www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro .www.muzeubt.ro / www.cimec.

Said5 .. Tn .ro / www. In .E. din acel stat. 'Anwar Abdel Malek. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica. Ed. Gustave Dugat. in Dicţionar de civilizaţie musulmani.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui. Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867. Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare. Mijlociu şi Tndepărtat) . Pe de altă parte. în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. pp. în cadrul mentalului colectiv etc. de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc. Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic. 2 voi. profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945). Paris. evoluţia. Ed�ura Univers Enciclopedic. pag. în Europa.revoluţionară" din 1 791 . Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/. .92-1 10. op.1-49. Sald. Ed.1/1964. pp. caracterul.O. Anwar Abdel Malek3 . preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. comerciale etc. Jules Mohl. 53. no. pe de o parte.Orientului.ro 9 . Paris. Paris. Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole. autorul a mal afirmat el: . Ed. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu.c/1. OrientaHsm. 44.Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: . Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice). anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului. 1 868-1870.muzeubt. 1 879-1880. nr. Andre Mirambel4 sau Edward W. precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua. al Orientului 1 (Apropiat. Adrien Malsonneuve.2 voi. Relnward. pp. dar deschise interdisciplinarităVi. finalităţile etc.p. Said.Diogene"."). L'orientalisme en crise. diplomatice. Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes. Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze. în ediţia . Westem conceptions of a Orient. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului". Paris. ' Andn!J Mlrambel. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea.cimec. motivaţiile. Galllmard. pp. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări.L. de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice. Tn seccilul al XX-lea. Hiver 1963. Bucureşti. Orientalisticl. 'Edward W. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii".N. 1997. Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. ediţia 1-a. E. şi subi. să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval. diversifica şi individualiza în veacul următo�.R. passim. pentru a denumi studiul. militare. sau de popularizare în mass-media.' passlm.P. subcap.Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl. de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii.1-29.W. traducere. obiectivele.243.. New York. · 1978 (370 p). în special după Primul război mondial. Crts/s.D. 5 www. cât şi.) " . 103-104. de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . Pantheon Books.

de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. iranistica.23/ianuarie religious studies. religia etc. numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus. ln acest context. Percy Kemp. Tn .'a.A. in .". Beirut. compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia. [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp. voi. La tangage del'oriantallsme (pp. Le�es.". De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp. 1 21-148).1 1 0. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr.. în secolele XIX-XX. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp.". dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole. sudul Italiei. Guidl. Vatin (ed. Discours islamiques.32/octombrie 1 981 (in arabA). XXV. economice.'a.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii.1 49-162). 1 984. sinologia. 'Abd an-Nabi lstlf.M. mongolistica.pp.L'orianla//sme tel qu'en lui m11me.nr. • M. Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. Paris. S.7-40). Lee. caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică. ldem . L'at1iculation de l'orientalisme. Hlsham Dja�. in .". cultura. in . J. Galal ai-'Azm Sadeq. Pa1ai. L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp.S.A . Mohammed Arkoun. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit. forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. a izvoarelor istorice locale.A. cit.221 -228. in .. 1 974. idem.A.". Mijlociu şi Extrem). lslamlsm (pp. lnterrogations". Paris.W. 538. L'Europe el 1'/slem. XXXI . Dessaprendre l'oriantalisme. Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. Paris. Sicilia. in .41-58). literatura.50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples". pens6e islamique. demografice etc. 1 983. nr. semitistica. 1 984. popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. ca fiind un complex de cercetări şi studii. 1981 (in limba arabA). 1 980. Ali Behdad.M. In E. Alain Roussillon. Langages arabes du presant. Paris. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. op. 1 71-176). Case eds. nr. Evident.). caucazologia. XXVII. Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp. găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii . hamitologia. VIII. orientalistica şi noile evoluţii politice.Q.1971 . "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat. • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a. in .Bucarest. n-rs 13-1411 985-1986. Aria geografică s-a extins direct • E. ideologico-religioase. idem. Berque. idem. 7 'Aziz ai-Azmeh.Maghreb pluriel". The discurs/ve formation of orientalism (pp. arabistica (islamistica).O.muzeubt.'a. Ed cA. nr. Mutuals perceptions. nr. dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques. in B. E. Paris. Muhammed Arkoun. Nadia Anghelescu. Critlque de la raison islamique. Jarnes Eddine Bencheickh. Discussions sur l'object de l'oriantatisme. bazate pe folosirea direc­ tă. referitoare la limba.Comparative Civillsation Revlew". As others see us.. R.41198 1981 (in arabA). M. Paris. mai ales.cimec. militare.56/octombrie 1983 (in arabA).A. iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă. Oriantalismo. Conotaţia şi. . din lumea islamică etc8 . 75-1 06).M. ebraistica.".411981. Europa Occidentală fiind zona de referinţă. Nous el l'oriantalisme. East and West. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea. Oriantalist tourism (pp.". 92. istoria. Oriantalisme et contre-orientalisme. Mohammed Arkoun. 537 . Robert tl.3-6). Ghassan Salame.2/juin 1980.Lewis. J.L. 1973. 00 · · · · · · . L'orientalisme d6soriant6. Abdei-Kebir Khatibi. Maisonneuve et Larousse.I. S. Islam.ro / www.Q.-C. The arliculation of oriantallsm. n-le .107-1 1 4).1 77-180). indianistica (indologia). Hassan Hanafl. 1 1 5-1 20). berberistica. p.". In .A. Presentation (pp. amintesc doar un singur exemplu.ro 10 . de reper. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania.1/mars 1 984. sociale. Gilbert Grandguillaurne. Maxime Rodnison. www. New York. Roma. p. in . pp. Portugalia. 1978. Said. subintitulat sugestiv "L'Orientalisme. turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice). n-le 2. Postface. civilizaţia. Paul Vieille. nemijlocită. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp. in . sciences soc/ales el colonisation. culturale. Abdolrahman Mahdjoub. The Arab Mlnd. Le pur et l'impur (pp.59-74). Le Fescination de /'Islam. 1 63-170). Connalsance du Maghreb. . indigene din "Orient". Gordon Pruett.· · Ibidem. 1 949.S.

Boabe de grau•. A. aceeaşi. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm. Luând ca sistem sau element de referinţă Europa. . la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. Astfel. între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă .R. monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului. 1 1 55. religia. In . Konrad1 4 şi I.. 1 211931. turcologia. arabistica. mongolistica. voi.un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. Din această zonă în curs de "europenizare". pag. instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. "Orientului". având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . Orientaliştii sovietici N. nr. i �nsacrate acestui subiect. geografic şi istoric. limba. col. p. col. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. geografice. pp. etnografia.ro 11 . Haşdeu.). în contrapondere.l. economia. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. La începutul secolului al XX-lea. geologice etc.1 9 1 4)13. Haşdeu. Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne. 1 963. de "occidentalizare". Vostokoveden/e. Moskva. Bucureşti. adică "occidentalizata". Braghlnski.n. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. le 2 octobre 1886. Konrad.cimec. arta. Pippidi.I. Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne.V. a precizat. 641 -M9. mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient. Mureş. Raforml sau declin. nr. Edward W. asirologia. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază. 1 1-1211991 . semitologia. în general.211986. Moakva.l.S. capitala României.. 1 985. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare.". respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. autorul unei recente monografi. pp. P. Peste trei decenii. www. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat . a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. istoria. p. iranistica. Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. Constantinescu. literatura. Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord. apreciată de unii orientalişti. în mod complex. a înfiinţat la Bucureşti. sinologia. idem. "N. ţara de la "Porţile Orientului".muzeubt. Tg. Bucureşti.SOS-514.1 79/C. filosofia. in . pp. Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă. III. (secolele XI-XIX).S. istoricul şi filologul B. egiptologia. .) !'Occident finit ă Viemne. criticată de alţii. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate. Bucarest (21 p. delegatul României. Institutul sud-european. "N. Said. Vostolcoveden/11. Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate". desfăşurat la Viena în octombrie 1 886. voi. 11. exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX. 722. indologia etc.vatra•. făcea parte şi tânărul regat al României. \•� iversităţilor. Astfel. arheologice.ro / www.P. Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. 12 Al. A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas.389. "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . 233-244. In . începând cu secolul al XX-lea. an XVl. s. nr. Andrei . 11. şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. "I. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3. Zub.S. 1. 1 971 . · • " B. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja.

"orientalismul" poate fi analizat.cit. www. fundaţiilor culturale. gândirea. cum am mai amintit. op. W. · Sesizând corect aceste transforămări.şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. p. amintite anterior. pp. social. "in comparaţie cu sintagma studii orientale. •• Ibidem. sociolog. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric. concepţiile. Said a precizat că. referitoare la populaţiile şi popoarele. 1 978. sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. obiceiurile. modalitatea sau sistemul de gândire. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. ca origine. tradiţiile. 2. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. nuvele şi romane. este un orien­ talist. filosofi. un mare număr de intelectuali (poeţi.W. a completat autorul. şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică). cercetarea. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. scriitori. 21 Ibidem. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident". 1 6 . teoreticieni politici. cercetare Tn domeniu. poeme in versuri. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . Edward W. Said. istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. coloniale etc. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. pe care a anâlizat-o E. apreciere.3. dar mai ales după 1 945. interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea. dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general.]" .muzeubt. studierea. D. A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl. este maniera. militare. A doua accepţiune a termenului "orientalism". "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. guvernatori imperiali sau regali etc. •• Ibidem. militar. descrieri de călătorie. religios. economice. economic. asociaţii lor nonguvema­ mentale.2. reorganizare. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. printr-o criză de identitate. " Ibidem.. Profundele evolu�i şi mutaţii politice. astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut. fiă in cele �enerale. au pus sub semnul întrebării . dominare. denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . Tn concluzie. cultural-ideologic etc. p. 1 920. 20 Ibidem.ro / www. bibliotecilor etc.institutelor de. Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă. elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la.2-3.cimec. Said.ro 12 .) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. P. favorizarea cuceririi. menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 . ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale). survenite îrfsecolul al XX-lea. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . p. economişti. i ntre "Vest" şi "Est".

414-42 1 . Tn concluzie.şi multidisciplinare etc. 191 1 . filosofic. des Hommes.începutul lui XX. a 11-a. a unei comuniuni universale. indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest). . 1 947. pe plan politic. pe de o parte. 19 7. 258 p. Barthold. Akademiai Kiad6. Wien. o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. Budapest. 23 2 p. V.ro / www. cultural ideologic etc. campanii şi expediţii de cercetări inter. pe . Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe.V. 3. cultural etc. influenţele şi similitudinile descoperite. Moskva. Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. pp. Ed. B. cu un anumit grad de autonomie proprie. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7. Autorul a precizat că în secolele XIX . Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi. turcologia (studiile turce şi otomane). Les Turks des Mots. Payot. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. religios. arabistica (studiile arabe şi islamistica). a 111-a. 22 www. autorul a afirmat că. V. a fost urmarea directă. umanitatea este. religios. I-au determinat pe H . explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. ed. a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc. pe plan politic. ed. Paris. . a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece". 1997. fundamental. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat. gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). Ost und West.ro 13 .cimec. facultăţi. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. Moskva.Leningrad. 1925. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin. Bucureşti. cultural-ideologic. militar. ed. Orientalam. Barthold23 şi M.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. 1994.. erau totuşi interdependente între ele22 . Leningrad.l. tradul:ere din limba englează de Dinu Luca. 1938. 24 M. iar pe de altă parte. urm�rile acestora pe plan istoric. religios. 3 trad. Moskva . 23 V.muzeubt. Voloşin. Centrală şi de Est. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". istorico-filosofic.Die Brucke" Ver1ag. Minuţioasa şi critica analiză efectuată. astfel că. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. din "raţiuni istorice şi politice-statale". o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză. institute de specialitate. 547 p. "' Hajime Nakamura. 2. omenirea. între Est şi Vest. 1948. Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism". această încheiere este. individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. al cunoaşterii "celuilalt" etc. lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. Indirect. NikHine. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. aceeaşi . în "Orient".). militar. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 . Aceste "domenii orientalistice". asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale. 25 Alfred Kurela. comercial. EdHura Human«as.V. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea. In idem.

V. Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î.e. militare. Xenofon. de diferite categorii (istorice. Hecataios din Milet. la Mondial. Flavius Josephus. .cimec.243-244. M. Guldl. cu eforturile şi consecinţele de rigoare. Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î. Titus Livius. Amiannus Marcellinus etc. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge .cit. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii. . a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa.e. coloana 723.538.c. comercială etc. culturale. ale Romei cu Orientul etc. Arrian etc. N. relaţiile complexe.Braghlnski.clt. Marca Polo. Said. obiective şi subiective. www.cit. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă..V.. Hellanicos din Mitilene. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. orientalismului) amintită anterior. pp. în lumea greacă. care.c.Jmea orientală şi despre expansiunea politică. Tucidide.c.e. Konrad.). Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă. politice. I. cit. Astfel. Atrag însă atenţia asupra criteriilor. Pe plan didactic-universitar. Yves Thoraval. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec. Barthold. Herodot. în 1/iada şi Odiseea.390. p. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă.W. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale.V e. op.cit. Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale. ale Atenei şi. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX. în şens invers. de la Orient la Universal.muzeubt.S.l. S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck. Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt.. iar în lumea romană Sallustius. filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică.ro 14 .. comerciale.istoriei gândirii şi reflecţiei umane.V. Plutarh. ulterior.. novatoare. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană. op. op..1 7-22. apoi stăpâna Orientului Apropiat).) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental.. op. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N. cit. Giovanni da Pian del Carpine. religioase etc.). necesar şi justificat descriptivism geografic2 . toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat. pp.ro / www. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici. Polibios. IX î.. op. pp. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică. ulterior. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală.c. 1-a urmat.cit. să se facă trecerea.58-65. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă. politica-militare. op. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi. Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). Afanasie Nikitin etc. m ai mwlte etape.. pp. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord. Suetonius. iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. culturale etc. militară.). coloana 1 1 56. loc.

cit.colonialistă" de stăpânire. axiologic). cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică.46-.W. Braghinskl. editarea de cronici. op. medie şi la inceputul celei moderne29.metodologice în domeniu. pp.S. Bragh1nskl. V.cit.. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale. cit. pp. 53 9. Konrad. pp. . p. modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice..1 1 57.197. 1 1 3-122. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare. op. Tn etapa modernă a evoluţiei sale. cu caracter arheologic. op.l. Prima perioadă (sec. 538.70. s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior. p. institute şi biblioteci orientale. ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii. "instituţie corporativă.. N. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. op. de dezvoltare.Sald. Y�es �raval. col. Pe lângă acestea. E.392 . s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare. a sporit numărul periodicelor de orientalistică. 1 66. M. op. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică. Guldl. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale. op. plurivalentă.. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică). "'N. op. www.S.1 23-148. Barthold.390.ro / www. p. lingvistica sau lexicografia orientală.. 25-45. op. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor. V. M.l.. coloana 723. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive. GUidl..49-71 . V.muzeubt. p.. op. XVI-mijlocul sec. riguroasă.. 723-725. E. Konrad. concomitent.. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea .cimec. Din 1873. folclorului. şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. 244-245. pp. descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8. în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat. bazată doar pe studierea limbilor. gnoseologic-epistemologic. op.I. fundamentală pe studierea organizată. Yves Thoraval. 1 157.. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic.. distincte. filologic. col.cit. Ba�hold.cit.cit.. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. op.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa.Konrad. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare. etnografic. cu o periodicitate de 3-4 ani.mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi.cit. op.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea . N. coloana 723. Ea a reprezentat epoca de glorie. op.cit. Yves Thoraval.cit. cit..ro 15 . pp. sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic. XVI II) s-a caracterizat prin crearea. dominare şi exploatare a "Orientului". geografic. Vezi şi I. cit. op. A fost întocmită şi editată 28 gp .539. 244. unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale. Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative. I. s-au înfiinţat societăţi. Sald.cit. 245. cit. la orientalistica ştiinţifică. coloanele 1 156. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30. p. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice.cit.V. W. orientalismului) mondiale. Prin urmare. topografic etc.mijlocul secolului al XX-lea). filologia. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria.

Lewis. Paris.cit. 194 . . în 3 limbi europene. Franz Babinger .ro / www. Primele cercetări. cit. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX. B.S.. 1911. 1938. Barthold. etc. A.cimec. Guidi. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia. op..A. finalităţile. Barthold.. Lewis-P. op. 1879-1880.Sald. in august 1954. 2 Arberry4 . . indologia.V. 1925. . Ed. Voloşln. "' B. iranistica.201-282. Elements de bibliographie. 1' 908-1 938. Braghlnlki.cit. op. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan..au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii. Paris. V. în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial. coloanele 1157-1163. Paris.Macmillan & Co. pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic. 3 University Press. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor.. Paris. 1978.71-226. M. Iea..) "'A. La Renaissance orientale {1765-1850]. . teză de doctorat. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii . Ed.390-392. ebraistica.539. pp.cit. 1962 . şcolile şi contribuţiile. 1937. op. New York. din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 .cit. ·Astfel.M. london. Said.. etno-folclorice etc. N. Historians ofthe Middla East. op.. sinologia.cit. O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36.U. Rusia (U.. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}. 2 voi. 2 voi.ro 16 . M. Milion refondue et completee par Claude Cahen. în această epocă de aur a orientalist�cii. Bucureşti. James Darmesteter. op. op. cit. Tn epoca modernă a evoluţiei sale.W. op. 1960. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman. Payot. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. . A. Jean Sauvaget4 0 ..S. istoric-evenimenţiaf .R. •. op. Holt4 3 . Voloşin39.. Essals Orientaux. Oxford. orientalistica s-a manifestat. arabistica. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. 1-a. E.245-246. Konrad op. de orientalistică din Europa. sau Edward W. conform noilor realităţi concrete contemporane. turcologia.M. 1869-1870. D. ' constituie primii paşi în această direcţie. 1883.). Yves Toraval. Paris. "' Jean Sauvaget. + 1 voi. direcţiile de evoluţie. pp. " Gustave Ougat. cit.. op. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars. postbelică. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor. iamatologia.1995.muzeubt. col. �. 1961. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice. 1950.W. S. 1 41 :l!l Barthold3 . Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . 1947. începând cu anii 1 945-1 950. 1954.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului.V. Arberry. E... 4 voi. Din acest punct de vedere. arlleologico-epigrafic. www. .. Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni.J.725-727. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice. în · " I..J. Ed. HoH. Paris. . Orientalism and Hlstory.V. pp. Oxford University Press. orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană. g. suplimentar. "'V. Sinor (and others). (Volum editat cu ocazia celui " O. etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv.P. Tn concluzie.. . 1. semitistica. Raymond Schwab. Leiden. Sinor (editor) .. pp. M.cit. desfăşurat la Cambridge. Levy. ed. Tn secolul al XX-lea V.S. etc.cit. Jules Mohl. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii. mongolistica. cit. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată.232-260. 1 999. scopurile.

caracteristicile . Akademlai Klâdo. în 'S.344-356).lt$. Roma. Bucarea1. 1954 !amplu � de N.211953. i:tudea /stamlques en Bu/gal1e. pp. L'Orlenta Preislamlco. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala. V. Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S. în "S. se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento. în 'R .. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie.Band. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII. şi pe cele semnate de P.S. Beograd. lzdaWilvo "Naulla". pp.O. ldem.. Cvetltova (La.'. pp.Band. Bucarest.20-27). EdH. Dan Prodan. în 'P. Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France.). 1869). Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii. XXXVII-a annee .V. Munchen.7-29 etc.A. In 'Revue Phllosophlque'. 11. 1-211952.1-211952.351-361) . idem. In Bulgaria. in Ungaria. (Odllltallllca ". 40.S. pp. Histotiography of Jugos/evle. 23. Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. 1960.2f>-30) etc.311956. XIX. Bucun!fll. 40. Molkva.'. Bucurettl.P. in 'A.S. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2. [cap�olul Orlentalistica].R. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu.B4-97) etc.'. Szkk. în 'A.211970. nr. pp.SD-02). Ronl*ll fi studiile orientale. Budapest.O. · www. pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2. O. fi concJuzll]) . 1n "R. în "O. pp. Bucureşti. 1876. (lnlroducere. no.ro 17 . pp.. Istoria (cauzele. dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme. XXIV.li".ofM Mauignon. Nalllno'. perssnll fi turcii. 40. 143. faac. Paris. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule. 1971. anul VIII.-454-<t75). nr.O. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20. idem. 1. 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S . EliiMMifl' in limba francezj. In voi. V. Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX. 1n "S. Bue&nfll. pp. pp. . R .1-25).R. Wai'SZIIWII. 1897.I. 1967. en Y0Uf1061avle. studiile lui Th.4(20}-1 956. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie. 14. W8J'IZ8WII. Bucurettl. Roma.'.A. op. Mc�Uva. Mihail Guboglu . 1975. Bucurettl . 'C. pp.L. 23. nr. Paria. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798). in RomSnia. 198 1 . 1968.�. In voi. 38. Paris. '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. 5 capitole. Budapestini. Edltln "Cartea Rusii" . Buanfll. Mass.. 1895 etc.E.41octornbrie-Oecembrie 1956. IIIOrle-ftlologill". 3 (19}-1 956.P.. ln "P. 470 p. Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945). Ed�.R. 511947. In Polonia. pp.1895.161-164). Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. nr.M.93118).8.ro / www. XXV. Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. 1913-1927. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45. 212 p.S. Praga. Roma) etc. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala. ln MelangM L. evoluţia. Beograd. Harvard University Press.'. K. Praga. F� Otdet'.. pp.'.S. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). Frye. Jahmunderts.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom. 1.1927-'XVII.'. 1 1 9--125). Ed�ions lsls.E. pe IAngA lucrArile citate la notele 2. Heyne (Otientalisches Datenbuch.306-315). 1-211955. Cu privire specia/li /a rom4nl. 19611. nr. (Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti. S. 23. 40 p. 0..' . pp. Tn Anglia.A. The Near East and the Great Powers. 1948. Mayer A. "Cccrruulc:trr fi conferlnle. 1959. Praga. 1975-1985.R. Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii.31�. Tn Ga""an/a. pp. Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' . no. în 'P . Warsurwa.16-26).96-107). K. in 'Terra' . Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800. 1928. 1956. P. Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S. 1971. XVI. L'Orlente lslamlco.I. O. O . în •p . Moskva.1/1957. W8J'IZ8WII. 34. 23. Gottafschen Vertag. HoH. dans les Pays Roumaines. 23. în "A. Hislorlography af JllgN/avle. nr. !n fos1a Iugoslavie. Cambridge.51-165. pp. 184 p. Richard N. contribuţiile Bistrei A.'. 1965-1975. + 437 p. 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. Otto Harrassowitz Ver1ag. 40. Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma. în • A . 81 p.muzeubt. 24. 1 79f>-.O. A.A. ls1anbui-Paris. A. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2.S. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953.O. 1971. pp. 1900.I. pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale. Paris. pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2. Pa ris . 1931). idem.R. G.S . Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939. 1951.'. 1958. idem. Leipzig. /1. Hlstorlographle Yougos/ave. O .e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci.. pp. 1 5.'. în 'A .' .146-155). t.111969. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. cit. Seclill ele illorle-llolog l le.S. 9.�. M. mal vezi fi pe cea semnată de H. la contribuţiile citate la notele 2. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970. pp. 36 şi 40. 22 p. 1901.1-21 1 949 . an· acaclemlc 1947-1848.O. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua).111957. 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France._.23-78D. nr. 1993. sm in Czechoslovakia. nr.). V. 23. /. ldem.522 p. 1912) etc. lnst�uto per I'Or1ente ·c. XX. Praga. O . Nallino'. nr. 11.O . in "RomAnia Jun. 11. faac. per I'Or. XX. W8fSZIIW8.cimec.A.S. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. 1955. Roma. 1955-1965. S. Lewis .R. Beograd.821�28). 1 1 -44. pp.S. nr.'.523-629).. pp.211969.1-211955.\fl. in Rusia şi 1n foita U. studiul S� Kakuk.164-201) etc.O. . Praga.R.) etc.' . 40. pp. 1n 'C. Collection 'Varia Turclca'. V-VI. XXXVII-a ann6e. ldem . 1962. pp. 1993. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia.'.'. pp. a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca. ' . Avr. Berlin). Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales. P. M. '. Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta. edllal ele lndllul da lludl �. în B. în 'R. Paris. Bucuref1i. pp. U. 1965 [capi1olul Orlentalistica]. ed. Tn Italia. pp. Insi. S. în "Studia Turclca".369-378) etc. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI). �old Tyloch (ed�. nr. Leipzig. EdHor In Chief Oragostav YankoviC. în 'A.395-405). 194f>-1983J. A. nr. Praga. anul 11.S.

1-15) etc. prefaţll de Claude Kamoouh. traducere in limba română de Ioana Rotundu. în "Analele româno-sovietice. eaedem.261-315). Said (vezi supra nota nr. London. lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii. Impact.".".şi subl. ( . Moskva). Titlurile studiilor.cit. pp. Washington.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur). în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . cărţilor etc . nr. pp. M. In S. "" "Era extraordinar că Ataturk. A. pp. loc. 1968-1978.105-113. Istoria unei modemitilţi neimplinite. în "Rapport on Current Research 1 958". Do oktiabr'skii period.". voi.A.S. a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti.şi pluridisciplinare. Ankara. religios etc . I. vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan. Studies in Ottoman Social and Economic History. 4311923. Paris. N.ro 18 .]"­ PUd Mihai Maxim. editor Kethleen H. 1927-1996. 1971. în "A. Fifty years of Soviet Oriental Studies. 1957. Middle East Institute.5/1956. A. 1965. cu�urale. Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati.cimec. în "R. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl. Bucureşti.S0-57). aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 .. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija.R. Moskva).A. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului.M. idem.S. Moskow. 340 p.76-88). Halil lnalcik.S. in Halil lnaleik. 1958. ca un corolar. XXV. San. pp.111969. înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi. pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W. 1969. 1. nr. Washington. 2). militare./oc.I. pp. Seria Istorie-Filosofie". se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. Ankara. tomul XXXV. CCXXXIV. în "Sovetskoe Vostokovedenie".S. 1. articolelor.3/1957. vol .311-323.". Paris. pp.ro / www. Brief reviews (1917. A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică"). diplomatice. nr. pp.69-96. nr. în "M. Quarante ans d'6tudes orientales en U. 1974. U.19 6 7). XVI. Speiser (Near Eastem Studies in America. 1 729-1955.R. Enver Koray. 1960. l/1 957.O. LXXXIX-e annee. 95-100.1/1948. P. Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija. Moskva). una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic. . A. '" Mihai Maxim. t. Tn această tânără republică. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States. Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac(). a precizat profesorul Halil lnalcik. nr. în "R. cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii.7-9. anul III. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă . În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. 1979. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States. această ţară fiind "borna geografică de referinţă". Ankara. în "Review". in . Brown. 1842-1922. pp. 47 Robert Man1ran. religioase. 1 . Orhon. unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc. 38. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne. Halil lnalcik. 1957. Bucarest. pp.R. Leningrad. "Decanul". 69-96). Mijlociu şi Tndepărtat. 1955-1968. O. pp.E. N. Moskva. 1958. G. în "S.Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. Binghampton. idem.Annales" în istoriografia turcă modernă49.7-a). pp. nr. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. Reports". în ·voprosî lazikoznanija". ln Pakistan. Praga.muzeubt. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972). 111-cO Ciit.2/aprilie-lunie 1950.R.. în "Joumal of the American Orien1al Society". Kuzneţova-L. 1972) etc. istanbul-Ankara. 1967. L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e. a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society. inter. pp. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija. s-au situat Orientul Apropiat. studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională.O. ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe.". 70 fascicole (anuale).E. I-ci Ci�. June 1975. Istanbul. . 1.H.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . · 50 TUrkiye Bibllyografyasi. 1960. . 1978. I: www. 1939-1945. Kononov. Cluj-Napoca.. 1. N. economice. Bucureşti. B. Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963).A. 11-ci Ci�. etnografic . istanbul. 1985. pp.165-166) etc. V. Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara. 1970. El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil. Evolu�ile şi influenţele politice. A. XXXVII-e annee. filologic. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978).. 1917-1967. Imperiul Otoman. idem.De �a balcanizare /a liban/zare.. Istanbul.69-96 (reeditat în idem.dl.". rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. pp.S.1/1982. 1999. V. ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm.P. Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne. Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959). cit. Europa şi Orientul .2-22). folcloric. Editura Dacia.U. Variorum Reprin1s. Bakla. G. Istanbul.

S.d Orientalistyczny" (Warszawa. "Materialia Turcica" (MUnchen. "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. desfăşurate în ultimile şapte decenii. din 1 929). Illinois. din 1 970). din 1 948). de "lingvistică turcă". Turkic Studies in Turlcey. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge. Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris. din 1941). Până prin anii 1 960. studiu. "Middle East Joumai" (Washington. din 1 948). 53 Robert Mantran. din 1 983). din 191 7). "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara. Istanbul. 195 5-1977) .L. Turkic Stud/es in the World and Turlcey. in voce Orientallsmo. "Anatolia Modema• (Ankara. "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva.ircice din Orient. 1987. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. "Oriens· (Leiden.K.543. "Belleten· (T. America de Nord etc. Abordarea globală. 1 984. "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin. desfăşurate în ultimul secol şi jumătate. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. de "folclor turc" etc. interesaţi " Tennenul este de origine greacâ. din 1 953). Asia. La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter. . Deci.ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii.din cuvintele: Tup. de "artă turcă". 52 Ettore Rossi. din 1 970).T.I.OJO( = cuvânt. "Amiv Orientaini" (Praha. intre 1 904-1 926). parere. Umba turco-osmanll. Mihai Maxim. evoluţia (caracteristici. 1 993). din 1925). din 1 92 1 ).muzeubt. "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. din 1 976). din 1 957).S. Umba turco-osmanll. prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. inter. p. "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York. p. "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. din 1 9 1 3).-or = turci. t 949.ro 19 .A.l-a. "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul. 1959-1961).cit. provenind . şi Â. De asemenea. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden. "Die Weit des lslams· (Berlin. in voi. "Studia Orientalia" (Helsinki. "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. din 1 937). Ed.Tip. "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. din 1 9 1 0). din 1822). Univ. culturii.nal of islamic Studies". Mass. "Dergi" (MUnchen. din 1 973). al culturii turceşti. din 1 969). "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită. în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa. "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. opinie. "Studia Turcica" (Budapesta).cimec. din 1 975). în diferite ţări ale lumii. "TOrkische Bibliothek" (Berlin. "Problemi vostokovedenija" (Moskva. din 1 947). contribuţii etc. "Przegl11.XXV. Tn schimb. Mihai Maxim.. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . 1 955-1 958). "Jour. istoriei. Turcologia. din 1 957). voi. din 1 968).şi pluridisciplinare. www. civilizaţiei etc. Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln. "Der Islam• (Berlin. "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest.). din 1 942). . "Rivista degli Studi Orientali" (Roma.41 . 26 voi. "Joumal of Economic History" (New York. din 1 925). expunere despre . din 1 847).S (ediţia a 11-a. din 1 989) etc.HAnkara. Curs practic. eventual. din 1 985). p.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu.ircic" se regăseşte în programele.3 1 1 -323.. din Bucureşti. din 1 963). "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. "Turcica. op. tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie". pp. reprezentanţi.ro / www. economică şi socială turcă".sau subintitulate de turcologie54. Nâdir Devlet. "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden. de "istorie politică. doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 . din 1 907). este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii. "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul. . din 1843). a "fenomenului ti. din 1897). "Studia Islamica" (Paris. Europa estică şi central-sudică. comparatistă. cercetare. din 1 922). "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. in E. "Oriente Modemo" (Roma. Roma.. din 1 964). p. popoarelor şi populaţiilor ti.şi pluridisciplinară.1 96 1 ). din .

85-87.ro / www. • �ctem. raporturile cu disciplinele istorice conexe etc. Der 1. publica1ii de specialitate. să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi. până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§. Franz Babinger a analizat caracterul.cercetări turcologice de scurtă. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie.B.de trecutul acestei discipline istorice. institute. 01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum . a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice.1�129.S.osmiJnisticA (byzantinisch .a. obiectivele şi finalită�le. 1�228) ct.Z. • FIWlZ · 88binger. op. •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www. pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums).cimec. pe plan european..7. metodele de investigare ftiinţiftcă.pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp.a. a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien). conferinţe. programele de .I. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926. 17 Teodor Mena!..".ll bla 8. Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie). au analizat .istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) . piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii. XXX. der T� A. 2fl. . Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri .directA a turcologilor prezenţi. Aşmarin a fOnnulat.". > �2:. La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat. Turcologul gennan . Fr..iiMia . Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice.. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • .411-415. de _. Astfel.N. ElnlgN .nd. � G1111.ro 20 .nd. 1DfldM In "B.. centre universitare de studii tutrologice. ·pp.-. "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare". . Tn oraşul azerbaidjan Baku. cărţile de turcologie publicate. simpozioane de turcologie etc. -. In Ballu. Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări. 11119. epud Th. Turcologul rus A.::enzat studiile. articolele. cu participarea .a. au . sfera geografico. ... N.111. Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti.. a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei. Ac. Muzeul Judeţean Botopni Vll... se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress). medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea.turcologiei Tn El.lropa. Vezi fi F. p. catedre. . congrese. Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien). Afn*tn. De �.1-78.Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W. ·' . cupo� IZilooo . a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925.�. şi publicat un program de perspectivă. pp.muzeubt. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}. 1927.osmanische Studien). 1929.nd.2). XVI. 1918 (nr. 8erfln. in secolele XV-XVIII. 192fl: ln "l. in cadrul lucrărilor congresului.".dt. �. obiectivele. _ ". toc. al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei. Leipzig.• pp. apoi .

. H V..I.iat ... Dnre ... Molkv8.... Barthold.. � . .....a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie .. � .ll.. ._ + 983 p.".. XXV. rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la ..... la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar..... � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM..... ������. ZlljKzlr..2t1155.-. 1974."..LSLA.lldl -.. V. o. Reydlnwl. �.... pp2D-214. . flM8. Iggn8" . JVil dlgll illl... � · · · � � Zaja:... versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice)...illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke). 7 7 7 7 7 b�l)dl w �.....enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui . IIDwtt t* r'IMWI �. .... In paioadele ..F._.2411 168.. lexia*i.. Blddl a ... publicaM &Awior.. 'P. tn•'pe ele." ..w... In deceniile �.. lk*MtaM....V.. 11 M.O... Raclov.. Tlftlllllogll llr S.W. VIII (UOOCII. u � blllln PfUiil(lailr....._...v. Sland unt1 ct.. ...alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic..... Z dDn:lllliu ". .".O... p..-. IIfiK--...� . pp. de{JI IUn:hl "' .. . --. Kalanov etc. ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el.121-1-Q.._. �.. Je8n llenV"'. W.". "' J... Ettore Louis Bazin83. ..UA.... ._ DlnJ. a.". E._ Louis Bazin... ... \Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p.. RsvW". KMIIII AafGit « ..tn.. obieciNeFe... .. fonetici .t..-a • www. w. � -s ...•.M.. lrene Melikoffl'. Berezi n . asupr.. sintaxei . t pldclll � "Yenl lllrk . 11121. p.) a...2. A. . ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei..ACTIt IIOLDAVIA. .. 9&-Uit � ". . .. N. . �.. .".....-.IMerv. .. T 'A' 19M.. Ed. . � E. W. o. program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare.V.. . 04 .r ". � .._ Tua:. T"_. 8arthokt a atalz.". T� In ...dm.t 7 ·u.._ � 'P. Hlnl ...._ · " • • v....G..AM-421. Tbomsen li ale francezului Jean Deny... Mllai Maxim• ele......-.cMIII ...-. . 7!Si p. T. � "Z. IW"......311 981 .. i1Z � z "...-.-a • Loull a.flnu w . -..IMn 0.. � 'P. p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu.311154. 8aliL • �rtne .V.". atalz.. Hans . • Blbllotl. W.$ • · a...O... Bar1hold... ODa . � ""DDI... lllnl" 19 aaJinl 1933... IW"A/1983. 1-.-..-. ... a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale.-. la mijlocul secolului al XX-lea. Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W..o: .. 1984.. de exemplu." pad .. . v.iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �. .311168... 8u1:ant1. . ._ • E... . pcvau ClOIII..Rejclwl&laz. 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr... . .....E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�.. prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk.-. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll ..cimec..:..Do "..1&-17119'B-1t134... FfnflllnMfll.... Lazarev.).. T�...O._ ballogill . b 'P. Olt ... 1 s AJI... -. C11111t11m W.muzeubt... b:....ro 21 ...... � "C. .. ..-m-.on.. � ""..... o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln .. Piecand de la aceste COilllidenllli.__ .......Atnuf... w. ..n Konwunpf. 1tiii5...thold. i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9.� � "W.... ...... pp. . caadieluF.N. D q il . • Elbw � ..F.api otientalislice In epoca modernA._". "...ro / www.. ..... ....._..".."."".._. a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __....SQ.. iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest." In *' 8iondlllll ..bgen Komrum. . Malow. .. • M5W u.. bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii .... oferind o imagine de .LS.. Sfida btdllgtzl• w s.U 19218 ti.. a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln . . IAiplig. XILBind.zln.. . PU Wiltlk.JCI. Marele savant lm::lq rus V. DotWe�c � "..� � "''IW'. lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a ... IIIII. ..

pp. Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti). Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic. o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici. în plină expansiune ştiinţifică". apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic. culturii. Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. loc. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. 1984. din Europa de Est şi central-sudică. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . filologice şi lexicografice. La turcclogie: bilan provisoire. iar proiectele. Louis Bazin. Turkic Studies in the World and Tuf1(ey.ro 22 . Ghid practic.şi pluridisciplinare. Emin Gursoy-Naskali. vorbitorul limbii turce. Tn concluzie. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race). NAdir Devlet. L. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză).. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. editors: n Mihai Maxim. culturii şi civilizaţiei lor. Limba turr:o-osmanl. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. p. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă . în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. Europa de Est şi Central-sudică. 1987.23. ln al doilea rând. determină unitatea studiilor turcologice. limbii. pp. Istanbul. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. A. Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti. Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987). populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală. bazată pe identitatea lingvistică.muzeubt. de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. www. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. ln faţa turcologiei. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice. (Tn limba română. Bucureşti.1 3-27. Astfel. � "această disciplină istorică relativ nouă. Tn al treilea rând. in voi.Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. civilizaţiei etc. religiei. termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). cit. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia. limbii. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji.SB-1 30. din arealul lor geografice-istoric de locuire . Peste trei decenii. se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. literaturii. Inel Englnun. Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest.ro / www.cimec.

Fran.O. istorică. Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl. amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e. diplomatice. în voi. .3-8).. 2 voi.89-1 03). � J! . 1 900). 541 p. Istanbul . ştiinţifice etc.: � Valin. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole. le-au completat pe cele amintite anterior. pp.ro / www.C. Aceste contribuţii publicate în 1 987. Istanbul.muzeubt. comerciale. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele.F.69-80... · 88). exagerat însă.1=.41-56. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" .29-39. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp. h< ®..A.E.. Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină".N. 1 997. d'lslanbul el I'I. el I'I.N. cit. în voi. cu caracter bilanţier.. 77 Andre Bourgey. / . -4. desfăşurat în oraşul de pe Bosfor.A. . 75 Hasan Eren.L.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. în anul 1 79577 . cit.'? . modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78. . Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp. La Convention et les �coles de /'an III (pp.als Richard. 29-31 mai 1995. între 29-31 mai 1 995. .. etnică.ACTA MOLDA'lt'J. /. Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România.23-':4(l). 1 91 4. Frarn. lingvistică. caracterul. pp. Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp. P ierre Caspar. politice. Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică.c. www. Chanlal Lemercier-Quelquejay. 1�' .-L. 1 987..A. Autoarea a apreciat.1 3-22). cit. cu această ocazie. au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. actes du colloque organise par I'I.. a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu.oise Blechet.N. . Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 .9-12). ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii.d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48). cu participare internaţională. L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e .. L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp..Paris. . a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales. Turldc Studies in Europe. . Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective. Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp. .cimec..y . f:. 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. Nicol s .> .L. iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea.O.ro 23 ' . conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională. Istanbul et les langues orientales.( 1 9-99 \. militare.A. � �· • . că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar.(. în voi. Slephane Yerasimos. Bucureşti. Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate.4 de " � retien Balivel. cât şi cea "turca-orientală". putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 . . pp.C. A propos de YOnus Beg. Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary. culturală şi religioasă). Turldc Stud/es In Turlcey. Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes .. • "' J. Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea.67-78).. Bacque-Grammonl.L. Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat.F.c.. \. Elienne Guyon. Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp. 1987.O..A.C.

......27 -311). traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul.31e-332). (1". drr ... Du ... . lllllw llllrle TOIIZMI. � .. o. in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni. *· fa1918: le France * eon.417-425)..ro 2A . .451-t77). • � Plpjii. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp. llll. .....109-122)._ * CDIIM (pp.. Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş .."." . ....... 1111r1e de r. în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest.cimec.1o1w1n Slrauu. La lnlductbl..uliiJw1.ptlf/T . secolele armeni. . .. * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e. daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111). Conşulş ...".. Gllles Veinlaein... .. M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « ...... ._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp. Pe de altă parte._. ... hJ ptoplll(1tlllde (pp..l.. Fcnlal « .._. ".. otomanii au folosit greaca şi latina._ (p1 . (pp._ ". L'tcole polonlllşe des /angueş � ".X\111-it IMI* (Jip. llllr � . "_ ..lli p....... 1111*11.... ca "limbi diplomatice".. in Orientul musulman. (pp... cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene..23>256).. Md . lllapiiMa « ..'Gnllt. publicate in 1688 şi 1 697. .. �• • • r-\111 .... lsabetla Palwnbo Fossati c-. s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion).... • 11 . ofblwne .. /&PII otbnlwiHJIP. Gnvrrnl... Rulat .. Tadeusz Mazda.muzeubt..".. Christian Wlndler._ ...... arabi nord-africani etc. Thierry Zarcone.... dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp..."..Muzeul Judeţean Botoşani -A.. ._ * � .427-432). sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani. X\111-it IMI* (Jip.." roumaln (pp. T .. Calher1ne Bopp&­ ...... Loula . (pp.. ..".105-108)..... Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp... Allllandlr H.. Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului._.131-140)... iijlllt dia ... The french cltogmanate In Yigna. La "... G*wd Gnlc:. marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez.... Pentru aceasta.. ... .......123-129).. * France (Jip.283-318)..__ ..._ o.mia _.. . www.. Dynulieş da drogmanş et • ._. du llll* (Jip.._. Contexte et appllcaiJon de /a .. ale limbilor otomană-arabă-persană.sikhf (pp. intre secolele XIV-XVI ....r • .. .. ."_ ....351�)...._ ..-403-410)............. T . în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea.1117-214).141-15Z). dia .... . referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX. italieni etc.de l.(pp. (pp...._ bque (Jip. in Imperiul otoman. eu X\111-it IMI*: "_. .. .... .-.373-«<2). � (pp..lllnl .. U :u n ._... l. in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte. • tiU :dl Bln Hlddll" ." � (Jip�72).... ..153-180)...1�188). L&.tBntinople au XVI"... tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci.. • Aln._ . Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp... .. folosească "limbile turce" încă din sec.VI... . • Anll*1e GaWer. De "cealaltă parte". Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona .. Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare.21>234)..... « . . ... AniNde T• ... ". '*il da � . L&... Pentru europeni......." ....... .. indirect. elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D)... devenite clasice.... Davi1011... ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793). La jeune da lanfiW$ L-.. Tn Austria şi Franţa..257-270)._ _. Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific. în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX. .... . ... veneţian şi polonez78...181-174)...... la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) . ".. ... interpretul a contribuit. ...ro / www. d'apiN /a collecllon da -. La tnJdilion phanatfole et .411-t18).. Roderic H.. cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul._"._ . l m i: des drogmans")..iiiiD .. Nora Şeni. când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului.llal � "_ --..... T �? L...

00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc. Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 . passim.533-538). Sibiu. www.M. condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. . p. no. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea.V. Unii · dragomani erau francezi. întinse teritorii.. Henry Laurans. La premiera grammaira ottomane en roumain. ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă.497-531 ). nr. XXVI-e annee. . Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile. Orientallsica romSn/l. pp. idem. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste. în prima etapă. Bucarest.ro / www. M. Istanbul. loc.ro 25 .99-1 1 1 . din ce în ce mai importantă. no. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches.131-140.E. 02 Mihai Maxim. folosibil încă şi astăzi. Halevy88. 1996. Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J. Craiova. La pramiilra grammaira ottomane en roumain.. secolele VII-XII. in "R. Mayer A.S. Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) . '" Dlm�rie lmbrescu.muzeubt. . idem. Umba turco-osmanl. Acest manual. Polltlque musulmana et orienla/isme (pp. cit. cit. germane etc. Massignon. polone. "" Ion Matei.. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -. passim. Studii da turcologia in Romania.K. cit. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm". XXI. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches.E. . pp. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle.. pp. Europa estică şi centtc:l­ sudică.tele turceşti in limba romSnl.:!er preponderent evenimenţial-factologic. pp. Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp. 1/Spring. pp. pp. Ion Matei89 . Cluj-Napoca.1 15-120. idem.265272 . cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană . vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp. T . se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici. Le Chate/ier.E.". passim. L'orlentalista transytvain dr. anale etc. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala. op. · turcologia a parcurs mai multe etape. XVI+-XV/11-e siac/es.3-0/martie -iunie · 1 944. "' Dan Prodan. Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. Carol GOIIner . 1968. ·. ruseşti. Fran<. Bucarest.e sJecle (pp. având o veche tradiţie. Mihail Guboglu87 . determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare . in "XI. îşi aduc contribuţia lor.. Tn evoluţia sa multiseculară. ldem. anul XL. Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. 1 59-162. cit. idem.406. passim. op.2/1988. ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial.28�288. " Mihail Guboglu. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. alţii greci. la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice. pp. Haievy. referitoare la Ţările Române85.E. Amintesc în acest context cronicile şi analele persane.18-2 1 . Ma �er A. bizantine.B.cimec.und Landeskunde".. in "Ramuri. in "R.a XIXo.2/1 981.479-484). întocmită de Adam V. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie.T . La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români. •• Carol GOIIner. R.'-). op. pp. Montagne. XIX.40�10. Referirile la populaţile torcice au un cara.485-496).". in "T . arabe. passim. '" Andrei Pippidi. structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". cit. . Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat.ols Georgeon. Andrei Antelfry.E.2/1978. • "" Sinim Kuneralp.S. Mihai Maxim.S0100. Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze .E. op. maghiare. Contributlons roumaines. nr. Cotula şi publicată în 1 905. Studiul limbii turce in ţara noastr/l). Astfel. din Asia vestică. pp. devenit o raritate bibliografică. nr. vot. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar. Revistll l�eraril". /a turco/ogie avant la lettre. in "Forschungen zur Volks. Diplomatie el orientalisme. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman.

Maggio. calitativ şi cantitativ. Sauvaget. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. 1961-1968.. bizantine. X-e ann6e. Deny.414-421. Uzun�arşili etc. Radlov. polone. J . Tavetnier. Agostlno Penusi.S. lncepând cu secolul al XIX-lea. E. căt. relaţional. Thompsen etc. V.ro / www. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. Fr. Bro�kelmann. Menavino etc. Roma. H . p. Turr:olg/a. germane. V. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. Paul Ricaut.543. Th.Band: 1551-1600. XXV. Bukareat-Ber11n.Band:1501-1550. H.). arabe. P. la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C.. Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. Joseph von Hammer-Purgstall. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. I .V. L. Gibb.ro 26 . Astfel. Fekete. poppe. Nemeth. M. II. G. d'Herbelot. L. Paulo delia Valle. Geza Kuun. in E. maghiare. turcologii O. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). pp. pp. au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii.muzeubt. lexicografic.A. Katanov. Marsigli.ani www. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi. A. general acceptată astăzi. Meninski. 1949. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise. d'Abbaville.E. A.cimec. istoric. Deguignes. N. Louis Bazin.98-130. prin urmare. T. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani. cel mai reprezentativ secol. Bonelli. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re. Angiolello. I. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . Dimitrijev. doar asupra istoriei evenimenţiale. Babinger. Kowalski. Vambery. H. orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins. in mentalul european intelectual şi popular. limbii şi literaturii lor. Jahttlunderts. social. ln aceste prime două etape. JOrg von NOremberg. Mordtmann.W. Mehmed Fuad KOprOIO. Turoica. 8. pp. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. Du Ryer. BUCIII'Ht. Giese. instituţiilor statale. Fr. no 1/1 972.E. pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. Ritter. Barthold. iar referitor la aceştia. V. religios etc. J . de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger..J. J . Muzeul Judeţean Boto. in "A. turcologia a fost preponderent osmanistica. A. voi. P. Cambini. preotul Gheorghe transilvăneanul.S.A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. cultural. G. N . La inceputul secolului al XIV-lea. Feraguti.. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. F . Smirnov. H . von Gabain. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. Guer. Fr.E. V. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. D. de la inceputul secolului al XV-lea. turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi. Carol G611ner. Megiser. italiene etc. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului. embrionul turcologiei-osmanisticii.W. ale lui Hans LOwenklau. ruseşti. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic.L.I. Kraelitz. idem. dublat. in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze. N. 1. Toderini etc. Wittek.I. Boehtlingk.K. J . In voce Orlentall&mo. Menzel.49-84. Mouradja d'Ohsson. dar mai ales din a doua sa jumătate. Rypka. Bulletln". W.

schiţat anterior. fără ca aceste "contacte bilaterale". toponimiei. cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. ldem. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. de asemenea. * * * Tabloul general. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl. Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare. veritabil centru de putere bi. Rlzboi şi pace in Islam. relaţiile bilaterale. complexe. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll. evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. de-a lungul secolelor. tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. Viorel Panaite. dezavantajoase pentru români. Voi sublinia. Observaţiile. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme.cimec. conjuncturilor politico-militare. Editura Ali. 00 Mihai Maxim. româna. tătari. de educaţie şi culturA. pe multiple planuri. rezumatul tezei de doctorat. 1995. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. de limbă. Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878). caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. a antroponimiei. Cu ultimii d intre aceştia. hidronimiei. pp. pe "turci". şi Ţările Române. locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. datorată deosebirilor de religie. 76-266.XV-XVII). Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt". Evident. româna-otomane in p�rioada amintită.şi tricontinental. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta. sui-generis relaţiilor complexe. Bucurefli. mărturiile şi însemnările lor. r4zbo/ şi cometţ In ISlam.ro / www. Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. 24 p. motivaţiile.. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. de mongoli 1 tătari şi de . 1998. . uzi. perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. a mentalului colectiv. www. Vecinătatea.muzeubt. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire.ro 27 . particular. a "turcului păgân şi asupritor". au fost percepute ca atare de către români. Bucul"efti. să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV. aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate. de stare materială. Pace. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II).otomanii in epocile medie şi modernă. 576 p. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi.

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

-ebraistică etc.M. Muzeu� Judeţean Botoşani www. M. a utilităţii. contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti. Dj. lăudabilă şi utilă. în istoriografie. Bucuretti . de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti.ro / www. cantită�i şi. integral sau în regeste. 1 985 . care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. specialiştilor şi cititorilor români şi străini. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. în ultimii ani. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale. Ea mai reprezintă. pp. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. Sper. Aurel Decei. "" Alexandru Zub. de istoricul Alexandru Zub. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". mongolistică (-tataristică). Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e. lumina tiparului. firesc. ceea ce-i va permite. interforetarea critică şi editarea.muzeubt. A continuat acţiunea. importanţei. au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. Tahsin Gemil. Siruni. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă. M. Editura Academiei. Urmau apoi studierea.cimec. Consider. măcar în parte. atteaptili Inci. analitic şi sintetic. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. Dj. în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu.turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent. Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). in anii următori. indirect. că prezenta contribuţie va acoperi. relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă. de asemenea. totodată. a calită�i acestora. 8-9. aşadar.ro 34 . ale acestor izvoare istorice 09. in ITI8I1UIIais. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi.M. Cristina Feneşan etc. Ele au constituit. Siruni. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Mihai Maxim. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean. Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. mai ales. Aurel Decei. #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 . Mihail Guboglu. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate. Mustata Ali Mehmed. au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. acest segment istoriografic neabordat încă. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu. -iranistică. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965). că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. conform normelor în domeniu. cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. Valeriu Veliman.

travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti. unilateralitate sau eroare de interpretare critică. "de frontieră". ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. nepotul marelui istoric.615. nu se poate face o delimitare clară. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945). aflată la Bucureşti. precizez că analiza sumară. 1988. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi.muzeubt. Plecând de la această realitate concretă. Evident.XXV/2. Astfel.ro . in "A. nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun.ro www.I. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 . criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice.A.I. posibil. 35/ www.X. iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare. un cercetător turcolog de valoare europeană.1 944. Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională. intre activitatea didactică universitară (conferenţiar.".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. in custodia domnului Andrei Pippidi. voi.noiembrie 1 940). în Europa şi în România.I. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. De asemenea. Mai ales în cazul lui Franz Babinger. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin.cimec. fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . Pe de altă parte. dintr-un anumit punct de vedere. in special intre anii 1 93 1 . nu au fost operabile in unele cazuri. precisă. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. în acelaşi timp. '" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu. cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale. ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale. laşi. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover. p. să genereze controverse. ulterior profesor universitar). O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943). De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti. Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia.

didactico-formative universitare. in diferitele domenii ale ştiinţei. au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". netrunchiată. Cernăuţi. Odată idealul naţional suprem realizat. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter. 1940-1 945). religioase. independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. obiectivelor. 1 91 8. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. la general. Iorga) sau de balcanologie 0/. necesită unele explicaţii şi argumentări. redimensionat şi reierarhizat priorităţile. au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. după 19 18. ştiinţei şi culturii. În 1 878 României Mici i s-au recunoscut. Oradea). de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii. Limita cronologică mediană. al Marii Uniri. Chişinău. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. condus de Franz Babinger. În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. 1 878. a evoluţiei acestor preocupări. structurilor etc. româneşti. etc.cimec. unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti. luând ca reper cronologic un alt an politic. 1 9 18. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. Papacostea). şi vicerversa. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti.ro 36 . când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi. de turcologie (la laşi. pentru a oferi o imagine de ansamblu. culturale.Cinci decenii. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. pe plan european. De asemenea. economice. înfiinţarea altora noi la Cluj. o constantă a cercetării istorice româneşti. a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român. Pe de altă parte. * * * Umitele cronologice (1 878. Timişoara.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. finalităţilor..ro / www. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. de bizantinologie (N. Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. pe diferite paliere de cercetare.muzeubt. programelor. sociale. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta. cât şi permanenta raportare la intreg.

in "Lumea Magazin". Ca urmare. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. centralizare excesivă. '" Andrei Cllpuşan. Aşa cum a precizat.10 (367}-octombrie 1 997. Zub. s. p. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie. atât din punct de vedere didactico-formativ. cu peste un deceniu în urmă. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste..muzeubt. Bucureşti. a realităţilor economice. 1948 (plus 1 -7 ani. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date). nr.S (363)-iunie 1 997. Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti. Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu. etnice şi demografice. au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor. un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant".de cercetare. cit. Tn 1 947-1 948.43. scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 . pp. -ca şi 1918. în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. pe de altă parte. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3. Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. Ibidem. Preocupările de orfentalistică-turcologie. noua lege din 3 august 1 948. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi. Bucureşti·.n. majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 .cimec. a reorganizat activitatea didactico-formativă.2 (58)­ februarie 1998. Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv. Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă. cultural­ religioase. hidronimice. cu filiale la laşi şi Cluj). nr. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . subordonat Academiei Republicii Populare Române. anul VI. www. fără a dispare cu totul.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român.. Limita cronologică superioară. 1944-1960.I. p. pe toate treptele sale. nr. anul XXX I . ideologizare şi îndoctrinare forţată etc. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie. p.9.devenit unicul diriguitor al învăţământului. ştiinţei şi culturii româneşti.52-55. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti. �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională. Tn consecinţă. p. Vezi "M. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică. toponimice etc. Tn aceste condiţii. Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. . totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) . unele dintre ele create şi impuse artificial. ln domeniu� învăţământului. pe de o parte.8. sociale. Pe plan istoriografic 1878. Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate.ro 37 . (1 948. a fost un an obişnuit. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane.88. laicizare.".ro / www. prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. 113 1 1• 112 Al. cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 . cât şi ştiinţific.

111 Mihail Guboglu. Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil. IX. interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică. 1 954. A participat.R.O.19. istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX.conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997. diplomatică.I. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie . a desfăşurat. in E. islamică (1 955-1 968). Mi�a il Guboglu. dr. istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 .". a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti.. după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948).N. ldem. modest ca la orice (nou) inceput. voi.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975).nlfti .". 111 Florin Conslantiniu. în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene. Ambasadei) României de la Ankara. Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman. pe motive politice.spionaj in favoarea puterilor imperialiste". sigilografie. dictate de Moscova.A.n. anul XXXI . ulterior. Ştefan Ştefinesal. după ce a fost îndepărtat de către comunişti. Aurel Deoai (1905-1976). pp.2(359}-februarie www. in . Ulterior. a devenit şef de lucrări.7-10. Hagop Dj.N. 1978. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. După eliberarea din penitenciar. evident. a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. rv. Elucl. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968). H. Sitvnila BOde ani. univ. la 31 iulie 1 94i 1 .A. 1 977. numismatică etc. Dj. Bucureşti. tătară. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50..Ş. odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate.ro 38 . Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost . pp. � Alexandreşeu-()ersca Butgaru. Aurel Decei. turco-osmană."na�onalită�le conlocuitoare" turcă.E. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de . ulterior. prol. Tn ALnll o-i.S. inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania. arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu". 1947. Vll"gil Cioc:Aial. contribu�ile orientalistico-turcologice să revină.N.muzeubt. Bucurefli. 1 951 .cimec. Iorga" din Bucureşti 1 18. Andrei �..I.170-171. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948. Bucharest. coord. Cuvint Tnalnte. Siruni. 1 957). anul XLVII. rv.". a fost eliberat abia in 1 954. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 .E. ca arhivist principal specialitatea paleografie.Ş. tătară şi găgăuză. pp. a preferat să rămână in străinătate.ro / www. ambele politici fiind. 1978. in "R. şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu.654-655.XXXI I. pp. consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie .. Au trebuit să treacă ani până când. s. Buanfti. p. a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie . a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil.2/1970. tt. Iorga" (1 949-1963).32�. În paralel. Astfel. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946. in "M. E. E.

D.A. 1. Siruni.15&-162. tema precizată in titlu nu a constituit. loniţl. cauzele.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt.f06-108. Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani. in "R.ro 39 . Istoricul turcolog şi arhivistul H. pp. in "A. 1 989. p. anul XXXVIII. . "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989).] 1 românească" 22 . pp. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană.J. 1990. lonlţl fi lec:l lriv. Gh.I. coordonalori : pret.311981 . lafi. in "A.279-286. dr. 1. pp. Cum am mai amintit. biografii. inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România.pp..P. loc.mei Ecallerina Glb:lglu. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei . www. Contrib�ile turcologice ale lui H. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa.anul LVIII. Gh. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie. pp. Buanfti. monografii.XLIII. in ·c.turceşti" asupra Ţărilor Române.".I. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk.muzeubt.A. sinteze etc.cimec. Elena Gheorghe. 1982. referitoare la anumite momente. Milai Maxim. au fost elaborate articole. pp. COI1IUbl ru penniaiulea cto. studii. Dj. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi. 1989.". altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu. XIX. iniDCmitA de Cristina Codarcea. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România.U. voi.compl. Bucurefli . IY. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria . Cu toate acestea. MIII/li Guboglu. obiectul unor cercetări şi analize sistematice.Jn-382. Sesizând.I.i twcolog I'DI'I*t. Buanfti.L. Milai Maxim. rY. · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu. MihBi Gubo(Jiu (1911-1989). Anca Radu Popesru.162. 122 /b/dem.ro / www.X.o:. membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde. in general corect. l.I. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală.B. Dj. până acum.275-2n. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc. cu formularea concluziilor ce se impuneau. Studii de turoologie In Romlnia. * * * Istoriografia temei. Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic.taJreşti. 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România".923-924. valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti.-. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120. Iri/. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei. 121 Dumitru lmbresa. elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�. cit. dr. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină.s.

publicarea şi valorificarea ( . '2• Muzeul. pp. ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M. Judeţean Botoşani Ibidem. Dj. catedre. contribuţia neturcologului D.Orientalistica . autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. literatura. in special istorici şi lingvişti. Orientalistica romSn/1. 1 951 . Mihai Guboglu a propus: .cercetarea. şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări.ro 40 .IX. Vostokovedenie . un modest "studiu de caz". adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora. etnografic. p. 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3. institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei. Autorul a definit orientalistica. cit. Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic".c. voi. Moskva. Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. lmbrescu. arta. hidronimic. Siruni. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea .. www. autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia.. filologico-lingvistic.. începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955. este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române. pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice. .Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare.muzeubt. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu. loc. pp. A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti.ro / www. M. ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate".314--350. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică). cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare. toponimie. folcloric. inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art. La sfârşitul articolului său . care s-a format in mod istoric. economia.cimec. Fără a preciza in mod explicit. formarea unor "cadre tinere de orientalişti.1 93-202)..314. H. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). etnografia. de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. lectorate. începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". legate de numele orientalistului-turcolog. atât cantitativ cât şi tematic). devenit cetăţean român. . Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice. studiind limba. lexical-didactic. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi.

se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. D. Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general. este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl. pp. Bucuretti (683 p. ignorate în trecut. A demonstrat. Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. 7 Studiu şi album12 . documentare şi cronistice.A. 1"' Ibidem. traducerea. Tn această privinţă. preocuparea a fost foarte slabă [compl. epigrafice etc.454-475. intocmit de Mihail Guboglu. să editeze. şi subl. Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română. pp. existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră.R.20. la mijlocul anilor 150: "în arhivele. de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 . Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică.I. 296. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. în special celor de turcologie.l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A.] 125 . .]" 1 3 . pp. a fost studiată amănunţit. pp. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret. loc. Paleografia şi diplomatica turco-osmană. ( .P. Contrlbutions roumaines. 310. bibliotecile. '34 1bidem. cit. din Bucureşti.349-350. de asemenea.ro 41 . documentare. D.P. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 .} orientale cu privire la ţara noastră. Romane. p. 1 30 Ibidem. cronistice. muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman. 132 Ibidem.. 287. Ca atare. 349 p. index.5-26. 1"' Ibidem. 127 1"' 125 www. 1958. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice. Tn lucrarea sa. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină.N. devenită clasică. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem.muzeubt. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D . pp. sau a existat doar un început modest de activitate. ldem. P . Vezi infrs.. P.. D.16-20.]"1 30 . . 1 [1556-1913). ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale. în cea mai mare parte. notele n-le 285.C. 304. Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă. ce mă interesează în mod deosebit.6. Perioada 1 878-1948. 299.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului".+40 de fotocopll de documente). şi subl. 31 1 . Ed�ura Academiei R.cimec. respectiv cercetarea. care.ro / www. 288. 312. p.. 131 Voi. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. .1 7-20. +IV plan� + 1 1 p. cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate.

Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor. contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă.. d upă manuscrise originale sau după traduceri. Emlllan Vasllescu.15-20. în principal de limbă turcă. a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor. D. Romlnia. celelalte nu interesează in mod direct aici. prof. 562 p.269-272. 1 31 Ibidem.1 950-1 96i 39 . Diac.)" 1 4 1 . Deşi Nicolae Iorga.ro 42 .). încă din 1 928. iranisticii şi armenisticii. prezentate însă mai sintetic. ••• Ibidem. până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 . au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de . 1977 (900 p. prof.gilor români [orientalişti] [subl.265-272. cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. Această contribuţie a lui M . Orientalistica romlnl. pp. Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956. vol. p. Ed"ura Academiei R.P. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683).l. 1 9671 37 . marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. ""' Mihail Guboglu. cit.muzeubt. Crestomaţie tun::il. Introducere. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. unele fragmente referitoare la istoria românilor. p.622. ebraisticii. '"" Ibidem. extrase. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti. '"" Diac. www. . ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. loc. . in . O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948. Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M. S.14-22. loc. ' "' Ibidem. lenăchiţă Văcărescu)... volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti.P. şi compl.cimec.]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. Aceleaşi idei. publicată in 1 97i . mai ales in turcologie (subl.269. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români. cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. pp. E. M. Bucuretti.621�28. pp. Guboglu ( .. Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d. publicat in 1 956. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română.izvoare narative turceşti". pp. ' ldem. D. intesrale sau parţiale. Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar. '31 Ibidem. sec. in intervalul c.c. pp.Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale.ro / www. XVII. pp. deşi nu ne interesează aici.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo . începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Partea a doua a articolului. respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea . indianisticii. cit. in invăţământul universitar românesc. După 1 900. 1966. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie.XV-mljl. sec. Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir.622�23. in limbile de largă circulaţie europeană.

caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. 125. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România.. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 . lanache Pashal. Anton Pann. 1 5 0.351-358. in Moldova şi in Ţara Românească. Guboglu din 1 956. dar mai ales in cel următor. '" Ibidem. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M. cu alfabet arab.93-107. arabă. anterior analizat. in secolele XVII I-XIX. M.122. 147 l!f· 1 1 9-1 25) .. principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 . Mayer A. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M. turcă modernă. pp. ''" Ibidem. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea . Ibidem.. au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. studiul limbilor orientale şi a continuat. publicată in limba franceză. araba. . Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968.sfârşitul celui de-al XIX-lea. aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 . www. Guboglu din 1 956. persana) in spaţiul istoric românesc. autoarea a lămurit orjginile. cit. pp. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948. Turcologul Ion Matei a studiat originea. Les ltudes islamiques en Roumanle. Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea. p.Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre . 123-12"'. in istoriografie. in care M .ro 43 . La sfârşitul acestui secol. a completat. Astfel.ro / www. '"' Ibidem. pp. intregind şi articolul lui M. modernă şi contemporană. pp. a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. loc.cimec. cit. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. printre altele. Contribuţia autoarei amintite.muzeubt. Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. cu intreruperi şi cu unele reorganizări. Matei le-a acordat o atenţie deosebită. Din punctul meu de vedere. loc. Halevy. pp. persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 .119. 1. loc. . Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe". in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 .359-361. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. pp.351-361. precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice". Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle. cit •• 1on Matei. .93-1 16. Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat. Orientalistul Mayer A.

".S. iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu. Vezi "R. pp. Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie. despre Dimitrie Cantemir. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată.13-23. limbii. autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti". XXVI-e 1111nc!le. De asemenea. Tntre 1 940-1945. no.ro / www. XVI-e . 10-1 1 . "R. Apres 1 878. "" Mihai Maxim. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N.E.211988.E. '"" Ion Matei. Ibidem. începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 .).". Curs ptactlc. într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei. '57 Ibidem. a cărui activitate nu a fost. totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei. XXVI-e 11/lnc!le.99. Iordan etc. Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia". civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite.1 1 2. 1 8-22. Brătianu. pp. pp.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales. A.7-3.E. 1 . S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152. din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 ..1 14. epoca şi opera sa istorică turcologică etc. Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti. Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent.muzeubt.E. totuşi. .E. no. Limba turco-osmanl.cimec. Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I . pe măsura aşteptărilor1 53 . pe planul studierii istoriei şi limbii acestora.M. Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani. 1 .E.211 988. '52 1bldem. a doua. 1 1 2-113. www. Bucarest. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 .99-1 1 1 . p.XVI/l-e siecles. pp. culturii. Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie. Halevy şi M. "'' 1bldem.S. Fiiind publicat în limba franceză. temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX. la laşi a existat un Institut de Turcologie. Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . p. p. Iorga. M. Gh.. Guboglu. Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima. Bucarest.. neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare..ro 44 .

ACTA MOI.P. Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim. nr. p. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea. Bucurefti. p. 1993. în acest context. .1 948] . amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V. Ţllrile Romane şi Inalta Poartll.P.". fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 .D. ibidem. in . biblioteca. Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii. De curând. Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii. S-a amintit. .. . t. pentru prima oară în istoriografia universală. pp..S. '"' ldem. 1990.[compi. lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice. Refonnll sau declin.sfârşitul secolului al XVI I I-lea. Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 . rămase în manuscris sau tipărite. cu o prefaţa de prof. despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul.S-30.. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania. 1 989.L.. www. ldem. .. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare. în istoriografia românească.26. 299 p. "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V. Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane.]" 1 61 . editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9. autentice sau apocrife. Editura Eneiclopedicii. în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea ..35.1 1-12-1991 . s.406. .ro 45 . p.. asupra importanţei căreia atrăgea atenţia.. au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene. In "R. a afirmat autorul. "" ldem. . într-o paradigmatică contribuţie158 . sumar analizate anterior. de diferite vârste. pp.... ubicuă. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate.n.ll. 1. Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune.ro / www.641-049. Bucureşti. ocupaţii. Halil lnaleik. proteică. din Imperiul otoman 1 63 .muzeubt. La premiere gremmaJre ottomane en roumain. a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N. stare materială etc. loc. principalele repere cronologica. Andrei Plppldl..C.]"1 65 .403-410.din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante). ibidem. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 .DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu. "Principala slăbiciune a Institutului". publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice. concepţia istorică a lui N. cit. ..I. De asemenea. '"" Ibidem.25-36. tânărul [pe atunci!] istoric N.D. Bucurefti.cimec. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948.O. Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu. iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 . pp. Acelaşi autor a analizat succint. unele dintre ele materializata. .". Ibidem. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră. Iorga [compi. Iorga]. Iorga referitoare la acest areal istoric. pp.

ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei. nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut.)" 1 66 . care i-a oferit [lui N. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . Analizând istoriografia problemei pe care o studia. 1 997.209-215. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0. 1996 (383 p. calitativ şi cantitativ.H. unde fuseseră editate în diferite limbi europene. ). şi subl. pp. ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc. Cluj-Napoca. . . 347 passim Pr. E .E.ro . şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( . 1 87 Ibidem. Tangenţial.cimec. autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România.ro / www. Totuşi. referitoare la tema menţionată.]" 67 . i se poate însă obiecta că. 46-64. numismatice etc. deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial. p. Germania sau România. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale. Indirect. Presa Unlwnltlri Clujeanll. cronistice. -� 1• Ibidem. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. referitoare la originea. D.. pp. 171 Cristina F-f811.1 1 8. Revista ["R. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. o vitalitate nouă.Institutului [pentru studiul Europei sud-estice]. economic. Etapa studiilor noastre ( . religios ideologic etc.97. Tn concluzie. 1 70 Ibidem.). Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). 220. ). Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. a făcut Cristina Feneşan 171 . preluate din anumite culegeri de documente."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( . Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. . Austria. documentare şi narative. autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. epigrafice. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu. Pippidi a precizat că . Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele. . pp.�9. D. .totuşi unică. a dat unele semne de oboseai� în anii '30.P.1 1-45. Editura Enciclopedlcll . bibliotecile sau muzeele din Turcia. publicate între 1 878-1948. passim. Bucurefti . în intervalul 1 878-1 948. 1• Clllin Felezeu. şi compl. Ibidem.P. pp. 1• Ibidem. publicate în România în intervalul temporal amintit. apărută în perioada 1 878-1 948. . Ungaria. Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. pp. documentare. când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�. social. . referitoare la tema amintită 169 .644 . . a doua după cea de început. A..S. actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea).muzeubt. importanţa şi urmările pe plan politic. prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». passlm. şi Muzeu� Judeţean Botoşani www. publicate în România în perioada 1 978-1948. aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688. ). Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România.

Fr. fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 . tangenţial însă. Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. traducere de Laura Cuţitaru.66-74.1 9 1 8" 174 . 1 990. 36 p. Astfel. pp. Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948. 1897..52-06. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. pp. California. autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc.1923) 178. Iar analizele pertinente. fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789. Zub. numite de el "vârste". 173 www. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 .193-371. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti.E.878-1 9 1 8 .cimec. 75-79. 1996.. Editura lnstitu1Uiui European.Ş. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8).Ş.I. Ciachir. principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României. 1" Ibidem. extru. 170 N. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins. raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. "" Ibidem. in general.. 189 p. discutabile la o analiză mai atentă. 1 859. nr. pp.E. 1 32 p. Bucureşti. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect. fie in articole speciale consacrate acestui subiect. Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române. Bucuretti (405 p. Trecând peste denumirile "metalice". 79-81 . este acceptată.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing. E. pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 .e cinci secole. a oferit un plus de obiectivitate. passlm. Buletin de studii fi referate".130-167. Bucut8fli. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914).ro 47 . 1 91 8-1 944". Poziţia sa de outsider. Kellogg a subliniat. 1986.83-106. ".R..ro / www. 711 1 E.I. Astfel. "vârsta de mercur. pp. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc. echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr. Ibidem. prefaţa de Al. Acelaşi autor a studiat. propusă de românistul american. O lstotte a lstotiogratfei romane. pp. m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu. de "celălalt".1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă.). Bakersfield. "vârsta de argint.D. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. căreia Fr. lafl. de pe care a abordat problematica studiată. Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel.S (23)11970. In "A.muzeubt. Un eveniment politic fundamental. 1 948-1 989". Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878.

Belgrad. Bucureşti. in "A. nr. Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886). pp. 1993.U.cimec.muzeubt. in "Muzeul Na�onal". 100 Ibidem. 1 970.1 8G-235. idem. passim. in "SAI.37s-385.27-34. r. nr. 1970. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi. 1 994 !255 p.9/1978.34-49.). p g. Tahsin Gemil.2�. pp. Bucureşti. pp. M. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului. in "R. anul LV. Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912. 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 . XXXIII. 1983. idem.211980._. XXVI. 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 .ro / www. ldem. 101 Ibidem. Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale. 6 p. EdHura Ştiinţifică. VII. Bucureşti. Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85.. Ekrem. M.". pp. Istoria. 1977. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912.I. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman.X. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944). N.1 45-1 51.". 1. izvoare 1 00 ldem. 968 (237 p.).B. pp. nr. extras. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93.". laşi. nr. pp. Bucureşti.I.A. Editura Kriterion. pp. intre 1 878-1912. Bucureşti. ulterior ambasadorului turc in România. nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.67-95.SO-M. mai ales.XLVII-XLVIII. In "SAI. VII.dl. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci".dl.211978. PP.I. 152 p. nr. in "R.1 68-250. 1 . pp. Constantin Velichi. pp. Bucureşti. Muzeu' Judeţean Botoşani www. care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 . care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944).A. Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 .. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura).ale sale1 80..". Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908. Editura Pomlcă. pp.72-106. 1977. 1 982. idem. XXXI. Din istoria turcilor dobrogeni.I. 107 ldem. A.1 71-198. In "A. care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 .". voi. pp.e· 1 28-135. pp. VI.". pp. XL.ro 48 . 1 • Ibidem. Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice. 1 1 0 Mihai Maxim.�27-352. in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 . idem.303-309. 85 Politica extem/l. M. Ekrem. 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190. Bucureşti.1625-1647. in "R. Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. pp. A. Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900. Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900. Clachir. 102 Ibidem. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil.". 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 . Bucureşti. cuvAnt inainte de Demeny Lajos. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900. în "Balcanla". pp.1 7-23. 102 Constantin Velichi. cu unele trimiteri şi note incomplete. 114 Ibidem.XV. Bucureşti.96-136. Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). Bucureşti. . 1"' Ibidem.A.

Tn "R. pe multiple planuri. Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. '90 Mihai Maxim. Resimlerle 1293 H. politice.". Karal. Din istoria. originea mişcării Junilor turci. Kriterion Yayinevi. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1.ro 49 . din 1877-1878). 1979. ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). ' '" ldem. pp. 1976-1907). 70.ro / www.". G . XXVI-nci yili. Hustrat. 1995 (333 s.d 1. Relaţiile romlno-turce (1928-1934).ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. z. 1969. XX. Oztuna. nr.R.A.S/198 1 . participarea României. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice. culturale. 1877-1878. Ed�ura Albatros.31 6-324. a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. Astfel. nr. Harl>/. "" Eliza Campus. desfăşurarea. M . Biikreş. pp. Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot. Duca. Cu această ocazie. Bucarest. Bucarest. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944. pp. Grigore C. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. T. pp. economice. reed itat in revista "Renkler".BB3-898. Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun. 202 T. XX. Kurae01 . ambele fonduri aflate la Istanbul. am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci. Ankara. In "R. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. T. IV. Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948. Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. ""' Viorica Moisil.cimec.R. Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. Ankara. Osmanlt Tarihi. voi. YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO. sociale.muzeubt. nr. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri. 1962. Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. "" E. tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y. Y. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). 105 1dem. Moisil.41198 1 .A. Istanbul. a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . Un om ca oricare altul. 1 962. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . româno-otomano/turce. pp. cauzele. Z. Bucureşti. Bucureşti. ''" Mircea N.". fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . In "R. caracterul. Popa.Cm. '"'' Y. 1877-1878. Moisil.4 1 1 -434.1 07-1 98. 1876-1907 (Istoria otomanll.H. T. XXXIV. pp. activitatea dr. lbrahim Themo şi retragerea sa în România. Ankara. Y. în perioada 1 878-1 948. ss. www. căt şi în istoriografia românească a temei. demografice religioase etc.298-299. 1994. Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce. contribuţia lui M .H. Kurat.311 981.567-592. In "Belleten". perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. Oztuna202 sau E. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H.). Karal203 . Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres.753-760. Popa 1 98 .

Mecidye.muzeubt. 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. 1922-1923). Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). 1 933. Karaman. A. 1965-1972. E. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial. H. Y. 1968. TOrkgeldi. 213 A. 1918-1923. Ankara.H. 1 959. N. 8 voi. lbrahim Themo207. Istanbul. Ankara. Ramsau�04• erif Mardin205 . lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1). B. I. 1 969. dr. Bayur. S. Kâzim Ozalp21 9 . "}. m Dr. Istanbul. B1y1khoQiu. 5 voi. in alfabet arab. E. 1919-1922).K. 1 987. S. Celal Baya� 16 . 1948. .. Biylklloglu21 4 . Ankara. Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) . 21 5 N. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). 1 962. ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl. Tarih Dairesi. Yalman. 210 Mihdat Sertoglu. 1 965. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti. ""' Ahmed Feroz. 1967. TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G. 21° Celal Bayar. B. S. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. 222 Cemll Bllsel. ""' Sina Akşin. Lozan (LauS/Inne). 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci.ro 50 . The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908. Istanbul.K./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi. Karaman21 7. Ankara. Ankara. Meral25 . Kuran. 220 Y. C. in 10 fascicole. lbrahim Themo. Lozan Banş Konf8ranst. Istanbul.H. Meray. 1895-1908). Tarih Dairesi22 .p1u21 8. lstanbul. 2 voi. Ankara. 210 KAzim Ozalp. 212 Fahri Belen. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). ""' A. C. 6 voi. noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce.. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi). beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). L. 223 A. 1 963-1967. Mahmut Go1o. 1919-1921). Ramsaur. H. 224 T. 2 voi. /. TOrl< /stikJSI Harbt. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia. 1 969. 3 voi. idem.XV. TOrkgeldi21 3 . pp. 5 voi. Istanbul. oferă contribuţiile istorice elaborate de T. New York. 221 S. 1 955. Princeton. sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. Atatarl< Anadoluda. idem. Ankara.ozan Konf8ranst. 1957. Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. Ankara. E. The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. New Haven. 1940-1967. 1930. Istanbul. lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres"). 2 voi. L. Seirul. N. Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial). 210 Mahmut Gologlu. Romanya. L. despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). Informaţii interesante. ecourile acestora in presa turcă şi română etc. ( 1 924--1 925). 1943.ro / www. N. Bayu�20 sau sub auspiciile G.. J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres"). 1918-1923).. Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923). F. Hariclye VekAieti.. 1 962-1 968.cimec. ""' Şerif Mardin. J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. 1343 H.3-13. 1 987). Karacan. Ankara.. Conneticut and London. in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". 1971-1972. !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi.B. 1908-1914. pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T. Hariciye Vekâleti224 sau de S. Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne. F. 1968-1971. 21 4 T. 1939 (ediţia a 11-a. Mflff MOcedete. ) . Oxford.B. E. Sina Akşin206. . Yalman21 1 .relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E. Procese­ verbale şi documente). Karacan223 . Ankara. Istanbul. Istanbul.. 1971. Peke� 1 5 . Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . Peker. Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial). Istanbul.. 1964. Turl<ey in the World War. Lozan (LauS/Inne). voi. www.nkara . 217 S. 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1. 1948. A. necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. Fahri Belen2 2 sau A. 211 A. reed�are.

voi. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:).muzeubt. say1 6/Temmuz 1967.P.". Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. nr. laşi.".369-380. pe diferite planuri. concepţiile şi "şcolile" istorice. 220 S. 49 p. direcţiile de evolu�e. memoriile etc. Boldur. Istanbul. Menteş Matbaasi. curentele de gândire. ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944). C. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial.A. 1 905. T. 1 986. in "S.C. a p. ��� A. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice". de asemenea. In RomSnia). 1 938. S. Y. 1914-. Viaţa şi operele sale). Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. tendinţele şi programele de cercetare. ldem. P. Constat/fri şi remedH. Vere-Hodge232 . Bucuretti. activitatea diplomatică în România.1 918. pp. XX. 1 947. 98 p. . laşi. opera literară. in •Academia RomAnă. Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre.O. Tn "R. T.1-50. Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. semnată de Ulrich Trumpene�31 . 1964-1966. dire�ile geografice de manifestare. 227 A. şi extras. N. U. T.J. pp. motivaţiile. Fethi Tevetoglu. 232 E. Fethi Tevetoglu230. 235 P. VIII. V. S.. istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948. Akşln. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. Rum/fnische Geschichtsschreibung. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. Ha att ve Eserieri (H. 234 C... Princeton. Ioan Bogdan233 . R..S. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. pp. 1 950.. Panaitescu235 sau Alexandru V. * * * Originile. au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc.1-211943. ""' Dr. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. in "J. împlinirile şi nerealizările etc. MUnchen. R. fascicolele 1-11. atenţie in mod special preocupările de · "" Y. 1968. P. ldem. Ankara. caracteristicile. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate. nu au avut in . C. 1946. principalii reprezentanţi. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966). y Sevin� Matbaasi. pp. S. 1974. Discursuri de recep�une·. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică. 233 Ioan Bogdan. in revista "TUrii YurdU". Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies. Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. Tangenţial. Giurescu. 231 Ulrich Trumpener. elaborată d e E .US. Bucurefti. !. Ambllly Annemase. şi amintirile sale). Panaitescu. Istanbul .ro 51 .-229 sau de dr. pp. Sonyel. Giurescu234. 220 Mustata Baydar. Ankara. 1. Band.7-91iuli-ptembrie 1 926. 1968. etapele etc. Akşin227 sau S. Istanbul. nr. Am consultat. R .cimec. H. s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal. Bayu. 191&-1942.3-28. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale. Vl-nc1 y1 1 i . Gennany and the Ottoman Emp/re. "din afară".H. 1962. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver.".XXXIV. Bayur.1-95. XII.F. H.204-232. . Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc). Tipografia A. Ţerek. Viaţa. pp. sau in următoarele trei decenii. www.153-16 1 . Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H. TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). R. Vere-Hodge.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce.I. A. Turlcish Forelgn Policy.E.XXVII. Ankara. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk.ro / www. 191&-1948. întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc.

312 p. 5 voi . metodologice.muzeubt. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX). căutările şi neîmplinirile etc.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie. ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. 1 9081 9 1 3242 . O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238. De exemplu. . multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea. 11. a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie. după cum el însuşi a caracterizat-o. Printre ele. orientările. 1 976. Ed�ura Academiei. 231-238. direcţiile. Pentru deceniul 1 9�1 946. 377 p. şt cele de orientalistică-turcologie . Evoluţia istoriografiei romane. Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale. zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe. G. pp.259-260. a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44. 24' Ibidem. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane.ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea. 435-477. ""' Ibidem. '"' Alexandru Zub. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea.". Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub.1 250. Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. anul XXXIV. pp. aşa cum am mai 243 subliniat. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . www. Printre ele. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient). 238 Pomplllu Teodor. . Editura Dacia. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. '"' Ibidem. Bucureşti. nr. "ofertele" şi realizările. XL-L. 1 985. '"" Vezi şi idem.140-144. in "R. 1949.240-268. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40. Tipografia Universită�i din Bucureşti.cimec. pp. fiind analizate atât tendinţele. O. şi cele de orientalistică-turcologie. pp.R. d 1. in "Oriens". Cluj. pp. Kitap/ar ve Mecmua'lar.ro 52 . fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie. generoase.7/198 1 . . NicoarA Beldiceanu. Ulterior. 1970 (L+478 p.). Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei. pp.V-XII. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti. Bucureşti. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr. Gotha. 230 Lucian Boia. 1 07434.1233-. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc. domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică.333-346. Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. Leiden.ro / www. organizatorice etc.

ro / www. statală sau privată. '" Ibidem. pp. Al. 203-2 1 1 . pp. I . O. practică. 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) . p..abreviat : "B. Zub)"24 . . exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă. Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei. 258 Ibidem.1 2-1 3. p. pp. Iorga. A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 . autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . Al. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. 2 77. 1 9 1 . pp.. 233-2 37. 239-242 . 250 Ibidem. pentru lumea otoman�.cimec. "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248. 253 Ibidem."). ''" Ibidem.. pp. 25 7 Ibidem.. "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245.muzeubt. documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. R. direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică. prezentat la 24 ianuarie 1 91 4. 326. 49-102 .182 . în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258. S. elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G. Al. a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora . 255 ldem.1 97-251. 252 . 1 95. Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 .O. "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice. Ibidem. Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă. 252 www. Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională.. la Bucure i)2 9. Gândind şi procedând astfel. pp. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � .150. 268..1 34.154-196. p. teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N.1 09. ''" Ibidem. culturale.Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . Ibidem. Ibidem. pp. Al. ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254. Ibidem.� . Ibidem. . a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948. 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl. '"" Ibidem. 254 1bidem. pp. instituţională-de cercetare. pp. pp.1 62. întemeierea. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". ·balcanice (1 943-1 948. colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc. Institutul de Turcologie (1 940-1 945. 237. 239-240. a "Europei balcanice". 156 . 296. 250 Ibidem. 188--189 .. 326 . revista de specialitate (. De asemenea. 41 2 p. .103-153 . E.ro 53 . EdHura Junimea.141. 1 95. de istorie a lumii. 326 . pp. 2 1-1 68. programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn.1 63 . lstorie şi istorici In RomSnia interbelici. evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică.1 69-185. pp. 250 Ibidem. a acestui original "concept integrator": temeiurile. 208. laşi. autorul a insistat asupra tendinţelor.2 . pp.. După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. 1 989 . 233-244. 141.

Sibiu. E. Aurel Decei272 . pp. pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. Buculllf1i. ""' Carol GOIIner. pp.R. 1. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga. Tn a doua parte a acestui enciclopedii.und Landeskunde".E. lucrarea citată la nota nr. generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor.283-288. lenăchiţă Văcărescu. XXI. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă . XIX.263. 326. nr. ldem. Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman.Ş.164-165 (voce de Damaschln Mioc). Mihail Guboglu273 . >61 "" E. 1 1 5-120.E. a concluzionat autorul..muzeubt.32-33 (voce de Florin Constantiniu).ro 54 . 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof. Brătianu l a U niversitatea din laşi. fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie.E. M . pp. o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. U lterior. 203 Ibidem.". Nicolae Andrei Antal M r. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga. p. Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . '"" Vezi infrll . pentru prima dată în istoriografia românească.182.142. p. "şcoli" istorice. pp.P. a fost invitat de medievistul universalist Gh.. pp. 1 . 773 /dem.amănunt. in "R. ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi. ln monografiile anterior amintite. elaborate de Alexandru Zub.1 1-18. totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches. ldem. în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir.)"262 . dr.2/1978..ro / www. Ştefan ŞtefAnescu. preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. E .S. 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc).. Nicoară Beldiceanu27 1 . Atitudinea şi demersurile lui Gh. unlv. Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 . Fără a coborî la analiza de . RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches. şi compl.21198 1 . nr. 1978. ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 .53 (voce de Dan Berindei) pp. . Jdem. promotori etc. în succinte medalioane bie-bibliografice. autorul a subliniat principalele caracteristici.36 (voce de L. www. 471 p.I. pp.1�eut Judeţean Botoşani ffy270 . pp. Dem6ny) p. Ibidem. '"' ldem.cimec. unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. direc�i şi domenii de cercetare. Bucarest.răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl. in "Forschungen zur Volks. au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M .şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937). '"' ldem. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • . pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter. D.7·20.

pp. în timpul războiului german.466). . www.. t � )'� . Istoriografia ieşeanl interbelici.525.82-1 19. mai ales. 1 980. într-o anumită perioadă [1 940-1 945]. ldem._ � 282 Jan Reychman. 700 Ibidem. P. 279 /bidem. XXVI.:. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945).9-24.I. Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 . O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 . I(Jem. ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România...]" 84. Vezi şi succinta analiză a G. Pentru perioada interbelică281 . in "A.compl. modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster. programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. în perioada 1 920-1948.366.)> . warazawa. neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943). Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l . racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene. 368. Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. D. Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. care nu au. autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( . p. • • 'il ' ' . p. . Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950. P.525. insistând în mod special asupra perioadei 1 860.". � 'C ! z '"' Vezi şi idem. Ibidem.� 1 .183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu). 1 72 p.1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 .. pp. 528. sporadic sau cu o anumită continuitate.. pp. cu importanţa lor istoriografică.]"283 . pp. "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. pp.. . .ro 55 � . condus de acelaşi turcolog german. istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane.523-530 Ibidem. in "P.299 (voce de Georgeta Penelea).O.U. autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi.213-214 (voce de Damaschln Mioc). In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat. a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl. fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite. m Vasile Cristian. . depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti . 1 '? .I. laşi. La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea. �3/1956. . D . instrument istoric de lucru. m telem.cimec. 1985. Ion Matei275 .R. din capitala culturală a Moldovei. pp. Istoria la Universitatea din laşi. Tn acest context. . şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol.O . pp. cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană.Ş.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274. ". pp. ( .. . Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică. limbă turcă modernă. 215 /dem. loc. laşi.� ' " . Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 . Hagop Djolonian Siruni276. i � . . --.". despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943).ro / www.muzeubt. ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. Această afirmaţie este doar parţial exactă. . ".:= . p. cit.

J . 1 966. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967).Ş. benefică d i n toate punctele d e vedere. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană. Astfel. 1 957. In "S. 1 988. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften". 1968. 1 967-196fi290. 1. Band. la DOrres 1 Durazzo.Band. XXVI. Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. RomAne. Duda. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă. cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german. De asemenea. 437 p. includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. Bucureşti. 1968. în mai multe volume. 1 951 . MOnchen. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german. P. 349 p. .O. 1962. ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. marile enciclopedii generale. ""' Gh.. 1 958.. Voi aminti doar The International Who's Who.+IV planşe+1 1 p. 1 938. studiu şi note de Stelian Brezeanu. l a Munchen. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger.Band. Franz Babinger. Ulterior însă. 1 962. cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961). Kissling. 1 2 1 . London. 1 966. Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre . Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967).cimec. există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora. 1 957. în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger. edi�e îngrijită. nota 1 . H. Wurzburg. " 2110 XXXI edition. 1967. ""' I.turcologii Siidosteuropas und der Levante289. a marelui dispărut. acesta a publicat periodic (1 938. s-a materializat iniţiativa.67. deşi o cunoşte� a făcut Gh.ro 56 .1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945). pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi. 1 968. 310 p. p. BrA1ianu. !reducere de Mariana RAdulescu. au evocat personalitatea şi opera complexă. 1. II. "" H. W. 1 966. din anul mo�i lui Franz Babinger.E. p. III.Band. 202 Editura Academiei R. prefaţ!l.. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman. pp. în Albania). www.+48 plante. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943). foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. E. Wien. Franz Babinger (1891-1967). Bucurefli. savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948. 1968 (postum). 1962.375-379.muzeubt. index.ro / www. Schriltenverzeichnis.31 7-323.+72 planşe. Tncă din timpul vieţii . 124.'.Band. orientalistico-turcologică. Duda288 . MOnchen. 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice. 1 1 8. "" Vezi supra notele numerele 45. 1951. ln contribuţiile publicate în . MOnchen. pp.1 83.M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru.F. editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu.

nu a făcut nimic în acest sens [compl.S. op. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296.E. Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german.L.�/1 994. fiind angajat cu contract de statul român. a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 . corecte. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938). Valeriu Mangu2 . de-a lungul anilor. in "S. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger. 312. privind rezolvarea "chestiunii" prof. P.". catalogul citat la nota numărul 1 29. Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi. in "A...A.15. la propunerea lui N. a folosit. Editura Eminescu. Guboglu le-a făcut. p. Bucarest.I. 207 Lucian Năstas. De vorbi! cu lorgu Iordan. Brătianu şi lorgu Iordan. 1. 300 Ibidem. 24.cimec. 23. insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu.I. prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care.O. Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români.6. www. pp. trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii).ro / www.14. E .. între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947]. 1968. la dezvoltarea osmanisticii române. XXXII-e annee. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 . prin Franz Babinger. a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N. 126. nr. 1 1 9. a savantului german. a afirmat.] pentru cercetările lor orientale"293 . 203 16 şi 1 7.compi.despre iniţiativa de a forma tineri turcologi. istorici şi filologi. de asemenea. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană.D. Vezi supra. în România în perioada interbelică. scriind . la nota nr. 28. VII. (Tn legătură cu recenziile pe care M. din laşi. că "de exemplu.23�235. Informaţiile "cronologice" oferite de M. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie. universitarii ieşeni Gh. pentru perioada 1 935-1 937 . vezi intra. .P. cu rezoluţiile ministeriale aferente. assim).I. şi subl. I-au invitat pe turcologul german la laşi. Franz Babinger. pp. 1982. D. Bucarest. Franz Bablnger. unde a fost publicată cererea Decanatului F. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare. "" Ibidem. pp. Ulterior.F.muzeubt. pp. "" Valeriu Mangu. pp. cunoscutul turcolog german Franz Babinger.A.]"29 . în general. cu sprijinul savanţilor străini.S.ro 57 . XXII/1 . trecând peste resentimente şi atitudini subiective.37�374. Tn 1 960.". Iorga. in "R.31 �322.314-31 7. n.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial .E..37�374. 1 985. ""' Cristina Feneşan. ştiinţificâ şi didactică. Bucureşti. doc. p.il. Urmarea firească a acestor demersuri. 1 968. cit. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică.ACTA MOI. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967).X. Iorga) . A enumerat. invitaţi în România pe bază de contract. laşi. pp.".. Mihail Guboglu. nr. 1 1 8. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I . în dialog cu lorgu Iordan. . După moartea lui Franz Babinger.

în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti. ""' Ibidem. vol.eneşan. pp. o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl..cimec..164-201. Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A.ro / www. D. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi.193-195. H.muzeubt. Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior. Iorga.. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea.N. "" Ibidem. Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional.O. De asemenea. ) Este deci. Antalffy. pp. timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945). am elaborat un studiu. parţial exagerate. Iorga. pp.19S-197.317-319.319. Tn această contribuţie am lămurit. am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. Aceste concluzii. ln anexa studiului său. Ibidem. p. pentru toate categoriile de preocupări de turcologie). . pp. A. Bucurefli. şi a "influenţat" benefic atât cercetarea.)"303 . sub patronaj statal. Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) . cât şi în . căt şi organizarea instituţională. Iorga. Iorga. . Iorga.". Tn ceea ce mă priveşte. şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global. R. pp. condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N.S. Ulterior.P. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) . Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. Siruni sau A. 304 Tn "C. 1993. pp. Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească.319-320. trebuiesc însă nuanţate.L. ( . a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră.ro 58 . laş1) . ""' Ibidem. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V.J. Decei. pe plan didactic. Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940). www.oraş301 . la 21 ianuarie 1 992. la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). Dj.179-193.ll. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem. şi publicat un an mai târziu304 . Tn concluzie. . din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. a completat Cristina F. :m lbldem.D. pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N .

Leipzig. . pp. Geburtstag.s. 3'4 Franz Babinger. in "M. Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger. pp. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger.lll. fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. idem.". Clu}-Napoca. laşi (sub tipar). p." . 2000. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin. ( ff. LXX.I. româno-otomane. Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940).".R. însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N. in "DAZ. au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte. In "T. Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?. in "Hierasus·. Activitatea sa de . pp. vol. Dintre aceste contribuţii. Jahrg. Berlin. �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 . oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 . Astfel. contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. Am analizat. p.. nr. pp.393 (1932).". am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920. A R. IOIT/a. Corespondenţa Franz Babinger . a devenit biobibliograful .". subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 . anul 1931 (nr.R. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. (B. D. program bine gândit.26-38). fostul secretar particular al lui N. On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649. X.49-51.]"309. 1 71-179. idem.182. nr. preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc. laşi (sub tipar). a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893). O. sub patronajul moral şi material al statului român. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . Bucureşti. "' ldem.1 27-134.n . Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane. la 3 decembrie 1 93 1 . 2001. 13). Corespondenţi N. realistă.Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A. 1 908-1 91 3). In "M. anul XXXIV.muzeubt. (5 masive volume. Botoşani. 312 ldem.ro / www. ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl.2/Summer 1994. Dan Prodan.IXI. nefinalizat insă308. 1996. şi am urmărit influenţele şi . In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică.ro 59 . 1 1 9-1 70.• anul XXVIII.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti.I.B. .P. Bucureşti (sub tipar). Deci.I. Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare.56316 Dezember 1931 . mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu. cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia. 310 300 Ibidem. In "A. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 . no.S. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937. vol. Iorga. 2000 . ci ca o recunoaştere obiectivă.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor. XXXV III. autor al sintezei de istorie otomană G.". XXXV II. Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl". . de asemenea..24. a debutat cu 300 Ibidem. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) . el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie.cimec.UXI. Nicolae IOITia zum 60.4 (325)/aprille 1994. www. Barbu Theodorescu. Vezi F.iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat).n. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht.. complexe. acest] Institut şi ministerul de r�sort. s. Tn incheiere. 13 ldem. a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească. Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945. judicios şi precis formulat.

Bibliografia şcolartJ 1 lul N. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre. lorga315 . Bucureşti. In "Academie Roumaine. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie.12. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare. 1988 . 848 p. 576 p. Editurii Mlnerv8.cimec. :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9. Nicolae lorg1. Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat.D. în intenţia lui B. urmările etc. Editura Minerva. Ed�ura ·cartea romAneascA". cronologie şi bibliografie. Anterior.. Tn selecţia datelor. m . li (1902-1912). Bucureşti. în completarea bibliografiei operei lui N. 382 p. P. voi. 1 935. 022 Ibidem. Despre viaţa lui N. 321 lbidem. 320 Ibidem. Prin urmare. Iorga).P. literară. un instrument la îndemâna cercetătorilor. Iorga. Bucureşti. politică etc.S-14. Theodorescu.compl. Scrisori cltre Nicolae Iorga.XXII. Vll1+370 p.l (18�1901).5-14. pp. '" Ibidem. XXXIX+150 p. . 1976.. Bucureşti.. permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg. 1890-1934. Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. Bulletin de la section historique•. pp.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. 1931. Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică. edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu.� . 1 979. Iorga întocmită de B. Documente literare. 1929-1930. E.!. { www. Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N. in Anuarul Universitlţii din Bucureşti. p.. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga . l!uanfti. Bucureşti. Iorga Tn anul şcolar 1929-1930. BIJCIAfll . 324 1dem.Ş.. t. Studii fi documente. din ţară şi din străinătate.+planşe bibliografii la pp. Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 .. "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" . Vll+208 p.] în epocă şi în posteritate"320 . ' ldem. am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant. Iorga (Studiu şi documente). Theodorescu în 1 935-1937. rezultatul . ldem.E. idem. p. Acest volum va fi completat. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 . importanţa. Tipografia Căt1ilor bisericeşti.15-123. Editura Tineretului.14. a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. 1 928 . Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata. in "Floarea soarelui"..ro / www.. passim. 3 1 1 p. r. enumerate.+facs. Nicolae Iorga. vol. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga. în perioada 1 890.+10 pl.. 1937. 1 .. Bucarest. vol. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324. sociali şi economici a lui Nicolae Iorga. = ldem. miza. D. tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi. idem. ldem.!.ro 60 . Buc:urettl . de al doilea.SS-100. studii. ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei . tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 . periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N. pp. BUCUI'efli .+fig.1 901 325. 1 3-55. 1890-1934.189-175. 1 7 Ibidem. 1 979.1 2>520). voi. pp. Ibidem. comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale. . X+630 p. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928. 1871-1840. XXIV+381 p.276-350.+83 fotografii. concursului universitar din anul 1 894-1 895. 1941 (ă la memoire de N. amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga. E. 1 972. concepţia istorică.muzeubt. pp. Iorga. voi. idem. Bucureşti. 1 930. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente. 1944. ' Aurelian Sacerdoţeanu. '1 5 Barbu Theqdorescu. pp.. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres.ll: Bibliografia politici.

finances. pp.cimec. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită. (5 masive volume. şi alte contribuţii ale lui N. histolien de I'Empira Ottoman. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G. M. Iorga. www. O. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman. N. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman.R. aflată în relaţii complexe. Ibidem. 1 1 �9. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N.R. studentă. �. 192 p. la începutul anilor 1 970. in "R.70-143. Bucureşti.A. N. 331 Ibidem.144-149. 332 Ibidem. conferinţe etc.410437. renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale.+1 map. Tn 1 943 autoarea. 1 01-122. kemaliste331 .326. p. acestui subiect. M.muzeubt. Bibliografie. ti extras. 1941 .". idem. de asemenea. M . armee. Tn legătură cu această sinteză. Bucureşti.121.ro 61 . stagnarea. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă. 1 972. classe dominante.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. Pubishing house of the Academy of the S. colaboratoare şi discipolă a lui N. republicane. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie. pp. N.O. fondarea. autoarea a afirmat: . Tn concluziile332 acestui studiu. Iorga.ACTA MOl.M. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. anui iVI2. Bucarest. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. Gotha.ro / www. Opera lui N. pp. Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique. Iorga consacrate. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N . Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . Par lă. 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. pp. Iorga (1934-1941). Iorga. 1941 . cu un caracter aparte. 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle.". VI. lorga. Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. economique et spirituelle des provinces"328 . . in "B. "" Ibidem. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale. N. Bucarest. 1 908-1 91 3). a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 . Iorga. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important. M . Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira.. et qui favoriserent la survivance des nations conquises. multilaterale.R. 1943. formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330. Contribuţii bibliografice. 39 p. ascensiunea. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu.R. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman.M. avându-se în vedere. m ldem.

in volumul omagial Nico/as Iorga. O. . in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce. cit. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N. fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat.200. Abordarea .) .M.I. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N . istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin.1 87-250. ( .U. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N. p.ro 62 . N.cimec. Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. originea.B. . şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336. Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est. In "A. este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie.P. is not on a work of erudition( .. cum era şi firesc. 34' Ibidem. in general. la nota 330. grounded on profound thinking" . Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp. l'homme el l'oeuvre . 45-47. realizată de autoare. analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339.30-35. Bucurefti. 148. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman". . O.1 75-186. . . "" Ibidem. D. multiple. pp. autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N . Iorga. conform căreia.. pp. ) The G.243-246. but a work of interpretation.". Iorga. pp. 1972. ldem. lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. M.25-48.35-44. a Imperiului otoman. nr. M . un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman. in special. pp. "a Romanian Historian of the Ottoman Empire"). Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 .146.211973. Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35. ) [G. relaţiilor complexe. . O. româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . autorul a insistat. a precizat Virgil Cândea.44--<45 . . The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history.compl. . 337 Ibidem. kemaliste34 . pp. "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman. la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. 342 Ibidem. Iorga. ( . ln anexa studiului său.200-201 . . Bucarest. pp.ro / www. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român. anul XXII.R. ln analiza sa. Nico/es Iorga. ""' Ibidem. ).R.muzeubt. www.critică a fost realizată segmenţial. 1 naşterea Turciei moderne. în universalitatea ei. ""' Virgil CAndea. historien de /'Europe du Su�st. Oeuvre de vaste anvergura. Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N. 340 Ibidem. in op. pp. R. 330 Mihail Guboglu. derularea particularităţile. pp. 334 333 Ibidem. . Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G. Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N. consecinţele etc.

şi operei sale orientalistico-turcologice. epigrafice etc. pp. Istoricul turc a citit G. ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 .R. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. Iorga despre originea istorică.muzeubt. încă din perioada interbelică.318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. in perioada 1 8931 9403<13 . dans un esprit de parfaite objectivite. Tn concluzie. şi compl. n-os 1-2/1971 . . cu urcuşurile şi coborâşurile ei. . După observaţiile generale. care alcătuiesc viaţa intregii omeniri.P. "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică. IX-e annee.O. historien pragmatique. În celebra sa contribuţie G. Nazimiye TOI)an. Bulletin". Contribuţia lui M.R. făcute asupra surselor istorice. făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani. Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N.E. N. cu măreţia şi decadenţa popoarelor. in "A. islamistică sau turcologie-subl. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului. D. s'est efforce de rapporter. fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N. Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . ""' Ibidem.27-33.E. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane. nr. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N .E. documentare. cât şi "orientale"-otomane: cronistice. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român.29.I.47. 340 /bidem. La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman. evoluţia pe multiple planuri. dr.S. caracteristicile generale etc. pp. M . in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches.ro 63 . 1 1 315 Mart 1 972.cimec. istoricul turc a concluzionat: N . p. 340 Ibidem.41/ Mart 1966 . dane " du sens de realites. ( . Ahmed Temir. sinteza fundamentală a lui N. Bucarest.ro / www. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N. Ankans. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman. Succinta. Iorga. ""' Ibidem. Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). p. www. Iorga. cu toate bucuriile şi durerile ei"344 . O.ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene. In revista "TOrk KOitOiil". în istoriografia românească şi străină346. 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. Ibidem. autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume). numită Imperiul otoman. O.. pp. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român.318-319). Nazimiye TOI)an. IV-ncO yili. pertinente. dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor. in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român. w Tayylb GOkbllgin.]"3o4 .493-496. pp. X-ncu ylll. Iorga. la ccentenarul naşterii sale. ale acestei experienţe istorice unice.R. nr. Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului. pp. cunoscător de limbă turcească. occidentale şi orientala-otomane. Ankara. G.29-33. in revista "TOrk KOitOiil".. Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 . p. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 .33.

V. De asemenea. de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. apud Mihai Maxim. 10/1 978. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc. N.31 . www. in domeniul orientalisticii-turcologiei. Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928. a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid . Imprimeria Coresl.9. otomane perimate. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" . Iorga). 25-28 mal 1 978. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. nr. 1 877-1878. în "R. R.statul otoman in Anatolia. neadaptată timpurilor moderne. Iorga. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale. Simpozionul romlno-turc de istorie. Introducerea şi voi.9. pp. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B.. laic şi democratic. Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. principalele contribuţii istoriografice ale lui N. subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza.. Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. Şi nu in ultimul rând. Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. socio-economice. loc. Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania.muzeubt. in voi. O. pp. faptul că doar un stat naţional turc. generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia. p. Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. 428. evoluţia. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. conceptual şi informaţional. decăderea. militare. abundă in sugestii interesante. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. Iorga a prevăzut. în voi. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N. pp.bey/ik-urile turceşti . în Mihai Maxim. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948. 1 993. S. 27 noiembrie 1990. cosmopolit al statului otoman. prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . I I I şi IV ale G. Baykal. culturale etc. în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. N. a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale. in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8.ro / www. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane.cit.". Bucureşti. Iorga. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne.cimec.42 1 . cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl. S. pe de o parte. vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare. Bucureşti. Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. "Decanu/".1 878. precizând că nu trebuie făcută eroarea. 1. de asemenea. r'1 volumele 1 1 . ' Tahsin Gemil. . Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N . Iorga de "cercetător al istoriei otomane". referitoare la contribuţia lui N. la Ankara. iar religia islamică. dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. 1 99 1 . Halîl lnalcik. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane. diacronică şi integratoare. pe de altă parte. prof. Bucureşti. Parlamentul Romaniei. universal. instituţionale.dl. vezi ibidem.44-47. 267.ro 64 . a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. ep. Iorga. europene. român şi turc. Au fost amintite.

Tn partea a doua. ldem. deja menţionat anterior. torne 111-e: Recherches complllmentaires. 1 984.NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 . Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii. Une camere philologique en Roumaine. pp. 303 Ibidem. şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris.266-319. . Paris. "" Vlrglullu Florea.VI. E.). Bucureşti.1 27-150. predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster. mort la Paris.cimec.. 1 52-153. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri. Vlll+96 p. 1978 (456 p. 3-4/1 983. Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective. subiective şi obiective. lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu. idem. ldem. Amintiri. fratele mai mic al lui Lazăr. Macrea. Ed.Ş. A precizat motivele. 1 62-183. "" ldem. articole. Lazlr Ş/fineanu. "" Ibidem. Les pllrp i eties d'une natura/isation. "" Constantin Şllineanu. 1901 . 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. 61-62.E. contribuţia lui C . schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici. Larousse. t. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900). in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice. in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. 1-39 (Schlţl biogratrc4). Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări. pp.A. cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929). pp. in "Anuarul de Folclor".. ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901).OLDAVIAE. Lazlr Ş/fineanu . Prin urmare. 67 p. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole. in idem. Ed�ura "AdevArul" S. SE.A.41-125 (Bibl iografie critici). cărţi. in-8'. Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. 1 947. avec 5 annexes. 68-69. Lazlr Şlineanu (1859-1934). Sa vie el son oeuvre. Lazlr Ş4ineanu. cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354.1 8-19. Memoire autobiographique. pp. a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său. Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea. a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889.. Lucia Wald361 sau D. 1 928. Macrea362 . 47 p.43-5 1 . Vlll+152 p. traduceri etc. /.. "juneţea".1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m. Lazare Sarnllan. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. literaturA şi arte a Academiei". Şăineanu. "" Ibidem.ro 65 .PTE. apărută ş i in limba franceză 357 . 1 929.. Histoire de mes ouvrages. Bucurefll. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. in idem.. 1901 .. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360. 352 www. Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. a doua publicată) impotriva detractorilor săi.ACTA M. cu un portret şi patru anexe.. . pp. fn prima parte a contribuţiei sale. O carieriJ filologiei (1885-1900). nr. Paris. Bucureşti.omul şi ope111 . "bărbăţia" şi "maturitatea". 1935. Constantin Şăineanu. Le grande phHologue (1859-1934). autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". Editura ·universul" S. pp.Istoricul unei Tmplmlnteniri.ro / www. Bucureşti. Bucureşti. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. . Bucureşti. Lucia Wald. Vlll+56 p. Cluj­ Napoca.. 362 D . Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr.muzeubt. Bucarest. 359 Lazllr Şllineanu. Memoriu autobiografic. nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. pp.

. şi subl. P. p. raportându-le. Andrei Antalffy (1877.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală. Deziluzionat şi resemnat.I. volume V. tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees.9(). "" C. ) în ţara noastră. locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti. Andrei Antalffy.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365. pp. Tn 1 901 a fost respins. Andrei Antaltry. Amintiri. dacă nu imposibil.cimec. D. în "S. une composante de l'activite d'orientaliste. pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie. ( . Tn ceea ce mă priveşte.l. unele dintre ele pătimaşe. Simache . . 1978. · ""' Dorothăe Sasu. să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( . 1 97 1 . prin 1 895-1 896. Ibidem. de orientalist-arabist şi -iranist. Profiluri mureşene. . în Ioan Chlorean. nous pouvons affirmer que le dr. 1 958. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 . Valeriu Niţu.A.276. www. 'Jtfl ludovic Demeny.O. .48.100. . la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) .]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr. în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu..l (308 p. Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) ..ro / www.). L'orientallste trensytvain dr. p. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 .P.".97.27(). Bucarest.ro 66 . nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă". 1 52-153. En guise de conclusions. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane. Andrei Antaltry. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere.R. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. Ibidem. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie. a renunţat la preocupările sale de orientalistică.". L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. de către Ioan Bogdan.Săineanu. Ladislau Koczlăny. filolog orientalist nerealizat. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri. vol. 1 1 8-66. vol. Antaltry Endre.muzeubt. car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică. ee. iar pe de altă parte. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia. cu o puternică încărcătură subiectivă. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii .344-347. p. pe de o parte. în "T. no . 1957. e. D. Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică). Valeriu Niţu. A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . în E. am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr. 300 Dan Prodan. . Cluj-Napoca. pp. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. 1 /Spring 1996.36. a făcut-o. poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl.e.R. Târgu-Mureş. Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului.

538 p. anul LVIII. Gheorghe Speranţă. primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . D.).1 6-20.P. pp.363-366. Targu-Mureş (pp. şi subl. Nicolae Neaga373 . 1912. Timişoara. loc. prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. 382 Pr. drd. i n idem. 374 Drd. . Cleric/ romani orientalişti. Un orientalist roman-S. Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. Mircea Piicurariu. Gheorghe Speranţă3 0 .375. Mircea Păcurariu.. Mircea Păcurariu3 2 . Bucureşti. uneori până la minuţiozitate. seria a 1 1-a. Popescu. au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean. Bucureşti (pp. !udeţului Prahova.491 -493. in "B. Muzeul de Istorie al 18 p. Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922). Ploieşti. nr. pp.371-374. univ. . anul XXX I II. lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. Traducerea sensurilor şi comentarii. passim.. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean. anul XIX. că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. . 380 Drd. Un orientalist p/oieştean. dr. Mircea Păcurariu376 . prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie.214-215.". Silvestru Octavian. VI. prof. Paul din Alep. VIII. extras. 1976. O. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea. lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab. a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. . 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. făcută de lsopescu . laşi. în "R. pp.O. 9-1 01septembrie-octombrie 1972. text arab şi traducere franceză.S-6/mal-iunie 1967. pp. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll).M. in "M. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. 2252 p. S. Dr. Andrei Antalffy. O. 8 8 M. nerealizat însă. Bucureşti. D. in idem.O. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Toţi aceşti autori.C. Bucureşti. Glurescu.. Sistemul religios al isJamului. Gheorghe Speranţă374. Atanasie Negoiţă. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. voi. Pr. M. Ştefănescu37 . Pr..M. 1971. la Universitatea din Viena (1900-1908).1036-104 1 . 379 1.716-718. Vasile Radu (1887-1940). 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. in "G. 1998. a fost studiată de dr. ) ) Simach&-P. pp. a 9 8 8 fost cercetată de C. cit. nr. deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. in Moldova şi in Valahia [1653-1658].35 �). Atanasie Negoiţă375 şi dr.S. 1 940. 71 Viorel Bagiacu.R. + 441 p. anul XXXI . Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V. pe modesta mea garanţie. Radu Vasile. după originalul arab.278-279. prof. dr. dr. ediţia 1.". Deşi incompletă. Dicţionarul teo/ogilor romani.359-374).D. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară.).O. D. 3" M. 6: 6 www. primul orientalist roman. Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940). Bucarest. dr. 1927-1949: VI + 99 p.". 1 969. in Cllllltori strlfini. 5-6/1 938. didactic şi ştiinţific. 375 Pr. nr. I .cimec. X. Pllrintele profesor Vasile Radu. pp.T. Preotul Vasile Radu. in "S.". .". ) [compl. pp. Bucureşti. V. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. III.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 . " ' Pr. op. Ed�ura "Univers Enciclopedic".Ş. (.]"377 . 1 940.muzeubt. cit. 370 1. . prof. Bucureşti. lsopescu (1878-1922). vechi şi moderne. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( . şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. in "S. în revista "Scanteieri".ro / www. + IX pl.". Gheorghe Speranţă. drd. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului.cit. 1996 (503 p. Editura Islam. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român. Nicolae Neaga. nr. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr. Giurescu37 . traduclftor din siriacll. citându-se succesiv.ro 67 . E. 373 Pr. Andrei Antalffy. această unică ediţie critică (până acum) a . anul l .A.E.B. lsopescu. p. lsopescu . 468-472. pp. 3n Dr.I. Ştetiinescu. dr. ale Coranului ( .R. Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă). univ. pe măsura pregătirii universitare de specialitate. pp. al Antiohiei in Orient.· . loc.

. ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti. turcă şi armeană"389 . pp.211 970.ro 68 .textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte. 367 Mihail Guboglu. edite şi inedite. Bucureşti. orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl. lncă din 1 944 . . "" Ibidem.O.I. H.". p. ) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. "" Georgeta Penelea. .P. . a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( . . '"" D.". voi.cit. cu multe lucrări preţioase. în necrologuf publicat la moartea lui H. XXXV. prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei. pp. publicate în perioada 1 940. Siruni. p. H . "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române.A. "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani. lmbrescu.162. O.}".cit. şi subl.A. stabilit în România. op.. Ghinea. nota nr. ) Timp de o jumătate de veac ( . Siruni ( . IX. 1 978. ceea ce demonstrează. p.R. '"" D(an) S(luşanschl]. H. valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică.414.A. .413-414. recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). Siruni. 380 1bidem. Vezi supra. . Dj. Siruni a fost .Dj. voi.cimec. 1 977. . . www. op. In E. Dj. ). Concomitent. ).S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl. care. Bucarest. Sironi (1890-1973}. Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 . în concluzie. in "R.654. în 1 973. Dj.. . nota nr. . . . 301 Nicolae M. în 1 976384) . pp. Dj. Vezi supra.cit.XXXII.ro / www. Dj. D .. 302 1bidem.P. in "R.211973.P. Dj.. Siruni la 80 de ani. Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H. . depăşeşte cifra de 200. Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie. H.D j. '"" Ibidem.655. Dj. a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl.299. prin predarea limbilor clasice şi moderne..Dj.".. Siruni. p. 376. pp. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană.)"390 . anul L.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H. Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl. Siruni. nr. Siruni Hagop D jolonlan.. Acesta "este primul învăţat din România care ( . Bucureşti.)"392 . Mihail Guboglu a afirmat că "H . 1 1 9. Dj .652-655. 91 Nicolae Ghinea. D. loc. Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H . Siruni (1890-1973). P . anul XLVII. Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni. ( . In concluzie.muzeubt. Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy. In "S. D. Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H . P . Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H .nr.1 941 . încă o dată..Dj.168-169.

unde a descoperit. coordonatori: prof. militare etc. pp. pp.O.. Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român.I. Bucureşti.".U. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică. Alba-Iulia. "" Damaschin Mioc. Decei Aurel. lect. ""' Mihai Maxim.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395. R.ro / www. nr. XLIII.61-71 . loniţă. pp.OLDAVlAE SEPTENTRIONA L. loniţă4 . www. LVIII. nr. in E. bogată şi temeinică.I.O. cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică. in "A.35-36. Mihail Guboglu.muzeubt.7B1 -765. Bucureşti. va trece cu succes examenul Timpului. ""' Gh. in Aurel Decei. Bucureşti. 79. XV. ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989). 266).1 933.A. a raporturilor politice-diplomatice.I.R. 1 969. IX. 1 993. 397 Ion Berciu. 66. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 . pp.". XIX. 1977. de asemenea. Istoria Imperiului otoman panl le 1656. 1962. Gh.3/1961 .Ş. 1. Cu temeinice studii şi articole.X.7-10. 269. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei . S-a subliniat. române-otomane în evul mediu. Virgil Ciocâltan398 ..". că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul. pp. tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite. "" Mihai Maxim. Vasile Netea3 . nr. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare.121-122. in "C. XIX-e annee. E.1 70-172. inspirat. nr.711969. pp.".R. după cum. loniţă. "'" Elena Gheorghe.429-43 1 . Sibiu.A.I. Aurel Decei (1905-1976). însă nevalorificate ştiinţific.N./. Bucarest.I. "" Anca Radu. pp. Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică.".A. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane. Cluj-Napoca. pp. pp. Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932.". pp. XXXVIII. in E.ro 69 . pp. 1 976. 398 Virgil Ciocăltan.).A.275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. pp. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. dr.lS - J Aurel Decei (1905-1976). printre altele. cu care am discutat. XVIII. idem. in "A. documentare. in "R.S. Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. 395 [Pompiliu Teodorj.H. 1 976.411976. In memoriem Aureli Decei. in "S. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll. Mihai Maxim.H. membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie. pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. 1976. 1 977.769-772. la 1 5 februarie 1 989. i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402.E.I. epigrafice etc.R. Aurel Decei. t .92$-924.1 64-1 65. 111960.106-106. dr.B. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946). de asemenea. in "R. pp. Gubogtu Mihail. Bucureşti. ""' Mihail Diaconescu. idem. întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare. Mihail Guboglu (191 1-1989). In "Apulum". o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică. juridice. 402 Damaschin Mioc.". L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu. in "Transilvania". pp. voi. 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . XIX. 1 . 1. no.cimec. Mihai 406 Maxim403 . Bucarest. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei).45-47. in "A. S-a întreprins. 1 989. 1976 (412 p. univ. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. laşi. XV. Gh.". Cuvint Inainte.. Ion ACTA M. cronistice. Damaschin Mioc399. Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane.377-362. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani.279396 Vasile Netea. Bucarest.L. Supremul Judecător. 273. Aurel Decei. I nformaţiile../. in "R. 1 990. 36.Berciu3 7 . univ. Mihail Guboglu (191 1-1989). 1. pp. cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac.C.

M . ministrul Educaţiei Naţionale. www. O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor. "'" Florin ConS1antinlu.muzeubt. pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană.R. Acesta a amintit de specializarea la Paris. pp. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal. 181-191 . Universitarul. 197-198.M. religios. Marla-Matilda. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945). dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944). pe plan politic. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. aspectele colaborării ştiinţifice N. a cercetătoarei bucureştene. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938).cimec. dezvoltarea presei în limba turcă etc.ro 70 .32-33. cu tematică istorico-culturală. funcţionarea etc. în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M. Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe. patriotul. fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . De asemenea. Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . discipolă). Din tradlţiHe.I. . organizarea. O cunosc personal pe d-na M. . studiile de orientalistică­ turcologie în România. angajarea cu per­ sonal de specialitate. H. organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. în continuarea iniţierii în acest domeniu. pp. Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea.S. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan. in E. FI. econo­ mic. înfiinţarea. români şi străini. în domeniul orientalisticii filologico-istorice. fiindu-le studentă şi.A/exandrescu-Dersca Bulgaru. editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor. ulterior. realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. 1978. H.S.M. Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944).ro / www. omul de cultură şi diplomatul turc H. începând cu anul 1 935. Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. Institutului de Turcologie de la laşi.1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966). care au activat in România în perioada 1 878-1 948. cu această ocazie. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă.interesante şi inedite. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). Iorga de la B A R . A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. I niţierea.S. cultural. Iorga. le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 .

(vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu. Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. VII. 1986. XXVI2. i s-a făcut cunoscut. 205 p. Franz Babinger. TannOver.+5 hăf1i.I. Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce.I. p. pp. idem.A. a III-a.. la nota nr. 1988. 1 7. S. laşi. "" 1939-1959. 2. 229.". Din istoria. p. ed. S.O. şi gllglluzii). K.M. von Chalil bin lsmă'il . Notll bibliograficll. 1. .O.".A. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate. VI-nei yili.A.220-221 . Leipzig. p.R. nota nr.X.853-854. "' Tahsin Gemll. publicat de Mihai David.I. 1pp.Nicoară Beldiceanu420 . 276. Warszawa. nota nr. nr. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . Die V Samauna. 1942. IstanbUl. "' M. prin publicaţiile editate sub egida sa41 .616-617). La Campagne de TimOr en Anatolie(1402). nota nr. p.Teil: Ultext.S. in "A. s-a scris puţin şi sporadic. ed. in "P.. M.idem. D. pp. 1 943. p. 30. pp. "' Vezi supra.42-137. tătară şi găgăuză de aici). din 1 7 septembrie 1 935. Umba turco-osmanll. 42. Editura Otto Harrassowitz. 1 943.I.". "' Mihail Guboglu. Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare.passim. XXIV. fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993. 1949. 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin).X. 528.S. "" Mihai Maxim. vol. 40.ro / www.muzeubt. 233.98. nota nr.I.X. 21. . în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 . legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 . Mihail Guboglu. ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". Vlll+180 p. ff. 334. in "A.. laşi (sub tipar).M . Bucureşti. 1 928 (cu caractere arabe). 230. unde s-au ofem date generale despre institut. ldem.415 (1935).G. Editura Univers�ăţii Mihăilene. "' Mihail Guboglu. 18. 5. 1 984. Bucureşti. Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. "' M. Tannover. TOrker. TanriOver ve Gagauzlar (H. cu caracter statistic. Gafiţanu.".I. . XXXVII.ro 71 . p.1 1 5. dr. 1 968 . Iorga. Fethi Tevetoglu41 2. ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger .I.311956. sau pentru perioada 1 9391 94s41 6. la monografia c�ată supra. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex. Bucarest. amintirilor. S.". 1 "'H. A. Iorga.A. Turker41 1 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. Acaroglu . I .21Şubat 1967. Date succinte. 1 2. laşi. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4. 34. lbn Qlldi Bucureşti. herausgegeben von Franz Babinger. 2000. 1 1 bis: "sporadic. '" Voi. in "S.R. Institutul de Turcologie de la la . Ekrem. adresată lui N . XXV]. Ankara. Aurel Decei . la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii. T. ''9 Jan Reychman. nr. cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H. H. Acaro!)lu . 1960.XXIII/2. in "TOrk YOrdO". Gonebakan (Floarea soarelui). ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. pp. sau conferinţelor originalului literat turc415 . Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc. subliniindu-se faptul că "Institutul de www. ale lui H . "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. În primul rând. passim. Da� Yolu (Calea clltre munte). Corespondenţll N. S . lzmir. 124 p. ediţia 1-a. Tahsin Gemil423 . idem. Ankara. .7.A.cimec. 525. Mihail Guboglu421 . 410 Vezi supra. in "A.M. Ankara. [voi. Imprimeria Naţională. pp. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani.I. 1987. Cuza" din laşi pe anul academic . Rela�ile romllno-turce. în ţară şi peste hotare. "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu.Nicolae Iorga (1920-1937). 1 938-1 939 . editată de dr. . 1929. Fethi Teveto!)lu.I. Mihai Maxim422 . laşi. a 11-a. redactor responsabil: conf. D. cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă. gen. Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712).

Alexandru Zub a analizat condiţiile. s. pp.B(9). nota nr. obiective şi subiective. 342.]"432 . izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare. Din tradiţiile .L.339.86.1 948).I. nr. www. 1985. Lucian NAstasA.J. pp. 181-182. Mlrturii documentare (III). in "A. idem. laşi. 1 987. Ştefan S.ro 72 . şi compl.164-201 .11. in "Mentor XXI". 326.I.cimec.85-97). Gorovei426.141-143. folosind documente inedite.405. pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut. .subt. am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România. 1.. laşi.X. Bucureşti (pp. Zub. Memorii. laşi. vol. ""' Ştefan S. martie-mai 2000. pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 .923-924. •şcoala noul" de istorie. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 .J.S.F.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii.n . 1 989. Botoşani.. praf.S. păstrate la A.X. pp. fostul decan al F.ro / www. Biblioteca. Gorovei. caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc. nr. Mlrturii documentare (1). 428 descoperite la A. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi.293-294. D.N. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei . * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări.". 43' ldem. Am insistat. nr. ) o bibliotecă bine dotată. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate. a reamintit împrejurările în care. 4211 Al. Tn Memoriile sale. lorgu Iordan.A. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei. . p. Gorovet. Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1). pp.R. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937. conducerea Rectoratului ieşean a perfectat.429-430. în aprilie 1 939. D.I. XXII/1. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său. ""' Dan Prodan.I.".". 1 977.A. am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora. împreună cu H. laşi. 425 Constantin Şerban. . an 11. Ed"ura Eminescu.I. 477 Ştefan S. in "R.N. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului. din laşi la sfârşitul anilor 1 930. Din tradiţiile .P. în 1 939-1 940. în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu". Dintre cele edite.I. 424 Vezi supra. XXIV/li. p. 428 torgu Iordan. Petre Ţurlea. pp. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici.I. D. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean. 1-2/ianuarie-februarie 1991. •şcoala noul" de istorie.Rectorat şi Universitatea din laşi . in "A. doc. p. 432 ldem. TanriC>ver şi Franz Babinger. Bucureşti.3A. Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( . am folosit. 195. narative şi memorialistice.ll. Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi . p.muzeubt. izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 . La' rândul lor. R.

C. 1 950-m . 10 voi._plei. Alex. 400.A. In "R. V/1.".7.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. 399. voi. cu caracter de pionierat. . Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI. Ghenadie Petrescu şi C. 1 92&-1939. s. despre N. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş.M. 494. 585. 385.ro 73 . Documente din secolele el XVI-lea . Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. " : . autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan. Bucureftl pp. Mihai Regleanu. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. germană.+XXI plenfe.ll. idem. 1876-1942. 1. pp. pp. domnul Moldovei. ROMIII . m. el /u/. Sturza. .XXIII. C.". ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor. 376.ll-m. R. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii.I­ Bucurefti. Bucurefll .1-28). Tn "A.".Z. anul XVII. D. Bucureftl pp. gen. IV/1940. 1943. t. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc. fasc. H. Bucurefll. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi. Siruni}. 1940. Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr. nr. in C L anul XXI. Z. an XX. .363-391+1 pl. 8 p. prin intermediul amintitelor traduceri. P . 6-88+4' taca. voi. In "B.C. 1945. Colescu-Vartic. Sturza. Bucureftl pp. Mano. pp. voi. din sutele a XIV-a. P. B . lafl.R. gen.". 580-591 . voi. polonă. m. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H. 405. 1907. 1852-1895. 124 p. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie. Colescu-Vartlc. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului). poz..M.I. G. Acte şi scrisori (1527-1690). voi.307-315. 1931. ldem. fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul.S.A. lnf'nl. idem. N/1 . Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti.7-8fiUii. 1944.". e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl).. Buanfli. română. m. Nicolae 81/an.". idem.Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave. Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei. . passim. C. Andrei Antalfl'y. 1 926.173. fie din fondurile documentare ale unor arhive. 374. Bucurefll. suplimentare. Bucurefll.319-330.".M. 1. passim. Papiu-llarian).2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga). N.". In "B. ulnla din voi.".M. N. pp.33-42. Bucurefli. voi. Bucureşti.al X/X-lea privitoare la familia Mano. rY. italiană. 356. 188&-1909. s.25&-283. t. ci mijlocit..cimec.". pp. scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11.lll. Al.I. Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822. A. Furnică. slavă."._.A. greacă. MOldovei şi Ţltil Romlneşli. Bucureftl pp. BIJCUI'8f1i . nr. Bucurefli. Anafore şi 8lt8 Acte. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină. sârbă sau maghiară.XXXVIII.1n-191+8 fotocopll.R. Iorga. passim.R. in "R. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei. In prezenta contribuţie. voi. Nicolae /ofT/a2. Sibiu.VI I/2. .a Nouli". Andre! Veress. 1 850-c. Bucureşti. Radu Rosetti. . Bucarest. 432. 1976.a XIX-8. Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. seria tura'! .I. C. idem. . Mlhlll Regleenu. publicate de O. In "R.I. 398. voi .A. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. pp.I. 1941. t. OJ.". In "R.l {IY. pp. EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii).R. Bănescu. 1199-1836.l/1-2. pp.�94+4 taca. Mano. Sirunl.2.. Bănescu). pasşinl. le doullzeci de en/ de arlllplslorle.48&-508.. G. Aurel Decel . Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente. lorga-ed�or de documente otomane.17-25. 1473-1868. 1 17.R. XIIU1984.172-173. 236-287. Concepţia. 1942. 1939-1940.". Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul".13f1811U1e-m 1ri artle 1934. vezi Barbu 111eodorescu. 386. PapiiHiarian.I-XXI. Lllhovary. Bucurettl. In "A. Tipografia "Rominl._. voi. în arhive. Ghenadle Petrescu şi C.I-XXV. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N.". 1863. In "A. lucrări ştiin�fice sau periodice.8. MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun. Andrei Antalffy) .lll.R. Bucureftl pp.ll. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări. Tn ambele cazuri. O . idem. V/ 194 1 . idem. . pp. Documente privitoare la istoria rotrllnilor.A.8-23. Tratatul de pac»-suuhn. 438. pp. 318-319.IV. !. 361. Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll. 39 p. in "A. idem.I:R. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi.". 324-327. XV. pasşinl.muzeubt. de asemenea. fasc. rY. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484.. IV'. Bucunlfti. 444. 1865.ll. 1915.3-14. 11. pp.w R. dr. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. 1940.VI. 439. subcap. Bucurefli. Tipografia "Buclumul RomAnesc"..G. In total 45 de vot.303-310.S. Nefiind turcologi (istorici sau filologi). metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu. nr.". pp. din Biblioteca Academiei Române (M. MII10polltul ArdH/ulul. franceză. in "R. in "T.".M.I.I. poz. 445. Bucurefll . ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www. O. . Bucurefli. Andrei Veress.2 fi 111.A. //!t-In "8. Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe.lboie 1931.ro / www. 351-357.1n-185. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei.R. Dj. Bucurefll. vol.I.R. Furnlc4. Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy). In "A..181-183. Filitti.c. In "A.S. Fllltti . 587. A propo& d'un flnnln du sulten """.1 2&-165. pp.+28 pl81lf8. I. Hafdeu. Haşdeu. B. s.S/1887. 1940.

in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man .Rectorat şi U. c:ontervate la A. . Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A. Siruni ( 1 93 1 -1 943). Bucureşti. Elucuretti . Iorga sunt Fondul corespondenţii N. Institutul de Turcologie. www. intr-un alt context. despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937).I.. Tar\fiOYer.M. Mehmed Ali Ekrem. studiu şi documente. sau de o fotocopie bine realizată tehnic. edille lngrijită de Barbu Theodorescu.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. vol. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. voU (189G-1901). Bănescu (1 926). !)ocumenl8 literare. in special volumele dintre anii 1 920-1 938. Ed�ura Minerva. 1972.Facultatea de Litere şi Filosofie. s-a modificat "in bine".S. X+630 p... cât şi a celei româneşti. Iorga de la B. Am precizat. Aşa au procedat N.l . istorice şi filolofice. condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia. din anii 1 937.A.cimec.dupA cum am precizat deja.A. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435. laşi.muzeubt. conservata la A. de către N.N. iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436.R. Relaţiile rorn4no-turce. R. Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. Iorga. in fondurile: Universitatea din laşi . Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H.ro . critice. acordat familiei sale. Aurel Decei (1 9401 945).Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani. atât la nivelul turcologiei europene. Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu.N. Grupate in.. dosarele nr. D. edille Tngrijită de Barbu Theodorescu.). fără varianta in limba turco-otomană.J. . C. fără intocmirea unei ediţi.ll (1902-1912). 74 ./1 776. aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N.ro / www. . M. in marea mtijoritate inedite. Bucureşti. • .sute de Qosare.N. con�n informa�i interesante. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic. 152 p.1 943) etc. fără realizarea criticii inteme. H. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică. despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 . cu citarea surselor de preluare. fondul nr. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc.. Andrei Antalffy (1 933-1 834).1 948. Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. pa�al utilizate . Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. Turcia. documentelor otomane. Britiaflu. Iorga. Dj.D.71. H . ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit. Alexandrescu-Dersca ( 1 943). 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. in 1 907. Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate. Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt. T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane. aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi. l.G. a textului. şi Athiva de familie N. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh.R (431 voi.R. C. 1993. "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme. culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) .M.D.

31 �). 45-48. /otpl.IT. de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•. IUb IIJ*. Tahsin GemH.1.373-374. a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea. ori deţin informa1ii . UM81er el lrwliUulul de Tl..I.Vezi . N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul.. rn "Ronw»­ Turclce".4 (325)/eprille 1994.. 2000.o anumitA mAsuri. e publlaM doul � . Alexandrescu-Oersca Bulgaru. suprll note IT. Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI. Aurel Golimas. PenllltNcu.. CorNpondenţi. ca martori ocUlari sau ca cercetAtori.297. . 01 cn.. ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei. 1991. fQofŞ-28 . mentorului său. In "Rorlw»-Turclce". 2000.n Prodlln. Frenz ·Bab/ngflr...A. IT.tl. IT.E.1 1 (344)/nolembiie 1995. Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438. lefl. ."... lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930.I. in Nicoară Beldiceanu.N.300-30 1 (-.I.blnger. deosebit de interesante şi de importante. 440 Vezl IIUpf8 note IT. Tn perioada 1�1995... pp.atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N.lallogle de le .n.I. ldem.. �. �· 4511-485 ti extra.. en XXIX. din Istanbul.. doc.. lllctDr PepacoltN (14 oct. In "M. la Istanbul.. IT. mai amintesc./1994.1 .blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu. penlru 8COI"d-. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945). pji. preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -.ro 75 . puţin folositA in trecut: Tn Turcia.upre notele IT. Toate aceste persoane au fost.. fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440. P.S. 427. Buanftl. a. .429-430.. "*''ltNuul de E*me . vol. �. 2000. lndld de Ec:elerlne Van. lt*nlle _. vol. www. 8ucurefll . . "M.._. In ltudiUI 1111 Frenz s. Mai suntem informa�.-. Edllln MlneMI. aucur.V (191&-1918)..N lui NicoiN iot(Je.lui Nlcolee !orgii. a.. lorge. Dr. 434-4311. voi. Dan Prodan442. Eluanftl.I. 648 p.lefl le Buclnfll.Din Arhiva de familie Victor Papacostea. R.ql /1 /efi fi � le mottfN lut N.In 1937-1938). din 30 nolen'ibrle 1935. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane. tumelar de t. ldem.. Bucunlfli .I.. Bucunlftl . P. de asemenea. Alexandru AndroniC. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei. dac. XXXI I.. 1'1018.. 8ucurefll. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat. ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea. IT... Anton "Niţu. Franz Babinger sau Mihail Guboglu. 1998. Edllln Mlnenre. Nicoari Beldiceanu438. a. despre temele de studiu enurnerlde anterior....".E.. Buanftl.. Din ". XXVII p.. Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga.X."..nt -.IV (�91>1918)..320-322. P. ... ·P. � fl .6 (despre un _. Frenz � celfDu fi egent aecm?. pp. Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie). 288 p. 2000. Tn "R.164-201 . lludlu . .nlslllf. �. 1 umplut de ct.. Frenz s.". sau grupajul documentar referitor la 'N.ro / www.XXXIII.. t.E. n-oa s-. 111111 XXXIV. IUb tlf*: 'ldem.. XLVI + 402 p. edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea. despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie. prof. 1979. 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --. publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. � . � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o. in "inima osmanismului• . Documente . Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 .".441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive. Buanftl. 1993. 1995. /otpl.• en XXVIII.lnlrocludlv de Anchi Plppldl.. Edllln MlneMI. � . Iorga. Tn "A.n.tlne F. Tn fosta capitalA otomanA. Eluanftl .... IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr._ primii de .. ·ce au c:oritribuit. la lămurirea subiectelor cercetate. In voi. Buc:uretti . lefl. IUb tii*". ldem. eu Prol. voi. TlluleKu. .....48-61.lll.muzeubt. lll tredua in llmbe frwloezj . Viorica Balan.. 409 fi 431. Tn "M. mai mult sau mai puţin .. 441 N. pp.n. in "R. Jntr. ln ':M. D4n Prodlln. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je.. Cornelie P�.lll (1913-1914). IT. Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. voi. con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M. "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid". Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl. EdiUII Minerva..311971. •Tn ocDnbrte 1 141 ). XXXIHI ann6e.cimec. Am preflll.. 281 p. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948. ·Ecaterina Vaum441 . 1Ha}. ldem. pllfl � � e lul Frenz Bebklger)... Bucere11 (�.. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite.ul XLVIII. "'Feplul -. lldJIIe.. rv:..". �.".. 19118.

Teil: Ulfaxt. Papiu-llarian in "T. Trflpcea. in "B. L+304 p. Un istoric turc despre noi. TnsoţltA de o Introducere. nr. Bucureşti. Spicuiri din cronicarii turci. 1 976.C. pp. Bucureştl. 1. in "R. 1906. 459. O. . gen.264-265.C. 1 .". 1.XXV/1 936. Vl+271 p. lbn Qlfdi Samauna. pe diferite planuri. pp. passim. Zerva. Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0). dr. pp. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/. Popescu-Ciocănel.". Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie.247-2111 .. t.400. 1 1 3-1 24. 1 1 2. Oonado da Lezze. Tn "Patrologla Orientalis". idem Toc. Th. N . anale. d'apres le manuscrlt no. 1. August 1940. 1 930.374. pendant les annlfes 1652-1659. Bucurefll. C . referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe.muzeubt. pp. la Implinirea vlfrstei de 60 de ani. idem. pp. 444 publicate în România în perioada c. Bucurefll. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". Th. www.31-95. an 11. in "B. (13�1514).1-3/ianuarie-martie 1 923. pp. Hafdeu. Cjalicolf.217-235. .1027. 1 943.". 1919. lsopescu. Bucurefti. Vasile Radu sau Andrei Antalffy. Ion Ursu. . an XXIX. 11. idem loc. nr. nr.201-364. Tn "R.433-434. nr. Vasile Radu. p. colatlonne avec le manuscrlt no. 1 1 5.ro 76 .XXVI.253-254. nr.. nu puteau citi.XXIV. Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova. pp. nr. Firu. Edi�unea Academiei ROITlâne.390. Firu. Papiu-llarian. Constantin Molsil. pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu. Karadja.I. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. 1912.+IX pl.G. /a Va/achie.M. 1 863.Isopescu. p.11. 458. an IV. pp. in "A. 1865.603-720 (traducere incort'!pletli insi. italiană. extras. Omagiu lui Ioan Lupaş.92-93. 99 p. Andrei Antalffy). Cialicoff. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi. In "B. de dr. traducere duplf originalul arab. din Europa sau chiar din România de căre (N. Va/schia. Silvestru Octavian lsopescu. 1 24 p.7�1912.2. voi.13/lanuarie-Martie 1 937. pp. pp. pp. nr. Spre deosebire de această cunoaştere.19-194. an IV. an IX. Evtia Celebi. orientaliştii romani Gh. Tn "Dobrogea Jună".1 860-c.XVV1937-1938. Nicolae Iorga'. pp. Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici. �Iuda pre/lmlnaire. pp. fasc.454. les Pays de Cosaques el a Moscou.3-56.3-56.".1 �202. 1 939. herausgegeben von Franz Bablnger. N. Gh. 1. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. Oradea. Goran 1.&-7/februarl&-martle 1 923. fasc. p.cimec. Gh. pp. Bucurefti. 538 p. 11. pp. cit. Constantin Moisil.398-409+14 pagini fotocopll. otomana-orientale şi europene.". Zerva. nr. Trâpcea. 1/1942. . voi.: Goran 1. C.}(jiTI von NOrenbafTI. pp.I. 1 927. S. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină. t.173-175.247.". pp. Popescu-Ciocănel. Corenul. In "B. Paris. publicatA.. N. Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1. III. 400.S. Bucurllfll .Y. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive. maghiară sau bulgară. Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. ldem.1 950 . 1 953.R. idem.259-276. Al. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci. Traducere din ungureşte. pp. cit:. Istanbul. Bucurefll. Intre anii 1652-1659. voi.".". 1 933.I. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc). Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr. S.. ln consecinţă. Friedrich Giese. 1653-1658. vol. voi. l . Karadja. I..674. Bucurettl. Historia Turchesca. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana). 32 p. Bucurefll.. pp. amintite în paginile antedoare.. Al.112.303. anul XXIII. clfllftor turc. idem.I. Ţare Cazacllor şi Moscova. Paris. In voi.P. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative.XII/1 933.C. nr.33-103 ti an XXXII. 1 949. posesori ai unui . · greacă. 1 24: p. Cernăuţi. adnotatlf.. Va/aur des manuscrits et des treductions. 109. relatări de călătorie etc. Haşdeu. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne. româna-otomane în eppcile medie şi modernă. Vasile Radu). IV. 1900 . pp. A m folosit.R. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv.I. 1�146). ldem. nr. tmpreunlf cu o Introducere de dr. Leipzig.ro / www. 1. Constanţi!. nr. von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd.1 080. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. 1912. Aurel Oecei.ll. 237-302.I.R.M. t. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris.N.O.4. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab. Paris. nr.802-805 du British Museum de Londres.. germană. Paris. Emilla Cioren. franceză. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite.XXII.1/1. an VIII.399. Popescu-Ciocănel. 12 p.9-10/mai-iunie 1 923. 1909. in voi. 1. în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie.LR.5. Urau. au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i . biblioteci sau muzee publice ori private. 1 943. Bucurettl. P. Tn "B. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf).R.O. Editura Otto Harrassowllz. Iorga. Bucureştl. V. La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. Andrei Antallfy. Cronica lui . ln ambele cazuri. Paris. (reednare Tn "A. Texte arabe el traduction fran�aise par. 1 1 9-1 2 1 : 1 23. O. Bucurefli.R. Bucurefll. Bucureşti. B.".". Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. texte arabe. Gh. 1 909. Er:nilia Cioran. fasc.

bibliotecile sau muzeele din Turcia..l. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. Haşdeu. N . ale unor izvoare narative osmano-orientate. juma/ele. editate in ultimele şapte-opt decenii445. 1 994. idem. Observăm. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. Carol al ll-iea. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general. aşadar. de un martor ocular. Karadja).ro / www. C. au descoperit. diplomaţi.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. Papiu-llarian. N. Moisil. Trâpcea. 1990-1991. 1996. Firu). ed i�a a 1 1-a. 1 (1904-1939).l. C. Aceştia. Iorga. ale Kur'�n-ului. Andrei Antalffy sau Gh. copille sau ediţiile critice. voi . Iorga.ro n · . 186�1881. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. Cialicoff. Al. Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919). Povestea 11/eţii me/e. tradus. EdHura Moldova. Emilia Cioran. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare. 1 .P. fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu.deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog). voi. români sau turci.lt. în culegeri de izvoare istorice (N. Specialiştii orientalişti. în particular. Bucureşti. voi.muzeubt. Maria . C. i-111. în ediţii critice ( 1 . a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova. Pe de altă parte. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu. EdHura Machiavell i. Editura lllbatros. vol.l-lV. o diversitate a surselor de preluare. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo . de analiză şi de publicare a acestora. Bucureşti. Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. consemnate de sirianul Paul din Alep.cimec. efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy. in limbile în care au fost scrise. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră. 425 p. Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele. lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . de cultură etc. Zerva) . 1. l8fi. descoperire.Tntre datorie şi pawne. Această abordare direct� a textelor originale. turcologi sau arabişti. Iorga). care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger).Tnsemnlri zln/ce.ed iţia a III-a.1 4 1 6]. cu introduceri. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. Popescu-Ciocănel. cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia. a · modalităţi lor de abordare. din 1 538 (de către Aurel Decei). Ursu. Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N. T h . 11 (1939- www. au folosit manuscrisele originale. oameni de ştiinţă. publicate in Europa occidentală. in alfabet arab. a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe. comentarii şi note critice (Gh. Aurel Decei) sau străini. Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. regina RomAniei. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B.

._. edl1le lngri jili .eiMMry. ediţie. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu. VOI. 11178. indice ednolel de Stellen NNgoe. 1. Edllunl MIMrve. Buclnfti.. IV. cele pu� " ". ldem. 1113-.318-337.. � ".U XXXI . nr. .. Tn "M. edille lngrttA. De un real tola. 111'. Edllurli Eucicklpedk:i. 1113-. odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131. pp. Simionelcu. Editurii ·p-. 1838. pp.II0-103.1CI-13. Velerie eo. I.nlin Şiineeoo.le 0 llilfl de om .. Memotf. Editura Eminaa.. Emanuel Alexandru Lahovary.._. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&.memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante. Bucurettl . 1981. C1M11 a ât. Duca. Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane. MemoriN oi Turldsh Stetesman. Amlnllti [11181-11UŞJ.I.2P32. 1671-19». RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus .fi indice de Lia io. le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul. (183� 1938). iclem. C. 1101. 157 p.". 415. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce. 11122. Beciu. Armend ctlinelcu. T rtu Maiorescu. Giureacu. . pp. Valeria CoatAchel).. Simionescu). 1101. educaţional. Roll*l. Darurilor".. Constantin Riduleacu-Motru.. li Bucurettl. Buc:lnfli.iclem.. despre trasAturile. Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }. cufiOŞQJf. In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7].1-V.. 111110.<411935. Potnte fi emlnl*t. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc. nr.. Editurii �. 11.11.". Giureacu... Edlllni M8chillvel..vu. ldem. Mltlnelcu. C1M11 . omul fi opeta.A. Rodlcll Bichis. HamduiiAh Suphi TanriOver). � llll. Buclnfti.1-VIII.". Hetlraler (Memotf). s. 1�111118. 1101. . 11185. <t32 p. Victor Sllvelcu. s.. nlllditere. Buanfli."_. NlcdN /otDI. 11184. Tn VOI. IIOI. aucur.I. Alexandru Marghiloman. 3311 p. Istanbul. edllle de Dinl C. llnlanl uneori. 21 .G. Nlt:dee Tot. ir1lrocllare de Dinu C. preocuplrllor rotnlneşti de orient..n. CollltMfiiGpot (1902-1901}.muzeubt. Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155)..I-II. 111'. C. ecfi1ie Tngrijlti. 19n.M.). regina Maria. s. Ideologic.. pp.. ld1lţjl blogrlftc:t . pp. pp. ldem. VOI.22-26. Buulu ti C.. }. le fac .5 (362)-mlll 11197.... ediţie B. 1914-1919. Edllunl �. Editurii M8c:hlevelll. ldem. 1959. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989... Constantin ŞAineanu... GMdull (memorii).e... 19111-111117.. 11191-1924. nr. Edllurtle "Silex"-OŞ. 1 . dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. }. .I. SUntem n1f1W llcllofl. "... Edllurlle �1. Conltenlln �• . ediţie TngrljiUI.".R.ll. VOI.. polltJce. Editurii "Plumb". 111&4 (295 p... pp.. Al.. S. Amintiti �. ecfi1ie.i. C. Bucurettl . mai ales.I.II-III. Edllln Encidopedidi. New Yc1111. mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7]."". (361 )--eprilie 11197. VOI. Penlru 1:. eon.". Bucurettl. Edltull "Univefsuu" S. Tn "M.. nr.+22 fl*lgr8fti . V15 1'ebtuerie 1e43. Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve. RAdui-u-Molru. Armand CAlinescu. 311935. lorgu Iordan. 1 p. Bucurettl . Gll. Buclnfti. Hlbrtt. Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei. 1111�111311. Tn "M. Buc:lnfli ..1. C&mAI pff'. . Buc:lnfli.lorde letl.1-N._. 1120-11144.. ElMIIU8I A'-"dru l. � de dr. .23G-285.C.R._.C.ro / www. s. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe. Bucurettl .I. CemAI 114f'. 1101.u XXXI . Bucurettl.". Tn "M.. Bucuetti­ Timlfe*li. 11197. COCIIdorielori : Gh.l:.. aucur. cultural.L". 111118. . 11122.1122 (Memotl...52-68.n..n. aucur.8 (383)-iunie 11197. economic.. s. voU-111 . Note fi "'-"# zilnoll»...t. edllle..".II. G. Duca. Gh. 1840). � ti indice de Stlliln NNgoe. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C. In "R. Ecllluni Sport-Turilm. ediiJe englezi: Djemll Pahe. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te . NlcoiM Iorga. Crlstofor 1. 258 p.F. VOI.. 11113--1122). Tllu . VldDr Sllvelcu. Buclnfti.. www.1 de IIIMie. Istanbul.. 111Q8.VII.n. de ". C. Gknlcu. · 19112-1994. Bucurettl. Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic.alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N. 19113-1 9115.. 1 M7. 1e43. 230. }. 1Q81.1111. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �.• .tJchel. 15-t p. p..ll . Iorga. Amintiti. sinuoasA alteori.U XXXI..ro 78 . cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli.7 (3&4)-iulle 1 1197.. lorgu Iordan. vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229.ne CipiN. . In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7].. evoluţia ti. Gknlcu.. edllle de Stllllen NNgoe.U XXXI.. Amlnt/tl lfll -. Crlatofor 1. 1�1938. multe dintre ele cu caracter de noutate. ldem. Gknlcu (coonloiiiiiDr).cimec. editia a V-e. ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion. 550-689... Cemel . social.. Buclnfti.

O.C. I..C. 'Cerectliri Istorice. Cluj.S. Bucureşti. Bucureşti. D." "C.S. www. A.. I. Cuza» . I . .E. laşi.Q.." 'Balcania'. "B. O. "A. D.A. Praga. Paris.E. . Leiden. "A. Bucureşti. 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'. Bucureşti." 1 990 .S. "Byzantinische Zeitschrift'.U. Bucureşti.R. României'. I. Istorie".I.R.. Xenopol» din laşi." "B.ro 79 . D. "Analele Academiei Române. "A.R. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române"." B.laşi.R.C.A. .' "B.R. "An. I.N.J.Br "A.I . BrAila. 'Buletinul Comisiunii Istorice a.I.muzeubt. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien".U.S.S. Memoriile Sectiunii Istorice"." "A.M. "Biserica Ortodoxa Romana·. "Arhiva Dobrogei".E.Cemliuţi.T.Ş. 1 964-1 989. Bucureşti. "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj". "C.�.B.D. laşi.R.T." "C." "B. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".' "C. .Z.R.cimec. laşi.M. 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane". I. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale.' "B.O. Biblioteca Centrală UniversitarA.I.R. Bucureşti.S..M. Bucureşti. Constanta-Bucureşti. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'. Istorie'. "B. c." 'Analele Dobrogei".M.O.I.A.G. Bucureşti.A.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica".I.S." "B." "Arhiva RomâneasCă"." B. "A.ro / www.I.G. 'Analele Universităţii din Bucureşti. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen. Bucarest.N. Damasc. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.C.R." 'Armee-Zeitung Jildirim'.E. Xenopol» din laşi.X. 1 . Arhivele Naţionale ale Românîei. Arhivele Nationale ale României.A. U. Leipzig.I. A. Bucureşti.".R." A. Bucureşti.C.I. "Arhiva IstoriCă a României". 0.' "A.B. "A. Arhivele Naţionale ale României." "Archiv Orientalni".O.L.N.G. "A. Bulletin". "A. .G.Z.N. Leipzig.U. laşi.M. "Analele Brăilei".' "A. B. . O.N. Directia JudeţeanA iaşi. Bucureşti. Bucureşti. Biblioteca Academiei Române.X.. "A.S. laşi-Bucureşti. O. Bucureşti. I . "A. Constanţ." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl.laşi." "A.N.I. "A. arab. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'." "Arab Studies Quarterly"." "B.R.I." "A.L." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA. "A.I.I . DireCţia Municipiului Bucureşti." circa. Bucarest. "Convorbiri Literare". "Anuar de Geografie şi Antropologie".A. RevistA de istorie româneasCă". ar.I.E.

E. fasc. e.A.cimec.L.B. S. Berlin." memoriul.A. F." " lslâm Ansiklopedisi. "E. Darmstadt. Wien und Leipzig. /memoriile . "L. www." dosar (arhivistic). Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. .E. Cairo. Hamburg. . wa an. "AI-Mustaqbal al-'arabi". "Morgenblatt". "M." fila. Enciclopedia Italiana di Scienze. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. "Frankfurter Zeitung".ro / www. /.R:" "D. 1 929. Dresden.muzeubt. Split. "Hamburgischer Correspondent". H. "Jahrbuch der asiatischen Kunst". Paris. fascicolalfascicolele.f.F.I.A.Ş. "F. illustrierte Mo. E. Roma." "J.T. "Hessische Biographien". "D.L.Z. "Forschungen und Fortschritte". MOnchen und Leipzig. Bucureşti. I. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". E. III. ." "D.G." .F." F. Weltverkehr und Kulturpolltik./mem. Berlin.S. Leipzig.F. Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. "F. "1. .F.T. ." "Lebenslaufe aus Franken". Frankfurt am Ma in." "J. Zagreb. "Hrisovur. .'a. 1-11. "Jugoslavija. "Die Erde". "G." "H.K.natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde.S. f.B. "J. f.J. "Euphoron". "H. New York. Split." "H.S. D. Bucureşti. ·�utsche Rundschau fOr Geographie". 1 930 .Z.R. M. f. Istanbul-Ankara." era creştina. "M.A. "M. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.C.B. Berlin. . Lettere ed Arle. "Deutsche Allgemeine Zeitung". m." Hegira (Hicre).c.V. "Jugoslovenski Turizam". Ministerul Afacerilor StrAine (din România). Cluj.Muzeul Judeţean Bolofanl d. Bucureşti. Wien-Leipzig.A." • Joumal Asiatique". "Dacoromania".T. Bucureşti. "Der Islam". Jugoslovenski Turizam". . Encyc/opedia of the Social Sciences. filele.a." "Euph. Berlin. ." "Glasul Bisericii".A.L." "J.ro 80 .

H. ' "Manuscrlptum". Paris. Bucureşti. "Ms." "R. românesc. KallmOnz. pagina. "M.I. Berlin.S.ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale. "M." "O.A." "Revista Arhivelor". serie nouA . beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung". "0 . Bucureşti. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". "M. Augsburg.u·. II. Paris. . �. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen"." "MOnchener Neusten Nachrichten". Bucureşti. Warszawa.S .Ab.v.G. "Revista IstoriCA". Bucureşti.S. .I.I.R. Bucureşti.S. . .O. Bucureşti. "Przegllt(l Orientalistyczny"." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti.A. laşi." "O." n." pp.H. "Revue Roumaine d'Histoire·. "Der Sammler". "S." "R. MUnchen. Bucureşti. Bucureşti." "R.n. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA".M. ' Abteilungen. seria .G.ro / www.O. Bucarest. "Revista degli Studi Orienta. Bucarest. Bucureşti. român.F. s.O. . şi s.R." "R. "N. Bucureşti." "M. Arheologie şi Filologie"." s. "M." "R.P.A.L. "P.S.I.I. "N. · paginile.S.W. Giessen. s. Roma.O. · "Die Neue Orienr. ." "R.E.R.O.N.J.R. Bucureşti. .n. "Revista pentru Istorie.R." "Magazin Istoric". "Revista IstoriCA RomanA".E.�. Bucureşti." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen.W.dl.A." "S.S. Bucureşti. "Studii şi Articole de Istorie".N. "Noua Revistă RomânA".I. "Sudostforschungen"." notă. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". M. "Revue des �tudes lslamiques".M. "S. ." "N.N." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei".H. "R.muzeubt. Berlin.R." rom. "Oriente Modemo"." "R.I.S.H. MOnchen.E.S. "Studia et Acta Orientalia"." "S. "Revue Historique".E.O. Wien-Hannover.E." "S. "M. Bucarest." "Die Oberpfalz".R. . "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft". "M. Bucarest.F." "R." www. ·." "R.". "Revista de Istorie". Westasiatischen Studieri".I.O. Roma. 11.G." "R." "R. "Revista Fundaţiilor Regale". "Studii şi Materiale de Istorie Medie".I." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte".M. p.F. "Ortodoxia.ro 81 . MOnchen. Revista Patriarhiei Române". "R.T.M. Bucureşti. · .cimec.

.muzeubt. Bucureşti. ChişinAu.ro / www." s. subliniere/sublinieri. www." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen".B.dl. turcesc.R." "T.T.R. Leipzig. U. Bucureşti. volum/volume.Muzeul Judeţean Bototanl "S. .-Rectoratul. "Viaţa Basarabiei". turc.R. "Der Tag•.R.I. 1 "Studii. serie veche . RevistA de Istorie".I. "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft". U." tomul . laşi.-Rectoratul.B.B." "V. . Berlin. U." "Z. U.G. U.I . Universitatea din laşi." "Die Welt des lslams".M.D. "V. "Transylvanian Review".B.R. "Z.cimec. Berlin. "Viata RomAneasca· . "Studii Teologice". . U.R.v. t.ro 82 .l. "T." voi. subl. Leipzig.B. . . Cluj-Napoca." "S. 'W.I. te. Universitatea din Bucureşti. M. Bucureşti. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia".

I..A. vol.fl).cimec. 36 p.independenţei absolute a ţirir. E...noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (. Fleva. 1.ro/ 1 el Romlnlel... .. 1 999. 11187.t 1an c . p...aizei orientale" (1 875-1 878). ediţie fl indice de Stelian Neagoe.ro / www. Bucunlfll.S (23)11970. Memorllle regelui C. pp.ologle Tn Romtt-.187k. se impune. AC'l . de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde).. Crill*! P�.8. M ..E. ).. aoq...132.. Bullllln de atudll fl l1lfenlte" .1. XV/1970.I. www.. � .289.... Politica exteml • Romlnlel.Ş.. ...rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml).E.consacrarea oficială" a .(Mih llllnMIIt Confrlll.u. 2 Apud Nicolae Clmllr. 11150.suntem independen1i . ·-' .. iu..R..1tin Vellchi..lll (1876-1877). iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi.U . Tn aceeaşi zi.ro 83 .... .it. Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la .Ş.. şi cu Turcia vom face legături nouă. EdltLn Axa.. la 1 0 mai 1 887. p..SA. V. In . 1994. In .) şi chiar cu Turcia. Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i. E.«>.". declar!nd că . . 1986... wzl fi eonat. la Tncept.. Buclnfll._ _ _ _ _ = !'VIUl.. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918. ' Vezl Dan Prodan.. � introducllve. 3 Polllb exteml. Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea . suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti..Adll MoldftiM SeptenlriciMIII".aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8.). p.171198. nr. domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�. ldem. . Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr.132..". Tn petlt»da c. la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N. care nu mai au ra�une de a fi. din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott. Edltunl MactUvetll.. = ... Contribufii le latotlcu/ 181. D1cf10t1N c. In ..". 1.I.... nr... p. conform căruia ..nl. Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl. Bucuretti.«<rr.. lluanfti (eldras. 1s1ot1a ."... Bucuretti.D. CXXIIdal-.1.muzeubt.a-149. � (1878-1914) . completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912. pp. o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval. A doua zi.s. pp. .

pp. 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice. Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi.protecţie" otomană.35-48. Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora. in . ' Partea romana s-a aratat dispusă. De facto. Resimlerie 1293 H. ' N. V: Independenţa Romaniei: . relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România. Ed. idem.1 913. 1 997 (277 p. 1969. pp.Y. guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei. Ankara. in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. Ciachir.137.cimec. 2 1 1 -248. www. încă din februarie 1878.. România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub .I.mama crlzil orientalil" şi defecţiunea . pp.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy). Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce. Independenţa naţionali a Romlniel. in noua situaţie politica-juridică existentă.n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. 1877-1878. 567-592. ilustrat. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea .9-10. Bucure�i 1 986. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu.137-138. Editura Fundaţiei . Contribuţii.311977. Bucureşti. autonom al Bulgariei. Istoria.73-75.A. Istoria.Axis" . 1877-1878. Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. • N. iar in imperiu numeroşi aromâni creştini.. idem. Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu. să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6. laşi. pp. şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice._ 1 879)9. nr. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar. ' Politica externi.000 de prizonieri de război otomani. pp.279-291 . şi de la Berlin (iulie 1 878). 137). Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H. EdHura Kri1erion. reveniţi intre timp la casele lor.141. cap. Harbi. că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani.muzeubt. p. Ciachir. idem. inclusiv de către Imperiul otoman. 10 N. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 .Kurat. Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). Contribuţii.protectorului" otoman. . Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 . Ciachir. 33-34/1 976. 1 994.S. p.T. 1962. De jure. Mustata Ali Ekrem. lângă Istanbul (februarie 1 878). pp. cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc.R. Bucure�i. p. Romania şi crizele internaţionale.ro 84 . ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878). T. Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani. 1853-.247. anul LIV. Factorii de decizie otomani. p. pp.138. Politica extemil.12. Oz1una. Politica extemil. anul XXVI.Belleten".'. p.concertului european• (1875-1878). in . Academiei. p. pp. Muzeul Judeţean Bototanl '· . Politica extemil. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 .protecţia" sultanului otoman.269. Istoria. p. in . Istanbul. prin care s-a recunoscut pe plan european. an in care au inceput să emigreze di. Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878). vezi Y.269-270.). Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici. sub . Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878. s-a organizat Principatul . Luptele turco-ruseşti din 1877-1878). independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc. 400 p. Gheorghe Cliveti. iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel . Bucureşti.ro / www.A.". nr. Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878.

550. au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării. libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română. idem. destinată aromânilor din - 11 N. mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial. a intuit încă din 1 900. Lupta poporului romlln pentru independenţ/1. Editura Academiei. p. sangiacurilor şi cazalelor.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir. Ciachir. pp. p. p. alegerea unor muhtari proprii. p. cu o prefaţă de prof. Contribuţii. "Vezi Mihai Maxim.Economia Naţională"). Contribuţii. România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . Politica extem/1. F. Astfel. pp. ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia). Amintiti diplomatice.284. notă bibliograficâ in: . Halil lnalcik. militar. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. Bucureşti 1993. pp.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . Tipografia Universităţii din Bucureşti. idem. Z. pp. Bucureşti.R. anul li.cimec. Istoria. ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene. pp. n N. idem. 1. voi.144. Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1. 294-295. 1876-1907). Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane. pp.18. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. Karal.31 8-337. Mihail Guboglu. V-VI. Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. pp.18-19. Constantinopol (1902-1906). 274-284. p. fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante). Istoria.149.pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. 1962. Politica extem/1. Ciachir. reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. /stotia. Iorga. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti . 1 ln deceniul următor.". cereri formulate anterior şi de partea română. cultural. pp. 1 958. R. Osmanlt Tatihi. cordiale pe plan politic.muzeubt. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu. nr.553. ldem.26. idem. in voi. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman . Ankara. pp. www.. Emanuel Alexandru Lahovary. Ciachir. 292-293. p. Politica extem/1. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat. 15 N.1 74. au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice. primul în istorio� rafia universală. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1. Editura EnciclopedicA. Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul . (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). 1977.ro / www. 1' N. ceea ce conducătorii otomani au acceptat. 1 3-16. Nicolae Iorga. Ciachir.149-150. R.1S.18.reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare.ro 85 . relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime. Diplomaţii otomani au recunoscut. Bucureşti. pp. nr. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman.". voi. 1900 (extras din . conducătorii otomani.R. Politica extem/1.12-13. pp.569. 289-292. 35. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574. presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini. Contribuţii. 1876-1907 (Istoria otoman/1. neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 .80-103. în . Contribuţii.151 .pp. /storia. coordonator: Ioan Scurtu. Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne. " N. Tn consecinţă.3/1935. 1935-1936.65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane.4/1935. pentru Academia Română1 4 . p.

rnef1\lrd pe .) mJ. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani.. din octombrie-noiembrie 19. Iorga. 17 190S.) • Tn anii unnltori. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 . Tahsln Gemll. Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare. nr.. RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară. CIIIChlr. Editura Machlawlll. 87-97. 84.I. ni .).7 (318) / Iulie 1 993.47-53. 22 Vezi apreclerite kJi N. ldem.n .l de rAzboaiele blliclll'llce.A.lorga In legillri a. vol. Gnkur.VII. Adam. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a..Jurr/lor Turti". " N. cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-. rv. 1940-1987.. ldem. ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20.. pp. voi. La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln. pp. CIIIChir. cit. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel). In . The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$. 1�1908.ntlnopole.-ti vtzlll. pp.13.n. Istanbul. 1 52-155. •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac. Dr.1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto.O.D. Asoci8ţM din Romlnll a . N. partee a IV-• (1913-1916). 458 p. Gheo!Vhe Cllveti. pp. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl.7-42.D. pp. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl .8 (339) / lunill 1995. " E.OW. 1 965. Atvned Bedelll Kuran. aR XXVII. Btk.ig rel ioaae. 1970.tl <august 1913.Imperiul otoman (Cotula V. a. pp. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma. Gramatica 1/mbei otomane. Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti.X.1 913): atVUment. 31 7-320. 1 5>156.a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www.A. Ankara. 1914. 1989. Ei au salutat revoluţia Junilor turci18.E. ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe. pp. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare. In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales.Uniune fi Progres"). In JOc. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. Ankara. Pagini de /storle S!Jd. 1913. nr. 1987. Tltu Maiorescu. Acţiunea militarii a romlnHor .P. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll. Pe de altă parte. Pentru cel de miine. Romlnlll Şi rilzboalele balcanice. 29 septembrie 1 9 1 3).7 1101. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi .P." .cimec. reJati11a � . J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi . O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ. Oxtord. 1964.xim. 1997. Conatanlln Argetolanu.20-23. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. Şerlf Mardln. Editura Alblltroa. lstorla.... cirlllll i-11 !n111ee � politic real: . .ll. Contribuţii. Relaţiile cordiale ale RomAniei a.ro / www. pp.. a.t. Rornanya. 1991 . 1 987). an XXIX. in capitala RomAniei. relrnprii1\IIIJ la Belrut.23-24. Contrlbuţ/1. Editura Socec. pp. Iorga. Oemenll politici � au oon1rtt a. P. ldem. 1908-1914. Take Ionescu .esl europeanl. 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908). 1999.Uniune fi Progres"). tatonările emisarilor universitari otomani au continuat.. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee. 334-335. pp. Bucuretti . Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice. aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo.. pentru o noul eborc/ere. Edilura Hurnanit8s. 1995. lllanbul.. 258 p. Politicii externi. 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci). In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. 1 7 Vezi ti Mihai M. 1912-1913. Bucuntttl. pp. pp.n.l 11011111 editat de Stellan Neagoe. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde .. 101111 Bulel. J*11 ci clelc:lll* � el . pp._. Princeton.mediator intemaţlonal.n. BIJCUI'IIftl .. 1957.8 (317) 1 august 1993.ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal .<:uJturalo. In . pp. 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) .1 Imperiul otoman..I. Acţiunea militarii a RomlnJel. 1948. nr. 19381 965.. The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908.13-18. Bucurettl . Yusut Hlkmet Bayur. 20 T. TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti).da 1�1909. Harb Tarihi Dalresl. • cArei garant moral era RomAnia . Vilenli de Munte. Vezi mal recent ti Dumitru Preda..C. 249-266. Istanbul.I.7880. Edltlona I'Harmattan . 21 N.. op. In 1 0 pArţi.". 308. eonst. Romlnll. cit.Uniune fi Progres").o103-<109. /slorla. pp. 5 (338) 1 rnal 1995.. Mecldlye.48-52 (In dlferendul grec:o-turc. lbnlhlm Temo. BUCUI'8fti.M. Ramuur. . Politica externi.muzeubt. coordonate d8 cordialitate ti corectiludine. Istanbul-Ankara. 238 p. 1939 (ed.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l . Aksln Sine. indreptata impotriva unui stat balcanic. 328-334.r . Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi. New York. 3 voi.ro 86 . O lllaţl de om. int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic. N. • 11-a. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 . Feroz Ahmad..-Montreal. latl. atll nou>.

Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya). Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM.145. pe multiple planuri. voi. La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. 191�1922). E.muzeubt. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa). Cont11buţil. pp. ldarn. Bucarest. o dor8ll al tDid pUillnla. Poli/lea extetn4. 111 . populaţia musulmană de aici. se poate afirma că in perioada 1 878.mpenar. lql.. . au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427. Trupele otomane. pp. aprilie 1 897 şi august 1 901 . din august 1 9 1 6..Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". lzmlr. Istoria.. HIIHt. Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest.l . 368. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi.. ln concluzie. Memohls d a Turldsh Stalesm8n. Tn.I.CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N. Istoria.34). XV / 1968. 195. 165-166. 61 6 . voi. Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili. la Tayylb GOkbllgln. ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia. Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:. 1 5 1 . riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală. Ş.ro 87 . 191�1922 (Memoli.J.E.I.3e9-380.). 5 voi. 1963-1967. retrăgAndu-se abia în toamna . 1. ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913._. � www.1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe. lll . 1962.I. XXV / 2. 1976. ediţie B. 1914. /. �. 187&-1914. 180. alături de cele germano-bulgare. In . Ahmed Emln YalrNWI.A.560-651).161-162. In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga.A.E.". p. 1913-1919. Ankara.M.P.XXXIV (1962). Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl. în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 .Iorga. g. 285-291 . DaQ Yolu. 24 p. IntocmitA de M. Gheorghe Platon. Politica extemll.62. n-oa 1 -2 / 1971.anului 1 91 8.617. pp. 3-13. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a . Guboglu. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914.H. 1922. Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant. New Yak.. De fapt. pp. 1930. Hatualar. ldem.lorga a evocat . Istoria modeml a Roln*iei. pp. Iorga. pp. Connec:licU end London. 1922. cap. Ali Fuat Ttngeldl. au fost paşnice. 1 931 .A. voi. 1�. TOrlc lsti/dtll HarlJt. llltll'lbul .D. llltll'lbul.1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior. Cartea a doua). BUielln".. a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia.momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3. 29 . MlcllM SertoOiu. completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 . O *'fi dt om.E. Anka'a. Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte. IDtr/ti). Fathl Tevetojjlu. lstalbul. Tevllk Blylkho01u. New �. " N.149.E. In . Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal). Imperiul otoman stăpân pe strAmtori.24-29.X.E. le 6/19 mal 1914. editatA de dr. U.110-1 1 1 . cordiale. 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud.24.cimec. ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26. 1 57. 430-451 (bibliognllie la pp. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). pp. Sertlil Miri' (N..S. reeditare: Carnal Pllfll. 1967 (205 p. pp. iar RomAnia in tabăra Antantei. p. derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state.1 920) sau editate in volume25. in . a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte. noasl18 tn pt1mU rbbol monclal). Last but not /east. E. Buc:aest (pp.". 362-363. l!ucu'efti. Pollllca extarnl a Roln*iei. Clachlr. voi. pp.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N. IX• nl6a. Vezi fi Carnal P. E. 1965. palpabile. vezi fi Barbu Thaodonllcu. Ankara. l!ucu'efti. pp. . Turlcey In /ha World War.I. ediţie englezii. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver. Nicclae /org8 (1871-1940)... "' N.a. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare. 1948. toleranţa religioasă practicată de statul romAn. Djemal Pasha. pp. căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete. Carnal. '" N.. 8mdulllh Suphl TannOvar. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877.. Clactk. dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră. General FaiYi Belen. lniUIU din l!ucu'efti.ro / www. 1968.

pp. Tntre cele două state.1 90033. O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. 32 Alex. improprietArirea unor categorii de popula�i etc. subcap.1 . EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne. Ca urmare..ro / www. regimul proprietăţii imQbillare.8. turismului. Eknlm. p. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial.muzeubt. despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem. la fel ca in oricare altă . pp. 31 Pentru detalii vezi M.n-106. Clachlr. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă. 1976. 1966. Toate aceste legi. atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti.meserie" res�ată. p. 1985.conform aprecierii istoricului N. legea din 1882.5 . pp.priet�ti. dar "' N. pp. abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici.296 . nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 . + 1 (ediţia a 11-a. 1. · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * . Istoria.ro 88 . culturală sau literară. De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui . Ciachi(29}.296-297 fl M.106 21 N . ediţia l-a. "' Lucian Boia. Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· . 256 p. 30 Ibidem.vieţi istoriografice". şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică .cimec. rela�onal.�27. p. transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi). creşterea populaţiei (de la 1 06. 1987). /storloţJratla. aşa cum exista o viaţă politică.297. Din i$torla. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny). Contribuţii. Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. comerţului. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32. A. 296. precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. Ciachlr. precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile . industriei. Ankara.o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:. cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode. Astfel. Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . Din i$torla. Editura Academiei . romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. /ntroducet8. cap.306 locuitori Tn 191 �. micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. şi dezvoltarea ştiinţelor. A. cea din 1903. Moatedb Olkoul.29-30. activitatea istorică românească a inregistrat . pp. /stona.ldru Zub. Buanştl. tehnici şi reguli precise de muncă. economică.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. . Eknlm.140. devine o profesiune. Acestă . XX).943 locuitori Tn 1 879 la 381 . vezi fi Mihai Maxim. pp. Ajunşi Tn acest punct al expunerii. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ).

dr.muzeubt.lingvistice. p.". încă modest şi timid. univ. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe. in marea lor majoritate.cimec. cercetări etnografice . preocupări lexical . istoricul Alexandru Zub: . vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a. filosofia istoriei. Zub. popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii. nr. O istorie a Istoriografiei ramine. Iorga a fost.273. pp.celălalf'. in linii mari.triada critică": Nicolae Iorga . sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9.144-163. ilustrată magistral prin . Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii. preocupări cu dorite finalităţi instiuţional .MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală.34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut. autenticitate. 30 www.. p. cit. Mihai Maxim şi asist. in evoluţia istoriografiei române. op. . lafi. prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 . ci . studierea toponimiei româneşti de origine orientală. Editura . rigoare a criticii. . in mod rigid şi exclusivist. 1996. Monod pe lângă . Zub.varsta de aur.Dimitrie Onciul.O. cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno .N. Iorga. s-a afirmat plenar . Bogdan Murgescu. Asia Mică sau Orientul Apropiat). cercetări istorice prop.L. fructul influenţelor programului.23. lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu . Boia.ro 89 .C. Dintre cei trei istorici amintiţi. 311 Ibidem.peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf .1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn .turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea.273. elaborarea manualelor. preocupările de orientalis� turcologie. .Ioan Bogdan . prin publicarea şi interpretarea lor critică. in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se. după formula lui N. Turcul. 1859-1918". ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L. studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc.co .riu-zise. metodei şi spiritului . Corifeii şi discipolii ei . .52�. Departe de a fi disonante in campul istoriografic.Europa Est­ Orientală". Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme.culturale: pentru un român. Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. . Tn .şeoala critică".2 1 1 993. op.p. cit. al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36. univ.îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare.partenerul de dialog". actul in .turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate.istorica .S. desigur. Burureştl pp. Ibidem. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare. devenită de altfe: clasică.şcolii critice". prefaţA de Alex.otomane.au pus accent pe document. fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare.9. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur. p. in cadrul preocupărilor de orientalistic� .ro / www.Revue Historique" şi reprezintă.ACTA . politic şi religios.istorice. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 . Un personaj al imaginarului popular.didactice. 37 Ibidem. p. şi a construcţiei. in timp ce direcţia romantică in istoriografie . cu şcoala creată de G. Ea corespunde. in sinteza acestuia. care trebuia re-studiat. aceste noi preocupări sunt. . _ 35 Al.9. pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine. coordonatori: conf. momentul maturită�i depline. traducere de laura Cuţitaru. factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX.Institutului European".

pp. Tn voi. sociale.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. Principelui Mihai G.otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice.): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat.P. din sutele a XIV-a. P.S. citatul la p.. berât-e. Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave.osmane.n. "' Ed. studierea literaturii populare şi a folclorului turco .tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. economice.D.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�).D.ro / www.) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe.. . Theodor Codrescu. în monografii. p. D. Sturza. · <> Ibidem.1 776.1 1 5-1 34. 44 Ed. din perioada 1 780-1 822. . făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul. capitolul Acte diplomatice. Ed. P. laşi. juridice. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866.243. PP-221-224.1 18-231 . 1853. 1889. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856. dară trei.l.n. pentru care garantez autenticitatea lor. hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori).l. mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila . "' Theodor Codrescu.l.231 . T(heodor) C(odrescu)"44 .Toate actele.246. Codrescu. Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici. Tn privinţa provenienţei acestora.lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale).cimec. laşi. româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă. 1 77 1 . pp. D. 1 4 Ed.XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei. laşi.231 .433-460. T(heodor) C(odrescu)"42 . a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol.. Ed. www. celelalte două preluate din periodicele vremii46 . la ultimul document. în lucrări cu caracter lingvistic etc.468-482. T(heodor) C(odrescu)"43 . oficiale. Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842.ll.2. unele fără indicarea depozitului. . unele volume au fost reeditate ulterior. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina . 1 857.. Anafore şi alte Acte. a menţionat sursa: . Tipografia Buciumul RomAn. in aceeaşi perioadă.P. fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p. I-XXV.l. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco . Tn voi. pp.Această condică se află în biblioteca I. laşi. traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane. . 1 852-1895. 1887. scris de însăşi mâna sa.n .81-82. în publica�i .Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi. iar altele din diferite publicaţii ale epocii45. laşi.244-269. surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV . a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul).421 -424. "' Ibidem. . Sau: . ed. beraturi. prima după originalul aflat în posesia lui Th. voi.) 1 1 8 şi până aice (p.muzeubt.ro 90 . culturale. 1875. după copii ale acestora47 . Mihail Sturza Vomic.3�50.n. etc. 246 . Descoperirea. pp. în bogata sa colecţie de documente40. 1892. laşi. p.225-243. 1-18. militare. hotărâri judecător�şti etc. 1.l.

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

Revista Nouă". Bucureşti. şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra . insuşite şi aplicate in RomAnia.1 1 ianuarie 1 690. Bucureşti. Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia. Bucureşti. datate c. Bucak.muzeubt. 1 639. c i intr-o expunere umflată. la îndemnul lui N . Theodorescu. 1 97 şi publicată in 1 700.A. după ediţia engleză realizată de 107 F. Emilia Cioran. pp.S. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute.". autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk). Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. foarte interesante. nr. XI-XII şi XXX-XXXI. Belfour.ro / www. Bucureşti. în fondul de manuscrise Szamoskozi. nr. prefaţat. C.R. 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle". s. cetatea 09akov (Ozii) etc. a adunat.A. anul III. apoi cele referitoare la anii 1632-1637. Roma. III. pp. beneficiind de o recenzie favorabilă . Studii şi documente. aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. III. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi. 11. datat 1 606. Nicolae Iorga'. Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea. 1 649-1 650.ro 97 . voi. Manuscripte. poziţia 399). s. Lucreţia 1 . însă puţin cunoscute. Frankfurt. 1 07 Emilia Cioran. cap. Bucureşti. Iorga. Iorga 9 .M. val. Un c/1/iltor italian Tn Tun. 1 00 Lucreţla 1. 254. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea. alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî . Lazăr Şăinaanu. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco. p. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române. 1 90 1 . dezordonată şi naivă.A. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N . m. 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659. 1 895. Historiae Musulmanae Turcorum.b Tarsia . 1 899. 1 5/1 August 1 900. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv. in . pp. în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea. Tezlf pentru licenţa Tn istorie. 3) ms. in N. Al doilea memoriu. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente).A. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. o altă fostă studentă a lui N.2. 53-62. 100 ldem. Apolodor. XXXIII.tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B. în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea. t. ms. cap. 1 900. nr. Moldova (Bogdân) .". inedit. Iorga. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) . au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 . extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi. 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N.N. R. 1 590. VI + 271 p. Bucurefti. comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite. 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . pp. pp. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe. vezi N. Bucureşti. de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius. 104 . 1 2. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA. 101 www. p. 11. 1. Iorga. Iorga. Iorga .I. 1 740 . În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume. 1 899.Paris.I.M.R. R. de care trebuie să �nem seama"•.S. Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. t. 35-60. 100 In .Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . XXI.cimec. 1 1 9-120 (nesemnată). in .). 1910. Iorga. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir.55-63. Bucureşti.1 9-30. pp. 1653-1658. ""' N. 11. Tesll de Ucenţll Tn Utere. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea. Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost . 53. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . Apolodor. 2. 64 p. in . voi. 327 p.ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin. anno (15) 78. 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman.".

apreciat ca fiind . 110 Ibidem. 33-103 şi an XXXII. 110 Donaldo da Lezze. despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. p . ta Valachie. voi. pentru aceste informaţii vezi pp. Popescu-Ciocânel. C. Popescu-Ciocănel. speclal�atea istorie-geografie. Ambele sunt destul de defectuoase. vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . L + 304 p. p.Ecole des Langues Orientales Vivantes". despre cronicarii preluaţi de Donado. Orientalistica romani. Po­ 0 111 pescu-Ciocănel. Intre anii 1652-1659. Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr.. te Pays des Cosaques et a Moscou. XIX. estratto. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. 1 . Simache. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. introducere. texte arabe.ro / www. t. Nuova Serie. d'apres manuscrit no. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi. R. Gh.cimec. '" N. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan . Ploieşti. pendant les annas 1652-1 659. 1969. ibidem. despre expediţille lui SUieymAn pSş. Prahova. Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri. D. împreună cu o introducere de dr.. 342: . intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale". este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". an XXIX. Popescu. Bucureşti. collationne avec le manuscrit no. Bucureşti. 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze .". reuşită. Valachia. introducere. Gh. 21 p. Bucureşti. "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii.Go/estanul. Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova. Ţara cazacilor şi Moscova. 191-195). 1912. francez 120 nr. 1 98 1 . Bucureşti. a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie. Iorga a amin!� de . licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905). la . "" Ion Ursu. 1969. 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. 202-207). despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. Ursu. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897). ) din Britlsh Museum. Acesta a constituit prima încercare .201). specialist în 112 limbi orientale .. pp. in . la Paris. (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . decăt pe originalul arab (sic!)". 1/2. Ulterior. p . specializarea In 110 orientalistică. p. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. după textul arab". pp. totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. Bucureşti. unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). n. dar nu corespunzătoare ca fond istoric. Ediţiunea Academiei Romane. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. 111 ldem. Muzeul de istorie al jud. Gh. 1906. Belfour şi Emilia Cloranu. pe care le-a folosij Donado. 1909. 11.Gh. IX: . 115 Mihail Guboglu.t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp.B. fără umbră de IndoialA. inalte foruri de invăţămănt in 1906.Grădina 113 florilor după originalul persan . deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. 1909. Historia Turchesca (1300-1514}. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh. 296 . publicată. după textul arab. mai ales.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh.autorul 117 întregii opere" . Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. pp.muzeubt. despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . adnotată. o versiune românească aproape completă: Cllltoriile.. in . calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. www. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori. Popescu-Ciocllnel. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 . că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze.. 18 p. S. prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări. tradus in «dulcea limbă românească». iar Angiolello nu e decăt autor de memorii.F:cole des Hautes Etudes" şi . "' Ibidem. după ms. 208-213).traducerea eXjl ctă ca formă.ro 98 . 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp. 1 . Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. ulterior şi alţi specialişti urmând.6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . Venezia. P. cum insuşi prof. începută de d. t. 1 909. 11 3 Ibidem. 6-7. Paris.Nuovo Archivo Veneto".Din cercetările făcute rezultă. în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. 31-95. V-L. p. 1. 236. G. Popescu-Ciocânel. perte 1. 1 7 . Popescu-Ciocânel a fabricat. Vezi 1.

Cemtuţl. Autorul. 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle. IX. Iorga.275 . 91 - � 98).Milescu" 124 . 12 p.. scrisori şi cronici.ro 99 . atribuită lui N icolae Spătarul . 1905. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă.ro / www. Geschichte des Qorâns. când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp. . l a inceputul secolului al XX-lea. nr. prima scrisă de Alexandru Amira 5 . Bucureşti. idem. 1905.M. urma textul acesteia (pp. 11. fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 . Cluj-Napoca. "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea..B. Conlributions roumaines. 1 715. 247-274). Cronica a tost elaboratA In limba romAnă. G. u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII.237-247). o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme. an VIII. Rege/a Suediei.1 773). R. de Alexandru Amira. vezi şi M. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe. 1 860.. text reeditat In :"A. S.adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. redactatA dupA martie 1656. Coranul.:elebi: astfel. in N. 120 Coran textus arab/cus. www.327. pe baza celor 3 mss.R.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <.90) şi un indice de nume (pp.205 (cronica in limba greacâ). IX. 1 869. care a tratat in volumul ! despre Muhammad. orientale. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii . dr.. 121 1n . pp. Gadjanoff. 190 1 ) . Studii şi documente. 78 . pp. Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti. condus de marele paharnic State Leurdeanu. p. p. den multe letopiseţe izbranil/1. an XXXIV.134146. . pp. 1'" Dr. pp. Tradu. S. cap. Bucureflj. tradus ş i editat. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea.cimec. sli se ştie. Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. ln această situaţie.I. visle/se i Bender (Afenduli). redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. Ullman (la Bielefeld-Leipzig.39-124. Gustavus Fluegel.R. . 1 9 1 3. Constanţa.muzeubt. voi. (pp. O. 237-302. dr. 51 1 p.". voi. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. 1/1913. XIV +228 p. .Biblia" turco-osmanilor. traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. Orlentallstica romlnli. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N . Gottingen. două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. lase. Iorga. 1 715. a fost membru al corpului expedi�onar muntean. atribuită lui Constantin Diichiti. Bucureşti. . 9 . 122 1n . o nouA ediţie la Ed�ra ETA. fiiril prefaţa traducitorului). pp. Papiu llarian . cap.A. 1 863. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp. a fost editat manuscrisul lui 1. 463. 98 p.". Guboglu. Bucarest. 1 9 1 2.Senm III (pAnA in 1 794).T. 7-8/1 912..3-8). 538 p. atribuilli lui Constantin Diichiti. Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke.77). 11 despre MahmOd 1 . VAcârescu. publlcaUI de Nicolae Iorga. voi.c ătorul.Ahmed III inclusiv (pp. lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . an 11.1 83-207. in . cu referiri la relaţiile lor cu romAnii. Iar In voi.302). cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. 210-213. En grekisk Kron/ka am Karl XII: S. Silvestru Octavian lsopescu. Sllvestru Octavian lsopescu. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. 1 912. In . a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 . in timpul expedi�el In Moreea.Svensk Tidscrift Sartryck". unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt . 120. Bucurefli. "" N. un apendice documentar (pp.. Povestiri. central şi sud-est europene. vezi şi M. grec stanbullot. 1 995.". 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D.. 1 • Istorie a/easli pre scurt. IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti. Guboglu. Rl di Suedia. ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. 1919. 11.. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 . Llpsiae. G. aflate la B. 192 .. Bucureşti. Tânărul universitar bucureştean a descoperit. in ibidem. articole citate la n. cronica expediţiei turcilor in Moreea . D. Iorga. Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia.Oobrogea JuNi". ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . a doua 127 126 de Afenduli . Iorga. attribule Il Constantin Diichiti. Stockholm. recensuit . pp.

univ. rn Dicţionarul teolog/lor romani. p. 5 . şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136. cum sunt cele germane ( .§n-ului.386. 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu.S.s. 137 Gh. nr.T. 2 1 4 . Mircea Păcurariu. p.iulie 1 957.468 . O. uneori până la minuţiozitate. 5 . Andrei Antalffy. 1.347. Cluj . O. făcută de lsopescu. . rn .) englezeşti ( . ). III. voi. "'Ibidem.5.472. '"' M.). pp. lsopescu . că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. Andrei Antattry. în 1 929" 1 32 . in revista . . Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem.ro / www. EdHura Univers Enciclopedic". nr. primul orientalist roman. Andrei Antalffy. orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905). 49-52). 1 .detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare.1 0 1 septembrie . traduclltor din slriacll. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe.1922). .privită în ansamblu. lslamul (pp. anul XXXI. No.M. Sistemul religios a/ islamului. Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi. pp. aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România. pp.pe modesta mea garanţie . Guboglu. /sopescu (1878 . dr. ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii. '"' Ibidem. Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 . 363 . 5-611938.V / 1957. 1 958.M. . in . 9 . Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp..6 1 mal . Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 . Contributions roumaines. Bucarest. seria 11.G. nr.ro 1 00 . DorotMe Sasu. A.Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. laşi. Valeriu Niţu. Istoria roabei Tavaddud (pp. rn .T. Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere . prof. 90 . .100. in voi. . Un orientalist roman: S. www. ) italiană ( . 1. poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii.538. în legătură cu care dr. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. volume V. Antalffy Endre. calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'. . TArgu Mureş.cimec. Coranul (pp. a comparat dr.originalitate în concluziile formulate 130. 27-49). Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!).7 1 mai ­ iunie . 1996. 61 .B.S. 1 1 -27).". in .5. "" Nicolae Neaga. Tn ultimele patru decenii.215. p. vechi şi moderne. dar faptul că nu oferă mai multe . 1971 .". orientalistul transilvănean a concluzionat: . idem.octombrie 1 972. Mohammed (pp. Orientalistica romanii.6 . ale Coranului.Scânteieri". p. 3 . traducerea oficială în limba turcească. Spring 1996. . in . pp. Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S. Speranţa. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. "" Atanasie Negoiţa.Iunie 1 967.1922). 52-60).veţi crede . nr. pp. lsopescu. 342-343.". dr. Speranţă137. în limba franceză şi ( . 272. Silvestru Octavian. BucureŞ1i. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. O. pp. pp. Bucureşti. anul l.1041 .. Dan Prodan. Tărgu Mureş. Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). L'Ori6ntalist transylvain. R.". 471 . C/erici romani orientalişti. . 9-1 1 ) . Tn continuare urmează textul traducerii131 .. anul XIX. Profiluri mureşene. 1036 . anul XXXI II. Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. Gh.muzeubt. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu.".Napoca. BucureŞ1i. "'"Dr. a afirmat: . iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133. pp. 1 30 Pr.

în ultimă Instanţă. Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana.muzeubt. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. Prefaţ/1. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV .dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. anul XLII. la această . de către musulmanii din România. de pe monumentul funerar al unui . filologic şi lingvistic. atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. filologic.sursă primară" a lslâm-ului. Tn al doilea rând. ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene. italieneşti. religie adoptată oficial de turcii otomani. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă.cimec. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi.ro 101 . ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. 1 / lanuarie 1908. Evident. nr. Tn concluzie. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană.după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. a unei religii. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. după care să se fi realizat traduceri.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. www. greceşti) despre relaţiile româno . a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică. 3. Bucureşti. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /. o finalitate religioasă­ didactică. Dâmboviţa. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) . de popularizare şi informare. s-au folosit manuscrisele originale. Popescu-Ciocănel.".ro / www. arabă. putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. 224 • 225. necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane. O. profesor de limbile turcă.S).începutul secolului XX. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. Neazi. publice şi private. ••• In . Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română. de către specialişti români. Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie. pp. De asemenea. din punct de vedere istoric. jud. religios şi didactic. ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă. dar şi accesul. Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. culturi şi civilizaţii universale 140 . a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M. lsopescu a precizat ca . p. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative. descoperită în comuna Finta.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere.c. I nscripţia de pe piatra funerară. cu caractere arabe. Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români.turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. L. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. fiind studiată ca izvor istoric.

C. Otientallslica romlnlf. 322. în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. p. Djuvara. pp. drept de preempţiune. Nicolaescu.45. de 1 700 a 182 1 . Un rol important . pp. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri). Guboglu. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes. pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). Bucurefli.. Bucarest. 228 p. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes. Atena 1865. care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu.28. vezi şi M. 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat. a fost studiat de juristul George Filitti . G. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate. Bucurefli. " " Ibidem. Nicolaescu. BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 .ro / www. 37 p. bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză).Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic. moştenire. 1 10 p. 1 881. Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. după edi�a originalA In limba greacA.ro 1 02 . conform legilor otomane. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. pământuri mev�t. '"' D. destinate recultivării (mev�t).1821).. '"" T. lbidfHn. altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye. 328. Stamatiades. Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea . contract cu sau fără obligaţii. 4) pământurile neproductive. 1900. Bucurefli.. 2) proprietate publică (mevkaffiye. 8 . . Filitti. G. p. Otientallslica romlnl. transformată in vakuf-uri). 45 . mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române. Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44. cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii. '"" Ibidem. in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. vezi şi M. Guboglu. www. haffid jiye). .47. Istoria sultannor a Imperiului otoman.cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. pp. . . G. Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană. 1899.29 . 47 p.muzeubt. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu. şi a lui 1. '"" Constantin Erbiceanu. conculzionând că. este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări. Rlspuns D-lui B. După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea. potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D.cimec. a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic. Conflictul vamal cu Turcia. 1898. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide. Assan. Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman.

ldem. Iorga.P.D. laşi. Dlmit'IJ Preda. pp. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 . 1 900. Cluj-Napoca. Gotha. 1905. "' A.1 18. D.romAni 1 puteri europene. 11. ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc. popularA. 1908. 1 -V. vot. V. 1 997. pp.. Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. El a ajuns la concluzia că prima . Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs. A.. 224 p. 1 987. Edua Dada. Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N.E SEPTENTRION/t. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu. 830 . Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla.US această perioadă. Iniţ ial lucrare de licenţA. scrisori din august-septembrie 1856. Vezi şi Andrei Radulescu. sous la direction de M.378-392) a afinmat că . Buareşti. 1.1473. 383 (ediţia a 11-a. cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 . 798 .)" . 8ucu'eşti . XIV + 402 p. 294 . .Arhiva Românească". Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu. contrinuVa a meritat să fie amintită p. an XLII. precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman. 52 ldem.). nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă . O. bazată pe o educaţie şi cultură superioare. 1 16 p. nr.p.capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . XII +541 p.capitulaţiune" cu Imperiul otoman. 1914. Ursu. III.. voi. 1 896. nu pot decât să le amintesc. 1904. an 1 1 . bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de . an XXXVI. menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie.cimec.:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului. Scopul pezentei analize fiind bine precizat. 869 893. 1 845). XVIII+405 p.ro / www. Wlell. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893. 2. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 . 1 9 1 3 .VI. laşi. 372 p. 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . ldem. Existenţa mai multor ediţii ale .-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856.( . 372 p. Buareşti. ed. XXVIII+221 p.. Tncă în timpul perioadei unioniste. 1 908. autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476.. in special. cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc. 1 1 1 Noiembrie 1902. laşi. Şt9fan cel Mare şi turci.lt. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc.ro 1 03 . Buareşti.compl. pp. · ''" Paris. Ulterior.. 1 . Editura Albatros. voi. XIV-XIX).832. Bucureşti. in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours.).M. 1904.994 . Buareşti. vot. L. laşi. p. nr. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p. 1 880. timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române. '" N. Xenopol. pp. formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49.". passim).. ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor . 1 894. şi.1 9 1 4.Vllt. D. Paris. pp.CT/t. 204 p. lassy. conservlind. Ştefan Pascu. Bucureşti. ldem. in . statalitatea şi autonomia acestora (pp. 1914. ed. ti nr. voi. 1.Ioan Ursu. 1. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . la nordul Dunării. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. 205 220). şireata şi duală. 10 1 Octombrie 1902.muzeubt. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547). 1909. Iorga . 1.tractatelor dintre români şi turci"....) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!.827. Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii.c. 213 p. cuvAnt inainte de acad. Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş. pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti . 16 p.1 1 30. precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema . vezi supra notele 1 1 5 . prin acţiunile lor.. Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii. 180 p. voi. 1901 . Istoria romanilor din Dacia Traianll. MOLD/t.+fotggrali l . I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p. Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne. Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec. voi. in concluzie. 1 888 . 8uc:u'eşli.997. Emest Lavisse el Alfred Rambaud. deschise către modernitate. idem.1 893.). ed. 11.X. idem. 1.1538). în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii. complicata. 1 1 27 . Paris. 8 / August 1907. In concluzie (pp. "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu. idem.1489). www.capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu . ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman .capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. 12 vot.

tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi. (. muntenii au redactat actele ( . 65 (ed. lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei". 65 p. le-ar fi plătit tribut. Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. 1 . lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs. 25. Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( . C . Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil.. că o . 4 '"' Ibidem. p. dar exprimau. XLI. nr.. Giurescu a subliniat că: . p. cred . Cantemir şi diferitele versiuni ale . a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii..tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul.cimec.o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . ). 487): . . Bucureşti. p. 504).Muzeui Judeţean Botoşani . că tribului . 104 1bidem. pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice. '" Constantin Giurescu. p. 504). 1993. p. 1 54 . nr. pp. 1 2 / Decembrie 1907. 503). . închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) . Astfel.498). 1993. 1 242 -1247. folosit şi citat aceste . cănd contele Or1ov. . pp. Aşadar.capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif. cit. cât şi între sine pentru unire" 1 .924 . Studii de istorie.. pp. nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( . pp. 58 (ed. p. scrierea ( . p.)" 161 . "" Ibidem. . independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice. loc.de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită. în condiţii .. 1993. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul. 10 1 Octombrie 1907.G . . al IV-lea. . al lucrări.. de istoricul Constantin Giurescu.. 1993. i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C. 9 1 Septembrie 1907. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea). in idem." 1 64 Retrospectiv. 157 Ibidem. Studiu istoric.. ''" Ibidem. 87. 1993. C. . 99). p. antologie. ) . o realitate de fond.. p. in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor. 493-494 şi n. 4 102 Ibidem. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. autorul a făcut . p. 1993.ro 1 04 . 1 01 3 .. vezi supra n.49 . echivala 2 cu un tratat de pace. 1993. an. plăzmuind ( . că tradiţia istorică. p.51 (ed.domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. pp.65 (ed. 158 Ibidem. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. 501): .( . iar în 1 839 . . 21 .. Constantin Giurescu a cunoscut.22.64 . ele au fost arme ' 54 ldem. Bucureşti.muzeubt. 55 (ed. opera istorică a lui D. 1908. )". istorică 1 59 .. Glurescu. )..închinare a ţărei n-a fost" 1 6 . pp. de care vorbeşte tradiţiunea. 63 (ed. Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă.tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 . incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată.1015. nr. p. ' Ed. 1 993. www. şi tot pentru motive politice. aşa cum s-a stabilit în 1 456. 56 (ed.ro / www. scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani. . 496 . ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii. Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie. pp. care învinsese pe turci în atâtea rânduri. Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe. Ed�ura Eminescu. în schimb. Acesta a ajuns la concluzia că ... apreciind că în perioada 1 420-1 456 . Pe temeiul spuselor lui. pp. Tn subcapitolul ultim. Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi. 31 (ed. au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. 1993. '00 1bidem.A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634. că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană. scrisoare din 30 septembrie 1 856. iar moldovenii au alcătu�. 98).însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. nu se adevereşte deci prin documente.reedltare in 1 993. 910 . Principatele fiind suverane.

17 . Opere alese. Bucureftl. căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală. Filitti a negat existenţa .". 111 Mlhlll Maxlm.trablteklr" le pp.". an XLII.cimec. 2 1 19&4. 173 Ibidem. cu o prefa1il de Prof. 1993. Glurescu.33. 1 9 1 5.convorbiri aitlce".L. pp. C.de fapt.S . 23 . existase într­ adevăr'' 1 65. an IV. 1. In . tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea. "' Ibidem. Giurescu. 0 1 .. ". 67.) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p.A.capitulaţiilor". 1 908: .ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare.474: . Filitti a reluat problema . însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169.S. Juristul. . Iorga 1 1 902 şi C. s.59. 1. 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. cit. 1 . t. p. pp. . 5). dl . reale. C. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească.. de la 1 879 (noi. a unor circumstanţe concret-istorice. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat. Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /.otomane Tn intervalul 1 878. on Ibidem. op. D. Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că .se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc.C. Edltunl Enciclopedici. pp. C. ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i. 170 Ibidem. 3 1 1 - www. "' Vezl . lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl. nr.M. nr. text stabil�.I. trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. p. admiţând afirmaţiile lui N. nr.Neamul RomhiC". autorul a analizat . romAnii . (XLV + «3 p.. XXXV III.privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. 4 1 6 aprilie 1908. 29. pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 . 4 . nr. administrative şi fiscale" şi cu o 31 2. pp. religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 . bl fondul problemei . Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal.. �III lnalclk.2 / 25 februarie 1909. an XVII. conduzionAnd că . Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei.A. şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. Bucurefti.23.P.un foarte frumos studiu Independent . 167: . pp. etc. ale Principatelor RomAne. şi a unor înţelegeri bilaterale scrise). 8 / 1 7 iunie 1908. Acest .. Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512).prin capitula�i . an III. O. Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu.". . 3 . pp. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi.Viaţa Nouj". diplomatul şi istoricul ! . implicit. p. El a precizat că . Bucureşti. fără contesta�e din partea Po�i"174.55..6 . nr.ro / www.anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168. 11. nr. 7. 1985. p.muzeubt. 63 p. C. 174 Ibidem.. vezi ti �le lut Manole Neagoe. de-a lungul timpului.R. Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano . Tn primul capitol al lucrArii.XIX171 .celebru studiu. . bibliografie.compl.actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec. cuvAnt Inainte. an III. Introducere la C. vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . 7 . BU<Ueftl. 101 Dlnu C.1 6. pAnă la anihilare. In .4. reeditat In idem.textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl. Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor. s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi .7 / 1 . C. P(eretz) . 1• Ibidem. 1. Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă. 1. Fllittl. R.. pp. Ed�ura Eminescu.Faptele pe care le stabllette d.aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te .( . Filitti a trecut apoi in revistă . poate prea tranşante.1 914.) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. P. 25 .a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772.capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic.76).ro 1 05 . XVI . 69 (analiza Intregului studiu la pp.). de a n rotesta impotriva şi de a limita.

op. pp. ci doar răscumpărarea păcii. A. cit. apoi. A. Filitti încă actual după opt decenii. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . an XXIX. Bucarest.49. Iorga a recenzat această contribuţie. la L C. tribut otomanilor. porlret de istwic. 1 1 3 -1 14. A.XVI . "' N. n-os 1 . recent. pp. pp. 67 . in . Cuvint Inainte. XIV. 10 1 343 . dar plata tributului nu implica închinarea ţării. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale. şi idem. Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 . Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei. 45 .. .cimec.închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă. Iorga Tn . 1914.M. era independent. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV.64. N.ro 1 06 . deci 6 nu vasal 1 3 . Domnul �oldovei era tributar otomanilor. N.n. Bucureşti. în timpul lui Alexandru-vodă.21 Janvler . p. d a r nu supus. cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2. u• . "" N.oc:tombrie 1995. se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi . ţara devenind vasală acestora.000 de galbeni ungureşti 0 . 1. din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate. pp.. I. Ibidem. Studiul lui 1 . apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor.Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză. Ştefan a reluat plata tributului. Zagoritz. iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4. recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a . pp. Tn concluzie.46. a fost o contribuţie importantă in domeniu. Conatantinesc::u .ro / www. . op. 182 Ibidem.86.. 11 . pp. vezi.8. poate daruri ocazionale.1 12. C. ''" Ibidem. "'Bucureşti. Constantinescu sau de Gh. 1 1 4 p. pp.studiu precis 65 (1 538) 1 . analizată sumar de C. L . nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . - George1a EESO ann6e www.. nr. m P-lea. apreciind-o ca fiind un . de N . 184 Ibidem. 20 . Ibidem.Fevrier 1916.tractatul" moldo-otoman o . Tn ceea ce priveşte Ţările Române. completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei. obligaţi fiind. 26 .. . analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . pp.model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 . autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor.. prin pacea încheiată probabil în 1489. cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare.23.muzeubt.C. s.". 34 . pp. Fililli. .compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772. '" Ibidem.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec. iar . 2 .19. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului. . a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. Constantinescu. Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul. 1 833-1 8501 75. . 89 . 35 .". Giurescu in 1 908. cit. . 113 Ibidem.B .28. Filitti. XVII I-XIX) 6 . pp.

Iorga In . S.Revue des Sciences Polltlques".Juln 1 929. Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie. ' 00 N.�. r • annee. Iorga.�mentar-cronistice. In . Tn concluzie. 1887 . susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. 5 1 Mal 1914.ro 1 07 .Luxembourrl Athenes. al uriei anumite baze dQCJ. Gh. Felix Alcan. pp. 1 930. . După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4. este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913). Zagoritz.183. actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens. autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman. 1" annee . 419 . după expresia lui N. G.eco. Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova. T. a studiat · . Tn ce priveşte al doilea aspect.1925. Iorga a recenzat studiul.8 1 Juillet . Belgrad . pp. Studiile acestor . Bucarest. G.recenzie la recenzie". 9 . autorul a respins concluziile formulate de N. dar poate fi considerată şi articol independent. 1 "7 Gh.Constantlnopole . subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90. www. O. economice etc.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92.8 11914. 6 . ''" Ibidem.AoOt 1914. Zagoritz.. Paris. Tn . �.ro / www.E. an XLVIII. '"' Ibidem. Constantinescu. . G. Bucarest. N. divergente între statele creştine.S. Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că . 1. Iorga a respins concluziile lui Gh. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate. nr. . '"' ldem. cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce .7.muzeubt. Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman. 7 .ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice.uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman.Bruxelles .. ti y a eu une question d'Orient". au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice. Llbralrie Felix Alcan. Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N. Souvenirs dlp/omatlques.c. 107 . Nu a existat însă un front comun antiotoman. 7 . Constantinescu 1 88.Solia . T. ce-ar părea puerile astăzi. X + 648 p. pp. extras.. L".229.B.cimec. In .modeşti solda� de jertfă".442. pp. datorită intereselor politico-startegice. pp. + 1 8 hărţi.494. fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 . susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497. Ojuvara. pp. Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497. Bucureşti. n-os 7 . tome Lll. Paris.08.".O.Ga/atz . sunt un produs al timpului lor. E. N. de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193. Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N. 21 p. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive. Iorga in . Ibidem. no. 205 . Ma mlssion .A. IV+180 p.". iar conducătorii creştini (şi unii gazetari .B. Giurescu ( 1 908). dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189. 1914. Djuvara. Avril . Mes mlssions dlplomatlques.I. militare.t Constantlnop/e (1896 1900). 44' IIIV16e.Le Havre . idem. A. Paris.des qu'il y a eu des Turcs en Europe. 181 . după trecerea a peste opt decenii. Vezi interesantele sale memorii: T.21. al unei anumite concepţii istorice.

A. pp.E.lorga Tn .nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici . Constantinescu .E. 495 . şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. despre aceste .Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman.o sută de proiecte de împărţire a Turciei". Şi N. Din acest motiv. originală. 1 . dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport.planuri teoretice" era. tome XXX I I. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii.A.514 . pp.3 1 Mart 1914. ce conţinea doar . 65 . '07 Vezi. pierzând provincii după provincii 94 .cimec. Tntinderea raialelor . triplu. Bucarest. in .G.I. Marea majoritate a acestor proiecte .ro / www.S. fără îndoială. Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu.S. insistând asupra celei de la Giurgiu 98. din punctul de vedere al subiectului tratat. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc. Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp.R. istoric. ci treptat. a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea. cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc. Bucarest.E. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. bază logistică etc. studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N..muzeubt.de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa.". jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni. N . Acelaşi N . no. jurnaliştilor şi a opiniei publice.X.B. material şi moral. Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. A.. Tn prefaţa lucrării. După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine. referinţele şi hărţile necesare. 1• annee.) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate. istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman. Bucureşti.E.+1 hartă. n-os 3-4 1 1994. A. 191 1 . economic. pp. Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in . 305). Djuvara. G.O. in concluzie. cu explicaţiile. religios etc. ''" N.". recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie.E. '"' Ibidem. depozit de alimente în caz de � ''" N. Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r. 23-86. oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 . Ibidem. Iorga.capete de pod" otomane la nordul Dunării. ce era atât hotarul natural româna­ otoman. 1910-191 1 . pp.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: .ro 1 08 . p. publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă. bază de atac. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem. de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia. o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci. afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. www. pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator.") anul li.66. A. Lucrarea lui T. in timp ce numărul acestor . Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie . cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic.

urmarea logică a fost că . veneţieni. 1 91 0-191 1 .latinii " şi . narative. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin. pp.ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs.A. 9. in . ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 .. qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes. Apoi.) . Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea. întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman. Raiaua Brlilei. cu toate formele sale de manifestare. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . des Bulgares et des Latins. etc. comme les Arabes. Studiile sale de orientalistic�-turcologie. ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică. pp. traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 . organizarea militar-administrativă a acesteia. no.prezenţe" otomane pe pământ românesc.". care . des Serbes. pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl.B. Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane.1362). G. sârbi. Leipzig.. la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman. edite şi inedite. La faute est en ă Cantacuzene et. ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs.aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne.ro / www. fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia. op. 1-2 / 1906. a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga. N. Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 ."..grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 . segment de cale comercială etc. iar ca aliaţi pe genovezi. XV. au mşme degre. Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman. Perianu. 21 4 200 Al . in . Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . folosind izvoare documentare. cit.cimec.singur e un latifundiu. bulgari. 1 79 . antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman. A. anul li. cartografice etc.muzeubt. a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829. Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor . p.ro 1 09 . Incomplete şi perfectibile. 4 Zub. Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. 99 Radu 1 . 201 www. susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . rela�ile dintre . p. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză. Z.222. Al. totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea. · N.125-143 + hărţi. 202 Ibidem. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. Tn concluzie. Iorga.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război. au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică.

mai exacţi. Iorga.Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii .tl. 222 ""' ldem. eadern. Iorga. ldern. p. IX" annee. XX + o486 p. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie. eadern. Nicolae /orpa. p. Sinteza de istorie otomană şi. Nicolae lolfla'. concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei. Bucurefli. In . El conţine mal multe capitole de Istorie politicii .P. voi. 1991. de istoricii romAni206 şi străini207 .n. • ldem. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze.MIIfi&. Tahlin Gemil. n-os J.A. corespondenţi. 467-469).I. D. rn martie 1 901 2 0. Edlnborugh. a Roman/an historian). voi.A. 11. 11. N. Aceste studii VOf ti acum contlnullle . pp. In col�a dumneavoastrA." VI. 240. corespondenţi. an XXII. Nicolae /Oif/8 . n. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. 1 Erater Banci (Bis 1451).) vii place. Iorga a adAugat un post-'scrtptum: .ro 1 10 . Iorga. 11. Iorga.2 1 1971 .B. au fost analizate. şi nu lui Karl Lamprecht. Imprimeria Coresl.A. edi�e. De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea.". fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. Corespondenţi. N. 101-122. "'" Apud Barbu Theodorescu. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N. Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901. /orpa.t: N. Bucurefll. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. Parlamentul Romlnlei. n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . M. /Oifla. In voi.lntiilul volum al Istoriei otomanUor. p. implicit. Tn acest context. 1972.muzeubt. In . IOifla. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga.ldrnru-Oersca Bulgaru. 25-48. Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. pp. In voi.. sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N. BU98rest. Bucure. 11.MIIIIIda Alex. Iorga). p. 253). N. La 6 mai 1903. Peste plllru ani. www.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar. 10. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte.ouvrage de cette importance"209. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N. voi aminti doar ideile generale ale operei. Iorga.). in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N. etc. p.compl.I. Mihail Guboglu. 1907.ll lstorle turceascA. p. pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2). 11. . lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. aşa cum s-a afirmat anterior""". Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume.A.ro / www. mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. o nou.. voi. voi. IOifla. corespondenţi. 201 . In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: . cum era şi firesc.. The Byzantine emplre. Golha. /orpa istoric). 251). VIII + 236 p. pp. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. Corespondenţi. 1908. 252). După aceste sonda�e nereuşite. modernitatea.U.. N. /orpa.P. Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. . 487.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . lolf/8 et l'hlstoire). deoarece mal Tntiil este neces. Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu.. N.cimec.�. hlslorien) . Buc:arest. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat.cercetltor a/ Istoriei otomane. Iorga. N. structura. tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht. voi. 1972. /orpa. . dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui . 1. nr. 1943. 175186. unde e de operlll cu factori mal puternici. Scrisori din corespondenla bllllleralii N. 29-33. 44-47. pp. in .istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N. Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p. pour des mesquins buts de suprematie.B. p. Ale�resco-Oeraca Bulgaru. 243).E. D. N. Bulletin".1. note ti Indici de Eclllerlna Vaum. Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1. Scrisori cltre N. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl. Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. 2 1 1973. pp.R . p. la 21 mal 1907. Scrisori cltre N. păstrată la B. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem. 27 noiembrie 1990.occidentale qui. e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N. sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman.S. manquerent ă leur devoir"203. a Roman/an hfstorian. 172. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii. numită Imperiul otoman. La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman. voi. Bucuref11. pp. r11omme et roeuvre. Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: . anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205. Buc:arest. Editura Minerva. 1986."(N. noută�le şi neimplinirie ei. Iorga. M.E. 'll17 Tayylb GOkbilgin. 190 p.

1913.. Alexandrescu . Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare. voi.42-59. era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale.M.prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic. voi. a considerat. Istoria Imperiului otoman era ..ro / www. V. lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht.R.unitatea monarhică. savantul român. Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 . occidentale. lnsi. Alexandrescu . istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu. pass/m: M. a roman/an histortan. 1 91 1 . Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională. ) .democraţi". Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu. bizantine. 1. Golha. . Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 . modern 13 . padişahul. Astfel. www. pp. tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn. Tayyib GOkbilgin. biografle sau poetic. XVII + 453 p. lol'f/a. �9.cimec.Manuscriptum". nr..O.nach den Quellen dargestellt"). i l l . Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice. Sct1sort cltre N. 1.35-42. cartograflce etc. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane. 1. elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. op. sud şi est-slave etc.stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:. ·a Romanian h/stortan.ro 111 . receptivi la realităţile şi influenţele locale. la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. a elaborat o era sa în cinci volume. provincie ce va constitui baza puterii otomane. pp. XVIII + 512 p. edificarea unui stat turc naţional.M.Dersca Bulgaru.Dersca Bulgaru. voi.. epigraflce.. i. în mod critic şi obiectiv. Tn elaborarea sintezei sale N. 214 M. arătând şi demonstrând că aceştia erau . XX + 486 p. XVIII-XIX. 3 / 1982. toleranţi. pp. . ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. /OI'f/a. Nicoale Iorga. 11. N Iorga. Ca urmare. Imperiul otoman. cit. cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. 2" Vezi In detaliu M. voi. pp. sălbatici. Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi. 1909. 2&-33. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat . IV. Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G. pp. cronistice.:: 'canice sub stăpânirea otomanică. 1 1 . 213 Ibidem. cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec. /ol'f/a. Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. 1908._ Jnsetaţi de sânge.Dersca Bulgaru.. voi. 72-84. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. româneşti. Opripn. pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză. In . N. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei. numismatice.M. 191 0. (precizând aceasta chiar în titlu: . ordinul unui singur stăpân": sultanul. liniştea sistemului absolutist. an XIII. XX +479 p. 202 . Bucureşti. otomane (în diferite traduceri). cit.. distrugători şi fanatici. voi. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908. XX + 633 p. N.1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student.34. voi. Alexandrescu . op. pp.muzeubt. N.

. Prin a/ treilea pas.. op. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie. fiind un capitol 2 .R. op. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice. VII.30. 71. op. pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 . depăşite ca plan de expunere.59-69. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului. "" Şi pp.O. Tn sinteza istoriei otomane. savantul romAn a urmărit să realizeze . pp.c. vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N. Iorga. G.M.Dersca Bulgaru.cimec.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural.c. Alexandrescu . p. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec. şi metodic. A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens. 1910. Zinkeisen. pp. cit. p. G. cun se � in lstoliografia mondială a subieclului . Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. Asiei Mici.rasa" ("poporul"). N . 2 1 5-324. 91 . 217 N. când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală . 218 Ibidem.muzeubt.)21 6.c. viaţa spirituală ("ideeaj21 6... cit.. Al�xandrescu . Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia. 1. pp. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. 3 .81 . Alexandrescu . 1 47-2 14. luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 .. folosind intr-un mod original metoda compara�ilor. la inceputul secolului al XX-lea. ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e. op. Alexandrescu . cit.R. p. A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman.Dersca Bulgaru. Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal .ro / www. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . multe dintre· ele valabile şi astăzi. vezi şi M. Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice. W. în conexiune cu metoda indu�ei istorice. XI e.sinceritate" al documentelor şi cronicilor. X e. 1. Prin a/ doilea pas. M.M. cit. pp. 222 /bidem.. N. www. III.Dersca Bulgaru. Idei interesante şi pertinente. 1. fără resentimente. 221 N. influenţată de cadrul natural. . încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de . 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M. similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice.ro 112 .O.publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană.). 3 1 .M. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec. N . voi. Iorga.Dersca Bulgaru. De altfel. voi. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. Iorga.V. O.1 46).R. concepţie istorica-filosofică.. originalitate pentru perioada in care au fost formulate. pp. Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J.M. pp. 59. voi. 210 /bidem. izvoare istorice folosite. interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. M. G. I-XX.97.1 46. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică. a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 . intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan.

R.Deraca Bulgaru.lstorlc.1 12. Iorga a considerat că. Iorga. în timpul căruia. 11. op. volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538. N. Ndem. M. "'" N. turceşti. Ndem . pp. 37 . 227 N. o puternică influenţă romana-bizantină. Egee. ""' N. economice. 105 . G.. pp. Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. Eufrat etc. III.ro 113 . 11.. a Romanian historian.M. 3 -230.. sociale. www. pp. op. 3 .ro / www. M. militare.R. hislorian. G. pp.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 . N.R. Alexandresru . în urma cuceririi Egiptului mamelucilor. N.). N . pp.).M. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11. cit. 98-105. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538). G. Iorga. pp.134.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea. G. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră. cit. M. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 . Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici.. /Of!la . pp.muzeubt. vot. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume. pp.O. Drava. analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 . Guboglu. 177 . Mehmed al 1 1-lea. 225 Ibidem. ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 . 1 1�120. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N . Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii.). culturale etc. vot.O. pp.. Cuceritprul Constantinopolului. 1.39. Mediterana de Est şi Centrală . relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă. N. Tn cartea a 1 1-a a volumului. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul. creând astfel prototipul suveranului otoman. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. passim. Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . Sava.R. torr��� et l'histoim.O. însuşindu-şi titlul de calif. Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. a refacerii acestuia in deceniile următoare. a Romenlan hislorian.M.cimec. Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului. 325-486. 107 . /Of!lll.O. pp. 104-105. eadem. 1910 (XX + 479 p. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch. M. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. pp. prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite. şi urmările sale). a subliniat autorul.Dersca Bulgaru.182. islamica şi romano-bizantine.109. 231-453. voi. /Of!lll. a organizării politice. Alexandrescu . Iorga. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5.. N . împotriva lui Petru Rareş. voi. Iorga. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi. Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. N. religioase. politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre. 1909 (XVII + 453 p. urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie. N. /Of!la.

IV. şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea. inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane . pp.272.M.1 595. autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului.cimec.muzeubt.). Tn ultima Carte a volumului.ro 1 14 .R.128. pp. pp.135. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil.1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774).. pp. /orpa el l'histoire. tulburările interne. Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman. cit.Dersca Bulgaru. mita.O.O. h/storian. V. voi. cit.. pp.512. înşelăciunea. pp. (1 808-1 839). "" Ibidem. Alexandrescu . analizate sistematic din punct de vedere militar. /orpa. M. goana după imbogăţire şi ranguri.212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. N.479 . 273 . Iorga. Alexandrescu . pp. op. concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. Alexandrescu . schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale. la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut . voi. fenomenele demografice.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches.ro / www.R... da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699). Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri.Dersca Bulgaru. 1 26 . M. G.: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]). 405 . politic. decăderea armatei şi a spiritului războinic. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le.bolnav" stat feudal. 3 . III. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora. 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. voi. Alexandrescu . a Romanian historian. savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595. (XX + 633p. schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc.problema orientală". marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683). a Roman/an historian. 1 1 3. www. al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza .i�i. cit. Iorga. ""' Ibidem. N. . 38 . op. in anumite momE nte critice. economic. voi. până la pacea de la Ki.ik Kaynarca (1 774) inclusiv. 125 .). crizele financiar-economice.războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812. corupţia. a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi. . 1 9 1 1 (XVIII + 512 p. religios-ideologic etc. 1 09 . N. intre aceştia şi otomanii nativi. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse.Dersca Bulgaru. Iorga . G. pp. lupta pentru putere intre renegaţi. Epoca re�elor. pp. 120 . N. IV. Iorga.M.. M. 230 N. 213 .Dersca Bulgaru. pp. Guboglu. inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea. passim. pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 .1 30.. pp. M.M.1 10. 9 . M. semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului. .istoric. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. 1 30 . 232 N. Iorga. concomitent. pe de o parte. N. N. pe de altă parte. pp. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman.39 .ili. adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . pp. eadem.1 83. 3 .M. aadem. N. 1 82 .125. 231 N. Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . lorgiiJ. op.i.

Serbia. Iorga. 1 13 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului. fiind · cu mult superioară.O. · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice. IOfV& .a Roman/an hlstottiJn. Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu . încercărilor anterioare ale lui J. s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi. Coroborata cu celelalte izvoare istorice N. cit. caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) . cea turcă235. considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. toate punctele de vedere. Geschichte des osmanischen Reiches. Albania etc. Iorga a definit şi lansat .244.ro 1 15 . · La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii. ideologice.R. formulând con�luzii veridice şi durabile.. la bază o singură naţiune.istoric.llgaru. România. Cartea a 111-a.un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• .143. 183 . /orpa .184. N. iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident. 7311 Al. religioase etc. N. historlan. pp. Bulgaria. eadem. N. multinaţional: Grecia. în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite. www. !orpa at l'histolra. contradicţiile între . 233 . bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878). Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi. von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J.ro / www. W. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei. revoluţia Junilor turci (1 908). militare. A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. Tratarea istoriei universale ca un tot unitar.V a fost tipărit în 1 948. pp. culturale. pp. 230 G. nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol. 39 . M. op. N. marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. sociale. că mari turcologi.633. 135 . Cu formidabila sa intuiţie.noile timpuri" şi .Dersca Bi. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund.1 1 7. 403 .M. apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică. pp.cimec. eadem. M. din care au rezultat cauzele. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică. Zinkeisen (1 8401 863) .. având. Guboglu. N.(faptul că în Turcia voi. O altă consecinţă a fost aceea că N . pp.muzeubt. din . pp. Muntenegru.vechile moravuri". Zub. /orpa. Alexandrescu . savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă.40. sunt alte dovezi în acest sens).

idem. epigrafice etc. Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451. p. a fondurilor documentare. 41. dupA o luptă dllrzil. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul.) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti. Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). 1909.ilerai. In "8. 58. 583 . K SOsshein. 546. N. atunci responsabilitatea repartizării cărţilor.ro / www. p.R.). p. N. diplomatică. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie).ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll".un lnvlţat european de origine suedezA. Ji'ellek.586. concepţiei şi metodelor de organizare. a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). p. Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea).ileraichlls Zer1rablal.. Alexandrescu . De aceea. pp. depozitelor etc. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). Z. când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). 109. Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane. In "Delische l. pp. 1 9 1 2.muzeubt. din îndemnul turcologului ungur 1. Şi periodizarea istoriei otomane.1915. este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial. criticat de recenzorii europeni. păstrare. pp. Contribufions roumaines.O. G. specialişti in domeniu237 . spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. 1909. a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei. pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul.lerallnl!iU1g. datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson. 463 . In perioada dintre anii 191 2 . Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii. Tn . idem. 9 ("In Turcia.istoric.Ln:ei al XIII.77. această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). Djwara şi D. 30 (la iniţiativa lui T. www. p. modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 . eadem..548. 1909..1 899. in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910). de bibliotecă etc. nici pAnii astAzi (1973 . al XXVI. P. 1913. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată. In frunte OJ arhivele otomane.464. Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA").ltnct 1914 .Dersca Bulgaru.cimec. Activitatea rnodestj In acast domeniu. 1 19. 1 . divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman). Alei (. pp. In 1 898 . lorgll.505. Guboglu. ""' Vezi şi consideraţiile lui M. M. Iorga .M. 191 1. 42 \'De fapt.eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}. in mai mare măsură. pp. 43. in care. tvrco-otomană. 231 Vezi M. Ger1and. datorită faptului că N. pAnă atunci. savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor. 230 M.1922 . p. 546 . otomane. in J. Brod<ehlam. 1 8. fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă. cronistice. 1!01. 148 . p. 29 (in 1905 . adoptată de N. 20.. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci. otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi. copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. E. 460. 817. p. conservare. 76 . Guboglu.1 14.n. paleografie. p.". D. p. historian. 323. 101f1B . pentru că. el l'histolf!l.. a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca). integrării şi interpretării izvoarelor documentare. domnea haosul. N. Prlleografla. pp. Iorga. nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc. pp. 1910. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. 186. C. al XVIII. 60.istoric.inceputul 237 C. 1 1 2 . califtcate fi 8bllitale.Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 .584. otomane. pp. pp.l" al XFN. bibliotecilor. ai operei savantului român. Kamcson.) nu sunt cercetate în măsura dorintă. 1909. mai ales." al XVI. p. este discutabilă240 . 15. 819. Guboglu. al XXX. pp. N. 578 . p. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (. 801. idem in "Hisbisct1e \llel1eljl.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 .. L Mlrgold. folosire etc. Gunnar Jahring. capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie. 2 Iorga. fapt subliniat şi.47. trecând .191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. numismatică etc. Orientallstica romllnll. eadem.ro 116 . 503 . şi sistemului politica-administrativ otoman. A.Orienlallsche l. . N. a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic).

. L.D. Tn Anglia a tost. 2CJ0. 244 Prestigiul d e care se bucura N. a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. de asemenea. Xenopol. Paris. Nicolas Iorga. N.cimec. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman. 1 774. eadem. G. conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 . a fost un produs al epocii sale. in voi. 185 . al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . p. in lucrările Istorice ce le lnfă�şează. IO/fla.Istoric.Ş. historlan.ro / www. Lucian Boia. Dar. plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A. 1 1 7 .E. Evoluţia istoriografiei romana. E. In A. Bucuretti. a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză. O. pp. D. o victorie militară.KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA. anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane. căci descoperirile se fac neTncatat. In Franţa. 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. A.Revue Historique"/ 1 908.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. Weigand a apreciat. referitoare la G. op. Guboglu. cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor". sinteza otomană).. 144 . 1. ImpreunA cu Karl Lamprecht. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică. unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . Iorga ca fiind . francezâ. iar dupA apari�a voi. etc. Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910. Iorga. faţă de .Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci. pp. de locuri. 1 640.. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată.( . 259 . prof. pp. centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). Iorga al l'hlstolra. 1900 . O.ro 117 . a unor indici de nume de persoană.. pp. pp. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu. In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. M. pot afirma că G. voi. al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}. al sultanatului acestuia. Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. 1 976.R. ItalianA. N. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In .marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc. in . 1-a apreciat pe N.. In Italia. Astfel. p. cele ale volumelor 1 1 . ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale.Revue Historique".. Alexandrescu . 1. cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. punct de reper fiind un an important.durata lungă" a unor fa pte. cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. historlan da /'Europa du sud�st. mal 1 9 1 4). Fiecare timp oglindefte. 35. mărind fără incetare orizontul Istoriei. 1972. eadem. ""' . n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale.48. voi. Xenopol.149. anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale. Bucarest. prof. 1985. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare. otomani. subiectiv şi obiectiv. IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd.M.Dersca Bulgaru. ziarul . Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. un tratat de pace etc. 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M. sărbă atc. Pemice i-a propus să tipărească la Editura . 24' . Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa.1116. Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale. era imens. lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam. căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui.O. Nicolas Iorga. a Romanian hlstorlan. 347. sinteza otomană. Bucureşti.muzeubt. N.260. N.R. adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. . 1 . Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire". Iorga In lumea ştiin�că germarVI. cit. Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii. ediţia a IV­ a. Seeliger. i-a mulţumH personal (mai www. XLVII. p.20 1 . practicată anterior de Cantemir. de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile. anul unei succesiuni de sultani.Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). 1-IV. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă.122. ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti. /'homme et l'oauvra. dar nu decisiv. Virgil CAndea. W. apud A. Iorga .. pp. 40 . Belmont i-a solicitat colaborarea. engleza. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn).

Istoric.R.. biograful sAu. Nicolae lorga2.cimec. După al 11-ea război mondial. in 1 948. aşa curti a declarat însuşi N. a apreciat G. Barbu Theodorescu . 156 . voi. cit. y> rin natura ei.V al sintezei otomane in limba turcă.1 10.. muzee etc.46. 45 . O viaţl d4 om. p. Bucarest.) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu.M. ulterior.. Zub. 63. sinteza e un punct terrninus. .. in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere. indirect. Iorga. pp. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc. "'' Barbu Theodorescu. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană... Iorga . Guboglu (N. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. N. in ochii lumii intelectuale otomane. p. Nicolae Iorga'. 2112 1. biblioteci. III. revăzută. Iorga şi nici secretarul şi. X.A. op. p. 250 Barbu Theodorescu. realizata da Nuzhet Kudret. Nicolae /orga2. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman.Hoepli" un compendiu de istorie otomană.T. Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest. lorga248. 2650 p. . E. Al. 2'" N. N. 20. S.muzeubt.156: M. a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch.4. Iorga.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . Europei (noiembrie 1913). S. passim. 109 . E. • francezA (1912). Nicolae targa'.G. pp.. Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie. Bucureşti. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. Barbu Theodorescu. In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi.78. V-nci Cllt (1 774 . şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret).99. pp. N.ro / www. 3 . Iorga să tipărească in editura . G. p. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive. p. un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică. ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate. Tn iulie 1 914 editorul italian A. Să fi existat această inten�e.aproape zece ani de zile. dar şi unul de inaugurare"24 . Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:.1912). ""' Afirma�a lui M. O. 1 18 www. Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c. Iar In RomAnia. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba . S. a G. Tn Selbia. augmentată şi adusă la zi. prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. Iorga . Studii şi documente 1/terate. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 .politlco . O. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908. Ankara. pp. 1940. asta inexactA. Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. Baykal. V 1 1948. pp. deşi trecutul istoric româna­ otoman. Baykal. cum mărturisea. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi. 25' N. nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA. după un lung p�oces de elaborare de . Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere. Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu. Nicolae lorga2. sunt sigur de aceasta. �. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1). . . Pemice i-a propus lui N.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da.ro . editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală".� uzeul Judeţean Bototani Dar. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 . G.R. 1914. probabil integrale. 1 75. urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 . T�u. Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial. p. voi.. �lren: B. nici N. savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci.culturale s-au bucurat de un Imens succes.en Reiches. dar primul război mondial să o fi. 1948. in 1 938247. nach den QIJe/len daryestellt. XVI + 890 s. Imprim Minerva". 1 73. Chakry (Şakrl). le 619 mal 1914. vizita şi contactele ştlinţlfico . Şi exemplele ar putea continua. Osman/1 Tarih/. Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S.O.. Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia. istoricul B.

Iorga concluzionat că . annee. Vălenii de Munte. . Bucureşti. număr de volume etc. Bucureşti. in . in . 58 p.R. însă amănunte de Qrdin conceptual. A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc. creştineşte. Serbarea de la CIJ/ugllreni. Cu/ture romllnll supt fenarioţi. "" ldem.. 1. 140 . •Datina Românească". ""' ldem. Alexandru Movilă. Tn . 6 / Juin 1914.1395). stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . extras (variantă augmentată).A. la ei acasă. popor". · ' Bucarest. 962-999.. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani. 1.C. 798 . "" pp. Mihnea Turcitul. 11. pp. Veneţia Tn Marea Neagrll. Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace. 16 p. profesori de drept şi de medicinA. ''" Jdem.Neamul RomAnesc".) se îneacă în dispreţul public.I. 1 1 . Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral. Sina. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . extras (71 p. t. pp.S. Tn mai 1 914. de naţie şi de ideal. 1. Bucureşti. an XXXV..R.M. 1 75. p.). Bucarest. Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri.". în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română.compl. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci. Studiul a fost recenzat favorabil in . Dumba.la u n popor (român . 1901 . a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55. s-a dezvoltat cultura română261 . D .806 '+ 3 pl.. ldem.1 400). A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii. Bucureşti.A. n . lmpr.DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. an XXXI V. m. XXXVI . pp.renegaţia poate fi de trei feluri: de lege.647. '"" N. Bucureşti. L.476. 20. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . nr. in .ro 119 . Nicolae Iorga .A. subliniind că . renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane.48 p.S. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă.E. nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre.B. Iorga. Erau culţi şi deschişi către modernitate. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. 1 . tehnic-editorial.muzeubt. nici altul n-au găs� ee să le spunA. august 1 9 1 2.Neamul RomAnesc. N .cimec.. cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte". Iorga relata.L. Barbu Theodorescu. 1900.M. Ştefan Bogdan.50. 1 898. Bucureşti. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman. 11. t. pp. N.141 . rectorui. Nici unul. prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi. La gară era ministrul. Astfel. propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. s. Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu. 257 1dem.ro / www.ACTA MOI. de asemenea. Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. cuprins. 188 / august 1 9 1 8 . 1914. pe care o www. 473 .A. Bucureşti. pentru . sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea. . savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N.S.( . DoulJ conferinţe. 11. ." s. pp.". ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români. Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc.compl. 1938. peste decenii de la efectuarea ei. Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot. A cercetat. ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N. se.P. 1914. 3.I. D. 1 898. in . Bucureşti. Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării. nr. în continuare.celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş . Toma Cozliceanu. Hrisant Cămăraşul. ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat.I. Doul conferinţe. .. că . P .. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol. in . Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation. ei genegaţii . Iorga.rvind altora ca un exemplu"2 . 30. 645 . A analizat. p. ocupate de I mperiul otoman.O.". Biruinţa de la Clllugllreni. Sinan Celbi. 1914. nu sunt incl1 cunoscute. ldem. formulând consideraţii generale257 . slavonă şi română. XXXV II.. cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 .". a enumerat cazuri . şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea. în şcoli s-au predat limbile greacă. · idem.c. no. � .

In . an . Prinos lui D. Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi. contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi.1403). RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud. Mal agreabile . 1914.I .iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi. conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc.2 1 J-'« .Gibbaona. Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea. . cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă. dar şi de colaborare avantajoasă. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o .nt. caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). 1903.nt. Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla. raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal. Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. Dumitraki Varlaam. strid nllllonalll. BucurettJ . se supuneau jurisdicţiei domnului român. 167 .F6vrier 1916. ClltBctanJI " utmlrlle ei. www. Nicolae Iorga etc. le­ nache Văcărescu. o Turcle nouă. III. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal. . A publicat noi iapriveam atunci. � . modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. Dichiiti. 1 . In an am Iritat cll lll(le (Nil. o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele. lqrga a analizat cauzele. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. . • ldem.o . 1916. Lupta da /a Lepanto.muzeubt. C.cimec. . energie războinică. ur ann6e. O 111aţ1 de om. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române.16. prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264. Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie.Mării Negre Strâmtorilor.A. Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford.au disanlrie de la blnctll!ll" (N. fi pOOicll ln limba fnn:ezil. pp. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H. stabilirea osmanlâilor in S.fi ce fanatica realllilil nu pllceau. euc. Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons. Bucarelt.. In voi.B . partenerului de colaborare263 . s. In . le 6 / 19 mal 1914. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism. ) : c4. orientale in original sau in ediţii critice. muzeele etc. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării. bibliotecile..ro 1 20 . N. The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre. dupi aproape zece ani de zlle ( .. n-os 1 . Iorga. A. A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea). care. ldem.300. conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă. Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. N. a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 . pp. unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir.) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!. 24 p. s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e.l. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 ..175. 1101. pp. mai ales.110).. alf'l8rFtll1l an . 290 ...a de Uit In AIIIIUII . ·aucurettl. Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman. să ridice moschei. • 1c1em. Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. pp. popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării . a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 . A. Oxford. Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală.·. CI� Presa.E. 1914. otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. recenzie la H. ldem. e. N..ro / www. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani. 1 9 1 6). adeci. cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi.Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă.Drum drepl". 100.au • se prafacll .

20 p. Minerva" . s-a întrebat retoric autorul. abandonarea politicii de cuceriri.. voi.I. renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 . XI (Cercetllri şi regeste documentara). Iorga (colecţia .. pp. conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade.+1 h. pp. "" ldem. Auf. lr"' ft16e.). in .. A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . pp. Popt»re Ulri:e peteZ/tal8.Svenak Tidlkrift Slrtryck". a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S. . vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac". 1913. Vllenli de Munte.262. în lungul exerciţiu al funcţiunii. 131 .1� Poponlor". pp. voi.145.. în cele din urmă.O. 270 ldem.. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est. Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman.178.ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico . .. la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus. Buanll. cu capitala la Constantinopol. Prin aceasta. Golte.11). Bucureftl. dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat.E.5 decembrie 1913.). llldnl8 din . Europei270 . 1913. publicate de N. rY. Bucurettl sau auedez. Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică. IY. p.Giobus". In StudH şi documente. n-o. 271 ldem. Stockholm.". 1915. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914. und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa. ldem. e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In .o. . pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa. dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1.1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 . energia. 191 1 (540 p. Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi). 59 . 253 . la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. VAienil de Ml.1/Janvler 1915.. 4 . 4p. Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc. In . 1).. La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. N. vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală. Bucurettl.ro / www. insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 .A. XX.. administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor.LIX/1913.rile. 1910. www.Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare. rasele supuse (renegaţii) au guvernat. 772 ldem. � le dullllln'U OJ Aulrle). dar renegaţii s-au uzat. 200 Zicale turceşti.-E.B.german din 1863-1699.ro 121 .cimec.IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded . Vilenil de Mine. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl. conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat. 1906 (307 p.meditativ. Buanfti.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 . 36 p. otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite. Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia.1(). · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908). Se găseau oare.iniiiiJ. RecenzaU "1. In Studii şi documente. 29 p. 1908.E." e ILtllinlal fepU cii N. spiritul oriental contemplativ . care-şi revendică drepturile naţionale.S. Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale. ce devin parazitare şi domină brutal.muzeubt. Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni. 97. Dec:olnlemln:he.

E." I 16.1907. 97 .Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . Turci şi Greci.286. Istoricul-ziarist N. in loc cit. firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat.S.R. 200 Ibidem. pp. 2 4 1 1 5 Decembrie 1900.. pp. Dimpotrivă. 59 . ldem.04. V + 254 p.02. 1 1 .R.131 8). aceleaşi numere. p. Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea. Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente.67 (despre rel�ile greco .cimec. profunzimea analizei şi a concluziilor. pp.134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei. Constituţia turcească280. pp. Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279. 1605 . a eviden�at starea de decădere economică. conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915. 191 2.N.04..B. Politica .Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: . in loc. 1 31 7 .R.N. Cu firea sa vizionară.58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N. 1 19 . in . p." I 22. cit.muzeubt..46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA. Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 .452.1912.R.N.4 1 1916. voi. 770 Ibidem. Marele vizir la ldem.N. 1916. în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea .N. pp. Tulburările din Constantino po1e282. aceleaşi numere.".1 607).R. de asemenea. In loc.conservatori: .07. 448 . La Dobrogea.1 909). Bucureşti. rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . 21o• Ibidem. pp. ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco . Vizita studenţilor turcl85. 353 . mai multă omenie. pays de synthese.08.").1 74. idem. ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat. 770 ldem.R. 770 Ibidem. Mişea în Parlamentul Otoman281. idem. 94 .R. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 . sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc. vecinfi sili şi chestiunea Orientului. 56 . 166 . 2to< Ibidem.17. Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual. Jassy. Vălenii de Munte. cit." / 1 7. no. ce păstrează viitoruP8. Ibidem. -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl.E. pp. redactând numeroase articole publicate în presa vremii. Cuvântul domnului dr.ro 1 22 .07. mai multă umanitate". . m ldem.O. Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77. Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www. pp.ro / www.secole întregi am stat unii lângă alţii. La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: . ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone.1909..Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit. savantul român prevedea pentru viitor .355). Tinerilor Turci'. Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea. Bucureşti. pp."I 20. Jassy. pe o solidă bază materială şi morală. militară.N.Semănătorul"l 1 904 şi . valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine.R. reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România. m TipArit la Vălenii de Munte. pp. 46 p.07.N. 2 . 97 . vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim. 203 Ibidem.63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: . idem. Ce înseamnă popoare balcanice273 . pp. pp. pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din .1907. Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor. 1 1 . 64 . pp. n-os 3 . nr. pp.619). împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi"."l 08. n-o 4 1 1917.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori . pp.1 00.Neamul RomAnesc". susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană. in .96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g.4 1 1916 -1917.1908.otomane şi o prognoză politică: .N. 100 . 538). pp.1 908)." 1 05.o nouă legătură a popoarelor.romanii) care a locuit aici. este o culegere de articole din ziarele . că . vezi şi textul din ."I 28. politică. 42 . 21 27.") 1 1906 .R. Romlnii.1909. cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal.61 7 .I. Ce Tnseamn/1 popoare balcanice. bizantină şi otomană. R.

"" I n . românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno .R. pp. Amintiri istorice307.istoric.".domnului Enver'.N.R. 1 9 1 3. '1 2 l n .N.A. Războiul Turcilor cu Ruşii. 1 9 1 0.R.R.07. La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe. 1 71 ." 1 nr.R.09.M. 1329 . "" I n .43-44. pp. R..N. "'" I n .1 730. pp.R.01 . ".155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: .R..1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia).N.43 / 02. 1912.." 1 nr.1 729 .08." 1 nr.N. 31 0 I n . 2117 Ibidem. "' I n .N.lstot1c.62 1 martie 1 9 1 7.4. Dardanelele.R. Enver15.N.R. 705 ." 1 nr. na�onal. '" I n . Noua aventură a Junilor Turd18. pp.R.ro / www. 154 .03. pp.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88.1 265 . pp. 1 9 1 7. lql. t. 787. plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman. pp.N. Constantinopolul fără sultan316.01.N. R. "" Villenii de Murite. pp.1912). Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.N. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314.1 1 . 8 .cimec.09 .402. Biblia turanică a Turcilor12.1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: . XXXV II. Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul .1914. 300 In .157 /1919. 29 p.79 / 1 2.R." 1 nr.1914.35 / 07. 1910." / 20. "" Ibidem." 1 nr. N. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N. 1910.N. 1 9 1 2.1 538). "" I n . "" I n .Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298.83 / 1 6.N. 196 . 1915. »> I n .08. pp.N." 1 nr.141 / 26. 1 914." 1 20.3°3 Războiul islamului304.• 1 nr. care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României). 1 75 . 3.N. p. "" Ibidem.R. 152 .N.706). I n .ll. (preluat din .N.250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: .1 565). 401 .N.N.R." 1 15." 1 nr. 19 p." / nr. 1 745-1 747). "" I n . Bucureşti. "' I n . Succesele armatei otomane30 . 1 0.R. 288 Ibidem.culturali'.223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: . articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare.N. 1 912."/30. 148 .643.07. Invierea .144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N." 1 07.paşii in România : .188 ("N." 1 nr.R.R.Jo6. 1 8 / mai 1914.spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295.I. 248 . 185 .273 / 1918. 191 1 . 641 ." 1 29. pp. Convent ie cu Turcia'/89.N. 302 In .R.34. p. 221 .a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96. lncă un asasinat politic la Constantinopof99. lafi. 286 Ibidem.1 / 13. păstoritul transhumat al mocanilor români. Siluirea unui popor şi răspunderile':i91.muzeubt. lafi. 10. 1 0 . pp.R.N. "" Ibidem.1913.64 / 1919.R.09.N.N.10. ""' I n .3°9. 315 1" ." 1 07.N.A." 1 nr. pp. 1 429 1430." 1 nr. 191 1 .." 1 09.44 1 09. 1 0 .J1 .S. 45 .1 267)." 1 nr. anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc.1914. Oaspeţi turcP01. ""' Ibidem. 143 .ro 1 23 .R. pp." 1 nr."/08.5 / 1 9 1 2).L. pp.46 / 25.33 1 1918. Bulgarii . pp."/ nr. pp. pentru articolele citate la notele 273 .N.R. 1 916.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: . s. 1573 .R.N.198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo . Stanbul şi Fanar11.R.1 330)." / 14.159 (N. 303 In . 33 . . strategic." / 19.R.) 285 Ibidem. Iorga de a se informa şi de a inform. "" I n . "" Ibidem. 301 In .31 6 vezi ti M.R.N. 1 96 / 1919. "" Ibidem." 1 nr.07. Guboglu.R.R.271 / 1918." 1 nr.de stăpânire in Dobrogea. pp.R.R. pp. lnvăţături din Turcia293.08.1913.153 (despre vizita lui Hakki . pp.2 1 9 / 1 2. ''" Ibidem. Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90. lafi. Deşi pare lungă. ISfÎ. Starea actuală in Turcia300. acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2.Lumina Nouil"/ nr. 1 0 . cultural. Lămuriri istorice292." 1 nr. pp. Ultima glorie a Osmanlâilor10. 1 9 1 7.151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : . Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman. 158 . www.9 1 ianuarie 1910. Turcii .N. 1 914. /orpa .N.R.1910.42 / 26. "" I n . pp. ""' I n . Distrugerea armenilor din Turcia308. pp. Intre Greci şi Turc1.06. pentru popor" 1 noiembrie 1914. 1 9 1 6. lql.05 .

Sinteza otomană. 282 + 11 pl. Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . p. Iorga.ro / www.pentru a expune. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. Tn 1 9 1 2 generalul turc M. Ed�ura Minerva.46. diplomatică etc. profesorul german W. Peste ani.51. Seeliger. Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. Studii fi documente literare. . fără discernământ. Ed�ura Minerva. voi. scrisoare din 5 iulie 1912.note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. N. Bucureşti. selecţia textelor. N. deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist. Iorga. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. accentul căzând asupra capitalei otomane.marele orientalist şi istoric al românilor''320 . aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. 1-a numit . decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig. studiu.muzeubt. 227 . compara şi judeca faptele şi oamenii. Tn 1 909.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). ediţie IngrijitA. 1. Nicolae lorga2.. când orientalistica îngloba.cimec. multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total. Toronţlu.. Iorga . La începutul secolului al XX-lea. Bucureşti. Aceste . 322 Apud M. 1907. 1940. pp. în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut. voi. în trecut. 45 . Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită . p.) istoricii otomani sau străini" 321 . 158. semnul egalităţii între Turcia şi Orient.Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular. 1987. turco-osmană. se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident. Guboglu. note fi comentarii de Valeriu RApeanu.istoric.1926.E.le vrai historien de I'Empire Ottoman". neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. vezi ti selecţia de pagini din N. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind . Pe drumuri deplrtate. Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. D. Bucureşti. www. Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman. dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. 1890 . Iorga. despre altele a adunat informaţii. P. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. şi-au legat existenţa de acestea. fie partizane. X. Prin Bulgaria la Constantinopol. ""Apud Berbu Theodorescu. când se punea. turcologia. a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 . ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie. Se impune o precizare: N. cu o accentuată tentă de vizionarism. '( . dar realiste. Iorga. "'' I. Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin). ) cu totul altfel decât (au făcut-o . pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană.ro 1 24 .350. fără o delimitare prea clară. pp. operă fundamentală timp de o jumătate de veac.compl.

Papadopoi-Callmachi. 320AI. XVII. La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină. . 1901 . Domcontribuţiilor citate la nota 205. a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman. )"325.istoric. .historien de I'Empire Ottoman sau . apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. In . 1 74 (nesemnatA).". care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă. 44 . ""George Baflureanu. 1895 .Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. n.3. Ultimul a afirmat în acest sens: .B. 1.a Romanian historian of the Ottoman Empire"323.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324.. n-o 9 / Septembre 1916. caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. 1 91 1 . situat pe o colină lângă Cornul de Aur. în special din Istanbul. Tn .în relativă stare arheologică". Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. Teoria formaţiunei cifrelor. Guboglu. 30 p.cimec.56.".152. Al. m. Orientallstlca romlnl. Iorga . Iorga nu putea fi considerat turcolog. Guboglu. Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8.ÂI . Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M. p. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit . in vecinătate se afla Vlâh-Sarây. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman.S. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. pot afirma că N."'· ""In . Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea. t. care a descris aceste valoroase "produse tipografice". Papadopoi-Calimachi. X e. 34 1 . 327Gheorghe Balş. M.". patriarhi ai Antiohiei.E. reşedinţa reprezentan�lor munteni. Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul. arabă sau turcă. pp. ""' M. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe. acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman.c. 11. Istoricul şi originea lor. N.E.ro 1 25 .ro / www. bisericuţâ a avut. cu alfabet grec sau arab. Iorga a fost apreciat. p.A.S. Cifrele arabe. In revista . Bucarest. p. fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le). pentru a păstra credinţa.A. 32• 323 Titlurile www. ca fiind un mare orientalist. Cifrele sub imprimerie. în secolul Xli-lea.muzeubt. cunoscător de limbă turcească. n.1 896. s. 1916. in .I. Bogdan-Serai. 470.O. mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul. Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. p. epud M. 111• annee.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog). Bucurefli.B.Numa' •• an III. pp. aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor.I. Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. Serafim din Pisidia şi al�i. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. ldem. 1 22. de-a lungul timpului. C. iar Mihail Guboglu . Bucurefli.. în perioada publicării sintezei otomane. iar bisericuţa . preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 . 1 1 p. 3301asa ai-Mualuf. 1 35 . răspândite de arabi în Europa). Contrb i utions. dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( . Titlul contribuţiei citate la nota 205. arsă însă în 1 784. . ad-hoc şi sui-generis. . 1 79.M.R. 47. Din acest punct de vedere. care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu.M. Bucurefli. cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 . Tn concluzie.

a elaborat . pp. 'Udeţean Botoşani nii români. dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc. în paralel cu limba turcă. M.1 1 1956.2 / 1988. au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918). ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). anul VIII. 621-628. no. statul român a acordat şi . Istoricul român nu ne-a oferit detalii.". P. V . fie sinuoase332. prof. prin urmare. In . Guboglu.".R.muzeubt. p. conform cu noile realită� politica-diplomatice. ldem.cimec. Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. Bucarest.ro 1 26 . pp.XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions). absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. M. Contributions roumllines.E. 99 . no. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. nu ştim. fie liniare. 21 al amintitei legi.". IW". Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques). Bucurettl. XXVI' annee . au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene. Lucre�a Gane. reorganizat 331 N. pentru acest interval de timp. O . '""Vezi. "'Mehmed Ali Ekrem. Bucureftl. Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea.protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal).o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 . 351-353.I. in . pp. Halevy. Astfel. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli. predarea limbii române să fie obligatorie333 . 454 . dar motiva�ile şi finalită�le au fost. ce .a doua jumătate a secolului al XIX-lea). XVf .78 . necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i. Alexandrescu .R.garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane. a Dobrogei la statul român. pp. XXXV II.1 1 6. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane. R. 314 .E.460. pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane. A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. Orleni/IJ/sticll romiJniJ. pp. in .".Dersca Bulgaru.ro / www. Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880.A. pentru instruirea tinerilor turco-tătari. Paris. prin art.1 1 1 . Bucarest. 93 . la sfârşitul secolului al XIX-lea. Din istoria.0. voi. 1967. Iorga. în acelaşi an. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. apoi a fost transferat la Medgidia. 11. Iorga.324. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice.E. Orientallstica romiJniJ. contribuţiile: Mayer A. 8 1 . 2/1 969.S .S. cu m e ra ş i firesc. diac. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă.S A I . R. Acest interes a existat. diferite. autorită�le române au hotărât. pp. in . transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi . 4. conform informa�ilor oferite de N. 1. In .aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere. în general. Emilian Vasilescu. pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant.M. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag.E. O lliaţl de om. 4 / octombrie-decembrie 1956.Muzeul .VI. p. •• nr. www.

f www. p. Macrea. Viena. ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale. _ 1 . 1 1 2. P. Leger (limbile sârbă şi rusă). Les l!tudes. p. p. 335 1. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh.6.cimec. Th. 1 1 2. p. 1969. Bucureşti."). Cairo etc. pp. 330 M. cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal). /.u anexe. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. care biograf a datat greşit (1888 .muzeubt. organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. Notes. O. pp. nu puteau rămâne fără ecou în România. 337 A mai urmat. Legrand (greaca modernă). in idem. p. Popescu.M.ro 1 27 . filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S. Lazllr Şllineanu. 1 901 (VIII + 96 p.1 . licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887). cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes. nr. Constanţa.181 . din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh. 164-165. pp. in .M.). a urmat la Paris. Lazăr Şăineanu. Notes. Ş. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei. Bucureşti. mai veche. Vezi lazăr Şăineanu. P. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336.ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase.A. D. Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34. Les l!tudes.An. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană.M. Astfel. Notes. Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. Ion Matei.Dersca Bulgaru. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H.S. Ploieşti. Aguletti .) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate. Alexandrescu . Istanbul. in perioada octombrie 1 888 .biografic. p. 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România. Haşdeu. în cursul secolului al XIX-lea. S-a hotărât. \(ezi şi Luca Vomea.1 0.ro / www. pp. Popescu-Ciocllnel. EdHura . Alexandrescu . an IX. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. conform art. Simache.". Un orientalist ploieştean: Gh. vezi şi Ion Matei..E. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy. O carierll filologicll (1885 1900). de asemenea.9 . ca delegat al României).iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A. 353. 253. Avr. Alexandru Alecu. Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu. E. între octombrie 1 887 .1904.M. 1934. 1907 .). E. in paralel. 1928 1933. Cernăuţi. 20. Cu un portret şi patr. Lazllr Şlllneanu.Oersca Bulgaru. Bucureşti (456 p. Abdurrahman. cu noţiuni introductive de arabă şi persană). ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . 1928. Istoricul unei tmpllmdnteniri. (infra abreviat: Lazllr Şllineanu). Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}. M. ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. Barbier de Meynard (limba turcă.Adevărul' S.1916. anii 1903 . 1 1 2.sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B.ACTIt MOLDitVI. Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. Ion Matei. o menţiune aparte merită şi prof.octombrie 1 888. Mempriu auto . Pe de altă parte. 2 1 1921!. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză).187. tipărirea unui anuar. D.

datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: . 1-a respins. din fondul Adamachi al Academiei Române. pp.P. aramaică. Haşdeu şi Al. la 28 iunie 1 892. B . în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară. Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane.muzeubt. Astfel. D. Avr. "' ldem. College de France (a aprofundat limba turcă). Tn . având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate. O. în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris. ebraică şi etiopiană 0 . Limbile semllice. Amintiri.) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. 1 895.Universul" S.49.18 • 38. pp.. www.mai 1 891 . Bucurefll. Tipografie . despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă.ro / www. 1 ..perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie. persană). 331 Leipzig • Bucurefll. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. Amintiri. Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea. Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ.Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. arabă literară. Bucutettl . 49 p. ( . O. feniciană. 63 • 66. Ch. Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. Houdas (limba arabă vulgară). Tn ţară însă. s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. Aguletti de a edita o . dar comisia de examinare. "" ldem. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th.triadei critice" şi promotor 1 892. în intervalul octombrie 1 888 . Constantin. 75 p. a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. turcă. P. unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. . A. "" Ibidem. lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni.in ţara noastră. A fost singurul candidat înscris. 1 947.Revistă de semitologie" la Bucureşti. Derenbourg (limba arabă literară). destinat special acestui scop.cimec.ro 1 28 .). siriană. in 1 895-1 896. angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor. asiriană. in frunte cu slavistul Ion Bogdan.. Halevy (limba etiopiană). cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . "' Constantln Şllineanu. pp. Tn perspectiva timpului. După tipărire. 48 . Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. Scheffer (limba persană). Un an mai târziu. să-şi însuşească limbile orientale . specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu. Barbier de Meynard (limba turcă). cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană). membru al . A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. A. poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 .

Dicţionarul teologHor romlnl. B.Iunie .octombrie 1 972. Notes. la Viena şi. A murit în august 1 922.M. 1036 . www. traducltor din " sirianl. Speranţă. Matei. primul orlentallst romln. dr. 5 . cu accente şovine.cimec. Iorga. in . anul XIX.ro / www.1922).alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii. respingerea lui C.al . Cleric/ romlnl oriental/şti. Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu. nr. . aramaica. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . o mentalitate refractară şi obtuză. 9 . Ord. Nicolae Neaga.6 7 1 mal . Editura .muzeubt. Un oriental/si romln: S. Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. pp. despre care voi insista în paginile următoare. ebraica. In ldem. Gh. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică.215. O. unlv. ""' Pr.s. fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba. Gh. alte direcţii de cercetare istorică. iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu. fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar. a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem. o tradi�e în acest domeniu istoric. au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343. colegul. pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 .ucuretti. . licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). . pp. Popescu-Cioc�nel. nr.iulie 1957. Dr. anul XXXIII. lsopescu.472. lsopescu (1878 . probabil. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. V.". Bucurefll. seria 11. obţinând licenţa în 1 906. preot prof. nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească.S. Acest veritabil geniu filologic. unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti. care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . 1 996. doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios. pe marginea lucrării Influenţa orientală .1041.şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. . .Univers EnciClopedic". nr. p. Atanasie Negolţă. 152 . dupA o analizA atentA.". araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906). specializările istorie şi geografie.iunie 1967.G . Existau alte priorităţi. B.368. dr.Ultima relfecţle". in . prietenul şi cumnatul lui 1 . armeană şi chiar turcă. cel cu care a polemizat virulent N. iar 1. la 44 de ani. activând până în 1 91 8. ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi. Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908). Silvestru Octavian lsopescu. siriană. Mircea PAcurariu. . in .363 . Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C.153. Pr. aramaică.1 922). anul XXXI. Tn felul acesta. pp. Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita. 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu. însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă. S. A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 . Ori. Bucurefti. Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . 1 1 2.10 1 septembrie . Prof.. Revenit în Bucovina natală. prin alte lucrări de specialitate. 1. Bogdan nu a ezitat să le sprijine.S. vii sau moarte". absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900). cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�.T. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani. a devenit un orientalist-semitolog de· renume european.. pp. Bogdan. a studiat limbile orientale (turco­ osmana. 0.1922). Pr. siriana). Dar. 468 .6 / mai . fără să mai elaboreze . la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908). pp. laşi.ro 1 29 . armeană. III. 5 . 214 .

pp. Notes.1 0 1 Octombrie 1907. BUCUI'efti. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 . nr. pentru anul financiar 1 906-1 907. arabii. In . obţinând. fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th. Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind . conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909.P. cursurile . Gh. un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă. Popescu-Ciocinel. �i.. susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti.1907 .C.". D. un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc. ca . dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. an IV.student tolerat". Cu sprijinul protectorului său. 1 1 .L. cu tema Mohamed şi opera sa348. voi. Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. p.In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 . datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice. O carte rari. membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905). 1928. p. profesorul şi mentorul său Balint Gabor. Bucureşti. Gheorphe Popescu-Ciodnel. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) . Mohamed şi opera sa.:. cunoaşterea Peninsulei Arabice. pp.Dersca Bulgaru.ro 1 30 .Cultura N�onaiA".ll .1 / 1 939. 1 1 2. Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). nr. 278 .O.12 1 1938. La 1 1 noiembrie 1906. Demosthenes Russo (1869 . care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic. licenţa.L. "" Gheorghe. 27 noiembrie 1907. 1036. Bucureşti. 389. pp. persanll) . In . 4 / Aprilie 1907. 45 p. a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. Iar peste un an. lordicheacu.c .. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat. Tn felul acesta. unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. 1971 . bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui". la .compl. 353.S.(Marin Popescu-Spinenl. Tn acelaşi an financiar. tânărul Antalffy.1938) zum Gedachtnis. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed. postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica.4. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta. "'" Franz Bablnger.•AiexandresaJ . www. ln nr. Tn memoria lui Demosthenes Russo.InsemnAri leşene".). LXXI .434. pp. i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină". A primit.279.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes.cimec. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv.33 . culturilor şi civilizaţiilor orientale. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. In . 391. lingvistic. arabă.C. A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice. Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.". forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) . Dar Gh. Les ttudes.7. vezJ fi lon Matei. a apreciat conferenţiarul. M. . publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . s-a precizat: .A. 6 . 1909. de asemenea. an XLI.M . ln . 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină.ro / www. p. IX. nr. voi. Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA.44. la Facultatea de Litere şi Filologie. la 12 martie 1 909.singurul orientalist român. extras.inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo. Viorel Baglacu. tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii. Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti. VIII. Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. la 8 noiembrie 1 904. care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist.muzeubt. impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate.1 9 1 6). p. Bucureftl . limbilor şi literaturilor. idem. ..

deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul. anul l. · . In . Persani şi Turci. . pp. Doroth6e Saau.) date termenului de orientalism. 1 59 . .. a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i. pp.. . limbile arabă. în paralel. V. Deşi discipol al lui Iorga..T..O. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană.ro 1 31 . Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA.. voi. Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice. fun�ona şi prestigiosul College de • . adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. Va fi ( . 1. L'orlent. . lingvisţice. un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C. istoricA. intre anii 1 906-1908. www. religioase. MIRt. ) vorba despre: ( . cu o teză despre Originea Heteenilor.A. ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii. Sistemul religios al 1$/emulu/. nr. nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii.reat. pp. Cluj-Napoca. neutru. muffT-ul Egiptului din acea perioadA. Aguletti. insă acesta din urmă i-a răspuns. turcA. Tn 1.. Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog. cii. atat de rriult legat de Asia. Nu a avut insA norocul. Andrei An1allfy. tătară.ScAnteieri".". culturală etc. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane. 302 Ibidem.studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: .Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?". Moisil. A aprofundat limbile arabA şi ebraicA. 5 -9. a dezvoltării .cimec. Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. 90-93. Aguleltl. fiind prefera� mereu al� candidaţi. 1 /Spring 1998.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu.9. în concep�a autorului..licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene.muzeubt.Hillel".6 / 1938. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. ţară ce era. La cumpăna dintre secolele XIX-XX. Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th. cu prlvlre /li speciali a romlnl. v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul. culturale. Bucurefti . . . 6 . Dan Prodan. 1957. şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. 1958.euc. elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii . 40 p. extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu. cu toate ale lor triburi (.".) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( .) Arabi.. a cAlAtorit prin Imperiul otoman. op. And. De câteva ori.904 a făcut o altă incercare. f '"' Th. dr. persanA. Avr. Andrei Anta/ffy.. comerciale etc. Student al lui Iorga (1 893-1 895). printre altele. · necesare (limbile latină şi greacA)350. Tătari. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau.Jiste transylvain dr.prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient. să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei. 5 . pp. Tg.) care au locuit din cele mai vechi timpuri. no.)"�2 .S. Avr. ""' Al. profesorul Aguletti a dus o . 1097. solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei . inzestrat cu toate cunoştinţelor . Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie. pp. In . ZUb.344 345. filOlogicA. politica­ diplomatice. autorul a formulat o defini�e genericA: . A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796. artisti�. In . Abia în perioada interbelicA dr.160.ro / www. R. . premiata ulterior (1 896).

Avr. prin care studii . traducerii. 1 841 . . ne sunt necunoscute.studiile turco-arabe".muzeubt.-V.studiile turceşti sau . autorul a insistat . culturale. poate. unde se studiau limbile orientale . dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii . hatişerifuri. 1 3 .moarte şi savante". (ce) zac sub colbul archivelor turce. Tntregi dosare politico-diplomatice. de aici şi până la . La sfârşitul studiului său. . sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora. 27 -40. documente de tot felul.studii turceşti sau " . La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique. pp. studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. ce putea fi investigată prin . E. va arunca lumină asupra trecutului nostru". • Trebuie să subliniez faptul că Th. subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient. in cursuri savante.studii turcologice" sau .Muzeul Judeţean Bototanl France. Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833.asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului".cimec. precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură. realizate sub raport lingvistic sau istoric.)"354 . a profilului moral etc. Africii. A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane.turcologie". pp.ro / www. a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de .un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării". hatihumaiunuri. 1 883).turcologie". .acte.)" . 1 854-1 855. pp. . de nimeni cercetate. intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S. in cadrul sferei " studiilor orientale.lumea otomană".Ibidem. Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. www. cu privire la prin atete noastre.cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana".Journal asiatique". autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii. ce va fi făcut in anii următori. un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic. cât şi onorarea orgoliului naţional francez353. . P. transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale . Pentru români.25. 38 • 37. Deşi nu a folosit in mod explicit formula . D . D. studiile orientale slujesc intereselor politice. această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. P. autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. A mai atras atenţia asupra numeroaselor . Aguletti a particularizat. efectuate de turcologi.studiile turceşti sau . . analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane. şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 . diplomatice.ro 1 32 . depistării.vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care. comerciale ale României in Orient. " prioritate avea . Asiei şi in N. datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice.Ibidem. cu celebrul periodic . Mai mult decât atât. � • Ibidem. I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică.turco-arabe". privitoare la istoria noastră naţională(subl. Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl.

a reuşit să creeze . 22 p. fără referiri documentare. însă. persan�.RomAnia Junii". 1 1 .turcologie" sau de .România Jună". 302 Ibidem. bibliografice etc. în ce măsură profesorul Aguletti. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. in lucrările lor de licenţă.22. prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă. după cum el însuşi a pretins. de astfel d� "îndemnuri". pp. insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . scrierea cu alfabet arab. persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�.n/1 şi stud/He orientale. ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză.1 1 .Jrefli. pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi. Avr. Bucureşti. E greu de precizat. Th. Rom.]")361 . memorialistice. Nici de data aceasta nu a folosit termenii de .17. arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. 1 900. ]. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N . asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ . pe care le indrumase să trateze. nu au avut nevoie. dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic.studiile orientale •356. Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. Autodidact în studiul celor . Ulterior.modest soldat de jertfă".cimec. Iorga să-i fi sugerat studentului G h . . lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363.studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt.. 3 voi. despre care. '"' Ibidem.in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . 20 . Iorga.turcolog". 1 900. " 1 900.muzeubt.trei limbi numite musulmana". exemplul profesorului Th. Bucureşti. termenii de "turcologie" sau de . să studieze limbile.19. mai ales. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor. 1901. a insistat. Ibidem. Avr. aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran. crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil). Aguletti să fi avut o anumită influenţă. Aguletti . 1 5 .ro 1 33 .. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare.. acest . pp. . Avr.14.turcolog". turc� 7 . nu a amintit nimic.. este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei . 357 BUQ. nici de data aceasta. 5 . din punct de vedere gramatical. pp.P. in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei. evident. mentorul său. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu. după expresia lui N. Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman. 1 90 1 ) . . ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. Popescu-Ciocănel studiile lui Th. 1 7 . D. Popescu-Ciocănel. '"' Lazir Şllnnnu .ro / www. Nu a folosit. ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. E posibil ca asupra lui Gh. � ""' ldem. pp. ""' Ibidem. profesor la Universitatea din Cluj. pp. preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362. De altfel. www. In . 350 Ibidem. la sfârşitul secolului trecut. După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi .

233 . a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu.D. Dj. ·112. susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti. op. Nlcclae iorga•. N.) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei].244. cit. Iorga a formulat şi propus . turcă. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: . E în adevăr o ruşine pentru noi .Oersca Bulgaru. o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României. cap. Gh. persană. cultural etc. (. in folosul unor bursieri români.. nr.366 . B. 47 . "" Ion Matei. � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale. an XLI. 37. pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii.C.367 . m. 215.A. E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( . p. 1913.R. dar şi C011'1pAtimit. Seni. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. 353. Nicolae Mişu.T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl. nr. Adam V. De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie. de origine. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni.1 ..ro 1 34 . Papahagi.ro / www. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort. Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă. Abdurrahman.1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă. pentru studiul acestui areal geo-politic. in parte şi de instit�i orientale.. Amintiri. Iorga.cimec. pp..un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368. de limbă.". • Al.]'.-D. dr. Notes. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906. p. 11. cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii.muzeubt. 1. .� . ) .a spus-o expres in testament . AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In . • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e. Batzaria. p. a � şi in incercarea de a intemeia. logu. 9. Notes. din consulatele româneşti din lmperiut otoman. Mustata H.ca din venituri. Alexandrescu . istoric. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale. • N. H . şi compi. ). dar nu a reuşit. Orientalistul Gh.I.. .. 1036. aubcap. Cotula. dacă nu chiar ruşinoasă: .]. vezl fi Barbu Theodorescu. pp.48. p. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit . p. Les �tudes.P. Zub. Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră. N. Constantin Şiineanu. p.P. amintim pe: Constantin Petrescu. 338. că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad. Siruni. 1.".M.. "" M. cari mi se pare foarle indtept�ţitii. Bucurefti. Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală. lbrahim Themo.A. 38. impreunA cu alţii. 1.L. www. că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. p. "'" Ibidem.. extras. . Ion Matei. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale. XXXVI. Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră. ����. VIII. Eluanfll. 1 1 2.M. ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N. a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman.lnchei cu o dorinţă.S. 10 1 Oc:tombrle 1907. Teofil LObel.

solidarizante.B. economică. militară etc.179 1 C. Iorga.muzeubt.Est European.24: .de fapt ideea nu era rea . Rosturile.. Marinescu. p. p. G.] lnauguration de /'Institut. să i-o dau. Ministerul avea undeva departe.E. ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare. politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. omul şi opera . nemancat şi r. p. ce se impuneau a fi studiate metodic. după numeroase şi insisitente demersuri. p. annee. 236. N. peste care s-au suprapus structuri greceşti. pe Calea Moşilor.. împreună cu guvernul liberal condus de 1. Duca.). Ed�ura . 42 . A fost o pace zonală.E. Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent. Bacâu.G. op. Brătianu. să-i acorde patronajul lor pur nominal. înţelegere şi echilibru. chiar dacâ aceasta era marele istoric N.şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. cu pesimism. Să i-o dau. 1994.atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene. coordonatori Gh. seara pe la 9. www. p. voi. Neutralitatea. no. O viaţil de om. otomane.S. fără imixtiunea marilor puteri europene . 3 70 I. Bucarest. 1 79 1 C. Tg. 11. Timişoara. st. 11. ·"doar europenii sud-orientali". an XVI. partea a 11-a (1915 . Iorga aşa cum l-am cunoscut.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud . Duca. nr. in . voi. Al.Plumb". 2 1 1 986. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv.D. C. Mureş. Iorga. deşi o considera totuşi interesantă37C).cimec. pe care il socotea drept o mare operă a lui . p. Zub. Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale. 1. l-am asistat şi la Inaugurare. voi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând. Valeria Costăchel. realizată doar de statele din această regiune. se cuvenea să devină un factor de dialog.I.103. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile).ro 1 35 . romane-bizantine. Iorga. Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372. o clădire ce Ti convenea. nicidecum financiar369 . Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. acceptând cu greu. Ed�ura Helicon. ""' Ibidem. şi subl. Discours du professeur N. neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. N .. pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3.1916).Vatra". Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. trecând peste multiple piedici şi animozităţi. N. a avut la origine o idee şi o dimensiune politică.2 1 1 9 1 4. N . româneşti etc. conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. iar 1.P. III. in voi. 1. Memorii.ro / www. Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare. vezi şi N. cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 . . slave. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3). subliniindu-se interesele comune." nctis�"[compl. Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său. Buzatu şi C. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. Andrei Pippldi.". pp. intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă). pp. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. 236 239. bulgare. m Andrei Pippidi. Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie. Iorga (24 Janvier n. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe. in . Gh. Am ven� cu legea in Cameră. sârbe. cit. Fundamentul traco-illiric al zonei.O.46. 1 993.

etnografie. cultural şi moral necesar. sau ale altor savanţi sud-dunăreni. indiferent de rang. 3 . 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico . nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". fn discursul inaugural. cit. greacă. 1926.1 9 1 9 73.O. Bucarest. ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti". 1 39 . de istorie a lumii374 .n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri.E. Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1). Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 .estlci a bAITAnului continent. Scopul fondării sale era:"( . nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4. era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37".) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. no. turcă. Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate.muzeubt. ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale.1 / 197B. www. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european. zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu. Gândind şi acţionând astfel.Bulletin"-ul instituţiei.şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior. să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică.E. Zub op. literatură. .1 9 1 6) . aud­ dunAreni etc.ro / www.politice din statele Europei Centrale. seminarii şi conferinţe de istorie. neguvemamental. care elabora în cea mai mare parte şi . a popoarelor balcanice etc.E. să Tndrumeze. Constantinescu. pp.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare. I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări.. pp.156. savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală.236 .. cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice. raporturile personale ale lui N. Acest institut.S. . fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. 374 Vezi şi consideraţiile lui Al .ro 1 36 . folclor. însăşi principala funcţie . 373 N. posterioară etapei travaliului său individual.cimec. geografie. A. apoi formată îndelung o echipă de specialişti. Iorga fată de sud-estul Europei. Iorga cu savanţii europeni fi. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N.S.". Editura I. menire şi chezăşie de durată a institutului. Tn afara influenţei factorului politic. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină.. xv1• ann6e. pp. predarea practică a . maghiară. caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă.E. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter. sârbă. mai vastă. a corespondenţi lor de presă etc .1 9 1 5 şi 1 9 1 5.limbilor europene sud-orientale": bulgară. a specialiştilor în istorie. .4. Se vor elabora comunicări.R. passim. Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă.. otomană. Iorga. Sarmanioti. mal ales. ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale.237. lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului. apusene şi estice pentru zona aud . . Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă. sud-est europeană cu şi în aceea mai largă. Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N.E. albaneză. Bucureftj. In .

in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913.muzeubt.cimec. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti. care se va transforma. care ( .ro / www. cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi. Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�.. Fara venituri altele decat ce dAdea. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau.ro 1 37 . La Inceput. cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei. aşteptănd momentul. N.46). Imi asoclasem pe Murgocl ( . au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. 102 . Viena. ). 1&4 p. statul. 47 . Cairo). 1 4 . Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. Publica�a noastră. ). cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. Rămânea valabilă doar ideea.35). . s-a aşezat foarte modest. Iorga. unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. Inaugurarea.30 . N. mult mai tarziu.. Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. binefăcătoare timp de mai multe secole. Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp.. dupA rAzboi.. Intr-o revista. O lliaţl de om. Monografia. Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur. economic. cu un evident lată cum caracteriza.. Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării. 9 . fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură.. Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp. 1905. Pentru aceasta am intemeiat la noi. Privilegiile RomAnilor din Pind (pp. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. pe care nici pAnA astAzi. pp. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească. Les Roumains de Turqu/e. s-a făcut cu solemnitate. ) şi pe Părvan ( . ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă..104).53). a stârnit interesul oamenilor de cultură români.Eminesco". . ca fi eventuale excursii. cea mai sincerA a regelui Serbiei. iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului.22 . la Fundaţia Carol. necercetatA. Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor. In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii. III. Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3.20). pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. Bucarest. demografic. ). Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat..36 . In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat. în Imperiul otoman. nici un orientalist român nereuşind să o onoreze. apoi crearea unei biblioteci care. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice. geografie. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru. Principatele valahe din Pind (pp. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376... voi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric. care. care avea in program cursuri de limbA. Institutul. RomAnii din Plnd (pp. n-am putut-o retace. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani. Renaflerea conştiinţei 3711 www.13). 1. cultural. locul şi rolul lor în cadrul social-economic.21).1 9 1 4). Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. intenţia şi înţelegerea. peste două decenii. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( . m Nicolas Papahagi. rlmprimerie . este fi astAzi. social. 5.. Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini.. şi etnografie ( . conferinţe de istorie. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp. imbogA�ndu-se necontenit..

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

ro 1 44 . Şăineanu . 1908.Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu. Bucureşti.CCXLVII. era necritic elaborată. Theophil LObel. 1 s-a reproşat lui Th.Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L. · "' Lazăr Şilineanu. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti.l. specialist care făcea parte din grupul mai numeros al . care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi.F .a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă. con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui . LObel . 1 .turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii.turcolog". www. Th. deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară. "' Dr. Teoria prezenţei . Paris. "' Ibidem. ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L. arăbeşti şi persane in limba română". deşi fără pregătire filologică de specialitate. 7 . A reproşat l sa notelor . căruia autorul i-a contestat. prin intermediul . Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli.XXX.imprumut oriental": otomană. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei .A. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea. CCXLVII . Th. prin lucrarea sa.limbilor neo-latine" sau sud-est europene. Influenţa orienta/1. calitatea de filolog orientalist.•• a. D . 11 al lucrării lui A. pe bună dreptate. Bun cunoscător al limbilor română şi . Şăineanu.orientaliştilor". autoapreciindu-se că . Şăineanu. L. folosindu-i in contextul adecvat. a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th. In . LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor . Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). realitate recunoscută de el insuşi.cimec.ro / www. indiferent de filiera prin care a intrat in limba română. extras. 40 p. <H Ibidem. pp. Th. LObel a apreciat că. LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor .muzeubt. 2 . vol. P.).cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. Observaţlunl relativa /a opera .orientale" in limba română. istoriei.nu sunt nici orientalist. pp. pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole. LObel 9 . posibilitatea ca unele . LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p.M.S. Cihac.orientalist" şi . pp. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română. li. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L.osmanli". apreciindu-le ca nefondate. Th. care a acordat neologismului .R. dr. p. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane. erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. m Ibidem.originii orientale a unor cuvinte româneşti". Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic. Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare. nr. LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale . subiective şi gratuite.A. dar la nivel academic. ci indirect. Leipzig. Peste 1 4 ani. Şăineanu.3. Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420. Th.7.elementelor turceşti. Şăineanu. !.elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană. in special de orientalistul L. nici turcolog (subl.422. arabă. pe nedrept insă. persană.37.

R. p.P. 2 '" in . Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete. MikloSidl. Paris şi LeipZig (1 887-1 889). Elemente turceşti. Bucureşti. . Continuând analiza. Bucureşti. 1886. un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic. Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. L. 1 72. Haşdeu43 1 şi Fr. autorul a identificat 1 . Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. 1868 . cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală. Haşdeu.muzeubt. op.les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine.ro 145 . contribuţia de tinereţe a lui L. căt şi lipsurile. rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. Leipzig. pp. în total 1 . 9 -10. Bucarest. aşa cum am mai amintit.Magyar NyelvOr". în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism .540 de "elemente turceşti în limba română". t. p.) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci. voi. Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel. "' Vezi şi O. Macrea. temeinice a subiectului anterior amintit433. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti.. D.11.1890.41 . pp. www. 19&-284. "' B. P.445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora. 1886. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului. Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. asupra subiectului cercetat.. Sur.arabe . Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti). "' Fr. 1 885. P. Miklosich.Mest.1 876.ildschen Elemente in den si. la Bucureşti (1 882-1 887). pp. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. pe de o parte. cit. arabi şi persani. mai ales. ' În perspectiva timpului. Cât priveşte etimologiile sale. Tn continuare. Budapesta. Oie ti. pe de altă parte etc. 1884. an III.persan. în mare parte. "' Ibidem.und est-europSischen Sprachen. faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană. şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă. 1885. 1 . loc.V. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi. Lazllr ŞAineanu. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu. devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 . 146 p. că n-au existat contacte directe între români. cu pregătire de specialitate. apud ibidem. Tn anii următori. apvd Luca Vomea. 1928.cimec. p . cit. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri. F. Berlin. subliniindu-i atât calitătile. "' Theodor Zenker. W1811. 1885. 1889 . Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. Dictionnaire turco . Sup/flnwlfe.ro / www. "' in . A.und est-europaischen Sprachen.Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie". 1 .'. Bucu'eşll. iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 . 1890.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. extras din . El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429. 2. XIX. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme. H. 407 . 1 . Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română. voi. Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător. 59. 59.646-701 şi an III. p. "' Fr. B. Wien. p. . "" Lazăr Şăineanu. I nspirată de lucrarea lui Fr.IV. pp. vot. în cadru filologiei comparate româneşti.

Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale. lucru remarcabil..cimec. "' Ibidem. "rezultatele" acesteia. "' Bucureşti. se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă. www. prin contact direct intre turci şi români. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 . in acest lung interval.conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. "' Ibidem. CCCXXXV p. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0. a formulat . să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate. referitor la verbele osmanlâi. pp.Introducere.muzeubt. în răstimp de peste trei secole. "' Ibidem. pp. Astfel.ro / www. în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885.. introducerea elementului oriental s-a făcut. XXXV II. morfo/ogice şi semantice turco-osmane. XLI . filologul român a apreciat. p.XXXVI . "' Ibidem. arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că . 1 900 . cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36. 5. D. LXXI I. autorul şi-a propus de a prezenta. datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435. într-un tablou general. Tn voi. Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman . El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 .LXXXV II. pp. 1 900. "' Ibidem. 1-11 / 1 -2. p.compl. fast but nof least.LXXI I. Bucureşti. ).ro 146 . XXXVII .� uzeul Judeţean Botoşani şi.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române. autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române. "' Ibidem. " ' Ibidem. autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . pp. P. p. a studiat limbile turcă.CXXXI I. 1 .r verb. 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române. 1 434 . respectiv asupra limbii şi culturii române. 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative. secolele XVII-XVIII.H-mak sau -mek). pp. voi. '" Ibidem. Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. LXXI I . că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. LXV. După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice. Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 .

fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. o serie turcisme care însă. pp.cimec.. traiului la curte .CCXVIII. după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . pp.CCXXVI. afară de oraşele limitrofe cu Muntenia.CXCVI. "' Ibidem. Cât priveşte Ardealul. ln sfera polticii. influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc .CCXXVI. pp.CCXXXVI. mai rar săseşti ori nemţeşti443 .. CCXXXVI . Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate . 450 452 454 451 45 curţi1 . negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu. a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: . m Ibidem. "' Ibidem.nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi . CLXXXI . Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute. "' Ibidem..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică.conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat. "' Ibidem.) Tn graiul românilor din Banat întâlnim. pp.sociabilit�ţif (fumatul. parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 .CCXXIV. pp. pp. "' Ibidem. pp. "' Ibidem. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat . Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia.CCLXXXVIII. din contră. ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 . pp. m Ibidem. justiţie1 şi dărilor . nedescoperite încă. pp. "' Ibidem. "' Ibidem. CXXXII. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna. CLXXVIII . "' Ibidem. se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: .CCXVIII. LXXIX '" Ibidem.CLXIV. pp. direct sau indirect.muzeubt. '" Ibidem. 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 . după părerea noastră. pp. CLIV. ale căror originale. CXCVII . şi anume in Muntenia. pp. (.CCXI. pp. pe orizontala spa�ului. "' Ibidem.CCXXX.CLXXXVII. "' Ibidem.CLXXXI.. '" Ibidem. ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44. turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare.CCXL. pp. CLXIV .CCXXXIV. CCXV . LXXX. a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem. pp. "' Ibidem. . pp. pp. Tn domeniul comerţului şi industriei.Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane.. CLXXXVII .. armate1 . CCXXX . CXXXIX . nora. "' Ibidem. CCXIX . CCXLI .ro 1 47 .CCXV. autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române. mineralele) . negoţul şi 464 463 profesiunile . pp. p. CCXI . CXXXII . www. analizând relaţiile româno-otomane.CXCVI. p. epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale.1 802). pp.CCXXXIX. "' Ibidem. Moldova. CCXXIV . CCXXVII . pp.CLIV. comerţ şi industrie 7 . '" Ibidem.sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. n-au venit de la turci. CCXXXIX . "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . pp.ro / www.. CCXIX .CLXXVIII. '" Ibidem. CXCVII . CCXXV . "' Ibidem.

imprumuturi locale". însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă.vorbele populare care circulă şi astăzi"469. suprafaţa pământului.CCCXI. p. părţile 1-a şi a 1 1-a. şi . p.compl.(doar câteva sufixe sau particule).o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor. incetA efectiv la 182 1 .1 834).pe plan lingvistic". culturii şi civilizaţiei române. cilnd..Influenţa turceascA directă. pp. in acest caz. in limbajul documentelor şi in ." '" Ibidem. s-a manifestat in două d irecţii : . voi.izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466. in vechea literatură română. Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 .ro 1 48 . o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 . 1 1 . Vocabularul.CCCXXXII. "' Lazăr Şălneanu.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. www. D. pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine.:Jele istorice. De altfel. administrativA. pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 . Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl. Dar . CCCXXVIII . care circulă şi astăzi". in aprecierea influenţei orientale asupra limbii. corpul omului şi sufletul său. intelectuală a românilor. oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. "" Ibidem.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite .:Jele populare. Influenţa orienta/4. apoi in Muntenia.. deci 1 . "' Ibidem. 755 de vorbe populare'o475 .vorbele populare".] . Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului. pp. andotată şi superioară celor anterioare. odatA cu epoca fanariotă. Limba este. p. dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. "' Ibidem. Dobrogea şi la romAnii din Macedonia. aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare.P.pe plan cultural". partea 1-a. răspândită in sud­ estul Europei.714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte . rezultând .muzeubt. Moldova (prea puţin in Basara�a).. CCXLIX: . nici un reflex al elementului turcesc"470 . "' Ibidem. sub administra�unea lui Kiselef.vorbe istorice". un popor străin prin religie. in fondul limbii populare. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl.:Jele istorice.cimec.CCCXXVII. Lumea. socială.406. De asemenea.vechi româneşti ca . CCLXXVIII: . pp. a conturat harta răspândirii .Am stabil� ( . Vocabularul. CCLXXIX:"Se impune dar. de ordine politicii.ro / www. In special cea din Moldova ( . iar in partea a 1 1-a Vorl.Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia. a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva . străin prin aspiraţii. ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. judiciarA şi miiMrA. Influenţa orientală asupra lexicului românesc. pp..vorbele istorice dispărute " cât şi ." "' Ibidem. p. 1 900. Bucureşti. a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea . trebuiesc avute in vedere atât . p. sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem. CCXCIII . a apreciat autorul.. Vortle populare. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental. Filologul român a oferit o nouă traducere românească. Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina. Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi. '" Ibidem.. viaţa de familie . 11.consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă.imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 .in toate acestea nu se află nici o urmă. CCCXII . sub raportul pol�ic. III . in . ).V. "' Ibidem. CCLXXXVI.influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că. nici un verb originar [otoman . a hatişerifului din 1 80247 1 . 1 . Banat şi Istria. pp. CCLXIX: . care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA".

1 (Introducere) . Vorbe istorice. este şi va fi Influenţa orientală. tomes XXX . Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce. cit. deci aproximativ 3. Ea con�ne bogate materiale. slavi. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost.cimec. Vocabularul.). Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive.2 1 0 . a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M. 1901 . D. şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor.La civilisation. "' in . V.965 .. " fond les secrets de la langue osmanli. pp. "' Ibidem. maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa. Influenţa orientalll. Theophil Lăbel. V +281 p. . sera reconnaissant a M. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei. 1 69 . extras din . Constantinople..1 3 1 . lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile. Paris. asupra semnificaţiei folosirii acestui termen. 11. asupra acestei părţi a lucrării"476 .turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate.. pp. . "' Ibidem. în paginile următoare. Voi reveni. ceea ce a demonstrat.ro / www.cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" . obţinem un total de 2. cit. loc. mai ales în această parte a Vorbelor istorice. Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide. Opera "' ldem.1 65.1821).vorbe istorice" .1 . 1 72-1 74. 1 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: .P. La Langue.XXXI . deci un total de 1 .muzeubt. Dr. Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·. li .Le Mon�eur Oriental". Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 .ro 1 49 . orientali. indicele general al termenilor româneşti. prima folosire a termenului . 1 . Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu. o dată în plus. citatul la p.278. Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de . 1902.împrumuturi orientale în limba română". pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere. 1 900. si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale. cit. www. pp.vorbe populare.Revue Internationale de Sociologie". "' ldem. In acelati sens. Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi. 32 p. apud Luca Vomea. Bucureşti. 79-80. foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane. L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines.480 . et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general.lată o operă concepută pe un plan vast. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908. Paris.) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi. op.000 de elemente . partea a 11-a.( .. Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur. voi. neo-greceşti. Însumând cele două cifre relative. Aceasta este. p. Les 6/tlments orientaux en roumaine. albanezi. la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu . 135 . . vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. Indice general.elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . conform informaţiilor pe care le deţin. . şi in special turcologilor (subl. Imprumuturi literare. 78 p.cuvinte de bază şi derivatele " lor. 1 902. pp. Macrea. extras din . istorice şi literare". Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: . buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală.Nicolae Iorga. op.Romania"..

Transilvania". " ' Ibidem. pp. ce au scos în evidenţă valoarea operei. dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente". Recenzorul a mai susţinut. L.ro / www. Sibiu.ro 1 50 . www. Cluj. 1907.25.260 . cu o prefaţll de acad. '" Ibidem. 1 . apud Luca Vomea. de altfel.filologice. s-au exprimat şi păreri contrare.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. pp.Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român. Evident. Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. . 1904. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio . . 1 . citatul la p. pp.. Leipzig. teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă. Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu. că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. Pagini istorica .spre a înlătura orice neînţele�ere . n.. în " realitate. din partea unor nespecialişti în domeniu.369. pp.Zeitschrift tor romanische Philologie". op. în literatura filologică românească. pp. ediţie lngrijit6. Ulterior. in idam. 363 . Şăineanu488 . nişte . Şăineanu şi P. an XI. Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . preluate din lucrările lui G.că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. extras din revista .cimec. cit. unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii. pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne. . Şi pentru a dovedi propria sa . 1971 .. pp. Bucureşti. . Şăineanu era incompletă. deosebire de aceste recenzii favorabile. 22 . contrar opiniei lui L. "' In . obiectivităţii şi competenţei. Şi ţin să adaug . a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. 1 .plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( . '" Iosif Popovici. 1 .9. XXVII. Iosif Popovici şi-a propus "( . 25 p.261. ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic. in . Papahagi486 . studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. 1900. inexactităţi sau scăpări inerente. 1 . unilaterală şi inexactă. Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti. . Editura Dacia. caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 .] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . "' Vasile Bogrea. 1 . metoda de investigaţie lingvistică folosită de L. Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1. În virtutea acestui scop. criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei. subliniind. Şăineanu.228.Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare". extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei . Popovici a susţinut că lucrarea lui L. Weigand. P. . 18 -22. şi micile erori. propuse în ultimul timp. Constantin Daicoviciu. "' Ibidem. Astfel. cum era şi firesc. '" Ibidem. ).Biblia elementelor orientale din româneşte [subl. 9 -1 8. iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia. ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 .bulgară. pp. propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. Spre . p.specializare" în domeniu. Caracterul subiectiv.227 . sunt. "' Alexandru Brliescu de la Scurta. t.muzeubt. Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L. polemica Iorga .80. maghiară şi turcă. O.

( . nr. 1 52 . "' N. in .să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc . . Pentru depăşirea acestor neajunsuri. pp. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării. ) .inceputul secolului XIX)490. Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână. clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în . voi. influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere. Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat. Gheorghe Alexici.vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă. dr.muzeubt. .61 . Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. pp. N .] îndeosebi. pp. ( . Alexici. Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N . 58 . III. Bucureşti.R. mai mult. p.. In . Iorga a precizat că " 0 . următoarea: a doua jumătate a secolului XVI .59. . rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române. din punct de vedere teoretic. 60 . lorga . "' Dr. foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 . "' Ibidem.multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului. 61 . dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise.153.Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat .").P.84. dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . D. Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă. de ton pretenţios. la fel I-au perceput şi contemporanii.ro / www. Lazăr Şăineanu.63. afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri. 26 / 1 5 1anuarie 1901 . a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi. . ce putea genera imprecizie sau ambiguitate. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale". www.cimec. Şăineanu.ro 1 51 .Luceafărul". tânărul istoric şi-a propus .mijlocul secolului XVI. apud Luca Vomea. Apoi. Ti lipsea acestui critic improvizat. ) Pretutindeni lista e foarte lungă.vorbe populare şi istorice"494 . definirea acestor . orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire. Budapesta. XVI I I . Revenind la subiectul recenziei sale. "' Ibidem. 59 -60. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix. a consultat superficial unele lucrări de specialitate. 83 . C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . op.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident.L.N. a patra: epoca fanariotă (sec. istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV . Iorga.R. 60. pp. pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. Gh. . desigur. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( . . "' Ibidem. Unul dintre ei. pp. Şăineanu.compl. de formă şi fond incorect. 1 904. şi-a propus să trateze influenţa turcească. declanşată in urma apariţiei operei filologului român. intervenţiile făcându-se la 90 de . Tn unele cazuri. apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi . Tn recenzia făcută cărţii lui L. "' Ibidem.elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet. cit. pp. Alteori. ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat.

". '" Ibidem. voi. '" Ibidem. '" Ibidem. 27 / 1 Februlwie 1901. .ro / www. Şllineanu cand TI lauzi. Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N.] . 27 1 1 Februarie 1 90 1 . ce credit ştiinţific i s-a acordat şi. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent. degenerând in imputări extraştiinţifice. Bucueşti.afirmaţiuni gratuite". 1 3 1 . ripostat" in scris la rândul său. p . 65. rr..muzeubt. Tn concluzie.129. Iorga.P.explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " . Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate. asupra caracterului subiectiv al acestor . 131 . .Iui /orpa.Şăineanu . Ş.. toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală. care e mare şi după judecata mea ( .imputări absurde".65. in . L. Făcăndu-le. din acest moment urmând o . "' Lazk ŞAinearu. in ciuda acestor căderi. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu. recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică. p.N. La rândul său. nu pretind să scad valoarea cărţii . Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ. să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră. filologul orientalist a respins toate . astfel că a . a hotărât să-şi schimbe atitudinea: .contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. A atras atenţia. pp. 128. după ce acelaşi recunoscuse că .răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului.. I I I . in .făcute nu pentru folosul ştiinţei. p . părţi slabe.cimec.135.R..aserţiuni in exacte" şi .compl. desigur. pp.Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu .Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică. la Introducere. pp. aluzii naţionaliste etc. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei. 1 30. academică a analizei şi " criticii aprecierilor. )"495 . Iorga a avut posibilitatea să citească . asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . . Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem. Drept urmare. nr.Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi.. mai ales. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor. in ceea ce priveşte polemica Iorga . s-a depăşit conduita ştiinţifică.R. şi voi răspunde. "' N. Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : . când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . R4spunsul meu cJ.N. . ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl.Opera mea are.. ca şi părţi bune. dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" . a apreciat Iorga. citatul l a p .R. D. ele vor fi mai puţine. intr-un viitor articol. Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 .indreptările şi intregirile". www. voi.observa�i": . a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. atacuri subiective la persoană.. . partea 1. Iorga.". Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat . N. la provocare"500.)"498 .R. Cum raspunde d. III.ro 1 52 .partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 . dar «nemulţumitului i se ia darul». totuşi. 1 34.surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice". cu vădite accente de brutalitate verbală: . Bucurefti. 63 .

369 .". nr. 28 1 ' 15 Februarie 1901. 324 . · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. apoi a recitit volumele în cauză. 29 1 1 Martie 1901 . în fine. voi. voi.332. in . căci e scris cu multă perfidie. cum ne-am obişnuit deja. Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău. Va rămânea cu cererea. cu un spirit . L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale.E. A urmat. Iorga. Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă.nu pentru folosul ştiinţei. partea 1-a.ACTA MOLDAVIAE st:PTE.".N.N.radiografii" istorico­ lexicale. Iorga a afirmat răspicat: .380. Toronţlu. întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505. 228.R. Şi colegii universitari . www. Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. considerate ca neîntemeiate. III. '" Ibidem. pp. voi.". a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric.R. Toronţlu. VII. între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: . necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii. "' Ibidem. Acelaşi Ioan Bogdan.R. căutând .NTRIONAUS ianuarie 1 901 . care. Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d. îi va fi indiferent. III. in . care poate să-ţi facă rău. in .E. : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei . ci numai şi numai de dragul eului ". refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga. 506 Ibidem. nr. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. "' I. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios. foarte importantă. în privinţa polemicii .332. Tn . Bucur'ef1i .R. oscila. Tn concluzie. Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga.IV. te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. p.lll. datată 1 5. ai lui Iorga din ..32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 . Bucurefli.187.noduri în papură" din punct de vedere istoric. 180 . Ioan Bogdan. partea a III-a I II . Astfel.Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei. pp. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase. cu toate lipsurile ei"501 . a 11-a fi a III-a. · Bucurettl. . în prezenta dispută. colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : . nr.N. şi a relevat506 două categorii de erori.111 . · � 501 Ibidem. Tocilescu et : C(ompan)-ie.muzeubt.triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat. voi. p. vol. partea a III-a 1 1.Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale. 29 1 1 Aprilie 1901. Bucurefti.78.76. 1935. da. Deşi neonest. Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. '" I. E singurul articol contra ta. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt.1 6 februarie 1 901 . căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi.hipercritic" de analiză. replldi structuratli Tn 7 puncte.R. Studii şi documente literare. p.R. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. III. care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga. replica503 lui Lazăr Şăineanu.ro 1 53 . Ş/llneanu ciJnd " lauzi.ro / www. Cum rlspunde d.cimec. '" N. într-o altă scrisoare către noul său cumnat.136.R. tu însă e bine să te astamperi. nr. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 . 325 . '" LazN ŞAineanu.".Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns. pp. pp. dar ca să-i fac bine unui om prigonit. A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie. inconsecven 7 etc. partea a 11-a.R. op.N. cit. p.

Haşdeu.ro 1 54 .hipercritic" lucrarea..opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune". să fac un articol de laude. pp. op. . cit. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor . fireşte. P.Biblia elementelor orientale din româneşte". 81 . autorul: .. www. intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!). Ibidem. pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori.muzeubt. Ibidem. viitorul autor de prestigiu al G. la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte.. Şi mila aceasta ( . Tmprumuturi literare". în perspectiva timpului. nemultumit cu atâta. . pp. )" 10.imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat . nuantări şi. 378. uitând multe.. c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale. un călduros articol de laude ( . părţile 1-a şi a 11-a. .vorbe istorice " şi ..Sincer spunând ( . asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române. Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat. nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 .vorbe populare" din Vocabular. la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică. D. de asemenea.R. singurul istoric competent care a recenzat . Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . din volumul consacrat Vocabularului. şi la explicaţiile date de autor unor . Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N. ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. parcurgând . Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice.imprumuturi" etc.sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând. Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice. de la un rând la altul şi că.l Judeţean Bototanl .torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu.ro / www. p.]. P. atacurile la persoană etc. mult mai valoroase ale operei. . Deplasat. partea 1-a: .cimec... a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la . A susţinut. oferind o imagine generală.O. .83. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem. extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: .Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român. de ansamblu. el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9. tratări superficiale. N. p. şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere . p. d) că se contrazice de la un volum la altul. Ibidem. care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc.principiul stratificării" şi . 375. concluziile ce se impun. amestecându-se ori­ ce. Tn analiza lexicală a . Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: . "Părţile bune". 379. confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. in orice chip.�uzel'. omisiuni. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă.. pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării. 378 . 1 1 . le constituie voi. completări. . şi ştim ce e"5 2 Atunci.379. Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare. de oriunde. .. la Luca Vomea. Iorga la 1 5 ianuarie şi. mai ales. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări. vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă. scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is.. ) mi-a fost milă [de L. Şăineanu­ compl. Vocabularul.teoria turanică" formulate de 8. respectiv. Iorga.- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică. (1 908-1 9 1 3). Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că ..

ro / www. Un rezumat5 1 3 al volumului 1. ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh .orientalist român a semnat.DAVIAE SEPTENTRIONAUS www. Tn urma propriilor sale studii de specialitate. Deci.turcolog­ turcologie" şi al . Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei.turcă" şi. singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă.cimec. 11/2. Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată. în acelaşi timp. Influenţa orientală este punctul de plecare şi. cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său. Lobel 1 1 908. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste. pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial. poate şi ca . Th. actul de naştere al binomului noţional .părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie. Popescu­ Ciocănel 1 1 907. contrar deci teoriei susţinute de Th.ro 1 55 . asupra . nu şi cu arabii sau persanii. invitând chiar. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini. sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor. atât în istoriografia europeană. P. ce studia. Nici un filolog serios. Trecând peste semnalarea in sine. savanţii străini au apreciat-o pozitiv. preocupat să studieze . Introducere. ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă. Vladimir Drimba /1 9481 950).orientalişilor. ln prefaţa la voi. totodată. la Bucureşti. româno-turco/otomane în ţara noastră.. indirect.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile". Vezi supra.]". despre istoria. prin extensiune. Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . cu . secolul al XIX-lea putând fi calificat. Lobel.elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică. in special a turcologilor [subl. cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba . nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă.secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe. din toate punctele de vedere.. şi ca . a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p. consacrat "vorbelor istorice". Tn schimb. Vasile Bogrea 1 1 92 1 .turcolog".).imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . Lazăr Şăineanu a atras atenţia . se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie. atât de vast. D. opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. pe specialiştii în domeniu să o completeze.turcologiei " ca disciplină istorică. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă.împrumuturile turca-orientale" în limba română. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă. Filologul . ACTA MOI. asupra acestor împrumuturi lingvistice. cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu. în evoluţia ştiinţei istoriei. cât şi în cea românească. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol. cultura şi civilizaţia .turcilor". nota 478. seculare.muzeubt. că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. în România.

la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. �1. cu un fiiolog orientalist. O. . şi. 1900.. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i . elaborând ediţia cu maximă atenţie.. a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs.. 1935. Ln1r ŞMr»anu (1BS .urmare a recenziei . Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe.1934). Vwgillu Florea. In . 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor . care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de . realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială. 47 p. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". IV 514 LUCII Vomea. cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu. Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale. pentru voi. ldem. • Muzeu� Judeţean Botoşani .cimec. 1907. loc. www.. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare. pp. turcă. at son oeuvnl. . 11 / 1 +2 . persanne et hebtaique. In . turque. cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani. 1900. Dar nu o simplă reeditare.-8'. cit.populare". cit. 1948. conform expresiei514 unui contemporan. A fost . latorlcul unel tUJtunJizlll. M8aea.muzeubt. pp. persană şi ebraică intrate in limba română. ci o ediţie critică.vorbe istorice" .vec 5 -. în anumite cazuri. Paris. pp.1934). Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater. a operei. pentru că.t.pur şi simplu un simptom al timpului . solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri.zdrobitoare" semnată de N. Paris. + 49 p. se poate păstra titlul original al autorului.. Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. eare au venit în contact direct cu românii. unele cuvinte . pătrundere. 511Gh. în perspectiva timpului şi sine ira et studio. op. I.Mouale.ro 1 56 . . pentru voi. O carlett flolog/cl.s16. Popescu-Ciocănel. Tn urma cercetărilor efectuate la Paris. IY. euc. lfl. Sa W.Lazaltl Şa/IIHn.-ul de Folclor". fie direct din limbile amintite.AI. :l-<C/1983. competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel.compatrio�·. prin notele critice. Consl8ntln �. fie prin intermediul limbii turco-osmane. Lazlr ŞI/Manu. 1984. O introducere la această operă ar stabili. Buc:urettl. Bucurefti . Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe. me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere. 87 p. Edilln Stock. ".orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri.elemente. Lucla W81d. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce . a apreciat in continuare autorul. A doua modalitate de . Cluj-N8poca. a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. pp.Vocabularul şi pentru anumite aspecte . lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . non seulement par . ti V8rianta In limba fnlnc:ezA. Tntr-un anumit sens. 80-81. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei. Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării.re.. le grande phllologue (1BS . Bucurefti . Popesc»Cicdnel. prin intermediul limbii turco-osmane. LazlrŞllnunu-omul fi opera. VI. Iorga.ro / www.filologice" din Introducere. 162-183.Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e. 288-319.imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală.

. ..elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni. aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene.ro / www. propunând plfticarea limbii române de astfel de .• � ai recerizorului de. inlr..muzeubt. mmpletand. a mai precîz:at Gh. ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel. dar respinsa de l.CL".i oameni de cultură (Gh.4 / apilie 1907. nu era o luaare de filologie.. 1.Jm.434. ·. an xu. în . Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra .a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900). pregMiea li cfi*Ji'na de. -.. prin protestul neacademic. 47 . � m pretenţii de. 1b. sărbo-aoali. 511 "'Ibidem.origine arabă. L. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua.. 1 888-1 890.sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie._ fn . de .orientale in limba şi · Cultura romana. Bariţiu. glourul la PP. PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident .ro 1 57 . Haşdeu 1 1 886. ooii dinb.retenţla.. auitorUJ. pp.împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română.1 . 1902.IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii.noscut că rm avea IP. �. : Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic. lntrodudlon. . definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand. Rudow 1 1 8s. M.e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele. lordănescu.an am mai amirilil . de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali. .icate · . Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine. O Atit .au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc.u l (1 902)operei . . ·. filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi . . www.lui Lazăr Şăi neanu . lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări. O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri. contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european. � ObsaJrul prof..il dontenid �l-ling�lstic. PopesaJ-Ciocănel / 1 907}. P. Uibel / 1 894.. autorul a rea. este un sumar glosar de .· . . · · · · · · . pe nedrept.46.. a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�. penbu că el nu s-a OCI. II. sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L... � 1 1882.cimec. pp.. persană şi ebraică. Mildosic:h -1 1884.jliistif. persană la Faa.fi epuizat . feSIJii iP . · Modesta lucrare a lui Gh. de a .IV. tura\. H. specializare în acest domeniu a lui Gh.1 peteu)i ne. ppJ .. 1 900. încheia această' J: _ .48.. nr. PreocupMile de otienlalistic4.. 1 908. posibilitate avansată de Th. Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu . Gh.�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti. orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1. B. unele dintre ele actuale Tncl ti azi. a. împotriva susţineri.. circuitul . maghiară �­ (Roesler 1 1 865. Popescu-Ciocănel. m lh. 8uc:lnP.. · · . mais aussi dinedtement de langue ă langue". . 1 873) le-au respins aJ vehemenli.4•. Th.430 . � a. Ibidem. a pătruns.stului . ocazie ' . Fr. Prezentul studiu . . · · · ' . a . Şăineanu / 1885.rintennec:fiaire de la langue uque. . RădulesaJ (1 847) şi A. !I1W le-ar fi _gă. pe care.. ·arabă şi .de 'speCialist in domeniul filologiei orientale.:m tel" treDJJ mat. a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte. lonMnelcu.barbarisme•_ Aqi (in special filologi.in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907. ·.subslan propriii şi comune.aJel (1894). originalitate. tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o. albaneză. · . · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi. Publicat in limba iarlcez:ă .

. R.23 . persană. Samitca.29. amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti. a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. nebună"520. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior. an XXXI .cimec.2 Bucureşti. potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. cum era şi firesc. influenţe ce au fost desigur sesizate. într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei. au provenit denumirile: � P.1400.57 . iscoditor şi prolific. In voi. 7.ro 1 58 . turcă. Popescu­ Ciocănel.76.ro / www. sălbatică.). Originile Craiovei. Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte. 79. www. pp. autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete. S. dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică. nepătrunsă.. 1230 . a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege).orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora. 1. 77 . ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale. 1 884 ( 1 55 1 191 0. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit.58. Oltenescele.) 521 .B. tătară din România. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat. integral sau în rezumat. doar . Desnăţui etc. Astfel. 74 . 2 3 . .Muzeul Judeţean Botoşani 1 895).împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne. nr.nebun" şi . Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8.pădure deasă.pădure". Peceneaga. Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4. sec. ' " Ibidem. şi asupra toponimiei. Haşdeu..P. reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani. de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu. geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3. Unele dintre aceste contribuţii româneşti. sau . Popescu-Ciocănel. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h. contemporane. in .turceşti " în limba română. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui.. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. cit. P. Craiova. Haşdeu. m B. pp. pp. . Editura Librăriei S. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi".muzeubt.". pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 . şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate. Covurlui.Teleorman". adică .teli-deli " .4 1 . Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă. G.. concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale . ' " Ibidem. 2 2 . V-X I I . pp. 21 . nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană. "' Ibidem.orman " ­ . Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat. cu rezultate notabile. "' Gh. şi prin interesul filologic. Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . loc. pe care a explicat-o şi tradus-o prin . au fost publicate în limba franceză. cum ar fi . pp.

existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. păreau condamnate la uitare. Anton Pann şi lanache Pashal. Schema cronologică propusă este.muzeubt. 30 36. La sfârşitul contribuţiei. Ţara Românească. . operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. XIII-XIV. sec. Tn etapa a 1 1-a . www. in general. 38 4 1 . valabilă şi astăzi. Burnaz. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare. evident. cu motivaţii practice. cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România.torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. critic. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . 55 Teleorman 2 . Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem. din care Gh. 1 890. Studiul toponimiei de origine orientală din România.) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane. au devenit uzuale alte toponime. 41 . Caraiman.ro / www. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878. Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu. unde. XV-XIX. Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce. să recenzeze obiectiv. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale.8. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 . in perioada c. contemporane. Siriu. Bucegi. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. actuale încă şi astăzi. Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. m - .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan.1 9 1 4 . 36 37 Ibidem. 1. autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. pp. administrative etc.cimec.. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. in Dobrogea. "' Ibidem. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . pp. Moldova şi.ro 1 59 . mai ales. ştiinţifice. mai ales. fiind cu succes precedate de . sec. "' Ibidem. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. Comana. p . Cele aprox. unele dintre ele valabile şi. epoca dominaţiei otomane. s-ar dovedi un ignorant 8 . Tn etapa a I I I-a. cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. in special. mai ales după 1 878. Peceneaga. Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. pp. perioada dominaţiei tătare. Caracal.

106. Tiparit in tipografia lui losef Kopainig.1 00 . 1 790). 93 . astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un . anunţată deja.pe foi". "' Biblioteca Academiei Ramine. lb:lnfli. 1393. Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie. 36.dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi. şase decenii mai târziu . deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat...T. Bucure.ce.. un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 . care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est. m Anton Pann. w. Tn . Tipografia lui Anton Pann..şase sfanţi�.. 18 -32.189v. nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular. cu traducerea lor in .dialog"534. pp. Guboglu.. + fotD. 1849. poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848).. 100. 1 "' Ibidem. "' Vladimir Drimba. pp. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc. 1974.Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c.. 80. probabil in tiraj redus. 287 p.L". Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM. cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene.Am insistat asupra acestor .155. F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei.înştiinţare" că acest . Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu. U n an mai tarziu. BAR.100 ...99.. Dat la luminA de Pitanul .a.. Traducerea . Anton Pann. "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'. in partea a 1 1-a. ostaş. Doritorii il puteau procura . lluanfc. a inclus termeni uzuali din limba română. f. in . p.Fonetică şi Dialectologie".". vezi şi v. ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est.ruseşce" şi . cunoscut folclorist şi traducător.285 r. liplrile Tn Moscva..242. 1949. 1962. "' Ibidem. ambele rămase până azi in manuscris.. 848. plătind .părţi".ro 1 60 . In legilldcl � fi opaa a&D\IIui. Editura Milaw. . 164 p. Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann. Orillntalsllca IOOI..1 7.detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular.Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest . "' Ibidem.. sau legat şi de la tipografie cu . începută şi. Acum tntllu cu/as cfn .i. "' Ibidem. vezi şi considllfatile lui Il. am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c.pe foi. Material documentar..exemplar" din acest Vocabular. Noltls.I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile. in . Vladimir Drimba. 100 p.cimec. pp. Tipărirea .. Foile deja tipărite.muzeubt. Anton Pann a anunţat.RI. op. U rmează.ro / www._ dMiogutf IUiefCI. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ". Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. 3-o411987. Bul:uretti. s-au pierdut cu timpul.cs. Tn partea 1 . a redactat şi publicat. turceşte533. a se coosulta: Cornet ctmoiu.337. '" Anton Pann.Revue de lingvistique".+ t. nw. p. 3 . ghidul propriu-zis de conversaţie. româneşte.Inl p.trei sfanţi". Paris. pp.1 89. Dialog tn ftl lmlll: . Ruafce şi Turcep. /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . 3 / 1 963 . in . ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa . 11. .ianta in limba francezA in . 9 . IV. Bul:uretti . 297-306.. in 1 849. T "' ldem. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte.prefaţa• pă�i 1538.171 . câte opt pe Săptămână. no . lucrare concepută şi realiUită in trei . Palllel. nu a putut fi dusă la bun sfârşit. w. Bul:uretti.pe foi" sau cu anticipaţie. Bucuresd. pp. � şt lutl:e§ce. cit. www. pe hârtie velină". deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 . tipărit in alfabet chirilic de tranziţie..tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 .pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig.costul" foilor sau volumului legat!). pp. Andrei Pi ppidi . completat cu un vocabular53�. sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat ._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal .zl fi lon Mlllli.

foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii. Bucureşci.ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . 3 .104. pp. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea . Era necesar. In introducere.. a recunoscut lanake Pashal. Serbia şi Bulgaria. ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. 1 849.cimec.. Transilvania.107. "' Ibidem. ruseşce. datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut. Dacă da. Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 . 1 874.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare . . Dobrogea. Dat acum la lumiNi de . cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească. ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune. 79 p. '" Rusciuk. La începutul secolului al XIX-lea. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. Tipografia lui losef Kopainig. "' Ibidem.ro / www. le-a învăţat pe amândouă. prin respectivul manual. prin particularităţile sale fonetice şi lexicale. cu un grad 54 mai mare de dificultate. învăţătorul Constantin Petrescu. apoi compuse. 52 p. lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător. . "' Ion Matei. completat cu un vocabular in trei limbi. româneşce. Bucureşci. 1 849.muzeubt. cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp.. apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". în ordine alfabetică rusească. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�. 1 05-1 12).. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 . din Imperiul otoman. să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării. www. '" ldem. româneşce". Dialoguri Intinsa. Având la bază această experienţă folositoare. Limba turco-osmană folosită în acest Dialog. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig. "' ldem. Un sfert de secol mai târziu..în toate felurile de împrejurări. Vocabular In trei limbi. pp. modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea.ro 161 .. Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova. p. cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). a precizat în continuare pitarul.9. 5 Bulgaria şi Serbia 39 . turceşce. 3 .Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane. "' Ibidem. unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva. pp. Notes. ca românii să ştie limbile rusă şi turcă. poate un dicţionar bilingv ruso-turc. 1 1 -164. . 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor.

Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 .părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică. 1 62 www. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan. 37 . 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa.A.1 878).. pp.muzeubt. Tnsuşindu-şi această limbă.ro . gimnazial şi liceal). apreciată de autor ca fiind . aş adăuga eu.Judeţean Botoşani _ Jl · · pp.A. puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale .europenizat". "' Conslantinopole.părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere. 550 Ibidem. românii puteau convieţui paşnic cu turcii. voi. prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe . ce era limba oficială a statului sultanilor. şi pentru a-1 putea. pp. Ibidem. .79. Ibidem. Adam V. bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878.8. declinări 54 şi conjugări548 . nr. pentru .de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll. Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe. Ibidem. 71 . partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului .70. Cotula554 . Petrescu era de origine ardeleanA. partea a 1 1-a: 7 lecţii despre . cum era însuşi Adam V. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . Petrescu fusese Institutor fÎ director.elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării. pp. fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce. încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane.72 .2 1 aprilie . Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C. In . In . BUCIRfti. voi. 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. cu .76:C. nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni . 11. Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. pe de o parte. lunile şi anotimp urile anului . pp. III . directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra.ro / www. aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni.cimec. 238 p.. Petrescu.67. Buc:urettl . 551 Ibidem. 68 .•. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra. 65 .prima gramatică otomană în limba română". 1 1 1919. o. Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818. gramatica otomană.·. 11.. Cotula nu a .. unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n. Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat. N. o.părţile cuvântului". Din cele prezentate până acum. încercând Muzeui . pe de altă parte. Lucrarea. 1905. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei. partea a I I I-a: o lecţie despre . Ibidem.VIII. Adică Adam V. superior. i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 . Peste trei decenii. Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane.65. se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul.părţile invariabile" ale propoziţiei 9. pp.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. nr. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . pp. p. era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. '" "' "' "' Ibidem.iunie 1919. 5 .. cicl tl tldjJ lui C. Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte. cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă. luaarea fiind bine lntocmM. pp.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă. 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică. consoane. 9 -37. vocale. alfabet.

pp.23. 84 -184.ro 1 63· . '" Ibidem.cimec. numeralul559 . "' Ibidem. Dialecte Osmanlis aris. cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui .469.189. pp. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. pp. . să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti. .9.60. "' Ibidem.337.ro / www.43. Istanbul et les Langues Orlenta/es. 44 . ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu.muzeubt. substantivul 557 . 189 . a precizat autorul. Autorul. Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia. acest . cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" . autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556. "' Ibidem. '" M.european". Astfel. "' Ibidem. Contribulions roumaines. Tn perspectiva timpului. pp. "' Ibidem. 4 1 1 -4 1 6. � "' Ibidem. idem. mnovateur de la l/nguislique turque.celuilalt". cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman.P. fără a ne atinge de părţile ei originale"555. tn voi. XXX + 1 21 6 p.compl. român din Imperiul otoman. www.operă interesantă şi originală ( .192. Jun Dtmy (1879-1963). 68 . exemplele şi aplicaţiile gramaticale . "' Ibidem. 1 85 . precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. 1 92 1 .Jean Deny al românilor". Paris-Montreal . O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin. verbul56\ adverbul562. pp. prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes. 1997 (541 p. pronumele560. prepoziţia563. .238. "' Ibidem. cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele. pp. "' Ibidem. p. Guboglu. n.prima gramatică otomană în limba română". Mihail Guboglu a considerat-o a fi o . de " pe poziţia . . Tn continuare. Deny onorează. D. 1 1 . a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu. după cum el însuşi a apreciat-o. pp. Editions I'Harmatlan.200. 23 . pp. 193 . '" Ibidem. a elaborat şi publicat.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze. pp. ) . Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare. Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte.] . pp. contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei.67. pp. conjuncţia564. dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor.cu un cuvânt. 201 . . 7 .121 b. p.). 61 . adjectivul 558 . edit6 per Fr6d6ric Hitzel. totuşi.otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. pp. fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman. Gramatica lui Adam V. dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor. Orlentallslica �n•. Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil. în perspectiva timpului. Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia.83. Cotula. Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque.

1 877. influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V.B. 1897. Popescu-CiocAnel. a unui dicţionar bilingv570. 78 b. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl. Istanbul. M.cimec. . Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba .turc. 1 997.un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate.275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate. fran9ais russe et turc. cu pronunţarea flguratil. că acestă modestă contribuţie ar fi fost .sa elaborată de Nicolae Papahagi. ed. a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său. apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p..otomani!.. Editions I'Harmattan . Bildirillerden Aynbas1m". .ro 1 64 . publicată în limba română.turcească". având o finalitate militară expres precizată. între state independente. mai exact putând fi numit Vocabular.Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. Notes. Paris­ Montreal. deci în total c. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. Notes. in voi. .269. 1993. p. 406). TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel. Istanbul et fes fangues orientafes.1 13. '" Thessalonic. pp. .. 239 p. Gramatica lui Adam V. 1 984 (272 p. a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei. Tipografia . idem. www. 1 877. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti. roumain.( .Demoaatul". '" Ali Cadir lzzet. Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar. vezi şi Ion Matei. Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic. ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim.1 13. Bucureşti. p. La pre�re grammalre ottomane en roumain. 1 91 1 . Umba turco .muzeubt. p. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. Cotula. caracter practic. '" Ion Matei. ) destul de bine întocmită.XI. Vl+363 p. necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. a impus alcătuirea. în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient.). Notes. 1968.T. peste două decenii.). Guboglu.B. Bucureşti.1 13. Bucureşti. Dicţionarul. fa Tndem•na ·tuturor. autorul a pretins.K. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial. Ploieşti. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor. Pe pagina de titlu.000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman. amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat . In caractere turceşti şi latineşti. . vezi şi Ion Matei. Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti. 1 6 p. Curs practic. A. Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. arabe şi persane şi . cuprinzând cuvintele turceşti. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate. m Gh. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . Orientalistul Gh. fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ. 1908.singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România.folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti". n. + 4 pl. Bucarest. p. Munţii Rodopi. 403-409. Dicţionar turc. In . T. Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. anterioară căştigării Independenţei de stat a României. Cotula era destinata celor cei 5. Dialog rom•no . p. exagerat totuşi. cuprindea c. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 . Cotula. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 . Cum indică şi titlul. a 11-a. manualul lui N.ro / www. Macedonia.

în colaborare cu dr. pp.cimec. În prefaţă. "' Ibidem. aprox. ce şă cuprindă atât .ro / www. negativă. cu caractere tipografice arabe şi latineşti.84. lbrahim Themo din Medgidia. 700-800 p . orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică.1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin. (după . a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h . urmau 21 de dialoguri pe teme variate. Nici până astăzi. Pornind de la aceste realităţi obiective. conjuncţii.vorbele istorice" cât şi . Popescu-Ciocănel. s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. comportamentul in diferite locuri şi situaţii . pp. numerale. · "' ldem. Mai bine întocmit. Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea. elaborat de acelaşi autor. pronume. Tipografia . 128 p. turistică etc.ltik". declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic. s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 .6. nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in.muzeubt. Dar. în două volume. lbrahim Themo din Medgidia. adjective. textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. Declanşarea celor două războaie balcanice şi.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. int��ecţii etc. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. adverbe. in 1 9 1 5. lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. "' Ibidem. având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc.574 .80. comercială. colaborator şi editor fiind tot dr.ro 1 65 . . Medgidla. din anumite motive. Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc. Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. cu o finalitate practică precizată. după opt decenii. mai ales. 9 . Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale. 3 . intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale. in centru cele turceşti in alfabet arab. În pagină. schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. liste cu substantive. în Imperiul otoman şi in Levant. 1915. călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. prepoziţii. 81 . Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte.vorbele populare" .ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. pp. www. formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). cu transliteraţia necesară în alfabet arab. din viaţa coticfiană. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . liste cu expresii la formele pozitivă. 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. autorul a transliterat cu tuş negru c. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin. necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . "' Ibidem. lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. iar .

adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică. dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama. Buantti. 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. 11 p. 1. 337. şi folosibilă încă şi astăzi. cu un pronunţat caracter practic.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române. cât şi musulamnilor din aceleaşi state. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny. nu erau decât promiţătoare inceputuri. bun cunoscător al dialectului. Vocabularele. Astfel. Ştefan Luscov576 şi Mustata H.ro / www. Cotula. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman.mlhrnAn. 1 13. se adresau atât românilor din România şi Turcia. Astfel.Iute. ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L. germani. Reprezentanta clasică. Anton Pann. contribulii. naţionale etc. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant. p. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Muzeul Judeţean Botoşani 1. ' ed . Matei.. ulterior. i-au influenţat. sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. Abcll. culturale.uacov. • 11-a. c. Aceste contribuţii. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . anexată de România în 1 878. şi C. Dicţionar tDm4n .tica limbei otomane de Adam V.. 1916. Notes. rămas doar în stadiul de grandios proiect. turci. obţine şi apăra drepturile lor politice. p. după nouă decenii de la apariţie. Bucureşti. modeste prin tematica abordată.cimec. "' Mustafll H. 1913. o punte lexicografică intre cele două limbi vii.Iute. Otfentlll/istica IOINnl. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti. Vocabular fOITIIno . 32 p. "' C. vezi www. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite. pentru ultimele trei ti M. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice. gruei şi bulgatt. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. S. elaborate in limba română. 1915. Guboglu.ro . buni cunoscători ai limbii turco-osmane.9. CoAM11e.S. rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc. în Dobrogea. prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica. francezi. destina�a ad-hoc. Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane.bulgaro .muzeubt. 1 66 modeste . Aceste ultime trei vocabulare. originar din Sliven (Bulgaria de Est). aspect tipografic şi paginaţie. Bucureşti. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc. 1913. 700-800 p. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă.

care a tradus-o şi versificat-o în limba română. ed . 1837.. cu o Introducere d e dr. manifestare colectivă ce admitea excentricitate. vol.lelor creştine (supuşilor creştini)580. pp. completatA fi Ilustratii . Vasile Alecsandri etc.287. subliniind realitatea că amintita culegere.". Guboglu. s" lazk Şilneanu. era tipul legendar al spiritului oriental. Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă.l. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 . Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. trivialitatea personajelor. · soo M. Tn .. su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja. Ion Creangă. Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. Bucureşti. au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu. Lui Tllu Mlllotescu. Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era. Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor. 1 853. p.Păcală sau Pepelea al turcilor''. fiind urmată de numeroase altele. ediţie cu alfabet arab. Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri. 1943. Buc:urettJ . 1900. su Ibidem. uşor influenţabil.N. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei.R. 282 .339.morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. pp. IY.muzeubt. Istanbul. Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann . iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători. Nastralln HoţJea. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti.504.cimec. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost . bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă.339. Masea Gaater. ghinionist. Provetburi sau Povestea VOibei. pp. Omagiu. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea. acest .1 1 / 1 Iunie 1900. Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase. Guboglu.ro 1 67 .503 . Craiova. SOl Bucunlfll . deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi. Bucureftl . comicul de limbaj al acestora. Orientalistlca rom4nl. Povestea VOibei.R. p. naiv. sas In voi. "' M. cuprindea doar 125 de anecdote. intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. 1 853. 1 68 p.281 . constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. cea mai răspândită şi mai citită carte turcească . 287. ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi . după Kur'ăn. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu. Bucuretti . a III-a. 25 Febtuatie 1900. satirizarea moravurilor epocii. Orientallslica rom4nl.283.. 1837.. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească. prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea . www. în Anatolia. Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea.ro / www. Versificate în limba română (1 853). culese de Anton Pann.

Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române. Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la . moravurile etc. Decourdemanche596.ro 1 68 . 1982. scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor . de comun acord. de asemenea. Lechte Vertag . S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea . Bilgl Yayi. 1 900. psihice-temperamentale etc. Georg Iacob. Tn această contribuţie. . lql. Teatrul de umbnl tun:. •. a ci:lncluzionat Ion Peretz. 1 90 1 . www. la nivelul mentalului colectiv597 .268. satirizarea moravurilor . paremiologică. aprecierile fiind ·realiste şi obiective.v. voi. Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază. "' Metin And. '" Cornelie CAlin. Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi. anul IX. Viorica Dinescu593 . folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 . Budapest.stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă.33 1 1 90 1 . după edi�a franceză a lui J. R. caracterul. p. Emsdetten.. Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. VII + 122 p. Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie. Paris. 1 66 .nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri". Cornelia Călin594.. A.ro / www. In .Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală.III . pp. Deşi i. traduit et mis en ordre pw 1. vieţii cotidiene. pp. portului. passim. no. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi. '" Otto Sples. Paris. Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române.. Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală. Elementele.57 . Tirldsches Puppantheater. '" In . a apreCiat autorul.. turcilor.. Genelcse/ Turle T tyatrosu. fără însă să citeze sau să . racueillis. turcului in folclorul românesc. înfăţişarea. experienţe de viaţă etc. 222.muzeubt.-. burlesc. regimului alimentar etc. anecdote despre Nastratin Hogea. Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 . După 1 878 s-au stabilit. relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare. Ankara. pp. S-au răspândit. Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente. Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 . a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale.. 1 850.cimec. Metin And592 . farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 .167. EdHLKa Meridi-. BuciJret!i . "' Vezl supra nota nr. Berlin. "' Ibidem. autorul a folosit. nr.Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc. · Muzeul Judeţean Botoşani . in . in .409 . ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. pp.turcului" in mentalul colectiv românesc. Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland. firea. 1878. A fost apreciat. a reflectat.140 . ·comic. 1 969. . Ankara.bakanlik Basimevl. OecoorOemanche. Tradiţia populară româneâseă. "' Vlorica Olnescu. . a ceremonialului de la curţile domneşti. Westfalen. passim.ş r indivizilor din epocă.6 1 1unie 1914.419. A. intr-unul comun: caraghios. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie. trăiri. 1 700 c._i.Kafri(Jz oyunu". '" fdem. 1 987.68. iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 .paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). 1959. Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii .144.22. !on Peratz. 2114 .285. totuşi ediţia sa a contribl. bufon.turci în România în mai 1 91 4 . · " MIIle et un provetbs turcs. printr-o bogată producţie .277-283.· principale: Karag6z . . la ·nordul Dunării. ea.144.. substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp. p.Revue des traditions popula ires" . pp.XVI.hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române". pp.

favorabilă unei relaţii normale. paşnice. Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. cit.711981 . Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării. pp. In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. Constanţa). fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598. cit. 52-56.R. completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar. inter. În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite. locuit de minoritatea tătară. .Lazăr Şăineanu). prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor. idem. "turcul" nu mai era duşmanul secular. strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. 231 -234.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu).. anecdote turca-orientale (Anton Pann. Unii oameni de cultură români. a lui Lazăr Şăinenau (1 900). traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor.. obiectiv şi subiectiv. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c. Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. otomanilor. " partenerul de dialog". ci devenea "celălalt paşnic". În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�. teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc .. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. .". cercetări etnografice-istorice. anul XXXIV.cimec. politic şi cultural­ religios.-E. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale. re-studiat. care trebuia. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. fără prejudecăţi şi resentimente. cercetări istorice propriu-zise.ro / www. Nicolae Iorga). corn.ro 1 69 .muzeubt.. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice.d 1. pp. Bucureşti. Zub. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului . sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. preocupări lexical1 878 - In '" Al.ACTA MOLDAVllt. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe.49-228. op. pp. nr.a impus. pp. 1 233-1250. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti. altor popoare din S. cordiale cu statul şi poporul turc. op. Europei în epocile medie şi modernă. op. · 1. Lucian Boia. re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv. apreciat. zicători. necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire. www. cit. 1 850-1 916. 1 0. Tatlâgeac Oud. 140-144. Frederick Kellogg.

cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. ln intervalul 1 878. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici. analiza originii. istorici. R. XX.ro 1 70 . numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane. elaborarea manualelor. au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. pentru prima dată. Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. Popescu-Ciocănel.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice.cimec. Silvestru Octavian lsopescu. depozitele etc. pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat. statelor din apusul şi centrul Europei.lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. O.muzeubt. arhivişti. diplomaţi etc. iar Th. nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. a popoarelor din . Totuşi. ln perioada pe care o am în vedere. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane.. Constantin Şăineanu. XIV . deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti. anul universitar 1 906-1 907). organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza.) şi T. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie . bibliotecile. desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. din instituţiile similare din Istanbul. traducători şi editori de documente. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. Pe de altă parte. (Paris. Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. precum şi. întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. Viena. istoricul per excellentiam al Imperiului otoman. studierea toponimiei româneşti de ongme . Avr. şi nu traducerile directe în limba română ale acestora.orientală". cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec.începutul sec. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane. Gh. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. G. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie).1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească. al relaţiilor române- www. Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. Cairo. descoperite şi preluate din arhivele. lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu. Andrei Antalffy.ro / www.

a celebrei sinteze. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter. zicători. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. Gh. Cihac. Popescu-Ciocănel). obiectiv. Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei.cimec. condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe. comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny.ro / www. R. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. B. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3. completând. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900. Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani. masiva G. Gh. ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică. şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie. Cotula intr-o manieră originală. a lui Lazăr Şăineanu. Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). Bariţiu.şi pluridisciplinară. teatrul de marionete şi/sau de umbre turc). Rădulescu. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1. elaborată de Adam V. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900). (1 908. ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română.1 9 1 3). A.1 9 1 4) . Constantin Şăineanu. G. cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu. anecdote turco-orientale.ro 1 71 . Au fost studiate. din România. L6bel. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. Nicolae Iorga. Lazăr Şăineanu. a fost nevoit. de asemenea. Fratele său. Haşdeu. O.muzeubt. P. H. destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării. cu o activitate concretă abia in perioada interbelică. Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. când Basarabia şi sudul Dobrogei. Th. revizuită şi augmentată. musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor. prin contribuţii de mai mică Tntindere.

Geschichte der europtischen Staaten". F. Contribu�ile româneşti au reprezentat. in majoritate. Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G.. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929). O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. Influenţele şi interferenţele reciproce.1 853). reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal.R. cu influenţele şi interferenţele reciproce respective. Tn fapt. Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare. in general. coordonatA de A. de altfel. mai mult sau mai pu�n semnificativă. Iorga cu G. o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă. cu valoare. nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu. Iorga de a elabora G. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor. W. Likert. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română .ro 1 72 . Adam V. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. dar nu de neglijat şi/sau de ironizat.. H.ro / www. L. orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric.muzeubt.O.R. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice. Heeren. Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti. fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional. O. importanţă şi intindere inegala. T. Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878. au fost benefice ambelor pă�. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general. G. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900).O.R. Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit. să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu./1 908. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. Cum. · www.1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie. Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914).1 9 1 3). o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală. materializatA abia in cadrul colecţiei germane . von Giesebrecht şi de K.cimec. pe plan mondial. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice. Lamprecht. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice.stic�-turcologie in cadrul general. A. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i. de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă.

A. "Caietele Laboratorului de Studii Otomane"." 1 990 .E. www. c.C." "A.S. . "Arhiva Istorica a Romaniei". Xenopol» din laşi.U.R. Leiden. S." ar. laşi. U.O.S.A.ro / www. Damasc. Leipzig.Z. Bucureşti.L. O. Bucureşti. 1.R. I.Q.E.I.R. Arhivele Nationale ale RomAniei. Bulletin". .G. ..M.N.I.B.A.B. "Buletinul SocietAtii Geografice Române".R.C. I. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice".S. Bucureşti. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien". arab. Leipzig. "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj". "Archiv Orientălni". 1 964-1 989. D. Memoriile SeCţiunii Istorice".G. Istorie". Arhivele Nationale ale României. Bucureşti.Ş." "A. U..O.A. "C. Biblioteca Academiei Române. Biblioteca CentralA UniversitarA.E. I . " "C." "C." "Arhiva Româneasca". Constanta-Bucureşti. O.G. Cluj. D. "CerectAri Istorice.E. "A.B." "B. "A.I. Constanta-CernAuti. I.A. Bucureşti.Z. "A." "B.G. "A. "A. . ." "C.X. "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale".cimec. R.I. "Anuar de Geografie şi Antropologie". Paris.M. laşi.N.R." "A." "A." B." "Balcania".B.C. Bucureşti." "B.L. "Analele BrAilei". "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.S. laşi-Bucureşti.I.I. "A. "A. O. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".R.I." circa . "Arhiva Dobrogei". Bucureşti.N. A.O. I .S. Bucureşti. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. "Byzantinische Zeitschrift". "Buletinul Comisiunii Istorice a României"." "A. Bucureşti.R. Bucureşti. I. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". "B.M. "Biserica Ortodoxă Română".".S." "A.N." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al. O . Bucureşti.R.ro 1 73 . Xenopol» din laşi.laşi. Direeţia Municipiului Bucureşti. A. Bucureşti.M. I. "B.N." "B.I.muzeubt. Bucarest. . Istorie".. R.I.T.I.S.I. BrAila. Bucureşti.I. O. I." "Arab Studies Quarterly"." "Armee-Zeitung Jildirim". DireCţia JudeteanA laşi.O. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European.X.T. "A.I.M. "Analele UniversitAtii din Bucureşti." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. "Analele Academiei Române.C." B.J. Praga." Arhivele Nationale ale RomAniei. laşi. "Convorbiri Literare". Cuza» . laşi. N.E. RevistA de istorie romaneasca".I. "A.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica".. Bucarest. "A.E. Bucureşti.C." "B. D.A. "A. "An.laşi. U." "B.R." ·Analele Dobrogei".A.

"H. "Jahrbuch der asiatischen Kunst". e. "Hrisovul".T." memoriul.B." "J. Bertin. F. H.C. Paris.Z. fasc. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde. Zagreb." "D.V. filele.R. Ber:tin.J. Bertin. "1. E.R. f. . Enciclopedia Italiana di Scienze. "M. "Hessische Biographien"." era creştină. /.A." F." " L.E. New York. Istanbul-Ankara.A. "M." "Euph. E. Frankfurt am Main. "Lebenslaufe aus Franken". Cairo.B. . "Dacoromania". Ministerul Afacerilor Străine (din România). "F. "Deutsche Rundschau fOr Geographie". "Forschungen und Fortschritte"." Hegira (Hicre). f." "J.L. Bucureşti.S.A. " Jugoslavija. . Lettere ed Arte. "Hamburgischer Correspondent". Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. m. Wien-Leipzig. Bucureşti.F. Weltverkehr und Kulturpolitik. f. 1-1 1 . Bucureşti. "D. fascicola/fascicolele. Darmstadt. .L.A." • /.B.T. E.a. "Frankfurter Zeitung". Split.F." "Glasul Bisericii". Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă.cimec. 1 929.S./mem.I. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung"." dosar (arhivistic). "Jugoslovenski Turizam". Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. Jugoslovenski Turizam"." "D.S. III. Leipzig. ·oer Islam".A." "H.F. Dresden. Split. .D.ro 1 74 . Hamburg.Z. Wien und Leipzig. "Euphoron". "Die Erde". Cluj. Berlin. "G. J." "M.L.A. "AI-Mustaqbal al-'arabi". Roma." M. lslâm Ansik/opedisi. "F. Bucureşti. "Deutsche Allgemeine Zeitung"." "Journal Asiatique". ." "J.S. MUnchen und Leipzig.T.K.ro / www.muzeubt." "H. "Morgenblatt".F." fila.Ş./memoriile .Muzeul Jwdeţean Bototanl d. "E. . fărll an.c.G.'a. 1 930 . Encyclopedia of the Social Sciences.f. www.

1 1 . E." notă.I. .Ab.." "R.P. Bucureşti. paginile. s.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale. . ." "S. "Studii şi Materiale de Istorie Medie".S.F. Wien-Hannover. R. "Man uscriptum"." "R." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte".T. "O. "M.ro / www." "Revista Arhivelor".N." "R.S. "M. "P.E. "Revista Istorică Romană". serie nouă . Bucureşti." "R. Bucureşti.G.n. românesc. "Studia et Acta Orientalia". şi s. KallmOnz.S. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums".A.M. Roma. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".ro 1 75 . Paris. "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române." "Magazin Istoric"." "R." . "M.S." seria .O. M.L. laşi.M. român. Bucureşti.H." "S A I .0 .O.H. "Oriente Moderno". Bucarest.O." "N. Bucarest. Bucureşti.v. Bucureşti.R.E." "M. "Revue des Etudes Sud-Est Europeen". "Revista pentru Istorie. Arheologie şi Filologie". E.II ." "R." "O. MUnchen. I.S.H.W. Revista Patriarhiei Române".O.S." "R." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei". "M.n.F. Warszawa. "S. "Studii şi Articole de Istorie". "Revista Fundatiilor Regale". Augsburg.E. "Revista degli Studi Orientali". Bucureşti. "Revue des Etudes lslamiques".E.O. Berlin. Bucureşti. Giessen.F. s. . "Die Neue Orient". "Revue Historique"." rom. Bucureşti." "S.M. Paris. "Revue Roumaine d'Histoire".N. Bucarest.R. "R.J." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen . "Ms. p.M. Roma. Bucureşti. . Bucureşti. "S.H. Berlin.A.I." "R. "Revista de Istorie şi Teorie Literară".cimec. "Revista Istorică"." "R." "R." "Die Oberpfalz".W.R. MUnchen. "Noua Revistă Română". I . "Sudostforschungen". "R. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft"." "MOnchener Neusten Nachrichten". "M.I. "Revue Historique du Sud-Est Europeen"." n. Bucarest. "Revista de Istorie"." s. R.I. Westasiatischen Studien". "Ortodoxia.E.S. . MUnchen.R.R.dl." pp. ." "N. "N." Bucureşti. Bucureşti.A. Bucureşti.G. "Der Sammler".N.I. Bucureşti.O. pagina.I.S." "R. "M.S.G. Abteilungen. "Przegl!!_d Orientalistyczny".muzeubt. www.O.

Cluj-Napoca.R. ." te. Berlin." s.-Rectoratul. "Transylvanian Review". t.v. B.T. Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine. d'une maniere objective et subjective. " : tomul .-Rectoratul." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". : turc. la reconsideration des relations. "Viata Româneasca". U .a exige. Universitatea din laşi.D. "V. Dans . Bucureşti. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia".M. vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays. qui. Leipzig.M." "Z. B. . re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement.R. devait etre " etudie de nouveau . volum/volume. . Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain . laşi. . .. politique et culturel-religieux. B." "T. Universitatea din Bucureşti.muzeubt. . Bucureşti. "T. Berlin.dl. U.B. avec I'Empire Ottoman.R. U . Bucureşti. U . " "Die Welt des lslams". "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft". "Studii. "Z.G.ro 1 76 .l'autre " " paisible . B. Revistă de Istorie". . "Viaţa Basarabiei".I . " "V.cimec. elles font partie du - www. Leipzig. c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation." "S.l. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle. sur des multiples plans.I . R.R. " W. serie veche .R. "T. U. : "Der Tag".ro / www.le voisinage immediat" du sud du Danube. mais . "Studii Teologice".Muzeul Judeţean Bototani "S. turcesc. le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire. sub!." voi. I. Chişinău.e partenaire de dialogue . subliniere/sublinieri. sans prejuges ni ressentiments. Dans ce contexte. U. I.

quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains.generis N.G. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane. En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. l'analyse de !'origine. Leipzig et Istanbul.orientale".muzeubt. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur.Q. on a ouvert la voie ă la recherche inter. Lazăr Şăineanu. On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne.monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine. des preoccupations lexicales et linguistiques. Avr. l'orientaliste sui . La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans. . Popescu-Ciocănel. a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne.) et de T. Th. ou il a introduit un cours pratlque de langue turque. Les archivistes. des depots etc. l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique. les historiens. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . Aguletti et N. Iorga. musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes). Caire. sans une limite claire entre les deux directions. Constantin Şăineanu.. des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois. les traducteurs et les.et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres. des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e).ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. des recherches ethnographiques et historiques. l'eboration des manuels. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle .R. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques. www. des recherches historiques proprement dites. lsopescu. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire.ro 1 77 . Gh. les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie.debut du XX-e siecle. des bibliotheques.1 91 8.. S. actes decouverts et pris des archives. l'etude de la toponymie roumaine d'origine . ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories. Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. editeurs de documenta. Andrei Antalffy. O.cimec. Vienne. Beaucoup plus modestes. les diplomates etc. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman.ro / www. ouvrages actuels aujourd'hui ancore.

valable aujourd'hui encore. Iorga avec son G. on a traduit en roumain des proverbes. Lazăr Şăineanu.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . des anecdotes turco-orientales. Cotula est superieure. 1 921). B. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc). Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. Bariţiu. importance et grandeur inegales. H. on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees. Şăineanu est le livre le plus important. G. Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine. P. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. Dialecte osmanlis. A.O. Th. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea . ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine. LObel. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines. On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. Haşdeu.cimec. De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie . depassant ce niveau.. Paris.muzeubt. sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national. Entre 1 878.iographiques deja evoquees. de certains points de vue. www. Gh. Rădulescu. ă valeur. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea. On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique.1 91 8. sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor.en roumain). N. Cihac.ro 1 78 . En general.ro / www.R.

Sigur. mai ales in economie-comerţ. cum avea să saie Grigore Goilav. www. trăită de amândouă na�ile. capitala Armeniei regale. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. aici. laşi . unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte. lşforla fi cultura popotUiul ann. ruseşti.cimec. a fost ţările române. la 560 • • ' Tlgr. Bucur'efti . până la jumătatea secolului al XIV-lea. un zbucium care i-a pus pe drumuri. Hotin. ca oraş. 3 Botoşani. noiembrie 28. deci acum de ani. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată. Cert este.intr-un fel. Departe de a avea un regim de izolare. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual. chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. BUCtJnlfll . agricultură. şi de o serie întreagă de înlesniri. Aici. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI. dar şi in cultură. alunga� şi prigoni� in permanenţă. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de . acordate de Domnie.odiseea" unui neam intreg. i-a desţărat.ro / www.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439. făcându-şi sim� prezenţa. op. Dorohoi. mai cu seamă. Gollav. fericit alese şi fericite.gleba". s-au bucurat şi de protecţie.dt. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. la cele poloneze.şoltuzi . la rându-le. intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . probat în practica unor interese comune.ro 1 79 . inchis. Vaslui. generând . Tn limba armeană. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. este pisania. Deci. armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii. Sigur. la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră. in Moldova. contribuind. ' Gr. cauzate de prăbuşirea regatului armean. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava. le intinde mâna. unde aveau mănăstire şi episcopat. ' Grlgora Gollav.n G1'8Qorian. 1909. din perimetrul său din preajmă. de largheţe. ca trăire. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an . datată 1 350. Alexandru cel Bun.muzeubt. 1993. poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata. luată conven�onal. ca târg. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche. făcându-se utili ţării de adop�une. Una din destina�ile lor. Gala�. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova. in 1 065. la propăşirea ei. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". Editura Ştiinţifică. A nu se inţelege aceasta în sens rigid. creşterea vitelor. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim. multă autonomie.a. la 1 41 8.n. turceşti). Domnul Moldovei.

de Mateiaş. fata lui Despot. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase. de situaţii conjuncturale. de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani. Goilav ajungând la fireasca apreciere. pentru a împiedica comerţul cu Polonia.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. in apropierea Botoşanilor. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei. a forţat Domnia in acordarea lor. uneori. de bună condiţie. arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. al dezvoltării ei! Sigur. Tn calea unor drumuri comerciale vechi. Astăzi. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. au fost şi obstrucţii. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. pentru cine vrea să meargă mai departe. din alte centre. legate de alte bresle negustoreşti.cum vor fi. incluzând aici şi comerţul exterior. in acest sens. ctitorite de Elena Rareş Doamna. colo.n la 1909. atât in planul raporturilor cu administraţia locală . precum şi cele ce duc în partea de est. unele. în slove cirilice. Astfel. mult timp.Botoşani. în condiţii de schimbare.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. ctitorită. dAinuie Bisericile Sf. tradiţionale. in municipiul Botoşani.ro / www. acelaşi Gr. botoşăneană. Ici. mereu în creştere in secolele următoare.n.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea. din care s-a zămislit o negustorime activă. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna.ro 1 80 . moşiile lui Miron Costin). virtuţi comerciale. Privilegiile domneşti acordate. unde armenii îşi aveau locuinţele lor.statut păstrat o lungă istorie.cimec. a unei Cancelarii Domneşti. armeneşte şi româneşte. sud şi vest. Aşadar. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii. însăşi istoria sa. o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia. moldovenii făceau negoţ cu boii. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării . asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă . relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor. care. Cum să nu le capete. Muzeul Judeţean Bototani www. la 1 535. Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. doamna lui Petru voievod. în acest sens. Nici o umbră pe aceste relaţii. Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. printr-un şir de demersuri. Iorga. de facilităţile acordate. într-o vreme de . mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. care. Goilav). cu motivaţia corespunzătoare. Gheorghe şi Uspenia. de-a lungul vremii . oraşului n-au venit de la sine. Iar.lnainte de toate. vistiemicul lui Petru Rareş.răcire" a relaţiilor. de diferiţi voievozi ai ţării . Secole şi-au pus amprenta pe aceasta. . formată din români şi armeni. in vreme ce. Botoşanii işi afirmă. data publ�rii studiului lui Gr. dăinuie mănăstirea. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. zidită la 1 552 de Elena. titulatura de . la Coşula. din secolul al XV-lea. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. constatare: Jn adevăr. Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N.muzeubt. în limba armeană sau bilingvă. o negustorime locală. erau numai magazii armeneşti. date. Botoşanii ii erau apanaj domnesc . tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia. şi altor Doamne ale Moldovei.

ei erau numeroşi la oraşe. 1 906. ceară şi tutun. multe şi astăzi . o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori. Bucureşti. de oi. exportul.]. membru al Academiei Române.La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare. dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală.cimec. urmare a plângerilor lor. Nu e de neglijat .Botochani. cu sărăcirea populaţiei. Bucureşti. ' ldem. Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. in primul rând. www. 1853. Comerţul consta in coloniale. piei. in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă. ' Dionisie Fotlno. croat de origine. cu virt� arhitectonice. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc. s. marginalizată. acelaşi N. Radisits. ' Ion Nlator. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit. in vederea comerţului. negustorii moldoveni Andreico. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828)." Acelaşi consemnează: . E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini. Paris. 1943.ante" . a breslei armenilor1 0. o îmbinare a etnicului cu profesionalul. Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor. 1 859.. . Bucureşti. in secolul al XIX­ lea. in 1 789."5 . Şi Dionisie Fotino.există • N. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării. poduri. Puţin mai târziu . de comisiunile topometrice.Callmachu. men�onează existenţa. Şi. Bucureşti. ' ldem. Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. lână. pe la 1 81 0 : . . şosele. viile tres commerc. totuşi. la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 . mai mult formală. In "Analele Academiei RomAne·.Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova.Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova. la 1 557. tom. lorga. Astfel. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti. Acum. Memoriile Secţiunii Istorice. " Alexandru Papadopoi. · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor.niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [. ' Malle Brun. Se mai adaugă comerţul. in speţă. armenii botoşăneni. Gqrephle UnlverHI/e. .muzeubt. blănuri ruseşti. la Botoşani. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 . in a sa Istorie generală a Dac/ei. Şi dă ca exemplu: . III.s. Minerva. Unul din ei.faptul că.ro / www. ca şi alţi negustori. referitoare la Botoşani. scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: . tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. intr-un fel . fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea.XXV. unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni. au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri.in picioare". Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării. Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti.ro 1 81 . Alexandru Papadopoi-Calimachu. manufacturi săseşti." Datele de mai sus. folosindu-se de materialul adunat.invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. consemnează in lucrarea sa: . ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai. care scrie. 1 942-1934. Repercusiuni care se soldează. . până spre sfârşitul său. fără ostentaţie şi rigiditate. Iorga menţionând că . HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani. urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. din statul-major de la Viena.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna. mai ales. 1 887.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 .

nu cu mult timp mai incolo. 11 . ruşilor (47). la 1 895. la 1 07. armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor. . Demografic. participAnd.ro 1 82 . www. care aşezare are 550 de ani de atestare documentară. fiindu-le acestora extrem de favorabili. polonezilor (69).. E drept. numărul armenilor scade vertiginos. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : . fără a supăra pe nimeni. Ca un segment al istoriei care a fost. a devenit sărac şi pustiu. in acest sens: un noian.cimec. italienilor (27). perşilor (4) şi. în Strada Armeană. Tn ooncluzie. specifică recensămintelor. Fără a exclude posibilitatea. rămas in locul marelui comerţ. în pace. a rămas izolat şi. ca motiv declinul economic al Botoşanilor. in primul rând.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii. şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. totuşi. erau factorul economic principal al aşezării. şi la bine şi la greu. care.ziarul . care !'!Părea la Botoşani. cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni. Botoşanii au 31 024 de locuitori.ro / www. .. de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor. şi demografică. pregnant acum. 1 07 armeni. in perioadele antebelică şi interbelică.muzeubt. avea să rezume. la viaţa aşezării. austriecilor (62). fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. deosebită. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. intr-un mic cartier al oraşului. chiar . Botoşani. inaintea germanilor (71). 575 lipoveni Şi. intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor.Independenţa'. din 1 926. existent şi astăzi. spre a se retrage. 1 5242 de evrei (micul comerţ.Botoşanii. americanilor (1).Independenţa". altădată. discret. scăderea vertiginoasă a numărului lor are." 1 1 Mărire şi decădere. sArbilor (44). 8 septembrie 1 92 1 . asigurăndu-le o pondere. fiind părăsit de to�. ei. la Botoşani). ucrainenilor (1 2}.

laşi (Kara-Cheptea. ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort. Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. 1 905). Gheorghe {Ibidem. 200.295). 1 965). la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. 74. în care a fost săpată inscripţia. cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte. mai mult sau mai puţin întâmplătoare. Partea centrală. 300). 262). cu litere chilirice: www. Locul de descoperire nu este cunoscut. ln ceea ce ne priveşte. p.ro / www. creându-se astfel impresia de . inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită .22-24). Iorga. p. (Iorga. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat.rămân singulare în peisajul istoriografic local. 1 976).cimec. 1 3. p. 90. (Boescu-Oproiu. în puţine cazuri. lucrările sale .aruncare în faţă" a tuturor elementelor. 1 905. p. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România. De altfel. 1 70. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani.231 .în adâncime". Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic. Roset (Ibidem. 1 970. Spiridon (Ibidem. 240. ctitoria familiei cu acelaşi nume. p. 1 . de culoare denuşie deschisă. Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N. Sf. fără să constituie obiectul unui studiu în sine. 236. 239. Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre. p. are astăzi forma unui patrulater neregulat.ro 1 83 . Sf. credem că provine de la Biserica Roset. Piatră de mormânt. 1 6-1 7). Din punct de vedere tehnic. (Zaharia. descoperiri. 1 03. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. Trei Ierarhi (Ibidem.1 5).muzeubt. p. Nicolae. Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile. Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX.1 9). Epitaful a fost scris în limba română. iniţiatorul demersurilor de colectare.meplat" (Boescu-Oproiu. Sf.44. Sf. Sf.prin amploare şi metodă de studiu . Ulterior. p. Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. executată dintr-o rocă calcaroasă. I lie. lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani. fragmentată în trei bucăţi. După numele defunctului. iar decorul în stilul . Dumitru.21). 1 976. RAJB.

muzeubt. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. 1. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei.ro / www. Se pot citi ultimele patru rânduri: . Petrescu-Dâmboviţa şi I. 1 994 . 3A).BArsăneşti (RAJB. 3. de o parte şi de alta a ei.M. XIV. Textul: . Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale. Inscripţiile medievale ale RomfJniei. A fost scris in limba romAnă.cimec. Bucureşti. " 2. Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina..1800). M. Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . Bucureşti. 0.cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său. Elian (coordonator). Tn timp. dar.1. p. 1 970.Muzeul Judeţean Bototani . Aşez�ri din Moldova.1 5m. Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�". Bucureşti. Boescu.N. vol. cu litere chirilice. V. care au mposat la anul 185(3).50m.Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>.50m.Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846. Are dimensiunile 1 . 1 965.20m. Oraşul Bucuraşti (1395. 0. Bucureşti.Archiva Valahia. Inscripţii boto�nene. Piatră de mormânt. executatA dintr-o rocă calcaroasă. ln partea inferioară. Kara. 1 976. 1 994. oraşul /aşi. Zaharia. S. 1 905.C. spartă Tn trei bucă�. boerulu Aga Nicolae Ros�t. PAunescu. De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea. Oproiu ·1 994 . Zaharia. Textul ­ realizat in tehnica . Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci. Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www. 1 965 . Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf.Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu. P. XXII I . 4. s-a deteriorat in cea mai mare parte.Al. de culoare galben-cenuşie. judeţu/ istoric Argeş (sec. Oproiu.40m. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă.. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort. Abrevieri bibliografice: BAlan . Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. Şadurschi. TArgovişte. laşi. Dorohoi.meplar .ro 1 84 . 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti . 0. 1 994. Cheptea. Bucureşti.N. A. Al. BAlan. 1 905 . 1848).. 1 03. Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn . M.l. Inscripţii ebraice. 0. 1 970 . Boescu.20m. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut. Iorga. 1 976. Studii materiale şi de istoria culturii•. Chirica.

Militează. Tn pribegie.muzeubt. în Bucovina. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. Alecsandri. pentru dezrobirea �ganilor. pregătirii Unirii..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor. Când va reveni in Moldova. i-a realizat un admirabil portret. em. Mhll. Tn Ţară sau în misiuni diplomatice. revistă apărută în 1 844.35. succint. P.cimec. aprilie 1 978. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri. cât şi aceea care i-a urmat. publicat în . C.13. 1 926.Magazin Istoric". alături de C. de fiecare dată.Dorinţele partidei na�onale în Moldova". Anul revoluţionar 1 848.37. . Vechiul său tovarăş de luptă. www. C. în acest sens. . p. împreună cu . contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica.vechi prieteni de gânduri şi idei" (V. Russo. Mihail Kogălniceanu2 . au consacrat numeroşi luptători revoluţionari.Convorbiri literare". animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii. ' Ibidem.Propăşirea". Mavrogheni. în anii premergători revolu�ei. vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari.15-16. în general. Vasile Alecsandri.ro / www. p. autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?. Al. Suportă. la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca. o. Alecsandri._".. în condiţiile unui areal mai restrâns şi.ztobltw flgtln/lor. p. în care ni-l redă pe Rallet . ". cu oamenii lor. a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni. TI găsim semnând în . prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. dreptate.. Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr. Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta . . mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor. Costache Rolla. M. Negri). activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�. lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll. punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. p. ca atâ�a al� revolu�onari. Cuza. scriind. 1891. Loghin.Istoria l�eraturii romAne din Bucovina". perioada sa premergătoare. .o întreagă literatură"1 . V. &lcu'efll. Cernăuţi. şi aceste meleaguri botoşănene. ' . întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni."..iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit. om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni.q. A.. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni. 1 .ro 1 85 . S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti. Negri. dragoste de ţară.. Kogălniceanu. .

c�. Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti . www. p. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). Magazin istoric.alături de Al. in fapt un rechizitoriu. • Convorbiri literare. 1 decembrie 1 882.33. ' Ibidem.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. laşi. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti. urmărit de agenţii lui Sturdza.9. op.pentru neapărate patriotice trebuin�. ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 . Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români.12-13. mai tarziu al �nutului laşi. din judeţul Botoşani. La 22 iunie 1 849. Leonld. . in perioada premergătoare revoluţiei. • p. p. " Ibidem. Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale.181. ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale . se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire. O vlaţj de om ap cum • fost. afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră. N. Tineretului. Leonld. El . chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. devine un aprig adversar al domnitorului.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară. Bucureşti. că . Pericle. ispravnic al acestui ·�nut şi. Acte şi scrisori. p. predecesoi). Reintors in ţară. Ed.ro / www. primind misiuni importante cum ar fi străngerea de . cu alese trăsături patriotice. prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 .12. se pune . Ed. Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. Nu ne propunem acum să o abordăm. p. 1 973.n. prelucrează . ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire.. " Bolcu. Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei. se găseşte. ' M•rtlnesc:u. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie. domnitorul Mihail Sturdza. laşi. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu. p. Costllche Negri.muzeubt. Sameş al �nutului Botoşani.cimec. Ed. ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani. Junimea. Adevfrol despre un destin politic. p. N. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit. Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857). " Ibidem. p. postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova. in fruntea opoziţiei din Moldova.) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte. 1 976. o atitudine care-i va aduce. stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie. ' Iorga. din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. lo•n Aleundru. Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem. Ed.331.. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e. 5 Cuza. " (n. Junimea. De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea.150. Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi. începând o zbuciumată domnie. in anii premergători revoluţiei.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic. Minerva. surghiunul la o mănăstire5 .in capul nemulţămiţilor".Bolcu.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei. Ghica şi dramaticei sale domnii . in aprilie 1 848.agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� . 1 965.Elefant" din laşi8 . " Ibidem. 151-152. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris. 1973.4. p.ro 1 86 . fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala . redactând in vara acestui an un memoriu. Bucureşti.e. Cuza. 1.13. ianuarie 1 976. Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive.

amicul ţăranilor". luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26. Ap�eciindu-i. voi. Beldiman25 .1 1 0. 1 . 1976. Deţine.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . George.. în 1 857.1 1 5. Nevoit să părăsească ţara. După revolu�e. Mine!Va. Se. 28 noiembrie 1896.de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret". UrlCIIrlu/. Amintiri din coplllrle. • " UbertaiN. acordându-i toată increderea. p.. . 1925. p. Artur. Miclescu un . " Ibidem. p�rsonaliţat�a . Academiei."28 - 15 Codreacu. Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. Radu. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice. de pierderea funcţiilorz4. p. " Vocea Botoşannor. (n. Mihail Kogălniceanu scria: . p. Monografia oraşului Botopnl. Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul . renunţă la boierescul său nume. în casa părintească.2-3.XX. p. Avea să moară în condiţii tragice. lqi. Poull. 31 1anuarie 1891. p. 1.om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova . la unchiul său. " Sion. " Rosetti. la Mee. studiile la Academia Mihăileană23 . BOI0f811i . Aici. Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire. . . pe pământ străin. manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile.ro / www. expunându-se riscurilor. www. Laurian"1 7 . consacrându-şi forţele luptei pentru Unire. " Ibidem. . " Ibidem. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului. " Ubertatea. membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite. Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri. Bot0f811l . în Franţa. cum se exprimase Dimitrie Rallet. " Prutul. răsturnarea lui Cuza Vodă va fi .cimec. SIIVWIII'W conlimpui'Wne. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre).1-2.169. ca autor de piese de teatru.n. p. Th. D. Dacă nu prin locul naşterii. p.durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară. S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor.Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală. De altfel. Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. 1926.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 . 9 noiembrie 1669. BUCUI'ef11. canţonete.ro 1 87 . Ed. Bototanl. " Gorovel.1 887)2 1 . p.1. Ed. preşedinte al Ligii Moldovei20 .1-2. Mihail.A. Scrferf lsforfce. 1. avea să fie însoţit la plecare . vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! .412.426. 21 iunie 1887. 1892. Bucurefli. unii din ei. T. Opei'W 11. Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se. D. BucurettJ. Viitorul domn Al . o serie de funcţii judecătoreşti. în preajma revoluţiei de la 1 848. Din convingere. 1 '. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). dar păstrându-şi cu fermitate convingerile. Se va distinge şi in domeniul literar. şi nu degeaba i s-a spus . Rallet. 1973. " Prutul.muzeubt. 28 noiembrie 1896. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă. mai t�rzl4. Pentru el. o figură care va sta şi în istorie"22 . decan al baroului de avocaţi din localitate1 9. " Ibidem. " KogAlniceanu.

Scriindu-i lui Ion Ghica. p. La locuin1 3 sa. Anastasie Panu. plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum .cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc.muzeubt. C. secretar C. Kogălniceanu. de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române. fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 . Sc.cimec. Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu.Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). primul moldovean doctor în medicină s. din Paris. Gh. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei. � www. făcut de Vârnav. in . tot în casele închiriate de el30. �' Bl "cu. Biserica ortodoxl romlnl."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. p. merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848. activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl.. Alexandru Ioan Cuza. Le dovedeşte . p. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav. în 1 846. nr-8-10.Din trecutul 1. 1919. C. Va reveni el însuşi. visând deopotrivă la viitoarea revoluţie. C. Tn Revista istorici. Opere IV. c-un salon minunat.245-272.. xxx 18U (11 Romlnta.1111t V. romlneascl..75. luând parte la acţiuni revoluţionare. Mavrocordat35 . Alături de el. munteni şi moldoveni.ro / www. '44 fi 147. lorgu Sturdza. după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris. fraţii Golescu. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova. '46.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova. de altfel. Ed.re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala. aprilie 1931 . 1964. Dimitrie Bolintineanu. un cabinet de cetire... Acesta este " un centru de adunare al românilor. el fiind. Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". p. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români. Botoşani. Claudiu. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. Edi�e de G. 1950. la propăşirea ţării. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi. " lo . organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33. Coresponden�. M.. cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. " xxx.:>reze" Petiţia-proclamaţiune.t·JellJiul Botoşani'. 1 848. BUQJtefti. februarie-martie 1931. având ca sarcină să elai" . la 3 februarie 1 847.154. Bucureşti. Negri.Societatea stl denţilor români" din Paris.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris. se dovedeşte. din 27 martie 1 848. C. Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr. Pol�ici.41-57. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877). Sc. Tipografia D. în Place de Sorbonne nr. figurau Vasile Alecsandri.76. Vârnav pe tărâmul medicinii. Izbucnirea revoluţiei la Paris. A. în februarie 1 848. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii. Costachi şi A. iar casier Scarlat Vâma-19 . Nicolae. Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane.pe viu". Toader Răşcanu. Vasile Alecsandri. A ::i. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii.3. 1 969. Paris.r1at. Cantacuzino. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. Vasile Mălinescu ş.D. fraţii Brătianu. •• N. după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi. " VA av.ro 1 88 . remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova. . '47 . de Stat. a Pinacotecii ieşene şi. 1898. Ed. Gh. t �ş a :. O. ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 . patronată de poetul Lamartine.170-187. ca şi foştii săi colegi de şcoală. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. Bucureş!i. Bucureşti. Zane. u cum îi plăcea să se exprime . ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. în primul rând. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. 1 974. p. Rosetti. M.n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem. Vlmav. dr. Sion. Fain fi Thunot. p.

18. Minerva. câştigată încă la anul 1 836. a Unirii Principatelor. în lupta pentru Unire .muzeubt. De aici. A.ro / www. şi fratele doctorului.. gânduri şi fapte. N. " Iorga. în 1 844).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga. dar totodată cu · .cimec. . * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date. 2 iunie 1978. fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. cum îl definea Nicolae " Iorga. copia botoşăneană a lui C. 1976. conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". Alecu Russo.ro 1 89 . George Cuciureanu şi. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. Tntre ei. Transilvania şi Moldova. Ed.a cum a fost. curaj şi perseverenţă. O v/aţi de om a. Rosetti" . DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. .1·2. v•mav/1 din H/1/feu. In Clopotul. p. angajarea sa de mai târziu în partida naţională. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. revoluţionari din Muntenia. pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale. Bucureşti. Botoşani. p. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr. Ionel. dr. Costache Negri. Gheo� he Hasnaş. au probat atunci. Cu toţii. în timpul revoluţiei de la 1 848. www. de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales.

muzeubt.ro 1 90 .cimec.Muzeul : ludeţean Botoşani .ro / www. SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.

1 36 p. fn timp. lorga3.. Antonovlcl . Schiţll monografiei. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort. • Al. Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. ' N. autorul finaliza acum 73 de ani munca . de . in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. V iaţa Românească. 1921 .3-13.filozofie in istorie". Vole u. Oraful /afl. Un oraş tomlnesc: Botoşani. Papadopoi-Calimach4 . nr. 1926. Iorga. Ionescu . Hangan. şi Vu/ulul. prezentul fi viitorul slu. publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. Meritul lor nu poate fi contestat. Pagini strlvechl. Bogdan .muzeubt. VII I . Monografia orafulul Tulcea. A.6 1 N. p. De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci.2. Artur Gorovei Praf. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor. 1 905. Trecutul. 1 36 p. 1931 . dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare. naţ. Bâriad: Peiu. despre şcoli. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al. jdulţl. Descrieru ' S. Constanţa.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. Al. Ghlblnescu. Tipogr. istoricul său. dar şi a celor din Ţară2 .a. Tribunalul Judeclltoresc. biserici. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate. tom. Gh. Suc. S. 1928. p. Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică. Cal/mach/ (Studii fi documente. p. Papadopoi-Calllmach. Câmpulung. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 . Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului. Vlăsescu. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului. Ghibănescu. Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş. Dobrogea Jună.13-19. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. LI + 342 www. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A. Dotoholul.. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. 1913.ro / www.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. unele dosare s-au pierdut iremediabil. studii şi documente existente la acea dată semnate de N. 53 p. Tom/ Constanţll. laşi. 1 922. p. Conştientizând această stare de lucruri.a. Labln.I.ll. 1. r· ş. Musce/u/ nostru. Gorovei prin volumul său. 1-3. CI. Studiu fi documente. Numeroaselor capitole din cărţi. seria 11-a. v.. Constanţa. Ed.. in "Analele Academiei Române". Documente blrildene. V. O monografie a Botoşanl/or. 88 p.ro 1 91 . de pildă. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime. 1 905.208 286). Inscripţii botoşlnene.IX. documente. Bucureşti. Ed. XXXVI + 130 p. vomicii de Botoşani). precum avea s-o caracterizeze Gh.1-16.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. desprinse de A. p.cimec. precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate. M. Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze. de până la 1 848. Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl. vol.: §-le Rllzboiul din 1877. 191 1-1915. . Studii şi C.Dobrogea n u . ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării. Monografia cu planul orafulul. Rldulescu . in Revista Moldovei. Documente botoşlnene.Codln. laşi. T. laşi.. 1 924. 522 p.C.. Umuriri . Dimitrie O.

atestat documentar chiar sub această formă 1 1 . Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română.: Eug. p.l. Botoşani a fost reşedinţă domnească. op. Inscripţii botoşlnene. an XII. Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie. vol. partea a 11-a. p. p.2. Edit. cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este . care să cuprindă toate documentele acestui oraş. vol. • N.10-413..1 86-193 şi Gh. Numele oraşului a suscitat interpretări controversate. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia . A.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. p.1 86-193 şi de Gh. vol. 1981. Partea istorică a lucrării este relativ mică. 1980.168.41 0-413. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor . al XVIII-lea biserica a devenit minAstire.ro 1 92 . 1905.muzeubt. monografia oraşului Botoşani. colectiv. Ghibănescu. Papadopoi-Callimach şi susţine că . Ramuri.125 sau cele ale lui N. Iorga. " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri .reşedlnţll domneascll. 1963. 11 CI.. Tudose. " N.Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C. p. 1926. Ştefan Clubotaru. aerle M. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul. Gorovei adoptă ipoteza lui Al. destul de bogate. botoşAneanul N. iar în botaş pe ultima 10 . p. Ştefan Clubotaru.Meritul este. VI.6.pusă pe alt plan".Ioan Neculce". cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. Dicţionar onomastic romlnesc. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do.311-317. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie. Ghibănescu. 1921. fasc.7-9.pe alt plan" . in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf. 1. 1981. El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V. Clurncu. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat. Greceanu. V. PrimAriei. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . A. Axa . Botoşani. Bot. Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă. cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". Muzeul Judeţean Botoşani www. îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. Ed.BotOfllni" CI.7-9. considera el. 1926-1927. ce poartă semnătura locului. nr. Ungureanu. a lui Teodor Codrescu. Iorga. p. C. textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. B. 1926. " CI. Constantinescu. Academiei Bucureşti. 1997. Botoşani. cap. p. Gorovel. VII. în Arhiva istorică a lui B.6.362. Pop/Juţi . Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia. N.12-14). Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el. Monografia oraşului Botoşani. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean. Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. din colecţia sa de Studii şi documente. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne.450. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş. faac. temeinic şi documentat.17-20.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane. p. 1952. Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie. " Dintre oraşele nou apArute. Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş). şi XIX. 1978.2-3. 1° C. Craiova. Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl.clt. p. 1926. Al. în colecţiile lui Gh. Cum era şi firesc. Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani. aşadar.l. P.. Iorga.cimec. 1 926-1927. •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare. C. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . p. Nicolae din Popăuţi. N.ro / www. valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală. Edit. In Hierasus. Lupu. autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. zidită la 1 496 . /atorla romlnllor. Oraşele din Moldova. p. nr. BUCIJI'eftl . Botoşani.Târgui Doamnei . In sec.Ioan Neculce". Alexandru Lăpuşneanu V. p. an XII. ' CI. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. puse în ordine cronologică.

5. Slmlonncu. Maria. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei. Simionescu s-o considere corectă. Ele sunt reconstituite de A. ldem. Botoşeni. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 . anul 1 848. Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna). 1931._u. p. Până la A. a emis ipoteza: . 1986. p._"". S. la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe .. IROricui MinUtlrll RlfcJI. 1905. D. 19 www.�na. Bucureftl. p. Sompnl. " A. " A. scris din . p. .Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă. " Arhlm. autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. Tătăraşi şi Curteşti. fi lzvoade. D. Bătrâneşti.293 fi 649. p."20 . MlnUtltN Agafton.76. Sturdza. Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret.cit. p. Buanfti. Stăuceni. p. FAiticeni. Ulterior 1.muzeubt.. G. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana. Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu. Elena Doamna"1 6 . p.228-239. 1929. In Arlllvele Basarabiei. 68 2 .. scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor. Dedll. p. oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor. Iorga.ro 193 .V. N. Narcis Cretuteecu. &Xopn/ . Vetre de alhbtrle romlneesc.clt. Cristeşti.97-1 1 1 . 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene.tl ln aceastA problemi ne propune 1. " O demonstns�e judk:lou. Gorovei a propagat această presupunere1 7 . Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani.Poate că (subl. Gorovei şi alţi istorici. de lingi Bompnl.XIX. voi.lspisoc sârbesc vechi. fi �. 1111 VI. leromonah loank:hle Blllln. D. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni. Goroval. H.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim. 1971. Creiova.. Or. ldem. H.ro / www. cap. rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25. Gorowl.2. A.16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena. ca mai târziu iconomul Al. 18fl. 1 90 1 . Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl.. op. Ruşi. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel. p. 1903. Bulat. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. p.. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. Cristeşti.170. ocupaţia rusească. voi.28-30. lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o. Bucurefli. lllarln. " Al.401 .confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp.cimec. 1982. Ghl. Nicşeni. p. Iorga. Bisericile Sf. 1927.9. Teişor. In Hlerasus. Ed. Studii fi documente. Bolofanl. " Ibidem. soţia lui Ştefan cel Mare.. Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A. 1921 . Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: .7-8. eteria din 1 821 . lnscrlpţll bofoPnene. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. la anul 1 552.) va fi zidit-o.31-45. " Vezl Gh. A. " Vezl T. listele de alegători din Divanul ad-hoc. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării. " 1. cu diferite ocazii.n. " N. soţia lui Mihai Racoviţă.l.apanaj al doamnelor Moldovei.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei. Chltiniu. Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. op. Buc:urefli .

muzeubt. " Vezi Jeodor T. Cuciureanu. Iorga. pentru teatru. locuri. ţigani şi evrei. de aceea nu vom insista şi noi. explicaţia este simplă.Mai mult interes a pus. op. Gorovel. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru.ani. Temelia pusă de A. Monografie. p. a stagnat o perioadă Tndelungată. 1915. iar materialul factologic lipseşte.moşia târgului" . cea a breslelor din 1832. Gorovei. tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ. Ciubotaru In monogran. 1111. . Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare.Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care. numită de Şt. cele despre monografia Fălticeni. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie. Coordonator: Ana Hancea.cit. Ea succede înainte de toate . nerespectarea ordinei publice. Junger tradusă din limba germană. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. Boto. Editura Axa. Editura Sport-Turism.. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. Editura Litera. reprezentate de poeţii Gh. Eminescu. ambele lucriri semnate de Şt. 1997. Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre . Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A. născută Beldiman. Bucurefli.ro 1 94 . Ciubotaru . despre care s-a amintit în alte surse2a . 207 p.30 . ..l. Nicolini. M. armeni. Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. încât cu vremea. Trupa de actori moldoveni joacă . situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl. Printre personalită�le locului. Cărţile româneşti. precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei. dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini. Clubotaru. tstoM TNtrulul tn Moldova.Letopiseţul oraşului Botoşani". Bun1da. 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1. Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită. 1987. 207 p. având sprijinul actorului Costache Caragiale. Botoşani. Bucureşti. www.205. compara�e pu�n preten�oasă după noi. F.. medicul Gh. Profesori. lumea botoşăneană. Coordonator: Andrei Cardaş.tocmeli" de căsătorie etc. Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus. 1980.uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani.Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. " A. Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. oameni. iafi. mlrtur/1. M. Gorovei prin această lucrare monografică. Istorie. Tăutu. 1974 şi Botopnl. Cuciureanu.410. " Aceasta. pe(Spect/ve.ro / www. BOIOf&ni. după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi. p. vol. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică.cimec. istoricul N. · . muzica. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. .

ro .ro / www.cimec.11.muzeubt. MEMORIALISTICĂ www.

muzeubt.ro .ro / www.. .. www.cimec.

Curierul romln. Ceva mai tirziu. A.. dar. Scipione BAdescu (2 mai 1 847. si fie de azi deviza noastrA. scoate la 2 martie 1 886. Rlflolţ-Silaj .4 octombrie 1 904. •Trompetele risuni . la Bototani.unde a adivat tn anii din urmA. duburile comerciale. 1891 . idealuri . afirmind. BoeotMI. aici. inten� rAmasi . lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3. Cu experienţa cAştigatA. p. cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin).. si scape de .ro 197 . mare.(. Om de inl1iatlvl culturali. proba aceluiati curaj politic./ Uniti.. de atitudine. Filotti. int�.ro / www. Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici. dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA. Ţara de Sus nu poate lipai (... .. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului.. un ziar de atitudine. fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale". 10 oc:tamllrie 1115.le-a exprimat ti apArat cu zel. Curierul romln fiind. a cArei cauzA../ TrAiascA RomAnia!.. Bototani) a dat . pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale . prefectul Henri Cortazzi . 12 rn. la 4 noiembrie 1 889. Nu scrisese el. tnscrisi pe drapelul noii instituţii ..aceastA tndeletnicire de gladiator politic. p... Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882). La lucru. ministrul O.3.. versurile fiind ecoul idealului comun? .aceleati cu ale tuturor romAnilor . in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N. www. ' Cutfwvl �. VOCN Botopnllor." Mai Tnalnte. Avea si apari pe durata 1 886-1904.cimec.muzeubt. organ politic.Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor". . fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti. cu t�i. optind pentru revizoratul şcolar. Sperase Bidescu. Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii..la Bototani .un stilp al regimului din Dorohoi". ceva mai Tnalnte..Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2. pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu. CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei. ceva mai circumspect. . comercial agricol ti literar.. Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie. . se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani. tot la ziaristicA s-a Tntors.. tn fapt. de curaj politic. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . 15 dec::embrle 1115. societiţile de arme şi gimnasticA.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI..) din marile chor al Ligii culturale na�nale.3.tle 1888 • Cutfwvlromln. Intreprinderile teatrale de diletan�. Tn acelati sena. 1 �. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And. peste 20 la numAr.) Unde ne sunt duburile de leduri. cercurile literare?.La lucru dar cu to�i. mindri. .• . o publicisticA viguroasA. Numai ci.

Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef.a. Bacău. ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu . de un ecou· . fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens.Trompetele răsună . · .spre fraţii de peste Carpaţi. A susţinut. Craiova. Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici. Ed. a primului bust Eminescu din ţară.La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării. Alexandria. intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu.R. 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar.C. intru ridicarea. Un moment deosebit. www. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător. Turnu-Severin) tE �Iegrame . Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 . �poi.este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat. in 1 890. ' Curleru/ romln. . venită la Botoşani şi lpoteşti. entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator . intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C.R. chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele. Bucureşti.Marchian". Scipione Bădescu este preze11t la Cluj.".asprimi şi oprelişti.. puţin mai târziu." botoşăneari s-au implicat. Vasiliu. tn timpul propesului memorandiştilor.' care .O excurslune la lpolefll'. operă a sculptorului Ion Georgescu. in coloanele . După cum. Buză!. la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi.d�_susţinere. alături de Grigote Ventura. în faţa vechii Şcoli Primare . vizând binele. avea să activeze laborios.lşi. cronicele trimise acasă. 14 februarie 1889. p. Se implică în viaţa cetăţii. Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la .1-2 . .la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n. L-a sus�nut. ca un apel. Z. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890. Giurescu de la · Litere şi Filosofie). ca un strigăt. Scipi. Râmnicul Sărat.sub acelaşi nobil semn· Eminescu. Delavrancea . îl susţine pe Mihai Eminescu..F. Zimnicea. ca delegat al Li_gii Culturale. (iunie 1 887) După cum.C. in prim'u l rând. Da� urbea natală a . la nevoia de ajutor. 1 887-1 889. 4 aprilie 1891. XIII-XX. dat de · servirea unei cauze mari..�. dincolo de. pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . secţia Botoş�ni. apărut în foiletonul . după cum ni se comunică din Bucureşti..3 .1 0 mai 1 887.C . Ştefan Stâncă. D. la Botoşani. · .". Brăila. Fălticeni.V. din Botoşapj şi Dorohoi. PAclif811U. .or� Bădescu. ' . IV. Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec. " .R.. Procesul Memorandumului.muzeubt. 1977. graţie IIJi Se. pentru a tatona terenul5. în martie 1 891 . Tony Bacalbaşa. mâi'"!ile aut9rită�lor. cu ocazia Congresului studen�lor universitari. ideea înfiinţării unei. p. de la Drept şi N.R. Curtea de Argeş. Călărl. rece.Cronica localA. A făcut tot ce i-a stat in putinţă.. prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului. la Botoşa�i. merge din zi in zi mai spre bine"4 .Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'.Sănătatea poetului Eminescu. Roman.rămas. s"a cântat . încercând să spargă indiferenţa administraţiei. Aşadar. îr:l care Scipione Bădescu şi . ei (1 887). M�zeul . Bădescu dedică un poem .Martirilor independenţei " .. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului.Timpul".R. mereu cu gând. de solidaritate. ş. 1 iunie 1934 .Cântul Gintei Latine" . pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. A fost evocată figura marelui nostru poet.ro / www. Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA.cimec. Tecuci. fiind veritabile luări· de atitudine..ro 1 98 . Şt. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme. când refacerea avea nevqie. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului. de -soluţii :băneşti.'. şcoli primare la lpoteşti . definind gazetarul patriot. Bădescll. căzârid în . · . · ' Curlerul romln.ul şi fapta . B. cu unele excepţii..

scria Se. . publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. Şcoala română.Cuţitul la os• . Jurnalul român.In opressores·.Timpul". www. p. .IS Suplimentul acestuia (nr.Un Scipione aveau Romanii. La fel. L. de bună condiţie.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI.1 ). a fost membru corespondent al Academiei Franceze14.20 . . C.este procesul întregului neam românesc.. Atitudinea politică de curaj a lui Se.1 .3-4-5/1924. Progresul român. Călătorul român. fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 .. el a devenit Alergătorul român. gata mereu să cuprindă o nouă . pentru care Bădescu este . înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare. Pactul . 1 6) publică discursul dr. Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: . Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa. de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). împreună./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. Cronica română.. 17 iulie 1 894.pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei". Lucaciu8 . ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar. deloc de interes mărunt. Economul român. Caragiale. substanţial. însoţind portretul . de o ţinută elevată. aşa de mult! . înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească. L. demascatoare. Gazeta română. Anul Nou român. Rolul român. ca altădată. V. Curierul român botoşănean s-a bucurat. de referinţă. cultural. omniprezent. Patriotul român.Odă la Transilvania" . relevându-le. p. p. Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj ." 1 3 . verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9. ln tot ce face este laborios.Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac.Infamie de la Cluj". p. " Revisia Moldovei. Rostul român. mesajul său patriotic. • român. Dar. Caragiale. Scipione Bădescu dă curs. . într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . Botoşani. 24 mal 1894. 8 mal 1894. informaţia diversă. în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă .ro 1 99 ./ Un Scipione brav general. Cuvântul român.ro / www.. Dorul român. " Curierul rom/In. la 1 3125 februarie 1 899. Presentul român. Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct. p. Curentul român. Buciumul român. ' Curierul rom/In.Moş Pantazi". al lui 1.când gândeam. " Vestea. Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse. rodnic.Eroilor martiri " .1 . ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi.cimec. prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la . acuzatoare 10 ..muzeubt. " Curierul rom/In. Pledoaria sa publicistică este argumentată. 1. invocând trecute şi frumoase vremuri . schimbându-şi mereu titulatura. personal. Şi foarte popular. Rând pe rând.1 . in mărime de cabinet. Ziarul român. ' Curieflll rom/In. Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. 1 2 aprilie 1930.vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. " Ibidem. lnfonnatorul român. Bădescu . speram şi râdeam. Farul român. datorită lui Scipione Bădescu. Botoşani." (scrisoare expediată din Bucureşti. prietenia cu Miron Pompiliu. lordi!chescu. Catanza română. Mişcarea română. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune. Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi. nr. 14 Iunie 1894. nu o dată unor asemenea relaţii. Vorba românului.când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale . Comerciul român. făcându-le publice.

Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune. . cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.ro / www.ro 200 .Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti.muzeubt. la Botoşani. viaţa şi opera.! �. Consecvent. unde este şi înmormântat.cimec. a unităţii naţionale a poporului nostru. La 25 mai 1 930. Pilduitor. : • www. la Cimitirul .Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904. I-au omagiat.1deţean Bototani .

a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor. Zamostea. Cu o conduită ireproşabilă. Din documentele vremii rezultă că.L. înlocuindu-1 pe Gh. Brătianu. ca parlamentar.N.cimec. a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. învăţământ. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. Burghele. Cristeşti. îndrăgitul poet 1. preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean.1 938). ce erau considerate .o susţinută activitate politică şi . Mitoc. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat. care erau foarte apreciate de vizitatori. Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor.. 1. AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale. înfiinţarea unei şcoli normale de fete. de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani. Gh. De aceea.în cadrul fostului judeţ Dorohoi .în funcţiile încredinţate . Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P. concetăţenii săi. Drăguşeni. a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. a susţinut transformarea gimnaziului in liceu.ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti. edilitar şi social. care a devenit preşedinte de onoare. La 7 mai 1 925. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice.adevărate focare de cultură şi lumină". cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului. Pillat a desfăşurat . Alexandru Constantinescu. şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură. Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale. talentatul poet . 1 . în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord. C. a unui www.muzeubt.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 . foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural. Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922. de la începutul vieţii de parlamentar. funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică.ro 201 . La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. Gh. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură. Tnrudit cu familia 1. De asemenea. cultură şi alte sectoare deficitare. a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere .administrativă . Astfel.ro / www. agricole şi de industrie casnică.

. Seminarul . a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!. Angelescu".ro / www. După război. repartizarea membrilor pe comisii. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. G. societăţi cultural­ ştiinţifice. consilier. referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1. iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc. rv. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului.Aiex. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni. Nedelcu. Dorohoiul era uitat de " il vizitau. reviste. Gala Galaction.. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice. Lecca Moraru ş. Munteanu-Murgoci. din 20 septembrie 1 934. Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului. nu-şi au locul". pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. 1.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. spre deosebire de Parlamentul ţării. documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale. Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc. verificarea titlurilor consilierilor aleşi. alegerea Biroului. Angelescu. Noi vedem in domnia sa. Alexapdru Lapedatu. sublinia: . Savin. Şcoala Normală de Fete . a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh. a incurajat înfiinţarea de ziare. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi. Cezar Papacostea.Dr. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare.. fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr. George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor.cimec. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean. C. 1. rezultă · că 1 .. precum şi a unor şcoli profesionale. C. in care aprecia: Tnainte de război. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă. De aceea. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori. alegerea preşedintelui de vârstă. artistice şi sportive.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi .. care au avut loc in anii 1 934-1938. Napoleon Popovici. ln şedinţa de constituire a acestui organism. 1.3411925.Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic.Regina Maria".a. Pillat.muzeubt. d-1 1. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor . Alexandru Constantinescu. pe preaonoratul nostru preşedinte. 1. recomanda consilierilor ca ." Tn aceeaşi şedinţă. condus de dr. Să-mi daţi voie ca." 1 Pe plan cultural. Angelescu. ministrul Lucrărilor Publice.ro 202 . in perioada 1 934-1 938. d-1 general Traian Moşoiu. Pillat. in numele dv. a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş. Pillat sublinia: .in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta . C. www.

a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare.mama poetului .şi in această perioadă . conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc.343.000 lei. bucurandu-se de o primire deosebită. Tmpreună cu dr. condus de Maria 1. Furtună. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%. ' Ibidem. 1 . De asemenea. prefectul judeţului. ci exprimarea unor deziderate de program.7-911934.insemnări". acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice. a depus toată puterea de muncă. UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ.rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. 1. ocrotirea sănătă�l. George D. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936. pe 29 iulie 1 934. precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i .23.muzeubt. indrumarea agricultorilor. 1. iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate. cu suma de 1 .a donat suma de 6. O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale .250. toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate". un Comitet al Doamnelor. Ca urmare. Pillat . Oorohoi. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI.problemele privind invăţămAntul de stat. Râncă. apariţia ziarelor şi revistelor.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului. fel. viu să vă exprim aici. Valerian Petrovici. · • Cuvintul TIO$/TU. 1. Tmbunătă�rea căilor de comunica�e. conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere. construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. C. H. ' Arhivele Naţionale Bolofani. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit. Ţugui. 1. C. Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. nr. 1. Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii. artistice. p. viaţa culturală etc. pentru indrumările practice. Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul. a dotat căminele culturale cu aparate de radio. iad . Enescu. sportive. 2 www. p.cimec. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. Ojog. la Paris. Astfel. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une.24. · CU' 1 1 Q săli de clasă. Prefectura jud.ro 203 . Pe agenda de lucru au stat . La 21 mai 1 935. care avea printre colaboratori pe D.care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·. conduse de maiştri.a. 7211936. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului. . Natalia Leontescu ş. ds.ro / www. N . înfiinţarea de biblioteci publice. a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi.550 lei. farmacii şi băi populare. intr-un cadru festiv. Angelescu. Broscăuceanu.

insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor." După marele poet .." De aceea .succesele pe planul creaţiei literare. înnoindu-se şi creând aspecte noi.Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean. pieţelor. Cehoslovacia. muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. a fost ales în .. . rY. 1. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. subliniind că .Biserica de altădată". loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case. îngrijirea străzilor. grădinilor.. Pillat sublinia: .c/1928. educa�ei fizice şi altor discipline..Comisia financiară". când 1.).poezia lui 1. 1. De aici. educaţie şi creaţia artistică. Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ. .5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare. . www. dorohoienii i-au popularizat . Apreciem că.în periodicele locale . au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. Italia. desenului. păstrându-şi aceeaşi ramă.muzeubt.Poeme într-un vers"." De neuitat rămâne intervenţia lui 1. participând la Viena. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice. în octombrie 1 926. instrumente casnice.o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns. De asemenea. nu poate fi vorba de o crea�e artistică. Mircea Străinul. ideile înaintate despre cultură. precum şi sinistraţilor din Darabani.Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat . Tntr-o cuvântare din 1 936. cinematografului.."6 Cu privire la rolul culturii. îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică. Astfel. cu oameni de rând. decorarea claselor. a monumentelor naturale. ' lbklem. Franţa. sus�nând că . la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală. bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare.a. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru.fmplinire" ş. caselor. Satul meu".cimec. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (. . mobilier. monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură.Pe Argeş în sus". în urma secetei din 1 937. care nu mai fusese pe aici de doi ani.Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul.Limpezimi".ro 204 . pentru educa�a artistică în general. poetul remarca: . fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa. condus de 1. . a localurilor de şcoli. arăta contrib$ deosebită a teatrului.ro / www.numai arta veritabilă purifică !1i innobilează". Polonia şi alte ţări. Pillat era împotriva vulgarizării artei. care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală. 1. misiunile îndeplinite peste hotare. Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea. S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani.sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată. Pillat.la sate.poetul desăvârşit şi în administraţie". îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum.3311926.. bine cunoscut de participanţii din Germania. Recunoscători faţă de . Pillat. . dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet.. port naţional . IY. • ' Gazeta Doroholului. puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin". în cea mai mare parte neasigurate.

florile. portretele. soţia poetului. ' Ibidem. 1 . Ziarul Figaro" . care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului. comune din apropierea Miorcanilor.4914.ro / www. educaţia estetică. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. în perioada 1 922-1938. 1."7 Considerăm că ideile despre cultură. 1. din 1 9 aprilie 1 928. IY. Pillat" Cercului cultural.9 După 1 989. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 . până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare. care şi-a expus lucrările sale l a Paris. gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. educa�e şi crea�e artistică ale lui 1.11. au atribuit numele de " 1 . ' Ibidem. ca şi a culturii lor. Respectarea artei lor proprii. Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului. IY. La 'telegrama trimisă . care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor.B/1928. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală".1928. în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 .cu acest prilej. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste. să o avem cu sfinţenie.muzeubt. www.2. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare. peste coarnele Carpaţilor. Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept. în general.cimec. intelectualii din Bivol şi Păltiniş. Pillat.ro 205 . 5 mal 1928. prin fericita dispoziţiune a umbrelor. "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor. prin preciziunea desenului. ' Gazeta Dotoholului. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului. p. în martie 1 928. Aprecieri elogioase întâlnim.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că.

cimec.muzeubt.www.ro .ro / www.

cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat. Ioan P. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. concomitent. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. nu s-a putut multă vreme nici scrie.muzeubt. P. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea . s-a adăugat faptul că. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. nici vorbi.ro 207 . urmând. Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. Principatelor Unite". în perioada 1 89 1 . nu odată. ca extern. tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos.se înscrie la www. iar familia. aparţinând de oraşul Huşi. la Liceul . din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi. drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. se stabileşte definitiv la Botoşani. P. despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat. în anul 1 894. puţin. şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi.ro / www.când îşi ia licenţa în Drept . Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia. in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice.Alexandru Ioan Cuza" . de profesie agricultori. dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă. nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate. Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă.. Darie. pe nedrept. dar hotărât să-şi facă o carieră. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme. Din lipsă de bani. Darie. Peste acestea. politicianul.cimec. unde se înscrie. Şcoala primară o urmează la Huşi. ale cărei venituri erau mult prea modeste. oaspeţi la Botoşani.1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 . Din anul 1 896 . Continuarea studiilor liceale era însă problematică. intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1.. Despre omul. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia. Darie. in anul 1 891 absolv� cursurile liceului.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P.

n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat. R. mai ales. El a editat la Botoşani două ziare: .. Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat. pentru a www. în lucrarea de faţă. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. A trăit. a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă. dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948. până la sfârşitul vieţii. la nr. Cezar şi Ileana. in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. claritatea mesajului. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani. La 4 iulie 1 927 iese la pensie.Gazetei Botoşanilor" .. cu o pensie de 4000 lei lunar. îi este sistată pensia. n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane. prin Decizia nr.muzeubt.Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi . prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ. Ca profesor. P. Ca o recunoaştere a meritelor sale. P. limbajul lipsit de preţiozitate. P. indiferent de nivelul intelectual al acestuia. Darie. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole. fiind .profesor. Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. Laurian" din Botoşani. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni. A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare. A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra. om politic. asupra căreia se impune o atentie deosebită. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 . Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia. La doar trei ani de la ieşirea la pensie. unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902. ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale .279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. Conciziunea frazei. 1 . când. duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti.Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927.apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . Darie a fost o personalitate complexă. prin Decizia nr. care. Un domeniu în care 1 . fac accesibile aceste articole oricărui cititor. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile . conform moralei comuniste. Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale.cimec.P. trebuiau lichidaţi. Această din urmă calitate.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor. il punea in rândul duşmanilor poporului.ro 208 . De altfel. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I. Oglindă a vieţii Botoşanilor.. editor de ziare şi ziarist.. Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei.Elemente de Istorie Universală . economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost. prin urmare.ro / www. Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut . a făcut parte din colectivul Liceului . Demn de subliniat este faptul că. ziarul. succedându-i lui Demostene Vizanti.36 .38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat.ziar politic.

5 Ibidem.Pe adevlrata cale". e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei.P. conservatoare şi conservator-democrată . Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907.. el arată că . numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. . . Tn susţinerea celor afirmate. nr.şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3.odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el .Clasa noastră dirigentă . Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani .il face să constate necesitatea organizării .GuvwNrea In dernocnllle" . chiar inaintea noastră. 8 *"-ie 1910. nr.19.. meseriaşi şi muncitori.. ' ldem. Emanciparea politică a maselor devine. Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia. fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . cu denumirea de partidul social-democrat.are trei feţe: liberală... 8 rnert1e 1910. in aceeaşi ordine de idei. P. in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " . ' Gmlta Botopn/lor.A deştepta pe ţăran. adevărate cuiburi de tirani"7 . au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi. cu cluburile sale in fiecare oraş. .nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului. 8 Ianuarie 1910. care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele...ro / www. când e vorba de interesul lor de clasă.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare. Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime. ' Ibidem. III.cimec.alcătuită din micii funcţionari. I . .aceia dintre guvernanţi. ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic. .i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor . nr. lume .vrea să-şi aibă partidul său. el afirmă. Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi. Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. 1 1 .Pe 8devinU Cllle". Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907. . şi politică"2. unul liberal şi altul conservator. P. 1. Darie considerând că . .muzeubt. . 1 www. . 1 1 . petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane . Acestei lumi constată el. nr. . in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare . partidul poporului. ' ldem. a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată . in anul 1 909. .dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi. că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare. O atenţie deosebită acordă 1.. ' Ibidem. 27 febru8rie 1908.r� lll. pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5.dar toate trei una sunt. III.ro 209 . El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. el fşi dă. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice.lndrtgirea utelor". demisia din Partidul Conservator Democrat. Un fapt concret. 1. deoarece .19.. politicienii. .nota el . • Gmlta Botopnlor. .

11 www. nr. in acest context.nu are un plan tehnic. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M.cimec. de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" . . calitatea Rroastă a pâinii 10.oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa. cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi.este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete. Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale. Carol 1 etc. nr. la inceputul secolului sub dominaţie străină . 13 " Ibidem. ldem. Tn numeroase articole.18. de a se inscrie in Liga Culturală.31 . pe această coordonată. el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului. an 11. 27 februarie 1910.2. abstracţie făcând de consideraţii politice.Sii ne trezim". 31 octombrie 1909. Iorga.3. nr. . . an 11. nr. " ldem. A venit vremea ca fiecare român şi româncă. . I. asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici. socot de datoria fiecărui român adevărat.P.Locuinţele sAracilor salvate".Oraşul lips� de flori". 6 februarie 1909. fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică. Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1. Tn acest sens.15. an III. • . Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin. 1 noiembrie 1908. Tn primul rând. nr. • ' Gazeta Botoşani/ar. 24 mai 1908.PAinea sAracilor". .Asistenţa publicA".in special cele din zona Balcanilor .muzeubt.Greva din Botoşani". se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional. demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 . el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care. ingineresc. ' Gazeta Botoşani/ar. am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4. .ro 210 . P. nr. asfaltul. Basarabia şi Bucovina.ro / www. Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice .E timpul să ne trezim. ldem. . . P.aprovizionarea cu alimente9. " ldem. apoi iluminatul şi toate comodităţile . zisă capitalizare"8 . . mai ales pe noi românii din nordul Moldovei.notează el . Eminescu.apreciind că.7.Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul . 1 . El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. an III. . pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural. . N. P. an III. ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani . Activitatea de gazetar a lui 1. P.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri. Un loc aparte in publicistica lui 1. 5 decembrie 1909. să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. an 1 . Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său . lntre alte aspecte care privesc Botoşanii. . Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul . lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 . a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. Din cauza aceasta.) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 .notează el .

ro / www.NTRIONAUS ce i se cuvine.PTE. et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom .ACTA KOLDAVIAE. professeur.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 . journaliste. SE. apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie.muzeubt. P. Darie. editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani. Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor.ro 21 1 . C'est une premiere etude sur cette personnalite.cimec. Voila pourquoi. Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile. presque inconnue aux habitants de Botoşani. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I . Resume www.

Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost. Bucureşti. urme ale trecerii lor prin viaţă. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. Greu. următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi . 286. Colecţia . Torouţiu şi al�i. 199� .reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura.. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti.muzeubt.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·. p.43. Editura Minerva. vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. in mod firesc. despre originea căruia s-a scris mult. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc. cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec. vol. N. (cf. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine. Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român. www. să luăm exemplul Germaniei. p15G 154). 1934. editate de Andrei Pippidi. Bucureşti. Memorii. Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii. foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia. era foarte respectată in familia noastrA. Drăghici. armean.SemANitorul". Iorga. distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . 1 N. p 230. O /lmurire. autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi. 190.132.150. In fiecare dimineaţA. art. nr. în scris şi documentae . 1939. trecand de mult in lumea drep�lor. Ghibănescu. la mai tot pasul. atât în timpul vie�i. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol.ro 21 2 .7. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . in . vol. o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă .şi expus într-un muzeu.mama savantului: • . unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate.Neamul RomAnesc·.. O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. bulgar.care au vieţuit pe meleaguri botoşănene.Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte. Iorga. Bucureşti.>r. Micleşti . dupA micul dejun. i se aducea ziatul . Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică.ro / www. Năculeşti. p. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost. afirmându-se în presa vremii că. 1 33. combătându-i în modul ce îi era caracteristic.cimec. dinspre mamă. cat şi după moartea istoricului. 272. Scrisori cltre Catlnca 1900-1939.5. . S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii.

După cum se ştia.Galeongiul" {soldat pe galere). fie la ei acasă. prezentate de Barbu Teodorescu. şi la care aderăm şi noi. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga. editat de Muzeul Na�onal de Istorie. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga. să luăm exemplul altui nume pur românesc. Ion.. După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi. ' Nicolae Iorga. • NleoiH iorga. Craiova. p. Manole Avram.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc. p. fie ei români sau greci. ' ldem. care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga. Editura Ramuri. AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani. Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga . din secolul al XVI II-lea. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo. Bucweşti. de a purta haine greceşti. 1 932.ro 213 .1968.E. iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia. Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii. zis . Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue.38. 1921. ' Bllrbu Theodornc:u.1 76. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă.7.Analele Academiei Române". cum ar fi Tnsemnările unui călător englez. p. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. Costache Iorga. 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut. p. BuaJreştl. . 1925. Studii fi documente .254. de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc . Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci. extras din . Nlcolae lorge. lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane. f. iar copiii · p.7. erau numi� lorgu. H s-a căsătorit cu o româncă. intervin argumente de ordin logic.6 Iorga . I. 1981. de unde derivă Iorga. care in variantă englezească devine John.61. Tip. ' ldem.Cupeţul" era mândru de originea sa românească. Blusla Bllnartlor din Botopnl.a. NlcoiH lorge. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia. transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. din Chefalonia.Cupeţul". îşi păstrau limba şi toate obiceiurile. grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară.cimec. alături de care practica negustoria.. 1948. De aceea se căsătoreau intre ei.ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit. în posesia căruia se află in prezent. zis . p. numit de Nicolae Iorga . lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. încă de la 1 600. bogatul negustor grec.răstrăbunul meu" . lnforma�ile despre Iorga Cupeţul. în opera citată. Tom XXXIV. lsfl)rta comerţului romlnesc.Buzatul" . El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează. BuaJreşti. iar în variantă franţuzească devine Jean. zis . reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. unde sperau să se întoarcă.era comun membrilor acestei bresle.Torouţiu. p. sunt greu de cules. op. Bucurefti . Editura Tineretului. Şi fiul lui Manolache Iorga. .2-3. priveau continuu spre ţara lor. www. fie la noi.-5.muzeubt. închinată Maicii Domnului. ' Eugenia Greeeanu. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen. Bucovina.ro / www.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării.cit. botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia.

acestuia s-au casatorit tot cu români. astăzi. transmis peste generaţii strănepotului său. Alte case. Gheorghe". . domnii Scar1at Callimah. in anul 1 789.valoare . cat şi ceilal� efori nu primeau salar. la 1 8 decembrie 1 842.) aşezată in mahalaua Avrămeni. Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice.pe care o de� ne. . include in oraş satul Băiceni. astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges. Manole.ro / www. gospodar de frunte. p. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. Păstrată până in zilele noastre . Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor.bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei. [.cimec. se stabileşte la laşi. de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri. Pentru munca depusa. Costache . moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani. un nume stimat şi iubit în tot oraşul: .lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti. După moartea tatălui său. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii.t. Alecu şi Iancu. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân. unde urmează studii juridice. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura. atât Ma·nolachi Iorga. Elucunlfti. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf.rtistică şi memorială .8.muzeubt. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave. la 1 829.casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte. se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat. lntrând în grija sa. edificator pentru dubla sa semnifica�e . o avere frumoasă. dar abia in anul 1 839. Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. Muzeu de Etnografie.nota istoricul în aufobiografia sa . Edllln N. Pentru a nu fi acaparată de străini. După moartea sa. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană. el ' ldem. la 20 iulie 1 839. Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă. Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. face o nouă organizare administrativă interioară. după trecerea examenului. iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. O vtaţl de om .ro 214 . Elena... 1934. S-a născut la Botoşani. ca prim efor.. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului. Până la acea dată. lăsând in urma sa o familie numeroasă. la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827. cu grijă pentru urbea sa. această indeletnicire nu era organizată. Primul copil al lui Manole Iorga. mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului. . so�a şi cei 4 copii: Costache. unde este numit cinovnic la Divan. Avea prăvălie de piatră. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire. www. cinstit. Strolli. cum • ro. ci şi in Austria şi Ungaria. probabil la Viena. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni.sfătos. Revine tn Botoşani pe la 1 833. lucru rar in Botoşani. casa fiind cu două caturi.contrar temerilor lui Nicolae Iorga . . Astfel. Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri.Bătrânul Iorga era un om voinic.

1 07. laşi. 1 994. Constandln Sion. inv. La vârsta de 23 ani. . Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868.mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. Nicu Iorga câştiga mult. p. Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani.ro 215 .1 1 În anul 1 866. În 1 857 se mută din nou la laşi. Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului. cu uniformă de general de administraţie. 1 973. zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit.. Bucureşti. Zulnia Iorga . zaiafeturi. avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu. era o slujbă importantă. Dicţionarul Botoşjnenllor. Boier moldovean de origine polonă. 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu. voinic. în 1 860. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf. il primeşte în casa sa. care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale. bunul părinte il iartă. pentru un tratament la băi. La toţi le-a dat educaţie aleasă. . mergând chiar până la brutalitate. Nicu . Urmează studii la şcoala publică şi privată. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. .. Peste numai un an devine medelnicer.lângă casele conului Costache Iorga". Arhondologla Moldovei.scria Iorga . 1' www.acela e ceasul naşterii mele.. În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. în petreceri. Nicu Iorga. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii. înrudit cu mireasa. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă.cimec.după o undă de soare cald . . iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. . îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. mânios. de 1 7 ani. prima sa noră. paralizându-i mâna dreaptă.. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. are un fiu Nicolae. Gheorghe. Costachi Pisoschi1 0 . Editura Moldova. Zinca şi Olga. Alecu.ro / www. împotriva voinţei tatălui său. Iacob. plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. deţinător Casa Memorială . făcându-le nuntă mare la Mitropolie. Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji. Ionel BejenaN. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier. Mai târziu. după numele dat de naşul său. p. Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. cu privirea iute. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol. După o aparentă însănătoşire. sameş şi ispravnic de Dorohoi. Căsătoria s-a făcut pe ascuns.tatăl lui Nicolae Iorga . După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: . Tatăl lui Nicolae Iorga.206). Trăindu-şi din plin viaţa. luând ca pedagog pe Petre Poni. unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" .ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova. apoi de laşi. Curând. devenit revoluţionar paşoptist (cf. la îndemnul fratelui Manole. în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . Vogoride il înalţă la rangul de căminar.muzeubt. Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale. . baluri. La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic". 197). iar la 6 octombrie 1 858.Nicolae Iorga" Botoşani. se naşte la 5 octombrie 1 837.

ro / www. 10 septembrie 1998.lumMII de Bolofanl fi Dotohol. www. Andrei Pippidi .ro 216 . nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga. nr. articol din .este o familie care se stinge.1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim. Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI.muzeubt.322.cimec.Tn opinia nepotului savantului.Astăzi neamul Iorga . Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl.

www. D. Iancu. Manoliu. Botezatu. instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu. viitor artist plastic. urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice. . Constantin Radinschi. Vasile Cornescu ş.Autoportret. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi.ro / www. Verona. sculptor şi grafician.se�a pictură. dar şi pe plan local. T.) face parte şi Ioan Cârdei. 1. Gh. cu prilejul .cimec. organizate anual de profesorul N . Furtună. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul . Petre Achiţenie. Dumitru Chipăruş. participă in 1 926 şi 1 927 la colonia. Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. Gheorghiu ş. Fiind un student eminent.Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii . Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu.a. Spiru Huian. localitate apropiată de Livenii lui George Enescu. Alexandru lstrate.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR.Tinerimea Română". Radu Giur. pictor.de vară a picturii din Baia Mare. giuveanu . licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937). Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei.Gh. 1 . primind Certificatul nr.a. Marcel Olinescu.. Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i .a. N. Tn 1 927. Gheorghe Tomaziu. Constantinescu ş. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C. Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI . SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof. 1 . S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. Crudu.ro 217 .Tinerimea Română". Iulia Oniţă. Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. Grumăzescu. Ion Mu­ rariu. profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti.muzeubt. Popovici­ Lespezi şi 1. impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi. M. Florin Niculiu.Lecomte du Nouy" (1 926). comuna Suharău. Val. Asachi" din Dorohoi. Tntre anii 1 926-1 930.294 din 24 iunie 1 91 8.

Tn acest scop.ro 218 . bust dispărut in cel de-al doilea război mondial.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" . stimat de studen� şi colegi. A adunat un material bogat pentru studiul intitulat . De asemenea. semnat de Ion Potopin. trei expoziţii personale: . fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut. la 7 qecembrie 1 970.ro / www. lucrare din două volume.a.muzeubt. ca membru fondator.L. in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele). in Muzeul din Suceava ş. Ca profesor de desen. Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice. Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937).Desenul copilului mic". A pregătit pentru tipar . Salonul Moldovei (laşi. apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare.a. cu scenariul . . Caragiale" . poezie. Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică . in plină putere de muncă. se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală. Salonul de artă al Bucovinei (1 942).Bucureşti 500" (1 959). Reuniunea .. artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale. După al doilea război mondial.1 5 ani). lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini. lucrări ştiinţifice. Cârdei. apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�. este distins cu ordinul . N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă. Astfel.Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul . coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. cu foştii săi profesori. acte.Aspecte din Capitală" .George Călinescu" din cadrul Academiei Române. participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931). Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios. stu­ diu aproape finalizat. şeful Cenaclului literar .Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943). www. a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală. Salonul de toamnă (1 937).a. in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi. sculpturii şi graficii. sculptură. la diferite licee militare şi de cultură generală ( I .expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966). revista . Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben).Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. Ca sculptor. responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940).Polivalenţa unui artist". paralel cu activitatea la catedră. fotografii etc. Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică. in cadrul aceluiaşi cenaclu. a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat.Flacăra" nr.. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior.Coroana României" in grad de cavaler (1 934).cimec.3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 . Pentru omagierea activităţii artistului.Imagini din Bucureşti" (1 963) şi . 1 943) ş. timp de 22 ani. Tn tot timpul vie�i.Bucureşti in viziunea unui artist". pictură. Fiind un mare patriot sprijină. Cehia (Praga) etc. membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului. referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie.

pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus. în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. Vor avea deci ocazia.ro / www. iarăşi. Dumitrescu-Brăila.în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei . .angajat de D-1 ministru 1.în hotar cu Cracalia -. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii.000 mii în favoarea mea. Dumitrescu-Brăila. «Universul». Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris. Pledează însă pentru cauza mea.Prea Cucernice Părinte. V-tre. Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş. care să-i poarte nu­ mele. să nu repete faptul c-un. şi a generaţiilor viitoare. Brătianu la Dorohoi.Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. pentru a-1 putea crea pe Cârdei . Ardei. : . cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă. Fie. prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor.îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80. bust Enescu. Pillat. Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv. Nistor .artist pictor şi sculptor. ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început.Artistul Pictor şi Sculptor. pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf.e ridicarea bustului lui 1. rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936. Ar fi timpul ca . ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele.C!drul obişnuit. Furtună . cei ce nu vor înţelege nobila Sf.adresată scriitorului D.dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi. în sfârşit.spun D-lor că .aşa cum vă ştiu . Astfel.să fiu eu alesul dorohoienilor. aduce astăzi ştiri ce ies din (.s-au pus pe roate.000 lei. pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu. distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1. Urmează a treia veste.ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. comuna Enescu.s-a convenit ca D-1 fost ministru. . să execute acest bust cu suma de 80. .ro 219 . căruia .ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al. iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. Brătianu. www. Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa . Şi. Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă. Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu. a patra noutate: bustul lui 1. . Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . Suceava . V­ tre acţiune.din moment ce se spune că are şi suflet de artist . de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. Prima pe tapet . Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar. fost ministru.după cât înţeleg . urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită. să facă comparaţie . şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet .pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: . Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu . Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei . şi starea materială a D-lui Dv. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . . cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică.cimec. Ş-apoi tot D-sa .muzeubt. dar.ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu .

Desenul copilului mic" . 1940 www. datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute . pierdut in timpul războiului. Cârdei. Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării ." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D. CĂRDEI IOAN. primul studiu de acest fel in limba română.cimec. .aşa cum am mai menţionat anterior .Suceava .un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi. Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989. Cu sărutări de mână la Doamna.ro 220 .Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul . bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare.ro / www. Tn prezent. Cu succese şi mii de mulţumiri. De asemenea. sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani. in 1 940.muzeubt. a cărui fotografie o publicăm. Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului. Doamna Adelina 1.lucrat in lut . 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl.Grigore Ghica" in 1 979. deşi 1. in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului . după modelul . cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere. 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma .Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune. precum şi a monografiei oraşului Solca. executat de I ..Cârdei. Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi. a men�onat legătura cu Dorohoiul.executat de soţul său in 1 958. in două volume. Acesta va realiza. Furtună la forurile superi­ oare. so�a sa.voivodală"). cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 . Doamna Adelina 1.. 1 . După moartea pictorului. dorinţa artistului nu s-a infăptuit. insă. a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru. BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl.

părăsea " www. asistând la strălucitele lectii-conferintă. Tn capitală. română. pe Calistrat Hogaş.muzeubt. mai întâi sub anonimat. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului). ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani. după care urmează o . ln toamna anului 1 891 . Iar când era Parlamentul deschis. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină. de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar). Victor.ro 221 . ale lui Titu Maiorescu. " Tn toamna anului 1 894. dar drept. la concerte. în familia conductorului de tren Ioan Puiu. ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi. . cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. Pe numele de botez. era cople­ " şitoare. ia contact cu marile personalităţi ale vremii. prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului.Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase). Studiile elementare le face la .Şcoală de Stat" în Roman. la 27 februarie 1 879. din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu. fost domn al Moldovei".. nota mitropolitul Visarion.cimec. după absolvirea Seminarului Veniamin.ro / www. editor şi autor de manuale. luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman . Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892). istoric. cu unele reviste literare din Bucureşti.".Sever şi exigent. Aici la laşi. De la laşi. este înscris în anul 1. ca pe cineva superior prin sine însuşi. Printre profesori. . precum şi cu foi locale din " laşi. i se trezeşte gustul pentru lectură. nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică. mare cărturar.care îşi împărţea leafa. despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . este transferat la . membru al Academiei Române (1 870). se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) .Sf. Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu. Tn clasa a VIl-a de Seminar. ambii născuţi la Paşcani. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. la Seminarul . Melchidisec. apoi sub semnătură. care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi. " colaborează sfios" . Figura acestui vlădică.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman. Gheorghe" . la teatru. 1-a avut la lb.Şcoala nemţească particulară" din Paşcani.Roman.

apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău. pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie. Bucureşti. având un frumos caracter academic" . Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8). la patru până la cinci sute de săraci. Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia. în biserica Adormirii Maicii Domnului. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă. La Kiev. care la plecarea lor." Tn toate aceste posturi de răspundere. primind numele VISARION. recent înfiinţată. domnul Moldovei. este ales episcop al Argeşului.organizată de un eminent profesor rus. la propunerea lui Petre Garboviceanu. primind totodată şi distincţia de protosinghel.Acest Seminar . în preajma lui Spiru Haret. îl lăsase într-o stare de plâns. a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. la cel din Chişinău . Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. pe atunci discuţiile parlamentare. 1 905). fiul lui Simeon Movilă. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". urmând ca. · când la Cameră. incât un chibrit.1 904. După examenul de licenţă . în prezenţa episcopului Gherasim Safirin. Despre anii petrecuţi la Roman. mitropolitul Visarion Puiu. din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . Tot la Chişinău. ca şi al Academiei Kievului. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev. va fi transferat de a Seminarul din Galaţi. Parhomovici. 1 908. unde în ian. 1 944 . fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec. având sediul la Curtea de Argeş.cimec. adăpostise pe rând câleva regimente. cu sobele pline de cartuşe şi grenade. . la 21 dec. este hirotonit ieromonah. 1 909. 1 905.mitropolitul Visarion Puiu. pe atunci doar arhimandrit. care va deveni Ministerul Cultelor. Din Bucureşti revine la Roman.pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii.fnsemnări din viaţa mea". este tuns în monahism. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar. când la Senat." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev. XVI I. lucrând mai bine de un an. se putea arunca în aer în câteva clipe. fugind să audă oratori politici. care la vârsta de 72 de ani. să fie hirotonit arhimandrit. citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ.cursuril�:: . După ce a restaurat Seminarul din Chişinău.nota în lucrarea autobiografică: .muzeubt. în ziua de 1 ian. ministrul instrucţiunilor publice. De aici. avea un foarte bun local. La 1 7 martie 1 921 . După unirea Basarabiei cu România .îşi aminteşte mitropolitul. în care se împărţea hrana zilnic. în catedrala episcopală. director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie. La 6 dec. Iosif M." 1 907. plin de energie şi iniţiativă. mitropolitul Visarion nota că au fost .1 9 1 8.ro / www. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. va pleca să-şi desăvârşească studiile. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. Sunt lângă mormântul vestitului ierarh. a învăţat uimitor de bine lb. ctitor al acestei mari aşezări monahale. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. dar care în vremea Revoluţiei ruse.ro . bun administrator şi slujitor al Bisericii. .

Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos. ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii. inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. datată 21 iul.Hotin. la 27 martie. în prezenţa principelui Carol. cunoaşterea limbii ruse. Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. ca director al Seminarului. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. având studii la Kiev. s-au înfiinţat două noi Eparhii.arată Visarion. iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş.O. despre evidentele drepturi pe care P. Sf. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg. Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N. fabrica de lumânări. a ridicat palatul episcopal. O situaţie stranie. Astfel Nicodim Munteanu. cămin�l preoţesc. a patriarhului lerusalimului-Damianos. noi schituri şi mănăstiri. 1 9 1 8). 1 921 . va lucra în condiţii improprii. Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). iar împrejurarea . procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. cu reşedinţa la Bălţi.cimec. Ateliere. Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală. ca şi la Argeş. le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui.Cetatea Albă.muzeubt. între 1 92 1 . Având în vedere activitatea. De la început nu mi-a plăcut.ro / www. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart. că avea drept catedrală. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului. Sinod al B. Sf. energia. nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop .ro 223 . Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. ale Curţii Regale. cu reşedinţa la lsmail. Şi aici. Pimen). că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". la 10 martie 1 923: . . Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. ctitorii şi restaurări de biserici etc. care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. Casa de Ajutor. • ••• ••• • www. într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul. perioada petrecută la Chişinău. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti. fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia. Pe lângă această realizare. a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. . Seminarul Teologic. Totodată. Aici la Bălţi.R. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României. Pentru episcopi.1 924. egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". . cea mai frumoasă biserică a Ţării. studiile la Kiev. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). că grăjdarul e născut la ţară" . ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte.S. Una dintre ele. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă.1 929. Banca Clerului. Iorga.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire. am dobândit .

face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare. lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. el vede drama. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. 1.Cernăuţi. de un mare patriotism.4/1 931 ). nr. fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor. nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. Mitropolitul Visarion.samarinean milostiv": a făcut dona�i. Arad. Adevăruri crude. mitropolitul Visarion. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria. laşi. Ierarh energic. Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin.1 938 ş.ro / www. www. . până în 1 944 . Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti. cu ochii minţii şi ai sufletului. ministere de externe şi legaţii. Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. nr. cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. pastorala. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii. cu o credinţă arzândă. 1 935. lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian .muzeubt. cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B. 14 sept. Chestiuni bisericeşti .işi amintea Visarion Puiu. Const. o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi). 1 939. din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul. adresată direct lui Stalin. Cluj. de la Băi� (Episcopia Hotinului). ales în Consiliul Eiparhial la Hotin. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica.buni şi ascultători. La .. . reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia. Ocna. aici în Bucovina existând o stare de secularizare. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion. cu povăţuiri pentru tineri." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un . autori de manuale. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�. peste Nistru. prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. lsmail (revista B. in Tnsemnările sale. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj.O.O. a rostit un cuvânt. Pe lângă o serie de broşuri. iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei.Muzeul Judeţean Bototani . Ciopraga. fiind instalat la 1 0 noiembrie.R.a.R. având frumoase calită� cărturăreşti.1 933. Monahismul ortodox din România de astăzi . Chişinău. Astfel. datată Cernăuţi. poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad. este un unicat. la 1 7 oct.. dar şi Biserica Ortodoxă. Tg. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială. mitr. Tn vara anului 1 935.cimec. Braşov. Oradea. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit. patriot. Cu ocazia instalării.ro 224 . scaunul mitropolitan de la Cernăuţi. reportaje. 1 931 . Brăila. iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari. devine vacant. Sinaia. cunoscută prin profesorii săi. Mănăstirile din Basarabia.. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei.8/1 928).mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi. ce era aproape. Gala�.Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . Visarion. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea.. Brătianu.

şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. mitropolitul Visarion Puiu. la Vovidenia-Neamţ. După retrocedarea Basarabiei. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei.sub orice preţ". in contumacie (lipsă). asupra clerului. mitropolitul Visarion. infiinţând o eparhie misionară. in noaptea de 26-27 iunie 1 940. vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria. având reşedinţa la Odessa. imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării. Italia. Biserica Ortodoxă Română. Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. dar eficientă. nu avea sferă de jurisdicţie. - www. intr-un cuvAnt. o . se stabileşte in Franţa. moarte. nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. (cu vicarul său. condusă iniţial de Arhim. a fost extrem de anevoioasă. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională. Fiind trimis in fruntea unei delega�i. a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare. faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor. Se pare că mitr. care avea o experienţă vastă.cimec.De la moarte la viaţă" . urmată de înlăturarea sa din funcţie. La scurtă vreme după retragerea sa. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune. pe care a iubit-o atât de mult. s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. plină de dăruire. Iuliu Scriban. este de scurtă durată. Elveţia iar din 1 946. deschiderea unui Seminar la Dubăsari..cruciadă spirituală" . Dr. să participe la hirotonirea unui ierarh.Visarion. hirotonii de preoţi etc. se retrage . ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. n condamnă .la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ". căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara.provocatoare" de răzvrătire.ro 225 . tipărirea de cărţi de rugăciuni. Munca pe care a depus-o aici. in urma activită� din Transnistria. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus. fiindcă in vara anului 1 942. faptul că ar fi participat la acţiuni . Atitudinea fermă şi intransigentă. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca. Tn aceste împrejurări. in cartea sa . unde işi va afla şi sfArşitul.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. refacerea vieţii monahale.ro / www. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. La 21 februarie 1 946. a fost caracterizat . cu cererea inapoierii Basarabiei . Trebuie să amintim câteva din realizările mitr. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. iar el se retrage la Bucureşti.muzeubt. Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. tânărul arhim. Şederea mitropolitului Visarion Puiu. Tribunalul Poporului. Antim Nica}. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�. a studiat-o. iar mai apoi a fost încredinţată mitr. la fel de mult ca şi Biserica neamului. la 1 iunie 1 940. asupra bisericii. din Bucureşti. La jumătatea lunii august 1 944. episcopul Tit Simedrea.Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin. profitând de un moment favorabil.duşman" al poporului. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. la Zagreb. fiind in disponibilitate. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. dar şi-a continuat drumul. a deranjat foarte mult propaganda comunistă.

Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă.dr. Credinţa Neamului. laşi. Bucureşti. pân' la Tisa. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească . 2. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). întru nemurire.O. cu sediul la Paris. Mitropolitul Visarion Puiu. Diac. 1 933. 9. in revista Teologie şi Viaţă.CATERISIREA. Sinod al B. Mircea Păcurariu. din Paris. 9. Pr.loan lvan. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului. îşi va găsi sfârşitul. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor. Sf. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. prof. în 28 februarie 1 950. A.R. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat. Candela. 3.ro / www. Chişinău. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei). 1 2/1 936.B/1928.1 2/1 99 1 . 7.Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. 4.prof. ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. 1 944. pentru motive formale. Pr. nr. in revista B. 1 993. Mircea Păcurarlu.766-768. nr. Mitropolitul Visarion Puiu. nr. 1 0.R. Chişinău. 5.cimec. Visarion Puiu. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). 1 / 1 931 . nr. investirea şi instalarea P. cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat. Din 1 949 până în 1 958.O. Revista B. Tnsemnări din viaţa mea. rev. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală. este condamnat şi de Biserică. Basarabia. nr. Nicolae Cotos. in revista Teologie şi Viaţti.S. După Revoluţia din 1 989. Bibliografie: 1 . Excursia P. www.R. rămânând doar monah. Constantin Tomescu. Pentru istoria monahismului din Moldova. Alegerea. unde la 10 august 1 964. 1 937. l . Vlsarlon Puiu. Istoria Basarabiei. consideră justificată hotărârea luată de Tribunal.ro 226 . dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească. vol .muzeubt. drept catedrală servind biserica română de aici. pag.. 8. S. De la Nistru. 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului. 6. nr.dr.Mihal Mocanu.O. 1 2/1 99 1 . cu dorul de ţară. 1 -4/1 994. Boldur. Vlsarlon Puiu. Pr.

muzeubt. Borcea. binecuvântată de Dumnezeu. Rădulescu Metru. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. Expresia reţinută. spre dreapta. Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi. Petru Şuster. judeţul Botoşani. Olănescu. ochii său verzi. Totodată. Gheorghe Ionescu Siseşti. Referindu-se la importanţa acestor insecte. putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare. Ştefan Fălcoianu. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. a avut loc la Academia Română . robust. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii. probleme care azi. ascundea de fapt un imens univers spiritual. îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae).cimec. mijlociu de statură.ro 227 . plini de tensiune. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. în aula Academiei Române. atât de utile omului în agricultură. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor. am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. cu ajutorul insectelor entomofage. Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. când le privim în colecţie. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. importanţa acestor Diptere www.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii. mai mult ca oricând. prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei".Profesor dr. a chipului său. D. Născut la 1 5 mai. în satul Costeşti. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. alături de experimente şi lucrări practice. Era un om plăcut la chip. Victor Babeş.ro / www. Implicit. deloc banală. Astfel. comuna Răchiţi. 1 896.Dacă Tiachinidele nu oferă. Theodor Speranţia. acolo unde tatăl meu . Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. 1-a urmărit toată viaţa. Petru Şuster afirma următoarele: . Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea.

Cererea sa a rămas. teoretică şi practică. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa. alcătuind o valoroasă colecţie. a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării. Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat . făcând schimb de material biologic www. cât timp a trăit. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic. fără rezolvare. totodată lucrând şi in . adusă dezvoltării entomologiei.ro / www. atât a paraziţilor cât şi a gazdelor. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. a luat legătura cu specialişti români şi străini. sub imboldul marelui zoolog 1. Studiul acestor insecte. a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie. cu care a publicat in colaborare. pe lângă valoarea ştiinţifică. După patru ani.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă. Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat. cercetează sistematic toate zonele ţării. in 1 924. unde studiază colecţia de Tachinidae de la .Naturhistorisches Museum". care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat.Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation). Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle".ro 228 . Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii". ajungând la rezultate interesante. A vizitat toate centrele universitare din ţară. ci şi ecologic. Astfel. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. pleacă la Viena. pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la . arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare. va contribui.ale Europei. Borcea. " Pe lângă cele 60 de lucrări publicate. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare. la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară.Museum fur Naturkunde". pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. au fost efectuate prin culturi in laborator. bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. Reintors in ţară. studiind diferite colecţii din centre universitare europene.muzeubt. Pe pământul ce il poseda soţia sa. lucrare care il consacră deja ca entomolog. din Paris. Astfel. era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. pe moşia din satul Sângeri. profesor dr. adică in 1 928.cimec. lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică. comuna Gropniţa. Hans Przibram. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu . reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. Profund cunoscător al fenomenelor din natură. Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele . judeţul laşi. impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist.

H. www. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr. Dass Dorf Costeşti . Kolbe (din Berlin).Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr. Prof. dies Jahr. La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor. Tn urma sa. Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler. Dr. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E.Familien. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert. Landkreiss Botoşani. cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. am 1 5 mai. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea . Dr. Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen. Er ist lange mit Diptarae in Wien. als Petru Şuster geboren wurde. vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. al cărei preşedinte era Dr.Studien unterrichtet. la Universitatea din laşi. este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România. Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. Berlin und Paris bbacheftigt. In Memoriam" .Profesor Doctor Petru Şuster". iar şcoala din sat i-a luat numele. Geboren in 1 5 mai 1 898. in lassy und. ist auch ein Simposion: . spre satisfacţia sa şi mândria naţională. sehr beruehmte Entomolog. Din activitatea didactică a Prof.und Sulphidae.Moldavian ist der Geburtort des Prof. Embrilogie-. Dor hat die Histologie-.ro 229 . vicepreşedinte al acestei secţiuni. Tachinidae.J.. * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954.und Bilogischegeschihte. Allgermeinebilogie. Petru Ş_uster.ro / www.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. casa din satul natal a devenit Casa memorială . Dr. Petru Şuster. spezialisiert in Anthomidae-. veniţi din 49 de ţări. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht.. am 21 mai. a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte". in Nord .Răchiţi. practic. Lindner (din Stuttgart). in Costeşti vorbereitet.cimec. Petru Şuster. Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului. Dr. care a avut loc la Berlin. wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" . Petru Şuster a fost ales. A doua zi. în perioada 1 8-20 august 1 939. după zeci de ani.muzeubt. Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. lnzwieschen..

ro 230 . Tabel cronologic 1 896.cimec. 1 909. la specialitatea zoologie sistematică. a fost evocată viaţa şi opera savantului. cu gradul de sergent. 1 aprilie. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi.muzeubt. prof. în ziua de 1 5 mai 1 996.In Memoriam " . în satul Costeşti. 1 91 6. Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www. având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu.Insecte dăunătoare agriculturii " . Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. Născut în satul Costeşti. şcoală care poartă numele savantului. Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A. Astfel. Funcţionează. Urmează Seminarul . a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster . E. Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă. Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A. Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale . am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet.Museum fuer Naturkunde" .3 de băieţi din Botoşani. unde studiată colecţia de Tachinidae de la . Borcea. judeţul Botoşani. Petru Şuster. Teodorescu. 1 923-1 927. 1 923. Este numit asistent definitiv. la Academia Română . Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . 15 mai. 1 924. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani. fiind încă student. Mihai Ciucă. 1 9 1 8. T. 1 91'8-1 923.dr. inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. 1 47 din Botoşani. La 17 mai 1 996. Absolvă Şcoala urbană nr. 1.Prof. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume. 1 91 0-191 7. Petru Şuster. 1 908. Ion Nădejde.dr. Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof. Popovici Bâznoşeanu.La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof. în calitate de fiică a savantului. ca profesor secundar la Liceul M. cu o foarte documentată teză: . al optulea copil al familiei Şuster: Petru. Laurian din Botoşani. comuna Răchiţi.Veniamin Costache" din laşi. La 21 mai 1 996. binecuvântată de Dumnezeu. specialitate zoologie.ro / www. 1 martie. posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. 25 februarie. Kogălniceanu din laşi. Se naşte în satul Costeşti.. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof.filiala laşi. în paralel cu activitatea de asistent. 1 925. fiind apoi repartizat la Spitalul nr. 1 921 .dr.Foarte bine şi laude " . 1 928. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian. Implicarea mea. obţinând calificativul: . judeţul Botoşani. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei. Pleacă la Berlin. 1 noiembrie. Nicolae Iorga şi alţii. Petru Şuster" .Dr. embriologie şi hidrobiologie.1 9 1 8 .

1 5-20 august. Radu şi alţii. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. P. 1 938. 1 aprilie. 1 936. singurul copil pe care il va avea familia savantului. Bâznoşanu. D. Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften. Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. 1 930. Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. Hurmuzescu. 1 februarie. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . Popovici.ro .muzeubt. alături de alţi oameni de seamă ca: G. Hans Przibram.ro / www. cu care a publicat in colaborare. Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. Moisil. 1 938. intre aceştia fiind inclus şi Prof. Octavian Mayer. Legea Învăţământului Superior. aprilie-noiembrie 1 931 .Foarte bine şi distincţie" . emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. 1 februarie. Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). A.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte". Ion Atanasiu. 1 941 . vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent. 1 935. activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. E. Petru Şuster. 1 943. 21 martie. 1 939. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. Miron Niculescu.dr. V. C. Bădărău. prof. Şt. Procopiu. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena. Horia Hulubei. 21 decembrie. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile. Motaş. 1 935.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. 1 8 iulie. la biserica din satul Costeşti. Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929. 1 940-1 948. Se naşte fiica Elena Florica. judeţul Botoşani. 30 aprilie. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . lşi susţine teza de doctorat cu titlul . Este numit şef de lucrări. A. 1 932. Prof. David. Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1.dr. Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. martie. 1 931 . 231 www. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner.200 pagini. Borcea. tatăl lui Petru Şuster. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). Mihai Şuster. Popovici şi M.cimec. În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. C. 1 947. directorul institutului. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie.

1 954. alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini. cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). publică articolul: . Bazele darvinismului şi introducere in biologie. Această monografie a fost publicată postum. 1 950. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi.Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. 14 octombrie.Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate".cimec. 1 949-1 950. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului. 239 pagini. 1 951 . Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi. iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I).Şuster predă Biologie generală. Tn revista .muzeubt. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1.420).1 952.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 . Tncepand cu acest an. la ora 22. Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic. 1 950-1 951 . Marin Zvincă.Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific. P. 1 1 octombrie. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr. plus Anexa.1 978. 1 954.ro 232 . 1 948-1 949. - Bibliografie: www. in 1 959. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului. 4 decembrie. monografia: . Predă Biologie generală.00.Natura" nr. 1 948. 1 953-1 954.ro / www. Conferenţiar dr. .4. Trimite spre publicare în volumul Faună" . Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr. la cimitirul Eternitatea din laşi. precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. 1 871 90/1 949). 1 952-1 953. · filiala laşi .P. corp didactic ca entomolog (înscris la nr. Predă Istoria biologiei. Se stinge din viaţă la laşi. la Academia " Română.P. 1 954. 1 949. Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV).dr. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B . Prof. articol care se bucură de o deosebită apreciere. 1 948.Familia Syrphidae" .

consiliul şcolar de la . Grigorovici . Emanoil P. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906.PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886. Tn anul 1908. Oscar Han.Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. cerere de inscriere pentru secţia de sculptură. Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice.muzeubt. Dimitrescu şi D. Otto Briese.de vaccinare. . citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu. · · · · www. fiină inscris in matricola şcolii la nr. anatomie. medalie de argint şi de aur. sculptură. Chipăruş . SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar. directorul şcolii. ora 4 dimineaţa. D. estetică. pe anii de studii la clasa de pictură. cu media de 6. perspectivă. Pe parcursul anilor de studii. la 23 septembrie." din Dorohoi. Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" . Ioan Cosmovici. Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. citez din procesul verbal: . Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. in 1 904. Alex.96.cimec. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului. A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy. fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu. in Dorohoi.ro / www. certificat de absolvire a gimnaziului. Profesori: director Em. in 1 909. in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt. consiliul a hotărât a i se da bursa . in anul 1 906. La terminarea anilor de studii. expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian). Studiind m�tricola.acorda o bursă in străinătate. Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea. se inscrie la . pentru a i se . După absolvirea gimnaziului . Tronescu.ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI.Ghe.un ţalent superior pentru arta sculpturii" . Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . 1 6 septembrie. studiu in gips.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi.ro 233 . D. 75 şi nota 9 la desen. Chipăruş care. intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului". D. bilet. Bardasare. Bardasare. D. Richard H�e. pictură. Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral.V. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere. Bust " de fetiţă" .Grigore Ghica V.

1.Cap de " expresie" .ro 234 . Chipăruş pleacă in Italia.cimec. există o lucrare de sculptură . apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris. Bardasare. .Triumful viţiului" . după plecarea din ţară .P. A. la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la . Tn revista .Mama" . Gh.ro / www. lucrare semnată dar nedatată. regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O.P. A. Cosmovici. . N.lucrare in marmură. C-tin Stahi.marmură.Cap de expresie" . Tronescu.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate. O. . Chipăruş. Tn revista Arta Română" . Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi . Băncilă. Bogdan.muzeubt. N. şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956. alături de profesorii săi Em. executat in atelierul de la Florenţa. O.Istoria ilustrat� a oraşului laşi " . Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O. • Muzeul Judeţean Bototanl www. au " fost publicate lucrări ale sculptorului O. . ziarul .Evenimentul" . in revista Arta Română" . Bardasare. la Florenţa. " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură . se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură.560 x 0. Chfpăruş. unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" . Acest eveniment este consemnat in presa vremii. realizate după plecarea din ţară: .La cerere. Tn colecţia Muzeului de Artă laşi.710 x 0.Şcoala Na�onală de Belle-Arte" .Oraşul laşi" . 1. Otto Briese. Din materialele consultata am constatat că O. Amândoi" . ln anul 1 909.Cap de ţigancă" gips (0. Ştefan Soldănescu. i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. O. Secoşanu.Studiu" .Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" .420). Bogdan. dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate. . Chipăruş. Mirea.

p.mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori. că aşa este un obicei vechi. . dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă. Bucureşti.rcte-e doua domnii""(sept. Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. ce vor fi reinnoite mai târziu. Erblce•nu. de sensul poruncii creştine. presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. căci a auzit din învăţaţi... din aceeaşi carte tipărită la 1 743.ll. . www. fiindcă a căpătat . Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • . de a ajuta pe aproapele său. adăugând .Sp�şenie. 1888. rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă. i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii. 1 originar din localitatea Thasos . autorul se adresează voievodului prin cuvintele: .cimec. Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori. il cinsteşte şi-/ p�zeşte' .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI .toate ..XVIII Pr. DUCA SOTIRIOVICI .23-24. După Sotiriovici. ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc. Prima sa carte tipărită la laşi .' vol. dar nu are altă putere . Tncă de la inceput. incepe pompos: . ' C. a adus cu sine un dascAl grec.ro / www.fiind de incep�tum tipografiei" . p. se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie. ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora. Tn predoslovia acestei cărţi. El arată mai departe.. se cuvin domnului locului.de la meşteşugul mâinilor mele " . Şi s-a silit pentru ·aceasta. . redactată intr-un stil retoric. bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere". care-I . 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743). "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat.şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale.Un dascăl şi tipograf grec. domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari ..PSALTIREA. Constantin Mavrocordat..76-79. 1 943. in slujba culturii româneşti. bun�voinţ�. ' Blbiografia RomAneascA Veche.ceea ce înseamnă că era şi gravor. fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf.prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . Duca Sotiriovici. apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat. devenind un locuitor al p�mântului acestuia ". Şi ca orice locuitor.cinste şi priinţ�...primeşte şi-/ hmneşte.fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare". La sosirea tn laşi. . că este pătruns.ro 235 . iar domnitorul Moldovei. sec.. Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară.cu cheltuiala lui făcută".muzeubt. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii.

fiica voievodului . buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc. sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ. Arhivele Statului laşi. la 20 august5. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc. luând seama lexurilor . 1938. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad. unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. ne arată talent şi cultură.Gr.360/5. se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici. aparţine unui călugăr . bogată in imagini şi idei. 7 www. să traducă din greceşte. care a fost rânduit in anul 1 754. am procitit. pace şi sănătate . Din această alcătuire.având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti. ştiind bine şi limba moldovenească.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) .1-2 1960. el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca. p. până la sfârşitul cărţii. la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. tot dumnealui ne-au scris.popa Cozma de la Mitropolie. Limba aleasă. in revista M. din mai toate cărţile ce le-a tipărit. f.6 Un alt contemporan. Tn anul 1 79. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii. pe care o redăm in acest studiu. de astă dată Constantin Mavrocordat. tipografi şi tipografi/ din Moldova. una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA.M.cu carele dimpreună. . P.Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere.). tipograful de la Thasos "..Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . p. care · reproduce. unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze. ca şi din versurile la stema ţării..osanale" domnitorului ţării. . Sotiriovici laudă strălucirea minţii. Şi zice mai departe preotul COZMA: ..XVIII. de către mitropolitul Iacov Putneanul. ni le dă actul din 1 750 (71 58).muzeubt.care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale.din cuvânt in cuvânt. in aceste trei limbi: elineşte. Berechet. martie 30.ocârmuire lină şi bunătate ". ' Constantin Turccu. Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri.ales dintre obştie . se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. el găseşte un nou prilej de a adresa . apoi se adresează mirilor. ' Şt. Rom. După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire. nr.cimec. in cea de a patra domnie a sa in Moldova. impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele. vei logofătul Iordache Cantacuzino . vol. Doc. sll lndrepteze. pe limba moldovenească. stupii îşi varsă mierea cu indestulare. dascălul grec de la Thasos. 645-646..18-39).inţeleptul şi invăţatul. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda.ro / www. in anul 1 749. p . In şec. de Duca Sotiriovici.S. latineşte şi moldoveneşte" . de zi şi de noapte ostenind. laşi.26. intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad. Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici. Prin actul de la 1 750. Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte. spunând că: . 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o . pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743). in bună măsură.ro 236 . Şi pre arare locuri. am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit. intru care poate să tălmăcească orice carte" . Clrţi." Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici.l.1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei). Duca Sotiriovici.

soţia sa . (1688-1750).seria III. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus .care. www. . p. reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. de unde prof. nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici.se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea. cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne. unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI . . Georgnc:u-Tistu. Bucureşti. Sotiriovici era . rămas de la dânsul. 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. TAGLIAVIN I . de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma.muzeubt. pisarul unguresc al domnului M.498.ro 237 . tipărită la Veneţia in 1 739. necunoscută până atunci. p.MAGDALENA (româncă). nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri. cu care prin căsătorie se şi înrudise. întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. se judeca la 1 777. l-am impregiurat mai cu multe cuvinte . p. intitulată .108. din cele arătate anterior. in 1 942.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . laşi. mem. in prima sa domnie. Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa. . descrise in .• planşa VIII. ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" .ro / www.St.14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C. Bucureşti.ll. Georgnc:u-Tistu. căci insuşi Constantin Mavrocordat.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" . pentru IV. ale boierimii. secţia tit. cu urmaşii lui Andrei pisenul.din cadrul domnesc al laşilor" . care este menţionată . 10 V.1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei. folosit la treburile culturale ale ţării. li.360/1 . in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0. Racoviţă. Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum. 1-a pus la incercare. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. acest iscusit tipograf-cărturar.8. Bibliografie literari romlnl.3/f. din 1 748"1 5. Pentru una din moşiile sale. era un adevărat privilegiat. .de la Thasos" . 1928.. după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. iar in anul 1 932.66. .c:it .105-106 şi nr. 13 Arh.opera TITI LIVI I PATAVIN . Ureche. 1932. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar . oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale. " N.Bibliografia Românească Veche" . Este vorba de " volumul ! din . 1 1 N. XX.cimec. /storfa llteraturfl romln8Jfl. Este lesne de inţeles. la corectarea traducerii textului juridic. Iorga.-nut XI.cum arată documentul . Demostene Russo din Bucureşti. Inexplicabil insă. ale mitropoliei şi ale domnitorului.un ales al obştei " . pentru sunta limbă moldovenească.o psaltire românescă necunoscută. aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti. A.282. t. cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici. . Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864. . cărturar al vremii. op. ea se găsea in biblioteca prof. Ed.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc. P. Doc:. 1.femeia Ducăi tipograful" . din cele de mai sus. vot. Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia. · · ' N. deşi străin (putea fi din Macedonia.HISTOIRE ROMANE. 592. intr­ o comunicare la Academia Română. 593. cu stupi. de ce profesorul italian. Ca orice intelectual. 2 1 Uric:ariul. Mem. insemnând fiul lui Sotir) . N .nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat. ln sfârşit. 15 Analele Academiei RomAne.. munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec. ptanşa VIII. tipograful "9.

a fost un câştig nu numai pentru ţară.tipografiei şi proprietarului ei. care face fi o epigramA In versuri cAtre domn. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură. AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui. jud. de Duca Sotiriovici.acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate . De la inceput domnitorul a hotArat. Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . pentru a o avea . citat mai sus.muzeubt. SLUJBA SF. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu.nici un ban pe aceste bucate si nu se dea. Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. In prefaţll . OCTOIH. 1 751 1 1 . Din cele câte ştim. PSALTIREA. ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t. " In greceşte. n lipsit� fiind. 1' 11 10 · Pf. am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. pentru a lumina norodul. Cum vedem. nici un ban vaml s� nu se dea. 1 749 6. 1 752 ° " Cf. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. spig/s şi hartie va aduce. fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati.. CAt-{ONUL SF.}. 1 748 5. ADUNARE DE RUGĂCIUNI. 1 750 1 0.' www. drept. TRIOD. 1 743 1 7 2. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării. 1 749 7. TIMOTEI. . Aşijdere şi pentru c�t plumb. filosofie. Neamţ. 1 750 1 9 9.ro 238 . şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. de la Camara Gospod.�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 . Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii. . La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. Un exemplar din aceastA car1e: . de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici. 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. Rân'duiala sfeştaniei mici. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale .obligată".1 743}. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi .Canonul Sf. LITURGHIE. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte. a semnatarului acestor rinduri. dar lista lor completă nu se cunoaşte. actului din 30 martie 1750. PSALTIRE. MOLITVELNIC. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�.ro / www. Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje. care-şi incetase activitatea de mult. Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA. ci şi pentru biserică. ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12. pentru treaba tipografiei. 1 749 8. in această perioadă. ştiinţe. . in locul celei de la Mitropolie. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi. la biserica din Moldoveni.cimec. Marea majoritate a apariţiilor tipografice. SPIRIDON. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. 1 747 1 8 4.Muze�.la TnAiţlmell obrazului domnesc". cat şi de Mitropolia Moldovei. CEASLOV. 1 747 3. a fost in interesul bisericii. Şi.

Psaltire. Evanghelion. www. din 1 741 . TÂRNOSANIE. 1 752 (foaie volantă) 1 O. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie.76. bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante. 1 742 5. al XVIII-lea. din 1742. DUCA SOTIRIOVICI. localizat aici. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/. Pop.C. la IAŞI.. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. de �tre prof. p. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă. mAndru de meşteşugul său. Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică. TAGLIAVINI.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase. cărţi şi foi volante. 1 752 14. tipograful de la Thasos. fără menţionarea Tipografiei: 1 . ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA. Molitvelnic. 1 745 7. Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4.1 3. p. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. Pastorala mitropolitului Iacov. mu. - " Cf. data inceperii domniei a doua a lui C. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752.muzeubt. Evanghelie. 1 747 9.ro / www. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale. s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre. 1838. a acestui ilustru străin. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă. Aclldemle RomAni. 1 741 . 3. 1 752 1 1 . 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris. Adunare de invăţături. 1 741 2. Blblioglllfle RomJneesci veche. 1 753. " V. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti. 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t. la jumătatea sec. Paraclitichi.cimec. 1 745 8. Evhologhion. IV. in tipografia lui Sotiriovici. Tnvăţătura arhierească. Din această perioadă mai avem următoarele titluri.254-256. editorială. Sinopsis.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe.ro 239 . 1 744 6. Hrisovul lui V. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA.

Ion Antonescu. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor. Ţelul său . Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană. Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. când www. El nu a fost publicat in . . cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944. fără jenă. adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar. propaganda maghiară. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei. în timp ce Horthy a avut 1 8). Noi vom folosi şi unul şi altul. Aproape cu regularitate. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc.Muzeul Judeţean Boto.ro / www. care-i de origine latină. militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române. în realitate. la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr. Ion FETCU Multă vreme. acţionând pentru recăpătarea a ceea ce. aşa cum susţine şi astăzi. După părerea noastră. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală. ci numai aproximativ 51 de ani.anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei. a dovedit.cimec.anul marilor rapturi din trupul ţării. Tn anul 1 940 . De asemenea. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori. Or. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. maghiarii (veniţi in anul 896.Jiui român. in izgonirea duşmanului până la Budapesta. dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. partea de nord a Bueovinei. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului. Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. Ion Antonescu. era pierdut: Basarabia. prin fapte convingătoare.. din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers.muzeubt. pe de pământul românesc străbun. cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia).transformat intr-o stare de drept". profundul său devotament faţă de poporul român. aducând în sprijin fapte.refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. din 1 867 până în 1 9 1 8.adică dincolo de pădure. constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române. fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a . r. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească. recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva . că. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. Pentru a fi valabil. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă.Monitorul Oficial" .ro 240 .

a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare.ro / www. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare. . La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze .cimec. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat. să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie.NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească. scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite. copii. autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. temporar. conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România. după Dictatul de la Viena. iritat la inceput. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste. in cele din urmă. Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României. privind 241 www. Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" . atunci când s-a întâlnit cu Hitler. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare.femei . sute de mii obligaţi la ex(jd.1 6 noiembrie 1 940. s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat. forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. a fost discutată şi problema Transilvaniei. parte integrantă a Ungariei. al cărui vârf a ieşit in ceafă. a o anihila. comisia la care m-am referit. Acelaşi lucru 1-a făcut. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. Hitler. Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. în războiul contra sovieticilor. bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. Iertăm. generalul Ion Antonescu (din 1 941 . Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte. episcopul de Oradea.Mussolini. constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor.II.ro . conducătorul statului român. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. in acelaşi timp. liderul P . N . in ciuda unor impedimente. a limbii. Moisei . la Berlin. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. La intâlnirea Antonescu . numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român. . Nicolae Popovici.Ţ. La rândul său. lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. superioare. la care erau supuşi românii. in cele din urmă. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena. solicitând. numai cu câteva zile rriai târziu.VlAE sEPTE.CTA MOLDII. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. din 1 4. Trisnea. s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat.superioritatea" lor. Iuliu Maniu.muzeubt. Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. deci exact in inima României). 111areşal) a cerut.

dezagregarea. M.C. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian. federalizarea României.pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944.ea prevedere sau de a obţine. a naţiunii române.S. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu. a Basarabiei. a intereselor noastre naţionale. Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului.ro / www. în subsidiar. Hitler declara că Dictatul de la Viena. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania . De altfel. Totuşi. Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace. www.U. Desigur. Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german.. ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste.M. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism.A. a considerat hotărârile Dictatului de la Viena. Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii. unele mai voalate (rafinate. La 7 mai 1 946. Cauza naţiunii noastre. dar toate având acelaşi scop .muzeubt. lichidarea statului naţional român unitar.ro 242 . nu a fost împlinită decât parţial. Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă. prin mijloacele avute la îndemână. nu mai avea nici o valoare. din 30 august 1 940. este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite. din 1 940.R. subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român. Astfel.St.S. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944. Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. din perioada dată. din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti). Franţei. a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. Dar totul era prea târziu. cu ştirea conducerii superioare a ţării. începând cu anul 1 941 . la timpul potrivit. sub diferite forme. folosind ca pretext "europenizarea " .mondializarea" . altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu. părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P. Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei. drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938. S. şi aceste exemple semnificative. diplomatice). pentru eliberarea. Mareşalul.. în ultimă instanţă. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen. fără nici un vot contra.R. şi U. sub comanda mareşalului Ion Antonescu.cimec. cât se putea şi cum se putea atunci. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est. în plină desfăşurare a războiului antisovietic. . la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa. şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră. ele reînvie.

CULTURĂ ' www. CIVILIZATIE .cimec.muzeubt.III.ro / www.ro .

ro .www.muzeubt.cimec.ro / www.

altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . . MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe.muzeubt. dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş.culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică . marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec.ro / www. s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic. Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman . spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească. Segmentul de cerc. Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează. Gh.XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare. intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea.Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular. de la popor la popor. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional.ro . in realitate. Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www. realitate căreia in Moldova sec.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale . este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. tipic arab.dr. depăşind frontierele Asiei Mici. al receptării.XV-XVI. secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este. Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii.re dată altfei. boltit deasupra intrărilor moscheilor. relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole . Secolul XV. în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv.cimec.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale. Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale. . dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti.

Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici.IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. se asociază torsadei. Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu.). se colportează modele. Cu obârşii in bisericile armene din sec.muzeubt. p.de deasupra pronaosului. făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia.. Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă.l. Bslf. panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului.ro / www. ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. Segmentul de arc boltit al uşii de intrare.l. a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri . Ionescu. influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale . Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana).cimec. specifice bisericilor din Caucazul sec. Şiraz şi lspahan. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman. ' B. acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului. aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase.281.295. cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului. Ed.. la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia. zugravii de la Athos etc. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. de la biserica mănăstirii Cozia. ' Gr. VAienii de Munte.ro 246 . vol. www. Se comandă şi execută comenzi. Ionescu. din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie. /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne.ambele evocând Tn perimetrul vast.mai mici . De o eleganţă fantezistA. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis. realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental. Bucureşti. Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu. apoi Tn Moldova. 1931. 1963.XI-XII . Tot din aceeaşi ambianţă.1 466.lcinli kiosk . p.unul creştin şi celălalt musulman . op. asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi. Acestor influenţe istoricul de artă G. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu. Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu . Academiei. fără hotare. împărţind suprafeţele exterioare in două registre. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed . la limita de nord a imperiului otoman.cit.Muzeul Judeţean Bototanl ţări române. Distincte. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor.intre 1 463-1471 etc. bijutierii din lzmir şi Istanbul. vol.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia. Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin.

fost în tinereţe ostatic acolo. Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594). Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică.drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis.ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului. Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. semantica şi valoarea estetică a acestor motive. XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil. cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic.mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei. de către ctitorul .cimec.mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii.XI-X I I I .nu atât prin amploarea influenţelor orientale.ro / www. predispus la asimilare şi fusiune.cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale. XVII I .XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului .XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor. Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului. dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă.intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii. Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar .abandonate. În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii. pentru a fi după 1821 total . Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu . este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec. Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. prin formaţia sa intelectuală. prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă. Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu .indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul . de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec.muzeubt. maxime în epoca fanariotă .XVII un areal adecvat acestei influenţe. prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna . ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc.sec.ro 247 .Orientul. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii . Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale. De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman . Sec. precum şi traiectoria peregrinărilor acestora . Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey.XIX.cu pretenţii de exclusivitate şi monopol . Acelaşi transfer. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec.temeinic legat de spaţiul sud-est european. Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative . în timp ce turcismele sec.era www. impresionante prin proteismul semnelor ornamentale. I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec. Comerţul cu Orientul. Analizând obârşia.în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750).

Inrudirile sunt vizibile. 1 5S1 68. nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi. Kesareia. p.335-388.Studii şi cercetări de istorie veche". intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor. Tn diferite grade de stilizare frunzele. Andronic. în sculptura decorativă in lemn.stagiul" in Serbia. 1 . kamhaua adamasca. divanurile sau mesele.privilegiul aceleiaşi elite .ro 248 . intre acestea textilele aveau prioritate. Etichetate otomane in mod impropriu. lspahan.XII-XIV de la Ecimiazin.44. pe argintăria laică sau cea de cult. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec. Covoarele . M. e adevărat in grade diferite. zerbaful sau atlasul <ldiba. Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn .cimec. altele direct din Istanbul la date greu de precizat. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său . Dată fiind situaţia lui politică.muzeubt. www. p. . in reliefurile de lemn stucat. 1979. Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. lzmir. Al.Tşi fac . sau in alte zone ale perimetrului balcanic. Aveau căutare covoarele de Brussa. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . covoare etc.erau şi ele frecvente. 1 (1968). p.româneas� in acest interval de timp. p. ' Cf.t In epoca lui Vasile Lupu. Eugenia Neamţu. 5 Ana Oobjanschl.ro / www. florile. Al. Frecvente erau ţesăturile turceşti. . VIctor Simion: Art. Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. vrejurile vegetale de pe strofe.a broderiei religioase indeosebi. Şiraz.laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor . ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii. Ana Oobjanschl. Cumpărate in urma deplasărilor.Muzeul Judeţean Bototani predominant. VIctor Simion.imperiul otoman. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n . XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta . prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică. XIV (1 970). Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul. Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii..cit. Ed. o influenţă oarecum generalizată. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz. Konya. Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec.106. Bucureşti.Dacia". repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte. acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase. nr. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române. op. Meridiane. a pietrelor de mormânt. cele persane sau din Siria. Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in . Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei.

Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli).n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In . altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol. profesorul G. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi .ro 249 .s-46. motivul tanga..l. Ed.şi bizantine (bandourile IX-XVII).S-1 1. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. p. ca şi in epoca lui Vasile Lupu. vasul cu flori. Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. implicit a 8 .coridoarelor" acestora. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. Sever Mureşanu.48. Salt. Meridiane. pomul vieţii. qp. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec.ro / www.. persans.ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea. ' Cf. RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern. ' P•ul Petrncu. www. 1987. Meridiane. Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec. să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le. 1971 . Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic. în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale.. Bucureşti. serialul rombului. crucea vegetalizată. devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului.. Ed. doar ca valori estetice. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute. Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: .preponderent geometrizate . p. G. p. fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase. Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă. Bucurefli. pe baza unei minu�oase documentări. caucasiens.de ce nu . entrelacurile). La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi.folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I .102. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui.clt.XII. vol. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf. r. qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot.a istoriei civilizaţiei umane. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane . arabes et ottomans.. magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive.muzeubt."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună. Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor. 1 (1890). din păcate exclusiv de bibliotecă.cimec. Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean. Motfve �tlve celebre..En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens.

VIctor Simion. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol . Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre.medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _. O admirabilă căţuie cu mâner. p. S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare. Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic. la răscruci de istorie şi de irnperii. Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate. evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec.cit. Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă. al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori. Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei. _ echilibru est-vest. . ale soarelui . nealterate de trecerea timpului. . influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine . piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă. Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic.adevărate permanenţe veneau niai rar.. l a noi. .ro . " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec. Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului. Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre .97.. arată etnografii. 1 . Spiritul baroc al artei epocii lui V. Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul.încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare. rombul deosebit de frecvent . De fapt. El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde. Viena. : • .muzeubt. 1 7 . unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare . Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici.ro / www.clt.efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic.XV-XVI I). orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia . concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean. op. . Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ. Deşi târzii.1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate. p. 1947. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie. 250 www.fireşti în astfel de confluenţa .61 -63.cel al fuziunii influenţelor. când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură. sculptură decorativă şi argintărie .detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii.Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0. celălalt filon occidental. ilustra�a nr. XV-XVII.. aceste influenţe . Ana Dobjanschl. .valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V. prin meşterii din Transilvania. op.cimec. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri. 10 11 · · Pa � � Petrescu. ln ultimă instanţă. avea această semnificaţie.

Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului. Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos . ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum. imbatabilă.i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi. pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari . Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii.ro 251 . tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă . AsPect. ...Suceava sau Budeştii de Jos·-:. Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor. Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec.Transilvania . Analiza acestor elemente gotice este dificilă. frecvent.cimec. unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia .primul stil al arhitecturii naţionale.simpli imitatori. lipsa materialelor de calitate etc.XVII moldovenesc. (Toporăuţi). eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol. Se . existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec.Solca ( 1 6 1 2-1620). dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi.XV-XVI . cea a mănăstirilor Burdujeni . Sf. mai degrabă teoretică. firesc. rusticizâAdu-se. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea. XVI I . sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt. de-ale noastre. .generală în sec. Sf. Dumitru din Orhei. presupunând inână d e lucru specializată. mai bine zis al Influenţelor acestora. Treime (Buhalniţa).ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult . Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia).muzeubt.intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios). operate asupra edificiilor din sec.le socoteau.a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc .XVI I . Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite. Mai pretenţios. la intrarea în pronaos . dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia . Ilie . . .ro / www. Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia.toaţe din sec. marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel .în raport cu generalizarea.în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc. O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V.XVI I . Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi. plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate.u l este vizibil la bisericile Sf. a fracului occidental. Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www.

o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau. excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. Sf.ro / www. in edificii/a epocii lui V.cimec. Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani. reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy. Lupu.de la Şerbeşti (Sf. Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . Roman (Sf. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf. Ilie . " RaporWe. lnstllulul de . Gheorghe . Mutaţii similare . Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea .deşi nu in aceeaşi măsură . atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana.muzeubt.imigrar la noi. Dumitru din Orhei (1638). Sf.lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi.anterioară . Este cazul uşii de intrare in biserica Sf. Sf. Sf. Buc:urettJ . el este o copie aidoma al aceluia anterior.laşi. Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei.Marvan•.Siret (1 672). asociind-o unui pitoresc ieftin. săli festive etc. Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629). impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete . in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos. Sf.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal. 1933. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată. Sava . Voievozi . Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice .a mănăstirii Dragomima " Cf. Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară.cel oriental . Sa va. Sf.laşi (1 634). portalul. Galata etc. două flori . p.1 637). unde meşterul-sculptor a intercalat .le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima. fenomenul rusticizării lor. Dragomima (1 609). servind ca trapeze. 1 664). ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit . viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice. Ioan Botez�torol . Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf. La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită. Onufrie .Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare. Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului.Toporău� etc. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. Balf. destul de bine lucrată . de un gotic denaturat. 1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie.1 636)..construite in incinta mănăstirilor . Blftrlclle moldovetlef1/ din v. www. Scânteia (Sf. Mihail şi Gavril).a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA. Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu. Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale. le fac greoaie.dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci. marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea..ro 252 .de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului.total inadecvat in ansamblu.stângaci sculptate in piatră. Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca. G.te grafice . o răstălmăcesc decorativ. General. · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . Mihail şi Gavril din Paşcani (1664).discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn.XV-XVI. chiar eleganţa origi­ nară.curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare. fncercănd s-o redea. Sf.străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos.35. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează .

planul minuţios ridicat fiind respectat riguros. Sala spaţioasă. pe pământul Moldovei. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda . tergiversat până in 1 961 . Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină. cu baze şi capitele pătrate.ro / www. Modelele puteau veni şi din ţară. Terminată cam odată cu biserica. Sa/a gotică a Trei lerarhilor . laşi) .a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung.cimec. La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora . precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului.Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia. . nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră. Lupu numai la arhitectură. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www.muzeubt.XV-XVI şi mai târziu. putea constitui un exemplu. ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor). conceput intr-un gotic viguros. Celelalte aspecte. Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII . o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică. Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială. dispusă de altădată altfel. sală pentru adunări oficiale . cele ale lui V. pe parcursul acestora. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud.civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare.proprie multor săli capitulare . Lupu vor fi mai elegante. Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor. ridicate de meşterii care realizau in sec. intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari. El va fi reluat târziu. Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui.adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a. aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate . contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V . pregnante. Aceeaşi eleganţă a ogivelor. a unor motive decorative.construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali. semicircular. provincial. indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului. .practic aneantizându-le. Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu.dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior .ro 253 .

în mod tranşant. Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă. Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . fie şi sporadice. p. mutatii la finele sec. " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN.se întâlnesc şi fu:z:ionează .clt. VIctor Simion. rafinamentul aulic. simbolismului metafizic.deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie .ro / www. în pictura de icoane etc.XVII. p. Dacă problema delimitării. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară.limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională. un flux ornamental copleşitor. Ana Dobjanachl. Ed. 1979. Analiza acestui aspect . libertatea de 16 mişcare a personajelor.re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V. Bucureşti. o adevărată. sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec. " Cf. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec.XVI I. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului. stucatura.XV le corespund.în speţă a decorului floral . ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o. noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7. maler.Trei Ierarhi. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului.cimec.XVI I . . copleşire cromatică şi permanentă mişcare . Lupu. Meridiane. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu. . Dacă nu era german . coloritul viu dar echilibrat.55-56. integrarea ei într-un complex decorativ. www. Lupu. prin impresia de opulenţă. radicală discrepanţă. Hieratismul elevat.ro 254 . un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol). Am adăuga penetraţia psihologică.muzeubt. a identificării originii motivului floral (în occident. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie.devine marca distinctivă a acestui curent de artă.Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf.însăşi configuraţia barocului. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec. Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V.61-62. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră.. peste un secol şi jumătate. oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma. Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe. După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor. O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. Preeminenţa până la exces a ornamentului . op. somptuoasă sărbătoare a culorii. cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit. * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc. chiar bătătoare la ochi.

bujorul. Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor . diferenţa de planuri .·a splendidelor exemplare de Beauvais.familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia. Victor Simion. mai vechi. XVI I . cele două lumi ale decorului.al fiecărei broderii. realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică. format doar din duetul inscripţiei.pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale.procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare. Lupu se remarcă o bordură lată. chenarul .67. Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii. se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje.ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic). op.brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale . Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit . crinul etc. Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată . Oricât ar fi de orientalizată . unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. autorii broderiei au reuşit să sugereze. trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine . 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor.cimec. Arras sau altele.cea a tapiseriei occidentale .prodigios flora! . elemente arhitecturale) procurând iluzia celei. O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat). în sec. laleaua. rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament.brodat într-o alta. determină o diferenţă de planuri. nou stil .cit.în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei. • * " Ana Dobjanschi.ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă..muzeubt. Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei . Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire.XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni .prin suprapunerile decorative de perle . fie ea dveră. www. Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan . inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. Bordurile ample. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V. al apusului şi al răsăritului. de o mare frumuseţe decorativă. Primul element care reţine atenţia este bordura.ro / www. se întâlnesc. cu discreţie. se întrepătrund. poală de icoană etc. de a treia dimensiuni. p.ro 255 . din sec. chiar fuzionează întrezărind un posibil.luate separat .

ro 256 . consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant. Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii. in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care. 1 976 . Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep.XVI .dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică . plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint.cimec.42-43. situa�a nu ne surprinde avand in vedere . Cl/lltorta patriarhului Macarte. Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense.. comandA Tntr-un atelier transilvAnean. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . " Cf. Prestigiul argintăriei occidentale .VI._ ec.XV-XVI când piesele de argintărie .putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. " ldem. " Cf.Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor. Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•.era încă imens. din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. 19 ţomenzile erau numeroase. text TrlgrijH de M. voi.20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie.muzeubt. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase .1ntecedentele sec.cH.era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor). candelabru! de la Go/ia . Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. In voi.ro / www.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice.in speţă ::elei gotice . p.Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia. in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 . magnifica cadelniţA in formA de tum . atelierelor din capitala Moldovei. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec.singurul original rămas intreg . Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu.M. se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului. lucrare la laşi.intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă.. Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat. VIctor Simion.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie . partea 1. Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna. lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort.41. rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin. Ana Dobjanschl. laşul sec. convertiti in baroc.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate . Este greu. EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici.104. www. din Polonia sau statele germane.unui atelier local ieşean. Bucurefli. in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §. Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca.XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume . nejustificat. p. comentarii la Ilustraţia nr. in plin baroc european. Paul de Alep. descrise in cunoscutul său memorial. op. Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor. Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale.

www.ro / www.clt. rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă .comentarli la ilustraţia nr.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint. covoare. Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva.cimec. VI. Brussa. comantarll la Ilustraţia nr. " Sever llurqanu. dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat. acestea fuzionează organic intre ele. c:t. a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie. " ldem. a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului . plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik.1 03.24 Tn acest adevărat porto-franco. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături. Dominantele gotice. realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia. lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare.clt. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări.97.26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e . in defavoarea aspectului lor stilistic originar. Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint . Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice. op.. VIctor Simion.Orientul şi Occidentul. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă.aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. p. comentarii la llustJ'a1ia rY. 27 " ldem.clt. Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. op. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală.63. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă. op..ro 257 .muzeubt. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu. convertită in baroc. comentari i la ilustraţia nr. 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi.revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu . O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ. vot. la noi.50. " Paul de Alap in antologia citati. p. " Ana Dolljanachl. nu intr-un atelier local..98. cedase altor maniere şi stiluri. Lupu pentru barocul occidental.clt. op. " ldem.. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic.clt. op.92. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic. in campania de restaurări de după 1 886.pentru spălarea rituală a clericilor .amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor.

Ed. lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt).cel puţin de figuraţie..cit. p. XVI I . de a impresiona. op. intregului edificiu. Prin această nouă înfăptuire lucrată. Planimetria Goliei. un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc. www.cit. op. p.integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani.Muzeul J. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune. consecinţă a influenţei directe a barocului occidental. voi. secretă şi compensativă. Sculptura baroci tn Romlnla.cit. p.cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . Petru şi Pavel din Cracovia.muzeubt. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec. in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă. dacă nu de esenţă . nu străin de dorinţa. Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase.212. " ldem. Ca şi altădată.ro 258 .XVII polonez31 • . in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale. . masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită. Ca arhitectură şi plastică decorativă. Merldi-. ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne. .. Elansând intregul edificiu. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf. faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului . " Nicolae Sablu..18-21. in favoarea unui nou accept al grandiosului. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine. . chiar dacă nu s-ar fi generalizat. Bucul'eftl. ed. Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie.17.554. pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu. Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu .cimec. el va fi adaptat însă. " Martua Karpowlcz.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie . 1 922. Vasile Lupu care-şi măritase fiica.de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez. Maria. in interior.ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I .ro / www. după un Radziwil. cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic. " Comellua Magnl.udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V . exigenţelor cultului ortodox. aulică. ne informează Cornelius Magni. Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri. p.VI. Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii . Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova. Gustul pentru fast. Din păcate. Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii. dominând pereţii exteriori. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare.

panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. într­ un arc semicircular . din vârful acestora de­ vin un triumf.o arhitravă de origine renascentistă. Este o reeditare a acestuia pe sol românesc. pâlpâie sau izbucnesc. susţin energetic ideea de mişcare. Acestea se înscriu. Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi . ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare. pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate. fiecare din ele. Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor. Tncadrate. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra. flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei). între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor.toate înconjurând de jur împrejur edificiul.organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi. Exemplu de armonie şi echilibru. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului. se răsu­ cesc ca nişte flăcări.ro . Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor .muzeubt. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1). de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. mai sus. pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin. la rândul lor. Volutele frunzelor de acant se ridică. Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. ele vor fi reluate. stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I .cimec. ctitorită în 1 655 de Gh. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române.ro / www.

cimec.Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G.ro 260 .F.muzeubt.ro / www. Macarie www.

Despre datinile moldovenilor". t i.ocup."4 La fel ca şi la peţit. · www.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti. căsătorie şi înmormântare. ' De la Âlnălinei Maria. în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX.ro / www. · Familia ca nucleu al comunităţii săteşti.. . practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere.au. 61 ani Tn 1988 . Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL.muzeubt.cimec. era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni. O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată. Hudefti. cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna.. . dacă ajungeau la o înţelegere. Culeasi de la Amilinei Maria. Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe. 63 ani in 1 988. Tn partea a 1 1-a a lucrării.ro . Din acel moment se ştia in sat. 1-2/1995. Nunta era prilej de sărbătoare.familiej.Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata). Fliminti. era să aibă zestrea terminată. şi . Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori. cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului. LOGODNA.IQ. miercuri sau vineri).Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea). ne vorbesc . Descriptio Moldaviae. atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii. Hu de. Din partea viitorului mire. Atunci. la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: . ' De la AvAdinii Maria. · . . că fata era pregătită pentru măritiş2. Florea Bobu Florescu. Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: .Ceremoniile la logodnă şi nuntă". Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc. • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir. stabileau pentru joi sau duminică seara. inainte de inceperea logodnei.Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit..nu vă adunam la casa mea". obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de .c distinct.Despre înmormântare".. Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir. un.

Să pofti� la nunta noastră.ro / www.declarat".. O astfel de . a fost culeasă de Gh. căteva femei şi peţitoarele. că nu adunam atâta lume la casa părinţilor".ro 262 . croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră. să fie purtată pe mână. bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. Gh. bertă). Logodna dura 4-5 ore. aveau loc pregătirile pentru nuntă. La sfârşitul logodnei. ln toată această perioadă. Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei. ' Arhivele Naţionale.34 din 1 5-31 ian. pe ochi negri s-a spălat.oraţiile de nuntă". logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea. www. dacă ii place de băiat. mirele trebuia să aibă cumpărate voalul. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). .Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul). din fostul judeţ Dorohoi.Albina". 1925"). Pentru mireasă. la logodnică. până la nuntă.cimec. Periodice. Gh. druştelor..că nu veneam la casa asta". am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA. joi de dimineaţă s-a sculat. au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele.Muzeul Judeţean Bototanl . care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare). Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic. la o nuntă de pe malul Prutului. Filiala Botoşani. Darabani.Al nostru cinstit şi mândru împărat. aveau texte diferite. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic.Oraţie" de nuntă. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat. Gh. . In jud. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. La 2-3 zile după momentul croitului.muzeubt. CROITUL. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii. timp in care erau terminate de brodat cămăşile. cu muzică de scripcă. in unele sate ale zonei Botoşani.. nr. ."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni. Era obiceiul.6 . dintr-un sat pe malul Prutului. 1 Octombrie. fata răspundea: . legalizând astfel logodna. La croit. Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei.Oraţia de faţă. tinerii erau logodnici şi logodiţi. de către mireasă. Tn cadrul ceremonialului. veneau soacra mare. Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria. Bună ziua. La aceeaşi intrebare. bariz. năframa şi batistele vomiceilor. Hudefli.lmi place. XXV. Vornicescu. logodnicii mergeau la Primărie la . ln fiecare sâmbătă seara.Da". care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. in toamna anului 1 925. ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă. Vomicescu. la ceremonie. Atunci avea loc. . la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat. răspundea el. După ce tre�au şi acest prag. 1926 (. ca acoperitoarea de cap dăruită de mire. Dorohoi.

Cu roua neluată. comuna Copălilu. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. ori de noi nu scăpaţi. 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare.Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm.cimec. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. La casa părinţilor miresei. de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. să intrăm în pridvoare. O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. .ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm. mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei. Să nu se mai ofilească."7 După ce o cere pe mireasă. să crească. Şi-a vânat cerul cu stelele. dealul cu florile. ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm. cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. Să scoatem această floricică din pământ.ro 263 . Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint.. Atunci socri mici. cu coarnele cănite. Iar de când ne-a zărit pe noi. Faţa albă şi-a spălat. Călări pe şase armăsari. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri.muzeubt. Generali de lângă mare.Căci . Neculai Cojoc. 1986. ' Oraţie culeasA de la Vomic.ro / www. să înflorească. să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. www.. de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. satele cu fetele Şi înspre apus de soare. cu floarea nescuturată. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat." . S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji). Şi să întindeţi covoare. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească. Coşula. ori floricica ne-o daţi. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . feciori de generali. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei.

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .

Muzeul Judeţean Botoşani

' De la Avidănii Maria, Flămănzi, 1986. 1° Culese de la Michiu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, Tn 24 martie 1 988. 11 ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

266

ACTA MOLDAYlAE MERIDIONAUS

miere.

Mireasa coboară din car, şi este primită de soacră cu bucăţi de zahăr şi cu O frumoasă " Poftire la masă" a fost culeasă la Tudora, 1 2 in 1 988: " Bună sara, La dumneavoastră cinstiţi nuntaşi, La această bogată masă Vă roagă socrul cel mare Şi soacra cea mare Care-au pregătit mâncare, Să luaţi să vă ospătaţi, Cu de toate să vă-ndestulaţi Şi de cumva socotiţi, Dumneavoastră, nuntaşi cinstiţi, Că bucatele-s otrăvite, Voi gusta eu inainte

Şi-i lua o găluşcă Făcută de-o druşcă, De trei zile fiartă Într-o oală spartă, Cu ate legată. " 1 3 După servirea mâncării, urma ÎNCHINATUL PAHARELOR. Vomicul aducea un castron de lut cu apă, ca naşii să se spele pe mâini. Apoi mireasa punea la gâtui naşi lor câte un ştergar frumos, cusut cu flori, in timp ce vornicul striga: " Să trăiască nuna cea mare Că frumos ştergar mai are."1 4 sau "Tare bine i se şede Cadrului cu frunza verde Şi poienii cu stejari Şi nânaşei cu şterg ari " . 1 5 Vornicul trecea apoi cu un castron pe la nuntaşi, începând de la nuni: .Domnilor nuni, să vă fie de bine Să vă trăiască finii şi să înflorească ca măslinii Eu din partea mea le dăruiesc O sută de ani de viaţă Să-i trăiască cu dulceaţă Ani, le-aş da şi o mie Dar imi mai trebuie şi mie Domnii nuni să se caute prin buzunare Ca să-mi deie şi mie, câteva parale".1 6
" Vasile Ungureanu, .Pe sub poate de pădure" , folclor din comuna Tudora, editor Centrul Judeţean al Crea�ei Populare Botoşani, 1 998 , p.67. " ldem. " Culese de la Michlu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, 1 988 . • • ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

267

Muzeul Judeţean Botoşani
Banii strânşi reprezentau ajutorul dat de săteni, tinerei perechi. După ce erau număraţi, erau legaţi într-o batistă şi puşi în sânul miresei. Naşa îi lua voalul miresei (..o deshobota") şi-i acoperea capul cu un ştergar sau cu o batistă albă în .trei cornuri", sau cu un bariz, ca semn al trecerii ei în rândul femeilor măritate. O parte din piesele care apăreau în ritualul nunţii tradiţionale, aveau o anume semnificaţie: - Voalul miresei - era semn de castitate - Zestrea semnifica belşugul, dar şi hărnicia miresei (care apare şi în versurile pentru momentul PEŢITULUI): .Du-te mamă şi peţeşte, Unde-i vedea culmea plină. Unde-i vedea culmea goală, Să ieşi mamă din casă, Acolo-i lenea cucoană." - Colacul pe care mireasa îl rupea deasupra capului reprezenta fertilitatea. - Năframa pusă de mireasă în brâul mirelui, însemna statornicie şi faptul că mirele îşi asuma responsabilităţi de viitor soţ şi tată în viaţa de familie, dar şi dădea dovadă de maturitate în colectivitatea soţului. - Toiagul, ştergarul şi plosca erau semne de recunoaştere a vornicului ce conducea nunta. - Batistele vomiceilor distingeau dintre flăcăi, pe cei desemnaţi să cheme sătenii la nuntă, să scoată zestrea miresei din casa părinţilor ei şi să o ducă la casa mirelui, să stea tot timpul nunţii în preajma mirelui şi a vornicului. Şi-n alte zone apar piese-simbol: .Creanga de alun, ca semn de fertilitate; Baltagul, atribut simbolic pentru nuntă şi alte ocazii festive în Bucovina, semn distinctiv care capătă funcţii sociale şi de prestigiu şi Plosca de lemn, ca recipient pentru ţuică şi vin." 1 7 Tn cadrul obiceiurilor de nuntă al aromânilor din Dobrogea, se folosesc de asemenea piese cu profunzime simbolică. . în momentul în care mireasa păşeşte în casa viitorului ei bărbat, i se întinde sub picioare o pânză albă pentru ca viaţa în casa cea nouă să-i fie curată şi plină de noroc." 1 8 .La aromânii din Pind, soacra ieşind înaintea miresei, ăi rupe mărunţel deasupra capului un caier de lână albă pentru ca noră-sa să trăiască şi