P. 1
Acta Moldaviae Septentrionalis I 1999

Acta Moldaviae Septentrionalis I 1999

|Views: 79|Likes:
Published by mihail

More info:

Published by: mihail on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro .muzeubt.cimec.www.ro / www.

cât şi. op.N. de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc.E. Relnward. sau de popularizare în mass-media. nr. militare.Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: . diversifica şi individualiza în veacul următo�. obiectivele. L'orientalisme en crise. motivaţiile. OrientaHsm. no. să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval. 44. Gustave Dugat. 1 879-1880. 5 www. 'Anwar Abdel Malek.revoluţionară" din 1 791 . preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. Westem conceptions of a Orient.cimec.muzeubt.W. în cadrul mentalului colectiv etc. comerciale etc.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui.P. dar deschise interdisciplinarităVi.ro 9 . 53. Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice). 'Edward W. Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic. în ediţia . Paris.1/1964. . 103-104.Diogene". Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare. pentru a denumi studiul. Jules Mohl. Ed. In .243. anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului. precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua. Tn seccilul al XX-lea.92-1 10. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica. Said5 . şi subi.. in Dicţionar de civilizaţie musulmani."). profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945). de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice. din acel stat. Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze.ro / www. autorul a mal afirmat el: . traducere. în special după Primul război mondial. Pe de altă parte. Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867. Bucureşti. Pantheon Books.c/1. finalităţile etc. Ed.' passlm. Orientalisticl. pp. Paris.Orientului. Ed. Paris. Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole. Paris. Andre Mirambel4 sau Edward W. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări. pe de o parte. al Orientului 1 (Apropiat. 1997. Tn .p. pp. passim. Galllmard.L. în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. New York.O. de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . în Europa. subcap. Said. Ed�ura Univers Enciclopedic.1-49. ediţia 1-a. 1 868-1870. · 1978 (370 p). diplomatice. Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes.2 voi. E.1-29. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii.) " . pp.. Adrien Malsonneuve. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu. pag. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii". pp.Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl. Sald. Crts/s. Anwar Abdel Malek3 . Hiver 1963. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului". Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. ' Andn!J Mlrambel. Mijlociu şi Tndepărtat) .R. evoluţia. Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/.D. 2 voi. caracterul. de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc.

găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii . n-le 2. Oriantalisme et contre-orientalisme. Postface.A. in . in . indigene din "Orient". referitoare la limba. Paul Vieille. In E. amintesc doar un singur exemplu. Critlque de la raison islamique. in B. Alain Roussillon. Mohammed Arkoun. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr. . nr. nr.nr. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. 1981 (in limba arabA). East and West.cimec. Jarnes Eddine Bencheickh. ldem . ideologico-religioase.'a. in . din lumea islamică etc8 .Q. arabistica (islamistica). pens6e islamique.411981. Nous el l'oriantalisme.1/mars 1 984.41198 1981 (in arabA). caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică. The Arab Mlnd. E. 'Abd an-Nabi lstlf.ro / www.Lewis. 92. Pa1ai. Paris. De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp.muzeubt. Ghassan Salame. în secolele XIX-XX. Roma. p. R.7-40). • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar. . voi.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii. Dessaprendre l'oriantalisme. Hlsham Dja�. n-rs 13-1411 985-1986. mai ales. The discurs/ve formation of orientalism (pp.". M.". 1 980. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp. literatura..ro 10 .S. XXVII. Berque. Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. militare. hamitologia. Discours islamiques. p. sinologia. 1 949. "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat.). Presentation (pp. economice. cultura. • M. Europa Occidentală fiind zona de referinţă. indianistica (indologia). Robert tl. numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus. de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. demografice etc. In . 1 983. Paris. sudul Italiei. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania.". 1 21-148). 1 1 5-1 20). Mijlociu şi Extrem). S. Percy Kemp. Conotaţia şi.1 77-180). 1973. Muhammed Arkoun. dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole. 1 71-176). ln acest context. XXV. Hassan Hanafl. Gilbert Grandguillaurne. [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp. bazate pe folosirea direc­ tă.23/ianuarie religious studies.". 1 974. Maxime Rodnison. in . lnterrogations". turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice).pp.". Said. L'Europe el 1'/slem. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea. 75-1 06). Oriantalismo.A.L. mongolistica.2/juin 1980. culturale.50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples".A .107-1 1 4).-C.L'orianla//sme tel qu'en lui m11me. Lee. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a. Aria geografică s-a extins direct • E. Case eds. popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. Mutuals perceptions. berberistica. a izvoarelor istorice locale. nr.59-74).'a. 1 984.I.3-6).1 1 0. Paris.1 49-162). Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. ca fiind un complex de cercetări şi studii.· · Ibidem. 538. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp.Comparative Civillsation Revlew". Nadia Anghelescu. op. Galal ai-'Azm Sadeq. Beirut. Portugalia.A. The arliculation of oriantallsm.S. orientalistica şi noile evoluţii politice.1971 . Islam. L'at1iculation de l'orientalisme. ebraistica. 1978. 537 . Abdei-Kebir Khatibi.W. religia etc. J. Discussions sur l'object de l'oriantatisme. 7 'Aziz ai-Azmeh. lslamlsm (pp. de reper.32/octombrie 1 981 (in arabA).". L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp. iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă. forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. L'orientalisme d6soriant6. Vatin (ed. 1 63-170). n-le . 00 · · · · · · . nemijlocită. in . Paris.M.".".A. Paris. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. Tn . istoria. Le pur et l'impur (pp. Connalsance du Maghreb. subintitulat sugestiv "L'Orientalisme. compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia.Maghreb pluriel". in . Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp. As others see us..M.A. Evident.M.221 -228.. cit. Ed cA. caucazologia. Paris. La tangage del'oriantallsme (pp. pp. Gordon Pruett. Guidl. Sicilia. civilizaţia. sociale. S. dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques. sciences soc/ales el colonisation. Maisonneuve et Larousse. in . Le�es. Langages arabes du presant. idem. in . Mohammed Arkoun. Ali Behdad.Bucarest.41-58). 1 984. New York. www.Q. Abdolrahman Mahdjoub. nr.'a. iranistica. idem. idem. J. Le Fescination de /'Islam. VIII. XXXI . Oriantalist tourism (pp.56/octombrie 1983 (in arabA).O. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit. semitistica.

literatura. a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. i �nsacrate acestui subiect. arabistica.SOS-514.1 9 1 4)13.S. idem. Constantinescu. Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne. Orientaliştii sovietici N. criticată de alţii. limba. asirologia. "N. în mod complex. pp. indologia etc. semitologia. în general. A. exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX. pp. a înfiinţat la Bucureşti. Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă. 1 1 55. 641 -M9. la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne. (secolele XI-XIX). pag. etnografia. Tg. voi.R.211986. Bucarest (21 p. s. mongolistica.l. delegatul României.n. A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. aceeaşi. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind. Astfel. Andrei . Raforml sau declin. Mureş. Astfel.l. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază.S. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică.S. 233-244. Said. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas. egiptologia. Bucureşti. 1 971 . Moakva. Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate". an XVl. 1 1-1211991 .). mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient. col. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm. economia. instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . P.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare. ţara de la "Porţile Orientului".. Bucureşti. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 . monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului. In .1 79/C. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. Haşdeu.) !'Occident finit ă Viemne. . geografice. religia. \•� iversităţilor. filosofia.. 12 Al. 722. autorul unei recente monografi. Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. In . între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă . Edward W. respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. voi. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja. nr. arta. Din această zonă în curs de "europenizare". sinologia. Vostokoveden/e.389.un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . "N. . Pippidi. www. a precizat. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. desfăşurat la Viena în octombrie 1 886. pp. 11. apreciată de unii orientalişti.cimec. p. istoria. p. in . "I. Peste trei decenii. Vostolcoveden/11. făcea parte şi tânărul regat al României.ro 11 .muzeubt. le 2 octobre 1886. Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord. 1 211931. capitala României. istoricul şi filologul B. Luând ca sistem sau element de referinţă Europa. La începutul secolului al XX-lea. turcologia. 1.ro / www. 11.V. Moskva. · • " B. de "occidentalizare". Konrad1 4 şi I.P. 1 985. geografic şi istoric. Braghlnski. col.Boabe de grau•. geologice etc.". Zub.I. III. nr. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3. adică "occidentalizata". şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. arheologice. nr. Institutul sud-european. Haşdeu. "Orientului". în contrapondere.vatra•. iranistica. începând cu secolul al XX-lea. Konrad. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. 1 963. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat .

pp. bibliotecilor etc. reorganizare. W. A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două. Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. scriitori.muzeubt. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. este maniera. •• Ibidem. · Sesizând corect aceste transforămări. ca origine. Profundele evolu�i şi mutaţii politice. au pus sub semnul întrebării . " Ibidem. apreciere. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . a completat autorul. interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. studierea. obiceiurile. pe care a anâlizat-o E. p. Said. militare. nuvele şi romane. op.institutelor de. Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă.2-3. descrieri de călătorie. cercetarea. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice. amintite anterior. religios. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. survenite îrfsecolul al XX-lea. Tn concluzie. 20 Ibidem. tradiţiile.şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. sociolog. "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric. www.2. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea. •• Ibidem. modalitatea sau sistemul de gândire. economic.ro / www. 21 Ibidem. concepţiile.]" . gândirea. cultural-ideologic etc. i ntre "Vest" şi "Est".3. guvernatori imperiali sau regali etc.cimec. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. Said. social. este un orien­ talist. "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 . elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la. 2. p. 1 6 . Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl. dominare.) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. favorizarea cuceririi. teoreticieni politici. asociaţii lor nonguvema­ mentale. fiă in cele �enerale.cit. p. printr-o criză de identitate. P. A doua accepţiune a termenului "orientalism". cum am mai amintit. menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20. Edward W. Said a precizat că. istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. 1 978.. ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale).W. un mare număr de intelectuali (poeţi. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. "in comparaţie cu sintagma studii orientale. fundaţiilor culturale. "orientalismul" poate fi analizat. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident".ro 12 . şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică). economice. economişti. denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . poeme in versuri. militar. D. 1 920. cercetare Tn domeniu. coloniale etc. dar mai ales după 1 945. referitoare la populaţiile şi popoarele. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. filosofi.

Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism".V. Autorul a precizat că în secolele XIX . indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest). V. Minuţioasa şi critica analiză efectuată. 24 M. pe de o parte. facultăţi. gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). Indirect. a 11-a. explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. cu un anumit grad de autonomie proprie. Bucureşti. 25 Alfred Kurela. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. Moskva. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză.cimec. filosofic. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat.şi multidisciplinare etc. "' Hajime Nakamura. Moskva . V. astfel că. Akademiai Kiad6. turcologia (studiile turce şi otomane). 191 1 . pe . cultural ideologic etc. Moskva. institute de specialitate. Tn concluzie.).ro 13 . militar. pe plan politic. .V. aceeaşi . al cunoaşterii "celuilalt" etc.414-42 1 . cultural etc. 547 p. din "raţiuni istorice şi politice-statale". Wien. erau totuşi interdependente între ele22 . EdHura Human«as. 23 2 p. pp. Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. comercial. NikHine. arabistica (studiile arabe şi islamistica). ed. 1948. I-au determinat pe H .. Ed. între Est şi Vest. 1 947. Centrală şi de Est.ro / www.Die Brucke" Ver1ag. a fost urmarea directă. Barthold. Budapest. 23 V. influenţele şi similitudinile descoperite. campanii şi expediţii de cercetări inter. autorul a afirmat că. Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi. cultural-ideologic. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. religios. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. fundamental. a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece". 1997.începutul lui XX. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin. 258 p. militar. . istorico-filosofic. Orientalam. Aceste "domenii orientalistice". 19 7. Leningrad. 1925. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7. a 111-a.muzeubt. Barthold23 şi M. 22 www. B. umanitatea este. Ost und West. a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc.l. pe plan politic. Voloşin. omenirea. tradul:ere din limba englează de Dinu Luca. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. 1994. urm�rile acestora pe plan istoric. ed. ed. In idem.Leningrad. religios. această încheiere este. în "Orient". 2. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 . a unei comuniuni universale. Paris. Payot. lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. 3 trad. religios. asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. 3. Les Turks des Mots. des Hommes. o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. iar pe de altă parte. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. 1938. Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise.

I. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). pp.cimec.243-244. op. religioase etc. Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale.. N. Xenofon. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi. Said. www. orientalismului) amintită anterior. Atrag însă atenţia asupra criteriilor. p. Guldl.l.muzeubt.V.. op. filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică. care. Marca Polo. Suetonius. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. Arrian etc. 1-a urmat. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii. M. necesar şi justificat descriptivism geografic2 . Plutarh.c. pp.V e. coloana 723. de diferite categorii (istorice. Pe plan didactic-universitar. coloana 1 1 56. cit. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. politice. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord.c. cit. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană. pp.).e. iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale. Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î. militare.W. . Astfel.cit. în 1/iada şi Odiseea.cit. . obiective şi subiective.ro 14 .Braghlnski. Amiannus Marcellinus etc. iar în lumea romană Sallustius. militară. Flavius Josephus. Titus Livius. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală. Polibios. novatoare. culturale.ro / www. ulterior. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă. op. Hecataios din Milet. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec. pp.. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă.Jmea orientală şi despre expansiunea politică. IX î. în şens invers.1 7-22. Tucidide. Hellanicos din Mitilene. op. relaţiile complexe. Konrad. politica-militare. ulterior. Giovanni da Pian del Carpine.. în lumea greacă. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică..e. la Mondial.. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă.. Yves Thoraval. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N. comercială etc.e. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX.. S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck. ale Atenei şi.390.c.c.. m ai mwlte etape. apoi stăpâna Orientului Apropiat).istoriei gândirii şi reflecţiei umane.538. V. op.V. Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E. Afanasie Nikitin etc. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge .) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental.cit. loc. de la Orient la Universal.). a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa. comerciale. ale Romei cu Orientul etc. Barthold. să se facă trecerea. op. Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î.). toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat.cit. culturale etc.58-65. Herodot. cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă.clt. Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale. cu eforturile şi consecinţele de rigoare.S.

unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale. p. riguroasă.S.S. pp. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic. Pe lângă acestea. institute şi biblioteci orientale.ro / www. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. 1 1 3-122.cimec. Bragh1nskl. 538. coloana 723. topografic etc.cit. E.l. Konrad. Prin urmare. Tn etapa modernă a evoluţiei sale. pp.cit. ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii.. V. filologic. Braghinskl. filologia. N. pp. "instituţie corporativă. 244-245. cit. cu caracter arheologic.46-.. 245. op. plurivalentă.. Sald. Prima perioadă (sec. Yves Thoraval. M. p. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea .49-71 . 1 66.mijlocul secolului al XX-lea). Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative.cit. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale.metodologice în domeniu. Yves Thoraval. Y�es �raval. coloana 723. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice. op. Vezi şi I. GUidl. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare.cit. col. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică..W. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică). cit. pp. p.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea .colonialistă" de stăpânire.cit. Din 1873. s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior. gnoseologic-epistemologic.ro 15 . op. axiologic). www. Barthold. pp. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30. col. V. XVI II) s-a caracterizat prin crearea. op.392 . în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat. I. 723-725.cit. E. medie şi la inceputul celei moderne29. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare. 53 9.. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive.Konrad. folclorului. distincte.I.Sald. a sporit numărul periodicelor de orientalistică. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale.cit.cit.l.. dominare şi exploatare a "Orientului".1 23-148. p. .197. op. Ea a reprezentat epoca de glorie. fundamentală pe studierea organizată. geografic. N. V. etnografic. op.V.cit. XVI-mijlocul sec. s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare.. cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică.. concomitent.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa.cit.1 1 57. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. Ba�hold.. cit. orientalismului) mondiale. op.70. bazată doar pe studierea limbilor... şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. op. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria.mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi.. la orientalistica ştiinţifică. W. op. de dezvoltare. "'N. Guldl. modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice. A fost întocmită şi editată 28 gp .. coloanele 1 156. s-au înfiinţat societăţi. op. op. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică. 244. M. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient. Konrad. op.390.. descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8.539. p. cit. 1 157. editarea de cronici. op. cu o periodicitate de 3-4 ani.muzeubt. 25-45. sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic. lingvistica sau lexicografia orientală. op.

M.. D. Paris. B. .cit. .M. în · " I. ·Astfel. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}.cit. 1911. + 1 voi. 1950. indologia. �. Jules Mohl. V. New York..W. în 3 limbi europene. 194 . în această epocă de aur a orientalist�cii.71-226. Leiden.1995. .V. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars. Ed. 3 University Press. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman. Lewis. 2 voi. pp. "' B.. op.P. în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial.ro 16 .539. op. . M.V. pp.. James Darmesteter. A.cit. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor. 1925. 1869-1870. Said. finalităţile... postbelică. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX. op. Din acest punct de vedere. Paris. orientalistica s-a manifestat. 1947. pp.390-392. Franz Babinger . Iea. Payot. ' constituie primii paşi în această direcţie. . pp. Primele cercetări.cit. 1978.201-282. Holt4 3 .. Historians ofthe Middla East. 4 voi.ro / www. Braghlnlki. op.. turcologia. Oxford. 1-a. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. 2 voi.cit. Barthold. g. sinologia. Tn epoca modernă a evoluţiei sale.cit. "'V. Voloşin39.M. Bucureşti. La Renaissance orientale {1765-1850]. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană. S. london. Essals Orientaux. 1' 908-1 938. 1. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945.725-727. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii.J.U. Jean Sauvaget4 0 . M. iamatologia. O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. arlleologico-epigrafic. 1961.. arabistica. op. 1962 . Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . etc. A.S. op. Konrad op. cit. Milion refondue et completee par Claude Cahen. E.. ebraistica. mongolistica. 1 41 :l!l Barthold3 .). in august 1954..S. majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia.cit. Sinor (and others). 1938. "' Jean Sauvaget. www. 1960. etno-folclorice etc. " Gustave Ougat. Voloşln. şcolile şi contribuţiile.au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii. teză de doctorat. orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea.) "'A. 2 Arberry4 . Rusia (U. Paris. Sinor (editor) ..muzeubt.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice. 1 999. col. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. Guidi. Paris. cit. Yves Toraval. . etc. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan. suplimentar. Arberry. Orientalism and Hlstory. E.Sald.. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36. studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor. coloanele 1157-1163.A. cit. Paris. Tn concluzie. Lewis-P. Levy. Raymond Schwab. etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv. . 1879-1880. Oxford University Press.R.245-246.W. 1954. Barthold.Macmillan & Co. semitistica. desfăşurat la Cambridge. Ed. de orientalistică din Europa. 1883. op. op. direcţiile de evoluţie. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată. începând cu anii 1 945-1 950. Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni.. .232-260. cit.. Elements de bibliographie. •. pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic. op.. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii . N.V.S. iranistica. ed. Ed. HoH. conform noilor realităţi concrete contemporane. Tn secolul al XX-lea V. sau Edward W. 1937.J. (Volum editat cu ocazia celui " O..cimec. op. Paris. istoric-evenimenţiaf . din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 .. scopurile.

(Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti. In voi.O . 1958. în "O. 1913-1927. Mass.O. 1954 !amplu � de N. P.S. 81 p.A. Harvard University Press. Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta. pp. 1955-1965. 1931). în 'A.4(20}-1 956._. edllal ele lndllul da lludl �. Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil.2f>-30) etc.A. 11. W8fSZIIW8. Roma.O. 5 capitole. pp. 1.S.1895. Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland. pp. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2. 1960. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII. IIIOrle-ftlologill".. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala. XVI. contribuţiile Bistrei A. Istoria (cauzele.1927-'XVII. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20. 23. K. en Y0Uf1061avle. Akademlai Klâdo.SD-02).S. nr. 1965-1975. t. in Ungaria. 23.E. Warsurwa. 194f>-1983J.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). Bucurettl . 1951. Otto Harrassowitz Ver1ag. XXV.. Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953. Ronl*ll fi studiile orientale. 1975-1985. 1971.-454-<t75).161-164). in 'Terra' . 143.O.�. V-VI.A. S. pp. Jahmunderts. Bucarea1. 1 1 9--125). pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2. Moskva. 24. 40. 1 1 -44. 1869).23-78D. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala. Nallino'.A. pp. ls1anbui-Paris. pp. nr.O. pp.. 1971. Hlstorlographle Yougos/ave. Roma. 1. pp. 34.cimec. .1-211955. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' . idem. nr.S . fi concJuzll]) . Mc�Uva.. Leipzig. 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. pp.'.'. Mihail Guboglu . XX.111957.306-315). O . în • A . 1876.1/1957. 'C. /. pp. EdH. nr. cit. 1928. 470 p.522 p. pp.li". în "A. In voi. 1967. Seclill ele illorle-llolog l le. '. nr. U. in Rusia şi 1n foita U. 1993. Cambridge.211953. Beograd. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. faac.S. 1965 [capi1olul Orlentalistica].I.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX. 1 79f>-. Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. Praga. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France. Budapestini.O. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2.311956. pp. ldem. . nr. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule.523-629).344-356). V. V. 184 p. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S. A. anul 11.P. i:tudea /stamlques en Bu/gal1e. Paris.' . Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. Szkk. Collection 'Varia Turclca'. 23.�.7-29 etc.e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie.R.'. Molkva. Lewis . Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800. 1959. no. în 'A . 1-211955. 3 (19}-1 956. studiile lui Th. Avr. Munchen. L'Orlenta Preislamlco. pp. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua). Frye. Buanfll.R. O. Paris.L.Band.S. pp. nr. Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale.41octornbrie-Oecembrie 1956. A..'. Leipzig. Bucun!fll.146-155). Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma. nr. pp. Beograd. K. EliiMMifl' in limba francezj. O .ofM Mauignon. pp.). nr.ro / www. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1.93118). 1962. în 'S. Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945). în 'A. V. L'Orlente lslamlco.. in "RomAnia Jun. O. S. 212 p. Paria. Roma) etc. 14. mal vezi fi pe cea semnată de H. · www.31�. ln "P.A.'. 198 1 . se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento.S.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom. Berlin). sm in Czechoslovakia. pp. 11. anul VIII.211969. '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. XXXVII-a ann6e.. 1895 etc.'. Ed�ions lsls. nr. Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S. pp. a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca. Budapest.'. 23. în 'R. pp. Tn Anglia. Bucureşti. XXIV. (Odllltallllca ". nr.51-165.ro 17 . Histotiography of Jugos/evle. W8J'IZ8WII. Paris. Roma. in 'A. Dan Prodan. Gottafschen Vertag. pp.'.P. XX. Heyne (Otientalisches Datenbuch.' . "Cccrruulc:trr fi conferlnle. 1900. pp. 1901. HoH.R. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. Praga. Insi. idem. F� Otdet'. 1-211952. şi pe cele semnate de P. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970. ldem. Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii.96-107). /1..'. caracteristicile . 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI). idem. 23. pe IAngA lucrArile citate la notele 2.' . (lnlroducere. In Polonia. pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2. Praga. Wai'SZIIWII.) etc. 11. 40.muzeubt. 1948. pp. Paris. Cu privire specia/li /a rom4nl. 511947. �old Tyloch (ed�. W8J'IZ8WII. dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme.211970. !n fos1a Iugoslavie. 0.S. Praga. 1955. 1n "S.'. Mayer A. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu. nr. op. studiul S� Kakuk.lt$. [cap�olul Orlentalistica]. no. 1 5.O.369-378) etc. Praga. Cvetltova (La. pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale. 1n "R. lnst�uto per I'Or1ente ·c.R.). Bucurettl. Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii. 36 şi 40.O. Edltln "Cartea Rusii" .I. Richard N. Praga. 1993.'. Bue&nfll. EdHor In Chief Oragostav YankoviC. faac. Pa ris . 38. XXXVII-a annee . pp.164-201) etc.8. în B. 40. Hislorlography af JllgN/avle.R.S. la contribuţiile citate la notele 2.I. în 'P . ln MelangM L. The Near East and the Great Powers. M. 1912) etc. 1971. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie.'. S. evoluţia.1-25). R . 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S . 1n 'C. A. pp.16-26). in RomSnia.B4-97) etc. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U. P. Tn Ga""an/a. 40. ' . pp.M.821�28). 1968. In 'Revue Phllosophlque'. perssnll fi turcii.S. 1975.. în 'P. 19611. Beograd. 23. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia. idem. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798). 40 p. dans les Pays Roumaines. ldem . In Bulgaria. an· acaclemlc 1947-1848. per I'Or.V. O .'. 1956. XIX. M. ed. în "Studia Turclca". lzdaWilvo "Naulla". G. Tn Italia. Ed�.Band.R.E. Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1.S. 40.111969. Bucurettl.351-361) . + 437 p.\fl.1-21 1 949 . Bucarest. în 'R . Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i.1-211952.R. Nalllno'. 1897. în "S. 22 p. în •p .20-27). 9. Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales. Bucuref1i.395-405).

El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil. eaedem. pp.cimec.".". Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne. inter. Istanbul.]"­ PUd Mihai Maxim.69-96 (reeditat în idem. . Tn această tânără republică. A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică"). Bucarest. "Decanul". 95-100. Impact. cit.19 6 7). 1978. diplomatice. nr. Enver Koray. Kononov. pp.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur).A. in .H. istanbul. Brief reviews (1917. una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic. I. Halil lnalcik. nr. G. pp. M. idem. L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e. U. în ·voprosî lazikoznanija". vol . Variorum Reprin1s.261-315). ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm.R. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States. nr.S.311-323.. în "Sovetskoe Vostokovedenie".De �a balcanizare /a liban/zare. 1957. tomul XXXV. 1 . t. a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society.P. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija.111969.R. Ankara. XXXVII-e annee. Moskow.ro 18 . În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. A. pp. 69-96).". Bucureşti. Studies in Ottoman Social and Economic History. în "R.cit.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. 1842-1922. 1.69-96. cu�urale. London.1/1982. I: www. 4311923. Istoria unei modemitilţi neimplinite.A. . Washington. ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe. Speiser (Near Eastem Studies in America. Paris. Binghampton. Quarante ans d'6tudes orientales en U. 1939-1945.ro / www. Moskva). pp. în "Joumal of the American Orien1al Society".3/1957. 47 Robert Man1ran. in Halil lnaleik. voi. Do oktiabr'skii period. Cluj-Napoca. pp. Imperiul Otoman. pp. vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan.R. 1960. LXXXIX-e annee. CCXXXIV.M. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă .7-9.R.S. cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978). Istanbul. 1974. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl. nr. P.E. 1968-1978. 1972) etc. 1927-1996.U. 1917-1967. I-ci Ci�. pp. Kuzneţova-L.E. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S. Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac().1/1948.105-113. Washington./oc. Moskva). Europa şi Orientul . 1 729-1955. religios etc . etnografic . 1. Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija. a precizat profesorul Halil lnalcik. 1955-1968. ln Pakistan. Said (vezi supra nota nr.O. B. Evolu�ile şi influenţele politice. prefaţll de Claude Kamoouh. V. 111-cO Ciit. în "M. 1. pp. Halil lnalcik. în "A. A. unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc. ( . Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati. pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W.". pp. A. Reports". în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . idem.165-166) etc. 38.I. N.".Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. 1979. 2). această ţară fiind "borna geografică de referinţă". N. Seria Istorie-Filosofie". anul III. 1958.S. pp.dl.".2/aprilie-lunie 1950. Brown. cărţilor etc . XVI. se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. XXV. economice. 1967. folcloric. nr. militare. Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara. traducere in limba română de Ioana Rotundu. 11-ci Ci�. istanbul-Ankara. 1960. s-au situat Orientul Apropiat. religioase. pp.. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. pp. 340 p. Bucureşti. . Paris. Ankara. 1958. '" Mihai Maxim. în "Rapport on Current Research 1 958".7-a). loc. Moskva.5/1956. pp. "" "Era extraordinar că Ataturk. 1970. 1965. studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională. 1-15) etc. lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States. ca un corolar.S.76-88). în "Review". 1957. Leningrad.şi pluridisciplinare. a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti. O. A. editor Kethleen H. Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959). San. Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963). 1. N. V. 1971. în "R. · 50 TUrkiye Bibllyografyasi.A. în "Analele româno-sovietice. Bakla. 1985. June 1975. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne.şi subl.muzeubt.S0-57). articolelor.S. în "S. 1999. l/1 957. Titlurile studiilor. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului. 70 fascicole (anuale). Orhon. nr. In S. Istanbul. Praga. Editura Dacia. 1969. Middle East Institute. Ankara. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija. Fifty years of Soviet Oriental Studies.Annales" în istoriografia turcă modernă49.. idem. aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 .. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972). Moskva). G. înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi.2-22).. filologic. Mijlociu şi Tndepărtat.O.

Mihai Maxim. în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa. "Przegl11. din 1 957).ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii. Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris.543.). "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden.nal of islamic Studies". "Der Islam• (Berlin. din 1 925). "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin.. "Materialia Turcica" (MUnchen. p.d Orientalistyczny" (Warszawa. reprezentanţi. "Middle East Joumai" (Washington. "Anatolia Modema• (Ankara. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. America de Nord etc. in E. asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită. din . p. Univ. din Bucureşti. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden.muzeubt. "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. in voce Orientallsmo.cit.sau subintitulate de turcologie54. "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva. După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii. "Oriens· (Leiden. "Jour. 195 5-1977) . Umba turco-osmanll. t 949. "Dergi" (MUnchen. tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie". 1 993). din 1 976). "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York.cimec.ircic" se regăseşte în programele. din 1 983). economică şi socială turcă". voi. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi. din 1 948). din 1 922). 26 voi. Turkic Stud/es in the World and Turlcey. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto. din 1 937). . studiu. din 1 985). Tn schimb. din 1 970). evoluţia (caracteristici. din 1 975).l-a. din 1 929). istoriei. pp. de "folclor turc" etc. în diferite ţări ale lumii. parere. Roma. eventual.T.L. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. de "istorie politică. Până prin anii 1 960. intre 1 904-1 926). Umba turco-osmanll. Mihai Maxim. din 1925). . Asia. Curs practic. din 1 9 1 0).. din 1 907). "Belleten· (T. de "lingvistică turcă". Turkic Studies in Turlcey.41 . "Amiv Orientaini" (Praha. Deci.şi pluridisciplinară.K. din 1843). desfăşurate în ultimul secol şi jumătate. din 1822). din 1 964). "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. 1 984. "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest. "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. "Studia Islamica" (Paris.HAnkara. "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. civilizaţiei etc. din 1941).3 1 1 -323. "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul. 1 955-1 958). 53 Robert Mantran. "Die Weit des lslams· (Berlin.ro 19 . "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. Illinois. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge. inter. "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. din 1 970).XXV. din 1 963). din 1897). "TOrkische Bibliothek" (Berlin. din 1 953).din cuvintele: Tup. "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. comparatistă. Mass. contribuţii etc. Nâdir Devlet. Abordarea globală.Tip. "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul. La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter. din 1 92 1 ). www. din 1 973). doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 . "Rivista degli Studi Orientali" (Roma. provenind . op.OJO( = cuvânt. din 1 948). din 1 942). Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln.S. . din 1 9 1 3). interesaţi " Tennenul este de origine greacâ. Turcologia. din 1 847). expunere despre . Istanbul. p. "Studia Orientalia" (Helsinki.S..ircice din Orient. Ed. de "artă turcă". De asemenea.A.S (ediţia a 11-a. a "fenomenului ti. şi Â. din 1 969). "Studia Turcica" (Budapesta). desfăşurate în ultimile şapte decenii.ro / www.-or = turci. 52 Ettore Rossi. din 1 947). în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. in voi.I. 1959-1961). popoarelor şi populaţiilor ti. din 1 989) etc. "Joumal of Economic History" (New York. "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara. al culturii turceşti. opinie. "Turcica. p. "Oriente Modemo" (Roma.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu. culturii. din 1 957). din 191 7).1 96 1 ). 1987. "Problemi vostokovedenija" (Moskva. "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. cercetare.şi pluridisciplinare. Europa estică şi central-sudică. din 1 968).

articolele. N.lropa. cupo� IZilooo .". Afn*tn. La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat. institute. al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei. pp. der T� A..ll bla 8. � G1111.• pp. Turcologul gennan .nd. Der 1.a.. �. metodele de investigare ftiinţiftcă.". pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums). . programele de . ·' . 1918 (nr. centre universitare de studii tutrologice. •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www. 17 Teodor Mena!. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie.1�129. cu participarea .N. sfera geografico. p. in cadrul lucrărilor congresului. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926. -. 1927. . Franz Babinger a analizat caracterul. raporturile cu disciplinele istorice conexe etc.. 1DfldM In "B. . obiectivele.. 11119. şi publicat un program de perspectivă..".2)... Astfel.. . Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări. epud Th. simpozioane de turcologie etc. a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei. Vezi fi F.-.a. apoi . a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien).::enzat studiile.Z. Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie). "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare".7. obiectivele şi finalită�le. 1929.S.osmanische Studien). se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress).�.1-78. Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti. De �.411-415. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}. medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea.Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W. Muzeul Judeţean Botopni Vll.muzeubt. op. conferinţe.de trecutul acestei discipline istorice.directA a turcologilor prezenţi. catedre. piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii. Fr. Leipzig. XXX. 1�228) ct. Tn oraşul azerbaidjan Baku. pe plan european.cercetări turcologice de scurtă.dt. 192fl: ln "l. In Ballu. • FIWlZ · 88binger.I.osmiJnisticA (byzantinisch . a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice. de _. > �2:. Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien). _ ". ·pp.nd.ro 20 .cimec.. Aşmarin a fOnnulat.nd.. XVI. Ac. 01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum .ro / www. ElnlgN .istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) .111.iiMia .85-87. publica1ii de specialitate. congrese. Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice. până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§. 8erfln. • �ctem. 2fl. Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri . au analizat . să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi. cărţile de turcologie publicate. Turcologul rus A. au . in secolele XV-XVIII. toc.a.pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp.B. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • . a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925.turcologiei Tn El.

\Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p.. 9&-Uit � ".. 'P. Iggn8" . -..1&-17119'B-1t134..-a • www. 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr.... o.-... Berezi n ._ � 'P.. t pldclll � "Yenl lllrk . .O.....-.. Olt . Sfida btdllgtzl• w s... XILBind.O.. XXV. . p. "' J. publicaM &Awior.....lldl -.. p..ll. . Piecand de la aceste COilllidenllli.. . de{JI IUn:hl "' ....V. .." In *' 8iondlllll ...". W. � 'P. flM8.. ZlljKzlr._ • E. o.. . � · · · � � Zaja:. T"_... b:.311168... Reydlnwl.LSLA.zln. . JVil dlgll illl...-a • Loull a... w.. 1974. .IMn 0. . 1tiii5..on... C11111t11m W. .-m-. . • M5W u. --.tn. oferind o imagine de .....". b 'P...G... la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar. IIDwtt t* r'IMWI �... o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln . 11121. V.. Bar1hold..UA. lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a .E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�.. versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice).. Blddl a . In paioadele . . IW"A/1983... ������. ...311 981 ...._ Louis Bazin..$ • · a.. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll .. Dnre .. Hlnl . rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la .AM-421. .. � ""....n Konwunpf.•.Do "..t. Tbomsen li ale francezului Jean Deny.... .flnu w . Lazarev.. w.. � -s ...F..2t1155.V... 1 s AJI.-...."". pcvau ClOIII....thold. lllnl" 19 aaJinl 1933. ... pp...muzeubt... 7 7 7 7 7 b�l)dl w �. a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __..api otientalislice In epoca modernA.illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke).Atnuf...U 19218 ti. 1984.". KMIIII AafGit « .-.... T 'A' 19M. de exemplu.. �. program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare.a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie . Molkv8..LS.. .... . ... • Blbllotl. ..". ._".Rejclwl&laz.. pp2D-214. • Elbw � .iat . la mijlocul secolului al XX-lea..iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �...M. a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale......cimec.O.. A..o: .. .. ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei. .. � "Z... 04 . IIIII. lk*MtaM.. . Z dDn:lllliu ". . Mllai Maxim• ele.� . T� In . i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9._ ballogill .N...ACTIt IIOLDAVIA. .bgen Komrum..)." pad .....2411 168.. . 7!Si p. ..... prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk.enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui . ... v.... RsvW". ....".... .. 8aliL • �rtne ....I.. Malow._.. iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest.W. a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln ._. Sland unt1 ct. ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el.... Je8n llenV"'... Barthold...F... T�.....:.... . fonetici ._... ..".SQ... DotWe�c � ".2. � ""DDI. N.. . .... lexia*i.. � . .alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic.. pp. PU Wiltlk.. W. E.. 8u1:ant1.... IW"..311154.O.-... � .. . atalz. FfnflllnMfll. asupr.-... In deceniile �. tn•'pe ele... Hans .. T........." .-....r ". lrene Melikoffl'.. D q il . IIfiK--...V. -._ Tua:. p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu. IAiplig. � "C......� � "W. � E. Ettore Louis Bazin83. ". ..ro 21 ..121-1-Q.. H V.w.. sintaxei ....dm.. . bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii .".) a...__ .JCI. caadieluF. 11 M......_..v... ..... 8arthokt a atalz. obieciNeFe.. 1-.� � "''IW'..t 7 ·u......-.ro / www.....-.cMIII ._ · " • • v. Ed. Raclov..."._ + 983 p.. . .". Kalanov etc. �. a. �."... VIII (UOOCII._. � .. u � blllln PfUiil(lailr.... Marele savant lm::lq rus V. W. Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W.-. i1Z � z ".._ DlnJ. � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM.IMerv. ODa . Tlftlllllogll llr S....

(Tn limba română. La turcclogie: bilan provisoire. în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. NAdir Devlet. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. civilizaţiei etc. determină unitatea studiilor turcologice. din arealul lor geografice-istoric de locuire . o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici.SB-1 30. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji. A. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia. culturii. culturii şi civilizaţiei lor. religiei.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies. din Europa de Est şi central-sudică. se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. Louis Bazin. editors: n Mihai Maxim.muzeubt. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. pp. Emin Gursoy-Naskali. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. ln faţa turcologiei. Limba turr:o-osmanl.ro / www.. Ghid practic. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. in voi. populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală. bazată pe identitatea lingvistică. literaturii. Tn concluzie. loc. apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic.cimec. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. Astfel.ro 22 . Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. L. pp. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. www. vorbitorul limbii turce. Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic. p. termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei. Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987). 1984. ln al doilea rând.23. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice.şi pluridisciplinare. în plină expansiune ştiinţifică". limbii. Istanbul. filologice şi lexicografice.1 3-27. Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză). iar proiectele. Turkic Studies in the World and Tuf1(ey. organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). Tn al treilea rând. metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti).Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. Bucureşti. cit. 1987. limbii. Inel Englnun. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race). de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. � "această disciplină istorică relativ nouă. Europa de Est şi Central-sudică. Peste trei decenii. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă .

L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp.F. .Paris. Fran. cât şi cea "turca-orientală".F.. Slephane Yerasimos. � J! . Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp. în voi. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp. Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate. La Convention et les �coles de /'an III (pp..d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48). Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl. Bacque-Grammonl. el I'I. politice. � �· • . Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România. au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp.oise Blechet. ..muzeubt. 77 Andre Bourgey. putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 . Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary.ro / www. 1 900).ro 23 ' . d'lslanbul el I'I.89-1 03).1=.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies.-L. cit.( 1 9-99 \. pp.. pp. www.(. cit. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea. amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e.. 2 voi. \. în anul 1 79577 .. -4. în voi.cimec. 1�' . Turldc Stud/es In Turlcey. actes du colloque organise par I'I. caracterul. · 88).3-8).c.'? .4 de " � retien Balivel. etnică. comerciale. 1987.als Richard.: � Valin.. 1 997. lingvistică. Frarn.y . .C.41-56.L.A.O.N. ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii. a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales.A. cu caracter bilanţier. Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole.O.. . • "' J.. Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp. cu participare internaţională.c. Autoarea a apreciat. între 29-31 mai 1 995.67-78). Istanbul .N. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele. . Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică. /. P ierre Caspar.N. Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I. L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e .. le-au completat pe cele amintite anterior. în voi. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. f:.C. Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat. istorică.29-39. .C. Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină". a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu. conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională.. Elienne Guyon.E. Nicol s .23-':4(l).9-12).O. diplomatice. A propos de YOnus Beg. h< ®. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române. / . cu această ocazie.A. modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78. Aceste contribuţii publicate în 1 987. 29-31 mai 1995..A. pp. militare. iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea. culturală şi religioasă). .69-80.1 3-22).. .ACTA MOLDA'lt'J. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp.A. Istanbul et les langues orientales. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" . Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 . cit.. Istanbul.. ştiinţifice etc.. Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes . Bucureşti.L. desfăşurat în oraşul de pe Bosfor. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp. Chanlal Lemercier-Quelquejay. 75 Hasan Eren. .L. 1 987.> . 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. exagerat însă. 1 91 4. Turldc Studies in Europe. 541 p. Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective. că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar.

._ * � . .. .._ ._ (p1 ..427-432)... .. elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D). .123-129)._ * CDIIM (pp... devenite clasice. The french cltogmanate In Yigna. .... du llll* (Jip._ _.... * France (Jip. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp..27 -311)... .... L'tcole polonlllşe des /angueş � ". veneţian şi polonez78...... Du .. ... arabi nord-africani etc.._.. Contexte et appllcaiJon de /a .de l.411-t18). La lnlductbl. ."_ ."....sikhf (pp.. Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare. (pp..." .. ofblwne . M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « ... în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX... L&.. (pp. .23>256). s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion).".. .. 1111*11. (1"..._ ... llll. ale limbilor otomană-arabă-persană. iijlllt dia ._. /&PII otbnlwiHJIP...-...31e-332).. U :u n .. l... . ca "limbi diplomatice".. Gnvrrnl. la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) .. Md .....'Gnllt.._ ..ptlf/T . drr .. T �? L.lli p...283-318).." � (Jip�72). La ". AniNde T• . Nora Şeni. Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp.. • Anll*1e GaWer.. Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific. când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului. (pp. • 11 . Gllles Veinlaein. dia . ". în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest...351�)...tBntinople au XVI".1o1w1n Slrauu. indirect.1117-214)....... otomanii au folosit greaca şi latina....cimec. in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni. .._ ". Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş .21>234).. . . • � Plpjii... • tiU :dl Bln Hlddll" . Dynulieş da drogmanş et • . Christian Wlndler. ... X\111-it IMI* (Jip.... Allllandlr H... Pe de altă parte........ interpretul a contribuit........r • . Davi1011. Loula .. Roderic H.....257-270).. sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani..... .." roumaln (pp._". Thierry Zarcone.. daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111).... ". L&._.. .. *· fa1918: le France * eon.uliiJw1... Pentru europeni... Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului.153-180). ..1�188). (pp.. lllllw llllrle TOIIZMI..373-«<2). � (pp. De "cealaltă parte".. cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul... * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e. secolele armeni.muzeubt..__ .. • Aln. .". �• • • r-\111 .... în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea.... referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX.... « ._...".X\111-it IMI* (Jip. llllr � .451-t77). ._." . Fcnlal « . l m i: des drogmans").... La tnJdilion phanatfole et .... T ...llal � "_ --. .Muzeul Judeţean Botoşani -A. hJ ptoplll(1tlllde (pp..141-15Z)...... .. T . dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp. in Orientul musulman.109-122).. Calher1ne Bopp&­ .(pp._ .. . publicate in 1688 şi 1 697... La jeune da lanfiW$ L-. "......ro 2A . ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793)._ bque (Jip..iiiiD .. lsabetla Palwnbo Fossati c-. Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona ......l. Tadeusz Mazda....417-425)..mia _. Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp.131-140). 1111r1e de r. eu X\111-it IMI*: "_.. Pentru aceasta..... d'apiN /a collecllon da -........._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp.". traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul.VI. G*wd Gnlc:... . lllapiiMa « ...ro / www._ o..181-174). '*il da � .. � . www.... italieni etc... Tn Austria şi Franţa. Rulat . .105-108). tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci.... o. Conşulş ... ..... cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene.... in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte. in Imperiul otoman.. ._.. .. .-403-410).... ... ..lllnl ... . "_ .... intre secolele XIV-XVI ... marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez. folosească "limbile turce" încă din sec...

în prima etapă. XXI.cimec. " Mihail Guboglu.. Fran<. in "R. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm".e sJecle (pp. "' Dan Prodan. www. pp. La premiera grammaira ottomane en roumain. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle. Diplomatie el orientalisme. întinse teritorii. cit. Mihai Maxim. întocmită de Adam V.T . maghiare. . T .V.. Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) .S. structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". cit. ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial. Acest manual. determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare . .S0100.2/1978. Orientallsica romSn/l. Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. nr.. cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană . Carol GOIIner . •• Carol GOIIner. in "XI. Istanbul.ro / www. Sibiu.E.E.K. Europa estică şi centtc:l­ sudică.M. Massignon. Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat. in "Ramuri.40�10. Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp.28�288. op. op. Revistll l�eraril". Studii da turcologia in Romania. Amintesc în acest context cronicile şi analele persane.muzeubt. cit. idem. vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp.99-1 1 1 .'-).E. 1968. 00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. germane etc..E. pp. '" Andrei Pippidi. pp.406. XVI+-XV/11-e siac/es.497-531 ). Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze . . nr.tele turceşti in limba romSnl. din Asia vestică. Henry Laurans.18-2 1 .". anale etc. polone. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar. La pramiilra grammaira ottomane en roumain. arabe. Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile.ols Georgeon. Mayer A. nr. in "Forschungen zur Volks. XXVI-e annee. '" Dlm�rie lmbrescu. pp. condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. "" Ion Matei. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. in "T .131-140. op. folosibil încă şi astăzi. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala. vot.533-538). Mihail Guboglu87 . passim. se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici. Referirile la populaţile torcice au un cara.2/1 981.E. L'orlentalista transytvain dr. Contributlons roumaines. din ce în ce mai importantă. 02 Mihai Maxim. la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice. ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă. Unii · dragomani erau francezi. Haievy. ·. . 1 59-162. devenit o raritate bibliografică. idem. Tn evoluţia sa multiseculară.".S. Astfel. pp. passim. cit. p. Montagne. XIX. no. La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români. passim. M.485-496). .479-484). 1996. R. idem.. Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. in "R. ruseşti. cit. idem. Cluj-Napoca. Halevy88. · turcologia a parcurs mai multe etape. Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J.und Landeskunde". 1/Spring. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches. anul XL. având o veche tradiţie. pp.265272 . secolele VII-XII. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea. ldem. Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 .. Cotula şi publicată în 1 905.E. pp. îşi aduc contribuţia lor.3-0/martie -iunie · 1 944.2/1988. pp. bizantine. loc. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman. pp. Umba turco-osmanl.B. Bucarest. Ma �er A. Bucarest. Craiova.a XIXo. passim. /a turco/ogie avant la lettre.1 15-120. passim. Le Chate/ier. Studiul limbii turce in ţara noastr/l). alţii greci. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie. Polltlque musulmana et orienla/isme (pp. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -. op. • "" Sinim Kuneralp. de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc. Andrei Antelfry. no. referitoare la Ţările Române85.ro 25 .:!er preponderent evenimenţial-factologic. Ion Matei89 .

p. limbii şi literaturii lor. X-e ann6e. Louis Bazin.I. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. A. Radlov. W.K. lncepând cu secolul al XIX-lea. Dimitrijev. Fr.V. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. Giese. BUCIII'Ht.A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV. italiene etc. In voce Orlentall&mo. Marsigli.I. prin urmare. Agostlno Penusi.ani www. pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi.cimec. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. turcologii O. Bonelli. Guer. ln aceste prime două etape. H. Menavino etc. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani. Turr:olg/a. Thompsen etc.muzeubt.ro 26 . Maggio. in E.L. Th. d'Abbaville. religios etc. preotul Gheorghe transilvăneanul. dublat..S. XXV. cel mai reprezentativ secol. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. Fekete. J . pp. lexicografic. Boehtlingk. Paulo delia Valle. turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi.W. Mouradja d'Ohsson. căt. turcologia a fost preponderent osmanistica. ale lui Hans LOwenklau. Roma. Uzun�arşili etc. Mordtmann. V. J . L. Fr. Fr. instituţiilor statale. F .E. pp. II. T. de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger. Vambery.. voi. Bulletln". Meninski. Turoica. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic.).543. Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. d'Herbelot. Kowalski. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani. N. Tavetnier. Feraguti. in mentalul european intelectual şi popular. P. Kraelitz. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . Du Ryer. L. calitativ şi cantitativ. Astfel. poppe. H. 1. social. Gibb. cultural. Carol G611ner. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine. 1961-1968. in "A. P. la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze. N . Rypka. G. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. Angiolello. no 1/1 972..ro / www. de la inceputul secolului al XV-lea. Sauvaget. Joseph von Hammer-Purgstall. pp. H . A.J. Megiser. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului..W. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. arabe. Nemeth. idem. Menzel. D. Barthold. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. Babinger. G.E. I .Band:1501-1550. von Gabain.S. 1949. bizantine. N. maghiare. V. JOrg von NOremberg. Geza Kuun. orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins. V.E. M.A. Wittek. Deny. doar asupra istoriei evenimenţiale. Ritter. Bro�kelmann. Paul Ricaut. J . germane.98-130. Deguignes. Katanov. embrionul turcologiei-osmanisticii. La inceputul secolului al XIV-lea. E. J . A. polone. V. I. relaţional. general acceptată astăzi.Band: 1551-1600. ruseşti. Mehmed Fuad KOprOIO. H . Bukareat-Ber11n. Jahttlunderts.414-421. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re. Toderini etc. 8. istoric. dar mai ales din a doua sa jumătate. au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii.49-84. Smirnov. Muzeul Judeţean Boto. şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. iar referitor la aceştia. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). Cambini.

evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. de educaţie şi culturA. Rlzboi şi pace in Islam. a antroponimiei. ldem. hidronimiei. de mongoli 1 tătari şi de .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII). româna. Observaţiile.şi tricontinental. lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi.ro 27 . Cu ultimii d intre aceştia. să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV. schiţat anterior. 00 Mihai Maxim. www. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. de stare materială. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. toponimiei. 1998. Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman. turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. Evident. . perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. de limbă. 24 p. locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. complexe.ro / www. de-a lungul secolelor. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire. Voi sublinia. pp. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl.muzeubt. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt". mărturiile şi însemnările lor. pe multiple planuri. a mentalului colectiv. * * * Tabloul general. tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. tătari. 76-266. de asemenea. Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. Bucurefli. dezavantajoase pentru români. a "turcului păgân şi asupritor". Editura Ali. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. rezumatul tezei de doctorat. relaţiile bilaterale. culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. particular. Vecinătatea. şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II). datorată deosebirilor de religie.. conjuncturilor politico-militare. Bucul"efti. Viorel Panaite. Pace.XV-XVII). cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. fără ca aceste "contacte bilaterale". caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. uzi. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. româna-otomane in p�rioada amintită. au fost percepute ca atare de către români. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta. pe "turci". aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. veritabil centru de putere bi. şi Ţările Române.cimec. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri. sui-generis relaţiilor complexe.otomanii in epocile medie şi modernă. devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare. r4zbo/ şi cometţ In ISlam. 576 p. Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. 1995. Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878). motivaţiile. spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate.

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

mai ales. #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 . în istoriografie. Tahsin Gemil. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. de istoricul Alexandru Zub. analitic şi sintetic. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean. A continuat acţiunea. "" Alexandru Zub. care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. Ele au constituit. Editura Academiei. atteaptili Inci. specialiştilor şi cititorilor români şi străini. a calită�i acestora. pp. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. Ea mai reprezintă. Mihai Maxim. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965). in anii următori. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. Muzeu� Judeţean Botoşani www. că prezenta contribuţie va acoperi. în ultimii ani. ale acestor izvoare istorice 09. integral sau în regeste. Consider. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. acest segment istoriografic neabordat încă. Cristina Feneşan etc. ceea ce-i va permite. M. -ebraistică etc. Dj. au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. a utilităţii. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă.M. in ITI8I1UIIais. Mustata Ali Mehmed. Valeriu Veliman. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu. de asemenea.ro / www. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. -iranistică. De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}. cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. cantită�i şi. importanţei. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate.muzeubt. lumina tiparului. Dj. Bucuretti . mongolistică (-tataristică). lăudabilă şi utilă. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". Siruni. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. firesc. Siruni. Sper.M. Urmau apoi studierea. totodată. Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e. Aurel Decei. interforetarea critică şi editarea. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Aurel Decei. Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. măcar în parte. Mihail Guboglu. Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). 1 985 . 8-9. conform normelor în domeniu. în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu. de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. M.turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent. aşadar. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti.ro 34 .cimec. relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă. au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. indirect.

1988. în acelaşi timp. cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut.A. "de frontieră".I. dintr-un anumit punct de vedere.1 944. in "A.muzeubt. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare. De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti. posibil. O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943). şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti.noiembrie 1 940).XXV/2.615. Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. in custodia domnului Andrei Pippidi. '" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu. 35/ www. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 . Plecând de la această realitate concretă.I.cimec.X. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover. voi. Pe de altă parte. nepotul marelui istoric. în Europa şi în România.ro www. De asemenea. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. Evident. laşi. ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale. unilateralitate sau eroare de interpretare critică. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară.ro . ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi. să genereze controverse.I. criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice. nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun. precisă.". Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională. precizez că analiza sumară. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate. fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . nu se poate face o delimitare clară. Astfel. Mai ales în cazul lui Franz Babinger. intre activitatea didactică universitară (conferenţiar. aflată la Bucureşti. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. nu au fost operabile in unele cazuri. ulterior profesor universitar). un cercetător turcolog de valoare europeană. p. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945). in special intre anii 1 93 1 .

au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". Limita cronologică mediană. româneşti. programelor. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. 1 9 18. pe plan european. de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii.ro 36 . Cernăuţi. de bizantinologie (N. au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. înfiinţarea altora noi la Cluj. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. Iorga) sau de balcanologie 0/. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter. Chişinău. religioase. culturale. al Marii Uniri. Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta.. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. o constantă a cercetării istorice româneşti.ro / www. economice.cimec. redimensionat şi reierarhizat priorităţile. Timişoara. Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi. Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. 1940-1 945). a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român. didactico-formative universitare. 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor. necesită unele explicaţii şi argumentări. in diferitele domenii ale ştiinţei. 1 878.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". ştiinţei şi culturii. la general. pentru a oferi o imagine de ansamblu. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă. 1 91 8. Odată idealul naţional suprem realizat. pe diferite paliere de cercetare. În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. Papacostea). atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti. condus de Franz Babinger. finalităţilor. luând ca reper cronologic un alt an politic. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. sociale.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. * * * Umitele cronologice (1 878. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. de turcologie (la laşi. cât şi permanenta raportare la intreg. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti. după 19 18.muzeubt. Oradea). şi vicerversa. obiectivelor. atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. Pe de altă parte. structurilor etc. când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi. netrunchiată. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. etc. De asemenea. a evoluţiei acestor preocupări. În 1 878 României Mici i s-au recunoscut.Cinci decenii.

laicizare.I. p.n. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. Zub. Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. cu peste un deceniu în urmă. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv.S (363)-iunie 1 997. nr.cimec. hidronimice. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. 113 1 1• 112 Al.. Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. Pe plan istoriografic 1878. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi.43. Limita cronologică superioară. prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. noua lege din 3 august 1 948. subordonat Academiei Republicii Populare Române. Aşa cum a precizat. ştiinţei şi culturii româneşti. cultural­ religioase. anul XXX I . s. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie.de cercetare. www. Bucureşti·. sociale. unele dintre ele create şi impuse artificial. nr. p. Bucureşti. Tn consecinţă. Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu. prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român. cit. pe toate treptele sale. ideologizare şi îndoctrinare forţată etc. Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. 1944-1960. pe de o parte. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 .88. a realităţilor economice. scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 .devenit unicul diriguitor al învăţământului. în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti. p. a reorganizat activitatea didactico-formativă. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane. ln domeniu� învăţământului. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3. etnice şi demografice. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant". un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) .9. pp. �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională. totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate. fără a dispare cu totul.muzeubt. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică.". p. Ca urmare. pe de altă parte. atât din punct de vedere didactico-formativ. cu filiale la laşi şi Cluj).52-55. anul VI. Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. 1948 (plus 1 -7 ani. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date).10 (367}-octombrie 1 997. Vezi "M. a fost un an obişnuit. in "Lumea Magazin".ro 37 . (1 948. .ro / www. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi. Preocupările de orfentalistică-turcologie. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste. -ca şi 1918.8. Tn aceste condiţii. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie. nr. cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu. centralizare excesivă. au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor. '" Andrei Cllpuşan.2 (58)­ februarie 1998. cât şi ştiinţific. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. Ibidem. Tn 1 947-1 948.. majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 . toponimice etc. Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă.

Ş. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de . după ce a fost îndepărtat de către comunişti. Ulterior. ca arhivist principal specialitatea paleografie. rv.nlfti . Dj. in .A. anul XLVII.cimec.conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997.19. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968).I. s. E. dictate de Moscova. Au trebuit să treacă ani până când. coord. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman. Mi�a il Guboglu. 1 957). Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie .N. interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică.32�. după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948). inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania. sigilografie. tătară şi găgăuză."na�onalită�le conlocuitoare" turcă.". Ambasadei) României de la Ankara. a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi. Buanfti. IX.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975). Vll"gil Cioc:Aial.ro 38 . E. voi. pp. 1 951 . ambele politici fiind.2/1970. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 .spionaj in favoarea puterilor imperialiste". 111 Mihail Guboglu.170-171. Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil.7-10. � Alexandreşeu-()ersca Butgaru. Bucurefli.654-655. Tn ALnll o-i. 1947. la 31 iulie 1 94i 1 . a preferat să rămână in străinătate.R. 1 977. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50.A. in "R. islamică (1 955-1 968). p. 1978. evident. Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost . ulterior.2(359}-februarie www. În paralel... Sitvnila BOde ani.. în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene. Elucl. Iorga" din Bucureşti 1 18.O. a fost eliberat abia in 1 954. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948. pe motive politice.XXXI I. consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie . Ştefan Ştefinesal. Iorga" (1 949-1963). turco-osmană. dr. Bucureşti. ulterior. a desfăşurat.n. Aurel Decei. Cuvint Tnalnte. şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu.". odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate. in E. rv. 1 954. a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil.ro / www.I. istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX. numismatică etc. ldem. contribu�ile orientalistico-turcologice să revină. Aurel Deoai (1905-1976). 111 Florin Conslantiniu. tătară. 1978.".E.Ş. diplomatică. istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 . A participat. Bucharest. a devenit şef de lucrări. Hagop Dj. Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. in "M. H.N.S.muzeubt. pp. a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie .N. modest ca la orice (nou) inceput.. univ. anul XXXI . Astfel. pp. arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu". Andrei �. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. prol. pp. După eliberarea din penitenciar. a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. tt.E. Siruni.

Cum am mai amintit. Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic. Studii de turoologie In Romlnia. până acum. pp. www. Elena Gheorghe. in ·c. Gh. 121 Dumitru lmbresa. pp. Bucurefli . dr. anul XXXVIII.f06-108.compl.o:. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi.cimec..279-286. voi. 1982. Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată. tema precizată in titlu nu a constituit. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie. · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria . lafi.i twcolog I'DI'I*t. in "A. * * * Istoriografia temei. loniţl.J.ro 39 . Dj. pp.P. biografii.". elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa. coordonalori : pret.Jn-382. ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk. cu formularea concluziilor ce se impuneau. 1.923-924. dr.mei Ecallerina Glb:lglu. cauzele. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei. 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România". MihBi Gubo(Jiu (1911-1989).I. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei .I. COI1IUbl ru penniaiulea cto. Buanfti. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană. 1. Siruni. Anca Radu Popesru. XIX. referitoare la anumite momente.pp. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani. 1989. studii. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu.275-2n. Istoricul turcolog şi arhivistul H.A.15&-162. p.I. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală.ro / www.162.] 1 românească" 22 . au fost elaborate articole. monografii. iniDCmitA de Cristina Codarcea. sinteze etc.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt. Contrib�ile turcologice ale lui H. Cu toate acestea. in general corect.-. pp. in "A. 1 989. Gh.anul LVIII. Sesizând.X. Buanfti.s.XLIII. D. Dj. 1990. Milai Maxim.A. obiectul unor cercetări şi analize sistematice. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină. 122 /b/dem.B.". lonlţl fi lec:l lriv. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România. membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde. loc. in "R.muzeubt. . pp. Iri/. l.U.I. IY. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989).L. rY. valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti. inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România.taJreşti. MIII/li Guboglu. cit.311981 . "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România.turceşti" asupra Ţărilor Române. Milai Maxim.

legate de numele orientalistului-turcolog.314--350. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea . M. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu.1 93-202). pp. care s-a format in mod istoric. toponimie.. Judeţean Botoşani Ibidem.IX.. pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). catedre. începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". lmbrescu. in special istorici şi lingvişti.ro 40 . Siruni. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească. adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări.muzeubt. lexical-didactic. '2• Muzeul. folcloric. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi. 1 951 . ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei. atât cantitativ cât şi tematic). publicarea şi valorificarea ( . filologico-lingvistic. ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate". pp. inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art. H. www. studiind limba. formarea unor "cadre tinere de orientalişti. începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955.. loc.ro / www. de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. . Dj. p.c. hidronimic.314. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică). Mihai Guboglu a propus: . 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3.. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului. etnografic. A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti.cimec. arta. Fără a preciza in mod explicit. Vostokovedenie . Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic". lectorate. Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia. literatura. etnografia.Orientalistica . autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. Autorul a definit orientalistica. economia. institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. . Moskva. este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române.Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare. cit. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare. un modest "studiu de caz". voi. Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice. devenit cetăţean român. cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. Orientalistica romSn/1. La sfârşitul articolului său .cercetarea. de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora. ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M. contribuţia neturcologului D.

312.]"1 30 . se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. şi subl. a fost studiată amănunţit. de asemenea. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate. p. pp. şi subl. Contrlbutions roumaines.I.6.A. 1 30 Ibidem.454-475. respectiv cercetarea. Tn această privinţă. devenită clasică. 7 Studiu şi album12 . ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale. ( . Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. D. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 .5-26. 296. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. D. cronistice. cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice. A demonstrat. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. Bucuretti (683 p. 288. 349 p.1 7-20. muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D . cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale. .ro / www. Ca atare. 31 1 . documentare şi cronistice. 1"' Ibidem...l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A. P. 299.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului".P. din Bucureşti. Ed�ura Academiei R..16-20. sau a existat doar un început modest de activitate. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. P . 287. 132 Ibidem.R. . Paleografia şi diplomatica turco-osmană. +IV plan� + 1 1 p. p. Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general.N. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină. 304.cimec. bibliotecile.muzeubt.. documentare.} orientale cu privire la ţara noastră. pp. traducerea. preocuparea a fost foarte slabă [compl. Perioada 1 878-1948. Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. Vezi infrs. D. 1958. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem. pp. ce mă interesează în mod deosebit. 310. care.349-350. ldem. Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă. notele n-le 285. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret. este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl. la mijlocul anilor 150: "în arhivele. în cea mai mare parte.+40 de fotocopll de documente). '34 1bidem.]" 1 3 . 1"' Ibidem. index. existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră. să editeze. ignorate în trecut.ro 41 . . 127 1"' 125 www. loc. 1 [1556-1913). în special celor de turcologie. epigrafice etc.] 125 . 131 Voi. pp.C. Romane. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică. Tn lucrarea sa. Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română. intocmit de Mihail Guboglu. pp.P.20. cit. de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 .

loc. începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Deşi Nicolae Iorga. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. '"" Diac. '31 Ibidem.622�23. in invăţământul universitar românesc. 1966. Introducere.621�28. Romlnia. M. deşi nu ne interesează aici.Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale.269. Aceleaşi idei. pp. publicat in 1 956. prezentate însă mai sintetic. încă din 1 928. publicată in 1 97i . pp.1 950-1 96i 39 . contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă. p.. Această contribuţie a lui M .P. ••• Ibidem.muzeubt. . cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. După 1 900. pp. Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar. 1977 (900 p. in .gilor români [orientalişti] [subl. şi compl. Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956.. pp. Orientalistica romlnl. prof.269-272.14-22. indianisticii. extrase..ro / www. marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. www. Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M.15-20. sec.622. ' ldem. respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea .). volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti. unele fragmente referitoare la istoria românilor. cit. pp. până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 . Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d. mai ales in turcologie (subl.cimec. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română. celelalte nu interesează in mod direct aici. in intervalul c. 562 p. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. iranisticii şi armenisticii. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683). intesrale sau parţiale. d upă manuscrise originale sau după traduceri. în principal de limbă turcă. Ed"ura Academiei R. a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor. prof. pp. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români. au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de .c. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti. E. Bucuretti. sec.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo . S. ebraisticii. cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948. XVII. cit.l. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor. in limbile de largă circulaţie europeană. Emlllan Vasllescu.)" 1 4 1 . Partea a doua a articolului. ' "' Ibidem.265-272. 1 31 Ibidem.P.]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu. lenăchiţă Văcărescu). ""' Mihail Guboglu.XV-mljl.izvoare narative turceşti". D.. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. 1 9671 37 . p. Guboglu ( . Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. Crestomaţie tun::il. Diac.ro 42 . '"" Ibidem. . Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. D. vol. loc.

aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 .Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre . in secolele XVII I-XIX. loc. lanache Pashal.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M. 125. au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. in istoriografie.cimec. caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. p. dar mai ales in cel următor.ro / www. Mayer A. printre altele. pp. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M. Guboglu din 1 956. anterior analizat. Astfel. .351-358.. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948. turcă modernă. "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie.. cu intreruperi şi cu unele reorganizări. in care M . Matei le-a acordat o atenţie deosebită. modernă şi contemporană. publicată in limba franceză. 1 5 0. Orientalistul Mayer A. 147 l!f· 1 1 9-1 25) . intregind şi articolul lui M. persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 . loc. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România. . M. . o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice". Halevy.119. loc. Anton Pann. 123-12"'. studiul limbilor orientale şi a continuat. Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe". Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. '" Ibidem. Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea.93-1 16. pp. in Moldova şi in Ţara Românească. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 . La sfârşitul acestui secol. arabă. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968. pp. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. Turcologul Ion Matei a studiat originea. cit. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. ''" Ibidem. persana) in spaţiul istoric românesc. Din punctul meu de vedere. precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . araba. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . pp. a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". cu alfabet arab. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 . www. Ibidem. a completat. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea . autoarea a lămurit orjginile.359-361. '"' Ibidem.351-361. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat. Les ltudes islamiques en Roumanle. 1..ro 43 .93-107. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. pp.muzeubt. cit •• 1on Matei.122. principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 . pp. Contribuţia autoarei amintite. cit.sfârşitul celui de-al XIX-lea. Guboglu din 1 956. Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle.

"'' 1bldem. Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti". Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I . Gh. no. epoca şi opera sa istorică turcologică etc. limbii.M. S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152. iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu. Ibidem. Bucarest. Limba turco-osmanl. XXVI-e 11/lnc!le. Fiiind publicat în limba franceză. Halevy şi M.E. a doua. la laşi a existat un Institut de Turcologie.. Curs ptactlc.. XVI-e . pe planul studierii istoriei şi limbii acestora. '57 Ibidem. M. Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei. 1 8-22.).211 988. p. p. pp.muzeubt. Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani. Iordan etc. 1 1 2-113. Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia". '"" Ion Matei. pp.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales. Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie.E. Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 . 1 . 10-1 1 . culturii. pp. Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti. Apres 1 878. a cărui activitate nu a fost. A.13-23. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N.". temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX. Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M. pp..E.cimec. '52 1bldem. 1 . . Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima. p. totuşi..XVI/l-e siecles.1 14. Vezi "R. Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 .E. într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei.ro / www. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.99. începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 . neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare. pe măsura aşteptărilor1 53 . "" Mihai Maxim. Guboglu.E. Iorga.211988. "R.ro 44 .S.7-3. XXVI-e 1111nc!le. Bucarest.".1 1 2. la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent. De asemenea. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată. Brătianu. no.S. despre Dimitrie Cantemir.E.99-1 1 1 . www. civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite. Tntre 1 940-1945.

Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim. De asemenea. www. S-a amintit. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare. '"' ldem.P. a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N. rămase în manuscris sau tipărite. Ţllrile Romane şi Inalta Poartll. . De curând..sfârşitul secolului al XVI I I-lea. Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu. proteică. tânărul [pe atunci!] istoric N.O. ubicuă.[compi. iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 .. . 1. t. Refonnll sau declin.ro / www.. lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea. Halil lnaleik.]" 1 61 ... Bucurefti. ocupaţii. . Andrei Plppldl. pp.1 948] . în istoriografia românească. p.403-410.ACTA MOI. asupra importanţei căreia atrăgea atenţia. p.S-30. fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 . publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice.L. pp. '"" Ibidem.35. Bucurefti. Iorga referitoare la acest areal istoric.D. sumar analizate anterior. .din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante). nr. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră.25-36. . . ldem.. pentru prima oară în istoriografia universală. p. biblioteca.. Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania. in . autentice sau apocrife. Ibidem. într-o paradigmatică contribuţie158 .. . pp. In "R.26.muzeubt. concepţia istorică a lui N. .n. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948.1 1-12-1991 . au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene. principalele repere cronologica..C. Bucureşti. în acest context. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 . Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane. despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul. 1 989. editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9.. amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V. 1993. Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune. stare materială etc. 1990.D. a afirmat autorul. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate. La premiere gremmaJre ottomane en roumain. unele dintre ele materializata.641-049. "" ldem.S.".. 299 p. Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii. ibidem. pp.406. Iorga]. Editura Eneiclopedicii.ro 45 .]"1 65 . Iorga [compi. loc. "Principala slăbiciune a Institutului".ll. cit..P. "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V. în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor.. Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 . din Imperiul otoman 1 63 . cu o prefaţa de prof.".I. Acelaşi autor a analizat succint. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea .cimec. de diferite vârste. s.DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu. ibidem.

referitoare la tema menţionată. Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. Revista ["R. 1 87 Ibidem. Ibidem. caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc..Institutului [pentru studiul Europei sud-estice]. . cronistice.644 . p. Totuşi."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( . documentare. care i-a oferit [lui N.ro / www. Bucurefti . 1 70 Ibidem.]" 67 . când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�. pp. nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . 347 passim Pr. -� 1• Ibidem. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. 1• Clllin Felezeu. autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România.H. şi Muzeu� Judeţean Botoşani www. . Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România. 171 Cristina F-f811. . passlm. Tangenţial.cimec. pp. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0. Austria. a dat unele semne de oboseai� în anii '30. ). social.).muzeubt. Analizând istoriografia problemei pe care o studia.totuşi unică. 220. Germania sau România..P. calitativ şi cantitativ. Pippidi a precizat că . E . o vitalitate nouă. D. apărută în perioada 1 878-1 948. passim. numismatice etc. unde fuseseră editate în diferite limbi europene.ro . 1• Ibidem. religios ideologic etc.S. ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei. referitoare la tema amintită 169 . ). documentare şi narative. pp. Etapa studiilor noastre ( . Indirect. D. a doua după cea de început. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu. referitoare la originea. autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. . Presa Unlwnltlri Clujeanll. Editura Enciclopedlcll .P. Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele. actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea).�9. . bibliotecile sau muzeele din Turcia. şi compl. Tn concluzie. 1996 (383 p. publicate în România în intervalul temporal amintit. prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». Cluj-Napoca. A. Ungaria. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. 1 997. publicate în România în perioada 1 978-1948.97. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale.209-215. . deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial. epigrafice. i se poate însă obiecta că. Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). importanţa şi urmările pe plan politic. în intervalul 1 878-1 948. aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688.1 1-45. economic. preluate din anumite culegeri de documente.1 1 8. 46-64. .E. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( . Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. . a făcut Cristina Feneşan 171 . pp. publicate între 1 878-1948.)" 1 66 . ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . pp. contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate. ). şi subl.

pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 .ro 47 . Bucut8fli. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins.muzeubt. California.66-74. 1 948-1 989". 1 91 8-1 944". Trecând peste denumirile "metalice". Acelaşi autor a studiat. 1897.1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă. Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel.I.D. in general. Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8).Ş. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. fie in articole speciale consacrate acestui subiect.R. propusă de românistul american. 1996. Astfel. Buletin de studii fi referate". Bucuretti (405 p. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914). "" Ibidem. 170 N.Ş.ro / www.130-167.S (23)11970. 711 1 E. Iar analizele pertinente.52-06. căreia Fr. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect.83-106. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 . ".I. prefaţa de Al. este acceptată. Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. Bakersfield. pp. pp. Fr. Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. O lstotte a lstotiogratfei romane.1923) 178. de pe care a abordat problematica studiată. discutabile la o analiză mai atentă.1 9 1 8" 174 . autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc.. pp. passlm. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti.. E. Astfel.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing. 36 p. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc. "vârsta de mercur. Kellogg a subliniat. traducere de Laura Cuţitaru. 79-81 . principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României. Ciachir. 1986. de "celălalt".cimec. 1 859. Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române.E. echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr. In "A.E. a oferit un plus de obiectivitate. m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu. pp. tangenţial însă. Editura lnstitu1Uiui European. 173 www.. extru. Ibidem. Un eveniment politic fundamental. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. 1" Ibidem.193-371. pp. 75-79. 1 990.e cinci secole. fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789. Poziţia sa de outsider.). raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. lafl. Zub. 1 32 p. * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878. "vârsta de argint. numite de el "vârste". fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 . Bucureşti. 189 p.. nr.878-1 9 1 8 .

mai ales. 1. 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 .�27-352. ulterior ambasadorului turc in România. XL.ro 48 . Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900. 101 Ibidem. in "R. 102 Constantin Velichi. 85 Politica extem/l. nr. pp. passim. pp.". Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886). Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale.72-106. Editura Pomlcă. cuvAnt inainte de Demeny Lajos. p g. A. 6 p. Clachir. 1983. Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912. 968 (237 p.e· 1 28-135.. XXXI. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman.XV. In "SAI. Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 .211978.96-136. pp.ro / www. pp. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi.I.). Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice. 1 1 0 Mihai Maxim. Constantin Velichi. Istoria. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului. cu unele trimiteri şi note incomplete. 1970. M. in "Muzeul Na�onal". pp. M. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93. N. in "R. in "SAI.". idem.SO-M. Bucureşti. Bucureşti. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci". Muzeu' Judeţean Botoşani www. Ekrem. 1 982. Editura Kriterion. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912. Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908.". Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. r. 1 .muzeubt. izvoare 1 00 ldem. XXXIII. VII. 1 994 !255 p.1 68-250. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. . nr. 152 p. PP. pp. pp. Belgrad. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura).". Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900.X. 1 • Ibidem.". care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. In "A.34-49.". Bucureşti. idem. 1 970.I. intre 1 878-1912. pp. nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.). pp. 1977.B. M. Bucureşti. nr. 102 Ibidem. idem. Tahsin Gemil. Bucureşti.2�. XXVI. A. 100 Ibidem. pp.27-34.. pp.cimec.1 8G-235. ldem.37s-385. 1"' Ibidem.A.I.1 7-23.A.XLVII-XLVIII. 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190. în "Balcanla". Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 . care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 . 114 Ibidem. in "R. pp. idem. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944). laşi. 1993.A. 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 . Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944). Din istoria turcilor dobrogeni.". Bucureşti. pp.67-95. 1977. anul LV.211980. nr.ale sale1 80. nr. in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 .U. care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 . pp. pp.. extras.1625-1647.9/1978. Bucureşti.dl._.1 45-1 51. 107 ldem. VII. Bucureşti.303-309. Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900. VI.I. in "A. EdHura Ştiinţifică. Bucureşti. Bucureşti. voi. Ekrem.1 71-198.dl.

Oztuna202 sau E. Grigore C.muzeubt. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. ' '" ldem.). Z. z. In "R. participarea României. Bucarest. ""' Viorica Moisil. Ankara. G . Hustrat. 70.BB3-898. nr. politice. originea mişcării Junilor turci.753-760.H. Y. Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun. 1979. M . Bucureşti. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. căt şi în istoriografia românească a temei. Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot. T. 1995 (333 s. 1877-1878. Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce. ''" Mircea N. T. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). din 1877-1878). nr.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. 1876-1907 (Istoria otomanll.R. Un om ca oricare altul. demografice religioase etc. am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci.H. Bucureşti. Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres. desfăşurarea. Popa 1 98 . fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. 1 962. cauzele.298-299. Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944.R. voi. XX.41198 1 .". pp.cimec. Kriterion Yayinevi. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H. Cu această ocazie. 1976-1907). a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. în perioada 1 878-1 948. desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România. "" Eliza Campus.S/198 1 . Din istoria. "" E. Duca. XX. Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. In "Belleten". pp. activitatea dr. In "R. 1877-1878.31 6-324. Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. Relaţiile romlno-turce (1928-1934).ro / www. româno-otomano/turce. caracterul. IV. contribuţia lui M . 1994. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. pp. ss. Moisil. YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO. pp.". Resimlerle 1293 H.Cm. T. Harl>/. nr. Ed�ura Albatros.567-592. Bucarest. Kurat. Tn "R. lbrahim Themo şi retragerea sa în România. 202 T. '"'' Y.4 1 1 -434.1 07-1 98. sociale. ambele fonduri aflate la Istanbul. Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948.d 1. XXXIV. XXVI-nci yili. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice. a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . Astfel. Osmanlt Tarihi. pe multiple planuri. Moisil. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri. Oztuna.A. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1. Kurae01 . Ankara. Istanbul. pp. Karal203 . 105 1dem. 1962. Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . culturale.311 981.". '90 Mihai Maxim. tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y. Y.ro 49 . Ankara. reed itat in revista "Renkler". 1969. Popa. pp. www. Karal. Biikreş.A. Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. economice.

Procese­ verbale şi documente).relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E. ) . Ankara. I. . J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres").. 1 933. Ankara. S. Karacan. 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci. Hariclye VekAieti.H. 1 963-1967. New York. 1 987. Yalman. Tarih Dairesi22 . L. /. !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi. Sina Akşin206. lbrahim Themo207. The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. TOrkgeldi.B. Ankara. 1930. H. Ramsaur. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia..ozan Konf8ranst. F. ""' Sina Akşin. Karaman21 7. 213 A. Princeton. 1343 H. 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1. www. 1967. 1 962. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). in alfabet arab. Ramsau�04• erif Mardin205 . Ankara. 6 voi.K. Kuran. Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . in 10 fascicole. Bayu�20 sau sub auspiciile G. S. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti. E. 1964. 3 voi. C. 1922-1923). sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. 1957. 210 KAzim Ozalp. F. TOrkgeldi21 3 . 1968. Tarih Dairesi. Ankara. N. pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). 1918-1923. 21 4 T. Biylklloglu21 4 . 1939 (ediţia a 11-a. 5 voi. 1895-1908). Karaman. lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres"). in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial).ro / www. C. dr. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. B. Mflff MOcedete.. lstanbul. Conneticut and London. Bayur.cimec.muzeubt. lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). 2 voi. 1 965. Istanbul. Karacan223 . E. Ankara. pp. Informaţii interesante. 2 voi. "}. ecourile acestora in presa turcă şi română etc. 1968-1971. Seirul.XV. 1 955.nkara . Hariciye Vekâleti224 sau de S. 211 A. 220 Y. 1 969. Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial). B1y1khoQiu. Meral25 .3-13. 1919-1922). 212 Fahri Belen.. ""' Ahmed Feroz. 5 voi. Atatarl< Anadoluda. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial. A. TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G. L. 1918-1923). Istanbul. 21 5 N. 1965-1972. ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl. TOrl< /stikJSI Harbt. Ankara. Istanbul. 1948. idem. voi. S. Istanbul.p1u21 8. Istanbul. N. idem. L. ( 1 924--1 925). Lozan (LauS/Inne). ""' A. 1908-1914. Oxford.H. Mecidye. Peker. H. 1943. ""' Şerif Mardin. 217 S. Lozan (LauS/Inne). E. beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . 210 Mahmut Gologlu. Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1).. Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). 21° Celal Bayar. Turl<ey in the World War. Fahri Belen2 2 sau A. necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. 223 A. Peke� 1 5 . oferă contribuţiile istorice elaborate de T. 210 Mihdat Sertoglu.K. 1940-1967.B. Meray. 1971-1972. Y. B./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi. New Haven. J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. reed�are. Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne. Romanya. 2 voi.. Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923). N. Kâzim Ozalp21 9 . despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). 221 S. 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. 1948. Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) . 1971. 1 969. Ankara. Istanbul. Yalman21 1 . noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce. E. . 1919-1921). 222 Cemll Bllsel. Mahmut Go1o. lbrahim Themo. 1 987). Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). 1 959. 8 voi.. Istanbul. Ankara. Istanbul. A. Celal Baya� 16 . 1 962-1 968. Ankara..ro 50 . Lozan Banş Konf8ranst. Istanbul. The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi). Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. m Dr. 224 T.

1 947. de asemenea. fascicolele 1-11. .7-91iuli-ptembrie 1 926. "din afară".". TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). Constat/fri şi remedH.ro / www. dire�ile geografice de manifestare. elaborată d e E . Bayur. Viaţa. Bayu. Akşln. Vere-Hodge232 . Princeton.cimec. Bucurefti. ldem. ��� A. XX. V. şi amintirile sale). ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944). a p. laşi. semnată de Ulrich Trumpene�31 . au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc. Istanbul. Y. Bucuretti. S. Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. www. Sonyel.A. pp. C. ldem. nr. Ankara.XXXIV. Tangenţial. motivaţiile. 1974. Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. 233 Ioan Bogdan. pp. * * * Originile. Fethi Tevetoglu230. Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. şi extras.. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:). 220 S. împlinirile şi nerealizările etc.3-28. curentele de gândire. in "J. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate.1-50. etapele etc.369-380. R. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk. 1946. Akşin227 sau S. Vere-Hodge.ro 51 . say1 6/Temmuz 1967. 191&-1948. U. concepţiile şi "şcolile" istorice. Istanbul. atenţie in mod special preocupările de · "" Y. 1962. Istanbul .muzeubt. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice". 1 905. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. 98 p. Turlcish Forelgn Policy.S. T. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică.H. in revista "TUrii YurdU". opera literară. Discursuri de recep�une·. 232 E. P. 1.C. MUnchen. P. nu au avut in .E. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. Panaitescu. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale.. 1 938. 1964-1966.1-95. H. voi. 1 950. 1914-. pp. nr. Giurescu234. ""' Dr. caracteristicile. 49 p. Tipografia A. R.204-232. Giurescu. 235 P. Menteş Matbaasi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce.. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. 234 C. A.1 918. 231 Ulrich Trumpener. întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc. Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc). R . Fethi Tevetoglu. pe diferite planuri. H. C. 220 Mustata Baydar.P.1-211943. pp. activitatea diplomatică în România.O. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. y Sevin� Matbaasi. Ambllly Annemase. memoriile etc.J. . T. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966). in •Academia RomAnă. principalii reprezentanţi. Ţerek. Rum/fnische Geschichtsschreibung. direcţiile de evolu�e.. pp.I.. Ioan Bogdan233 . 1968.US. in "S. Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre. 227 A. Vl-nc1 y1 1 i . Gennany and the Ottoman Emp/re.XXVII. !. S. Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies. In RomSnia). pp. Viaţa şi operele sale).-229 sau de dr.".153-16 1 .F. 1 986. Ankara. s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal. Tn "R.". XII. Am consultat. Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H. Ha att ve Eserieri (H. 1968. sau in următoarele trei decenii. T. Boldur. Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. S. N. tendinţele şi programele de cercetare. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial. Band. laşi. Ankara. istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948. VIII. Panaitescu235 sau Alexandru V. 191&-1942. R.

pp. XL-L. '"' Alexandru Zub. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient). Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. după cum el însuşi a caracterizat-o. a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44. Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. aşa cum am mai 243 subliniat.). zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă.140-144.V-XII. direcţiile. 1 07434. 231-238. Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. Kitap/ar ve Mecmua'lar. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti.259-260. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . Editura Dacia. 24' Ibidem. Cluj. Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie.ro / www.333-346. pp. multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea. "ofertele" şi realizările. Printre ele. G. Ulterior. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. . ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. '"' Ibidem. '"" Vezi şi idem. Evoluţia istoriografiei romane. . www.1 250. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei.muzeubt. O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238.ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea. 1 9081 9 1 3242 . 1970 (L+478 p. pp. căutările şi neîmplinirile etc. in "R. 1 976. 11. De exemplu. Leiden. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40. NicoarA Beldiceanu. d 1. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. O. orientările. Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea. domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică. fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie. ""' Ibidem.cimec. Gotha. pp. şt cele de orientalistică-turcologie . 5 voi . pp.1233-.240-268. Printre ele. a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie. 377 p. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr.7/198 1 . Ed�ura Academiei. 435-477. . nr. Bucureşti. Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub. pp. 230 Lucian Boia. şi cele de orientalistică-turcologie. Bucureşti. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. generoase. Tipografia Universită�i din Bucureşti. in "Oriens". metodologice.R. 1 985. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX). Pentru deceniul 1 9�1 946. fiind analizate atât tendinţele. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale. Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei. organizatorice etc. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane.ro 52 . 1949. 238 Pomplllu Teodor. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe. anul XXXIV. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc. 312 p.".

autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . 253 Ibidem. 252 www. 268.1 69-185. teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N. p. Ibidem. pp. autorul a insistat asupra tendinţelor. a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948.103-153 .abreviat : "B.Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. 258 Ibidem.. p. 255 ldem. 250 Ibidem. 254 1bidem. 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) . 237.141. direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică. 2 1-1 68.. De asemenea. pp. culturale. Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă. 156 . pp.1 63 . 203-2 1 1 . ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254. . "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248... O.. Al. 239-242 .ro / www. Iorga. 252 .� . pp. Al. pp.182 . 141. Institutul de Turcologie (1 940-1 945. practică. Ibidem. R. 250 Ibidem.muzeubt.1 2-1 3.2 . EdHura Junimea. 208.1 09. a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245.ro 53 . evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică.cimec. revista de specialitate (. Gândind şi procedând astfel. 1 95. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. pp. la Bucure i)2 9. a "Europei balcanice". I . 233-244. laşi. Zub)"24 .1 34. "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice. ''" Ibidem.. 250 Ibidem. Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei. Al. Ibidem. pp. 326. ·balcanice (1 943-1 948. pp."). colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc. pp.. 1 989 . S. pp. pentru lumea otoman�. Ibidem. 188--189 .150. p. de istorie a lumii.1 62. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � . pp. . E..1 97-251. pp. 2 77. '"" Ibidem. 41 2 p. 326 . '" Ibidem. lstorie şi istorici In RomSnia interbelici. 239-240. instituţională-de cercetare.154-196. Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 . exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă. . programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative. elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G. 296. 25 7 Ibidem. 1 9 1 . A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 . prezentat la 24 ianuarie 1 91 4. 233-2 37. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl. în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258. întemeierea. Ibidem. documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. pp.O. 326 . "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 . a acestui original "concept integrator": temeiurile. 49-102 . statală sau privată. ''" Ibidem. 1 95. Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională. Al.

Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 . pp. '"' ldem. ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 . pp. totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches. in "Forschungen zur Volks.. XIX.şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937).283-288.142. Nicoară Beldiceanu27 1 . Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . nr. o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. ldem.E.. Buculllf1i. D. preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe.". pentru prima dată în istoriografia românească.Ş. ldem.1 1-18.ro 54 . generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor. E. Ibidem. promotori etc. in "R.2/1978. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga.ro / www. pp. pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. '"" Vezi infrll . p. '"' ldem. 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof. 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc). şi compl. Jdem.. Bucarest. 471 p. Aurel Decei272 . Mihail Guboglu273 . în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir. a concluzionat autorul. a fost invitat de medievistul universalist Gh. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. Nicolae Andrei Antal M r. Ştefan ŞtefAnescu. lenăchiţă Văcărescu. dr. au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M . unlv. ln monografiile anterior amintite. p. pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter. M .E. Dem6ny) p.263. 1 . Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman.P. pp. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă . U lterior. E . fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie.und Landeskunde". Atitudinea şi demersurile lui Gh.1�eut Judeţean Botoşani ffy270 . pp. 1.21198 1 . nr. . direc�i şi domenii de cercetare. 1 1 5-120.R.. ""' Carol GOIIner. Sibiu. >61 "" E. RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches.32-33 (voce de Florin Constantiniu). pp.cimec. Brătianu l a U niversitatea din laşi.)"262 . în succinte medalioane bie-bibliografice.53 (voce de Dan Berindei) pp. ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi. 1978.164-165 (voce de Damaschln Mioc).S.muzeubt.amănunt.I. 203 Ibidem.36 (voce de L.E. lucrarea citată la nota nr. unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. pp. Fără a coborî la analiza de . XXI.7·20. www. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • . 326. autorul a subliniat principalele caracteristici.182. elaborate de Alexandru Zub. "şcoli" istorice.răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl. 773 /dem. Tn a doua parte a acestui enciclopedii. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga.

Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 . ". ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România. • • 'il ' ' . I(Jem.muzeubt. D. Vezi şi succinta analiză a G.525.cimec. Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 . . 1 72 p.213-214 (voce de Damaschln Mioc).R. m Vasile Cristian. din capitala culturală a Moldovei. în perioada 1 920-1948. Pentru perioada interbelică281 . neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943). . Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică. i � . La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea. In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat..� 1 .466).". Hagop Djolonian Siruni276. . t � )'� . p. sporadic sau cu o anumită continuitate. mai ales.Ş. �3/1956. Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950. XXVI.U. .ro / www. O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 . laşi. Istoria la Universitatea din laşi. istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane. p."...]" 84. Tn acest context. .523-530 Ibidem.compl. in "P. . Ibidem.]"283 . cit.ro 55 � . cu importanţa lor istoriografică. P.I.O . Această afirmaţie este doar parţial exactă. Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l . Ion Matei275 . ". ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. 700 Ibidem._ � 282 Jan Reychman.I.O. modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster.. .� ' " . p. nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi. şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol. autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene. pp. depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti .:.. Istoriografia ieşeanl interbelici. pp. 1985. condus de acelaşi turcolog german.82-1 19. www. 368. pp. 215 /dem. limbă turcă modernă.1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 . m telem. --. într-o anumită perioadă [1 940-1 945]. 1 '? .. in "A. 279 /bidem. insistând în mod special asupra perioadei 1 860. despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943). a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl. cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană. 528.. D . Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite.525. 1 980. care nu au. pp. . în timpul războiului german. warazawa. ldem. pp. loc. ( .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945). laşi. pp.299 (voce de Georgeta Penelea). pp.)> . autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( . pp. "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. � 'C ! z '"' Vezi şi idem.9-24. .183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu).366. programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. . P.:= . instrument istoric de lucru.

www.. 202 Editura Academiei R. l a Munchen. 1 968. edi�e îngrijită. 1 966. Tncă din timpul vieţii . Franz Babinger (1891-1967). W. 1 967-196fi290.O. P. a marelui dispărut..+IV planşe+1 1 p. ""' I. 1 962.+48 plante. Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967).Band. E. 1968. XXVI. Voi aminti doar The International Who's Who.Band. cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961). cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german. 310 p.375-379. 1968 (postum). Ulterior însă. . Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre . 1 957. în Albania).Band. în mai multe volume.M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru. nota 1 .muzeubt. ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. 437 p. p. din anul mo�i lui Franz Babinger.'. pp. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman. 1 1 8. 1 958. Bucureşti. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german. II. există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943). la DOrres 1 Durazzo. " 2110 XXXI edition. marile enciclopedii generale. 1962. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană. 124. pp. "" H.turcologii Siidosteuropas und der Levante289. RomAne. au evocat personalitatea şi opera complexă. MOnchen. studiu şi note de Stelian Brezeanu. Band. 1. savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948.. 1951. Wurzburg. pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi. 349 p.31 7-323. s-a materializat iniţiativa. editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu.1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945).1 83.E. 1. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă. în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger. 1968. !reducere de Mariana RAdulescu. 1967.F.ro / www. "" Vezi supra notele numerele 45. 1962.cimec. 1 966. 1 951 . Wien.Ş. prefaţ!l. MOnchen. De asemenea. Schriltenverzeichnis. III. Duda. BrA1ianu. Bucurefli. Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. Franz Babinger. 1 957. Astfel. foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. 1 988. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften".ro 56 .67. ""' Gh. 1 938. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger. Duda288 . 1 2 1 . orientalistico-turcologică. ln contribuţiile publicate în . In "S. acesta a publicat periodic (1 938. index. MOnchen.Band.+72 planşe. includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967). 1 966. London. J . H. 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice. p. deşi o cunoşte� a făcut Gh. benefică d i n toate punctele d e vedere. Kissling.

. . scriind .S.".31 �322.I.. în dialog cu lorgu Iordan. op. XXXII-e annee. din laşi. Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial .14. nr.A. 203 16 şi 1 7.". la propunerea lui N. Franz Bablnger. a folosit.E.15. cu rezoluţiile ministeriale aferente. cunoscutul turcolog german Franz Babinger. Bucarest. După moartea lui Franz Babinger. Guboglu le-a făcut.cimec. trecând peste resentimente şi atitudini subiective. ""' Cristina Feneşan. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I . Iorga) . XXII/1 .D. 1 985.P. D. 207 Lucian Năstas. fiind angajat cu contract de statul român..314-31 7. Editura Eminescu. trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii). in "S. în România în perioada interbelică.muzeubt.. n.F.E.X. insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu. Tn 1 960. Mihail Guboglu. VII. 1 968.37�374. Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare.�/1 994. p.37�374. Valeriu Mangu2 .ACTA MOI. universitarii ieşeni Gh. Brătianu şi lorgu Iordan. pp. pp. laşi.despre iniţiativa de a forma tineri turcologi.I. pp. de asemenea. in "A. Iorga. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană. că "de exemplu. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967). (Tn legătură cu recenziile pe care M. a afirmat.]"29 .il. in "R. privind rezolvarea "chestiunii" prof.S. www. De vorbi! cu lorgu Iordan.". 126. cu sprijinul savanţilor străini. pentru perioada 1 935-1 937 . a savantului german. doc. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică. Bucarest. nr. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie. Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german. prin Franz Babinger. 1968.compi. la dezvoltarea osmanisticii române. Informaţiile "cronologice" oferite de M. la nota nr.I. a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 .L. 1982. Ulterior. Franz Babinger. 312. pp. p.6. assim). a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N. pp. 1. catalogul citat la nota numărul 1 29. Urmarea firească a acestor demersuri. istorici şi filologi. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români. nu a făcut nimic în acest sens [compl. ştiinţificâ şi didactică. . I-au invitat pe turcologul german la laşi. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem. "" Ibidem.A.ro 57 . E . 1 1 9. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau. A enumerat. în general. Bucureşti. 24. 23. vezi intra. P.] pentru cercetările lor orientale"293 .O. invitaţi în România pe bază de contract. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938). corecte. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 . Vezi supra. cit. 28.ro / www. 300 Ibidem.. de-a lungul anilor. "" Valeriu Mangu. 1 1 8. şi subl. pp. prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care. între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947].23�235. unde a fost publicată cererea Decanatului F.

în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti.164-201. pp. Dj. Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940). Ulterior.179-193.. . Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N. H. De asemenea. "" Ibidem. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem. pentru toate categoriile de preocupări de turcologie). Aceste concluzii. parţial exagerate. şi publicat un an mai târziu304 . Bucurefli. Tn concluzie. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N. Siruni sau A. Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) . p. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945). a completat Cristina F. la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti. pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N .193-195. ""' Ibidem. a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră. Iorga. ( . pe plan didactic. pp. am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. . Ibidem. ln anexa studiului său. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice. 304 Tn "C.S. căt şi organizarea instituţională. Iorga. :m lbldem. Iorga. timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. Iorga.muzeubt.ll.)"303 . la 21 ianuarie 1 992. R. Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional. A. trebuiesc însă nuanţate.317-319. Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească. Iorga. şi a "influenţat" benefic atât cercetarea. Antalffy.P.. am elaborat un studiu.". Decei. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A. şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global. D.O. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi. din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N.cimec. cât şi în . sub patronaj statal.319-320.319. Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior.ro 58 . pp.. laş1) . ""' Ibidem.ro / www.19S-197.N.oraş301 . pp. Tn ceea ce mă priveşte.eneşan. .L. Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. Tn această contribuţie am lămurit.D. pp.J. 1993. ) Este deci. pp. www. vol. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V. o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) .

cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia. nr. 1 1 9-1 70.n.R. fostul secretar particular al lui N. realistă. . program bine gândit. Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare. XXXV III. Geburtstag.B. In "T. ci ca o recunoaştere obiectivă.s. 3'4 Franz Babinger.26-38). Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?.iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat). Dintre aceste contribuţii. Botoşani.IXI.I. 1996. In "M. On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649.".I. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger. Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl". acest] Institut şi ministerul de r�sort. Activitatea sa de . pp. a devenit biobibliograful . Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger. nr. fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. 2000 . oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 .S.n . no. complexe. In "A. idem. p. "' ldem. laşi (sub tipar).56316 Dezember 1931 . de asemenea. Am analizat.". p.muzeubt. preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc. Astfel.lll.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor. Deci. vol. XXXV II. O. ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl. Nicolae IOITia zum 60. (5 masive volume.393 (1932). la 3 decembrie 1 93 1 . însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . . X. Bucureşti (sub tipar). LXX.. am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920.2/Summer 1994. Vezi F. mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu. Bucureşti." . s. şi am urmărit influenţele şi .Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A. 312 ldem. vol.ro 59 . 13).I.24. a debutat cu 300 Ibidem. 2001. autor al sintezei de istorie otomană G. Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane. pp. In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică. a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893).cimec. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. Corespondenţi N. in "M. nefinalizat insă308. sub patronajul moral şi material al statului român. Barbu Theodorescu. subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 .. Dan Prodan. .". judicios şi precis formulat. 1 71-179.". www. idem.]"309. au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte.". pp. a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească. laşi (sub tipar). anul 1931 (nr.ro / www. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht. Jahrg. in "Hierasus·. ( ff. Iorga. 13 ldem. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937.UXI. Berlin. (B. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin. contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. Leipzig. D. pp. Clu}-Napoca. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 . 310 300 Ibidem. 1 908-1 91 3). �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 . in "DAZ. anul XXXIV. 2000.P.182. Corespondenţa Franz Babinger . Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940). A R.49-51.R. Tn incheiere. româno-otomane..1 27-134. el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie. IOIT/a.4 (325)/aprille 1994. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) .• anul XXVIII. Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945.

!. idem. BIJCIAfll . pp. politică etc. 324 1dem.15-123.5-14. Scrisori cltre Nicolae Iorga. Bucureşti.. E. 1 .. Despre viaţa lui N. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. 1890-1934. p. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 . Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga . literară. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente. "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" . Iorga întocmită de B. urmările etc. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928. miza. 1 930.ll: Bibliografia politici. pp. pp.+fig.. 1937. importanţa. Bibliografia şcolartJ 1 lul N. 1 928 . pp.+facs. = ldem. 022 Ibidem. Iorga. 848 p. XXIV+381 p. r. li (1902-1912). Iorga). Bucureşti. voi. 1 979. cronologie şi bibliografie. E. Bucureşti.276-350.+planşe bibliografii la pp. comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale.compl. in "Floarea soarelui". Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N. idem. ldem.P. 1931. Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. Theodorescu. Theodorescu în 1 935-1937. Nicolae lorg1.14. 382 p. Documente literare. Iorga. lorga315 . vol. 1 3-55. t. '1 5 Barbu Theqdorescu. în intenţia lui B.ro / www. Editurii Mlnerv8. m .muzeubt. 1890-1934.. Studii fi documente. studii. ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei . a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. p. Editura Minerva.!. Ibidem. 1929-1930. am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant. 1871-1840. Tn selecţia datelor. ' ldem. pp. 1941 (ă la memoire de N.. In "Academie Roumaine. l!uanfti.E. in Anuarul Universitlţii din Bucureşti.1 2>520).ro 60 . 321 lbidem..cimec. concepţia istorică. Bulletin de la section historique•. Buc:urettl . Ed�ura ·cartea romAneascA". { www. ' Aurelian Sacerdoţeanu. tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 ..+83 fotografii. Vll+208 p. concursului universitar din anul 1 894-1 895.� . D. tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi. Iorga Tn anul şcolar 1929-1930. 1988 . idem. '" Ibidem. din ţară şi din străinătate. 1976. :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9. un instrument la îndemâna cercetătorilor.XXII.1 901 325. 1944. sociali şi economici a lui Nicolae Iorga. în completarea bibliografiei operei lui N. în perioada 1 890. ldem. Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 . edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu. Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat.12. Nicolae Iorga.l (18�1901).. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga. 1 935. X+630 p. în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie. passim. 320 Ibidem. 1 972. Iorga (Studiu şi documente). Bucureşti. Vll1+370 p. pp.SS-100. BUCUI'efli .Ş. Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică.] în epocă şi în posteritate"320 . Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata.. Bucarest. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324.. Prin urmare. Tipografia Căt1ilor bisericeşti. acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare. periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N.D. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg. 3 1 1 p. XXXIX+150 p. vol. P.189-175. amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres. . Editura Tineretului. de al doilea. Bucureşti. 1 7 Ibidem. 1 979. rezultatul . Acest volum va fi completat. Anterior.. .+10 pl. 576 p. Bucureşti. voi. enumerate. voi.S-14.

Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. www.144-149. "" Ibidem. Iorga (1934-1941). acestui subiect. şi alte contribuţii ale lui N. armee. pp. ti extras. M . (5 masive volume. republicane. Iorga.". M . O. Contribuţii bibliografice.70-143. Bucarest. autoarea a afirmat: . la începutul anilor 1 970.+1 map. kemaliste331 . Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman. studentă. Ibidem. 1 908-1 91 3). Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N . Gotha. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . Bucarest.M.ACTA MOl. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă.121. Bucureşti. et qui favoriserent la survivance des nations conquises. pp.ro / www. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N. Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira.R. de asemenea. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N. histolien de I'Empira Ottoman.". Iorga consacrate. Tn concluziile332 acestui studiu. N. finances. m ldem. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. conferinţe etc. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale. Par lă. 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. multilaterale. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G. . Bibliografie. 1 1 �9.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 .M. classe dominante. anui iVI2. 1 972. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie.R. M. 192 p.cimec. Tn 1 943 autoarea. 331 Ibidem. 39 p. VI. 332 Ibidem. Iorga.. pp. Tn legătură cu această sinteză. cu un caracter aparte. economique et spirituelle des provinces"328 . ascensiunea.410437. 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle. 1941 . Iorga. colaboratoare şi discipolă a lui N. M. p. N.muzeubt. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. pp.326. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330. Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique. aflată în relaţii complexe. idem. 1941 . 1943. renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale. in "B. N.R. lorga. Bucureşti. �. N. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman.R. Iorga. Opera lui N.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu. 1 01-122.O. avându-se în vedere.ro 61 . stagnarea.A. fondarea. Pubishing house of the Academy of the S. in "R.

M.B. autorul a insistat. 340 Ibidem.25-48. anul XXII. in general. pp. Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român.critică a fost realizată segmenţial. Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N. pp. ) The G. 342 Ibidem. ""' Ibidem. pp. a precizat Virgil Cândea. Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 . 334 333 Ibidem. grounded on profound thinking" . la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. ""' Virgil CAndea. autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N . Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est.R. O. . Nico/es Iorga.44--<45 . Abordarea . cum era şi firesc. 45-47. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N.ro / www.P. ln analiza sa. Iorga. in special.M. 330 Mihail Guboglu. Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N. historien de /'Europe du Su�st. fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat.". "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman. . . Bucurefti. 148. Oeuvre de vaste anvergura. l'homme el l'oeuvre . ( . pp. Iorga.R. .I. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est.1 87-250. 1 naşterea Turciei moderne.200-201 . kemaliste34 . nr.ro 62 . "a Romanian Historian of the Ottoman Empire").) . derularea particularităţile. conform căreia. "" Ibidem. .. pp. p. In "A. a Imperiului otoman. ldem. Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp. originea.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history. . Iorga. ) [G. ln anexa studiului său. N. . Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman".30-35.U. istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin.200. pp. Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N. in volumul omagial Nico/as Iorga. 34' Ibidem. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N . analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339.1 75-186. pp.211973. 337 Ibidem. cit. is not on a work of erudition( . pp. un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman. . este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie. româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . www. 1972. relaţiilor complexe.243-246. lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. ). Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35. in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce. ( .146.cimec.muzeubt. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce. The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research.35-44. R. Bucarest.compl. M . D. O. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N. consecinţele etc. . şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336. multiple. . in op. realizată de autoare.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . în universalitatea ei. la nota 330.. O. but a work of interpretation.

O. IX-e annee. Nazimiye TOI)an. Ankans. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N. s'est efforce de rapporter. Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. X-ncu ylll. În celebra sa contribuţie G..R.O. Ibidem. nr. 340 Ibidem. fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. sinteza fundamentală a lui N. "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană.S.E.]"3o4 . . ( . dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor. numită Imperiul otoman. .P. in perioada 1 8931 9403<13 . Contribuţia lui M.ro 63 .. pp. occidentale şi orientala-otomane. n-os 1-2/1971 . pp.R. Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . cu măreţia şi decadenţa popoarelor. nr. dans un esprit de parfaite objectivite.E. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane. Nazimiye TOI)an. Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). historien pragmatique. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N. ale acestei experienţe istorice unice. in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches. G. Iorga despre originea istorică. Tn concluzie.318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. caracteristicile generale etc. Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N. N. cunoscător de limbă turcească. cu urcuşurile şi coborâşurile ei. Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului.318-319). p. Iorga. Ankara. M . ""' Ibidem. documentare. la ccentenarul naşterii sale. făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani. După observaţiile generale.33. w Tayylb GOkbllgin.I. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N . pp. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman. evoluţia pe multiple planuri. pp. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 . O. p. in revista "TOrk KOitOiil". In revista "TOrk KOitOiil". islamistică sau turcologie-subl. cu toate bucuriile şi durerile ei"344 .E. încă din perioada interbelică.ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene. epigrafice etc. Bulletin".47. www. istoricul turc a concluzionat: N . cât şi "orientale"-otomane: cronistice. dane " du sens de realites.41/ Mart 1966 . 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. făcute asupra surselor istorice. Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 . 340 /bidem.muzeubt. Ahmed Temir. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român. IV-ncO yili. pertinente. p.R. Iorga. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică.ro / www. in "A. Istoricul turc a citit G. autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume). în istoriografia românească şi străină346. şi operei sale orientalistico-turcologice. 1 1 315 Mart 1 972.27-33.29-33.493-496. in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român. D. şi compl. ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 .29. dr. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român. care alcătuiesc viaţa intregii omeniri. Iorga. Bucarest. ""' Ibidem. pp. Succinta. La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman.cimec.

în Mihai Maxim. Iorga. abundă in sugestii interesante.". de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. cosmopolit al statului otoman. principalele contribuţii istoriografice ale lui N. vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie. Bucureşti. 267. prof. militare. pp. O.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania. cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl. A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea. Iorga de "cercetător al istoriei otomane". de asemenea.ro 64 . Iorga. r'1 volumele 1 1 . 25-28 mal 1 978. S. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. pp.44-47. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. universal. în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. europene. faptul că doar un stat naţional turc. ' Tahsin Gemil. Bucureşti. Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N .statul otoman in Anatolia.muzeubt. conceptual şi informaţional. român şi turc. 1 993. Halîl lnalcik. 27 noiembrie 1990. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B. precizând că nu trebuie făcută eroarea. R. N.ro / www. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale. generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia.. comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. vezi ibidem. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne. prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . culturale etc. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. iar religia islamică.31 . "Decanu/". dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. De asemenea. I I I şi IV ale G. produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" .9. pe de o parte. nr. Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. Iorga. referitoare la contribuţia lui N. a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale.. pp. Imprimeria Coresl. Baykal. subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane. la Ankara.cit. Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane. pe de altă parte. instituţionale.9.bey/ik-urile turceşti . www. laic şi democratic. Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. . ep. Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N. a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid .dl.42 1 . diacronică şi integratoare.1 878. Şi nu in ultimul rând. otomane perimate. N. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. apud Mihai Maxim. decăderea. neadaptată timpurilor moderne. 428. Introducerea şi voi. în "R. Simpozionul romlno-turc de istorie. in voi. Iorga a prevăzut. a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. S. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. loc. in domeniul orientalisticii-turcologiei. în voi. evoluţia. Parlamentul Romaniei. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare. Au fost amintite.cimec. p. Iorga). 1 877-1878. 1. 10/1 978. Bucureşti. Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu. 1 99 1 . in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8. socio-economice.V. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc.

Prin urmare. 359 Lazllr Şllineanu.. Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354. 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. in-8'. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. mort la Paris. 1 62-183. cărţi.. ldem. Amintiri. Paris. Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. Larousse. Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări.muzeubt. 1 928. A precizat motivele. Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. 1 984. 3-4/1 983.. Tn partea a doua... "" ldem.43-5 1 . "" Vlrglullu Florea. pp.A.. a doua publicată) impotriva detractorilor săi. cu un portret şi patru anexe. "juneţea". Bucureşti. Lazlr Ş/fineanu. torne 111-e: Recherches complllmentaires. 303 Ibidem. articole..E. deja menţionat anterior. cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929). Cluj­ Napoca. 1 947.. Ed�ura "AdevArul" S.PTE. 47 p.VI.cimec. Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii.OLDAVIAE. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. 1 929.266-319. "" Ibidem. Lazlr Ş4ineanu. pp. Lazare Sarnllan. pp. Macrea362 . 1935.1 27-150. Macrea. Histoire de mes ouvrages. Bucureşti. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. Vlll+56 p.41-125 (Bibl iografie critici). pp. 352 www.NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 . apărută ş i in limba franceză 357 . 1901 . a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. "bărbăţia" şi "maturitatea". 1-39 (Schlţl biogratrc4). lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu. traduceri etc. Vlll+152 p. ldem. fn prima parte a contribuţiei sale. Les pllrp i eties d'une natura/isation. Une camere philologique en Roumaine. nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. Bucurefll. in idem. 1901 . Şăineanu.Istoricul unei Tmplmlnteniri. Bucarest. Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr. "" Constantin Şllineanu. 1 52-153. 1978 (456 p. Ed. predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. . Bucureşti. ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901). Lucia Wald. Constantin Şăineanu. . Bucureşti. "" Ibidem. in "Anuarul de Folclor". autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". Paris. 68-69. Lazlr Ş/fineanu . Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective. in idem. idem. Memoire autobiographique.1 8-19.. Sa vie el son oeuvre.1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m. pp.Ş. subiective şi obiective.A. pp. SE. O carieriJ filologiei (1885-1900). Bucureşti. Editura ·universul" S. Vlll+96 p. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900).). in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. E. /. Memoriu autobiografic. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri. contribuţia lui C .ro / www. şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris. in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice. literaturA şi arte a Academiei".ro 65 . fratele mai mic al lui Lazăr. Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster. a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său.ACTA M. 362 D . 67 p. 61-62. pp. nr. Lucia Wald361 sau D. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360. t. Le grande phHologue (1859-1934). avec 5 annexes. schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole.omul şi ope111 . . Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889. Lazlr Şlineanu (1859-1934).

P.276. En guise de conclusions. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri.36. 1 52-153. pp. unele dintre ele pătimaşe. iar pe de altă parte. . 'Jtfl ludovic Demeny. pp. ) în ţara noastră. dacă nu imposibil.I. no . Andrei Antalffy.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală.l. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane.R. Andrei Antalffy (1877. . în "S. 1957.9(). raportându-le. Profiluri mureşene. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 . D. pe de o parte. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. e. locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti. nous pouvons affirmer que le dr. ( .O. volume V.Săineanu. A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 . Simache .muzeubt. p. Tn 1 901 a fost respins.". la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) . poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl. a renunţat la preocupările sale de orientalistică. L'orientallste trensytvain dr.97. . D.ro 66 .. de orientalist-arabist şi -iranist. în E.". Bucarest. prin 1 895-1 896. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere..R. 1 /Spring 1996. tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees. nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă".l (308 p. să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( .. în "T.48.100. . 1978.27(). Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului. Tn ceea ce mă priveşte. Valeriu Niţu. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii . P. 300 Dan Prodan. în Ioan Chlorean.A.]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr. Valeriu Niţu. a făcut-o. Târgu-Mureş. Andrei Antaltry. · ""' Dorothăe Sasu. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. Ibidem. Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) . p. Ladislau Koczlăny. la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu. 1 97 1 . 1 958. . Andrei Antaltry.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365. Ibidem. filolog orientalist nerealizat.ro / www.344-347. am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr. car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică. ee. vol. Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică).cimec. 1 1 8-66.e. "" C. Antaltry Endre. pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie. www. de către Ioan Bogdan. cu o puternică încărcătură subiectivă. vol. Deziluzionat şi resemnat.). studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. p. şi subl. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie. Amintiri. Cluj-Napoca. une composante de l'activite d'orientaliste. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia.

Traducerea sensurilor şi comentarii. + IX pl. 1 940. 1998. !udeţului Prahova. uneori până la minuţiozitate. didactic şi ştiinţific. 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. a fost studiată de dr. Targu-Mureş (pp. anul XIX. in "M.). in "G.A. Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. 3" M. " ' Pr. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. pp.491 -493. 1971.35 �). anul LVIII. pp. D. Pllrintele profesor Vasile Radu. 1927-1949: VI + 99 p. pp.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 . 71 Viorel Bagiacu. ) ) Simach&-P. D. ) [compl. laşi. deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. cit.· . O. Bucarest. 8 8 M. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll). I . 6: 6 www. 468-472. au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean. loc. VIII. lsopescu (1878-1922). această unică ediţie critică (până acum) a . III.M. Cleric/ romani orientalişti.371-374. . Silvestru Octavian. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr. pp. loc. pp. Un orientalist roman-S.R. al Antiohiei in Orient. + 441 p. şi subl. pp. pp. Timişoara.O. Bucureşti. dr.". Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. in Cllllltori strlfini. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. nr. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea. 370 1. Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . Giurescu37 . la Universitatea din Viena (1900-1908).S.". Editura Islam. Nicolae Neaga. Gheorghe Speranţă3 0 . pp. passim. . Dr.". Atanasie Negoiţă375 şi dr. Ştetiinescu.B. 382 Pr. dr. anul XXXI . primul orientalist roman. D.R. 1996 (503 p. Mircea Păcurariu. extras.C. Deşi incompletă. nr. . 379 1. Preotul Vasile Radu.cimec. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea.375. Nicolae Neaga373 . prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie. traduclftor din siriacll. prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. in "B. VI.278-279. a 9 8 8 fost cercetată de C.O. Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940).). Sistemul religios al isJamului. prof. nr. primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . univ. (. Radu Vasile. Gheorghe Speranţă374. S. Pr.716-718. Muzeul de Istorie al 18 p. 1 940. Gheorghe Speranţă.]"377 . 1976. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean. dr. că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. prof. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. Bucureşti (pp. în "R. Glurescu. Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922). Dicţionarul teo/ogilor romani... Bucureşti. Bucureşti. in idem. pp. Popescu. anul l . Toţi aceşti autori. 1 969. 2252 p.T. Vasile Radu (1887-1940). nr. ale Coranului ( . Andrei Antalffy.1 6-20.ro / www. drd.". text arab şi traducere franceză. 3n Dr. şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. vechi şi moderne. Ed�ura "Univers Enciclopedic".". pe măsura pregătirii universitare de specialitate. Ştefănescu37 . lsopescu . E. . a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului.214-215. au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român.". Pr. nerealizat însă.363-366.E. univ. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară. i n idem. in "S. Mircea Păcurariu3 2 .. lsopescu.. in "S. 538 p. cit. Atanasie Negoiţă. prof. Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă).D. O. in Moldova şi in Valahia [1653-1658]. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( . Paul din Alep. lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. dr. 374 Drd. Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V.O. M. Andrei Antalffy. Un orientalist p/oieştean. 380 Drd.M. p. 5-6/1 938. op. 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. în revista "Scanteieri".1036-104 1 .muzeubt.359-374). făcută de lsopescu . 1912. 375 Pr. X. V. ediţia 1.S-6/mal-iunie 1967. seria a 1 1-a.Ş. Mircea Păcurariu376 . voi.ro 67 . Gheorghe Speranţă. . pe modesta mea garanţie. . Mircea Piicurariu. citându-se succesiv. Ploieşti. Bucureşti. 9-1 01septembrie-octombrie 1972. după originalul arab.cit. 373 Pr.I. anul XXX I II. dr. drd.P. lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab. Bucureşti. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.

O.. . . Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie. 1 1 9. H .O.cit.I.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H.muzeubt. ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti. voi. Dj . în 1 973.. in "R. în concluzie.. Vezi supra.A. ( . lncă din 1 944 ."..XXXII.)"392 . încă o dată. 1 977. voi. Dj. a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl. 301 Nicolae M. Bucarest. care. Dj. Siruni. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani. Siruni Hagop D jolonlan. p. în necrologuf publicat la moartea lui H.cimec. p. Sironi (1890-1973}. Bucureşti. Dj. publicate în perioada 1 940. Siruni la 80 de ani. edite şi inedite.413-414. pp. 367 Mihail Guboglu. 380 1bidem. .cit. . Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H .211 970.162.Dj.655. Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy. www. lmbrescu. . Siruni. nr. turcă şi armeană"389 .211973.)"390 .299. Siruni. op. P . Dj. "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani. Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H . H. .414.ro / www. Siruni.Dj. anul L. In E. 302 1bidem. Mihail Guboglu a afirmat că "H . 91 Nicolae Ghinea. cu multe lucrări preţioase. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană..652-655. pp. . orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl. 376. prin predarea limbilor clasice şi moderne.P. ceea ce demonstrează. stabilit în România.nr. D. pp. "" Ibidem. prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei. Siruni a fost .654. Dj.. depăşeşte cifra de 200. şi subl. p.A.P.168-169.D j. Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl.. ). recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). '"" Ibidem. ). Vezi supra. op. XXXV.ro 68 . nota nr. Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H. . "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române. ) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. Ghinea. D . '"" D.R. pp. . P . IX..A. Dj. a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( . p. D. 1 978. Acesta "este primul învăţat din România care ( . H. valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică. Bucureşti..P. In concluzie.".Dj.}". loc. nota nr. Concomitent. Siruni ( . "" Georgeta Penelea.cit.S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl. Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni.textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte. Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 . anul XLVII. Dj. ) Timp de o jumătate de veac ( . Siruni (1890-1973).". '"" D(an) S(luşanschl]. In "S. în 1 976384) . . . .1 941 . . in "R. Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H . H.

1 977. in "Transilvania".769-772. la 1 5 februarie 1 989. in "S. Mihail Guboglu (191 1-1989). XXXVIII.U. in "A. idem.61-71 .Berciu3 7 ..A.92$-924. documentare. nr. 79.". loniţă4 . Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane. S-a întreprins.I. XLIII.X. cronistice. "" Damaschin Mioc. Alba-Iulia. 1 976.S.121-122. epigrafice etc. Bucarest.". 36.O. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite. Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . Bucarest. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll.7B1 -765. Bucureşti. pp./. Virgil Ciocâltan398 .1 933.7-10. 1 990. cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică.OLDAVlAE SEPTENTRIONA L. pp. Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul.45-47. Supremul Judecător. 1976 (412 p. XVIII.Ş. coordonatori: prof. pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. XIX.".". i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". cu care am discutat. 1 . In memoriem Aureli Decei. Gh./. va trece cu succes examenul Timpului. 1 969. 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402. bogată şi temeinică. in "R. pp. voi. Mihail Guboglu. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare.ro / www. univ. 269.R. in "R.1 70-172. Cluj-Napoca.H.377-362. Cuvint Inainte.411976. R. XV. Aurel Decei. pp. pp.O.I. in "A. "" Anca Radu. Aurel Decei (1905-1976). pp. 1976. Bucarest. XV.429-43 1 . Sibiu.".ro 69 . Damaschin Mioc399. nr. ""' Mihai Maxim.. Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică. E.35-36.106-106.A.". XIX.lS - J Aurel Decei (1905-1976). laşi. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. in "C. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei). de asemenea. pp. in "A. Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932. Gubogtu Mihail.B. pp.R. însă nevalorificate ştiinţific. pp.). cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac. Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român.3/1961 .R.I. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei . pp. ""' Gh. 1. I nformaţiile. 1. no. române-otomane în evul mediu. 1 976. tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. Bucureşti. ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989). Vasile Netea3 .L. "" Mihai Maxim. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică.cimec. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 . 1962. 1 993. 402 Damaschin Mioc. loniţă. Gh.. idem. IX. 1 989. 395 [Pompiliu Teodorj. univ. www. pp. a raporturilor politice-diplomatice. o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică.C. Ion ACTA M.N.".I. Mihai 406 Maxim403 . In "Apulum". dr. ""' Mihail Diaconescu. membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie.H. 398 Virgil Ciocăltan. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani. nr. "'" Elena Gheorghe. juridice.1 64-1 65. S-a subliniat. 66.I. lect. pp. LVIII.279396 Vasile Netea. pp.. pp. 397 Ion Berciu. inspirat.muzeubt. după cum. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. Istoria Imperiului otoman panl le 1656. L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu. XIX-e annee. de asemenea. 1977. in E.275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. Bucureşti. printre altele. militare etc. Bucureşti. in E. Mihai Maxim. 273.". Cu temeinice studii şi articole. unde a descoperit. Decei Aurel. t . 266). Mihail Guboglu (191 1-1989).711969. 111960.A. in Aurel Decei. nr. in "R. loniţă.E. dr.I. pp. întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395. Aurel Decei.A. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946). 1. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane.

muzeubt. in E. Institutului de Turcologie de la laşi. H. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan.A/exandrescu-Dersca Bulgaru. pp. organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. De asemenea. în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. H. FI. patriotul. aspectele colaborării ştiinţifice N. cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). în domeniul orientalisticii filologico-istorice. Universitarul. discipolă). studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană. O cunosc personal pe d-na M. religios.M. econo­ mic. cu tematică istorico-culturală. studiile de orientalistică­ turcologie în România. Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M. în continuarea iniţierii în acest domeniu. realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. ministrul Educaţiei Naţionale. 181-191 . le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 . .32-33. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. omul de cultură şi diplomatul turc H. români şi străini. M . Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal. 197-198. editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor. Acesta a amintit de specializarea la Paris. .I. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938). Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe. a cercetătoarei bucureştene. ulterior. Din tradlţiHe. pp. pe plan politic. specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . cu această ocazie. organizarea.S. I niţierea. dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944).M. www. fiindu-le studentă şi. Iorga. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.S. angajarea cu per­ sonal de specialitate.cimec. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945).S. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor. Iorga de la B A R .interesante şi inedite.ro / www. înfiinţarea. Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. care au activat in România în perioada 1 878-1 948.1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966).ro 70 . Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea. "'" Florin ConS1antinlu. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă. începând cu anul 1 935. A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944).R. 1978. funcţionarea etc. dezvoltarea presei în limba turcă etc. cultural. Marla-Matilda.

Fethi Teveto!)lu. 205 p. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex.muzeubt.S.".I. pp. din 1 7 septembrie 1 935. A. S.idem. herausgegeben von Franz Babinger.". a III-a. lbn Qlldi Bucureşti.I. . "" Mihai Maxim. XXV]. [voi. laşi. 1 984.. Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. Ankara. S. tătară şi găgăuză de aici). Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce. K. 1949.O.7. ldem.X.M .A. la nota nr. TOrker..+5 hăf1i. I .". 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin). Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare. Mihail Guboglu421 .G.M. ed. Iorga. nota nr. 34.Teil: Ultext. "' Mihail Guboglu. in "A. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate.ro 71 . Aurel Decei . "' Mihail Guboglu. . sau conferinţelor originalului literat turc415 . Ankara. Editura Univers�ăţii Mihăilene.415 (1935).98. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4. în ţară şi peste hotare. S . 230. redactor responsabil: conf. von Chalil bin lsmă'il . Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc. dr. cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . p. "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. publicat de Mihai David. 1 943.I. 1 7. "' Tahsin Gemll. XXIV. Da� Yolu (Calea clltre munte). în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 . Warszawa. Bucarest. ale lui H . Rela�ile romllno-turce. 2. 1pp.". p. p. În primul rând. S. 21. Umba turco-osmanll. 334.853-854. 1986. Institutul de Turcologie de la la . 1 968 . in "TOrk YOrdO".I.220-221 .R. subliniindu-se faptul că "Institutul de www. ediţia 1-a. 1960. Din istoria. 1987. lzmir. sau pentru perioada 1 9391 94s41 6. ''9 Jan Reychman. in "A. laşi. prin publicaţiile editate sub egida sa41 . '" Voi. p. ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". "" 1939-1959. in "P. Iorga.616-617).XXIII/2. Die V Samauna.O. 42.A. 525. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani. Acaro!)lu . Turker41 1 . nota nr. T.I.M.I. p. cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă. in "S. Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. nota nr. Bucureşti. 5. fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993. 1988. TanriOver ve Gagauzlar (H. laşi (sub tipar).A. 1 1 bis: "sporadic.. VII. Vlll+180 p. 124 p. adresată lui N . D.I. 1 "'H. pp. idem. 2000. 276. Ankara. Corespondenţll N. gen. pp. D. pp.21Şubat 1967. La Campagne de TimOr en Anatolie(1402).Nicolae Iorga (1920-1937).42-137.R. M. laşi. 1 938-1 939 . Mihail Guboglu.1 1 5. "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu. ff.S.A. Cuza" din laşi pe anul academic . IstanbUl. 410 Vezi supra. editată de dr. Ekrem. .".cimec. 229. p. ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. Gonebakan (Floarea soarelui). XXXVII. Franz Babinger. "' M. Acaroglu . pp. "' Vezi supra. XXVI2. Gafiţanu. Mihai Maxim422 . a 11-a.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. 18. (vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu. "' M. Notll bibliograficll. 30.X. legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 . Tahsin Gemil423 . la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii. Tannover.I.X. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . Imprimeria Naţională. nota nr.passim. passim. Fethi Tevetoglu41 2. i s-a făcut cunoscut. Editura Otto Harrassowitz. VI-nei yili.ro / www.311956. 1 928 (cu caractere arabe). 233. 1 2. TannOver. Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H. 1 943. idem. 40. cu caracter statistic. Date succinte. unde s-au ofem date generale despre institut. ed. şi gllglluzii). in "A. ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger . H. 1. 1942.Nicoară Beldiceanu420 . nr. s-a scris puţin şi sporadic. 1929.A.I. . 528. Bucureşti. amintirilor. la monografia c�ată supra. . vol. nr. Leipzig. Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712).

Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1). în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu". praf. împreună cu H. pp. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei . 195. p.". 181-182. www. Bucureşti. Mlrturii documentare (III). 1.S.86. 43' ldem. laşi. Alexandru Zub a analizat condiţiile. vol. pp. R. izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare..I.1 948). Botoşani. narative şi memorialistice. laşi. 1-2/ianuarie-februarie 1991.subt.B(9). ""' Dan Prodan. pp. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean.X. lorgu Iordan. păstrate la A. în aprilie 1 939. D.I. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului. doc. •şcoala noul" de istorie. La' rândul lor. 1 989.F. obiective şi subiective. Ed"ura Eminescu. în 1 939-1 940. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său. p. conducerea Rectoratului ieşean a perfectat. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 .]"432 . Dintre cele edite. Gorovei426.J. caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc.L. ""' Ştefan S. izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite.85-97). •şcoala noul" de istorie. Gorovei. din laşi la sfârşitul anilor 1 930. 424 Vezi supra. am folosit. in "R. s.n . nr. D.339. am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România.muzeubt. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 . 432 ldem.141-143. 477 Ştefan S. laşi.Rectorat şi Universitatea din laşi . . in "A. Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi . p. a reamintit împrejurările în care. şi compl. XXIV/li. pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 . Mlrturii documentare (1).405.cimec. 428 descoperite la A. idem.293-294. 1985.I.I.3A.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937. Memorii. * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări. 342. an 11. Din tradiţiile .A.". martie-mai 2000. p. in "Mentor XXI". Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( . . nr. fostul decan al F. Lucian NAstasA.ro / www. 428 torgu Iordan. pp. pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut.". 326.N. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi. nota nr. pp. Biblioteca. Ştefan S. nr. D. Tn Memoriile sale. 1 977. folosind documente inedite. .N. am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora. in "A.X. 1 987. TanriC>ver şi Franz Babinger.11. Petre Ţurlea.164-201 . Zub. Am insistat. 4211 Al.S.R.ll..P. ) o bibliotecă bine dotată.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici.I.A. 425 Constantin Şerban. Gorovet.J.923-924. XXII/1.I.ro 72 .429-430.I. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi. Din tradiţiile . laşi. Bucureşti (pp.

Bucurefll . 11. Iorga. m. nr. 445.muzeubt.a Nouli". Bucurefli. idem.VI I/2._plei. poz.". 1942. 188&-1909. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi. an XX. IV'. In "A. Mano. fie din fondurile documentare ale unor arhive. Bucureftl pp. ulnla din voi.ll-m. s. prin intermediul amintitelor traduceri.XXIII. Acte şi scrisori (1527-1690). rY.ll. In "A. 1865. gen. In prezenta contribuţie. Bănescu.a XIX-8. passim.".48&-508. idem. Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll.". P. 1863..172-173. slavă.1n-191+8 fotocopll. 1. Tratatul de pac»-suuhn. 1976.363-391+1 pl. 1939-1940. Nicolae 81/an.M. 10 voi. pasşinl. ROMIII .". Lllhovary. t. In "B. pp. PapiiHiarian.A. O .C.173.I. Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI. ci mijlocit.ll. . Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. 1940. franceză. D. Bucurefll.A. fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul. m. voi. 351-357. scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11. ldem.. 1 950-m .". lafl. . 1945. în arhive. 1944. rY. !. In "R. nr.307-315. //!t-In "8. 124 p. Anafore şi 8lt8 Acte. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. 1931. Ghenadie Petrescu şi C. A. Haşdeu.R.R. subcap. despre N. Sturza. G. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H.319-330.. 356.Z. Bucurefli. Sibiu.l {IY.". vol. voi. cu caracter de pionierat. 8 p. Tipografia "Rominl. Tn ambele cazuri. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie.A.XXXVIII.". passim.I­ Bucurefti. Z. pasşinl. pp. t. Mlhlll Regleenu.ro 73 . Sirunl.7. anul XVII. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi. Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente. pp. voi. Documente din secolele el XVI-lea .. idem. română. C. 6-88+4' taca.I. metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu.I.1-28). 385. Nicolae /ofT/a2. 398. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului).". Bucurefll. 438.l/1-2.VI. le doullzeci de en/ de arlllplslorle. XV. 494. Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822. 1 92&-1939.1 2&-165. Aurel Decel . N. In total 45 de vot. 587. 1941. Bucureftl pp.lboie 1931. Tn "A.S/1887.I-XXV._. pp.al X/X-lea privitoare la familia Mano. In "R. 361. pp. BIJCUI'8f1i . OJ. 39 p. vezi Barbu 111eodorescu. s. s. 1943.8. Colescu-Vartlc. 1907. gen. Al. Ghenadle Petrescu şi C. 444. Bucurettl. t. voi. Documente privitoare la istoria rotrllnilor. 1 926. pp.�94+4 taca. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. 1940.303-310. Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări. . Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy). . m. 1473-1868.181-183. O.. Bucureşti. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484.1n-185.I-XXI. ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N. fasc. MOldovei şi Ţltil Romlneşli.". 318-319. 1 850-c. Bucarest. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei. el /u/. 1940.ll. 399. voi.c.. 324-327. e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl). Nefiind turcologi (istorici sau filologi).I. N. MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan. Colescu-Vartic. voi. idem.S. 1876-1942. V/ 194 1 .. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane. idem. . 439.S. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş. G.R.8-23. Mihai Regleanu.A. pp. 236-287. EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii). C. Furnlc4.+XXI plenfe. fasc. C. 386. Bucurefll. greacă.2. Andre! Veress. 432. Bucureşti.R. In "B.w R. din sutele a XIV-a. Bucureftl pp. Mano.+28 pl81lf8.I. autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină.".IV. 1915. I. Bucurefli. P . publicate de O. Filitti. lucrări ştiin�fice sau periodice.". B.2 fi 111. voi . 1.A. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. In "R. R. V/1. 1852-1895. MII10polltul ArdH/ulul. 405. suplimentare.M. din Biblioteca Academiei Române (M. Bucurefll. italiană. in "R.13f1811U1e-m 1ri artle 1934. idem. de asemenea. Tipografia "Buclumul RomAnesc". passim. seria tura'! .Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave. dr.lll. idem. Dj. Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul".M..A.R. .M. Hafdeu. Fllltti . pp. Bucurefll . ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor.I:R.". XIIU1984. Bucureftl pp. sârbă sau maghiară. IV/1940. Andrei Antalffy) . pp.".R. H. 400.". 376. Sturza.R. pp. . in "T. . In "A. A propo& d'un flnnln du sulten """. 580-591 .". germană.2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga). pp. N/1 . 374. Andrei Antalfl'y. in "A.cimec. " : . 1199-1836.C. Furnică.I.ro / www.M. Alex. Bucurefli. lorga-ed�or de documente otomane.lll.". Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti. pp.".17-25. Papiu-llarian). in "R. 1 17._. Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr. in C L anul XXI. Bucureftl pp. Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe. poz.I. Siruni}. Bănescu). lnf'nl.33-42. 585. voi. Concepţia.G.I. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii. B . pp. domnul Moldovei.S. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei.25&-283. voi. In "A.R. Andrei Veress. Radu Rosetti. . nr. Buanfli.3-14. polonă. Bucunlfti.7-8fiUii.

iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436. despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937).ro . ... in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man . culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) .G.l . H .sute de Qosare. fondul nr. • . in marea mtijoritate inedite. Dj. critice.Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani.J. "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme. Relaţiile rorn4no-turce.R (431 voi. Iorga sunt Fondul corespondenţii N.A. Grupate in.cimec. Siruni ( 1 93 1 -1 943). condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia. acordat familiei sale.N. vol. Elucuretti . R. Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A.D. de către N.A. studiu şi documente. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. istorice şi filolofice.Facultatea de Litere şi Filosofie.muzeubt. D. s-a modificat "in bine". Bucureşti. Andrei Antalffy (1 933-1 834).M. con�n informa�i interesante. edille lngrijită de Barbu Theodorescu.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. a textului.R. Ed�ura Minerva. c:ontervate la A. atât la nivelul turcologiei europene. C..I. T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane. conservata la A. H.dupA cum am precizat deja.. !)ocumenl8 literare.N.Rectorat şi U.1 943) etc.R. fără intocmirea unei ediţi.ll (1902-1912). in 1 907. X+630 p. fără varianta in limba turco-otomană.71. intr-un alt context. fără realizarea criticii inteme. cu citarea surselor de preluare. in fondurile: Universitatea din laşi .S. Bănescu (1 926). Tar\fiOYer. 74 . . Aşa au procedat N. voU (189G-1901). sau de o fotocopie bine realizată tehnic. Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. din anii 1 937. edille Tngrijită de Barbu Theodorescu. Iorga de la B. . Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt. documentelor otomane. 1972. dosarele nr. Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu. Institutul de Turcologie. şi Athiva de familie N. M. Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh. Bucureşti. l. Alexandrescu-Dersca ( 1 943)./1 776. Aurel Decei (1 9401 945).N.D.). Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi. 152 p.. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică. Mehmed Ali Ekrem. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N.M. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic. laşi. pa�al utilizate . www. despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 . in special volumele dintre anii 1 920-1 938. Am precizat. Iorga. ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit. Britiaflu. 1993. cât şi a celei româneşti. Iorga. aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi.ro / www. C.1 948. Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate. Turcia.

. Buc:uretti .6 (despre un _. "'Feplul -... IUb tii*". In "M. � . Alexandrescu-Oersca Bulgaru. lndld de Ec:elerlne Van. Jntr. 1995. rn "Ronw»­ Turclce"..lll (1913-1914). t.. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948. 1991. fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam. www.. Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. e publlaM doul � .. Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl. �. 111111 XXXIV. �. Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI. CorNpondenţi..lallogle de le . � .".. "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid". IT.ql /1 /efi fi � le mottfN lut N.I. Eluanftl. EdiUII Minerva. ... doc. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat.. .. Tahsin GemH. Bucere11 (�. IT. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite..N. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440. in "R.A. 1'1018. lludlu . pji.I. lldJIIe. Edllln MlneMI.ro 75 . a. mai amintesc..Din Arhiva de familie Victor Papacostea.I.V (191&-1918). IT.E.E. Tn perioada 1�1995. 1979. edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea. de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•.• en XXVIII. Anton "Niţu. aucur. 441 N. pp. Edllln MlneMI. ldem. sau grupajul documentar referitor la 'N. 409 fi 431. ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea. vol. 2000. .. Frenz ·Bab/ngflr. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je.". Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 .429-430. in Nicoară Beldiceanu. deosebit de interesante şi de importante.. pllfl � � e lul Frenz Bebklger). N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul. voi. P.... Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie). Nicoari Beldiceanu438.1 1 (344)/nolembiie 1995.._ primii de . fQofŞ-28 .. D4n Prodlln. 434-4311. XLVI + 402 p. "M. "*''ltNuul de E*me . 427.Vezi . la Istanbul. UM81er el lrwliUulul de Tl.373-374.4 (325)/eprille 1994.nt -.. 2000. Din ". 2000. Tn fosta capitalA otomanA. Edllln Mlnenre.. Bucunlfli .IT.48-61. 01 cn. Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga.. Franz Babinger sau Mihail Guboglu..300-30 1 (-. 45-48.. In "Rorlw»-Turclce". IT. Eluanftl .muzeubt... Tn "M./1994.N lui NicoiN iot(Je.lefl le Buclnfll.ul XLVIII. ldem. IT.1 . despre temele de studiu enurnerlde anterior.. ..XXXIII. rv:. Dr. ldem. � fl .I.1. Tn "R. XXXI I.. din 30 nolen'ibrle 1935. 19118. ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei. In voi. despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie. ·P. . •Tn ocDnbrte 1 141 ). 2000... n-oa s-.. 1993.31 �)... 8ucurefll. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei... a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea. 288 p. ·Ecaterina Vaum441 . . preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -. TlluleKu. � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o. lorge. IUb tlf*: 'ldem.. lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930. dac. lt*nlle _... 1 umplut de ct. Bucunlftl . a.441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). ln ':M.X. penlru 8COI"d-. voi. vol.nlslllf.lnlrocludlv de Anchi Plppldl. P. Buanftl. XXVII p. suprll note IT. Alexandru AndroniC. 8ucurefll . 648 p.In 1937-1938). a. 1Ha}.. IUb IIJ*. Mai suntem informa�. Viorica Balan.. en XXIX. 281 p. /otpl.". tumelar de t.I.. Iorga.tl. P.ro / www.tlne F. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane.. Buanftl.atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N. voi.blnger.o anumitA mAsuri.n. in "inima osmanismului• . con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M. Buanftl. ori deţin informa1ii .. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945). Frenz s.311971. XXXIHI ann6e. 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea. �. R."..297.. Aurel Golimas. de asemenea...lll..164-201 . Toate aceste persoane au fost.upre notele IT. PenllltNcu. lllctDr PepacoltN (14 oct. �. unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive.lui Nlcolee !orgii. 1998.. Cornelie P�..I. lll tredua in llmbe frwloezj .n. Frenz � celfDu fi egent aecm?.E. Dan Prodan442. ca martori ocUlari sau ca cercetAtori.". 440 Vezl IIUpf8 note IT.320-322. lefl.n Prodlln. In ltudiUI 1111 Frenz s. puţin folositA in trecut: Tn Turcia.". pp.IV (�91>1918).. �· 4511-485 ti extra. mentorului său. lefl. Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438. la lămurirea subiectelor cercetate._. din Istanbul.. ldem.. ·ce au c:oritribuit.". mai mult sau mai puţin . Tn "A.n. Documente . /otpl. .blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu. Am preflll.cimec. eu Prol.S.. prof.. pp..-. publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr.

Bucurefll. voi. nr. 1900 . fasc. Omagiu lui Ioan Lupaş. posesori ai unui . 1906. Er:nilia Cioran.XXII. 12 p. N. Aurel Oecei. nr.O. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris. nr. Constantin Moisil. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi. Cialicoff. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative.XXVI.C. pp. 1 1 9-1 2 1 : 1 23.". au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i . pp.31-95.433-434. Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr. Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova. nr. idem Toc. in "B.C.13/lanuarie-Martie 1 937.3-56. 1912.". Bucurettl.19-194.I.5. Un istoric turc despre noi. les Pays de Cosaques el a Moscou. Paris. Papiu-llarian. Editura Otto Harrassowllz. 1919. referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe. C.". anale. Popescu-Ciocănel.454. I.4. Zerva. In voi. 1 1 5. 1 930. Va/aur des manuscrits et des treductions. l .201-364.C. 1 1 3-1 24. nr. Bucurefli.. 459. Trâpcea. 237-302. Leipzig.92-93. nr. idem. p. 11. Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0).: Goran 1. 1/1942. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. la Implinirea vlfrstei de 60 de ani. 1. pp. româna-otomane în eppcile medie şi modernă.398-409+14 pagini fotocopll.259-276. 1 . Bucurettl. 1.}(jiTI von NOrenbafTI. O. idem. S.. passim. Corenul.. cit.G. S. Karadja. italiană.M.399. Va/schia. Al.". Trflpcea. 11.112.ll. ldem.R. extras. . în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie.I. nr.muzeubt. pp. www. Firu. 400.1-3/ianuarie-martie 1 923. herausgegeben von Franz Bablnger. Paris. Spicuiri din cronicarii turci. 1 24: p. nu puteau citi. Vasile Radu). Goran 1. von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd. Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. N. idem loc.9-10/mai-iunie 1 923. an IV. L+304 p. Tn "B. pendant les annlfes 1652-1659. Ion Ursu.cimec. an 11. pp. · greacă. Iorga. dr. 1 976.253-254. B. tmpreunlf cu o Introducere de dr. 32 p. 1909. voi. Cjalicolf.M. Cronica lui . Hafdeu. V.I. fasc.R.264-265. In "B. Bucurefll. in voi. 1653-1658. 1 863. ln ambele cazuri. TnsoţltA de o Introducere. Constantin Molsil.". Oradea. publicatA. traducere duplf originalul arab.Y. colatlonne avec le manuscrlt no. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/. cit:.".. 1. pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu.33-103 ti an XXXII. 1 939. orientaliştii romani Gh.I. pp.603-720 (traducere incort'!pletli insi. nr.374. Paris. Cernăuţi. 1865.I. (13�1514). �Iuda pre/lmlnaire. p. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc). Karadja. lsopescu. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină. pp. Th. III. pe diferite planuri. 1912. 1 909. t.400.390. germană.. 1 927. Papiu-llarian in "T. Intre anii 1652-1659. clfllftor turc.1 �202.LR. Paris.&-7/februarl&-martle 1 923. . Vl+271 p. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd.ro 76 . Tn "Dobrogea Jună". Bucurefti. franceză.Isopescu. pp. Zerva. lbn Qlfdi Samauna.I. nr. Evtia Celebi.11. in "B. N . Bucureştl. voi. /a Va/achie. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. . Bucurefti. Nicolae Iorga'. voi. Ţare Cazacllor şi Moscova. La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. texte arabe. Gh. Paris.". Al. pp. Bucurefll. pp. pp. 1�146). pp. 1 953. otomana-orientale şi europene.XXIV.R.802-805 du British Museum de Londres. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh. 1. A m folosit. Andrei Antallfy. pp. Oonado da Lezze. d'apres le manuscrlt no. 1. (reednare Tn "A.P. Historia Turchesca.S. Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici.". Andrei Antalffy). an VIII.. in "A. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. maghiară sau bulgară. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab. Vasile Radu. 1 949. Traducere din ungureşte. 1 943. relatări de călătorie etc. Tn "R. pp. nr. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie. de dr.XVV1937-1938. 1 933. Texte arabe el traduction fran�aise par. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. pp. an XXIX. 1 943. ln consecinţă. Bucurllfll . Gh. 538 p. 109.1 080. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. t.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite. in "R. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive. Constanţi!. t. Bucureşti. Istanbul.. pp.XXV/1 936. 1. Friedrich Giese. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf). amintite în paginile antedoare. Popescu-Ciocănel.247.1 950 . Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana).2. P. fasc. vol. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv. idem. gen. 99 p. pp. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale.1027. Th.O. an IV. Urau. In "B. 444 publicate în România în perioada c. IV. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci. din Europa sau chiar din România de căre (N.674. anul XXIII. 1 1 2.R. Edi�unea Academiei ROITlâne. ldem. an IX. Tn "Patrologla Orientalis".7�1912. pp. Popescu-Ciocănel. Spre deosebire de această cunoaştere.".Teil: Ulfaxt.173-175. 1 24 p. Silvestru Octavian lsopescu.247-2111 . adnotatlf. Bucurefll.1 860-c. Vasile Radu sau Andrei Antalffy. p. biblioteci sau muzee publice ori private.N. Emilla Cioren.217-235. Bucurefll..R. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". . August 1940. Haşdeu.XII/1 933. pp.3-56. Bucureşti. O. 458.". Bucureştl. nr. C .1/1. pp. Firu.303.+IX pl. nr.. Gh. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne.ro / www.

1 994. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general. Zerva) . din 1 538 (de către Aurel Decei). a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. 1 . prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe. ed i�a a 1 1-a. Iorga).. EdHura Machiavell i. efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy. Karadja). Carol al ll-iea. o diversitate a surselor de preluare. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. 1 (1904-1939). Andrei Antalffy sau Gh. Papiu-llarian. in alfabet arab. Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare. lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . Iorga. Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. 11 (1939- www. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B. T h . editate in ultimele şapte-opt decenii445. Observăm. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. voi. în culegeri de izvoare istorice (N. ale unor izvoare narative osmano-orientate.l. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. Bucureşti. Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. publicate in Europa occidentală. Maria .deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog). Editura lllbatros. in limbile în care au fost scrise. 425 p.ro n · . Aurel Decei) sau străini. a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. N. fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu. Bucureşti. comentarii şi note critice (Gh. de analiză şi de publicare a acestora.P. N . Ursu. juma/ele. Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. Cialicoff. Povestea 11/eţii me/e.l-lV. care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger). Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo . l8fi. regina RomAniei. Trâpcea.Tnsemnlri zln/ce. Emilia Cioran. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. în ediţii critice ( 1 . cu introduceri. copille sau ediţiile critice. i-111.Tntre datorie şi pawne. au descoperit. bibliotecile sau muzeele din Turcia.lt. C. 1990-1991. 186�1881.ed iţia a III-a.cimec. C. diplomaţi. Pe de altă parte. au folosit manuscrisele originale. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . Această abordare direct� a textelor originale. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu. 1996.ro / www. idem. oameni de ştiinţă. de un martor ocular. Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. Iorga. Aceştia.l. de cultură etc. Firu). cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia. descoperire. C. a · modalităţi lor de abordare. ale Kur'�n-ului. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră.1 4 1 6]. români sau turci. tradus. EdHura Moldova. consemnate de sirianul Paul din Alep. în particular.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. Popescu-Ciocănel. Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919). vol. Haşdeu. voi. 1.muzeubt. aşadar. voi . Al. Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova. Moisil. turcologi sau arabişti. Specialiştii orientalişti.

despre trasAturile. Hetlraler (Memotf). 1. 11197.7 (3&4)-iulle 1 1197.".alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N. C1M11 a ât.eiMMry. evoluţia ti. voU-111 .e. SUntem n1f1W llcllofl. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc..1.. IV. ecfi1ie.fi indice de Lia io. Edllunl MIMrve. . ..1CI-13.. cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli. VOI. V15 1'ebtuerie 1e43. 1120-11144. 19n. llnlanl uneori. indice ednolel de Stellen NNgoe. Mltlnelcu. Alexandru Marghiloman. 21 . Gknlcu. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �.I. C.. T rtu Maiorescu. 1Q81. New Yc1111.. VOI. Nlt:dee Tot. 1101. ldem. educaţional.52-68..... lorgu Iordan. Editurii M8c:hlevelll.23G-285..U XXXI. C. Buc:lnfli. Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve. . mai ales.. Amintiti �..<411935.". De un real tola.. de ". C. Buclnfti.. pp. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989."". edl1le lngri jili . Buulu ti C. Amlnllti [11181-11UŞJ. nr. pp. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7]. polltJce. Edllurtle "Silex"-OŞ. Buclnfti.318-337. Gknlcu. Note fi "'-"# zilnoll». ldem. 1�111118.R.R. Gh. Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic. cele pu� " ". s. <t32 p. 11184.n. Al.I.. Tn "M. ldem. 1111�111311._. (183� 1938).t. Giureacu.. Crlstofor 1. aucur. Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }._. Armand CAlinescu.G. 11122.".I. ediţie TngrljiUI. Constantin ŞAineanu. VOI. Constantin Riduleacu-Motru. dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. Memotf. Conltenlln �• .. Ideologic.tJchel. 11. 1e43. 111110. regina Maria. Rodlcll Bichis. 1671-19».• . GMdull (memorii). 11185.22-26. Editura Eminaa.. 111&4 (295 p. pp.lorde letl.A. ElMIIU8I A'-"dru l. Amlnt/tl lfll -.II. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&. Edllurli Eucicklpedk:i. ediţie B.. Duca. Iorga. VOI. Armend ctlinelcu.. Buc:lnfli . Simionescu)..L".ll . · 19112-1994. Tllu ."_.. 1 . ldem. (361 )--eprilie 11197. eon. pp. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu.u XXXI .. . C&mAI pff'. ediţie..11. 1 M7. Edltull "Univefsuu" S.._. RAdui-u-Molru.".8 (383)-iunie 11197.. iclem. 1 p.I-II. Tn "M. ld1lţjl blogrlftc:t . Bucurettl. 111'. COCIIdorielori : Gh. Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155). Editurii ·p-. � ti indice de Stlliln NNgoe..n. cufiOŞQJf. � ".. Bucurettl. 11178._.". RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus .. le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul. Istanbul. IIOI. VOI.i. Emanuel Alexandru Lahovary.C. economic. 157 p... ... 1�1938.F. sinuoasA alteori. Potnte fi emlnl*t. Editurii "Plumb". 1914-1919. omul fi opeta. Gll. pp. Darurilor". ". Crlatofor 1. 11122. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe. Buclnfti.1111. 3311 p. s. 19111-111117.. 1840). Bucurettl . Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane..U XXXI.II0-103. Velerie eo. . Edllunl �. Tn VOI.. Simionelcu.1-N. edille lngrttA. .. Bucurettl .". NlcdN /otDI. 550-689. Tn "M. 1101. Bucurettl. lorgu Iordan. ir1lrocllare de Dinu C.nlin Şiineeoo.. Cemel . 230. 15-t p. Victor Sllvelcu.. mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M..II-III.1 de IIIMie. Penlru 1:. s.iclem. pp. Edllurlle �1. 1101.. nlllditere... Hlbrtt.. C1M11 . }.. NlcoiM Iorga. edllle de Stllllen NNgoe.. Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei.. Edllln Encidopedidi.2P32. Editurii �.1-V. 1959.l:. Buclnfti.1122 (Memotl. preocuplrllor rotnlneşti de orient.U XXXI . le fac .). odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131. Tn "M.. 111118. 111'.memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante.. Duca.n. nr.. 1101..I.. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C. Buanfli.. CollltMfiiGpot (1902-1901}. � de dr. www. 415.. multe dintre ele cu caracter de noutate. CemAI 114f'. . S. Buc:lnfli. In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7]. VldDr Sllvelcu.ro / www.. s.. aucur. Beciu. aucur. nr. nr.5 (362)-mlll 11197..M. I. Istanbul. ediiJe englezi: Djemll Pahe. s.I. editia a V-e. 19113-1 9115.. Edlllni M8chillvel. In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7]. }. In "R. 11191-1924. C. Bucuetti­ Timlfe*li..+22 fl*lgr8fti . Amintiti. cultural. Valeria CoatAchel). � llll. Buclnfti. ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion.C..VII. 1113-. p. HamduiiAh Suphi TanriOver). vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229. pp. 11113--1122).ro 78 . G.. social. Ecllluni Sport-Turilm. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te .le 0 llilfl de om . MemoriN oi Turldsh Stetesman.cimec. ecfi1ie Tngrijlti. 1981.ne CipiN.vu.muzeubt. li Bucurettl. ldem.n. Bucurettl . 258 p.". edllle. Gknlcu (coonloiiiiiDr). Bucurettl . 1113-. 111Q8. Giureacu.. 311935.ll. edllle de Dinl C. 1838.. }. Roll*l. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce.1-VIII.

I. Cuza» .S.I. Bucureşti. Cluj.muzeubt. "A.�.L. "Arhiva IstoriCă a României"." "B. Bulletin".G. I. Bucureşti.' "A.N.N. "B. D.O." "A. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. "A." "B.R. "A. RevistA de istorie româneasCă". Paris.X. ar.I.E. "An.N. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen. . "A.A.M. Leipzig.O.I .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica".I.I. Bucureşti. "Analele Academiei Române. Bucureşti.I." 'Balcania'. Constanţ. Biblioteca Academiei Române. "A.D. laşi-Bucureşti. .' "B.U." "C.R.M. Bucureşti. Leipzig. I ." B..A.T." 1 990 . Bucureşti. Bucureşti. Xenopol» din laşi.ro 79 ..R. 1 964-1 989.Z.I.M. "A.E. "C.R.E. laşi." "B. I. I. . Constanta-Bucureşti. "B." "B. Bucureşti. www.E. O. 1 . DireCţia Municipiului Bucureşti. "A.M.S.R.S. Arhivele Nationale ale României. Bucureşti. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'.I ."." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.." "C.S.I..M. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'.C.Q.O. A.A.S.T. Praga. "A.N. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien". I ." A.C. arab.S.R. laşi.R." "A..' "B. I." 'Analele Dobrogei".I. . BrAila.N.E.S. D. O.. Biblioteca Centrală UniversitarA.Z." "A. Istorie'.laşi. . A. I.laşi. Bucureşti.R.R.S. "Anuar de Geografie şi Antropologie". Directia JudeţeanA iaşi.I. "A." "Arab Studies Quarterly".I. Istorie". Leiden. "Analele Brăilei". Bucureşti.B. Bucureşti. U. . c. Bucureşti. D.ro / www.G. "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj". laşi. Arhivele Naţionale ale Românîei.R.A.Ş. Bucarest. 0.cimec.A.U.B.Br "A. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA. 'Cerectliri Istorice. "Arhiva Dobrogei". Damasc." B.' "A.' "C. României'. "Convorbiri Literare".R.Cemliuţi.I.O. Memoriile Sectiunii Istorice". Bucarest. "Byzantinische Zeitschrift'.U.L." "Arhiva RomâneasCă". "A." "Archiv Orientalni". "Buletinul SocietAtii Numismatice Române".A." circa.J. B. Xenopol» din laşi.C. Bucureşti.N." 'Armee-Zeitung Jildirim'. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik". "Biserica Ortodoxa Romana·. Arhivele Naţionale ale României.G. 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'.C.G. O. 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane". 'Buletinul Comisiunii Istorice a. "A.C." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl. 'Analele Universităţii din Bucureşti.X. laşi.

" "H. .G. Paris. E. S. "Dacoromania".J. "M. Zagreb. Bucureşti. Istanbul-Ankara." . "Jugoslavija." "J. "J.S. "Deutsche Allgemeine Zeitung"." " lslâm Ansiklopedisi.S. "1. "Frankfurter Zeitung".Muzeul Judeţean Bolofanl d.F. fasc. Lettere ed Arle." memoriul. "Jugoslovenski Turizam". Zeitschrift fOr Literaturgeschichte." fila. "AI-Mustaqbal al-'arabi". Ministerul Afacerilor StrAine (din România).natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde." era creştina. . "Hamburgischer Correspondent". Berlin. Encyc/opedia of the Social Sciences. "Die Erde".E. Hamburg.A. Berlin.A. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung".cimec. I.V. Cluj.T.Ş. "M.ro 80 .F.ro / www. M.T. wa an. Bucureşti." • Joumal Asiatique".f. Wien und Leipzig. E.L.A. f. "F.L. Weltverkehr und Kulturpolltik. F. . Darmstadt.a. Wien-Leipzig. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.L." "Lebenslaufe aus Franken". E. 1 929. "D. . . /memoriile ." "Glasul Bisericii"." F. . Bucureşti. Bucureşti. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi.K. "G. f.S. New York. Dresden.A. Frankfurt am Ma in." dosar (arhivistic). "Euphoron". "Der Islam"." "Euph. Berlin. f. "Hessische Biographien".T. Leipzig. fascicolalfascicolele. ./mem. 1-11. MOnchen und Leipzig. "E. e. 1 930 . "M.muzeubt. Jugoslovenski Turizam". ·�utsche Rundschau fOr Geographie". www.B.A.C. Berlin. illustrierte Mo. III. Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. . "Forschungen und Fortschritte".A.B." "H. D." "J. Enciclopedia Italiana di Scienze." Hegira (Hicre). Split.R.Z. /. "H.F.'a.B. m.Z. "Morgenblatt".R:" "D. H." "D. "L. Roma.I. Split. Cairo. . "F.c. "Hrisovur.F. filele." "J. "Jahrbuch der asiatischen Kunst".

. MOnchen. român.O.E.N. "Ms. Bucureşti.cimec.A. Bucureşti. românesc.J.n. s.R.A.N. MOnchen. .F.A. II.W.H." "Die Oberpfalz". . "Studii şi Materiale de Istorie Medie".E." s." "R.O." "Revista Arhivelor".I.E. Berlin.�. "Revista de Istorie".M." "R. "Oriente Modemo".S. "Noua Revistă RomânA".I.S.u·. ' "Manuscrlptum".L. "Der Sammler". · .R. Bucureşti.O. Bucureşti. Bucureşti. .S. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums"." "R.I. Warszawa. "Ortodoxia." "S.R. M. · "Die Neue Orienr.ro 81 . "M. "Revista degli Studi Orienta." "S." "R.O.R. "Revue Historique". serie nouA . Paris. Berlin. p. MUnchen.n.O." "R.H. Bucureşti." www. laşi.I. "Studia et Acta Orientalia".v. . "S. ." "R.G.M. Bucureşti. Giessen.I. "Studii şi Articole de Istorie". Bucureşti. Bucureşti.". "M.S. "0 .I. Paris." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen.S. "N. "Przegllt(l Orientalistyczny". Bucarest.I.R.S.R. "S.S." "R. "R. "N. ." rom.R. şi s. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung"." "M.N. . s. KallmOnz. Bucarest. "Revista IstoriCA".S." "S.I. Bucureşti. · paginile. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft". Bucarest.ro / www. "Revue des �tudes lslamiques"." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti. "Revista IstoriCA RomanA". Roma." "MOnchener Neusten Nachrichten".F. Augsburg. 11.P. "Revue Historique du Sud-Est Europeen"." "O. Westasiatischen Studieri". "R. �.E. Revista Patriarhiei Române". "M.H.muzeubt. seria ." "N. ' Abteilungen. Arheologie şi Filologie". Wien-Hannover. "Revista Fundaţiilor Regale"." "R. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA".W. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen". "Revue Roumaine d'Histoire·. "M. pagina.O." n. Bucarest. Bucureşti. "M.G. "Revista pentru Istorie.F.T.M.O.E.H.M." "O. ." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei"." pp.ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale." "Magazin Istoric".Ab.S ." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte". "M. "Sudostforschungen"." "R." "R. "P.A.I. Bucureşti. Bucureşti. ·. Bucureşti." "R.dl.G. Roma." notă.

Berlin." tomul .T. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia".l. Leipzig.M." s. turcesc. U. U. serie veche . RevistA de Istorie". www. "T. 'W. . "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft". te.I. "Viaţa Basarabiei". subliniere/sublinieri. laşi." "Z. Universitatea din laşi.I.R. "Transylvanian Review".R.-Rectoratul." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". Cluj-Napoca. . ." "S. U. U. .B." voi. volum/volume. ChişinAu. "V.I . "Z. Leipzig. U.G. "Studii Teologice".-Rectoratul. Bucureşti.B.B. Bucureşti. U.R.B.R. . Universitatea din Bucureşti. M. t. ." "T.ro / www. "Der Tag•.D.R.Muzeul Judeţean Bototanl "S. turc. subl.I.dl. Bucureşti. 1 "Studii.muzeubt. Berlin.ro 82 ." "Die Welt des lslams".v.B.R. "Viata RomAneasca· .cimec." "V.

.8..... o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval.. 1986.rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml). In .171198.. . Fleva. Buclnfll.A. de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde). 1994.I. p.. nr.. Bucuretti. D1cf10t1N c. 36 p.... pp._ _ _ _ _ = !'VIUl.. ' Vezl Dan Prodan.". şi cu Turcia vom face legături nouă. M .) şi chiar cu Turcia. pp.a-149.. Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i.Ş.. .ro 83 . Tn aceeaşi zi. 11150.". p.. declar!nd că .ologle Tn Romtt-.muzeubt. se impune. 2 Apud Nicolae Clmllr.. A doua zi. Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la . EdltLn Axa.. = ..«>.289..). completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole.. Crill*! P�. iu. la Tncept.noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (.suntem independen1i . domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918. Politica exteml • Romlnlel.aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8. CXXIIdal-...«<rr. V.aizei orientale" (1 875-1 878). .".". XV/1970. ·-' .independenţei absolute a ţirir. suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti.132. iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi. 3 Polllb exteml. Tn petlt»da c... 1.132... Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl. Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea .1tin Vellchi.Adll MoldftiM SeptenlriciMIII". In .ro / www.it. nr.consacrarea oficială" a . � introducllve.D. www.t 1an c ..1.. Edltunl MactUvetll... Bucuretti..R.187k.lll (1876-1877). wzl fi eonat. Contribufii le latotlcu/ 181.... lluanfti (eldras. ediţie fl indice de Stelian Neagoe...ro/ 1 el Romlnlel.. � .nl. 11187. 1 999. la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N. pp.. p. Memorllle regelui C.fl). din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott.. ldem.E. 1s1ot1a . � (1878-1914) .. Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr. ).. aoq.S (23)11970. Bucunlfll. vol.. E.. 1. AC'l . conform căruia . Bullllln de atudll fl l1lfenlte" . la 1 0 mai 1 887... ..u..U . .s.I.E. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912.. In .1. care nu mai au ra�une de a fi.(Mih llllnMIIt Confrlll. ..cimec.Ş. p. E..I.SA.

1962.. Ciachir.S. Gheorghe Cliveti. Politica extemil. pp. Politica extemil. încă din februarie 1878.137-138. au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi. Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce.A.cimec. 1969. p. şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice. an in care au inceput să emigreze di. pp. 2 1 1 -248. 1 994. 10 N.311977. reveniţi intre timp la casele lor. Muzeul Judeţean Bototanl '· . Romania şi crizele internaţionale.12. relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România.muzeubt. T.protecţie" otomană.1 913. independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc. ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878).I. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea . 1853-. idem. Ciachir. Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani.141. Resimlerie 1293 H. Oz1una. V: Independenţa Romaniei: .protecţia" sultanului otoman. Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878. Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H. in . Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu.n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. Mustata Ali Ekrem. p. 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice. in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. Bucure�i. pp. şi de la Berlin (iulie 1 878). Istoria. idem.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy). guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei. anul XXVI. Istanbul. www.). Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). 137). Ankara. p. prin care s-a recunoscut pe plan european. 567-592. iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel . România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub .269. pp.A. Contribuţii. cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc.".'. Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar.Belleten". .138. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu. De facto. cap. nr. 1877-1878. 33-34/1 976. in noua situaţie politica-juridică existentă. s-a organizat Principatul .Kurat. 400 p. Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878. sub .ro 84 . vezi Y. Ciachir. in . inclusiv de către Imperiul otoman. Bucure�i 1 986. p. Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici. 1 997 (277 p. autonom al Bulgariei. Academiei. Politica extemil.247. pp. Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878). Istoria.Axis" . ' Partea romana s-a aratat dispusă. lângă Istanbul (februarie 1 878). pp. nr. Editura Fundaţiei .269-270. p. Istoria.. Bucureşti.279-291 .73-75. ' N. iar in imperiu numeroşi aromâni creştini. pp._ 1 879)9. p. 1877-1878. in . să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6. Factorii de decizie otomani.35-48. • N. anul LIV. Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora.R.9-10. EdHura Kri1erion. Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 . Bucureşti.protectorului" otoman. laşi.000 de prizonieri de război otomani.Y. Harbi.137. ilustrat. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 . Contribuţii. ' Politica externi.ro / www. Ed. p. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 . pp. De jure. idem. Luptele turco-ruseşti din 1877-1878).T. Independenţa naţionali a Romlniel.concertului european• (1875-1878).mama crlzil orientalil" şi defecţiunea .

Osmanlt Tatihi. 289-292. idem. Tn consecinţă. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574. p. notă bibliograficâ in: . mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial. Editura EnciclopedicA.18-19.149-150. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1.12-13. Emanuel Alexandru Lahovary. pp. Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1. au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice. 550. V-VI. n N. idem.144. 1900 (extras din . Contribuţii. Istoria. 1 3-16.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir. alegerea unor muhtari proprii.". au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării. pp. anul li. Nicolae Iorga. Tipografia Universităţii din Bucureşti. 274-284.Economia Naţională").pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. cu o prefaţă de prof. Bucureşti 1993.553. cordiale pe plan politic. 1876-1907).149.80-103.569.pp. presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini.ro 85 . pp. nr. destinată aromânilor din - 11 N. p. ldem. 1962. relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice. p.R. pentru Academia Română1 4 . ceea ce conducătorii otomani au acceptat. Karal. Amintiti diplomatice.151 . Astfel. cultural. pp. 294-295. Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. /storia. cereri formulate anterior şi de partea română. voi. R. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat. voi. Editura Academiei. în . Contribuţii.muzeubt.31 8-337. coordonator: Ioan Scurtu. Politica extem/1. 1. Politica extem/1. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. Contribuţii. /stotia. Ciachir. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia). Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1. Contribuţii. militar. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime. ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.18.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . www. conducătorii otomani. pp. fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante).18. Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul . primul în istorio� rafia universală.1S. neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 .4/1935.65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane. pp. (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). Lupta poporului romlln pentru independenţ/1. Ankara. Iorga. Bucureşti. 1935-1936.. " N. România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . Ciachir. 1977. 1876-1907 (Istoria otoman/1. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti. Politica extem/1. idem.3/1935. a intuit încă din 1 900. 1 958. in voi. pp. Diplomaţii otomani au recunoscut. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu. Halil lnalcik. 292-293. Mihail Guboglu. pp.1 74. nr. Politica extem/1. Ciachir. pp. R. sangiacurilor şi cazalelor. 35.26. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. Bucureşti. p. Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane.R. pp. F. ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene. pp. p. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti . 1' N. "Vezi Mihai Maxim. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman .ro / www. Istoria.reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare. p. idem.284. p. 15 N. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman. Ciachir.". 1 ln deceniul următor. Constantinopol (1902-1906). reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română.cimec. Z.

1�1908. in capitala RomAniei. BUCUI'8fti. • cArei garant moral era RomAnia .muzeubt. Oemenll politici � au oon1rtt a. 1 52-155. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde . Acţiunea militarii a RomlnJel. pp. 1995.C. Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare. ldem. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma." .-ti vtzlll. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel). cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-. O lllaţl de om.13. pp.. Conatanlln Argetolanu.. pp.n .A. 20 T. latl.mediator intemaţlonal.48-52 (In dlferendul grec:o-turc. The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908. 308. 87-97. Oxtord. •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac.o103-<109. In .7-42. int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic.. pp. 31 7-320. J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi . nr.. N. Politica externi. reJati11a � . ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe.I. 1970. Editura Socec. Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti. BIJCUI'IIftl . 17 190S. Contrlbuţ/1. 1957.. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 . New York. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. Edltlona I'Harmattan . nr. Acţiunea militarii a romlnHor .cimec. Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice.7 1101.P. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul.. /slorla. RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară.. lstorla. 1908-1914.. Relaţiile cordiale ale RomAniei a. Editura Machlawlll.tl <august 1913.) mJ. ldem.P. In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. Take Ionescu .ig rel ioaae. 458 p. 1964. " N.1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto. 1940-1987. Adam.. 3 voi. ni . Pagini de /storle S!Jd. an XXIX. Yusut Hlkmet Bayur. relrnprii1\IIIJ la Belrut.D. pp. Ramuur. Aksln Sine.xim.ntlnopole. Atvned Bedelll Kuran.M.VII. atll nou>.23-24. Dr. Gnkur. a. Gheo!Vhe Cllveti. din octombrie-noiembrie 19.) • Tn anii unnltori. coordonate d8 cordialitate ti corectiludine.. rnef1\lrd pe . vol.13-18. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll. Istanbul. CIIIChlr. Iorga.Uniune fi Progres"). Şerlf Mardln. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 . a. Istanbul. 1 5>156. pp. 1 965. Mecldlye. Pe de altă parte. 22 Vezi apreclerite kJi N.ll. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani. Gramatica 1/mbei otomane. 258 p. Ei au salutat revoluţia Junilor turci18._. TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti). " E. Ankara.7 (318) / Iulie 1 993. ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20.. lllanbul. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi . Btk. 19381 965.n. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare. Istanbul-Ankara. CIIIChir.n. The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$.. Harb Tarihi Dalresl. aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo.esl europeanl. lbnlhlm Temo. pp.47-53.7880. 5 (338) 1 rnal 1995.E. 1 7 Vezi ti Mihai M.l 11011111 editat de Stellan Neagoe. pp. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl .". nr.O. Rornanya.. op.. 1913.. . 238 p.-Montreal.1 Imperiul otoman. 1999.8 (317) 1 august 1993. Tltu Maiorescu.A.. Contribuţii. 1991 . pp. . aR XXVII. P.Uniune fi Progres"). cit. In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales. 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908). pp.lorga In legillri a. Tahsln Gemll. 101111 Bulel. 1987. • 11-a. Bucuretti .t. cirlllll i-11 !n111ee � politic real: . eonst. Edilura Hurnanit8s. In 1 0 pArţi.<:uJturalo. voi. 1939 (ed. In . Vilenli de Munte.Jurr/lor Turti".I. 328-334. Romlnlll Şi rilzboalele balcanice. Ankara.. 1912-1913. pentru o noul eborc/ere. O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ.D. Romlnll. J*11 ci clelc:lll* � el .8 (339) / lunill 1995.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a.ro / www. cit.Uniune fi Progres"). indreptata impotriva unui stat balcanic.).. Editura Alblltroa.da 1�1909. N. 21 N.. Politicii externi. Feroz Ahmad.X. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. 29 septembrie 1 9 1 3). tatonările emisarilor universitari otomani au continuat. 1914. Bucuntttl. 334-335. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee. Iorga. 249-266.OW. pp. Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi.I.Imperiul otoman (Cotula V.r . In JOc.a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www. pp. 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci).. ldem.n. 1 987).20-23. Bucurettl . Pentru cel de miine. La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l . 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) . 1989. 1997. Vezi mal recent ti Dumitru Preda. 84. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl. rv. Princeton. 1948.1 913): atVUment. pp. partee a IV-• (1913-1916). pp.ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal .l de rAzboaiele blliclll'llce. Asoci8ţM din Romlnll a . pp.ro 86 .

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N. 1922.. populaţia musulmană de aici... ldarn. pp.M. l!ucu'efti. U.560-651). Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili. Tn. In . ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia. 191�1922). ldem. 1965. E. la Tayylb GOkbllgln.617. pp. dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră. 1930.A. retrăgAndu-se abia în toamna . aprilie 1 897 şi august 1 901 . 1968. Ş. căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete. 1962. 1914. Ahmed Emln YalrNWI. in . completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 .I.S.. Trupele otomane.). XV / 1968. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa). vezi fi Barbu Thaodonllcu.ro 87 .P.muzeubt. Politica extemll.I. 1913-1919. Turlcey In /ha World War. le 6/19 mal 1914. IDtr/ti). Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal).ro / www. New Yak. editatA de dr. 1967 (205 p.62. 1963-1967. IntocmitA de M.cimec. 1�. pp.X. au fost paşnice. 165-166. New �. 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud. General FaiYi Belen. Poli/lea extetn4..".Iorga.". " N. 1976. lql. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte. Sertlil Miri' (N. palpabile. 1 57. Istoria modeml a Roln*iei. '" N. 1948. l!ucu'efti. "' N. 195.. 1 931 . 1922. alături de cele germano-bulgare.E. pp. lniUIU din l!ucu'efti. ediţie B...I. Iorga.I. Guboglu. noasl18 tn pt1mU rbbol monclal).110-1 1 1 . Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM. lll . 29 .3e9-380. ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913. 111 .anului 1 91 8. n-oa 1 -2 / 1971. ediţie englezii. au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427.Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". IX• nl6a. voi. 24 p. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a . Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest.l . Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:. Cont11buţil.1 920) sau editate in volume25. Bucarest. voi. De fapt.149.mpenar.. Vezi fi Carnal P. din august 1 9 1 6. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). 362-363. a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. . Ali Fuat Ttngeldl. pp. în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 .34). pp. Fathl Tevetojjlu. Gheorghe Platon. iar RomAnia in tabăra Antantei. pp. Imperiul otoman stăpân pe strAmtori. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi. Ankara. ln concluzie. Istoria. Ankara. 430-451 (bibliognllie la pp. O *'fi dt om.H.J. pp. Pollllca extarnl a Roln*iei. Djemal Pasha.A. Istoria. In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga. 1 5 1 . BUielln".D.161-162. voi. 1. 180. g.E. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver.24-29. Cartea a doua).momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3. Hatualar. Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya)._. Carnal. .E. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877. 187&-1914. In . MlcllM SertoOiu. reeditare: Carnal Pllfll. riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală.lorga a evocat . La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare. 285-291 . o dor8ll al tDid pUillnla. �.. Buc:aest (pp. cap. Last but not /east. Tevllk Blylkho01u. p. XXV / 2. derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state. pp. 5 voi.24.E.XXXIV (1962). Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte. HIIHt. Nicclae /org8 (1871-1940). Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl.1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior.145. cordiale. DaQ Yolu. p. Connec:licU end London. Anka'a. 3-13. E. se poate afirma că in perioada 1 878. 8mdulllh Suphl TannOvar. Memohls d a Turldsh Stalesm8n. Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant.1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe. voi. � www. a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia. Clactk. pp. Clachlr. toleranţa religioasă practicată de statul romAn. 61 6 . E..A. /. ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26. lzmlr. 368. TOrlc lsti/dtll HarlJt. llltll'lbul. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914. pe multiple planuri. lstalbul.CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N. 191�1922 (Memoli. llltll'lbul . pp.a.E.

Eknlm. Eknlm.meserie" res�ată. 256 p. activitatea istorică românească a inregistrat .cimec. devine o profesiune. O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. Clachlr. cea din 1903. p. Din i$torla. creşterea populaţiei (de la 1 06.943 locuitori Tn 1 879 la 381 . pp. Buanştl. "' Lucian Boia. Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. pp.vieţi istoriografice". legea din 1882. Editura Academiei . Toate aceste legi. + 1 (ediţia a 11-a. 1. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. aşa cum exista o viaţă politică.n-106. 31 Pentru detalii vezi M. culturală sau literară.1 . economică.muzeubt. pp. Ciachlr. turismului. /storloţJratla. 30 Ibidem.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . p. Ankara. la fel ca in oricare altă .8. Acestă . Astfel. /stona.. · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * .conform aprecierii istoricului N.ldru Zub.5 . vezi fi Mihai Maxim. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă. transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi).296 . EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne. despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem.ro 88 . De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui . micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. regimul proprietăţii imQbillare. dar "' N. Contribuţii. 1985. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:.o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru.296-297 fl M. 1966. industriei. precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile .29-30. tehnici şi reguli precise de muncă. pp. romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. ediţia l-a. pp. abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode. 1976. A. p. Tntre cele două state.140. atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti. DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ). improprietArirea unor categorii de popula�i etc.306 locuitori Tn 191 �. rela�onal. Istoria. Moatedb Olkoul.297. Ajunşi Tn acest punct al expunerii. şi dezvoltarea ştiinţelor. cap.ro / www. . XX). 32 Alex. cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică. Ciachi(29}. Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . subcap. A. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică . 1987). /ntroducet8.�27.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 .priet�ti. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny). Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· . pp. precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl. 296. Ca urmare. Din i$torla.1 90033.106 21 N . comerţului.

N. studierea toponimiei româneşti de origine orientală. Mihai Maxim şi asist.peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf . ilustrată magistral prin .istorica .culturale: pentru un român. 1996.partenerul de dialog". . cit. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe. autenticitate. in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se.ro / www. op. Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii.2 1 1 993.Europa Est­ Orientală". cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno . rigoare a criticii.lingvistice.turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular.turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea. aceste noi preocupări sunt.O.9. in marea lor majoritate.34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut. lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu .co .şeoala critică".S. filosofia istoriei. Burureştl pp.Dimitrie Onciul. preocupări cu dorite finalităţi instiuţional .MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală. Iorga. momentul maturită�i depline. Editura . Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. . sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9. Monod pe lângă . Zub. 30 www. fructul influenţelor programului. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare. p.şcolii critice". Un personaj al imaginarului popular. ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L.ACTA . nr. .istorice. Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme.muzeubt. O istorie a Istoriografiei ramine. cu şcoala creată de G.didactice. lafi. care trebuia re-studiat. Zub. dr. in timp ce direcţia romantică in istoriografie .p. pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine.1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn . p. 1859-1918". cit.273. Asia Mică sau Orientul Apropiat). Iorga a fost. ci .273. p.Institutului European". ..23. traducere de laura Cuţitaru.otomane.riu-zise.144-163. p. prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 . vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a. factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX. preocupări lexical . A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii. cercetări etnografice . cercetări istorice prop. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 . politic şi religios.Ioan Bogdan . Bogdan Murgescu. devenită de altfe: clasică. in sinteza acestuia. in mod rigid şi exclusivist. Ibidem.au pus accent pe document. Corifeii şi discipolii ei . pp. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate. . Boia. elaborarea manualelor. coordonatori: conf. op. prefaţA de Alex. Turcul.celălalf'. univ. fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare. Departe de a fi disonante in campul istoriografic.Revue Historique" şi reprezintă. după formula lui N. al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36.varsta de aur. încă modest şi timid. 37 Ibidem. studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc. .". actul in . şi a construcţiei. popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. desigur. 311 Ibidem. in cadrul preocupărilor de orientalistic� .L. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur. univ. istoricul Alexandru Zub: .ro 89 .triada critică": Nicolae Iorga . in evoluţia istoriografiei române. preocupările de orientalis� turcologie. prin publicarea şi interpretarea lor critică. Ea corespunde. Tn . _ 35 Al.îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare. Dintre cei trei istorici amintiţi.C.52�. in linii mari.cimec. metodei şi spiritului .9. s-a afirmat plenar .

PP-221-224. făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul.Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi.cimec. pp. Sau: . p. voi. Mihail Sturza Vomic.1 776.231 . Anafore şi alte Acte. 1889.ll. 1892. Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave. sociale. 1-18. Ed.P. mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila .S. pp. T(heodor) C(odrescu)"42 .3�50. iar altele din diferite publicaţii ale epocii45. juridice.1 1 5-1 34.) 1 1 8 şi până aice (p. surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV . la ultimul document. capitolul Acte diplomatice. laşi.n.D. 1853. 1 77 1 . beraturi.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\.l. în bogata sa colecţie de documente40. Ed. româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă. în publica�i . . T(heodor) C(odrescu)"43 . dară trei. 246 . 1.468-482. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822. 44 Ed. studierea literaturii populare şi a folclorului turco .225-243. Principelui Mihai G. economice. în monografii.243.2. etc. Tn voi.. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856.) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe.lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale). I-XXV. . Descoperirea. D. pp. fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p.433-460. citatul la p. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina . . . 1 4 Ed. celelalte două preluate din periodicele vremii46 .81-82.n .Această condică se află în biblioteca I. p.otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice.D. laşi. P.): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat.ro / www. P. din perioada 1 780-1 822.osmane.246.n. a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul). pentru care garantez autenticitatea lor.244-269..l.XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei. 1875.l. 1 857. militare.muzeubt.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826. ed. după copii ale acestora47 . Tn privinţa provenienţei acestora.. "' Theodor Codrescu.tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. .l. a menţionat sursa: . a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol. "' Ed. laşi. traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane.l.1 18-231 . Codrescu. oficiale. Tipografia Buciumul RomAn. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866. Tn voi. Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici. laşi. 1 852-1895. · <> Ibidem. unele volume au fost reeditate ulterior. "' Ibidem. Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842. scris de însăşi mâna sa. culturale. T(heodor) C(odrescu)"44 .231 .. unele fără indicarea depozitului. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco .n. Sturza. pp. 1887.P. Theodor Codrescu. in aceeaşi perioadă. hotărâri judecător�şti etc. laşi. în lucrări cu caracter lingvistic etc. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�). din sutele a XIV-a. D.421 -424. berât-e. prima după originalul aflat în posesia lui Th. hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori).ro 90 .Toate actele. www. laşi.

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

C. Iorga 9 . prefaţat. 1 07 Emilia Cioran. Studii şi documente.b Tarsia . 1 00 Lucreţla 1. Bucureşti.ro 97 . t. 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N. în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea. extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi. Iorga. Moldova (Bogdân) .A. 1 1 9-120 (nesemnată). Lucreţia 1 . de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius.tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române. însă puţin cunoscute. Un c/1/iltor italian Tn Tun. de care trebuie să �nem seama"•. in . alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî . inedit. 11. Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost . pp. pp. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N . 11. ms. 2. in N. 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . 11. 327 p.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia.Paris. VI + 271 p. 53-62. val.I. În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume. 101 www. R. Iorga . Emilia Cioran. Belfour. XXXIII. voi. Bucureşti. Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea. ""' N. s. Bucureşti. la îndemnul lui N . dezordonată şi naivă.muzeubt.cimec. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . 100 In . Apolodor. în fondul de manuscrise Szamoskozi. 64 p.M. 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659. aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. nr. nr.S. in . 1 899. R. insuşite şi aplicate in RomAnia.55-63. 3) ms. anul III. comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe. pp. Iorga. pp.I. Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. Nicolae Iorga'. Bucak. 1 5/1 August 1 900. 1 649-1 650. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) .2. Roma. voi.Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. c i intr-o expunere umflată. 1 900. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute. t. 1 2. 1 97 şi publicată in 1 700. in . 1 590. 104 . beneficiind de o recenzie favorabilă . şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra . III. a adunat. p.". anno (15) 78. p. Bucureşti. Bucureşti.ro / www. cap.S. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . m. Lazăr Şăinaanu. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi.R. 1 899. 100 ldem. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv. XI-XII şi XXX-XXXI. Iorga. 1 895. cap. 1 740 .M. poziţia 399). 1910. foarte interesante.R.Revista Nouă". XXI. au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 . 53. 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . Theodorescu. Apolodor. pp. Bucurefti. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea. Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor.1 1 ianuarie 1 690. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. vezi N. pp. apoi cele referitoare la anii 1632-1637. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente). Bucureşti.N.).A. nr. Bucureşti.A. Historiae Musulmanae Turcorum. autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk).".". 1. 35-60. 254. Tezlf pentru licenţa Tn istorie. datate c. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA. Frankfurt. Tesll de Ucenţll Tn Utere. după ediţia engleză realizată de 107 F. Iorga. o altă fostă studentă a lui N. Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir.A. s. Iorga. 1653-1658. 1 90 1 . Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle". 1 639. Al doilea memoriu. Manuscripte.1 9-30. cetatea 09akov (Ozii) etc. III. datat 1 606. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea.ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin. în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea.

202-207).Gh. www. la Paris. Belfour şi Emilia Cloranu. Ţara cazacilor şi Moscova. 1/2. ulterior şi alţi specialişti urmând. despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. Intre anii 1652-1659. "" Ion Ursu. Venezia. că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze. Vezi 1. despre cronicarii preluaţi de Donado. tradus in «dulcea limbă românească». 115 Mihail Guboglu. voi.Grădina 113 florilor după originalul persan . 111 ldem. D. C. despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905). collationne avec le manuscrit no. Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri. adnotată. 1 . Gh. speclal�atea istorie-geografie.. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. Valachia... R. Popescu.6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . te Pays des Cosaques et a Moscou. p.ro 98 . începută de d. 21 p.Din cercetările făcute rezultă. 18 p. intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale". vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . pendant les annas 1652-1 659. texte arabe. p .Ecole des Langues Orientales Vivantes". p. 191-195). "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii.". 1909. t. Iorga a amin!� de . Bucureşti. decăt pe originalul arab (sic!)". 342: .t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp. 110 Donaldo da Lezze. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 . a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie. 1. XIX. L + 304 p. 1909. perte 1.. 1969. Simache. Ambele sunt destul de defectuoase. ta Valachie. apreciat ca fiind . Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr. 11. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea.. ) din Britlsh Museum. calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. pp. Nuova Serie. Po­ 0 111 pescu-Ciocănel. Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi. introducere. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori. in . Bucureşti. 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări. cum insuşi prof.B.traducerea eXjl ctă ca formă. pentru aceste informaţii vezi pp. p. 1 7 . '" N. Popescu-Ciocănel. Ulterior.cimec. după textul arab".Go/estanul. n. P.ro / www. G. împreună cu o introducere de dr. Bucureşti. introducere. Gh. despre expediţille lui SUieymAn pSş. prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. Popescu-Ciocllnel. dar nu corespunzătoare ca fond istoric. după ms. 33-103 şi an XXXII. pe care le-a folosij Donado. Bucureşti. Popescu-Ciocânel. despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. Historia Turchesca (1300-1514}. la . Popescu-Ciocânel a fabricat. după textul arab. 6-7. pp. d'apres manuscrit no.muzeubt. t. 296 . Muzeul de istorie al jud. iar Angiolello nu e decăt autor de memorii.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh. totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv. Gh. in . publicată. Acesta a constituit prima încercare . reuşită. p . 1 . Orientalistica romani. mai ales.autorul 117 întregii opere" . 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897). Paris. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan . Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova. în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. inalte foruri de invăţămănt in 1906. francez 120 nr. este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". Popescu-Ciocânel. Bucureşti. S.F:cole des Hautes Etudes" şi . 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze . 208-213). Prahova. 1 98 1 . V-L. 1912. specializarea In 110 orientalistică.Nuovo Archivo Veneto". fără umbră de IndoialA. IX: . an XXIX. 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh. estratto. 1 909. 31-95. 11 3 Ibidem. pp. specialist în 112 limbi orientale . Ploieşti. 1906. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. "' Ibidem. ibidem. 110 Ibidem. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie. 1969. o versiune românească aproape completă: Cllltoriile.201). Ediţiunea Academiei Romane. (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . Ursu. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. 236.

IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti. cap. 12 p. Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke. Orlentallstica romlnli. pp. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe.. 538 p. nr.3-8). 51 1 p. ln această situaţie. grec stanbullot. 120 Coran textus arab/cus. Bucureşti.1 83-207. Gottingen.Oobrogea JuNi". Constanţa. cronica expediţiei turcilor in Moreea . Cemtuţl. an VIII. Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane. 247-274). 1 715. 190 1 ) . in . Gustavus Fluegel.237-247). 98 p. a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 ..c ătorul. 1905. un apendice documentar (pp. urma textul acesteia (pp. Tradu. in N. 120.". 11 despre MahmOd 1 . IX.327. două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. D. atribuită lui Constantin Diichiti. Iorga. www. Ullman (la Bielefeld-Leipzig. Bucureşti. in ibidem.275 . Coranul. "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. Tânărul universitar bucureştean a descoperit.1 773). publlcaUI de Nicolae Iorga. cu referiri la relaţiile lor cu romAnii.ro 99 . 1919.T..ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <. IX. fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 . ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane.Biblia" turco-osmanilor. in timpul expedi�el In Moreea. voi. atribuilli lui Constantin Diichiti. o nouA ediţie la Ed�ra ETA. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. visle/se i Bender (Afenduli). 1/1913. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea. Stockholm. attribule Il Constantin Diichiti. "" N. Llpsiae. de Alexandru Amira. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N . Silvestru Octavian lsopescu. aflate la B. p.Senm III (pAnA in 1 794). pp. 237-302. . Conlributions roumaines.. fiiril prefaţa traducitorului). 122 1n . 1 912. G.. pp. Iar In voi. Bucureşti. 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D.. a fost membru al corpului expedi�onar muntean. S. lase..205 (cronica in limba greacâ).77).:elebi: astfel. Papiu llarian . 1 860.Svensk Tidscrift Sartryck". Geschichte des Qorâns. u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII. 91 - � 98). cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. .adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. Studii şi documente. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii . XIV +228 p. care a tratat in volumul ! despre Muhammad. Cluj-Napoca. 1905. Autorul.muzeubt. vezi şi M. p. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 .I. Sllvestru Octavian lsopescu. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp. 7-8/1 912. Iorga. 1 9 1 3. pp. 1 869. 78 . En grekisk Kron/ka am Karl XII: S. 210-213. voi. Guboglu. R. text reeditat In :"A. Povestiri.cimec.". idem. G. scrisori şi cronici. Iorga. .B.. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp. o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme. VAcârescu. 11. Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia. Rl di Suedia. (pp. 1 863. 1 • Istorie a/easli pre scurt. Bucureflj. cap. pp. a fost editat manuscrisul lui 1.Ahmed III inclusiv (pp. voi. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. an XXXIV. 11. 463.39-124. 121 1n . central şi sud-est europene. .302). 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă.A.Milescu" 124 . redactatA dupA martie 1656. condus de marele paharnic State Leurdeanu. unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt . In . a doua 127 126 de Afenduli . Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti. dr.ro / www.R. redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. articole citate la n. 9 . vezi şi M.90) şi un indice de nume (pp. 1 995. l a inceputul secolului al XX-lea. 1 715.134146. ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . Rege/a Suediei. Cronica a tost elaboratA In limba romAnă. S. dr. O. 192 . . sli se ştie. orientale. lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . recensuit . Iorga. pp. prima scrisă de Alexandru Amira 5 . an 11.. Bucurefli. Bucarest. traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. Guboglu. Gadjanoff. atribuită lui N icolae Spătarul . den multe letopiseţe izbranil/1. 1 9 1 2. pe baza celor 3 mss. 1'" Dr.".M.R. tradus ş i editat.

1 958. BucureŞ1i. 5 . L'Ori6ntalist transylvain. volume V. in . Gh.ro / www.ro 1 00 . in voi. 27-49). 9-1 1 ) . p. Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem. 5-611938. anul XXXI II.privită în ansamblu. Cluj . idem.) englezeşti ( . dar faptul că nu oferă mai multe . nr. Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 .T.M.detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare. nr.octombrie 1 972. O. ) italiană ( . Spring 1996. EdHura Univers Enciclopedic". C/erici romani orientalişti.B.100.386. voi.215. '"' M. 1971 .. făcută de lsopescu. Bucureşti. Orientalistica romanii. Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!).T. Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). Tn ultimele patru decenii. pp. lsopescu. pp. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România. p.468 . o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe. a afirmat: . univ. prof.". . BucureŞ1i. pp. pp.Scânteieri".6 1 mal . 90 .iulie 1 957.Napoca. Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere . Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp. . "" Nicolae Neaga. TArgu Mureş. . dr. 2 1 4 .veţi crede . primul orientalist roman. Profiluri mureşene. nr. . R.G. .§n-ului.5. 471 . in revista . 1. orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905).originalitate în concluziile formulate 130.1922). Un orientalist roman: S. Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi. '"' Ibidem.1 0 1 septembrie . "'Ibidem. 1036 . Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 . ). ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii.6 . calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'.S.M. Andrei Antalffy. p. 1 30 Pr. vechi şi moderne. Dan Prodan. cum sunt cele germane ( . Valeriu Niţu. pp.V / 1957. Tărgu Mureş. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. uneori până la minuţiozitate. Bucarest. A. . in . a comparat dr. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. anul XIX. 52-60). Tn continuare urmează textul traducerii131 . No.". seria 11. rn Dicţionarul teolog/lor romani. rn . în limba franceză şi ( . Guboglu.472. Istoria roabei Tavaddud (pp. "'"Dr.pe modesta mea garanţie .. anul XXXI. O.). poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii.347. Coranul (pp. pp. 272. pp. traduclltor din slriacll.1922).cimec.muzeubt. ale Coranului. . /sopescu (1878 . in . 1996. Mircea Păcurariu. pp. Antalffy Endre. şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136. în legătură cu care dr. iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133. nr. Mohammed (pp. 3 . p.5. Silvestru Octavian. . 137 Gh. în 1 929" 1 32 .".". 9 . traducerea oficială în limba turcească. Andrei Antattry. anul l. O. lslamul (pp. orientalistul transilvănean a concluzionat: . 1 .538. că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. 1. III.S. Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S.". . "" Atanasie Negoiţa. Sistemul religios a/ islamului. lsopescu . 1 1 -27). Andrei Antalffy. Speranţa. 363 . dr. 342-343. laşi.Iunie 1 967.7 1 mai ­ iunie . Contributions roumaines. 5 . rn .. Speranţă137.1041 . 49-52).s. DorotMe Sasu. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu. www.Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. 61 .

c. în ultimă Instanţă.sursă primară" a lslâm-ului. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) . I nscripţia de pe piatra funerară. religios şi didactic. pp.".cimec. lsopescu a precizat ca .S). ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene.începutul secolului XX. s-au folosit manuscrisele originale. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /. Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români. De asemenea. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana. jud. fiind studiată ca izvor istoric. ••• In . dar şi accesul. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. Dâmboviţa. filologic. evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. 3.după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. din punct de vedere istoric. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane. religie adoptată oficial de turcii otomani. după care să se fi realizat traduceri. Tn concluzie. www. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă. Popescu-Ciocănel. o finalitate religioasă­ didactică. ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. de pe monumentul funerar al unui . Neazi. Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . 224 • 225. de către specialişti români. cu caractere arabe.turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. p. Evident. descoperită în comuna Finta. la această . a unei religii. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul. filologic şi lingvistic.muzeubt.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. profesor de limbile turcă. L.dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană. publice şi private. Tn al doilea rând. de către musulmanii din România. italieneşti. Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română. atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. nr. 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV . ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă. anul XLII.ro 101 . putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică.ro / www.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. Prefaţ/1. a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. arabă. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi. de popularizare şi informare. greceşti) despre relaţiile româno . O. 1 / lanuarie 1908. Bucureşti. alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. culturi şi civilizaţii universale 140 . Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie.

Djuvara. Conflictul vamal cu Turcia. Filitti. altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. şi a lui 1.45. 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G. Stamatiades. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye. 45 . in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. Otientallslica romlnl. Un rol important . Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea .cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. conform legilor otomane. 228 p. Otientallslica romlnlf. cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii. este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat. contract cu sau fără obligaţii. Bucarest. moştenire. Bucurefli. Rlspuns D-lui B. lbidfHn.Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic. Istoria sultannor a Imperiului otoman. mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române. . pp. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu. Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman.. p.ro 1 02 . Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146.1821). 322. Assan. 328. potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. pp. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44.ro / www. G. vezi şi M. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes. pp. 47 p. '"" Constantin Erbiceanu.29 . 1 10 p.. . 1 881. vezi şi M. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri). în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză). 1898. . a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic.47. Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D. www. C. de 1 700 a 182 1 . pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). conculzionând că. G. Atena 1865.. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate.cimec. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. după edi�a originalA In limba greacA. BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 . După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea. . p. care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. Guboglu. Nicolaescu.muzeubt.28. '"" T. Guboglu. 4) pământurile neproductive. 1900. '"' D. " " Ibidem. Nicolaescu. destinate recultivării (mev�t). Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană. drept de preempţiune. Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. 1899. Bucurefli. Bucurefli. pământuri mev�t. 2) proprietate publică (mevkaffiye. drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu. 8 . G. transformată in vakuf-uri). 37 p. '"" Ibidem. a fost studiat de juristul George Filitti . haffid jiye).

tractatelor dintre români şi turci".Arhiva Românească". precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze. L. voi. ldem. Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p. lassy. prin acţiunile lor. In concluzie (pp. nr. statalitatea şi autonomia acestora (pp.. an XLII.)" . laşi.lt. 1 896. vezi supra notele 1 1 5 .1538).) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!. scrisori din august-septembrie 1856. bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de .D. 1909. 11. 1.P. XII +541 p.capitulaţiune" cu Imperiul otoman. contrinuVa a meritat să fie amintită p.). 1. p. Ulterior. ldem. pp. 372 p. ti nr. vot. Buareşti. 1904.muzeubt. Edua Dada. şireata şi duală. idem. La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547). "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu.Vllt. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893.. vot. idem. Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476. ldem. in . Gotha. Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu... voi. III. menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie. 8 / August 1907. 8uc:u'eşli. Editura Albatros..Ioan Ursu.+fotggrali l .X. Bucureşti. voi.CT/t. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 . Dlmit'IJ Preda. Existenţa mai multor ediţii ale . 798 . Iorga . Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec. 224 p.). Scopul pezentei analize fiind bine precizat. '" N. Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. 205 220).ro 1 03 . 1 9 1 3 . 1 880. laşi.1473. Xenopol. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. Ştefan Pascu.romAni 1 puteri europene.:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului. la nordul Dunării. Iorga. 16 p. I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p. 11. ed. 372 p. Vezi şi Andrei Radulescu. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 . ed. voi. 1 900.1489). Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş. V.. 294 . Buareşti.US această perioadă. . pp. 1914. precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema . Bucureşti. Buareşti. cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 .1 893.( . 1901 . timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române. 1 987. Wlell. 1908. pp..c.ro / www. 1 . XIV-XIX). 1904. Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla. 1 1 27 . El a ajuns la concluzia că prima . Paris. 1 888 . laşi.997. idem. 52 ldem. 1. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . 213 p. "' A.capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu .). in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours. 1 908. 830 . ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman . deschise către modernitate. 1 894. 2. ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc. nr.1 9 1 4.compl. an 1 1 . laşi. Cluj-Napoca. D. A. 1. 1905. ed. 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . an XXXVI. şi. in special. nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă .cimec. conservlind. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc. Iniţ ial lucrare de licenţA.-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856.994 .1 1 30.M.. Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii. passim). 869 893. nu pot decât să le amintesc. Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N.. 204 p. 1 16 p. popularA.capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs.capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . 1. · ''" Paris. 1 -V. D. O. 383 (ediţia a 11-a.. XVIII+405 p. pp. MOLD/t. 10 1 Octombrie 1902. Istoria romanilor din Dacia Traianll.E SEPTENTRION/t. Ursu. Tncă în timpul perioadei unioniste. 12 vot. Emest Lavisse el Alfred Rambaud. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu.VI. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman. www. in concluzie.378-392) a afinmat că . Şt9fan cel Mare şi turci. voi. Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne..p. pp. XIV + 402 p. ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor . cuvAnt inainte de acad.827. XXVIII+221 p. formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49. 1914. 1 997. sous la direction de M.1 18. Buareşti. bazată pe o educaţie şi cultură superioare. 180 p. 1 1 1 Noiembrie 1902.". Paris. Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. 1 845). complicata.832. 8ucu'eşti . în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti . cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc.

. antologie. plăzmuind ( . ) .muzeubt. scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . Ed�ura Eminescu. lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei". nr. pp. p. www. închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) . al IV-lea.( . 9 1 Septembrie 1907. Cantemir şi diferitele versiuni ale . s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif.de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită. in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor. 158 Ibidem. ). ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii.498). Studiu istoric. p. ''" Ibidem. 503). p. 1993. Bucureşti.. independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice. p. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul..cimec. 55 (ed. p.. 1 242 -1247.. nr. p. nr. 87. Aşadar. folosit şi citat aceste . . iar în 1 839 .. nu se adevereşte deci prin documente.22. 1 01 3 .51 (ed. că tradiţia istorică. Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi.capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. cit. lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs.însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. 65 (ed. al lucrări. o realitate de fond. 56 (ed. că o . '" Constantin Giurescu. că tribului . 501): . Tn subcapitolul ultim. .65 (ed. . ele au fost arme ' 54 ldem. Studii de istorie. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană.. 31 (ed. aşa cum s-a stabilit în 1 456. 1 993. 910 . 1993.G . 1993. 1 . 63 (ed. C . cred .1015.tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul. 104 1bidem. opera istorică a lui D. 65 p. p.. 99). i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C. 496 . 1993. in idem. de care vorbeşte tradiţiunea.49 . echivala 2 cu un tratat de pace. 504). . Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe.Muzeui Judeţean Botoşani . în schimb.. 504).64 . incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată. care învinsese pe turci în atâtea rânduri. pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor.. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice.924 . . 1 2 / Decembrie 1907.tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi. istorică 1 59 . pp.. XLI. 98). a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii.închinare a ţărei n-a fost" 1 6 . "" Ibidem. scrierea ( . ). autorul a făcut . Giurescu a subliniat că: . 157 Ibidem. vezi supra n. cât şi între sine pentru unire" 1 . muntenii au redactat actele ( . 487): .domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. 4 102 Ibidem.. 58 (ed. pp. Glurescu. 1993. (. cănd contele Or1ov. '00 1bidem.reedltare in 1 993. p. Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie. 493-494 şi n. le-ar fi plătit tribut. Acesta a ajuns la concluzia că .tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 . şi tot pentru motive politice. ' Ed.ro / www. nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( . Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( .. p. 1 54 . loc. dar exprimau. de istoricul Constantin Giurescu. p. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. an. 1908. Pe temeiul spuselor lui. 1993. )". p.A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634. Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea). . 25. 21 . . pp.o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . p. Constantin Giurescu a cunoscut. scrisoare din 30 septembrie 1 856. iar moldovenii au alcătu�. Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă. . Principatele fiind suverane. ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani. pp. au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. pp. Bucureşti.. Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil. 1993. 4 '"' Ibidem. . în condiţii .. C.ro 1 04 . Astfel. 1993." 1 64 Retrospectiv.)" 161 . pp. pp. apreciind că în perioada 1 420-1 456 . 10 1 Octombrie 1907.

67.. D. XXXV III. a unor circumstanţe concret-istorice. 5). trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. 1. Tn primul capitol al lucrArii. de la 1 879 (noi. Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei.celebru studiu.. 1 9 1 5. pp. C. p.ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare. diplomatul şi istoricul ! . şi a unor înţelegeri bilaterale scrise). pp.A.capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic. 167: .) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. pp.. C.privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. C. Bucureşti.4.I.a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772.33.23..anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168. vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . cu o prefa1il de Prof. Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /.76). 3 1 1 - www. 174 Ibidem.aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te . 29. reale.actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec. 1 .muzeubt. nr. Filitti a negat existenţa .6 . conduzionAnd că . 101 Dlnu C. 173 Ibidem.. pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 . lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării. 7. Edltunl Enciclopedici.convorbiri aitlce". Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu. R. Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă. 0 1 .2 / 25 februarie 1909. In . 23 .ro / www. fără contesta�e din partea Po�i"174.).". C. căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească. însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169. (XLV + «3 p.( . 69 (analiza Intregului studiu la pp. Opere alese. Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512).cimec.prin capitula�i .. �III lnalclk.Neamul RomhiC".XIX171 . religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 . .P.. etc. Bucurefti. 1. Filitti a trecut apoi in revistă . P(eretz) . P.textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl. existase într­ adevăr'' 1 65.capitulaţiilor". nr. . . vezi ti �le lut Manole Neagoe. Giurescu. de a n rotesta impotriva şi de a limita. nr.otomane Tn intervalul 1 878.7 / 1 . an III.474: .1 914.S . s.un foarte frumos studiu Independent . romAnii . 1993. ale Principatelor RomAne.ro 1 05 . dl . an III. pp.L.C. pp. an XVII. şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. Iorga 1 1 902 şi C. op. ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i. text stabil�. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi.R. admiţând afirmaţiile lui N. 1 908: . Bucureftl. nr. bibliografie. 1.".A. cit. p. t. administrative şi fiscale" şi cu o 31 2. reeditat In idem. p. 1985. 1. Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano .se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc. C. 7 . poate prea tranşante. pp. de-a lungul timpului.compl.de fapt. p. XVI . 4 1 6 aprilie 1908.) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p. Acest . "' Ibidem. nr.trablteklr" le pp. on Ibidem. 17 . implicit. El a precizat că . .Viaţa Nouj".". 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. 170 Ibidem. 8 / 1 7 iunie 1908. autorul a analizat . 3 . Juristul. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat. 2 1 19&4.59. an XLII. Filitti a reluat problema . cuvAnt Inainte. an IV. s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi . 4 . BU<Ueftl.S. O. 63 p.M. nr.55. tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea. ". 1• Ibidem. In . 25 . bl fondul problemei . pp. pAnă la anihilare. 11. Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl.. Introducere la C.1 6. 111 Mlhlll Maxlm. Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor. Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că .Faptele pe care le stabllette d. Fllittl. Ed�ura Eminescu. Glurescu. "' Vezl .

49. .muzeubt. a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. prin pacea încheiată probabil în 1489.64. "' N.. 11 . din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate.model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 . an XXIX.M. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . 1 833-1 8501 75. pp.oc:tombrie 1995. in .ro / www. 10 1 343 . recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a . în timpul lui Alexandru-vodă. . porlret de istwic.B . n-os 1 . .tractatul" moldo-otoman o . Domnul �oldovei era tributar otomanilor.19. era independent. Conatantinesc::u . . obligaţi fiind. 182 Ibidem. vezi. Constantinescu. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului. cit.". ''" Ibidem. apoi.Fevrier 1916. Fililli.. '" Ibidem.cimec.. pp. op. 184 Ibidem. nr. pp. Bucureşti. Giurescu in 1 908. u• . a fost o contribuţie importantă in domeniu. Cuvint Inainte.". Ştefan a reluat plata tributului. Studiul lui 1 . pp. analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . 20 . Constantinescu sau de Gh. de N . pp. pp. Iorga a recenzat această contribuţie. Filitti încă actual după opt decenii. autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor.8. . 26 . Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul. apreciind-o ca fiind un .23. m P-lea. 35 . d a r nu supus. iar .. recent. dar plata tributului nu implica închinarea ţării. "'Bucureşti. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale.C. Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 . Iorga Tn . . pp.28. A. Ibidem.ro 1 06 . apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor. analizată sumar de C.. 45 . 89 . Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei. op. Bucarest. 67 .21 Janvler . p. şi idem. 1914. 113 Ibidem. cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare. . pp. cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2. pp.compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772. Tn ceea ce priveşte Ţările Române. XIV.XVI . deci 6 nu vasal 1 3 .închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă.46. Zagoritz. L . poate daruri ocazionale.. se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi . C. ţara devenind vasală acestora. Filitti. s. A. ci doar răscumpărarea păcii. completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei.n. cit.studiu precis 65 (1 538) 1 . 1 1 4 p. tribut otomanilor. Ibidem. Tn concluzie. XVII I-XIX) 6 . I.86. pp. A.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec. 34 .000 de galbeni ungureşti 0 . - George1a EESO ann6e www. la L C. nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4.Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză. 1. "" N. 1 1 3 -1 14. N. N.1 12. 2 .

pp.ro / www.S. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive. Iorga in . Ojuvara. datorită intereselor politico-startegice. E. 1914. Belgrad . '"' Ibidem. Gh. Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913). este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . 1. 1 930. '"' ldem. Avril . Djuvara. Giurescu ( 1 908). susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497.ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice.Bruxelles . după expresia lui N. Tn ce priveşte al doilea aspect. au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90. X + 648 p. 1887 .Le Havre . 5 1 Mal 1914. Bucarest. 419 . G. 205 .Constantlnopole . Iorga a recenzat studiul. sunt un produs al timpului lor. Bucarest. 1" annee . 44' IIIV16e. IV+180 p. pp.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92. subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86. Vezi interesantele sale memorii: T. Tn . 9 . al unei anumite concepţii istorice. S. Paris. r • annee. după trecerea a peste opt decenii. Studiile acestor . dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189.des qu'il y a eu des Turcs en Europe.O. + 1 8 hărţi. G. pp. . militare. Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N. susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens. economice etc. N.Luxembourrl Athenes. T. 6 . iar conducătorii creştini (şi unii gazetari . Paris. pp.Juln 1 929. extras. Zagoritz.uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman. de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193. an XLVIII. divergente între statele creştine.". Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N.494.AoOt 1914.. 7 . Constantinescu.. In . idem.E. fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 . ' 00 N.1925. autorul a respins concluziile formulate de N. ce-ar părea puerile astăzi. 181 .recenzie la recenzie".modeşti solda� de jertfă".ro 1 07 . www. a studiat · . G. L". Constantinescu 1 88. Zagoritz. Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497.cimec. 21 p.I.t Constantlnop/e (1896 1900). Bucureşti. pp.�.183. In . ti y a eu une question d'Orient". Tn concluzie.B.B.8 11914. �. cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce . Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman.Solia . Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că . 107 . al uriei anumite baze dQCJ. Souvenirs dlp/omatlques. Iorga In . dar poate fi considerată şi articol independent. pp. Iorga. Llbralrie Felix Alcan. Ibidem.Revue des Sciences Polltlques".c.".7. O. no. A. autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman. Felix Alcan.442. . 7 . Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova.A. 1 "7 Gh. n-os 7 . Iorga a respins concluziile lui Gh..08. După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4. Mes mlssions dlplomatlques. N. ''" Ibidem. Ma mlssion .eco. T.�mentar-cronistice. nr.229.8 1 Juillet . Nu a existat însă un front comun antiotoman. . tome Lll.21. Paris.muzeubt. Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie.Ga/atz .

planuri teoretice" era. dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport. ''" N. in timp ce numărul acestor . Şi N. in concluzie.66.ro / www. n-os 3-4 1 1994. din punctul de vedere al subiectului tratat. afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. Acelaşi N .capete de pod" otomane la nordul Dunării. Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu.".) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate. Din acest motiv. studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N.3 1 Mart 1914.E. A.+1 hartă. 1 . Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in . in . pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie . publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă. A. pierzând provincii după provincii 94 . cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic. Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp.cimec.de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa.") anul li.. tome XXX I I. Bucureşti. Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc. Djuvara. insistând asupra celei de la Giurgiu 98. material şi moral. Bucarest. triplu. şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. Iorga.E.O.514 .o sută de proiecte de împărţire a Turciei". de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia. p. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii.S. bază logistică etc. Marea majoritate a acestor proiecte . După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic. cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc. A.ro 1 08 . N .I.A. Constantinescu . o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci. '07 Vezi.E. istoric. ce era atât hotarul natural româna­ otoman. Bucarest.X. 191 1 . fără îndoială. 1910-191 1 .. ci treptat. despre aceste . Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r. pp. a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea.S. pp. istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman.nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici . jurnaliştilor şi a opiniei publice. 305). bază de atac. Ibidem. Tntinderea raialelor .muzeubt.G. religios etc. www. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles. Lucrarea lui T. G. depozit de alimente în caz de � ''" N. pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator. 23-86.". economic.Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman. originală.E. recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie. pp. 1• annee.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: .B. oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 . A. referinţele şi hărţile necesare.R.E. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. ce conţinea doar . pp. no. 495 . '"' Ibidem. cu explicaţiile. Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. 65 . jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni.lorga Tn . Tn prefaţa lucrării.

Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. 1 79 . pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl.. N. op. rela�ile dintre . susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 . a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829.muzeubt. 1 91 0-191 1 . Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . etc.prezenţe" otomane pe pământ românesc. qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes. iar ca aliaţi pe genovezi.latinii " şi ..) . sârbi. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin. Perianu.singur e un latifundiu. in . G. no. ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs. 9. La faute est en ă Cantacuzene et.. Incomplete şi perfectibile. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . cartografice etc.ro / www. cu toate formele sale de manifestare. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. Iorga. Raiaua Brlilei. p. folosind izvoare documentare. A. comme les Arabes. a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga.B.A.ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs. Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război.grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 . Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane. des Serbes.125-143 + hărţi. 4 Zub. pp. narative. pp. Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor . fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia.". la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman.". veneţieni.222. Leipzig. au mşme degre. edite şi inedite. ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 . Z. Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea. p. Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman. întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman.aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne. 99 Radu 1 . antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman. au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică. des Bulgares et des Latins.cimec. · N. anul li. 202 Ibidem. Apoi. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză. Tn concluzie. 1-2 / 1906. Studiile sale de orientalistic�-turcologie. urmarea logică a fost că . totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea. 201 www. care .ro 1 09 . aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică. segment de cale comercială etc.1362). in . traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. cit. Al. XV. organizarea militar-administrativă a acesteia. 21 4 200 Al . bulgari.

11. p. noută�le şi neimplinirie ei. rn martie 1 901 2 0.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . N. 190 p.ro 1 10 . n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . Bucurefli. Nicolae /Oif/8 . In . sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N. Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. păstrată la B. voi. modernitatea. Parlamentul Romlnlei. Golha. Iorga.cercetltor a/ Istoriei otomane. aşa cum s-a afirmat anterior""". nr. El conţine mal multe capitole de Istorie politicii .I. manquerent ă leur devoir"203. p. 1943. /orpa. voi.).". Aceste studii VOf ti acum contlnullle . D. 29-33. 251). tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht. .ldrnru-Oersca Bulgaru. au fost analizate.. Peste plllru ani. numită Imperiul otoman. N.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N.occidentale qui. voi.S. Nicolae /orpa. Buc:arest. o nou. p. Iorga. 487.t: N. 25-48. p. n. 222 ""' ldem. . 253). Nicolae lolfla'. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. Scrisori cltre N. • ldem. corespondenţi. 243). 2 1 1973.A. 1908. edi�e. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl. IOifla. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie. unde e de operlll cu factori mal puternici. etc. M. M. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii. Corespondenţi.U.R . 1991. p.E. şi nu lui Karl Lamprecht. 1 Erater Banci (Bis 1451). De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea. eadern. Buc:arest. corespondenţi. dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui .1. sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman. p. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. 11. Tahlin Gemil. mai exacţi.. 1972. Bucuref11. /orpa. La 6 mai 1903. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem. 10." VI. 1972. 1. Imprimeria Coresl. p. 1986.I.tl. la 21 mal 1907. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat. In voi. 252). n-os J.A. pp.ouvrage de cette importance"209. Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. lolf/8 et l'hlstoire). In voi. eadern. 240. XX + o486 p. "'" Apud Barbu Theodorescu. Bucure. In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: . 11. pp. pour des mesquins buts de suprematie.MIIfi&. pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2). concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei.A. anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. N. Tn acest context. Ale�resco-Oeraca Bulgaru. In col�a dumneavoastrA.compl. Sinteza de istorie otomană şi. N. p. 11. Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: .Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii . voi. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze.lntiilul volum al Istoriei otomanUor.P. structura. VIII + 236 p. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga.cimec.E. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte. voi. Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901."(N.MIIIIIda Alex. 1907. Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu.) vii place. /Oifla. e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N.B. in . a Roman/an hfstorian. Iorga. www. an XXII. Iorga. in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. pp. 11. . hlslorien) . Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1.muzeubt. deoarece mal Tntiil este neces. cum era şi firesc. r11omme et roeuvre. Iorga a adAugat un post-'scrtptum: . 'll17 Tayylb GOkbilgin. 27 noiembrie 1990. pp.�.. de istoricii romAni206 şi străini207 . Mihail Guboglu. N. N. implicit. 172. pp... Iorga.2 1 1971 . The Byzantine emplre. BU98rest. După aceste sonda�e nereuşite. pp. a Roman/an historian). 467-469). Bulletin". IOifla. /orpa.A. voi aminti doar ideile generale ale operei. lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N. Iorga. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N. note ti Indici de Eclllerlna Vaum. 201 . Edlnborugh. Iorga. Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p.n. fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. Scrisori cltre N. Bucurefll. 175186. In . IX" annee. Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. Iorga). Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume. mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman.ll lstorle turceascA. D. /orpa istoric). voi. ldern.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar.ro / www. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. 101-122. Scrisori din corespondenla bllllleralii N.B. corespondenţi. 44-47. Editura Minerva.P. Corespondenţi. N.

1.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student. 11. 3 / 1982.muzeubt. ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. op. XX +479 p. cit. a roman/an histortan. bizantine. /ol'f/a. Bucureşti. �9. Istoria Imperiului otoman era . V.R. 1913. Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare. .M. lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht. voi. Sct1sort cltre N. cronistice. voi. a elaborat o era sa în cinci volume.cimec. receptivi la realităţile şi influenţele locale. nr. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei. liniştea sistemului absolutist. op. Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică.ro 111 . elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. IV. Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice. N. N. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane.:: 'canice sub stăpânirea otomanică. sud şi est-slave etc. distrugători şi fanatici.. lnsi.prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic. numismatice. Nicoale Iorga. pp. ordinul unui singur stăpân": sultanul. era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale. 2&-33. pass/m: M. Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi.democraţi".Dersca Bulgaru. savantul român. cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. www. edificarea unui stat turc naţional. voi.ro / www. modern 13 .. biografle sau poetic. Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G. Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională. voi.unitatea monarhică. 1 1 .1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman. 1909. XVII + 453 p. N Iorga.M. 191 0. pp. pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză. 2" Vezi In detaliu M. occidentale. (precizând aceasta chiar în titlu: . 72-84. voi. voi.35-42. ) . N.34._ Jnsetaţi de sânge. i. 1. Alexandrescu . i l l . pp... . Ca urmare. pp.stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:. an XIII. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908.. româneşti. padişahul. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat . a considerat. In . cit.O. Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu.. Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. Tn elaborarea sintezei sale N. 1. Alexandrescu . voi. /OI'f/a. Golha.nach den Quellen dargestellt"). Imperiul otoman. ·a Romanian h/stortan. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 . pp.42-59.. XVIII-XIX. Alexandrescu .Dersca Bulgaru. tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn. Astfel.Manuscriptum".Dersca Bulgaru. sălbatici. Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 . cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec. lol'f/a. Tayyib GOkbilgin. pp. XX + 633 p. 214 M. arătând şi demonstrând că aceştia erau . la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. Opripn. epigraflce. provincie ce va constitui baza puterii otomane. XVIII + 512 p. XX + 486 p. otomane (în diferite traduceri).M. 213 Ibidem. 1908. toleranţi. în mod critic şi obiectiv. istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu. 1 91 1 . 202 . cartograflce etc.

sinceritate" al documentelor şi cronicilor. op. pp. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens. cit. O.30. 1. în conexiune cu metoda indu�ei istorice. viaţa spirituală ("ideeaj21 6.. 1. pp. Prin a/ treilea pas. cit. p. N.Dersca Bulgaru. interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. Alexandrescu . W.97. Alexandrescu . A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . cit. 91 .M. Zinkeisen.Dersca Bulgaru. X e.Dersca Bulgaru.. pp. folosind intr-un mod original metoda compara�ilor. concepţie istorica-filosofică.. www. la inceputul secolului al XX-lea.rasa" ("poporul").. 3 1 . influenţată de cadrul natural. fără resentimente. cun se � in lstoliografia mondială a subieclului . Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal . Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J.M. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică. 2 1 5-324. 221 N.cimec. M. N . Tn sinteza istoriei otomane. VII. savantul romAn a urmărit să realizeze . 71. multe dintre· ele valabile şi astăzi. 59. vezi şi M. originalitate pentru perioada in care au fost formulate.. . M. ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e.R. voi. 1910.81 .1 46). Al�xandrescu . Iorga. şi metodic. pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 .O. fiind un capitol 2 .publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană. "" Şi pp. vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N.R. încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de . intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan. G.ro 112 . N . când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală .)21 6. I-XX. op. a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 .M. 1 47-2 14. III. Asiei Mici. 3 . izvoare istorice folosite.c. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural. depăşite ca plan de expunere. luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 . Iorga. p. pp. similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice. 1.muzeubt.R. A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman. p. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie.c. op. op.. Prin a/ doilea pas.M.ro / www. G. 218 Ibidem. Idei interesante şi pertinente. 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M. Alexandrescu . 210 /bidem. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. Iorga.c. pp.V. voi. .59-69. G. 217 N. cit.O.. Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia. 222 /bidem. De altfel. Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice.1 46. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului. Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. voi.Dersca Bulgaru. XI e.). pp.

N.cimec. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538).Dersca Bulgaru. economice. prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite. Iorga. 1 1�120. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N . Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . /Of!la. 225 Ibidem. Sava..ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea.O. N.. N. Iorga. pp.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 . a refacerii acestuia in deceniile următoare.1 12. N . /Of!lll. relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii. M. Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii. Tn cartea a 1 1-a a volumului. Mediterana de Est şi Centrală . vot. Drava. în timpul căruia. islamica şi romano-bizantine. pp. Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. 105 .134. Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici.lstorlc. III. www.). politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre.). Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. /Of!lll. pp.M. 1909 (XVII + 453 p. pp. 11.R.182.. 3 -230. M. M. religioase.109. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume.ro 113 . pp. op. turceşti. creând astfel prototipul suveranului otoman. op. Eufrat etc. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă.R. analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 .O.O.). pp. 227 N.M. N . Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului. Mehmed al 1 1-lea. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi. sociale. eadem. pp. Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. pp. torr��� et l'histoim. Ndem.muzeubt. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11.M.R. /Of!la .. în urma cuceririi Egiptului mamelucilor. voi. pp. volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538. Ndem . 98-105. hislorian. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul..39. ""' N. N. "'" N. cit. 37 . pp. 107 . Iorga. Iorga. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5. urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie. G. 325-486. a Romenlan hislorian. G. a organizării politice. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră. vot. cit. N. 177 . passim. Alexandresru . o puternică influenţă romana-bizantină. 231-453. N.Deraca Bulgaru. a Romanian historian. a subliniat autorul. voi. şi urmările sale). 104-105. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. 11. 3 .ro / www.R. împotriva lui Petru Rareş. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch.. 1. culturale etc.O. 1910 (XX + 479 p. însuşindu-şi titlul de calif. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. Iorga a considerat că. Alexandrescu . Egee. ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 . Guboglu. pp. G. militare. M. Cuceritprul Constantinopolului. G. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 .

da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. pp. cit. N. N. "" Ibidem. al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza . aadem. politic. op. economic.). semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului.212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 . schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc. ""' Ibidem. cit. passim. 9 .M. fenomenele demografice. (XX + 633p. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le. Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri.1 595. lorgiiJ.ro 1 14 . Epoca re�elor. Alexandrescu . concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman.muzeubt. Iorga. 1 09 . 232 N.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches. 230 N. 3 . crizele financiar-economice. lupta pentru putere intre renegaţi.512. Iorga. M. 273 . . pp. a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi. . Alexandrescu . corupţia. voi.1 30. pp. (1 808-1 839). marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683).1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774).istoric.1 10.Dersca Bulgaru.ik Kaynarca (1 774) inclusiv. pp. G. pp.războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812. N.. goana după imbogăţire şi ranguri. până la pacea de la Ki. pe de o parte. Iorga. . h/storian. savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea.. 38 . pp. 1 1 3.R. înşelăciunea.problema orientală".R. Guboglu. /orpa el l'histoire. analizate sistematic din punct de vedere militar. N. inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane . M. pp.: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]). pp. schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale.).i�i. in anumite momE nte critice. 405 .i.1 83. 1 9 1 1 (XVIII + 512 p.ili.. Alexandrescu . Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman. Alexandrescu .bolnav" stat feudal.125.Dersca Bulgaru.M. a Roman/an historian. III. 125 ..128. 3 .Dersca Bulgaru. IV. Iorga . la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut .cimec. 1 82 . adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. 120 . pp. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil. G. op.272. IV. 213 .479 . www. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699).. M. mita. N. a Romanian historian.O. intre aceştia şi otomanii nativi.ro / www. eadem. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora. Iorga. şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea.O. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse. pp. pp. voi. decăderea armatei şi a spiritului războinic. N.. cit. M. voi.Dersca Bulgaru.M.39 . 1 30 . N. /orpa. voi. 1 26 .M.135. concomitent. pp. pe de altă parte. M. tulburările interne. Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . op. autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului. Tn ultima Carte a volumului. V. religios-ideologic etc. pp. 231 N.

· La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii. pp. iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident. cea turcă235. ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu . 1 13 .244. N. A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. Zub. historlan.143. Muntenegru. N. formulând con�luzii veridice şi durabile. contradicţiile între . savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă.ro / www.a Roman/an hlstottiJn. pp.Dersca Bi. din care au rezultat cauzele.. M. M. religioase etc.ro 1 15 . eadem. N. cit. O altă consecinţă a fost aceea că N .R. Zinkeisen (1 8401 863) . nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol. Iorga a definit şi lansat . 233 . 135 . 403 . pp. eadem. Iorga.muzeubt.633. www. Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. culturale. având.noile timpuri" şi . W. 183 . pp. ideologice. Bulgaria. N. IOfV& .V a fost tipărit în 1 948. multinaţional: Grecia. toate punctele de vedere. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică. bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o. 39 . Coroborata cu celelalte izvoare istorice N. Tratarea istoriei universale ca un tot unitar. Guboglu. din . Alexandrescu . marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. /orpa.vechile moravuri". von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J. op. fiind · cu mult superioară. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund.184.1 1 7. Cartea a 111-a. Albania etc. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878). România. militare. încercărilor anterioare ale lui J.istoric. sociale. N. s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi.llgaru. la bază o singură naţiune. că mari turcologi.O. apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică. 230 G. în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite..(faptul că în Turcia voi. /orpa . pp. sunt alte dovezi în acest sens). Cu formidabila sa intuiţie. Geschichte des osmanischen Reiches.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului. !orpa at l'histolra.un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• . revoluţia Junilor turci (1 908).cimec. considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi. Serbia.M. 7311 Al.40. · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice. pp. caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) .

in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910).1 14. ""' Vezi şi consideraţiile lui M. otomane. califtcate fi 8bllitale. E. idem in "Hisbisct1e \llel1eljl. 323. pp. epigrafice etc.). p.47. in J. adoptată de N. integrării şi interpretării izvoarelor documentare. Z. Iorga. 460. 578 . al XXX. atunci responsabilitatea repartizării cărţilor.ro 116 . 186. N. 76 . a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic).cimec.ltnct 1914 . 1909. 463 . 42 \'De fapt. In "8. eadem. p. pp. Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea). Activitatea rnodestj In acast domeniu. p. şi sistemului politica-administrativ otoman. Iorga . a fondurilor documentare. pAnă atunci. 1!01. 546.ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll".) nu sunt cercetate în măsura dorintă. spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. pp.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 .191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. numismatică etc.. de bibliotecă etc. dupA o luptă dllrzil. pp. pp. pp. capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului. D. pp. el l'histolf!l. specialişti in domeniu237 .muzeubt.ro / www. Guboglu.Dersca Bulgaru. 43. Alexandrescu . Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA").ilerai. idem. datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson.n. pp. 546 .586. 15. Guboglu. L Mlrgold. a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). cronistice. 819. această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). datorită faptului că N. In perioada dintre anii 191 2 . folosire etc. Orientallstica romllnll. otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi.548. N. 1910.Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 . www. domnea haosul. otomane.1922 . Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451. savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor. din îndemnul turcologului ungur 1. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). trecând . este discutabilă240 . 1 1 2 . 109. depozitelor etc.464. 1 . 41. 148 .O. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul. De aceea. 29 (in 1905 . 2 Iorga. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (.505. nici pAnii astAzi (1973 .istoric. bibliotecilor. 1 19.584.1 899. conservare. p. Tn ..) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti. 1909. ai operei savantului român. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată. 30 (la iniţiativa lui T. fapt subliniat şi. diplomatică. p. in mai mare măsură. Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. K SOsshein. eadem. 817. p. p." al XVI.lerallnl!iU1g. N. In 1 898 . modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 . 503 . 1 9 1 2. In frunte OJ arhivele otomane. mai ales. concepţiei şi metodelor de organizare. pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul. 60. p. păstrare. Ger1and. In "Delische l.inceputul 237 C. Ji'ellek. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie. Contribufions roumaines.M. historian. criticat de recenzorii europeni.ileraichlls Zer1rablal. p. .Orienlallsche l. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci. 191 1. p. Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane. fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă. Alei (. a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei. este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial. 1 8. 101f1B . Brod<ehlam.1915. 1909. Kamcson.R.77.un lnvlţat european de origine suedezA. al XXVI. C. p. lorgll. 1913... N. a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca).. 1909. P. divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman). N. p.. 801. tvrco-otomană. nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc.eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}. paleografie. al XVIII. 58. G. 231 Vezi M.istoric. 230 M. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie).".l" al XFN. Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii. Djwara şi D. 583 . in care.Ln:ei al XIII. pp. pentru că. când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). pp. 9 ("In Turcia. Prlleografla. A. M. 20. Gunnar Jahring. Guboglu. Şi periodizarea istoriei otomane. idem.

35. era imens. pot afirma că G. Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire". cele ale volumelor 1 1 . 259 .M. 1-IV. căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi. Guboglu. 347.( .Revue Historique". 244 Prestigiul d e care se bucura N.O. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538. Iorga al l'hlstolra. Iorga. referitoare la G. etc. prof. D. Bucureşti. a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză. XLVII. Iorga ca fiind . cit. W. 1 . voi. 1 640. Belmont i-a solicitat colaborarea.. in . a Romanian hlstorlan. căci descoperirile se fac neTncatat. ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. eadem.muzeubt.. subiectiv şi obiectiv. i-a mulţumH personal (mai www. Alexandrescu . Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale. 1985. N. N. p. A... lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam. 24' . un tratat de pace etc. Bucarest.Ş. IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd. eadem. pp. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică. ItalianA.260. Tn Anglia a tost.D. Seeliger. Dar. Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. Xenopol. 1900 .48. al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. ""' . in voi. historlan da /'Europa du sud�st.KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA. faţă de . pp. 144 . adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman. 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat. cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. Iorga In lumea ştiin�că germarVI. centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). Lucian Boia.20 1 . palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti.1116. cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor". anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn). voi. unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. In A. dar nu decisiv. 1. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată. mal 1 9 1 4). anul unei succesiuni de sultani. al sultanatului acestuia.durata lungă" a unor fa pte. pp. Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii.Revue Historique"/ 1 908. ediţia a IV­ a. in lucrările Istorice ce le lnfă�şează.ro 117 . N. o victorie militară. Astfel. 1 774. Evoluţia istoriografiei romana. E. 1972. L.ro / www. G. apud A. sinteza otomană). pp. a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa.Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 . Fiecare timp oglindefte.122. 1 1 7 . historlan. /'homme et l'oauvra. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In . Paris. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare.Istoric.. prof.R. 1 976.149. otomani. engleza. Xenopol. Iorga . practicată anterior de Cantemir. Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă.cimec.marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc. IO/fla. Nicolas Iorga. iar dupA apari�a voi. de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile. al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . sinteza otomană. anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale.R. sărbă atc. cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. pp. a fost un produs al epocii sale.Dersca Bulgaru. In Franţa. . In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. francezâ. plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A. 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. M. ImpreunA cu Karl Lamprecht. Virgil CAndea. p. Weigand a apreciat. In Italia. 2CJ0. 1. n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale. N. 1-a apreciat pe N.Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci. ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale. O. ziarul . op. de asemenea.. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. 40 . p. Pemice i-a propus să tipărească la Editura . 185 . Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910. a unor indici de nume de persoană. pp.E.. Bucuretti. mărind fără incetare orizontul Istoriei. punct de reper fiind un an important. Nicolas Iorga. O. de locuri.

nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA. un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică. . Europei (noiembrie 1913). Ankara. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive. le 619 mal 1914. . pp.en Reiches. O. cum mărturisea.. Bucarest. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1). p. p. G. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc. Iorga. istoricul B. Barbu Theodorescu.R. 250 Barbu Theodorescu.. a G. 1 18 www. 2650 p. Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia. prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S.V al sintezei otomane in limba turcă. V 1 1948. şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret). 25' N. 1914. p. Iar In RomAnia. S. • francezA (1912). dar primul război mondial să o fi. N. 20. "'' Barbu Theodorescu. 45 . Iorga să tipărească in editura . ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate. vizita şi contactele ştlinţlfico . S. după un lung p�oces de elaborare de .156: M. passim. Nicolae targa'. biograful sAu. ""' Afirma�a lui M.. 2112 1. sunt sigur de aceasta. a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch. p. pp. pp. N. ulterior. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi. pp.O.M. p. augmentată şi adusă la zi. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908. muzee etc.aproape zece ani de zile. Baykal.) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu. y> rin natura ei.cimec.. După al 11-ea război mondial.� uzeul Judeţean Bototani Dar. �. probabil integrale. in 1 938247. O viaţl d4 om. Nicolae lorga2. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană. Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu.A. Chakry (Şakrl). Tn iulie 1 914 editorul italian A. Osman/1 Tarih/.G. Să fi existat această inten�e. indirect. in 1 948. lorga248. cit. Iorga . nici N. G.. in ochii lumii intelectuale otomane.R. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba .46. Iorga . Imprim Minerva". voi. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 . 1 75. 3 . Baykal. O. Tn Selbia. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. Studii şi documente 1/terate.ro . asta inexactA. a apreciat G.99. pp. 1940. XVI + 890 s. urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 . Iorga şi nici secretarul şi.culturale s-au bucurat de un Imens succes.. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 . Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. Iorga.Hoepli" un compendiu de istorie otomană. 156 . N. 1 73. Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:. III.1 10.. E. sinteza e un punct terrninus. Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c. Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere. Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest. revăzută. savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci. Barbu Theodorescu .muzeubt. Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie.1912). �lren: B. X. 109 . In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi. 63.. Nicolae /orga2. Zub. Guboglu (N. Bucureşti. biblioteci.78. Nicolae Iorga'. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman. voi.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . 2'" N. V-nci Cllt (1 774 . Şi exemplele ar putea continua.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da. S. p. . in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere.T.Istoric. Al. Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial. deşi trecutul istoric româna­ otoman. realizata da Nuzhet Kudret. E. . 1948.. aşa curti a declarat însuşi N. Nicolae lorga2. editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală". Pemice i-a propus lui N.politlco .ro / www.4. dar şi unul de inaugurare"24 . T�u. op. nach den QIJe/len daryestellt.

cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 . rectorui. lmpr. 1901 . Iorga concluzionat că . Bucureşti. prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol.141 . Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării. tehnic-editorial. Tn . 3. 1 75.M. in . in . nici altul n-au găs� ee să le spunA. Biruinţa de la Clllugllreni. N. ei genegaţii . 1938. '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N. profesori de drept şi de medicinA. Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace.647. cuprins. a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55. "" ldem. Erau culţi şi deschişi către modernitate. in .". XXXVI .C. s. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi.L. a enumerat cazuri . Serbarea de la CIJ/ugllreni. 1.. Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. t.. no. s-a dezvoltat cultura română261 . A analizat.1395). popor". "" pp. Doul conferinţe. 1914. .S. . ''" Jdem.A. pp. ldem. 20. D. . 1900. extras (71 p. N . savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N.compl.celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş ." s. � . t. număr de volume etc. Ştefan Bogdan.rvind altora ca un exemplu"2 . 257 1dem. nr. Bucureşti. pp. · idem.ro / www.I. că . 30. Astfel. peste decenii de la efectuarea ei. în continuare. de asemenea. cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . extras (variantă augmentată). ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat.B. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. Vălenii de Munte.muzeubt. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre. Mihnea Turcitul. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte". Cu/ture romllnll supt fenarioţi. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane.P. Alexandru Movilă. Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot. 962-999.50. nr. n .A. 6 / Juin 1914. Studiul a fost recenzat favorabil in . nu sunt incl1 cunoscute. 58 p. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă. Sinan Celbi. in . Tn mai 1 914. '"" N. Sina. Bucureşti. L. 188 / august 1 9 1 8 . Nici unul..R. Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation. A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii. 11. 645 . slavonă şi română. la ei acasă.". p. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani.Neamul RomAnesc". A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc.). Bucureşti.S.ro 119 . Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri.. se.O."..renegaţia poate fi de trei feluri: de lege. pp.48 p. 11.M. in .. •Datina Românească". subliniind că . Bucureşti.S.) se îneacă în dispreţul public. Hrisant Cămăraşul. ""' ldem. sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea. Iorga.compl.. Iorga. Bucureşti.( . Toma Cozliceanu. în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română. de naţie şi de ideal.ACTA MOI. august 1 9 1 2. creştineşte. ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898.cimec. p. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman. pp. P . Dumba. 798 .A. Iorga relata. Barbu Theodorescu. formulând consideraţii generale257 . 11. 1 898. 1 1 .E.R. Veneţia Tn Marea Neagrll. 16 p. 1 898. . şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea.DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. 473 . ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români.Neamul RomAnesc. 1914. Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral. 1 . ocupate de I mperiul otoman. DoulJ conferinţe. m. annee. Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu.I.1 400).". · ' Bucarest. Bucureşti.A. 1. Bucarest. pentru . însă amănunte de Qrdin conceptual.476. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci.la u n popor (român . pp. 1914.. A cercetat. D . XXXV II.c. Nicolae Iorga . an XXXI V. propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. în şcoli s-au predat limbile greacă. 1.I. Bucureşti.806 '+ 3 pl. Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc. an XXXV. pe care o www. ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. 140 . La gară era ministrul. ldem.

Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă. recenzie la H. mai ales. 1914.ro 1 20 . Dumitraki Varlaam..300. Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman. . Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla. 1 .2 1 J-'« . conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă. Nicolae Iorga etc. 24 p. • 1c1em. conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc. orientale in original sau in ediţii critice. RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud. popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării . ldem.o . o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele. s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e.. o Turcle nouă. In voi. dar şi de colaborare avantajoasă. Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi. In . A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea). Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. pp.F6vrier 1916. N.1403). cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă. care. ldem. 1903. Dichiiti.Mării Negre Strâmtorilor.. an . adeci. III. � .muzeubt. pp. . energie războinică.A. Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea. In an am Iritat cll lll(le (Nil.. muzeele etc. 167 . 290 . le­ nache Văcărescu. A. Prinos lui D. • ldem. Lupta da /a Lepanto. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 .l.cimec. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. CI� Presa. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H.·.. contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi. unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir.Gibbaona.175. N.iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi. C. Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie. pp. A publicat noi iapriveam atunci.au disanlrie de la blnctll!ll" (N. partenerului de colaborare263 . lqrga a analizat cauzele. modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. 100. a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 . fi pOOicll ln limba fnn:ezil. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o . Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. www. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. 1101.au • se prafacll . se supuneau jurisdicţiei domnului român. le 6 / 19 mal 1914.nt.a de Uit In AIIIIUII . n-os 1 . prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264.E. să ridice moschei. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism. Oxford.. BucurettJ . ur ann6e. Mal agreabile . N.ro / www. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani. euc. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării. cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi.16.. 1914. Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford.Drum drepl". In . strid nllllonalll. . ) : c4. a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 .B .) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!. stabilirea osmanlâilor in S.. otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. ·aucurettl. O 111aţ1 de om. s. caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). alf'l8rFtll1l an .fi ce fanatica realllilil nu pllceau. Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons. The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre. dupi aproape zece ani de zlle ( . ClltBctanJI " utmlrlle ei.110). Bucarelt.I . Iorga. Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. . 1 9 1 6). raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal. 1916. A. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române. bibliotecile.nt. pp. Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală. e.

IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded .. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914. renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 .. 270 ldem. Se găseau oare.5 decembrie 1913. pp. 29 p.11).1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 . Stockholm..ro / www. p.Svenak Tidlkrift Slrtryck". conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa.E.. Bucureftl. N. datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 . 1906 (307 p. 1). administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor. pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa. IY. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In . 271 ldem. XX. Dec:olnlemln:he. . in .ro 121 . Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc.. rY.muzeubt.meditativ. In . 4 . Vllenli de Munte. 4p. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi). Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. www. Bucurettl sau auedez.1/Janvler 1915. voi. 191 1 (540 p. .I. 200 Zicale turceşti.. Auf. · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908). în cele din urmă. s-a întrebat retoric autorul. la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus.S. Bucurettl.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 . Iorga (colecţia . 131 . 1913. 772 ldem. Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll. spiritul oriental contemplativ . cu capitala la Constantinopol. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est. Europei270 . ce devin parazitare şi domină brutal. Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică. A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . 253 . dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat.ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico .-E.. n-o.Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare. 36 p. 1915.A. dar renegaţii s-au uzat. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia. XI (Cercetllri şi regeste documentara).rile.cimec. Vilenil de Mine.178. Minerva" . voi.Giobus". rasele supuse (renegaţii) au guvernat.LIX/1913.+1 h.german din 1863-1699. � le dullllln'U OJ Aulrle). publicate de N. vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman.". VAienil de Ml. 1908. Buanfti. dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1. "" ldem.). In Studii şi documente. energia." e ILtllinlal fepU cii N. 59 . otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite. insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. pp. pp. la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S. ldem.. conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade. . Popt»re Ulri:e peteZ/tal8.O. 97.262. Buanll. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală.iniiiiJ.o. RecenzaU "1. pp. Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman. In StudH şi documente. Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale. abandonarea politicii de cuceriri. Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni.). Prin aceasta. vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac".1� Poponlor".E.145. 20 p.1(). 1913..B. und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa. Golte. care-şi revendică drepturile naţionale. 1910. llldnl8 din . în lungul exerciţiu al funcţiunii. Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale. La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. lr"' ft16e. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl.

N. Romlnii. V + 254 p.ro / www. 97 . In loc. idem. pp. 1916.619). pp. Politica .R.63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: .R. savantul român prevedea pentru viitor .4 1 1916 -1917.1 909). Vălenii de Munte. Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77. Turci şi Greci.romanii) care a locuit aici. Tinerilor Turci'."I 28.N. vezi şi textul din .. Istoricul-ziarist N."). 94 .61 7 . pp. pp.I. 353 . Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente."l 08.Semănătorul"l 1 904 şi . cit. m TipArit la Vălenii de Munte.S.67 (despre rel�ile greco .1 74. pp.58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N.o nouă legătură a popoarelor. 100 .07." I 22.N.07. La Dobrogea. Dimpotrivă. în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea . 1605 . a eviden�at starea de decădere economică. Cu firea sa vizionară. no. 200 Ibidem.452.4 1 1916. 97 . cit. ."I 20.R.") 1 1906 . Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 . mai multă umanitate". pp. pp. politică.1 607). susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană.286.Neamul RomAnesc".96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g. Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279. pp. in loc. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine. pays de synthese. Marele vizir la ldem.07. conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915. 2 . nr. ldem. in . 21 27.N. redactând numeroase articole publicate în presa vremii. 46 p. 770 Ibidem. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 . Ibidem. militară.N. ce păstrează viitoruP8. 1 1 .muzeubt.1 00. idem.R.ro 1 22 . 1 19 . aceleaşi numere. 42 .R. Constituţia turcească280..1 908). Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea. sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc. mai multă omenie. Ce înseamnă popoare balcanice273 ." / 1 7. cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal.otomane şi o prognoză politică: . firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat. Jassy. idem. 64 .Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit. 770 Ibidem. R. pp.N. 56 .N. rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . pp." I 16. Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual. Bucureşti. 59 .R.Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: .secole întregi am stat unii lângă alţii.46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA. este o culegere de articole din ziarele .134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei. m ldem.04.N. 538). pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din . Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert.1912.B.17.1909. ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone. 770 ldem. împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi". Ce Tnseamn/1 popoare balcanice.R. in .E.1907.cimec.1908.O. 2 4 1 1 5 Decembrie 1900. Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea. n-o 4 1 1917. in loc cit. Cuvântul domnului dr. bizantină şi otomană. Tulburările din Constantino po1e282.R. ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco .04. -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl. 203 Ibidem. 1 31 7 . pp..Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . de asemenea.355).131 8). 21o• Ibidem.1909. Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www. 2to< Ibidem.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori . pp. profunzimea analizei şi a concluziilor.". Bucureşti.conservatori: . p. Mişea în Parlamentul Otoman281. pp. 1 1 .1907. pe o solidă bază materială şi morală. pp." 1 05. Vizita studenţilor turcl85.02. 166 . vecinfi sili şi chestiunea Orientului.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: . reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România. 191 2. că .. valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic. 448 .R. p. ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat. voi. vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim. pp.E. pp. Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor. aceleaşi numere.08. Jassy. n-os 3 .

Siluirea unui popor şi răspunderile':i91. t.spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295.N.N.I.N. 33 .R.643. "'" I n . cultural.706).N.07. 1 9 1 2.. 705 . Iorga de a se informa şi de a inform. 1 745-1 747). pp. 1573 .• 1 nr.157 /1919.34. Deşi pare lungă.01 . "" Ibidem. 1 0 . Amintiri istorice307.paşii in România : .3°3 Războiul islamului304. ''" Ibidem. . pp. lnvăţături din Turcia293.N. 641 . care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României).. "" Ibidem. 302 In .de stăpânire in Dobrogea. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N.43-44.1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia). 45 .muzeubt. 29 p. 1 914.culturali'. pp.N. 152 . pp. ""' I n . R. 401 .R. lafi.151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : .1914. XXXV II.R.43 / 02.R.1 265 .R. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314." 1 nr. 1 9 1 0.1 267). pp.1910.N. "" I n . 191 1 . 1 0.10.N. 300 In .R.N.A.R. 221 .Lumina Nouil"/ nr.S.M." 1 nr. 143 . 787. pp.N.402.1914.1912)."/30. românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno .159 (N. pp. Ultima glorie a Osmanlâilor10. pentru articolele citate la notele 273 . pentru popor" 1 noiembrie 1914.N. 1915." 1 07.R.198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo .153 (despre vizita lui Hakki . ".273 / 1918.1 538). Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.1 330)." 1 15." 1 nr.R." 1 nr. ISfÎ. acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2." 1 nr. 196 . articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare.33 1 1918. 1910. strategic.N. lncă un asasinat politic la Constantinopof99." 1 07.Jo6." / nr. 288 Ibidem.1914.N.ro / www.N. pp. 3. pp. 2117 Ibidem.R.R. 1 429 1430.2 1 9 / 1 2." 1 20. 1 75 . 315 1" . Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90. Bulgarii .09 . pp. pp.N. p. pp. /orpa .R. "" Ibidem. 1 912. pp. 303 In .1 1 .223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: . '1 2 l n .4.05 .R." 1 09.cimec.R.83 / 1 6. R.N. "" I n ." 1 nr. pp.64 / 1919. lql.R.N. 31 0 I n .ro 1 23 .N." 1 nr. pp.J1 .ll. "' I n . "" I n .domnului Enver'.1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: . Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul . Lămuriri istorice292. lafi.a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne.R.Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298.271 / 1918. "" I n ." / 14. 286 Ibidem. Guboglu. pp. Biblia turanică a Turcilor12.79 / 1 2. www.R." 1 29. 1 9 1 6.R.06.62 1 martie 1 9 1 7. p. Noua aventură a Junilor Turd18." / 20. pp.1 / 13. 1 96 / 1919. 1329 .R." 1 nr. ""' I n .N.9 1 ianuarie 1910.N. Stanbul şi Fanar11. pp." 1 nr.N. "" I n ." 1 nr.R. N.R.) 285 Ibidem. 1 0 ." 1 nr.07. 1912. ""' Ibidem.44 1 09. Intre Greci şi Turc1.03." 1 nr.N.35 / 07." 1 nr. lql.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88.144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N.. 1 914. '" I n . 185 . 1 916. (preluat din . Oaspeţi turcP01. Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman. Distrugerea armenilor din Turcia308."/ nr. Turcii .R.R. "" I n ." / 19.1 565). Războiul Turcilor cu Ruşii. 148 .08." 1 nr. Convent ie cu Turcia'/89. Succesele armatei otomane30 . 1910.N.R. 1 0 .01. "" Villenii de Murite.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: . 301 In .R.07.31 6 vezi ti M. La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe. "' I n . anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc.3°9." 1 nr. pp. Enver15. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96.1 730.N. 8 .09.N.lstot1c.1913.N. Invierea . 1 8 / mai 1914. 154 . lafi..R.R." 1 nr.250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: .08.46 / 25. 248 .R.N.08.". "" Ibidem. na�onal. plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman. 191 1 . Dardanelele. 1 9 1 7.09. pp.R. 10.141 / 26. s.N.N.L. 19 p. Constantinopolul fără sultan316.1 729 . »> I n . păstoritul transhumat al mocanilor români.1913.155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: . 1 9 1 7. Bucureşti. Starea actuală in Turcia300. "" I n ."/08. 1 9 1 3. "" Ibidem. 158 . 1 71 . pp.42 / 26. I n .A.5 / 1 9 1 2). pp.istoric.R.188 ("N.

Toronţlu. Sinteza otomană. ""Apud Berbu Theodorescu. despre altele a adunat informaţii.istoric. munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită .1926.pentru a expune. voi. Nicolae lorga2. ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. accentul căzând asupra capitalei otomane. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. turco-osmană. 1940. Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. când orientalistica îngloba. pp. N. Pe drumuri deplrtate. fără o delimitare prea clară. Seeliger. 1. decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig. selecţia textelor. Prin Bulgaria la Constantinopol.ro 1 24 . N.E. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. . în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut. operă fundamentală timp de o jumătate de veac. profesorul german W. când se punea.) istoricii otomani sau străini" 321 . compara şi judeca faptele şi oamenii.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist. Se impune o precizare: N. multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total.note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. dar realiste. scrisoare din 5 iulie 1912.le vrai historien de I'Empire Ottoman". 227 .350. '( . Tn 1 909. Guboglu. ediţie IngrijitA.marele orientalist şi istoric al românilor''320 . Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman.cimec.compl. X.. Aceste . Iorga. a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. voi. Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane.Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular. pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană. neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. D. Bucureşti.ro / www. 1907. p. p. www. Tn 1 9 1 2 generalul turc M. 282 + 11 pl. Bucureşti. Iorga. 1890 .muzeubt. 1-a numit . Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. pp. 45 . 322 Apud M.. Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin). 1987. ) cu totul altfel decât (au făcut-o . diplomatică etc. aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. vezi ti selecţia de pagini din N. "'' I. note fi comentarii de Valeriu RApeanu. cu o accentuată tentă de vizionarism. Ed�ura Minerva. şi-au legat existenţa de acestea. Iorga. Iorga. semnul egalităţii între Turcia şi Orient. La începutul secolului al XX-lea. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. studiu. în trecut. Studii fi documente literare. fără discernământ. Bucureşti. P. Ed�ura Minerva.46. autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 . Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. Peste ani. Iorga . 158. turcologia. fie partizane. nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind .51.

". care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană.B.ÂI .. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu. cu alfabet grec sau arab. p. n. 470. t.a Romanian historian of the Ottoman Empire"323.Numa' •• an III. Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M.R. 34 1 . Teoria formaţiunei cifrelor.cimec. cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 . Al. 1.". p. caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe. Guboglu. Cifrele arabe. n. Papadopoi-Calimachi. situat pe o colină lângă Cornul de Aur.I. ldem. ad-hoc şi sui-generis. p. ""' M. Tn . 1916. ""George Baflureanu. Iorga a fost apreciat. 1 22. pp.historien de I'Empire Ottoman sau .A.. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. In revista .A. arabă sau turcă.Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. 1 91 1 . La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină. X e. Bucurefli. in . Iorga . 1 74 (nesemnatA). . pp. 1895 . Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. 1 1 p.în relativă stare arheologică". aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. iar bisericuţa . Domcontribuţiilor citate la nota 205. Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8. 11. 111• annee.E. 32• 323 Titlurile www. acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman. in vecinătate se afla Vlâh-Sarây. fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le).O. epud M. răspândite de arabi în Europa). . n-o 9 / Septembre 1916. Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. . Serafim din Pisidia şi al�i. Guboglu.152. patriarhi ai Antiohiei. Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman. in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. In .c. 44 . Ultimul a afirmat în acest sens: . XVII. C.istoric.S. reşedinţa reprezentan�lor munteni. arsă însă în 1 784. în perioada publicării sintezei otomane. N. Istoricul şi originea lor.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324.I. Orientallstlca romlnl.ro / www. . iar Mihail Guboglu .S.ro 1 25 . 30 p. Papadopoi-Callmachi. 1 79.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog). mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul. ca fiind un mare orientalist. în special din Istanbul.1 896. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit . 3301asa ai-Mualuf.B. 1 35 .56. 1901 . apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. s. care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă.E. Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea. cunoscător de limbă turcească.M. M."'· ""In . Bogdan-Serai. bisericuţâ a avut. 320AI. dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( . care a descris aceste valoroase "produse tipografice". Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul. preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 . Iorga nu putea fi considerat turcolog. )"325. pot afirma că N.muzeubt. Bucarest. p.M. Titlul contribuţiei citate la nota 205. Bucurefli. Din acest punct de vedere.3. în secolul Xli-lea. Contrb i utions. Tn concluzie. 327Gheorghe Balş. Cifrele sub imprimerie. pentru a păstra credinţa. 47. Bucurefli.". m. de-a lungul timpului.

in . Alexandrescu . prin urmare. R. no.". pentru acest interval de timp. 351-353.A. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane. conform cu noile realită� politica-diplomatice. nu ştim. în paralel cu limba turcă.protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal). Din istoria. in .". Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea. la sfârşitul secolului al XIX-lea. P. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie.ro / www. anul VIII. Paris.Dersca Bulgaru.78 .VI. Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). Halevy. prof. •• nr. fie sinuoase332. în acelaşi an. in . no. Lucre�a Gane. dar motiva�ile şi finalită�le au fost. prin art. pp.ro 1 26 .I. p. Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880.XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions). pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant. M. Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. 99 . 21 al amintitei legi. absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. M.garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane. a elaborat .460. 1967.S A I .324. în general. Orleni/IJ/sticll romiJniJ. necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i.". 8 1 .E. 4. a Dobrogei la statul român. pp. "'Mehmed Ali Ekrem. A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag.2 / 1988. Iorga.o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 . 621-628. dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc. Bucurettl. pp. Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques).1 1 1 .S . diac. contribuţiile: Mayer A. transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi . 4 / octombrie-decembrie 1956. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. O lliaţl de om. 454 . au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene. Bucarest. 2/1 969. Guboglu. Iorga. Bucarest.aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere.".E. 'Udeţean Botoşani nii români. V . pp. predarea limbii române să fie obligatorie333 . 1.E. apoi a fost transferat la Medgidia. Bucureftl. In . R. 314 . Istoricul român nu ne-a oferit detalii. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. conform informa�ilor oferite de N.R. p. O .R.muzeubt. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă. Emilian Vasilescu.S. '""Vezi. 11. In . ce . diferite.a doua jumătate a secolului al XIX-lea). ldem. au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918).Muzeul .E.1 1 6.cimec. pp. statul român a acordat şi . XXXV II. cu m e ra ş i firesc. reorganizat 331 N. pentru instruirea tinerilor turco-tătari.0. fie liniare. Contributions roumllines. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice. www. XXVI' annee . pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane. 93 . voi. Astfel. autorită�le române au hotărât. pp. XVf . IW".1 1 1956. Orientallstica romiJniJ. ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . Acest interes a existat.M.

Les l!tudes. Alexandru Alecu. Mempriu auto . Istanbul. 1907 .1904. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh. Notes.".u anexe. Notes. a urmat la Paris.sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris. pp. cu noţiuni introductive de arabă şi persană). cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal). Bucureşti. Istoricul unei tmpllmdnteniri. 1 901 (VIII + 96 p. 2 1 1921!. cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes.181 . Haşdeu. Popescu. Lazllr Şllineanu.iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A. E. 353. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. 337 A mai urmat. Pe de altă parte. Ion Matei. în cursul secolului al XIX-lea. O carierll filologicll (1885 1900).octombrie 1 888. Abdurrahman. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză). (infra abreviat: Lazllr Şllineanu). Bucureşti (456 p. Aguletti . Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu.Dersca Bulgaru. vezi şi Ion Matei.A. Cernăuţi. ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. o menţiune aparte merită şi prof. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale.M. /.S. Viena. de asemenea. in idem. a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336.). organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . 1 1 2. Popescu-Ciocllnel. Un orientalist ploieştean: Gh. p. Alexandrescu .Oersca Bulgaru. Ploieşti. D. 1 1 2.ACTIt MOLDitVI. Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. tipărirea unui anuar. din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. p. pp. 1928 1933. pp. anii 1903 . P. între octombrie 1 887 . Ion Matei. mai veche. 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România.muzeubt. O. P.E. 1928.ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase.biografic. Constanţa. in perioada octombrie 1 888 ."). 330 M. Les l!tudes. Th. Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. Bucureşti. Simache. licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887).f www.1 . E. an IX. Alexandrescu .cimec. Macrea. EdHura . Lazăr Şăineanu.ro / www. Astfel. in .ro 1 27 . nr. Cu un portret şi patr. Ş. Lazllr Şlllneanu. care biograf a datat greşit (1888 .Adevărul' S.6. 20.) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. 253. 1969. Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B. _ 1 . Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34.M. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană. nu puteau rămâne fără ecou în România. Barbier de Meynard (limba turcă. 164-165.1 0.An. p. p. M. Legrand (greaca modernă). 1934. Vezi lazăr Şăineanu. D. Leger (limbile sârbă şi rusă). 1 1 2. \(ezi şi Luca Vomea. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. ca delegat al României). in paralel.9 ..).187. Cairo etc.M. S-a hotărât. pp. Notes. filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S. p. 335 1.M.1916. p. conform art. Avr.

) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. Haşdeu şi Al. . asiriană. 75 p. la 28 iunie 1 892. persană).muzeubt. Avr. Houdas (limba arabă vulgară).perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th.. despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă. tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară. turcă. specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu. din fondul Adamachi al Academiei Române. siriană. Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea. O. destinat special acestui scop.triadei critice" şi promotor 1 892.P.cimec. Un an mai târziu. Astfel. arabă literară. in frunte cu slavistul Ion Bogdan. Halevy (limba etiopiană).).ro 1 28 . unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris. Tn ţară însă. "" Ibidem. Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. ( . feniciană.Revistă de semitologie" la Bucureşti.. Constantin. lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni. cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . Derenbourg (limba arabă literară). 1-a respins.Universul" S.ro / www. dar comisia de examinare. Amintiri. O.18 • 38. D. "' Constantln Şllineanu. să-şi însuşească limbile orientale . în intervalul octombrie 1 888 . După tipărire. ebraică şi etiopiană 0 . B . www. Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane. A.. membru al .49. Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. Aguletti de a edita o . pp.Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. pp. A. s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. Amintiri. în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. 49 p. 48 . in 1 895-1 896. aramaică. pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. P. pp. Scheffer (limba persană). cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor.in ţara noastră. 1 947. A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. 1 895. Tipografie . "' ldem.mai 1 891 . poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 . cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. 63 • 66. a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. Bucurefll. Bucutettl . College de France (a aprofundat limba turcă). Ch. Tn perspectiva timpului. Barbier de Meynard (limba turcă). A fost singurul candidat înscris. datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: . Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ. Tn . 1 . "" ldem. având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate. Limbile semllice. 331 Leipzig • Bucurefll. /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană).

cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�. Bucurefll. fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar. obţinând licenţa în 1 906. pp. armeană şi chiar turcă.". cel cu care a polemizat virulent N. Matei. colegul. a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem. Dicţionarul teologHor romlnl. ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi. anul XXXIII. nr.. anul XXXI.T. V. 1036 . 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu. B. aramaică. Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C. Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908). in .1922). pp.muzeubt. III. B. . fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. www. Acest veritabil geniu filologic. anul XIX.215. iar 1. Gh. siriana). respingerea lui C. in . p. Bucurefti. iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu. Tn felul acesta. Gh. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani.153. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică. Speranţă. nr.1 922). prin alte lucrări de specialitate. S. licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). activând până în 1 91 8. se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita. .Univers EnciClopedic". fără să mai elaboreze . care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . specializările istorie şi geografie.cimec. Nicolae Neaga. la 44 de ani. 468 . Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. vii sau moarte". . a devenit un orientalist-semitolog de· renume european.1041.. . Iorga. însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă.G . 5 . pp. dr. armeană.363 .M. ebraica.S. 214 .472. in . 5 . Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu. alte direcţii de cercetare istorică. siriană. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. probabil. Revenit în Bucovina natală. Popescu-Cioc�nel.368. cu accente şovine. Pr. despre care voi insista în paginile următoare.al . pp. Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. laşi. Ord. aramaica. Dr. 0. traducltor din " sirianl. Editura .şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. 9 . Un oriental/si romln: S. dr. au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343.10 1 septembrie .octombrie 1 972. o tradi�e în acest domeniu istoric. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM. A murit în august 1 922. prietenul şi cumnatul lui 1 . pp. o mentalitate refractară şi obtuză.6 7 1 mal . primul orlentallst romln. Mircea PAcurariu.ucuretti. absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900). Existau alte priorităţi.Ultima relfecţle". la Viena şi. Silvestru Octavian lsopescu. Atanasie Negolţă. nr.1922). Bogdan.iulie 1957. . unlv. la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908). . 1 1 2.ro 1 29 . lsopescu. Pr.ro / www. 1 996. Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . 152 . lsopescu (1878 .Iunie . O.". Ori. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . pe marginea lucrării Influenţa orientală . ""' Pr. A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 . 1. dupA o analizA atentA. In ldem.iunie 1967. nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească. Bogdan nu a ezitat să le sprijine. seria 11.S. Prof. preot prof. pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 . a studiat limbile orientale (turco­ osmana. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba. Notes. unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti. Dar.s. doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios. araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906). Cleric/ romlnl oriental/şti.6 / mai .alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii.

pp. pp. 1036.compl.Cultura N�onaiA". p.44.1 / 1 939. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta. 4 / Aprilie 1907. 1928. Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti. 391. lingvistic. ln . unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. D.L. 1 1 . un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc. a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. Mohamed şi opera sa. la . pentru anul financiar 1 906-1 907.A.ro 1 30 .L. 278 . limbilor şi literaturilor.7. Popescu-Ciocinel. Bucureşti. culturilor şi civilizaţiilor orientale. i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. O carte rari. Gh. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. la 8 noiembrie 1 904. 45 p. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) . Cu sprijinul protectorului său. publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . persanll) . Tn acelaşi an financiar. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 .1 9 1 6). Viorel Baglacu. postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica. p. www. voi. nr. 1971 . lordicheacu. A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice.inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo. forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) . cu tema Mohamed şi opera sa348. Gheorphe Popescu-Ciodnel. p.student tolerat".InsemnAri leşene".C. In .(Marin Popescu-Spinenl. Notes. Tn memoria lui Demosthenes Russo. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv.P. La 1 1 noiembrie 1906.4. persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. la Facultatea de Litere şi Filologie. cunoaşterea Peninsulei Arabice. 6 .c .).C.1 0 1 Octombrie 1907. Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). an IV. bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui". tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes. pp.1907 . Tn felul acesta.singurul orientalist român. In .In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 . 1909.:.•AiexandresaJ . Iar peste un an.". o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th. 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină. s-a precizat: . "" Gheorghe. Demosthenes Russo (1869 . profesorul şi mentorul său Balint Gabor. obţinând.1938) zum Gedachtnis. de asemenea. cursurile . vezJ fi lon Matei. impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate. M. arabii. tânărul Antalffy. nr. Bucureşti.12 1 1938. a apreciat conferenţiarul. Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind . Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. 1 1 2. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat.33 . conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909. IX. Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. voi.279. . membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905).ll . 27 noiembrie 1907. ca . arabă.muzeubt. Les ttudes. fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed.O.. susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti. licenţa. an XLI. la 12 martie 1 909. extras.. A primit. dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic.Dersca Bulgaru.ro / www. .". �i. un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă. Bucureftl . Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. "'" Franz Bablnger.434. datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice.M . ln nr. BUCUI'efti. p. care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist. In .cimec.S. 353. Dar Gh. idem. Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină".. Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA. VIII. LXXI . nr. 389. pp.

) Arabi.Hillel". 6 . · .A. adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. Va fi ( . şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th. fun�ona şi prestigiosul College de • . un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C. Tg. artisti�. V. premiata ulterior (1 896). pp.S. Andrei Anta/ffy. ţară ce era. Moisil.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu. intre anii 1 906-1908.. In . A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796.) care au locuit din cele mai vechi timpuri. · necesare (limbile latină şi greacA)350. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană.reat. cu o teză despre Originea Heteenilor.Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?".". a cAlAtorit prin Imperiul otoman. . no. 1097. Tn 1. a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i.cimec. 40 p. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. 1957. cu prlvlre /li speciali a romlnl.. atat de rriult legat de Asia. A aprofundat limbile arabA şi ebraicA. pp. anul l. 1 /Spring 1998. insă acesta din urmă i-a răspuns.)"�2 . Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. Persani şi Turci..O.T. nr. ZUb.muzeubt. solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei .studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: .". Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice. tătară.euc. 90-93. And. . cu toate ale lor triburi (. turcA. v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul.. Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA. Deşi discipol al lui Iorga. a dezvoltării .904 a făcut o altă incercare. Andrei An1allfy. Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie. . De câteva ori.Jiste transylvain dr. voi. Aguletti. persanA. printre altele. Avr. In . Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog. istoricA. 1 59 . autorul a formulat o defini�e genericA: . ) vorba despre: ( . Cluj-Napoca. 1.. culturale. dr. f '"' Th. L'orlent.prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient. elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii . Doroth6e Saau. Nu a avut insA norocul. nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii. 5 -9. comerciale etc. în concep�a autorului. Avr. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane. ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii.ScAnteieri".) date termenului de orientalism. muffT-ul Egiptului din acea perioadA. culturală etc. Bucurefti . Sistemul religios al 1$/emulu/. Student al lui Iorga (1 893-1 895). pp.ro 1 31 . . politica­ diplomatice. pp. 5 . fiind prefera� mereu al� candidaţi.licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene. Tătari. filOlogicA. Dan Prodan.344 345. profesorul Aguletti a dus o . pp. R. op. religioase.. limbile arabă. inzestrat cu toate cunoştinţelor . ""' Al. La cumpăna dintre secolele XIX-XX. In . MIRt.6 / 1938. www... 302 Ibidem. Abia în perioada interbelicA dr. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau.ro / www.160. Aguleltl. cii. . să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei. lingvisţice.. . extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu. neutru. în paralel. 1958. .9.) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( . deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul.

transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale .studiile turceşti sau .moarte şi savante". Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 . pp. traducerii.studii turcologice" sau . privitoare la istoria noastră naţională(subl. hatişerifuri. 38 • 37. a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de .asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului". culturale.muzeubt.25. .Ibidem. 1 883). dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii . a profilului moral etc. Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl. datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice. Aguletti a particularizat. hatihumaiunuri. Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. studiile orientale slujesc intereselor politice.turcologie". . in cursuri savante. autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. de aici şi până la . La sfârşitul studiului său. cu celebrul periodic .lumea otomană".turcologie". 1 854-1 855. studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. unde se studiau limbile orientale . realizate sub raport lingvistic sau istoric. şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic. precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură. Mai mult decât atât.studiile turceşti sau .turco-arabe". Avr. • Trebuie să subliniez faptul că Th. 27 -40. A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane. (ce) zac sub colbul archivelor turce. . 1 841 . E. ce putea fi investigată prin . Deşi nu a folosit in mod explicit formula . in cadrul sferei " studiilor orientale.-V.cimec.Ibidem.cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana". subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient. efectuate de turcologi. depistării. P. pp. pp.)" .vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care.Journal asiatique". . Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833. P.ro 1 32 . D. poate. ne sunt necunoscute. � • Ibidem. Tntregi dosare politico-diplomatice. cât şi onorarea orgoliului naţional francez353. A mai atras atenţia asupra numeroaselor .studii turceşti sau " .Muzeul Judeţean Bototanl France. documente de tot felul. comerciale ale României in Orient. autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii. La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique. intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S. diplomatice. insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români. analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane. . sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora. Africii.)"354 . www.ro / www. Pentru români. Asiei şi in N. ce va fi făcut in anii următori. 1 3 .un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării". " prioritate avea . D . va arunca lumină asupra trecutului nostru". cu privire la prin atete noastre. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). . autorul a insistat .acte. prin care studii . de nimeni cercetate. I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică.studiile turco-arabe".

Avr. D. persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�. nu a amintit nimic. Nu a folosit. Popescu-Ciocănel studiile lui Th. 302 Ibidem. profesor la Universitatea din Cluj. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare. de astfel d� "îndemnuri". prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. 3 voi. 1 900. Avr. In . 1 7 .ro / www. E posibil ca asupra lui Gh.ro 1 33 . După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi .14. la sfârşitul secolului trecut.turcolog". aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran. ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză.n/1 şi stud/He orientale. Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă.studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt. termenii de "turcologie" sau de . Popescu-Ciocănel. www. in lucrările lor de licenţă.. Aguletti . '"' Ibidem. 5 . exemplul profesorului Th.17.modest soldat de jertfă". 1901.turcologie" sau de . Rom.]")361 . memorialistice.trei limbi numite musulmana". după cum el însuşi a pretins. in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei. evident. persan�.RomAnia Junii". pp. .1 1 . Th.cimec. Aguletti să fi avut o anumită influenţă. " 1 900. să studieze limbile. asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ .P.in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie. Autodidact în studiul celor . De altfel. ""' Ibidem. 20 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . bibliografice etc. pp. a insistat. nici de data aceasta. Avr. Iorga.22. pp. preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362. pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi. Bucureşti.Jrefli. mentorul său. fără referiri documentare. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. Nici de data aceasta nu a folosit termenii de . nu au avut nevoie.muzeubt. a reuşit să creeze . . 1 1 . Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. 357 BUQ. Ulterior. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N . Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. 22 p. 350 Ibidem.România Jună".studiile orientale •356. Iorga să-i fi sugerat studentului G h .. ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. mai ales. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu. arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. turc� 7 . este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei . pp. insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic. în ce măsură profesorul Aguletti. însă. E greu de precizat. ]. crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil). Bucureşti. ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. Ibidem.turcolog". pp. lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363. scrierea cu alfabet arab. '"' Lazir Şllnnnu . pe care le indrumase să trateze. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman. 1 900.. . despre care.19. � ""' ldem. acest . 1 5 . din punct de vedere gramatical. după expresia lui N. 1 90 1 ) ..

dar nu a reuşit. Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală.-D. • N. o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României.244. .. 47 .. amintim pe: Constantin Petrescu. Orientalistul Gh. N.A. op.ca din venituri.]'.1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă.233 .a spus-o expres in testament . E în adevăr o ruşine pentru noi . 338. vezl fi Barbu Theodorescu.) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei]. "'" Ibidem. in parte şi de instit�i orientale. cit. Amintiri. dacă nu chiar ruşinoasă: . � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale. aubcap.P.]. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni.. cari mi se pare foarle indtept�ţitii. a � şi in incercarea de a intemeia. (. p.D. • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e. Constantin Şiineanu. Nlcclae iorga•. extras. Zub. 10 1 Oc:tombrle 1907.S. cultural etc. Notes. Bucurefti.ro / www. cap. VIII. ����.48. şi compi. Papahagi. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale. 1. dar şi C011'1pAtimit. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale.cimec.1 .L. 1. 1. Alexandrescu . 9.M. Dj.M. istoric.un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368. Siruni. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit . de origine. Ion Matei.Oersca Bulgaru.".T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl. "" Ion Matei. pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii. impreunA cu alţii. nr. B.lnchei cu o dorinţă. 1036. Seni. 1 1 2.366 . Eluanfll. Abdurrahman.C. Iorga a formulat şi propus . p. n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: . că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad. Nicolae Mişu. E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( . a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu. persană. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort. 353. an XLI. m. 215. . că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. 37. turcă. p.I. p. in folosul unor bursieri români. 38. "" M. Notes. ·112. de limbă. Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră. nr. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. p. lbrahim Themo.ro 1 34 . susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti.. www.P. Les �tudes. Teofil LObel. Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă.. pp.R.". Iorga. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. ) . Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră. Gh. 1913.muzeubt. dr.. H . AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In . De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie. p.A. logu. XXXVI. ). Cotula.. Mustata H. . N. Adam V. p. ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N. • Al. a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman.367 . cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii. pp.� . din consulatele româneşti din lmperiut otoman. 11. pentru studiul acestui areal geo-politic. Batzaria. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906..

11. împreună cu guvernul liberal condus de 1. p. pp. omul şi opera . cit. Ed�ura ..muzeubt. nicidecum financiar369 . romane-bizantine. p.179 1 C.46. p.". p. Timişoara. in voi. Iorga (24 Janvier n. III. voi. Fundamentul traco-illiric al zonei. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3). conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. o clădire ce Ti convenea. 11.Vatra". vezi şi N. neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. l-am asistat şi la Inaugurare. G. acceptând cu greu. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile). O viaţil de om. an XVI. Duca. Ed�ura Helicon. solidarizante. 1. N.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud . Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent. subliniindu-se interesele comune. p. realizată doar de statele din această regiune.. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. Marinescu. voi.E. nemancat şi r.103. a avut la origine o idee şi o dimensiune politică. ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. . Bacâu. Să i-o dau. Discours du professeur N. Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său. coordonatori Gh. ""' Ibidem. 1994.E. fără imixtiunea marilor puteri europene .I. Zub. bulgare. peste care s-au suprapus structuri greceşti. să-i acorde patronajul lor pur nominal. A fost o pace zonală.B. 1 79 1 C. Memorii.ro 1 35 . ·"doar europenii sud-orientali". Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale. Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372. 1 993. voi. Ministerul avea undeva departe. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare.2 1 1 9 1 4. Iorga. 236 239. Al. ce se impuneau a fi studiate metodic. trecând peste multiple piedici şi animozităţi.. N . Iorga.P.G. partea a 11-a (1915 ." nctis�"[compl. Bucarest. Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă.D. 3 70 I.Plumb". intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă). Tg.ro / www.cimec. 236.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând.de fapt ideea nu era rea . in . înţelegere şi echilibru.Est European. Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 . no. sârbe. Iorga aşa cum l-am cunoscut. Rosturile. cu pesimism. pe Calea Moşilor.S.şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. Gh. op. annee.24: . pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3. p. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. deşi o considera totuşi interesantă37C). 42 . Am ven� cu legea in Cameră. să i-o dau. Mureş. N . Brătianu.1916). româneşti etc.). Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv.atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene. 2 1 1 986. slave. iar 1. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare. după numeroase şi insisitente demersuri. C. economică. şi subl.] lnauguration de /'Institut. otomane. Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie. www. politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. Buzatu şi C. N. m Andrei Pippidi. se cuvenea să devină un factor de dialog. Iorga. seara pe la 9. Valeria Costăchel. Neutralitatea. nr. st. Duca. Andrei Pippldi. chiar dacâ aceasta era marele istoric N. in . pe care il socotea drept o mare operă a lui . pp.O. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe. 1. militară etc.

savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală. sârbă. mal ales. Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate. aud­ dunAreni etc. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină. .şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior.E. de istorie a lumii374 . Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 .E. nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". Zub op.E.O. Editura I. dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. sud-est europeană cu şi în aceea mai largă. literatură.S. Iorga fată de sud-estul Europei. nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4. Scopul fondării sale era:"( . caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice.cimec. Constantinescu.". mai vastă. apoi formată îndelung o echipă de specialişti. cultural şi moral necesar. ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti".156. In .4. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N.237. predarea practică a . cit. turcă.n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber. www. apusene şi estice pentru zona aud . greacă. maghiară. care elabora în cea mai mare parte şi .. Bucureftj.E. Tn afara influenţei factorului politic. . Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N. pp. . Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă.1 9 1 6) .politice din statele Europei Centrale.) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. să Tndrumeze. ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale.estlci a bAITAnului continent. passim. geografie. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european.. fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. albaneză. 374 Vezi şi consideraţiile lui Al . Acest institut. . lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului. xv1• ann6e. Iorga.R. zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare. raporturile personale ale lui N. indiferent de rang. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. seminarii şi conferinţe de istorie.ro 1 36 . posterioară etapei travaliului său individual. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1). 373 N. 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico . era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37". Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh.236 . menire şi chezăşie de durată a institutului. no. pp. Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri. folclor. A. să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică. sau ale altor savanţi sud-dunăreni.. a specialiştilor în istorie. neguvemamental. Se vor elabora comunicări. I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări. Sarmanioti. Gândind şi acţionând astfel. Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter..1 / 197B.E. ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale. 1 39 .1 9 1 9 73. pp. a popoarelor balcanice etc. otomană. însăşi principala funcţie . a corespondenţi lor de presă etc . fn discursul inaugural.1 9 1 5 şi 1 9 1 5.S. Bucarest. 3 . cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6. etnografie. 1926.Bulletin"-ul instituţiei.ro / www.muzeubt. Iorga cu savanţii europeni fi.limbilor europene sud-orientale": bulgară.

Intr-o revista. Bucarest. 9 .. care avea in program cursuri de limbA. imbogA�ndu-se necontenit. demografic. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. cu un evident lată cum caracteriza. mult mai tarziu. cultural.. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . Renaflerea conştiinţei 3711 www. aşteptănd momentul. Cairo).. economic. 1 4 . La Inceput. . geografie. In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru. Monografia. ). în Imperiul otoman. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric. Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . statul. ). ) şi pe Părvan ( . şi etnografie ( . Imi asoclasem pe Murgocl ( .cimec. Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. Les Roumains de Turqu/e. Principatele valahe din Pind (pp. Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini. O lliaţl de om. III. intenţia şi înţelegerea. Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani.ro 1 37 . 1. fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură. rlmprimerie . cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. N. n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti. Publica�a noastră.21). Pentru aceasta am intemeiat la noi. in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913.22 . binefăcătoare timp de mai multe secole.104). au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. apoi crearea unei biblioteci care. Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp.1 9 1 4). social. 47 . voi. cea mai sincerA a regelui Serbiei.ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris.46). Inaugurarea. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376. unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. conferinţe de istorie. cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei. In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii. pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. care ( . Privilegiile RomAnilor din Pind (pp.30 ..36 .muzeubt. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice. Rămânea valabilă doar ideea. Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�.ro / www.Eminesco". a stârnit interesul oamenilor de cultură români. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp.. s-a făcut cu solemnitate. nici un orientalist român nereuşind să o onoreze. necercetatA. la Fundaţia Carol.13).. Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp.. dupA rAzboi. n-am putut-o retace. 1&4 p.. Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3. ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( . 102 . N. s-a aşezat foarte modest. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau.35). 5. peste două decenii.. care se va transforma. iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului. pe care nici pAnA astAzi. RomAnii din Plnd (pp. m Nicolas Papahagi. cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi. .20). este fi astAzi. Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor. 1905.. Viena. ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă. Fara venituri altele decat ce dAdea. pp. ). Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării.. Institutul. ca fi eventuale excursii.. locul şi rolul lor în cadrul social-economic.. Iorga.53). care. Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur.

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

prin intermediul . Th. arăbeşti şi persane in limba română". LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. p. folosindu-i in contextul adecvat. LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor . Th. Paris. Cihac.turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii. erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. extras. ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L. !. "' Dr. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei . <H Ibidem. in special de orientalistul L. Th.a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă.ro 1 44 . LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor .cimec.orientalist" şi . CCXLVII . li. "' Ibidem.cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420.nu sunt nici orientalist. LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale . L. Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti. Şăineanu. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea. realitate recunoscută de el insuşi.CCXLVII. Th. 1908. ci indirect. persană.turcolog".muzeubt.imprumut oriental": otomană. specialist care făcea parte din grupul mai numeros al .elementelor turceşti. căruia autorul i-a contestat. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane. LObel . 40 p. Bun cunoscător al limbilor română şi . m Ibidem. Theophil LObel. Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic.originii orientale a unor cuvinte româneşti". P. apreciindu-le ca nefondate. prin lucrarea sa. LObel a apreciat că. pp. că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p.•• a. Observaţlunl relativa /a opera . · "' Lazăr Şilineanu. Influenţa orienta/1. dr. dar la nivel academic. subiective şi gratuite.422.37. nr. www. Bucureşti. posibilitatea ca unele . con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui . autoapreciindu-se că . deşi fără pregătire filologică de specialitate. istoriei.l. LObel 9 .elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană. pe nedrept insă. pe bună dreptate.Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L.Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu. deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară. Şăineanu. 1 s-a reproşat lui Th.limbilor neo-latine" sau sud-est europene.R. indiferent de filiera prin care a intrat in limba română. a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th.A. pp. Peste 1 4 ani. calitatea de filolog orientalist. 2 .). 7 .A. Th. Şăineanu.M. D . vol.orientale" in limba română. Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi. Teoria prezenţei .3.orientaliştilor". 11 al lucrării lui A.osmanli". Leipzig. Şăineanu. arabă. In . pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole. Şăineanu . pp. care a acordat neologismului .XXX. nici turcolog (subl. 1 . era necritic elaborată. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L.ro / www.7.F . Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română.S. A reproşat l sa notelor .

les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine.ildschen Elemente in den si. Cât priveşte etimologiile sale. 9 -10. la Bucureşti (1 882-1 887). Tn anii următori. Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română. 1868 . Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete. pp. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti. 2 '" in . vot. pp. "' in . Sur.1890. Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal. Bucureşti. Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. "' Fr. p. MikloSidl. Tn continuare. faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană. Paris şi LeipZig (1 887-1 889). Dictionnaire turco . 59. A. Wien. voi. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu.) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci. Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. 1885. căt şi lipsurile. meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă. 1928. 1 885. p .1 876.'. 1 . H. iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 . pe de o parte. subliniindu-i atât calitătile. L. cu pregătire de specialitate. p. "' Vezi şi O. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului.. arabi şi persani. 1 72. cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală.Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie". contribuţia de tinereţe a lui L. "" Lazăr Şăineanu. 1886. B. t.und est-europSischen Sprachen. extras din . în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism .cimec. pp. p. op. pp.IV.ro 145 . devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 . Haşdeu. Continuând analiza.P. Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi.. 1 . 1889 . Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. P. cit. p. P. 2. Lazllr ŞAineanu. pe de altă parte etc.und est-europaischen Sprachen. Bucarest.11.Magyar NyelvOr".persan.ro / www. 19&-284. 59. Bucureşti.41 .445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora.540 de "elemente turceşti în limba română". 1884. în cadru filologiei comparate româneşti. în total 1 .V. XIX. Berlin. mai ales. Macrea. www. Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător. an III.Mest. . autorul a identificat 1 . . că n-au existat contacte directe între români. D. apvd Luca Vomea. W1811. în mare parte. "' Ibidem. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme. Bucu'eşll. 146 p. cit. Budapesta. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri. Leipzig. rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. Elemente turceşti. apud ibidem. Oie ti. 1885. "' B. I nspirată de lucrarea lui Fr. şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. "' Theodor Zenker.R. aşa cum am mai amintit. Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. "' Fr. loc. Sup/flnwlfe. El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429. 407 . un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic. Miklosich. 1 . temeinice a subiectului anterior amintit433.muzeubt. ' În perspectiva timpului. F. asupra subiectului cercetat. voi. Haşdeu43 1 şi Fr.646-701 şi an III. 1886.arabe . 1890.

XLI . P. '" Ibidem.. a studiat limbile turcă. LXXI I.ro 146 . Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 . " ' Ibidem. 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 .Introducere. LXV. "' Ibidem.H-mak sau -mek). 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885. fast but nof least.compl. "' Ibidem. După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice. se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă. 1 . să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate. morfo/ogice şi semantice turco-osmane. pp. pp. pp.ro / www. 1 434 . CCCXXXV p. Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. 1-11 / 1 -2. Bucureşti. in acest lung interval. că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. 1 900 .LXXXV II. Tn voi. cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36. Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale. arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). în răstimp de peste trei secole. autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . lucru remarcabil. El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 . "' Ibidem. LXXI I . p. într-un tablou general. "' Ibidem. respectiv asupra limbii şi culturii române. "' Ibidem.conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat. p. s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române. voi. autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române. 5. autorul şi-a propus de a prezenta. XXXV II.muzeubt. p. "' Bucureşti. a formulat . www. Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că .LXXI I.CXXXI I. referitor la verbele osmanlâi. filologul român a apreciat. introducerea elementului oriental s-a făcut. XXXVII . prin contact direct intre turci şi români.r verb. D. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman . Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă.cimec. pp..XXXVI .� uzeul Judeţean Botoşani şi. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române. Astfel. 1 900. "rezultatele" acesteia. pp. ). "' Ibidem. secolele XVII-XVIII.

pp. Moldova.conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat..) Tn graiul românilor din Banat întâlnim. mai rar săseşti ori nemţeşti443 . "' Ibidem. pe orizontala spa�ului.CLIV. pp. Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute. pp. a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: .sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. . mineralele) . influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc . ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44. afară de oraşele limitrofe cu Muntenia. pp.. CCXV . CCXIX . autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. '" Ibidem. din contră.. "' Ibidem. CXCVII . CCXXXIX ..CLXXXVII. CCXI . CLXXXVII . pp. pp. epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale. CCXIX . ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 . n-au venit de la turci. pp. direct sau indirect. CCXLI . pp.cimec. "' Ibidem. parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 . "' Ibidem. "' Ibidem. "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . nora. CLXXVIII .ro 1 47 . "' Ibidem. pp. CXXXIX . pp.CCXXVI.CCXXXVI. pp. a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem. armate1 .CXCVI. pp. www. 450 452 454 451 45 curţi1 . 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 . traiului la curte . CLXIV . pp. Cât priveşte Ardealul. '" Ibidem.CCLXXXVIII. (. pp. negoţul şi 464 463 profesiunile . ale căror originale. CCXXX . comerţ şi industrie 7 . după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . CCXXVII . "' Ibidem. CLXXXI .nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi . CCXXXVI . CXCVII . pp. CXXXII.CCXXXIV. LXXX. lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române. Tn domeniul comerţului şi industriei. p. m Ibidem..CCXL.muzeubt.CCXXVI.CCXXX.CCXXXIX. "' Ibidem.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică.CCXV. Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate . pp. "' Ibidem.CLXIV. o serie turcisme care însă.Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane. pp. "' Ibidem.. Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia. "' Ibidem.CCXVIII.CCXXIV. m Ibidem. nedescoperite încă. LXXIX '" Ibidem. p. pp. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna. "' Ibidem. negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu. ln sfera polticii.CLXXVIII. analizând relaţiile româno-otomane..1 802). turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare.CCXVIII.sociabilit�ţif (fumatul. "' Ibidem. şi anume in Muntenia. CCXXV . după părerea noastră.CCXI.CLXXXI. CLIV. pp. '" Ibidem. justiţie1 şi dărilor . "' Ibidem. "' Ibidem. CCXXIV . se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: . '" Ibidem. pp. CXXXII . pp. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat .CXCVI.ro / www.

CCCXXXII..pe plan lingvistic". CCLXIX: .V. 1 . care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA". pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine.1 834). in fondul limbii populare..:Jele istorice.izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466. "' Ibidem. Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina. rezultând . "" Ibidem.vorbele istorice dispărute " cât şi . "' Ibidem. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. a conturat harta răspândirii . suprafaţa pământului.vechi româneşti ca . '" Ibidem. ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. pp. voi.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite . andotată şi superioară celor anterioare. CCCXXVIII .imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 . sub administra�unea lui Kiselef. corpul omului şi sufletul său. odatA cu epoca fanariotă. Vocabularul. D. 1 1 . Influenţa orientală asupra lexicului românesc. in limbajul documentelor şi in .o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor. CCLXXXVI. pp.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. De asemenea. CCXCIII . "' Ibidem. Banat şi Istria. care circulă şi astăzi". administrativA. partea 1-a. cilnd. CCLXXVIII: . Dar .Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia. socială. 755 de vorbe populare'o475 . părţile 1-a şi a 1 1-a. in vechea literatură română. Influenţa orienta/4.CCCXI. CCLXXIX:"Se impune dar.pe plan cultural". dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. a apreciat autorul. oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. pp. Bucureşti.cimec.ro 1 48 . iar in partea a 1 1-a Vorl. apoi in Muntenia.vorbe istorice". nici un verb originar [otoman .imprumuturi locale"." "' Ibidem. "' Lazăr Şălneanu. aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare. Vortle populare. Filologul român a oferit o nouă traducere românească. trebuiesc avute in vedere atât . a hatişerifului din 1 80247 1 . in acest caz.ro / www. de ordine politicii..CCCXXVII.vorbele populare". Dobrogea şi la romAnii din Macedonia. Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi." '" Ibidem. incetA efectiv la 182 1 . însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă. sub raportul pol�ic. judiciarA şi miiMrA. culturii şi civilizaţiei române. o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 . "' Ibidem.:Jele populare. viaţa de familie .(doar câteva sufixe sau particule).406.714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte . pp.compl. Lumea. p. şi . s-a manifestat in două d irecţii : . p. nici un reflex al elementului turcesc"470 .vorbele populare care circulă şi astăzi"469. 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl. p. Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl. Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 . un popor străin prin religie. CCXLIX: .consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă. sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem.:Jele istorice.. deci 1 . Moldova (prea puţin in Basara�a). pp. CCCXII . De altfel. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental.P. Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului.in toate acestea nu se află nici o urmă. 11. www. Vocabularul.Am stabil� ( . a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva .influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că. intelectuală a românilor. răspândită in sud­ estul Europei. ). p. in aprecierea influenţei orientale asupra limbii.muzeubt.Influenţa turceascA directă. in . a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea ..] . III . pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 .. Limba este. străin prin aspiraţii. 1 900. p. In special cea din Moldova ( .

extras din . pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere. 1901 . "' Ibidem. prima folosire a termenului . Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost. la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu . indicele general al termenilor româneşti.278. în paginile următoare. Opera "' ldem. sera reconnaissant a M. 1 902.XXXI .. pp. Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908. 11. www. Dr. op. L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines.Le Mon�eur Oriental".. şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor. Bucureşti. Les 6/tlments orientaux en roumaine. cit.muzeubt. asupra acestei părţi a lucrării"476 . ceea ce a demonstrat.cuvinte de bază şi derivatele " lor.. tomes XXX . 135 . foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane.elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . mai ales în această parte a Vorbelor istorice. slavi. asupra semnificaţiei folosirii acestui termen.480 .împrumuturi orientale în limba română". maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa. op.2 1 0 . cit. deci aproximativ 3. Theophil Lăbel. Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·. . citatul la p.1 . lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile. neo-greceşti. . Paris. In acelati sens. . Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide.1 65. Constantinople. obţinem un total de 2. voi. Însumând cele două cifre relative. 1 . Paris. a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M.lată o operă concepută pe un plan vast. "' ldem.turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate. si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale.. albanezi. "' Ibidem. loc.vorbe populare. 1 .1821). deci un total de 1 . V +281 p.( . Influenţa orientalll. apud Luca Vomea. Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive. V. Aceasta este. Vorbe istorice. et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general.1 3 1 . p.La civilisation. 79-80. li .cimec.) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi.. 32 p. istorice şi literare". partea a 11-a. 1 72-1 74. extras din . Voi reveni. şi in special turcologilor (subl. Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi.ro 1 49 . Indice general. 78 p. Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de .000 de elemente . pp. 1 (Introducere) .ro / www. Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: . Vocabularul.Romania". D. cit. Macrea. conform informaţiilor pe care le deţin. este şi va fi Influenţa orientală.Nicolae Iorga. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei. 1 900. buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală. .Revue Internationale de Sociologie". 1 69 . vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. La Langue. " fond les secrets de la langue osmanli. Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: . orientali.cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" . o dată în plus.vorbe istorice" .965 .P. 1902. pp. "' in . pp. Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 . Ea con�ne bogate materiale. Imprumuturi literare.).

plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( . Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă. caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 . 1971 . "' In . s-au exprimat şi păreri contrare.369. 25 p. preluate din lucrările lui G. că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. www. "' Vasile Bogrea. op. 9 -1 8. şi micile erori.227 . Evident. pp. deosebire de aceste recenzii favorabile. ce au scos în evidenţă valoarea operei. pp. Pagini istorica .80.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . pp.] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1.Zeitschrift tor romanische Philologie".260 . '" Ibidem.muzeubt. p. citatul la p. subliniind. pp. Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. Şăineanu şi P. 1 . .bulgară.spre a înlătura orice neînţele�ere .Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare".261. Bucureşti. O. 1907. pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. . în literatura filologică românească. Sibiu. Astfel. diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii. Weigand. cu o prefaţll de acad. '" Ibidem. de altfel. cit.228. 1904.cimec. Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. " ' Ibidem. n. 1 . polemica Iorga . Şi ţin să adaug . Şi pentru a dovedi propria sa . criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei. a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. Constantin Daicoviciu. an XI. Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti. pp. maghiară şi turcă. Spre . 1 . sunt. cum era şi firesc. 1 . Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne. metoda de investigaţie lingvistică folosită de L. XXVII. în " realitate.Biblia elementelor orientale din româneşte [subl.25. Şăineanu488 . propuse în ultimul timp. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio . Editura Dacia. 18 -22.. P. "' Ibidem. iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia.Transilvania".ro / www. Papahagi486 . În virtutea acestui scop. extras din revista . 1 . Popovici a susţinut că lucrarea lui L.filologice. . ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic. pp. ). propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. nişte . Iosif Popovici şi-a propus "( . inexactităţi sau scăpări inerente. Şăineanu. Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu. Recenzorul a mai susţinut. teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă. in . Ulterior. . apud Luca Vomea. Cluj.. in idam. pp.ro 1 50 . 22 . unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. Caracterul subiectiv.specializare" în domeniu. 363 .. . din partea unor nespecialişti în domeniu.că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. contrar opiniei lui L. "' Alexandru Brliescu de la Scurta. Leipzig. 1 . extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei . ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 . obiectivităţii şi competenţei. . Şăineanu era incompletă. dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente". 1900.Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român. L. ediţie lngrijit6.9. t. '" Iosif Popovici. unilaterală şi inexactă.

rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. Bucureşti.59.N. Pentru depăşirea acestor neajunsuri.inceputul secolului XIX)490. cit. 60. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri. a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi. XVI I I . 58 . istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV . Tn unele cazuri. . voi. de formă şi fond incorect. ( . la fel I-au perceput şi contemporanii. Şăineanu. "' Dr. Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat.mijlocul secolului XVI. Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( . nr.. pp. şi-a propus să trateze influenţa turcească. 59 -60. a consultat superficial unele lucrări de specialitate. . Budapesta. op. Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. pp. ce putea genera imprecizie sau ambiguitate. următoarea: a doua jumătate a secolului XVI . D. N . "' Ibidem.Luceafărul". 1 904. "' Ibidem. ) Pretutindeni lista e foarte lungă. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale". "' N. .vorbe populare şi istorice"494 . Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă. pp. Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N . p. Unul dintre ei. dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . Ti lipsea acestui critic improvizat.ro / www. Gh. dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise. mai mult. pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. www. pp. definirea acestor . apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi . influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române. declanşată in urma apariţiei operei filologului român. intervenţiile făcându-se la 90 de . influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere. In . in ."). Iorga a precizat că " 0 . dr.63.153.elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet. 60 . Iorga. apud Luca Vomea. ) . .R. clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în .61 . a patra: epoca fanariotă (sec. ( .R.compl.vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă. "' Ibidem. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix.84. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării. desigur. 61 . pp. orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire. . 83 . lorga . tânărul istoric şi-a propus . Revenind la subiectul recenziei sale.P. foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 . de ton pretenţios.cimec. ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat.Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat . pp. . afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale. Alteori. C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . Şăineanu. Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. "' Ibidem. Apoi. Tn recenzia făcută cărţii lui L. 26 / 1 5 1anuarie 1901 . 1 52 .ro 1 51 .multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului.muzeubt.] îndeosebi. III. Lazăr Şăineanu.L. Gheorghe Alexici.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident. Alexici. din punct de vedere teoretic.să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc .

D. Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N. www. Bucurefti. a hotărât să-şi schimbe atitudinea: . la provocare"500. Tn concluzie.imputări absurde". din acest moment urmând o . ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl. in .Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi. I I I . Iorga a avut posibilitatea să citească . 63 . voi..N. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu.Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu . Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat . 1 30. La rândul său. asupra caracterului subiectiv al acestor .. degenerând in imputări extraştiinţifice. voi.răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului. când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . Iorga. .ro / www. după ce acelaşi recunoscuse că . Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. in . a apreciat Iorga. 27 1 1 Februarie 1 90 1 . Ş.afirmaţiuni gratuite". .R. 27 / 1 Februlwie 1901. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei. p ..65. Iorga.. cu vădite accente de brutalitate verbală: . Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : .contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. aluzii naţionaliste etc.aserţiuni in exacte" şi . dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" .ro 1 52 . '" Ibidem. dar «nemulţumitului i se ia darul». totuşi.N. părţi slabe. p. A atras atenţia. nu pretind să scad valoarea cărţii .)"498 .Iui /orpa. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor.129. ripostat" in scris la rândul său. şi voi răspunde.făcute nu pentru folosul ştiinţei. academică a analizei şi " criticii aprecierilor. L.] . R4spunsul meu cJ. '" Ibidem.Opera mea are. recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică. recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ.. )"495 . asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . partea 1.R. "' N. . la Introducere. Drept urmare. Făcăndu-le. atacuri subiective la persoană. p ..Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică. Bucueşti.R. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent.. pp. astfel că a . Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem. pp. III. rr.explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " .indreptările şi intregirile". pp.".". "' Lazk ŞAinearu. filologul orientalist a respins toate . '" Ibidem. intr-un viitor articol. N. nr. ca şi părţi bune.cimec. ele vor fi mai puţine. 1 34.135.Şăineanu . desigur. citatul l a p .surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice".P. Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate.observa�i": . 131 . Şllineanu cand TI lauzi. in ceea ce priveşte polemica Iorga .muzeubt. 65. toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală. Cum raspunde d. s-a depăşit conduita ştiinţifică. Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 . . in ciuda acestor căderi.partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 .R. 1 3 1 . . să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră. 128. mai ales. care e mare şi după judecata mea ( . ce credit ştiinţific i s-a acordat şi.compl.

nu pentru folosul ştiinţei. într-o altă scrisoare către noul său cumnat.noduri în papură" din punct de vedere istoric. pp. căci e scris cu multă perfidie. Şi colegii universitari . Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga.radiografii" istorico­ lexicale.E.". între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: . Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d.N. Tocilescu et : C(ompan)-ie. '" N.N. '" Ibidem.lll. considerate ca neîntemeiate. voi. pp. III. tu însă e bine să te astamperi.R. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt. şi a relevat506 două categorii de erori. op.R.Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns. in . Bucur'ef1i . Deşi neonest. Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. "' Ibidem. : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei . căutând . III. voi. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 . Iorga a afirmat răspicat: .78. Iorga. voi. Acelaşi Ioan Bogdan.". partea a 11-a.triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat. Va rămânea cu cererea.N. Cum rlspunde d. · � 501 Ibidem. Studii şi documente literare. www. vol. VII.76. p.332. în fine.hipercritic" de analiză. Bucurefli. da. 325 .380. ci numai şi numai de dragul eului ". 29 1 1 Martie 1901 .". întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505. p.". dar ca să-i fac bine unui om prigonit. partea a III-a 1 1. 28 1 ' 15 Februarie 1901.ACTA MOLDAVIAE st:PTE. · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. 29 1 1 Aprilie 1901. Tn concluzie.1 6 februarie 1 901 .32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 . Toronţlu. cum ne-am obişnuit deja.187. "' I.332.R. A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie. · Bucurettl.136.ro / www. voi. 1935. colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : . partea a III-a I II .NTRIONAUS ianuarie 1 901 .R. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. in . 324 . îi va fi indiferent. III. foarte importantă. nr.Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale.E. '" I. cu un spirit . care poate să-ţi facă rău. care. nr. E singurul articol contra ta. apoi a recitit volumele în cauză..muzeubt. cu toate lipsurile ei"501 . pp. Ş/llneanu ciJnd " lauzi. nr. necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii. replldi structuratli Tn 7 puncte. Ioan Bogdan. te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. 180 . 228. '" LazN ŞAineanu. în prezenta dispută. Astfel. Toronţlu.R. datată 1 5. ai lui Iorga din .R. p. oscila. replica503 lui Lazăr Şăineanu.ro 1 53 .R. inconsecven 7 etc. in . Tn .R. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios. nr. refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga. p. partea 1-a.Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei.111 . Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă. a 11-a fi a III-a. pp.IV. 506 Ibidem. a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric.N.cimec. care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga. în privinţa polemicii . . căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi. cit. L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale. Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău. Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. A urmat. Bucurefti. 369 .

autorul: . completări. . in orice chip. Deplasat. oferind o imagine generală. 1 1 . P. d) că se contrazice de la un volum la altul.O. Ibidem. intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!). Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice. extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: . (1 908-1 9 1 3).ro / www. omisiuni.hipercritic" lucrarea. Şi mila aceasta ( . vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici. mai ales. atacurile la persoană etc. Iorga.83.].muzeubt.teoria turanică" formulate de 8. p. . şi ştim ce e"5 2 Atunci... nuantări şi. fireşte. partea 1-a: . ) mi-a fost milă [de L. D. a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la . www. nemultumit cu atâta. Vocabularul. părţile 1-a şi a 11-a. 375.principiul stratificării" şi ..Sincer spunând ( .. Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N. amestecându-se ori­ ce. 379. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor . la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte. Haşdeu. Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că . p.l Judeţean Bototanl . "Părţile bune".. A susţinut. confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. le constituie voi. de asemenea. concluziile ce se impun.imprumuturi" etc. . şi la explicaţiile date de autor unor . cit. Şăineanu­ compl. Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare.- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică. Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat. din volumul consacrat Vocabularului.. viitorul autor de prestigiu al G. asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române. tratări superficiale. la Luca Vomea. pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării. . N.vorbe populare" din Vocabular. de ansamblu. Tn analiza lexicală a . 378 ..cimec. Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice. p. uitând multe. pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori. Iorga la 1 5 ianuarie şi..R. la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică.vorbe istorice " şi .�uzel'. pp. respectiv. 81 .opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune". şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere . Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: . el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9. . P. c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale.ro 1 54 . . ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 . în perspectiva timpului. parcurgând . Tmprumuturi literare". . mult mai valoroase ale operei. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă.. scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is. )" 10. singurul istoric competent care a recenzat .torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu. Ibidem..imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat .sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând.Biblia elementelor orientale din româneşte". un călduros articol de laude ( . Ibidem. op. să fac un articol de laude. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări. care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc. de oriunde. pp. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă.. de la un rând la altul şi că.Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român. 378.379. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem.

Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . P. cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său. în acelaşi timp.). Filologul . în România.turcilor". cu . Influenţa orientală este punctul de plecare şi. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini. nota 478. preocupat să studieze .DAVIAE SEPTENTRIONAUS www. Trecând peste semnalarea in sine.imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . seculare. totodată.turcologiei " ca disciplină istorică. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică. opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. cât şi în cea românească. Lobel. Introducere. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii. determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă. la Bucureşti. Vezi supra. nu şi cu arabii sau persanii. Nici un filolog serios. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă. Tn schimb. in special a turcologilor [subl. Th. Vladimir Drimba /1 9481 950). atât în istoriografia europeană.]". Lazăr Şăineanu a atras atenţia .orientalist român a semnat.. ACTA MOI.. D.muzeubt. ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh .părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă. asupra .turcolog­ turcologie" şi al . savanţii străini au apreciat-o pozitiv. atât de vast. cultura şi civilizaţia . ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă. Deci. Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată.turcă" şi.turcolog". singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă. asupra acestor împrumuturi lingvistice.ro / www. contrar deci teoriei susţinute de Th. din toate punctele de vedere. secolul al XIX-lea putând fi calificat. Lobel 1 1 908. pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial. indirect.orientalişilor. se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile".ro 1 55 . ln prefaţa la voi. cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba . actul de naştere al binomului noţional . că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. 11/2. nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. ce studia. pe specialiştii în domeniu să o completeze. Un rezumat5 1 3 al volumului 1.elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe. Vasile Bogrea 1 1 92 1 . Tn urma propriilor sale studii de specialitate. cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu. consacrat "vorbelor istorice". invitând chiar.cimec. a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p. poate şi ca .secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe. româno-turco/otomane în ţara noastră. în evoluţia ştiinţei istoriei. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste. Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei. şi ca . sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor. despre istoria. prin extensiune. Popescu­ Ciocănel 1 1 907.împrumuturile turca-orientale" în limba română. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol.

non seulement par .Vocabularul şi pentru anumite aspecte .muzeubt. Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării. lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale. 11 / 1 +2 . Cluj-N8poca. Vwgillu Florea. �1. cit. cu un fiiolog orientalist. a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. pp. a apreciat in continuare autorul. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce .elemente..urmare a recenziei . la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. Edilln Stock. at son oeuvnl. me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine. . ldem. 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor . 1948. a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs.s16. LazlrŞllnunu-omul fi opera. O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel. pp. Bucurefti . şi. ti V8rianta In limba fnlnc:ezA.compatrio�·.-ul de Folclor". cit.filologice" din Introducere. Lucla W81d. eare au venit în contact direct cu românii. Lazlr ŞI/Manu.zdrobitoare" semnată de N. pentru că. ci o ediţie critică. fie prin intermediul limbii turco-osmane. Paris.. I.Mouale.ro / www. persanne et hebtaique. pentru voi. 1984. care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de ...vorbe istorice" . loc. IY. Ln1r ŞMr»anu (1BS . unele cuvinte . pentru voi. 162-183. 87 p. turque. în perspectiva timpului şi sine ira et studio.vec 5 -. pp. Paris. a operei. 47 p. O. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei. lfl. IV 514 LUCII Vomea. A fost . .orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri. Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. Dar nu o simplă reeditare. :l-<C/1983. In . fie direct din limbile amintite. Tn urma cercetărilor efectuate la Paris. op. Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe.Lazaltl Şa/IIHn. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare. conform expresiei514 unui contemporan.Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială. 511Gh.1934). A doua modalitate de . Popescu-Ciocănel. prin notele critice. . competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. • Muzeu� Judeţean Botoşani .ro 1 56 . persană şi ebraică intrate in limba română.1934). Buc:urettl.-8'. O introducere la această operă ar stabili.cimec. latorlcul unel tUJtunJizlll. www. 80-81. cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes. Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater. se poate păstra titlul original al autorului. Iorga. 1907. pp. prin intermediul limbii turco-osmane. 1900. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu.. Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe. 1900. + 49 p. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală. 1935. elaborând ediţia cu maximă atenţie. Bucurefti .populare". Tntr-un anumit sens. M8aea. în anumite cazuri. O carlett flolog/cl. VI. pătrundere.re. euc. 288-319. cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani. Consl8ntln �.t. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere. ". Popesc»Cicdnel. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i .AI. Sa W. In ..imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. turcă.pur şi simplu un simptom al timpului . le grande phllologue (1BS . solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri.

origine arabă. .retenţla. . · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi.cimec. · · · · · · .. lordănescu. ppJ .subslan propriii şi comune.împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română. penbu că el nu s-a OCI. ·. RădulesaJ (1 847) şi A.�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti. este un sumar glosar de .1 . 1 873) le-au respins aJ vehemenli. · · . � 1 1882.4•.. persană la Faa. . nr. · · · ' . O Atit . definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand. mais aussi dinedtement de langue ă langue". m lh. Prezentul studiu . Gh.· . sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L. 8uc:lnP. 1 900. P.4 / apilie 1907. împotriva susţineri.... M.430 . . aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene. 1. pe nedrept. filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi . a mai precîz:at Gh. tura\. propunând plfticarea limbii române de astfel de . de . .. Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu .elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni. B. Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine.noscut că rm avea IP. : Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic. ·. a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte. lntrodudlon. Uibel / 1 894..IV. Bariţiu. ocazie ' ..46.i oameni de cultură (Gh. specializare în acest domeniu a lui Gh. dar respinsa de l. 1 908. Haşdeu 1 1 886.. Mildosic:h -1 1884. Th.jliistif..CL".icate · . tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o.sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie. !I1W le-ar fi _gă. L. Şăineanu / 1885. încheia această' J: _ . Rudow 1 1 8s. Popescu-Ciocănel. orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1. 1b. PreocupMile de otienlalistic4. 1 888-1 890. · .a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900). de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali.il dontenid �l-ling�lstic. . . persană şi ebraică. pregMiea li cfi*Ji'na de. a pătruns. a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�. -. inlr. PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident . Fr. ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel. 511 "'Ibidem. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua.ro 1 57 .u l (1 902)operei ._ fn . autorul a rea. unele dintre ele actuale Tncl ti azi. Ibidem.. auitorUJ.barbarisme•_ Aqi (in special filologi. � m pretenţii de.an am mai amirilil . ...aJel (1894).ro / www. pp. sărbo-aoali. prin protestul neacademic.muzeubt. circuitul . în .. �. Publicat in limba iarlcez:ă . pp.orientale in limba şi · Cultura romana. ·arabă şi . ooii dinb. O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri.stului . albaneză.434. PopesaJ-Ciocănel / 1 907}. II. posibilitate avansată de Th. de a .1 peteu)i ne. feSIJii iP . · Modesta lucrare a lui Gh. pe care. Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra . www.48.lui Lazăr Şăi neanu . � ObsaJrul prof. mmpletand. nu era o luaare de filologie. ·.• � ai recerizorului de.Jm. a .. an xu. lonMnelcu.au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc. glourul la PP. maghiară �­ (Roesler 1 1 865..rintennec:fiaire de la langue uque. lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări.:m tel" treDJJ mat. originalitate. H. 1902. � a.e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele.fi epuizat . a...de 'speCialist in domeniul filologiei orientale. ..in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907. contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european.IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii. 47 .

74 . integral sau în rezumat. 77 . într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei. dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică. iscoditor şi prolific.. S. pp.2 Bucureşti. tătară din România. Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat.nebun" şi . R.orman " ­ . cu rezultate notabile. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. loc. adică . pp.).cimec. au fost publicate în limba franceză. 2 2 . Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte. In voi.) 521 .. 21 . geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3.Teleorman".împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne. www. Covurlui. nepătrunsă. 2 3 .teli-deli " . Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă. Editura Librăriei S.ro 1 58 .pădure". G. Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8.1400. 7. m B. au provenit denumirile: � P. pp. a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege). Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4. ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete. doar . ' " Ibidem. an XXXI .58. "' Ibidem.. Haşdeu. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui. nr. autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. Astfel. cit. Oltenescele.57 . ' " Ibidem. Popescu-Ciocănel. 79. concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale .76.muzeubt.. in . pp. pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 . nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană. "' Gh. 1 884 ( 1 55 1 191 0. potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani.turceşti " în limba română. 1. persană. contemporane. de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu. V-X I I . şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate. Originile Craiovei.". pe care a explicat-o şi tradus-o prin .pădure deasă. influenţe ce au fost desigur sesizate.P.4 1 . Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat. nebună"520. Desnăţui etc. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h.B. amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti. Peceneaga. cum era şi firesc. 1230 .ro / www. Samitca. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi".Muzeul Judeţean Botoşani 1 895). ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale. Popescu­ Ciocănel. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit. Craiova. pp. turcă.orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora. P. şi prin interesul filologic. sau . . . sălbatică.. Unele dintre aceste contribuţii româneşti. sec. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior. şi asupra toponimiei.23 .29. Haşdeu. cum ar fi .

valabilă şi astăzi. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare. Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem.ro 1 59 . in perioada c. Peceneaga. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. mai ales. ştiinţifice. sec.torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. Anton Pann şi lanache Pashal. actuale încă şi astăzi. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România. existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. 36 37 Ibidem. Siriu. autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi..ro / www.muzeubt. p . Caracal. unele dintre ele valabile şi. Cele aprox. pp. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . "' Ibidem. 38 4 1 . Comana. La sfârşitul contribuţiei. Tn etapa a I I I-a. pp. m - .8. cu motivaţii practice. 55 Teleorman 2 . Burnaz. . critic. operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. 41 . Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. să recenzeze obiectiv. sec. s-ar dovedi un ignorant 8 . 1. perioada dominaţiei tătare.) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane. in general. epoca dominaţiei otomane. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. evident. in special. Bucegi. păreau condamnate la uitare. mai ales după 1 878.cimec. Studiul toponimiei de origine orientală din România. fiind cu succes precedate de . cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . mai ales. Schema cronologică propusă este. Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce. XIII-XIV. XV-XIX. Ţara Românească.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan. din care Gh. a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878. in Dobrogea. 30 36. administrative etc. contemporane. Caraiman. unde. Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu.1 9 1 4 . au devenit uzuale alte toponime. www. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 . pp. 1 890. Moldova şi. "' Ibidem. Tn etapa a 1 1-a .

+ fotD. m Anton Pann. cunoscut folclorist şi traducător. p.171 . Palllel. no . Anton Pann a anunţat.285 r.muzeubt.cimec.ro 1 60 . Material documentar. plătind . lucrare concepută şi realiUită in trei . probabil in tiraj redus. in .Revue de lingvistique". Anton Pann. "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'. Dat la luminA de Pitanul . Noltls.. in .ro / www. Orillntalsllca IOOI. 18 -32. Bul:uretti.L".costul" foilor sau volumului legat!)._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal . anunţată deja.. U n an mai tarziu. Foile deja tipărite. IV. nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular. nw. poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848). in partea a 1 1-a. Traducerea . lb:lnfli. Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM.tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 ... care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est. Ruafce şi Turcep. p. T "' ldem. � şt lutl:e§ce. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ". 106.1 7.. op.ianta in limba francezA in . Guboglu. In legilldcl � fi opaa a&D\IIui._ dMiogutf IUiefCI.Am insistat asupra acestor . Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. nu a putut fi dusă la bun sfârşit.. 1393. 100. 93 ... 11. Bul:uretti . in 1 849. 9 .pe foi". w. pp.prefaţa• pă�i 1538.I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile. Tiparit in tipografia lui losef Kopainig. Vladimir Drimba. 3-o411987. '" Anton Pann. .i. s-au pierdut cu timpul. pe hârtie velină".. lluanfc. Doritorii il puteau procura . Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu.a. ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est.ruseşce" şi . a inclus termeni uzuali din limba română.T.1 89. "' Ibidem. 287 p. pp.zl fi lon Mlllli. "' Biblioteca Academiei Ramine. 3 / 1 963 .99. 297-306. Paris. turceşte533. Tipografia lui Anton Pann.189v.+ t. www.detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular. astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un .. pp.pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig. "' Ibidem. "' Vladimir Drimba. Tn partea 1 .155. sau legat şi de la tipografie cu . f. 100 p. Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. 1 "' Ibidem.Inl p.pe foi. pp. câte opt pe Săptămână..337. 36. Bucure. Bucuresd. Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann..242. Editura Milaw. liplrile Tn Moscva..şase sfanţi�. cu traducerea lor in . Tipărirea . şase decenii mai târziu . 1962. ambele rămase până azi in manuscris. cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene. 848.trei sfanţi". 1 790).. vezi şi v. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte. ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa . 1849. in .". ostaş. am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c.pe foi" sau cu anticipaţie. ghidul propriu-zis de conversaţie. Andrei Pi ppidi . completat cu un vocabular53�. pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie. 80. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc. deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 . a se coosulta: Cornet ctmoiu. pp. /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . Dialog tn ftl lmlll: . 164 p. Bul:uretti.dialog"534. tipărit in alfabet chirilic de tranziţie.ce. deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat. BAR. 1974. un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 . w. sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat . Acum tntllu cu/as cfn .. U rmează..Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c.Fonetică şi Dialectologie".părţi". F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei..exemplar" din acest Vocabular.înştiinţare" că acest . a redactat şi publicat..dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi..RI..100 . începută şi. 1949. Tn . pp. "' Ibidem.Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest .cs. 3 . româneşte. vezi şi considllfatile lui Il. .1 00 . cit.

cimec. . din Imperiul otoman. 1 849. prin particularităţile sale fonetice şi lexicale...107.. Notes. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig. In introducere. Un sfert de secol mai târziu. 1 1 -164. 5 Bulgaria şi Serbia 39 . româneşce. cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp. Transilvania. cu un grad 54 mai mare de dificultate. 1 05-1 12). "' Ibidem. apoi compuse. 3 . Bucureşci. româneşce". ca românii să ştie limbile rusă şi turcă. Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". le-a învăţat pe amândouă.ro 161 . Dacă da. '" Rusciuk.muzeubt. p. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . La începutul secolului al XIX-lea. "' ldem. 79 p. 3 . a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare . în ordine alfabetică rusească. . datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut.. . ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea . Limba turco-osmană folosită în acest Dialog. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova. Dobrogea.104. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească. pp. Vocabular In trei limbi.. a recunoscut lanake Pashal. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�. Dat acum la lumiNi de . www. lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". învăţătorul Constantin Petrescu. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. 52 p. unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 .ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30.9. a precizat în continuare pitarul.în toate felurile de împrejurări. turceşce.Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane. "' Ion Matei. cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. 1 874. mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal. prin respectivul manual. 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor. Având la bază această experienţă folositoare. pp. modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea. Dialoguri Intinsa. Bucureşci. completat cu un vocabular in trei limbi. '" ldem. ruseşce. Serbia şi Bulgaria. "' Ibidem.. Tipografia lui losef Kopainig. pp. "' Ibidem. poate un dicţionar bilingv ruso-turc. Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 . Era necesar. fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător.foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii.ro / www. ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune. 1 849.

partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului .ro / www. superior.76:C. pp. încercând Muzeui . era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra. lunile şi anotimp urile anului .65.VIII..·. '" "' "' "' Ibidem. N. 238 p. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . aş adăuga eu.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. 9 -37. nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni .79. Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane. . se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul. Peste trei decenii. vocale.72 . partea a 1 1-a: 7 lecţii despre . BUCIRfti. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra.A. partea a I I I-a: o lecţie despre .A. 37 . In .iunie 1919. 1 62 www. 11. voi. o. Lucrarea. consoane. pp. bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878.2 1 aprilie . 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. 1905. Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 .de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll. pp. Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818.prima gramatică otomană în limba română". p. 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa. şi pentru a-1 putea. ce era limba oficială a statului sultanilor.. pentru .părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere. 11. românii puteau convieţui paşnic cu turcii. Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C.părţile invariabile" ale propoziţiei 9. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . 551 Ibidem. pp. nr. cum era însuşi Adam V. Petrescu era de origine ardeleanA. încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane. "' Conslantinopole.67.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă. Ibidem. luaarea fiind bine lntocmM. Ibidem. Ibidem. pe de altă parte. gramatica otomană. Petrescu fusese Institutor fÎ director..Judeţean Botoşani _ Jl · · pp. pe de o parte.. Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat. Petrescu. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei. gimnazial şi liceal). Buc:urettl . compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică.europenizat". fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce. puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale . In . pp. aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni. cu . Tnsuşindu-şi această limbă. 5 . declinări 54 şi conjugări548 . pp. 71 . Adică Adam V.ro . 550 Ibidem. alfabet. voi. 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. Cotula554 . Cotula nu a .elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării. prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe .•.. Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe. Adam V. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan. III . cicl tl tldjJ lui C. Din cele prezentate până acum. Ibidem. 65 . o.părţile cuvântului".1 878).70.muzeubt. Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte.părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică. 1 1 1919. 68 . nr. Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 . pp. unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n.cimec. cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă.8. apreciată de autor ca fiind .

"' Ibidem.67. adjectivul 558 . conjuncţia564.23.189. Gramatica lui Adam V. p.). pp. ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu.compl. cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" .121 b. dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor. pp. Jun Dtmy (1879-1963). Istanbul et les Langues Orlenta/es. mnovateur de la l/nguislique turque. a elaborat şi publicat. XXX + 1 21 6 p. 44 . 201 .9. tn voi. fără a ne atinge de părţile ei originale"555. 193 . � "' Ibidem. Contribulions roumaines. 189 . Tn perspectiva timpului. autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556. a precizat autorul.european". 84 -184. Mihail Guboglu a considerat-o a fi o . Cotula. verbul56\ adverbul562. Deny onorează. de " pe poziţia .60.operă interesantă şi originală ( .P. . '" Ibidem. Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare.ro 1 63· . . substantivul 557 . Guboglu.] . n. Dialecte Osmanlis aris. "' Ibidem. contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei. idem. 61 . pp. totuşi. O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin. Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque. numeralul559 . Orlentallslica �n•. acest .337. pp. a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu. fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman. . Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia. 1 85 . p. 1 1 . "' Ibidem. '" M. Tn continuare. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. 1997 (541 p. după cum el însuşi a apreciat-o.Jean Deny al românilor".otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte. 4 1 1 -4 1 6. am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil. pp. pp.prima gramatică otomană în limba română".43. .469. "' Ibidem. edit6 per Fr6d6ric Hitzel.ro / www. D. "' Ibidem. Editions I'Harmatlan.muzeubt. 1 92 1 . român din Imperiul otoman. pronumele560. pp. pp. Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia. precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. "' Ibidem.cimec. pp.celuilalt". cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui . ) . cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele.192. www.cu un cuvânt. Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. pp. să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti. Autorul. dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor.238. 23 .200. '" Ibidem.83. pp. Astfel. pp. . Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. prepoziţia563.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze. prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes. 68 . "' Ibidem. în perspectiva timpului. exemplele şi aplicaţiile gramaticale . 7 . cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman. "' Ibidem. Paris-Montreal .

78 b. roumain. A. Cotula era destinata celor cei 5. cuprindea c.1 13. ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim. pp. autorul a pretins. Macedonia.otomani!. publicată în limba română. Editions I'Harmattan . . in voi. 1993. Gramatica lui Adam V. Munţii Rodopi. Paris­ Montreal. Istanbul. Bucureşti. 1968. exagerat totuşi. caracter practic. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl.. 239 p.. între state independente. 1 877. amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat .K. Guboglu. Pe pagina de titlu.XI. Notes. vezi şi Ion Matei. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. + 4 pl. . . '" Ali Cadir lzzet. '" Ion Matei. Popescu-CiocAnel. n. Notes. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor.un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate. fran9ais russe et turc. 1 91 1 . 1 984 (272 p. Umba turco .ro / www. In caractere turceşti şi latineşti. existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p. că acestă modestă contribuţie ar fi fost . Dicţionarul. ed. cuprinzând cuvintele turceşti. Vl+363 p. influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V. fa Tndem•na ·tuturor.269. apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. La pre�re grammalre ottomane en roumain. Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient. M. având o finalitate militară expres precizată.B. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 . TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel. a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei. Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic.).sa elaborată de Nicolae Papahagi. Tipografia . Bucureşti. 406). 1 6 p.000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman.singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România. Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. Cum indică şi titlul. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar. a impus alcătuirea. 1897. 403-409. a unui dicţionar bilingv570. Orientalistul Gh. Notes. a 11-a. p. a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său.muzeubt. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. Bucureşti.Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti.B. Cotula. Bucarest.Demoaatul". Dialog rom•no .1 13. Ploieşti. mai exact putând fi numit Vocabular. deci în total c. T. www. ) destul de bine întocmită. arabe şi persane şi .T. p. Dicţionar turc.folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti".turc.1 13. Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti. Cotula. vezi şi Ion Matei. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 .275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate. manualul lui N. Istanbul et fes fangues orientafes. '" Thessalonic. cu pronunţarea flguratil. anterioară căştigării Independenţei de stat a României.. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial.turcească". 1 877. 1908. 1 997. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba .ro 1 64 . fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ. m Gh. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii.). şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate. p. p. Bildirillerden Aynbas1m". In . . Curs practic. p. . idem. peste două decenii.cimec.( .

"' Ibidem. declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic. "' Ibidem. numerale.ro / www. lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. 700-800 p . intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale. În prefaţă. (după .muzeubt. 128 p.vorbele populare" . în colaborare cu dr.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. Declanşarea celor două războaie balcanice şi.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. cu transliteraţia necesară în alfabet arab. mai ales. prepoziţii.6.84. colaborator şi editor fiind tot dr. pp. liste cu substantive. Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. 9 . www. Popescu-Ciocănel. Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte. călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin. 3 . 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. 1915. aprox. 81 .ltik".80. lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. ce şă cuprindă atât . Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc. pp. în două volume. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin. din viaţa coticfiană. necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . în Imperiul otoman şi in Levant. adverbe.vorbele istorice" cât şi . Tipografia . s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 . turistică etc. Pornind de la aceste realităţi obiective. · "' ldem.1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. lbrahim Themo din Medgidia. . după opt decenii.ro 1 65 . schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. comercială. orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică. Dar.cimec.574 . iar . pp. conjuncţii. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in. lbrahim Themo din Medgidia. s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. urmau 21 de dialoguri pe teme variate. Nici până astăzi. in centru cele turceşti in alfabet arab. cu caractere tipografice arabe şi latineşti. a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h . pronume. elaborat de acelaşi autor. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. liste cu expresii la formele pozitivă. din anumite motive. cu o finalitate practică precizată. textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti. int��ecţii etc. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale. adjective. În pagină. "' Ibidem. Medgidla. Mai bine întocmit. comportamentul in diferite locuri şi situaţii . in 1 9 1 5. formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea. negativă. autorul a transliterat cu tuş negru c. având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc.

Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane. ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. destina�a ad-hoc. nu erau decât promiţătoare inceputuri. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române. Anton Pann.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. 11 p. obţine şi apăra drepturile lor politice. rămas doar în stadiul de grandios proiect. ' ed . şi folosibilă încă şi astăzi. Bucureşti. • 11-a. germani. anexată de România în 1 878. Aceste ultime trei vocabulare. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite. rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc. Astfel. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. Muzeul Judeţean Botoşani 1. Buantti. Guboglu. CoAM11e. dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. 1915. Ştefan Luscov576 şi Mustata H. originar din Sliven (Bulgaria de Est). Aceste contribuţii.bulgaro . cât şi musulamnilor din aceleaşi state. şi C. se adresau atât românilor din România şi Turcia. 700-800 p. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . c.. culturale. pentru ultimele trei ti M. Otfentlll/istica IOINnl. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Dicţionar tDm4n . S.tica limbei otomane de Adam V. Matei.9. Bucureşti. sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. o punte lexicografică intre cele două limbi vii.S. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant.. contribulii. turci. Cotula. prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica. buni cunoscători ai limbii turco-osmane. 337. Vocabularele. 32 p. Notes. cu un pronunţat caracter practic. francezi. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice. 1913. "' Mustafll H.Iute. 1916. Abcll.ro . "' C. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L.ro / www. i-au influenţat. 1 13. Astfel. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc. adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane. elaborate in limba română. vezi www. bun cunoscător al dialectului. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică. aspect tipografic şi paginaţie. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama.cimec. 1. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti. Vocabular fOITIIno . modeste prin tematica abordată.muzeubt.uacov.Iute. naţionale etc. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă. gruei şi bulgatt. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny. în Dobrogea. 1 66 modeste .mlhrnAn. 1913. p. ulterior. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. Reprezentanta clasică. p. după nouă decenii de la apariţie.

· soo M. satirizarea moravurilor epocii. Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor.morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. s" lazk Şilneanu.. 1837. a III-a. iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători. Istanbul. cea mai răspândită şi mai citită carte turcească .1 1 / 1 Iunie 1900. ghinionist.ro 1 67 . Bucureftl .lelor creştine (supuşilor creştini)580. Bucuretti . după Kur'ăn. 1 853. deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost . Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. Tn . Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă. Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era. trivialitatea personajelor. cu o Introducere d e dr. 1837. www.281 . 1900. Provetburi sau Povestea VOibei. Masea Gaater. Bucureşti. 25 Febtuatie 1900. Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase. su Ibidem. p. 1 68 p.muzeubt. uşor influenţabil..N. sas In voi. Orientalistlca rom4nl. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu. naiv. 1943. culese de Anton Pann. ed . în Anatolia. completatA fi Ilustratii . pp.R. au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu. Orientallslica rom4nl.339. Vasile Alecsandri etc. intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. acest . 1 853.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 . Povestea VOibei. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească. su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja. bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă..". 287. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti.287. manifestare colectivă ce admitea excentricitate. 282 . Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann .. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei. ediţie cu alfabet arab.504. comicul de limbaj al acestora. Nastralln HoţJea. prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea . Ion Creangă. constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. Guboglu. Omagiu. cuprindea doar 125 de anecdote.R. subliniind realitatea că amintita culegere. IY. Buc:urettJ . Versificate în limba română (1 853). Craiova. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea.Păcală sau Pepelea al turcilor''.503 . p. care a tradus-o şi versificat-o în limba română. pp. ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi . Guboglu.cimec.l. fiind urmată de numeroase altele. "' M. pp.339. Lui Tllu Mlllotescu. Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri. era tipul legendar al spiritului oriental. Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea.283. vol. SOl Bucunlfll .ro / www.

pp. "' Vlorica Olnescu. Tradiţia populară româneâseă. iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 .XVI. a ci:lncluzionat Ion Peretz. înfăţişarea.Revue des traditions popula ires" . pp. a apreCiat autorul.. no. de comun acord. 2114 . A fost apreciat. Emsdetten. Paris. regimului alimentar etc. Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază. Georg Iacob. Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland. R.v. portului. caracterul.. in . "' Vezl supra nota nr. Ankara. S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea .144. a reflectat.Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală. Teatrul de umbnl tun:.. a ceremonialului de la curţile domneşti. Viorica Dinescu593 . Decourdemanche596. nr. '" fdem. ea. · Muzeul Judeţean Botoşani .57 . p.. Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 . 1 90 1 . turcului in folclorul românesc. .Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi. pp. printr-o bogată producţie . ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. după edi�a franceză a lui J. Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente. racueillis. Paris. substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp. intr-unul comun: caraghios.ro / www. '" Otto Sples. trăiri. 1878. de asemenea..Kafri(Jz oyunu". Berlin. "' Ibidem. BuciJret!i . Genelcse/ Turle T tyatrosu. Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală.ş r indivizilor din epocă. Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la . la ·nordul Dunării. a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale. scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor . Cornelia Călin594. !on Peratz.cimec. p. pp.68. Deşi i. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie. Tirldsches Puppantheater.167. lql. experienţe de viaţă etc.268. .· principale: Karag6z .nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri". · " MIIle et un provetbs turcs. folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 . traduit et mis en ordre pw 1. vieţii cotidiene.277-283.muzeubt. Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 .hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române". bufon. Lechte Vertag . 1 66 . Budapest.stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă. Bilgl Yayi.-. psihice-temperamentale etc. pp._i.33 1 1 90 1 . burlesc. •. pp. Westfalen. Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii . "' Metin And.409 .6 1 1unie 1914. '" Cornelie CAlin. in . Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc.ro 1 68 .144. 1 850. Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române.285. paremiologică. passim.paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). . fără însă să citeze sau să .. Metin And592 . VII + 122 p. ·comic. 1 700 c. După 1 878 s-au stabilit. A. OecoorOemanche. totuşi ediţia sa a contribl. 1 969. turcilor. voi. '" In . la nivelul mentalului colectiv597 .III . Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. Elementele. Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române. In .. Tn această contribuţie. Ankara. autorul a folosit. EdHLKa Meridi-. 1 987. www. 1 900. relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi.419. 1959. passim. farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 .turcului" in mentalul colectiv românesc. moravurile etc. anecdote despre Nastratin Hogea. A.140 . Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie. S-au răspândit. aprecierile fiind ·realiste şi obiective.22. 222. anul IX. firea.turci în România în mai 1 91 4 . 1982.bakanlik Basimevl. . satirizarea moravurilor .

În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe. inter.. anul XXXIV.cimec. fără prejudecăţi şi resentimente. idem. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti.a impus.. Tatlâgeac Oud.. cit. otomanilor. strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare. teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc . In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale. Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului . www. fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice. Constanţa).ro 1 69 . corn. · 1. . sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. paşnice. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. pp.ACTA MOLDAVllt. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia. " partenerul de dialog". care trebuia. pp. necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire. Frederick Kellogg. "turcul" nu mai era duşmanul secular. Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. cercetări etnografice-istorice. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice. zicători. locuit de minoritatea tătară.-E.". a lui Lazăr Şăinenau (1 900). op. Unii oameni de cultură români. 1 850-1 916. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. favorabilă unei relaţii normale.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�. pp. cit. altor popoare din S. re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv. prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor. 140-144.49-228.d 1. cercetări istorice propriu-zise. op.. obiectiv şi subiectiv. completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar. Zub. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor. prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu). Lucian Boia. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c. În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea. op. Europei în epocile medie şi modernă.R. nr.711981 . Nicolae Iorga).muzeubt. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. 1 233-1250. preocupări lexical1 878 - In '" Al. 52-56. cordiale cu statul şi poporul turc. Bucureşti. apreciat.ro / www. re-studiat.Lazăr Şăineanu). pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării. 1 0. . 231 -234. cit. ci devenea "celălalt paşnic". anecdote turca-orientale (Anton Pann. pp. politic şi cultural­ religios.

O. Avr.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice. organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. R. studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti.cimec. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie). Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. statelor din apusul şi centrul Europei.1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească. Viena.ro / www. Silvestru Octavian lsopescu.orientală". Pe de altă parte. au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. şi nu traducerile directe în limba română ale acestora. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane.lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. din instituţiile similare din Istanbul. precum şi. istorici. elaborarea manualelor. Cairo. descoperite şi preluate din arhivele. Popescu-Ciocănel. a popoarelor din . Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. arhivişti. XIV . G. bibliotecile. cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi. depozitele etc. anul universitar 1 906-1 907). Totuşi. analiza originii. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie . pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat.. ln intervalul 1 878. Constantin Şăineanu. pentru prima dată.începutul sec. al relaţiilor române- www. fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane.ro 1 70 . istoricul per excellentiam al Imperiului otoman. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici. se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. ln perioada pe care o am în vedere. studierea toponimiei româneşti de ongme . XX. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. Andrei Antalffy.muzeubt. întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. (Paris. Gh. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane. traducători şi editori de documente. numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol. iar Th. diplomaţi etc. cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec.) şi T.

anecdote turco-orientale. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. completând. H. a fost nevoit.ro / www. musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). L6bel. masiva G. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900. şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie. Lazăr Şăineanu. Th.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. când Basarabia şi sudul Dobrogei. in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). din România. P. Haşdeu. Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani.cimec. R. condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. Constantin Şăineanu. A. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor. destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter.1 9 1 3). O. Nicolae Iorga. Cotula intr-o manieră originală. Cihac. zicători. ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română. Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor. prin contribuţii de mai mică Tntindere. preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. (1 908. elaborată de Adam V. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900). a lui Lazăr Şăineanu. G. dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3. de asemenea. comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny. obiectiv. Rădulescu. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. Fratele său.muzeubt. cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu. Au fost studiate. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. B. revizuită şi augmentată. Bariţiu. cu o activitate concretă abia in perioada interbelică. Gh. teatrul de marionete şi/sau de umbre turc). Popescu-Ciocănel). realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe. a celebrei sinteze.şi pluridisciplinară. Gh. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1.ro 1 71 . ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică.1 9 1 4) .

L.R.Geschichte der europtischen Staaten". o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. Cum. cu valoare. Likert. se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă.1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie. nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu.ro / www. Iorga cu G. · www. Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914). Lamprecht. Adam V. O.O. Iorga de a elabora G. Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878.O..cimec. o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală. importanţă şi intindere inegala. dar nu de neglijat şi/sau de ironizat. von Giesebrecht şi de K.muzeubt. in general. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare./1 908. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional. T. cu influenţele şi interferenţele reciproce respective. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice.1 853). in majoritate.stic�-turcologie in cadrul general. Tn fapt. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general. au fost benefice ambelor pă�. de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă.R.ro 1 72 . G. reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal. materializatA abia in cadrul colecţiei germane . fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice. să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929). pe plan mondial. Contribu�ile româneşti au reprezentat. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. A.1 9 1 3). de altfel. orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric. H. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. Influenţele şi interferenţele reciproce. Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română . Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti.R. Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor. O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900).. coordonatA de A. mai mult sau mai pu�n semnificativă. W. Heeren. F.

laşi.I. Leiden.Z. O.N. S. Bucureşti.O.C.E.N. Paris.laşi." "A. Bucureşti. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale.M." B. A. Damasc. N. "Analele BrAilei". "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". ." ·Analele Dobrogei". Istorie"." "A.E." "B." "Arab Studies Quarterly". laşi. Bucureşti.muzeubt. O .B.E.R. Bucureşti.G. A. I . U. "Caietele Laboratorului de Studii Otomane".E. O. laşi. "A.B. "B.Z.I." Arhivele Nationale ale RomAniei.B.T. "An. "Analele UniversitAtii din Bucureşti. "A.ro 1 73 . Leipzig. R. O. Xenopol» din laşi. Arhivele Nationale ale RomAniei. Bucureşti. Arhivele Nationale ale României.A. I." "B.R.Q. Bucureşti. "A." 1 990 . "A. D." "Armee-Zeitung Jildirim".".I.M.R. Bucureşti.I. "Convorbiri Literare".S. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. Istorie". "A." "A. "A..R.I. Bucureşti." "C.I.U. Bucarest.R. "B.I.N.R.I. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European. Bucureşti. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". "A. 1..X." ar. "A.laşi. "Arhiva Dobrogei".E. BrAila.M." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al.C.A. RevistA de istorie romaneasca". D." "A.ro / www. Praga. Biblioteca Academiei Române." "B. Bucureşti. "Byzantinische Zeitschrift".S. Direeţia Municipiului Bucureşti.A. Bucureşti. . "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj".S.I.X. I.S. "CerectAri Istorice." "A." B. laşi.E.A. laşi-Bucureşti.R." "C.C.G." circa .G. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". I. .O. Xenopol» din laşi.C. U.N. Cluj. U.J.I. O. Biblioteca CentralA UniversitarA. Constanta-CernAuti.O. "C. Bucarest. I. Cuza» . . .cimec.B.I.I. I . Bucureşti. I. A." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D.O. Bucureşti.I.Ş.G.." "A. "Anuar de Geografie şi Antropologie". "Analele Academiei Române." "B." "Balcania". Constanta-Bucureşti." "B.N. R. "Biserica Ortodoxă Română".. www.R.T.C.A. "A.M." "B. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik". Bulletin". "Archiv Orientălni". . I.I.M. 1 964-1 989. DireCţia JudeteanA laşi. Bucureşti. "Arhiva Istorica a Romaniei".S." "Arhiva Româneasca". Memoriile SeCţiunii Istorice". "Buletinul SocietAtii Geografice Române".A.L.S.R. c. arab.L. "A. "A. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien". " "C.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica". "Buletinul Comisiunii Istorice a României". Leipzig.S.

" M. Hamburg. .E. Split. Leipzig.A.ro / www. 1 930 . "M.S." Hegira (Hicre)./mem." "M. "Dacoromania". Frankfurt am Main. ." fila.B.F./memoriile . "AI-Mustaqbal al-'arabi". Split.Ş.T.G. f." "Journal Asiatique".A. Wien und Leipzig. Bucureşti." dosar (arhivistic). f.Z. filele.'a." "D. "Jahrbuch der asiatischen Kunst". New York. "Forschungen und Fortschritte"." memoriul. Wien-Leipzig.a." " L. H.R. Lettere ed Arte. . Ministerul Afacerilor Străine (din România). "Lebenslaufe aus Franken".S. MUnchen und Leipzig. 1 929.L. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. . "F. "E.B. fărll an.F. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung".A." "H. "D. Bucureşti.K. Cluj. Berlin. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă. .R. "Morgenblatt".T.B.L. m." era creştină. Bucureşti.D. J. III.A.cimec.F. Jugoslovenski Turizam".Muzeul Jwdeţean Bototanl d.c. e. /. E. "Deutsche Allgemeine Zeitung"." • /.S. Bertin.muzeubt." "D.f. Encyclopedia of the Social Sciences. f. ." "J. "Deutsche Rundschau fOr Geographie". fascicola/fascicolele. Enciclopedia Italiana di Scienze.F. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde. "Hamburgischer Correspondent".S." "J. "Hrisovul"." "H." "Glasul Bisericii".I. Zagreb.J. "Jugoslovenski Turizam". Weltverkehr und Kulturpolitik. "Hessische Biographien". fasc. "H. "F. Paris.C. Ber:tin. www. Cairo. "G.A. Istanbul-Ankara. "Euphoron". Dresden. lslâm Ansik/opedisi. Roma.V. . Bucureşti.T. F." "J. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. Darmstadt. ·oer Islam". "Frankfurter Zeitung"." "Euph. "Die Erde". E. E.L. " Jugoslavija." F.A. "1.Z.ro 1 74 . 1-1 1 . "M. Bertin.

"Revista de Istorie şi Teorie Literară".F.O. Giessen. Bucureşti. Bucureşti. "Studii şi Articole de Istorie". I .H. "Przegl!!_d Orientalistyczny".H." "Die Oberpfalz". Berlin.A. MUnchen.n.N. Bucureşti. "R.O. "P.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale.O.v.S." "N. Bucureşti.R. "Ms.T." .E." "Revista Arhivelor". . Wien-Hannover.R. "Der Sammler". "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române. Warszawa. "Die Neue Orient". "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft"." "R.G. .O.A. Bucureşti. "Revista Istorică"." "S A I .R.N.G." seria ." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei".Ab. E. . Bucureşti.S. laşi. .A. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".. "R. român. 1 1 . şi s.S.R." "O. Bucureşti. . M." notă. Bucarest.R.E." "N. ." rom. Bucureşti. românesc." "S. "M. Bucureşti. Revista Patriarhiei Române". Bucarest.S.I. Paris.W.E.ro 1 75 .I. "Revista pentru Istorie. serie nouă . "Man uscriptum". Bucureşti.H.cimec. Bucureşti. R. "Studii şi Materiale de Istorie Medie"." n.E." "M. "S." "R. Arheologie şi Filologie"." "R. R.ro / www.M.O. s.O. "O. Bucureşti.E. s. "Revista de Istorie".I.I. "Revue des Etudes Sud-Est Europeen"." Bucureşti. "Revue des Etudes lslamiques". p.W.S. MUnchen. "Revista degli Studi Orientali".H." "R. "Revue Historique".M." s. Augsburg.I.II . Paris. E." "Magazin Istoric".O. Roma." "R. Berlin. "M." "R. "Revue Roumaine d'Histoire".F. "M.L. pagina.S." "R. Bucarest. MUnchen. "Ortodoxia. I." "R.n." "S." "R." "R. "Noua Revistă Română". "Revista Istorică Romană". "N. "M.J. Abteilungen.M.0 .P. . "M." "MOnchener Neusten Nachrichten". "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". "Revista Fundatiilor Regale".dl. "Studia et Acta Orientalia".G. Westasiatischen Studien"." "R.I. www.S.S.M." pp. "S. "M. paginile.muzeubt.F. "Sudostforschungen". "Oriente Moderno". KallmOnz." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen . Bucureşti. Bucureşti.S." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte". Bucarest. Roma.N.

Leipzig. . " W.muzeubt." voi.ro / www. sur des multiples plans.D. "Studii Teologice".. laşi. U ." s. d'une maniere objective et subjective. B. Leipzig. . " "V. B. : turc.I .R.cimec. "V. . Universitatea din laşi. "T. " : tomul . t. U.I . U .-Rectoratul.le voisinage immediat" du sud du Danube. Universitatea din Bucureşti. . la reconsideration des relations.R. Dans ce contexte. U.T.Muzeul Judeţean Bototani "S. turcesc. . Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain . Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". "Transylvanian Review". sub!. volum/volume. "T. B." te. devait etre " etudie de nouveau . "Studii. .e partenaire de dialogue .R. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle. I. le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire." "Z. elles font partie du - www. Chişinău.l'autre " " paisible . serie veche . politique et culturel-religieux.M.R. R. c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation." "S.M. Revistă de Istorie". : "Der Tag". U . U.G.v. Cluj-Napoca. B." "T. sans prejuges ni ressentiments. Bucureşti. avec I'Empire Ottoman. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". "Viata Româneasca". mais . . vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays.l.ro 1 76 .dl.B. Dans . re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement. Bucureşti. I.-Rectoratul. Bucureşti.a exige.R. subliniere/sublinieri. qui. "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft". "Z. " "Die Welt des lslams". "Viaţa Basarabiei". Berlin. Berlin.

ou il a introduit un cours pratlque de langue turque.) et de T. www. l'orientaliste sui . l'eboration des manuels. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. S. actes decouverts et pris des archives. des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois. sans une limite claire entre les deux directions. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle .debut du XX-e siecle. musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes). l'etude de la toponymie roumaine d'origine . les traducteurs et les. Vienne. a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). Th. Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. ouvrages actuels aujourd'hui ancore. lsopescu. Popescu-Ciocănel. des preoccupations lexicales et linguistiques.orientale". les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie. l'analyse de !'origine. Beaucoup plus modestes. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e).et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres.muzeubt. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris. les diplomates etc. Caire. des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques.R. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . Les archivistes. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains. des recherches ethnographiques et historiques. on a ouvert la voie ă la recherche inter. O. Aguletti et N. Andrei Antalffy. quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain.. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman.Q.cimec. En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire. l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique. Leipzig et Istanbul. Lazăr Şăineanu. ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories.1 91 8.. La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans.G. On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne.generis N. editeurs de documenta. Gh. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur. des recherches historiques proprement dites. .monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine. Avr. des bibliotheques. Iorga.ro 1 77 . des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne.ro / www. des depots etc. Constantin Şăineanu. les historiens. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane.

P.O. On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. valable aujourd'hui encore. B. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. Şăineanu est le livre le plus important. Rădulescu. 1 921).ro 1 78 . LObel. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. Bariţiu. de certains points de vue.R.iographiques deja evoquees. des anecdotes turco-orientales.muzeubt.ro / www. A. G. Entre 1 878.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national. En general. ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc). Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie.cimec. Iorga avec son G. Cihac. ă valeur. depassant ce niveau. Cotula est superieure.1 91 8. Gh. importance et grandeur inegales. H. on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees.. Th. www. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. Lazăr Şăineanu. Dialecte osmanlis. Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea . on a traduit en roumain des proverbes. sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor. Paris. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V.en roumain). N. On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea. Haşdeu.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines. De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie .

gleba". Tn limba armeană. in Moldova. Departe de a avea un regim de izolare. ' Grlgora Gollav. i-a desţărat. lşforla fi cultura popotUiul ann. probat în practica unor interese comune.odiseea" unui neam intreg.intr-un fel. Alexandru cel Bun. intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . a fost ţările române. Aici. aici. şi de o serie întreagă de înlesniri.şoltuzi . 1909. până la jumătatea secolului al XIV-lea. la cele poloneze. la rându-le. unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte. făcându-se utili ţării de adop�une. chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. A nu se inţelege aceasta în sens rigid. 1993. mai ales in economie-comerţ. Gollav. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei. ca trăire. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche. la 1 41 8. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova. poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata.cimec. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. dar şi in cultură. Una din destina�ile lor.a.ro 1 79 . turceşti). mai cu seamă. Bucur'efti . unde aveau mănăstire şi episcopat. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată. 3 Botoşani. ca oraş. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. luată conven�onal. Domnul Moldovei. Editura Ştiinţifică. laşi . deci acum de ani. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. inchis. creşterea vitelor. Sigur. armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii. făcându-şi sim� prezenţa. www. in 1 065. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an . acordate de Domnie. din perimetrul său din preajmă. datată 1 350.n. op. de largheţe.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439. s-au bucurat şi de protecţie. Hotin. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră.dt. Cert este. cum avea să saie Grigore Goilav. la propăşirea ei. Dorohoi. multă autonomie. Sigur. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim. capitala Armeniei regale. Vaslui. ' Gr. ruseşti. BUCtJnlfll . la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de . este pisania. cauzate de prăbuşirea regatului armean. trăită de amândouă na�ile. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI.n G1'8Qorian. contribuind. le intinde mâna. ca târg.muzeubt. iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. noiembrie 28. un zbucium care i-a pus pe drumuri. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. Deci. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". la 560 • • ' Tlgr. agricultură. Gala�. alunga� şi prigoni� in permanenţă. generând . fericit alese şi fericite.ro / www.

Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. sud şi vest. constatare: Jn adevăr. arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. Aşadar. o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. virtuţi comerciale. Ici. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă .cum vor fi. Nici o umbră pe aceste relaţii. atât in planul raporturilor cu administraţia locală .n la 1909.cimec. a forţat Domnia in acordarea lor. incluzând aici şi comerţul exterior. de Mateiaş. de facilităţile acordate. de-a lungul vremii . dăinuie mănăstirea. care. acelaşi Gr. printr-un şir de demersuri. tradiţionale. în slove cirilice. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. date. Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N. Astăzi. de situaţii conjuncturale. Secole şi-au pus amprenta pe aceasta. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. doamna lui Petru voievod. la Coşula. de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. de bună condiţie.răcire" a relaţiilor. armeneşte şi româneşte.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. in apropierea Botoşanilor. şi altor Doamne ale Moldovei.muzeubt. vistiemicul lui Petru Rareş. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. precum şi cele ce duc în partea de est. unde armenii îşi aveau locuinţele lor.lnainte de toate. Cum să nu le capete. titulatura de . Botoşanii ii erau apanaj domnesc . într-o vreme de . Tn calea unor drumuri comerciale vechi. însăşi istoria sa.statut păstrat o lungă istorie. in vreme ce. Gheorghe şi Uspenia. dAinuie Bisericile Sf. colo. formată din români şi armeni. fata lui Despot.ro / www. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. oraşului n-au venit de la sine. care. Botoşanii işi afirmă. de diferiţi voievozi ai ţării . asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării. Goilav ajungând la fireasca apreciere. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării . Iorga. din secolul al XV-lea. primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. ctitorite de Elena Rareş Doamna. în limba armeană sau bilingvă. unele. în acest sens. Privilegiile domneşti acordate. din alte centre. a unei Cancelarii Domneşti. moşiile lui Miron Costin).n. la 1 535.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii. cu motivaţia corespunzătoare. au fost şi obstrucţii. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase. din care s-a zămislit o negustorime activă. Muzeul Judeţean Bototani www. botoşăneană. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. in municipiul Botoşani. în condiţii de schimbare.ro 1 80 . erau numai magazii armeneşti. uneori. tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia. Astfel. . Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. mereu în creştere in secolele următoare. data publ�rii studiului lui Gr. mult timp. Iar. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna. relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor. pentru a împiedica comerţul cu Polonia. al dezvoltării ei! Sigur. moldovenii făceau negoţ cu boii. pentru cine vrea să meargă mai departe. in acest sens. legate de alte bresle negustoreşti. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. ctitorită. o negustorime locală. Goilav).Botoşani. zidită la 1 552 de Elena. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene. mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n.

Puţin mai târziu . tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. de oi. negustorii moldoveni Andreico. Comerţul consta in coloniale. Bucureşti.Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova. Nu e de neglijat . · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor.cimec. in vederea comerţului. acelaşi N. Şi Dionisie Fotino. Paris. E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini. lână. Bucureşti. Bucureşti. . exportul. armenii botoşăneni. o îmbinare a etnicului cu profesionalul.in picioare". din statul-major de la Viena. pe la 1 81 0 : . ei erau numeroşi la oraşe. Acum. 1943. mai ales.ro 1 81 . in 1 789. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. marginalizată. Unul din ei. in a sa Istorie generală a Dac/ei.ro / www. cu virt� arhitectonice.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 . . Gqrephle UnlverHI/e. tom. Bucureşti. s. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării. multe şi astăzi . fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor.XXV.]."5 .La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare. Se mai adaugă comerţul." Datele de mai sus.Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova. in speţă. Minerva. Astfel. intr-un fel . consemnează in lucrarea sa: . ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea. unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai. in primul rând. 1 942-1934.invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori. HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani. mai mult formală. www. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit.ante" . in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă. totuşi. 1853.. 1 887. ' Ion Nlator. . 1 906. şosele. fără ostentaţie şi rigiditate. croat de origine. urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. ' ldem. ' Dionisie Fotlno." Acelaşi consemnează: . III. poduri. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 . Radisits. Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti. Iorga menţionând că . Şi dă ca exemplu: . ceară şi tutun. Repercusiuni care se soldează. scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: . la Botoşani. men�onează existenţa.Botochani. au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri. până spre sfârşitul său.există • N. blănuri ruseşti. Memoriile Secţiunii Istorice. piei. ca şi alţi negustori. in secolul al XIX­ lea. la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 . Şi. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti.niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [.faptul că. " Alexandru Papadopoi. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc. dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală. de comisiunile topometrice.Callmachu. la 1 557.muzeubt. 1 859. folosindu-se de materialul adunat. referitoare la Botoşani. manufacturi săseşti. ' Malle Brun. ' ldem. lorga.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna. cu sărăcirea populaţiei. care scrie. a breslei armenilor1 0. urmare a plângerilor lor. Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828). Alexandru Papadopoi-Calimachu. viile tres commerc. membru al Academiei Române.s. In "Analele Academiei RomAne·. O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni. Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. .

. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : . ca motiv declinul economic al Botoşanilor. şi demografică. austriecilor (62). 8 septembrie 1 92 1 . Demografic. ei. pregnant acum. rămas in locul marelui comerţ. intr-un mic cartier al oraşului. Tn ooncluzie. care. intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. ucrainenilor (1 2}." 1 1 Mărire şi decădere. numărul armenilor scade vertiginos.cimec. Botoşanii au 31 024 de locuitori.ziarul . în Strada Armeană. inaintea germanilor (71). fiind părăsit de to�. specifică recensămintelor. la 1 895. care aşezare are 550 de ani de atestare documentară. chiar . de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor.ro 1 82 . în pace. ruşilor (47). şi la bine şi la greu. 11 . avea să rezume. erau factorul economic principal al aşezării. in acest sens: un noian.. cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor. Botoşani. Ca un segment al istoriei care a fost. spre a se retrage. asigurăndu-le o pondere. in perioadele antebelică şi interbelică. la 1 07. fiindu-le acestora extrem de favorabili. deosebită.Independenţa'. fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. existent şi astăzi.muzeubt. totuşi. perşilor (4) şi. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. nu cu mult timp mai incolo. la viaţa aşezării. discret. 575 lipoveni Şi. www. altădată. americanilor (1). scăderea vertiginoasă a numărului lor are. a rămas izolat şi. Fără a exclude posibilitatea.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii.ro / www. polonezilor (69). cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni.Independenţa". participAnd.Botoşanii. . italienilor (27). armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor. E drept. a devenit sărac şi pustiu. 1 5242 de evrei (micul comerţ. din 1 926. in primul rând. . 1 07 armeni. fără a supăra pe nimeni. care !'!Părea la Botoşani. şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. la Botoşani). sArbilor (44).

mai mult sau mai puţin întâmplătoare. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România. Sf. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. p. p. Partea centrală.aruncare în faţă" a tuturor elementelor.295). p. Sf. Gheorghe {Ibidem. p. 262).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani. la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. 240. p. 1 .în adâncime". în puţine cazuri. Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre. (Boescu-Oproiu. RAJB. 236. inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte. 1 976.1 5). 74. iniţiatorul demersurilor de colectare. Roset (Ibidem. Dumitru. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic. fără să constituie obiectul unui studiu în sine. Sf.rămân singulare în peisajul istoriografic local. Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. Sf. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat. I lie. cu litere chilirice: www. După numele defunctului. 1 905). lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei. 1 03. (Zaharia. ln ceea ce ne priveşte. 1 965). Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. p. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX. ctitoria familiei cu acelaşi nume.231 . Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N.44. Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. 300). creându-se astfel impresia de . lucrările sale . 1 70. Nicolae. (Iorga. de culoare denuşie deschisă. 200.prin amploare şi metodă de studiu . Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile. Spiridon (Ibidem.ro 1 83 . p.cimec. Trei Ierarhi (Ibidem. 1 976). p. executată dintr-o rocă calcaroasă. 1 905.1 9).ro / www. în care a fost săpată inscripţia. Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită . 1 970. iar decorul în stilul . fragmentată în trei bucăţi. Locul de descoperire nu este cunoscut.22-24). Ulterior. are astăzi forma unui patrulater neregulat. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani. 239. ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort. De altfel.meplat" (Boescu-Oproiu. laşi (Kara-Cheptea.21).muzeubt. credem că provine de la Biserica Roset. descoperiri. Din punct de vedere tehnic. 1 6-1 7). 90. Piatră de mormânt. Sf. Epitaful a fost scris în limba română. Iorga. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. 1 3.

Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf.20m. 1 965 . 1 994. de o parte şi de alta a ei. Chirica. Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale.N. 1 994 . 1 905. Bucureşti. Şadurschi. Al..meplar .Muzeul Judeţean Bototani . p. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas.1800). Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�". Textul ­ realizat in tehnica . Boescu.Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>. Bucureşti. 0. 1 970. judeţu/ istoric Argeş (sec.. 3. TArgovişte.C.40m. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. Abrevieri bibliografice: BAlan . cu litere chirilice. Boescu. Inscripţii ebraice.Al. care au mposat la anul 185(3). Petrescu-Dâmboviţa şi I. BAlan.BArsăneşti (RAJB. 3A). 0. dar. Oraşul Bucuraşti (1395.cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său. P. A.l. Studii materiale şi de istoria culturii•. oraşul /aşi.1. XIV. 1 03.Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu.M. Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www. vol. Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci. " 2. 1848). Piatră de mormânt. Oproiu. Aşez�ri din Moldova. Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn .50m. 1 965. Bucureşti. A fost scris in limba romAnă.ro / www. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei.50m. V. De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea. M. 1 970 . Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina. 1. Bucureşti. laşi. Are dimensiunile 1 .cimec. spartă Tn trei bucă�. Zaharia.Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846. 0. de culoare galben-cenuşie. Textul: . Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti . S.1 5m. 1 994. PAunescu. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut. M. Dorohoi. Inscripţiile medievale ale RomfJniei.20m. Kara. boerulu Aga Nicolae Ros�t. 1 976. Elian (coordonator). XXII I .muzeubt. 1 905 . 0. 1 976. executatA dintr-o rocă calcaroasă. Inscripţii boto�nene. Iorga. Zaharia.Archiva Valahia.N.. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort. Tn timp. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă.ro 1 84 . Se pot citi ultimele patru rânduri: . Oproiu ·1 994 . ln partea inferioară. Cheptea. s-a deteriorat in cea mai mare parte. 4. Bucureşti.

Tn Ţară sau în misiuni diplomatice.. Când va reveni in Moldova.. Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr. Al. în condiţiile unui areal mai restrâns şi. prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. în acest sens.ro / www. P. p. .q. .. ca atâ�a al� revolu�onari. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti.Propăşirea". Negri). contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. . Negri. o. Vasile Alecsandri.Magazin Istoric".. Mhll. C. A. Vechiul său tovarăş de luptă. punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. TI găsim semnând în .35. vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica. . C.15-16.13. la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni. alături de C.". Cernăuţi. perioada sa premergătoare. împreună cu . Militează._". Tn pribegie. de fiecare dată.ro 1 85 . succint. V. întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni. Kogălniceanu. om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate.. ' Ibidem. Costache Rolla. ' . mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor. cât şi aceea care i-a urmat. Cuza.cimec.Convorbiri literare".ztobltw flgtln/lor. 1 . autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?.vechi prieteni de gânduri şi idei" (V. p. i-a realizat un admirabil portret. în anii premergători revolu�ei. activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�. au consacrat numeroşi luptători revoluţionari. aprilie 1 978. www. Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta . 1891. p.o întreagă literatură"1 . M.. dreptate. Suportă. S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza. în care ni-l redă pe Rallet . cu oamenii lor. p. 1 926.37. Mihail Kogălniceanu2 . a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri. pentru dezrobirea �ganilor. . scriind. ". în Bucovina. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. Anul revoluţionar 1 848. &lcu'efll.Dorinţele partidei na�onale în Moldova". em. Mavrogheni. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor. dragoste de ţară.iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit. în general. lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll. Alecsandri. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni. Alecsandri. şi aceste meleaguri botoşănene. Loghin. pregătirii Unirii. revistă apărută în 1 844.muzeubt. publicat în .Istoria l�eraturii romAne din Bucovina". Russo. animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii.

n. N.4. in fapt un rechizitoriu. ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. Costllche Negri. primind misiuni importante cum ar fi străngerea de . in perioada premergătoare revoluţiei.ro 1 86 . ' Iorga. Ghica şi dramaticei sale domnii . Nu ne propunem acum să o abordăm.9. " Bolcu. p. începând o zbuciumată domnie. Acte şi scrisori. Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români. se pune . domnitorul Mihail Sturdza.in capul nemulţămiţilor". Ed. mai tarziu al �nutului laşi. p.. chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. o atitudine care-i va aduce. Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale. Junimea. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie.JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 .agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� .33. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e. " (n. p.alături de Al. in aprilie 1 848.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei. 1 965. Ed. ' Ibidem. se găseşte. Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. p. 1 973. p. afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră. • p. La 22 iunie 1 849.12-13. urmărit de agenţii lui Sturdza. El . postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova. Adevfrol despre un destin politic. " Ibidem. se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire. Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti . Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei. . Leonld. Magazin istoric.cimec. Sameş al �nutului Botoşani. 1.c�.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară. ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire. Junimea.. Ed. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic. Leonld. De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea. 5 Cuza. fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala . ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale .181. Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857). prelucrează .Bolcu.ro / www. 151-152.muzeubt.331. ianuarie 1 976. că .12. in anii premergători revoluţiei.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. N. 1 976.150. ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani. 1 decembrie 1 882. Reintors in ţară. p. p. stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie.pentru neapărate patriotice trebuin�. cu alese trăsături patriotice.13. " Ibidem. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). in fruntea opoziţiei din Moldova. p. Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive. Cuza. www. prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 . Minerva. din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi. laşi. redactând in vara acestui an un memoriu. Bucureşti. ispravnic al acestui ·�nut şi. 1973. Ed. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris.e. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit. ' M•rtlnesc:u. predecesoi). Pericle. O vlaţj de om ap cum • fost. Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte. din judeţul Botoşani. Tineretului. surghiunul la o mănăstire5 . op.) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. lo•n Aleundru. • Convorbiri literare. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. Bucureşti. devine un aprig adversar al domnitorului. " Ibidem. laşi.Elefant" din laşi8 .

ca autor de piese de teatru. 21 iunie 1887.ro / www. Laurian"1 7 . De altfel. Deţine. în preajma revoluţiei de la 1 848. Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire. p. în 1 857. în Franţa. unii din ei. p. p�rsonaliţat�a . " Sion. • " UbertaiN. " Gorovel. S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor. BucurettJ. 1892. acordându-i toată increderea.1 887)2 1 . Monografia oraşului Botopnl. p. Beldiman25 . Se. " Prutul. Mihail Kogălniceanu scria: . lqi. membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . 1. D. După revolu�e. 1926. 9 noiembrie 1669. T.1. renunţă la boierescul său nume. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre). Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri. . o serie de funcţii judecătoreşti. 1973.XX. Th. Pentru el. www. D. Scrferf lsforfce.2-3. Opei'W 11.cimec. " KogAlniceanu. SIIVWIII'W conlimpui'Wne. Poull. Bot0f811l . Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se. pe pământ străin. într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite. Mihail. " Ibidem. 1925.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . Academiei. 1 . Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. de pierderea funcţiilorz4.. . " Ubertatea. p. la unchiul său. voi..426.de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret".169. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. BUCUI'ef11. Miclescu un ."28 - 15 Codreacu. la Mee. " Ibidem. 1976. mai t�rzl4. 1. UrlCIIrlu/. 1 '. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă.1 1 5. " Vocea Botoşannor. studiile la Academia Mihăileană23 .om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova . Amintiri din coplllrle. Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul .A.amicul ţăranilor". Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. p. p. decan al baroului de avocaţi din localitate1 9. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). p. Rallet. preşedinte al Ligii Moldovei20 . BOI0f811i . manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile. 28 noiembrie 1896.muzeubt. Bucurefli. Viitorul domn Al . Avea să moară în condiţii tragice. " Ibidem. avea să fie însoţit la plecare . o figură care va sta şi în istorie"22 . p. George. vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! . 28 noiembrie 1896.412. canţonete. Se va distinge şi in domeniul literar. p. consacrându-şi forţele luptei pentru Unire. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26.durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 . Bototanl. Mine!Va.1 1 0. expunându-se riscurilor. Dacă nu prin locul naşterii.n. Nevoit să părăsească ţara. cum se exprimase Dimitrie Rallet. " Prutul. Ed. în casa părintească. (n. 31 1anuarie 1891. Din convingere. răsturnarea lui Cuza Vodă va fi . şi nu degeaba i s-a spus . Ap�eciindu-i.1-2.ro 1 87 . . dar păstrându-şi cu fermitate convingerile. Radu. . Aici.1-2. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice. " Ibidem. Artur.Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului. " Rosetti. Ed.

romlneascl. Gh. 1 969. nr-8-10.75.r1at. Sion. figurau Vasile Alecsandri. el fiind. munteni şi moldoveni. C. Nicolae. " lo . A ::i. Paris. Bucureşti.3. patronată de poetul Lamartine.:>reze" Petiţia-proclamaţiune.. Ed. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează. ca şi foştii săi colegi de şcoală.n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem. A. Gh. Sc. 1964. din 27 martie 1 848. xxx 18U (11 Romlnta. •• N. Rosetti. Tn Revista istorici. se dovedeşte.. Dimitrie Bolintineanu. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum . p.245-272.154.. Sc. p. Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr. la 3 februarie 1 847. Mavrocordat35 . ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 . activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl. plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. Izbucnirea revoluţiei la Paris. Claudiu. tot în casele închiriate de el30. 1 974. cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. Opere IV. Vlmav. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova. de Stat. având ca sarcină să elai" . La locuin1 3 sa. 1 848.1111t V.. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români. C. u cum îi plăcea să se exprime . Bucureşti. p. organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33. Negri. ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române. fraţii Golescu. in . remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 .170-187. " xxx. Toader Răşcanu. Costachi şi A. Ed. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova.Societatea stl denţilor români" din Paris. Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu.D. a Pinacotecii ieşene şi. '47 . după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi. Acesta este " un centru de adunare al românilor. c-un salon minunat. C. după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris. Botoşani. secretar C. p. p. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877). Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane. Zane. dr. Le dovedeşte .t·JellJiul Botoşani'. '46. în primul rând. primul moldovean doctor în medicină s. '44 fi 147. Biserica ortodoxl romlnl. Cantacuzino.. Kogălniceanu.cimec."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. Vasile Alecsandri.ro / www. Coresponden�.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris.cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. Alexandru Ioan Cuza.ro 1 88 . în Place de Sorbonne nr.. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei.pe viu". Vasile Mălinescu ş. Vârnav pe tărâmul medicinii. 1919. 1950. fraţii Brătianu.re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala. iar casier Scarlat Vâma-19 . M. Scriindu-i lui Ion Ghica. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii. în 1 846. de altfel. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. �' Bl "cu. C. februarie-martie 1931. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. Pol�ici. Tipografia D. O. din Paris.41-57. 1898. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. făcut de Vârnav. Anastasie Panu. Edi�e de G.Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). p. Alături de el. un cabinet de cetire. luând parte la acţiuni revoluţionare. � www. t �ş a :. în februarie 1 848.76. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii. . fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. " VA av.muzeubt. Va reveni el însuşi. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi. M. la propăşirea ţării. BUQJtefti. lorgu Sturdza. Fain fi Thunot. Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". visând deopotrivă la viitoarea revoluţie.Din trecutul 1. aprilie 1931 . Bucureş!i.

pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri. Botoşani.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga.ro 1 89 . Gheo� he Hasnaş. www. . în lupta pentru Unire . au probat atunci. gânduri şi fapte. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr.muzeubt. O v/aţi de om a. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. " Iorga. câştigată încă la anul 1 836. 2 iunie 1978. a Unirii Principatelor. Transilvania şi Moldova.1·2. . conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". Ed. Ionel. DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. p. în timpul revoluţiei de la 1 848. Cu toţii. In Clopotul. de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales. 1976.ro / www. dr.. cum îl definea Nicolae " Iorga. curaj şi perseverenţă. revoluţionari din Muntenia. A.18. copia botoşăneană a lui C. angajarea sa de mai târziu în partida naţională. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. George Cuciureanu şi. în 1 844). v•mav/1 din H/1/feu. Tntre ei. şi fratele doctorului. N. Minerva. fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. Costache Negri.a cum a fost. Rosetti" . * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date. Bucureşti. Alecu Russo.cimec. dar totodată cu · . De aici. p. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale.

SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.muzeubt.ro / www.ro 1 90 .Muzeul : ludeţean Botoşani .cimec.

unele dosare s-au pierdut iremediabil. 1 36 p. publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. fn timp. Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică. Câmpulung. 1 36 p. documente.. Tipogr. in "Analele Academiei Române".ro 1 91 . Inscripţii botoşlnene. v.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor.208 286). Pagini strlvechl. LI + 342 www. de . Gh. CI. Dotoholul. 1928. Tribunalul Judeclltoresc. dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare. jdulţl. Trecutul. Ghlblnescu.muzeubt.6 1 N. Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa.. 1 905. ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării. Vole u. 1931 . p..: §-le Rllzboiul din 1877.. V iaţa Românească. dar şi a celor din Ţară2 . Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului.filozofie in istorie". Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. Ed. Iorga. p. Meritul lor nu poate fi contestat. 1-3. Hangan. V. Papadopoi-Calimach4 . . Descrieru ' S. tom. Monografia cu planul orafulul. Studii şi C. 1 922. Antonovlcl . Vlăsescu. Schiţll monografiei. Oraful /afl.C. Constanţa. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate. laşi.3-13. Al. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime. 1 905. T. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al.IX. VII I . vol. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani. Labln. 191 1-1915. lorga3. precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate. autorul finaliza acum 73 de ani munca . şi Vu/ulul. Ghibănescu. A. Ionescu . Bucureşti. 522 p. Un oraş tomlnesc: Botoşani. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. p.. 1. Documente blrildene. Cal/mach/ (Studii fi documente. Tom/ Constanţll. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului. Suc. naţ. laşi. seria 11-a. precum avea s-o caracterizeze Gh. vomicii de Botoşani). Dobrogea Jună. • Al.ll. 88 p.a. biserici.13-19. Conştientizând această stare de lucruri.I. studii şi documente existente la acea dată semnate de N.2. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 . Studiu fi documente. Bâriad: Peiu. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort.a.Dobrogea n u . Umuriri . 53 p. Dimitrie O. XXXVI + 130 p. Numeroaselor capitole din cărţi. laşi. r· ş. M. istoricul său. 1926.ro / www. Constanţa. Artur Gorovei Praf.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. Papadopoi-Calllmach. despre şcoli. 1921 .. desprinse de A.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. ' N. Monografia orafulul Tulcea.Codln. nr. Ed. O monografie a Botoşanl/or. in Revista Moldovei. 1 924. Bogdan . prezentul fi viitorul slu. Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş. de pildă. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. Musce/u/ nostru. Documente botoşlnene. S. 1913. Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze.1-16. Rldulescu . de până la 1 848. Gorovei prin volumul său. De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci.cimec. p. p.

Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C.6. cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie.l. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor .6. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . p. al XVIII-lea biserica a devenit minAstire. p. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean.1 86-193 şi de Gh. textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. temeinic şi documentat. Ghibănescu. Ghibănescu. atestat documentar chiar sub această formă 1 1 . Nicolae din Popăuţi. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf. monografia oraşului Botoşani. Alexandru Lăpuşneanu V. 1926.l.10-413. partea a 11-a. " N. îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească. Pop/Juţi . Numele oraşului a suscitat interpretări controversate.311-317. p. 1981. Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă. autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. Botoşani. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia . 1. VII. PrimAriei. cap. 1926-1927. V. Ed. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne.pusă pe alt plan". Lupu. p. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat. nr. El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V. p. destul de bogate. 1926. Iorga. cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. p. Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani. Iorga. Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş). • N.7-9. Edit.2. 1980. ' CI. p. Constantinescu. Monografia oraşului Botoşani. Dicţionar onomastic romlnesc. " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri . cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este . iar în botaş pe ultima 10 . din colecţia sa de Studii şi documente. A.BotOfllni" CI. Partea istorică a lucrării este relativ mică.: Eug. în Arhiva istorică a lui B.muzeubt.ro / www. 1° C. puse în ordine cronologică. aşadar. considera el. In sec. Botoşani.ro 1 92 . Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română. Tudose. valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală. Cum era şi firesc. P. Academiei Bucureşti. an XII.. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. Botoşani a fost reşedinţă domnească. •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare. Axa . p.pe alt plan" .12-14). care să cuprindă toate documentele acestui oraş. vol. Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. 1926. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul. botoşAneanul N. a lui Teodor Codrescu. Ramuri.Ioan Neculce". C.Meritul este. p. N. p. aerle M. vol. în colecţiile lui Gh. 1981. Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia.362.168. " Dintre oraşele nou apArute. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie.17-20. " CI. ce poartă semnătura locului. Iorga. 1963. Craiova. şi XIX. fasc.Târgui Doamnei . Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl. In Hierasus. Greceanu. A. p. Botoşani. 1997. Bot. p. Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. 1 926-1927.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane.. 1921. Clurncu.41 0-413. op. Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el. N. /atorla romlnllor. Al. Ungureanu. VI. 1905.Ioan Neculce".. 1978. p.125 sau cele ale lui N. BUCIJI'eftl . Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie. B.clt. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do.cimec.2-3. faac. Inscripţii botoşlnene. nr.450.7-9. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş. colectiv.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. zidită la 1 496 .1 86-193 şi Gh. Muzeul Judeţean Botoşani www. Oraşele din Moldova. Papadopoi-Callimach şi susţine că . 1952. Edit. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. Gorovel. vol. Gorovei adoptă ipoteza lui Al. Ştefan Clubotaru. Ştefan Clubotaru. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . C. an XII.reşedlnţll domneascll. 11 CI.

p. &Xopn/ .9.170. op. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. 1982. Cristeşti. Iorga.76.. p. " Al. Până la A. Nicşeni. ldem. Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana. Sturdza. D. Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: . D. lllarln. al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel.. MlnUtltN Agafton._"". scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor.Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. Bătrâneşti. Elena Doamna"1 6 . Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. FAiticeni.) va fi zidit-o. 1971.tl ln aceastA problemi ne propune 1. " N. 1927. 1 90 1 . 1929.401 . ocupaţia rusească. 1931. voi. Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă. Bucureftl. lnscrlpţll bofoPnene. la anul 1 552. p. p.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim. H.Poate că (subl. p. " 1.97-1 1 1 . Maria. a emis ipoteza: . Ulterior 1. " Ibidem.5. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni. lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o.. Bucurefli. 18fl.ro / www. Goroval. " Vezl Gh. " Vezl T. ca mai târziu iconomul Al. 68 2 . rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25. p.28-30. leromonah loank:hle Blllln. Bolofanl. eteria din 1 821 . scris din . " A. p. H. Slmlonncu. Narcis Cretuteecu. Chltiniu. ldem. fi lzvoade. la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe . Stăuceni. p. Ed."20 .31-45. p. soţia lui Mihai Racoviţă.clt. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. Or. Simionescu s-o considere corectă. Buc:urefli .V. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei.lspisoc sârbesc vechi. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 . Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl. Creiova.cimec. Studii fi documente. p. " Arhlm. cu diferite ocazii. S.. 1903. p.l. IROricui MinUtlrll RlfcJI. D. Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. Buanfti. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. Vetre de alhbtrle romlneesc.228-239. G. Teişor.confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp. listele de alegători din Divanul ad-hoc. Ele sunt reconstituite de A.ro 193 . Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu. " A. Ruşi.16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9. A. Gorovei şi alţi istorici.apanaj al doamnelor Moldovei.XIX. 1921 . Botoşeni.n. Gorovei a propagat această presupunere1 7 . fi �.293 fi 649.. In Hlerasus.muzeubt. voi. Iorga. soţia lui Ştefan cel Mare. .. Dedll. Gorowl.�na. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. Bulat.7-8. Bisericile Sf. op. 1111 VI.cit. " O demonstns�e judk:lou. 1905. p._u. Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna). autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei. Sompnl. Ghl. Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret. 19 www. 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene. A. Tătăraşi şi Curteşti. N..2. 1986. In Arlllvele Basarabiei. oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor. cap. de lingi Bompnl. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării. anul 1 848. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. Cristeşti.

" Aceasta. M. tstoM TNtrulul tn Moldova. nerespectarea ordinei publice.ro 1 94 . Ciubotaru . Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre . "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti. precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. M. www. numită de Şt.moşia târgului" . Cuciureanu. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care. după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi. având sprijinul actorului Costache Caragiale. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene.cimec. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. Junger tradusă din limba germană. cele despre monografia Fălticeni.cit. Bun1da.ro / www. explicaţia este simplă. reprezentate de poeţii Gh. Nicolini. Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită. Bucureşti. Editura Sport-Turism. Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu. Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus. 1915.Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. Editura Litera. BOIOf&ni. Coordonator: Ana Hancea. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică. op.30 . Coordonator: Andrei Cardaş. 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos.205. 207 p.l.Mai mult interes a pus. Monografie. p. Gorovei.muzeubt. 1980. ţigani şi evrei. locuri. " Vezi Jeodor T. a stagnat o perioadă Tndelungată. 1111. medicul Gh. Iorga. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie.Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. oameni. istoricul N. iar materialul factologic lipseşte. pe(Spect/ve. Bucurefli. muzica. încât cu vremea. Eminescu. Tăutu. Profesori. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1. cea a breslelor din 1832. p. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete. Editura Axa..Letopiseţul oraşului Botoşani". Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti..tocmeli" de căsătorie etc. ambele lucriri semnate de Şt.ani. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. . compara�e pu�n preten�oasă după noi. de aceea nu vom insista şi noi. lumea botoşăneană. născută Beldiman. Gorovei prin această lucrare monografică. Clubotaru. dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini. Gorovel. . fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei. armeni. Cuciureanu. Ea succede înainte de toate . Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare. Istorie. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A. iafi.410. pentru teatru. " A. 207 p. 1987. Temelia pusă de A. F. Botoşani. . Ciubotaru In monogran. tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. 1974 şi Botopnl. vol.uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani. Printre personalită�le locului. Cărţile româneşti. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. Trupa de actori moldoveni joacă . · .. mlrtur/1. despre care s-a amintit în alte surse2a . Boto. 1997.

cimec.ro .ro / www.muzeubt. MEMORIALISTICĂ www.11.

ro .cimec..ro / www.muzeubt.. www. .

comercial agricol ti literar. www. dar. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii.unde a adivat tn anii din urmA. p. Rlflolţ-Silaj . . Numai ci. CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei.) Unde ne sunt duburile de leduri./ TrAiascA RomAnia!.. la Bototani. versurile fiind ecoul idealului comun? . un ziar de atitudine. afirmind.Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor". Intreprinderile teatrale de diletan�. A. 15 dec::embrle 1115. ceva mai circumspect. Scipione BAdescu (2 mai 1 847..tle 1888 • Cutfwvlromln. peste 20 la numAr. ceva mai Tnalnte. idealuri .• ... 10 oc:tamllrie 1115.) din marile chor al Ligii culturale na�nale. tn fapt. Ceva mai tirziu. cercurile literare?. scoate la 2 martie 1 886. de atitudine. fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea.Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2.3. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului. Nu scrisese el. pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale ...ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI. 12 rn.. in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N. organ politic.. tnscrisi pe drapelul noii instituţii . . La lucru. Filotti.4 octombrie 1 904.aceastA tndeletnicire de gladiator politic. Cu experienţa cAştigatA. ' Cutfwvl �. •Trompetele risuni . cu t�i.cimec. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu. ./ Uniti. inten� rAmasi . si fie de azi deviza noastrA.aceleati cu ale tuturor romAnilor . prefectul Henri Cortazzi . . Curierul romln.. mare. Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie.(. VOCN Botopnllor.. Tn acelati sena... dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA. Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882).le-a exprimat ti apArat cu zel. o publicisticA viguroasA... la 4 noiembrie 1 889. BoeotMI." Mai Tnalnte. de curaj politic. 1 �. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And. .. fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti.ro 197 .la Bototani .. si scape de . tot la ziaristicA s-a Tntors. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale". se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani. p.. Curierul romln fiind.La lucru dar cu to�i.un stilp al regimului din Dorohoi". Ţara de Sus nu poate lipai (. lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3. ministrul O. Avea si apari pe durata 1 886-1904.muzeubt. pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc.3. duburile comerciale. proba aceluiati curaj politic.. societiţile de arme şi gimnasticA. mindri. Sperase Bidescu. Bototani) a dat . a cArei cauzA. Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici. cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin). optind pentru revizoratul şcolar. int�. 1891 . aici.ro / www.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia. Om de inl1iatlvl culturali.

O excurslune la lpolefll'. a primului bust Eminescu din ţară.C. intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu. intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C.1 0 mai 1 887. 1977. Roman. la Botoşa�i. când refacerea avea nevqie. de solidaritate. avea să activeze laborios. Bacău.Trompetele răsună . rece.". A susţinut. 14 februarie 1889.. Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 . Zimnicea. tn timpul propesului memorandiştilor. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului. A fost evocată figura marelui nostru poet. ideea înfiinţării unei. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme. dat de · servirea unei cauze mari. Buză!. PAclif811U. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890. alături de Grigote Ventura. operă a sculptorului Ion Georgescu.Marchian".or� Bădescu. ei (1 887). dincolo de.Cronica localA. . cu ocazia Congresului studen�lor universitari. în faţa vechii Şcoli Primare . p. · ' Curlerul romln. încercând să spargă indiferenţa administraţiei.lşi. IV. de un ecou· . Bucureşti.la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n. Z. Scipione Bădescu este preze11t la Cluj. 1 iunie 1934 . Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec.este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat. 4 aprilie 1891. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului. pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. · . vizând binele.R. in 1 890.Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef. şcoli primare la lpoteşti . După cum. după cum ni se comunică din Bucureşti. B. Delavrancea . Curtea de Argeş.La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării. la nevoia de ajutor. Da� urbea natală a . Bădescll. venită la Botoşani şi lpoteşti. Bădescu dedică un poem . Giurescu de la · Litere şi Filosofie).ro / www. Fălticeni. Ed. Tony Bacalbaşa.... Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la . Procesul Memorandumului. apărut în foiletonul . M�zeul .R. mâi'"!ile aut9rită�lor. s"a cântat .Timpul". XIII-XX. Şt. ca un strigăt..F. Turnu-Severin) tE �Iegrame .cimec.R.Martirilor independenţei " . A făcut tot ce i-a stat in putinţă. chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele. (iunie 1 887) După cum. " .C .�. intru ridicarea. de -soluţii :băneşti. ca delegat al Li_gii Culturale. la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi. fiind veritabile luări· de atitudine. cu unele excepţii." botoşăneari s-au implicat. cronicele trimise acasă. Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA.R. · .sub acelaşi nobil semn· Eminescu. Craiova. secţia Botoş�ni..Cântul Gintei Latine" . p.'. Scipi. îl susţine pe Mihai Eminescu.rămas. definind gazetarul patriot.. ş. de la Drept şi N. fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens. Aşadar. · . Alexandria.V. ca un apel. Tecuci. îr:l care Scipione Bădescu şi . www. D. pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . .1-2 .spre fraţii de peste Carpaţi.d�_susţinere. căzârid în . Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici.' care ..asprimi şi oprelişti. in coloanele . entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator . . Vasiliu. L-a sus�nut. �poi. Râmnicul Sărat.3 . Brăila.a. prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului. in prim'u l rând.R..muzeubt.ro 1 98 .". ' Curleru/ romln. Călărl. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător. Un moment deosebit. merge din zi in zi mai spre bine"4 . Se implică în viaţa cetăţii. 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar. graţie IIJi Se.Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'. mereu cu gând. 1 887-1 889.Sănătatea poetului Eminescu. în martie 1 891 . ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu .ul şi fapta . ' . puţin mai târziu. Ştefan Stâncă. pentru a tatona terenul5. la Botoşani. din Botoşapj şi Dorohoi.C.

cimec. speram şi râdeam. Caragiale. Progresul român. de bună condiţie. Anul Nou român. personal. pentru care Bădescu este . 14 Iunie 1894. Pledoaria sa publicistică este argumentată. informaţia diversă. p. p. ' Curierul rom/In.Timpul".In opressores·. de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). ln tot ce face este laborios. " Revisia Moldovei. Ziarul român. ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi. făcându-le publice. Cuvântul român. publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. p. de referinţă. " Ibidem.IS Suplimentul acestuia (nr. ca altădată. Curentul român.vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. gata mereu să cuprindă o nouă . prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la . 1 2 aprilie 1930.ro 1 99 . Dorul român. Rolul român.ro / www.3-4-5/1924.muzeubt. Rostul român.. L. substanţial. C. omniprezent. invocând trecute şi frumoase vremuri . Mişcarea română. el a devenit Alergătorul român.pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei". L. aşa de mult! . verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9.. 24 mal 1894.când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale . Curierul român botoşănean s-a bucurat. Economul român.. schimbându-şi mereu titulatura. V. mesajul său patriotic. 1.Moş Pantazi". La fel. Şcoala română. Scipione Bădescu dă curs.Cuţitul la os• .Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac. în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă .Un Scipione aveau Romanii. de o ţinută elevată. " Curierul rom/In. " Curierul rom/In./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. cultural. Bădescu . Vorba românului. ' Curieflll rom/In. Gazeta română. Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: . Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune. p. relevându-le.1 . 1 6) publică discursul dr. însoţind portretul . Comerciul român. in mărime de cabinet. deloc de interes mărunt.când gândeam. Presentul român." (scrisoare expediată din Bucureşti./ Un Scipione brav general. 8 mal 1894. datorită lui Scipione Bădescu.Eroilor martiri " . înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare.este procesul întregului neam românesc. " Vestea. www.. Patriotul român. . la 1 3125 februarie 1 899. Jurnalul român. Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj . Atitudinea politică de curaj a lui Se.1 . Şi foarte popular. Pactul . • român. a fost membru corespondent al Academiei Franceze14.scria Se. acuzatoare 10 .1 .Infamie de la Cluj". fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 . al lui 1.Odă la Transilvania" . Catanza română. Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi. ." 1 3 .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI. prietenia cu Miron Pompiliu. nr. Botoşani. Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. Caragiale. Buciumul român.20 . împreună. 17 iulie 1 894. Botoşani. . demascatoare. lordi!chescu. Dar. nu o dată unor asemenea relaţii. lnfonnatorul român.. Farul român.1 ). definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa. ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar. înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească. . Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct. Călătorul român. într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . rodnic. p. Lucaciu8 . Rând pe rând. Cronica română. Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania.

La 25 mai 1 930. cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.1deţean Bototani . : • www. la Botoşani. la Cimitirul . unde este şi înmormântat. Consecvent.muzeubt.ro / www.! �. a unităţii naţionale a poporului nostru. viaţa şi opera. I-au omagiat.Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904. Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune. . Pilduitor.ro 200 .Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti.cimec.

Burghele. funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică. preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean. învăţământ.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural. de la începutul vieţii de parlamentar. AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale. ca parlamentar. concetăţenii săi.administrativă .1 938). în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord.o susţinută activitate politică şi . Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor. Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P. Gh. Mitoc. De asemenea.ro 201 . ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. Alexandru Constantinescu. Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat.. 1 .cimec. Cu o conduită ireproşabilă.N. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural.adevărate focare de cultură şi lumină". Pillat a desfăşurat . Din documentele vremii rezultă că. cultură şi alte sectoare deficitare. a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. înfiinţarea unei şcoli normale de fete.în funcţiile încredinţate . Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură. O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere . Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale.L. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice. Brătianu. de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale.ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. 1. a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti. a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. Cristeşti. ce erau considerate . a unui www. De aceea. Zamostea. talentatul poet . Tnrudit cu familia 1. La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. îndrăgitul poet 1. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului.ro / www. şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 . Drăguşeni. înlocuindu-1 pe Gh. cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare. care a devenit preşedinte de onoare. a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor. Gh. foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti.în cadrul fostului judeţ Dorohoi . a susţinut transformarea gimnaziului in liceu. edilitar şi social. La 7 mai 1 925. Astfel.muzeubt. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. care erau foarte apreciate de vizitatori. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. C. agricole şi de industrie casnică.

cimec. Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal. rv. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi. a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!. Angelescu. Gala Galaction. in care aprecia: Tnainte de război. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi.in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta .Aiex. De aceea. Pillat sublinia: . a incurajat înfiinţarea de ziare. care au avut loc in anii 1 934-1938. 1. in numele dv. recomanda consilierilor ca . C. pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. consilier. alegerea Biroului. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean. d-1 general Traian Moşoiu. George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului. Pillat. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . Dorohoiul era uitat de " il vizitau. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas." 1 Pe plan cultural. nu-şi au locul". C. spre deosebire de Parlamentul ţării. G. condus de dr. repartizarea membrilor pe comisii. Angelescu." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice. ln şedinţa de constituire a acestui organism.. Munteanu-Murgoci." Tn aceeaşi şedinţă..Dr. d-1 1.Regina Maria". societăţi cultural­ ştiinţifice. Napoleon Popovici. rezultă · că 1 . 1. Alexapdru Lapedatu. Pillat. aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. 1. Să-mi daţi voie ca. După război.muzeubt. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc. iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc. Alexandru Constantinescu. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor. www.ro 202 . Noi vedem in domnia sa.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi . referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. Şcoala Normală de Fete .a. 1. in perioada 1 934-1 938. documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului. a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş. fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr.. ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori. Savin. alegerea preşedintelui de vârstă.. a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh.ro / www.. ministrul Lucrărilor Publice. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate. Angelescu". reviste. din 20 septembrie 1 934. C. Nedelcu. Lecca Moraru ş.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor . precum şi a unor şcoli profesionale. pe preaonoratul nostru preşedinte. Seminarul . Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului. sublinia: . artistice şi sportive.3411925. I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1.Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic. verificarea titlurilor consilierilor aleşi. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă. Cezar Papacostea.

ocrotirea sănătă�l. sportive. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice. Enescu. apariţia ziarelor şi revistelor. Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i . Prefectura jud. Tmbunătă�rea căilor de comunica�e. Angelescu. toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut. · CU' 1 1 Q săli de clasă.problemele privind invăţămAntul de stat. Ţugui.şi in această perioadă . Valerian Petrovici. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului. conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii.ro / www. Natalia Leontescu ş. Pe agenda de lucru au stat . H. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. Furtună. .rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. George D. Ca urmare. bucurandu-se de o primire deosebită. C. La 21 mai 1 935. 1. pentru indrumările practice. artistice. Tmpreună cu dr.23. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate".care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·. 1. ci exprimarea unor deziderate de program. 2 www. înfiinţarea de biblioteci publice. iad . Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. Broscăuceanu. 1.a donat suma de 6. 7211936. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. indrumarea agricultorilor. C. care avea printre colaboratori pe D. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului.cimec. Oorohoi. un Comitet al Doamnelor. iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate. · • Cuvintul TIO$/TU. a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare.insemnări". la Paris. Ojog. prefectul judeţului. Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. ds. acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr.000 lei. construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. Pillat . condus de Maria 1.550 lei. farmacii şi băi populare.mama poetului .muzeubt. pe 29 iulie 1 934. O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale . N . UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. 1. toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. intr-un cadru festiv. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ.ro 203 . ' Ibidem. 1.343. Râncă.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului. nr.24. precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. Astfel. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit. viu să vă exprim aici. conduse de maiştri. fel. p. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%. a depus toată puterea de muncă. p. Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu. conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc. De asemenea. viaţa culturală etc.7-911934. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une. cu suma de 1 .250. ' Arhivele Naţionale Bolofani. Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul.a. a dotat căminele culturale cu aparate de radio.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi. 1 .

educa�ei fizice şi altor discipline. poetul remarca: .ro 204 ." De aceea .Pe Argeş în sus".o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns. îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică. caselor.. Pillat era împotriva vulgarizării artei. 1. a monumentelor naturale. ' lbklem. au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru. a fost ales în . în octombrie 1 926.poetul desăvârşit şi în administraţie". ideile înaintate despre cultură.Comisia financiară". pieţelor. care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală. port naţional . De asemenea. subliniind că . Apreciem că. Astfel. în cea mai mare parte neasigurate. în urma secetei din 1 937.. IY. 1.succesele pe planul creaţiei literare. Polonia şi alte ţări. rY. îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum. a localurilor de şcoli.Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat .ro / www. Mircea Străinul.c/1928. .cimec. S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani.numai arta veritabilă purifică !1i innobilează". nu poate fi vorba de o crea�e artistică. cinematografului. misiunile îndeplinite peste hotare."6 Cu privire la rolul culturii.). • ' Gazeta Doroholului. bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare. . păstrându-şi aceeaşi ramă. Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea. Pillat. .3311926.. loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case. Satul meu". Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ. grădinilor. Franţa. puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin". îngrijirea străzilor. fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa. precum şi sinistraţilor din Darabani. pentru educa�a artistică în general. www. Pillat. Tntr-o cuvântare din 1 936. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (.la sate.în periodicele locale . muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. bine cunoscut de participanţii din Germania.5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare.Limpezimi". insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor. condus de 1." După marele poet . desenului.Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul.muzeubt. monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură.poezia lui 1. când 1.. De aici. înnoindu-se şi creând aspecte noi. care nu mai fusese pe aici de doi ani. Recunoscători faţă de . sus�nând că .sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată. dorohoienii i-au popularizat . . mobilier.fmplinire" ş. dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice. Cehoslovacia.. cu oameni de rând. participând la Viena.." De neuitat rămâne intervenţia lui 1.. Pillat sublinia: . educaţie şi creaţia artistică. .a. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. decorarea claselor. 1. arăta contrib$ deosebită a teatrului. .Poeme într-un vers". instrumente casnice.Biserica de altădată".Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean. la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală. Italia.

IY. 1.ro 205 . ' Ibidem. Respectarea artei lor proprii. în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 . www. din 1 9 aprilie 1 928. până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare. prin fericita dispoziţiune a umbrelor. Ziarul Figaro" . 1 . portretele. ' Ibidem. ' Gazeta Dotoholului.4914. La 'telegrama trimisă . comune din apropierea Miorcanilor. gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. în general. Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului. prin preciziunea desenului.cu acest prilej. care şi-a expus lucrările sale l a Paris. 1. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală". impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept. "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor. florile. soţia poetului. care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare. să o avem cu sfinţenie. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului. ca şi a culturii lor.11. IY. au atribuit numele de " 1 . Aprecieri elogioase întâlnim.ro / www.2.cimec. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 . educa�e şi crea�e artistică ale lui 1. Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. intelectualii din Bivol şi Păltiniş. educaţia estetică. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste.1928. Pillat. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că."7 Considerăm că ideile despre cultură.muzeubt. care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean.B/1928. în perioada 1 922-1938. în martie 1 928. p. peste coarnele Carpaţilor.9 După 1 989. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. 5 mal 1928. Pillat" Cercului cultural.

ro / www.cimec.ro .www.muzeubt.

unde se înscrie. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos. despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 . s-a adăugat faptul că. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi. dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă. drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. Şcoala primară o urmează la Huşi. puţin. nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. iar familia. dar hotărât să-şi facă o carieră. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. urmând.1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea . nu odată. în perioada 1 89 1 . se stabileşte definitiv la Botoşani.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P. Principatelor Unite". Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă. Continuarea studiilor liceale era însă problematică. în anul 1 894.Alexandru Ioan Cuza" . la Liceul . pe nedrept.ro / www. P. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat.. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1. tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi. Despre omul. din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi. Darie.se înscrie la www. Darie. de profesie agricultori. ale cărei venituri erau mult prea modeste. Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia. P. şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. Din lipsă de bani. Ioan P. in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga. nici vorbi. concomitent.ro 207 . politicianul.. intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia. Din anul 1 896 . in anul 1 891 absolv� cursurile liceului. Darie.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice.muzeubt. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme. oaspeţi la Botoşani.cimec. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. Peste acestea. Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni. aparţinând de oraşul Huşi. La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe.când îşi ia licenţa în Drept . ca extern. nu s-a putut multă vreme nici scrie.

care. om politic. A trăit.P. Demn de subliniat este faptul că. succedându-i lui Demostene Vizanti. la nr. Cezar şi Ileana.279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite. a făcut parte din colectivul Liceului . prin Decizia nr. îi este sistată pensia. La doar trei ani de la ieşirea la pensie. asupra căreia se impune o atentie deosebită. Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat. Darie a fost o personalitate complexă. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. mai ales. indiferent de nivelul intelectual al acestuia. editor de ziare şi ziarist. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. Ca o recunoaştere a meritelor sale. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile . unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902. ziarul. în lucrarea de faţă.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor.cimec.38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat. până la sfârşitul vieţii. ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale . economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost. pentru a www. Conciziunea frazei.36 . cu o pensie de 4000 lei lunar. prin Decizia nr.muzeubt.ro 208 . când.profesor. Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia. Oglindă a vieţii Botoşanilor.Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi . Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I. trebuiau lichidaţi. Un domeniu în care 1 . fac accesibile aceste articole oricărui cititor.ziar politic. El a editat la Botoşani două ziare: . R. il punea in rândul duşmanilor poporului. prin urmare. 1 . a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă. P.. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole. n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat. A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra. Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei. La 4 iulie 1 927 iese la pensie. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut . duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti. prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ.Elemente de Istorie Universală . Darie. Laurian" din Botoşani..Gazetei Botoşanilor" . limbajul lipsit de preţiozitate.Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927. Această din urmă calitate.apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane. Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte. Ca profesor. dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. conform moralei comuniste. P. A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare.. claritatea mesajului.. P. fiind . Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale.ro / www. De altfel. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 .

a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată .... Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime.Pe 8devinU Cllle". cu denumirea de partidul social-democrat. ' ldem.ro / www. 8 Ianuarie 1910. ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". . el fşi dă. cu cluburile sale in fiecare oraş. el arată că . Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi.Pe adevlrata cale".lndrtgirea utelor". meseriaşi şi muncitori. când e vorba de interesul lor de clasă.19. deoarece . • Gmlta Botopnlor. 5 Ibidem.r� lll. numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. chiar inaintea noastră.A deştepta pe ţăran. 1. pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5. în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic. unul liberal şi altul conservator.cimec.19.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare. 8 *"-ie 1910. . nr. ' Gmlta Botopn/lor. Un fapt concret. adevărate cuiburi de tirani"7 .il face să constate necesitatea organizării . . lume .vrea să-şi aibă partidul său.. conservatoare şi conservator-democrată .P.. 27 febru8rie 1908. . III. Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907. care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele. politicienii.dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi. III. ..şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3. el afirmă.are trei feţe: liberală. . nr. El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. 1 www. că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare. Emanciparea politică a maselor devine. 1.Clasa noastră dirigentă . 1 1 . Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani . . fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . ' ldem. ' Ibidem.aceia dintre guvernanţi.ro 209 .. in anul 1 909. . petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane . Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia.dar toate trei una sunt. e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei. O atenţie deosebită acordă 1. Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. . au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi.i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor . nr. . in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare . in aceeaşi ordine de idei..muzeubt. nr. Acestei lumi constată el. Darie considerând că . ' Ibidem. demisia din Partidul Conservator Democrat.. Tn susţinerea celor afirmate. Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907.nota el . I .alcătuită din micii funcţionari. partidul poporului. P. şi politică"2. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice.nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului. 8 rnert1e 1910. . . . in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " .odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el . 1 1 . P.GuvwNrea In dernocnllle" .

Tn acest sens. Din cauza aceasta. Activitatea de gazetar a lui 1.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri.) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului. 1 . Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul . se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional. Carol 1 etc. nr. Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice . Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin. Basarabia şi Bucovina.18. . el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului. . a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. 1 noiembrie 1908.aprovizionarea cu alimente9. an III.15.apreciind că. am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 . ingineresc. Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său .ro / www. asfaltul. mai ales pe noi românii din nordul Moldovei. . socot de datoria fiecărui român adevărat. fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică. " ldem. de a se inscrie in Liga Culturală. 11 www. calitatea Rroastă a pâinii 10. an III. . Un loc aparte in publicistica lui 1. să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. 5 decembrie 1909. Tn primul rând.2. demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 . • ' Gazeta Botoşani/ar. cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M. pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural. . 6 februarie 1909.Sii ne trezim". 31 octombrie 1909. de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" . lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 .Asistenţa publicA". uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. " ldem. lntre alte aspecte care privesc Botoşanii. ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani . ldem.Greva din Botoşani". nr.Oraşul lips� de flori".31 .ro 210 . P.notează el . pe această coordonată. I. zisă capitalizare"8 .PAinea sAracilor". . 24 mai 1908. P. nr.cimec. Tn numeroase articole. asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim. nr.3.notează el . Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici. Iorga.muzeubt. • . 27 februarie 1910. an 11. Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale. P. .Locuinţele sAracilor salvate". P.Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul . Eminescu. el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care. Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1. apoi iluminatul şi toate comodităţile . in acest context. nr. ' Gazeta Botoşani/ar. la inceputul secolului sub dominaţie străină . abstracţie făcând de consideraţii politice.P.oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa. N. . El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. ldem.E timpul să ne trezim.nu are un plan tehnic. .in special cele din zona Balcanilor . A venit vremea ca fiecare român şi româncă. an 11. an III. . . an 1 . . 13 " Ibidem. nr.7.este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete.

apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. Resume www.NTRIONAUS ce i se cuvine. presque inconnue aux habitants de Botoşani. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie. et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom . journaliste.ro / www. P.ro 21 1 . Voila pourquoi. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I .cimec. editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani. professeur.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 . Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor. Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile.PTE.muzeubt. SE. Darie.ACTA KOLDAVIAE. C'est une premiere etude sur cette personnalite.

dupA micul dejun. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc. Colecţia . vol. reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . www. o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă .muzeubt. p. O /lmurire.SemANitorul". armean. urme ale trecerii lor prin viaţă. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine.Neamul RomAnesc·. N. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. p15G 154). Editura Minerva. era foarte respectată in familia noastrA.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia. in . Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii. 1 N. In fiecare dimineaţA.150. foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost. cat şi după moartea istoricului.. (cf. combătându-i în modul ce îi era caracteristic. p. Greu.mama savantului: • .>r. S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii. in mod firesc.ro / www. unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate. Ghibănescu. . cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec. Micleşti . bulgar. i se aducea ziatul . următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi . vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. Scrisori cltre Catlnca 1900-1939.ro 21 2 . Bucureşti. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol. despre originea căruia s-a scris mult. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti.. afirmându-se în presa vremii că. Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. Torouţiu şi al�i. Bucureşti.5. p 230.reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. 190. Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică. Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura. O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. să luăm exemplul Germaniei.care au vieţuit pe meleaguri botoşănene. distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . atât în timpul vie�i. editate de Andrei Pippidi. vol. trecand de mult in lumea drep�lor.132. Drăghici. 199� . Iorga. nr. art.43. dinspre mamă. 286. Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român. Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost. în scris şi documentae . autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi. adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. 272. Memorii.şi expus într-un muzeu. la mai tot pasul. Năculeşti. 1939. 1934. Iorga. Bucureşti.cimec. 1 33.7.Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte.

zis . fie ei români sau greci. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint. botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia. Tom XXXIV. unde sperau să se întoarcă. ' ldem. reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. p. 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut. în posesia căruia se află in prezent. prezentate de Barbu Teodorescu. Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii.cit. Craiova. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii.Galeongiul" {soldat pe galere).7. Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga . op. din Chefalonia.Analele Academiei Române".Cupeţul" era mândru de originea sa românească. iar în variantă franţuzească devine Jean.2-3. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa. fie la ei acasă. Bucovina. După cum se ştia. Studii fi documente . Manole Avram. BuaJreşti. care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga. lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. iar copiii · p. p. După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi. 1921. 1 932. Ion. www. .răstrăbunul meu" .. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen. 1925. închinată Maicii Domnului. H s-a căsătorit cu o româncă. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă.1 76. zis .ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit. 1948. să luăm exemplul altui nume pur românesc. sunt greu de cules. Tip. de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc . p. El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina. De aceea se căsătoreau intre ei. Bucurefti . lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane. de unde derivă Iorga. extras din . şi la care aderăm şi noi. • NleoiH iorga. Costache Iorga. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo.6 Iorga . priveau continuu spre ţara lor. ' Nicolae Iorga. Editura Tineretului. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga. bogatul negustor grec.a. fie la noi. lnforma�ile despre Iorga Cupeţul. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia.1968. Bucweşti. 1981. grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară. editat de Muzeul Na�onal de Istorie. NlcoiH lorge.ro / www. transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. lsfl)rta comerţului romlnesc. îşi păstrau limba şi toate obiceiurile. Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci. ' Eugenia Greeeanu. încă de la 1 600. ' Bllrbu Theodornc:u. p. f.cimec.E. Nlcolae lorge. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni.38. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează. erau numi� lorgu.-5.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc. Blusla Bllnartlor din Botopnl.Cupeţul". iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia. AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani. Şi fiul lui Manolache Iorga. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga. în opera citată. intervin argumente de ordin logic.Buzatul" . p.muzeubt. Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez. I.7.era comun membrilor acestei bresle. din secolul al XVI II-lea. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge. alături de care practica negustoria. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue. BuaJreştl. numit de Nicolae Iorga .254. p..ro 213 . care in variantă englezească devine John. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. zis . ' ldem. . Editura Ramuri. cum ar fi Tnsemnările unui călător englez.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării.Torouţiu. de a purta haine greceşti.61.

se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat. ci şi in Austria şi Ungaria. se stabileşte la laşi. cum • ro.. cu grijă pentru urbea sa. unde este numit cinovnic la Divan. cat şi ceilal� efori nu primeau salar. 1934. Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă.acestuia s-au casatorit tot cu români.muzeubt. probabil la Viena. Gheorghe".casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. Revine tn Botoşani pe la 1 833. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. După moartea sa. de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri. la 20 iulie 1 839. Primul copil al lui Manole Iorga. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf. Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. această indeletnicire nu era organizată.bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei.t.8. el ' ldem. p. Alte case. Elena.. S-a născut la Botoşani. lucru rar in Botoşani. iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni. la 1 829.. moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani. . astăzi. . Manole.valoare . devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827. transmis peste generaţii strănepotului său. in anul 1 789. O vtaţl de om . Alecu şi Iancu. Elucunlfti. . so�a şi cei 4 copii: Costache.ro 214 . casa fiind cu două caturi.sfătos.lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . la 1 8 decembrie 1 842. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. www. dar abia in anul 1 839. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii. . edificator pentru dubla sa semnifica�e . Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice. include in oraş satul Băiceni. Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân. gospodar de frunte. Până la acea dată. mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului.ro / www. ca prim efor.nota istoricul în aufobiografia sa . la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti. după trecerea examenului. Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate.cimec. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire. Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri.) aşezată in mahalaua Avrămeni. face o nouă organizare administrativă interioară. o avere frumoasă. Pentru munca depusa. După moartea tatălui său.contrar temerilor lui Nicolae Iorga .Bătrânul Iorga era un om voinic. [. atât Ma·nolachi Iorga. Strolli.pe care o de� ne. Astfel. Pentru a nu fi acaparată de străini. unde urmează studii juridice. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. domnii Scar1at Callimah. Avea prăvălie de piatră. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor. un nume stimat şi iubit în tot oraşul: . lntrând în grija sa. lăsând in urma sa o familie numeroasă. cinstit. Costache . Păstrată până in zilele noastre . astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges.rtistică şi memorială . Muzeu de Etnografie. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului. Edllln N.

În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. Iacob. Curând. deţinător Casa Memorială . mânios. Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji. de 1 7 ani.. Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani.tatăl lui Nicolae Iorga . Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. În 1 857 se mută din nou la laşi.cimec.după o undă de soare cald . în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. Ionel BejenaN. Gheorghe. Mai târziu. Tatăl lui Nicolae Iorga. 1 994. il primeşte în casa sa. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit.. era o slujbă importantă. devenit revoluţionar paşoptist (cf. Costachi Pisoschi1 0 . Vogoride il înalţă la rangul de căminar. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf. care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale. 1' www. luând ca pedagog pe Petre Poni. după numele dat de naşul său. Boier moldovean de origine polonă. înrudit cu mireasa. iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. 1 973. La toţi le-a dat educaţie aleasă. în petreceri. Zulnia Iorga .206). Nicu Iorga. cu privirea iute. Bucureşti.scria Iorga . Editura Moldova.acela e ceasul naşterii mele. La vârsta de 23 ani. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" . .muzeubt. Alecu. pentru un tratament la băi. în 1 860. După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. p.Nicolae Iorga" Botoşani. voinic. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol. făcându-le nuntă mare la Mitropolie. paralizându-i mâna dreaptă. zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. Zinca şi Olga.mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă. După o aparentă însănătoşire.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic". împotriva voinţei tatălui său. îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. 197). Dicţionarul Botoşjnenllor. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier.. dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc. la îndemnul fratelui Manole. Urmează studii la şcoala publică şi privată. laşi. prima sa noră. Trăindu-şi din plin viaţa. . Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868. . inv. p. are un fiu Nicolae. apoi de laşi.ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova.ro 215 . Arhondologla Moldovei. cu uniformă de general de administraţie. mergând chiar până la brutalitate. sameş şi ispravnic de Dorohoi. 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu. avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu. Căsătoria s-a făcut pe ascuns. baluri. Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. Nicu Iorga câştiga mult. . Constandln Sion. . iar la 6 octombrie 1 858. Peste numai un an devine medelnicer. .. 1 07. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: . Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului. bunul părinte il iartă.ro / www. plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. se naşte la 5 octombrie 1 837. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. zaiafeturi. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii.1 1 În anul 1 866. Nicu .lângă casele conului Costache Iorga". îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale.

ro 216 . Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI. www. articol din . Andrei Pippidi . nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga.lumMII de Bolofanl fi Dotohol.ro / www. nr.322.1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim.Astăzi neamul Iorga .cimec.Tn opinia nepotului savantului.este o familie care se stinge. 10 septembrie 1998. Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl.muzeubt.

localitate apropiată de Livenii lui George Enescu.Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii . Alexandru lstrate. Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i . Iancu.Autoportret. Spiru Huian. participă in 1 926 şi 1 927 la colonia.Tinerimea Română". 1 .294 din 24 iunie 1 91 8. dar şi pe plan local. Vasile Cornescu ş. Marcel Olinescu. impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi. viitor artist plastic. cu prilejul . urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . Constantin Radinschi. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi. Tntre anii 1 926-1 930. Tn 1 927. Gheorghe Tomaziu. Petre Achiţenie. Gheorghiu ş.a. Verona. Ion Mu­ rariu. Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI . organizate anual de profesorul N . SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof.ro 217 . .a. 1. Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. Radu Giur. sculptor şi grafician. comuna Suharău. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C. Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice. Grumăzescu.ro / www.cimec.. N. Crudu. licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937). Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei. Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul .Lecomte du Nouy" (1 926). pictor. T. AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . D. S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. giuveanu . instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu.de vară a picturii din Baia Mare. www.Tinerimea Română". Val. Asachi" din Dorohoi. 1 . Fiind un student eminent. primind Certificatul nr.) face parte şi Ioan Cârdei. Gh. Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu. M. Popovici­ Lespezi şi 1. Florin Niculiu. Iulia Oniţă. Constantinescu ş. profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti.a.se�a pictură. Botezatu.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR.muzeubt. Furtună. Manoliu.Gh. Dumitru Chipăruş.

L. www. cu scenariul . lucrări ştiinţifice. N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă. Pentru omagierea activităţii artistului. a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !. in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele). lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini. membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului. monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931). cu foştii săi profesori. se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală. stimat de studen� şi colegi. in plină putere de muncă. Cehia (Praga) etc. 1 943) ş. sculptură. Tn tot timpul vie�i. este distins cu ordinul . lucrare din două volume.muzeubt. Salonul de artă al Bucovinei (1 942). După al doilea război mondial. semnat de Ion Potopin.Polivalenţa unui artist". paralel cu activitatea la catedră.a. Reuniunea .a. Caragiale" . la diferite licee militare şi de cultură generală ( I . apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios.Desenul copilului mic". Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică . referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie.cimec. timp de 22 ani. la 7 qecembrie 1 970. revista . Salonul Moldovei (laşi.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală. responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. poezie. artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale.a.Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943).expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966). Cârdei.Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. şeful Cenaclului literar . Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi. fotografii etc.Aspecte din Capitală" . in Muzeul din Suceava ş. sculpturii şi graficii. Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică. Salonul de toamnă (1 937). Tn acest scop. pictură.. De asemenea. trei expoziţii personale: . A pregătit pentru tipar .3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 .1 5 ani). bust dispărut in cel de-al doilea război mondial. Fiind un mare patriot sprijină. ca membru fondator. a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat. . stu­ diu aproape finalizat. acte. in cadrul aceluiaşi cenaclu. A adunat un material bogat pentru studiul intitulat . rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior. Ca sculptor.Bucureşti in viziunea unui artist". Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937). Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben). apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�.ro / www.Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul . fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut. execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940).ro 218 .Flacăra" nr.Imagini din Bucureşti" (1 963) şi . coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. Astfel.Bucureşti 500" (1 959). Ca profesor de desen.Coroana României" in grad de cavaler (1 934).George Călinescu" din cadrul Academiei Române.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" .. Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice.

Suceava .în hotar cu Cracalia -. pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. şi a generaţiilor viitoare.ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii. .să fiu eu alesul dorohoienilor.aşa cum vă ştiu . fost ministru.e ridicarea bustului lui 1. rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936.artist pictor şi sculptor. Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea. Nistor . Prima pe tapet . cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă.ro 219 . Ş-apoi tot D-sa . aduce astăzi ştiri ce ies din (. Brătianu. cei ce nu vor înţelege nobila Sf.ro / www. Ardei. Pillat. bust Enescu. să execute acest bust cu suma de 80. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv. să nu repete faptul c-un.000 mii în favoarea mea. Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu . şi starea materială a D-lui Dv. . Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf. pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus. iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele.muzeubt.în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei . Furtună .pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: . căruia . de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. în sfârşit. şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet .000 lei.cimec. care să-i poarte nu­ mele. Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. iarăşi. V­ tre acţiune. Dumitrescu-Brăila. ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început.dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi. Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei . Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris. Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş.Artistul Pictor şi Sculptor. Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu. în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită. Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa .Prea Cucernice Părinte. pentru a-1 putea crea pe Cârdei . Ar fi timpul ca . . www. Şi. Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar. Vor avea deci ocazia. cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică.din moment ce se spune că are şi suflet de artist .după cât înţeleg . comuna Enescu. pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu.adresată scriitorului D.spun D-lor că . Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă. «Universul».s-a convenit ca D-1 fost ministru. distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1. Pledează însă pentru cauza mea.C!drul obişnuit. să facă comparaţie .îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80. Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu. V-tre. Astfel.angajat de D-1 ministru 1. . Dumitrescu-Brăila. Urmează a treia veste. Fie. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . : . .s-au pus pe roate. dar.ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu . a patra noutate: bustul lui 1.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi. Brătianu la Dorohoi. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al.Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor.

ro 220 .Grigore Ghica" in 1 979.. .lucrat in lut .Suceava .Cârdei.Desenul copilului mic" .aşa cum am mai menţionat anterior . 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma . După moartea pictorului. so�a sa. Acesta va realiza. 1 . după modelul . bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare.voivodală"). deşi 1.muzeubt. Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului. a men�onat legătura cu Dorohoiul. Cu sărutări de mână la Doamna. datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute . Tn prezent. primul studiu de acest fel in limba română. in 1 940. De asemenea. 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl.un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi. sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani.executat de soţul său in 1 958. precum şi a monografiei oraşului Solca. BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl. cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 . cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere. Cârdei.cimec. CĂRDEI IOAN. in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului . dorinţa artistului nu s-a infăptuit. Doamna Adelina 1.." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D.ro / www.Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul . Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi. Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989. executat de I . insă. Cu succese şi mii de mulţumiri. pierdut in timpul războiului. Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării . a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru. Furtună la forurile superi­ oare. a cărui fotografie o publicăm.Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune. 1940 www. Doamna Adelina 1. in două volume.

a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892). dar drept. se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza.Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase). nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică. de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar).Sever şi exigent. română. se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) . despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . ale lui Titu Maiorescu. la concerte. Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului). apoi sub semnătură. ia contact cu marile personalităţi ale vremii.cimec. Tn clasa a VIl-a de Seminar.Şcoala nemţească particulară" din Paşcani. Studiile elementare le face la . membru al Academiei Române (1 870). i se trezeşte gustul pentru lectură. 1-a avut la lb. era cople­ " şitoare. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu.muzeubt. Melchidisec." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman. . asistând la strălucitele lectii-conferintă. mare cărturar.Sf. după absolvirea Seminarului Veniamin. . prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr.ro / www. din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură. Pe numele de botez. la teatru. cu unele reviste literare din Bucureşti. ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani. părăsea " www.care îşi împărţea leafa. ambii născuţi la Paşcani. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină.Şcoală de Stat" în Roman. în familia conductorului de tren Ioan Puiu.". Printre profesori. Iar când era Parlamentul deschis. precum şi cu foi locale din " laşi. care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi. ca pe cineva superior prin sine însuşi. pe Calistrat Hogaş. istoric. De la laşi. Figura acestui vlădică. Tn capitală. după care urmează o . Gheorghe" .Roman. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. " Tn toamna anului 1 894. ln toamna anului 1 891 . nota mitropolitul Visarion. fost domn al Moldovei".. luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman . Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. editor şi autor de manuale. mai întâi sub anonimat. este înscris în anul 1. " colaborează sfios" . la 27 februarie 1 879. Victor. Aici la laşi. la Seminarul . ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi. cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. este transferat la .ro 221 .

unde în ian. .cursuril�:: . ctitor al acestei mari aşezări monahale. La Kiev. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". 1 909.ro . să fie hirotonit arhimandrit. adăpostise pe rând câleva regimente. ministrul instrucţiunilor publice." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev.mitropolitul Visarion Puiu. fiul lui Simeon Movilă. în preajma lui Spiru Haret. care la vârsta de 72 de ani. în biserica Adormirii Maicii Domnului." 1 907. apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău. Bucureşti. în prezenţa episcopului Gherasim Safirin. Iosif M. primind numele VISARION. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. 1 908. bun administrator şi slujitor al Bisericii. care la plecarea lor. 1 944 . recent înfiinţată. cu sobele pline de cartuşe şi grenade. care va deveni Ministerul Cultelor. dar care în vremea Revoluţiei ruse. pe atunci doar arhimandrit. Despre anii petrecuţi la Roman. a învăţat uimitor de bine lb. fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf. La 6 dec. pe atunci discuţiile parlamentare.fnsemnări din viaţa mea". domnul Moldovei.pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii. mitropolitul Visarion Puiu. la cel din Chişinău . a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. în catedrala episcopală.organizată de un eminent profesor rus. 1 905. ca şi al Academiei Kievului. este hirotonit ieromonah.1 904. fugind să audă oratori politici. După unirea Basarabiei cu România . citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ. Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia. Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8). incât un chibrit. în care se împărţea hrana zilnic. la 21 dec.ro / www. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. mitropolitul Visarion nota că au fost . După ce a restaurat Seminarul din Chişinău. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar. se putea arunca în aer în câteva clipe. în ziua de 1 ian. XVI I. din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . la propunerea lui Petre Garboviceanu. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă. De aici. când la Senat. plin de energie şi iniţiativă.1 9 1 8. va pleca să-şi desăvârşească studiile.nota în lucrarea autobiografică: . · când la Cameră. pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. este ales episcop al Argeşului. este tuns în monahism. la patru până la cinci sute de săraci.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec. având un frumos caracter academic" . Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. ." Tn toate aceste posturi de răspundere. Parhomovici. lucrând mai bine de un an. avea un foarte bun local.Acest Seminar . Din Bucureşti revine la Roman.muzeubt.îşi aminteşte mitropolitul. urmând ca. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev. îl lăsase într-o stare de plâns. va fi transferat de a Seminarul din Galaţi.cimec. director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie. având sediul la Curtea de Argeş. Sunt lângă mormântul vestitului ierarh. La 1 7 martie 1 921 . După examenul de licenţă . primind totodată şi distincţia de protosinghel. 1 905). Tot la Chişinău.

Sf. ale Curţii Regale. Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N.O. cămin�l preoţesc. într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României.S. Aici la Bălţi. Una dintre ele. cunoaşterea limbii ruse. iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş. Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. O situaţie stranie. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului.1 929. cu reşedinţa la lsmail. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. Sinod al B. locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. ctitorii şi restaurări de biserici etc. despre evidentele drepturi pe care P. 1 921 . că grăjdarul e născut la ţară" . iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală. procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. Ateliere. Având în vedere activitatea. în prezenţa principelui Carol.Cetatea Albă. Pentru episcopi.cimec. Totodată. va lucra în condiţii improprii. . • ••• ••• • www. având studii la Kiev. Pe lângă această realizare. ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia.1 924. fabrica de lumânări. Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). iar împrejurarea . Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart.muzeubt. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). energia. ca şi la Argeş. că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". a patriarhului lerusalimului-Damianos. . ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. la 10 martie 1 923: . că avea drept catedrală. studiile la Kiev. le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui. Casa de Ajutor. Banca Clerului.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire. Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. noi schituri şi mănăstiri. nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop . De la început nu mi-a plăcut.ro / www. cu reşedinţa la Bălţi. Astfel Nicodim Munteanu. cea mai frumoasă biserică a Ţării. Iorga.ro 223 . ca director al Seminarului. Şi aici.Hotin. Pimen). fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia.arată Visarion. Sf. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion. perioada petrecută la Chişinău. inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. am dobândit . datată 21 iul. . Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg.R. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă. Seminarul Teologic. la 27 martie. între 1 92 1 . 1 9 1 8). a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. a ridicat palatul episcopal. s-au înfiinţat două noi Eparhii. Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos.

ce era aproape.ro / www.buni şi ascultători. el vede drama. mitr. de un mare patriotism. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica. peste Nistru.işi amintea Visarion Puiu. www. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion.Cernăuţi. 1 931 . dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor.O. o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. de la Băi� (Episcopia Hotinului). mitropolitul Visarion. La . din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii. Tn vara anului 1 935. Chestiuni bisericeşti . nr. Mitropolitul Visarion. Tg. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială. ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit. având frumoase calită� cărturăreşti.cimec. Const. lsmail (revista B. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�. Ocna. 1. Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti.mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi.R. la 1 7 oct. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria...a. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei. ministere de externe şi legaţii. Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj. până în 1 944 . Gala�. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. ales în Consiliul Eiparhial la Hotin. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi). Adevăruri crude. Cluj.muzeubt. patriot. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. laşi. Oradea. pastorala." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un . Ciopraga. cu povăţuiri pentru tineri. fiind instalat la 1 0 noiembrie. autori de manuale. face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare. lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B. cunoscută prin profesorii săi. reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia. Ierarh energic. prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. Cu ocazia instalării. Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică. 1 939. iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari.4/1 931 ). Brăila. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. Visarion.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad. cu ochii minţii şi ai sufletului.samarinean milostiv": a făcut dona�i. Monahismul ortodox din România de astăzi . cu o credinţă arzândă. . nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. Astfel. Chişinău. fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice.. 14 sept. 1 935. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea.O.8/1 928). adresată direct lui Stalin.. reportaje. poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării. cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. devine vacant. Pe lângă o serie de broşuri. este un unicat.Muzeul Judeţean Bototani . nr. Sinaia. aici în Bucovina existând o stare de secularizare. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi.ro 224 . Mănăstirile din Basarabia. lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit.1 933. a rostit un cuvânt. Brătianu.R. datată Cernăuţi. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian .1 938 ş. Braşov. . iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. dar şi Biserica Ortodoxă.Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . in Tnsemnările sale. Arad.

in cartea sa . Se pare că mitr. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune. din Bucureşti. La scurtă vreme după retragerea sa. şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională. faptul că ar fi participat la acţiuni . la Zagreb. a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare.sub orice preţ". asupra bisericii. fiindcă in vara anului 1 942. mitropolitul Visarion Puiu. După retrocedarea Basarabiei. infiinţând o eparhie misionară. profitând de un moment favorabil. La 21 februarie 1 946. ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. n condamnă . Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. unde işi va afla şi sfArşitul. in contumacie (lipsă). faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor.la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ". mitropolitul Visarion. cu cererea inapoierii Basarabiei . este de scurtă durată. refacerea vieţii monahale. a deranjat foarte mult propaganda comunistă. dar şi-a continuat drumul.provocatoare" de răzvrătire. s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. Tn aceste împrejurări. nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. intr-un cuvAnt. mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara. să participe la hirotonirea unui ierarh. având reşedinţa la Odessa. o .cruciadă spirituală" . - www.muzeubt. la fel de mult ca şi Biserica neamului. moarte. la Vovidenia-Neamţ. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. urmată de înlăturarea sa din funcţie. Biserica Ortodoxă Română. a fost caracterizat .cimec. Tribunalul Poporului. pe care a iubit-o atât de mult. căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. fiind in disponibilitate.. tânărul arhim. tipărirea de cărţi de rugăciuni. iar el se retrage la Bucureşti.De la moarte la viaţă" .ro 225 . se retrage . in noaptea de 26-27 iunie 1 940. se stabileşte in Franţa. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus.Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin. Fiind trimis in fruntea unei delega�i. Trebuie să amintim câteva din realizările mitr. condusă iniţial de Arhim. (cu vicarul său. in urma activită� din Transnistria. deschiderea unui Seminar la Dubăsari. Iuliu Scriban.Visarion. Şederea mitropolitului Visarion Puiu. nu avea sferă de jurisdicţie.ro / www. Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. episcopul Tit Simedrea. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�. plină de dăruire. imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării. asupra clerului. Dr. Munca pe care a depus-o aici. Italia. vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. a fost extrem de anevoioasă. Antim Nica}. la 1 iunie 1 940.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. a studiat-o. Elveţia iar din 1 946. hirotonii de preoţi etc. care avea o experienţă vastă. Atitudinea fermă şi intransigentă. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca. iar mai apoi a fost încredinţată mitr.duşman" al poporului. La jumătatea lunii august 1 944. dar eficientă.

După Revoluţia din 1 989.766-768. Pentru istoria monahismului din Moldova. 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului. din Paris. Diac. 9. Bibliografie: 1 .B/1928. nr. rev. 1 -4/1 994. Nicolae Cotos. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat. Din 1 949 până în 1 958. cu dorul de ţară. Tnsemnări din viaţa mea.S. 1 993.O. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului.R. Excursia P. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească . Visarion Puiu. Pr. rămânând doar monah. www. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor. îşi va găsi sfârşitul. Candela. Istoria Basarabiei. laşi. 8. pag.R. 1 944. Pr. dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească. Basarabia. Bucureşti. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei).Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. Revista B. 1 2/1 936.Mihal Mocanu.1 2/1 99 1 . A. Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă.CATERISIREA. 6. 7. unde la 10 august 1 964. Boldur. nr. Vlsarlon Puiu. investirea şi instalarea P.ro / www. 1 2/1 99 1 . 9. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. este condamnat şi de Biserică. cu sediul la Paris.loan lvan. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). Credinţa Neamului. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). pân' la Tisa. Sinod al B. in revista Teologie şi Viaţă.ro 226 . prof.O. De la Nistru. în 28 februarie 1 950. întru nemurire. 1 933. in revista B. nr. Mircea Păcurariu. Sf. 3. 1 / 1 931 . nr. consideră justificată hotărârea luată de Tribunal. pentru motive formale. 2. Constantin Tomescu. drept catedrală servind biserica română de aici. 4.dr. l .R.. 1 937.O. ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. Chişinău. Pr.prof. Mitropolitul Visarion Puiu.cimec. S. vol . Mitropolitul Visarion Puiu. nr. Chişinău. Vlsarlon Puiu.muzeubt. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală. Mircea Păcurarlu. Alegerea. in revista Teologie şi Viaţti. cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat. 5. 1 0.dr. nr.

îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte. binecuvântată de Dumnezeu. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. atât de utile omului în agricultură. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. Astfel. Petru Şuster. acolo unde tatăl meu . Născut la 1 5 mai. Totodată. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. ascundea de fapt un imens univers spiritual. ochii său verzi. Petru Şuster afirma următoarele: . Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea. Rădulescu Metru. în aula Academiei Române. îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor. Theodor Speranţia. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. 1-a urmărit toată viaţa. mai mult ca oricând. D.Profesor dr. Gheorghe Ionescu Siseşti. Implicit. spre dreapta. Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. probleme care azi. judeţul Botoşani. putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare. plini de tensiune. deloc banală.cimec. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. în satul Costeşti. Expresia reţinută. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. robust.muzeubt.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. alături de experimente şi lucrări practice. Victor Babeş. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi. Referindu-se la importanţa acestor insecte. importanţa acestor Diptere www. când le privim în colecţie. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae). 1 896. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii.Dacă Tiachinidele nu oferă. comuna Răchiţi. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. Era un om plăcut la chip. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii. a chipului său. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. mijlociu de statură. a avut loc la Academia Română .ro 227 . Olănescu. prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei". Borcea. am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. Ştefan Fălcoianu.ro / www. cu ajutorul insectelor entomofage.

la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară. bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii". pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor. pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la . atât a paraziţilor cât şi a gazdelor.Museum fur Naturkunde".ale Europei. impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist. lucrare care il consacră deja ca entomolog. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare. După patru ani. totodată lucrând şi in .Naturhistorisches Museum". fără rezolvare. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu . Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. teoretică şi practică. arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare. Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle". " Pe lângă cele 60 de lucrări publicate. ci şi ecologic. a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie. adică in 1 928. era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. Hans Przibram. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare. in 1 924. a luat legătura cu specialişti români şi străini. comuna Gropniţa. a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. Pe pământul ce il poseda soţia sa. lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. judeţul laşi. Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele . studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. făcând schimb de material biologic www. Borcea. Reintors in ţară.ro 228 . unde studiază colecţia de Tachinidae de la . cercetează sistematic toate zonele ţării. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. adusă dezvoltării entomologiei. va contribui. Profund cunoscător al fenomenelor din natură.muzeubt. alcătuind o valoroasă colecţie. pe moşia din satul Sângeri. Cererea sa a rămas. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa. cu care a publicat in colaborare. studiind diferite colecţii din centre universitare europene. Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării. din Paris.cimec. sub imboldul marelui zoolog 1. profesor dr. care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat. Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. Studiul acestor insecte. au fost efectuate prin culturi in laborator. cât timp a trăit.ro / www. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat .Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation). reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr. ajungând la rezultate interesante. pe lângă valoarea ştiinţifică. pleacă la Viena. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă. A vizitat toate centrele universitare din ţară.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". Astfel. Astfel.

cimec.H. Dass Dorf Costeşti . Lindner (din Stuttgart). vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. Dor hat die Histologie-. după zeci de ani.Răchiţi. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Dr. in Costeşti vorbereitet. Dr. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte. Tachinidae. iar şcoala din sat i-a luat numele. sehr beruehmte Entomolog. Allgermeinebilogie. în perioada 1 8-20 august 1 939.Profesor Doctor Petru Şuster". Dr. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" .Studien unterrichtet. Petru Ş_uster. A doua zi. Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht. www. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert. dies Jahr. a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte".Moldavian ist der Geburtort des Prof.und Bilogischegeschihte.Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr. Er ist lange mit Diptarae in Wien.ro / www.. spezialisiert in Anthomidae-. spre satisfacţia sa şi mândria naţională. Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului.Familien. In Memoriam" . cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. casa din satul natal a devenit Casa memorială . la Universitatea din laşi. Petru Şuster a fost ales. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea . Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen. Dr.ro 229 . care a avut loc la Berlin.. am 21 mai.muzeubt.und Sulphidae.J. Din activitatea didactică a Prof.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor. veniţi din 49 de ţări. al cărei preşedinte era Dr. in Nord . Petru Şuster.. als Petru Şuster geboren wurde. Berlin und Paris bbacheftigt. am 1 5 mai. wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben. practic. in lassy und. * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954. Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. Embrilogie-. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. Tn urma sa. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr. lnzwieschen. Prof. ist auch ein Simposion: . este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România. Geboren in 1 5 mai 1 898. Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler. Petru Şuster. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. Kolbe (din Berlin). Landkreiss Botoşani. vicepreşedinte al acestei secţiuni.

Născut în satul Costeşti. în paralel cu activitatea de asistent. şcoală care poartă numele savantului. 15 mai. Kogălniceanu din laşi. al optulea copil al familiei Şuster: Petru. Astfel. La 21 mai 1 996. Popovici Bâznoşeanu. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian. 1 924. Petru Şuster" . 25 februarie. Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale.muzeubt. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A.Dr. obţinând calificativul: .. având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. la Academia Română . 1 908. Funcţionează.ro / www. 1 909. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof. 1 aprilie.dr. 1 925. T. în ziua de 1 5 mai 1 996. Este numit asistent definitiv. în satul Costeşti. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei. Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof.1 9 1 8 . a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster . comuna Răchiţi.3 de băieţi din Botoşani.La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof.cimec.In Memoriam " . Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. 1 noiembrie. La 17 mai 1 996. a fost evocată viaţa şi opera savantului. Se naşte în satul Costeşti. 1 martie. Pleacă la Berlin.dr. unde studiată colecţia de Tachinidae de la . 1 923. 1 47 din Botoşani. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi. Implicarea mea. am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet. 1. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani. fiind apoi repartizat la Spitalul nr. 1 91 6.Museum fuer Naturkunde" .Prof. 1 928.Veniamin Costache" din laşi.ro 230 . specialitate zoologie. judeţul Botoşani. Petru Şuster. la specialitatea zoologie sistematică. fiind încă student. posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. 1 91'8-1 923. 1 921 . Nicolae Iorga şi alţii. ca profesor secundar la Liceul M. embriologie şi hidrobiologie. Laurian din Botoşani. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman. 1 923-1 927. prof. Ion Nădejde. Absolvă Şcoala urbană nr. Mihai Ciucă. Urmează Seminarul . Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . 1 9 1 8. Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A. 1 91 0-191 7. judeţul Botoşani. în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu. Teodorescu. E. binecuvântată de Dumnezeu. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume. Tabel cronologic 1 896. Borcea. Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www. inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. cu o foarte documentată teză: . cu gradul de sergent.filiala laşi.Insecte dăunătoare agriculturii " . Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă. Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale .Foarte bine şi laude " . Petru Şuster. în calitate de fiică a savantului.dr.

30 aprilie. C. cu care a publicat in colaborare. Legea Învăţământului Superior. Popovici şi M.200 pagini. 1 aprilie. directorul institutului. 1 940-1 948. 1 8 iulie. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Horia Hulubei. Hurmuzescu. Bădărău. C. Hans Przibram. Borcea. Şt. 1 941 . 1 938. Este numit şef de lucrări.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. intre aceştia fiind inclus şi Prof. Motaş. Se naşte fiica Elena Florica. singurul copil pe care il va avea familia savantului. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. Octavian Mayer. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . aprilie-noiembrie 1 931 . Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă. judeţul Botoşani. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte". D.muzeubt. Petru Şuster. 1 931 . Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner.Foarte bine şi distincţie" . 1 939. prof. Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent. Moisil. 1 februarie. Popovici. emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena. Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin. deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. A.ro / www. Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. 1 930. lşi susţine teza de doctorat cu titlul . 1 943.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie.cimec. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie.dr. 231 www. David. Miron Niculescu. Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. martie. În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . Bâznoşanu. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. la biserica din satul Costeşti. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România. 21 decembrie. Mihai Şuster. alături de alţi oameni de seamă ca: G. Radu şi alţii. Procopiu.ro . A. tatăl lui Petru Şuster. 1 947. 1 935.dr.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929. 1 932. E. 1 938. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1. 21 martie. V. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. P. 1 februarie. Ion Atanasiu. 1 5-20 august. Prof. 1 935. 1 936.

Familia Syrphidae" . 1 949. la Academia " Română.P. 1 1 octombrie. 1 953-1 954. publică articolul: . Tn revista . cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). 14 octombrie. 1 954. 239 pagini. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului. Trimite spre publicare în volumul Faună" .4.ro 232 .1 952. 1 950-1 951 .Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate". · filiala laşi . iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I).P. P. Prof.muzeubt.Şuster predă Biologie generală. 4 decembrie. Bazele darvinismului şi introducere in biologie. Se stinge din viaţă la laşi. corp didactic ca entomolog (înscris la nr. monografia: . articol care se bucură de o deosebită apreciere.1 978. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului. 1 954.Natura" nr. Marin Zvincă. Predă Biologie generală. 1 948.00.cimec. 1 954. Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic.dr. .Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi. 1 949-1 950.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 .Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . 1 871 90/1 949). Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV). precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific. la ora 22. Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr. - Bibliografie: www.420). 1 948-1 949. la cimitirul Eternitatea din laşi.ro / www. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi. Conferenţiar dr. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1. in 1 959. 1 950. Tncepand cu acest an. Această monografie a fost publicată postum. Predă Istoria biologiei. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B . 1 951 . plus Anexa. alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini. 1 948. 1 952-1 953. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr.

Emanoil P.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" . · · · · www. Bardasare.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906. bilet.de vaccinare. sculptură. Chipăruş . studiu in gips. estetică. Pe parcursul anilor de studii. Dimitrescu şi D. Bust " de fetiţă" . SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar. expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian). perspectivă. Richard H�e. Tronescu. Ioan Cosmovici. la 23 septembrie. ora 4 dimineaţa. Bardasare. in anul 1 906. Studiind m�tricola. in Dorohoi. in 1 904. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere. Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea.PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886. A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy. Tn anul 1908. 1 6 septembrie. D. Otto Briese. D. certificat de absolvire a gimnaziului. consiliul şcolar de la .muzeubt.Grigore Ghica V. directorul şcolii. medalie de argint şi de aur. consiliul a hotărât a i se da bursa ." din Dorohoi. pentru a i se . Grigorovici . Chipăruş care. După absolvirea gimnaziului . Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice. Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate. fiină inscris in matricola şcolii la nr. Alex. se inscrie la . in 1 909. cu media de 6.96. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului. La terminarea anilor de studii.acorda o bursă in străinătate. fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu.ro 233 . .ro / www. 75 şi nota 9 la desen.un ţalent superior pentru arta sculpturii" .Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. Profesori: director Em. cerere de inscriere pentru secţia de sculptură.V. D. intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului". Oscar Han. Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral. pe anii de studii la clasa de pictură.ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI. D. in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt. citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu.cimec.Ghe. citez din procesul verbal: . pictură. anatomie.

Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi .Mama" . executat in atelierul de la Florenţa. Tn colecţia Muzeului de Artă laşi.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate. Cosmovici. Amândoi" .Cap de " expresie" .ro / www. Ştefan Soldănescu. Chfpăruş. i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. O. . . Chipăruş pleacă in Italia.Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" . şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956.Cap de ţigancă" gips (0. O. Bardasare.La cerere. Bardasare. Tronescu. regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O.P. Gh.Studiu" .Istoria ilustrat� a oraşului laşi " . la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la . Otto Briese. Tn revista Arta Română" . dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate. • Muzeul Judeţean Bototanl www. alături de profesorii săi Em. Bogdan. Chipăruş.P. in revista Arta Română" .560 x 0. 1. Mirea. apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris. O.710 x 0.ro 234 .Evenimentul" . realizate după plecarea din ţară: . Din materialele consultata am constatat că O. . au " fost publicate lucrări ale sculptorului O.Cap de expresie" . ziarul .cimec. se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură.420). Secoşanu. A. A. la Florenţa.Oraşul laşi" . Bogdan.Şcoala Na�onală de Belle-Arte" . " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură .muzeubt. 1. după plecarea din ţară . . Chipăruş. ln anul 1 909. .Triumful viţiului" . Tn revista . unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" .lucrare in marmură. există o lucrare de sculptură . N. Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O. lucrare semnată dar nedatată. Băncilă. N.marmură. C-tin Stahi. Acest eveniment este consemnat in presa vremii.

www. adăugând .. rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă.' vol. 1 originar din localitatea Thasos . bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere".XVIII Pr.ceea ce înseamnă că era şi gravor.de la meşteşugul mâinilor mele " . Duca Sotiriovici.mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori.toate . .prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . p. că este pătruns. p...muzeubt.rcte-e doua domnii""(sept. Bucureşti. incepe pompos: . Erblce•nu. Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori. bun�voinţ�.ro / www. ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora. căci a auzit din învăţaţi. se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie. .fiind de incep�tum tipografiei" . sec.23-24. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. ' C. apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat. il cinsteşte şi-/ p�zeşte' .cu cheltuiala lui făcută". Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. Şi s-a silit pentru ·aceasta. redactată intr-un stil retoric. care-I .. Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • .şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale. fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf. Şi ca orice locuitor. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI .Sp�şenie. Tn predoslovia acestei cărţi. iar domnitorul Moldovei. a adus cu sine un dascAl grec. 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743)..ll. din aceeaşi carte tipărită la 1 743.fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare".. El arată mai departe.Un dascăl şi tipograf grec.. ce vor fi reinnoite mai târziu.. La sosirea tn laşi. Tncă de la inceput. Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară. de sensul poruncii creştine.. presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. dar nu are altă putere . ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc. După Sotiriovici. i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii. 1888. .cimec. Prima sa carte tipărită la laşi . "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat.PSALTIREA.76-79.ro 235 . se cuvin domnului locului. 1 943. că aşa este un obicei vechi. . Constantin Mavrocordat.primeşte şi-/ hmneşte. dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă. ' Blbiografia RomAneascA Veche. devenind un locuitor al p�mântului acestuia ". autorul se adresează voievodului prin cuvintele: . in slujba culturii româneşti. DUCA SOTIRIOVICI .cinste şi priinţ�. fiindcă a căpătat . domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari . de a ajuta pe aproapele său.

laşi. Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte.muzeubt. apoi se adresează mirilor. Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici. Clrţi. din mai toate cărţile ce le-a tipărit. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc.Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . in cea de a patra domnie a sa in Moldova. spunând că: . Şi zice mai departe preotul COZMA: . Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda. .. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii. in aceste trei limbi: elineşte. unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. P.M. Berechet. ' Şt.cimec. una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA. martie 30. am procitit. tipograful de la Thasos ". p. sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ. Arhivele Statului laşi. la 20 august5. care · reproduce. el găseşte un nou prilej de a adresa .inţeleptul şi invăţatul. 1938. p . fiica voievodului . de zi şi de noapte ostenind.). pe limba moldovenească.din cuvânt in cuvânt. ne arată talent şi cultură. 7 www. până la sfârşitul cărţii. Duca Sotiriovici. stupii îşi varsă mierea cu indestulare. Limba aleasă.S. vol. unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze. latineşte şi moldoveneşte" . să traducă din greceşte. impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad.1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei)..360/5. intru care poate să tălmăcească orice carte" .26. sll lndrepteze. Rom.care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale. Şi pre arare locuri.l. p. pe care o redăm in acest studiu.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) . tipografi şi tipografi/ din Moldova. care a fost rânduit in anul 1 754.Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere.. Prin actul de la 1 750. tot dumnealui ne-au scris. 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o . am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit. aparţine unui călugăr . ni le dă actul din 1 750 (71 58). in revista M.ales dintre obştie . de Duca Sotiriovici. se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici." Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici. se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743).osanale" domnitorului ţării. In şec.ocârmuire lină şi bunătate ". la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca. Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri.6 Un alt contemporan. Tn anul 1 79. 645-646. ca şi din versurile la stema ţării. f.ro / www. de astă dată Constantin Mavrocordat. dascălul grec de la Thasos.popa Cozma de la Mitropolie. de către mitropolitul Iacov Putneanul. in anul 1 749.. pace şi sănătate . Sotiriovici laudă strălucirea minţii. bogată in imagini şi idei. vei logofătul Iordache Cantacuzino .ro 236 .XVIII. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad.18-39). Doc.având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti. in bună măsură.1-2 1960. luând seama lexurilor .cu carele dimpreună. ştiind bine şi limba moldovenească. nr. . buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc. ' Constantin Turccu. După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire.Gr. Din această alcătuire.

întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. 1932.105-106 şi nr. A. rămas de la dânsul. ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" .282. . Racoviţă. nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici. acest iscusit tipograf-cărturar.seria III.-nut XI. Bucureşti. p. mem. 1928. " N.care. necunoscută până atunci. aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti. pisarul unguresc al domnului M.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . Este vorba de " volumul ! din . cu care prin căsătorie se şi înrudise. Georgnc:u-Tistu. TAGLIAVIN I . intr­ o comunicare la Academia Română. Ureche. 15 Analele Academiei RomAne. Demostene Russo din Bucureşti. cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne.Bibliografia Românească Veche" . laşi. folosit la treburile culturale ale ţării. din cele de mai sus.un ales al obştei " . tipărită la Veneţia in 1 739. Bucureşti. căci insuşi Constantin Mavrocordat. 593. ale boierimii. p. l-am impregiurat mai cu multe cuvinte .de la Thasos" . ale mitropoliei şi ale domnitorului.ro / www. in 1 942.. de ce profesorul italian. · · ' N. in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" . iar in anul 1 932. 1 1 N.c:it .3/f. Doc:. 1.HISTOIRE ROMANE. reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus . .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc.nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat. soţia sa . oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale. pentru IV. t. Inexplicabil insă.360/1 . intitulată .se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea. .• planşa VIII.din cadrul domnesc al laşilor" . munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec. XX. in prima sa domnie. Ed. /storfa llteraturfl romln8Jfl.St. cărturar al vremii. 2 1 Uric:ariul. ptanşa VIII. 1-a pus la incercare.1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei.cum arată documentul . cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici. N . li. insemnând fiul lui Sotir) . de unde prof. ea se găsea in biblioteca prof. Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum. Georgnc:u-Tistu. Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia. Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa. secţia tit. www. deşi străin (putea fi din Macedonia. descrise in . 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. Pentru una din moşiile sale. vot. . tipograful "9. . 592. se judeca la 1 777.muzeubt.ll. Iorga. op. 10 V. . care este menţionată .108. Este lesne de inţeles. Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. cu stupi.cimec.MAGDALENA (româncă).. era un adevărat privilegiat. unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI . Ca orice intelectual.14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C. cu urmaşii lui Andrei pisenul. pentru sunta limbă moldovenească.ro 237 .femeia Ducăi tipograful" . 13 Arh. Bibliografie literari romlnl. din 1 748"1 5.opera TITI LIVI I PATAVIN . nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri. Mem. la corectarea traducerii textului juridic. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar . P. Sotiriovici era .498. după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. . de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma.8.66. ln sfârşit. din cele arătate anterior. (1688-1750). p.o psaltire românescă necunoscută.

acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate . in această perioadă. fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati.}. 1 748 5. 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale . a semnatarului acestor rinduri. Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii. care face fi o epigramA In versuri cAtre domn. De la inceput domnitorul a hotArat. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�.obligată".�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 . Şi.' www. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu. jud. PSALTIREA. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării. 1 743 1 7 2. Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje.nici un ban pe aceste bucate si nu se dea. PSALTIRE. La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. cat şi de Mitropolia Moldovei. a fost in interesul bisericii. ADUNARE DE RUGĂCIUNI. filosofie.1 743}. pentru a lumina norodul. 1 749 8. ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12.ro 238 .Muze�..ro / www. Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . OCTOIH. 1 747 1 8 4.cimec.Canonul Sf. Din cele câte ştim. pentru treaba tipografiei. SPIRIDON. CEASLOV. TIMOTEI. . a fost un câştig nu numai pentru ţară. ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t. . am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . citat mai sus.muzeubt. pentru a o avea . spig/s şi hartie va aduce. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură. n lipsit� fiind. Rân'duiala sfeştaniei mici. de la Camara Gospod. in locul celei de la Mitropolie.tipografiei şi proprietarului ei. . dar lista lor completă nu se cunoaşte. şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. 1 750 1 0. 1 749 7. ştiinţe. SLUJBA SF. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte.la TnAiţlmell obrazului domnesc". 1 747 3. tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. 1 752 ° " Cf. de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici. TRIOD. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi . drept. 1' 11 10 · Pf. LITURGHIE. 1 751 1 1 . Neamţ. Aşijdere şi pentru c�t plumb. CAt-{ONUL SF. Marea majoritate a apariţiilor tipografice. care-şi incetase activitatea de mult. nici un ban vaml s� nu se dea. In prefaţll . Cum vedem. ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. 1 749 6. actului din 30 martie 1750. MOLITVELNIC. ci şi pentru biserică. de Duca Sotiriovici. Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. la biserica din Moldoveni. Un exemplar din aceastA car1e: . AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi. Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA. 1 750 1 9 9. " In greceşte.

Tnvăţătura arhierească. Sinopsis. Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). Blblioglllfle RomJneesci veche. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA. 1 741 . " V.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe. 3. Aclldemle RomAni. 1 747 9. IV. mAndru de meşteşugul său. Pastorala mitropolitului Iacov. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică.muzeubt. al XVIII-lea. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase. tipograful de la Thasos. a acestui ilustru străin. Paraclitichi. in tipografia lui Sotiriovici.1 3. 1 745 8. p. la jumătatea sec. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752. 1 752 (foaie volantă) 1 O. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie.ro 239 .254-256. 1 752 14. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti. cărţi şi foi volante. - " Cf. 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris.76. editorială.ro / www. 1838. care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4. fără menţionarea Tipografiei: 1 . 1 752 1 1 . bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante. Adunare de invăţături. DUCA SOTIRIOVICI. Pop. Din această perioadă mai avem următoarele titluri. data inceperii domniei a doua a lui C. Evanghelion. www. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. 1 745 7. din 1742. TÂRNOSANIE. 1 741 2. TAGLIAVINI. s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre. 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t.cimec. mu. din 1 741 . Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi. p.C. 1 753. la IAŞI.. de �tre prof. localizat aici. Psaltire. Hrisovul lui V. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale. ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA. 1 742 5. Molitvelnic. Evanghelie. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. Evhologhion. 1 744 6. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă.

Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. fără jenă.muzeubt. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală. în timp ce Horthy a avut 1 8).refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. in izgonirea duşmanului până la Budapesta. când www. Ion Antonescu.anul marilor rapturi din trupul ţării. adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar. din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers. constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române.ro / www. a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori. El nu a fost publicat in .cimec. Ion FETCU Multă vreme.Muzeul Judeţean Boto. că.transformat intr-o stare de drept". fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a . a dovedit.adică dincolo de pădure. era pierdut: Basarabia. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor. aşa cum susţine şi astăzi.ro 240 . pe de pământul românesc străbun. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc. Tn anul 1 940 .anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului. Aproape cu regularitate. propaganda maghiară. Ţelul său . cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă. care-i de origine latină. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. aducând în sprijin fapte. militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească. prin fapte convingătoare. Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană. la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr.. Pentru a fi valabil. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român. ci numai aproximativ 51 de ani. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. De asemenea. profundul său devotament faţă de poporul român. După părerea noastră. acţionând pentru recăpătarea a ceea ce.Jiui român. în realitate. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. . partea de nord a Bueovinei. r. Noi vom folosi şi unul şi altul. cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia).Monitorul Oficial" . recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva . dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu. maghiarii (veniţi in anul 896. Ion Antonescu. Or. Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. din 1 867 până în 1 9 1 8.

Iertăm.ro . Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare. Acelaşi lucru 1-a făcut. al cărui vârf a ieşit in ceafă. lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. atunci când s-a întâlnit cu Hitler. bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte. constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. a fost discutată şi problema Transilvaniei. Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României. Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român.Mussolini. s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat. Moisei .CTA MOLDII. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România. la Berlin. liderul P . solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. temporar. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. solicitând. N . Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. . in ciuda unor impedimente. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena. feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" .cimec. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. episcopul de Oradea. sute de mii obligaţi la ex(jd.Ţ. La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze . să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie. Iuliu Maniu. a o anihila.VlAE sEPTE. la care erau supuşi românii. s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord. din 1 4. Trisnea. Nicolae Popovici. 111areşal) a cerut. parte integrantă a Ungariei.II. comisia la care m-am referit. a limbii. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor. Hitler. după Dictatul de la Viena. forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. La rândul său. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei. in cele din urmă.muzeubt. în războiul contra sovieticilor. Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. privind 241 www. in acelaşi timp. iritat la inceput. a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare. copii. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat.superioritatea" lor. La intâlnirea Antonescu .NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească.ro / www.1 6 noiembrie 1 940. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste. deci exact in inima României). generalul Ion Antonescu (din 1 941 . conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase. autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. numai cu câteva zile rriai târziu. superioare. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat.femei . . conducătorul statului român. in cele din urmă.

cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei. subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român. Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. De altfel.pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944. a considerat hotărârile Dictatului de la Viena. la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa. Cauza naţiunii noastre.ro 242 . a naţiunii române. a Basarabiei. Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului. ele reînvie. . Dar totul era prea târziu. federalizarea României.. şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră. din perioada dată. Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti). www. Mareşalul. la timpul potrivit. folosind ca pretext "europenizarea " .St.U. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen. începând cu anul 1 941 . este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace.M. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian. Totuşi. pentru eliberarea. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944. a intereselor noastre naţionale. La 7 mai 1 946. din 1 940. M. Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii. Desigur. sub comanda mareşalului Ion Antonescu. şi aceste exemple semnificative. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu.S. în plină desfăşurare a războiului antisovietic. cât se putea şi cum se putea atunci. în ultimă instanţă. prin mijloacele avute la îndemână. S.R. nu a fost împlinită decât parţial. Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie. diplomatice). Hitler declara că Dictatul de la Viena. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P. din 30 august 1 940. dar toate având acelaşi scop . Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei. sub diferite forme. a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism.cimec. părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa. unele mai voalate (rafinate. şi U.dezagregarea. cu ştirea conducerii superioare a ţării. fără nici un vot contra. Franţei.S.A.ea prevedere sau de a obţine. nu mai avea nici o valoare.ro / www. Astfel.R. drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938.mondializarea" . ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste. în subsidiar.C. lichidarea statului naţional român unitar. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania ..muzeubt. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est.

CULTURĂ ' www.ro .III.ro / www.cimec.muzeubt. CIVILIZATIE .

ro / www.ro .cimec.www.muzeubt.

spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească. . altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman . al receptării.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe. Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca. Secolul XV.ro . tipic arab. in realitate. marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec. Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale. relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole .culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică .dr. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale . Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă. Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii. MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale. . este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti.re dată altfei. boltit deasupra intrărilor moscheilor.XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale. dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş. s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic. Segmentul de cerc. intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea. depăşind frontierele Asiei Mici. în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv.cimec. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional.Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular. de la popor la popor. secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este.ro / www. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www. realitate căreia in Moldova sec.XV-XVI. Gh.muzeubt.

Muzeul Judeţean Bototanl ţări române. op. bijutierii din lzmir şi Istanbul. Ionescu.intre 1 463-1471 etc. p. ' B.lcinli kiosk . Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu.ro / www. din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie. făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase. ' Gr.l. influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale .295.ambele evocând Tn perimetrul vast. Ionescu. aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf. /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne. 1963. De o eleganţă fantezistA. Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin. Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu. Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana). Bslf. Distincte. asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi. 1931. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman. www. zugravii de la Athos etc. Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici. fără hotare. se colportează modele. specifice bisericilor din Caucazul sec. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu. Cu obârşii in bisericile armene din sec.unul creştin şi celălalt musulman . a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri . Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia.de deasupra pronaosului.XI-XII .muzeubt. panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului. VAienii de Munte. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. la limita de nord a imperiului otoman. împărţind suprafeţele exterioare in două registre. Acestor influenţe istoricul de artă G.1 466.cit. kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed . Segmentul de arc boltit al uşii de intrare. acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului. Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă. ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. vol.). Şiraz şi lspahan. vol. de la biserica mănăstirii Cozia.281. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis. Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu .ro 246 .. Academiei.cimec. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia. Se comandă şi execută comenzi. Ed. se asociază torsadei..l. p. realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental. Bucureşti.mai mici .IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane. Tot din aceeaşi ambianţă. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. apoi Tn Moldova.

Analizând obârşia. Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu . dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă.nu atât prin amploarea influenţelor orientale. Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey. Acelaşi transfer.XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii . ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec.fost în tinereţe ostatic acolo. XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil. precum şi traiectoria peregrinărilor acestora . Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar . Comerţul cu Orientul. maxime în epoca fanariotă . pentru a fi după 1821 total . Sec.intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii. semantica şi valoarea estetică a acestor motive. este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş.XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului .mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei.cu pretenţii de exclusivitate şi monopol .cimec. Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna . cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic.cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale. Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative . în timp ce turcismele sec. prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă.Orientul. XVII I .în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750). predispus la asimilare şi fusiune.sec. de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec. De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast. Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594). Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec.abandonate.XI-X I I I .drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis.muzeubt.indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul . Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu .era www.mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii. de către ctitorul .temeinic legat de spaţiul sud-est european. Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului.XVII un areal adecvat acestei influenţe. Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică.ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului.XIX.ro / www. Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman . I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec. În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii. prin formaţia sa intelectuală. impresionante prin proteismul semnelor ornamentale.ro 247 .

Andronic.ro 248 . .335-388.cimec. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n . . Covoarele . Inrudirile sunt vizibile. Frecvente erau ţesăturile turceşti. nr. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec.imperiul otoman. Konya. kamhaua adamasca. intre acestea textilele aveau prioritate. cele persane sau din Siria. Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii.muzeubt. Bucureşti. Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul.Muzeul Judeţean Bototani predominant. p. XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta .erau şi ele frecvente. repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz. zerbaful sau atlasul <ldiba. Etichetate otomane in mod impropriu. prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică. vrejurile vegetale de pe strofe. a pietrelor de mormânt. lzmir.cit.laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor . acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. e adevărat in grade diferite.româneas� in acest interval de timp.Tşi fac .privilegiul aceleiaşi elite . Kesareia. VIctor Simion. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său . Cumpărate in urma deplasărilor. pe argintăria laică sau cea de cult. Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in . Al.Dacia". Dată fiind situaţia lui politică. Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. în sculptura decorativă in lemn. intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor.XII-XIV de la Ecimiazin. ' Cf. 1 (1968). 1 .106.t In epoca lui Vasile Lupu. VIctor Simion: Art. covoare etc. Ana Oobjanschl. Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă.a broderiei religioase indeosebi. Meridiane. Al. nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi. 1 5S1 68. o influenţă oarecum generalizată. www. p.44. ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. Ed. lspahan. florile. p. Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec. M.stagiul" in Serbia.Studii şi cercetări de istorie veche". sau in alte zone ale perimetrului balcanic. Tn diferite grade de stilizare frunzele. 5 Ana Oobjanschl.. Eugenia Neamţu. Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn . divanurile sau mesele. in reliefurile de lemn stucat.ro / www. XIV (1 970). Aveau căutare covoarele de Brussa. 1979. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române. p. altele direct din Istanbul la date greu de precizat. Şiraz. op. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei. Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini.

Sever Mureşanu. în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale.ro / www.48. Ed. Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean.cimec. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi . pomul vieţii.. p.clt. crucea vegetalizată. pe baza unei minu�oase documentări. doar ca valori estetice. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol. fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase.ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie.. din păcate exclusiv de bibliotecă. p. entrelacurile). www.. motivul tanga.n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In .folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I . RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern.. ' Cf. qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot.muzeubt. r.coridoarelor" acestora.. a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane. profesorul G. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane . serialul rombului. ca şi in epoca lui Vasile Lupu. La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. implicit a 8 . Salt. ' P•ul Petrncu. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului. Meridiane.. 1971 .a istoriei civilizaţiei umane. vasul cu flori. p. Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor. Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi. Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: . Bucurefli. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. Meridiane. Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf. caucasiens. Ed. Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă.l.102. vol. G. Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec.s-46. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui.XII. devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului. 1987.ro 249 .Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli). arabes et ottomans. altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. persans. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec. Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic. magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive.şi bizantine (bandourile IX-XVII).de ce nu .S-1 1.En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună. Motfve �tlve celebre. qp. Bucureşti. 1 (1890).preponderent geometrizate . să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le.

Spiritul baroc al artei epocii lui V. Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici. ln ultimă instanţă.cit. ale soarelui .97. . Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre. concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean. Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ.clt. când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură.valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V. 250 www. op.adevărate permanenţe veneau niai rar. 10 11 · · Pa � � Petrescu. O admirabilă căţuie cu mâner. orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia . ilustra�a nr. Viena. S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare. influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine . " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec. Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre ..cel al fuziunii influenţelor. arată etnografii. Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă.muzeubt. Deşi târzii.fireşti în astfel de confluenţa . . Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic.. 1 . XV-XVII. piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă.ro . la răscruci de istorie şi de irnperii. celălalt filon occidental. unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare .XV-XVI I). sculptură decorativă şi argintărie . l a noi. 1 7 . De fapt. nealterate de trecerea timpului. .Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0.efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic.1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate.cimec. rombul deosebit de frecvent . El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde. 1947. .încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare. p. Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie. lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori. Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul. Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei. Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic.61 -63. aceste influenţe . al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. op. Ana Dobjanschl. . VIctor Simion. _ echilibru est-vest. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri.. : • .ro / www.medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol . Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului. evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec. prin meşterii din Transilvania. avea această semnificaţie. p.detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii.

XV-XVI .Solca ( 1 6 1 2-1620). rusticizâAdu-se. sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. imbatabilă.în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc. Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec. Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi. .XVI I .u l este vizibil la bisericile Sf.. mai degrabă teoretică.ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult . Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia). O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V. . dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia . ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt. Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului. Treime (Buhalniţa). dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi. existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec. cea a mănăstirilor Burdujeni . operate asupra edificiilor din sec. Mai pretenţios. Sf.ro 251 . ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum. a fracului occidental. AsPect. Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos .intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios).i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi.muzeubt. tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă . lipsa materialelor de calitate etc. pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari .generală în sec.XVI I . de-ale noastre. mai bine zis al Influenţelor acestora.a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc . Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www. firesc. Ilie .cimec.în raport cu generalizarea. unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia . XVI I ..XVII moldovenesc. plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea. . Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia.toaţe din sec. la intrarea în pronaos .primul stil al arhitecturii naţionale. Sf. (Toporăuţi). Dumitru din Orhei.le socoteau. .Suceava sau Budeştii de Jos·-:. presupunând inână d e lucru specializată. Se . Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite. marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel . Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii. Analiza acestor elemente gotice este dificilă.simpli imitatori. eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol. Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor.ro / www. frecvent.Transilvania .

ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare. lnstllulul de . Roman (Sf. General.. Sf. două flori . Sf. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată. el este o copie aidoma al aceluia anterior. portalul. asociind-o unui pitoresc ieftin. Galata etc. Sava .construite in incinta mănăstirilor . La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită. le fac greoaie. săli festive etc.cel oriental . 1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie.lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi. fncercănd s-o redea. in edificii/a epocii lui V.dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci. reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy.de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului. excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare. Voievozi . servind ca trapeze. Ioan Botez�torol .curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. Sf.cimec.imigrar la noi. impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete .XV-XVI. Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu.Toporău� etc.străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos.35. Sf. Ilie . fenomenul rusticizării lor. Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629). Mutaţii similare . Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea .stângaci sculptate in piatră. Blftrlclle moldovetlef1/ din v. ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit .a mănăstirii Dragomima " Cf. viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice.anterioară . Este cazul uşii de intrare in biserica Sf.de la Şerbeşti (Sf.total inadecvat in ansamblu. Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. www.te grafice .ro 252 . Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului. Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară.a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA. o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau. Buc:urettJ . atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf. G. Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca. marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea. Onufrie .Marvan•. Dumitru din Orhei (1638). unde meşterul-sculptor a intercalat .discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn.Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani. Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf.1 637). Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . o răstălmăcesc decorativ.1 636).laşi (1 634). Scânteia (Sf.laşi. Sa va. in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos.le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima.. Lupu.deşi nu in aceeaşi măsură .Siret (1 672). Dragomima (1 609). Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani. Sf. destul de bine lucrată . · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . Sf. p. Balf. Mihail şi Gavril din Paşcani (1664).ro / www. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. 1933. Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice . Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei. Gheorghe . chiar eleganţa origi­ nară. de un gotic denaturat. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează .muzeubt. 1 664). Sf. Mihail şi Gavril). Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal. " RaporWe.

XV-XVI şi mai târziu.cimec. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www.proprie multor săli capitulare . tergiversat până in 1 961 . sală pentru adunări oficiale . Sa/a gotică a Trei lerarhilor . Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor.dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior . cele ale lui V.muzeubt. semicircular. aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate . Aceeaşi eleganţă a ogivelor. ridicate de meşterii care realizau in sec. putea constitui un exemplu. El va fi reluat târziu. ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali. La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora . nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a. luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali. cu baze şi capitele pătrate. contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda . Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V .a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor. conceput intr-un gotic viguros.adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870. Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială. pregnante. planul minuţios ridicat fiind respectat riguros. laşi) . Sala spaţioasă. Lupu vor fi mai elegante. precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului. ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor). Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină. indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului.Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia. Celelalte aspecte.civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare. Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari. Terminată cam odată cu biserica.construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu. Lupu numai la arhitectură. Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII . . .ro 253 . Modelele puteau veni şi din ţară. intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. dispusă de altădată altfel. pe parcursul acestora. a unor motive decorative. pe pământul Moldovei.practic aneantizându-le. provincial.ro / www. ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică.

radicală discrepanţă. cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec.se întâlnesc şi fu:z:ionează . Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă.clt. o adevărată. . oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma. p. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului.însăşi configuraţia barocului. Ana Dobjanachl. a identificării originii motivului floral (în occident. maler. Bucureşti. mutatii la finele sec. în mod tranşant. Ed.XVI I. integrarea ei într-un complex decorativ. libertatea de 16 mişcare a personajelor. Hieratismul elevat.Trei Ierarhi. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului.XVII. p. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa. VIctor Simion.muzeubt. cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . Preeminenţa până la exces a ornamentului . prin impresia de opulenţă. rafinamentul aulic. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc. " Cf. * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit. fie şi sporadice. Am adăuga penetraţia psihologică. simbolismului metafizic. stucatura. coloritul viu dar echilibrat.61-62.în speţă a decorului floral . . Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe. După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor. sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră. copleşire cromatică şi permanentă mişcare . Dacă nu era german .ro / www.XVI I . somptuoasă sărbătoare a culorii.Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf. în pictura de icoane etc. 1979. chiar bătătoare la ochi. O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. op.devine marca distinctivă a acestui curent de artă. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie.deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie . peste un secol şi jumătate. Analiza acestui aspect . Lupu.ro 254 .limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană. un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol).. www. Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V.55-56. un flux ornamental copleşitor. Meridiane. Dacă problema delimitării. Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. Lupu. ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o.cimec. " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN.re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V. noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7.XV le corespund.

Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii.familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia.67. în sec. cele două lumi ale decorului.prodigios flora! . de a treia dimensiuni. diferenţa de planuri . • * " Ana Dobjanschi. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă. trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine . Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare.cea a tapiseriei occidentale .bujorul. rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament.în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat). Bordurile ample.ro / www. Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei .ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa.. crinul etc. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. cu discreţie. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V. autorii broderiei au reuşit să sugereze. Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională. laleaua.cit. poală de icoană etc. fie ea dveră. mai vechi.muzeubt. din sec.ro 255 .ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire. sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei.cimec. inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. se întrepătrund.procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor. www. Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit . Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor . Victor Simion.brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale . Arras sau altele.brodat într-o alta.pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale. p. unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale. chenarul . Lupu se remarcă o bordură lată. op.al fiecărei broderii. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic). chiar fuzionează întrezărind un posibil.prin suprapunerile decorative de perle .·a splendidelor exemplare de Beauvais. Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan .luate separat . format doar din duetul inscripţiei. determină o diferenţă de planuri. Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. XVI I . elemente arhitecturale) procurând iluzia celei. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată . se întâlnesc. nou stil . Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul.ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. Primul element care reţine atenţia este bordura. se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje. Oricât ar fi de orientalizată . realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică. de o mare frumuseţe decorativă.XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni . al apusului şi al răsăritului.

Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii. VIctor Simion. candelabru! de la Go/ia .ro 256 . Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna.era încă imens.. Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense._ ec.singurul original rămas intreg . Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•. Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca.Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. Este greu. se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului. consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant. " ldem.42-43.41. plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint. situa�a nu ne surprinde avand in vedere .putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. 19 ţomenzile erau numeroase.Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia. din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite.XV-XVI când piesele de argintărie . " Cf. p.era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor). nejustificat.muzeubt. Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu. laşul sec. p.104. in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care.XVI .in speţă ::elei gotice .M.. voi. Bucurefli.cimec.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie . Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a. " Cf. magnifica cadelniţA in formA de tum . Paul de Alep. descrise in cunoscutul său memorial.cH. partea 1. Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat. rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin. convertiti in baroc.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice. Ana Dobjanschl. 1 976 . aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor.intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă. text TrlgrijH de M. in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §.VI.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate . in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 . lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort. op. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec. In voi. Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep.1ntecedentele sec. Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale. comentarii la Ilustraţia nr.20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie. Prestigiul argintăriei occidentale .dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică . din Polonia sau statele germane.unui atelier local ieşean.XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume . EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . Cl/lltorta patriarhului Macarte.ro / www. www. Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase . in plin baroc european. atelierelor din capitala Moldovei. comandA Tntr-un atelier transilvAnean. lucrare la laşi.

. op. op.92.pentru spălarea rituală a clericilor . plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală. in defavoarea aspectului lor stilistic originar.muzeubt. " Sever llurqanu.1 03. p. " Ana Dolljanachl. op.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. c:t. 27 " ldem. comentarii la llustJ'a1ia rY.97. convertită in baroc. comantarll la Ilustraţia nr.aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V.clt. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic.. p. Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură. www.24 Tn acest adevărat porto-franco. comentari i la ilustraţia nr.Orientul şi Occidentul. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor. VIctor Simion. cedase altor maniere şi stiluri. in campania de restaurări de după 1 886. nu intr-un atelier local. realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia. op. lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare.revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu . O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi.clt.clt.63.clt.amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri.ro / www. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări. VI. " ldem. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie.50. la noi. covoare.cimec. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături.clt. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu..26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e . rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă .. Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint . Lupu pentru barocul occidental. a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat. Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean. " Paul de Alap in antologia citati. " ldem.ro 257 . Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva. acestea fuzionează organic intre ele. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint. Dominantele gotice. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă. a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului . 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa.comentarli la ilustraţia nr.98.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată. op. vot. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice. Brussa. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă. dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat.

Ca şi altădată.muzeubt.XVII polonez31 • . exigenţelor cultului ortodox. Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec. aulică. faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului .cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase. Ed. Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . dacă nu de esenţă . Ca arhitectură şi plastică decorativă. Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec. in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale.cit. p. p. Petru şi Pavel din Cracovia.ro / www. p. ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne.integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani.VI. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu. Maria. . Sculptura baroci tn Romlnla. .. un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc. Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie. " ldem. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf.17. www. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care. lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. intregului edificiu. Vasile Lupu care-şi măritase fiica. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare. consecinţă a influenţei directe a barocului occidental. Din păcate.de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez. ed. XVI I . Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie . Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri. in favoarea unui nou accept al grandiosului. Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii . cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic. 1 922. după un Radziwil. secretă şi compensativă.cit. Prin această nouă înfăptuire lucrată.cimec. Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu . " Nicolae Sablu.cel puţin de figuraţie.Muzeul J. " Comellua Magnl. " Martua Karpowlcz. p. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine.18-21. nu străin de dorinţa. pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. el va fi adaptat însă. in interior.. Bucul'eftl. montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt). Elansând intregul edificiu. in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec. Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova.ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I .udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V .cit. chiar dacă nu s-ar fi generalizat.ro 258 . op. Merldi-. masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. .212. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii.. ne informează Cornelius Magni. de a impresiona. op. dominând pereţii exteriori. Planimetria Goliei. voi. Gustul pentru fast.554.

Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1). Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române. se răsu­ cesc ca nişte flăcări. panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. Volutele frunzelor de acant se ridică. de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. Tncadrate. mai sus.ro / www. la rândul lor. ctitorită în 1 655 de Gh. din vârful acestora de­ vin un triumf.muzeubt. susţin energetic ideea de mişcare. Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. fiecare din ele. ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare. Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi .cimec. pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin. Exemplu de armonie şi echilibru. Este o reeditare a acestuia pe sol românesc. pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate.toate înconjurând de jur împrejur edificiul. stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I . ele vor fi reluate. Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra.organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi. flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei). pâlpâie sau izbucnesc. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. într­ un arc semicircular .o arhitravă de origine renascentistă. Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului. Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor .ro . între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor. Acestea se înscriu.

Macarie www.muzeubt.ro / www.ro 260 .F.Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G.cimec.

. Din partea viitorului mire. Din acel moment se ştia in sat.. ' De la AvAdinii Maria. în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX.cimec.. .Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea). I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir. Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir.Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit. şi . era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni. cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului. Fliminti.ro / www. miercuri sau vineri). era să aibă zestrea terminată. la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: . LOGODNA.familiej.au.. Tn partea a 1 1-a a lucrării.nu vă adunam la casa mea". • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere.ocup. ne vorbesc .Despre datinile moldovenilor". Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: . Hudefti. Atunci.c distinct. O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată. obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de . Florea Bobu Florescu. Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori.Ceremoniile la logodnă şi nuntă". inainte de inceperea logodnei. Hu de.. 63 ani in 1 988. Descriptio Moldaviae. Nunta era prilej de sărbătoare. Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe. stabileau pentru joi sau duminică seara.ro . Culeasi de la Amilinei Maria."4 La fel ca şi la peţit. · Familia ca nucleu al comunităţii săteşti. atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii. ' De la Âlnălinei Maria. . · www. dacă ajungeau la o înţelegere. căsătorie şi înmormântare. un. Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL.IQ. că fata era pregătită pentru măritiş2.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti. 61 ani Tn 1988 . 1-2/1995. Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc. · .Despre înmormântare". cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna.Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata).muzeubt. t i.

XXV. nr. mirele trebuia să aibă cumpărate voalul. . să fie purtată pe mână. . care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare). Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei. 1 Octombrie. Logodna dura 4-5 ore. O astfel de . la logodnică.Oraţie" de nuntă.Al nostru cinstit şi mândru împărat.oraţiile de nuntă". aveau loc pregătirile pentru nuntă. tinerii erau logodnici şi logodiţi.Muzeul Judeţean Bototanl . ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. la ceremonie. la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat. că nu adunam atâta lume la casa părinţilor". fata răspundea: .muzeubt.cimec. veneau soacra mare.6 . ln toată această perioadă. Atunci avea loc."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. aveau texte diferite. bertă). Gh. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. . După ce tre�au şi acest prag. La croit. de către mireasă. Dorohoi. La 2-3 zile după momentul croitului. Vomicescu. Era obiceiul. druştelor. in toamna anului 1 925.ro 262 .Albina". Tn cadrul ceremonialului. in unele sate ale zonei Botoşani. Gh. cu muzică de scripcă. croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră.. bariz.ro / www. www... la o nuntă de pe malul Prutului.Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul). Darabani. logodnicii mergeau la Primărie la . a fost culeasă de Gh.declarat". joi de dimineaţă s-a sculat. Vornicescu. La aceeaşi intrebare.34 din 1 5-31 ian. până la nuntă. căteva femei şi peţitoarele. care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat. 1925"). Să pofti� la nunta noastră. Gh. timp in care erau terminate de brodat cămăşile. ca acoperitoarea de cap dăruită de mire. ' Arhivele Naţionale. pe ochi negri s-a spălat. Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni.lmi place. Filiala Botoşani. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic. năframa şi batistele vomiceilor. Bună ziua. răspundea el. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. Hudefli. La sfârşitul logodnei. Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria.că nu veneam la casa asta". au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele. legalizând astfel logodna. In jud. dacă ii place de băiat. Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit. 1926 (. logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea.Oraţia de faţă. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă. Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei. CROITUL. Pentru mireasă. Periodice. ln fiecare sâmbătă seara. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii. dintr-un sat pe malul Prutului. bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. din fostul judeţ Dorohoi. . am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA.Da".

mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei. să intrăm în pridvoare. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat. Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat."7 După ce o cere pe mireasă. Iar de când ne-a zărit pe noi.. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească. Generali de lângă mare.cimec. să crească. Coşula. dealul cu florile. Să scoatem această floricică din pământ. ori de noi nu scăpaţi. Şi-a vânat cerul cu stelele.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară. 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. ' Oraţie culeasA de la Vomic. Atunci socri mici. Cu roua neluată. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei. O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. satele cu fetele Şi înspre apus de soare.. Călări pe şase armăsari. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. Şi să întindeţi covoare. La casa părinţilor miresei. cu coarnele cănite. feciori de generali. ori floricica ne-o daţi. Să nu se mai ofilească. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint.Căci .muzeubt. Neculai Cojoc. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe. de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. comuna Copălilu.ro 263 . www. Faţa albă şi-a spălat. de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. cu floarea nescuturată. .Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm." . să înflorească.ro / www. 1986. dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji). ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm.

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .