisare) sunt indicate folosesc în programul kinetic programul kinetic se derulează doar în condiţii de spitalizare Corect: a. sau din contră să limiteze tendinţa la hipermobilitate. afectarea bilaterală a umerilor. c. c. b. b. d. simple şi respectând principiul indolorităţii durata unei şedinţe kinetice este variabilă. cu protejarea de injuriile variate (cu precădere de stresul articular) şi gradarea forţei exercitate pe braţ şi antebraţ de a furniza condiţiile optime pentru refacerea tegumentului Corect: c. ruptura ligamentului colateral ulnar. fiind fundamentat pe gesturi blânde. e. c. e. e 380. cu expresie electromiografică) prezenţa complianţei pacientului asocierea suferinţei reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor Corect: a. Sunt descrise următoarele contraindicaţii pentru endoprotezarea umărului: a. d. pacientul aflându-se în stadiu avansat al bolii. Ortezele statice pentru cot şi umăr sunt indicate pentru imobilizarea articulară şi corecta poziţionare a membrului superior (refacerea aliniamentului dacă este necesar). cu disfuncţie şi handicap multiplu.

cotul va fi suspendat în poziţii alternative de flexie 90° şi extensie maximală. d 385. c. ruptura endoprotezei sau disocierea părţilor componente Corect: b. în limita sectorului de funcţionalitate. d. indoloritatea afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar redoarea sau instabilitatea de cot cicatrizarea tardivă şi necorespunzătoare a plăgii postoperatorii decimentarea. c. pacientul poate începe activitatea fizică uzuală. c. b. obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică. în limita sectorului de funcţionalitate. e. cu tracţiuni în axul membrului superior Corect: b. b. adaptându-se progresiv la ea în funcţie de toleranţa cotului operat se indică cât mai multe mişcări pasive. timp de 4 săptămâni. Dintre principii generale care trebuie respectate în ortezarea mâinii face excepţie: a. c. Complicaţiile postoperatorii ale endoprotezării cotului sunt: a. c. e. c. b.384. pentru reducerea cât mai lentă a edemului postoperator mişcarea activă a cotului este practic permisă imediat ce edemul şi durerea postoperatorie încep să se remită regula de bază este progresivitatea şi blândeţea. fiind proscrise mobilizarea intempestivă şi flexia peste 90° în primele 21 zile. obţinerea dolorităţii obţinerea unei amplitudini funcţionale maxime (pentru flexie o amplitudine cuprinsă între 300-1200. e. 387. prelungindu-se de cele mai multe ori până în 1/3 proximală a antebraţului lăţimea ortezei la nivelul antebraţului trebuie să fie suficientă pentru asigurarea stabilităţii sale orteza să asigură o extensie de minim 15º– 30ºla nivelul gâtului mâinii. Artroliza într-o redoare de cot se aplică avându-se în vedere următoarele obiective: a. în 3-6 luni postoperator obţinerea unei amplitudini de mişcare la nivelul cotului cât mai aproape de cea fiziologică. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie să ţină seama de următoarele aspecte în derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoproteză de cot: a. e 386. după această perioadă. d. d. esenţiale în funcţionalitatea membrului superior. d. zilnică. cu particularizare în funcţie de scopul ortezei arcurile anatomice ale mâinii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar degetele sunt plasate rareori în poziţie funcţională Corect: e . sector care reprezintă funcţionalitatea utilă) refacera mişcărilor de flexie şi pronaţie. în 6-9 luni postoperator Corect: b. d. d e. pentru a permite vindecarea tricipitală în perioadele de repaus dintre terapia fizicală. orteza trebuie să corespundă cât mai fix conturului mâinii şi antebraţului lungimea ortezei să fie suficient de lungă (există şi excepţii). repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie să fie unul decliv. b. c.

V. c. d. b. b. plasată tot pe faţa dorsală a mâinii Corect: a. d. asistă flexia dorsală a pumnului şi opoziţia policelui asistă extensia degetelor sunt folosite orteze statice (sub formă de bară în C) şi orteze dinamice pentru police când deficitul motor este minim. prin intermediul căreia se blochează dorsal articulaţiile metacarpofalangiene. b. b. Orteza în paralizia / pareza de nerv radial prezintă următoarele aspecte definitorii: a. b. e. Terapeutul care execută orteza pentru complexul mâinii trebuie: a. e.388. Orteza în paralizia / pareza de nerv cubital prezintă următoarele aspecte definitorii: a. pacientul preferă să folosească orteză doar în mişcările de fineţe. are rol de substituţie pentru muşchii lombricali corectează hiperextensia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza musculaturii intrinseci a mâinii) este indicată orteza de tip bară lombricală. d 390. mai ales atunci când pensele laterale polici-digitale sunt posibile pentru deformările degetelor II şi III sunt indicate ortezele statice de tipul benzilor adezive sau suporţilor externi . este necesară o orteză statică pentru extensia în articulaţiile metacarpofalangiene. d. cu excepţia: a. c 391. prin susţinerea activităţii aparatului extensor al mâinii este indicată o orteză cu suport dorsal pentru gâtul mâinii şi accesorii care să controleze extensia la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene dacă muşchii extensori ai pumnului sunt indemni sau refăcuţi. c. să cunoască noţiunile fundamentale de anatomie şi biomecanică ale mâinii (! semnificaţia gestuală a unghiurilor funcţionale) precum şi noţiunile semiologice minime corelate cu suferinţa respectivă să cunoască mecanismele de deformare şi de corectare pentru aspectele patologice care sunt posibile la nivelul complexului mâinii să dovedească discernământ în alegerea programului kinetic şi să posede noţiuni de terapie ocupaţională să nu explice pacientului rolul aplicării etapizate a educaţiei gestuale cu ajutorul ortezelor în cadrul programului kinetic general să adapteze / schime tiparul ortezei în funcţie de dinamica suferinţei Corect: a. fixată cu o bandă adezivă la nivel palmar deficitul de adducţie al policelui este uşor controlabil corectează hiperflexia în articulaţia metacarpofalangiană la nivelul ultimelor două degete (stoparea extensiei tuturor articulaţiilor metacarpofalangiene în pareza musculaturii intrinseci a mâinii) Corect: a. d. e 389. Orteza în paralizia / pareza de nerv median prezintă următoarele aspecte definitorii. e. e. combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor flexori combate tendinţa la retracţie a tendoanelor muşchilor extensori asigurară utilizarea convenabilă a mâinii. pentru degetele IV. c. b. c. c. c.

de repaus sau de protecţie dinamice funcţionale de substituţie susţinători instrumentali Corect: a 395. e. e. d.Corect: b 392. statice. b. d. c. stabilizatori pentru deget-mână-pumn / gâtul mâinii. c. cu expresie clinico-funcţională la nivelul compexului mâinii. e. a dezvoltării poziţiilor vicioase. b. prevenirea deformărilor determinate de asinergismul muscular refacerea amplitudinii maxime de mişcare pasivă pentru sectorul afectat şi restabilirea / menţinerea amplitudinii maxime de mişcare activă. b. ortezele de repaus asigură: a. orteze pentru reducerea hipertoniei. degetelor menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii menţinerea durerii prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii Corect: a. Stabilizatorii digitali. muşchii regiunii tenare sunt în repaus când poziţia policelui este de 40ºantepulsie şi 20º abducţie definesc: a. d 393. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare. b. c. În leziunile de nervi periferici ale membrului superior. c 394. La pacientul cu mână reumatoidă. a deformaţiilor la nivelul pumnului. policele în extensie-adducţie moderată. poziţia funcţională a complexului mâinii poziţia funcţională a antebraţului distal poziţia antalgică a complexului mâinii poziţia antalgică a antebraţului poziţia de repaus nocturnă Corect: c . stabilizatorii policelui. d. ortezarea se aplică pentru: a. e. c. a forţelor musculare optime în teritoriile neafectate poziţionarea complexului mâinii astfel încât să poată fi utilizată optim substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate Corect: a. asociată deseori cu înclinarea ulnară moderată şi semipronaţie. Gâtul mâinii în uşoară flexie. b. degetele II → V în poziţie indiferentă (uşoară flexie în articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene). b. orteze de tip mânuşă fac parte din categoria de orteze: a. d. c.

orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei mediale orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural medial orteza de şold astfel încât să permită pacientului o flexie de 90º la nivelul şoldului orteza de genunchi la nivelul proeminenţei condil femural lateral orteza de gleznă centrată la nivelul maleolei laterale Corect: a. cu impact clinico-funcţional la nivelul complexului mâinii absenţa structurilor osoase (insuficienţa capitalului osos) şi a stabilităţii ligamentare corespunzătoare pentru consolidarea endoprotezei pacientul tânăr / copil la care sunt prezente cartilajele de creştere (endoprotezare este posibilă numai după închiderea cartilajelor de creştere) pacientul cooperant Corect: b. d. Ortezele pentru membrul inferior trebuie să fie centrate astfel: a. e. asistarea mersului şi controlul mişcării reducerea durerii şi a încărcării articulare prin greutatea corpului maximizarea efectelor deformărilor articulare existente minimalizarea efectelor deformărilor articulare existente creşterea încărcării articulare prin greutatea corpului Corect: a. Contraindicaţiile pentru endoprotezare la nivelul complexului mâinii includ următoarele aspecte: a. Orteza statică menţine segmentul de corp disfuncţional într-o anumită poziţie Orteza dinamică inhibă mişcarea segmentului de corp. d 397. b. e. absorbţia şocului la atacul cu talonul) Ortezele acomodative asigură amortizarea şocurilor. asigurând o funcţionalitate optimă Orteza biomecanică sau funcţională are rol multiplu (controlul mişcărilor excesive. b. fractură de acetabul fractură de col femural osteonecroză aseptică de cap femural pseudartroza postfractură de cap femural fractura intertrohanteriană Corect: b. statusul noninfecţios articular sau cu altă localizare afecţiuni neurologice diverse. d. c. d 398. c 399. plasarea piciorului în neutralitate subtalară în faza de sprijin a mersului. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru: a. distribuirea uniformă a presiunilor Ortezele acomodative asigură solicitarea reliefurilor osoase şi accentuarea frecării suprafeţelor plantare Corect: a. c. c. c. c. b. b. d. Rolul ortezelor de picior este în funcţie de tipul de orteză. e. Astfel: a. c. d 400. Endoproteza cefalică la nivelul şoldului este indicată la pacientul cu: a.396. d. b. d . b. e. c. c. e. d. b.

la câteva zile postoperator Reluarea tardivă a mersului cu încărcare Refacerea părţilor moi ale şoldului Corect: b. b. dintre care mai importante sunt: a. b. c. b. d. Coxartroze secundare sau primitive decompensate Sechele posttraumatice şi artrodeza de necesitate la vârste tinere Reumatismul cronic inflamator Procesul infecţios local Periartrita coxofemurală Corect: a. b. b. c 402. c. e 403. e. c. c.401. d. e 404. cu membrul inferior sănătos cât mai aproape de scaun. se lasă cât mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun la ridicarea de pe scaun. e. d 405. În cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteză de şold se derulează exerciţii pentru grupele musculare: a. Avantajul endoprotezării şoldului cu proteză totală cimentată se exprimă prin: a. deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat la aşezare. cu membrul inferior operat cât mai aproape de scaun. c. e. d. apropie călcâiele. fesiere cvadricipitale paravertebrali ale membrelor superioare sternocleidomastoidieni Corect: a. c. deplasează şezutul la marginea scaunului şi se ridică cu sprijin cât mai mult în membrul inferior neprotezat Corect: d. e. c. d. pacientul se îndepărtează cât poate de mult cu călcâiele de scaun. Aşezarea şi ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteză de şold comportă următoarele aspecte definitorii: a. astfel încât flexia la nivelul genunchiului şi şoldului să fie peste 90º la aşezare. Fixarea biologică prin contactul intim biologic la interfaţa implant-os Fixare definitivă de la început Posibilitatea de a relua mersul cu încărcare. b. pacientul se apropie cât poate de mult cu călcâiele de scaun. apropie călcâiele. scaunul folosit de pacient se recomandă a fi cu înălţime cât mai mică. creşterea forţei musculare menţinerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferior menţinerea mobilităţii articulare şi evitarea instalării atitudinilor vicioase . se lasă pe scaun cât mai uşor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sănătos la ridicarea de pe scaun. b. Proteza totală de şold este indicată în marile degradări anatomo-funcţionale ale şoldului. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie totală şold sunt: a.

cu indicaţia folosirii bastonului totuşi. 5-6 şedinţe de mobilizare activă a genunchiului. Din a treia zi postoperator Din a patra zi postoperator Chiar din ziua operaţiei La 3-4 săptămâni postoperator Este contraindicată Corect: c 410. c. Pacientul cu artroplastie totală necimentată la nivelul şoldului nu are voie să: a. recuperarea completă a genunchiului evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii şi prevenirea edemului Corect: a. Postoperator.d. mersul în cârje fără sprijin la 2 săptămâni. e. În programul de recuperare postoperator într-o artroplastie parţială de genunchi contracţia izometrică a muşchiului cvadriceps se iniţiază: a. flexie şi adducţie flexie şi abducţie extensie şi rotaţie rotaţie extensie şi adducţie Corect: b 407. d. b. d. c. d. e 406. din ziua 3-a sau 4-a. d. e. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat. la pacientul cu artroplastie totală cimentată de şold sunt indicate mobilizările asistate la nivelul şoldului operat din ziua a 5-a. b. b. pentru: a. c. aflat în gips bivalv în extensie. c. încarce membrul inferior operat şi nu are voie să şofeze înainte de 6-8 săptămâni solicite mult grupele musculare abductoare ale şoldului solicite prin exces de forţă sau amplitudine de mişcare endoproteza meargă cu sprijin în cadru. distrugere articulară moderată dureri persistente aparat ligamentar distrus deviaţii axiale peste 20º pacient cu vârsta peste 60 ani Corect: c. d. încărcare egală cu membrele inferioare la 3-4 săptămâni. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoproteză parţială nu se face în modul următor: a. apoi în baston facă kinetoterapie în programul de recuperare Corect: a. c. e. b. c 408. la 3 luni postoperator . d 409. e. Care dintre următoarele aspecte nu reprezintă indicaţie pentru artroplastia parţială de genunchi: a. b. e. cu sprijin în cârjă sau baston.

c. intens dureroasă persoane sub 50 ani. e 411. d. e 414. d. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator încărcare egală cu membrele inferioare la 4 săptămâni. cu sprijin în cârjă sau baston. b. c. e. e. e. b. peste 20º flexumul ireductibil instabilitatea marcată. cu sprijin în cârjă sau baston. e. c . cu sprijin în cârjă sau baston. încărcare inegală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 3 luni postoperator mersul în cârje cu sprijin la 3 săptămâni. Pentru care dintre grupele musculare sunt indicate exerciţiile de tip izometric în programul kinetic preoperator la pacientul cu endoproteză de genunchi: a. mersul în cârje cu sprijin la 2 săptămâni. încărcare inegală cu membrele inferioare la 4 săptămâni. încărcare egală cu membrele inferioare la 5 săptămâni. complicaţiilor posibile refacerea funcţionalităţii gleznei şi consolidarea regiunii piciorului o schemă de mers cât mai normală. d. gonartroza decompensată care interesează toate structurile genunchiului deviaţiile axiale importante. cu modificări de aliniament la nivelul genunchiului Corect: a. b. b. tulburărilor trofice. c. Indicaţiile mai importante pentru artroplastia totală de genunchi sunt: a. d. e. d. c 413. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise: a. c. b. d. combaterea durerii. Metodele şi mijloacele programului de recuperare la pacientul cu artroplastie de gleznă sunt astfel alese încât asigură: a. fesier mare cvadriceps triceps sural ischiogambieri tibial anterior Corect: b. c.b. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator Corect: b. cu evitarea şchiopătatului menţinerea statusului clinico-funcţional iniţial o schemă de mers antalgică Corect: a. alergarea ridicare şi purtare de greutăţi mari şofatul exerciţii în lanţ cinematic închis pentru coordonare şi control motor al membrului inferior pedalare la cicloergometru Corect: c. mersul normal cu sprijin total în membrul inferior operat la 4 luni postoperator mersul în cârje cu sprijin la 4 săptămâni. d. b. c. c 412. cu sprijin în cârjă sau baston.

e. b 419. b. b 417.415. c. e. c. d. d. e. Orteza mobilă. d. rigide. cu refacerea rulării plantei pe sol în schema de mers Permit mişcarea liberă a şoldului şi genunchiului Asigură un sector important de mişcare a complexului gleznă-picior Corect: b. b. Încălţămintea indicată la pacientul cu hallux valgus se caracterizează prin: a. La piciorul spastic se indică ortezele de reducere a tonusului care se caracterizează prin: a. c. Orteze fixe. din material plastice Ortezele hibride. b. d. d 418. peste 25º Instabilitate anterioară a genunchiului Contracturi severe în flexie ale genunchiului Hipotrofie muşchi cvadriceps Corect: a. Principalele indicaţii ale ortezelor genunchi-gleznă-picior sunt: a. b. c. b. d. e. c. b. căpută moale. d 416. Ortezele pentru gleznă-picior se grupează în două mari categorii. c. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic în stadiu flasc cuprinde două modalităţi prin care se obţin stimularea tonusului muscular şi antrenamentul proprioceptiv: a. fixată în poziţie neutră sau câteva grade de flexie plantară Orteza mobilă cu stop pe flexie plantară şi asistarea dorsiflexiei pe un anumit sector Orteză dinamică Orteză cu arc de mişcare limitat Orteză adaptată Corect: a. b. dinamice. e. în funcţie de articulaţia care solidarizează între ele cele două componente (gambieră şi podală): a. Deformări primare ale genunchiului cu modificări secundare ale complexului gleznăpicior Genu recurvatum. d . din metal Orteze funcţionale Orteze mobile Orteze de repaus Corect: a. Favorizează poziţia de recurvatum la nivelul genunchiului Sisteme cu trei puncte de presiune Corectează biomecanic varul calcanean şi supinaţia antepiciorului. largă şi rotunjită cu decupaj pelotă laterală în dreptul articulaţiei metatarsofalangiene a halucelui toc înalt pelotă metatarsiană sau sesamoidă susţinător al arcului longitudinal lateral Corect: a. c.

Ortezele de genunchi-gambă-picior Ortezele complexului mâinii Ortezele spinale Ortezele de umăr Ortezele gleznă-picior Corect: c 421. Bucureşti. 201 – 206. pagini 230 . Bucureşti. Orteza William se caracterizează prin: a. 1998. c. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. b. Adriana Sarah Nica.245 3. Editura Medicală. 1981. 1999. Kinetologie profilactică. d. c. Sbenghe. terapeutică şi de recuperare. e. Bucureşti. Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală. e TESTE GRILĂ RECUPERAREA ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE ŞI NEUROCHIRURGICALE BIBLIOGRAFIE: 1. se grupează în: a. b. Bucureşti.608 4. 244 – 249. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. Institutul de Medicină fizică. Este o orteză spinală simplă. pagini 106 . pagini 25 – 36 5. oblice Este indicată la pacientul cu spondiloliză. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. cu rol preponderent de menţinere a memoriei kinestezice şi de relaxare a ţesuturilor moi din regiunea cervicală. Bucureşti. 1987. c. Bucureşti. pagini 554 . 224 – 240. c 422. b.186 2.420. c. Editura Medicală. orteza halo) Orteze toracolombare Orteze toracolombosacrate Corect: a. T. 270 . Editura Medicală. b.120. 260 – 269. Editura Universitară „Carol Davila”. Editura Medicală. spondilolisteză Corect: a. T. Orteze cervicale propriu-zise (colarul uşor şi colarul rigid) Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia) Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. d. e. Kiss. pagini 141 – 153. Sbenghe. Sbenghe. Dispozitivele externe folosite pentru a susţine sau corecta postura şi aliniamentul coloanei vertebrale definesc: a. d. două benzi rigide (pelvină şi toracică) unite prin două benzi laterale şi prin benzi mai subţiri. 159 . d. dinamică Este o orteză dinamică pentru membru superior Controlează extensia şi inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare Este alcătuită dintr-o bandă elastică la nivel abdominal. 188 – 195.284 . I. 1996. Ortezele cervicale. 1981. balneoclimatologie şi recuperare medicală. Ministerul Sănătăţii. Editura Medicală. T. pagini 130 – 183 6. e. *** Caiet documentar.

Datele biografice ale pacientului Capacitatea funcţională Dinamica funcţiei cardiovasculare Dinamica testelor neuropsihologice Stimularea deaferentaţiei Corect: b. prin capacitatea de a realiza gesturi din viaţa cotidiană Pe ambele hemicorpuri În diferite momente ale zilei Corect: a. Menţinerea statusului clinico-funcţional existent al pacientului Prevenirea dezvoltării sechelelor funcţionale neurologice Combaterea modificărilor somatice secundare – deformări. Analitic. b. deviaţii. c. redoare articulară Combaterea modificărilor somatice secundare – degenerescenţe şi fibroză musculară. În patologia neurologică. e. e. e. b. c. d. b. d . pentru fiecare grup muscular În conformitate cu cotaţia de la 1 la 5 Grosier. Metodele şi mijloacele specifice folosite în programul de recuperare performat la pacientul neurologic fac parte din: a. rapide Corect: a. b. e. b. c 425. Bilanţul muscular (testarea musculară manuală) la pacientul spastic nu se apreciază: a. d. c. d. Programele de recuperare la pacientul cu suferinţă neurologică trebuie instituite precoce pentru: a.423. b. c. Modularea spasticităţii şi stimularea sa controlată se poate realiza prin: a. escare de decubit Refacerea mobilităţii articulare Corect: b. c. Controlul la stimuli nociceptivi Schimbările posturale şi utilizarea de posturi inhibitorii Stretching-ul lent pentru musculatura spastică şi stimularea vibratorie pe tendoanelor muşchilor antagonişti celor spastici Stimularea electrică funcţională Mişcări rezistive. b. e. c. d. d. d 424. Electroterapie şi termoterapie (terapie fizicală) Kinetoterapie specifică. e 426. c. alegerea şi adaptare unui program de recuperare la un pacient spastic presupune evaluarea spasticităţii prin analizarea următoarelor aspecte: a. masaj şi terapie ocupaţională (ergoterapie) Psihoterapie şi alte categorii terapeutice (ortezare) Modalităţile chirurgicale Farmacoterapie Corect: a. e 427. b. d. d.

d. Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare şi a bazinului.428. fără aderenţe. b. e. e. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu: a. d 431. c. d. c. trebuie să cuprindă: a. menţinerea intermitentă a posturii corijate. edeme Cicatrici cât mai suple Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare Conservarea amplitudinii de mişcare în limite normale la toate articulaţiile Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele agoniste Corect: a. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discală lombară. c. b. b. e 432. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor de nervi periferici. c. c. conflict disco-radicular. pentru prevenirea complicaţiilor: a. Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic. e. e. d. b 430. neutre a coloanei lombare. d. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile: a. b. e. menţinerea permanentă a posturii corijate. Relaxarea musculaturii contracturate Asuplizarea trunchiului inferior Asuplizarea trunchiului superior Asuplizarea muşchilor centurii scapulare Relaxarea musculaturii hipotone Corect: a. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc lombară operată comune cu programele kinetico-educaţionale pentru persoanele cu afectarea coloanei vertebrale lombare sunt reprezentate prin: a. Kinetoterapie manuală Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare şi care se bazează pe iradierea influxului nervos Autoantrenament muscular Exerciţii izometrice şi izodinamice De relaxare extrinsecă . indiferent de poziţia corpului sau de activităţile desfăşurate Zăvorârea (înlăcătarea) coloanei lombare Menţinerea forţei musculare a muşchilor paravertebrali inferiori şi a fesierilor Menţinerea forţei musculare a muşchilor ischiogambieri Corect: a. Curenţi excitomotori exponenţiali de joasă frecvenţă Curenţi excitomotori de medie frecvenţă Impuls de 1000 ms cu panta de creştere > 500 . b. b. neutre a coloanei lombare. d.700 ms Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4 Parametrii orientativi Corect: a. c. c. d 429. indiferent de poziţia corpului sau de activităţile desfăşurate Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare şi a bazinului. d.

b. b. Disfuncţia neurologică tranzitorie la un pacient cu traumatism cranio-cerebral presupune o reluare a funcţiilor cerebrale în: a. Kinetice – tehnici de facilitare. c. Exerciţiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt incluse în programul de recuperare atunci când: a. d. Se poate ridica în şezând dar nu are stabilitate Poate menţine decubitul dorsal. e. c. b. În traumatismele vertebro-medulare zonele afectate cu predilecţie sunt centrele traumatice sau zonele de tranziţie anatomo-funcţionale ale coloanei vertebrale localizate: a. Limitarea spasticităţii în programul de recuperare la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important şi se realizează prin intermediul următoarelor metode şi mijloace fizicale. b. Sexul pacientului Vârsta pacientului Mediul de provenienţă al pacientului Durata şi profunzimea comei Durata anamnezei posttraumatice Corect: a. e. cervical C1-C2 cervical C5-C6 toracal T2 – T10 toracal T11-T12 lombar L1-L4 . d 433. e. Câteva ore sau zile Câteva zile Câteva săptămâni Câteva luni 1 an Corect: a 434. e.Corect: a. d. exerciţii ale musculaturii antagoniste Masajul Electroterapia Termoterapia Medicaţie Corect: e 436. c. cu o excepţie: a. b. d. e 435. d. d. c. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral sunt: a. fără capacitatea de realizare a transferurilor Are nevoie de un scaun special pentru menţinerea rectitudinii coloanei Se realizează un bun echilibru în balans vertical Nu prezintă tulburări de vorbire Corect: d 437. e. b. d. c. c.

Pacientul cu tetraplegie posttraumatică are şanse de supravieţuire dacă nivelul traumatismului vertebro-medular se situează: a. c. c. e. toaletă. cu o excepţie: a. transferuri Corect: a. c. b. b. b. b. d. c. b. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei C5 prezintă următoarele elemente clinico . b. e 441. şofat. şofat. îmbrăcare. d 442. Stabilizarea focarului de fractură Refacerea integrităţii pachetelor vasculo-nervoase Refacerea integrităţii părţilor moi de tip capsulo-ligamentar şi musculo-tendinos Instituirea progresivă a programului de recuperare Iniţierea rapidă a kinetoterapiei Corect: e 439.Corect: a.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a. c. c. e. d. Sindromul Brown – Sequard Sindromul de coadă de cal Sindromul de compresie cervicală centro-medulară Sindromul radiculo-medular acut Sindromul de fibre lungi Corect: a. Toate funcţiile afectate iniţial Deplasare cu scaunul rulant electric Refacerea gestualităţii de hrănire Dependenţa totală pentru igiena personală. e. b. scris. c. toaletă. e 440. e. e. scris. transferuri Independenţa totală pentru igiena personală. La nivelul vertebrei C1 Sub nivelul vertebrei C2 Sub nivelul vertebrei C3 Sub nivelul vertebrei C4 Sub nivelul vertebrei C5 Corect: d. Contractura musculară paravertebrală Redoare marcată cu tendinţa la blocaj segmentar sau global vertebral Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare Dispneea la eforturi minime Impotenţa funcţională Corect: a. b. îmbrăcare. d. Următoarele entităţi patologice sunt incluse în sindroamele neurologice posttraumatice parţiale: a. Obiectivele fundamentale ale programului de asistenţă medicală la un pacient care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt următoarele. c. d. d 438. d. Elementele clinico-disfuncţionale care sunt asociate durerii în cadrul tabloului clinic la pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt următoarele: a. d .

b. pentru deplasare. e. b. b. mai ales cervicală şi dorsală (contracţii statice globale şi metode de facilitare proprioceptivă) Program kinetic de solicitare musculară cu mobilizare cervicală minimă după scoaterea imobilizării Exerciţii rezistive pentru toate grupele musculare ale gâtului Corect: b. e. d 447. c. d 444. b. îmbrăcat şi şofat pacientul este independent pentru mers neortezat pacientul este independent complet. b. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombo-sacrat L5. c. c. e. obţine independenţa funcţiilor sfincteriene recuperează mersul biped cu orteze de gleznă şi cârje canadiene pentru independenţa sa este absolut necesar scaunul rulant gesturile de autoîngrijire nu pot fi reluate este afectată poziţia ortostatică Corect: a. d. Imobilizarea într-un colan câteva zile Termoterapie şi masaj decontracturant pentru contractura musculară Manipulări vertebrale şi prudenţă în aplicarea tracţiunilor vertebrale Mobilizare fără rezistenţă şi tonifierea musculaturii statice Mobilizare contra rezistenţei manuale imediat după traumatism Corect: a. S2 prezintă următoarele elemente clinico . S1. aplicare de colan – minervă Program kinetic pentru musculatura paravertebrală.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a. b.disfuncţionale şi posibilităţi de recuperare: a.443. e. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractură vertebrală stabilă include mai multe aspecte. d 446. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsă cervicală severă include: a. c. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsă cervicală benignă include: a. cu o excepţie: a. în scaun rulant pacientul rămâne total dependent fizic Corect: a. exerciţii de mobilizare automata a segmentului întreţinerea şi creşterea forţei musculaturii paravertebrale se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic recuperarea amplitudinii rahisului începe după 3 luni de la traumatism recuperarea amplitudinii rahisului se iniţiază imediat după producerea traumatismului Corect: e . b. c. e. b. d. d. Mobilizare cervicală iniţială Iniţial. e 445. d. c. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7 – T12 prezintă următoarele elemente clinico . d. pacientul poate obţine o independenţă completă pentru funcţiile sfincteriene pacientul devine independent pentru transferuri. c.

d. d. c. c. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt: a. c. este încadrat în trei stadii: a. Aprecierea funcţiilor vitale.448. Hemiplegie stângă Probleme vizuale şi de integrare spaţială Abolirea disponibilităţilor relaţionale normale Afectarea vorbirii şi limbajului (afazia) Afectarea înţelegerii materialului verbal. ale activităţii mintale şi a capacităţii de comunicare Aprecierea abilităţii motorii şi a controlului motor în diverse situaţii posturale Aprecierea sensibilităţii exteroceptive şi proprioceptive. Pacientul hemiplegic. d 450. d. e. b. b. socială şi ocupaţională a pacientului Aprecierea funcţiei hepatice Corect: e 449. b. cu integrarea familială. Evaluarea complexă care precede alcătuirea unui program de recuperare la pacientul hemiplegic nu include: a. pe baza evaluării funcţionale. cititul. a perceperii imaginii corpului Aprecierea amplitudinii de mişcare şi a activităţilor cotidiene. În programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic. c. Tromboza cerebrală Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană Trombembolismul Tumora intracraniană Meningita virală Corect: a. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul clinico-funcţional cuprinde: a. d. e. combaterea spasticităţii se face prin utilizarea: a. Posturilor statice reflex – inhibitorii Mişcărilor cu efort care augumentează reflexele tonice Schemelor stereotipe de mişcare Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care facilitează mişcările active automate şi voluntare Schemelor de mişcare reflex – inhibitorii care inhibă mişcările active automate şi voluntare Corect: d 451. c 452. b. e. e. c . b. c. b. scrisul Corect: a. c. d. b. Iniţial Mediu (de flasciditate) Mediu (de spasticitate) Avansat (de refacere) Avansat (de spasticitate intensă) Corect: a. e.

retractura. e . Cele mai importante complicaţii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat în faza precoce sunt: a. d. b. la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie) Deficitul motor (inclusiv modificările fiziopatologice de tipul spasticitate. d. Aplicarea exerciţiilor din metoda Bobath Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferioare Drenajul postural respirator Masajul şi tapotajul toracal Kinetoterapia respiratorie Corect: c. c. d 456. nivelul de integrare corticală şi de memorizare Deficitul senzitiv (sensibilitatea. e. posibilităţile de comunicare. c. b. c. c. al mersului Motivaţia corelată cu starea emoţională. Cele mai importante complicaţii descrise la un pacient cu accident vascular cerebral aflat în faza tardivă sunt: a. d. b. Îngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat în fază precoce presupune: a. e. b. contractura.) şi controlul postural. c. Mobilizările pasive realizate în programul de recuperare la pacientul hemiplegic aflat în fază precoce au mai multe roluri: a. b. sincinezii etc. d 457. tulburări de auz şi văz. c. Parametrii care se verifică în cadrul bilanţului clinico-funcţional la pacientul hemiplegic sunt: a. d.453. Spasticitatea. d. integrare corticală) Toţi parametrii cuprinşi la punctele de mai sus trebuie verificaţi Corect: e 454. b. e. Staza de decubit Retenţia sau incontinenţa de urină (infecţii de tract urinar) şi / sau materii fecale Tromboza venoasă profundă Atelectazia pulmonară / pneumonia Sindromul umăr – mână Corect: a. e. d 455. Combaterea spasticităţii Întreţinerea schemei de mişcare Prevenirea redorilor articulare Combaterea contracturilor musculare Refacerea forţei musculare Corect: b. e. b. c. c. contractura musculară Durerea de tip central Sindromul umăr – mână Tulburările de focar (epilepsia) Tromboza venoasă profundă Corect: a. d. Toleranţa la exerciţii.

cot în uşoară flexie. Posturarea corectă a membrului superior – braţ în abducţie 450 – 600. perioada flască cuprinde următoarele aspecte: a. cu stretching lent la capătul excursiei maxime Mobilizare auto-pasivă. Kinetoterapia pasivă este performată de la început în orice program de recuperare la pacientul hemiplegic şi cuprinde următoarele aspecte cu referire la membrul superior – complexul mâinii: a. c. e 459. d. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Posturarea corectă a membrului superior – braţ în extensie 450 – 600. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în faza precoce. În recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se speră doar la: a. în toate articulaţiile. d. c 462. b. c. e. Exerciţii de redresare şi echilibru. cu corectarea reflexelor tonice anormale prin folosirea punctelor cheie şi a tehnicilor de facilitare Kabat Exerciţii de întreţinere a mobilităţii articulare Mobilizare pasivă a tuturor articulaţiilor membrului superior Corect: a. Posturare corectă. Priză şi un sprijin grosier (după Wynn Parry) Controlul mişcărilor de fineţe Refacerea prehensiunii în toate aspectele sale Refacerea doar a prizei de forţă Refacerea abilităţii şi funcţionalităţii mâinii Corect: a 461. pumn în extensie. b. indiferent poziţia generală a pacientului Mobilizare pasivă blândă. Recuperarea funcţională a membrului superior la hemiplegic în faza post-acută. d. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Posturarea corectă a membrului superior – braţ în abducţie 450 – 600. d 460. b. prin împingeri uşoare ale trunchiului Exerciţii de antrenare a simetriei corpului Ameliorarea şi controlul spasticităţii. stimulare senzitivo-senzorială pentru modularea răspunsurilor motorii Corect: a. perioada flască cuprinde următoarele aspecte: a. c. b. degete II – V în uşoară flexie şi police în abducţie Mobilizarea pasivă a tuturor articulaţiilor. c. pumn în extensie. e. cot în uşoară flexie. b. priza fiind aplicată la extremitatea segmentului de mobilizat Stimulări tactile şi proprioceptive. Kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se începe imediat ce pacientul participă efectiv la derularea programului şi este fundamentată pe: a. cot în uşoară flexie. pumn în flexie. b. cu favorizarea „integrării senzoriale” a mâinii afectate Exerciţii active rezistive Exerciţii din metodele de facilitare proprioceptive Corect: a. d. e. în amplitudine maximă. e. de 2 ori / zi. Exerciţii active cu rezistenţă maximă Exerciţii cu bastonul . b.458. d. c.

Realizarea extensiei simultane a pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Realizarea independentă a extensiei pumnului şi degetelor pentru a se obţine o prehensiune corectă Corect: a 464. e. b. Stadiul iniţial al hemiplegiei se caracterizează prin: a. b. d. d 463. c. e. d. stadiul I → ortostatism între bare paralele stadiul II → mers între bare paralele stadiul III → mers fără bare paralele stadiul IV → urcat – coborât scările stadiul V → alergarea Corect: a. e. d 465. b. b.c. c. b. c. d. hipotonie musculară urmată de debutul hipertoniei reflexe tonice şi spinale dominante control voluntar normal pe partea afectată dificultăţi de utilizare şi a părţii sănătoase pierderea „conştientei” asupra părţii afectate Corect: a. c. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic sunt: a. d. e . Prevenirea stării de comă Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist – antagonist Refacerea unei prehensiuni cât mai aproape de cea fiziologică Corect: c. d 466. c. În kinetoterapia activă pentru recuperarea mâinii la pacientul hemiplegic se are în vedere: a. e. e. b. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior şi mersului la pacientul hemiplegic sunt: a. d. Exerciţii de facilitare şi inhibiţie neuromusculară Exerciţii desprinse din metodele Bobath şi Kabat Exerciţii de tip stretching rapid Corect: c. d.

Posturile recomandate în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu sunt: a. Promovarea activităţii antagoniştilor prin inhibarea musculaturii spastice şi facilitarea mişcărilor antagoniştilor Promovarea unor scheme complexe de mişcare Promovarea unor scheme simple de mişcare Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Promovarea începutului controlului motor al articulaţiilor intermediare (cot. c. d 469. controlul extremităţilor Mişcări pasive şi active tip Bobath Exerciţii rezistive Corect: a. d. b. c. cu posibilitatea derulării sale optime în cadrul unui lanţ kinetic Corect: a. c. genunchi) Corect. e. Decubit lateral şi decubit dorsal Decubit cu genunchii flectaţi şi poziţia „de pod” Şezând şi şezând în picioare cu sprijin pe mâini Decubit ventral Patrupedie Corect: a. c . e. d. e.467. c. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizează prin: a. Ameliorarea funcţiilor vitale Creşterea „conştientizării” schemei corporale Ameliorarea controlului asupra trunchiului şi centurilor Creşterea tonusului muscular Creşterea abilităţii de a încrucişa linia mediană a corpului cu membrele afectate Corect: d 468. c 471. e. b. fără a se putea executa mişcări în posturi mai dificile Tonus muscular crescut pentru muşchii flexori la membrul inferior şi muşchii extensori la membrul superior Mişcarea fiecărei articulaţii este dificilă. c. d. b. b. Tonus muscular crescut Mişcare sinergică completă şi iniţierea schemelor de mişcare şi în afara sinergismelor Controlul suficient al mişcării. b. b. e 470. e. b. d. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul mediu nu includ: a. Postura în pat Mobilizările pasive Exerciţiile terapeutice pentru controlul trunchiului. b. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul iniţial nu includ: a. d. c. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul iniţial sunt: a.

c. e. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor central este dată de spasticitatea care determină 2 forme clinice de paraplegie: a. b. Iniţierea ritmică Inversarea antagoniştilor Stabilizarea ritmică Izometria alternantă Contracţii repetate Corect: a. e. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere cuprinde următoarele procedee specifice pentru redobândirea mişcării de rotaţie în sens invers a trunchiului în timpul mersului: a. c. Izometria alternantă Stabilizarea ritmică Mişcarea activă cu relaxare – opunere Inversarea lentă Inversarea lentă cu opunere Corect: c. independent de posturi Antrenarea coordonării pentru mers Recâştigarea abilităţii mâinii Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Corect: a. d 476. d. e. pentru a utiliza mâna în activităţile zilnice uzuale Ameliorarea controlului motor concentric Ameliorarea vitezei de mişcare Ameliorarea automatismului mişcărilor Promovarea controlului musculaturii proximale în timpul unor activităţi de performanţă crescută Corect: a. c. d. b. b 475. d 474. c. b. În flexie. mai funcţională Paraplegia asociată cu tulburări sfincteriene Paraplegia asociată cu tulburări de sensibilitate . e. d. Promovarea abilităţilor extremităţilor pentru a merge cât mai corect. severă sub raport funcţional În extensie. b. b. Obiectivele kinetoterapiei performate în cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere includ: a.472. obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat în stadiul de refacere sunt: a. d. Promovarea individualităţii mişcării articulare. d. c. b. e 473. d. După Bobath. Pentru controlul trunchiului şi al extremităţii inferioare se recomandă în recuperarea pacientului hemiplegic aflat în stadiul mediu următoarele tehnici kinetice derulare din decubit lateral: a. independent unele de altele Promovarea individualităţii mişcării articulare. c. c.

b. c. Stadiul I – perioada de şoc medular Stadiul II – perioada de independenţă la pat Stadiul III – perioada de independenţă în scaunul cu rotile Stadiul IV – perioada de reeducare a mersului Stadiul V – perioada de reluare a independenţei Corect: a. În alcătuirea programelor de recuperare la pacientul paraplegic se ţine seama mai puţin de etiologie dar important este starea celor 3 mari sindroame descrise: a. b 477. active) şi creşterea forţei musculare pentru membrele superioare şi trunchi Gimnastica respiratorie Autoposturarea în pat şi antrenarea pacientului de a-şi modifica singur. Paraplegia asociată cu tulburări genitale Corect: a. d. d 480. b. c 479. e. e. c. Program kinetic derulat din şezând alungit (mobilizări pasive şi active) Program kinetic derulat din şezând scurtat (mobilizări active şi pasive) Instalarea în scaunul cu rotile şi derularea programelor de terapie ocupaţională Ridicare în ortostatism Menţinerea forţei musculare iniţiale pentru membrele superioare şi trunchi . c. b. c. d. b.e. e. b. c. Stadiile care se descriu în planul de recuperare performat la un pacient paraplegic sunt: a. c. d. b. d. asistarea tulburărilor sfincteriene Mobilizările (pasive. b. Reeducarea paraplegicului la pat presupune: a. Prezenţa spasticităţii la pacientul paraplegic este salutară din mai multe motive: a. e. c. d. e 478. Poziţionarea corectă a pacientului cu evitarea escarelor şi a retracturilor care favorizează poziţiile vicioase. fără ajutor poziţia în pat Ridicarea cât mai precoce în ortostatism Corect: a. Reeducarea paraplegicului din şezând presupune: a. Paralizia Tulburările de sensibilitate Tulburările sfincteriene Tulburările de memorie Dificultăţile de comunicare Corect: a. fixează postura membrelor inferioare în extensie permiţând stabilitatea genunchilor în ortostatism fixează în flexie membru inferior pe bazin ajută expulsia urinară inhibă expulsia urinară menţine densitatea osoasă prin forţa musculară aplicată pe os Corect: a. d 481. e. b. c.

d. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în genunchi. Ambulaţia la pacientul paraplegic care posedă cele 2 cârje absolut necesare se derulează într-unul din cele 3 tipuri fundamentale: a. d. Menţină poziţia şezând. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne fundamentale: a. Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Muşchii coborâtori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii adductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 20 kg Muşchii abductori ai umărului pot ridica o greutate de cel puţin 15 kg Corect: a. b. e 483. c. Realizarea unui ortostatism chiar limitat şi doar protezat se obţine după ce pacientul reuşeşte să: a. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Corect: a 484. e. c. e. b. şi să deruleze exerciţii de târâre Aibă un bun control vasomotor în verticalitate Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate în formele de paraplegie flască Corect: c. e. b. c. cu braţele întinse înainte şi cu ochii deschişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire Numere coerent până la 100 Menţină poziţia de patrupedie. d. tremor în repaus bradikinezie / hipokinezie – akinezie rigiditate . b. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat. b. c. d 485. b. b 486. Mersul în cârje poate fi iniţiat la pacientul paraplegic atunci când: a. Criteriul Guttman care dacă este îndeplinit permite ridicarea în ortostatism şi mersul paraplegicului se exprimă astfel: a. e. c 482. Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 4 timpi) Mers cu cârje prin paşi târşâiţi (în 4 timpi sau în 2 timpi) Mers cu cârje prin paşi simultani (în 2 timpi) Mers cu cârje prin pendulare (balans) Mers cu cârje prin paşi alternanţi (în 3 timpi) Corect: a. Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând scurtat.Corect: a. c. cu braţele întinse înainte şi cu ochii închişi Pacientul poate să se menţină în echilibru din stând în şezând lungit. cu diferite modalităţi de destabilizare şi revenire. d. b. d.

d. e. obiectivele asistenţei medicale complexe sunt: a. e. c. având loc revenirea la scheme primitive de mişcare. c. mersului. membre inferioare. Terapeutul fizical care participă la alcătuirea şi aplicarea asistenţei de recuperare la un pacient cu parkinsonism îşi orientează programul kinetic pentru realizarea următoarelor scopuri: a. membre superioare din punct de vedere al tipului de mişcare . b. segmentar din punct de vedere al topografiei – membre superioare. c. segmentar. plurisegmentar. membre inferioare indiferentă Corect: a. c 488. ameliorarea mobilităţii. d 490. coloana vertebrală. e. transferurilor. c. d 487. b. global din punct de vedere al topografiei – coloana vertebrală. c. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vicioase la pacientul parkinsonian. d. instabilitate posturală hipertonie de tip piramidal Corect: a. în cadrul programului kinetic.analitic. chiar derularea lor independentă Corect: a. e. c. b . global. c. b. pe o amplitudine cât mai mare şi cu o asistare redusă.d. ordinea derulării exerciţiilor este: a. autoservirii cu membrele superioare) ameliorarea coordonării şi recuperarea mimicii ameliorarea respiraţiei continuarea la domiciliu a programului de asistenţă medicală întreruperea la domiciliu a programului de asistenţă medicală Corect: a. d. d. cu reducerea rigidităţii şi corectarea posturilor vicioase (menţinerea ortostatismului.plurisegmentar. b. La pacientul cu sindrom parkinsonian. dansant imposibilitatea rotaţiei corpului şi a păşirii laterale (nu există mobilitate controlată. chiar derularea lor independentă promovarea mişcărilor componente ale schemelor normale. din punct de vedere al tipului de mişcare . mersul se face cu săltarea pasului. b. pe o amplitudine cât mai mare şi cu o asistare redusă. d 489. analitic. reducerea rigidităţii prin controlul mecanismului stretch reflexului la toate nivele prevenirea derulării reacţiilor normale ajutarea pacientului să aibă o cât mai completă experienţă pentru reacţiile normale promovarea mişcărilor componente ale schemelor normale. Pentru ameliorarea mobilităţii. b. e. b. într-un singur plan) doar din genunchi flectaţi cu târşâitul paşilor membrele superioare îşi menţin balansul caracteristicile pasului sunt puţin modificate Corect: a. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic: a.

b. mai ales femei în decada III-a de viaţă afectează mai ales persoanele de sex masculin distrugerea tecii de mielină şi a celorlalte elemente nervoase Corect: a. de expresie: râs. jocuri) Corect: a. c 493. b. e. în faţa oglinzii exerciţii analitice: exerciţii izolate ale frunţii. e. precoce. furie. In perioada de "on" în care se poate conta pe participarea activă a bolnavului: a. jocul de popice. sub formă de focare sau difuz afectează mai ales persoane tinere. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea coordonării cuprinde: a. c. mers cu "aruncarea" unui braţ înainte sau în abducţie. d. b. leuconevraxita) este o afecţiune care aparţine unui grup de boli demielinizante. exerciţii de mimică. c. b. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu următoarele aspecte: a. c. e 492. Akinezia domină tabloul clinic Pacientul trebuie învăţat să descompună fiecare gest motor complex în secvenţele sale elementare Pacientul nu trebuie mobilizat Mişcările elementare sunt repetate de nenumărate ori până când bolnavul învaţă să le iniţieze voluntar Kinetoterapia nu este esenţială Corect: a. sprâncenelor.) exerciţii de aruncat la ţintă cu mingea. pleoapelor. d. obrajilor. Scleroza multiplă (scleroza în plăci. c. e. b. rotaţia trunchiului asociată la paşii de mers. d. d. gurii exerciţii globale. mirare.491. e 494. c. d 495. e. plâns. de 2 – 3 ori / zi. caracterizată prin: a. Kinetoterapia nu este esenţiala Kinetoterapia se aplică atât muşchilor cât şi coloanei vertebrale Se acordă o atenţie specială coloanei vertebralei cervicale Kinetoterapia trebuie să se adreseze muşchilor respiratori Se utilizează tehnici active şi pasive Corect: b. fără mişcări ale braţelor mers cu păşiri variate. veselie exerciţii active rezistive exerciţii din metoda Kabat Corect: a. "culegerea" unor obiecte mici de pe jos în timpul mersului etc. cu mişcări ale braţelor în ritmuri variabile menţinerea fixă a trunchiului. d. c . d. b. menţinerea în echilibru pe mână a unui obiect terapie ocupaţională cât mai multe ore pe zi (activităţi casnice. b. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt indicate: a. e. b. cu dezechilibrări voite (mers pe vârfuri. c. distrugerea tecii de mielină cu o relativă conservare a celorlalte elemente nervoase distribuţia leziunilor variabilă. c.

e. slăbiciunii musculare şi oboselii musculare ameliorarea feedback-ului senzorial ameliorarea coordonării şi a balansului. c. b. e 500. b. c. inducerea activităţii motorii voluntare cu combaterea simultană a spasticităţii. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are în vedere în alcătuirea programului fizical din componenţa asistenţei medicale complexe la un pacient cu scleroză multiplă nu includ: a. b. d. d. c. c. Lezarea nervilor periferici determină următoarele sindroame clinice de bază: a. tratamentul se va institui tardiv tratamentul va fi continuu pe toată durata bolii tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav se vor recomanda cure balneare în staţiunile de profil se va evita apariţia oboselii Corect: b. d. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează prin tehnici de elecţie de tipul: a. e 498. e. c 499. b. În cadrul programului de recuperare la pacientul cu scleroză multiplă se va ţine seama de următoarele aspecte: a. d. e. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări: a. Evitarea apariţiei deformărilor şi a atitudinilor vicioase. cu promovarea unei scheme corecte de mers ameliorarea disfuncţiei cerebeloase conservarea disfagiei şi menţinerea disfuncţiilor cognitive Corect: e 497. Mobilizări pasive Mobilizări active Posturări Tehnici de facilitare neuromotorie Terapie ocupaţională Corect: c . Sindrom piramidal Sindrom motor Sindrom cerebelos Sindrom senzitiv Sindrom vasculotrofic Corect: b. e. să scadă dificultăţile mersului să reducă spasticitatea să limiteze efectele ataxie să realizeze independenţa totală a pacientului să fie aplicată în puseu evolutiv Corect: a. b. c.496. d. c. d. e. b.

b. c. Tulburări de grade diferite a mobilităţii active şi dispariţia motilităţii automate (involuntare) şi a celei reflexe Tulburări musculare – hipotonie musculară. unul dintre obiectivele de recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic se realizează prin: a. tehnici de facilitare. Evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi. atrofie musculară. d. Stimulări electrice Manevre kinetice de tipul mobilizări pasive. e. c. cu o excepţie: a. c. pumnului. b. c. d. d . d 505. Reeducarea sensibilităţii la pacientul cu afecţiune a neuronului motor periferic are ca obiective: a. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite niveluri determină o serie de tulburări.501. d. d. b. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde: a. antebraţului („mâna căzută”) Imposibilitatea flexiei degetelor. pielea feţei posterioare a braţului pielea feţei posterioare a antebraţului pielea feţei anterioare a braţului pielea feţei posterioare a mâinii şi a tabacherei anatomice pielea feţei anterioare a antebraţului Corect: a. stretch-reflex Exerciţii rezistive Exerciţii izometrice Terapie ocupaţională Corect: a. e. e. Refacerea stereognoziei Corectarea spasticităţii Corectarea deficitului de mobilitate Refacerea forţei musculare Refacerea localizării senzaţiei Corect: a. e. c. e 503. b 502. b. d. fibrilaţii şi fasciculaţii musculare Abolirea reflexelor osteotendinoase cu păstrarea celor ideomusculare Degenerescenţa walleriană a nervului Hipertonie musculară asociată cu exagerarea reflexelor osteotendinoase Corect: e 504. Paralizia totală a nervului radial determină următoarele aspecte clinico-funcţionale: a. Imposibilitatea extensiei degetelor. pumnului. b. b. antebraţului Imposibilitatea supinaţiei (parţială) Deficit de prehensiune Menţinerea prehensiunii normale Corect: a. c. e.

e. d. b. b. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în cadrul paraliziei nervului radial cuprinde: a. muşchiul cubital posterior muşchiul extensor radial al carpului muşchiul extensor propriu al degetului II muşchiul extensor comun al degetelor muşchiul extensor lung al policelui Corect : b 508. c. Refacerea abilităţii de mişcare a mâinii în paralizia nervului radial : a.506. d. c. c. cubitalul posterior. b. antebraţul flectat degetele în extensie uşoară poziţia „în gât de lebădă” (mână pronată şi „căzută”) policele addus şi uşor flectat degete în uşoară flexie Corect: a. relaxarea poate da impresia extensiei pumnului extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor interosoşi extensia în metacarpofalangiene se poate realiza datorită muşchilor lombricali extensia degetelor cu flectarea în metacarpofalangiene extensia ultimei falange a policelui dacă aceasta este abdus şi puţin flectat Corect: c 507. d. este prima etapă a oricărei reeducări motorii şi senzitive este etapa finală a oricărei reeducări motorii şi senzitive utilizează exerciţii proximo-distale şi disto-proximale utilizează terapia ocupaţională nu utilizează terapia ocupaţională Corect: b. d. după flexia puternică a pumnului şi mâinii. In paralizia nervului radial deviaţiile care apar sunt: a. c. d . e. e. e. b. d. e 509. b. pumnului. „Mişcările trucate” pe care le poate prezenta mâna cu paralizie de nerv radial sunt următoarele. mişcări pasive tehnici de facilitare motorie mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F şi D2E exerciţii analitice în ordinea triceps şi anconeu. Reinervarea muşchilor extensori ai pumnului începe cu: a. cu o excepţie: a. d. c. b. lungul supinator. e 510. c. e. degetelor Corect: a. primul şi al doilea radial. scurtul supinator. muşchii extensori exerciţii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului. c.

Kinetoterapia mâinii în faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului radial se limitează la mobilizarea pasivă în amplitudine maximă permisă cu tensionări la capătul excursiei de mişcare iar poziţia de lucru este următoarea: a. Brahioradialul Extensorii mâinii (primul şi al doilea radial) şi cubitalul posterior Extensorul comun al degetelor şi extensorii policelui (lung şi scurt) Abductorul lung al policelui Flexorii degetelor (superficial şi profund) Corect: a. cu o excepţie: a. b. mâna sprijinită cu marginea radială pe masă Antebraţ în pronaţie. e. d 515. d. c. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde următoarele aspecte: a. mâna sprijinită cu faţa dorsală pe masă Corect: a 513. Mâna de predicator Mâna în gât de lebădă Extensia activă şi înclinarea radială a pumnului sunt imposibile Extensia activă a degetelor în totalitate este imposibilă Deficit variabil de forţă musculară pentru grupele musculare inervate de nervul radial Corect: a 512. d. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde următoarele aspecte cu o excepţie: a.511. Kinetoterapia mâinii în faza de refacere la pacientul cu interesarea nervului radial se derulează analitic pentru următoarele grupe musculare: a. b. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv cubital presupune exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare. c. c. flexorul comun profund al degetelor Muşchii din regiunea hipotenară Muşchii interosoşi şi lombricali Muşchiul adductor al policelui Muşchii extensori ai degetelor Corect: e . e. d. mâna sprijinită cu marginea cubitală pe masă Antebraţ extins. c. c. d 514. d. mâna sprijinită cu faţa palmară pe masă Antebraţ în supinaţie. Cubitalul anterior. e. b. e. c. b. Antebraţ în semipronaţie. b. e. cu mâna sprijinită cu marginea cubitală pe masă Antebraţ în semipronaţie. b. b. c. Atitudine spontană tipică – grifa cubitală Imposibilitatea de a efectua abducţia – adducţia degetelor Deficit muscular variabil al interosoşilor palmari şi dorsali Deficit muscular variabil al lombricalilor Tulburări de sensibilitate în tabachera anatomică Corect: a. d.

c. d. d 518. Tabloul clinic al mâinii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde următoarele aspecte: a.adducţie ale degetelor devin posibile flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interfalangienelor degetul V nu poate fi abdus Corect: a. flexia pumnului este posibilă dar cu forţă redusă iar indexul rămâne extins şi degetul III se flectează moderat Opozabilitatea policelui este imposibilă Deficit de forţă musculară pentru grupele musculare flexoare şi pronatoare ale antebraţului şi mâinii Absenţa oricăror tulburări trofice Corect: a. b.516. b. b. b. Ştergerea reliefului eminenţei tenare şi poziţionarea policelui în acelaşi plan cu celelalte degete în repausul mâinii La formarea pumnului. c. c. b. opozabilitatea police – deget (II – V) degetul V poate fi abdus mişcările de abducţie . d. Disfuncţionalitatea cea mai invalidantă a mâinii – atât motorie cât şi senzitivă – este determinată de mononeuropatia tronculară de: a. e. e. „Mişcările trucate” pe care le poate executa „mâna cubitală” sunt: a. c. d. e. Prevenirea instalării redorilor articulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene şi interfalangiene a degetelor IV şi V se obţine prin: a. c. d. b. c. Semnele reinervării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt: a. d 520. c 517. b. c. Radial Cubital Circumflex Median Crural . d 519. extensia interfalangienelor devine posibilă prin acţiunea extensorului comun deşi abducţia degetelor este abolită. e. b. d. extensorul comun poate face o uşoară abducţie când metacarpofalangienele sunt extinse adducţia policelui este „trucată” de acţiunea lungului extensor şi prin flectarea primei falange abducţia degetelor este păstrată extensia interfalangienelor este imposibilă Corect: a. Mobilizări active Mobilizări pasive Mobilizări autopasive Mobilizări active cu orteze Exerciţii izometrice Corect: b. c. e.

posibilitatea de rotaţie a policelui posibilitatea de a menţine interfalangienele extinse şi metacarpofalangienele flectate la 90º. cu uşoară rezistenţă posibilitatea de a menţine metacarpofalangienele extinse posibilitatea de a menţine interfalangienele flectate şi metacarpofalangienele flectate la 90º. c. c.Corect: d 521. ameliorarea deficitului motor ameliorarea deficitului senzitiv ameliorarea tulburărilor vasculotrofice creşterea rezistenţei generale refacerea prehensiunii Corect: a. e. e. b. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determină următoarele aspecte: a. b. e 524. d. d. b. c. scurtul flexor. Flexorii mâinii şi pumnului Muşchii policelui – scurtul abductor. c. opozantul Extensorii mâinii şi pumnului Muşchii interosoşi Muşchii lombricali Corect: a. e 525. b. c 523. aspectul de „mână simiană” „gheara medianului” la încercarea de a închide mâna policele nu acoperă indexul. b. Semnele kinetice care sugerează refacerea nervului median sunt: a. Importante tulburări vasomotorii şi trofice. ci rămâne extins la încercarea de a închide mâna scădere diametrului transversal al mâinii policele acoperă indexul Corect: a. cu apariţia sindromului cauzalgic se descriu în paralizia de nerv: a. b . cu uşoară rezistenţă posibilitatea de a extinde policele Corect: a. Recuperarea paraliziei nervului median urmăreşte: a. Kinetoterapia activă analitică la pacientul cu paralizie de nerv median presupune exerciţii pentru tonifierea următoarelor grupe musculare: a. b. e. e. d. Radial Median Cubital Sciatic popliteu extern Sciatic popliteu intern Corect: b. d. e. b. d. c. c. b 522.

526. Traumatismele – cea mai frecvenţă cauză a paraliziei de plex brahial – acţionează prin mecanismul de: a. Sensibilitatea globală în cazul paraliziei nervului median revine la normal după: a. e. d 530. c. e. d. c. e . b. e. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezării trunchiului mijlociu al plexului brahial se evidenţiază prin paralizia: a. b. c. b. b 529. c. b. c. b. Muşchiului triceps Muşchilor pătrat şi rotund pronator Muşchiului mic pectoral Muşchiului brahial Muşchiului deltoid Corect: a. c. e. Prevenirea şi tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de plex brahial va folosi: a. d. 1an 5 luni 3 luni 4 luni 2 luni Corect: a 527. b. Compresie Întindere Tracţiune Presiune Rulare Corect: c 528. e. b. d. d. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului brahial se recurge la: a.mână purtarea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral mobilizări active mobilizări autopasive cu sau fără scripetoterapie evitarea purtării unei eşarfe sub cot Corect: a. d. posturarea antideclivă pentru combaterea edemului mobilizări pasive repetate de 5-6 ori pe zi contracţii izometrice şi mobilizări active ale musculaturii rămase indemne sau parţial paralizate contracţii izotonice gimnastica generală şi exerciţii de respiraţie Corect: a. posturări prin orteze pentru umăr – cot .

b. c 532. c. d 533. b. Prevenirea diformităţii de tip genu recurvatum şi a contracturilor lombare Pregătirea compensărilor până la recâştigarea forţei musculare pierdute Menţinerea tonusului în musculatura denervată şi reeducarea forţei musculare Reeducarea funcţională a genunchiului Menţinerea poziţiei de genu recurvatum Corect: a. cum se întâmplă în cazul paraliziei nervului sciatic popliteu extern. b. d. e. b. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv crural cuprinde: a. d. c 534. reeducarea prizelor reeducarea poziţionării mâinii pentru executarea unor activităţi reeducarea activităţii combinate a celor două mâini orteze dinamice utilizarea electroterapiei şi termoterapiei Corect: a. b. c. c . d. b. e. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului brahial se realizează prin: a. b. c 535. c. c. b. Prevenirea devierilor piciorului „în echin”. Pregătirea compensărilor. c. tonifierea musculaturii membrelor superioare tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor şi dorsalilor) tonifierea fesierilor mari şi a tricepsului sural tonifierea muşchiului croitor tonifierea muşchilor ischiogambieri Corect: a. c. d. d. b. e. e. Flexia dorsală şi eversia piciorului Flexia plantară şi inversia piciorului Extensia degetelor Flexia degetelor Pronaţia piciorului Corect: a. presupune: a. e. menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorului printr-o atelă (orteză) purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea încălţarea piciorului în cursul zilei cu o gheată cu carâmb dur se contraindică susţinătorii plantari evitarea purtării de orteze în cursul nopţii Corect: a. până la recâştigarea forţei musculare pierdute în paralizia nervului crural se face prin: a.531. În paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele musculare care realizează: a.

mersul pe teren plat mersul pe plan înclinat mersul pe scări mersul pe bicicletă „mersul piticului” Corect: a 538. e 539. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului nu împiedică mersul: a. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe: a. e. Termoterapie Masaj Electroterapie (baie galvanică. e. c. c. c. b. c. Imposibilitatea eversiei piciorului Imposibilitatea inversiei piciorului . b. Tonifierea fesierului mijlociu Tonifierea marelui fesier Tonifierea adductorilor coapsei Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui Tonifierea tricepsului sural Corect: b. d 540. d. c. d. Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin: a. c. b. c.536. incluzând: a. Fracturile bazinului Hematomul fesier Injecţiilor intramusculare Chirurgia şoldului Tratamentul recuperator Corect: a. e. Traumatism direct al regiunii poplitee Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei Compresiune Fractura Injecţie intramusculară Corect: a. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte motorii: a. b. b. e. b. d. e. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complexă. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în leziunile nervilor periferici se realizează prin intermediul următoarelor modalităţi fizical-kinetice: a. d. c. d 537. d. b. d 541. d. b. b. stimulări electrice) Reeducare kinetică propriu-zisă Vitaminoterapie grup B Corect: a.

Sbenghe. Stepajul piciorului Grafia degetelor Mers pe călcâi/vârful degetelor. Kinesiologie-ştiinţa mişcării. b. 310-318 2. dificil sau absent Corect: c. e 542. Editura Medicală. Kinetologie profilactică. c. e. T. 243-247. Mobilizări precoce pasive manuale Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare Ortezarea nu e necesară Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară O durată de 9-12 luni Corect: a. d. balneoclimatologie şi recuperare medicală. e 544. Bucureşti. 514-599 3. Nervul tibial posterior derivă din nervul sciatic popliteu intern şi inervează: a. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include următoarele aspecte senzitive: a. Bibliografie: 1. 1987. e. Sbenghe. d. terapeutică şi de recuperare. Institutul de Medicină fizică. 2002. T. d. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern implică: a. c TESTE GRILĂ TEHNICI DE KINETOTERAPIE PENTRU FORŢĂ ŞI REZISTENŢĂ MUSCULARĂ. 1981 . b. b. pagini 162-222.. d. e. Hipoestezia plantei Hipoestezia gleznei Hipoestezia feţei dorsale a piciorului Anestezia feţei dorsale a piciorului Cauzalgie Corect: c. Ministerul Sănătăţii. d. Editura Medicală. d 543. Bucureşti. Bucureşti. pagini 282-286. b. c. c. Muşchii flexori ai degetelor Muşchiul gambier posterior Muşchii intrinseci ai degetelor Muşchii anteriori ai gambei Muşchii laterali ai gambei Corect: a. Kinetoterapia în recuperare afecţiunilor aparatului locomotor. *** Caiet documentar. e.c. b. Editura Medicală.

este condiţionată de următorii factori musculari: a. e. c.545. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valoarea forţei musculare: a. Forţa musculară. d. Glucoză Aminoacizi Acizi graşi liberi Lipide Enzime mitocondriale şi sarcoplasmatice Corect: a. d. Mecanica muşchiului-lungime. b. c. element caracteristic muşchiului exprimat prin contracţia musculară. e 550. b. e. e 547. forţa musculară este dată de două componente (musculară şi matriceală conjunctivală) Valoarea maximă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului Corect: b. Travaliul muscular este maxim când: a. e. aranjamentul întregului muşchi Numărul recrutărilor unităţilor motorii Inserţiile musculare Ritmul de descărcare a potenţialelor de acţiune sosite la muşchi Corect: a. d 549. d. c. b. c. Valoarea forţei musculare este independentă de lungimea muşchiului Forţa musculară variază cu variaţia de lungime a muşchiului Valoarea minimă a forţei musculare este realizată la mijlocul lungimii muşchiului La mijlocul lungimii muşchiului. Examen clinico-funcţional Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară Manometrie Testare musculară manuală Examen electromiografic Corect: b. b. e. schimbare în lungime. b. Amplitudinea de mişcare Forţa musculară Circulaţia musculară Integritatea metabolismului muscular Factorii nervoşi Corect: a 548. c. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţi: a. Care din următoarele aspecte nu condiţionează rezistenţa musculară: a. Forţa musculară este egală cu 1/2 din forţa maximă . b. Energia necesară pentru întreaga activitate musculară se extrage din: a. e. d 546. puterea muşchiului Arhitectura muşchiului-aranjamentul fibrei musculare. d. c. c. d. d.

b. e. Forţa musculară este egală cu 1/3 din forţa maximă Forţa musculară este egală cu 1/4 din forţa maximă Velocitatea este egală cu 1/3 din velocitatea maximă Velocitatea este egală cu 1/4 din velocitatea maximă Corect: b. este reprezentat numai prin: a. c. b. Contracţia dinamică creşte forţa musculară dacă raportul dintre capacitatea muşchiului şi valoarea rezistenţei este adecvat Uzual se foloseşte o rezistenţă moderată (35-40% din cea maximă) care creşte progresiv Ritmicitatea contracţiei izotone Viteza derulării exerciţiului se află în relaţie directă cu rezistenţa Coordonarea musculară este necesară Corect: d . c. d 554. b. Substratul creşterii forţei musculare. Procesul inflamator articular şi / sau muscular Status algic intens preexistent sau întreţinut / apărut în cursul exerciţiului cu persistenţa unui interval de 24 ore după exerciţiu Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciţiului la pacienţii cu patologie cardiovasculară Oboseala musculară locală şi generală Nici unul dintre aspectele menţionate la punctele anterioare Corect: a.b. În programul kinetic se contraindică sau necesită precauţii aplicarea exerciţiului rezistiv în următoarele situaţii: a. c. Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie izotonă pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare nu includ: a. c. sumaţie spaţială. d. b. d. e 551. e. Intensitatea să corespundă unui minim de 35% din tensiunea musculară maximă Durata să fie cuprinsă între 30-60 secunde Ritmicitatea contracţiei isometrice . Condiţiile minime care trebuie realizate într-un exerciţiu rezistiv fundamentat pe contracţie isometrică pentru creşterea şi menţinerea forţei musculare sunt: a.se preferă tipul exerciţiu repetitiv scurt isometric zilnic (ERSIZ) Lungimea muşchiului la care se realizează contracţie trebuie adaptată Concentraţia voliţională nu are importanţă Corect: a. temporală (sincronizare crescută) Corect: e 552. obiectiv fundamental în kinetoterapie. Substrat morfologic Substrat funcţional-sumaţie spaţială Substrat funcţional-sumaţie temporală Substrat funcţional-sincronizare crescută Substrat morfologic. d. d 553. e. d. e. c. c. e. d. b. c.

e. b. Creşterea de forţă musculară se face prin valori de forţă isometrică mai joase decât valorile contracţiei voluntare isometrice ESMI activează preferenţial unităţi motorii mici După 5 săptămâni de activare creşte forţa musculară cu 15% pe muşchiul contralateral celui stimulat Creşte oboseala musculară Aplicată cu succes la pacienţii care nu reuşesc să realizeze contracţii voluntare suficiente Corect: a. Solicită articulaţia Determină dureri articulare şi musculare Afectează osul patologic Pot declanşa sinovite traumatice Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică Corect: a. d. e. c. d 559. d 558. Aspectele importante ale antrenării muşchilor sănătoşi prin electrostimulare musculară isometrică (ESMI) sunt: a. e. +4 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual Corect: b. b.1 sau 2 la testing muscular manual) este necesar să se apeleze şi la: a. c. c. c. posturi declanşatoare de reflexe tonice întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor se contraindică tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii Corect: a. 4. In situaţiile deficitelor mari de forţă musculară (valoare 0. d. c. e. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică în antrenarea muşchilor cu forţă musculară: a. d 557.555. c. e. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţă musculară: a. d 556. –2 la testing muscular manual 2 la testing muscular manual –3 la testing muscular manual 3 la testing muscular manual +3 la testing muscular manual Corect: b. d. c. b. c. c. d. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt: a. b. e . d. c. +2 la testing muscular manual +3 la testing muscular manual -5 la testing muscular manual -4. b. b.

tipul de contracţie musculară Menţiuni speciale sau particulare. Mai multe tipuri de mişcări legate între ele care se repetă până la obţinerea senzaţiei de oboseală Setul de exerciţii este alcătuit din repetarea a 8-10 exerciţii Rezistenţa (încărcarea) (1 RM) care va declanşa oboseala după cele 8-10 repetiţii se stabileşte prin tatonare Este indicată intensitate înaltă (1-6 RM încărcare) Este indicată intensitate uşoară (18-30 RM) . d. e. d. c. Intensitate Frecvenţă / ritm Durata Modalitatea de execuţie. c. c. b. Rezistenţa generală a organismului se defineşte prin: a. Structura antrenamentului aerobic pentru forţă include un set de exerciţii care nu se caracterizează prin: a. b. d. c. c. d 561. b. e. cu apariţia oboselii Capacitatea organismului de a efectua activităţi fizice complexe. b. mijloacele de antrenare fizică care se pot aplica pacientului statusul clinico-funcţional al subiectului nivelul de efort al pacientului starea psihică a pacientului vârsta pacientului Corect: a. mersul pe jos termoterapia jogging-ul înotul ciclismul Corect: b 563. b. d. Parametrii care sunt necesari a fi precizaţi pentru exerciţiile fizice din componenţa unui antrenament pentru rezistenţa generală a organismului sunt: a. fără apariţia oboselii Corect: b. e. In cadrul reantrenării la efort este necesar să se ţină seama de: a. fără apariţia oboselii Măsură a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică anaerobică. c. Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. c. pe o perioadă de timp mai mare Abilitatea organismului de a continua timp îndelungat o activitate fizică aerobică. c 562. totdeauna Corect: a. d 564. cu intensitate redusă. d. e. b.560. b. e. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizează: a.

care implică grupe musculare restrânse Exerciţii rezistive maximale.down”) cu durata de 5-8 minute Perioada de revenire („cool . izotonice.timp . ameliorarea condiţiei psihice scăderea indicelui tensiune-timp creşterea suprafeţei alveolo-capilare de schimb apariţia unor modificări favorabile în sistemul coagulare .Corect: e 565. Intensitate medie sau chiar sub medie (în jur de 40% din intensitate maximă) Durata şedinţei ajunge până la 2 ore Şedinţa se poate repeta de 2-3 ori / săptămână Durata şedinţei ajunge până la 1 oră Şedinţa se poate repeta de 4-5 ori / săptămână Corect: a. b. mai des utilizate fiind: a. e 568. continue. ritmice. ritmice. = 200 . b. care implică grupe musculare extinse Exerciţii rezistive submaximale. RC max. d 566. e. Cele mai indicate exerciţii din componenţa antrenamentului pentru anduranţă sunt reprezentate prin: a. izotone. e. care implică grupe musculare restrânse Exerciţii rezistive submaximale.vârsta (în ani) x 0. = 220-vârsta (în ani) RC max. b.vârsta (în ani) Corect: a. c. izotone. continue. d. e. c.vârsta (în ani) RC max. continue. c. d.fibrinoliză creşterea indicelui tensiune . c. c. continue. ritmice. izotone. d. e. d. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru anduranţă sunt: a. Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 5-10 minute Perioada de încălzire („warm-up”) cu durata de 15-20 minute Perioada derulării exerciţiilor propriu-zise (contracţii isometrice. d. stretching) cu durata de 20-30 minute Perioada de revenire („cool . Stabilirea intensităţii exerciţiului fizic din antrenamentul la efort se face în raport cu ritmul cardiac (RC) care se calculează după mai multe formule. b. c. care implică grupe musculare restrânse Corect: c 569.down”) cu durata de 10-15 minute Corect: a. Programul de antrenare aerobică pentru anduranţă respectă următorii parametri: a. aritmice. e. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe. = 210 . izotone. b. Exerciţii rezistive maximale Exerciţii rezistive submaximale.66 (RC max. d 567. c. d. = 215 . cu o excepţie: a.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC ţintă RC max.

rotatori externi. b. funcţionale Exerciţiile rezistive se derulează iniţial analitic. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei şi rezistenţei musculare deoarece: a. c. cvadriceps. fiind dobândită prin mobilizări active Se lucrează mai ales grupele musculare flexoare şi pronatore Exerciţiile desprinse din programele de terapie ocupaţională nu sunt indicate Corect: a. c. Sunt uşor de performat Determină o forţă de reacţie minimă în articulaţia genunchiului Sunt activaţi şi muşchii biceps femural. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul cotului presupune: a. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii pelvine presupune: a. ascendent Programul se derulează în două etape Mobilitatea cotului este esenţială în program. iliopsoas) Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii adductori. b. b. cvadriceps. d. e. d. b. d. c. e. d. rotatori externi. În testarea musculară manuală se ţine seama că forţa muşchilor flexori este mai mare în pronaţie decât în supinaţie şi când braţul este vertical. c. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea echilibrului muscular al piciorului sunt: a. fesier mijlociu Nu sunt activaţi alţi muşchi Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţional important Corect: a.Corect: e 570. apoi global Poziţia de start pentru exerciţii este cu încărcare gravitaţională pentru trenul superior Ulterior refacerii forţei musculare se efectuează exerciţii în lanţ cinematic deschis şi închis pentru refacerea stabilităţii. c. c 574. d. iliopsoas) Asuplizarea musculaturii cu tendinţa la retractură (muşchii fesier mijlociu. fesier mare) Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii adductori. d. Refacerea forţei şi rezistenţei musculare la nivelul centurii scapulare presupune: a. c. c. b. b. Un status de doloritate la nivelul umărului Existenţa unei amplitudini de mişcare optime. e. e 571. e 573. Tonifierea musculaturii hipotone (muşchii fesier mijlociu. b. c. d 572. fesier mare) Restabilirea echilibrului funcţional al grupelor musculare periarticulare antagoniste Corect: a. mişcării controlate şi abilităţii Corect: b. e. e. Muşchiul triceps sural Muşchiul cvadriceps Muşchii tibiali Muşchii peronieri Muşchii ischiogambieri .

să facă ce trebuie cu ce pot Arta practică de a promova dependenţa funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene fără a modifica echipamentul sau mediu. Popa. Editura Medicală.Corect: a.isometrice Rapiditatea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Lentoarea de dezvoltare a forţei la nivelul muşchilor extensori ai genunchilor Corect: b. 281-293. Avantajele exerciţiilor pliometrice sunt: a. V. c TESTE GRILĂ TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Bibliografie: 1. Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare. 2002. d. e. pagini 119-128 2. 1998. T. Bucureşti. 2003. c 578. c. d. paginile 101-128. ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului. b. d 575. b. Subordonarea unui obiectiv funcţional lucrativ pentru acţiunea terapiei ocupaţionale se realizează prin următoarele trei direcţii de lucru: a. Antrenamentul pliometric presupune: a. Editura Universităţii din Oradea. b. 145-158. c. Daiana Popa. c. c. pagini 470-512 577. pentru a dezvolta. e. Bucureşti. 306-317. când este necesar Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi restaurarea stării fizice şi psihice a unei persoane la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene Corect: a. d. b. Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate pentru terapia ocupaţională: a. Formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice. Impunerea anumitor activităţi individului . de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă şi productivitate în propria viaţă Îndrumă indivizii să se ajute singuri. 331-356 3. 159-186. Sbenghe. Adriana Sarah Nica. 188-242. b. Schema de antrenare a mobilităţii articulare Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice concentrice Schema de antrenare a forţei musculare prin contracţii secvenţiale excentrice-concentrice . Forţa musculară obţinută este superioară celorlalte modalităţi dinamice de refacere a forţei musculare Se obţine o sincronizare a unităţilor motorii ale muşchiului Este favorizată coordonarea musculară Nu există risc al leziunilor structurilor tendinoase Nu necesită prudenţă în derulare Corect: a. Kinesiologie-ştiinţa mişcării. Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice. Editura Universitară „Carol Davila”. d 576. e.

c. b. Adaptarea activităţilor astfel încât individul “să facă” ce ar trebuie “cu ce poate” Adaptarea mediului înconjurător la deficitul funcţional al pacientului Plasarea individului într-un anumit mediu înconjurător. d. e. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt: a. d. d Corect: a. c. d. e. e. c. un scop lucrativ Corect: b. cu o excepţie: a. d. Limitate Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii Pacienţii neurologici Pacienţii cu afecţiuni senzoriale Foarte multe categorii de pacienţi . Una dintre metode nu reprezintă o metodă de evaluare în terapia ocupaţională: a. b. e. Observaţia Orarul zilnic Interviul Documentul medical Alcătuirea planului terapeutic Corect: e 581. e. Autoîngrijirea zilnică Activităţile educaţionale Jocul şi sportul Hobby-uri diverse Refacerea balansului Corect: e 582. c. d. Principiul de bază. b. c. b. Evaluarea tegumentului Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic Evaluarea funcţională (generală. profesională) Bilanţul posibilităţilor de adaptare Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a. preexistent Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcină. e. Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi ocupaţionale. d. e 579. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaţională trebuie să fie evaluat complet. b. c. adaptată la viaţa personală. specificul terapiei ocupaţionale este: a. evaluare ce cuprinde: a. c. care este atrăgătoare psihologic şi care îl solicită din punct de vedere somatic. Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate fizică şi manuală. b. c.b. c. d 583. psihic sau mental Stimularea şi dirijarea activităţilor Creşterea şi menţinerea forţei musculare Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare Redobândirea controlului muscular Corect: a 580. b.

e 584. Programele de terapie ocupaţională oferă: a. Evaluarea clinică a pacientului Evaluarea complexă a stării pacientului şi aplicarea unei asistenţe specifice Dezvoltă. psiho-sociale Identifică şi facilitează angajarea pacientului în ocupaţii sănătoase. b. b 587. e. care au un scop final. se ţine seama de mai multe condiţii: a. c. e. c. să fie acceptată Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa de viaţă Să promoveze dependenţa pacientului. Ţesutul la război. c. b. e. e. d. e. b.Corect: c. d. d 586. Preocupări cu caracter artistic Preocupări cu rol de comunicare Jocurile distractive Bucătărie-cofetărie Cartonajul şi tipografia Corect: a. susţine sau reface abilităţile fizice pentru viaţa cotidiană. b. rafiei. indiferent starea sa funcţională Corect: a. b. Metode sportive Metode esenţiale Metode neesenţiale Metode facultative Metode ajutătoare Corect: b. b. c. c. d . c. În alegerea activităţilor semnificative (esenţiale). d. de vacanţă Menţine constante performanţele cognitive. lipsite de risc Corect: b. Principalele tehnici de bază utilizate în terapia ocupaţională sunt: a. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia ocupaţională cuprind: a. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru: a. d. d. Să se justifice pentru un anumit pacient. Olăritul Prelucrarea lemnului şi fierului Împletitul nuielelor. e 585. c. e 588. pentru muncă sau activităţi productive. c. c. gherghef Marochinăria Corect: a. senzitivo-senzioriale. ameliorează. d. papurei etc.

d. e 590. c. Modalităţile de gradare în cadrul activităţilor esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt: a. e 593. d.589. Categoriile de metode ajutătoare din componenţa programului de terapie ocupaţională sunt: a. îmbrăcatului Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte Corect: a. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi neesenţiale) deseori folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. e. b. c. Ridicat-aşezat de pe scaun Intrat-ieşit din baie (cada de baie) Spălat-bărbierit-pieptănat-şters cu prosopul Elemente din gestica mâncatului. b. b. c. b. d. d. e. A antrena forţa şi rezistenţa musculară A reface amplitudinea de mişcare A crea scheme practice de mişcare A antrena abilităţi sensoriomotorii A dezvolta capacităţi perceptuale şi cognitive Corect: c. e. d. b. Activităţile de tip ADL Activităţile de tip I-ADL Exerciţiile terapeutice Fizioterapia Ortezarea Corect: c. d. c. d 592. Distanţarea obiectelor de manipulat Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru prehensiune) Schimbarea planului de lucru Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai grele Poziţionarea echipamentului Corect: a. b. c. c. Scopurile metodelor neesenţiale folosite în programul de terapie ocupaţională sunt: a. b. Nivelele de probleme care alcătuiesc planul terapeutic într-u program de terapie ocupaţională prezintă următoarea succesiune logică: a. e 591. e. e. d. Determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare Determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → identificarea „ariei de performanţă” Identificarea „ariei de performanţă”→ determinarea „scopului final” → identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare Identificarea „ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” Identificarea deficitelor din „componenta de performanţă” prin evaluare → determinarea „scopului final” → identificarea „ariei de performanţă” .

Corect: a

594. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională se descriu următoarele „componente de performanţă”:
a. b. c. d. e. Activităţi de tip ADL Componenta senzomotorie Componenta cognitivă Componenta psihosocială Componenta profesională Corect: b, c, d

595. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în componenta senzomotorie:
a. b. c. d. e. Memorie Atenţie Self-control Toleranţă la efort Control motor Corect: d, e

596. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale omului, se grupează în următoarele categorii:
a. b. c. d. e. De autoîngrijire De mobilitate De forţă De comunicare De manipulare Corect: a, b, d, e

597. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a. b. c. d. e. Sunt mai elaborate Necesită o participare mai mare a proceselor cognitive Fac referire la abilităţile tehnice, sociale, complexe de mediu Caracterizează individul independent Reprezintă un mijloc de evaluare exclusiv în terapia ocupaţională Corect: a, b, c, d

598. I-ADL-urile includ:
a. b. c. d. e. Activitatea casnică Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate Autoîngrijirea sănătăţii Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din mediu Alimentarea şi toaleta Corect: a, b, c, d

599. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia ocupaţională rezidă în următoarele aspecte:
a. b. c. d. e. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boală Nu exprimă nivelul de performanţă al unui individ Arată nivelul de performanţă al individului, ca o linie de pornire de la care pot fi măsurate progresele sau regresele Reprezintă un ghid pentru modificările care trebuie făcute în activitatea de rutină a individului Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional şi a prognosticului, cu exprimarea nivelului de incapacitate Corect: c, d, e

600. Programul pentru refacerea ADL-urilor în cadrul terapiei ocupaţionale este complex, făcând referire la următoarele aspecte:
a. b. c. d. e. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare pentru realizarea ADL-urilor Modificări în mediul ambiant al pacientului Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din urmă Menţinerea constantă a mediului ambiant, fără modificări ale sale Corect: a, b, c

601. Secvenţa activităţilor în antrenamentul gradat pentru autoîngrijire din cadrul antrenamentului pentru ADL este următoarea:
a. b. c. d. e. Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, baia sau duşul Alimentaţie, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul, pieptănat, continenţa sfincteriană, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană, dezbrăcatul, îmbrăcatul, transferurile, toaleta personală, baia sau duşul Alimentaţie, pieptănat, îmbrăcatul, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, baia sau duşul Alimentaţie, baia sau duşul, pieptănat, continenţa sfincteriană, transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul, îmbrăcatul Corect: a

602. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea îmbăiatului la un pacient cu limitare de forţă şi mobilitate, care urmează un program de terapie ocupaţională, fac parte:
a. b. c. d. e. Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de baie Taburete plasat în interiorul căzii de baie Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării, plasate în interiorul şi lângă cada de baie Robinete cu filet Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner Corect: a, b, c

603. Terapia ocupaţională este performată la pacientul vârstnic după evaluarea completă a acestuia şi încadrarea sa într-una din următoarele 3 categorii:
a. b. c. d. e. Persoană vârstnică sănătoasă, cu incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică sănătoasă, fără incapacitate funcţională fizică şi psihologică determinată de sindromul de dezadaptare Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală cu caracter disfuncţional Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă conservată, care face boală fără caracter disfuncţional Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură disfuncţională cumulativă Corect: a, c, e

604. Corectarea deficitului de transfer se face prin învăţarea pacientului cu una dintre următoarele tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor funcţional:
a. b. c. d. e. Transferul independent, din şezând în ortostatism, din scaunul cu rotile pe u scaun obişnuit, din scaunul cu rotile în pat Transferurile asistate de una sau două persoane Transferurile prin liftare, cu sau fără scripeţi Transferul coordonat verbal de o persoană Transferul prin liftare cu orteze Corect: a, b, c

605. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice nu includ:
a. b. c. d. e. Obţinerea cât mai rapidă a independenţei funcţionale Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor funcţionale Creşterea statusului algo-disfuncţional Readaptarea pacientului la activitatea anterioară Creşterea indicelui de calitate a vieţii Corect: c

606. Derularea programului de terapie ocupaţională la un pacient cu sechele posttraumatice se face prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în diverse secţiuni, cu excepţia:
a. b. c. d. e. Mediul menajer cotidian Aspectele de toaletă Activităţile domestice Activităţile ateliere şi grădinărit Sala de operaţii Corect: e

607. Programul de terapie ocupaţională la pacientul neurologic se derulează etapizat şi urmăreşte:
a. b. c. d. Refacerea independenţei maxime Recuperarea specifică Pregătirea pentru revenirea în mediul familial şi profesional Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei pacientului de alte persoane

e.

Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul său de viaţă anterior Corect: a, b, c

608. În cadrul unui program de terapie ocupaţională la un pacient neurologic nu se urmăreşte:
a. b. c. d. e. Îmbrăcarea şi toaleta zilnică Transferurile şi deplasările Posibilităţile de alimentare Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale Capacitatea de comunicare Corect: d

609. Cele mai importante categorii de aparatură tehnică ajutătoare din terapia ocupaţională sunt:
a. b. c. d. e. Ortezele Protezele Medicamentele Furculiţa, cuţitul, lingura adaptate Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat Corect: a, b, d, e

610. La pacientul protezat pentru amputaţie de membru superior, programul de terapie ocupaţională urmăreşte:
a. b. c. d. e. Utilizarea cât mai puţin a membrului superior protezat în activităţile cotidiene Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului Exerciţii de apropiere a obiectelor Programe care să asigure prehensiunea activă şi pasivă, menţinerea prin presiune pe obiect Exerciţii de desprindere de obiect Corect: c, d, e

611. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, adducţia, rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
a. b. c. d. e. Mâna la gură în timpul alimentaţiei Lovitura de tenis (forehand) Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral Toate activităţile de la punctele a, b, c, d Corect: e

612. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioară (extensia, abducţia, rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
a. b. c. d. e. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă Lovitura de tenis (backhand) Deschiderea uşii la maşină dinăuntru Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Mâna la faţă când se şterge cu prosopul

b. c 615. într-un program de terapie ocupaţională. Pieptănatul părului pe o parte a capului. cu mâna opusă Ridicarea rachetei la serviciu. e 616. Activităţile terapeutice promovate în programul de terapie ocupaţională pentru recuperarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt: a. Modalităţile de a încorpora membrul superior la pacientul hemiplegic în activitatea funcţională. în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal Corect: b. c. e. d. antideclivă Ghidarea membrului superior paralizat de către terapeut Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în diferitele activităţi Încărcarea pe membrul superior plegic în timpul desfăşurării activităţii Corect: a.Corect: b. b. d. b. Rearanjarea locuinţei Abordarea pacientului Antrenamentul pentru ADL Poziţionarea în pat Toate mijloacele precizate anterior Corect: e . e 614. în cadrul jocului de tenis Înotul pe spate Corect: a. rotaţie internă umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. e. cu mâna de aceeaşi parte Pieptănatul părului pe o parte a capului. e. Clădirea conurilor Aranjarea unui mozaic de cuburi Adunarea unor boabe de fasole Tricotatul Pedalarea la cicloergometru Corect: a. c. b. c. d 613. d. c. c. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioară (extensia. adducţia. abducţia. b. sunt: a. b. e. d. Mijloacele prin care se realizează obiectivele terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea permanentă a pacientului hemiplegic sunt: a. rotaţie externă umăr) din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale: a. c. e. c. d. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioară (flexia. b. Activităţile bilaterale Posturarea antalgic. c 617. Aruncarea la baseball Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea opusă Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis) Ridicarea rachetei la serviciu.

c 620. b. Poziţionarea şi aliniamentul corect în scaunul rulant au următoarele obiective: a. Înălţimea braţelor Înălţimea spatelui Adâncimea şezutului Înălţimea pacientului Circumferinţa (talia) pacientului Corect: a.618. şi anume: a. Măsurătorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt următoarele: a. d. b. Aspectele care trebuie luate în considerare pentru ca pacientul să îşi poată propulsa singur scaunul rulant sunt: a. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază din cadrul programului recuperator al pacientul hemiplegic este următoarea: a. c. e. Existenţa unei mobilităţi adecvate la nivelul coloanei vertebrale Existenţa unei forţe suficiente de prehensiune bilaterală Forţă musculară la nivelul braţelor Forţă musculară la nivelul coapselor şi gambelor Rezistenţă fizică la efort. b. d. c. e 621. d. c. c. b. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat în scaun rulant. e. e. componente ale programului de terapie ocupaţională. sunt în număr de 4 cu o excepţie. d. b. e. e. Transfer prin pivotare din poziţie ortostatică Transferul cu ajutorul scândurii de alunecare Transfer prin pivotare cu genunchii flectaţi Transfer dependent de 4 persoane Transfer dependent de 2 persoane . c. e 622. d. c. suficientă pentru a permite manevrarea independentă a scaunului rulant Corect: b. c. d. b. Decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal Decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal → decubit lateral de partea sănătoasă Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit lateral de partea paralizată → decubit dorsal Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată Decubit dorsal → decubit lateral de partea paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă Corect: a 619. Prevenirea diformităţilor Creşterea tonusului muscular Evitarea escarelor Promovarea funcţiei Menţinerea unei funcţii respiratorii optime Corect: a.

d. b. cămaşă sau rochie Şosete. cămaşă sau rochie Şosete. în cadrul unui program de terapie ocupaţională. cămaşă sau rochie Şosete. aflat în scaun rulant este următoarea: a. Şosete. pentru a preveni manifestările tulburărilor de balans Se începe îmbrăcatul cu braţul şi piciorul afectate.Corect: d 623. pantaloni sau indispensabili. lenjerie de corp. d 625. presupune următoarele aspecte: a. d. lenjerie de corp. c. e. pantaloni sau indispensabili. cămaşă sau rochie. c 626. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient paraplegic sunt următoarele: a. apoi cel afectat Pentru a evita căderea pantalonilor la trecerea peste şold se recomandă ca mâna afectată să fie ţinută pe lângă trunchi Corect: a. Îmbrăcarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaţie de membru superior. acesta va sprijini picioarele pe sol şi nu pe suportul scaunului Măsura pantalonilor să fie mai mare cu un număr şi suficient de largi jos Pantalonii se îmbracă după ce au fost puse şosetele. b. pantaloni sau indispensabili. Hainele se plasează la îndemâna pacientului Pacientul se află în poziţie şezândă. d. cămaşă sau rochie. d. b. c. e. e. presupune următoarele aspecte: a. e 624. pantofi. c. e. b. pantofi. c. pantofi. d. pantofi Şosete. dar înainte de a se încălţa Se îmbracă iniţial membrul inferior sănătos. Care dintre următoarele aspecte sunt adevărate pentru transferul asistat de 2 persoane la pacientul aflat în scaun rulant: a. în cadrul unui program de terapie ocupaţională. c. b. pantofi. Îmbrăcarea pantalonilor la pacientul hemiplegic. sigură. iar dezbrăcatul cu braţul şi piciorul neafectate Există mai multe metode de îmbrăcare / dezbrăcare pentru cămăşile cu nasturi Se recomandă obiecte de îmbrăcăminte cu cât mai multe accesorii Corect: a. Succesiunea care trebuie respectată la îmbrăcarea pacientului cu paraplegie. c. lenjerie de corp. Dacă îmbrăcarea se face cu pacientul plasat în scaunul rulant. b. Se utilizează la pacienţii cu afecţiuni reumatismale inflamatorii Permite un control mai bun asupra extremităţilor superioare Un terapeut se plasează în faţă iar celălalt în spatele pacientului Se utilizează la pacienţii neurologici Permite un control mai bun asupra feselor şi trunchiului Corect: c. lenjerie de corp Corect: b 627. Obţinerea autonomiei şi performarea activităţilor în pat Performarea activităţilor în poziţie şezândă Performarea activităţilor în poziţie verticală . pantaloni sau indispensabili. pantaloni sau indispensabili. lenjerie de corp. b.

c 629. c. e. biceps. rotatorii umărului. romboizi. c. Etapele unui program de terapie ocupaţională performat la un pacient tetraplegic sunt următoarele: a. c. e. deplasări Recuperarea specifică în funcţie de nivelul lezional Pregătirea pentru reinserţia socială şi profesională Performarea activităţilor în poziţie verticală Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. e 631. toaletă. Existenţa unei forţe musculare de valoare -3 sau 3 la muşchii deltoid.d. d. e. b. c. trapez mijlociu şi superior. c. biceps. Activităţile de igienă şi toaletă personală la pacientul hemiplegic. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4 se descriu următoarele capacităţi / limite funcţionale: a. d. e. presupune următoarele aspecte: a. 15º-140º flexia cotului Imposibilitatea balansului din şezând în pat sau în cărucior Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau cu ajutorul ortezei de mâna cu balama Corect: b. b. în cadrul unui program de terapie ocupaţională. Recuperarea independenţei pacientului Deplasarea permanentă şi derularea activităţilor numai în scaunul rulant Corect: a. extensori radiali ai carpului Existenţa unei forţe musculare de valoare 3 sau 4 la muşchii deltoid. rotatorii umărului. 0º-80º rotaţia internă umăr. Dependenţă totală în sfera ADL-uri Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu bărbia sau penumatic Este necesară asistarea respiratorie temporară sau permanentă Sunt posibile activităţi comandate cu ajutorul gurii (întoarcerea paginilor. e. extensori radiali ai carpului O amplitudine articulară de 0º-90º abducţie şi flexia umăr. supinatori. b. d. transferuri. b. b. supinatori. Se recomandă maşina de bărbierit electrică Scaun special în cabina de duş Covor care alunecă Burete fără mâner lung. c. d 628. comunicare. d. îmbrăcare. 0º30º rotaţia externă umăr. dactilografiere. d. romboizi. b. Refacerea unei independenţe maxime pentru alimentare. trapez mijlociu şi superior. jocuri) Pacientul necesită supraveghere şi îngrijire atentă în permanenţă Corect: b. b. Criteriile minime pentru îmbrăcare la pacientul cu tetraplegie sunt: a. c. e 630. e . săpun normal Bare de sprijin fixate la marginea căzii Corect: a.

e. b.632. Principiile care stau la baza terapiei ocupaţionale în reumatismele inflamatorii sunt: a. c. autoîngrijirea Mobilitatea în scaun Transferurile Spălatul vaselor şi pregătirea mâncării Ridicarea şi transportul obiectelor foarte uşoare Corect: a. protecţia articulară principiul conservării energiei evitarea oricărei activităţi simplificarea activităţilor principiul progresivităţii Corect: a. c. sport Independenţă în activităţi profesionale şi casnice Ambulaţie posibilă. d. b. b. b. Principiile de protecţie articulară care rtebuie respectate la pacientul cu poliartrită reumatoidă care urmează un program de terapie ocupaţională sunt: a. c. c. Activităţile ocupaţionale indicate la pacientul cu poliartrită reumatoidă sunt: a. d. c. folosind orteze şi mijloace ajutătoare de mers Este posibilă ambulaţia independentă cu orteze scurte de picior şi cârje Corect: b. Menţinerea forţei musculare şi a amplitudinii de mişcare (în cursul ADL-urilor toate articulaţiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maximă) Evitarea poziţiilor şi a penselor care favorizează deformările articulare Folosirea fiecărei articulaţii în planul său anatomic cel mai stabil şi mai funcţional Utilizarea articulaţiilor celor mai puternice pentru diferite activităţi Folosirea şi menţinerea articulaţiilor în poziţii fixe prelungite Corect: a. d 636. Independenţă pentru majoritatea activităţilor Independenţă în autoîngrijire. e. d 634. Îmbrăcatul. d 633. d 635. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10-L2 se descriu următoarele capacităţi / limite funcţionale: a. b. e. d. c. d. cu dificultăţi. toaleta. c. În cadrul evaluării la pacientul cu durere lombară pentru aplicarea unui program de terapie ocupaţioanală trebuie observate următoarele activităţi: a. Rezistive Promovează mobilizarea articulaţiei pe un anumit sector de mişcare Atractive Astfel alese încât ţin seama de toate articulaţiile afectate Nonprotective pentru articulaţii Corect: c. e. b. d. e. c. b. igienă. d .

Editura Agora. e. osteonecroza aseptică. Adrian Bighea. b. c. Rodica Trăistaru.637. plaga granulară. 1985 4. Principalele aspecte kinetice de care trebuie ţinut seama într-un program de terapie ocupaţională aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelul mâinii sunt: a. Corneliu Zaharia. Editura Militară. Editura Medicală. osteoporoza de imobilizare. TRAUMATOLOGIE ŞI MEDICINĂ SPORTIVĂ Bibliografie 1. Clement Baciu şi colab. aparatele de imobilizarea asigurând mâinii o mobilizare facilă Activităţile recomandate pentru paciente sunt cele casnice Activităţile recomandate pentru pacienţi sunt de tipul olărit. Activităţi care se derulează în condiţii de indoloritate Activităţi care se derulează din suspendare. 1981 2. Kinetoterapia pre. cu rol în stabilizarea regiunii metacarpofalangiene Stimularea comenzii centrale prin promovarea mişcărilor spontane uzuale Deplasări articulare maxime de la început. Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor. Sechelele osoase posttraumatice cuprind: a. c 639. cicatricea patologică pseudartroza. c. Activitatea aleasă în programul de terapie ocupaţională la pacientul cu traumatisme la nivelul membrelor inferioare respectă următoarele indicaţii: a. osificarea subperiostală. programul de terapie ocupaţională din cadrul asistenţei medicale de recuperare se caracterizează prin: a. d 638. d. 1981 640. În cursul derulării sale se evită atitudinile vicioase ale trunchiului şi membrelor În cursul derulării sale se evită poziţia de rotaţie când pacientul este aşezat Se preferă activităţile de tip ţesut. b. Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice. Iaroslav Kiss. calusul vicios. Recuperarea membrului superior ortezat şi protezat. Editura Sport-Turism. Craiova.şi postoperatorie. macrame. c. traumatologie et médicine du sport) 5. e. d. b. b. b. Elemente de chirurgie ortopedică. tâmplărie. Tudor Sbenghe. ţesut Nu trebuie respectat aspectul funcţional Corect: a. 1985 6. Obţinerea unei amplitudini de mişcare şi a unei prehensiuni adecvate în condiţiile unei forţe musculare optime pentru grupele musculare flexoare şi extensoare ale mâinii Limitarea participării muşchilor interosoşi. Kinésiologie scientifique ( kinétotherapie. d TESTE GRILĂ RECUPERAREA ÎN ORTOPEDIE. edemul posttraumatic. Andrei Voinea. La un pacient cu traumatism la nivelul umărului. algoneurodistrofia . Noţiuni practice de medicină recuperatorie. împletit nuiele. 2002 7. Roxana Popescu. Roxana Popescu. e. plaga grefată. c. b. Editura Medicală. d. imediat posttraumatic Promovarea prehensiunii de forţă Corect: a. cartonaj Se indică folosirea unor mijloace ajutătoare de tip microcontacte Activitatea poate solicita cu încărcare oricare dintre segmentele membrelor inferioare Corect: a. c. Editura Medicală Universitară. b. Bucureşti. 1997 3.

încălţăminte ortopedică corectoare. kinetoterapie corecţii ortopedice. c. hematom muscular. e. b. tulburări circulatorii Corect: b 641. menţinerea funcţionalităţii şi troficităţii segmentului se realizează prin: a. b. e. d. exerciţiile pasive exerciţiile autopasive exerciţiile izometrice exerciţiile de tip Codman mobilizările active Corect: e 643. kinetoterapie pasivă. scăderea capacităţii cardio-pulmonare rupturi musculare.). e. redoare articulară. ultrasunete. d. d. În faza I a recuperării umărului cu artroplastie sunt contraindicate: a. redoare articulară. creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului. denervări parţiale. hipotrofie musculară. d. căldură moderată locală. rupturi de tendon. c. După intervenţii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate. După intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul recuperator durează: a. b. 10-20 zile 20-40 zile 30-60 zile 60-90 zile 90-120 zile Corect: c 642. etapa de reluare progresivă a mişcărilor segmentului lombo-sacrat durează: a. termoterapie. fără fixarea acestora (laminectomii etc. c. urmată de recuperarea mersului asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului. d. contracturi musculare. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă: a. adresate structurilor osteoarticulare. b. 1-3 săptămâni 4-6 săptămâni 6-8 săptămâni 8-12 săptămâni mai mult de 16 săptămâni Corect: d 644. atrofie musculară osteoporoză generalizată. e.c. tonifierea stabilizatorilor genunchiului scădere ponderală. radioterapie . În recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice. osteoporoza de imobilizare. c. e. reeducarea mersului Corect: b 645. reflexoterapie imobilizare în aparat gipsat. scădere ponderală.

b. Obiectivele recuperării sechelelor articulare posttraumatice sunt: a. b. d 646. d. curenţi diadinamici. c. Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice. c. b. c. d 650. c. diapulse. c. Atrofia musculară se poate produce prin: a. b 648. hidrokinetoterapie îngrijirea şi supravegherea chirurgicală a plăgii Corect: c. imobilizarea segmentului mobilizări pasive şi active. e. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice. b 647. kinetoterapia va cuprinde: a. b. d. e 649. contracţii izometrice masaj pentru circulaţia veno-limfatică.b. denervare imobilizare ischemia musculară ruptura fibrelor musculare ruptura de tendon muscular Corect: a. d. e. ultraviolete. b. Pentru recuperarea forţei segmentelor neafectate de paralizie (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se recomandă: a. b. chiar în condiţii de musculatură slabă fixată de o musculatură puternică indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre stabilizată prin orteze . articulaţia trebuie să fie: a. e. d. d. e. c. d. scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate contracţii izometrice sub gips hidrokinetoterapie la bazin exerciţii active cu rezistenţă mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile Corect: b. combaterea durerii şi inflamaţiei refacerea mobilităţii şi stabilităţii evaluarea deficitului motor şi senzitiv refacerea abilităţilor recomandări privind tratamentul balneo-climatic Corect: a. e. indoloră. exerciţii cu rezistenţă exerciţii izometrice electroterapie excitomotorie masaj profund curenţi de medie frecvenţă Corect: a.

b. d. tracţiuni manipulări facilitate ultrasunete în doze mari ionogalvanizări sclerolitice Corect: b. c. magnetodiaflux local aplicaţii locale de parafină Corect: a. e. dar cu capsule şi ligamente integre Corect: b. eficienţa crescută. c. medicaţie antialgică. e . repaus tendinos. b.e.50C băile alternante la temperaturi mai mici de 380C împachetările cu parafină aplicaţiile locale de rece băile cu bule Corect: c. b. c. d. băile generale la 38. e. b. terapie fizicală antalgică masaj. c. d 655. b. În recuperarea sechelelor posttraumatice. e. d 654. d. mobilizările active imobilizarea completă (cu excepţia fracturilor) diapulse mobilizările şi întinderile pasive recuperarea mobilităţii articulare Corect: b. e. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde: a. c. e. comprese reci cu sulfat de magneziu Sollux cu filtru albastru. d. c. dureroasă. terapie ocupaţională reflexoterapie cu ultrasunete diapulse. Dacă reducerea mobilităţii articulare este determinată de retractură musculară. d 653. tehnica simplă nu ameliorează supleţea articulară. d 652. d. c. d. nu creează feed-back nu dau dureri articulare şi oboseală necesită timp scurt de execuţie determină creşterea diametrului muşchiului Corect: a. c 651. căldură. c. În osificările subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate: a. repaus. refacerea flexibilităţii musculare (în cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate realiza prin: a. dintre formele de hidrotermoterapie sunt utilizate şi pentru efectul produs prin mecanism reflex: a. Avantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt: a.

d.656. c. c. d. e. d. b. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici are ca obiective: a. punerea în repaus a muşchiului. căldură. c. căldură electrostimularea muşchiului denervat atele de postură curenţi de medie frecvenţă mobilizări active şi active cu rezistenţă Corect: b. d 659. d. b. bandaj compresiv. d. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici poate beneficia de: a. antiinflamatoare pe cale generală electroterapie antalgică şi excitomotorie. Pentru evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi (în cadrul sechelelor posttraumatice ale nervilor periferici) se poate recurge la: a. c. e. b. c. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează prin: a. b. e. e. băi călduţe cu vârtejuri de apă aplicaţii locale reci împachetări locale sau generale cu parafină hidroterapie alternantă la temperaturi mai mici de 380 C mofete parţiale Corect: a. e . evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi şi creşterea funcţiei fibrelor musculare restante sănătoase combaterea şi prevenirea durerii refacerea imaginii kinestezice şi recâştigarea coordonării mişcărilor recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie Corect: a. în perioada de imobilizare la pat se recomandă: a. reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă Corect: a. d. e 657. d. c. crioterapie electroterapie antalgică şi excitomotorie. e 660. În cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice. b. c. e. e 658. posturi de facilitare a circulaţiei veno-limfatice şi pentru drenaj bronşic masaj şi gimnastică vasculară kinetoterapie respiratorie şi aerosoloterapie climatoterapie şi tratament balnear curenţi de medie frecvenţă şi electrostimulări Corect: a. b. b. kinetoterapie cu rezistenţă combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată masaje.

661. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale. c. a forţei musculară aprecierea gradului de spasticitate aprecierea prezenţei edemelor testarea biologică şi radiologică Corect: a. exerciţii de echilibrare mobilizări ale membrelor superioare izometrie pentru menţinerea tonusului dorso-lombar gimnastică respiratorie abdominală reprofesionalizare pentru asigurarea independenţei bolnavului Corect: a. masajul fototerapia. b. d 662. manipulările facilitate aplicaţiile generale şi locale reci undele scurte. c. kinetoterapia pasivă ionogalvanizările. d 665. d. ultrasunetele. c. climatoterapia Corect: b. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractură-luxaţie de coloană cervicală în perioada de purtare a Minervei. d . kinetoterapia activă cu rezistenţă ultrasunetele Corect: a. ionogalvanizările. c. trebuie să cuprindă: a. d. căldura prelungită întinderea. e 664. e. c. b. e. masajul. imobilizări TENS. b. a amplitudinii tuturor articulaţiilor implicate. e. b. c. ultrasunetele. e. d. termoterapia. b. c. d. c. b. aplicaţii calde şi reci. b. care pot acţiona prin mecanism reflex sunt: a. e. evaluarea respiratorie şi cardiovasculară evaluarea respiratorie. cuprinde: a. stimulare nervoasă periferică Masaj exerciţii corectoare. c. d 663. stretching medicaţie antialgică şi antiinflamatorie Corect: a. b. Mijloace fizicale folosite în managementul durerii în cadrul tratamentului recuperator al sechelelor posttraumatice sunt: a. b. d. diapulse fototerapia. efectuat de către terapeut. Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice: a. Forme de terapie fizicală utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice. hidrotermoterapia curenţi de înaltă frecvenţă.

curenţii de medie frecvenţă curenţi de joasă frecvenţă pentru stimulare transvezico-pelvină curenţi de medie frecvenţă şi câmpuri magnetice de joasă frecvenţă crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone Corect: c. e. e. Etapele de recuperare a bolnavilor cu fracturi-luxaţii de coloană dorso-lombară conform metodei Magnus. b. întoarcerea pacientului la fiecare 3 ore inspectarea tegumentului de către pacient protejarea împotriva căldurii excesive evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri şi ridicări electroterapie antialgică şi vasculoactivă. electroterapia de joasă frecvenţă. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale se recomandă: a. b. e. e 669. posturi mobilizări pasive cu tracţiuni exerciţii active electroterapie antalgică electroterapie excitomotorie Corect: a. Mijloace de reeducare micţională la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale coloanei vertebrale sunt: a. d 670. c. e 667. electroterapie de înaltă frecvenţă termoterapie locală sau generală terapie respiratorie mişcări pasive mişcări active Corect: c. c. e. c . c. c. sunt: a. psihoterapia termoterapia locală. d. imobilizarea conştientizată a coloanei decubit pe pat tare verticalizarea recuperarea reeducarea mersului Corect: b. masaj decontracturant Corect: a. b.666. c. Pentru prevenirea escarelor la pacienţii cu leziuni posttraumatice medulare se vor recomanda: a. b. d 668. d. masajul superficial. d. c. b. hidrokinetoterapia. d. b. Metodele prin care se realizează rearmonizarea mecanică a umărului posttraumatic sunt: a. d. b. d. c. d. e.

b. terapie fizicală antialgică. exerciţii de facilitare proprioceptivă exerciţii autopasive la scripete şi exerciţii active pentru creşterea mobilităţii exerciţii cu rezistenţă pentru creşterea forţei musculare. Pentru recâştigarea mobilităţii cotului posttraumatic după suspendarea imobilizării se recurge la următoarele mijloace: a. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot cuprinde: a. d. c. e. de reeducare globală a cotului şi de facilitare neuro-musculară proprioceptivă exerciţii de tip Codman şi întinderi pasive Corect: b. c 673. ortezare discontinuă exerciţii active şi pasive la nivelul cotului ortezare continuă numai mobilizări active doar mobilizări pasive Corect: a.671. c. b. tratamentul recuperator (faza III) cuprinde: a. organizarea colagenică consecutivă edemului. d. b. c. electroterapie excitomotorie mişcări pasive cu ajutorul scripeţilor. e. b. manevre de decoaptare capsulo-ligamentară. calusul vicios leziuni de vase şi nervi retracţii musculo-tendo-ligamentare. c. e 674. rotaţii active mobilizări ale cotului. reglate de durere mobilizări pasive. scripetoterapie exerciţii de tip stretching exerciţii active cu rezistenţă Corect: d. d. fragmente osoase intraarticulare Corect: a. kinetoterapia cuprinde: a. e 672. cu purtarea de greutăţi în mână mişcări active analitice. cicatrici retractile artrita posttraumatică osteomul periarticular. e. În faza IV a recuperării umărului posttraumatic. e. c. d. d. Definiţi cauze posibile ale limitării de mobilitate a cotului posttraumatic: a. Din săptămâna 8-9 după artroplastia parţială de umăr. d 675. b. c. e. b. exerciţii de tip Codman şi rotaţii autopasive hiperextensii autopasive. d. masaj. exerciţii de coordonare exerciţii izometrice executate pe principii ale facilitării proprioceptive kinetoterapie respiratorie de tip costal superior şi de tip abdominal Corect: a. b .

b. c. c. întinderile sunt indicate în: a. b. combaterea durerii refacerea stabilităţii recuperarea mobilităţii reluarea precoce a mersului refacerea aliniamentului şi posturii corpului Corect: a. e. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune. c 681. Obiectivele recuperării şoldului posttraumatic sunt: a. prevenirea edemului. b. c. tulburărilor trofice aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale Corect: a. b. e 678. e. d. 40º flexie pentru gâtul mâinii 45º flexie în articulaţiile metacarpofalangiene 90º flexie în articulaţiile interfalangiene proximale flexie completă în articulaţiile interfalangiene distale flexie 90º a cotului Corect: a. alături de posturări pentru evitarea deviaţiilor şi de mobilizări precoce: a. b. d. d. b. b. tromboflebitelor. d. c. c. Metodele de recuperare a stabilităţii pasive a genunchiului posttraumatic sunt: a. redobândirea abilităţilor în scopul asigurării independenţei bolnavului recuperarea mobilităţii articulare la nivel axial şi periferic refacerea forţei şi a rezistenţei musculare evaluarea necesităţii unor facilităţi de muncă prin realizarea unor adaptări la restantul funcţional dezvoltarea unor noi vocaţii profesionale Corect: a. e 679. e. d.676. c. c 680. fracturi intraarticulare la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene aderenţe ale ţesuturilor moi şi ale tendoanelor redoare articulară prin retracţii capsuloligamentare cicatrici şi grefoane postoperatorii hipercorecţii ale unor deformări pentru care se aplică atele seriate Corect: b. c. b. În sechelele posttraumatice ale mâinii. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului . d. În faza I a reeducării mâinii după intervenţii chirurgicale pentru leziuni ale tendoanelor flexorilor degetelor. e. e. Terapia ocupaţională în recuperarea mâinii posttraumatice vizează: a. d 677. posturarea optimă a complexului mâinii presupune: a. d.

b 683. kinetoterapie activă a piciorului şi gleznei posturi antideclive. c. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune: a. baie cu vârtejuri. exerciţii de mobilizare a genunchiului. c 684. cu accent pe mobilizările active tonifierea cvadricepsului prin izometrie şi exerciţii rezistive cu încărcare progresivă mobilizări pasive în poziţii extreme ortezarea genunchiului şi exerciţii izometrice masaj profund şi mobilizări pasive controlate de durere Corect: a. e. e. c. roentgen-terapie electroterapie excitomotorie posturi antideclive pe perioada imobilizării în aparat gipsat mobilizări ale degetelor. d.b. c. b. b. d. b. Recuperarea funcţională după intervenţiile chirurgicale practicate pentru rupturi ale tendonului achilean presupune după îndepărtarea aparatului gipsat: a. d. b. c. întinderea tricepsului şi tendonului acestuia (când a apărut retracţia) Corect: d. După îndepărtarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului în cazul rupturii aparatului extensor cvadricipital. baie cu vârtejuri. electroterapie antalgică. e. e. bandaje elastice. d 682. de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor metode fizicale de combatere a durerii şi retracţiilor tendinoase recuperarea exclusivă a forţei şi rezistenţei musculare Corect: b. masaj decontracturant. creşterea rezistenţei ligamentare respectarea regulilor de igienă a genunchiului ortezarea genunchiului artroplastia genunchiului Corect: a. se va recurge la: a. diapulse. e 685. diapulse. d. genunchiului şi şoldului Corect: a. recuperarea mobilităţii şi forţei musculare tonifiere musculară analitică exerciţii de coordonare. d. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fără smulgeri osoase presupune: a. tonifierea tricepsului sural remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie. masaj). e . c. c. b. b. e. d. imobilizare în aparat gipsat diapulse. masaj hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaţiei gleznei tratamentul edemului (posturi antideclive.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->