Sunteți pe pagina 1din 7

BUSUIOC DELIA Grupa 14, seria B MG II

Anisakis simplex

Anisakis simplex Anisakis simplex este un vierme cilindric, nesegmentat, care face parte din: Regnul Animalia Increngatura Nematoda Clasa Secernentea Ordin Ascaridida Familia Anisakidae Genul Anisakis

Morfologie

Microscopie electronica: 1

Anisakis simplex:gura si prelungirile din jur

Adultul prezinta anterior gura, inconjurata de prelungiri utilizate de parazit pentru a se hrani si pentru a percepe senzatii. Anusul este usor decalat fata de posterior. Epiteliul scuamos secreta o culticula stratificata, cu rol de a proteja corpul fata de sucurile digestive. In stadiul infectant pentru pesti, parazitul are forma de arc de ceas incolacit si o lungime de aproximativ 2 cm. In gazda finala, cresc lungimea si latimea parazitului, acesta are aspect robust, pentru a putea face fata unui mediu complicat, reprezentat de intestinul mamiferelor.

Ciclul evolutiv

Ciclul evolutiv al Anisakis simplex Speciile de Anisakis au un ciclu biologic complex, care presupune existenta mai multor gazde intermediare. Viermii adulti se imperecheaza si produc oua, care ajung in apa de mare o data cu materiile fecale ale gazdei infectate (mamifere marine). Ouale eclozeaza in apa de mare (apele care au salinitate scazuta nu sunt un mediu prielnic), iar larvele sunt inghitite de crustacee, de obicei eufauside. Crustaceul infestat este inghitit, la randul sau, de un peste (somon, sardina), calmar sau sepie, iar nematoda se va localiza la nivel intestinal si se va inchista intr-un invelis protectiv, de obicei in afara organelor viscerale si, ocazional, in muschi. Ciclul biologic este complet atunci cand pestele infectat este ingerat de catre un mamifer marin, precum balena, foca sau delfinul. Nematoda se dechisteaza in intestin, se hraneste, creste, devine vierme adult, se imperecheaza si elibereaza oua in apa marii prin materiile fecale ale gazdei, initiind un nou ciclu.

Omul se infecteaza daca mananca peste insuficient preparat termic sau crud. Rol patogen Anisakis determina, la om, boala numita Anisakiasis. In urma consumului de peste infectat crud sau insuficient preparat termic, rezulta infectie intestinala cu larve, dar si reactii alergice la substantele chimice lasate de larve in carnea pestelui parazitat.

Primul caz de infestare umana cu un parazit apartinand familiei Anisakidae a fost semnalat in anii 1950, in Olanda, de catre Van Thiel, care a descris prezenta unei nematode marine in organismul unui pacient suferind de durere abdominala severa. Infestarea cu Anisaki este raportata frecvent in zone ale lumii unde pestele se consuma crud, usor murat sau sarat. Arealele cu prevalenta cea mai mare sunt Scandinavia (se consuma mult ficat de cod), Japonia (se consuma mult sushi si sashimi), Olanda (daca se mananca hering fermentat infectat maatjes), Coasta Pacifica a Americii de Sud (consum de ceviche). La cateva ore dupa ingestia de larve infectioase, apar simptome ca durere absominala violenta, greata, varsaturi. Daca larvele ajung in intestin, la interval de aproximativ doua saptamani, apare un raspuns eozinofilic granulomatos sever, care cauzeaza simptome ce mimeaza boala lui Crohn. Diagnostic de laborator

Diagnosticul se stabileste prin gastroscopie (se observa si se extrag larvele de 2 cm) sau prin biopsie, examinandu-se histopatologic tesutul recoltat. Preventie Anisakiasisul poate fi prevenit cu usurinta prin gatire adecvata la temperaturi mai mari de 60 de grade Celsius sau prin congelare corecta, la cel putin 35 de grade Celsius timp de 15 ore sau la cel putin 20 de grade Celsius timp de 7 zile. Saramura si marinarea nu vor ucide parazitul. Reactii alergice Chiar preparat termic la temperaturi peste 60 de grade Celsius, pestele infectat cu Anisakis poate pune in pericol sanatatea omului, intrucat parazitul (si alte specii inrudite: Pseudoterranova spp, Hysterothylacium aduncum) elibereaza o serie de biochimicale in tesutul pestelui infestat.

Larve de Anisakis in corpul unui hering (Clupea harengus) Pot aparea manifestari alergice acute, ca urticaria si chiar socul anafilactic, acestea putand fi insotite sau nu de simptome gastrointestinale (anisikiasis gastroalergic reactie generalizata acuta mediata de IgE). Diagnosticul de laborator este, in acest caz, serologic, observandu-se o crestere marcanta a titrului IgE in primele zile ulterioare consumului de peste infectat. Tratament Omul este gazda finala a acestui parazit. Larvele de Anisakis nu pot supravietui in organismul uman si vor muri in final. In unele cazuri, tratamentul este simptomatic. In alte cazuri insa, infectia poate duce la obstructie intestinala si, rar, la perforatie

intestinala. In functie de severitatea conditiei, tratamentul poate fi medicamentos (pe baza de albendazol) sau chirurgical.

Bibliografie: 6

1. Audicana, Maria Teresa; Kennedy, MW (2008). "Anisakis Simplex: De la vierme infectios obscur la factor inductiv pentru hipersensibilitate imuna". Pubmed PMID 18400801.

2. Nieuwenhuizen, N; Lopata, AL; Jeebhay, MF; Herbert, DR; Robins, TG; Brombacher, F (2006). "Expunerea la Anisakis determina hiperreactivitate alergica a cailor aeriene si dermatita". The Journal of allergy and clinical immunology no. 117 (5): 1098105. Pubmed PMID 16675338.