www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro / www.muzeubt.www.ro .cimec.

Pantheon Books. pp. autorul a mal afirmat el: . Anwar Abdel Malek3 . în Europa.243. pentru a denumi studiul.92-1 10. cât şi. caracterul.Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl. Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare. Paris. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii. diplomatice. . OrientaHsm. pp. ' Andn!J Mlrambel. subcap. Tn seccilul al XX-lea. 1 868-1870.R. L'orientalisme en crise.N. în cadrul mentalului colectiv etc. 1 879-1880.muzeubt. dar deschise interdisciplinarităVi. Said5 . New York.L. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea. 53. ediţia 1-a. şi subi. E. Ed. Jules Mohl.E. Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze.P. 5 www. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu. 'Edward W. Paris. al Orientului 1 (Apropiat.1-49. Ed.) " . diversifica şi individualiza în veacul următo�. din acel stat. finalităţile etc. Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/.' passlm. 103-104.. Westem conceptions of a Orient."). Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes.p. în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. Mijlociu şi Tndepărtat) . In .O. Andre Mirambel4 sau Edward W.1/1964.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui.2 voi. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări. anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului. Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic. passim. preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945). Ed�ura Univers Enciclopedic. no. Hiver 1963.Orientului. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica.W. Pe de altă parte. Crts/s. · 1978 (370 p). traducere. de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice. Paris. sau de popularizare în mass-media. Said. Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. Adrien Malsonneuve. Sald. Tn . Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867. 'Anwar Abdel Malek. militare. 44. pag. Bucureşti. obiectivele. comerciale etc.D. Paris. de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . motivaţiile.. Ed.cimec. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii".c/1. să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval.Diogene". de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc. pp. pp. nr. pe de o parte.revoluţionară" din 1 791 .Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: . Gustave Dugat. precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua. evoluţia. Orientalisticl. 2 voi. Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole. 1997. op.ro / www.ro 9 .1-29. în special după Primul război mondial. Relnward. Galllmard. în ediţia . in Dicţionar de civilizaţie musulmani. Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice). de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului".

hamitologia. Oriantalisme et contre-orientalisme. Paul Vieille. 1 71-176). iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă. Muhammed Arkoun. Nadia Anghelescu. Case eds. Paris. Critlque de la raison islamique. in . 1 1 5-1 20).56/octombrie 1983 (in arabA).cimec.A.50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples".. • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar.A. cultura.". Hassan Hanafl.M. Oriantalist tourism (pp. www. Abdolrahman Mahdjoub.1971 . Ed cA. religia etc. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. Islam. Gilbert Grandguillaurne. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit. ldem . In . orientalistica şi noile evoluţii politice. S. Tn . New York.". in . Connalsance du Maghreb. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp. berberistica. Ghassan Salame. p.muzeubt. Paris. nr. lslamlsm (pp. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr. L'Europe el 1'/slem. in .2/juin 1980.23/ianuarie religious studies. semitistica. n-le . The arliculation of oriantallsm. 1 63-170). arabistica (islamistica). de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. R.221 -228. Percy Kemp. idem. lnterrogations". Conotaţia şi. L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp. Discussions sur l'object de l'oriantatisme. idem. Evident. Mijlociu şi Extrem). indianistica (indologia).A. De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp. sociale.Lewis.A. Postface.32/octombrie 1 981 (in arabA). As others see us.Comparative Civillsation Revlew". Paris. The discurs/ve formation of orientalism (pp.. Berque. L'orientalisme d6soriant6. pp.Maghreb pluriel".59-74). economice.O. cit. Said. referitoare la limba.". popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. The Arab Mlnd. J. in . compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia. Paris. Paris. Pa1ai. idem. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea. 1 21-148). Le�es. civilizaţia.M. ideologico-religioase.S. de reper. militare. XXV. Presentation (pp. 00 · · · · · · . La tangage del'oriantallsme (pp. turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice). In E. istoria. iranistica.41198 1981 (in arabA). Nous el l'oriantalisme. 1 984. 1 949.411981. • M. op.A. forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. n-rs 13-1411 985-1986. pens6e islamique. Roma. East and West.107-1 1 4). Mohammed Arkoun. voi.-C.Q. a izvoarelor istorice locale.· · Ibidem.3-6). mongolistica. literatura. Portugalia. Mohammed Arkoun. J. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a.'a. dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole.I. Le Fescination de /'Islam.1 1 0. culturale.nr. sinologia. Maisonneuve et Larousse. bazate pe folosirea direc­ tă. in B. caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică.1 49-162). 1981 (in limba arabA).1/mars 1 984.". Maxime Rodnison. demografice etc. ebraistica. Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. nemijlocită. Guidl. 'Abd an-Nabi lstlf.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii. 92. Beirut. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. Robert tl. 1 983. sciences soc/ales el colonisation. sudul Italiei. ln acest context. indigene din "Orient". dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques. in . Mutuals perceptions.. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp. Alain Roussillon. caucazologia. [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp. Langages arabes du presant. nr.". Paris. Jarnes Eddine Bencheickh. Oriantalismo. amintesc doar un singur exemplu. n-le 2.L. Sicilia. Aria geografică s-a extins direct • E.ro / www.L'orianla//sme tel qu'en lui m11me. Abdei-Kebir Khatibi.". Vatin (ed. XXVII. 7 'Aziz ai-Azmeh.A . .pp. E. nr. Ali Behdad. numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus.Bucarest. "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat. M. Europa Occidentală fiind zona de referinţă.'a. 1973. subintitulat sugestiv "L'Orientalisme. găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii . in .ro 10 . Le pur et l'impur (pp.M. nr. Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp. in . XXXI . Hlsham Dja�. 1978.'a. Discours islamiques. Gordon Pruett. 75-1 06). din lumea islamică etc8 . 537 . 1 980. Galal ai-'Azm Sadeq. Dessaprendre l'oriantalisme. Lee. L'at1iculation de l'orientalisme. . ca fiind un complex de cercetări şi studii. 1 984. in . p. 1 974. S.1 77-180).".S.41-58). în secolele XIX-XX. VIII. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania.).W. mai ales. 538.".7-40).Q.

la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. · • " B.P. Tg. în mod complex.vatra•. adică "occidentalizata". făcea parte şi tânărul regat al României. col. a precizat. \•� iversităţilor. 1 985.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare. economia. nr. Constantinescu. p. Moskva. Moakva. "I.Boabe de grau•. istoricul şi filologul B. geografic şi istoric. Bucarest (21 p. in . . "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . sinologia. exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX. 12 Al. 641 -M9. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm.R.. respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. P. capitala României. nr.l.211986. Konrad. A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. indologia etc. 1 963. criticată de alţii.. asirologia. arabistica. Konrad1 4 şi I. Vostokoveden/e. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate.). Orientaliştii sovietici N. aceeaşi. Mureş. mongolistica.cimec.S. s. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 . Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord. voi. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja. 1. col.l. (secolele XI-XIX). etnografia. semitologia. p.n. apreciată de unii orientalişti. istoria. www. geografice. In . în general. 1 211931.389. iranistica. şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. Peste trei decenii. Bucureşti. Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază. Andrei .ro 11 . Luând ca sistem sau element de referinţă Europa. In . La începutul secolului al XX-lea.ro / www. Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas. a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. i �nsacrate acestui subiect. .1 9 1 4)13.V. religia. Din această zonă în curs de "europenizare". an XVl. voi. egiptologia. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului. arta. limba. Astfel. III. "N. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind. Raforml sau declin. Haşdeu.S. 11. Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. turcologia. mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient.SOS-514. 11. Said. între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă . geologice etc. 1 971 .) !'Occident finit ă Viemne. pp. nr. 233-244. 1 1-1211991 .S. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. Vostolcoveden/11. desfăşurat la Viena în octombrie 1 886. delegatul României. având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . în contrapondere. Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă. Edward W. Institutul sud-european. Astfel. arheologice. ţara de la "Porţile Orientului". 1 1 55. le 2 octobre 1886. pp. filosofia. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3.I. A.". Haşdeu. idem. instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate".muzeubt. pp. Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne. 722. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. a înfiinţat la Bucureşti. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat . de "occidentalizare". "Orientului".un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. autorul unei recente monografi. pag. Pippidi. Braghlnski. începând cu secolul al XX-lea. "N. Zub. literatura. Bucureşti.1 79/C.

sociolog. op. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl. cercetarea. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . 2. P. concepţiile. nuvele şi romane. p.2-3.şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. teoreticieni politici. Profundele evolu�i şi mutaţii politice. menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20. elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la. A doua accepţiune a termenului "orientalism". militare. www. studierea. W. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident".cit. D.]" . Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă. p. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut. fundaţiilor culturale. Tn concluzie. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. 1 978. Said. gândirea.W. cercetare Tn domeniu. modalitatea sau sistemul de gândire. cum am mai amintit. "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. este maniera. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric. obiceiurile. interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. au pus sub semnul întrebării .. tradiţiile. descrieri de călătorie. fiă in cele �enerale. apreciere. guvernatori imperiali sau regali etc. este un orien­ talist. economice. militar. istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. 1 6 . sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. "orientalismul" poate fi analizat. Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea.ro 12 . ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale).muzeubt. " Ibidem. a completat autorul. denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . survenite îrfsecolul al XX-lea.ro / www. A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea.2. reorganizare. religios. un mare număr de intelectuali (poeţi. amintite anterior. •• Ibidem. coloniale etc. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice. dar mai ales după 1 945. "in comparaţie cu sintagma studii orientale. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. ca origine. pp. favorizarea cuceririi. Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. 20 Ibidem. economic. poeme in versuri. p. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. pe care a anâlizat-o E. bibliotecilor etc. i ntre "Vest" şi "Est". Said a precizat că.) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. 1 920. dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general. filosofi. cultural-ideologic etc. 21 Ibidem. Edward W. şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică).cimec. · Sesizând corect aceste transforămări. social. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . referitoare la populaţiile şi popoarele. asociaţii lor nonguvema­ mentale.3. economişti. •• Ibidem. "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 . scriitori. Said.institutelor de. printr-o criză de identitate. dominare.

autorul a afirmat că. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. pe . B. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7.). NikHine. Ed. a unei comuniuni universale. EdHura Human«as. 191 1 . a 111-a. cultural ideologic etc. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea. Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise. 1948. Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism". 1 947. Payot. militar. campanii şi expediţii de cercetări inter. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat. Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi.V. Aceste "domenii orientalistice". pe de o parte. 23 V. religios.şi multidisciplinare etc. Bucureşti. Minuţioasa şi critica analiză efectuată. 25 Alfred Kurela. V. Moskva. militar. influenţele şi similitudinile descoperite. a 11-a. astfel că. al cunoaşterii "celuilalt" etc. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". erau totuşi interdependente între ele22 . a fost urmarea directă. indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest). Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. Centrală şi de Est. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. 3 trad. această încheiere este. umanitatea este. 547 p. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. cu un anumit grad de autonomie proprie. . 19 7. Indirect. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe.l. Paris. ed. cultural etc.ro / www.Leningrad. 23 2 p. Autorul a precizat că în secolele XIX . cultural-ideologic. a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece". asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale. omenirea. explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin.muzeubt. ed. . Tn concluzie. a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc. pe plan politic.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. I-au determinat pe H .. 1938. 258 p.Die Brucke" Ver1ag. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. Moskva. comercial. 24 M. pp. Wien. Les Turks des Mots. 3. Barthold. Barthold23 şi M. aceeaşi . gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). religios. lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. 1994. pe plan politic. istorico-filosofic. religios. o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză. 1997. Akademiai Kiad6.414-42 1 . Leningrad.cimec. "' Hajime Nakamura. Ost und West. Budapest. 1925. 22 www. din "raţiuni istorice şi politice-statale". individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. institute de specialitate.V. turcologia (studiile turce şi otomane).începutul lui XX. 2. iar pe de altă parte. fundamental. In idem. des Hommes. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 . în "Orient". o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. Moskva . între Est şi Vest. Orientalam.ro 13 . tradul:ere din limba englează de Dinu Luca. filosofic. V. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. facultăţi. Voloşin. ed. arabistica (studiile arabe şi islamistica). urm�rile acestora pe plan istoric.

op. ulterior. Flavius Josephus. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord.243-244. comerciale. a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa. p. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă. op. culturale etc. Arrian etc. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale. politice.538.Jmea orientală şi despre expansiunea politică. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX.). Atrag însă atenţia asupra criteriilor. apoi stăpâna Orientului Apropiat). Hecataios din Milet. toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat. Tucidide. iar în lumea romană Sallustius. Amiannus Marcellinus etc.c.clt.c. relaţiile complexe.. N. op. loc. m ai mwlte etape. pp. pp.) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental. ale Atenei şi.. cu eforturile şi consecinţele de rigoare. ale Romei cu Orientul etc.. .1 7-22. la Mondial.ro / www. cit. religioase etc.cimec. comercială etc.ro 14 .58-65..istoriei gândirii şi reflecţiei umane. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. Said.390. cit.l. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec.e.).V. Hellanicos din Mitilene. de diferite categorii (istorice. pp. Xenofon. pp. Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt. militare. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă. I. politica-militare.S. în şens invers. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică. culturale. Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale. Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î. op. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană.cit. Astfel. Pe plan didactic-universitar.Braghlnski. Titus Livius. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. în lumea greacă.W. Plutarh. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale. Yves Thoraval. M. . Suetonius. Konrad. op. militară. Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E. de la Orient la Universal.cit.). iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale. 1-a urmat. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi.V. V.cit. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică. orientalismului) amintită anterior.e. Herodot. ulterior. necesar şi justificat descriptivism geografic2 . S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge .. IX î.. care. Barthold. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici..V e.e. să se facă trecerea. Guldl. cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă. novatoare. Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î.. Polibios. coloana 1 1 56. Marca Polo.cit..c. coloana 723. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală. op. www.c. Afanasie Nikitin etc. în 1/iada şi Odiseea. Giovanni da Pian del Carpine.muzeubt. obiective şi subiective. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N.

V. fundamentală pe studierea organizată. cit.V.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea . descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8. col. de dezvoltare.46-. coloana 723. E. la orientalistica ştiinţifică. op. 25-45. Yves Thoraval.cit. pp.cit.Konrad. şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. cit. 244.cit. 538. Konrad.colonialistă" de stăpânire. op. pp. 1 66. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale. sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic.. . op. op. Y�es �raval. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice. col.. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale. cu o periodicitate de 3-4 ani. p.390.392 . "instituţie corporativă. Braghinskl. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică.l... s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare. op. E. coloanele 1 156. p. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare. Ba�hold. Guldl.197. editarea de cronici. 244-245.muzeubt. op. s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior. op. 245. cit. cu caracter arheologic. pp.539. cit. op. riguroasă. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare. Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative. A fost întocmită şi editată 28 gp . s-au înfiinţat societăţi. 53 9.W.cimec. concomitent. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30. institute şi biblioteci orientale. M. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic. op. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive. XVI-mijlocul sec. N. V.metodologice în domeniu. Yves Thoraval. plurivalentă.1 23-148. "'N.. pp..cit. topografic etc. M. ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii... XVI II) s-a caracterizat prin crearea. op.cit. axiologic). orientalismului) mondiale. N.49-71 .mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi.cit. GUidl. dominare şi exploatare a "Orientului". Prin urmare. etnografic. op.70. Sald. unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale. modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice. Konrad. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea . Prima perioadă (sec.ro 15 . Ea a reprezentat epoca de glorie.I. distincte. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică). op. Barthold. bazată doar pe studierea limbilor. Tn etapa modernă a evoluţiei sale. folclorului.ro / www. I.. 1 157...S. geografic. coloana 723.Sald. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. p. Bragh1nskl. medie şi la inceputul celei moderne29.1 1 57. Pe lângă acestea. lingvistica sau lexicografia orientală.cit.l.cit.mijlocul secolului al XX-lea). a sporit numărul periodicelor de orientalistică. 1 1 3-122. pp...cit. V. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria.S.. Vezi şi I. în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor. Din 1873. gnoseologic-epistemologic.cit. op. p. filologia. p. 723-725.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa. W. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. op. cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică. filologic. www. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient.

. Braghlnlki. finalităţile.1995. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană.ro / www. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX.. Ed.Sald.V. . studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale.P. london. semitistica. Lewis-P. Sinor (editor) . Rusia (U. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan. . James Darmesteter.R. Tn epoca modernă a evoluţiei sale. Ed. Oxford. ebraistica. Elements de bibliographie. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii. Voloşln. conform noilor realităţi concrete contemporane. . op. Sinor (and others).au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii. Paris. Leiden. V. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman.. 1950. 2 voi. pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic.. 1947. postbelică. indologia. Orientalism and Hlstory. Barthold. direcţiile de evoluţie. 1879-1880. Levy.cit.. iamatologia. Essals Orientaux. începând cu anii 1 945-1 950. Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . arlleologico-epigrafic. op.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului. pp. pp. Paris. Barthold. M. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36. 1938. 1925. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor. pp.cit. cit. scopurile. La Renaissance orientale {1765-1850].201-282. . 1869-1870. A. 1978.cit. "' Jean Sauvaget.390-392. Primele cercetări. Arberry. mongolistica. .cit.cit... Said.). Raymond Schwab. teză de doctorat. suplimentar. + 1 voi. M. ed. E. pp. istoric-evenimenţiaf . E. 3 University Press.S.. g.. 1' 908-1 938. 1 999. in august 1954. 4 voi. Paris. M. Din acest punct de vedere.. Voloşin39. coloanele 1157-1163.539. 2 voi. (Volum editat cu ocazia celui " O. Holt4 3 .245-246. 1962 .. 1961. ' constituie primii paşi în această direcţie. arabistica.V. în 3 limbi europene.S. în această epocă de aur a orientalist�cii. op. www.J. S. Tn secolul al XX-lea V. 194 . etc. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945. Lewis. turcologia.U. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice.cit. sinologia. şcolile şi contribuţiile. D. •. Bucureşti...725-727. op. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}.71-226.. op. A. Iea.V.S.ro 16 . iranistica. 1937. Ed. op.muzeubt. etno-folclorice etc. în · " I. Jean Sauvaget4 0 . de orientalistică din Europa. Paris. etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv. "' B. cit. col. Jules Mohl. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars. 1954. . HoH. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată. op. op. etc. cit.. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. "'V.232-260. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. . 1883. 1911.cit. N. Paris. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor. Historians ofthe Middla East.. New York. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 . O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. �.W. orientalistica s-a manifestat. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice.) "'A.W. Paris. op. .Macmillan & Co. 1960. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii . Tn concluzie.. Oxford University Press.cimec.. B. 1-a. 1 41 :l!l Barthold3 . în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial. Konrad op. Franz Babinger .M. ·Astfel.A. Payot. Guidi. Yves Toraval. Milion refondue et completee par Claude Cahen. cit. Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni. orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea. 1.M.J. sau Edward W. op. " Gustave Ougat. 2 Arberry4 . majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia. desfăşurat la Cambridge.

Bucurettl .O. în •p . '. Leipzig. O. pp. Bucarest. 1959.R. Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland. HoH. L'Orlente lslamlco. 11. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' .S . i:tudea /stamlques en Bu/gal1e.O. idem. Avr.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom.li". 23. Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S.1/1957.P.7-29 etc.. Bucurettl.821�28). pp. The Near East and the Great Powers.R.1-21 1 949 .211953. pp. Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii. 1 5. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala. Bucun!fll. 36 şi 40. în • A .351-361) . cit.S. Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii. 1928. 1n 'C.1-211955.' . nr.SD-02). 23. Mayer A.ofM Mauignon. 0.369-378) etc. Budapestini. 22 p. Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil. · www. 1965 [capi1olul Orlentalistica]. Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta. 1975. 23. P. Gottafschen Vertag. in RomSnia. 184 p. 81 p.). in Ungaria. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. în B.2f>-30) etc. Munchen. !n fos1a Iugoslavie. Paris. Roma. 1948.41octornbrie-Oecembrie 1956. 1-211952. In Bulgaria. se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento. 1971. 1-211955.211969. pp. 1912) etc. Tn Anglia. 'C. Histotiography of Jugos/evle. no. per I'Or. 194f>-1983J. 11. 1958. Heyne (Otientalisches Datenbuch. 1955-1965.�.. 40. pp. pp. Praga.523-629). sm in Czechoslovakia. nr.S. Roma. EdHor In Chief Oragostav YankoviC. pp. Richard N.A. 1931). caracteristicile . Pa ris . 1967. Harvard University Press. ln "P.31�. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953.' .-454-<t75). Mass.111957. W8fSZIIW8.O. Istoria (cauzele.164-201) etc. 14. Mihail Guboglu .'. în "O. 1965-1975.311956.1-211952. ed.146-155). Praga. nr. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798).. XVI. en Y0Uf1061avle. în "Studia Turclca".'. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie. ldem. pp. 1n "R. Szkk. nr. lnst�uto per I'Or1ente ·c. Beograd..). lzdaWilvo "Naulla". A. O . studiile lui Th. nr.S.306-315). A. in 'A. V. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S.I.A.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939. (Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII. Molkva. 1975-1985. pe IAngA lucrArile citate la notele 2. XX. M. 1 79f>-. nr. V. 3 (19}-1 956.) etc. K. EliiMMifl' in limba francezj. pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale. M. 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S . U. 1951. 1955.S. Hislorlography af JllgN/avle.20-27)._. la contribuţiile citate la notele 2. 23. pp.211970. Nalllno'. (lnlroducere. ldem. Bucarea1. 1 1 -44.R. G.S. In Polonia. 1900. In 'Revue Phllosophlque'. a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca. în 'A. în "A. dans les Pays Roumaines. S.'. Paria. S. /1. pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2. in "RomAnia Jun. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule.ro / www. nr. Paris. + 437 p. Cambridge. Praga.344-356).A.B4-97) etc.8.522 p.111969. 40 p. t.O.'.. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala. Praga.'. 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. O.'.Band. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. 1971. dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme. A. 23. Beograd. in 'Terra' . 1913-1927. pp. 511947.I. studiul S� Kakuk. pp. Lewis .muzeubt. 1993.16-26).. In voi. pp. 1876. 23. nr. în 'R. Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i.Band. fi concJuzll]) . Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma. 34. idem. Wai'SZIIWII. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45.S. pp. �old Tyloch (ed�. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France. 1869). faac. 11. Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales.4(20}-1 956. pp. Paris. Roma.R. Praga. 1. Paris. Leipzig. anul VIII. 1.1-25). Ed�.R. 470 p. XXIV. pp. Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale. pp. contribuţiile Bistrei A. 1971. (Odllltallllca ". ls1anbui-Paris. idem. 40. 24. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20.'. In voi. pp.I.e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci. Cu privire specia/li /a rom4nl. Bucureşti.P.M. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI)..51-165. ' .�.1895. Budapest. Berlin). în 'P . Ronl*ll fi studiile orientale. 5 capitole. Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945).'. L'Orlenta Preislamlco.O . 9. 40. pp. 1954 !amplu � de N.R. 19611. 198 1 .E. Tn Italia.A.'. pp. faac.'.S. perssnll fi turcii. pp. 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France. pp. Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. Buanfll. nr. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970. în 'A . Tn Ga""an/a.O.S. 1n "S. pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2. 212 p. V-VI. Edltln "Cartea Rusii" . pp. Beograd. pp. Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800.96-107). R . Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. Bucurettl.'. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2. O . [cap�olul Orlentalistica]. S. ln MelangM L. ldem . mal vezi fi pe cea semnată de H. F� Otdet'. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2. Mc�Uva. XXXVII-a annee . Bucuref1i. în 'R .' .R. P. Otto Harrassowitz Ver1ag. Ed�ions lsls. 143. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie.1927-'XVII. 38. 1897. no. 40.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). Frye. Jahmunderts.E. evoluţia. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U. O .A.395-405). . '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. 40. XIX. XXXVII-a ann6e. XXV. nr. K.'. . în "S.O. W8J'IZ8WII.93118). Warsurwa.\fl.23-78D. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1. în 'S.161-164). 1895 etc. Dan Prodan.L. Roma) etc. in Rusia şi 1n foita U. pp. Collection 'Varia Turclca'. 1960. an· acaclemlc 1947-1848. IIIOrle-ftlologill".V.O. Bue&nfll. nr. /. op. în 'P.S. 1962. EdH.S.lt$. Praga. 1901. V. în 'A.cimec. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua). W8J'IZ8WII. pp. 1956. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu. Cvetltova (La.'. anul 11.. Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1. Nallino'. şi pe cele semnate de P. Hlstorlographle Yougos/ave. edllal ele lndllul da lludl �. Seclill ele illorle-llolog l le. idem. nr. 1 1 9--125).ro 17 . Moskva. XX. Insi. 1993. "Cccrruulc:trr fi conferlnle. 1968. Akademlai Klâdo..

N. anul III.2-22). Brown. Ankara. nr.". Imperiul Otoman.19 6 7). 1967. N. în "R. articolelor.S.105-113. cărţilor etc . V. Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija. U. Fifty years of Soviet Oriental Studies. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978).S0-57). 70 fascicole (anuale). 95-100.R. nr. XXXVII-e annee. A. P. 1917-1967. Moskow. I-ci Ci�. 1969. CCXXXIV. .E.7-a). San. în "R. prefaţll de Claude Kamoouh. etnografic . religioase. a precizat profesorul Halil lnalcik. pp. pp. 47 Robert Man1ran. In S.165-166) etc.ro / www. Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati. Middle East Institute. A. Cluj-Napoca.P. XVI. editor Kethleen H. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. 69-96). 2).1/1948. în "Review". N. pp. 1958. Istanbul. t. pp. Orhon. pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului. · 50 TUrkiye Bibllyografyasi. 340 p.cimec.O. Moskva). V. Istanbul. unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc.U.111969. . Studies in Ottoman Social and Economic History. Binghampton. 1974. 1957. I: www. în ·voprosî lazikoznanija". El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil.ro 18 .311-323.7-9.. în "Rapport on Current Research 1 958". Kuzneţova-L. în "Joumal of the American Orien1al Society".Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. I. Reports". se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. Istoria unei modemitilţi neimplinite. pp. Praga. A. pp. loc. Moskva).69-96 (reeditat în idem. vol .R. Impact. 1. idem. pp. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972). LXXXIX-e annee. idem. '" Mihai Maxim. Kononov. 1927-1996. pp. 1. Bucureşti. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă . 1../oc. G. filologic. 111-cO Ciit. 1842-1922. 1960..De �a balcanizare /a liban/zare. a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti.şi pluridisciplinare.şi subl. în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . Halil lnalcik.M. "" "Era extraordinar că Ataturk. Washington. Washington. pp. Paris. Enver Koray.A. eaedem.I. s-au situat Orientul Apropiat. Halil lnalcik. în "Sovetskoe Vostokovedenie". cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii. Quarante ans d'6tudes orientales en U.S.". Ankara.A. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl. Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . Moskva). 1 . Mijlociu şi Tndepărtat. 4311923.S. Bucarest. religios etc . 1985. 1 729-1955. aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 . A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică"). 1-15) etc. pp. Brief reviews (1917.. Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac().3/1957.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur). vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan. Istanbul. istanbul-Ankara.R. in . ln Pakistan. 1957. 1960. cit. Do oktiabr'skii period. ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe. Ankara. 1958. 38. 1939-1945.261-315). în "A. G. în "S. ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm.S.H. nr. pp. 1978. Titlurile studiilor. nr.. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States. XXV.A. 1979. militare. studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională. pp. nr. folcloric.76-88).S. 1999. Moskva. Bucureşti. Leningrad. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija.O. O. rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. 1. M. Editura Dacia. A. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne. 1970. Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959). înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi. a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society. ( .dl. Variorum Reprin1s. "Decanul". in Halil lnaleik. această ţară fiind "borna geografică de referinţă". June 1975. În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S.Annales" în istoriografia turcă modernă49. B.]"­ PUd Mihai Maxim. 1971. pp. nr. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija.2/aprilie-lunie 1950.1/1982. Bakla.". 11-ci Ci�. London. 1968-1978. Seria Istorie-Filosofie".". Speiser (Near Eastem Studies in America. lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii. cu�urale. pp. 1955-1968. Evolu�ile şi influenţele politice. ca un corolar. 1965. Paris. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States. diplomatice. Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne.". în "Analele româno-sovietice. Europa şi Orientul . în "M. tomul XXXV. traducere in limba română de Ioana Rotundu. L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e.". Said (vezi supra nota nr. istanbul.cit. economice.R. 1972) etc. Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963).muzeubt. Tn această tânără republică.5/1956.69-96. voi. l/1 957. una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic.E. idem. . inter.

Europa estică şi central-sudică.L. "Rivista degli Studi Orientali" (Roma.ro / www. in voi. din 1 964). Nâdir Devlet.ro 19 . p.41 . .3 1 1 -323. din 1 968). . "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul.I. "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. Ed. Curs practic.).din cuvintele: Tup. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. 1 993). "Der Islam• (Berlin. "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden. culturii. din 1925).. interesaţi " Tennenul este de origine greacâ. "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York. De asemenea. parere. de "istorie politică. Mass. "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. a "fenomenului ti. www. "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge. Istanbul. Umba turco-osmanll. reprezentanţi. civilizaţiei etc. Asia. "Problemi vostokovedenija" (Moskva. din 1 989) etc. asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită.1 96 1 ). "Turcica. Abordarea globală. desfăşurate în ultimul secol şi jumătate. "Studia Islamica" (Paris. în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa. din 191 7). din 1941). "Przegl11. pp. tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie". "Dergi" (MUnchen. din 1 985). din 1 970). 26 voi. "TOrkische Bibliothek" (Berlin. Turkic Studies in Turlcey.d Orientalistyczny" (Warszawa. 195 5-1977) . p. Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . in E. din 1 957). op. "Oriente Modemo" (Roma. "Die Weit des lslams· (Berlin. Univ. "Belleten· (T. "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva. din 1 92 1 ). din 1 969). "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin.Tip. La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter. opinie. din 1843). din 1 9 1 0). "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. 1 955-1 958). Tn schimb. din 1 929).cit. din 1 947). "Studia Orientalia" (Helsinki. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. "Middle East Joumai" (Washington. Illinois. din . t 949. Turcologia. din 1 983). eventual.XXV. din 1 953). Umba turco-osmanll.S. "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest.543.S. intre 1 904-1 926). "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. .S (ediţia a 11-a. din 1 942).ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii. Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln. şi Â. din 1 922). 1959-1961). economică şi socială turcă". "Studia Turcica" (Budapesta). Mihai Maxim. în diferite ţări ale lumii. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. 1987.muzeubt. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto. din 1 948). din 1 9 1 3). din 1 847).A. din 1897). expunere despre . din 1 907). contribuţii etc.. "Amiv Orientaini" (Praha.şi pluridisciplinare. evoluţia (caracteristici.nal of islamic Studies".cimec. din 1 948). este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. "Joumal of Economic History" (New York.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu.ircic" se regăseşte în programele. voi. "Oriens· (Leiden. După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii. "Anatolia Modema• (Ankara. din 1 925). din 1 973). "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara.-or = turci. provenind . din 1 970). "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. desfăşurate în ultimile şapte decenii. de "folclor turc" etc. 52 Ettore Rossi. studiu. "Jour. "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. 1 984. prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi.. popoarelor şi populaţiilor ti. Deci.ircice din Orient. Turkic Stud/es in the World and Turlcey. Roma. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. din 1 937).l-a. in voce Orientallsmo. din 1 975).OJO( = cuvânt. "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden.K. de "artă turcă". comparatistă. din 1822). 53 Robert Mantran.sau subintitulate de turcologie54. Mihai Maxim. "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul.HAnkara.T. din 1 957). de "lingvistică turcă". p. p. doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 . Până prin anii 1 960. istoriei. al culturii turceşti. din Bucureşti.şi pluridisciplinară. cercetare. "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. inter. din 1 963). "Materialia Turcica" (MUnchen. "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. din 1 976). America de Nord etc.

Afn*tn. medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea. . a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien).lropa. cupo� IZilooo . > �2:. 01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum . •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www.ro / www.istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) . • FIWlZ · 88binger. . să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi. Vezi fi F. �.• pp. � G1111. a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice. cu participarea .cimec. şi publicat un program de perspectivă.directA a turcologilor prezenţi. 1927. au analizat . Astfel. toc. Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice.�. Muzeul Judeţean Botopni Vll. 8erfln.N. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • . In Ballu.". .1-78. 17 Teodor Mena!. al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei.nd. 1DfldM In "B. Turcologul rus A.411-415. articolele.-.I.ro 20 . a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei.. -. până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§. .::enzat studiile. 192fl: ln "l. metodele de investigare ftiinţiftcă.cercetări turcologice de scurtă. • �ctem. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926.osmiJnisticA (byzantinisch . centre universitare de studii tutrologice. congrese. conferinţe. La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat. Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti.nd. ElnlgN . Leipzig.. 1�228) ct. p.. obiectivele. epud Th. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}.7. in cadrul lucrărilor congresului. op.ll bla 8. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie. simpozioane de turcologie etc. publica1ii de specialitate.B. au .S. programele de .. De �. piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii. der T� A. Turcologul gennan .turcologiei Tn El. apoi .Z. N. Ac. Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri .nd. Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien).2). in secolele XV-XVIII. sfera geografico. ·pp. 2fl.".a. cărţile de turcologie publicate. Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie).iiMia .muzeubt.osmanische Studien). de _. se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress).85-87.dt. 11119. raporturile cu disciplinele istorice conexe etc.". pe plan european. _ ". institute. Fr. catedre. pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums). 1929.pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp. Tn oraşul azerbaidjan Baku..a. 1918 (nr.de trecutul acestei discipline istorice. Der 1. Aşmarin a fOnnulat. Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări.. "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare".a..111..1�129. XXX. ·' .. obiectivele şi finalită�le.Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W. XVI.. Franz Babinger a analizat caracterul. pp. a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925.

Do ". iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest. DotWe�c � ". ....".......cimec.E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�. 9&-Uit � ".-.-a • www.. Tbomsen li ale francezului Jean Deny._ ballogill .. Marele savant lm::lq rus V. asupr. fonetici ... VIII (UOOCII.. � . Olt . RsvW". . .. atalz.1&-17119'B-1t134.. .. t pldclll � "Yenl lllrk ....-m-..tn.. .. caadieluF. Sfida btdllgtzl• w s.."... Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W.LS...G.U 19218 ti.:. Z dDn:lllliu ".. Ed. 1974.... o. 'P. .._ + 983 p._ � 'P.. b 'P.n Konwunpf. .-.t.. Piecand de la aceste COilllidenllli.._. IW". ... � ...... prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk.W. ... H V... "' J.._"....r ".. lrene Melikoffl'..� � "W..alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic.-... lexia*i.. IW"A/1983.� � "''IW'..flnu w .. ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei.... 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr. publicaM &Awior.. � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM. Kalanov etc. � -s ... • Elbw � . versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice).. ..lldl -. A..".. In paioadele . T�.. p.. lk*MtaM. . �. Mllai Maxim• ele. la mijlocul secolului al XX-lea. pp.. � "C... 7!Si p.-..Rejclwl&laz.-..".. .-a • Loull a. .. PU Wiltlk.. a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __.".. pp2D-214. � "".. Barthold. T 'A' 19M.. . .. • M5W u... Je8n llenV"'. --.... .. .v.IMn 0.ll..._ Tua:..o: .. 1-. T"_.. . � · · · � � Zaja:.._.. de exemplu.Atnuf.... program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare... Lazarev. . de{JI IUn:hl "' ...... � . . p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu.. Berezi n . v.. D q il . 11 M. Blddl a ..api otientalislice In epoca modernA.... � "Z. XILBind. W.t 7 ·u..on.2411 168....... 1984.... KMIIII AafGit « . 7 7 7 7 7 b�l)dl w �. -. . .__ .. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll .. 8arthokt a atalz.....O... Hlnl ...UA..a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie . Malow.enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui ._ • E.iat . Molkv8.. IAiplig...O...-... pp.. o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln . IIIII... Dnre . In deceniile �... V.....-. ..311 981 .. W. Raclov..thold. IIDwtt t* r'IMWI �..V. ������..".. .... T.cMIII .O..". N. Bar1hold.. pcvau ClOIII.... \Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p. bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii .-.ACTIt IIOLDAVIA.....ro 21 ."".. o. w. � ""DDI..dm.".F.bgen Komrum. 8u1:ant1. ZlljKzlr.....ro / www. E.. FfnflllnMfll.._.. ". Tlftlllllogll llr S..V. XXV.M.. . �... �.•. IIfiK--. sintaxei ... -.....AM-421.._ Louis Bazin.. Sland unt1 ct.. a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale.....).."..V. .muzeubt....311154.." .". 11121. w....N.. oferind o imagine de ..... ...... .. . ... . .. C11111t11m W. . tn•'pe ele... ..illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke). . la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar. Reydlnwl..-. flM8. • Blbllotl..... 1tiii5.121-1-Q. T� In . p. 04 . . ..w.zln. .. a.311168... � E._ · " • • v....._._.IMerv." In *' 8iondlllll ......LSLA.F.SQ. . lllnl" 19 aaJinl 1933.. i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9....� ._ DlnJ.iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �. b:. u � blllln PfUiil(lailr. Hans ...O. JVil dlgll illl.. . obieciNeFe. W.. Ettore Louis Bazin83. i1Z � z ".." pad .....I. � 'P.. . 8aliL • �rtne . a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln .. rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la . lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a ... Iggn8" .. 1 s AJI.-. ODa .. ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el.2t1155.....2.$ • · a.JCI..) a.... .

1987. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice. Limba turr:o-osmanl. Istanbul. Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti). editors: n Mihai Maxim. Tn concluzie.. populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală.cimec. în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. ln faţa turcologiei. Astfel. NAdir Devlet.23. determină unitatea studiilor turcologice. Ghid practic. religiei. de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. civilizaţiei etc. apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic. limbii. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. L. bazată pe identitatea lingvistică. pp. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză). Peste trei decenii. filologice şi lexicografice. din arealul lor geografice-istoric de locuire . Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. literaturii.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies. metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . Turkic Studies in the World and Tuf1(ey. o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici. loc. iar proiectele. culturii. 1984. La turcclogie: bilan provisoire. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. limbii.SB-1 30. Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest.muzeubt. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia.ro / www. Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987). organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). p. ln al doilea rând. Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti. Tn al treilea rând.ro 22 . culturii şi civilizaţiei lor. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă . Inel Englnun. pp. in voi. în plină expansiune ştiinţifică". Louis Bazin. cit. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. A.Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. (Tn limba română. din Europa de Est şi central-sudică. vorbitorul limbii turce. Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic.1 3-27. www. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race). Bucureşti. Emin Gursoy-Naskali. termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei. � "această disciplină istorică relativ nouă. Europa de Est şi Central-sudică.şi pluridisciplinare.

als Richard.-L. . 541 p.. Bucureşti. Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective.69-80.N. .3-8). Elienne Guyon. Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 . cât şi cea "turca-orientală". P ierre Caspar. Turldc Stud/es In Turlcey.A. Istanbul. 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" . Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp. Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină". A propos de YOnus Beg. L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e . cit.'? . f:. · 88). Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl.L. 1987.d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48).41-56.N..ACTA MOLDA'lt'J. Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România. 1�' . Nicol s . Chanlal Lemercier-Quelquejay. h< ®. Slephane Yerasimos. 77 Andre Bourgey.c. 1 997. Istanbul et les langues orientales. a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales..A. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele. el I'I.F. • "' J.29-39. . actes du colloque organise par I'I.89-1 03). Turldc Studies in Europe. .y .( 1 9-99 \. caracterul.A. au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78. între 29-31 mai 1 995. Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar. Aceste contribuţii publicate în 1 987.C. în voi. lingvistică.O. 29-31 mai 1995.C. Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I. 1 900). . Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp..ro 23 ' . Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp.. 1 91 4.ro / www. Istanbul . Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate. în voi..oise Blechet. a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu. /. . putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 . cu participare internaţională. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp.muzeubt. amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e. iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea. cu caracter bilanţier.1=. cit. d'lslanbul el I'I. conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională.. militare. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române. Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat. Bacque-Grammonl.A. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. exagerat însă. .L. Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea. Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary.c.. La Convention et les �coles de /'an III (pp..L. www.O. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). \. . / .67-78). în anul 1 79577 . comerciale. culturală şi religioasă). 2 voi. -4. � J! .9-12).Paris.O. pp. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp.C. etnică. le-au completat pe cele amintite anterior. . pp. Fran. � �· • .> .E.. 1 987. Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole. Autoarea a apreciat. cit. istorică. ştiinţifice etc.: � Valin. 75 Hasan Eren.N. în voi. ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii. Frarn. pp. L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp.(. diplomatice..1 3-22). Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes . desfăşurat în oraşul de pe Bosfor..cimec. cu această ocazie.A.4 de " � retien Balivel.23-':4(l).F.. Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp.... politice.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies.

. . d'apiN /a collecllon da -. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp.257-270).123-129)... .lllnl ....._". daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111).."_ .-403-410)..131-140). ale limbilor otomană-arabă-persană.. Rulat . .... devenite clasice.... La jeune da lanfiW$ L-."..ro / www...._ ... ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793)... T .mia _. L'tcole polonlllşe des /angueş � ". drr .ro 2A . Conşulş . ._..._ .". lllapiiMa « .._. Calher1ne Bopp&­ .. • � Plpjii.1o1w1n Slrauu..... . indirect.. (pp. l m i: des drogmans"). ..."...... .. • Anll*1e GaWer.llal � "_ --..... Nora Şeni. Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific.. * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e........ ._ "... ....... dia . llll... publicate in 1688 şi 1 697. iijlllt dia ... ".. /&PII otbnlwiHJIP. La lnlductbl.... Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp... The french cltogmanate In Yigna. U :u n ... 1111r1e de r...1117-214)... veneţian şi polonez78. .. .411-t18)......153-180). L&....... � . . Loula ._ * � ... cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul.451-t77). lllllw llllrle TOIIZMI... intre secolele XIV-XVI .. De "cealaltă parte".._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp... T �? L.ptlf/T . în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX. (pp.. elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D)..X\111-it IMI* (Jip....141-15Z)..... ...181-174). AniNde T• . Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş . Pe de altă parte. "... • 11 ...... du llll* (Jip.. otomanii au folosit greaca şi latina. L&. La tnJdilion phanatfole et . Tadeusz Mazda....cimec. s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion).... . traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul......l..... in Orientul musulman...109-122)..21>234)... secolele armeni.... .. sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani. in Imperiul otoman.. cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene.283-318).uliiJw1.. www...... X\111-it IMI* (Jip._ (p1 . Fcnlal « . (pp... Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului. Christian Wlndler. Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp. llllr � . eu X\111-it IMI*: "_. în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea.... ca "limbi diplomatice". � (pp._." roumaln (pp. .. ...r • . .lli p.. Allllandlr H. 1111*11.de l... o. italieni etc. M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « .._ bque (Jip._. "_ . Md . (1". '*il da � . ... La ".. când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului.. referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX. dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp.." . ._ . * France (Jip.. Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare._ .. . Pentru aceasta....373-«<2).31e-332).... • Aln.. Gnvrrnl.. Roderic H..".. Gllles Veinlaein. ". .tBntinople au XVI".. G*wd Gnlc:.(pp. Tn Austria şi Franţa. Thierry Zarcone... .'Gnllt......" � (Jip�72).... Dynulieş da drogmanş et • ._ o...27 -311)... .. Du .. T .. .. folosească "limbile turce" încă din sec..... în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest.. Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona .. in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte... ofblwne . �• • • r-\111 ..iiiiD . ..-.. *· fa1918: le France * eon. (pp..... .427-432). arabi nord-africani etc.105-108). Davi1011.Muzeul Judeţean Botoşani -A.VI.1�188). interpretul a contribuit. marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez. .... Pentru europeni.." ._.417-425). Contexte et appllcaiJon de /a .. « . lsabetla Palwnbo Fossati c-. . l...23>256).muzeubt._._ * CDIIM (pp.... la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) .__ . .sikhf (pp... in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni.._ _. • tiU :dl Bln Hlddll" ....351�)..... .. hJ ptoplll(1tlllde (pp. . tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci........".

Cluj-Napoca. " Mihail Guboglu.18-2 1 .tele turceşti in limba romSnl. op. Sibiu. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle. Europa estică şi centtc:l­ sudică. . Istanbul. no.. din ce în ce mai importantă.T .. Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. 02 Mihai Maxim. pp.E. din Asia vestică.. Mihai Maxim. nr. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches.E. La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români.a XIXo. L'orlentalista transytvain dr. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar. Henry Laurans. passim.S.2/1 981. T . Revistll l�eraril". Mihail Guboglu87 .2/1978. maghiare. Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp. devenit o raritate bibliografică. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala.ro / www. referitoare la Ţările Române85. Ma �er A. nr.ols Georgeon. XXI. pp.cimec. întocmită de Adam V.3-0/martie -iunie · 1 944. condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. Fran<. bizantine. pp. cit. structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". passim.:!er preponderent evenimenţial-factologic. Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze .1 15-120. de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc. nr. ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial.S. Unii · dragomani erau francezi. pp. Carol GOIIner . vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp.2/1988. in "Forschungen zur Volks. Halevy88. determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare .533-538). Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. passim.S0100. la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice.'-). 1 59-162. idem. cit. .265272 . XVI+-XV/11-e siac/es. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste. Referirile la populaţile torcice au un cara. .E. Craiova. R. op. Diplomatie el orientalisme..e sJecle (pp. pp. "' Dan Prodan.".M. ruseşti. polone. • "" Sinim Kuneralp. idem. întinse teritorii.E. Bucarest. alţii greci. · turcologia a parcurs mai multe etape.E. ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă. folosibil încă şi astăzi. Montagne. în prima etapă. no. Acest manual. passim. loc. pp. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm". 1/Spring. vot. in "R. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches.497-531 ). anale etc. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -.. /a turco/ogie avant la lettre. op. Haievy. pp. se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici. XIX.muzeubt. Andrei Antelfry.406. Cotula şi publicată în 1 905. idem.und Landeskunde". in "XI. idem. . 00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. •• Carol GOIIner. Le Chate/ier. '" Andrei Pippidi. 1968. Orientallsica romSn/l. Contributlons roumaines. Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J. Tn evoluţia sa multiseculară.. Massignon.". Amintesc în acest context cronicile şi analele persane. XXVI-e annee. anul XL. Mayer A. La premiera grammaira ottomane en roumain. Bucarest. ldem.E.40�10. La pramiilra grammaira ottomane en roumain.28�288. Umba turco-osmanl. Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat. Astfel.B. îşi aduc contribuţia lor. cit.99-1 1 1 . germane etc. secolele VII-XII. www. Ion Matei89 . Polltlque musulmana et orienla/isme (pp. op.ro 25 . passim. pp. ·.V. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie.131-140. cit. Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 . M. '" Dlm�rie lmbrescu. in "Ramuri. arabe. "" Ion Matei.479-484). cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană .485-496). in "R. p. având o veche tradiţie.K. cit. 1996. pp. . Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) . in "T . Studiul limbii turce in ţara noastr/l). Studii da turcologia in Romania.

Dimitrijev. in E. Feraguti. religios etc. Carol G611ner. A. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. Joseph von Hammer-Purgstall. G. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. T.414-421. Muzeul Judeţean Boto. In voce Orlentall&mo. turcologia a fost preponderent osmanistica. P. Thompsen etc. I . La inceputul secolului al XIV-lea. F . poppe. au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii. Katanov. Boehtlingk. Gibb. Th. W. 1949. Fr. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). Du Ryer. de la inceputul secolului al XV-lea. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi. pp.E. la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C.). Marsigli. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. lexicografic. 8. bizantine. Bukareat-Ber11n. voi. dar mai ales din a doua sa jumătate. Fr. Turoica. d'Herbelot. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re.98-130. H .Band: 1551-1600. L. pp. embrionul turcologiei-osmanisticii. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. ruseşti. maghiare. preotul Gheorghe transilvăneanul. BUCIII'Ht. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine. Agostlno Penusi. M. Louis Bazin. Sauvaget. Kraelitz.A. instituţiilor statale. Giese. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . H.ro / www. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise.543.L. Fr. Uzun�arşili etc. iar referitor la aceştia. Deguignes. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. Meninski. V.ro 26 . Toderini etc. Mordtmann. J . doar asupra istoriei evenimenţiale.. Deny. Menzel. 1961-1968. orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins. V. relaţional.Band:1501-1550. de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani. E. in "A. J . Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. Astfel..A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV. V. Kowalski. italiene etc. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului. H. Megiser. J . no 1/1 972. Guer. social. dublat.S. 1. Jahttlunderts. JOrg von NOremberg. limbii şi literaturii lor. H . căt. A. G. Bonelli. idem. II.V. X-e ann6e. turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi. Menavino etc.W. şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. Wittek. N. Tavetnier. lncepând cu secolul al XIX-lea. J . Ritter. ale lui Hans LOwenklau. Vambery. d'Abbaville. Paulo delia Valle. I. ln aceste prime două etape. P. Smirnov. germane. cultural. L.. Turr:olg/a. in mentalul european intelectual şi popular. Barthold. pp. Geza Kuun.. istoric. arabe. polone. prin urmare. A. V.E.muzeubt. von Gabain.ani www. Bro�kelmann. D. Nemeth. N. Paul Ricaut.E. Cambini. cel mai reprezentativ secol. turcologii O. Roma.I. Bulletln". XXV.J. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic. calitativ şi cantitativ.S. N . pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea.W. in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani. Fekete.49-84. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. Rypka. p. Angiolello. Babinger. general acceptată astăzi.I. Mouradja d'Ohsson.cimec. Mehmed Fuad KOprOIO.K. Maggio. Radlov.

Vecinătatea. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. ldem. Cu ultimii d intre aceştia. complexe. perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl. de asemenea. devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare.otomanii in epocile medie şi modernă. şi Ţările Române. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. pp. mărturiile şi însemnările lor.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll.ro 27 . Voi sublinia. turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. dezavantajoase pentru români. 576 p. spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate. tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. hidronimiei. 76-266.şi tricontinental. Pace. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. au fost percepute ca atare de către români.ro / www. * * * Tabloul general.cimec. 1998. Evident. www. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. a antroponimiei.. Rlzboi şi pace in Islam. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire. tătari. conjuncturilor politico-militare. r4zbo/ şi cometţ In ISlam. motivaţiile. a mentalului colectiv. 00 Mihai Maxim. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII). să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. de stare materială. locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. româna-otomane in p�rioada amintită. Bucul"efti. a "turcului păgân şi asupritor".XV-XVII). . Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. de-a lungul secolelor. Editura Ali. rezumatul tezei de doctorat. toponimiei. caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman. schiţat anterior. Bucurefli. uzi. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt". fără ca aceste "contacte bilaterale". pe multiple planuri. de limbă. pe "turci". 24 p. sui-generis relaţiilor complexe. 1995. de educaţie şi culturA. şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II). evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta. româna. de mongoli 1 tătari şi de . lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi. Observaţiile. particular. culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. datorată deosebirilor de religie.muzeubt. relaţiile bilaterale. veritabil centru de putere bi. Viorel Panaite. Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878).

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu. Bucuretti . A continuat acţiunea. conform normelor în domeniu.M. contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti. a calită�i acestora. integral sau în regeste. 1 985 . Siruni. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale.ro 34 . Cristina Feneşan etc. -iranistică.muzeubt. cantită�i şi. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. interforetarea critică şi editarea. Ea mai reprezintă. Urmau apoi studierea. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi.turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965). "" Alexandru Zub. Ele au constituit. Mihail Guboglu. Mihai Maxim. ceea ce-i va permite. au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. lumina tiparului. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. Aurel Decei. Tahsin Gemil. că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e. #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 . De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. Valeriu Veliman. importanţei. pp. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă. firesc. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". indirect. în istoriografie. de asemenea. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu.cimec. 8-9. in anii următori. atteaptili Inci. în ultimii ani. de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. Aurel Decei. Sper. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. Dj. in ITI8I1UIIais. specialiştilor şi cititorilor români şi străini.M. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. -ebraistică etc. cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate. Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). mongolistică (-tataristică). au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Consider. Editura Academiei. Mustata Ali Mehmed. de istoricul Alexandru Zub. totodată. a utilităţii. Siruni. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. mai ales. Muzeu� Judeţean Botoşani www. M.ro / www. analitic şi sintetic. că prezenta contribuţie va acoperi. măcar în parte. M. Dj. ale acestor izvoare istorice 09. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. lăudabilă şi utilă. aşadar. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. acest segment istoriografic neabordat încă.

muzeubt. Pe de altă parte. De asemenea. Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia. Plecând de la această realitate concretă. şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti. in "A. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin. nepotul marelui istoric. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale.I. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945).I. un cercetător turcolog de valoare europeană. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi. cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut. în Europa şi în România. unilateralitate sau eroare de interpretare critică. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară. fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale. intre activitatea didactică universitară (conferenţiar. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. 35/ www. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate.A. p.ro www. posibil. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională. nu se poate face o delimitare clară. Astfel. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. să genereze controverse. în acelaşi timp.noiembrie 1 940). iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare. laşi.ro . in special intre anii 1 93 1 .". nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. in custodia domnului Andrei Pippidi. voi. '" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu.XXV/2. ulterior profesor universitar).615. 1988.I. Evident. "de frontieră".X. criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover. aflată la Bucureşti.cimec.1 944. precizez că analiza sumară. nu au fost operabile in unele cazuri. ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943). travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. precisă. dintr-un anumit punct de vedere. Mai ales în cazul lui Franz Babinger. De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti.

Odată idealul naţional suprem realizat. finalităţilor. 1 91 8. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. Timişoara. etc. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor. programelor. au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". 1940-1 945). Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi. înfiinţarea altora noi la Cluj. economice. * * * Umitele cronologice (1 878. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie.cimec. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. o constantă a cercetării istorice româneşti. În 1 878 României Mici i s-au recunoscut.muzeubt. luând ca reper cronologic un alt an politic. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta. De asemenea. religioase. ştiinţei şi culturii. in diferitele domenii ale ştiinţei. 1 9 18. condus de Franz Babinger. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. didactico-formative universitare. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă. al Marii Uniri. În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. obiectivelor.ro / www. Papacostea). şi vicerversa. unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti.Cinci decenii. Oradea). la general. a evoluţiei acestor preocupări. independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. pe plan european. Chişinău. redimensionat şi reierarhizat priorităţile. culturale. Limita cronologică mediană. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. necesită unele explicaţii şi argumentări. de bizantinologie (N. după 19 18. cât şi permanenta raportare la intreg.. 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter.ro 36 . Cernăuţi. de turcologie (la laşi. de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. netrunchiată. Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti. pentru a oferi o imagine de ansamblu. Pe de altă parte. pe diferite paliere de cercetare. Iorga) sau de balcanologie 0/. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. sociale. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. structurilor etc. 1 878. româneşti.

Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică. Tn aceste condiţii.S (363)-iunie 1 997.43.muzeubt. Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. Pe plan istoriografic 1878. noua lege din 3 august 1 948. www. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. a reorganizat activitatea didactico-formativă. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane. nr. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste. p. s. cu filiale la laşi şi Cluj). anul XXX I . pe toate treptele sale. majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 .. cit. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant". prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti. p.devenit unicul diriguitor al învăţământului. Limita cronologică superioară. pe de altă parte. 113 1 1• 112 Al. a realităţilor economice. Zub.9. cultural­ religioase. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 . pp. p. . Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă.88. ideologizare şi îndoctrinare forţată etc. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie. totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate.n. în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878. etnice şi demografice. sociale.2 (58)­ februarie 1998. p. cu peste un deceniu în urmă. ştiinţei şi culturii româneşti. Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. Ca urmare. Ibidem.. atât din punct de vedere didactico-formativ. cât şi ştiinţific.8. (1 948. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv. laicizare. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. pe de o parte. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti. -ca şi 1918. 1948 (plus 1 -7 ani. Tn consecinţă. au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor. a fost un an obişnuit. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi. Bucureşti. in "Lumea Magazin". nr. cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date).ro 37 . scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 .de cercetare. nr.cimec. '" Andrei Cllpuşan.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3.".I. Vezi "M. unele dintre ele create şi impuse artificial. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) . Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. ln domeniu� învăţământului.10 (367}-octombrie 1 997. fără a dispare cu totul. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. hidronimice. prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. centralizare excesivă. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi. Aşa cum a precizat. Preocupările de orfentalistică-turcologie. subordonat Academiei Republicii Populare Române. Bucureşti·. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu.52-55. Tn 1 947-1 948. toponimice etc. Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate. 1944-1960.ro / www. anul VI.

pp.. anul XXXI . in "R.N. Tn ALnll o-i. Bucurefli. interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică. după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948).N. Astfel.". 1978. a preferat să rămână in străinătate. prol. numismatică etc. După eliberarea din penitenciar. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946. Vll"gil Cioc:Aial. 1 957). tătară. diplomatică. turco-osmană.muzeubt.A. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie .. dictate de Moscova.R.E. 1 954. sigilografie. a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie . Aurel Decei. islamică (1 955-1 968). Sitvnila BOde ani. modest ca la orice (nou) inceput. tt. la 31 iulie 1 94i 1 . pp. in "M.32�.I.". 111 Mihail Guboglu.7-10. Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil. p. H.O. Ştefan Ştefinesal. arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu"..170-171. Buanfti. IX. Ambasadei) României de la Ankara. A participat. voi. Elucl.2(359}-februarie www. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman.S. Dj.654-655. Bucharest. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 . Aurel Deoai (1905-1976). Andrei �.Ş.N.conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997. a devenit şef de lucrări. rv. rv. istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX. şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu. Iorga" din Bucureşti 1 18. în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene.ro / www. E. inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania. ulterior."na�onalită�le conlocuitoare" turcă. dr. ca arhivist principal specialitatea paleografie.n. Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost . În paralel. 1 951 . a fost eliberat abia in 1 954. pp.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975). Ulterior.nlfti . coord. Hagop Dj. Cuvint Tnalnte. ulterior.Ş. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. � Alexandreşeu-()ersca Butgaru. pe motive politice. evident. Bucureşti. in . a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi.ro 38 . istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 . univ. Mi�a il Guboglu. a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil. Siruni.E. E.A. ambele politici fiind. a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. Au trebuit să treacă ani până când. tătară şi găgăuză. 1978. după ce a fost îndepărtat de către comunişti.cimec. odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate.". consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie . anul XLVII. Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. contribu�ile orientalistico-turcologice să revină. a desfăşurat. pp.19.XXXI I. Iorga" (1 949-1963). 1947. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50. 111 Florin Conslantiniu. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948.I. 1 977. s. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968). ldem.2/1970. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. in E.. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de .spionaj in favoarea puterilor imperialiste".

Istoricul turcolog şi arhivistul H. 1 989. MihBi Gubo(Jiu (1911-1989). până acum. Gh.cimec.i twcolog I'DI'I*t.. * * * Istoriografia temei. 1989. lafi. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989).15&-162.f06-108. in "R. 121 Dumitru lmbresa. au fost elaborate articole. Iri/. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi.I. pp. rY. Contrib�ile turcologice ale lui H. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . coordonalori : pret.mei Ecallerina Glb:lglu.] 1 românească" 22 . in "A. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120. D. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie. monografii. in "A. 1. p.ro / www. Milai Maxim.I. · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu. Milai Maxim. www. IY. 1990. Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată. Sesizând.B. 1. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948. loniţl.anul LVIII. loc. membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde. pp.311981 .J. Bucurefli .U. 1982. 122 /b/dem.turceşti" asupra Ţărilor Române.275-2n.o:.-. pp. Anca Radu Popesru. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria . dr. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa.muzeubt. COI1IUbl ru penniaiulea cto. tema precizată in titlu nu a constituit. l. biografii. cu formularea concluziilor ce se impuneau. Dj. Dj. . cauzele.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt.923-924.162. pp. Buanfti.X. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană. in general corect.L.".Jn-382. altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu.pp. Gh.P. anul XXXVIII. elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani.".compl. Studii de turoologie In Romlnia. MIII/li Guboglu.I. Cum am mai amintit. cit. Buanfti. pp. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină. voi. studii. referitoare la anumite momente. ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk. Siruni. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală. Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic. inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România.A. "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România.A.XLIII. iniDCmitA de Cristina Codarcea. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei. XIX. Cu toate acestea.I. dr. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei . valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti.taJreşti. Elena Gheorghe. obiectul unor cercetări şi analize sistematice. sinteze etc.s. in ·c.279-286.ro 39 . 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România". lonlţl fi lec:l lriv.

loc. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească.1 93-202).314--350. lexical-didactic. cit. atât cantitativ cât şi tematic). contribuţia neturcologului D. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea . Dj. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete. pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice. H. lectorate. care s-a format in mod istoric. pp.cimec. toponimie.cercetarea. institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic". inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art..muzeubt.. voi. un modest "studiu de caz".ro 40 . adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . Judeţean Botoşani Ibidem. folcloric. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare. hidronimic. filologico-lingvistic. p. ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate". arta. 1 951 . A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. etnografic. începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M. etnografia. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului. şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică). pp. devenit cetăţean român. lmbrescu. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu.c. Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. formarea unor "cadre tinere de orientalişti.314. studiind limba. legate de numele orientalistului-turcolog. Autorul a definit orientalistica. '2• Muzeul. de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. La sfârşitul articolului său . autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. Siruni. autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). . cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora.. ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei. catedre. Moskva. economia. este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române..IX. in special istorici şi lingvişti. M. literatura. 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3. www. începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955. Mihai Guboglu a propus: . . Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice. Orientalistica romSn/1. Vostokovedenie .Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare.ro / www.Orientalistica . publicarea şi valorificarea ( . Fără a preciza in mod explicit.

P. documentare şi cronistice.16-20. Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului".. p. în special celor de turcologie. 1"' Ibidem.]" 1 3 . 299. Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română.. cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale.ro / www. 1 [1556-1913). 1958. index. D. P .N.6. pp. Romane. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret. din Bucureşti. existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră. 1 30 Ibidem.5-26. Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. care. 127 1"' 125 www.1 7-20.] 125 . 296. Perioada 1 878-1948. cit. 131 Voi. notele n-le 285. şi subl. 288. este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl.454-475. p. P. preocuparea a fost foarte slabă [compl. respectiv cercetarea. Tn această privinţă. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină.349-350. A demonstrat. Bucuretti (683 p.cimec.R.P. Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă. 349 p.muzeubt. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. bibliotecile. de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . Contrlbutions roumaines. 31 1 . '34 1bidem. 304. ignorate în trecut. Ed�ura Academiei R. devenită clasică. pp. Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general. ce mă interesează în mod deosebit. sau a existat doar un început modest de activitate. . să editeze. Ca atare.]"1 30 . D. muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman. se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 . 1"' Ibidem. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D . pp. Vezi infrs. 7 Studiu şi album12 .A.l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A.I. intocmit de Mihail Guboglu.C.20.ro 41 . de asemenea. ldem. . Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. . Tn lucrarea sa. a fost studiată amănunţit. 312. pp. epigrafice etc.+40 de fotocopll de documente). D. traducerea. ( . documentare. cronistice. în cea mai mare parte. 287. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate. cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice. +IV plan� + 1 1 p. 310. 132 Ibidem. loc. pp. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. la mijlocul anilor 150: "în arhivele... ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale. şi subl.} orientale cu privire la ţara noastră. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem. Paleografia şi diplomatica turco-osmană.

c. XVII. pp. prezentate însă mai sintetic. sec. loc. ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. lenăchiţă Văcărescu). încă din 1 928. pp. 1977 (900 p. Emlllan Vasllescu. p. ••• Ibidem. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română. şi compl. '31 Ibidem.ro 42 . sec. indianisticii..XV-mljl. deşi nu ne interesează aici. publicat in 1 956. Introducere. pp. unele fragmente referitoare la istoria românilor.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo . Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. D. Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d.izvoare narative turceşti".gilor români [orientalişti] [subl. ""' Mihail Guboglu. 1966. volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed.269. 562 p.ro / www. D. . cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. extrase. www. 1 31 Ibidem. Ed"ura Academiei R. in intervalul c. 1 9671 37 . până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 . iranisticii şi armenisticii. Această contribuţie a lui M . vol. Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956. cit. Partea a doua a articolului.). in .)" 1 4 1 .621�28. au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de . începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti. O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948. Bucuretti. pp. S. ' "' Ibidem. Orientalistica romlnl. M. intesrale sau parţiale.l. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti.Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale. ebraisticii. . loc.. cit.. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români.. a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor.P. in limbile de largă circulaţie europeană. prof. ' ldem. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683).265-272. cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. pp.1 950-1 96i 39 .622. marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă. După 1 900. Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. E. Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M. '"" Ibidem. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir. în principal de limbă turcă. celelalte nu interesează in mod direct aici. Guboglu ( . pp.muzeubt. in invăţământul universitar românesc.P. Romlnia. d upă manuscrise originale sau după traduceri. Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar. Diac. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. Deşi Nicolae Iorga. '"" Diac.622�23. p. Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor.cimec. Crestomaţie tun::il. Aceleaşi idei. respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea .15-20.14-22. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. publicată in 1 97i .]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu. prof.269-272. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. mai ales in turcologie (subl.

anterior analizat. publicată in limba franceză. pp. www.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M. Guboglu din 1 956. au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. Les ltudes islamiques en Roumanle. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. pp. Guboglu din 1 956. "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie. . . o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice".Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre . Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. cit •• 1on Matei. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948. in istoriografie. Din punctul meu de vedere. intregind şi articolul lui M. in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 . a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". La sfârşitul acestui secol. precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle. studiul limbilor orientale şi a continuat. 123-12"'. pp. p. loc. 147 l!f· 1 1 9-1 25) .muzeubt. autoarea a lămurit orjginile. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. lanache Pashal. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea . loc. cit. Matei le-a acordat o atenţie deosebită. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput. cit. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M. caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. a completat. M.351-361.. 1 5 0. loc. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968.cimec. pp. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . araba.119. '"' Ibidem. ''" Ibidem.ro / www.ro 43 .. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. Ibidem. in Moldova şi in Ţara Românească. Halevy. in care M . '" Ibidem..93-107. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România. cu intreruperi şi cu unele reorganizări.122. Orientalistul Mayer A. pp. Anton Pann. persana) in spaţiul istoric românesc. arabă.sfârşitul celui de-al XIX-lea. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 . Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Contribuţia autoarei amintite. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. 1. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 . aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 . persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 . 125.359-361.93-1 16. turcă modernă. Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe".351-358. modernă şi contemporană. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat. printre altele. . dar mai ales in cel următor. Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Mayer A. in secolele XVII I-XIX. Astfel. Turcologul Ion Matei a studiat originea. cu alfabet arab. pp.

M.13-23. Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I . Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M.211 988. din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 . Curs ptactlc.E. "R. începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 . p. epoca şi opera sa istorică turcologică etc. p. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N.S.). Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti.". pe măsura aşteptărilor1 53 .ro / www. pp. într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei.. 10-1 1 . pp.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales.E.S. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 . totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei.".E.. "'' 1bldem. XXVI-e 1111nc!le. Vezi "R. Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . "" Mihai Maxim. Bucarest. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. 1 1 2-113. a doua.E. Fiiind publicat în limba franceză. '52 1bldem. Guboglu. Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima. De asemenea. Iordan etc. pp. . Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie.. '57 Ibidem.. iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu. limbii.ro 44 . pp. autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti".muzeubt. A. XXVI-e 11/lnc!le. Iorga. Bucarest.cimec. 1 . la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent. Apres 1 878. Ibidem. '"" Ion Matei. XVI-e . despre Dimitrie Cantemir.M. pe planul studierii istoriei şi limbii acestora. la laşi a existat un Institut de Turcologie. Gh. Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX.XVI/l-e siecles. culturii. Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie. Brătianu. no.1 14. Tntre 1 940-1945. 1 8-22. Halevy şi M.E. p.211988. www. Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani.1 1 2. Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia". neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare.99. 1 . no. civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite. S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152.E.99-1 1 1 .7-3. totuşi. a cărui activitate nu a fost. Limba turco-osmanl. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată.

într-o paradigmatică contribuţie158 . Iorga referitoare la acest areal istoric. p. pp. au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene.DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră. . De asemenea. loc. "" ldem. '"' ldem. Ibidem. stare materială etc. în istoriografia românească. unele dintre ele materializata. sumar analizate anterior. Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune.muzeubt. 1. pp. 1993. 299 p. a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N.O. p.sfârşitul secolului al XVI I I-lea. în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. 1990. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948. pp. .1 1-12-1991 .L.26. Iorga [compi. Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii. ibidem. pp. în acest context. Iorga]. . "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate.35. Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim.D.25-36.. S-a amintit. biblioteca. fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 . asupra importanţei căreia atrăgea atenţia.. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea. p.1 948] .S-30. tânărul [pe atunci!] istoric N. in . ibidem. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania. Refonnll sau declin..cimec. t. Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane. lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice.S. Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii. ldem. Andrei Plppldl. Halil lnaleik. Editura Eneiclopedicii. In "R. cit.]" 1 61 .ll.]"1 65 . www.ACTA MOI..406. a afirmat autorul. de diferite vârste.n. . Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare. despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul.C.ro / www. Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 . nr.I. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 . Ţllrile Romane şi Inalta Poartll.[compi. Bucurefti...din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante). amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V. ocupaţii... De curând.. proteică. La premiere gremmaJre ottomane en roumain. s. Acelaşi autor a analizat succint. . . concepţia istorică a lui N.P.641-049. rămase în manuscris sau tipărite. din Imperiul otoman 1 63 . iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 ..D. ubicuă.". '"" Ibidem. cu o prefaţa de prof. . . publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice.. "Principala slăbiciune a Institutului". principalele repere cronologica.403-410.ro 45 . editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9. autentice sau apocrife. Bucurefti. 1 989. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea ...P.". Bucureşti. pentru prima oară în istoriografia universală.

). calitativ şi cantitativ. bibliotecile sau muzeele din Turcia. D. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc. referitoare la tema menţionată. preluate din anumite culegeri de documente. şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( . ). nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut.]" 67 . 1 87 Ibidem.ro . epigrafice. A. ..H. referitoare la originea. Indirect.E. Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). cronistice. unde fuseseră editate în diferite limbi europene. -� 1• Ibidem. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale. . .totuşi unică. pp. apărută în perioada 1 878-1 948. 347 passim Pr. autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu. Totuşi. o vitalitate nouă. ). Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România. 1 997. actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea). a doua după cea de început. a dat unele semne de oboseai� în anii '30. Analizând istoriografia problemei pe care o studia.muzeubt. .ro / www. când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�. Austria. Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. publicate între 1 878-1948.cimec.644 . în intervalul 1 878-1 948. .1 1-45. ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . documentare.1 1 8.P. Pippidi a precizat că . pp. importanţa şi urmările pe plan politic. 171 Cristina F-f811. Germania sau România. pp. . 46-64. publicate în România în perioada 1 978-1948. Tn concluzie. publicate în România în intervalul temporal amintit. p.97. Ungaria. Revista ["R. 1996 (383 p. pp. 220.S. Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. Cluj-Napoca. religios ideologic etc. deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial. Presa Unlwnltlri Clujeanll. Etapa studiilor noastre ( . D.)" 1 66 .Institutului [pentru studiul Europei sud-estice]. .P. Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele. autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România. Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. E . pp. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( . 1 70 Ibidem. Ibidem. a făcut Cristina Feneşan 171 .209-215. i se poate însă obiecta că. economic. 1• Ibidem. şi compl. . social. documentare şi narative. prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». Tangenţial. şi Muzeu� Judeţean Botoşani www.. ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. Editura Enciclopedlcll . şi subl. care i-a oferit [lui N.�9. numismatice etc. passlm. Bucurefti . referitoare la tema amintită 169 . contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate. passim.). 1• Clllin Felezeu.

Ş.ro 47 . Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. California.muzeubt.R. Fr. O lstotte a lstotiogratfei romane.E. Bucureşti. nr. In "A. Acelaşi autor a studiat. Zub. lafl. 36 p. fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789. numite de el "vârste".E. pp. fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 . Un eveniment politic fundamental. Trecând peste denumirile "metalice". Bucut8fli. Editura lnstitu1Uiui European. 79-81 .S (23)11970.D. "" Ibidem. 1 990.I. de pe care a abordat problematica studiată. Ibidem. prefaţa de Al. discutabile la o analiză mai atentă. autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc. 170 N.193-371. a oferit un plus de obiectivitate. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins.. pp. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8).1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă. 1 859. "vârsta de argint. 1" Ibidem.1 9 1 8" 174 . 1 32 p. 1 948-1 989". Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel.83-106.. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect.130-167.52-06. Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948. pp.e cinci secole. de "celălalt".Ş. * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur. 711 1 E.ro / www. Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. 1 91 8-1 944". 1996.878-1 9 1 8 . 189 p. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. 173 www.cimec. echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr.. principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României. Astfel. traducere de Laura Cuţitaru. Buletin de studii fi referate". Bucuretti (405 p.). m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu. tangenţial însă. pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 . fie in articole speciale consacrate acestui subiect. este acceptată. 75-79..1923) 178. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 . 1897. Kellogg a subliniat. in general. propusă de românistul american. pp. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. Bakersfield. 1986. raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914). Ciachir. Poziţia sa de outsider. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc.66-74. extru. E. pp. ". Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române. căreia Fr.I. Astfel. Iar analizele pertinente. passlm.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing. "vârsta de mercur.

idem. VII.I.". Bucureşti. Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900.". Ekrem.e· 1 28-135. Din istoria turcilor dobrogeni. in "Muzeul Na�onal".�27-352. Editura Kriterion. ldem.A. 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 .muzeubt. Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice. Clachir.).XLVII-XLVIII. Bucureşti. 1970. M. 1993.34-49. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman. pp. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944).". mai ales. VI. pp. A. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil. care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. Bucureşti. 107 ldem. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. Bucureşti.ro 48 . Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944).37s-385. nr.67-95. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900. laşi. Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908. pp. Editura Pomlcă. extras. PP. pp. XL. M.211980. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura). Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886). pp. VII.1625-1647. 102 Ibidem.B. Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. 152 p. 1977.XV. pp. Bucureşti. Constantin Velichi. intre 1 878-1912. nr. in "SAI. idem. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93. Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900.).9/1978.dl.cimec. EdHura Ştiinţifică.1 8G-235. 1. 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 . 1"' Ibidem. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi. nr.". 1 994 !255 p. anul LV. care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 . ulterior ambasadorului turc in România.U. pp. 1977. 101 Ibidem.dl. idem.".1 45-1 51. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci". Tahsin Gemil. 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 . 1 . Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 . pp. pp. cuvAnt inainte de Demeny Lajos.I. 100 Ibidem. in "R. Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85.A. N. XXXIII. 1 1 0 Mihai Maxim.72-106. r. pp.2�. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912. Bucureşti.". in "A. pp. M. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului.I. 1 970. cu unele trimiteri şi note incomplete. idem. Bucureşti.X. . nr. 1 982. A. voi. 6 p. in "R.".. Bucureşti.303-309.1 68-250. nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state. passim. XXXI.ale sale1 80.. pp. în "Balcanla". 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190. Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale. Bucureşti._. Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). in "R. Ekrem.1 71-198. 968 (237 p. 102 Constantin Velichi. Belgrad. 114 Ibidem.27-34. XXVI.211978. pp. In "SAI. Bucureşti. p g. 85 Politica extem/l. pp. 1983.A. Istoria. izvoare 1 00 ldem.. pp. nr. Muzeu' Judeţean Botoşani www. 1 • Ibidem.I. Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912.1 7-23. care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 . in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 . In "A.SO-M.96-136.ro / www.

Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun. "" E.". pp. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . T.298-299.311 981.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. contribuţia lui M . Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . 1 962. Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. pp. 1995 (333 s. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. voi. perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. ss. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H.ro 49 . Bucureşti.muzeubt. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri. Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. 1962. 1979. Ankara. Hustrat. Tn "R. Oztuna202 sau E. 1976-1907). Grigore C. politice. cauzele. 1877-1878. '90 Mihai Maxim. Moisil. Duca.H. Kurat. nr. sociale. ' '" ldem. Harl>/. Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres. Kriterion Yayinevi.H. Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. G . am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci. 70. pp. ''" Mircea N. căt şi în istoriografia românească a temei. desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România.A.1 07-1 98. a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . 105 1dem. T. culturale. Karal. z. româno-otomano/turce.". YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO. pe multiple planuri. desfăşurarea. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. participarea României.31 6-324. Popa. Karal203 . Bucarest.d 1. XXVI-nci yili. economice. Istanbul. Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice. nr. Cu această ocazie. Popa 1 98 .). în perioada 1 878-1 948.567-592. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1. Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot. 202 T. '"'' Y. Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. Bucureşti.4 1 1 -434. Un om ca oricare altul. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. Z. Ed�ura Albatros. Kurae01 . XXXIV. pp. M . 1877-1878. nr. a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. "" Eliza Campus. tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y. fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. Bucarest.Cm. Din istoria. In "R. pp.BB3-898.R. demografice religioase etc. Relaţiile romlno-turce (1928-1934). Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948. reed itat in revista "Renkler".". Oztuna. activitatea dr.ro / www.R. Y. Astfel. Y. Biikreş. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice. XX. 1994. 1969. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). din 1877-1878). Moisil.41198 1 . 1876-1907 (Istoria otomanll. T. In "R.A. Resimlerle 1293 H. Ankara. pp.cimec. caracterul. ""' Viorica Moisil. ambele fonduri aflate la Istanbul.S/198 1 . originea mişcării Junilor turci. www. XX. Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce. IV. ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. Ankara. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). Osmanlt Tarihi. In "Belleten".753-760. lbrahim Themo şi retragerea sa în România.

Princeton.cimec. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. Ankara.. Tarih Dairesi22 . Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923). TOrl< /stikJSI Harbt. Ankara. 1 933.. www. /. Ankara. 1957. 1940-1967. 1918-1923. B1y1khoQiu. in 10 fascicole. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti. 2 voi. Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). Ankara. Istanbul. 2 voi. J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. Tarih Dairesi. !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi. 220 Y. L. Ankara. Ankara. Istanbul. Yalman. Lozan (LauS/Inne). 1 987). A. 1918-1923). Meray. Istanbul. in alfabet arab. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). Procese­ verbale şi documente). ""' A. ecourile acestora in presa turcă şi română etc. Fahri Belen2 2 sau A. New York. ""' Sina Akşin. C. Atatarl< Anadoluda. Meral25 .ro / www.muzeubt. New Haven. . 6 voi. 1 969. C. Bayur. 210 Mihdat Sertoglu. Karacan223 . 1964. Mahmut Go1o. Istanbul. 1 965. 1 987. Hariciye Vekâleti224 sau de S. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia. Ankara. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial. 1939 (ediţia a 11-a. beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . ) . H. 1971-1972. B. L... 1965-1972. E. 21° Celal Bayar. 210 Mahmut Gologlu. Bayu�20 sau sub auspiciile G. Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial). Peke� 1 5 . 5 voi. 1919-1921). 1 962. J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres"). necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). 1943. Turl<ey in the World War. Kâzim Ozalp21 9 . E. Istanbul. 1968-1971. 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1.. 3 voi.relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E. Lozan (LauS/Inne). voi. 221 S. 21 4 T.B. 1919-1922). 1948.B. 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci. 1 963-1967. 1908-1914. 213 A. 1895-1908). S. Celal Baya� 16 . 1 955. Ankara. sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. Istanbul. Ramsaur. Kuran. lbrahim Themo207. 222 Cemll Bllsel. F. N. lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). 8 voi. 210 KAzim Ozalp.3-13. 1 962-1 968.H. 211 A. noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce. . B.p1u21 8.. Karacan. 212 Fahri Belen. lbrahim Themo. H. E. oferă contribuţiile istorice elaborate de T. Istanbul. Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial). S. Romanya. idem. m Dr. 21 5 N. reed�are. TOrkgeldi21 3 . 1922-1923).H. lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres"). 1948. I. 1 959.XV. 223 A. Ramsau�04• erif Mardin205 . Istanbul. Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. Sina Akşin206. Informaţii interesante. ""' Ahmed Feroz. "}. Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1). 1971. 217 S. Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) .K. Mflff MOcedete. 1 969. Peker. L. Oxford. 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. dr. N. lstanbul. 1343 H. Karaman21 7. ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl..K. Istanbul. TOrkgeldi. pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T. Seirul. pp. E. The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908.. 224 T.nkara .ro 50 .ozan Konf8ranst. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. 1930. Ankara. S. Mecidye. in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". F. Ankara. A. Biylklloglu21 4 . ""' Şerif Mardin. Conneticut and London. Karaman. 1967. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi)./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi. 2 voi. Lozan Banş Konf8ranst. Y. Yalman21 1 . N. despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). ( 1 924--1 925). Hariclye VekAieti. 5 voi. 1968. TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G. idem. Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne.

Ambllly Annemase. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate.". Tipografia A. nr. Bayur. Band. in "J. caracteristicile.S. Viaţa. P.204-232. şi extras. Panaitescu. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial.XXXIV. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. pp. 191&-1948. 1 986. Y. Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre.". R . Menteş Matbaasi. şi amintirile sale). "din afară". principalii reprezentanţi. T. Istanbul. 1 905. sau in următoarele trei decenii. 1 947. Bucurefti.153-16 1 .US. Vl-nc1 y1 1 i . Am consultat. atenţie in mod special preocupările de · "" Y. concepţiile şi "şcolile" istorice.. 1968. ldem. 234 C. 1. Constat/fri şi remedH. 231 Ulrich Trumpener. In RomSnia). întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc. pp.F. Panaitescu235 sau Alexandru V. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. R. memoriile etc. Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. Viaţa şi operele sale). Tangenţial. Istanbul. Ioan Bogdan233 . Vere-Hodge.369-380.E.1-95.". 1962. 49 p. 233 Ioan Bogdan. s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal.P. au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc. pe diferite planuri. ""' Dr. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale. Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc). N. etapele etc. Akşin227 sau S. Bayu. ldem. Giurescu234. Turlcish Forelgn Policy. nr.muzeubt. 1914-. Gennany and the Ottoman Emp/re. !. Akşln. semnată de Ulrich Trumpene�31 . S.A. ��� A. Ankara. H.cimec. istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948. ..1-211943. direcţiile de evolu�e. laşi. a p. H. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966). Ankara. fascicolele 1-11.ro / www. Istanbul . Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. A. Bucuretti. www. 1 950.O. S. 235 P. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver. Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. Ţerek.C. Discursuri de recep�une·. VIII. pp. 1974. C. say1 6/Temmuz 1967. Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies. pp. Rum/fnische Geschichtsschreibung. Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H. U. Tn "R. TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). tendinţele şi programele de cercetare. Vere-Hodge232 . 1 938. MUnchen. T.XXVII.J. împlinirile şi nerealizările etc. opera literară. XII. Fethi Tevetoglu. 232 E. 191&-1942. dire�ile geografice de manifestare. nu au avut in . P. 1946.I. pp. R... T.H. in •Academia RomAnă.-229 sau de dr.1 918. C. R. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică. Giurescu. laşi. y Sevin� Matbaasi. Boldur. . 1964-1966.7-91iuli-ptembrie 1 926. S. activitatea diplomatică în România. Ha att ve Eserieri (H. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice". Fethi Tevetoglu230. 220 Mustata Baydar. 227 A. in revista "TUrii YurdU". pp. voi. Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:). XX. V. in "S. * * * Originile. de asemenea.1-50.. Princeton. 220 S. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk. ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944).3-28. curentele de gândire.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce. elaborată d e E . Ankara.ro 51 . 98 p. Sonyel. motivaţiile. 1968.

259-260. generoase. Pentru deceniul 1 9�1 946. Printre ele. metodologice. 24' Ibidem. Cluj. Gotha.ro 52 .1 250. Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub. in "R. 1 07434. pp. pp. 5 voi . pp. De exemplu.). 1970 (L+478 p. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient).ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea.muzeubt. Leiden.ro / www. organizatorice etc. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale. '"' Alexandru Zub. Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei. Editura Dacia. 1949. d 1.7/198 1 . 1 9081 9 1 3242 . Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie. Printre ele. 1 985.240-268. pp. . a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40. aşa cum am mai 243 subliniat. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc. domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică.333-346. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . NicoarA Beldiceanu. in "Oriens". şt cele de orientalistică-turcologie . 230 Lucian Boia. .R. Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea. fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie. G. nr. '"' Ibidem. O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238. '"" Vezi şi idem. a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44. Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. 312 p. ""' Ibidem.1233-. 377 p. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe. după cum el însuşi a caracterizat-o. orientările. Kitap/ar ve Mecmua'lar. Evoluţia istoriografiei romane.". fiind analizate atât tendinţele. ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. pp. 435-477. direcţiile. XL-L. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr. anul XXXIV.cimec. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei. 231-238. 238 Pomplllu Teodor. pp. Tipografia Universită�i din Bucureşti. . O. Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. căutările şi neîmplinirile etc. 11. www. multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea. Ed�ura Academiei. Bucureşti. Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX). Ulterior. şi cele de orientalistică-turcologie.140-144.V-XII. zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. Bucureşti. 1 976. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. "ofertele" şi realizările.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie.

41 2 p. Ibidem. colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc.ro 53 . 250 Ibidem.muzeubt.. pp. 233-244. "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice. Al.103-153 .. 188--189 . p. ·balcanice (1 943-1 948. de istorie a lumii. a "Europei balcanice". pp. 237. pp. 326 .� . 1 95. 208. Institutul de Turcologie (1 940-1 945.1 09. După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. 326. 2 1-1 68. pp. 326 . culturale. Zub)"24 .182 . Iorga.1 62. a acestui original "concept integrator": temeiurile.cimec. p. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. 141.1 63 . autorul a insistat asupra tendinţelor. 252 . revista de specialitate (. laşi. pp. 1 95. 296. 2 77. pp. 156 .. 239-242 . lstorie şi istorici In RomSnia interbelici. pp. a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora . 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) . 203-2 1 1 . "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 . 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl. Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă. pp.. pp. statală sau privată. întemeierea. documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. '"" Ibidem.1 2-1 3. Ibidem.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245. pp."). a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948. 1 989 . Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională. Al. 239-240. în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258. autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei.Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . R. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn. '" Ibidem. prezentat la 24 ianuarie 1 91 4. exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă. instituţională-de cercetare.. 1 9 1 . evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică. 258 Ibidem. Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 . .. Ibidem. O. 255 ldem. Al. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � . Gândind şi procedând astfel. E. pp.150. direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică.2 .ro / www. 250 Ibidem. 25 7 Ibidem.141. 253 Ibidem.154-196. 252 www. . 254 1bidem. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". ''" Ibidem.1 97-251.1 69-185. teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N. A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 . Ibidem. la Bucure i)2 9. pentru lumea otoman�. ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254. pp. 233-2 37. I .abreviat : "B. p.. Ibidem. EdHura Junimea. 268. programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative.O. 49-102 . practică. . elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G. De asemenea. 250 Ibidem. Al.. ''" Ibidem. S. "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248.1 34. pp.

ro 54 . p.muzeubt. "şcoli" istorice. ldem. ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi. o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. promotori etc. Nicolae Andrei Antal M r.263. unlv.E. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches.182. lucrarea citată la nota nr. pentru prima dată în istoriografia românească. a concluzionat autorul. Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. E. 1 . Brătianu l a U niversitatea din laşi. ln monografiile anterior amintite. şi compl.2/1978.I.164-165 (voce de Damaschln Mioc). >61 "" E. pp. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga.R. Aurel Decei272 . www. 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc). 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă . lenăchiţă Văcărescu.". elaborate de Alexandru Zub. dr.. preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe. Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 . 773 /dem. 326.ro / www. U lterior. Mihail Guboglu273 . '"' ldem.cimec. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • .36 (voce de L. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga. fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie.7·20. în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir. 203 Ibidem.1�eut Judeţean Botoşani ffy270 . 1 1 5-120. generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor. Bucarest.. nr. Ibidem. Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman. Jdem. Nicoară Beldiceanu27 1 . pp.răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl. pp. ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 .S. pp.32-33 (voce de Florin Constantiniu). in "Forschungen zur Volks. ""' Carol GOIIner. '"' ldem. 1978. autorul a subliniat principalele caracteristici. Dem6ny) p. Buculllf1i.Ş. ldem.)"262 . nr.E. pp. Ştefan ŞtefAnescu. Sibiu. RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches. pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter. . XXI.P. pp. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. Fără a coborî la analiza de . au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M .21198 1 .53 (voce de Dan Berindei) pp.şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937). pp.amănunt. 471 p. M . p.142.E. '"" Vezi infrll . totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. XIX.. în succinte medalioane bie-bibliografice. Atitudinea şi demersurile lui Gh. D.und Landeskunde". direc�i şi domenii de cercetare. E .. a fost invitat de medievistul universalist Gh. 1. Tn a doua parte a acestui enciclopedii.283-288. in "R.1 1-18.

• • 'il ' ' . fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite. autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( . p.366. în timpul războiului german. D . şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol. ". cu importanţa lor istoriografică.ro 55 � . neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943).� ' " . programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. pp. ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România. depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti . instrument istoric de lucru.:= . pp. autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor..1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 . pp. modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster. 279 /bidem. ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. --.U. despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943). Ion Matei275 . �3/1956. i � . ldem. cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană. In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274.I.]"283 . Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică.compl. Istoriografia ieşeanl interbelici. ". La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea. pp.O .183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu). t � )'� . Ibidem. Hagop Djolonian Siruni276. din capitala culturală a Moldovei. Vezi şi succinta analiză a G. 528.muzeubt. laşi. Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 . Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950. 215 /dem. . a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl.. 1 72 p._ � 282 Jan Reychman. insistând în mod special asupra perioadei 1 860.)> . P. pp.. 368..466). . in "P. condus de acelaşi turcolog german. in "A. Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane.. laşi. Tn acest context.". m telem. . cit. Pentru perioada interbelică281 . nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi. într-o anumită perioadă [1 940-1 945]. pp.O. 1 980. � 'C ! z '"' Vezi şi idem. . 1985. "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. loc. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945).523-530 Ibidem.. www. limbă turcă modernă. Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l . 700 Ibidem.R. . warazawa.525. care nu au. I(Jem.I.9-24.525.:. . Această afirmaţie este doar parţial exactă. Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 .". în perioada 1 920-1948.� 1 .213-214 (voce de Damaschln Mioc). Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. mai ales. . racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene. .ro / www. pp.cimec. pp. ( .82-1 19. O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 .Ş. . P.. sporadic sau cu o anumită continuitate. m Vasile Cristian.]" 84. . 1 '? . XXVI. D. p. p. Istoria la Universitatea din laşi.299 (voce de Georgeta Penelea).

Band. "" H. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967).turcologii Siidosteuropas und der Levante289. Ulterior însă. P. în mai multe volume. 349 p. ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. MOnchen. din anul mo�i lui Franz Babinger. H.31 7-323. 1 2 1 . 437 p. RomAne. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften".375-379. edi�e îngrijită. MOnchen. la DOrres 1 Durazzo. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943). 1 966. 1 967-196fi290. III. 1 962. 1962. Bucureşti. cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german. 1 966. Voi aminti doar The International Who's Who. Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. E. 1 957. Kissling. 1968.F. ""' Gh.67.muzeubt.Band. . De asemenea. marile enciclopedii generale. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german. ln contribuţiile publicate în . benefică d i n toate punctele d e vedere. 1 951 . 1962. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă. Wien. London. s-a materializat iniţiativa. www. p. Schriltenverzeichnis. In "S. în Albania). 1967. 1 988. 1 938. există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora. index. nota 1 .E.Band..+72 planşe.'. foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. XXVI. pp.1 83.O. 310 p. prefaţ!l. 1968 (postum). 1. " 2110 XXXI edition. Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre .ro / www. 1951. 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice.Band. orientalistico-turcologică. Duda.+48 plante. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger. Band.+IV planşe+1 1 p. J . Franz Babinger (1891-1967). Tncă din timpul vieţii . au evocat personalitatea şi opera complexă. 1968. 1 957.ro 56 . Franz Babinger. Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967). 202 Editura Academiei R. savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948.1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945).M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru. cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961). Duda288 . editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu. 1 958. 1 968. "" Vezi supra notele numerele 45. acesta a publicat periodic (1 938. MOnchen. Wurzburg. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman. p. 1. Astfel. a marelui dispărut..cimec. !reducere de Mariana RAdulescu. W.Ş. BrA1ianu. pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi. II. studiu şi note de Stelian Brezeanu. ""' I. deşi o cunoşte� a făcut Gh. Bucurefli. pp. includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. 1 1 8. l a Munchen. 1 966. 124.. în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger.

trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii). www. assim). fiind angajat cu contract de statul român. 203 16 şi 1 7. la propunerea lui N.A. pp.E. D. 1968.37�374.I. la nota nr. laşi. privind rezolvarea "chestiunii" prof. Franz Bablnger. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică. nr. 28. Bucureşti.314-31 7. trecând peste resentimente şi atitudini subiective. cu rezoluţiile ministeriale aferente.compi. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938). (Tn legătură cu recenziile pe care M. că "de exemplu. invitaţi în România pe bază de contract. istorici şi filologi. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau.ro 57 . cu sprijinul savanţilor străini.". p. 1982. op. Mihail Guboglu. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană.". 207 Lucian Năstas. n.ro / www. XXXII-e annee.ACTA MOI. în general.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial . între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947]. .31 �322. Editura Eminescu. din laşi.15.]"29 . După moartea lui Franz Babinger. universitarii ieşeni Gh. 312. catalogul citat la nota numărul 1 29.S.F. a savantului german.X. cit. cunoscutul turcolog german Franz Babinger. unde a fost publicată cererea Decanatului F. pp. E .despre iniţiativa de a forma tineri turcologi. 1 1 9. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I . 1. în dialog cu lorgu Iordan. insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu. Iorga) . Vezi supra.23�235. prin Franz Babinger. p. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296. pp. in "R. la dezvoltarea osmanisticii române.I.. Brătianu şi lorgu Iordan. Tn 1 960. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români. VII. De vorbi! cu lorgu Iordan. Bucarest. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967). corecte. Ulterior.L. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger.O. P. . a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 .cimec. Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi. nu a făcut nimic în acest sens [compl. Guboglu le-a făcut..".] pentru cercetările lor orientale"293 . ştiinţificâ şi didactică. a afirmat. Informaţiile "cronologice" oferite de M. A enumerat.E.. pentru perioada 1 935-1 937 . Iorga.il.14. nr.6. Valeriu Mangu2 .I. 24.muzeubt. ""' Cristina Feneşan. Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german. scriind . pp. "" Valeriu Mangu. pp. Franz Babinger.D.S. I-au invitat pe turcologul german la laşi. 126. vezi intra. 1 968.�/1 994. 23. prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care. 1 1 8. 300 Ibidem. a folosit. pp. şi subl. in "A. a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 . Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik. Urmarea firească a acestor demersuri..37�374. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem. doc. în România în perioada interbelică. 1 985. in "S.P. XXII/1 . "" Ibidem.. Bucarest.A. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie. de asemenea. de-a lungul anilor.

Iorga. Tn ceea ce mă priveşte. De asemenea. R. Antalffy.)"303 .19S-197. pentru toate categoriile de preocupări de turcologie). Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945). sub patronaj statal. pp. Siruni sau A.S. pe plan didactic. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea. Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească. condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N.179-193.muzeubt. Iorga.ll. Ulterior. vol. pp. laş1) . a completat Cristina F. la 21 ianuarie 1 992. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice.". Iorga. şi a "influenţat" benefic atât cercetarea.L.193-195.319-320. ""' Ibidem. H. pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N . Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior. Decei. cât şi în . trebuiesc însă nuanţate.eneşan.. 304 Tn "C. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). Dj. am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. am elaborat un studiu. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V. Iorga. pp.oraş301 . şi publicat un an mai târziu304 . ) Este deci. pp. ln anexa studiului său.D. Ibidem. a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră. . pp. "" Ibidem.. o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi. Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N. A.N.317-319. ( . la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti.319. căt şi organizarea instituţională.P. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A. Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940). . şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global.ro 58 . Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) . 1993. . în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti. :m lbldem. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem. timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. Tn concluzie.O. p. www. ""' Ibidem.. D.ro / www.164-201. Bucurefli. parţial exagerate.J. Aceste concluzii. pp. Iorga.cimec. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) . Tn această contribuţie am lămurit. din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N.

]"309. autor al sintezei de istorie otomană G. a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească. Vezi F. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937.muzeubt. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger.56316 Dezember 1931 . p. Tn incheiere.393 (1932). "' ldem.I. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. la 3 decembrie 1 93 1 . Deci. (5 masive volume. am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920. 1 1 9-1 70. Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945. vol. 310 300 Ibidem.". idem.• anul XXVIII. acest] Institut şi ministerul de r�sort.UXI. pp.I. XXXV II. idem. el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie. Clu}-Napoca. In "T.182. Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?..R.S.B. IOIT/a. Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl". O. program bine gândit. (B. Corespondenţi N. www. �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 .ro 59 . anul XXXIV. . subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 . Dintre aceste contribuţii. complexe. sub patronajul moral şi material al statului român.2/Summer 1994. In "A. nr. a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893). anul 1931 (nr.24. laşi (sub tipar). On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 . fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. Berlin.P. Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940). Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti. Bucureşti. D. 312 ldem.. fostul secretar particular al lui N. ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl. au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte. 1996. româno-otomane.". Astfel. ( ff. contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. a devenit biobibliograful . Leipzig. . in "Hierasus·. Iorga. nefinalizat insă308.1 27-134.". realistă. a debutat cu 300 Ibidem. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht. laşi (sub tipar).iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat). In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică. LXX.I. preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc. Barbu Theodorescu. 1 71-179.R.n .IXI. de asemenea.. şi am urmărit influenţele şi . 13). judicios şi precis formulat.Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A. Corespondenţa Franz Babinger . nr. oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 . 13 ldem. in "DAZ. pp. s.ro / www. însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N. pp. in "M.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor. Geburtstag. 1 908-1 91 3)." . no. ci ca o recunoaştere obiectivă.49-51.". vol. 2001. Activitatea sa de . Bucureşti (sub tipar). X. In "M.lll. A R. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) .cimec. Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare.". Am analizat.n. .26-38). 3'4 Franz Babinger. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . XXXV III. pp.s. Nicolae IOITia zum 60. 2000. cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia. Botoşani. mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu. Jahrg. Dan Prodan. 2000 .4 (325)/aprille 1994. p. Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger.

= ldem. Acest volum va fi completat. ' Aurelian Sacerdoţeanu. 022 Ibidem. .SS-100. li (1902-1912). comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale. 1 7 Ibidem. Tn selecţia datelor. Vll1+370 p. Iorga întocmită de B. lorga315 . pp. vol. pp. 1 930.15-123.S-14.� . tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 . "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" .+83 fotografii. 1941 (ă la memoire de N. D. BUCUI'efli . Iorga Tn anul şcolar 1929-1930. 1988 .1 2>520). '" Ibidem. amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga. Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. Bucureşti. periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N. Ibidem. In "Academie Roumaine. Bucureşti. Ed�ura ·cartea romAneascA".5-14. Iorga).l (18�1901). . m . Iorga. Despre viaţa lui N.. 1 928 . enumerate. Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres. 1871-1840.. 382 p. Iorga.Ş. voi. permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg. Scrisori cltre Nicolae Iorga. a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. Bibliografia şcolartJ 1 lul N.] în epocă şi în posteritate"320 . 1937. din ţară şi din străinătate. pp. sociali şi economici a lui Nicolae Iorga. ' ldem. Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat.!. Studii fi documente.+fig. importanţa. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). 576 p. tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi.+planşe bibliografii la pp.+10 pl. de al doilea.+facs. urmările etc. l!uanfti. Nicolae lorg1.. idem. 1944. Theodorescu. E. voi. concursului universitar din anul 1 894-1 895. Documente literare. pp. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324. XXXIX+150 p.ro / www. ldem. Iorga (Studiu şi documente). politică etc. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre. Bulletin de la section historique•.1 901 325. ldem. 1 3-55. Tipografia Căt1ilor bisericeşti. în perioada 1 890. in Anuarul Universitlţii din Bucureşti. in "Floarea soarelui".D. pp. studii. Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică. 848 p. Vll+208 p. Bucarest.muzeubt.ro 60 .. 1890-1934. acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare. Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N. pp. Editura Minerva.189-175.. Editurii Mlnerv8. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. XXIV+381 p. în intenţia lui B. 1976. Buc:urettl . Prin urmare. Bucureşti.. 1890-1934. un instrument la îndemâna cercetătorilor..14.P. P. '1 5 Barbu Theqdorescu. Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 .12. 1 972. Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. concepţia istorică. am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant.ll: Bibliografia politici. BIJCIAfll . Bucureşti. literară. 320 Ibidem. Bucureşti. 321 lbidem. Editura Tineretului. :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9. passim. miza. cronologie şi bibliografie. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga. voi.. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 .276-350.XXII. X+630 p. Bucureşti. vol. edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu. ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei . r. 1931. { www.cimec. E.!. 1 979.E. 1 979. Nicolae Iorga. Anterior.compl.. 1 . în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie. Theodorescu în 1 935-1937.. 1929-1930. în completarea bibliografiei operei lui N. 3 1 1 p.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. rezultatul . p. t. 1 935. idem. p. 324 1dem. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga .. idem.

lorga.70-143. M . aflată în relaţii complexe. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. VI. economique et spirituelle des provinces"328 . www. cu un caracter aparte. studentă. finances. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. p. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N . 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. Iorga. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman. idem. Iorga. histolien de I'Empira Ottoman. 332 Ibidem. fondarea. conferinţe etc. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă. 1 908-1 91 3). de asemenea. Iorga.". Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale. acestui subiect. Tn concluziile332 acestui studiu. 1941 . (5 masive volume. a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 . Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique.R. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G. Iorga consacrate. autoarea a afirmat: . Bucarest. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman. formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. Tn 1 943 autoarea. ti extras.326. et qui favoriserent la survivance des nations conquises. avându-se în vedere.ACTA MOl. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită. anui iVI2.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie. 1941 . in "R. ascensiunea. Pubishing house of the Academy of the S. 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle. pp.. M. 1 1 �9. Opera lui N. 192 p. Contribuţii bibliografice. colaboratoare şi discipolă a lui N. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale. N.+1 map. Gotha. multilaterale. 1 972. armee.R.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. Bucureşti.410437.ro / www. Ibidem. N. pp.ro 61 . Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira. Par lă. Bibliografie. 1943. N. pp.144-149.R. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330.M. şi alte contribuţii ale lui N.R. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important. kemaliste331 . m ldem. la începutul anilor 1 970. M. N.M. pp. "" Ibidem. republicane. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman.muzeubt. M . Iorga.". in "B. Bucureşti. �. stagnarea. Iorga (1934-1941).cimec. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. classe dominante.A. O. 331 Ibidem. Bucarest. Tn legătură cu această sinteză. .O. 1 01-122. Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. 39 p.121.

P. pp. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce..200. O. ) [G. . ""' Virgil CAndea. 334 333 Ibidem. a Imperiului otoman. un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman. 340 Ibidem. ( .M. pp.1 87-250. Bucurefti. in op. 1 naşterea Turciei moderne. is not on a work of erudition( . O.30-35. pp. ln anexa studiului său. Iorga.muzeubt.B. grounded on profound thinking" .critică a fost realizată segmenţial. originea.) . 330 Mihail Guboglu.44--<45 . analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339. istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin.200-201 . in special. conform căreia. ldem.R. este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie. la nota 330. la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. Iorga. Bucarest. 337 Ibidem. pp. R. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman".U. M. ) The G. Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N. historien de /'Europe du Su�st. "" Ibidem. N. Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G.211973. www. pp. autorul a insistat..I. but a work of interpretation.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history.ro 62 . . in volumul omagial Nico/as Iorga. româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . 148. . l'homme el l'oeuvre . Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N. Oeuvre de vaste anvergura.1 75-186. anul XXII. In "A. . nr. fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat. . Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . pp. Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N. lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N .35-44. "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman. a precizat Virgil Cândea. ln analiza sa. 1972.ro / www. realizată de autoare. . in general. în universalitatea ei. Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. D. ""' Ibidem. Iorga.". . cit.R. relaţiilor complexe. .compl. ( . p. . autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N . M . The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research. Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35. Abordarea . kemaliste34 . Nico/es Iorga. multiple.cimec. 45-47. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N. . "a Romanian Historian of the Ottoman Empire"). Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N. O. 34' Ibidem. derularea particularităţile.146. consecinţele etc. 342 Ibidem.243-246. cum era şi firesc. Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp. Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 . pp. şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336.25-48. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român. ). pp. in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce.

făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani.. s'est efforce de rapporter. evoluţia pe multiple planuri. documentare. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului. epigrafice etc. cu toate bucuriile şi durerile ei"344 . Iorga.E. historien pragmatique. www.muzeubt. dans un esprit de parfaite objectivite.318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. 340 /bidem. cât şi "orientale"-otomane: cronistice. dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor.33. cunoscător de limbă turcească. 1 1 315 Mart 1 972. Nazimiye TOI)an. Ankans. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român. La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman. Iorga. 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. p. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. ""' Ibidem. pp. O.I. Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului. dane " du sens de realites. Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N.P. în istoriografia românească şi străină346. N. pertinente. in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român. încă din perioada interbelică.S. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N . in revista "TOrk KOitOiil". la ccentenarul naşterii sale. Nazimiye TOI)an. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane. Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 . islamistică sau turcologie-subl.]"3o4 . şi operei sale orientalistico-turcologice. pp. Iorga. ( . autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume).ro / www. Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . pp. cu măreţia şi decadenţa popoarelor. făcute asupra surselor istorice.ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene.318-319). fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 . pp.29-33.27-33. O. p. ale acestei experienţe istorice unice. caracteristicile generale etc. Iorga despre originea istorică. in perioada 1 8931 9403<13 . In revista "TOrk KOitOiil". cu urcuşurile şi coborâşurile ei. sinteza fundamentală a lui N. Ahmed Temir. n-os 1-2/1971 . in "A.R. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică. dr.R. occidentale şi orientala-otomane. După observaţiile generale. care alcătuiesc viaţa intregii omeniri. G. Bulletin". Ankara. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N.E. ""' Ibidem.41/ Mart 1966 .R. 340 Ibidem.E. Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. nr..29. p. "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 . nr. X-ncu ylll.O. w Tayylb GOkbllgin. Ibidem. istoricul turc a concluzionat: N . Contribuţia lui M. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman. În celebra sa contribuţie G. M . D.493-496. .cimec.47. . Bucarest. IV-ncO yili.ro 63 . IX-e annee. Istoricul turc a citit G. pp. numită Imperiul otoman. Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). şi compl. Succinta. in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches. Tn concluzie.

42 1 . Iorga a prevăzut. Simpozionul romlno-turc de istorie. 1. 267. în "R. Bucureşti. www.9. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane. universal. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B.dl. vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie.44-47.31 . pp. de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. Baykal.cit. pe de altă parte. în Mihai Maxim. pp. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. Şi nu in ultimul rând. cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl. De asemenea. N. neadaptată timpurilor moderne.. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale. a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid . Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. S. Halîl lnalcik. in domeniul orientalisticii-turcologiei. loc. r'1 volumele 1 1 . 428. in voi. evoluţia. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N. Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. diacronică şi integratoare. p. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane. cosmopolit al statului otoman. europene. pe de o parte. Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N. vezi ibidem. Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. 25-28 mal 1 978. faptul că doar un stat naţional turc. . I I I şi IV ale G. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. precizând că nu trebuie făcută eroarea. 1 993. 1 99 1 . socio-economice.". in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8. 10/1 978. în voi. militare. 27 noiembrie 1990. Bucureşti. de asemenea. conceptual şi informaţional. în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. pp. Imprimeria Coresl. ' Tahsin Gemil. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. nr. decăderea. la Ankara. referitoare la contribuţia lui N. culturale etc.. a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale. principalele contribuţii istoriografice ale lui N. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. Iorga. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. Iorga. S. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea. Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N . iar religia islamică. "Decanu/". prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . otomane perimate.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania. Iorga). Introducerea şi voi. abundă in sugestii interesante. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc. subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza. R.V.1 878.ro / www. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare.ro 64 . generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia.cimec.bey/ik-urile turceşti .muzeubt. dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. Iorga de "cercetător al istoriei otomane". produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" . comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. Bucureşti. Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu. Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928. Parlamentul Romaniei. A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948.statul otoman in Anatolia. român şi turc. prof. Au fost amintite. laic şi democratic. 1 877-1878. instituţionale. N. apud Mihai Maxim.9. Iorga. Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. ep. O.

şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. Les pllrp i eties d'une natura/isation. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. pp. Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. "" Ibidem.. cu un portret şi patru anexe. cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929).. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360. "bărbăţia" şi "maturitatea". Şăineanu. Amintiri. fn prima parte a contribuţiei sale. 1935.OLDAVIAE. Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea.. /. Vlll+96 p. Vlll+152 p. 1 929. 1 928. pp. contribuţia lui C . 1 52-153. Bucarest. in idem. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole. literaturA şi arte a Academiei". Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. Lucia Wald361 sau D. Paris. E. Histoire de mes ouvrages. idem. 1901 . Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr. Tn partea a doua.. predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. Macrea. Paris. Une camere philologique en Roumaine. Lazlr Şlineanu (1859-1934).ACTA M. 1-39 (Schlţl biogratrc4). autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". 68-69.E. . Ed.1 27-150. Lazlr Ş/fineanu . ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901)..omul şi ope111 .. O carieriJ filologiei (1885-1900). in idem. Bucureşti. 1 947. nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. in-8'. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri. a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său. a doua publicată) impotriva detractorilor săi. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900).VI.1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m. .Ş.41-125 (Bibl iografie critici). a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. Larousse. Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii. articole. Constantin Şăineanu. 61-62. 1978 (456 p. 1 62-183. Prin urmare. traduceri etc. in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice. "" Constantin Şllineanu. in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354. 1 984. Lazare Sarnllan. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici. SE. Lazlr Ş4ineanu.266-319. . 67 p.cimec.muzeubt. Bucureşti. "" Ibidem. Sa vie el son oeuvre. 362 D . nr. 47 p. "" Vlrglullu Florea. apărută ş i in limba franceză 357 . cărţi. Lucia Wald. Bucureşti. "" ldem. subiective şi obiective. 3-4/1 983. t.43-5 1 . 303 Ibidem. Lazlr Ş/fineanu. "juneţea".NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 . ldem. Vlll+56 p. ldem. Bucureşti. in "Anuarul de Folclor". pp. mort la Paris.).Istoricul unei Tmplmlnteniri. Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective.A. Ed�ura "AdevArul" S. deja menţionat anterior. pp. Bucureşti..A. Editura ·universul" S.ro 65 . Le grande phHologue (1859-1934). 352 www. Bucurefll. Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări. pp. Memoire autobiographique. Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster.ro / www. 359 Lazllr Şllineanu. torne 111-e: Recherches complllmentaires. Cluj­ Napoca. lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu.1 8-19.. pp. pp.PTE. avec 5 annexes. Memoriu autobiografic. Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889. 1901 . A precizat motivele. Macrea362 . fratele mai mic al lui Lazăr..

cimec.P. ee. www. cu o puternică încărcătură subiectivă.]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr.Săineanu. ( . raportându-le. am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr.48. Tn ceea ce mă priveşte.". nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă". de orientalist-arabist şi -iranist. 1957. 1 52-153. în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu. Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) .ro / www.l. 'Jtfl ludovic Demeny. vol. a făcut-o. 1 958. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 . Ibidem. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 . unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri. 300 Dan Prodan. Andrei Antaltry. Valeriu Niţu. pe de o parte.. Târgu-Mureş.muzeubt. 1 /Spring 1996.A. în "T. pp. D.O. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii . în Ioan Chlorean. L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) . Andrei Antalffy (1877. . să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( . D. Ladislau Koczlăny.9(). Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică). Tn 1 901 a fost respins. studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. . A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. 1 97 1 .R. volume V. în E. Andrei Antalffy. Ibidem. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie.97.344-347. · ""' Dorothăe Sasu. unele dintre ele pătimaşe. L'orientallste trensytvain dr. p. Andrei Antaltry. En guise de conclusions. pp.R. dacă nu imposibil.27(). 1 1 8-66.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365. Bucarest. Simache . ) în ţara noastră. no . 1978. prin 1 895-1 896. filolog orientalist nerealizat. iar pe de altă parte. Cluj-Napoca. nous pouvons affirmer que le dr... la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti. Deziluzionat şi resemnat.e. Valeriu Niţu.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală.ro 66 .276.100. P. Profiluri mureşene. p.". e. de către Ioan Bogdan. tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees. în "S. .36. Antaltry Endre. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane. p. şi subl. une composante de l'activite d'orientaliste. Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului.). vol.I. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia.l (308 p. . car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică. a renunţat la preocupările sale de orientalistică. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. . poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl. Amintiri. "" C. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie.

Dr. Pllrintele profesor Vasile Radu. pp. a fost studiată de dr. voi. I .M. Bucureşti. 379 1. p. O. 6: 6 www. Gheorghe Speranţă374.1036-104 1 . lsopescu. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea.". primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . nr.· . Atanasie Negoiţă. citându-se succesiv. Ştefănescu37 ..E. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. ediţia 1. Preotul Vasile Radu. drd.". lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. traduclftor din siriacll. Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( . Silvestru Octavian. Mircea Păcurariu376 . pp. această unică ediţie critică (până acum) a .muzeubt. Bucarest. i n idem. seria a 1 1-a. Radu Vasile. în revista "Scanteieri".O. lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab. Bucureşti. a 9 8 8 fost cercetată de C. Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V. anul l . loc. Popescu. uneori până la minuţiozitate. Bucureşti (pp. 382 Pr. E. Bucureşti.35 �). Sistemul religios al isJamului. pe modesta mea garanţie. al Antiohiei in Orient. nr. Bucureşti. 3" M. in "G. . Cleric/ romani orientalişti. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr. ale Coranului ( . în "R. Editura Islam. in "S. loc. Atanasie Negoiţă375 şi dr. Un orientalist p/oieştean. Andrei Antalffy. VI. Vasile Radu (1887-1940). Targu-Mureş (pp.". Nicolae Neaga. vechi şi moderne. 370 1. prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. Dicţionarul teo/ogilor romani.cimec. O.R. .R. in Moldova şi in Valahia [1653-1658].T. + 441 p. Mircea Păcurariu. primul orientalist roman. in "S. 1 940. 9-1 01septembrie-octombrie 1972. prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie. ) ) Simach&-P. deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. anul XXX I II. pp.ro 67 . D. 2252 p.363-366. V. . Glurescu. Andrei Antalffy. dr. M. in "B. Gheorghe Speranţă. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. făcută de lsopescu . Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. 5-6/1 938. text arab şi traducere franceză.ro / www. Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă).359-374). Mircea Piicurariu.716-718. 1 940. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean. 1927-1949: VI + 99 p. nr. Bucureşti.B.S-6/mal-iunie 1967. D.1 6-20. . VIII. anul XXXI . X. drd.D. S. prof. 1912. . III. dr. pe măsura pregătirii universitare de specialitate. prof. pp. Un orientalist roman-S. (. anul LVIII. că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. 538 p. 1971. au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean.P. univ. Giurescu37 .491 -493. extras. cit. Gheorghe Speranţă. 3n Dr. pp. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll).. !udeţului Prahova. D. cit. 373 Pr. Mircea Păcurariu3 2 .278-279.. Timişoara. ) [compl.375. Ştetiinescu. nerealizat însă. in Cllllltori strlfini. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea. 1996 (503 p. şi subl. a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. dr. la Universitatea din Viena (1900-1908). laşi. după originalul arab.M.A. passim. univ. " ' Pr. pp. pp. Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940). Pr. Ed�ura "Univers Enciclopedic". dr. Paul din Alep. Toţi aceşti autori. lsopescu (1878-1922).371-374. pp. + IX pl. Muzeul de Istorie al 18 p.]"377 . pp. . 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu.C.). Pr. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară. Nicolae Neaga373 . didactic şi ştiinţific. 1998. Gheorghe Speranţă3 0 . anul XIX. 375 Pr. in "M. 71 Viorel Bagiacu. 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. Ploieşti.). dr. 1976.". 374 Drd.cit.214-215. Deşi incompletă. Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . 380 Drd. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. op.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 .I. 1 969. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. lsopescu . au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român.S. 468-472. Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922).Ş..O. in idem.".". Traducerea sensurilor şi comentarii. 8 8 M. nr. prof.O.

Dj. în concluzie. depăşeşte cifra de 200. . lncă din 1 944 . ).211 970. voi.cit. loc. In "S. Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie. Bucureşti.414. recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei. pp. Bucarest. ( . 1 1 9.cimec. edite şi inedite..D j. Concomitent. publicate în perioada 1 940. P .I. Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H. . Dj. ). Dj . Sironi (1890-1973}.168-169. 367 Mihail Guboglu. in "R. Ghinea.Dj. Siruni Hagop D jolonlan. Bucureşti.. op.211973. Siruni.A.. . Siruni. . în 1 976384) . nota nr.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H. "" Georgeta Penelea.cit. anul XLVII.299.P. 301 Nicolae M. voi. orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl. valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică.. nota nr..)"390 . H .textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte.muzeubt. Mihail Guboglu a afirmat că "H .413-414. ) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. pp. nr. Dj.ro / www.XXXII.". H. "" Ibidem. p. turcă şi armeană"389 . www. şi subl.Dj. '"" Ibidem.ro 68 . cu multe lucrări preţioase. In concluzie. O. Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H . Siruni.". Dj. ceea ce demonstrează. . încă o dată.O.P. Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 . Dj. 1 977.cit.. Siruni a fost . in "R. anul L.. 91 Nicolae Ghinea. ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti. op.P. Vezi supra. D. Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl. . . .162. Siruni (1890-1973).654.". ) Timp de o jumătate de veac ( . p. Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy.1 941 . . în 1 973. "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani. în necrologuf publicat la moartea lui H.S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl. '"" D.A. "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române. Siruni la 80 de ani. Dj. D . . 302 1bidem. Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H .A. p.nr. 1 978. 380 1bidem.Dj. a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( .. stabilit în România. IX. p. Vezi supra.652-655. Siruni. H. . In E.)"392 ..}". lmbrescu. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani. XXXV. '"" D(an) S(luşanschl]. Siruni ( . D. P . Dj. Acesta "este primul învăţat din România care ( . Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni. . Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H .R. H. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană. Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl. care. pp. prin predarea limbilor clasice şi moderne. 376. .655. pp.

92$-924. Mihai Maxim. 402 Damaschin Mioc. pp.Ş.".U. cu care am discutat. Mihai 406 Maxim403 .769-772. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946).1 70-172. "" Anca Radu.B. 1 993. însă nevalorificate ştiinţific.ro 69 . Cluj-Napoca. pp. juridice.. in "A.45-47. "'" Elena Gheorghe. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei . pp. laşi. militare etc. Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane.429-43 1 . tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane. Bucureşti. L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu. pp. Bucureşti. 79. XIX-e annee. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. voi. 66. 1976. pp. o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică. Mihail Guboglu. IX. no.. 1. Damaschin Mioc399. Istoria Imperiului otoman panl le 1656. loniţă4 . întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare.E. a raporturilor politice-diplomatice. inspirat.R. pp. in E. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani. XVIII. Alba-Iulia. in "Transilvania".". "" Mihai Maxim. pp. pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. cronistice. Mihail Guboglu (191 1-1989). In "Apulum". XIX. Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român.). ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989).O. univ.411976.1 64-1 65..3/1961 . 1 977. 1.R.7-10.". că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul. 36. In memoriem Aureli Decei. E. Bucarest. pp.I. Mihail Guboglu (191 1-1989).I. Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. 1 976. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei).lS - J Aurel Decei (1905-1976). nr. unde a descoperit. 1 990.N. la 1 5 februarie 1 989.cimec. www. 1 969. Bucureşti.61-71 .275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. I nformaţiile. române-otomane în evul mediu./. loniţă. pp. 266). Bucarest.106-106. pp.35-36. in "A. Gubogtu Mihail. R. in E. S-a întreprins. Aurel Decei. XXXVIII. Aurel Decei.I. 1977. in "S. lect.S.I.". 1 . XIX. Bucureşti. dr. ""' Mihai Maxim. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare. XLIII. bogată şi temeinică.OLDAVlAE SEPTENTRIONA L. 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). 398 Virgil Ciocăltan. in "C. XV.1 933. coordonatori: prof. Supremul Judecător. Vasile Netea3 .X.". cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite. Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402.I. idem. S-a subliniat. Gh.". Cuvint Inainte. pp.ro / www. in "R.muzeubt.L. 273.279396 Vasile Netea./.A. 1. in Aurel Decei.711969. Sibiu.O. in "R. univ.I.". 1962. nr. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică. pp. 269. de asemenea. in "A.R. membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie.121-122.". cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică. loniţă.H.7B1 -765. Ion ACTA M. după cum. XV. Cu temeinice studii şi articole.. Gh.Berciu3 7 . 1 989. pp.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395. Virgil Ciocâltan398 . de asemenea. LVIII. nr. ""' Gh. in "R.C. i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". epigrafice etc. idem. Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică. pp. 397 Ion Berciu. va trece cu succes examenul Timpului. 111960. "" Damaschin Mioc.377-362. nr. Bucarest. ""' Mihail Diaconescu.A. Decei Aurel. dr. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll. Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . t . 1976 (412 p.A. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 . Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932.H. pp. Aurel Decei (1905-1976). 395 [Pompiliu Teodorj. 1 976. printre altele. documentare.A.

Institutului de Turcologie de la laşi. studiile de orientalistică­ turcologie în România. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă.cimec.M. români şi străini. 181-191 . Alexandrescu-Dersca Bulgaru. religios. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. O cunosc personal pe d-na M.32-33.S. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor.ro / www. Din tradlţiHe.1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966). fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . cultural. Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . a cercetătoarei bucureştene. editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor. ministrul Educaţiei Naţionale.I. în continuarea iniţierii în acest domeniu. omul de cultură şi diplomatul turc H. aspectele colaborării ştiinţifice N. Universitarul. Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană. dezvoltarea presei în limba turcă etc. dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944). . realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 . care au activat in România în perioada 1 878-1 948. De asemenea. organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea. specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . ulterior.ro 70 . H. H.S. 1978. patriotul. în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945). O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. 197-198. în domeniul orientalisticii filologico-istorice. discipolă).muzeubt. fiindu-le studentă şi. A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. pp. in E. organizarea. angajarea cu per­ sonal de specialitate. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938). Iorga.interesante şi inedite.M. Marla-Matilda.R. . I niţierea. Iorga de la B A R . pe plan politic. înfiinţarea. începând cu anul 1 935. "'" Florin ConS1antinlu. www. cu această ocazie. cu tematică istorico-culturală. Acesta a amintit de specializarea la Paris. funcţionarea etc. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944). M .A/exandrescu-Dersca Bulgaru. pp. FI. cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal. econo­ mic. Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M.S.

I. "' M.A. K. redactor responsabil: conf. XXVI2. Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. p. în ţară şi peste hotare.". Warszawa. Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc.O. nr. Leipzig. amintirilor. Notll bibliograficll. XXIV.I. 2000. Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce. 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin). ldem. Corespondenţll N. H. Aurel Decei .I. Acaro!)lu . 1 1 bis: "sporadic. 18. 1 938-1 939 . Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712). D. 1 943.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. pp. Fethi Teveto!)lu. pp.M . p. s-a scris puţin şi sporadic.415 (1935). Franz Babinger.G. ed.idem.X. 42. 276. . laşi.R. 205 p. 1 984. 1 943.X. 1988.98. 21. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani. i s-a făcut cunoscut. Da� Yolu (Calea clltre munte).". 334. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate. pp. "' Tahsin Gemll.A. Turker41 1 . Ankara. . "' Vezi supra. Mihai Maxim422 . Tahsin Gemil423 . TanriOver ve Gagauzlar (H. ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. lzmir. TOrker. p. von Chalil bin lsmă'il . "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu. laşi. ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". nota nr. "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. I . 5. Bucarest. nota nr. Ekrem.cimec.220-221 . tătară şi găgăuză de aici).ro / www. şi gllglluzii). Fethi Tevetoglu41 2.7.". S. (vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu.. "" 1939-1959. 2. S. S. ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger .O.I. Institutul de Turcologie de la la .". XXXVII.A. in "TOrk YOrdO". Gonebakan (Floarea soarelui). 1942.311956. 410 Vezi supra.M. Die V Samauna.+5 hăf1i. ed. 1949. IstanbUl. Ankara. pp.A. Ankara.". Rela�ile romllno-turce. la monografia c�ată supra. laşi. Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. "' Mihail Guboglu. 233. TannOver. lbn Qlldi Bucureşti. publicat de Mihai David. la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii. M.42-137.21Şubat 1967. . passim. 1960. Bucureşti. din 1 7 septembrie 1 935. Mihail Guboglu421 . herausgegeben von Franz Babinger.I. legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 . a III-a. VII.M. 1 968 . 34. [voi. vol. Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H. gen. in "A. 528. La Campagne de TimOr en Anatolie(1402). unde s-au ofem date generale despre institut.616-617). in "P. Iorga. sau pentru perioada 1 9391 94s41 6.I. "' M. Tannover. . 1 928 (cu caractere arabe). Iorga. 30. cu caracter statistic. în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 .. editată de dr. În primul rând.muzeubt. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . "' Mihail Guboglu. Editura Otto Harrassowitz.S. Gafiţanu. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4.. 1929. la nota nr. Vlll+180 p. 525. 230.I.XXIII/2.Teil: Ultext. 1pp. Bucureşti. laşi (sub tipar). dr.ro 71 . 1. p. ff. adresată lui N . subliniindu-se faptul că "Institutul de www. in "A. 1986. XXV].passim. 1 2. ediţia 1-a. Cuza" din laşi pe anul academic . Editura Univers�ăţii Mihăilene.1 1 5.Nicoară Beldiceanu420 . T. p. nota nr. pp.I. A. 229. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex. 124 p. VI-nei yili. 40. Din istoria. D. in "A. ale lui H . 1 7. p. '" Voi. sau conferinţelor originalului literat turc415 . 1987. Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare. "" Mihai Maxim. fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993.Nicolae Iorga (1920-1937).S. .A. a 11-a. 1 "'H. S . Umba turco-osmanll. idem. cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . Imprimeria Naţională.R. cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă. in "S. Mihail Guboglu. nr.X. Acaroglu .853-854. Date succinte. prin publicaţiile editate sub egida sa41 . idem.I. nota nr. ''9 Jan Reychman.

ro 72 . în 1 939-1 940. an 11.".I. pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut. Ştefan S. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului.muzeubt..I. in "A. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei. martie-mai 2000. XXII/1. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi. 181-182.n . fostul decan al F. Dintre cele edite. Bucureşti.3A. şi compl. nr. p.1 948). 1. Am insistat.I.B(9).X. 1985. pp. Biblioteca.J.X.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii. am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora. laşi. a reamintit împrejurările în care. 432 ldem. * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări. în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu".J. pp.141-143. nr.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937. Memorii. laşi. in "Mentor XXI". narative şi memorialistice.ro / www. p. folosind documente inedite. . ""' Dan Prodan. Alexandru Zub a analizat condiţiile. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi.L. 477 Ştefan S. Din tradiţiile . Ed"ura Eminescu. Gorovei426. TanriC>ver şi Franz Babinger. împreună cu H. 1 989. Din tradiţiile . izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite. vol. 195. Gorovet. . obiective şi subiective.. Tn Memoriile sale. Mlrturii documentare (1). conducerea Rectoratului ieşean a perfectat. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate.405.R. lorgu Iordan. . 1 987.". Botoşani. in "A. pp. Mlrturii documentare (III).I. 424 Vezi supra. Bucureşti (pp.I. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici.N. XXIV/li. 428 torgu Iordan.A.A.".164-201 . 326.S. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 . D.429-430. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său. 342. doc.I. 4211 Al. nota nr. praf. ) o bibliotecă bine dotată. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei . 1-2/ianuarie-februarie 1991. din laşi la sfârşitul anilor 1 930. •şcoala noul" de istorie. s. D. 425 Constantin Şerban. Lucian NAstasA.F. pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 .N.I. Gorovei.339.]"432 . pp.923-924. p. nr. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 .S. p. în aprilie 1 939. Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( . laşi. păstrate la A. 428 descoperite la A. ""' Ştefan S. Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi .cimec. izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare.11. Zub. La' rândul lor.Rectorat şi Universitatea din laşi . am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România. pp. D. idem.P. laşi.85-97). am folosit.subt. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean. 1 977.293-294.ll. www. Petre Ţurlea. R. •şcoala noul" de istorie. Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1). caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc. 43' ldem. in "R.86.

Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI.a Nouli".ro / www. . el /u/. pp.1-28). . C. Aurel Decel .XXIII. rY. Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul".7-8fiUii. m.". In total 45 de vot. pasşinl. passim.13f1811U1e-m 1ri artle 1934. 1865. Haşdeu. voi. Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti. 438. Colescu-Vartlc._plei.1n-185. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N.". 432. ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor.363-391+1 pl. pp. m.".XXXVIII. idem. de asemenea. Nicolae 81/an. Colescu-Vartic. 11. gen. 1473-1868. Bucurefll . pp. Dj. s. franceză. fasc. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. 1 950-m .ll. 439. Mano.1n-191+8 fotocopll. Bucureftl pp. italiană. t. Bucurefll. ci mijlocit.. anul XVII.". B . Nefiind turcologi (istorici sau filologi). Bucurefll . Mihai Regleanu. pp.7. //!t-In "8. nr. an XX. In "A. 1 850-c.181-183.R. subcap. fie din fondurile documentare ale unor arhive. Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822. 1907. Fllltti . le doullzeci de en/ de arlllplslorle. in "A.VI I/2.". BIJCUI'8f1i .M. In "R.I-XXI. V/ 194 1 . 400. voi.I. 585. idem.I:R. Lllhovary. Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. in C L anul XXI. 1 17. 1943.319-330. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc.+XXI plenfe.a XIX-8.17-25. 39 p. Sturza. V/1.VI.lll. . PapiiHiarian. 1940. Ghenadie Petrescu şi C. Ghenadle Petrescu şi C. 6-88+4' taca. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii. 1. Documente privitoare la istoria rotrllnilor. suplimentare. pp. Iorga. idem. Papiu-llarian)... pp.33-42.I. Bucureftl pp. Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe. voi. 386.w R. MII10polltul ArdH/ulul. t. !.A. Sirunl. Bucurefll. P . Bucurefli. Al. Bucunlfti. e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl). Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy). . C. nr. XIIU1984. Andrei Antalfl'y. In "B.R. D. vol. Filitti. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484. 405. Nicolae /ofT/a2. O . greacă. lafl.�94+4 taca. MOldovei şi Ţltil Romlneşli.ro 73 . 398. autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original.IV. ROMIII . pp.173.R. ldem. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie.+28 pl81lf8. poz. Sibiu. Andrei Veress.Z. idem. voi. lorga-ed�or de documente otomane.I-XXV. în arhive. română. 1945.".8-23.ll. In prezenta contribuţie.A. pp. 8 p. Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll. 385. G.A.muzeubt. 1915..R. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei.. 318-319. 445. domnul Moldovei. A propo& d'un flnnln du sulten """. 1940.l {IY. Radu Rosetti. prin intermediul amintitelor traduceri. Bănescu. metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu. pasşinl.S.S. G. Bucarest. EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii). N. Bucureftl pp.al X/X-lea privitoare la familia Mano.I. fasc. voi. passim.303-310. nr. passim.M. 399. Concepţia.A. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină. ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www.1 2&-165. Bucureftl pp. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş.S. A. Bucurefli. 361. Buanfli. . 1976. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. P. Z. O. sârbă sau maghiară.A. dr. 1199-1836. poz. 324-327. lucrări ştiin�fice sau periodice. . H._. pp. 444. Documente din secolele el XVI-lea . 580-591 .".".".3-14. idem.lboie 1931. slavă. pp. 374.". m.I. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului). in "R. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi.R. in "R. In "R. 1939-1940.S/1887.". seria tura'! . pp. 1852-1895.I. din Biblioteca Academiei Române (M. pp.2 fi 111. C.M. Bănescu). idem. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei. Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente. Andrei Antalffy) . vezi Barbu 111eodorescu.M. gen. t. 1941. Sturza. 1863. 1876-1942. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări.".".lll.I. scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11. In "A. Siruni}. Bucurefli.C. Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. Mlhlll Regleenu. rY. in "T. pp. Hafdeu. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi. Tipografia "Rominl. despre N. 376.C. I. ulnla din voi.". Tipografia "Buclumul RomAnesc".48&-508. 587. 356. cu caracter de pionierat. In "B. voi. s.R.25&-283. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H. 1 926.l/1-2. voi. s. 10 voi. lnf'nl..307-315. germană. Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei. 236-287.G.2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga). idem. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane. Furnlc4. Tratatul de pac»-suuhn.ll. In "A.ll-m. din sutele a XIV-a. . N/1 . 1931. Alex. voi. Bucureşti.A. OJ. Furnică._. IV/1940. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. Bucurettl.. Mano. .Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave. 1 92&-1939. 494. 1940.c. " : .". Tn "A. publicate de O. Acte şi scrisori (1527-1690). N.2.R. 1. R.I­ Bucurefti.I. 188&-1909. In "A. .R.I. Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr. 1944.". Bucurefli. In "R. XV. voi . Anafore şi 8lt8 Acte. 1942. Tn ambele cazuri. polonă. IV'.cimec. Andre! Veress.". 351-357.172-173. Bucurefll.M. Bucureşti. MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan. Bucureftl pp. B.. Bucurefll.8. 124 p.

dupA cum am precizat deja. Grupate in.J.71. vol. aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi. Iorga. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică. atât la nivelul turcologiei europene. Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H. Iorga de la B. laşi. !)ocumenl8 literare. Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A.1 943) etc. aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi.M.Facultatea de Litere şi Filosofie.R. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N. culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) . Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. • . in marea mtijoritate inedite. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. fondul nr.. in special volumele dintre anii 1 920-1 938.M.Rectorat şi U. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435.. critice. Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc.A. . Am precizat. C. www. despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937). Andrei Antalffy (1 933-1 834). iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436. C. H. .Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani. H . condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia. Bucureşti. Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu. Alexandrescu-Dersca ( 1 943). Iorga sunt Fondul corespondenţii N. dosarele nr. 1972. istorice şi filolofice. Elucuretti .muzeubt.cimec. fără realizarea criticii inteme. Ed�ura Minerva. Aurel Decei (1 9401 945). Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate.l . Iorga. Relaţiile rorn4no-turce. Siruni ( 1 93 1 -1 943). X+630 p.ro . de către N.ro / www. 152 p. Dj. cu citarea surselor de preluare. sau de o fotocopie bine realizată tehnic.D. din anii 1 937. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N. Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt. M. studiu şi documente./1 776. Bucureşti.N. Mehmed Ali Ekrem. pa�al utilizate . documentelor otomane. . despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 .N.sute de Qosare. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic.ll (1902-1912). Turcia.. intr-un alt context.D..1 948. conservata la A. a textului. T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane. ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit. fără varianta in limba turco-otomană. "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme. c:ontervate la A.R.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. Aşa au procedat N. in 1 907.. acordat familiei sale. l.S. 74 . con�n informa�i interesante. R. in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man .N.R (431 voi. Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. Institutul de Turcologie. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh.I. s-a modificat "in bine". in fondurile: Universitatea din laşi .A. 1993.). edille lngrijită de Barbu Theodorescu. 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. Tar\fiOYer. fără intocmirea unei ediţi. Bănescu (1 926). şi Athiva de familie N. Britiaflu. cât şi a celei româneşti.G. voU (189G-1901). edille Tngrijită de Barbu Theodorescu. D.

429-430. mai mult sau mai puţin . mentorului său.Din Arhiva de familie Victor Papacostea. doc. Edllln MlneMI. www. 2000. en XXIX.6 (despre un _. Toate aceste persoane au fost. ori deţin informa1ii .n Prodlln.I. 1991. Eluanftl . ldem. 8ucurefll .. Frenz s. 2000. Alexandru AndroniC.ql /1 /efi fi � le mottfN lut N. IT. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite.n.. N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul.. /otpl.48-61.. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane. Anton "Niţu. eu Prol. Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 .. �....E. Dan Prodan442. lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930.. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei. Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438. in "R..N lui NicoiN iot(Je. ldem.lallogle de le . a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea..In 1937-1938).. IUb IIJ*. Nicoari Beldiceanu438. pp. suprll note IT. voi. . 19118.XXXIII.I.4 (325)/eprille 1994..X.E.. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je. UM81er el lrwliUulul de Tl.S.lnlrocludlv de Anchi Plppldl. XLVI + 402 p. �· 4511-485 ti extra..300-30 1 (-. IT. a.. IUb tlf*: 'ldem.V (191&-1918).N. "*''ltNuul de E*me . pp.. 2000.. n-oa s-.muzeubt.nlslllf.lll. 01 cn.. In "Rorlw»-Turclce". rv:. 111111 XXXIV. Iorga. CorNpondenţi. t. 288 p... TlluleKu.. 434-4311.blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu.". 1998. �. IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr.nt -. 1995. Edllln MlneMI. Tahsin GemH.297.blnger.-.IV (�91>1918). ·P.1 . D4n Prodlln. Tn fosta capitalA otomanA. Tn perioada 1�1995. � . 2000... ·ce au c:oritribuit.• en XXVIII. P.. voi.cimec. ldem.".". con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M.I.n.n.tl.311971.. P...lui Nlcolee !orgii.. 281 p. ·Ecaterina Vaum441 . � . lt*nlle _.ul XLVIII.A.". din Istanbul. Bucunlfli . ca martori ocUlari sau ca cercetAtori. . ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea. •Tn ocDnbrte 1 141 ). Tn "M.lefl le Buclnfll. a. in Nicoară Beldiceanu.. Mai suntem informa�. In ltudiUI 1111 Frenz s. de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•.373-374. la lămurirea subiectelor cercetate. Buc:uretti .I. XXXIHI ann6e. 1'1018. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440../1994. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea. despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie. Buanftl. P. 648 p. 1 umplut de ct. EdiUII Minerva. a. Buanftl..ro 75 ...I. lll tredua in llmbe frwloezj . Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI. Buanftl.. sau grupajul documentar referitor la 'N.. penlru 8COI"d-."...1 1 (344)/nolembiie 1995.31 �).. Eluanftl. Aurel Golimas.. Tn "A. din 30 nolen'ibrle 1935.... Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl.upre notele IT. vol. PenllltNcu... Din ". preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -. voi..lll (1913-1914). Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. In voi. Bucunlftl . ldem. lldJIIe.. pllfl � � e lul Frenz Bebklger). prof. IT. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948. Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga....o anumitA mAsuri.Vezi . lefl. e publlaM doul � . Dr. lorge. lndld de Ec:elerlne Van.1. dac..... fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam. tumelar de t. lllctDr PepacoltN (14 oct._ primii de .". 1979. pp.320-322.atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N. publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. . in "inima osmanismului• . "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid".. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945). Viorica Balan. rn "Ronw»­ Turclce". XXVII p. deosebit de interesante şi de importante. despre temele de studiu enurnerlde anterior.164-201 . 427. R. 441 N. fQofŞ-28 . IT. . ln ':M. "M.. Frenz � celfDu fi egent aecm?. Documente . 8ucurefll. In "M.I. aucur. de asemenea. �..tlne F. . puţin folositA in trecut: Tn Turcia. pji. IUb tii*". 440 Vezl IIUpf8 note IT. mai amintesc. Cornelie P�.". edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea. lefl. Edllln Mlnenre. Am preflll.E. 45-48. unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive.IT. XXXI I. /otpl.441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). "'Feplul -. ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei. . Franz Babinger sau Mihail Guboglu. � fl . � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o.ro / www. 409 fi 431. Tn "R. Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie). Jntr. Frenz ·Bab/ngflr. lludlu ._. 1993. .. vol.. �. Bucere11 (�. 1Ha}. IT. 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --.. la Istanbul.

S. 538 p. passim.+IX pl. Gh.R.31-95. nr. 1906. Constantin Moisil.G. (reednare Tn "A. maghiară sau bulgară. Friedrich Giese. 1912. 1 949.1-3/ianuarie-martie 1 923. www.C. Constanţi!. 444 publicate în România în perioada c. Omagiu lui Ioan Lupaş. 1. Bucurefll. Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1. nu puteau citi. pp. pp. Intre anii 1652-1659. in "R. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana). Bucureşti. 1900 .XXVI. voi. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. Spicuiri din cronicarii turci. au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i . .400.7�1912. In "B. (13�1514). Ion Ursu. pp. 1 1 5.XXIV. ln consecinţă.". in "A. III.I. August 1940.ro 76 . clfllftor turc. nr. nr. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. 109. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab.3-56. 458. otomana-orientale şi europene. · greacă. B. t. 12 p.253-254. Haşdeu.R. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/. Oonado da Lezze. Cernăuţi.I. Va/aur des manuscrits et des treductions.. anul XXIII. Tn "R. 1909.2. nr. Cialicoff.. fasc.".303. .R.247-2111 .XVV1937-1938. relatări de călătorie etc. d'apres le manuscrlt no.".I.".ll. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi.112.399. româna-otomane în eppcile medie şi modernă.".173-175. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci. pp. Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0). ln ambele cazuri.11.O. In "B. Paris. Bucureştl. t. pp. Popescu-Ciocănel. 11. 99 p. Emilla Cioren. fasc.802-805 du British Museum de Londres.3-56. nr.19-194. Va/schia.374. cit. 1 939. pp. Bucurefti.Isopescu. Editura Otto Harrassowllz. texte arabe. tmpreunlf cu o Introducere de dr. pp. Popescu-Ciocănel. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne. /a Va/achie. Traducere din ungureşte. I. 1 863. Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova. voi. Tn "Patrologla Orientalis".N. italiană. 1 953. 1. von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd. pp. nr.433-434. 237-302. Bucurefti. Paris. Al. Historia Turchesca.I. lsopescu.603-720 (traducere incort'!pletli insi. Spre deosebire de această cunoaştere.5. pp. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris.R. La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. 400.264-265. Bucurefll. Cronica lui ..454. pp. Aurel Oecei. nr. anale.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. p. l . Cjalicolf. adnotatlf. publicatA. an IV. Bucurettl. 1919.}(jiTI von NOrenbafTI.92-93. Hafdeu. Th.". 1�146). de dr. Urau. din Europa sau chiar din România de căre (N. Bucurllfll .".1/1. Firu. 459. Papiu-llarian. . 1 976.. 1/1942. Paris. 1 943. Texte arabe el traduction fran�aise par. idem. in "B. Bucureştl. lbn Qlfdi Samauna. Karadja. posesori ai unui . 1.Y. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie. Al. Paris.. Oradea. Trâpcea. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh. Constantin Molsil. IV. Tn "B. referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe.1 860-c. Silvestru Octavian lsopescu.". ldem. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc). la Implinirea vlfrstei de 60 de ani.Teil: Ulfaxt. Bucureşti. In voi. Edi�unea Academiei ROITlâne. 1 24 p. Goran 1.&-7/februarl&-martle 1 923. Andrei Antalffy).R.LR. pp. V.33-103 ti an XXXII. Firu.C. Er:nilia Cioran. vol. an VIII.I. Un istoric turc despre noi. pp. pp. idem loc. Gh. Tn "Dobrogea Jună".217-235. pp. Nicolae Iorga'. nr. L+304 p. in voi.S. nr. N .. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină. Gh. 1 . pp. p.1 �202. Vasile Radu. voi.247. pp. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. Zerva. pendant les annlfes 1652-1659. 1 1 2. Vasile Radu). 1.. Trflpcea. nr. S. fasc. O. Karadja. TnsoţltA de o Introducere. les Pays de Cosaques el a Moscou. 1 1 3-1 24. 1912. N. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. 1 1 9-1 2 1 : 1 23. voi.: Goran 1. an IV. Bucurefli. amintite în paginile antedoare. pp. N.1 080. franceză. Iorga. A m folosit. cit:. an XXIX. C . Popescu-Ciocănel. idem. dr.XXV/1 936. P. Evtia Celebi. Th.XXII.1 950 . Bucurefll.1027. Corenul. 1 930. 1 909. Leipzig. extras. Istanbul. Paris. an 11.. 1653-1658.4. pe diferite planuri. �Iuda pre/lmlnaire. colatlonne avec le manuscrlt no.". Zerva.674. ldem.". idem.M.M. Bucurettl. Vasile Radu sau Andrei Antalffy. Vl+271 p. p. Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr. an IX.muzeubt. . C. 32 p. în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie. t. 1 933.259-276. 1. 11. nr. Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici. traducere duplf originalul arab. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. herausgegeben von Franz Bablnger.13/lanuarie-Martie 1 937.C. germană. 1 24: p. Andrei Antallfy.O. Bucurefll. O. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf). Papiu-llarian in "T. Ţare Cazacllor şi Moscova.201-364. biblioteci sau muzee publice ori private.cimec. pp.XII/1 933. 1865. pp. in "B. pp.I.398-409+14 pagini fotocopll. idem Toc.. Bucurefll. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche.ro / www.9-10/mai-iunie 1 923. gen. 1 927. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie. 1. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative. nr. pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu.P. orientaliştii romani Gh.390. 1 943.

1996. oameni de ştiinţă. descoperire. Ursu. de un martor ocular. Aurel Decei) sau străini. a · modalităţi lor de abordare. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. din 1 538 (de către Aurel Decei). 1 994. Trâpcea. Firu). în ediţii critice ( 1 . ale unor izvoare narative osmano-orientate. Andrei Antalffy sau Gh. juma/ele. Al. 1 . Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. tradus. Observăm.1 4 1 6]. 1 (1904-1939). fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. 1. Karadja).cimec.Tntre datorie şi pawne. cu introduceri. în particular. o diversitate a surselor de preluare. voi. de cultură etc. au folosit manuscrisele originale.deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog). români sau turci. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. Haşdeu. Cialicoff. Maria . ale Kur'�n-ului. in limbile în care au fost scrise. in alfabet arab. i-111. Carol al ll-iea. regina RomAniei.. EdHura Moldova. consemnate de sirianul Paul din Alep. Iorga.P.l. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . 186�1881. Povestea 11/eţii me/e. 1990-1991. Această abordare direct� a textelor originale. Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. vol. Zerva) . Specialiştii orientalişti. voi . a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. au descoperit. Pe de altă parte. Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919).lt. Moisil. ed i�a a 1 1-a. N. voi. Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele. EdHura Machiavell i. turcologi sau arabişti.Tnsemnlri zln/ce. de analiză şi de publicare a acestora. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră.ro / www. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu.l. editate in ultimele şapte-opt decenii445.muzeubt. C. Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. Iorga). efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy.ro n · . care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger). Popescu-Ciocănel. Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N. aşadar. Aceştia.ed iţia a III-a.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova. idem. Iorga. cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia. bibliotecile sau muzeele din Turcia. a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. T h . Bucureşti. Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. Editura lllbatros. 425 p. 11 (1939- www. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo . comentarii şi note critice (Gh. Papiu-llarian. lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. N . în culegeri de izvoare istorice (N. C. publicate in Europa occidentală. copille sau ediţiile critice. l8fi.l-lV. Bucureşti. C. diplomaţi. Emilia Cioran.

. Buclnfti... VOI. Editurii M8c:hlevelll. Bucurettl ."_..". indice ednolel de Stellen NNgoe. VOI.F.. 1101. ElMIIU8I A'-"dru l. ediţie TngrljiUI. 1914-1919. Bucurettl. CollltMfiiGpot (1902-1901}.7 (3&4)-iulle 1 1197. Ecllluni Sport-Turilm. Simionescu).muzeubt... s.memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante. Emanuel Alexandru Lahovary.. aucur.I. 11122. Buc:lnfli. 1 p. 111'.22-26. (361 )--eprilie 11197.L". ld1lţjl blogrlftc:t .. C.n. 1671-19». Valeria CoatAchel)._... C1M11 a ât. Hlbrtt. educaţional. 1101. Amintiti �. eon.. }. cufiOŞQJf. New Yc1111. . 1111�111311.cimec.u XXXI . 111118.alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N.A.318-337. le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul. llnlanl uneori.lorde letl.+22 fl*lgr8fti . V15 1'ebtuerie 1e43. Duca.. Velerie eo. 1. COCIIdorielori : Gh. Buclnfti.G. Buulu ti C.U XXXI .5 (362)-mlll 11197.vu. 258 p. 111&4 (295 p. voU-111 . <t32 p. pp.ro / www.. 19n. editia a V-e.. nr.1-VIII.fi indice de Lia io._.. 1e43. cele pu� " ". 311935...2P32. Constantin Riduleacu-Motru.C. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce. C.t.ro 78 .. Bucurettl .8 (383)-iunie 11197. edille lngrttA. 1�111118. 11113--1122). 1981. s.. iclem. Edllunl �. s. . Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155). multe dintre ele cu caracter de noutate._.ll . Bucurettl .".1CI-13. edl1le lngri jili . 19113-1 9115. pp. Istanbul. vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229. ldem.I. Armend ctlinelcu. Iorga. 1 M7. 1838. lorgu Iordan. dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&. In "R.ll.II-III. Potnte fi emlnl*t.C. SUntem n1f1W llcllofl.. . Giureacu. Ideologic. edllle.. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe..ne CipiN.. polltJce.n. nr. 1 . www.. Al. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989. VOI. regina Maria...". . Editurii ·p-. � de dr.. Conltenlln �• . HamduiiAh Suphi TanriOver). Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }. ". }. C&mAI pff'. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te .e. ediţie. In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7]. Gknlcu. Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve. Buc:lnfli. s. ir1lrocllare de Dinu C. In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7]. Editura Eminaa. C.. s.1-V. (183� 1938). C1M11 . Tn "M..1 de IIIMie. . Edllurtle "Silex"-OŞ. I. Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane.. 1959. G. Bucurettl. Bucuetti­ Timlfe*li. Mltlnelcu. 550-689..1111.. S.1..I-II. 1113-. pp. Crlstofor 1.. nr._. Bucurettl. Gh. 11191-1924. 15-t p. preocuplrllor rotnlneşti de orient.1122 (Memotl.. evoluţia ti. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc. Edltull "Univefsuu" S. mai ales. Edlllni M8chillvel. Editurii "Plumb".. Giureacu.. RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus .II0-103.• .11. Simionelcu. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu. nr. Tllu . Memotf. 11184. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �. Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C. 11. ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion. . ldem.M.. edllle de Stllllen NNgoe. 415. Editurii �. Alexandru Marghiloman. � ti indice de Stlliln NNgoe. RAdui-u-Molru. 111110.. edllle de Dinl C. Bucurettl .n.. 1Q81. ldem. Buanfli.. Rodlcll Bichis..". Roll*l. IV.". omul fi opeta. 1101.<411935. ediţie B. Nlt:dee Tot.. le fac . Edllln Encidopedidi.eiMMry. 1840).". 230. nlllditere. C.. Beciu. p. � llll.U XXXI. odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131. Armand CAlinescu. Cemel . MemoriN oi Turldsh Stetesman. 1113-. 111'. Buc:lnfli . Gknlcu (coonloiiiiiDr). Amlnt/tl lfll -.I.le 0 llilfl de om . Buclnfti. VOI.. Victor Sllvelcu. · 19112-1994.. IIOI. 157 p..nlin Şiineeoo.. pp. ldem. despre trasAturile. Gknlcu.iclem.. economic.. }. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7]. 1120-11144. Tn "M.l:. 19111-111117. 1101. Edllurli Eucicklpedk:i... li Bucurettl. mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M. Tn "M. Constantin ŞAineanu. cultural.. Note fi "'-"# zilnoll». Gll. Edllurlle �1. 3311 p.. Hetlraler (Memotf).23G-285. � ". VldDr Sllvelcu.1-N. Penlru 1:. aucur. sinuoasA alteori. aucur. pp. Edllunl MIMrve. De un real tola. pp.I. Tn VOI. 21 . Buclnfti. Duca. lorgu Iordan.VII. 11185. Tn "M.52-68. ecfi1ie.tJchel. NlcoiM Iorga. Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic.R.n.). de ". Buclnfti. VOI.R. Crlatofor 1. 111Q8. ldem. Darurilor".. . pp. ecfi1ie Tngrijlti.I.. Amintiti. GMdull (memorii). Istanbul. CemAI 114f'.."". 11197. 11122. 1�1938. ediiJe englezi: Djemll Pahe.i. .U XXXI. Amlnllti [11181-11UŞJ. T rtu Maiorescu.. cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli..". social.... 11178. NlcdN /otDI.II..

I.N.I.E. Bucureşti." "B. Leipzig. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. laşi.Z.I. "A." A. "Byzantinische Zeitschrift'. "Anuar de Geografie şi Antropologie". B. "Convorbiri Literare". D.E.Cemliuţi. I. "A.N. Arhivele Naţionale ale României. 1 964-1 989. BrAila.R.U.A. O.R. O.I . Constanta-Bucureşti.R. "A." B.muzeubt.I." "Archiv Orientalni".Ş.M." 1 990 .' "A.E. 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane". 'Cerectliri Istorice.ro / www.A. laşi. Biblioteca Centrală UniversitarA. Bucureşti. "A. I. Praga.R. D. "A.M. Bucureşti. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'.laşi. României'.I. "A.S. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'.' "B.T. Bucureşti.G. Bucarest. . "Biserica Ortodoxa Romana·..N. "C.A.I.R.C.I.X. "Arhiva Dobrogei". Istorie'. "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj".J. I.ro 79 .G.. RevistA de istorie româneasCă".C.. Xenopol» din laşi.I.C.U. 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'.X. Bulletin".D.L. Leiden." "A.M.C." circa. .O. "A.O.R.E.. Damasc." 'Analele Dobrogei".. . laşi. Leipzig.C.".N. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik"." 'Balcania'.R. 1 . "Analele Brăilei"." "C." "A. c.B.N.R.A.I.cimec. laşi-Bucureşti. Biblioteca Academiei Române. Bucureşti.' "A.laşi. Directia JudeţeanA iaşi.S. . DireCţia Municipiului Bucureşti.' "B." 'Armee-Zeitung Jildirim'. Bucureşti.M. A.R. Arhivele Nationale ale României. Bucureşti.B.. I.O. Arhivele Naţionale ale Românîei.U. 'Buletinul Comisiunii Istorice a. Bucureşti. ar. Bucureşti.T. "A. Bucureşti.R. Bucureşti. Constanţ. Bucureşti." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA. "A. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.M.Z." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl. . I.A.A.G. laşi.Br "A.S. "A. U. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien". arab. I .S. "B. Bucureşti. www.Q. "B.N.S." "A. 'Analele Universităţii din Bucureşti.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica"." "B.I . Bucureşti." "B. Memoriile Sectiunii Istorice"." B. Cluj. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române"." "Arab Studies Quarterly".I." "Arhiva RomâneasCă". 0. "Analele Academiei Române.G.I. Cuza» . "An. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen. Istorie"." "B. . "A.E.R. Paris.S. "Arhiva IstoriCă a României". D.' "C. Xenopol» din laşi. O. A. I ." "C.S.I.O.S.L.�. Bucarest.

f. . MOnchen und Leipzig." "J. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. Jugoslovenski Turizam". Bucureşti. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". filele.ro 80 .K. "Hrisovur. Berlin. Darmstadt." "Lebenslaufe aus Franken". Wien-Leipzig. Istanbul-Ankara.ro / www. Frankfurt am Ma in. f. . "Dacoromania"." • Joumal Asiatique". Wien und Leipzig.R. "F. /.'a. M. f. Berlin. wa an. Cluj. Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. I. . "J. "Frankfurter Zeitung"." "J. S. "D.L.S. ." dosar (arhivistic)." . Cairo.C. "AI-Mustaqbal al-'arabi". "F.T.G. "Hamburgischer Correspondent".Z. "L. Weltverkehr und Kulturpolltik.A.L. III.Muzeul Judeţean Bolofanl d. "E. m. . "H. "M.T.A. .B. 1 930 ." Hegira (Hicre). . F. Encyc/opedia of the Social Sciences.E. ·�utsche Rundschau fOr Geographie"." "Glasul Bisericii". Bucureşti." memoriul.muzeubt. "Morgenblatt". www. E.I. Berlin.cimec. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.c. Roma. Lettere ed Arle. "Deutsche Allgemeine Zeitung". Hamburg. . e.S." "J.Z. "Der Islam". "1.B.A." " lslâm Ansiklopedisi. Paris.L." "Euph.f.A." era creştina." "H. Berlin. illustrierte Mo." F.F. Dresden. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. "Jugoslavija.T. Bucureşti. "Hessische Biographien"./mem. Split.A. "M. fasc.V. D. Ministerul Afacerilor StrAine (din România)." fila. 1-11.F. E. /memoriile .natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde. "Jahrbuch der asiatischen Kunst"." "D. "Die Erde".J. H.F.a. "Forschungen und Fortschritte". "M.S. Zagreb.Ş. fascicolalfascicolele. Split. Enciclopedia Italiana di Scienze.B. Leipzig." "H. E.R:" "D. "Jugoslovenski Turizam". 1 929. Bucureşti. . "Euphoron". "G.F.A. New York.

" "R.S. Arheologie şi Filologie". Westasiatischen Studieri"." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen.M." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte". "Studii şi Articole de Istorie".R.G.G.".v." "S. "Studia et Acta Orientalia"." "S." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei". Berlin. M. român.�.S. seria . Bucureşti. �. şi s. "0 .dl.I." "Magazin Istoric". "Revue Historique du Sud-Est Europeen". MOnchen." "Die Oberpfalz".A.I. Bucarest. "M.I.R. "Revista Fundaţiilor Regale". "N.E. ." "R.O.P. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen"." "R." "R. "Sudostforschungen".H. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft".I. Bucureşti. "R. Warszawa. "Studii şi Materiale de Istorie Medie"." "R." "S. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums"." "M." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti.cimec. "Revue des �tudes lslamiques". Bucureşti. "Revista IstoriCA". "S." "R. .E." "R. "N.S. Bucureşti.A. II.S.u·. "Der Sammler".W. "Ms.W." "O. Wien-Hannover. "R.N. . Revista Patriarhiei Române".M.S ." "R.ro 81 . Bucureşti.O. "Noua Revistă RomânA". "Przegllt(l Orientalistyczny".n." "R." "MOnchener Neusten Nachrichten". Roma. Bucureşti.E.O. .I. Bucureşti.n. "Revista degli Studi Orienta. Augsburg.M. .F." s. · .E.A.muzeubt. "M. "S. "Revista pentru Istorie.I.S." "O." "N.R." "R.A. "Revue Historique"." n. "M. . "Ortodoxia. Bucarest.S.I.R. MUnchen. "Revista de Istorie". s.H. · "Die Neue Orienr.J." notă.Ab.ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale. pagina.N. Giessen. .I. "Revue Roumaine d'Histoire·.E. Bucureşti.T. Bucureşti." rom." www. MOnchen.L. 11. Bucarest. Roma. "M.F. . "Oriente Modemo". Bucureşti. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung". românesc. · paginile.S. Paris. "M.O. p." "Revista Arhivelor". Bucureşti.O.G. "M.M.N.ro / www. Bucureşti.O.H." "R. laşi. Berlin. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA". "Revista IstoriCA RomanA".H. Bucureşti.I. s. ' "Manuscrlptum". Paris. Bucureşti. ' Abteilungen. KallmOnz." pp.F.R. "P.R. . ·.O. Bucarest. serie nouA .R.S.

1 "Studii.B.muzeubt. volum/volume. turcesc. Cluj-Napoca.cimec." "T.I. . ChişinAu." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen".R.R. U.B. www. "Der Tag•.R. . te. "V. U. U." "V. "Transylvanian Review". Leipzig.R.R. "Studii Teologice". RevistA de Istorie".ro 82 . "Viata RomAneasca· . .-Rectoratul.R. t.I . .M.l. M." tomul . "Viaţa Basarabiei".I. .T." "Die Welt des lslams". turc." voi.I. Universitatea din Bucureşti.B.D. subliniere/sublinieri.dl. "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft"." s.B. subl. 'W.B. U. .-Rectoratul. Berlin. Bucureşti.Muzeul Judeţean Bototanl "S. Bucureşti.v. laşi. Berlin.G. Universitatea din laşi.ro / www. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". Bucureşti. U." "S. "Z. serie veche . Leipzig. "T." "Z. U.

muzeubt. ediţie fl indice de Stelian Neagoe.. A doua zi. � (1878-1914) . domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�.Adll MoldftiM SeptenlriciMIII". . Edltunl MactUvetll. iu. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918.... p... M . Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea . la 1 0 mai 1 887. ·-' . Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i.I. V. completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole. 2 Apud Nicolae Clmllr.171198. 1s1ot1a .289..fl). In .E...187k... Tn petlt»da c.Ş.cimec. CXXIIdal-..aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8.(Mih llllnMIIt Confrlll.. In .. XV/1970. ). Tn aceeaşi zi..nl. care nu mai au ra�une de a fi....ro / www.. nr.. Bucuretti. p.. lluanfti (eldras. suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti.".SA. . ldem..A.8.. .D.. Crill*! P�. aoq.ologle Tn Romtt-.ro 83 . iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi. EdltLn Axa..".noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (. la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N. E. o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval.. de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde)..I.it. 1... la Tncept.S (23)11970..a-149. Memorllle regelui C. pp. 11150.. Fleva.aizei orientale" (1 875-1 878). = . pp. .132. Contribufii le latotlcu/ 181. E.1tin Vellchi. din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott.. pp. declar!nd că . Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr. Bucunlfll. Politica exteml • Romlnlel.132. 1986... .. 11187.Ş.suntem independen1i .u. nr. Buclnfll.U . 1 999. Bullllln de atudll fl l1lfenlte" . � .. 1994.. 3 Polllb exteml. D1cf10t1N c...consacrarea oficială" a .". p..1._ _ _ _ _ = !'VIUl.) şi chiar cu Turcia.lll (1876-1877).I... conform căruia . şi cu Turcia vom face legături nouă.. Bucuretti. ..t 1an c .R. www.«>.. � introducllve. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912..rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml). AC'l . 36 p. 1.1..«<rr. vol.. Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la .". Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl.E..independenţei absolute a ţirir. ' Vezl Dan Prodan..s.ro/ 1 el Romlnlel. p. wzl fi eonat.. se impune.). In .

www. Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici. Oz1una. Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce.Axis" . ' N. ' Partea romana s-a aratat dispusă.138. Istoria. p. Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H.137-138. inclusiv de către Imperiul otoman.35-48.). Editura Fundaţiei . Istanbul.ro 84 . Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani. 33-34/1 976.Kurat. 567-592. p. Ciachir. 1853-. idem. nr. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 . Romania şi crizele internaţionale. 1877-1878.247. pp. au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi. an in care au inceput să emigreze di. in .12. Contribuţii. 2 1 1 -248. Ed. T. cap. 137).9-10. şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice. Muzeul Judeţean Bototanl '· . EdHura Kri1erion. Factorii de decizie otomani.Belleten".ro / www. ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878).muzeubt.T. relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România. să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6. p. Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 . Istoria. Bucureşti. iar in imperiu numeroşi aromâni creştini. Politica extemil. 1969. Bucure�i 1 986. guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei. s-a organizat Principatul . nr. Politica extemil. Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). 400 p. vezi Y. idem.. De facto. ilustrat. că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani.73-75. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea . in . in .I.n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar. cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc. autonom al Bulgariei.A. Independenţa naţionali a Romlniel. pp. reveniţi intre timp la casele lor. • N. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu. Mustata Ali Ekrem. p.269-270. Bucure�i. sub .S. 1 997 (277 p. Resimlerie 1293 H. laşi.concertului european• (1875-1878). Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora. Academiei. anul LIV. Ciachir.Y.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy). Istoria. p. pp. V: Independenţa Romaniei: .protecţie" otomană. Politica extemil. p. pp. prin care s-a recunoscut pe plan european. 10 N. Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878).R. independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc. pp. Ciachir.mama crlzil orientalil" şi defecţiunea . Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. 1 994. încă din februarie 1878.311977. ' Politica externi.269. pp. De jure. in noua situaţie politica-juridică existentă.. pp. România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub . .protectorului" otoman. lângă Istanbul (februarie 1 878). iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel . Contribuţii.141. Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878.279-291 . Luptele turco-ruseşti din 1877-1878).protecţia" sultanului otoman. Gheorghe Cliveti.'. 1962. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 . Harbi. anul XXVI. şi de la Berlin (iulie 1 878). Ankara. idem. 1877-1878. Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878.137.A._ 1 879)9. p. 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice.".cimec. Bucureşti. pp.1 913.000 de prizonieri de război otomani.

cultural. " N.R. in voi. Ankara. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia). 1876-1907 (Istoria otoman/1. Contribuţii. anul li.reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare. România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . idem. Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. pp. p. Ciachir. au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării. 1. pp.12-13. p. Ciachir.3/1935. Z. idem. 1 3-16. 1900 (extras din . voi. Tipografia Universităţii din Bucureşti. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. Politica extem/1. 550. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat.553. Nicolae Iorga. p. pp.Economia Naţională"). Halil lnalcik.284.pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). p. Astfel. p.18-19. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime. p. alegerea unor muhtari proprii. au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice. pp. 1876-1907). "Vezi Mihai Maxim. idem.18. a intuit încă din 1 900. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman . 1977. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574. ceea ce conducătorii otomani au acceptat. R. Tn consecinţă. libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română. 294-295. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman. Bucureşti 1993. notă bibliograficâ in: . ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice.151 . Istoria. Contribuţii. Editura EnciclopedicA. militar. neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 . Mihail Guboglu. primul în istorio� rafia universală. mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial. pp.. nr. /stotia. 289-292. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti .31 8-337. voi. 15 N. Bucureşti. ldem. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti.1S. 1935-1936. cu o prefaţă de prof.pp. pp. Contribuţii. sangiacurilor şi cazalelor. 292-293.18. idem. Politica extem/1. pp. 1 958. Contribuţii. Editura Academiei.ro 85 . 274-284.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane.149. 1' N. Iorga. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1.muzeubt. cordiale pe plan politic.65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane. ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene. nr.".144.149-150. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. pp. www. Bucureşti.569.cimec. destinată aromânilor din - 11 N. pp. pp. conducătorii otomani. pp. Constantinopol (1902-1906). presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini. 1962. Lupta poporului romlln pentru independenţ/1. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1. p.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir.80-103.1 74. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. Karal. V-VI. Amintiti diplomatice. Politica extem/1.". Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul . Ciachir. reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. pentru Academia Română1 4 . fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante). Emanuel Alexandru Lahovary. n N. în . Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1. Politica extem/1. /storia. Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne. 35. Diplomaţii otomani au recunoscut. coordonator: Ioan Scurtu. cereri formulate anterior şi de partea română. Istoria.ro / www. R.4/1935. F. Osmanlt Tatihi. Ciachir. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu.26.R. 1 ln deceniul următor.

• 11-a.X. 84. The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908.tl <august 1913. Vilenli de Munte.I..) mJ.OW.. Btk. " E. pp.n.13. Editura Socec. O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ. Princeton. vol.P. Yusut Hlkmet Bayur. Bucuntttl. 101111 Bulel.VII. Dr. lllanbul. 1948.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l ... pp. La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln. 29 septembrie 1 9 1 3). Tahsln Gemll. In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales. 1914. Contribuţii. 1997. Pagini de /storle S!Jd. voi. N. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel).13-18.n. /slorla. Şerlf Mardln.lorga In legillri a. Romlnll. op. eonst.esl europeanl... Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi.l 11011111 editat de Stellan Neagoe. Istanbul. 334-335. 5 (338) 1 rnal 1995.Uniune fi Progres"). lbnlhlm Temo. relrnprii1\IIIJ la Belrut.". Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti. 22 Vezi apreclerite kJi N.. In JOc. nr.<:uJturalo.7-42. Harb Tarihi Dalresl.. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani.7 (318) / Iulie 1 993.I. CIIIChlr. Pe de altă parte. pp. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 . BUCUI'8fti. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare. Politica externi. Editura Machlawlll. Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice. pp. 1�1908.47-53. 1 52-155. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll. ldem. Acţiunea militarii a romlnHor .. RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară.mediator intemaţlonal.. cit.ntlnopole.t. pp. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. 1939 (ed.ig rel ioaae. J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi .r .a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www. 87-97. Iorga. Edilura Hurnanit8s.A.8 (339) / lunill 1995. 238 p.). 1 987). cirlllll i-11 !n111ee � politic real: . din octombrie-noiembrie 19.o103-<109.ro 86 .7880. 1957. CIIIChir. Bucuretti . . Oxtord. Pentru cel de miine.da 1�1909.. pp.ll. 308. 1940-1987.Uniune fi Progres").Jurr/lor Turti". aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo. Bucurettl . In . a.. ldem. Romlnlll Şi rilzboalele balcanice.-Montreal. lstorla. pp. 1912-1913. N.A.ro / www. a. •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac. 1 965..8 (317) 1 august 1993. 17 190S.M. Istanbul-Ankara.Uniune fi Progres").E.xim. Asoci8ţM din Romlnll a . 21 N. ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20. Edltlona I'Harmattan . 19381 965. Acţiunea militarii a RomlnJel. Gramatica 1/mbei otomane. Atvned Bedelll Kuran. 258 p..1 913): atVUment. Gnkur.. rv. Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 .Imperiul otoman (Cotula V. Conatanlln Argetolanu. 249-266. 1970.1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto. cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-. pp. 1989. Aksln Sine. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee.. P. rnef1\lrd pe .. pp.D. " N.P. 20 T.7 1101.ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal .48-52 (In dlferendul grec:o-turc. 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) . In 1 0 pArţi. The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$. 1991 . Feroz Ahmad. latl. 1 5>156. Adam. 31 7-320. 1987. Mecldlye. Contrlbuţ/1. pp.n.23-24. pp. partee a IV-• (1913-1916). 3 voi. 1999. 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908). pp. cit. O lllaţl de om. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde .muzeubt. 328-334. In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. Gheo!Vhe Cllveti. nr. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl .O. Vezi mal recent ti Dumitru Preda. coordonate d8 cordialitate ti corectiludine. in capitala RomAniei. Politicii externi.-ti vtzlll.. Iorga. Ankara. 1995.D.) • Tn anii unnltori.20-23..1 Imperiul otoman._. • cArei garant moral era RomAnia ." . Ei au salutat revoluţia Junilor turci18.C. Oemenll politici � au oon1rtt a. 1 7 Vezi ti Mihai M. Relaţiile cordiale ale RomAniei a. indreptata impotriva unui stat balcanic. Ramuur. In . Take Ionescu .. nr.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a. ni . Ankara. pp. pp. aR XXVII. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma. Editura Alblltroa. TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti). Istanbul. an XXIX. ldem. 1908-1914. tatonările emisarilor universitari otomani au continuat. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl. Tltu Maiorescu. J*11 ci clelc:lll* � el . int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic. ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi .cimec. 1913.n .I. pentru o noul eborc/ere. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. pp. BIJCUI'IIftl . New York. reJati11a � .l de rAzboaiele blliclll'llce. Rornanya. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul. 458 p. . 1964. 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci). atll nou>.

ldem.lorga a evocat . completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 . a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia. 191�1922). In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga.161-162. New �. BUielln".P. 285-291 . 1963-1967. Trupele otomane. 61 6 . pp. pp. . 1914.mpenar. p. ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia. 1962. General FaiYi Belen. E. pp. derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state. Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:.. Istoria. 5 voi. . 1930. Istoria.149. dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră. aprilie 1 897 şi august 1 901 .24-29.. Last but not /east. Politica extemll.H. Vezi fi Carnal P.. 430-451 (bibliognllie la pp. New Yak. Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl. lstalbul.. toleranţa religioasă practicată de statul romAn. llltll'lbul . 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N.1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe.M.E. �. lql. reeditare: Carnal Pllfll.E. în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 . Ş. llltll'lbul. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa). La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. XXV / 2. 1965.. ediţie englezii.a. 1�. se poate afirma că in perioada 1 878. pp. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte. Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal).". 1948. 8mdulllh Suphl TannOvar.A. De fapt. 1967 (205 p.E. 362-363. Ali Fuat Ttngeldl. voi.S.Iorga. Memohls d a Turldsh Stalesm8n.Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. 1922. iar RomAnia in tabăra Antantei. editatA de dr. Hatualar. Fathl Tevetojjlu. pp. din august 1 9 1 6.D. 24 p. U. IX• nl6a. ln concluzie. " N.l . 191�1922 (Memoli.560-651).. pp.J. Anka'a. Sertlil Miri' (N. Carnal. 1922. au fost paşnice. p. lzmlr. IntocmitA de M. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877. l!ucu'efti. Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM.I. vezi fi Barbu Thaodonllcu. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a . 1 931 . Gheorghe Platon. populaţia musulmană de aici. 111 . XV / 1968.3e9-380.A. Djemal Pasha. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver. MlcllM SertoOiu. Bucarest.E. TOrlc lsti/dtll HarlJt. Tevllk Blylkho01u.I.. E.X. riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală.ro 87 .ro / www. Imperiul otoman stăpân pe strAmtori. pp. Poli/lea extetn4. o dor8ll al tDid pUillnla. ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26. Tn.CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N. IDtr/ti). 1968. 1. Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte.I. ediţie B.62. Ankara. E. /. voi. lll . O *'fi dt om.. in . Nicclae /org8 (1871-1940). pp. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). Cont11buţil.I.momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3.34). '" N. 3-13. retrăgAndu-se abia în toamna .1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior. le 6/19 mal 1914. lniUIU din l!ucu'efti. 187&-1914. n-oa 1 -2 / 1971. Istoria modeml a Roln*iei. Guboglu.. voi. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi. 1976. voi. HIIHt. pe multiple planuri. Cartea a doua). In . Clactk. ldarn._. 1 57. Ankara.E. palpabile. 165-166.). cap. alături de cele germano-bulgare.XXXIV (1962). cordiale.24. Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant. Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest.. pp. Turlcey In /ha World War. la Tayylb GOkbllgln. Buc:aest (pp. Pollllca extarnl a Roln*iei.110-1 1 1 .A. 368.cimec. l!ucu'efti. Connec:licU end London.617. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare.145. căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete.muzeubt. noasl18 tn pt1mU rbbol monclal). g. Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya). pp. 29 . � www. In .1 920) sau editate in volume25. Ahmed Emln YalrNWI. Iorga. Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914. 180. 1913-1919.anului 1 91 8. 195. Clachlr. au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427. pp. "' N. 1 5 1 .".. DaQ Yolu. ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913.

ediţia l-a. p. 1966. /stona. Editura Academiei .5 .o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru. Astfel. şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică .n-106. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl. regimul proprietăţii imQbillare. la fel ca in oricare altă . Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· . economică. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32. EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne. romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial. pp. O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. 31 Pentru detalii vezi M. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă.vieţi istoriografice".muzeubt. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode. p. Ciachi(29}.ro 88 . Eknlm. A.106 21 N . 1987). industriei.296-297 fl M. precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile . culturală sau literară. Tntre cele două state. cea din 1903. Clachlr. XX).�27.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. Din i$torla. despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem. legea din 1882.1 . Ciachlr. "' Lucian Boia.meserie" res�ată. pp.943 locuitori Tn 1 879 la 381 .8.297. Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . + 1 (ediţia a 11-a. şi dezvoltarea ştiinţelor. A. 1985. DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ). Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. Moatedb Olkoul. vezi fi Mihai Maxim. improprietArirea unor categorii de popula�i etc.306 locuitori Tn 191 �. p. precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. turismului.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . pp. 32 Alex. pp. Eknlm. cap. transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi). Acestă . micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. Contribuţii. tehnici şi reguli precise de muncă. 296. creşterea populaţiei (de la 1 06. 30 Ibidem. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. 1976. 1. · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * .priet�ti.1 90033. Din i$torla. rela�onal. activitatea istorică românească a inregistrat .ldru Zub.conform aprecierii istoricului N.296 . atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti.cimec. pp. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny). aşa cum exista o viaţă politică.ro / www. Toate aceste legi.. . 256 p. De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui . /ntroducet8. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 .140.29-30. Ankara. Istoria. subcap. Ajunşi Tn acest punct al expunerii. /storloţJratla. pp. Ca urmare. Buanştl. dar "' N. comerţului. devine o profesiune. abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici.

. cu şcoala creată de G. in evoluţia istoriografiei române. Un personaj al imaginarului popular. vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a. filosofia istoriei. istoricul Alexandru Zub: .144-163. _ 35 Al.riu-zise. aceste noi preocupări sunt. ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L.p. şi a construcţiei.. p. ilustrată magistral prin . prin publicarea şi interpretarea lor critică. 30 www.turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate.C.1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn . politic şi religios. Turcul. op.istorice. preocupările de orientalis� turcologie.otomane. Iorga. Ea corespunde. ci .Dimitrie Onciul. Bogdan Murgescu. autenticitate.Ioan Bogdan . Ibidem. Burureştl pp. al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36. Departe de a fi disonante in campul istoriografic. rigoare a criticii.celălalf'.O. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare. Zub.N. actul in . încă modest şi timid.Europa Est­ Orientală".îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare.şcolii critice". care trebuia re-studiat. Editura . momentul maturită�i depline. preocupări cu dorite finalităţi instiuţional . studierea toponimiei româneşti de origine orientală. op.turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular. cercetări etnografice . .muzeubt. Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. lafi. Dintre cei trei istorici amintiţi. cercetări istorice prop. .2 1 1 993. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe.cimec.S. fructul influenţelor programului. coordonatori: conf. in marea lor majoritate. O istorie a Istoriografiei ramine. prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 . sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9.triada critică": Nicolae Iorga . 311 Ibidem. in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se.273. preocupări lexical . p.L. . Mihai Maxim şi asist. traducere de laura Cuţitaru. cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno . traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur. lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu . factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX.varsta de aur. in timp ce direcţia romantică in istoriografie . . Zub.52�.istorica . pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine. pp.9. in linii mari. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 . p. A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii. elaborarea manualelor.273. in cadrul preocupărilor de orientalistic� .Revue Historique" şi reprezintă. in sinteza acestuia.culturale: pentru un român. in mod rigid şi exclusivist. popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. nr.lingvistice. Boia.9. cit.ACTA . metodei şi spiritului .ro / www. studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc. Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme. Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii. 1996. dr. . p. Corifeii şi discipolii ei . după formula lui N. s-a afirmat plenar . desigur. Monod pe lângă .23.". Asia Mică sau Orientul Apropiat).peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf . Iorga a fost.au pus accent pe document. devenită de altfe: clasică.ro 89 .partenerul de dialog".34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut. Tn . cit. fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare.co .MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală. univ. 37 Ibidem. univ.Institutului European".şeoala critică". 1859-1918". prefaţA de Alex.didactice.

studierea literaturii populare şi a folclorului turco . 1 77 1 .otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice.n. T(heodor) C(odrescu)"42 . iar altele din diferite publicaţii ale epocii45. dară trei.433-460. ed.Această condică se află în biblioteca I. făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul. voi.244-269.2. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856. unele fără indicarea depozitului. . sociale. capitolul Acte diplomatice.muzeubt. Theodor Codrescu. Tipografia Buciumul RomAn. in aceeaşi perioadă.. "' Ed.lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale).P.1 1 5-1 34. a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol. celelalte două preluate din periodicele vremii46 . p. hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori).S. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822. laşi. laşi. "' Theodor Codrescu. I-XXV. prima după originalul aflat în posesia lui Th.n . 1 852-1895. scris de însăşi mâna sa. în lucrări cu caracter lingvistic etc. a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul). economice. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�).. Tn voi.XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei. pp. Ed. Tn voi. Sau: . D. unele volume au fost reeditate ulterior.n.l.231 .243. pp. "' Ibidem. · <> Ibidem. T(heodor) C(odrescu)"44 . 44 Ed. . Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici.P.1 18-231 . 1853. pentru care garantez autenticitatea lor. a menţionat sursa: . Ed. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866. din perioada 1 780-1 822. beraturi.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826.. www. laşi. traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane. .421 -424. laşi. 1892. D..D.246. laşi. oficiale. laşi.cimec. Descoperirea. P.ro / www. pp. 1887.osmane. după copii ale acestora47 . Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842. p.ll. 1875. Sturza. etc. . Codrescu. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina . berât-e. 1.225-243. T(heodor) C(odrescu)"43 . 1 4 Ed. în publica�i . Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave.) 1 1 8 şi până aice (p.3�50. mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila . traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco . 1 857. 1889. juridice.81-82. Principelui Mihai G.Toate actele.l. din sutele a XIV-a. Anafore şi alte Acte.1 776. Tn privinţa provenienţei acestora. româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă. Mihail Sturza Vomic.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\. în bogata sa colecţie de documente40. pp. citatul la p.tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică.n. hotărâri judecător�şti etc.l. la ultimul document. P. militare.l. 1-18.D. în monografii. culturale. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV .468-482.) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe.l. 246 . PP-221-224.ro 90 .Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi. fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p. .231 .): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat.

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

b Tarsia . III. Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. pp.". aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. după ediţia engleză realizată de 107 F. 1 649-1 650. insuşite şi aplicate in RomAnia. nr. R. anul III.ro 97 . 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman. 11. 1. Tesll de Ucenţll Tn Utere. ms. 35-60. 1 07 Emilia Cioran. 1653-1658. m. 11. in N. pp.". 1 639. pp. Historiae Musulmanae Turcorum. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco. t.A.Revista Nouă". Studii şi documente. Bucureşti. Bucureşti.". Theodorescu. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv. voi. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA. 100 In .).cimec. Bucak. Nicolae Iorga'.Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. de care trebuie să �nem seama"•.muzeubt. Iorga 9 . Iorga. 3) ms. apoi cele referitoare la anii 1632-1637. 11. R. 101 www. Un c/1/iltor italian Tn Tun. Belfour. nr. 1 2. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. 254. Iorga . dezordonată şi naivă. Manuscripte. datate c.2. in . Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea. Iorga. pp. Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir.R.1 1 ianuarie 1 690. III. Lucreţia 1 . de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius. Bucureşti. VI + 271 p. 1 900. 1 740 . în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost . XI-XII şi XXX-XXXI. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române. Bucureşti. o altă fostă studentă a lui N. pp. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . vezi N. s. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia.R. val. 104 . 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite.A. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente).N. Al doilea memoriu. 100 ldem. ""' N. Bucureşti. la îndemnul lui N . inedit.55-63. p. voi. 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659. Roma. foarte interesante. 1 590. 1 5/1 August 1 900. 1 899. şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra . 1910. Bucureşti. Moldova (Bogdân) .A. 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea. p. datat 1 606. beneficiind de o recenzie favorabilă . Iorga. cap. Apolodor.I. C.A.S. Lazăr Şăinaanu.M. alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî . XXI. 1 97 şi publicată in 1 700. in . 1 899. 53. c i intr-o expunere umflată. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute.M. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N . cetatea 09akov (Ozii) etc. autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk). au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 .ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . Iorga. s. 2. 1 90 1 . în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea. anno (15) 78. Tezlf pentru licenţa Tn istorie. cap. Iorga.I.ro / www. 53-62.Paris. 64 p. 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle". nr. t. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea. Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor.tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) . 1 1 9-120 (nesemnată). Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. Frankfurt. 1 00 Lucreţla 1. Bucurefti. Bucureşti. în fondul de manuscrise Szamoskozi. însă puţin cunoscute. Emilia Cioran. extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi. prefaţat. in . poziţia 399).S. Apolodor. 1 895. a adunat. XXXIII. pp.1 9-30. În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume. 327 p.

te Pays des Cosaques et a Moscou.cimec.. 1909. 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze . despre cronicarii preluaţi de Donado. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie.ro / www.muzeubt. n. p. pp. mai ales. Bucureşti. 1 . o versiune românească aproape completă: Cllltoriile. "" Ion Ursu. în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. Popescu-Ciocânel. Venezia. Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea. Popescu-Ciocllnel. 1906. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh.. specialist în 112 limbi orientale . 110 Donaldo da Lezze. 202-207). 21 p. 1969. fără umbră de IndoialA. 1. S. Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri. 1909. Ambele sunt destul de defectuoase. este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii.Nuovo Archivo Veneto". 6-7. 236.traducerea eXjl ctă ca formă. 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. Bucureşti. că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze. Acesta a constituit prima încercare . 191-195). după ms. reuşită. Ediţiunea Academiei Romane.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh. pentru aceste informaţii vezi pp. Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. Historia Turchesca (1300-1514}. Belfour şi Emilia Cloranu. p . in . Ursu. Gh. Simache. R.F:cole des Hautes Etudes" şi . Ploieşti. calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. 33-103 şi an XXXII. publicată. 1/2. inalte foruri de invăţămănt in 1906. 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări. L + 304 p. decăt pe originalul arab (sic!)". Gh. Valachia. apreciat ca fiind . licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905). pe care le-a folosij Donado. speclal�atea istorie-geografie. tradus in «dulcea limbă românească». ibidem. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale". Po­ 0 111 pescu-Ciocănel. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan . 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp. Orientalistica romani. începută de d. unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). Gh. P.autorul 117 întregii opere" . cum insuşi prof. C.Din cercetările făcute rezultă. Bucureşti. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. p . ) din Britlsh Museum. 342: . 11. Popescu-Ciocănel. deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. despre expediţille lui SUieymAn pSş. pp. in .Grădina 113 florilor după originalul persan . 1 . IX: . despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. 1969. Paris. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 .Go/estanul. p. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897). adnotată. pp. după textul arab".. francez 120 nr. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. 18 p. estratto. XIX. 11 3 Ibidem.. după textul arab. 296 . 1 909.201). t. Intre anii 1652-1659. '" N. an XXIX. G. Popescu-Ciocânel a fabricat. 110 Ibidem. iar Angiolello nu e decăt autor de memorii. "' Ibidem.6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . ta Valachie. Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr. texte arabe. V-L. 31-95. p. Nuova Serie. împreună cu o introducere de dr. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. Iorga a amin!� de . 1 98 1 . d'apres manuscrit no. Popescu. Vezi 1.Gh. D. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori. specializarea In 110 orientalistică.ro 98 . (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . Ţara cazacilor şi Moscova. 111 ldem. Bucureşti.Ecole des Langues Orientales Vivantes". 1912.t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp. www. la . vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . la Paris. pendant les annas 1652-1 659. Popescu-Ciocânel. perte 1. prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv. introducere. 115 Mihail Guboglu. introducere.B. Ulterior. 208-213). despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . collationne avec le manuscrit no. Prahova. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi. a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie. t.". Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. Muzeul de istorie al jud. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. 1 7 . voi. Bucureşti.. dar nu corespunzătoare ca fond istoric. ulterior şi alţi specialişti urmând.

:elebi: astfel. Sllvestru Octavian lsopescu. fiiril prefaţa traducitorului). 120 Coran textus arab/cus. u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII. Cluj-Napoca. vezi şi M. G. den multe letopiseţe izbranil/1. 11.R. Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia. p.Milescu" 124 . 11.cimec. grec stanbullot. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. p. 51 1 p. Autorul. cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. Povestiri. 247-274). Bucureşti. Gottingen. aflate la B. Coranul.". Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane. XIV +228 p. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. tradus ş i editat. când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp. un apendice documentar (pp.. dr. Bucureşti. o nouA ediţie la Ed�ra ETA. a fost membru al corpului expedi�onar muntean....1 773). Bucurefli. Ullman (la Bielefeld-Leipzig. 210-213. 1 995. 11 despre MahmOd 1 .Ahmed III inclusiv (pp. in ibidem. central şi sud-est europene. orientale.T.90) şi un indice de nume (pp. 12 p. D. condus de marele paharnic State Leurdeanu. două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. sli se ştie. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle. Bucureşti. Studii şi documente.R. Iorga. in . Geschichte des Qorâns. 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N . Silvestru Octavian lsopescu. redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. Iorga. www. cap.. S. 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani.A. pp. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. lase. ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane.. 1 9 1 2. O. redactatA dupA martie 1656. 1'" Dr. 98 p. dr. 1 912. an 11. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 . 1 • Istorie a/easli pre scurt.205 (cronica in limba greacâ).302).adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. Guboglu.ro / www.. cronica expediţiei turcilor in Moreea . pp. Tânărul universitar bucureştean a descoperit. a fost editat manuscrisul lui 1. Llpsiae. IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti. Bucureflj. ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . Gustavus Fluegel. 1 860. Constanţa. .". visle/se i Bender (Afenduli). Iorga. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp. "" N. attribule Il Constantin Diichiti. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. Guboglu.B. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . G. Tradu. voi. Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti.". fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 .Svensk Tidscrift Sartryck". 463. an XXXIV. prima scrisă de Alexandru Amira 5 . o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme. pp. l a inceputul secolului al XX-lea. . cu referiri la relaţiile lor cu romAnii. ln această situaţie.. 1 715. Iar In voi. an VIII. atribuită lui N icolae Spătarul . 1 863. 9 .134146. pe baza celor 3 mss. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă.39-124. Gadjanoff. vezi şi M. Bucarest. IX. unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt . R. Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke.M. 538 p. 1919.77). 1/1913. traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea. pp. in N. 237-302. nr. Conlributions roumaines. Iorga. 1 869. 122 1n .327. de Alexandru Amira. IX. Papiu llarian . 78 . 1905. 121 1n . in timpul expedi�el In Moreea. . scrisori şi cronici. VAcârescu. 120. 91 - � 98). Cemtuţl. . 1 715. a doua 127 126 de Afenduli . 190 1 ) .237-247). cap. recensuit . atribuilli lui Constantin Diichiti. Rl di Suedia. Orlentallstica romlnli.ro 99 . 1 9 1 3. S.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <. 1905. a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 . care a tratat in volumul ! despre Muhammad. Cronica a tost elaboratA In limba romAnă.I. En grekisk Kron/ka am Karl XII: S. voi. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii . (pp. In . pp. voi. publlcaUI de Nicolae Iorga.Senm III (pAnA in 1 794).1 83-207. urma textul acesteia (pp. pp.Oobrogea JuNi". Rege/a Suediei. "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea.3-8). 192 . idem. .Biblia" turco-osmanilor. 7-8/1 912.c ătorul.muzeubt. atribuită lui Constantin Diichiti.. Stockholm.275 . articole citate la n. text reeditat In :"A. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe.

Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. pp. cum sunt cele germane ( . Tn ultimele patru decenii. Speranţă137.". anul XXXI II. L'Ori6ntalist transylvain.". lsopescu. pp. vechi şi moderne. prof. Profiluri mureşene. rn .Napoca. 5 . BucureŞ1i. in voi. 5 .originalitate în concluziile formulate 130. 471 . Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere . în 1 929" 1 32 . o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe. primul orientalist roman. anul XIX. 49-52). idem. Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S. pp. /sopescu (1878 . in revista . anul XXXI. A.cimec. Tn continuare urmează textul traducerii131 . DorotMe Sasu. laşi. www. 2 1 4 . dr. Andrei Antalffy.M. că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. Antalffy Endre. Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). "'"Dr. poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii. pp. Contributions roumaines.T.M. univ.". 342-343. voi. ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii. nr. Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 .. "'Ibidem. 3 .". .1041 . TArgu Mureş. Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!).ro 1 00 . .B. . a afirmat: . aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România.538. uneori până la minuţiozitate.V / 1957. Tărgu Mureş. 9 . pp. 1 958. pp. rn Dicţionarul teolog/lor romani. Cluj . p. O. 9-1 1 ) . ).6 . Mohammed (pp. . nr. '"' M. 27-49).S.5.215. lslamul (pp.iulie 1 957. Mircea Păcurariu. p. 1036 . făcută de lsopescu. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. in .386. in . p.octombrie 1 972. Gh.. nr. 1 . 1971 . '"' Ibidem.1922). EdHura Univers Enciclopedic". . p.privită în ansamblu. . 1. Speranţa.) englezeşti ( . Valeriu Niţu. Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 . O.G. 1 30 Pr.1 0 1 septembrie . Bucureşti.347. 52-60). nr. Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp. seria 11. în limba franceză şi ( . Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi..100.ro / www.7 1 mai ­ iunie . R.muzeubt. C/erici romani orientalişti.T. 137 Gh. 272. iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133. No. O.pe modesta mea garanţie . orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905). "" Atanasie Negoiţa. Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem. in . 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. dar faptul că nu oferă mai multe . III. ale Coranului. Dan Prodan. volume V. a comparat dr. Sistemul religios a/ islamului.1922). a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. ) italiană ( .Iunie 1 967. rn . Guboglu. calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'.S. Un orientalist roman: S. 1 1 -27). 363 . Spring 1996. pp. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu. 61 .472.detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare. traduclltor din slriacll. 5-611938. lsopescu . Andrei Antalffy. 90 . 1996. Coranul (pp. .Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. orientalistul transilvănean a concluzionat: . "" Nicolae Neaga. .5. BucureŞ1i.468 . Silvestru Octavian. dr.veţi crede .). Orientalistica romanii. traducerea oficială în limba turcească.6 1 mal .§n-ului. pp. . Andrei Antattry. Istoria roabei Tavaddud (pp.s. anul l. Bucarest. în legătură cu care dr. şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136.Scânteieri".". 1.

ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. Tn al doilea rând. L. a unei religii.după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. lsopescu a precizat ca .cimec. greceşti) despre relaţiile româno . O. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative. 3. publice şi private. ••• In . Evident. filologic. Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana.c. Dâmboviţa. Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) . Neazi. Popescu-Ciocănel. religios şi didactic. a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. s-au folosit manuscrisele originale.ro / www. Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie. Bucureşti. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă.muzeubt. profesor de limbile turcă. ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. de pe monumentul funerar al unui . anul XLII. 224 • 225. p. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /. www. religie adoptată oficial de turcii otomani.începutul secolului XX. alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. Tn concluzie. după care să se fi realizat traduceri. culturi şi civilizaţii universale 140 . 1 / lanuarie 1908. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV .". descoperită în comuna Finta. de către musulmanii din România. cu caractere arabe.S). jud. de către specialişti români. nr. a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană. arabă. de popularizare şi informare. în ultimă Instanţă. I nscripţia de pe piatra funerară. fiind studiată ca izvor istoric.sursă primară" a lslâm-ului.ro 101 . o finalitate religioasă­ didactică. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi. filologic şi lingvistic. putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. dar şi accesul. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul. pp.turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere. italieneşti. din punct de vedere istoric. Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. la această . Prefaţ/1.dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene. De asemenea. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane.

45 . Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea . 47 p. cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii. Otientallslica romlnlf. haffid jiye). Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. Djuvara. 228 p. 1900. in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. pp. Atena 1865. după edi�a originalA In limba greacA. mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române. Bucurefli. BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 .cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări.muzeubt. '"" Constantin Erbiceanu. p. contract cu sau fără obligaţii. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu. conform legilor otomane. potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. vezi şi M.cimec. 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G. '"' D. pământuri mev�t. Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană.ro 1 02 .47. . conculzionând că. Un rol important . După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea. 1899. G. " " Ibidem. Bucurefli. Bucurefli. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat. www. 4) pământurile neproductive. Guboglu. 1 881. bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză). '"" Ibidem. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate. '"" T.ro / www. pp.1821). Nicolaescu. Istoria sultannor a Imperiului otoman. G. 328. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes. a fost studiat de juristul George Filitti . Guboglu. 1 10 p.28. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye..29 .45. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri). altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. vezi şi M. Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D. Nicolaescu. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44. lbidfHn. drept de preempţiune. în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. C. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes. 2) proprietate publică (mevkaffiye. care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. transformată in vakuf-uri). 37 p. . pp. 8 . Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman. . pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). Assan. Otientallslica romlnl. Rlspuns D-lui B. a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic. Stamatiades.Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic. 322. Bucarest. . destinate recultivării (mev�t). G. drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu. şi a lui 1. 1898. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. Filitti. Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146.. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide. de 1 700 a 182 1 . p. moştenire.. Conflictul vamal cu Turcia.

Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476. ed.ro 1 03 . Buareşti. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 . Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman. 2. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours. 372 p. Buareşti. nu pot decât să le amintesc. 8uc:u'eşli. an 1 1 . nr. ed.capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. 1 16 p. 1 9 1 3 . 180 p. 1904. bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de .". Bucureşti. precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema .X.1 9 1 4. 1 908. 1 997. XII +541 p. statalitatea şi autonomia acestora (pp. Buareşti.compl. Buareşti. "' A. La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547).1473. bazată pe o educaţie şi cultură superioare. conservlind. cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 . 1 894. 1 896. 1. 204 p. Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla. 1 900. ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman . 1914. Paris. Ulterior. Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. laşi. p.Vllt.). Cluj-Napoca. voi. menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie.M.capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . 1 . precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze. Ştefan Pascu. III. XXVIII+221 p. 1. ti nr. 830 . pp. D.. vot. scrisori din august-septembrie 1856. cuvAnt inainte de acad. lassy. XIV + 402 p. ldem. 8ucu'eşti . Şt9fan cel Mare şi turci. Paris.827. ldem.+fotggrali l . 1 845).p.994 . 1904. 1. 1 880. 8 / August 1907. complicata.. 213 p. I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p. pp. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc.cimec. idem. O. vot. Gotha.tractatelor dintre români şi turci". laşi. L.Arhiva Românească".1 1 30. vezi supra notele 1 1 5 . şireata şi duală. popularA. D. voi. 12 vot. Iorga .). El a ajuns la concluzia că prima . 1914.. Edua Dada. Xenopol. an XLII. şi. an XXXVI. voi. 1. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 . V.D. 1909. in special. Wlell. Emest Lavisse el Alfred Rambaud.Ioan Ursu.:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. sous la direction de M. Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N. voi. 1901 . ldem. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române.). www. Dlmit'IJ Preda. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p. 869 893. pp. Editura Albatros.E SEPTENTRION/t. pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti . 16 p. 1905. A. în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. 10 1 Octombrie 1902..VI. 1.-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856. In concluzie (pp. Istoria romanilor din Dacia Traianll. Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii. laşi.c. 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . contrinuVa a meritat să fie amintită p.)" . 1 888 . deschise către modernitate. "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu. Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu. 52 ldem. ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc. 1908.. passim). la nordul Dunării. 1 1 1 Noiembrie 1902. idem. '" N. 798 . Vezi şi Andrei Radulescu.997. 224 p. Existenţa mai multor ediţii ale . nr. nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă . Iniţ ial lucrare de licenţA..832. XVIII+405 p. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii. Scopul pezentei analize fiind bine precizat. 1 -V. 383 (ediţia a 11-a..( .. pp. Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. ed. idem. prin acţiunile lor. 372 p. ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor . · ''" Paris.capitulaţiune" cu Imperiul otoman. Bucureşti.. 1 1 27 .CT/t.) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!. formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49.1489). pp. Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne.. 11. Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec.1538). MOLD/t. 11. cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc. .romAni 1 puteri europene.capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu .lt. laşi.1 893.ro / www. autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş.muzeubt. Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii.. Iorga. 1 987. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893. in concluzie. 294 . in .US această perioadă. voi. XIV-XIX).P. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu. Tncă în timpul perioadei unioniste.1 18. 205 220).378-392) a afinmat că . Ursu.

51 (ed. . .ro / www. p. au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. nr.tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul.tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 .închinare a ţărei n-a fost" 1 6 .924 . 55 (ed. vezi supra n. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. 487): . 1 54 . p.64 . 98). cănd contele Or1ov.." 1 64 Retrospectiv. i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C.. Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe. o realitate de fond. . 496 . ele au fost arme ' 54 ldem. închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) . Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. care învinsese pe turci în atâtea rânduri.muzeubt. Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie. 1 2 / Decembrie 1907. cit.G . Acesta a ajuns la concluzia că . "" Ibidem. nr.capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. Constantin Giurescu a cunoscut. p..de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită..reedltare in 1 993.ro 1 04 . Bucureşti. pp. in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor. cred .)" 161 .. p. Tn subcapitolul ultim.. p. apreciind că în perioada 1 420-1 456 . pp. Giurescu a subliniat că: .. nu se adevereşte deci prin documente. 1993. lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs. www. p. 21 . pp. ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. p.domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă. 1 993. Principatele fiind suverane.22. Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea). Bucureşti.49 . autorul a făcut . pp.însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. 1993. pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor. . pp. aşa cum s-a stabilit în 1 456. 65 p. 1993. . 503). că tribului . 504). 10 1 Octombrie 1907..( . de istoricul Constantin Giurescu. 31 (ed. plăzmuind ( . scrisoare din 30 septembrie 1 856. nr. C . pp. Cantemir şi diferitele versiuni ale . 504).. Pe temeiul spuselor lui. 157 Ibidem. ' Ed.. muntenii au redactat actele ( . de care vorbeşte tradiţiunea. in idem. 1993. Astfel.1015. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. 99). cât şi între sine pentru unire" 1 .Muzeui Judeţean Botoşani . istorică 1 59 . p. XLI. 56 (ed.cimec. s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif. 65 (ed. loc. 1 01 3 . Ed�ura Eminescu. iar în 1 839 . nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( . Glurescu. iar moldovenii au alcătu�. opera istorică a lui D. în schimb. ) . p.o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . 1 .. 104 1bidem.498). 1908. Studiu istoric. folosit şi citat aceste . ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani. 493-494 şi n. 58 (ed. dar exprimau. şi tot pentru motive politice. independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice. (. . lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei". an. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul. scrierea ( . )".A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634. . 87. incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată.tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi. 25. 1993. pp. Aşadar.. 1993. 1993. ). ''" Ibidem. 63 (ed. 1993. a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii. C. antologie. Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi. 910 . pp. Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( . 9 1 Septembrie 1907. '" Constantin Giurescu. că tradiţia istorică. 4 '"' Ibidem.. că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană. Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil. 1 242 -1247.. scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . al IV-lea. le-ar fi plătit tribut.. ).65 (ed. 501): . . p. în condiţii . 4 102 Ibidem. Studii de istorie. al lucrări. p. '00 1bidem. p. 158 Ibidem. . că o . echivala 2 cu un tratat de pace.

bibliografie.otomane Tn intervalul 1 878. C.76).) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p.". O. In .M. 29. şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. an III. 7.Viaţa Nouj".. an IV. .. bl fondul problemei . însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169. (XLV + «3 p. s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi . 1985. 170 Ibidem.. p. ale Principatelor RomAne. 1993. 8 / 1 7 iunie 1908. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl. Bucureftl. ".A. 1 908: . pp.a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772. etc.S. diplomatul şi istoricul ! .55. "' Vezl .de fapt.7 / 1 . XXXV III.compl. P(eretz) .( . 101 Dlnu C. trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. reale.actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec. de la 1 879 (noi. cu o prefa1il de Prof. religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 .se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc. El a precizat că . vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . nr.. conduzionAnd că . nr.un foarte frumos studiu Independent . Giurescu. 173 Ibidem.. Fllittl. nr. Iorga 1 1 902 şi C. 1. administrative şi fiscale" şi cu o 31 2. . a unor circumstanţe concret-istorice.XIX171 . 63 p. 1. 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. pp. XVI . Tn primul capitol al lucrArii.. . 1 9 1 5. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi.23.) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512). p.33. p. R.P.1 914.cimec. 7 .convorbiri aitlce". Filitti a trecut apoi in revistă . 11. Filitti a negat existenţa . pp.474: . de a n rotesta impotriva şi de a limita. 25 . nr. an XLII. an III. D. 3 . implicit.capitulaţiilor". Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei. 1• Ibidem.).. . Juristul. In . Opere alese. 1 . vezi ti �le lut Manole Neagoe.textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl. BU<Ueftl.trablteklr" le pp. C.4. poate prea tranşante.L. de-a lungul timpului.aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te . nr. pAnă la anihilare. text stabil�.I. reeditat In idem.59. Edltunl Enciclopedici. ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i. 167: . pp. 69 (analiza Intregului studiu la pp.1 6. romAnii . autorul a analizat . Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu. P. 174 Ibidem. 3 1 1 - www. cuvAnt Inainte.R. 4 . existase într­ adevăr'' 1 65. Filitti a reluat problema . căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală. pp.Faptele pe care le stabllette d. C. on Ibidem. nr. şi a unor înţelegeri bilaterale scrise). tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea. "' Ibidem. 4 1 6 aprilie 1908.privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că . Introducere la C.Neamul RomhiC". p. 1. 0 1 . fără contesta�e din partea Po�i"174. s. C. Glurescu. Bucureşti. pp.6 . 5). an XVII.". lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării. 23 .2 / 25 februarie 1909.prin capitula�i . dl . 2 1 19&4. cit..capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic. Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă. Ed�ura Eminescu.ro 1 05 . Acest . 1. Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /. C. 67. admiţând afirmaţiile lui N. op. pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 .S . Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor.anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168. �III lnalclk.C.". Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal. pp.muzeubt.ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare.A.celebru studiu. Bucurefti. t. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat. 111 Mlhlll Maxlm. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească. 17 .ro / www. Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano .

porlret de istwic. "' N. I. Tn ceea ce priveşte Ţările Române. op. 26 . Ibidem. Fililli.000 de galbeni ungureşti 0 . nr. C...Fevrier 1916.".8. Tn concluzie.Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză. pp.64. 1.ro 1 06 . pp. "" N..21 Janvler . pp. poate daruri ocazionale. Ibidem. era independent. 1914. pp. 45 . 20 . autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor. . analizată sumar de C. pp. 11 .. ''" Ibidem.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec. recent. L .XVI . Zagoritz. N. şi idem. pp. A.23. pp. 184 Ibidem. în timpul lui Alexandru-vodă. 34 . A. tribut otomanilor. 35 . m P-lea.86. 113 Ibidem. cit. 1 1 3 -1 14.oc:tombrie 1995. dar plata tributului nu implica închinarea ţării. . in . completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei. Cuvint Inainte. Filitti. cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare. din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate. pp. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV. an XXIX. pp. 1 833-1 8501 75.muzeubt. Bucarest.. . p. a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. XIV. Iorga Tn .închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă. apoi. Domnul �oldovei era tributar otomanilor.46. 182 Ibidem. Constantinescu.B . ci doar răscumpărarea păcii.49. n-os 1 . la L C. recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a . Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei. . cit. a fost o contribuţie importantă in domeniu.model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 . de N .cimec.. d a r nu supus. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului.studiu precis 65 (1 538) 1 . prin pacea încheiată probabil în 1489. apreciind-o ca fiind un . 10 1 343 . 2 . 1 1 4 p. Constantinescu sau de Gh. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale. .".19. 89 . deci 6 nu vasal 1 3 . .C. obligaţi fiind.compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772. nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . Filitti încă actual după opt decenii. pp. ţara devenind vasală acestora.28. Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 .1 12. "'Bucureşti.n. Ştefan a reluat plata tributului. vezi. u• . . se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi . '" Ibidem. Iorga a recenzat această contribuţie. 67 . op.M. s. XVII I-XIX) 6 . iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4. apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor. A. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . - George1a EESO ann6e www. Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul. analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2. iar . Giurescu in 1 908. Conatantinesc::u . Bucureşti. N. Studiul lui 1 .ro / www.tractatul" moldo-otoman o .

des qu'il y a eu des Turcs en Europe. G. IV+180 p. Iorga in .Constantlnopole . datorită intereselor politico-startegice. 5 1 Mal 1914. Mes mlssions dlplomatlques. 1. Paris. + 1 8 hărţi. Tn ce priveşte al doilea aspect.�mentar-cronistice.Luxembourrl Athenes.1925.ro 1 07 . Iorga.494. al unei anumite concepţii istorice.Solia . Gh. Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie. 44' IIIV16e. In .E. autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92. Constantinescu 1 88. Ma mlssion . In . Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman.442. dar poate fi considerată şi articol independent. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate. pp. n-os 7 . G. susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497. T. Felix Alcan.B.21. Souvenirs dlp/omatlques. Tn . Zagoritz.A.. 419 .muzeubt. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive. Paris. Bucarest.8 11914. Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N. ' 00 N. L".Ga/atz . Giurescu ( 1 908). Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913). După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4. Zagoritz. an XLVIII.229. fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 . este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . 21 p. ''" Ibidem. A.7.B. tome Lll.t Constantlnop/e (1896 1900).8 1 Juillet . au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice. N.". nr. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90. 1914. Tn concluzie. Bucureşti.Bruxelles . ti y a eu une question d'Orient". pp. al uriei anumite baze dQCJ. pp. r • annee. '"' ldem. Iorga a respins concluziile lui Gh. Studiile acestor . E.S. a studiat · . subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86. 1 930.Revue des Sciences Polltlques". 181 .Le Havre . sunt un produs al timpului lor. 1887 . după trecerea a peste opt decenii. 205 .AoOt 1914. pp.ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice. Iorga a recenzat studiul. 1 "7 Gh.recenzie la recenzie". Belgrad . dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189. iar conducătorii creştini (şi unii gazetari . . Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N. . 7 . de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193. O.O.Juln 1 929. �.c. militare. Vezi interesantele sale memorii: T.. 7 . Llbralrie Felix Alcan. Paris. Bucarest. idem. 9 . Constantinescu.ro / www. pp.. Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova.uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman. '"' Ibidem. Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497. no. după expresia lui N.I. cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce . Ibidem. 6 . autorul a respins concluziile formulate de N. Nu a existat însă un front comun antiotoman. actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens. X + 648 p.08.cimec. extras.modeşti solda� de jertfă".". ce-ar părea puerile astăzi. Djuvara. T. 1" annee . .183. Avril . susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. Ojuvara. N. economice etc. S. Iorga In . pp. www.�. Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că .eco. G. 107 . divergente între statele creştine.

istoric. 191 1 . cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. 65 .B.E. 23-86. dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc. triplu. pp.G. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic. 1 .planuri teoretice" era. Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. pierzând provincii după provincii 94 . ce conţinea doar .ro 1 08 .+1 hartă.ro / www. no. bază logistică etc. economic.de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa. cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic. pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie .. Tntinderea raialelor . jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni. Marea majoritate a acestor proiecte . Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. www. A. fără îndoială.E. din punctul de vedere al subiectului tratat. in . a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea. Ibidem.514 .A.cimec. Iorga.E. N . 1• annee. n-os 3-4 1 1994. depozit de alimente în caz de � ''" N.I. Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp. religios etc.E. 305). cu explicaţiile. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. insistând asupra celei de la Giurgiu 98. Lucrarea lui T. pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator. A. in concluzie. Bucarest. Tn prefaţa lucrării. tome XXX I I. 1910-191 1 . oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 .". pp. originală. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc. o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci. '"' Ibidem.nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici .R. recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie.muzeubt. jurnaliştilor şi a opiniei publice. pp. Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu. ci treptat. istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman. Din acest motiv. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii. După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine. '07 Vezi. Acelaşi N . A. material şi moral. pp. 495 .lorga Tn . Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r.capete de pod" otomane la nordul Dunării. referinţele şi hărţile necesare.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: . afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia. şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. Bucureşti. Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in . ce era atât hotarul natural româna­ otoman.".") anul li.3 1 Mart 1914. bază de atac.X.O.o sută de proiecte de împărţire a Turciei".S.E. Şi N. despre aceste .) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate. Constantinescu . A.. Bucarest. Djuvara. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles. publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem.S. ''" N. studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N. in timp ce numărul acestor . G.66.Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman. p.

cit.A. Iorga. comme les Arabes. 1 91 0-191 1 . cartografice etc. op. no. p. 9. Raiaua Brlilei. Perianu. XV.cimec. des Bulgares et des Latins. 1-2 / 1906. pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl. in . antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane. 21 4 200 Al .ro 1 09 .B.grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 . folosind izvoare documentare.singur e un latifundiu.latinii " şi . etc. ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs. Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor . Tn concluzie. iar ca aliaţi pe genovezi. Z.". cu toate formele sale de manifestare. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . 4 Zub. 99 Radu 1 . qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes. susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . La faute est en ă Cantacuzene et. veneţieni. au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică.ro / www.222. Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea.. care .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război.125-143 + hărţi. a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829. au mşme degre. 1 79 . 202 Ibidem. Incomplete şi perfectibile. A. Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea.1362). p. des Serbes.) . segment de cale comercială etc. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză.ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs. Al. in . organizarea militar-administrativă a acesteia. Studiile sale de orientalistic�-turcologie. traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. bulgari. întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman. sârbi. urmarea logică a fost că .. Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman.muzeubt. G.". aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. Apoi. a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga. pp. narative. rela�ile dintre . Leipzig.aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin. Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 . fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia. Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 .prezenţe" otomane pe pământ românesc. 201 www. ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică.. ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 . Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. edite şi inedite. N. pp. la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman. · N. anul li.

La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman. corespondenţi. XX + o486 p. Tn acest context. . 'll17 Tayylb GOkbilgin..tl. 27 noiembrie 1990. pour des mesquins buts de suprematie. M. D. n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . Iorga a adAugat un post-'scrtptum: .E. . note ti Indici de Eclllerlna Vaum.ouvrage de cette importance"209. IX" annee. In voi. Imprimeria Coresl. p. Iorga. . 1. voi. N.B. Bucurefll. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N.ro / www. pp.". www. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. a Roman/an historian). /orpa. pp. 222 ""' ldem. pp.lntiilul volum al Istoriei otomanUor. N. M. fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. ldern.. 44-47. 243).A. The Byzantine emplre. sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman.MIIIIIda Alex." VI. Iorga). La 6 mai 1903. Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume. Bucure. Corespondenţi. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem. In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: .). n-os J. 251). aşa cum s-a afirmat anterior""". 172. IOifla. Peste plllru ani. dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui . eadern. 1972.n. p. "'" Apud Barbu Theodorescu. numită Imperiul otoman. edi�e. 1986. El conţine mal multe capitole de Istorie politicii . 25-48. 10. N. pp.P. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat. N. Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. p. In col�a dumneavoastrA. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. IOifla. Scrisori cltre N. anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205.A. Iorga.I.cimec.compl.ro 1 10 . După aceste sonda�e nereuşite.) vii place. 1943. Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. 1907. In . 240. N. 101-122. 467-469).MIIfi&. Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1.t: N.A. unde e de operlll cu factori mal puternici. N.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . /Oifla. 1991. D. 201 . r11omme et roeuvre. an XXII. 11. voi.. Bucurefli.U. sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N. au fost analizate. In voi. in . N. Iorga. 2 1 1973. 29-33. Sinteza de istorie otomană şi. 487. p. 190 p. deoarece mal Tntiil este neces. Nicolae /Oif/8 . p. Parlamentul Romlnlei. p.cercetltor a/ Istoriei otomane. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze.E. in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N. implicit. etc. lolf/8 et l'hlstoire). Edlnborugh.. cum era şi firesc. corespondenţi. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii. Scrisori cltre N."(N. mai exacţi. pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2). Golha. voi. VIII + 236 p. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. n.ldrnru-Oersca Bulgaru. la 21 mal 1907. 175186.1. In . voi. 11. corespondenţi. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte. tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht.B. Iorga. Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901. Nicolae lolfla'. De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea. Corespondenţi. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl. păstrată la B. voi. eadern. mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. Nicolae /orpa. Iorga. hlslorien) . /orpa. rn martie 1 901 2 0. Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: . noută�le şi neimplinirie ei. Aceste studii VOf ti acum contlnullle . /orpa istoric). e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N. p. 11. 1 Erater Banci (Bis 1451).R . Ale�resco-Oeraca Bulgaru.�. şi nu lui Karl Lamprecht. p.S. Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p. o nou. Iorga. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. Bulletin". 1908. lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N.Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii . a Roman/an hfstorian. 253). Mihail Guboglu. • ldem. 11.P. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie. Bucuref11.. 1972. Tahlin Gemil. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga.I. pp. nr. BU98rest. Scrisori din corespondenla bllllleralii N. concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei. Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu. de istoricii romAni206 şi străini207 .muzeubt. Buc:arest.A.ll lstorle turceascA. 252). /orpa.2 1 1971 . 11. manquerent ă leur devoir"203. voi.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N. Iorga. structura. Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. voi aminti doar ideile generale ale operei. Buc:arest. Editura Minerva. pp.occidentale qui. modernitatea.

XX + 633 p.R. pp. (precizând aceasta chiar în titlu: . Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G. . 1913. 1908. XX + 486 p. pp. an XIII.Dersca Bulgaru. Istoria Imperiului otoman era . în mod critic şi obiectiv. nr. lnsi... Sct1sort cltre N.. 2&-33. 214 M. modern 13 . voi. lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht.muzeubt.. 213 Ibidem. Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 .M. distrugători şi fanatici. op. Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi. Astfel.M. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei. /OI'f/a.. N. pp.unitatea monarhică. liniştea sistemului absolutist. op.ro / www. XVIII + 512 p. 11. XX +479 p. N. N Iorga. Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. bizantine.35-42. sălbatici.prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic. voi. lol'f/a. Opripn. biografle sau poetic.cimec. cit. Bucureşti. Alexandrescu . . Nicoale Iorga. 1. Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu.Dersca Bulgaru. voi._ Jnsetaţi de sânge. voi. i l l . Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională. pass/m: M. ) . Imperiul otoman. 1 1 . padişahul.ro 111 . XVIII-XIX. pp. XVII + 453 p. cit. 1. româneşti..O. a elaborat o era sa în cinci volume. arătând şi demonstrând că aceştia erau . 1. 3 / 1982. toleranţi.:: 'canice sub stăpânirea otomanică. Tayyib GOkbilgin. V. la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. voi. Alexandrescu . pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză. savantul român.democraţi". pp. 1909.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student.Manuscriptum". era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale. epigraflce. www. Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică. i.Dersca Bulgaru.1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman. a considerat. elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. �9. pp.42-59.M. istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu. /ol'f/a. ordinul unui singur stăpân": sultanul. sud şi est-slave etc. 191 0. cartograflce etc. voi. N.nach den Quellen dargestellt").stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 . In . provincie ce va constitui baza puterii otomane. numismatice. Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare. 1 91 1 . 72-84. a roman/an histortan. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane. Golha. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908. ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn. voi. cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. receptivi la realităţile şi influenţele locale. cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec. cronistice. 2" Vezi In detaliu M. occidentale. 202 .. Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice. Alexandrescu .34. IV. edificarea unui stat turc naţional. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. otomane (în diferite traduceri). ·a Romanian h/stortan. Ca urmare. Tn elaborarea sintezei sale N. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat .

Alexandrescu . M.. G.. op. 3 1 ..Dersca Bulgaru.publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană. .59-69. 1910.c. X e. 91 .30.. 222 /bidem.V. savantul romAn a urmărit să realizeze . pp. N.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural. op. concepţie istorica-filosofică. pp. Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal . 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M.ro 112 . cit. 1. 2 1 5-324.M.97.O.R. Asiei Mici. interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia. 217 N. 59. Prin a/ treilea pas. 218 Ibidem. depăşite ca plan de expunere. Zinkeisen. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice.).1 46).. vezi şi M. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec. N . op. O. . în conexiune cu metoda indu�ei istorice. similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice. la inceputul secolului al XX-lea. Iorga.1 46.muzeubt. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. Alexandrescu . fiind un capitol 2 . Tn sinteza istoriei otomane.ro / www.c. 1 47-2 14. Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. voi. I-XX. izvoare istorice folosite. pp.rasa" ("poporul").81 .)21 6. Alexandrescu . influenţată de cadrul natural. cit.R. vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N..M. pp. p. încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de .cimec. cun se � in lstoliografia mondială a subieclului . pp. VII. op. XI e. 1. 3 . intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan. Iorga. multe dintre· ele valabile şi astăzi. fără resentimente. voi. şi metodic. 71.Dersca Bulgaru. "" Şi pp. Idei interesante şi pertinente.Dersca Bulgaru. luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 .c. III. A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman. originalitate pentru perioada in care au fost formulate. cit. a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 . voi. G. când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală . G.M. A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp.R. 210 /bidem. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens.sinceritate" al documentelor şi cronicilor. cit. Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice. Al�xandrescu . M.Dersca Bulgaru. W. 1. Prin a/ doilea pas. Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie..M. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec. N . www. p. p. viaţa spirituală ("ideeaj21 6. pp. Iorga. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e. De altfel. pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 . folosind intr-un mod original metoda compara�ilor.O. 221 N. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului.

vot. N . /Of!lll. Alexandresru .M. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi. pp. Tn cartea a 1 1-a a volumului.O. 11. prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite. Guboglu. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5. pp. vot. Iorga.109.R. analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 ..O. 177 .. 11. M. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch. www.). 231-453. în timpul căruia.R. creând astfel prototipul suveranului otoman. sociale. Ndem . pp. N. a subliniat autorul. III. M. G. volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538. economice. "'" N. cit. în urma cuceririi Egiptului mamelucilor.ro 113 . Mediterana de Est şi Centrală . Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii.39.M. pp. Drava. hislorian. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul. N. 104-105. politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre. N. Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . G. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11. islamica şi romano-bizantine.muzeubt. 37 . Ndem.lstorlc.. op. Cuceritprul Constantinopolului. Iorga.M. a Romenlan hislorian. pp.Deraca Bulgaru. şi urmările sale). a refacerii acestuia in deceniile următoare. Egee. pp. N . o puternică influenţă romana-bizantină.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 .. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. G. ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 . Iorga a considerat că.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea.182. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N .R. 3 . op. cit. voi. /Of!la. Eufrat etc. Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului. religioase.). a organizării politice. 225 Ibidem. Iorga.Dersca Bulgaru. Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. ""' N. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume. /Of!la . pp. N. însuşindu-şi titlul de calif. 107 .R. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. M. G. torr��� et l'histoim. voi. pp.O. 1.ro / www. 1 1�120. culturale etc. 98-105. a Romanian historian. /Of!lll.). 325-486. Mehmed al 1 1-lea. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538). urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie.cimec. Sava. 227 N. Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 . Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. N. 1910 (XX + 479 p. pp.134. Alexandrescu . 3 -230.. relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii. 1909 (XVII + 453 p. 105 . împotriva lui Petru Rareş. Iorga.O. turceşti. M. N.1 12. passim. pp. eadem.. pp. militare. Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici.

3 . crizele financiar-economice. passim. Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri. Iorga. analizate sistematic din punct de vedere militar. . a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi. 230 N. 1 82 .: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]). economic. M.. aadem. decăderea armatei şi a spiritului războinic. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. 38 .1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774).Dersca Bulgaru.ik Kaynarca (1 774) inclusiv. pp. adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . 120 . religios-ideologic etc. pp. "" Ibidem. op. 1 09 .ro 1 14 . III. Tn ultima Carte a volumului. Iorga.M. pp. 1 1 3. cit. ""' Ibidem.R.istoric. N. V. pp. a Roman/an historian.1 30. mita. Alexandrescu . înşelăciunea. op.problema orientală".Dersca Bulgaru. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699). N. pe de o parte.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches. voi. tulburările interne. Iorga. schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc.O. (1 808-1 839). pp. Iorga .O.. G. op. concomitent. N. savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595. voi.272. cit. la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut .M. al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza .bolnav" stat feudal.i. IV. 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea.125. h/storian.. pp. M. a Romanian historian. intre aceştia şi otomanii nativi.1 10.M.1 83.M. pp. lupta pentru putere intre renegaţi. pe de altă parte.ili.cimec. corupţia. N.135. pp. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le.1 595. pp. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora. goana după imbogăţire şi ranguri.512. Epoca re�elor.Dersca Bulgaru. Iorga.. inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea. Guboglu. pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 . eadem. 9 . da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil. voi. in anumite momE nte critice. Alexandrescu . /orpa. fenomenele demografice.128. inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane . lorgiiJ. . N.479 .muzeubt. IV. pp. 3 . (XX + 633p. autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului.Dersca Bulgaru. M. voi. 231 N. /orpa el l'histoire. Alexandrescu .). .i�i. pp. M. politic.războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman.39 . cit. pp. 273 ..212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. www. M. 125 . Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman.R. schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale. 1 26 . marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683). 1 30 .ro / www. Alexandrescu . 405 . concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. pp. G. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse. Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . 213 . N. 1 9 1 1 (XVIII + 512 p.. până la pacea de la Ki. semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului.). 232 N. N.

pp. op. Cartea a 111-a. nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol. revoluţia Junilor turci (1 908). 7311 Al.muzeubt. Zinkeisen (1 8401 863) . N. von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J. Alexandrescu . N. N. pp. culturale.cimec. Zub. la bază o singură naţiune. M.ro / www.143. militare. 183 . historlan. M. România. sociale. W. Geschichte des osmanischen Reiches. 1 13 . N. /orpa. pp. pp.244. eadem. 39 . apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului. sunt alte dovezi în acest sens). · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice.istoric. Bulgaria. Muntenegru. pp. toate punctele de vedere.M. Guboglu. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878).O.. 135 . N. s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi. considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. contradicţiile între . Coroborata cu celelalte izvoare istorice N.40. eadem. formulând con�luzii veridice şi durabile. bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o. în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite. pp. că mari turcologi. ideologice. Cu formidabila sa intuiţie.llgaru.Dersca Bi. A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. 233 . cit.noile timpuri" şi .ro 1 15 . din care au rezultat cauzele. din . fiind · cu mult superioară. O altă consecinţă a fost aceea că N .(faptul că în Turcia voi. religioase etc. IOfV& .un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• .V a fost tipărit în 1 948. marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. /orpa . www. · La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii.1 1 7. 230 G. ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu . încercărilor anterioare ale lui J. savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă. Tratarea istoriei universale ca un tot unitar. !orpa at l'histolra. multinaţional: Grecia. Serbia. caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) .. Iorga. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund. 403 . iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident.R.633. Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. având. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică.vechile moravuri". Albania etc.a Roman/an hlstottiJn. Iorga a definit şi lansat . cea turcă235.184. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei. Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi.

p.inceputul 237 C. Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane. pp..muzeubt. 1909. 9 ("In Turcia. 42 \'De fapt. 186. G.1 899. al XXX. 1 19. D. mai ales. folosire etc. conservare. 1 9 1 2. N.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 .cimec. Alexandrescu . al XXVI. 15. 1 . copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. specialişti in domeniu237 . C. Gunnar Jahring. in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910). Orientallstica romllnll. pAnă atunci. In "Delische l. criticat de recenzorii europeni. M. este discutabilă240 .).M.. In frunte OJ arhivele otomane. idem. Activitatea rnodestj In acast domeniu. a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). 1!01.istoric. a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei. divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman). pp. 1 8.. . Şi periodizarea istoriei otomane. p.. 817. Contribufions roumaines." al XVI. N. N. 546. In "8. pp. a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca). otomane. 231 Vezi M. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (.548. atunci responsabilitatea repartizării cărţilor. diplomatică.464. p. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. pp. 29 (in 1905 . Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). 230 M. pp. integrării şi interpretării izvoarelor documentare.Orienlallsche l. a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic). şi sistemului politica-administrativ otoman. Djwara şi D. această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). p. p. epigrafice etc. datorită faptului că N.Dersca Bulgaru. 323. nici pAnii astAzi (1973 . tvrco-otomană. Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451. păstrare. ""' Vezi şi consideraţiile lui M. 546 . 60.". el l'histolf!l. domnea haosul. p.47. 1909. Ger1and.l" al XFN. eadem. p. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie.eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}.un lnvlţat european de origine suedezA. 2 Iorga. pp. Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii. savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor. p. 191 1. www. al XVIII. 41.ileraichlls Zer1rablal. de bibliotecă etc.) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti. pp. otomane. 578 .ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll". trecând . N.. pp. 1910. Iorga . Z. pp.77.lerallnl!iU1g. In 1 898 . P. 43. 1909. pp. paleografie. Guboglu. 460.1915. p.) nu sunt cercetate în măsura dorintă. 1913.O. Alei (. fapt subliniat şi. a fondurilor documentare. p.ltnct 1914 . in J.584. pentru că. 58.Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 . in mai mare măsură. adoptată de N.. când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). ai operei savantului român. Kamcson. Tn . otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi. 819.ro 116 . A. depozitelor etc. De aceea. 583 . Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea). Ji'ellek. Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA"). este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial. N. concepţiei şi metodelor de organizare.1 14. 801. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci. 1909. nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc. 76 .istoric.191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. din îndemnul turcologului ungur 1. idem. capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului. Guboglu.R. p. 30 (la iniţiativa lui T. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie). pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul. 101f1B . Prlleografla. 1 1 2 .Ln:ei al XIII. p. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson. 148 . L Mlrgold. califtcate fi 8bllitale. Guboglu. lorgll. 20. modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 . spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. 463 . Brod<ehlam. E. Iorga. eadem.586. cronistice.505. 109. idem in "Hisbisct1e \llel1eljl. dupA o luptă dllrzil.ro / www. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată. bibliotecilor. In perioada dintre anii 191 2 . 503 . historian. in care. fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă. K SOsshein.ilerai.n. numismatică etc.1922 .

al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. de asemenea. p. Bucarest. pp. 185 .Revue Historique"/ 1 908. ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. /'homme et l'oauvra. adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. sinteza otomană. Alexandrescu . eadem. engleza.O. 1972.Dersca Bulgaru. in . W. N. E. anul unei succesiuni de sultani. 1.( . apud A. punct de reper fiind un an important. cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa.R.M. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. N. 259 . . 2CJ0. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman. voi. dar nu decisiv. centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). A..durata lungă" a unor fa pte. a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză.Revue Historique". Bucureşti. 144 . Lucian Boia. pp. francezâ. L. Iorga al l'hlstolra. Iorga. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn). Pemice i-a propus să tipărească la Editura . i-a mulţumH personal (mai www.. historlan da /'Europa du sud�st. era imens. căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi. p. IO/fla. in voi. N. op. 1. pp.ro / www. Nicolas Iorga. sinteza otomană). 1-IV. cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor". Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale. otomani. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată. iar dupA apari�a voi. Guboglu.cimec. cit. mărind fără incetare orizontul Istoriei.R. a unor indici de nume de persoană. O. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In . voi. 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M. referitoare la G. subiectiv şi obiectiv. ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale.Istoric. 24' . Tn Anglia a tost. Iorga ca fiind . G.Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). faţă de . Weigand a apreciat. anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. Seeliger. o victorie militară. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538.. M.20 1 . n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale. un tratat de pace etc. pp. a fost un produs al epocii sale. eadem.muzeubt. anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale.KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA. de locuri. al sultanatului acestuia. Xenopol.ro 117 . cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti.. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică. 1 976. 40 . practicată anterior de Cantemir. p. 1 640.Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci. a Romanian hlstorlan. in lucrările Istorice ce le lnfă�şează. 1-a apreciat pe N. Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui. ziarul . prof. prof. ItalianA. lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam. pp. 1900 . Iorga In lumea ştiin�că germarVI.D. In Franţa. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. etc.. Dar. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare. Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910. Iorga .E.Ş. unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. In Italia. N.149. Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. D. al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}.marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc.. Nicolas Iorga. pot afirma că G. XLVII. mal 1 9 1 4). Virgil CAndea. ""' . Astfel. Bucuretti. ediţia a IV­ a. 35. 1 . historlan. conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 . Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii. In A.1116. 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat.48. pp. Evoluţia istoriografiei romana. Fiecare timp oglindefte. 347. sărbă atc. cele ale volumelor 1 1 . plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A.. Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile. Belmont i-a solicitat colaborarea. 1 774. 1985. Xenopol. Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire". 244 Prestigiul d e care se bucura N. 1 1 7 .260. O. Paris.122. ImpreunA cu Karl Lamprecht. căci descoperirile se fac neTncatat. IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu.

savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci. voi. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. muzee etc. editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală". lorga248. Ankara.. . Tn iulie 1 914 editorul italian A. 250 Barbu Theodorescu. Să fi existat această inten�e.ro . Baykal. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. indirect. Osman/1 Tarih/. probabil integrale. 1940. in 1 948. G. Nicolae /orga2.muzeubt. �.M. a apreciat G. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 .99. "'' Barbu Theodorescu. ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate. V 1 1948. cit. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1). 1 18 www. Baykal.78. După al 11-ea război mondial.. Guboglu (N. Iorga . Iar In RomAnia. ulterior. 1 75. N.R. nici N. prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. istoricul B. deşi trecutul istoric româna­ otoman. 1948. O.46. Bucarest. dar primul război mondial să o fi. Pemice i-a propus lui N. Barbu Theodorescu. op.1912). Barbu Theodorescu ..1 10.. O viaţl d4 om. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi.aproape zece ani de zile. N. pp. 2'" N. Nicolae Iorga'. pp.. E.G. III.T. 1 73. cum mărturisea. �lren: B. 20. augmentată şi adusă la zi. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc. Zub. p. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba . Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie. a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch. p. le 619 mal 1914. p.cimec. aşa curti a declarat însuşi N. nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA. biblioteci. nach den QIJe/len daryestellt. passim. E.Istoric. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive. ""' Afirma�a lui M.A. 25' N. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană. p. • francezA (1912). in 1 938247.Hoepli" un compendiu de istorie otomană..) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu. p.� uzeul Judeţean Bototani Dar. Iorga să tipărească in editura . X. Imprim Minerva". Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908. pp. Nicolae lorga2. pp. Nicolae targa'. . Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial. Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S. y> rin natura ei. asta inexactA. după un lung p�oces de elaborare de .O. . In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi. S.en Reiches. S. . in ochii lumii intelectuale otomane. revăzută. Şi exemplele ar putea continua. realizata da Nuzhet Kudret.. Iorga . 156 . XVI + 890 s.156: M. dar şi unul de inaugurare"24 . V-nci Cllt (1 774 . Bucureşti. voi. Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia. Iorga şi nici secretarul şi.ro / www.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da. Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu. in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . N. O. Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest. 2112 1. Al. a G. Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:. Studii şi documente 1/terate. biograful sAu. S. Nicolae lorga2. 45 . urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 . Chakry (Şakrl). Iorga. vizita şi contactele ştlinţlfico .. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 .culturale s-au bucurat de un Imens succes. Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. Europei (noiembrie 1913). 2650 p.V al sintezei otomane in limba turcă.politlco . un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică.4. 3 . T�u.. Tn Selbia. 1914. 109 . p. şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret). Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere. sunt sigur de aceasta.R. sinteza e un punct terrninus. Iorga. 63. pp. G.

de naţie şi de ideal. ""' ldem.R.) se îneacă în dispreţul public. · idem. formulând consideraţii generale257 . A analizat. p. pp. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă. Bucureşti. ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. 1 898. 140 . 473 .renegaţia poate fi de trei feluri: de lege. annee. stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . 798 . Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc. .cimec.celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş ..I. renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane. 1938. Sina. Barbu Theodorescu. 1914. slavonă şi română. pp.M.la u n popor (român . A cercetat.I. august 1 9 1 2. Erau culţi şi deschişi către modernitate. pe care o www. Bucureşti.". şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea. a enumerat cazuri . 1 1 . subliniind că . profesori de drept şi de medicinA. Mihnea Turcitul. '"" N. Ştefan Bogdan. Sinan Celbi..O.141 . pp. nr. Bucureşti. ''" Jdem.( .476.B. s-a dezvoltat cultura română261 . in . Iorga relata. 16 p. 11. D. 1. extras (71 p. . in .ACTA MOI. Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri.C. pp. 1900.compl. · ' Bucarest. Iorga. în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte".S.". Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman. 58 p. sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea.muzeubt. peste decenii de la efectuarea ei. Studiul a fost recenzat favorabil in . in . XXXVI . L. 1. Serbarea de la CIJ/ugllreni. Iorga. t. Bucarest. 1901 . 1. DoulJ conferinţe.Neamul RomAnesc. Bucureşti. s. se. p. nr. N . însă amănunte de Qrdin conceptual. Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării.A.rvind altora ca un exemplu"2 . Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . an XXXI V. Nicolae Iorga . tehnic-editorial. 6 / Juin 1914. lmpr. in . nici altul n-au găs� ee să le spunA. 645 . La gară era ministrul.S. "" pp. P . Astfel. cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Bucureşti. m. creştineşte.R. cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 . Hrisant Cămăraşul. ei genegaţii .A. Vălenii de Munte. ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat. ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . 188 / august 1 9 1 8 . în continuare.. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi.c.A. 20.S. "" ldem.compl. an XXXV. Bucureşti. Dumba. Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral. Bucureşti.. nu sunt incl1 cunoscute.806 '+ 3 pl. ldem.. Tn mai 1 914.1 400).50. prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. N.DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani. 30. că ..ro 119 .A. a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55. Nici unul. 1 . Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot.P. 1 75. D . ocupate de I mperiul otoman. popor". Bucureşti. rectorui. în şcoli s-au predat limbile greacă. � . 1914.48 p. Doul conferinţe.1395).ro / www. no. Iorga concluzionat că . Biruinţa de la Clllugllreni. ." s. Veneţia Tn Marea Neagrll. extras (variantă augmentată). Cu/ture romllnll supt fenarioţi.Neamul RomAnesc". 3. Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation. savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N. n . propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. 11. Toma Cozliceanu. ldem. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci. 962-999. Tn . •Datina Românească".647.. la ei acasă. 1914. număr de volume etc.". pp. cuprins.I. A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc. 11.". in . pentru . 257 1dem.E. de asemenea. ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români.. .M. Alexandru Movilă. 1 898. XXXV II. nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre. t.L.). '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N. Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii.

Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea. adeci. s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e. Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. care. 167 . 290 . muzeele etc. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o ..nt. Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării. A. mai ales. 1903.au • se prafacll . Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman. prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române. o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele. cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă. pp. Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. . 1 . otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. Dumitraki Varlaam. le­ nache Văcărescu.·. ldem. ClltBctanJI " utmlrlle ei.. alf'l8rFtll1l an .o . 1916. le 6 / 19 mal 1914.Gibbaona. bibliotecile. Mal agreabile .300. euc.I .l. � . . Dichiiti. dar şi de colaborare avantajoasă. . O 111aţ1 de om. strid nllllonalll. orientale in original sau in ediţii critice.) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!. www.. Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons. C. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism. Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford. N.Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă.iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi. In . A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea).175.F6vrier 1916. fi pOOicll ln limba fnn:ezil. an . N. 1 9 1 6). unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir.fi ce fanatica realllilil nu pllceau. o Turcle nouă. s. ldem. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal.Drum drepl". Lupta da /a Lepanto. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. recenzie la H. Prinos lui D. 100. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 . a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 . In voi.a de Uit In AIIIIUII . se supuneau jurisdicţiei domnului român.. cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi. Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla.au disanlrie de la blnctll!ll" (N. III.cimec. stabilirea osmanlâilor in S. A.16. • ldem. CI� Presa.muzeubt. 1914.ro 1 20 . contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi. ur ann6e. In . ) : c4. raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal. modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H. . N. dupi aproape zece ani de zlle ( . conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc. Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi. The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre.1403).. A publicat noi iapriveam atunci.Mării Negre Strâmtorilor. RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud.E. energie războinică. Oxford. pp.2 1 J-'« . caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării .ro / www. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani. lqrga a analizat cauzele..nt. pp. 24 p.. partenerului de colaborare263 . conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă.. e. In an am Iritat cll lll(le (Nil. să ridice moschei. 1101. BucurettJ . Iorga.110). pp. n-os 1 .A. a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 . Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie.B . ·aucurettl. • 1c1em. 1914. Nicolae Iorga etc. Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. Bucarelt.

145. Stockholm. 59 . Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni.E. conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade. Prin aceasta. Auf.. voi. IY. 200 Zicale turceşti.muzeubt.rile. 4 . in .178.).LIX/1913..Giobus". e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In .5 decembrie 1913. pp..cimec.Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare. Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll. dar renegaţii s-au uzat. 253 . administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor. La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908). Popt»re Ulri:e peteZ/tal8. 1906 (307 p. 1). 270 ldem.german din 1863-1699.o.E. 97. Bucureftl. pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa.. Dec:olnlemln:he.S. 1913. Golte. 772 ldem. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală. Bucurettl. pp. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi).O. A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . 4p. n-o.. In Studii şi documente. 36 p. ldem. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est.-E. vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac".). otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite. rasele supuse (renegaţii) au guvernat. XI (Cercetllri şi regeste documentara). 1913. cu capitala la Constantinopol.1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 . Buanll.1� Poponlor". s-a întrebat retoric autorul. RecenzaU "1. Buanfti.". VAienil de Ml. voi. 1910. und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa. abandonarea politicii de cuceriri.262. Iorga (colecţia . energia. la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus. Vllenli de Munte. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914. 1915. Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică.ro 121 . Bucurettl sau auedez. ce devin parazitare şi domină brutal. a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S. "" ldem. dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1. datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 . www. 20 p. pp.11). XX.B. dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat.ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico .. care-şi revendică drepturile naţionale. N. în lungul exerciţiu al funcţiunii. la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. . publicate de N.I.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 .Svenak Tidlkrift Slrtryck".+1 h.. Minerva" .IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded . 191 1 (540 p.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa. llldnl8 din . Se găseau oare. renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 . conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat. p.meditativ. vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman. . spiritul oriental contemplativ .A. rY. . Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman. pp. In StudH şi documente. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia. în cele din urmă.ro / www. In .1/Janvler 1915. 271 ldem. 131 .. Europei270 .1(). 29 p. Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc. lr"' ft16e. insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale. � le dullllln'U OJ Aulrle).iniiiiJ.." e ILtllinlal fepU cii N. 1908. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl. Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale. Vilenil de Mine.

bizantină şi otomană.R. 166 . Istoricul-ziarist N.N. 448 . împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi".1 607).63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: . nr. Jassy.07. ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone.Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: . Vizita studenţilor turcl85. Dimpotrivă.04.") 1 1906 . pp.R. idem. Cu firea sa vizionară. 64 . Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . in . Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual. in . pp.1 909). V + 254 p..08.286. de asemenea. R. 97 . Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 . Cuvântul domnului dr.Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit. Marele vizir la ldem. vezi şi textul din . ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco . 56 . pp. pp. idem. n-os 3 . pays de synthese. 770 ldem." I 22.o nouă legătură a popoarelor.131 8). ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat. Tulburările din Constantino po1e282.N.Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . 538).17. redactând numeroase articole publicate în presa vremii.N.134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei. Ce Tnseamn/1 popoare balcanice."l 08. savantul român prevedea pentru viitor . pe o solidă bază materială şi morală. mai multă umanitate". 1 1 . a eviden�at starea de decădere economică. Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77. 1 19 .1909. 191 2. profunzimea analizei şi a concluziilor. pp. in loc cit.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori .07.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: .619).96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g. pp. . 59 . mai multă omenie.1 74. 1916.secole întregi am stat unii lângă alţii.02. Romlnii. 1 1 .R.1907.ro / www.61 7 . aceleaşi numere. m ldem.I. Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea. pp.R. Tinerilor Turci'. politică.E. La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert.R. vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim. 100 . pp.R. Jassy. Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente.B. Mişea în Parlamentul Otoman281. valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic. 770 Ibidem.58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N. 770 Ibidem.1908. 46 p."). 21o• Ibidem.N. 203 Ibidem. firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat. no. pp. pp. Bucureşti.4 1 1916. La Dobrogea.1912. p. Bucureşti.romanii) care a locuit aici. cit. aceleaşi numere.452." I 16. militară." 1 05. pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din .muzeubt.1 00. 21 27. pp. pp. 353 ." / 1 7.46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA. Constituţia turcească280.S.R.4 1 1916 -1917. in loc. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine. voi. 1605 .1907. ldem."I 28. Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www. este o culegere de articole din ziarele .conservatori: .1909.N.E. 2 4 1 1 5 Decembrie 1900. rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . idem. că .Semănătorul"l 1 904 şi .355). sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc. 1 31 7 . reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România. Turci şi Greci. Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea. Vălenii de Munte.otomane şi o prognoză politică: .1 908). n-o 4 1 1917.67 (despre rel�ile greco . p.04. 2 . pp.07.N.. 42 .ro 1 22 . în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea . m TipArit la Vălenii de Munte. susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană.. conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915. vecinfi sili şi chestiunea Orientului. -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl. Ce înseamnă popoare balcanice273 . pp.Neamul RomAnesc".N. pp.R."I 20. 97 . Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279.". 200 Ibidem.O. ce păstrează viitoruP8. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 . 94 . cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal.. pp. In loc.N. Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor. cit. 2to< Ibidem.cimec.R. Ibidem. Politica .

" 1 nr. 191 1 . Distrugerea armenilor din Turcia308. "" I n . 158 . 1 429 1430. 45 .1914.643.R.N. anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc. "" Ibidem." 1 nr. lnvăţături din Turcia293.ro / www." 1 nr.1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia).42 / 26.A.9 1 ianuarie 1910.159 (N. p. 1 9 1 3. 1 9 1 7.N. 301 In .ll.151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : . 1 912. Constantinopolul fără sultan316. Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90.R. 1 75 . 401 .R. Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman.83 / 1 6. ".N.N.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88. I n .35 / 07.06. »> I n . Iorga de a se informa şi de a inform. 286 Ibidem.istoric.R." 1 09.I. Dardanelele.R.03. 196 ."/ nr.1 538). pp.33 1 1918." 1 15. lncă un asasinat politic la Constantinopof99.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: .M.R.R.141 / 26. Starea actuală in Turcia300." / 14. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314.10. Lămuriri istorice292. 191 1 .198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo . ""' Ibidem.R.1 729 . Invierea . 154 . pp. Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.R.• 1 nr.05 .R." 1 nr. pp." / 20. 152 .188 ("N.1 265 .79 / 1 2. 705 . strategic. 1 0. 31 0 I n . Enver15.07.44 1 09.N. 1 914. 185 .R. 288 Ibidem. pp." 1 nr. 1912. "" Villenii de Murite. 1910." 1 20. Noua aventură a Junilor Turd18.08.N.N.N.R. pp. Stanbul şi Fanar11.R. ''" Ibidem. pp.4.706).2 1 9 / 1 2. 29 p.64 / 1919.domnului Enver'.155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: .A.R. '1 2 l n .N. cultural." 1 nr.N. 1910.1914.271 / 1918. 300 In . XXXV II. 19 p.R. lafi.R.1 730. "' I n . lafi. 302 In .N. Convent ie cu Turcia'/89.153 (despre vizita lui Hakki . pentru articolele citate la notele 273 .N. Bucureşti.R. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96.62 1 martie 1 9 1 7. Biblia turanică a Turcilor12.N.157 /1919.N. Ultima glorie a Osmanlâilor10. pp." 1 nr.S.N.." 1 nr. pp.07. păstoritul transhumat al mocanilor români. 1 9 1 0. 1 0 ." 1 nr.R.1914.01 . La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe.07.muzeubt. "" Ibidem.09. R. 148 . Deşi pare lungă. Amintiri istorice307.1912).R. 221 ." 1 nr.144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N.N. "" Ibidem." 1 29. 1 9 1 2.culturali'. lql.1913.spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295.N. Guboglu.1 / 13.R.R." / nr.lstot1c. pp.R.09 .R.de stăpânire in Dobrogea.N.R. 2117 Ibidem.R. pp. Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul . ""' I n . Bulgarii . acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2." 1 nr.R." 1 nr. Succesele armatei otomane30 . 315 1" . 1 96 / 1919.43-44. Războiul Turcilor cu Ruşii.R. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N.) 285 Ibidem." 1 nr. pp. Intre Greci şi Turc1.1 267). 303 In . p.N.273 / 1918. na�onal. "" I n . 1 745-1 747). care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României).01.Jo6. R. 143 .31 6 vezi ti M.ro 1 23 . 1 0 .1913. Oaspeţi turcP01. "" I n . plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman.N. 10. ""' I n ." 1 07. 1 9 1 7. pentru popor" 1 noiembrie 1914. românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno .09. 8 . 1 914.N. "'" I n . 1915.223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: . pp. Siluirea unui popor şi răspunderile':i91. pp.3°9. s.R. "" I n . pp. articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare..1 565).Lumina Nouil"/ nr. 641 . lql.N. pp.N.1 330). 33 ."/08. . Turcii . "" Ibidem. pp. www." 1 07. 1 8 / mai 1914. pp. ISfÎ. 1 71 . 3. pp. 1573 .J1 . 1 0 . (preluat din ." 1 nr.R. "" I n .250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: .3°3 Războiul islamului304.N.402.34.L.1910.46 / 25.08. "" I n . 1 916.. 1329 . '" I n .08. 787." / 19.Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298. pp. N.5 / 1 9 1 2)."/30.R.cimec.a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne.1 1 .1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: . pp. "" I n ." 1 nr.. lafi. 1 9 1 6." 1 nr.N.43 / 02.N. "' I n .N.N. pp.". pp. t. /orpa . 248 .paşii in România : .N. "" Ibidem.

. Seeliger. Bucureşti. p. 1940. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. Se impune o precizare: N. Guboglu.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). voi.) istoricii otomani sau străini" 321 . Prin Bulgaria la Constantinopol. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. 1. fără o delimitare prea clară. Iorga. N. multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total. Ed�ura Minerva.. accentul căzând asupra capitalei otomane. 1-a numit . pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană. Bucureşti. '( . dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. La începutul secolului al XX-lea. se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident.. P. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. 1890 .le vrai historien de I'Empire Ottoman". ) cu totul altfel decât (au făcut-o . turcologia. cu o accentuată tentă de vizionarism. D. Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. când orientalistica îngloba. scrisoare din 5 iulie 1912. Studii fi documente literare. voi. autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 . 1987. ""Apud Berbu Theodorescu. aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. fără discernământ.marele orientalist şi istoric al românilor''320 .E. selecţia textelor.ro / www.cimec. semnul egalităţii între Turcia şi Orient. decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig. şi-au legat existenţa de acestea. operă fundamentală timp de o jumătate de veac. Iorga. deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist.350. pp. note fi comentarii de Valeriu RApeanu. studiu.compl. Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin). 1907. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. în trecut. ediţie IngrijitA. Aceste . Peste ani.muzeubt. în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut.1926. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind . compara şi judeca faptele şi oamenii. neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. Bucureşti. Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . pp. Pe drumuri deplrtate. 282 + 11 pl.51.istoric. Nicolae lorga2. Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. Iorga. 158. Tn 1 9 1 2 generalul turc M.note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. fie partizane. Sinteza otomană. dar realiste. diplomatică etc. 45 . X. Iorga. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane. 227 . despre altele a adunat informaţii. Tn 1 909. Ed�ura Minerva.pentru a expune. N. nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie. Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman. Toronţlu. vezi ti selecţia de pagini din N. profesorul german W. a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. "'' I. munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită . când se punea. 322 Apud M. Iorga . p. Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. turco-osmană.Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular.46.ro 1 24 . www.

a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman.B.ro 1 25 . M. Ultimul a afirmat în acest sens: . . Iorga . 1. ""' M.ro / www. 1 22. Titlul contribuţiei citate la nota 205. situat pe o colină lângă Cornul de Aur.Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. Tn . n-o 9 / Septembre 1916. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu. Din acest punct de vedere. ldem. 1 1 p.R. 1916. Guboglu. 47. s. C. preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 .A.B. acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit .a Romanian historian of the Ottoman Empire"323. 1901 . 327Gheorghe Balş. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. pp. 1895 . Iorga nu putea fi considerat turcolog. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. . care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană. cunoscător de limbă turcească. arabă sau turcă. in vecinătate se afla Vlâh-Sarây.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog). in . care a descris aceste valoroase "produse tipografice". în perioada publicării sintezei otomane.muzeubt. ""George Baflureanu. XVII. fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le). Istoricul şi originea lor. 44 . 111• annee. In . epud M. mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul.O.c. iar Mihail Guboglu . m. Contrb i utions. ad-hoc şi sui-generis.152. 1 74 (nesemnatA). care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă. în secolul Xli-lea. Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea. Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. 1 79. 30 p. Papadopoi-Callmachi. in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. pot afirma că N. X e. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman.I.S. 11.3. n.". caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. 1 91 1 . Papadopoi-Calimachi.S. 3301asa ai-Mualuf. ca fiind un mare orientalist. pentru a păstra credinţa. 1 35 . de-a lungul timpului.56. p. Cifrele arabe. Domcontribuţiilor citate la nota 205. Al. p. în special din Istanbul.Numa' •• an III. pp. Orientallstlca romlnl. iar bisericuţa . reşedinţa reprezentan�lor munteni.. Serafim din Pisidia şi al�i.". Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8. )"325. Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. 34 1 .M.A.historien de I'Empire Ottoman sau .E.I. .". cu alfabet grec sau arab.istoric. Bucarest. Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M. La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină. Teoria formaţiunei cifrelor. n.în relativă stare arheologică". Tn concluzie. Guboglu. Bucurefli. răspândite de arabi în Europa). Cifrele sub imprimerie. p. 32• 323 Titlurile www. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe. In revista . . apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. 470. bisericuţâ a avut. Bucurefli. arsă însă în 1 784. patriarhi ai Antiohiei.ÂI ..istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324.M."'· ""In . Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. t. p. Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul.cimec. cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 . Bucurefli. N. 320AI.1 896. aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor. Iorga a fost apreciat. dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( .E. Bogdan-Serai.

Orleni/IJ/sticll romiJniJ.1 1 1 . 351-353. conform informa�ilor oferite de N. necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i.E. a Dobrogei la statul român.". R. statul român a acordat şi . '""Vezi. Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). contribuţiile: Mayer A.Muzeul .". au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene.protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal). fie sinuoase332. 454 . Bucurettl.cimec.S . pentru acest interval de timp. R.0. Bucarest. ldem.ro / www. pp. Contributions roumllines. Paris. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli. XVf . Acest interes a existat. www. 'Udeţean Botoşani nii români.". absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. conform cu noile realită� politica-diplomatice. pp. Orientallstica romiJniJ.R.2 / 1988. 93 .muzeubt. Lucre�a Gane. In . fie liniare. no. predarea limbii române să fie obligatorie333 . p. au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918). transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi . IW". Istoricul român nu ne-a oferit detalii. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice. autorită�le române au hotărât. p. Astfel.I. Iorga.324.VI.1 1 6. •• nr. 4. dar motiva�ile şi finalită�le au fost. nu ştim. XXVI' annee . în general. M. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane.460.E.S A I . pp. apoi a fost transferat la Medgidia. anul VIII. In . Alexandrescu .E. 621-628.1 1 1956. in . a elaborat . în paralel cu limba turcă. prin art. prin urmare. 99 . V . 8 1 . Bucureftl. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă. Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques). Din istoria. XXXV II.aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere. Emilian Vasilescu. la sfârşitul secolului al XIX-lea. diferite. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag. Iorga. A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. P.XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions).o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 .a doua jumătate a secolului al XIX-lea). voi. pp. pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane. Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea. M. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. O . 21 al amintitei legi. O lliaţl de om.A. pentru instruirea tinerilor turco-tătari. Guboglu.M. Bucarest.". pp. Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880. ce . in .E. 1.Dersca Bulgaru.ro 1 26 . în acelaşi an.78 . Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. Halevy. 2/1 969.S. dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie. in .garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane. prof. no.R. "'Mehmed Ali Ekrem. cu m e ra ş i firesc. diac. pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant. pp. 1967. ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . 11. reorganizat 331 N. 4 / octombrie-decembrie 1956. 314 .

1916. 164-165. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. p. in paralel.Oersca Bulgaru. Mempriu auto . nr. D. ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale. Legrand (greaca modernă). \(ezi şi Luca Vomea.M. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. 330 M. pp. 1 901 (VIII + 96 p. Constanţa.ro / www. Alexandru Alecu.1 . de asemenea.An. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy. Ş. in idem. ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. p. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B. cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal).M. Les l!tudes.187. D.A. 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România. Alexandrescu . 1 1 2.S. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. p. organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. in perioada octombrie 1 888 .iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A. pp. Popescu.M. Ion Matei. Notes.ro 1 27 . 337 A mai urmat.Adevărul' S. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H. Astfel.6. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană. Notes. Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}.9 . licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887). Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. pp. Ion Matei. M. cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes. Th.ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase. Alexandrescu . S-a hotărât. Popescu-Ciocllnel. o menţiune aparte merită şi prof. din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh. Lazllr Şllineanu. pp.octombrie 1 888.1 0. filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S. O.cimec. mai veche. 2 1 1921!. Cu un portret şi patr. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh. (infra abreviat: Lazllr Şllineanu). p. a urmat la Paris. a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336. 20. E. E. Cernăuţi. 1907 . EdHura .). 353. 1934. care biograf a datat greşit (1888 .) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate. 253. Bucureşti (456 p. Istanbul. Viena. Haşdeu. Un orientalist ploieştean: Gh. 1 1 2.f www. ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . _ 1 . Bucureşti.). 1969.E. Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34. p. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. Simache. Lazăr Şăineanu. ca delegat al României). an IX. Istoricul unei tmpllmdnteniri.M.sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris. Les l!tudes. 1928 1933. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. între octombrie 1 887 . /. Leger (limbile sârbă şi rusă).muzeubt.u anexe. Avr. Macrea. p. 1 1 2. în cursul secolului al XIX-lea.biografic. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. 335 1.ACTIt MOLDitVI.Dersca Bulgaru. O carierll filologicll (1885 1900). P. Aguletti . Abdurrahman. Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. in . P. Ploieşti. Barbier de Meynard (limba turcă. conform art. cu noţiuni introductive de arabă şi persană). tipărirea unui anuar. 1928. vezi şi Ion Matei. Lazllr Şlllneanu. Cairo etc.181 . Vezi lazăr Şăineanu. anii 1903 .".").1904.. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză). Pe de altă parte. Bucureşti. Notes. Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu. nu puteau rămâne fără ecou în România.

A.mai 1 891 . membru al . ( .49. Scheffer (limba persană). aramaică. A. siriană. destinat special acestui scop. Avr. din fondul Adamachi al Academiei Române.cimec. Astfel. Constantin.18 • 38. "" ldem. persană). turcă. B . lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni. Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor. Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea. Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. dar comisia de examinare. datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: .. Ch.). College de France (a aprofundat limba turcă). Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane. Un an mai târziu. Derenbourg (limba arabă literară).Universul" S. 331 Leipzig • Bucurefll. cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . O. Halevy (limba etiopiană). 1 947.ro / www. asiriană. Amintiri. s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. "" Ibidem.Revistă de semitologie" la Bucureşti.. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. 63 • 66. D. Tn perspectiva timpului. www.Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. Tn ţară însă. ebraică şi etiopiană 0 . O. /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană). P. in frunte cu slavistul Ion Bogdan. Limbile semllice. 75 p. "' Constantln Şllineanu. . 48 . Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ. unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. la 28 iunie 1 892. Tipografie . Bucutettl . tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară. feniciană. despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă. având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate.) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. Aguletti de a edita o . în intervalul octombrie 1 888 . poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 .in ţara noastră. pp. 1 895. Amintiri.perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie.P. Bucurefll. să-şi însuşească limbile orientale . cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. Houdas (limba arabă vulgară). în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris. arabă literară.ro 1 28 ..triadei critice" şi promotor 1 892. Haşdeu şi Al. pp. in 1 895-1 896. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th.muzeubt. specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu. "' ldem. a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. 1 . pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. A fost singurul candidat înscris. cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . Barbier de Meynard (limba turcă). Tn . După tipărire. 1-a respins. pp. 49 p.

despre care voi insista în paginile următoare. prin alte lucrări de specialitate. Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. cu accente şovine.alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii. Pr. Mircea PAcurariu.cimec. A murit în august 1 922.1922).ro / www.s. 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu. obţinând licenţa în 1 906. pp. se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita. la 44 de ani.iunie 1967. A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 . unlv. pp. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba.1041.T. fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar. laşi. 1036 . Bogdan. . armeană şi chiar turcă. . prietenul şi cumnatul lui 1 . dr. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . alte direcţii de cercetare istorică. Bogdan nu a ezitat să le sprijine.6 / mai . Editura . Popescu-Cioc�nel. S. la Viena şi.ucuretti. . fără să mai elaboreze . Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. Tn felul acesta. Dicţionarul teologHor romlnl. o tradi�e în acest domeniu istoric. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM. Cleric/ romlnl oriental/şti.". 5 . 468 . colegul. 1 996. Acest veritabil geniu filologic. III. p.muzeubt. primul orlentallst romln. anul XIX. Existau alte priorităţi. pp. iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu.363 . B. www. dr. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. siriană. 214 .153.M. Gh.G . 0. siriana). Ori. aramaică. o mentalitate refractară şi obtuză. Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . ebraica. dupA o analizA atentA.Ultima relfecţle".Iunie . specializările istorie şi geografie. nr.S. care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . O. vii sau moarte". probabil. pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 . iar 1. cel cu care a polemizat virulent N.al . 1. pp. Pr. activând până în 1 91 8. preot prof. In ldem. Gh. Bucurefti. Atanasie Negolţă. la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908).6 7 1 mal .octombrie 1 972.215. anul XXXIII. Un oriental/si romln: S. pe marginea lucrării Influenţa orientală . 9 . cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�. Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C. in . au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343. Iorga. nr. V. traducltor din " sirianl. anul XXXI. a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem.. Revenit în Bucovina natală. B. licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). lsopescu. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică. . Dar. armeană. Silvestru Octavian lsopescu. Speranţă. lsopescu (1878 . Prof. nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească. Ord. a devenit un orientalist-semitolog de· renume european.S. araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906).10 1 septembrie .1 922). Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908).472. 152 . respingerea lui C. . pp.368.". nr. ""' Pr. in . Bucurefll. Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu.Univers EnciClopedic". doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios. Nicolae Neaga. Notes. a studiat limbile orientale (turco­ osmana. 5 .ro 1 29 ..şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani. in .1922). unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti. . ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi. însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă. Dr. Matei. aramaica. 1 1 2.iulie 1957. absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900). seria 11.

extras. BUCUI'efti. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. nr. 389. cu tema Mohamed şi opera sa348. obţinând. vezJ fi lon Matei. LXXI . pp. Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă.ll .C.cimec. 1 1 2.•AiexandresaJ .inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo. a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. Tn memoria lui Demosthenes Russo.:. 27 noiembrie 1907. la 12 martie 1 909. p. fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. 6 . dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) . persanll) . 353. D.L.". O carte rari. lingvistic. p. a apreciat conferenţiarul. la Facultatea de Litere şi Filologie. voi. nr. membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905). tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii. voi.". 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină. La 1 1 noiembrie 1906. ca . IX.1 0 1 Octombrie 1907. 4 / Aprilie 1907. 1 1 .M .C.7. M. de asemenea. A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice. "'" Franz Bablnger. Les ttudes.).. Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind . pp. la .434. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta. o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th. p. Dar Gh.33 . A primit.44. an XLI. care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv. culturilor şi civilizaţiilor orientale. Tn felul acesta. Gh.ro 1 30 . Popescu-Ciocinel. VIII.1938) zum Gedachtnis. pp.student tolerat". Demosthenes Russo (1869 . pp. idem. Gheorphe Popescu-Ciodnel. forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) . an IV.12 1 1938. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 . In . 1909. 1928. In .Dersca Bulgaru. un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc. cunoaşterea Peninsulei Arabice. 1971 . arabii. www.InsemnAri leşene". persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.compl. tânărul Antalffy.4. cursurile . impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate. Bucureftl .P.O. datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice.1907 .Cultura N�onaiA". pentru anul financiar 1 906-1 907.A.ro / www. care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic. ln .singurul orientalist român. Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti.c . Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. ln nr.. la 8 noiembrie 1 904. . publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . profesorul şi mentorul său Balint Gabor. Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. . susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti. Mohamed şi opera sa. Viorel Baglacu. licenţa. Cu sprijinul protectorului său. i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. Tn acelaşi an financiar.muzeubt. Iar peste un an.1 9 1 6). p. Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. �i. "" Gheorghe. Notes. In . 45 p. 1036. arabă. limbilor şi literaturilor.1 / 1 939. s-a precizat: . 391. Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA. conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909.In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 . lordicheacu. bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui"..L. postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica.S. Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină".279. Bucureşti.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes. nr. unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed. 278 . Bucureşti.(Marin Popescu-Spinenl. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat.

dr. extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu.A. artisti�. R. cu toate ale lor triburi (. Andrei Anta/ffy. 1957. 1097. Bucurefti . adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. 1958.ScAnteieri".ro 1 31 . A aprofundat limbile arabA şi ebraicA. Doroth6e Saau.344 345. Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie. Sistemul religios al 1$/emulu/. fiind prefera� mereu al� candidaţi. a cAlAtorit prin Imperiul otoman. inzestrat cu toate cunoştinţelor . lingvisţice.. L'orlent.. în concep�a autorului. 6 . profesorul Aguletti a dus o . 1 /Spring 1998.) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( .160. un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C. And. Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. Abia în perioada interbelicA dr. insă acesta din urmă i-a răspuns. · necesare (limbile latină şi greacA)350.. Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. ) vorba despre: ( . Nu a avut insA norocul. comerciale etc. în paralel.904 a făcut o altă incercare.cimec. printre altele. limbile arabă. In . Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog. cu o teză despre Originea Heteenilor.euc. · . Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA. Aguleltl. 40 p. cii. . elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii . Andrei An1allfy. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană. op. . ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane. Student al lui Iorga (1 893-1 895). 5 . In . nr. 1 59 . pp. pp.9.) date termenului de orientalism.". V. 1. voi. atat de rriult legat de Asia. no.licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene.S.Jiste transylvain dr. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i. ZUb. Aguletti. . 5 -9. ţară ce era. Deşi discipol al lui Iorga..O. v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul. intre anii 1 906-1908.)"�2 . premiata ulterior (1 896). 90-93. fun�ona şi prestigiosul College de • .. să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei. .". Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th. culturală etc. culturale. f '"' Th. religioase. şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. www.muzeubt. deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul.Hillel". 302 Ibidem. Moisil. ""' Al. MIRt. Persani şi Turci. . istoricA. La cumpăna dintre secolele XIX-XX. cu prlvlre /li speciali a romlnl. Tn 1.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu. Tg.. nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii.studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: . Avr. autorul a formulat o defini�e genericA: . pp. pp.. politica­ diplomatice.reat.6 / 1938. Tătari. anul l. A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796.prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient. filOlogicA. . Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice. a dezvoltării .) Arabi... solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei . neutru. Dan Prodan.T. turcA. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau.Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?". Avr. persanA.ro / www. tătară. In . muffT-ul Egiptului din acea perioadA. pp. Va fi ( .) care au locuit din cele mai vechi timpuri. . De câteva ori. Cluj-Napoca.

Aguletti a particularizat. cât şi onorarea orgoliului naţional francez353. realizate sub raport lingvistic sau istoric. Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. . A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane. . sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora.asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului". a profilului moral etc.turcologie".turcologie". pp. D . 27 -40.25. 1 883). a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de .un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării".cimec. documente de tot felul. va arunca lumină asupra trecutului nostru".Ibidem. Deşi nu a folosit in mod explicit formula . . . efectuate de turcologi.moarte şi savante". " prioritate avea . . D. La sfârşitul studiului său. La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique. transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale . I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică. Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl.)" . de nimeni cercetate. unde se studiau limbile orientale .studiile turceşti sau . pp. subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient. diplomatice. studiile orientale slujesc intereselor politice. intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii.Ibidem. traducerii. P. • Trebuie să subliniez faptul că Th. precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură.studiile turco-arabe".cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana". 1 841 .turco-arabe". privitoare la istoria noastră naţională(subl. in cadrul sferei " studiilor orientale.acte. Tntregi dosare politico-diplomatice. (ce) zac sub colbul archivelor turce. Mai mult decât atât. Asiei şi in N. Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 . hatişerifuri. 1 854-1 855. prin care studii . in cursuri savante. � • Ibidem.lumea otomană". ne sunt necunoscute.studiile turceşti sau .)"354 . şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". 38 • 37. ce putea fi investigată prin . pp. P. studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. ce va fi făcut in anii următori.vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care.studii turcologice" sau . cu privire la prin atete noastre. A mai atras atenţia asupra numeroaselor . de aici şi până la . comerciale ale României in Orient. analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane.studii turceşti sau " . E.ro / www.ro 1 32 . 1 3 . . Avr. autorul a insistat . un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic. depistării. Pentru români. această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. poate. insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români. hatihumaiunuri.muzeubt. Africii. culturale.Journal asiatique". autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833. cu celebrul periodic . datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice.Muzeul Judeţean Bototanl France.-V. dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii . www.

ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. D. crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil). preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362.]")361 . 1 900. Nu a folosit. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu.n/1 şi stud/He orientale. despre care. să studieze limbile. Avr.modest soldat de jertfă". la sfârşitul secolului trecut.14. Th.ro 1 33 . pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi. � ""' ldem. '"' Ibidem. Avr. In .România Jună". persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�. nu a amintit nimic. 1 900. 5 .cimec. pp. " 1 900. Popescu-Ciocănel. profesor la Universitatea din Cluj. De altfel. pe care le indrumase să trateze. După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi . pp. mai ales. în ce măsură profesorul Aguletti. E greu de precizat. 1 90 1 ) . Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran.turcolog".. turc� 7 . 1 5 . ""' Ibidem.RomAnia Junii". Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic. 1 1 . . .1 1 . Popescu-Ciocănel studiile lui Th. in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei.Jrefli. însă. 357 BUQ. Iorga să-i fi sugerat studentului G h . arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. Aguletti .turcologie" sau de .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . Bucureşti. din punct de vedere gramatical. 1 7 . persan�.. '"' Lazir Şllnnnu .19. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman. mentorul său.P. bibliografice etc.in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor. scrierea cu alfabet arab. nici de data aceasta. 350 Ibidem. insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă.22. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. Nici de data aceasta nu a folosit termenii de . fără referiri documentare. asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ . Rom. Bucureşti. este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei .17. pp. a insistat. evident. ].ro / www. in lucrările lor de licenţă.. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare. a reuşit să creeze .studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt.studiile orientale •356.muzeubt. 20 . ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză. de astfel d� "îndemnuri". Ibidem. după cum el însuşi a pretins. . 302 Ibidem. Iorga. memorialistice. exemplul profesorului Th. prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. Ulterior. 22 p. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N . www. termenii de "turcologie" sau de . ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. nu au avut nevoie. Aguletti să fi avut o anumită influenţă. 1901.. 3 voi.turcolog". acest . pp. pp. Autodidact în studiul celor . Avr. E posibil ca asupra lui Gh.trei limbi numite musulmana". după expresia lui N. lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363.

istoric. Notes.lnchei cu o dorinţă. . cap. logu. Eluanfll. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. Zub. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit . VIII.48. ����. Dj. pp. p. Iorga a formulat şi propus . N. 9. nr.A. 1913.L.ca din venituri. Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă.. op. XXXVI.A. ) . (.]'. Orientalistul Gh. dar nu a reuşit. nr. cari mi se pare foarle indtept�ţitii.C. • Al. ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N. H . din consulatele româneşti din lmperiut otoman. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906. Gh. cultural etc.D.". • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e.1 . Constantin Şiineanu. . de origine. vezl fi Barbu Theodorescu. E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( . m. Cotula. B. 11. 353.. 47 . 10 1 Oc:tombrle 1907. .) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei]. 1 1 2. N. Amintiri. cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii. www. a � şi in incercarea de a intemeia.. lbrahim Themo.-D. Notes. Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră. Les �tudes. aubcap.ro / www. Batzaria..233 .cimec.366 . că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. Iorga. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale. dr. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort. susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti. Siruni.". p. 338. Nicolae Mişu.� . Alexandrescu . 38. turcă. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. 1. Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră.]. p.. De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie.. E în adevăr o ruşine pentru noi . 215. n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: . a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman. Seni. Adam V. pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii. 1. Bucurefti. 1036. in parte şi de instit�i orientale.244. cit.muzeubt.Oersca Bulgaru.M. Teofil LObel. persană. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni.. amintim pe: Constantin Petrescu. 1. dacă nu chiar ruşinoasă: .a spus-o expres in testament . Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală. "'" Ibidem. extras. "" M. Nlcclae iorga•. "" Ion Matei. ). p.. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale.S.T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl. p.P. Ion Matei. p.R. impreunA cu alţii. • N. o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României. an XLI. de limbă.367 .M. pp. a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu. Papahagi. Abdurrahman. ·112.1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă.ro 1 34 . Mustata H. 37. p. in folosul unor bursieri români. şi compi. � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale. dar şi C011'1pAtimit.P. AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In .I. că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad. pentru studiul acestui areal geo-politic.un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368.

şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile). voi.Plumb".G. Andrei Pippldi. 236. op. fără imixtiunea marilor puteri europene . 2 1 1 986. peste care s-au suprapus structuri greceşti.I. pe care il socotea drept o mare operă a lui .E. cit. înţelegere şi echilibru.179 1 C. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare. 1. a avut la origine o idee şi o dimensiune politică. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv.cimec.1916). p. G. Bucarest. Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă. Buzatu şi C. Zub. iar 1. p. neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă). Iorga. Rosturile. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe. deşi o considera totuşi interesantă37C)." nctis�"[compl..Vatra". ·"doar europenii sud-orientali".] lnauguration de /'Institut. trecând peste multiple piedici şi animozităţi. st. Am ven� cu legea in Cameră.Est European. N.2 1 1 9 1 4. N. coordonatori Gh. Valeria Costăchel. economică.D.O. după numeroase şi insisitente demersuri. Ed�ura . Neutralitatea.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud . Să i-o dau. 1994. conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. Bacâu. Memorii. pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3. . politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. Ministerul avea undeva departe. Iorga aşa cum l-am cunoscut.. Timişoara. subliniindu-se interesele comune. 1 993. vezi şi N. acceptând cu greu. omul şi opera . 1 79 1 C. 42 . româneşti etc. Brătianu. Ed�ura Helicon. www. chiar dacâ aceasta era marele istoric N. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. nicidecum financiar369 . partea a 11-a (1915 . voi.atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3). 11. să i-o dau. Iorga. O viaţil de om. să-i acorde patronajul lor pur nominal. ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale. Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent.S.46. Tg.". Duca. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare.ro 1 35 . pp. militară etc. an XVI. N . nr. 236 239. o clădire ce Ti convenea. şi subl.. nemancat şi r. in voi. p.ro / www. III. N . Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie. 11. pp. Duca. romane-bizantine. Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. l-am asistat şi la Inaugurare. A fost o pace zonală. C. cu pesimism. 3 70 I. otomane. 1. se cuvenea să devină un factor de dialog. Gh. cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 .de fapt ideea nu era rea . ce se impuneau a fi studiate metodic.E. Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său. Mureş.P. Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. Discours du professeur N. m Andrei Pippidi.103. slave. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. p. ""' Ibidem.). Iorga (24 Janvier n. seara pe la 9. annee. Iorga. Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372. bulgare. Al. Marinescu. pe Calea Moşilor. in . realizată doar de statele din această regiune. sârbe.B. solidarizante. voi. no. in .24: . Fundamentul traco-illiric al zonei.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând.muzeubt. p. p. împreună cu guvernul liberal condus de 1.

1 / 197B. cultural şi moral necesar.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare. 1926. Bucarest. raporturile personale ale lui N. nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale".O. însăşi principala funcţie .ro / www. pp. pp.1 9 1 6) . să Tndrumeze. Sarmanioti. 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico .E. a specialiştilor în istorie.E.S.limbilor europene sud-orientale": bulgară. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european. aud­ dunAreni etc.E. mai vastă. sud-est europeană cu şi în aceea mai largă..politice din statele Europei Centrale. Zub op. Iorga fată de sud-estul Europei..1 9 1 9 73. folclor. era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37". geografie.". www. otomană. albaneză.muzeubt. Tn afara influenţei factorului politic.) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti". cit. care elabora în cea mai mare parte şi .236 . sârbă. Scopul fondării sale era:"( .. 374 Vezi şi consideraţiile lui Al .Bulletin"-ul instituţiei. I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări. nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4.237.cimec. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N.. apusene şi estice pentru zona aud . Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă. fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1).156. seminarii şi conferinţe de istorie. ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale.4. greacă.S. Editura I. Se vor elabora comunicări. passim. maghiară. predarea practică a .E. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri. In . . apoi formată îndelung o echipă de specialişti. caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă. . dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. Iorga cu savanţii europeni fi. sau ale altor savanţi sud-dunăreni.şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior. etnografie. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină.R. 373 N. ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale. Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter. Iorga. 1 39 . indiferent de rang. Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 . neguvemamental.ro 1 36 . Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate. de istorie a lumii374 . A. a corespondenţi lor de presă etc .estlci a bAITAnului continent. . Bucureftj. pp. turcă. Gândind şi acţionând astfel. savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală. Constantinescu. lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului.E. no. mal ales. posterioară etapei travaliului său individual. xv1• ann6e. fn discursul inaugural. menire şi chezăşie de durată a institutului. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică. cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6. Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N. a popoarelor balcanice etc. Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh.n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber. . Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice. 3 . literatură.1 9 1 5 şi 1 9 1 5. Acest institut. zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu.

36 . nici un orientalist român nereuşind să o onoreze. cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei.ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris. ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( . In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii. pp.35). Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur. Publica�a noastră. ). Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp. Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini. 9 . III. Principatele valahe din Pind (pp. 1&4 p. pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. care. 1 4 .13).cimec. geografie. Rămânea valabilă doar ideea. rlmprimerie . statul. Monografia. social. in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913. s-a făcut cu solemnitate. Institutul. cu un evident lată cum caracteriza. Bucarest. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau.22 . este fi astAzi.. cea mai sincerA a regelui Serbiei. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric.. Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�. . m Nicolas Papahagi. imbogA�ndu-se necontenit.Eminesco". şi etnografie ( .. Privilegiile RomAnilor din Pind (pp.. care ( . RomAnii din Plnd (pp. 5. economic. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . Institutul pentru studiul Europei sud-orientale.. s-a aşezat foarte modest. ) şi pe Părvan ( . unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. voi.. Iorga. intenţia şi înţelegerea. Les Roumains de Turqu/e. N. peste două decenii. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp..46). locul şi rolul lor în cadrul social-economic. Inaugurarea..30 . mult mai tarziu.53). Renaflerea conştiinţei 3711 www. Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. Cairo).104). Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3. . Viena. Fara venituri altele decat ce dAdea. 47 . Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor. Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp. Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării. ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă.ro 1 37 . care se va transforma. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească. n-am putut-o retace. Imi asoclasem pe Murgocl ( .. ). binefăcătoare timp de mai multe secole.21). n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. pe care nici pAnA astAzi. dupA rAzboi. conferinţe de istorie.. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice. Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . ). au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. în Imperiul otoman. care avea in program cursuri de limbA. a stârnit interesul oamenilor de cultură români. N. 1.. 1905. cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. apoi crearea unei biblioteci care. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru.1 9 1 4). necercetatA. cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi. ca fi eventuale excursii. aşteptănd momentul.ro / www.20). 102 . demografic. Pentru aceasta am intemeiat la noi. cultural.muzeubt. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti. La Inceput. Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat. Intr-o revista.. O lliaţl de om. iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului. la Fundaţia Carol. In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat. fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură..

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

ro / www. LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi. m Ibidem. deşi fără pregătire filologică de specialitate. pp. extras. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română. Şăineanu. care a acordat neologismului . arăbeşti şi persane in limba română". A reproşat l sa notelor . 40 p. căruia autorul i-a contestat. Th.7. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane. www. pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole. Th. 7 . că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p. 1 . "' Dr. 2 .orientale" in limba română.nu sunt nici orientalist. dar la nivel academic.422. pe bună dreptate. in special de orientalistul L. Influenţa orienta/1. li. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L. nici turcolog (subl. posibilitatea ca unele . Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420. In . Leipzig. realitate recunoscută de el insuşi. Peste 1 4 ani. pp. Bucureşti. D .cimec. Paris. !. · "' Lazăr Şilineanu.muzeubt. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea.XXX.a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă. L. autoapreciindu-se că . Th. LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor . Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli. ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L. Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic. dr.R.•• a. folosindu-i in contextul adecvat.elementelor turceşti. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei . p. ci indirect.). era necritic elaborată. Th. pp.3. Şăineanu.orientaliştilor".Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti.F .l. <H Ibidem. Theophil LObel. indiferent de filiera prin care a intrat in limba română.orientalist" şi . Teoria prezenţei . 11 al lucrării lui A. LObel 9 . Şăineanu . LObel a apreciat că. "' Ibidem.turcolog". vol.imprumut oriental": otomană. apreciindu-le ca nefondate.osmanli".elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană. LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale .A. specialist care făcea parte din grupul mai numeros al .turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii. erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. calitatea de filolog orientalist. pe nedrept insă.originii orientale a unor cuvinte româneşti".cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui . a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th.ro 1 44 . 1 s-a reproşat lui Th.Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L. 1908. arabă. Cihac.limbilor neo-latine" sau sud-est europene. subiective şi gratuite. istoriei.37. Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare.M. Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). prin lucrarea sa. Th. LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor . nr. P. persană. Bun cunoscător al limbilor română şi . deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară.CCXLVII. Şăineanu. LObel . Observaţlunl relativa /a opera .S. prin intermediul . CCXLVII . Şăineanu.A.

pp. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului. mai ales. Tn anii următori.les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine. 1928. L.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. în mare parte.41 . Wien. 1889 . Cât priveşte etimologiile sale. Miklosich. Continuând analiza. Sup/flnwlfe. 146 p. Sur.und est-europSischen Sprachen. la Bucureşti (1 882-1 887). căt şi lipsurile. Dictionnaire turco . arabi şi persani. 19&-284. 1885. un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic.R.persan. 1 . "' Fr. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti. Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal. 1884. an III.11.1 876. El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429.) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci. cit. "' Ibidem. Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. p. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu. "' B. p. contribuţia de tinereţe a lui L. 59. faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană. pp. că n-au existat contacte directe între români.arabe . Leipzig. Lazllr ŞAineanu..ildschen Elemente in den si. şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. P. www. Macrea. asupra subiectului cercetat. pe de altă parte etc. Oie ti. p. 2. pp. vot. subliniindu-i atât calitătile.IV. temeinice a subiectului anterior amintit433. 1868 . 1885. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme. B. "' Theodor Zenker. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. autorul a identificat 1 . H. Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română. în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism . . devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 . p . 1 72. în cadru filologiei comparate româneşti. Bucureşti.1890. 59. A.cimec.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. cit. extras din . Budapesta. apvd Luca Vomea. voi.540 de "elemente turceşti în limba română". "' Fr. pe de o parte.und est-europaischen Sprachen. Bucarest. 1 . 1890. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. D. rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. "' Vezi şi O. I nspirată de lucrarea lui Fr. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. W1811.ro / www.muzeubt. loc. aşa cum am mai amintit.Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie". Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător.ro 145 . meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă. Haşdeu. iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 ..445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora. 1886. 9 -10. apud ibidem. Haşdeu43 1 şi Fr. Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. cu pregătire de specialitate. cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală. Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti). ' În perspectiva timpului. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri.'. t. 1886. . Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. 2 '" in . F. MikloSidl. Bucureşti. Tn continuare.P. P. în total 1 . Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel. pp.646-701 şi an III. voi. 1 . Elemente turceşti.Magyar NyelvOr". XIX. Paris şi LeipZig (1 887-1 889). 407 . Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete.V.Mest. 1 885. Bucu'eşll. op. Berlin. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi. p. "" Lazăr Şăineanu. "' in .

datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435.cimec. Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 . Tn voi. prin contact direct intre turci şi români. Astfel. într-un tablou general. 1 900 . p. " ' Ibidem. LXV. D.Introducere.� uzeul Judeţean Botoşani şi. fast but nof least. '" Ibidem.CXXXI I. 1-11 / 1 -2. a formulat . pp. Bucureşti. "' Bucureşti. Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă. pp. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. "' Ibidem. morfo/ogice şi semantice turco-osmane. voi. respectiv asupra limbii şi culturii române.muzeubt.. ).ro / www. "rezultatele" acesteia. 5. se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă. "' Ibidem. introducerea elementului oriental s-a făcut. El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 . in acest lung interval. cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36. LXXI I . www. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 . XXXV II. Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale. 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative. pp. XLI .r verb. a studiat limbile turcă. Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că . 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. "' Ibidem. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman .LXXXV II. CCCXXXV p. După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice.ro 146 . autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române. pp. p. "' Ibidem. P. referitor la verbele osmanlâi.H-mak sau -mek). secolele XVII-XVIII. "' Ibidem. pp. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0.LXXI I. "' Ibidem. 1 434 . în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885.compl. s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române. p. XXXVII . să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate. că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. lucru remarcabil. filologul român a apreciat.XXXVI .conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române. autorul şi-a propus de a prezenta. arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). 1 . autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. 1 900. în răstimp de peste trei secole.. LXXI I.

sociabilit�ţif (fumatul. comerţ şi industrie 7 . Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia. turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare. pp. m Ibidem.CLIV. p. pp.CCXXX. afară de oraşele limitrofe cu Muntenia. ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44. pp. CXXXIX . a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem. pp. pp. pp.. "' Ibidem. Moldova. CCXXXVI . CXXXII . pe orizontala spa�ului. "' Ibidem.CCXVIII.CCXXXIV. justiţie1 şi dărilor .conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat. "' Ibidem.CXCVI. p. CCXXIV . pp.. pp.CCXXIV.. "' Ibidem. CLXIV . pp. CXCVII . CCXXX . LXXIX '" Ibidem. CLXXXVII .CLXIV. traiului la curte . pp. Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute..CLXXVIII. negoţul şi 464 463 profesiunile . se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: . LXXX. pp. CCXIX ..cimec.CCXVIII. "' Ibidem. '" Ibidem. CXCVII .CCXXVI. lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române. Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate . '" Ibidem.CCXXVI. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna. pp. n-au venit de la turci. analizând relaţiile româno-otomane. nedescoperite încă.. "' Ibidem. din contră. influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc . parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 . a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: . şi anume in Muntenia. CCXXV . ln sfera polticii.sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. CCXXVII . m Ibidem. o serie turcisme care însă.CCXXXVI. CLIV.CCLXXXVIII. mai rar săseşti ori nemţeşti443 .CLXXXI. mineralele) . Cât priveşte Ardealul. direct sau indirect. pp.CCXXXIX. ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 .CCXL. "' Ibidem. . autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. "' Ibidem. CCXXXIX .1 802). pp.CLXXXVII.ro 1 47 . "' Ibidem. pp. fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. pp. CLXXVIII . după părerea noastră.CXCVI. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat . "' Ibidem. "' Ibidem.ro / www.. CCXIX . CXXXII. "' Ibidem.nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică. CCXI . pp. negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu. ale căror originale. nora. armate1 . '" Ibidem. 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 . Tn domeniul comerţului şi industriei. CCXLI .muzeubt.) Tn graiul românilor din Banat întâlnim. CLXXXI . CCXV . epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale. "' Ibidem.Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane. "' Ibidem. '" Ibidem. (. 450 452 454 451 45 curţi1 . "' Ibidem. "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . pp. pp.CCXV. pp.CCXI. www. pp.

culturii şi civilizaţiei române. pp. dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. in vechea literatură română. partea 1-a. Influenţa orientală asupra lexicului românesc. In special cea din Moldova ( . Filologul român a oferit o nouă traducere românească. sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem. Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl." '" Ibidem. intelectuală a românilor. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental. Vocabularul. CCXCIII . însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă. pp.vorbele istorice dispărute " cât şi . 755 de vorbe populare'o475 .CCCXXVII.o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor.imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 . CCLXIX: . "" Ibidem. 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl. p.Influenţa turceascA directă. administrativA. De altfel. a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva . voi. CCCXXVIII .714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte . 1 . care circulă şi astăzi". p. a conturat harta răspândirii ." "' Ibidem.vorbele populare care circulă şi astăzi"469. odatA cu epoca fanariotă.consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă.Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia.] . 1 900. judiciarA şi miiMrA. nici un reflex al elementului turcesc"470 .influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că. socială. CCLXXXVI. părţile 1-a şi a 1 1-a..:Jele istorice. Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului.cimec. p. CCCXII . iar in partea a 1 1-a Vorl.izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466. CCLXXIX:"Se impune dar. pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 . www. cilnd. un popor străin prin religie. in fondul limbii populare. deci 1 . apoi in Muntenia.. "' Ibidem. 1 1 .compl.imprumuturi locale". corpul omului şi sufletul său. aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare. de ordine politicii. trebuiesc avute in vedere atât . p.vechi româneşti ca . Moldova (prea puţin in Basara�a). Banat şi Istria. "' Lazăr Şălneanu. pp. viaţa de familie .1 834). a hatişerifului din 1 80247 1 . p.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite .. Influenţa orienta/4. şi . ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. sub raportul pol�ic. sub administra�unea lui Kiselef.CCCXI. nici un verb originar [otoman .406.pe plan lingvistic". răspândită in sud­ estul Europei. "' Ibidem. străin prin aspiraţii.:Jele istorice. Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 . a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea . "' Ibidem..ro / www. Bucureşti. andotată şi superioară celor anterioare.:Jele populare. in limbajul documentelor şi in . in aprecierea influenţei orientale asupra limbii. III . 11. CCLXXVIII: . De asemenea. Vocabularul. care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA".muzeubt.CCCXXXII.Am stabil� ( . pp. Dobrogea şi la romAnii din Macedonia.in toate acestea nu se află nici o urmă. a apreciat autorul.P. D. incetA efectiv la 182 1 . suprafaţa pământului.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine.pe plan cultural".ro 1 48 . rezultând ... Limba este. Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. Vortle populare. Lumea. ). in .vorbe istorice". '" Ibidem. in acest caz. Dar . oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. pp. s-a manifestat in două d irecţii : . CCXLIX: . "' Ibidem.V.vorbele populare". o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 .(doar câteva sufixe sau particule). Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina.

Romania". "' Ibidem. pp. slavi. Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur. D. o dată în plus.) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi. "' in .Nicolae Iorga. pp.( . partea a 11-a. şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor. pp. Dr. 11. cit. în paginile următoare. extras din .împrumuturi orientale în limba română". Les 6/tlments orientaux en roumaine. . si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale. Vorbe istorice. Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·. Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 . pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: . loc. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei. Imprumuturi literare. Ea con�ne bogate materiale. Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu.1 3 1 . pp. citatul la p.480 . mai ales în această parte a Vorbelor istorice. maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa.278. op. 1 900. Bucureşti. In acelati sens. este şi va fi Influenţa orientală. Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive.vorbe populare. asupra acestei părţi a lucrării"476 . Constantinople. V +281 p. Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de . lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile. ceea ce a demonstrat. extras din . 1901 . 78 p. Însumând cele două cifre relative.XXXI . V. Opera "' ldem. orientali.1 . Influenţa orientalll. obţinem un total de 2. Theophil Lăbel.lată o operă concepută pe un plan vast.).. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost.ro 1 49 . 79-80.. . La Langue. foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane. "' Ibidem. deci aproximativ 3. conform informaţiilor pe care le deţin. et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general. a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M. vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. . 1 (Introducere) . Vocabularul. prima folosire a termenului . deci un total de 1 .000 de elemente . op.cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" . Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce. li .. "' ldem.vorbe istorice" . 135 . 1 .965 .ro / www. cit. Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: . Aceasta este. Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide.Le Mon�eur Oriental". Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi. 1 902. neo-greceşti. şi in special turcologilor (subl. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908. 1 72-1 74. tomes XXX . L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines. Voi reveni. voi. Paris.elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . 32 p. istorice şi literare". apud Luca Vomea.2 1 0 . Paris.cimec. 1902. indicele general al termenilor româneşti.Revue Internationale de Sociologie". www. albanezi.P. 1 69 ... 1 .cuvinte de bază şi derivatele " lor. buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală.1 65. cit. la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu .muzeubt.1821). Indice general. . " fond les secrets de la langue osmanli.turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate. p. sera reconnaissant a M.La civilisation. asupra semnificaţiei folosirii acestui termen. Macrea.

maghiară şi turcă. criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei. t. pp.plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( . Iosif Popovici şi-a propus "( . Sibiu. polemica Iorga . Astfel. Cluj. 1 . ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 . caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 . din partea unor nespecialişti în domeniu. 1904. cu o prefaţll de acad.Biblia elementelor orientale din româneşte [subl. iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia. diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii. extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei . Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti. 1 . Şăineanu era incompletă. ).Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român.25. www. Papahagi486 . Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu. cit. "' Ibidem. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio . Recenzorul a mai susţinut.. n. Weigand. O. Caracterul subiectiv.] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . in . Leipzig. în literatura filologică românească. . 18 -22.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă. Şi pentru a dovedi propria sa . '" Ibidem. contrar opiniei lui L. Popovici a susţinut că lucrarea lui L. "' Vasile Bogrea. pp. extras din revista . că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. obiectivităţii şi competenţei. XXVII. s-au exprimat şi păreri contrare. an XI.muzeubt. şi micile erori. '" Iosif Popovici. Constantin Daicoviciu. 1907.specializare" în domeniu. "' Alexandru Brliescu de la Scurta.spre a înlătura orice neînţele�ere . propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. P. în " realitate. Spre . '" Ibidem. sunt. . Şăineanu488 . dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente".227 . Evident. Şi ţin să adaug .80.Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare".261. 22 . Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne. . a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. 1 . 1971 .369.228. pp. Editura Dacia. Şăineanu.ro / www. 1900. Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1.bulgară.260 . 363 . cum era şi firesc. Bucureşti. deosebire de aceste recenzii favorabile. Şăineanu şi P. metoda de investigaţie lingvistică folosită de L. propuse în ultimul timp. op. . L. 1 . studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă. ce au scos în evidenţă valoarea operei. subliniind. ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. . de altfel. citatul la p. ediţie lngrijit6.9.. preluate din lucrările lui G.Transilvania". inexactităţi sau scăpări inerente. in idam. unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. nişte . unilaterală şi inexactă. Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L.filologice. pp. În virtutea acestui scop. 1 . Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. Pagini istorica . 25 p.că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. 1 . Ulterior. .. p. pp. apud Luca Vomea. pp.Zeitschrift tor romanische Philologie". pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. pp. " ' Ibidem. "' In .ro 1 50 .cimec. 9 -1 8.

rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. pp.N. următoarea: a doua jumătate a secolului XVI . Apoi. Şăineanu. din punct de vedere teoretic. definirea acestor . afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale. cit. 58 . apud Luca Vomea. mai mult. 60 .vorbe populare şi istorice"494 .inceputul secolului XIX)490.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident.muzeubt. Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână. "' Ibidem. "' Ibidem. declanşată in urma apariţiei operei filologului român. In . Iorga. Alexici. Gheorghe Alexici. "' N.84. clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în .ro 1 51 .P. tânărul istoric şi-a propus .multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului. Bucureşti. pp. . orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire.R. Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat.compl. . ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat. . nr. istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . 1 52 . la fel I-au perceput şi contemporanii. in . 83 . dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise. Alteori. "' Ibidem. de formă şi fond incorect.59. a consultat superficial unele lucrări de specialitate. op.Luceafărul". Iorga a precizat că " 0 .R. Tn recenzia făcută cărţii lui L. www. intervenţiile făcându-se la 90 de . Gh. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri. Budapesta. XVI I I . pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. "' Dr. . 59 -60. Lazăr Şăineanu. Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă.să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc .61 . p. influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere. Pentru depăşirea acestor neajunsuri. 26 / 1 5 1anuarie 1901 . lorga . şi-a propus să trateze influenţa turcească. ) Pretutindeni lista e foarte lungă. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( . pp. D.cimec. pp."). Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române. Revenind la subiectul recenziei sale.] îndeosebi.mijlocul secolului XVI. pp. a patra: epoca fanariotă (sec. Unul dintre ei. dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . Ti lipsea acestui critic improvizat. Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. ce putea genera imprecizie sau ambiguitate. Tn unele cazuri. pp. voi. dr. 61 .Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat .. desigur. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale".ro / www.elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix. de ton pretenţios. "' Ibidem. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării. 1 904. a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi.L.vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă. . C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV . ( . N . Şăineanu. 60. III.153. ( . apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi .63. . foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 . Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N . ) .

. in . Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N. dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" . intr-un viitor articol. A atras atenţia... dar «nemulţumitului i se ia darul». mai ales. rr. pp. III.P. Tn concluzie. Bucueşti.ro 1 52 .Şăineanu . Şllineanu cand TI lauzi. '" Ibidem. in ceea ce priveşte polemica Iorga . Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : . ca şi părţi bune.Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi. )"495 . La rândul său. '" Ibidem. academică a analizei şi " criticii aprecierilor. Iorga a avut posibilitatea să citească . Iorga.129.muzeubt. Ş.observa�i": . recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică. voi.. Iorga.N. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu.Iui /orpa. pp.] . recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ.aserţiuni in exacte" şi . Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat . citatul l a p . a apreciat Iorga. cu vădite accente de brutalitate verbală: ... "' Lazk ŞAinearu.imputări absurde". pp.făcute nu pentru folosul ştiinţei.surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice".". ele vor fi mai puţine. p .. Bucurefti. desigur. Drept urmare. asupra caracterului subiectiv al acestor . . Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei. după ce acelaşi recunoscuse că .)"498 . www. . voi. Făcăndu-le. degenerând in imputări extraştiinţifice. "' N. p. asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . la provocare"500. atacuri subiective la persoană. la Introducere..Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu .Opera mea are. . Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem.răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului. 65.ro / www.Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent. I I I . partea 1. in . '" Ibidem.135. totuşi. 27 1 1 Februarie 1 90 1 . toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală. ce credit ştiinţific i s-a acordat şi.cimec. p .afirmaţiuni gratuite". aluzii naţionaliste etc. filologul orientalist a respins toate . L. R4spunsul meu cJ. a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. . 1 34.indreptările şi intregirile". 27 / 1 Februlwie 1901. Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 . care e mare şi după judecata mea ( . părţi slabe.R.R. 1 30. nr. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor. nu pretind să scad valoarea cărţii . 128.R. 1 3 1 . când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . astfel că a .explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " . să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră. Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. N.65. s-a depăşit conduita ştiinţifică. Cum raspunde d.compl. in ciuda acestor căderi. ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl. şi voi răspunde.R.partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 .contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. a hotărât să-şi schimbe atitudinea: . D. din acest moment urmând o . ripostat" in scris la rândul său. 131 .". 63 .N.

www. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase.332. op. oscila. Ş/llneanu ciJnd " lauzi. .Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei. E singurul articol contra ta. Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău. · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. nr.R.E.136. Studii şi documente literare.R. căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi. in . cu un spirit . 369 . '" LazN ŞAineanu. Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. 228. Tn concluzie. Va rămânea cu cererea. III. vol. şi a relevat506 două categorii de erori. Bucurefli. ai lui Iorga din .lll. în fine.". III. p.ro / www. foarte importantă. nr. pp. datată 1 5. L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale. întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505. in . in . A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie.1 6 februarie 1 901 . Deşi neonest. pp. 324 . Bucurefti. Iorga a afirmat răspicat: . partea 1-a. refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga.NTRIONAUS ianuarie 1 901 .". care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga.N. te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. partea a III-a 1 1. partea a 11-a. între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: .ro 1 53 . dar ca să-i fac bine unui om prigonit.E. nr. VII. în privinţa polemicii . voi. cit.380.cimec. voi. "' I. 29 1 1 Aprilie 1901. în prezenta dispută. p. Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga. partea a III-a I II . Cum rlspunde d. care poate să-ţi facă rău.. 325 . · � 501 Ibidem.N. 1935.hipercritic" de analiză.". replica503 lui Lazăr Şăineanu. Ioan Bogdan.R.Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns.muzeubt. nr. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios.IV. căci e scris cu multă perfidie.N. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 . · Bucurettl. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric. într-o altă scrisoare către noul său cumnat. căutând . cum ne-am obişnuit deja.187. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. pp.R. Astfel. inconsecven 7 etc.32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 .Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale.noduri în papură" din punct de vedere istoric. : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei .triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat.nu pentru folosul ştiinţei. 180 . voi. voi. Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d. 29 1 1 Martie 1901 . a 11-a fi a III-a. '" Ibidem. apoi a recitit volumele în cauză.76.R. Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă. care. necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii.N.332. p. '" N. Iorga. considerate ca neîntemeiate. Acelaşi Ioan Bogdan. da. A urmat.radiografii" istorico­ lexicale. "' Ibidem. Tocilescu et : C(ompan)-ie.R.ACTA MOLDAVIAE st:PTE. cu toate lipsurile ei"501 .R.". pp. Tn .78. Toronţlu. 506 Ibidem. tu însă e bine să te astamperi. p.111 . Bucur'ef1i . Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. ci numai şi numai de dragul eului ". replldi structuratli Tn 7 puncte. Toronţlu. Şi colegii universitari .R. '" I. 28 1 ' 15 Februarie 1901. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt. îi va fi indiferent. III. colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : .

teoria turanică" formulate de 8. nuantări şi. asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române. op. parcurgând . Vocabularul. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem. www. Tmprumuturi literare". 378 . 1 1 ..imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat .l Judeţean Bototanl . nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 . autorul: . ) mi-a fost milă [de L. şi ştim ce e"5 2 Atunci. Şi mila aceasta ( .. respectiv. el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9. Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . concluziile ce se impun. oferind o imagine generală.muzeubt. "Părţile bune". 379. in orice chip.ro / www. c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale. 81 . . . . Ibidem. fireşte. A susţinut. scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is.. 378. viitorul autor de prestigiu al G. Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: .torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu. de ansamblu.. . . extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: . de oriunde. )" 10.83. Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice.imprumuturi" etc. cit. N. Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice. Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat. pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori. p. . P. şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere . Ibidem.. tratări superficiale. Şăineanu­ compl. le constituie voi. Iorga la 1 5 ianuarie şi. pp. a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la . nemultumit cu atâta.- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor . mult mai valoroase ale operei. Ibidem.hipercritic" lucrarea. părţile 1-a şi a 11-a. pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării. Deplasat.. singurul istoric competent care a recenzat .. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă. uitând multe.principiul stratificării" şi . 375. atacurile la persoană etc.O. completări.R. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări. la Luca Vomea. de asemenea. . în perspectiva timpului. partea 1-a: . de la un rând la altul şi că.. (1 908-1 9 1 3). confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. Haşdeu. vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici.Sincer spunând ( .. pp. amestecându-se ori­ ce. mai ales. Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare.opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune". ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. D. la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică. intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!). Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că . care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc..�uzel'. d) că se contrazice de la un volum la altul.Biblia elementelor orientale din româneşte". P. la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte.]. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă.vorbe populare" din Vocabular. să fac un articol de laude.cimec. Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N. şi la explicaţiile date de autor unor .. un călduros articol de laude ( . p.379.ro 1 54 .vorbe istorice " şi .sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând.Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român. Iorga. Tn analiza lexicală a . omisiuni. din volumul consacrat Vocabularului. p.

D.turcologiei " ca disciplină istorică. se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini. poate şi ca . determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă. in special a turcologilor [subl. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică. prin extensiune. asupra acestor împrumuturi lingvistice. a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p.părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie. contrar deci teoriei susţinute de Th. în România. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă..ro / www.ro 1 55 .]". ce studia. Un rezumat5 1 3 al volumului 1. cu . despre istoria. P. cultura şi civilizaţia . pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial. seculare. opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. Popescu­ Ciocănel 1 1 907.turcolog". Influenţa orientală este punctul de plecare şi. nu şi cu arabii sau persanii. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol. atât de vast. preocupat să studieze . Lobel. consacrat "vorbelor istorice". indirect. savanţii străini au apreciat-o pozitiv.turcă" şi. Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei. pe specialiştii în domeniu să o completeze. Tn schimb.orientalişilor.secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe.DAVIAE SEPTENTRIONAUS www. ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh . româno-turco/otomane în ţara noastră.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile". Vladimir Drimba /1 9481 950).cimec. invitând chiar.imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . cât şi în cea românească. cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său.elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe.). la Bucureşti. atât în istoriografia europeană.împrumuturile turca-orientale" în limba română. Vasile Bogrea 1 1 92 1 . Trecând peste semnalarea in sine. Lobel 1 1 908. Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată. cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba .muzeubt. Th. Deci. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii. din toate punctele de vedere. nota 478. Vezi supra. secolul al XIX-lea putând fi calificat. Nici un filolog serios. Introducere.orientalist român a semnat. actul de naştere al binomului noţional . ln prefaţa la voi..turcolog­ turcologie" şi al . Filologul . Tn urma propriilor sale studii de specialitate. totodată. Lazăr Şăineanu a atras atenţia . şi ca . asupra . în evoluţia ştiinţei istoriei. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste. sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor.turcilor". Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . în acelaşi timp. singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă. 11/2. nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu. ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă. ACTA MOI.

Popescu-Ciocănel. le grande phllologue (1BS . A fost . 1935..Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e. 87 p. Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. non seulement par . a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs. O. se poate păstra titlul original al autorului.AI..filologice" din Introducere.vec 5 -. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine. pp. eare au venit în contact direct cu românii. �1. fie direct din limbile amintite. competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. IV 514 LUCII Vomea. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce .muzeubt. în anumite cazuri. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare. 11 / 1 +2 .vorbe istorice" . la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. pentru voi. a apreciat in continuare autorul.pur şi simplu un simptom al timpului . pp. cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani.populare". Cluj-N8poca.elemente. 1984.ro / www. 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor .re.Vocabularul şi pentru anumite aspecte .1934). A doua modalitate de . care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de . Iorga. 1948. pp. cu un fiiolog orientalist.compatrio�·. Paris. cit. O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel.orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri. Bucurefti . IY.Lazaltl Şa/IIHn. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere. . persanne et hebtaique.-ul de Folclor". LazlrŞllnunu-omul fi opera. I. turcă. 80-81.zdrobitoare" semnată de N. latorlcul unel tUJtunJizlll. unele cuvinte .1934). + 49 p. 1900.urmare a recenziei . prin notele critice.. 511Gh. Paris. M8aea.. Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe. conform expresiei514 unui contemporan. ldem. în perspectiva timpului şi sine ira et studio. Edilln Stock. . :l-<C/1983. fie prin intermediul limbii turco-osmane. In . Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale. • Muzeu� Judeţean Botoşani . Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării. euc. Sa W. turque. Popesc»Cicdnel. .cimec. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i . 288-319. at son oeuvnl. Ln1r ŞMr»anu (1BS .-8'. Tn urma cercetărilor efectuate la Paris. VI. Vwgillu Florea. Buc:urettl. cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes. pentru că. cit. O introducere la această operă ar stabili. pentru voi. a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. prin intermediul limbii turco-osmane. Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală.ro 1 56 .. In . 1900. Lucla W81d. www. 1907. loc. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu. ci o ediţie critică. Bucurefti . ti V8rianta In limba fnlnc:ezA.Mouale. O carlett flolog/cl. pătrundere. şi. solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri. Consl8ntln �. 162-183.imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater. ". Dar nu o simplă reeditare. elaborând ediţia cu maximă atenţie. realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială.. a operei. Lazlr ŞI/Manu. lfl. persană şi ebraică intrate in limba română. op. Tntr-un anumit sens.t. 47 p. pp.s16.

1 908. prin protestul neacademic. Gh. de . 1 900.. originalitate. www. � m pretenţii de.il dontenid �l-ling�lstic.aJel (1894). de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali. a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte.. Bariţiu. 1 888-1 890. ·. · · · · · · .IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii. autorul a rea. a . 1902. Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine. PopesaJ-Ciocănel / 1 907}. Publicat in limba iarlcez:ă . Fr. lordănescu.icate · . ocazie ' . M. specializare în acest domeniu a lui Gh.434. auitorUJ. Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra . .CL". tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o. Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu . circuitul . nu era o luaare de filologie. a pătruns. este un sumar glosar de . ppJ . Uibel / 1 894. � a. .48.. . · Modesta lucrare a lui Gh. pp.. a.e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele.._ fn . tura\. � ObsaJrul prof. Th.. inlr.noscut că rm avea IP.4•. 1b. ·arabă şi . · · · ' . posibilitate avansată de Th.orientale in limba şi · Cultura romana. pregMiea li cfi*Ji'na de. O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri. contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european. · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi.Jm. !I1W le-ar fi _gă. II.fi epuizat . de a .. � 1 1882.retenţla.. . �.• � ai recerizorului de.i oameni de cultură (Gh. împotriva susţineri. PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident .. · · . mmpletand.lui Lazăr Şăi neanu . Popescu-Ciocănel. ·. feSIJii iP . persană la Faa. lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări. nr.sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie.ro / www. orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1..46.împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română. pe nedrept. pe care... maghiară �­ (Roesler 1 1 865. dar respinsa de l. persană şi ebraică. penbu că el nu s-a OCI.u l (1 902)operei .· .. · . sărbo-aoali. .de 'speCialist in domeniul filologiei orientale. mais aussi dinedtement de langue ă langue". a mai precîz:at Gh. 47 . propunând plfticarea limbii române de astfel de . m lh.. Şăineanu / 1885.stului .rintennec:fiaire de la langue uque. H. lntrodudlon. -. albaneză..cimec.muzeubt. ·. 8uc:lnP.1 peteu)i ne.1 . ooii dinb.an am mai amirilil . 511 "'Ibidem. în . : Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic.barbarisme•_ Aqi (in special filologi.. .subslan propriii şi comune.au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc. O Atit . . sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L. aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene. 1. PreocupMile de otienlalistic4. încheia această' J: _ .. Haşdeu 1 1 886. ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel. definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand.430 .in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907..a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900). .IV.�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti.4 / apilie 1907. . glourul la PP. P. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua.jliistif. a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�. 1 873) le-au respins aJ vehemenli. lonMnelcu.ro 1 57 . Rudow 1 1 8s. B. Ibidem.origine arabă.:m tel" treDJJ mat. Mildosic:h -1 1884. Prezentul studiu . unele dintre ele actuale Tncl ti azi. an xu. pp..elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni. filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi . L. RădulesaJ (1 847) şi A.

ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete. şi asupra toponimiei. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi".).57 . 2 3 . Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4.ro / www. a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege). ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale. 1 884 ( 1 55 1 191 0. Oltenescele. Haşdeu. 74 . Covurlui. pp.orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora. S. 2 2 . Craiova. nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană. şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate.Muzeul Judeţean Botoşani 1 895). au provenit denumirile: � P.58. adică . Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte. sălbatică. potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. m B. autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. persană. sec. şi prin interesul filologic. In voi. a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. doar . pp. reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit. "' Gh. Editura Librăriei S.pădure". Peceneaga. 77 .1400. Popescu-Ciocănel. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat. 7. 1. nepătrunsă. amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui.) 521 . cu rezultate notabile. integral sau în rezumat. V-X I I . de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu.turceşti " în limba română. nr. Originile Craiovei. Samitca. pe care a explicat-o şi tradus-o prin . sau .teli-deli " . loc.pădure deasă.. geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3. Astfel.23 . pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 . R. ' " Ibidem. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h. Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă. 79.Teleorman". nebună"520. turcă.. . iscoditor şi prolific.2 Bucureşti. pp. cit. 21 . pp. Popescu­ Ciocănel.muzeubt. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. contemporane.cimec.orman " ­ . influenţe ce au fost desigur sesizate. . ' " Ibidem.împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne.nebun" şi .B. cum era şi firesc. într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior.".29.P. G. an XXXI .76. P. Desnăţui etc. www.. tătară din România. au fost publicate în limba franceză. 1230 . concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale .4 1 . in . dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică. pp. Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8.ro 1 58 . "' Ibidem. cum ar fi . Haşdeu. Unele dintre aceste contribuţii româneşti.. Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat..

unde.1 9 1 4 . administrative etc. unele dintre ele valabile şi. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare.cimec. Siriu.ro 1 59 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 . autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi. evident. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . ştiinţifice. 38 4 1 . Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce. in general. contemporane. cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România. 36 37 Ibidem. Moldova şi. epoca dominaţiei otomane. din care Gh. p . existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. valabilă şi astăzi. păreau condamnate la uitare. cu motivaţii practice. m - . Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. fiind cu succes precedate de . 1 890. să recenzeze obiectiv. pp. in perioada c. perioada dominaţiei tătare. Anton Pann şi lanache Pashal.. sec. Peceneaga. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. in Dobrogea. 55 Teleorman 2 . in special. Ţara Românească.muzeubt.8. actuale încă şi astăzi. s-ar dovedi un ignorant 8 . www. Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. La sfârşitul contribuţiei. Burnaz. Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. Tn etapa a I I I-a. Cele aprox. Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu. critic.torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. "' Ibidem. mai ales. Comana. "' Ibidem. Caraiman.) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane. operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. XV-XIX. . a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. mai ales. pp. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . 41 . Bucegi. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878. 1. Tn etapa a 1 1-a . Studiul toponimiei de origine orientală din România. sec. 30 36. mai ales după 1 878. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. pp. Caracal. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Schema cronologică propusă este. cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. au devenit uzuale alte toponime. XIII-XIV.ro / www.

285 r. .1 89. Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu. lluanfc. Paris. no . a redactat şi publicat. şase decenii mai târziu .. 1962. Bucure. "' Biblioteca Academiei Ramine. BAR. "' Ibidem. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte. Doritorii il puteau procura . + fotD. Bul:uretti . plătind . ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est.Am insistat asupra acestor . 3-o411987.. Orillntalsllca IOOI. pp..trei sfanţi".dialog"534.L". 93 .. cit.Fonetică şi Dialectologie". româneşte.. pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie.zl fi lon Mlllli.99. nu a putut fi dusă la bun sfârşit. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ".cs.. s-au pierdut cu timpul. Andrei Pi ppidi . liplrile Tn Moscva..Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest . 287 p. 1974. in . 1949.cimec. deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat. Acum tntllu cu/as cfn . m Anton Pann. Traducerea . op. 100 p. F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei.pe foi".. 164 p. pe hârtie velină".pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig. w.155.ce.înştiinţare" că acest . /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . Tipografia lui Anton Pann. in . Noltls. Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. cunoscut folclorist şi traducător.prefaţa• pă�i 1538.. Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM.Revue de lingvistique". sau legat şi de la tipografie cu . in 1 849.ianta in limba francezA in . IV. ghidul propriu-zis de conversaţie. in partea a 1 1-a.Inl p. Bucuresd. completat cu un vocabular53�..Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c. "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'. Material documentar. am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c. Bul:uretti. nw. lucrare concepută şi realiUită in trei . cu traducerea lor in . In legilldcl � fi opaa a&D\IIui. p. Palllel.. Anton Pann a anunţat. U rmează.exemplar" din acest Vocabular.. '" Anton Pann.189v. 36. ostaş.242. Tn partea 1 .tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 . care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est.părţi"._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal . Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann. Ruafce şi Turcep. 1 790). T "' ldem. un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 . anunţată deja. Vladimir Drimba. Guboglu.100 . 3 / 1 963 . pp. pp.dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi. 9 . ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa .. 100..detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular.ro / www. Tn .. ambele rămase până azi in manuscris. p. 80. astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un .şase sfanţi�. f.. 1849. "' Vladimir Drimba. deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 .RI. a se coosulta: Cornet ctmoiu.. "' Ibidem. Anton Pann. � şt lutl:e§ce.. cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc.i. . www.I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile. câte opt pe Săptămână. a inclus termeni uzuali din limba română.. Foile deja tipărite. "' Ibidem.pe foi.1 00 . pp. Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. vezi şi v. pp. 848. 297-306. 18 -32.a.337. 11. poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848). probabil in tiraj redus. sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat .muzeubt. in . lb:lnfli..costul" foilor sau volumului legat!). Dialog tn ftl lmlll: . 3 . turceşte533. tipărit in alfabet chirilic de tranziţie. Dat la luminA de Pitanul . Tiparit in tipografia lui losef Kopainig. începută şi. vezi şi considllfatile lui Il.T. 1 "' Ibidem. Editura Milaw. w.1 7._ dMiogutf IUiefCI.pe foi" sau cu anticipaţie. Tipărirea .". pp.ro 1 60 . 1393. Bul:uretti.ruseşce" şi . 106. nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular. U n an mai tarziu.171 .+ t.

a recunoscut lanake Pashal. datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut. Transilvania. 52 p. 3 . pp.Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane. Serbia şi Bulgaria. mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal. cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. pp. 79 p. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig. "' ldem. 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor. Tipografia lui losef Kopainig.104. Era necesar.muzeubt. lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". 1 1 -164. din Imperiul otoman. Având la bază această experienţă folositoare. '" ldem.cimec. Notes.9.. Dialoguri Intinsa.în toate felurile de împrejurări. să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării. Dobrogea. apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". prin particularităţile sale fonetice şi lexicale.. La începutul secolului al XIX-lea. .107. a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare .. turceşce. modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. 5 Bulgaria şi Serbia 39 . înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 . p. "' Ibidem. ca românii să ştie limbile rusă şi turcă. româneşce". In introducere. Dat acum la lumiNi de . .ro 161 . Dacă da. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. completat cu un vocabular in trei limbi. în ordine alfabetică rusească. "' Ion Matei. poate un dicţionar bilingv ruso-turc. Limba turco-osmană folosită în acest Dialog. ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. Bucureşci. fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător. "' Ibidem. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829.. "' Ibidem..ro / www. prin respectivul manual. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . învăţătorul Constantin Petrescu. www. 1 849. 1 874. le-a învăţat pe amândouă. româneşce. 3 . Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 . ruseşce. Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. Vocabular In trei limbi.ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30. 1 05-1 12). Un sfert de secol mai târziu. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. apoi compuse. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova. pp. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea . 1 849. cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). . ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune. Bucureşci. cu un grad 54 mai mare de dificultate.foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii. unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva. cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp. '" Rusciuk. a precizat în continuare pitarul.. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�.

11.prima gramatică otomană în limba română". nr. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe . alfabet. încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane.. voi. 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra.elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării. era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. "' Conslantinopole. Adică Adam V. bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878. pp. 71 .·.părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică. Petrescu.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă.72 . 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa. 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. pp. încercând Muzeui . cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă. i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 . pp. Peste trei decenii.Judeţean Botoşani _ Jl · · pp. Cotula554 . vocale. Ibidem. puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale . Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane. aş adăuga eu. 551 Ibidem. Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte.67.A. 1905. 1 62 www. declinări 54 şi conjugări548 .65. p. unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n. 1 1 1919. pp. III .VIII. Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C. BUCIRfti. voi. In . 550 Ibidem. 65 . cum era însuşi Adam V. şi pentru a-1 putea. gramatica otomană. compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică. Buc:urettl . pe de altă parte. cicl tl tldjJ lui C. gimnazial şi liceal)..muzeubt.76:C. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei.8. Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe. Cotula nu a . Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. apreciată de autor ca fiind . partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului .părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere.1 878). pp. 5 . 68 .. .ro / www. nr. pentru .•.79.părţile cuvântului". Lucrarea.. pp. consoane. Ibidem. luaarea fiind bine lntocmM. Din cele prezentate până acum. Petrescu era de origine ardeleanA. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan. ce era limba oficială a statului sultanilor. Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat. directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra.de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll. Ibidem. fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. partea a 1 1-a: 7 lecţii despre . nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni . lunile şi anotimp urile anului . '" "' "' "' Ibidem. se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul.A.2 1 aprilie .cimec. Petrescu fusese Institutor fÎ director. pp.ro . 9 -37. Tnsuşindu-şi această limbă. cu . partea a I I I-a: o lecţie despre .. 37 . Ibidem.părţile invariabile" ale propoziţiei 9.europenizat". Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818. superior. 11. 238 p. aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni. N. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . o.70. pe de o parte.iunie 1919. In . Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 . românii puteau convieţui paşnic cu turcii. Adam V. o.

189 . în perspectiva timpului. prepoziţia563. pp. numeralul559 .9. p.189. 7 . Tn continuare. XXX + 1 21 6 p.67. pp. pp. Astfel.60.celuilalt". cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" . "' Ibidem. Istanbul et les Langues Orlenta/es. Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque. mnovateur de la l/nguislique turque. precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556. Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. p. tn voi.200. a precizat autorul. Gramatica lui Adam V. cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui .otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. Paris-Montreal . "' Ibidem. � "' Ibidem.121 b. pronumele560.muzeubt. "' Ibidem.Jean Deny al românilor".ro / www. pp. '" M. . fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman. 61 . pp.cimec. 1 1 . verbul56\ adverbul562. pp. 193 . 201 . pp. dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor. Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. "' Ibidem.337. 23 . Orlentallslica �n•. 68 . 1 85 .] . cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele. Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare. . fără a ne atinge de părţile ei originale"555. pp. www.192. idem. "' Ibidem. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte. 1997 (541 p. exemplele şi aplicaţiile gramaticale . cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman. ) .operă interesantă şi originală ( . D. edit6 per Fr6d6ric Hitzel. . substantivul 557 .469.43.european". de " pe poziţia .compl. Jun Dtmy (1879-1963). contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. Deny onorează. Editions I'Harmatlan. '" Ibidem. Dialecte Osmanlis aris. a elaborat şi publicat. 4 1 1 -4 1 6.prima gramatică otomană în limba română". conjuncţia564. "' Ibidem. '" Ibidem. Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia. pp. Tn perspectiva timpului. pp. acest . Guboglu. . ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu. dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor. să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti.P. adjectivul 558 .ro 1 63· . pp. prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze. 1 92 1 . totuşi. 44 . n. Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia.238.83. Autorul.cu un cuvânt. 84 -184. O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin. pp.23. Contribulions roumaines. "' Ibidem.). Cotula. . după cum el însuşi a apreciat-o. român din Imperiul otoman. "' Ibidem. Mihail Guboglu a considerat-o a fi o . am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil. a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu.

turcească". Cotula. 1968. 1993.B. M. cu pronunţarea flguratil. Dicţionarul. amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat . A. www..K. pp. '" Ion Matei. deci în total c. Orientalistul Gh.muzeubt. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii. .folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti". Bildirillerden Aynbas1m". a impus alcătuirea. Pe pagina de titlu. p. Notes. In .un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate.otomani!. Bucureşti.( .1 13. Paris­ Montreal.1 13. Dicţionar turc.). TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 .. 78 b. Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba .000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman. fran9ais russe et turc. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 . cuprinzând cuvintele turceşti. Umba turco . Cotula era destinata celor cei 5. fa Tndem•na ·tuturor. Notes..ro 1 64 . a unui dicţionar bilingv570. Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic. 1897. p. + 4 pl. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . anterioară căştigării Independenţei de stat a României. '" Ali Cadir lzzet. 1 6 p. a 11-a. că acestă modestă contribuţie ar fi fost . necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. roumain. Istanbul et fes fangues orientafes. 1 877. p. apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. peste două decenii. Bucureşti. In caractere turceşti şi latineşti. Vl+363 p. autorul a pretins. mai exact putând fi numit Vocabular. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor. ) destul de bine întocmită. influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V. şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate. Gramatica lui Adam V. Tipografia .cimec. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. 239 p. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient. Dialog rom•no . vezi şi Ion Matei. Munţii Rodopi. 403-409. Notes.1 13. 1 91 1 . m Gh. exagerat totuşi.B. 406).Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. Bucureşti.269. Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti.singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România. . n. Popescu-CiocAnel. Istanbul. . existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p. Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar. ed. p.T. Curs practic. . 1 877.sa elaborată de Nicolae Papahagi. manualul lui N. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl. Cum indică şi titlul. Bucarest.275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate. între state independente. Editions I'Harmattan . publicată în limba română. '" Thessalonic. Guboglu. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său. a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial. ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim. La pre�re grammalre ottomane en roumain.). fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ.ro / www. Ploieşti. Macedonia. 1 997. cuprindea c.XI. in voi. Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. Cotula. având o finalitate militară expres precizată. caracter practic. T. vezi şi Ion Matei. 1 984 (272 p. idem. 1908.Demoaatul". arabe şi persane şi .turc. . p.

Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea.6. Nici până astăzi. în colaborare cu dr. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin. Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. în două volume. pronume. "' Ibidem.1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. cu o finalitate practică precizată. 700-800 p . "' Ibidem. pp. pp. Pornind de la aceste realităţi obiective. 1915. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. (după . necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . numerale. nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in. Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale.vorbele istorice" cât şi .84.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. comercială. Popescu-Ciocănel. lbrahim Themo din Medgidia. 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. autorul a transliterat cu tuş negru c. 9 . din anumite motive. turistică etc. a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h . lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. cu transliteraţia necesară în alfabet arab. mai ales. int��ecţii etc. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic.ltik". 3 . Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc.ro 1 65 . călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. în Imperiul otoman şi in Levant. s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. elaborat de acelaşi autor. conjuncţii. În pagină. Medgidla. adjective. Declanşarea celor două războaie balcanice şi.vorbele populare" . 128 p. urmau 21 de dialoguri pe teme variate. liste cu substantive. 81 . . formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). aprox. Dar. Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte. colaborator şi editor fiind tot dr.cimec. "' Ibidem. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. negativă. din viaţa coticfiană. pp. lbrahim Themo din Medgidia.80. Tipografia . textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti.574 . având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc. s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 . www. lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. adverbe.ro / www.muzeubt.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. după opt decenii. iar . Mai bine întocmit. cu caractere tipografice arabe şi latineşti. schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. În prefaţă. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin. liste cu expresii la formele pozitivă. in 1 9 1 5. intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale. prepoziţii. in centru cele turceşti in alfabet arab. ce şă cuprindă atât . orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică. comportamentul in diferite locuri şi situaţii . · "' ldem.

Notes. se adresau atât românilor din România şi Turcia. nu erau decât promiţătoare inceputuri. Astfel. p. anexată de România în 1 878. Abcll. Vocabularele. dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. "' Mustafll H. destina�a ad-hoc. cât şi musulamnilor din aceleaşi state. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă. pentru ultimele trei ti M. 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. rămas doar în stadiul de grandios proiect. vezi www. originar din Sliven (Bulgaria de Est). ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. Buantti. "' C. Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane. 1913. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică. Reprezentanta clasică. gruei şi bulgatt. rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc.bulgaro . în Dobrogea. 1. CoAM11e.mlhrnAn.ro / www. aspect tipografic şi paginaţie. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. după nouă decenii de la apariţie. i-au influenţat. contribulii. sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. p.Iute. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române. culturale. Vocabular fOITIIno . Bucureşti. 337. 32 p. ' ed . 11 p.uacov. şi C. 700-800 p. Astfel. Ştefan Luscov576 şi Mustata H. 1 66 modeste . modeste prin tematica abordată. adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane. buni cunoscători ai limbii turco-osmane. o punte lexicografică intre cele două limbi vii.tica limbei otomane de Adam V. 1916. Muzeul Judeţean Botoşani 1. germani. Matei.9. obţine şi apăra drepturile lor politice. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc.. Cotula.muzeubt. S. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny. Bucureşti. turci. c. 1 13. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica. Guboglu. Otfentlll/istica IOINnl.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. bun cunoscător al dialectului. francezi. Aceste ultime trei vocabulare.ro .. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti. naţionale etc. Dicţionar tDm4n . Anton Pann. ulterior. 1915. şi folosibilă încă şi astăzi. Aceste contribuţii. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama.cimec. 1913. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant.Iute.S. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. cu un pronunţat caracter practic. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L. • 11-a. elaborate in limba română.

25 Febtuatie 1900. prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea . culese de Anton Pann. sas In voi. 287.ro 1 67 . Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann . a III-a.muzeubt. după Kur'ăn. deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi.cimec. s" lazk Şilneanu. IY. uşor influenţabil.339. Povestea VOibei.287. care a tradus-o şi versificat-o în limba română.1 1 / 1 Iunie 1900. ghinionist.281 .morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. SOl Bucunlfll . 282 . satirizarea moravurilor epocii. în Anatolia.503 . p. Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era. bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă. cea mai răspândită şi mai citită carte turcească . www.Păcală sau Pepelea al turcilor''. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost . au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea. 1 853. Omagiu. vol. p. Vasile Alecsandri etc.. 1 853. fiind urmată de numeroase altele. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti. pp. subliniind realitatea că amintita culegere. ediţie cu alfabet arab.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 . Craiova. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu.. Bucureşti. 1900.N. Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri. cu o Introducere d e dr. comicul de limbaj al acestora. acest . pp.". naiv. Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase. completatA fi Ilustratii . su Ibidem. Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor. su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja.l. "' M. Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea. 1837. Bucuretti . Provetburi sau Povestea VOibei. Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă.ro / www.339.504. cuprindea doar 125 de anecdote. manifestare colectivă ce admitea excentricitate. Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. era tipul legendar al spiritului oriental. Nastralln HoţJea. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului. Lui Tllu Mlllotescu.283. Orientalistlca rom4nl. Guboglu. 1837. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească. Masea Gaater. ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi .. Ion Creangă. constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. 1943. pp. Guboglu. intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. Istanbul. Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. Orientallslica rom4nl.. Versificate în limba română (1 853).lelor creştine (supuşilor creştini)580. Tn . ed . Bucureftl . Buc:urettJ . iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători.R. 1 68 p.R. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei. trivialitatea personajelor. · soo M.

!on Peratz. Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române. burlesc. paremiologică. trăiri.. "' Vlorica Olnescu. pp. Emsdetten. 1 66 . Decourdemanche596. lql. 1 900. Georg Iacob. a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale. Elementele. In . aprecierile fiind ·realiste şi obiective.nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri". 1878. VII + 122 p. "' Vezl supra nota nr. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie. fără însă să citeze sau să . Tradiţia populară româneâseă.285.. a apreCiat autorul.ro 1 68 .turcului" in mentalul colectiv românesc. iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 . moravurile etc. firea. Bilgl Yayi. a reflectat. pp. '" In . 1 700 c.ş r indivizilor din epocă.68.muzeubt. S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea . bufon. portului. A fost apreciat. .bakanlik Basimevl.XVI. la nivelul mentalului colectiv597 . turcilor. pp.277-283.. Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 .6 1 1unie 1914. Paris. anecdote despre Nastratin Hogea. Berlin. Budapest. in . Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază. scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor .Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". autorul a folosit. 1 969. a ceremonialului de la curţile domneşti. folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 . Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland. După 1 878 s-au stabilit.. Teatrul de umbnl tun:. pp.22. racueillis. 1 987. A. S-au răspândit. ea.268. Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 .Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală. R. Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc. ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. passim. Cornelia Călin594. vieţii cotidiene.· principale: Karag6z . 222._i. www. 1959. Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală. 1982.Revue des traditions popula ires" . satirizarea moravurilor . Ankara. regimului alimentar etc.ro / www. Lechte Vertag . Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 . passim.144.Kafri(Jz oyunu". turcului in folclorul românesc. 1 850. nr. de asemenea. caracterul. voi. printr-o bogată producţie . experienţe de viaţă etc. de comun acord. 2114 . substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp. BuciJret!i .144. Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii . .turci în România în mai 1 91 4 . înfăţişarea.167. Ankara.cimec. "' Metin And.paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente. Tn această contribuţie.409 . '" fdem. relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare. · " MIIle et un provetbs turcs. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi.419. p. Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române.hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române".. '" Cornelie CAlin. · Muzeul Judeţean Botoşani . ·comic. Tirldsches Puppantheater. Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi.v. Deşi i. EdHLKa Meridi-. no.-. 1 90 1 . traduit et mis en ordre pw 1. OecoorOemanche. psihice-temperamentale etc. Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie. Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la .33 1 1 90 1 . Westfalen. Viorica Dinescu593 . pp.stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă. p. după edi�a franceză a lui J. la ·nordul Dunării.III .140 . . Genelcse/ Turle T tyatrosu. anul IX.. "' Ibidem. totuşi ediţia sa a contribl. in . intr-unul comun: caraghios. A. Paris.. '" Otto Sples.57 . . •. pp. a ci:lncluzionat Ion Peretz. Metin And592 .

re-studiat.. cit. prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu). Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. a lui Lazăr Şăinenau (1 900). apreciat. cercetări istorice propriu-zise.d 1. op. cercetări etnografice-istorice.. " partenerul de dialog". strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. cit. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului . www. fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe. cordiale cu statul şi poporul turc. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia.". nr. pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării.. preocupări lexical1 878 - In '" Al. pp. In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. paşnice. Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. obiectiv şi subiectiv. locuit de minoritatea tătară. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. Constanţa). pp.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice.muzeubt. idem. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti. prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor. . fără prejudecăţi şi resentimente. teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc . favorabilă unei relaţii normale. re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv. anecdote turca-orientale (Anton Pann. ci devenea "celălalt paşnic".Lazăr Şăineanu).a impus. zicători.711981 . pp. inter. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor. Frederick Kellogg. Unii oameni de cultură români. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale. 52-56. corn. În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea. otomanilor. op. Nicolae Iorga). op. politic şi cultural­ religios.. · 1. sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. "turcul" nu mai era duşmanul secular. Zub.49-228. anul XXXIV. completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar. 231 -234. Europei în epocile medie şi modernă.R.ro / www. Lucian Boia. Tatlâgeac Oud.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�. 1 850-1 916. cit. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c. pp. 1 233-1250. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare.ro 1 69 . 1 0.-E. 140-144. În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite.ACTA MOLDAVllt. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice. care trebuia. necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire. altor popoare din S. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. .cimec. Bucureşti. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti.

se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. anul universitar 1 906-1 907). ln intervalul 1 878. pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane. Totuşi.1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească. întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. diplomaţi etc. pentru prima dată. organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. statelor din apusul şi centrul Europei. Andrei Antalffy. cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec.cimec. lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol. Pe de altă parte. iar Th. traducători şi editori de documente. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. precum şi. au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. bibliotecile. (Paris. Viena. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie). descoperite şi preluate din arhivele. R. Cairo. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. G.ro / www.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice. O. Popescu-Ciocănel.începutul sec. a popoarelor din . depozitele etc. Avr. arhivişti. Constantin Şăineanu. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. ln perioada pe care o am în vedere.ro 1 70 . fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza. din instituţiile similare din Istanbul. deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti. Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. Silvestru Octavian lsopescu.lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane.muzeubt. elaborarea manualelor. Gh. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici.. XIV . istoricul per excellentiam al Imperiului otoman. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane. XX. analiza originii. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie .) şi T. studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. istorici. cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi. al relaţiilor române- www. numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. şi nu traducerile directe în limba română ale acestora.orientală". desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. studierea toponimiei româneşti de ongme .

a fost nevoit. completând. condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. Fratele său. şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie. (1 908.muzeubt. destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării. Gh. Cihac. teatrul de marionete şi/sau de umbre turc). R. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Nicolae Iorga. revizuită şi augmentată. Haşdeu. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). când Basarabia şi sudul Dobrogei. masiva G. H. obiectiv. prin contribuţii de mai mică Tntindere.ro / www. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900). din România. Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei. L6bel. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1. P. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter.şi pluridisciplinară. A. realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe.cimec. dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie. Th. ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3. a celebrei sinteze. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. Popescu-Ciocănel).1 9 1 4) . Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. anecdote turco-orientale.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. B. zicători. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor. elaborată de Adam V. Au fost studiate. Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor. cu o activitate concretă abia in perioada interbelică. pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. Cotula intr-o manieră originală. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. O. Rădulescu. a lui Lazăr Şăineanu. Gh. G. Lazăr Şăineanu. Constantin Şăineanu.1 9 1 3). cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu.ro 1 71 . comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny. Bariţiu. de asemenea. musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi).

in general. von Giesebrecht şi de K.O. O. in majoritate. Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878.R. dar nu de neglijat şi/sau de ironizat. o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală.. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional.1 853). H. A. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. Lamprecht. Contribu�ile româneşti au reprezentat. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general. fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional. Iorga cu G.ro 1 72 . materializatA abia in cadrul colecţiei germane . de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă. Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare.R. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice. G.muzeubt. Adam V.Geschichte der europtischen Staaten". orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric. coordonatA de A. reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal. Cum.R. mai mult sau mai pu�n semnificativă. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900). Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit. Iorga de a elabora G.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929). de altfel. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i. pe plan mondial./1 908. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. Tn fapt. importanţă şi intindere inegala. Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914). o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. cu valoare. T. Likert. Heeren. nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu.1 9 1 3). cu influenţele şi interferenţele reciproce respective. F.ro / www. se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă.. Influenţele şi interferenţele reciproce.cimec.1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie. Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română . L.stic�-turcologie in cadrul general. · www. Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. W.O. au fost benefice ambelor pă�. să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu.

I..J.A.I.A. Memoriile SeCţiunii Istorice". Cluj." B.I.I.laşi. "Analele Academiei Române. "A. Leipzig." "Armee-Zeitung Jildirim".I. c.I. Istorie"." "A. Leiden.N.R. A.S." "B.B. RevistA de istorie romaneasca". R.cimec. O.R." "Arab Studies Quarterly"." "Balcania".B. Bucureşti. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale.N.R.S. A.B. www. S.S..U.M. Constanta-Bucureşti. D. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române"." B." ·Analele Dobrogei".R. "A. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica". "Anuar de Geografie şi Antropologie".S. Bucarest. I. Biblioteca CentralA UniversitarA. arab." "A. Arhivele Nationale ale RomAniei. "A. Direeţia Municipiului Bucureşti.O. Bucureşti. . Bucureşti." "C. U. "Arhiva Istorica a Romaniei".N. Bucureşti." "B. Bucureşti. I . Bucureşti.S. Arhivele Nationale ale României.ro 1 73 .S. "C. I.". "Biserica Ortodoxă Română". "A.M. "Byzantinische Zeitschrift".B.E. " "C. "A.C.I. Bulletin". "Caietele Laboratorului de Studii Otomane". "A. laşi.R.A.I. "Analele BrAilei".T. Xenopol» din laşi. U. Bucureşti.A. BrAila. A." Arhivele Nationale ale RomAniei. 1. DireCţia JudeteanA laşi. "Convorbiri Literare".C.ro / www.X. "Buletinul SocietAtii Geografice Române". "B. . laşi.N. "CerectAri Istorice. D.E.E.E..R. laşi.M.G. "An. Bucarest. Xenopol» din laşi. Bucureşti. "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj".Z.O.. Cuza» . "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien". U. Constanta-CernAuti. O . Bucureşti." "B. "A." "A." "B. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European. Istorie". O. .I. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A." ar. Bucureşti. "Analele UniversitAtii din Bucureşti." "A.Ş.A. "A. "A. Biblioteca Academiei Române. Bucureşti." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al." "A.C.C. .M. O." "B." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. .I.T. I.R. "A. O.O.Q." "A.I. D. I.muzeubt. Leipzig. laşi-Bucureşti. Praga.I.R. Paris. Bucureşti. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice"." "B.O. I.G.A.E.L.N. Bucureşti. "A." "Arhiva Româneasca".Z. .laşi. I.L. "Buletinul Comisiunii Istorice a României". "Archiv Orientălni". "Arhiva Dobrogei".M. "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale".C. 1 964-1 989." circa .G." "C." 1 990 .I. R.S. I . "B.G. Damasc. laşi.I.R. N.X.E. Bucureşti.

f.G. MUnchen und Leipzig.E. Bertin.B.'a. "Deutsche Rundschau fOr Geographie". Berlin. Paris. "Euphoron".S. e.R./memoriile ." fila. Leipzig.S." "D." F. Wien und Leipzig.A.T. /. Wien-Leipzig. 1-1 1 . "H.Z.muzeubt. Split. III.T. f. F.L. "M." " L. "Hrisovul".Ş.A. "Jugoslovenski Turizam". E. "Lebenslaufe aus Franken". "Deutsche Allgemeine Zeitung". www.F. "E. f. Cairo.ro / www. Darmstadt. E. fascicola/fascicolele.ro 1 74 . Jugoslovenski Turizam"./mem. fărll an. H. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde.L.A. . "Morgenblatt". Split." M.I. Bertin. Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă." Hegira (Hicre).Z.cimec. lslâm Ansik/opedisi. "Hessische Biographien". Encyclopedia of the Social Sciences.A.J." memoriul.F. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. "G. Dresden.S. . 1 930 . ." "Euph. E. "Hamburgischer Correspondent". Roma. "M.S. Hamburg.C. . "Dacoromania".B. fasc. New York.B. ·oer Islam"." "Glasul Bisericii". . "Forschungen und Fortschritte". Zeitschrift fOr Literaturgeschichte.a.L. Weltverkehr und Kulturpolitik. "Frankfurter Zeitung". Ber:tin.Muzeul Jwdeţean Bototanl d. "F.A.D.V.T. 1 929." "Journal Asiatique". Zagreb. "1." "H. Frankfurt am Main.K. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti." era creştină. "Jahrbuch der asiatischen Kunst". Bucureşti. "AI-Mustaqbal al-'arabi". " Jugoslavija. J. f.F. "F. Cluj. . Bucureşti.A. "D. Istanbul-Ankara." "J.F. m." "H. Ministerul Afacerilor Străine (din România). Enciclopedia Italiana di Scienze. filele." dosar (arhivistic).R. Bucureşti." "J." • /.c." "M." "J. Bucureşti. Lettere ed Arte. "Die Erde"." "D. .

"Studia et Acta Orientalia". "M. Bucureşti. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".W.O.n." "R. laşi.S. ." "S.J.I.N. "Revue des Etudes lslamiques". "Revista Istorică". I.S." "S.M.O.S.I. p.O.G.A. Roma." . Bucureşti. "M.cimec. Revista Patriarhiei Române". "R." "R. Bucureşti." "Revista Arhivelor".S.M. Bucarest.I. Wien-Hannover.N. şi s.E. Paris. "M.n.T." "N. "Noua Revistă Română". "Revue Historique du Sud-Est Europeen".S. "Sudostforschungen". "R. Bucureşti. "Studii şi Articole de Istorie". "P.S. .A." rom.O. . www. MUnchen. Bucureşti." "R." "Magazin Istoric". "Revista de Istorie şi Teorie Literară".M. Bucureşti. Giessen.A. Roma." "O. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". "M. "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române.H. "M. "Man uscriptum".M. serie nouă . "Revista de Istorie".H." Bucureşti. "Der Sammler". s. pagina.Ab." "R. "Oriente Moderno".0 . Bucarest. "S." seria . Berlin.R." n.G. Abteilungen.E." s.W. Westasiatischen Studien".I.F. român.F." notă. Bucarest." "R. "Die Neue Orient". "Studii şi Materiale de Istorie Medie".R.O. E. "S.S. R.v.E.N.F. Bucureşti." "R. Bucureşti. "Przegl!!_d Orientalistyczny". MUnchen. Arheologie şi Filologie". . "Revista degli Studi Orientali".L.S. Bucureşti.H. s.muzeubt. Augsburg. M. E. "Revue Roumaine d'Histoire". Bucureşti." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei". Warszawa." "R.I." "R." pp." "R.dl. R. . "Ortodoxia. "Revista pentru Istorie." "R.I." "Die Oberpfalz".. Bucureşti. Bucureşti. .R.E. "Revue Historique". "Revista Fundatiilor Regale"." "S A I . "O. Bucureşti.H." "M. "M. "N." "R.P. .II . I .O. Paris.G. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft". KallmOnz.R. MUnchen.S. românesc.ro / www. 1 1 . Berlin.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale. Bucureşti. Bucarest.O. "Revista Istorică Romană".R.ro 1 75 ." "MOnchener Neusten Nachrichten".E." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte". "Revue des Etudes Sud-Est Europeen". "Ms. paginile." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen ." "N.

" "Die Welt des lslams".a exige.R. "Viaţa Basarabiei".le voisinage immediat" du sud du Danube." "S.G. B.D. Universitatea din Bucureşti. subliniere/sublinieri.l'autre " " paisible . Dans . politique et culturel-religieux.M.cimec. : turc.I . B.e partenaire de dialogue .l. t. c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation.-Rectoratul. avec I'Empire Ottoman. . sur des multiples plans. Leipzig.R. . U . laşi.. R. "Studii. Bucureşti. " "V.R. : "Der Tag". vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays.I .M. "Viata Româneasca".R. Bucureşti. Cluj-Napoca. . sub!. "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft". "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". sans prejuges ni ressentiments.ro / www. " : tomul . elles font partie du - www. "T. Dans ce contexte. U. U. . U. devait etre " etudie de nouveau .T. Chişinău. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle. Bucureşti.Muzeul Judeţean Bototani "S. I. qui. Berlin. serie veche ." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". turcesc. mais . Universitatea din laşi. Leipzig. Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain .-Rectoratul." "T. . Berlin. "Studii Teologice". volum/volume.B. B. "Z. Revistă de Istorie".dl.v. .R." te. "Transylvanian Review". re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement. . d'une maniere objective et subjective." voi. U . "V. U ." "Z. I. le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire." s. "T. " W. B.ro 1 76 . la reconsideration des relations. Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine.muzeubt.

) et de T.ro / www. les traducteurs et les. ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories.muzeubt. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques.orientale". on a ouvert la voie ă la recherche inter. La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans.monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine.cimec. l'orientaliste sui . O. Caire.et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres. En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. ouvrages actuels aujourd'hui ancore. l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique. editeurs de documenta. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne. des preoccupations lexicales et linguistiques. Beaucoup plus modestes. Gh. sans une limite claire entre les deux directions. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e). des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne.G. les historiens. Andrei Antalffy. des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques.debut du XX-e siecle. Leipzig et Istanbul. a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). des recherches ethnographiques et historiques. Aguletti et N. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris.ro 1 77 . lsopescu. des recherches historiques proprement dites. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire.. l'eboration des manuels.. Lazăr Şăineanu. l'analyse de !'origine. ou il a introduit un cours pratlque de langue turque. Les archivistes. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains. S. les diplomates etc. Vienne. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle . Th. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane. musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes).generis N. Popescu-Ciocănel. Constantin Şăineanu. . actes decouverts et pris des archives.Q.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. www. l'etude de la toponymie roumaine d'origine . Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain. les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur. Avr. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman. des depots etc. Iorga.1 91 8. des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois.R. des bibliotheques.

ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine. Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea .R. depassant ce niveau. Entre 1 878. N. Şăineanu est le livre le plus important.. On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V.muzeubt. 1 921). Lazăr Şăineanu. On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor. Paris. Bariţiu. B. H.cimec. des anecdotes turco-orientales. Dialecte osmanlis.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine.iographiques deja evoquees. sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. Iorga avec son G.en roumain). De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie .ro 1 78 .O. importance et grandeur inegales. on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees. Cihac. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. de certains points de vue. A. Haşdeu. Rădulescu. LObel. G. Th. ă valeur. P. www. En general. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. on a traduit en roumain des proverbes. valable aujourd'hui encore. Gh.ro / www. Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. Cotula est superieure. Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie.1 91 8. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc).

Bucur'efti . unde aveau mănăstire şi episcopat. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. un zbucium care i-a pus pe drumuri. ' Grlgora Gollav. alunga� şi prigoni� in permanenţă. 1909. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră. chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. este pisania. Sigur. unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte. Domnul Moldovei. creşterea vitelor. Alexandru cel Bun. Deci.muzeubt. in Moldova. trăită de amândouă na�ile. mai cu seamă. şi de o serie întreagă de înlesniri. Vaslui. cum avea să saie Grigore Goilav. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava. Aici. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată. turceşti). ' Gr. ruseşti. www. intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. până la jumătatea secolului al XIV-lea.gleba". Gala�. Departe de a avea un regim de izolare. la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de . la cele poloneze.dt. Sigur. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche. laşi . noiembrie 28. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439. agricultură. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim.ro / www. generând . A nu se inţelege aceasta în sens rigid. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual. op. făcându-şi sim� prezenţa. Editura Ştiinţifică. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an . 1993. capitala Armeniei regale.şoltuzi . datată 1 350. Hotin.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". luată conven�onal. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova. a fost ţările române.n G1'8Qorian. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. contribuind. s-au bucurat şi de protecţie. la 1 41 8.n. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. din perimetrul său din preajmă. Gollav. deci acum de ani. Una din destina�ile lor. dar şi in cultură. mai ales in economie-comerţ. lşforla fi cultura popotUiul ann. in 1 065. multă autonomie.ro 1 79 . poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata. cauzate de prăbuşirea regatului armean.odiseea" unui neam intreg. ca trăire.cimec. la 560 • • ' Tlgr. armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii. Dorohoi. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI.a. fericit alese şi fericite. inchis. la propăşirea ei. de largheţe. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. făcându-se utili ţării de adop�une. acordate de Domnie. probat în practica unor interese comune. le intinde mâna.intr-un fel. ca târg. 3 Botoşani. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei. Cert este. Tn limba armeană. ca oraş. BUCtJnlfll . i-a desţărat. la rându-le. aici.

de diferiţi voievozi ai ţării . ctitorite de Elena Rareş Doamna.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. de Mateiaş. moldovenii făceau negoţ cu boii. Ici. armeneşte şi româneşte. in vreme ce. erau numai magazii armeneşti. Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. Astfel. Aşadar.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea.n.ro 1 80 . arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării . în slove cirilice. date. acelaşi Gr. Nici o umbră pe aceste relaţii. de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani. tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă . Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N. in apropierea Botoşanilor. la Coşula. în acest sens. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. au fost şi obstrucţii. însăşi istoria sa. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. într-o vreme de . care. pentru cine vrea să meargă mai departe. pentru a împiedica comerţul cu Polonia.răcire" a relaţiilor. precum şi cele ce duc în partea de est. din secolul al XV-lea. mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n.cum vor fi. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase. în condiţii de schimbare. Goilav ajungând la fireasca apreciere. Botoşanii ii erau apanaj domnesc . relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor. in acest sens. dăinuie mănăstirea. botoşăneană. care. printr-un şir de demersuri. a forţat Domnia in acordarea lor. din alte centre. şi altor Doamne ale Moldovei.n la 1909. primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. mult timp. unele.statut păstrat o lungă istorie. fata lui Despot. virtuţi comerciale.cimec.lnainte de toate. zidită la 1 552 de Elena. al dezvoltării ei! Sigur. mereu în creştere in secolele următoare. Botoşanii işi afirmă. moşiile lui Miron Costin). o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna. Gheorghe şi Uspenia. uneori. Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. data publ�rii studiului lui Gr. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. din care s-a zămislit o negustorime activă. Cum să nu le capete. Iorga. cu motivaţia corespunzătoare. titulatura de . vistiemicul lui Petru Rareş. în limba armeană sau bilingvă.ro / www.muzeubt. de bună condiţie.Botoşani. o negustorime locală. de facilităţile acordate. atât in planul raporturilor cu administraţia locală . unde armenii îşi aveau locuinţele lor. de-a lungul vremii . Iar. doamna lui Petru voievod. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. incluzând aici şi comerţul exterior. oraşului n-au venit de la sine. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii. Astăzi. colo. ctitorită. legate de alte bresle negustoreşti. dAinuie Bisericile Sf. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. constatare: Jn adevăr. Privilegiile domneşti acordate. Tn calea unor drumuri comerciale vechi. Goilav). formată din români şi armeni. Muzeul Judeţean Bototani www. asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. . a unei Cancelarii Domneşti. de situaţii conjuncturale. sud şi vest. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. la 1 535. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. in municipiul Botoşani. Secole şi-au pus amprenta pe aceasta. tradiţionale.

unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni.există • N. negustorii moldoveni Andreico. membru al Academiei Române. Bucureşti. referitoare la Botoşani..s. Se mai adaugă comerţul. ei erau numeroşi la oraşe. acelaşi N. Bucureşti. armenii botoşăneni. totuşi. din statul-major de la Viena. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 ."5 . mai ales.ro 1 81 . Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti. in a sa Istorie generală a Dac/ei. Bucureşti. " Alexandru Papadopoi. Repercusiuni care se soldează.Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit. in primul rând. folosindu-se de materialul adunat.XXV. E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini.in picioare". 1 942-1934." Acelaşi consemnează: . urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. Unul din ei. la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 . fără ostentaţie şi rigiditate. urmare a plângerilor lor. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828). Alexandru Papadopoi-Calimachu. Radisits. s. HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani.faptul că. in speţă. Iorga menţionând că .Callmachu. Bucureşti.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna. in secolul al XIX­ lea. la Botoşani." Datele de mai sus. . Memoriile Secţiunii Istorice. care scrie. o îmbinare a etnicului cu profesionalul. Minerva. pe la 1 81 0 : . şosele. tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. Acum. scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: . ' Ion Nlator. ' ldem. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc.Botochani. poduri. ca şi alţi negustori.ante" . www. ' ldem. multe şi astăzi . cu sărăcirea populaţiei. blănuri ruseşti. ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. intr-un fel .invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . croat de origine. O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. 1943. In "Analele Academiei RomAne·. Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării. ceară şi tutun. dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală. tom. marginalizată. Comerţul consta in coloniale. Paris. Şi. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea. · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor.Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova.ro / www. Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. manufacturi săseşti. o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori. cu virt� arhitectonice. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării. mai mult formală. Astfel. au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri. viile tres commerc. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti.]. . 1853. Gqrephle UnlverHI/e.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 . .niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [. in 1 789. men�onează existenţa. lână. . Nu e de neglijat . ' Dionisie Fotlno. a breslei armenilor1 0.La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare. in vederea comerţului. până spre sfârşitul său. la 1 557. in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă.muzeubt. consemnează in lucrarea sa: . piei. Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor. Şi Dionisie Fotino. exportul.cimec. III. fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. de comisiunile topometrice. lorga. de oi. Şi dă ca exemplu: . Puţin mai târziu . 1 859. ' Malle Brun. unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai. 1 906. 1 887.

ruşilor (47). sArbilor (44).ro 1 82 . inaintea germanilor (71). pregnant acum. chiar .muzeubt.Independenţa". scăderea vertiginoasă a numărului lor are. Botoşanii au 31 024 de locuitori.. . care. Fără a exclude posibilitatea. in perioadele antebelică şi interbelică. care !'!Părea la Botoşani. ucrainenilor (1 2}." 1 1 Mărire şi decădere. Demografic. Tn ooncluzie. la viaţa aşezării. erau factorul economic principal al aşezării.. E drept. totuşi. cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni. şi demografică. numărul armenilor scade vertiginos. rămas in locul marelui comerţ. Ca un segment al istoriei care a fost. italienilor (27). 8 septembrie 1 92 1 . la 1 07. americanilor (1). avea să rezume. care aşezare are 550 de ani de atestare documentară.Independenţa'. fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. din 1 926. participAnd. şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. 575 lipoveni Şi. 11 . a devenit sărac şi pustiu. intr-un mic cartier al oraşului. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : . 1 5242 de evrei (micul comerţ. existent şi astăzi.ro / www. la 1 895. in primul rând. specifică recensămintelor. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. www. fără a supăra pe nimeni. ei. la Botoşani). perşilor (4) şi. Botoşani.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii. . cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor. discret.Botoşanii. spre a se retrage. 1 07 armeni. ca motiv declinul economic al Botoşanilor. armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor. altădată. austriecilor (62). intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. deosebită. in acest sens: un noian. de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor.cimec. în pace. asigurăndu-le o pondere. fiindu-le acestora extrem de favorabili. a rămas izolat şi. şi la bine şi la greu. polonezilor (69). în Strada Armeană. nu cu mult timp mai incolo.ziarul . fiind părăsit de to�.

1 70. Epitaful a fost scris în limba română.muzeubt.44. p.meplat" (Boescu-Oproiu. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic. Sf. în care a fost săpată inscripţia. Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N. mai mult sau mai puţin întâmplătoare. I lie. lucrările sale .cimec. ctitoria familiei cu acelaşi nume.rămân singulare în peisajul istoriografic local. p. de culoare denuşie deschisă. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. 236. 1 905). are astăzi forma unui patrulater neregulat. 1 976. 262). (Zaharia. fără să constituie obiectul unui studiu în sine. Sf. ln ceea ce ne priveşte. Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. 1 965). cu litere chilirice: www. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România. Trei Ierarhi (Ibidem. 1 03. RAJB. Piatră de mormânt. Ulterior. iar decorul în stilul .231 .prin amploare şi metodă de studiu . 1 976). După numele defunctului. Iorga. descoperiri. 1 6-1 7).ro 1 83 .22-24). 1 905.1 5). Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. (Iorga. cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. laşi (Kara-Cheptea. Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. Locul de descoperire nu este cunoscut. p. credem că provine de la Biserica Roset.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani. Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. Partea centrală.în adâncime". Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre.295). ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort. Spiridon (Ibidem. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. Dumitru. 1 . 1 970. în puţine cazuri. p.ro / www. inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte. 200. inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită . Sf. Gheorghe {Ibidem. 239. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani.aruncare în faţă" a tuturor elementelor. p. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX. Roset (Ibidem. Sf.1 9). 1 3. lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei. Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile. p. 74. Din punct de vedere tehnic. De altfel. Sf. 300).21). 240. 90. p. fragmentată în trei bucăţi. p. Nicolae. iniţiatorul demersurilor de colectare. creându-se astfel impresia de . executată dintr-o rocă calcaroasă. (Boescu-Oproiu.

A fost scris in limba romAnă. Petrescu-Dâmboviţa şi I. " 2. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas. 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti . Iorga. Cheptea. Boescu.Muzeul Judeţean Bototani .N..BArsăneşti (RAJB. 1 905 . Oraşul Bucuraşti (1395.Archiva Valahia. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. Oproiu ·1 994 . laşi.ro 1 84 . Kara. p.20m. Tn timp. M. 3A). Dorohoi. de culoare galben-cenuşie. Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. Bucureşti. Al. Inscripţiile medievale ale RomfJniei. 0. Aşez�ri din Moldova.50m.M. Abrevieri bibliografice: BAlan . ln partea inferioară.50m. Bucureşti.20m.ro / www. 4. 0.cimec. Se pot citi ultimele patru rânduri: . spartă Tn trei bucă�.. P. M. 1 965. 1 976.40m. Chirica. Elian (coordonator).. Studii materiale şi de istoria culturii•. BAlan.Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846. Bucureşti. executatA dintr-o rocă calcaroasă. Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�". Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea. 3.meplar . 1. boerulu Aga Nicolae Ros�t. 1 994. Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut. Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale. de o parte şi de alta a ei. XIV.Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>. A. 1 976. 1 970 .l. 1 994 . Piatră de mormânt. Bucureşti. Oproiu.1800). care au mposat la anul 185(3). vol.1 5m. Textul: . Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www.1. 1 965 .Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu. Are dimensiunile 1 . Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn . 1848). Boescu. Zaharia. 1 905. dar.cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său.C. Zaharia. judeţu/ istoric Argeş (sec. Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . XXII I . Inscripţii ebraice. Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf.muzeubt. 0. Inscripţii boto�nene. Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci. 1 970. cu litere chirilice.N. s-a deteriorat in cea mai mare parte. V. TArgovişte. Textul ­ realizat in tehnica . 1 994. oraşul /aşi.Al. Şadurschi. 0. Bucureşti. 1 03. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort. S. PAunescu.

&lcu'efll. împreună cu . Alecsandri.ro / www.Magazin Istoric".o întreagă literatură"1 . Kogălniceanu. a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni. ". în Bucovina. vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari. în condiţiile unui areal mai restrâns şi.. dreptate.. dragoste de ţară. TI găsim semnând în . . punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll. în anii premergători revolu�ei. alături de C. www. Negri.ztobltw flgtln/lor._".vechi prieteni de gânduri şi idei" (V.cimec. p. Negri). cu oamenii lor. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri. p. Al.37. Russo. Cuza. revistă apărută în 1 844. de fiecare dată. om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate. o. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni. aprilie 1 978. M.q. scriind. cât şi aceea care i-a urmat. Mhll. A. pentru dezrobirea �ganilor. P. au consacrat numeroşi luptători revoluţionari. mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor.. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni. Vasile Alecsandri. 1891. em. Tn Ţară sau în misiuni diplomatice. p. Suportă. ca atâ�a al� revolu�onari. . . 1 926. ' Ibidem. Costache Rolla. . .Istoria l�eraturii romAne din Bucovina". Anul revoluţionar 1 848. i-a realizat un admirabil portret.Propăşirea". Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta . Mavrogheni. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica. ' . contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. Vechiul său tovarăş de luptă.13. succint.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor.. în acest sens. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri.ro 1 85 . Mihail Kogălniceanu2 . pregătirii Unirii. p. C.. C.muzeubt. prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. Cernăuţi. în care ni-l redă pe Rallet . animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii. Loghin. în general.".35. autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?. S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza. publicat în . la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca. activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�.. Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr. şi aceste meleaguri botoşănene. Când va reveni in Moldova. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. V. perioada sa premergătoare. Alecsandri. Tn pribegie.iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit. Militează.Convorbiri literare". 1 .15-16. întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni.Dorinţele partidei na�onale în Moldova".

p. Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti .12-13. chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei. Bucureşti.pentru neapărate patriotice trebuin�. op. " (n. Magazin istoric. laşi. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). 151-152. La 22 iunie 1 849.e. in fruntea opoziţiei din Moldova. din judeţul Botoşani. in anii premergători revoluţiei. Costllche Negri. N. " Bolcu. Leonld. că .Elefant" din laşi8 . p.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară.) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. Tineretului. surghiunul la o mănăstire5 .33. www. din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. in perioada premergătoare revoluţiei. p. Pericle.cimec. Ed.n. ' M•rtlnesc:u. cu alese trăsături patriotice. se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e.Bolcu. " Ibidem. ' Iorga..181. Cuza.JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 . 1 973. afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră. Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale. p. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte. se pune . Ed. Junimea. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu. O vlaţj de om ap cum • fost. in fapt un rechizitoriu.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei. 1 965. o atitudine care-i va aduce. predecesoi). urmărit de agenţii lui Sturdza.muzeubt. prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 . Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. Ed.ro / www. 5 Cuza. Junimea. ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. 1973. ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale . Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive. Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857). ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani. Sameş al �nutului Botoşani. N. Leonld. primind misiuni importante cum ar fi străngerea de . Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români.agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� .. . El . 1. Nu ne propunem acum să o abordăm. devine un aprig adversar al domnitorului. redactând in vara acestui an un memoriu. " Ibidem. ianuarie 1 976.c�. Reintors in ţară. 1 976. fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala . lo•n Aleundru. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti. Adevfrol despre un destin politic. Minerva. ispravnic al acestui ·�nut şi. se găseşte.12. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit. p.150. Bucureşti. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie. p. mai tarziu al �nutului laşi. De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. prelucrează .9. in aprilie 1 848. " Ibidem.13.331. p. • Convorbiri literare.ro 1 86 .alături de Al. ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire. Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi. Ghica şi dramaticei sale domnii . Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris. postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova. începând o zbuciumată domnie. 1 decembrie 1 882. • p. laşi. Ed.in capul nemulţămiţilor". p. ' Ibidem. Acte şi scrisori.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. domnitorul Mihail Sturdza.4. stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie.

p�rsonaliţat�a . dar păstrându-şi cu fermitate convingerile. p.A. Opei'W 11. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. Miclescu un . o figură care va sta şi în istorie"22 .cimec. studiile la Academia Mihăileană23 . D. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. 1976. mai t�rzl4. la Mee. " Gorovel. Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri. avea să fie însoţit la plecare . Th. . Mihail. în preajma revoluţiei de la 1 848. p. Radu. p.ro / www. 1. vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! . S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. " Ibidem.amicul ţăranilor". Se. " Ibidem. şi nu degeaba i s-a spus . " Ibidem.ro 1 87 ."28 - 15 Codreacu. preşedinte al Ligii Moldovei20 . (n. De altfel. 28 noiembrie 1896. Nevoit să părăsească ţara. la unchiul său. SIIVWIII'W conlimpui'Wne. răsturnarea lui Cuza Vodă va fi . " Sion. UrlCIIrlu/. www. BucurettJ. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă. Rallet. A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. Beldiman25 . Bototanl. acordându-i toată increderea. . T. unii din ei. Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire. Poull. de pierderea funcţiilorz4. George. manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile.. Mihail Kogălniceanu scria: . consacrându-şi forţele luptei pentru Unire.Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală.XX. 9 noiembrie 1669.om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova . într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite.2-3. Pentru el. Laurian"1 7 . 28 noiembrie 1896. pe pământ străin. D. BUCUI'ef11.1 1 0. 1925. • " UbertaiN. în Franţa. " Prutul. Avea să moară în condiţii tragice. După revolu�e. " KogAlniceanu.1 887)2 1 . cum se exprimase Dimitrie Rallet. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice. 31 1anuarie 1891. " Ubertatea. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre).durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară. Academiei.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 . p. Viitorul domn Al . Se va distinge şi in domeniul literar. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului. Ap�eciindu-i. " Rosetti. în casa părintească. în 1 857. p. Ed. Mine!Va. Scrferf lsforfce. Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se.426.1 1 5. Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. Din convingere. o serie de funcţii judecătoreşti.1.n. p. Dacă nu prin locul naşterii. 1973. decan al baroului de avocaţi din localitate1 9. p.412. ca autor de piese de teatru. Ed. . 1 . Amintiri din coplllrle. Bucurefli. " Prutul.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . 1 '. 1926. p. canţonete. lqi. " Ibidem. voi. Aici. luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26. renunţă la boierescul său nume.169. Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul . 21 iunie 1887. 1892. BOI0f811i . Deţine.muzeubt. Bot0f811l . " Vocea Botoşannor..de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret".1-2. Monografia oraşului Botopnl. 1.1-2. p. . membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . expunându-se riscurilor. Artur.

merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii. p. având ca sarcină să elai" . Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum . 1964. fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. Biserica ortodoxl romlnl.. " lo . remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova. nr-8-10. Paris. luând parte la acţiuni revoluţionare.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova. februarie-martie 1931. munteni şi moldoveni. Claudiu. Ed. Bucureşti. •• N. primul moldovean doctor în medicină s. xxx 18U (11 Romlnta.Societatea stl denţilor români" din Paris. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav.:>reze" Petiţia-proclamaţiune. patronată de poetul Lamartine.. in . 1 848. Vlmav. organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33. A ::i. �' Bl "cu. Anastasie Panu. visând deopotrivă la viitoarea revoluţie. el fiind. 1 974. fraţii Golescu. secretar C.n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem. a Pinacotecii ieşene şi. Vasile Mălinescu ş. M. O.D.1111t V. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează. figurau Vasile Alecsandri. după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi. de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române.41-57. în 1 846. Vasile Alecsandri. BUQJtefti. C. Va reveni el însuşi.cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. Costachi şi A. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români.cimec. p. Izbucnirea revoluţiei la Paris.t·JellJiul Botoşani'.Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). t �ş a :. din 27 martie 1 848. Cantacuzino. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi.re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala. în primul rând. Le dovedeşte . Kogălniceanu. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. Dimitrie Bolintineanu.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877).muzeubt. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. Sc. p. lorgu Sturdza.3. se dovedeşte. Opere IV. Fain fi Thunot. ca şi foştii săi colegi de şcoală. p. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova. la propăşirea ţării. p.pe viu". c-un salon minunat. tot în casele închiriate de el30. � www. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii. Zane. C.. Nicolae. cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. Gh. 1898. Toader Răşcanu. Negri. Bucureşti. Botoşani. Gh. La locuin1 3 sa.154. u cum îi plăcea să se exprime . Alexandru Ioan Cuza.245-272. C. p. Bucureş!i.Din trecutul 1. '44 fi 147. Tn Revista istorici. fraţii Brătianu. Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". Sion. din Paris. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei. ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 . Mavrocordat35 .76."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. Acesta este " un centru de adunare al românilor. Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu. în Place de Sorbonne nr. aprilie 1931 .75. " xxx. activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl. . un cabinet de cetire.. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. 1 969. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane. M. la 3 februarie 1 847. Tipografia D. Pol�ici. făcut de Vârnav. de Stat. '47 . Rosetti. ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. Sc. iar casier Scarlat Vâma-19 . în februarie 1 848. A. 1950. Vârnav pe tărâmul medicinii. plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. dr. " VA av.170-187.r1at.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 . romlneascl. Coresponden�. 1919. Edi�e de G.. '46. după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris. de altfel. Ed. Alături de el.ro 1 88 . Scriindu-i lui Ion Ghica.ro / www. C..

Bucureşti.. în timpul revoluţiei de la 1 848.muzeubt.cimec. . www. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr. şi fratele doctorului. pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri. 1976. Cu toţii. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. dr.18. . George Cuciureanu şi. Botoşani. * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date. curaj şi perseverenţă. Minerva. O v/aţi de om a. cum îl definea Nicolae " Iorga. Ed. De aici. în 1 844). Rosetti" . Tntre ei. câştigată încă la anul 1 836. N. A.ro / www.a cum a fost. Costache Negri. p. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. în lupta pentru Unire . 2 iunie 1978. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale. conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales. au probat atunci. Ionel. dar totodată cu · . Gheo� he Hasnaş. In Clopotul. DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. gânduri şi fapte. Transilvania şi Moldova.1·2. fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. a Unirii Principatelor. Alecu Russo. p. revoluţionari din Muntenia.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga. " Iorga. v•mav/1 din H/1/feu.ro 1 89 . copia botoşăneană a lui C. angajarea sa de mai târziu în partida naţională.

muzeubt.cimec. SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.ro 1 90 .ro / www.Muzeul : ludeţean Botoşani .

Câmpulung. Rldulescu . Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş. Meritul lor nu poate fi contestat. T. seria 11-a. p. Dimitrie O. Ed. in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. V iaţa Românească. istoricul său. • Al. desprinse de A. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. 191 1-1915. Iorga. 1 36 p. Musce/u/ nostru. de până la 1 848. Ionescu . Oraful /afl. O monografie a Botoşanl/or. Un oraş tomlnesc: Botoşani.. De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci. Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. laşi. Ghlblnescu. Monografia cu planul orafulul. Tribunalul Judeclltoresc.filozofie in istorie". in "Analele Academiei Române". 1 36 p. Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa. Ghibănescu. de . Dotoholul. 1913.: §-le Rllzboiul din 1877. naţ. documente.. autorul finaliza acum 73 de ani munca . Numeroaselor capitole din cărţi. Studiu fi documente. Vole u. fn timp. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort. Bogdan . 1 922. 1. Bucureşti. Al. ' N. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate. lorga3. p. p. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor.13-19.Codln. dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare. 53 p. Suc.208 286). Bâriad: Peiu. Ed. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică.1-16. şi Vu/ulul. Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl. vomicii de Botoşani). vol. p. Conştientizând această stare de lucruri.ro / www. Documente blrildene. 522 p. 1926.. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 . jdulţl.ll. Monografia orafulul Tulcea. XXXVI + 130 p. laşi.. ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării. biserici. 1 905. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A. S. studii şi documente existente la acea dată semnate de N.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. in Revista Moldovei. Dobrogea Jună. Pagini strlvechl. p. Papadopoi-Calimach4 . Trecutul. A.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. nr. Documente botoşlnene. de pildă.a. M.I. Papadopoi-Calllmach. 1-3. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului. Artur Gorovei Praf. Gh.cimec. r· ş. Tom/ Constanţll. V.ro 1 91 . prezentul fi viitorul slu. precum avea s-o caracterizeze Gh. Constanţa. 1928.IX. laşi.C. . v.2.muzeubt. Tipogr. VII I . Gorovei prin volumul său.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. tom. Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului. Inscripţii botoşlnene. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate. dar şi a celor din Ţară2 . Schiţll monografiei. unele dosare s-au pierdut iremediabil. 1 924. Vlăsescu.a. Studii şi C. Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze. Cal/mach/ (Studii fi documente. Antonovlcl . Umuriri . LI + 342 www. 1 905.Dobrogea n u . despre şcoli.3-13.6 1 N.. Descrieru ' S.. 88 p. Constanţa. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani. 1931 . Labln. CI. 1921 . Hangan.

1 926-1927. Bot. 1926. puse în ordine cronologică. " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri . C. în colecţiile lui Gh. Ungureanu.311-317. Oraşele din Moldova. 1. care să cuprindă toate documentele acestui oraş. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor . El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . considera el. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf. Clurncu. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia . Iorga. 1978. p. In Hierasus. N. atestat documentar chiar sub această formă 1 1 . VI. a lui Teodor Codrescu. V. op. Monografia oraşului Botoşani. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă.1 86-193 şi de Gh.17-20. Botoşani.10-413.pe alt plan" . zidită la 1 496 . 1° C. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. Ghibănescu. fasc..cimec. Axa . Iorga. 1952.125 sau cele ale lui N. 1980. Tudose. p. an XII. Botoşani a fost reşedinţă domnească. vol. Ramuri. şi XIX. cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este . vol. Cum era şi firesc.168. Ştefan Clubotaru. Constantinescu. botoşAneanul N. p.Târgui Doamnei . 1926-1927. Lupu. iar în botaş pe ultima 10 . Botoşani.6. Numele oraşului a suscitat interpretări controversate. îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească. în Arhiva istorică a lui B.. p.1 86-193 şi Gh. vol.450. Edit. p. p. BUCIJI'eftl .ro 1 92 . ' CI.Meritul este. p. Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română. Dicţionar onomastic romlnesc. Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do. P.362. C. • N. cap. cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". /atorla romlnllor. VII. Alexandru Lăpuşneanu V.pusă pe alt plan". Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie. monografia oraşului Botoşani.ro / www.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane.l. PrimAriei. p. 11 CI. nr.Ioan Neculce".7-9.41 0-413. p. Academiei Bucureşti. Ghibănescu. an XII. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne. nr. Pop/Juţi . 1997. 1981. Papadopoi-Callimach şi susţine că . p. Greceanu. valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală. Gorovel. 1963. Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia. Botoşani. 1926. Ed. aşadar. " Dintre oraşele nou apArute. Al. destul de bogate. " N. ce poartă semnătura locului. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş.6.l. textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. Muzeul Judeţean Botoşani www. 1905. cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. temeinic şi documentat. faac. partea a 11-a. In sec. p. Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie. Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl. din colecţia sa de Studii şi documente. Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. Gorovei adoptă ipoteza lui Al. Edit. 1981.12-14). autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. p.reşedlnţll domneascll. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii.: Eug.clt. Partea istorică a lucrării este relativ mică. Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el. B.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. A.BotOfllni" CI. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din .muzeubt. colectiv. Nicolae din Popăuţi. Ştefan Clubotaru. p. " CI.7-9. Iorga. 1921. Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani.Ioan Neculce". Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş). A.. N. 1926. Inscripţii botoşlnene. al XVIII-lea biserica a devenit minAstire. •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare.2. Craiova.Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C. aerle M. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul.2-3.

Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă. Or. FAiticeni.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena. G. 1971. 1931. ldem. de lingi Bompnl. p. . oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor. Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: . soţia lui Mihai Racoviţă. fi �. Bucureftl. Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. Gorowl. 1982. rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25.. p. H.. Sturdza.cimec. 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene. lnscrlpţll bofoPnene. eteria din 1 821 . p.228-239.401 . Elena Doamna"1 6 . cu diferite ocazii. Bulat. voi. " 1. Gorovei a propagat această presupunere1 7 .76. " Ibidem.. p.9.confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp.. 18fl. " O demonstns�e judk:lou. 1927. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni. Bucurefli. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 .28-30. Bisericile Sf. a emis ipoteza: . Studii fi documente. anul 1 848. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei. Goroval..lspisoc sârbesc vechi. la anul 1 552. Creiova.muzeubt.Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. 68 2 . lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o.cit.97-1 1 1 . Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret. p. Nicşeni. Ghl. Iorga. Gorovei şi alţi istorici. Ele sunt reconstituite de A. Slmlonncu. Maria. Teişor. Tătăraşi şi Curteşti.16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9. ldem.V. Bătrâneşti. Cristeşti. Vetre de alhbtrle romlneesc.31-45.tl ln aceastA problemi ne propune 1. ca mai târziu iconomul Al.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei. al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel. 1903. " Vezl T. scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor. Buc:urefli .ro / www. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. Dedll.. autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici. Iorga. Sompnl._u. Simionescu s-o considere corectă. In Hlerasus. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. p. op. p. 1905. listele de alegători din Divanul ad-hoc. Botoşeni. Ed. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. ocupaţia rusească. " Al. p. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. D. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. 1111 VI. " Vezl Gh. cap.170.293 fi 649.ro 193 . Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl. In Arlllvele Basarabiei. Ruşi. Ulterior 1. D. p. Stăuceni. D. p. " A. 1 90 1 . &Xopn/ .n. " A.2. fi lzvoade. 1929. IROricui MinUtlrll RlfcJI. 1986.5. MlnUtltN Agafton. Cristeşti.XIX. lllarln. Narcis Cretuteecu.�na.l. Chltiniu. A.7-8. 1921 .apanaj al doamnelor Moldovei. voi. Bolofanl. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării.Poate că (subl. soţia lui Ştefan cel Mare. H. scris din . la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe . 19 www. N. p..clt."20 . Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani. " Arhlm. Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. A.) va fi zidit-o. p. S. Buanfti._"". Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna). leromonah loank:hle Blllln. op. Până la A. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana. Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim. " N.

compara�e pu�n preten�oasă după noi. Bucurefli. pe(Spect/ve. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care.muzeubt. 1987. . Coordonator: Ana Hancea. Bun1da. "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti. Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. muzica. p. Editura Litera. fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei. istoricul N. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. Gorovei. tstoM TNtrulul tn Moldova. pentru teatru. Bucureşti. 207 p.30 . Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre . precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. Trupa de actori moldoveni joacă . tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. Printre personalită�le locului. · . Ciubotaru In monogran. a stagnat o perioadă Tndelungată. Temelia pusă de A. 207 p. " Vezi Jeodor T. Iorga. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1. Cuciureanu. F. având sprijinul actorului Costache Caragiale. Monografie. mlrtur/1. medicul Gh.Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. oameni. dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini.Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. încât cu vremea. Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti. Cuciureanu.l. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A. numită de Şt. Profesori. lumea botoşăneană.205.. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene. cea a breslelor din 1832. iafi.Mai mult interes a pus.moşia târgului" . Gorovel. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică.cit. 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos. Istorie. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. Ea succede înainte de toate . " A. 1997. armeni. locuri.ani. ambele lucriri semnate de Şt. Ciubotaru . 1980. despre care s-a amintit în alte surse2a .410. M. www.ro 1 94 . Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale. M. op. situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl. Cărţile româneşti. .. " Aceasta.tocmeli" de căsătorie etc.cimec. 1915. născută Beldiman. Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu. . după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi. cele despre monografia Fălticeni. iar materialul factologic lipseşte. Botoşani. Boto. Editura Axa. Gorovei prin această lucrare monografică. reprezentate de poeţii Gh. p. Clubotaru. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete. Editura Sport-Turism.. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ. Eminescu. Junger tradusă din limba germană. de aceea nu vom insista şi noi. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. 1111. nerespectarea ordinei publice. vol. Coordonator: Andrei Cardaş. 1974 şi Botopnl. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru. Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare. Nicolini. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. BOIOf&ni. Tăutu.Letopiseţul oraşului Botoşani".uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie. explicaţia este simplă.ro / www. ţigani şi evrei. Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită.

11.muzeubt. MEMORIALISTICĂ www.ro .ro / www.cimec.

www. ...muzeubt.cimec.ro .ro / www.

www. la 4 noiembrie 1 889. .• .. scoate la 2 martie 1 886.. tn fapt. Filotti. prefectul Henri Cortazzi . Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882). tnscrisi pe drapelul noii instituţii . int�. 1891 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI. La lucru.. si fie de azi deviza noastrA. Bototani) a dat . 10 oc:tamllrie 1115./ Uniti. de curaj politic.. mindri.. ceva mai Tnalnte.. CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei. ministrul O. peste 20 la numAr. Curierul romln. lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3. si scape de .. organ politic.. Ţara de Sus nu poate lipai (. tot la ziaristicA s-a Tntors.La lucru dar cu to�i.. in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N. Nu scrisese el.un stilp al regimului din Dorohoi". inten� rAmasi .muzeubt. Scipione BAdescu (2 mai 1 847. pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale . •Trompetele risuni .unde a adivat tn anii din urmA.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia. mare. proba aceluiati curaj politic. . a cArei cauzA. un ziar de atitudine. 15 dec::embrle 1115. ceva mai circumspect.(. Sperase Bidescu. Ceva mai tirziu. A. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And.. dar. p. cu t�i. BoeotMI.Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor". fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti. idealuri . 12 rn...) Unde ne sunt duburile de leduri. VOCN Botopnllor. ' Cutfwvl �.Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2.le-a exprimat ti apArat cu zel." Mai Tnalnte.aceleati cu ale tuturor romAnilor . Rlflolţ-Silaj . .ro / www. fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea.4 octombrie 1 904. dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA.. cercurile literare?... optind pentru revizoratul şcolar. versurile fiind ecoul idealului comun? . pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc. Om de inl1iatlvl culturali. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului.. comercial agricol ti literar. 1 �. se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani. .) din marile chor al Ligii culturale na�nale.3. Cu experienţa cAştigatA. societiţile de arme şi gimnasticA. p. .aceastA tndeletnicire de gladiator politic. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale". Avea si apari pe durata 1 886-1904../ TrAiascA RomAnia!.3. aici. Intreprinderile teatrale de diletan�.la Bototani . cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin). Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici. duburile comerciale.tle 1888 • Cutfwvlromln. Numai ci. Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie.ro 197 . Tn acelati sena.cimec. Curierul romln fiind. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii. o publicisticA viguroasA. de atitudine. la Bototani.. afirmind. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu.

Craiova. secţia Botoş�ni. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului. în faţa vechii Şcoli Primare . la Botoşa�i. venită la Botoşani şi lpoteşti. prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului. ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu . ei (1 887). Bucureşti. D. dat de · servirea unei cauze mari. . fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens. de -soluţii :băneşti. apărut în foiletonul . Procesul Memorandumului.ul şi fapta .sub acelaşi nobil semn· Eminescu. Bacău.. intru ridicarea.Cântul Gintei Latine" . alături de Grigote Ventura.Trompetele răsună . Se implică în viaţa cetăţii. avea să activeze laborios.. Scipi. cu unele excepţii.'. .. 4 aprilie 1891.1 0 mai 1 887. din Botoşapj şi Dorohoi. B.a.F. �poi. Fălticeni. fiind veritabile luări· de atitudine. la Botoşani. Curtea de Argeş. îl susţine pe Mihai Eminescu. entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator . Tony Bacalbaşa. încercând să spargă indiferenţa administraţiei.. Delavrancea . Turnu-Severin) tE �Iegrame . mereu cu gând. in coloanele . puţin mai târziu.". 1977. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890.rămas.Cronica localA. Zimnicea.C . XIII-XX. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător.R.V. Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme. Alexandria. ca un strigăt. căzârid în .O excurslune la lpolefll'." botoşăneari s-au implicat.. (iunie 1 887) După cum. A fost evocată figura marelui nostru poet.ro 1 98 . Vasiliu. intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C. la nevoia de ajutor.Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'.. Bădescu dedică un poem . pentru a tatona terenul5. chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele.R.ro / www. Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec. graţie IIJi Se. pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. Ed. · . a primului bust Eminescu din ţară. Scipione Bădescu este preze11t la Cluj. operă a sculptorului Ion Georgescu. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului. intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu. rece. Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la . mâi'"!ile aut9rită�lor. Râmnicul Sărat. p. ideea înfiinţării unei. vizând binele. Brăila. Roman..C. Aşadar. A făcut tot ce i-a stat in putinţă.R. Z.La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării.spre fraţii de peste Carpaţi. ş. Tecuci. ' Curleru/ romln.la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n.Timpul". Ştefan Stâncă. Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 . ca un apel. cronicele trimise acasă. Bădescll. tn timpul propesului memorandiştilor. în martie 1 891 .. ca delegat al Li_gii Culturale. şcoli primare la lpoteşti . 14 februarie 1889.".Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef. .cimec.R. Un moment deosebit. merge din zi in zi mai spre bine"4 .muzeubt. 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar. s"a cântat . îr:l care Scipione Bădescu şi . 1 iunie 1934 . · . Şt. in prim'u l rând.este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat. de un ecou· . Buză!. www. 1 887-1 889.asprimi şi oprelişti. pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . cu ocazia Congresului studen�lor universitari. PAclif811U. ' .d�_susţinere.3 .Martirilor independenţei " . După cum. de la Drept şi N. de solidaritate. in 1 890. definind gazetarul patriot.R. · .�. IV. la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi.C.Sănătatea poetului Eminescu.Marchian". " . Giurescu de la · Litere şi Filosofie). p. când refacerea avea nevqie. Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici. M�zeul . Călărl.or� Bădescu. · ' Curlerul romln.' care . A susţinut. Da� urbea natală a . după cum ni se comunică din Bucureşti.1-2 ..lşi. L-a sus�nut. dincolo de.

Caragiale.Un Scipione aveau Romanii. • român. de bună condiţie. 14 Iunie 1894. speram şi râdeam. într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . Presentul român. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune.Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac. Şi foarte popular. Scipione Bădescu dă curs. Pledoaria sa publicistică este argumentată. Anul Nou român. demascatoare. " Vestea. Pactul .1 . acuzatoare 10 . Dar. ln tot ce face este laborios. 8 mal 1894. Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct. Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj . Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse. mesajul său patriotic. Atitudinea politică de curaj a lui Se. făcându-le publice. ' Curieflll rom/In. fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 . Gazeta română. La fel. Jurnalul român.1 ). cultural. 1 6) publică discursul dr. înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare.. omniprezent. împreună. . Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: . verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9. Botoşani. Bădescu . " Revisia Moldovei. p. a fost membru corespondent al Academiei Franceze14. Buciumul român. însoţind portretul . lnfonnatorul român. Rostul român. Curierul român botoşănean s-a bucurat. în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă .ro / www. Cuvântul român. de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la .. Comerciul român. ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar. lordi!chescu. pentru care Bădescu este .muzeubt.Moş Pantazi".când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale . de o ţinută elevată.Cuţitul la os• . p. personal. el a devenit Alergătorul român. al lui 1.vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. Vorba românului. .când gândeam. Curentul român. L. Botoşani. " Ibidem. " Curierul rom/In. p. .Timpul". C. L.Eroilor martiri " ./ Un Scipione brav general.3-4-5/1924. Călătorul român. schimbându-şi mereu titulatura. publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. Lucaciu8 . Progresul român. Farul român.ro 1 99 . Ziarul român. www. relevându-le. p. rodnic. in mărime de cabinet. definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa. substanţial. 1. 24 mal 1894.. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi.cimec. de referinţă.Odă la Transilvania" .1 . Patriotul român. Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. Caragiale..pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei". deloc de interes mărunt. informaţia diversă." (scrisoare expediată din Bucureşti. datorită lui Scipione Bădescu. Şcoala română. Mişcarea română. Catanza română. Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania. Rând pe rând. gata mereu să cuprindă o nouă . ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi. înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească.1 .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI. prietenia cu Miron Pompiliu. nr.este procesul întregului neam românesc. p. 17 iulie 1 894.Infamie de la Cluj".. la 1 3125 februarie 1 899.In opressores·./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. " Curierul rom/In. 1 2 aprilie 1930. Rolul român. ca altădată. nu o dată unor asemenea relaţii. Dorul român. . Cronica română. ' Curierul rom/In." 1 3 . Economul român.IS Suplimentul acestuia (nr.20 . V. aşa de mult! .scria Se. invocând trecute şi frumoase vremuri .

cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.! �.Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904.cimec. La 25 mai 1 930. viaţa şi opera.ro 200 . .muzeubt. a unităţii naţionale a poporului nostru. Pilduitor.ro / www.1deţean Bototani . : • www. Consecvent. unde este şi înmormântat. I-au omagiat.Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti. la Cimitirul . la Botoşani. Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune.

Gh. foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti.administrativă . 1. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural.ro 201 .cimec. de la începutul vieţii de parlamentar. Zamostea. Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P. concetăţenii săi. AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale.o susţinută activitate politică şi . care a devenit preşedinte de onoare. Burghele. La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. Pillat a desfăşurat . Astfel. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice.adevărate focare de cultură şi lumină". O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. De aceea. talentatul poet . a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 . a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere . preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean.în cadrul fostului judeţ Dorohoi . a unui www. Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural.în funcţiile încredinţate . funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică.muzeubt. în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord. Cu o conduită ireproşabilă. şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură.ro / www. cultură şi alte sectoare deficitare.ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. Drăguşeni. care erau foarte apreciate de vizitatori. ce erau considerate . de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani.1 938).. Mitoc. cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare. Brătianu. Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. 1 . ca parlamentar. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale. a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. Cristeşti. Din documentele vremii rezultă că. Tnrudit cu familia 1. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. edilitar şi social. La 7 mai 1 925. învăţământ. C. ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale. îndrăgitul poet 1. înlocuindu-1 pe Gh. a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor.L.N. agricole şi de industrie casnică. Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor. a susţinut transformarea gimnaziului in liceu. înfiinţarea unei şcoli normale de fete. a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti. Alexandru Constantinescu. Gh. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat. De asemenea.

Napoleon Popovici. C. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi.ro / www. d-1 1. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate.cimec. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni. Seminarul . alegerea preşedintelui de vârstă.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi . rv. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor . documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor. a incurajat înfiinţarea de ziare. societăţi cultural­ ştiinţifice. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi. in care aprecia: Tnainte de război.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta . Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului. nu-şi au locul". Nedelcu. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas.Regina Maria". G. Pillat. condus de dr.. www." Tn aceeaşi şedinţă.." 1 Pe plan cultural. a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!.Aiex.. Alexapdru Lapedatu. Noi vedem in domnia sa. pe preaonoratul nostru preşedinte. După război. 1.a.3411925. recomanda consilierilor ca . fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr. Gala Galaction. Pillat. 1. Munteanu-Murgoci.. reviste. Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal. alegerea Biroului. in numele dv.Dr. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă. Şcoala Normală de Fete . George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului. De aceea.ro 202 . I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1. consilier. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare. Angelescu. ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori. C. iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc. 1. a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici. Cezar Papacostea. Pillat sublinia: . verificarea titlurilor consilierilor aleşi. referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. d-1 general Traian Moşoiu.Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic. Angelescu. Lecca Moraru ş. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc. Dorohoiul era uitat de " il vizitau. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . spre deosebire de Parlamentul ţării. rezultă · că 1 . ministrul Lucrărilor Publice. 1. care au avut loc in anii 1 934-1938. din 20 septembrie 1 934.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi. Savin. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean. repartizarea membrilor pe comisii.muzeubt. Angelescu". sublinia: . a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh. in perioada 1 934-1 938. aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. artistice şi sportive. precum şi a unor şcoli profesionale.. ln şedinţa de constituire a acestui organism. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului. C. pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. Să-mi daţi voie ca. Alexandru Constantinescu.

ocrotirea sănătă�l. viu să vă exprim aici.muzeubt. a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare.250. 1 . Tmbunătă�rea căilor de comunica�e.ro / www. un Comitet al Doamnelor.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale . Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului. Broscăuceanu. C. p. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. Valerian Petrovici. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii. Angelescu. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i . toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. 7211936. . · • Cuvintul TIO$/TU. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une. intr-un cadru festiv. 1.problemele privind invăţămAntul de stat. conduse de maiştri. viaţa culturală etc. a dotat căminele culturale cu aparate de radio. fel. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului. ' Ibidem. ds. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ. construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. care avea printre colaboratori pe D. conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice. prefectul judeţului.343. 1. Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul. Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. N . La 21 mai 1 935. Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu. condus de Maria 1. pe 29 iulie 1 934. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI. Ca urmare. De asemenea. Prefectura jud.care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·. Ţugui. farmacii şi băi populare. Furtună. 1. a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi.mama poetului . H. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate". Enescu.ro 203 . · CU' 1 1 Q săli de clasă. Natalia Leontescu ş.şi in această perioadă .a donat suma de 6. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit. a depus toată puterea de muncă. pentru indrumările practice. UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. artistice.insemnări". iad . 1. ci exprimarea unor deziderate de program. conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc. ' Arhivele Naţionale Bolofani. Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. la Paris. Oorohoi.cimec. p. acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr. Ojog.rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. sportive. cu suma de 1 . iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%. Astfel.550 lei. bucurandu-se de o primire deosebită. Tmpreună cu dr. Pillat . precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. George D. indrumarea agricultorilor. 1.7-911934. nr.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului.23.000 lei. apariţia ziarelor şi revistelor. C.a. 2 www. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. Râncă. înfiinţarea de biblioteci publice. toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut. Pe agenda de lucru au stat .24.

la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală. decorarea claselor. . Tntr-o cuvântare din 1 936.sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată." După marele poet . Satul meu". păstrându-şi aceeaşi ramă. a localurilor de şcoli.Pe Argeş în sus". desenului. 1. care nu mai fusese pe aici de doi ani. îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică.c/1928.Limpezimi". Franţa. Pillat era împotriva vulgarizării artei. caselor. misiunile îndeplinite peste hotare. în octombrie 1 926. cinematografului.Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean.Poeme într-un vers".Biserica de altădată".ro / www. ' lbklem. când 1. 1. . muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. Astfel. 1.în periodicele locale .. dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet. nu poate fi vorba de o crea�e artistică. înnoindu-se şi creând aspecte noi. Recunoscători faţă de . rY. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. Polonia şi alte ţări. loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case. . Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea. arăta contrib$ deosebită a teatrului.. au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. în cea mai mare parte neasigurate. a fost ales în . pentru educa�a artistică în general.numai arta veritabilă purifică !1i innobilează". . . Apreciem că. Italia. îngrijirea străzilor. a monumentelor naturale. fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa. dorohoienii i-au popularizat . pieţelor.la sate. participând la Viena. educa�ei fizice şi altor discipline. Pillat. poetul remarca: . sus�nând că . bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare." De aceea . condus de 1. grădinilor. www. De asemenea.ro 204 ... educaţie şi creaţia artistică.fmplinire" ş." De neuitat rămâne intervenţia lui 1. • ' Gazeta Doroholului.muzeubt."6 Cu privire la rolul culturii. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (. mobilier. Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ. port naţional .Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat . insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor. IY.succesele pe planul creaţiei literare. precum şi sinistraţilor din Darabani. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice.cimec.. Cehoslovacia. instrumente casnice.o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns.3311926. . subliniind că .5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare.).poezia lui 1. Pillat sublinia: . monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură. bine cunoscut de participanţii din Germania. S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani.Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul. îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum. ideile înaintate despre cultură. care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală.. Mircea Străinul. Pillat.poetul desăvârşit şi în administraţie". în urma secetei din 1 937. De aici.Comisia financiară".a. puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin". cu oameni de rând.. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru.

până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare. La 'telegrama trimisă ."7 Considerăm că ideile despre cultură. ' Ibidem. Ziarul Figaro" . ca şi a culturii lor. Pillat" Cercului cultural. Respectarea artei lor proprii. p. 1. ' Ibidem. să o avem cu sfinţenie. Pillat. prin fericita dispoziţiune a umbrelor. 1.4914. în perioada 1 922-1938.1928. în martie 1 928. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare. impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept.cimec. soţia poetului. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. educaţia estetică. în general. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului. florile. Aprecieri elogioase întâlnim. "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor.B/1928.muzeubt. ' Gazeta Dotoholului. care şi-a expus lucrările sale l a Paris.9 După 1 989. IY. prin preciziunea desenului. www. au atribuit numele de " 1 .ro / www.11. peste coarnele Carpaţilor. gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală". 1 . comune din apropierea Miorcanilor. educa�e şi crea�e artistică ale lui 1. IY. din 1 9 aprilie 1 928. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că. Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor. portretele.cu acest prilej. 5 mal 1928. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 . Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului.2. în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 .ro 205 . care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean. intelectualii din Bivol şi Păltiniş.

cimec.muzeubt.www.ro .ro / www.

1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe. puţin. şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. Şcoala primară o urmează la Huşi. intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia. ale cărei venituri erau mult prea modeste. nu odată. in anul 1 891 absolv� cursurile liceului.cimec. iar familia. Darie. In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea . de profesie agricultori. aparţinând de oraşul Huşi. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. Din lipsă de bani.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos. cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat.se înscrie la www.muzeubt. ca extern.. politicianul. din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi. Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă. Continuarea studiilor liceale era însă problematică. Peste acestea. Darie. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat. Ioan P.Alexandru Ioan Cuza" . urmând.când îşi ia licenţa în Drept . intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1. Darie. oaspeţi la Botoşani. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme. nu s-a putut multă vreme nici scrie. despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. nici vorbi.ro 207 . în perioada 1 89 1 . Din anul 1 896 . unde se înscrie. Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia. concomitent. dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă.. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. pe nedrept. se stabileşte definitiv la Botoşani. Despre omul. suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 . P. Principatelor Unite". drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. la Liceul .ro / www. Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni. dar hotărât să-şi facă o carieră.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice. P. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. s-a adăugat faptul că. nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga. în anul 1 894. tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi.

n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane. fac accesibile aceste articole oricărui cititor.. ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale .P.. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. pentru a www. care.ro 208 .muzeubt. asupra căreia se impune o atentie deosebită. A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra.36 . dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948. prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ. il punea in rândul duşmanilor poporului.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor.ziar politic. om politic.Gazetei Botoşanilor" . ziarul. Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I.apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . prin urmare. claritatea mesajului. La doar trei ani de la ieşirea la pensie. până la sfârşitul vieţii. Oglindă a vieţii Botoşanilor. Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia. La 4 iulie 1 927 iese la pensie. De altfel. Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole. Ca o recunoaştere a meritelor sale. Cezar şi Ileana. Conciziunea frazei. Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte. El a editat la Botoşani două ziare: .cimec. Un domeniu în care 1 . A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare. a făcut parte din colectivul Liceului . fiind . limbajul lipsit de preţiozitate. prin Decizia nr.. in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost.Elemente de Istorie Universală .. R.ro / www. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut .Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi . n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat. P. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni.Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927. trebuiau lichidaţi. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 . A trăit. duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti. Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. când. conform moralei comuniste. cu o pensie de 4000 lei lunar. Această din urmă calitate. îi este sistată pensia. editor de ziare şi ziarist. P. Darie a fost o personalitate complexă. Demn de subliniat este faptul că. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani. unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902. indiferent de nivelul intelectual al acestuia.38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat. Ca profesor. prin Decizia nr. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile . a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă. Laurian" din Botoşani. în lucrarea de faţă. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite. Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat.279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. succedându-i lui Demostene Vizanti. mai ales. Darie. 1 .profesor. la nr. P.

Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime. . în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic. partidul poporului. P.. cu denumirea de partidul social-democrat. petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane .. Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907. şi politică"2.şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3. 27 febru8rie 1908. numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia. că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare. nr. 1 www.. lume . 1 1 . Acestei lumi constată el.alcătuită din micii funcţionari. . • Gmlta Botopnlor. 1 1 . pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice. unul liberal şi altul conservator. . care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele.nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului. . ' ldem. . demisia din Partidul Conservator Democrat. ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". 8 rnert1e 1910.i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor . ' Ibidem. 1. chiar inaintea noastră. . in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare .aceia dintre guvernanţi..dar toate trei una sunt. Emanciparea politică a maselor devine.Clasa noastră dirigentă .GuvwNrea In dernocnllle" .odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el . . in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " .cimec... O atenţie deosebită acordă 1. ' Gmlta Botopn/lor. . deoarece .. când e vorba de interesul lor de clasă. Tn susţinerea celor afirmate.vrea să-şi aibă partidul său.Pe adevlrata cale". el arată că .are trei feţe: liberală.A deştepta pe ţăran. .P. Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi.Pe 8devinU Cllle". . Darie considerând că . e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei. Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi.r� lll. a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată .nota el .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare.. fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907. El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. 1. nr. 8 *"-ie 1910.19. ' ldem. . el fşi dă. Un fapt concret. III. cu cluburile sale in fiecare oraş. adevărate cuiburi de tirani"7 . ' Ibidem. in anul 1 909. . 5 Ibidem.dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi.19. III.il face să constate necesitatea organizării .ro / www.lndrtgirea utelor". meseriaşi şi muncitori. nr.muzeubt. I . in aceeaşi ordine de idei. nr. conservatoare şi conservator-democrată .. P. . politicienii. el afirmă. 8 Ianuarie 1910.ro 209 . Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani .

an 11. A venit vremea ca fiecare român şi româncă. Activitatea de gazetar a lui 1. . . . de a se inscrie in Liga Culturală.muzeubt. .Greva din Botoşani". Un loc aparte in publicistica lui 1. P. 13 " Ibidem. calitatea Rroastă a pâinii 10. an 1 . pe această coordonată. Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin.7. an III. de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" . . Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1. an III.3. Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice . socot de datoria fiecărui român adevărat. 1 noiembrie 1908. an III.notează el . El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. " ldem.) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului.aprovizionarea cu alimente9. nr. . zisă capitalizare"8 . .notează el . fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică.E timpul să ne trezim.este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete. Din cauza aceasta. ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani .Sii ne trezim".Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul . " ldem. 11 www. mai ales pe noi românii din nordul Moldovei. Tn numeroase articole. asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim.oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa. an 11. Tn primul rând. Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale.Oraşul lips� de flori". Tn acest sens. I. abstracţie făcând de consideraţii politice. . P. nr. . 6 februarie 1909. asfaltul. N. in acest context. se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri. nr. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M. nr. nr. la inceputul secolului sub dominaţie străină .18. ldem.ro 210 . lntre alte aspecte care privesc Botoşanii. 31 octombrie 1909.31 .nu are un plan tehnic. să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 . el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici.ro / www. 1 . uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Eminescu. demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 . Carol 1 etc. • ' Gazeta Botoşani/ar. . Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul .in special cele din zona Balcanilor . 24 mai 1908. apoi iluminatul şi toate comodităţile .Locuinţele sAracilor salvate". cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi. P. Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. . P. pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural. 27 februarie 1910. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 .2.Asistenţa publicA". nr. • .P.apreciind că. Basarabia şi Bucovina.cimec. am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4.15. el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului. Iorga. Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său . . ldem.PAinea sAracilor". 5 decembrie 1909. ingineresc. ' Gazeta Botoşani/ar.

SE. C'est une premiere etude sur cette personnalite.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 .ro 21 1 . et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom .PTE. P. presque inconnue aux habitants de Botoşani. editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani. professeur.ro / www. Voila pourquoi. Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor. journaliste.cimec. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I . Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile.ACTA KOLDAVIAE. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie. Resume www.NTRIONAUS ce i se cuvine.muzeubt. apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. Darie.

Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura. Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii. www. Drăghici. Torouţiu şi al�i. p15G 154). în scris şi documentae . N. combătându-i în modul ce îi era caracteristic.mama savantului: • .5. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia. Memorii. p. (cf. era foarte respectată in familia noastrA. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine. p. atât în timpul vie�i. i se aducea ziatul . adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. nr. editate de Andrei Pippidi. la mai tot pasul. Editura Minerva.muzeubt.7. O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. 272. Colecţia . Ghibănescu. 1 N. dupA micul dejun. Micleşti . Bucureşti. cat şi după moartea istoricului. art.reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. in mod firesc. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol. Năculeşti.. să luăm exemplul Germaniei. 199� .Neamul RomAnesc·. Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost.cimec. foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi. 1 33. Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. vol. afirmându-se în presa vremii că.150. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. 190. 1939. urme ale trecerii lor prin viaţă. In fiecare dimineaţA. Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român.>r. Iorga.132. Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică. in . Bucureşti. o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă . Greu. dinspre mamă. Bucureşti. următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi . distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . vol. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. trecand de mult in lumea drep�lor. O /lmurire. cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec.Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte. unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate. armean. . 1934.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·.şi expus într-un muzeu. despre originea căruia s-a scris mult.ro / www.. Scrisori cltre Catlnca 1900-1939. Iorga. vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. bulgar. autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi. reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . 286. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc.SemANitorul". S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii. p 230.43.ro 21 2 .care au vieţuit pe meleaguri botoşănene.

de a purta haine greceşti. iar copiii · p. Editura Ramuri. Ion. iar în variantă franţuzească devine Jean. Craiova. Bucweşti. fie la noi. Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci.-5. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării.E. din secolul al XVI II-lea. lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge.cit. NlcoiH lorge. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează. Şi fiul lui Manolache Iorga. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa. . 1948.Analele Academiei Române".254. zis . Studii fi documente . erau numi� lorgu.1 76. De aceea se căsătoreau intre ei. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii. grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară. ' Bllrbu Theodornc:u. zis . f. BuaJreşti. 1 932. p. Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga .ro 213 . www. Blusla Bllnartlor din Botopnl. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen. op. fie la ei acasă. p. închinată Maicii Domnului. unde sperau să se întoarcă. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. care in variantă englezească devine John. editat de Muzeul Na�onal de Istorie. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia.7. 1921. transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. I. Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii.cimec. BuaJreştl. alături de care practica negustoria. Manole Avram. prezentate de Barbu Teodorescu. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga. 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut. 1925. AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani. priveau continuu spre ţara lor.Torouţiu. ' ldem. încă de la 1 600. După cum se ştia.Cupeţul".muzeubt. zis . p. din Chefalonia. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo. Tip.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc. să luăm exemplul altui nume pur românesc. ' Nicolae Iorga. Tom XXXIV. p. p. lnforma�ile despre Iorga Cupeţul. Nlcolae lorge.Buzatul" . care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga. H s-a căsătorit cu o româncă. lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga.. şi la care aderăm şi noi. Costache Iorga. p.6 Iorga .. ' Eugenia Greeeanu.ro / www.2-3.răstrăbunul meu" . sunt greu de cules.a. Bucovina. botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni.ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit. lsfl)rta comerţului romlnesc.Cupeţul" era mândru de originea sa românească.7.38.era comun membrilor acestei bresle. extras din . numit de Nicolae Iorga . de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc .Galeongiul" {soldat pe galere). • NleoiH iorga. bogatul negustor grec. îşi păstrau limba şi toate obiceiurile. cum ar fi Tnsemnările unui călător englez. Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez.1968. Bucurefti . reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina. 1981. . de unde derivă Iorga. intervin argumente de ordin logic. După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi. iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia.61. ' ldem. fie ei români sau greci. Editura Tineretului. în posesia căruia se află in prezent. în opera citată.

Strolli. gospodar de frunte. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii. Costache . la 1 8 decembrie 1 842. edificator pentru dubla sa semnifica�e . mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului. in anul 1 789. se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân. . Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. transmis peste generaţii strănepotului său. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. o avere frumoasă. Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă. moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani. devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827. această indeletnicire nu era organizată.ro 214 . Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice. După moartea tatălui său. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf. cum • ro.cimec. Revine tn Botoşani pe la 1 833. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor. după trecerea examenului. Primul copil al lui Manole Iorga. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului. el ' ldem.sfătos.contrar temerilor lui Nicolae Iorga . Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. domnii Scar1at Callimah. Păstrată până in zilele noastre . cu grijă pentru urbea sa. O vtaţl de om . unde este numit cinovnic la Divan. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave.casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte.muzeubt. unde urmează studii juridice. . S-a născut la Botoşani. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii.acestuia s-au casatorit tot cu români. astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges.nota istoricul în aufobiografia sa . .8. la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. astăzi.ro / www. Gheorghe". iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. lntrând în grija sa.valoare . de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri.bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei. lăsând in urma sa o familie numeroasă. Pentru a nu fi acaparată de străini. la 20 iulie 1 839. Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri. ca prim efor.pe care o de� ne. la 1 829. După moartea sa. Muzeu de Etnografie.rtistică şi memorială . Alecu şi Iancu.) aşezată in mahalaua Avrămeni.lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . Elena. un nume stimat şi iubit în tot oraşul: . Elucunlfti. cat şi ceilal� efori nu primeau salar. Alte case. Avea prăvălie de piatră. include in oraş satul Băiceni.. Edllln N. [.. probabil la Viena. face o nouă organizare administrativă interioară. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană. casa fiind cu două caturi. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni.t. Până la acea dată. Astfel. lucru rar in Botoşani. Manole. . dar abia in anul 1 839. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura. Pentru munca depusa. Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. se stabileşte la laşi. atât Ma·nolachi Iorga. ci şi in Austria şi Ungaria..Bătrânul Iorga era un om voinic. 1934. ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. www. so�a şi cei 4 copii: Costache. cinstit. p.

Nicolae Iorga" Botoşani. apoi de laşi. După o aparentă însănătoşire. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" . Nicu Iorga câştiga mult. La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. sameş şi ispravnic de Dorohoi. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii. paralizându-i mâna dreaptă. mânios. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit.muzeubt. Editura Moldova. În 1 857 se mută din nou la laşi.ro / www. îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. Tatăl lui Nicolae Iorga. cu uniformă de general de administraţie. prima sa noră. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. 197). Gheorghe. la îndemnul fratelui Manole.scria Iorga . . voinic. În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. . Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji. avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu. Bucureşti. Trăindu-şi din plin viaţa.. pentru un tratament la băi. mergând chiar până la brutalitate. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. 1' www. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier.acela e ceasul naşterii mele. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă. iar la 6 octombrie 1 858. plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. de 1 7 ani. 1 07. cu privirea iute. . Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. Dicţionarul Botoşjnenllor. Curând. 1 973. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol. Nicu . dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc. după numele dat de naşul său. După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor. Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. în 1 860. înrudit cu mireasa. Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic". îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale. Peste numai un an devine medelnicer. Ionel BejenaN..după o undă de soare cald . zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. Zinca şi Olga. care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale. împotriva voinţei tatălui său. Căsătoria s-a făcut pe ascuns.mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. are un fiu Nicolae. Urmează studii la şcoala publică şi privată. . deţinător Casa Memorială . unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. luând ca pedagog pe Petre Poni. Arhondologla Moldovei. Iacob. laşi. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: . Zulnia Iorga . La toţi le-a dat educaţie aleasă. Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului.ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova.cimec. Mai târziu. 1 994. La vârsta de 23 ani. bunul părinte il iartă.. devenit revoluţionar paşoptist (cf. p. se naşte la 5 octombrie 1 837.tatăl lui Nicolae Iorga . făcându-le nuntă mare la Mitropolie. il primeşte în casa sa. în petreceri.ro 215 . în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868. Vogoride il înalţă la rangul de căminar. era o slujbă importantă. Nicu Iorga.. Constandln Sion. baluri.206). Boier moldovean de origine polonă.1 1 În anul 1 866. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf.lângă casele conului Costache Iorga". zaiafeturi. p. . Alecu. inv. . Costachi Pisoschi1 0 . 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu.

articol din .cimec. Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI.este o familie care se stinge.ro 216 .Astăzi neamul Iorga . Andrei Pippidi .1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim.muzeubt. Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl.322. nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga. www.ro / www.Tn opinia nepotului savantului. nr.lumMII de Bolofanl fi Dotohol. 10 septembrie 1998.

Autoportret.a. Constantinescu ş. 1 . Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice. T.a. D.Tinerimea Română". Crudu. sculptor şi grafician.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR.muzeubt. viitor artist plastic. Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei. Gheorghiu ş. Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu. cu prilejul . Florin Niculiu.294 din 24 iunie 1 91 8. Botezatu. Popovici­ Lespezi şi 1. Marcel Olinescu. Petre Achiţenie.de vară a picturii din Baia Mare. Verona. comuna Suharău. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C. 1 .Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii . dar şi pe plan local. Spiru Huian. Fiind un student eminent. Tn 1 927. AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . participă in 1 926 şi 1 927 la colonia. primind Certificatul nr. www. Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. giuveanu .Gh. Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. Iulia Oniţă.cimec. Furtună.a. licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937). Manoliu. Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i . Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI .se�a pictură. pictor. instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu. Radu Giur. organizate anual de profesorul N . Tntre anii 1 926-1 930.ro / www. Dumitru Chipăruş. Val. 1.. M. Gh. Asachi" din Dorohoi. . Constantin Radinschi.Lecomte du Nouy" (1 926).) face parte şi Ioan Cârdei. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi. Iancu. S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi. N. SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof. profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul . Vasile Cornescu ş.ro 217 . urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . localitate apropiată de Livenii lui George Enescu. Grumăzescu. Gheorghe Tomaziu.Tinerimea Română". Alexandru lstrate. Ion Mu­ rariu.

Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943). Salonul de artă al Bucovinei (1 942). bust dispărut in cel de-al doilea război mondial. trei expoziţii personale: . a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat.Bucureşti in viziunea unui artist". lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini.cimec... stimat de studen� şi colegi. acte.Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul . A pregătit pentru tipar .Aspecte din Capitală" . Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937). lucrări ştiinţifice. coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. in plină putere de muncă. Fiind un mare patriot sprijină.Imagini din Bucureşti" (1 963) şi . semnat de Ion Potopin. pictură. paralel cu activitatea la catedră. Cehia (Praga) etc. se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală. Salonul de toamnă (1 937).ro 218 .George Călinescu" din cadrul Academiei Române.Desenul copilului mic". apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�. Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică . Reuniunea . Salonul Moldovei (laşi. in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi. 1 943) ş. cu scenariul .Flacăra" nr. Ca profesor de desen. in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele). Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios. şeful Cenaclului literar .Bucureşti 500" (1 959). participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931).1 5 ani). Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice.muzeubt. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. la diferite licee militare şi de cultură generală ( I . cu foştii săi profesori. După al doilea război mondial.L. artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale. revista . monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. De asemenea. lucrare din două volume.expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966). fotografii etc. N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă. Tn acest scop. Cârdei. poezie. fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut. Pentru omagierea activităţii artistului.a. Caragiale" .a. responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" . Ca sculptor. a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !. Tn tot timpul vie�i. in cadrul aceluiaşi cenaclu.Polivalenţa unui artist". sculpturii şi graficii. la 7 qecembrie 1 970.Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică.ro / www.a.3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 . Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben). in Muzeul din Suceava ş. Astfel. www. membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului. timp de 22 ani. stu­ diu aproape finalizat. . A adunat un material bogat pentru studiul intitulat .Coroana României" in grad de cavaler (1 934).Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală. este distins cu ordinul . rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior. apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare. execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940). sculptură. ca membru fondator.

ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi. iarăşi. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . Ar fi timpul ca . Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. Dumitrescu-Brăila.după cât înţeleg . care să-i poarte nu­ mele. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei .din moment ce se spune că are şi suflet de artist . Pillat.Artistul Pictor şi Sculptor. să facă comparaţie . Ardei.în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei . Nistor . Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al.artist pictor şi sculptor. rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936.pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: . dar.angajat de D-1 ministru 1. să execute acest bust cu suma de 80.adresată scriitorului D. Fie. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv. pentru a-1 putea crea pe Cârdei .ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu . să nu repete faptul c-un.muzeubt. Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea.să fiu eu alesul dorohoienilor.dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi.aşa cum vă ştiu . în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. Suceava . comuna Enescu. . Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar. V­ tre acţiune. cei ce nu vor înţelege nobila Sf. Brătianu. de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică. Vor avea deci ocazia.cimec.ro / www. bust Enescu.Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. a patra noutate: bustul lui 1.e ridicarea bustului lui 1. Dumitrescu-Brăila. Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu .C!drul obişnuit. cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă.spun D-lor că . Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa .îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80. ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele. pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. .s-a convenit ca D-1 fost ministru. în sfârşit. aduce astăzi ştiri ce ies din (. fost ministru. distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1. Astfel. Prima pe tapet . Urmează a treia veste. . Pledează însă pentru cauza mea. ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început. www. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii. căruia . Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu.ro 219 .s-au pus pe roate. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . «Universul». Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş. şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet .Prea Cucernice Părinte. iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. Brătianu la Dorohoi. Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris. Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă. prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor. pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus.000 mii în favoarea mea. . Şi. V-tre. şi starea materială a D-lui Dv. şi a generaţiilor viitoare. .ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. Ş-apoi tot D-sa .în hotar cu Cracalia -. pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu.000 lei. Furtună . Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu. urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită. : .

ro 220 . CĂRDEI IOAN.Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul .Cârdei. primul studiu de acest fel in limba română. după modelul . deşi 1.Desenul copilului mic" . Doamna Adelina 1.voivodală"). Acesta va realiza.aşa cum am mai menţionat anterior .Suceava . in 1 940.. Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului. Cu sărutări de mână la Doamna.lucrat in lut . so�a sa. precum şi a monografiei oraşului Solca.executat de soţul său in 1 958. Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării . a men�onat legătura cu Dorohoiul. De asemenea. Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi. datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute . Furtună la forurile superi­ oare. insă. Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989. 1940 www. a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru. executat de I . in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului . cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 . dorinţa artistului nu s-a infăptuit. .ro / www. pierdut in timpul războiului. Doamna Adelina 1. Tn prezent. 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl. 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma . Cu succese şi mii de mulţumiri.muzeubt.Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune. bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare. a cărui fotografie o publicăm." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D.Grigore Ghica" in 1 979. in două volume. Cârdei. cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere.cimec. sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani. 1 .un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi. După moartea pictorului. BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl..

ln toamna anului 1 891 . ale lui Titu Maiorescu.Sever şi exigent. părăsea " www. istoric. Printre profesori. română. a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892). la teatru. Tn capitală. mare cărturar. din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură. . luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman . Studiile elementare le face la . membru al Academiei Române (1 870). ia contact cu marile personalităţi ale vremii. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza. dar drept.Şcoala nemţească particulară" din Paşcani. la concerte. Tn clasa a VIl-a de Seminar. în familia conductorului de tren Ioan Puiu. cu unele reviste literare din Bucureşti. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu. de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar).Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase).ro 221 . Melchidisec. nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică. despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . asistând la strălucitele lectii-conferintă.ro / www. cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. fost domn al Moldovei". Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină. nota mitropolitul Visarion. este transferat la . Pe numele de botez. la 27 februarie 1 879. Aici la laşi.Roman.muzeubt. Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. precum şi cu foi locale din " laşi. . este înscris în anul 1. se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu. Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. Victor.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr. care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi.Şcoală de Stat" în Roman. ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani. i se trezeşte gustul pentru lectură. ca pe cineva superior prin sine însuşi. 1-a avut la lb. ambii născuţi la Paşcani. De la laşi. Figura acestui vlădică. prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului. era cople­ " şitoare."." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman.cimec. editor şi autor de manuale. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului).care îşi împărţea leafa. " colaborează sfios" .. după absolvirea Seminarului Veniamin. mai întâi sub anonimat. ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi. pe Calistrat Hogaş. apoi sub semnătură. Iar când era Parlamentul deschis.Sf. " Tn toamna anului 1 894. se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) . după care urmează o . la Seminarul . Gheorghe" .

cimec. plin de energie şi iniţiativă. 1 905. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău. din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . având un frumos caracter academic" . este hirotonit ieromonah. La 1 7 martie 1 921 .1 904. la 21 dec. De aici. unde în ian.ro / www. este ales episcop al Argeşului. 1 909. adăpostise pe rând câleva regimente.1 9 1 8. în care se împărţea hrana zilnic. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec. director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie. care la vârsta de 72 de ani. ca şi al Academiei Kievului." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev. cu sobele pline de cartuşe şi grenade.Acest Seminar . Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. fugind să audă oratori politici.nota în lucrarea autobiografică: . va fi transferat de a Seminarul din Galaţi. la propunerea lui Petre Garboviceanu. ministrul instrucţiunilor publice. pe atunci doar arhimandrit. Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8).ro . pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie. în ziua de 1 ian. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ. incât un chibrit. Tot la Chişinău. Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia.fnsemnări din viaţa mea". 1 908. La 6 dec.pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii. în biserica Adormirii Maicii Domnului. în preajma lui Spiru Haret. . La Kiev. a învăţat uimitor de bine lb. ctitor al acestei mari aşezări monahale. mitropolitul Visarion nota că au fost . în prezenţa episcopului Gherasim Safirin. . După examenul de licenţă . Parhomovici. mitropolitul Visarion Puiu. dar care în vremea Revoluţiei ruse. în catedrala episcopală. primind numele VISARION. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar.cursuril�:: . care va deveni Ministerul Cultelor.organizată de un eminent profesor rus." 1 907. lucrând mai bine de un an. îl lăsase într-o stare de plâns. va pleca să-şi desăvârşească studiile. Sunt lângă mormântul vestitului ierarh.îşi aminteşte mitropolitul. domnul Moldovei. · când la Cameră.mitropolitul Visarion Puiu. Bucureşti. când la Senat. 1 944 . Iosif M. urmând ca. la cel din Chişinău . bun administrator şi slujitor al Bisericii. care la plecarea lor. fiul lui Simeon Movilă. 1 905). Despre anii petrecuţi la Roman. este tuns în monahism. la patru până la cinci sute de săraci. pe atunci discuţiile parlamentare. a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. să fie hirotonit arhimandrit.muzeubt. recent înfiinţată. avea un foarte bun local. având sediul la Curtea de Argeş. Din Bucureşti revine la Roman. După unirea Basarabiei cu România . XVI I. primind totodată şi distincţia de protosinghel. se putea arunca în aer în câteva clipe. După ce a restaurat Seminarul din Chişinău." Tn toate aceste posturi de răspundere. fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf.

. cămin�l preoţesc. iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş. s-au înfiinţat două noi Eparhii. studiile la Kiev. Sinod al B. Iorga. Astfel Nicodim Munteanu.arată Visarion. Totodată. Pimen). Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii. 1 921 . Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". că grăjdarul e născut la ţară" . fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia.ro / www. Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos. la 27 martie. le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui. Aici la Bălţi. va lucra în condiţii improprii. Şi aici. egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". a patriarhului lerusalimului-Damianos. Seminarul Teologic. Ateliere. De la început nu mi-a plăcut. ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte. ale Curţii Regale. despre evidentele drepturi pe care P. . Casa de Ajutor.muzeubt. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). ctitorii şi restaurări de biserici etc. Pe lângă această realizare.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire.O. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart. Sf.Cetatea Albă. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă. nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop . într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul.1 929. ca director al Seminarului. O situaţie stranie. cea mai frumoasă biserică a Ţării. Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României. procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. • ••• ••• • www.S. Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. Pentru episcopi. iar împrejurarea .1 924. am dobândit . care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală. 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. fabrica de lumânări. ca şi la Argeş. având studii la Kiev. inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. cunoaşterea limbii ruse. datată 21 iul. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. că avea drept catedrală. cu reşedinţa la lsmail. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion.R. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului. perioada petrecută la Chişinău. între 1 92 1 . Având în vedere activitatea. Una dintre ele.Hotin. noi schituri şi mănăstiri. Sf. ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia.ro 223 . Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). a ridicat palatul episcopal. 1 9 1 8). Banca Clerului. Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti. Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg. energia.cimec. în prezenţa principelui Carol. . locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. la 10 martie 1 923: . a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. cu reşedinţa la Bălţi.

lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. laşi. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea. iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei. el vede drama.a. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. 14 sept. pastorala. ministere de externe şi legaţii. Mitropolitul Visarion. având frumoase calită� cărturăreşti. o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice. iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari.. Astfel. a rostit un cuvânt.Cernăuţi. devine vacant.. Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica. lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit. Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin. până în 1 944 . prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. nr. Cluj. de un mare patriotism. in Tnsemnările sale. adresată direct lui Stalin. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�. Brătianu. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. Arad. mitr. cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii. Braşov. Brăila. autori de manuale. fiind instalat la 1 0 noiembrie. lsmail (revista B.ro 224 . ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit. Adevăruri crude. cunoscută prin profesorii săi.. Mănăstirile din Basarabia. la 1 7 oct. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion. dar şi Biserica Ortodoxă.buni şi ascultători. Ocna. ales în Consiliul Eiparhial la Hotin.1 938 ş. ce era aproape. ." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un .ro / www. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi. este un unicat. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian . mitropolitul Visarion.cimec. aici în Bucovina existând o stare de secularizare.O. patriot. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică. poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării.O. www. nr. dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor.samarinean milostiv": a făcut dona�i. cu ochii minţii şi ai sufletului. de la Băi� (Episcopia Hotinului).R.1 933. din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul. Ierarh energic. peste Nistru.işi amintea Visarion Puiu. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei. reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia. La . 1 939. Chişinău. Gala�. Const.mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi. 1 935. Visarion.. Tn vara anului 1 935. nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. Ciopraga. Chestiuni bisericeşti . cu o credinţă arzândă. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad.R. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria. Monahismul ortodox din România de astăzi . Oradea. Pe lângă o serie de broşuri. Cu ocazia instalării. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi).muzeubt. datată Cernăuţi.Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . cu povăţuiri pentru tineri.Muzeul Judeţean Bototani . .8/1 928). 1 931 . 1. Sinaia. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj. face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare.4/1 931 ). Tg. reportaje.

căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. din Bucureşti. dar şi-a continuat drumul. la fel de mult ca şi Biserica neamului. iar el se retrage la Bucureşti. asupra bisericii. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. o .cimec. hirotonii de preoţi etc. faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor. Dr. in noaptea de 26-27 iunie 1 940. a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare.sub orice preţ". s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. Atitudinea fermă şi intransigentă. moarte. profitând de un moment favorabil. la Zagreb. dar eficientă. episcopul Tit Simedrea. nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. urmată de înlăturarea sa din funcţie.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. unde işi va afla şi sfArşitul. in contumacie (lipsă). este de scurtă durată. Fiind trimis in fruntea unei delega�i. Şederea mitropolitului Visarion Puiu.muzeubt. Elveţia iar din 1 946. După retrocedarea Basarabiei. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. tânărul arhim. plină de dăruire. Tribunalul Poporului.Visarion. Antim Nica}.ro 225 .duşman" al poporului. şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune.Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin. fiind in disponibilitate. Biserica Ortodoxă Română. Se pare că mitr. mitropolitul Visarion Puiu. in urma activită� din Transnistria. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus. mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara. Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. tipărirea de cărţi de rugăciuni. faptul că ar fi participat la acţiuni . să participe la hirotonirea unui ierarh. iar mai apoi a fost încredinţată mitr. deschiderea unui Seminar la Dubăsari.la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ". a fost extrem de anevoioasă. condusă iniţial de Arhim. ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria. nu avea sferă de jurisdicţie. (cu vicarul său. La jumătatea lunii august 1 944.ro / www.. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. cu cererea inapoierii Basarabiei . Iuliu Scriban. Trebuie să amintim câteva din realizările mitr. a deranjat foarte mult propaganda comunistă. se stabileşte in Franţa. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. infiinţând o eparhie misionară. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei. care avea o experienţă vastă. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională. refacerea vieţii monahale. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�.provocatoare" de răzvrătire. in cartea sa . la Vovidenia-Neamţ.cruciadă spirituală" . Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. asupra clerului. n condamnă . a fost caracterizat . având reşedinţa la Odessa. pe care a iubit-o atât de mult.De la moarte la viaţă" . se retrage . imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării. mitropolitul Visarion. fiindcă in vara anului 1 942. a studiat-o. intr-un cuvAnt. Italia. Tn aceste împrejurări. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca. - www. la 1 iunie 1 940. Munca pe care a depus-o aici. La scurtă vreme după retragerea sa. La 21 februarie 1 946.

în 28 februarie 1 950. De la Nistru. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor. Bibliografie: 1 . in revista Teologie şi Viaţă. consideră justificată hotărârea luată de Tribunal. investirea şi instalarea P. Istoria Basarabiei. unde la 10 august 1 964. Constantin Tomescu. 4.ro 226 . pentru motive formale. Tnsemnări din viaţa mea.CATERISIREA. S. 1 0. www. Din 1 949 până în 1 958. rev. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. Mircea Păcurarlu. Mircea Păcurariu.loan lvan. 1 993. este condamnat şi de Biserică. din Paris. rămânând doar monah. drept catedrală servind biserica română de aici. Sinod al B. ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. in revista B. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei). Mitropolitul Visarion Puiu. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat.dr. A.ro / www. Excursia P. 1 937. Mitropolitul Visarion Puiu. Pr. vol .R. Visarion Puiu. Sf. Diac. nr.Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. l .O. cu sediul la Paris. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului.B/1928. 1 / 1 931 . 9. prof. întru nemurire. pân' la Tisa. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). pag. 1 -4/1 994. După Revoluţia din 1 989. cu dorul de ţară.O.prof. nr.1 2/1 99 1 ..cimec. cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat. 3. Boldur. Vlsarlon Puiu.S. Candela. Pr. 9.R. nr.R.dr. Pr. îşi va găsi sfârşitul. 1 944.O. Alegerea. Credinţa Neamului. nr. Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă. nr. dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească.766-768. nr. 2. 1 2/1 936.Mihal Mocanu. in revista Teologie şi Viaţti. 5. Pentru istoria monahismului din Moldova. 1 933. Revista B. 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului. Chişinău. Basarabia. 8. Bucureşti. laşi. 6. Vlsarlon Puiu. Chişinău. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). 1 2/1 99 1 . Nicolae Cotos. 7. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia.muzeubt. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească .

Olănescu. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. plini de tensiune.Dacă Tiachinidele nu oferă. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. robust. Era un om plăcut la chip. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. Născut la 1 5 mai. Petru Şuster afirma următoarele: . Victor Babeş. putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae). Gheorghe Ionescu Siseşti. Petru Şuster. mijlociu de statură. în satul Costeşti. Expresia reţinută. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. comuna Răchiţi. Referindu-se la importanţa acestor insecte. acolo unde tatăl meu . Implicit. Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. când le privim în colecţie. îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. 1-a urmărit toată viaţa. judeţul Botoşani. Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea. îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. D. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. Borcea. spre dreapta.ro 227 . deloc banală. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. probleme care azi. cu ajutorul insectelor entomofage. Rădulescu Metru. alături de experimente şi lucrări practice. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii.cimec. atât de utile omului în agricultură.Profesor dr. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor. prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei". am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. binecuvântată de Dumnezeu. importanţa acestor Diptere www.muzeubt. Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. mai mult ca oricând.ro / www. ochii său verzi. 1 896. Theodor Speranţia. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii. în aula Academiei Române. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi. Ştefan Fălcoianu. Totodată. a chipului său. a avut loc la Academia Română . ascundea de fapt un imens univers spiritual. Astfel.

" Pe lângă cele 60 de lucrări publicate. impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist. totodată lucrând şi in .ro / www. din Paris.ale Europei. la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară. comuna Gropniţa. profesor dr. unde studiază colecţia de Tachinidae de la . a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. pleacă la Viena. alcătuind o valoroasă colecţie. Cererea sa a rămas. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii". Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele . Astfel. Reintors in ţară.Museum fur Naturkunde". Studiul acestor insecte. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa. pe lângă valoarea ştiinţifică. Hans Przibram. Profund cunoscător al fenomenelor din natură. adusă dezvoltării entomologiei. adică in 1 928. făcând schimb de material biologic www. a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie. A vizitat toate centrele universitare din ţară.ro 228 . Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor. După patru ani. a luat legătura cu specialişti români şi străini. pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la .cimec.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". cât timp a trăit. cu care a publicat in colaborare. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare. Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării. Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. Astfel. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător. lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. ajungând la rezultate interesante. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare. bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. teoretică şi practică. Borcea.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă.muzeubt. Pe pământul ce il poseda soţia sa.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu .Naturhistorisches Museum". lucrare care il consacră deja ca entomolog. fără rezolvare. Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle". Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat. care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică. reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr. au fost efectuate prin culturi in laborator. cercetează sistematic toate zonele ţării. ci şi ecologic. pe moşia din satul Sângeri. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat . atât a paraziţilor cât şi a gazdelor.Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation). pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. in 1 924. sub imboldul marelui zoolog 1. arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare. judeţul laşi. studiind diferite colecţii din centre universitare europene. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic. va contribui.

Er ist lange mit Diptarae in Wien.Moldavian ist der Geburtort des Prof. veniţi din 49 de ţări. Berlin und Paris bbacheftigt. Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte. Dr. al cărei preşedinte era Dr. www. Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului. am 1 5 mai.Răchiţi. care a avut loc la Berlin.und Sulphidae.Familien. Lindner (din Stuttgart). La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor.H. lnzwieschen. iar şcoala din sat i-a luat numele. cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. in Costeşti vorbereitet. dies Jahr. Din activitatea didactică a Prof.muzeubt. In Memoriam" . Tn urma sa. a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte". Embrilogie-. Dr. Dor hat die Histologie-.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. in lassy und. casa din satul natal a devenit Casa memorială . sehr beruehmte Entomolog.und Bilogischegeschihte. A doua zi. vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. în perioada 1 8-20 august 1 939.cimec.Studien unterrichtet. Kolbe (din Berlin). spezialisiert in Anthomidae-. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" . Petru Şuster. la Universitatea din laşi. in Nord . Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht. Petru Ş_uster.Profesor Doctor Petru Şuster". spre satisfacţia sa şi mândria naţională. Petru Şuster a fost ales. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea . Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler. Dr. Geboren in 1 5 mai 1 898. practic. Allgermeinebilogie.ro 229 . * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954. Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România. Prof. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert. am 21 mai.. Dr.J.ro / www. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen. după zeci de ani. Tachinidae.. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr. ist auch ein Simposion: .. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. Petru Şuster. als Petru Şuster geboren wurde. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. Dass Dorf Costeşti .Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr. wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben. vicepreşedinte al acestei secţiuni. Landkreiss Botoşani.

judeţul Botoşani.Insecte dăunătoare agriculturii " . 1. Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale . Nicolae Iorga şi alţii. 1 91 6. 1 923. în calitate de fiică a savantului.ro 230 .La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof. în paralel cu activitatea de asistent. specialitate zoologie.dr. Ion Nădejde. Implicarea mea. prof. 1 9 1 8. Funcţionează.ro / www. Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. Tabel cronologic 1 896. cu gradul de sergent. Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof.Museum fuer Naturkunde" . al optulea copil al familiei Şuster: Petru. la specialitatea zoologie sistematică.. cu o foarte documentată teză: . Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A.dr.Prof. Petru Şuster. Născut în satul Costeşti. 1 91'8-1 923. 1 924. 1 909. 1 91 0-191 7. 1 908. Urmează Seminarul . 1 aprilie. am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet. obţinând calificativul: . Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale. comuna Răchiţi.Foarte bine şi laude " . 1 923-1 927. unde studiată colecţia de Tachinidae de la .3 de băieţi din Botoşani. fiind încă student. Absolvă Şcoala urbană nr. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A. Popovici Bâznoşeanu. Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă. în satul Costeşti. 25 februarie. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume. posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www. Borcea.1 9 1 8 . Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . şcoală care poartă numele savantului. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman. 1 martie. La 17 mai 1 996. fiind apoi repartizat la Spitalul nr.dr. E.filiala laşi. Laurian din Botoşani. 1 921 . a fost evocată viaţa şi opera savantului. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian.In Memoriam " .Veniamin Costache" din laşi. ca profesor secundar la Liceul M. având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. 1 928. 1 925. Pleacă la Berlin. Petru Şuster. 1 47 din Botoşani. judeţul Botoşani. inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. Teodorescu. Este numit asistent definitiv. La 21 mai 1 996. în ziua de 1 5 mai 1 996. Se naşte în satul Costeşti. T. a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster . în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu. 15 mai. Mihai Ciucă. 1 noiembrie. Astfel. la Academia Română . Kogălniceanu din laşi. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani.muzeubt.Dr. embriologie şi hidrobiologie. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi.cimec. Petru Şuster" . binecuvântată de Dumnezeu. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei.

Bâznoşanu. Procopiu. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner. Motaş. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare.cimec.ro / www. Bădărău.dr. cu care a publicat in colaborare. Hurmuzescu.ro . 30 aprilie.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. A. D. V. Popovici. aprilie-noiembrie 1 931 . judeţul Botoşani. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1.muzeubt. C. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. Borcea. 1 943. Mihai Şuster.Foarte bine şi distincţie" . activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . Radu şi alţii. 1 931 . Legea Învăţământului Superior.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929. Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. 21 decembrie.dr. Horia Hulubei. 1 939. Miron Niculescu. 1 938. 1 935. Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. alături de alţi oameni de seamă ca: G. Şt. vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent. Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. E. 231 www. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). intre aceştia fiind inclus şi Prof. 1 5-20 august. prof. Este numit şef de lucrări. Hans Przibram. Popovici şi M. 1 940-1 948. 1 936. emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. Ion Atanasiu. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. 1 941 . 1 aprilie. tatăl lui Petru Şuster. Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă. Octavian Mayer. 1 935. singurul copil pe care il va avea familia savantului.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). David.200 pagini. martie. 1 februarie. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte". 1 930. Se naşte fiica Elena Florica. A. Prof. C. Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. 1 8 iulie. la biserica din satul Costeşti. directorul institutului. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften. 1 februarie. 1 947. 1 932. 1 938. Petru Şuster. 21 martie. deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. Moisil. P. lşi susţine teza de doctorat cu titlul . Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie.

1 951 . · filiala laşi .Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . plus Anexa. precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. Trimite spre publicare în volumul Faună" . Se stinge din viaţă la laşi. îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr. 4 decembrie. 1 948-1 949. 1 1 octombrie. Predă Istoria biologiei.Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi. 1 949. in 1 959. - Bibliografie: www.Natura" nr.muzeubt. alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului. 1 950-1 951 . 1 948. la ora 22.cimec.Familia Syrphidae" . Conferenţiar dr. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1. 1 949-1 950. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului.1 978. P. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B .4. la cimitirul Eternitatea din laşi. 1 954. la Academia " Română. Prof. Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr.1 952. monografia: . articol care se bucură de o deosebită apreciere.ro / www. 1 954. 1 950. . iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). 1 871 90/1 949). publică articolul: . cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic. Această monografie a fost publicată postum. Tn revista .420).P.00. 239 pagini. 14 octombrie. 1 952-1 953. corp didactic ca entomolog (înscris la nr. Bazele darvinismului şi introducere in biologie. Tncepand cu acest an. Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi. 1 954.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 . 1 948. 1 953-1 954.ro 232 .Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate".Şuster predă Biologie generală.dr. Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV). Predă Biologie generală. Marin Zvincă.P.

fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu. estetică.96. Tn anul 1908. La terminarea anilor de studii.muzeubt. Dimitrescu şi D. Bust " de fetiţă" . Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice. D. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere. D. la 23 septembrie. D.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi.PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" . in 1 909. Bardasare. sculptură.ro 233 . Emanoil P. D.ro / www. perspectivă. Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. se inscrie la . medalie de argint şi de aur. · · · · www. pictură. Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea. Profesori: director Em. Richard H�e. in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt.cimec. . certificat de absolvire a gimnaziului. Studiind m�tricola. Oscar Han. ora 4 dimineaţa." din Dorohoi. 75 şi nota 9 la desen. pentru a i se . Otto Briese.Grigore Ghica V. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului. in anul 1 906. citez din procesul verbal: . Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . directorul şcolii. bilet.Ghe. in Dorohoi. citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu. consiliul şcolar de la . 1 6 septembrie. fiină inscris in matricola şcolii la nr. studiu in gips.un ţalent superior pentru arta sculpturii" . expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian). Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate. Bardasare.V. Tronescu. pe anii de studii la clasa de pictură.ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI.Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy. Chipăruş . Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral.acorda o bursă in străinătate. După absolvirea gimnaziului . cerere de inscriere pentru secţia de sculptură. Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. cu media de 6. consiliul a hotărât a i se da bursa . Grigorovici . Pe parcursul anilor de studii. anatomie. Ioan Cosmovici. Alex. intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului". SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar.de vaccinare. in 1 904. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906. Chipăruş care.

Tn revista . şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956. Gh. Bogdan. ln anul 1 909.Triumful viţiului" . Tn colecţia Muzeului de Artă laşi. Tn revista Arta Română" . se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură. i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" . lucrare semnată dar nedatată.ro / www. dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate. Bardasare. au " fost publicate lucrări ale sculptorului O. Băncilă. regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O.Istoria ilustrat� a oraşului laşi " .Cap de " expresie" . alături de profesorii săi Em. 1. există o lucrare de sculptură . . . N. după plecarea din ţară .La cerere. Bogdan. Chipăruş pleacă in Italia. Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi .420). O. in revista Arta Română" .ro 234 . Chipăruş.P. Acest eveniment este consemnat in presa vremii. Cosmovici. N. Chfpăruş. O. executat in atelierul de la Florenţa. • Muzeul Judeţean Bototanl www. realizate după plecarea din ţară: . Amândoi" .Evenimentul" .Cap de ţigancă" gips (0. A. .muzeubt. Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O.Cap de expresie" . A. " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură . O.marmură. Mirea. Din materialele consultata am constatat că O.710 x 0. . Chipăruş. la Florenţa. ziarul . Otto Briese.cimec.Şcoala Na�onală de Belle-Arte" . Secoşanu. la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la .Oraşul laşi" . . Ştefan Soldănescu. C-tin Stahi. Tronescu.560 x 0. apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris.Studiu" .Mama" .lucrare in marmură. 1.P. Bardasare.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate.Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" .

il cinsteşte şi-/ p�zeşte' . p. in slujba culturii româneşti. dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă.Un dascăl şi tipograf grec. incepe pompos: ... sec.' vol. autorul se adresează voievodului prin cuvintele: .. presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. care-I . rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă.ro / www.76-79. bun�voinţ�.de la meşteşugul mâinilor mele " .şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale.cimec. DUCA SOTIRIOVICI . devenind un locuitor al p�mântului acestuia ". La sosirea tn laşi.rcte-e doua domnii""(sept. .prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . .Sp�şenie. din aceeaşi carte tipărită la 1 743. se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie. apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat.XVIII Pr.cu cheltuiala lui făcută". Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori. www. ' C. . redactată intr-un stil retoric.muzeubt. căci a auzit din învăţaţi. Şi ca orice locuitor. i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii. bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI . ' Blbiografia RomAneascA Veche. a adus cu sine un dascAl grec. Tncă de la inceput. iar domnitorul Moldovei. Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. După Sotiriovici.PSALTIREA. Constantin Mavrocordat. Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • . Prima sa carte tipărită la laşi .23-24.ro 235 .primeşte şi-/ hmneşte.ll. Bucureşti. că aşa este un obicei vechi. Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară.. ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc..fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare". . "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii. ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora. Erblce•nu. El arată mai departe.. Şi s-a silit pentru ·aceasta... 1 originar din localitatea Thasos . p. 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743).fiind de incep�tum tipografiei" . fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf.cinste şi priinţ�. dar nu are altă putere . ce vor fi reinnoite mai târziu. de a ajuta pe aproapele său.. domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari . adăugând .toate .ceea ce înseamnă că era şi gravor. Duca Sotiriovici. 1888. se cuvin domnului locului. 1 943. Tn predoslovia acestei cărţi. de sensul poruncii creştine. fiindcă a căpătat .mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori. că este pătruns.

" Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici. in bună măsură. ' Şt. el găseşte un nou prilej de a adresa .din cuvânt in cuvânt. la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. dascălul grec de la Thasos. unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze. ca şi din versurile la stema ţării. el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca. spunând că: . laşi. intru care poate să tălmăcească orice carte" . sll lndrepteze. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc. ştiind bine şi limba moldovenească.Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere.1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei). pe limba moldovenească. in anul 1 749. Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte. latineşte şi moldoveneşte" . pace şi sănătate .XVIII. tipograful de la Thasos ". care a fost rânduit in anul 1 754. de zi şi de noapte ostenind. ne arată talent şi cultură. pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743).cu carele dimpreună. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad. tot dumnealui ne-au scris.l.cimec.1-2 1960. ' Constantin Turccu.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) . se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. de Duca Sotiriovici.).. P. Rom. bogată in imagini şi idei. buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc. care · reproduce. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii.ales dintre obştie . Arhivele Statului laşi.. vei logofătul Iordache Cantacuzino . de către mitropolitul Iacov Putneanul.26. una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA.care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale.. 1938. vol. Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda. stupii îşi varsă mierea cu indestulare. pe care o redăm in acest studiu. luând seama lexurilor . aparţine unui călugăr .muzeubt. . In şec. am procitit. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. Şi pre arare locuri.Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . p . se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici. Prin actul de la 1 750. de astă dată Constantin Mavrocordat. nr.ro 236 .S. Berechet.M. apoi se adresează mirilor.osanale" domnitorului ţării. 7 www.18-39). Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici.360/5. in cea de a patra domnie a sa in Moldova. Din această alcătuire. Şi zice mai departe preotul COZMA: . 645-646. martie 30. Duca Sotiriovici.ocârmuire lină şi bunătate ". intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad. Tn anul 1 79. După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire.ro / www. am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit. Clrţi. Limba aleasă. până la sfârşitul cărţii. la 20 august5. fiica voievodului . ni le dă actul din 1 750 (71 58).6 Un alt contemporan..popa Cozma de la Mitropolie. să traducă din greceşte. tipografi şi tipografi/ din Moldova. Sotiriovici laudă strălucirea minţii. 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o . Doc.Gr. in aceste trei limbi: elineşte. Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri.inţeleptul şi invăţatul. impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele. din mai toate cărţile ce le-a tipărit. p. f.având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti. in revista M. . sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ. p.

Doc:. /storfa llteraturfl romln8Jfl. cu stupi. . .360/1 . 1932. .ro 237 . Iorga. Pentru una din moşiile sale. in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0. 1928.opera TITI LIVI I PATAVIN . nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici. P. iar in anul 1 932. aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti.Bibliografia Românească Veche" . Ca orice intelectual.c:it . Mem.se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea. Bibliografie literari romlnl. l-am impregiurat mai cu multe cuvinte .ro / www. din cele de mai sus. 593. ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" . Demostene Russo din Bucureşti. www.-nut XI.14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C.1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei.8. . 1.105-106 şi nr. deşi străin (putea fi din Macedonia. (1688-1750). Georgnc:u-Tistu. acest iscusit tipograf-cărturar. p. 592. Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum.care. Ed. . unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI . TAGLIAVIN I . ale boierimii. intr­ o comunicare la Academia Română.66. după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. N .HISTOIRE ROMANE. " N. care este menţionată . laşi.un ales al obştei " . 1 1 N. p.muzeubt. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus . din 1 748"1 5. cărturar al vremii. ln sfârşit. Bucureşti. in 1 942. Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864.MAGDALENA (româncă). . era un adevărat privilegiat. din cele arătate anterior. ale mitropoliei şi ale domnitorului. tipograful "9.cimec. . Este vorba de " volumul ! din . Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa. XX.de la Thasos" . Bucureşti.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc.ll.3/f. la corectarea traducerii textului juridic.femeia Ducăi tipograful" . Sotiriovici era . op. 1-a pus la incercare.• planşa VIII.o psaltire românescă necunoscută.. secţia tit. A. intitulată . 2 1 Uric:ariul. oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale. Georgnc:u-Tistu. de ce profesorul italian. Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia. pisarul unguresc al domnului M. ptanşa VIII. p. rămas de la dânsul. nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri. 10 V. întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. insemnând fiul lui Sotir) . Racoviţă.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" . Inexplicabil insă. folosit la treburile culturale ale ţării.St. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar . munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma. mem. căci insuşi Constantin Mavrocordat. 15 Analele Academiei RomAne. tipărită la Veneţia in 1 739. soţia sa . cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne. se judeca la 1 777. de unde prof. Este lesne de inţeles. descrise in . t.nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat. cu urmaşii lui Andrei pisenul. reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. · · ' N.108. 13 Arh.cum arată documentul . ea se găsea in biblioteca prof.din cadrul domnesc al laşilor" . li.498. vot. in prima sa domnie.. cu care prin căsătorie se şi înrudise. pentru IV.seria III. Ureche. necunoscută până atunci.282. 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. pentru sunta limbă moldovenească.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici.

actului din 30 martie 1750.Canonul Sf. cat şi de Mitropolia Moldovei. . tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. LITURGHIE. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură. nici un ban vaml s� nu se dea. 1 749 8. a fost in interesul bisericii.muzeubt. 1 750 1 9 9. Aşijdere şi pentru c�t plumb. la biserica din Moldoveni. Un exemplar din aceastA car1e: . ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. ştiinţe. Cum vedem. dar lista lor completă nu se cunoaşte. 1 747 1 8 4. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu. OCTOIH. La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. a fost un câştig nu numai pentru ţară. 1 752 ° " Cf. de la Camara Gospod. 1 750 1 0.. " In greceşte. filosofie. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�. 1 749 7. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte. in locul celei de la Mitropolie. ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12. TRIOD. am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . spig/s şi hartie va aduce. ci şi pentru biserică. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi . pentru a o avea . fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati. CAt-{ONUL SF. Rân'duiala sfeştaniei mici. care-şi incetase activitatea de mult. 1 743 1 7 2. MOLITVELNIC. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale . SPIRIDON. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi. Şi. De la inceput domnitorul a hotArat. . pentru a lumina norodul. SLUJBA SF. CEASLOV. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării.obligată". Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje. 1 748 5. Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii.Muze�. citat mai sus. 1 747 3. AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui. TIMOTEI. Marea majoritate a apariţiilor tipografice. drept. 1 749 6. ADUNARE DE RUGĂCIUNI.cimec. in această perioadă. a semnatarului acestor rinduri. de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici.la TnAiţlmell obrazului domnesc". PSALTIRE. de Duca Sotiriovici. In prefaţll . care face fi o epigramA In versuri cAtre domn. PSALTIREA. . ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t.ro 238 . 1 751 1 1 . 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. Neamţ.1 743}.}.nici un ban pe aceste bucate si nu se dea. Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. 1' 11 10 · Pf.tipografiei şi proprietarului ei.acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate . n lipsit� fiind.ro / www. şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. Din cele câte ştim. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. pentru treaba tipografiei.�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 .' www. Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA. jud.

Pop. data inceperii domniei a doua a lui C. Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi. Hrisovul lui V. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti. Evanghelion. cărţi şi foi volante. p. 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă. editorială. mAndru de meşteşugul său. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă. tipograful de la Thasos. de �tre prof. din 1742. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752.. 1 741 2. mu. " V. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase. 1 752 14.1 3. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre.C. IV. localizat aici. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale. Pastorala mitropolitului Iacov. 1838. Aclldemle RomAni. la IAŞI. 1 742 5. 1 752 1 1 . 1 753. - " Cf. DUCA SOTIRIOVICI. 1 745 8. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. 1 752 (foaie volantă) 1 O. Psaltire. www. Tnvăţătura arhierească. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică. al XVIII-lea. Evanghelie. care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4. Blblioglllfle RomJneesci veche. Din această perioadă mai avem următoarele titluri. Adunare de invăţături. 1 745 7. din 1 741 .muzeubt. bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante. Evhologhion.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe. TÂRNOSANIE.ro 239 .cimec. 1 741 . Sinopsis.76. Molitvelnic. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie. 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t. ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA. in tipografia lui Sotiriovici. 3. 1 744 6. TAGLIAVINI. fără menţionarea Tipografiei: 1 .254-256. la jumătatea sec.ro / www. p. Paraclitichi. a acestui ilustru străin. 1 747 9.

că. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală.muzeubt. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori. profundul său devotament faţă de poporul român. După părerea noastră. Ion FETCU Multă vreme. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. aşa cum susţine şi astăzi. adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar. fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a . Pentru a fi valabil. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei.Jiui român. De asemenea. Noi vom folosi şi unul şi altul. Ion Antonescu. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului. ci numai aproximativ 51 de ani. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. r. Aproape cu regularitate.adică dincolo de pădure. Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. a dovedit. prin fapte convingătoare. pe de pământul românesc străbun. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor.. fără jenă. când www. în realitate.cimec. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919.anul marilor rapturi din trupul ţării. Ţelul său . cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia). militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române. propaganda maghiară. din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers. in izgonirea duşmanului până la Budapesta.Muzeul Judeţean Boto.refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. aducând în sprijin fapte. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. în timp ce Horthy a avut 1 8). constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române. maghiarii (veniţi in anul 896. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român. Tn anul 1 940 . din 1 867 până în 1 9 1 8. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc. acţionând pentru recăpătarea a ceea ce. recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva . Ion Antonescu. la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr.transformat intr-o stare de drept". partea de nord a Bueovinei. Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă. El nu a fost publicat in .anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. . cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească.Monitorul Oficial" . era pierdut: Basarabia. a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei.ro 240 . Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu. care-i de origine latină. Or.ro / www.

parte integrantă a Ungariei. comisia la care m-am referit. La intâlnirea Antonescu . numai cu câteva zile rriai târziu. privind 241 www.ro / www. . românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. in ciuda unor impedimente. Hitler. numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român.cimec. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. temporar. al cărui vârf a ieşit in ceafă. la Berlin. autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. la care erau supuşi românii. Iertăm. deci exact in inima României). 111areşal) a cerut. conducătorul statului român. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. Trisnea. a o anihila. Nicolae Popovici. forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România. solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. Moisei . conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase. scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite.CTA MOLDII.NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. iritat la inceput.VlAE sEPTE.muzeubt. după Dictatul de la Viena. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare. copii. in cele din urmă. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena. liderul P . in cele din urmă. Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze . feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară. lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte. Acelaşi lucru 1-a făcut. Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor.II. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor. a limbii. s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord.femei . a fost discutată şi problema Transilvaniei.superioritatea" lor. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste. Iuliu Maniu. .Ţ. s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare.Mussolini.ro . să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie. solicitând. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat. in acelaşi timp. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. episcopul de Oradea. superioare. Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. sute de mii obligaţi la ex(jd. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat. La rândul său. Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei.1 6 noiembrie 1 940. din 1 4. constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare. atunci când s-a întâlnit cu Hitler. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" . N . bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. în războiul contra sovieticilor. generalul Ion Antonescu (din 1 941 .

din perioada dată. Totuşi. unele mai voalate (rafinate.mondializarea" . Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă. începând cu anul 1 941 . federalizarea României.ro / www. prin mijloacele avute la îndemână.muzeubt. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P. S.S. lichidarea statului naţional român unitar. în subsidiar. dar toate având acelaşi scop . Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii. La 7 mai 1 946. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944. şi U. Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei. din 1 940. la timpul potrivit. nu a fost împlinită decât parţial. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism. a naţiunii române. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu.. Desigur. M. din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti). este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. diplomatice). . părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. a Basarabiei. cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei. Cauza naţiunii noastre. şi aceste exemple semnificative.A.. Astfel. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est. altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu. www. în plină desfăşurare a războiului antisovietic. la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa. Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului.dezagregarea. ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania . drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938. Mareşalul. cu ştirea conducerii superioare a ţării. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie. cât se putea şi cum se putea atunci. Dar totul era prea târziu.C.cimec. şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră.R. Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german. ele reînvie.R. subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român.ro 242 . Hitler declara că Dictatul de la Viena. sub diferite forme. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite. folosind ca pretext "europenizarea " . a considerat hotărârile Dictatului de la Viena.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. fără nici un vot contra. a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină. nu mai avea nici o valoare. Franţei. a intereselor noastre naţionale.ea prevedere sau de a obţine. în ultimă instanţă.pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian. din 30 august 1 940.U.S.M. sub comanda mareşalului Ion Antonescu. De altfel. pentru eliberarea.St. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen.

muzeubt. CIVILIZATIE .CULTURĂ ' www.ro / www.cimec.ro .III.

ro / www.muzeubt.ro .cimec.www.

de la popor la popor. este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească. al receptării. Gh.ro / www. intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea.Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe. secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este.muzeubt. Secolul XV. dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti. Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă. Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale. dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş. . boltit deasupra intrărilor moscheilor. in realitate. MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale.cimec. Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman . relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole .XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale . depăşind frontierele Asiei Mici. tipic arab. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează.dr. . în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv. Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale. marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec. s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic. realitate căreia in Moldova sec.culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică . altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . Segmentul de cerc.XV-XVI.ro . Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca.re dată altfei. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional.

influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale . aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf.muzeubt. Tot din aceeaşi ambianţă. zugravii de la Athos etc. De o eleganţă fantezistA.ro 246 . se colportează modele. /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne. Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu . Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin. Acestor influenţe istoricul de artă G. Bucureşti..mai mici . făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia.lcinli kiosk . panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului.281.Muzeul Judeţean Bototanl ţări române. Ed.intre 1 463-1471 etc. Cu obârşii in bisericile armene din sec. kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed ..de deasupra pronaosului. Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu. ' B. vol. VAienii de Munte. Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. împărţind suprafeţele exterioare in două registre. asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia.295. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase. acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului. Ionescu. p. p. Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana). cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena. se asociază torsadei.ro / www. 1963. Se comandă şi execută comenzi. realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental.l. vol. apoi Tn Moldova. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. ' Gr. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman. fără hotare.unul creştin şi celălalt musulman . Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu. Ionescu. la limita de nord a imperiului otoman.1 466. Distincte. a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri . bijutierii din lzmir şi Istanbul. Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia.IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane.XI-XII . Academiei. www. Bslf. din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie.ambele evocând Tn perimetrul vast. de la biserica mănăstirii Cozia. Segmentul de arc boltit al uşii de intrare. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului. op. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu.). la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis.cit. Şiraz şi lspahan.cimec. 1931. ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor.l. specifice bisericilor din Caucazul sec.

Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu . Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar . Acelaşi transfer.era www.abandonate.cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale. Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative . prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă. Analizând obârşia.XVII un areal adecvat acestei influenţe.XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului .nu atât prin amploarea influenţelor orientale. Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey. prin formaţia sa intelectuală. XVII I . Comerţul cu Orientul. Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică.drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis. Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu . dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă. ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc.indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul . de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii . I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec. în timp ce turcismele sec. Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. maxime în epoca fanariotă .muzeubt.mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii. de către ctitorul .temeinic legat de spaţiul sud-est european. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec. XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil. pentru a fi după 1821 total . prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna . Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale.XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman .XIX.ro / www. impresionante prin proteismul semnelor ornamentale. Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. Sec. Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594).intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii.mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei. este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş.cimec.XI-X I I I . În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec. semantica şi valoarea estetică a acestor motive.Orientul. cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic. Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului. De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast.sec.cu pretenţii de exclusivitate şi monopol .ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului.în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750). precum şi traiectoria peregrinărilor acestora .fost în tinereţe ostatic acolo.ro 247 . predispus la asimilare şi fusiune.

1 . p. Cumpărate in urma deplasărilor. Etichetate otomane in mod impropriu. 1 (1968).imperiul otoman.româneas� in acest interval de timp. Ed. ' Cf.Tşi fac . intre acestea textilele aveau prioritate. divanurile sau mesele. in reliefurile de lemn stucat. Ana Oobjanschl. lzmir. Eugenia Neamţu. intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române. Inrudirile sunt vizibile. e adevărat in grade diferite. Dată fiind situaţia lui politică. M.. nr. Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta . p. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . www. pe argintăria laică sau cea de cult. Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă. VIctor Simion: Art. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec. op. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz.Studii şi cercetări de istorie veche". Meridiane. zerbaful sau atlasul <ldiba. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său . kamhaua adamasca.stagiul" in Serbia. o influenţă oarecum generalizată.cit. a pietrelor de mormânt. acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte. sau in alte zone ale perimetrului balcanic. . prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică. în sculptura decorativă in lemn. vrejurile vegetale de pe strofe. p.cimec. Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in .335-388. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n . nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi.laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor . Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec.Muzeul Judeţean Bototani predominant. Tn diferite grade de stilizare frunzele. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase. Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul. florile. XIV (1 970). Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. VIctor Simion. Frecvente erau ţesăturile turceşti. .ro 248 . Konya. p. cele persane sau din Siria.erau şi ele frecvente. 1 5S1 68. 5 Ana Oobjanschl.Dacia".privilegiul aceleiaşi elite .t In epoca lui Vasile Lupu. Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii.a broderiei religioase indeosebi. ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii. Bucureşti. Kesareia. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei. Al. covoare etc.XII-XIV de la Ecimiazin. Andronic.ro / www.44. Şiraz. altele direct din Istanbul la date greu de precizat. Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă. Aveau căutare covoarele de Brussa.muzeubt. Al. lspahan.106. 1979. Covoarele . Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn .

1971 . G. fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi . Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi.a istoriei civilizaţiei umane. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui. altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. 1987. www. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute. devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie.. motivul tanga."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună. RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern. doar ca valori estetice. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf.folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I .48.muzeubt. Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor. ' P•ul Petrncu. magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive..n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In . din păcate exclusiv de bibliotecă. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului. vol. crucea vegetalizată. qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot. Salt.de ce nu . r. Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. ' Cf.cimec. Ed. p. pe baza unei minu�oase documentări.s-46.102. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane . în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale. Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă.clt. a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. Meridiane.coridoarelor" acestora. arabes et ottomans.ro 249 . pomul vieţii. entrelacurile). Sever Mureşanu.. să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le. Bucureşti.ro / www.l. 1 (1890).ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea. serialul rombului. Ed.XII. Motfve �tlve celebre. qp. La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. vasul cu flori. p. Bucurefli. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec.S-1 1. ca şi in epoca lui Vasile Lupu.Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli).. p. Meridiane. caucasiens..preponderent geometrizate . profesorul G.En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens. Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic. implicit a 8 . Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: . Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean. Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec.şi bizantine (bandourile IX-XVII).. persans.

: • .cimec. Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre . p. ilustra�a nr. 1947. op. celălalt filon occidental. Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului. piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă. De fapt. prin meşterii din Transilvania. Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate. 1 . op. . unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare . lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori. .XV-XVI I).detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii.medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _. XV-XVII. ln ultimă instanţă.adevărate permanenţe veneau niai rar. când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură. nealterate de trecerea timpului. 250 www.cel al fuziunii influenţelor. Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici. Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei. 10 11 · · Pa � � Petrescu.efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic. rombul deosebit de frecvent . Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre. Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ. " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec. influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine . Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie. Ana Dobjanschl. O admirabilă căţuie cu mâner. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri. . aceste influenţe .ro . l a noi. Deşi târzii. concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean. evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec. orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia . El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde. ale soarelui .. S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare.Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0.fireşti în astfel de confluenţa .ro / www. 1 7 . Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul. _ echilibru est-vest. ..muzeubt. .încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare. arată etnografii.61 -63. la răscruci de istorie şi de irnperii.valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V. sculptură decorativă şi argintărie . VIctor Simion.1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate. avea această semnificaţie. al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. Viena. p.cit. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol .. Spiritul baroc al artei epocii lui V.clt.97. Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic. Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic.

Treime (Buhalniţa). operate asupra edificiilor din sec. Sf.i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi.cimec. rusticizâAdu-se. Se . mai degrabă teoretică. dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia . firesc. ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum.u l este vizibil la bisericile Sf. dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi.ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult .Transilvania .ro 251 .în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc. lipsa materialelor de calitate etc. Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec.primul stil al arhitecturii naţionale.Solca ( 1 6 1 2-1620). Dumitru din Orhei.XV-XVI . eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol. marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel . Analiza acestor elemente gotice este dificilă. Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului. sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. .în raport cu generalizarea. .. mai bine zis al Influenţelor acestora. presupunând inână d e lucru specializată. imbatabilă.toaţe din sec. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea. . tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă . AsPect. Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos .Suceava sau Budeştii de Jos·-:.. frecvent. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor.XVI I . Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia.generală în sec. Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia). unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia . a fracului occidental. la intrarea în pronaos . cea a mănăstirilor Burdujeni . . existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec. (Toporăuţi). Ilie .XVII moldovenesc.a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc . plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate. Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www.ro / www.intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios). ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt. pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari . Sf.simpli imitatori. Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi.muzeubt. Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite. de-ale noastre.XVI I . Mai pretenţios. Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V.le socoteau. O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V. Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii. XVI I .

Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629)..a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA. Mihail şi Gavril).curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. Ioan Botez�torol .imigrar la noi. · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . G. Sf. săli festive etc.stângaci sculptate in piatră. Este cazul uşii de intrare in biserica Sf. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf.Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani. servind ca trapeze. Sf. destul de bine lucrată . Galata etc.muzeubt.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal. unde meşterul-sculptor a intercalat . reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy. lnstllulul de . www. Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice . viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice. Sf.. Sava .35. Roman (Sf.laşi. Balf. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare. Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . asociind-o unui pitoresc ieftin. excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. Voievozi . chiar eleganţa origi­ nară. de un gotic denaturat. Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale. Gheorghe . 1933. 1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie. Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani. Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară. Mihail şi Gavril din Paşcani (1664). Sf.a mănăstirii Dragomima " Cf. La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită. Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului.de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului. Ilie . Onufrie .ro / www.anterioară . p. el este o copie aidoma al aceluia anterior.ro 252 .lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi. le fac greoaie. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează . portalul. Blftrlclle moldovetlef1/ din v. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată. două flori . Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf. ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit . fncercănd s-o redea. impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete . Sf.1 637).1 636). Sa va. Mutaţii similare . Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu.XV-XVI. Dumitru din Orhei (1638).te grafice .de la Şerbeşti (Sf. Buc:urettJ .total inadecvat in ansamblu.construite in incinta mănăstirilor . atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana. Sf.laşi (1 634). marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea.cel oriental .Marvan•.le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. " RaporWe.discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn.deşi nu in aceeaşi măsură . o răstălmăcesc decorativ. Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei.cimec. Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca. ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lupu.Toporău� etc. General. Dragomima (1 609).străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos. o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau. in edificii/a epocii lui V. Sf.dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci. Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea . Scânteia (Sf. fenomenul rusticizării lor.Siret (1 672). in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos. 1 664).

construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . laşi) . Aceeaşi eleganţă a ogivelor.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată. ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V .dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior . Terminată cam odată cu biserica.muzeubt. precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului. cele ale lui V. Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor. dispusă de altădată altfel. Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui. nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială. pe pământul Moldovei.civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a.XV-XVI şi mai târziu. pe parcursul acestora. a unor motive decorative. El va fi reluat târziu. cu baze şi capitele pătrate. La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu. putea constitui un exemplu. aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate .cimec. Sala spaţioasă. ridicate de meşterii care realizau in sec. ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor). tergiversat până in 1 961 . Lupu vor fi mai elegante. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente. La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora . sală pentru adunări oficiale . provincial. ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda . pregnante.adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud.ro 253 .ro / www. luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali. intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului. Celelalte aspecte. o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică.practic aneantizându-le.proprie multor săli capitulare . conceput intr-un gotic viguros. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari. Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră. . contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină.a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung. Lupu numai la arhitectură. planul minuţios ridicat fiind respectat riguros.Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia. Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. . semicircular. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor. Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII . Modelele puteau veni şi din ţară. Sa/a gotică a Trei lerarhilor .

a identificării originii motivului floral (în occident. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului.XVI I. Ed. Meridiane. Hieratismul elevat.se întâlnesc şi fu:z:ionează . După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor.ro 254 . Ana Dobjanachl. copleşire cromatică şi permanentă mişcare . www. . chiar bătătoare la ochi. Bucureşti. Analiza acestui aspect .Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf.clt.XV le corespund. sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit.deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie . 1979. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului.însăşi configuraţia barocului. peste un secol şi jumătate. un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol). stucatura. coloritul viu dar echilibrat.Trei Ierarhi. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec.muzeubt. radicală discrepanţă. ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o. libertatea de 16 mişcare a personajelor. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu. * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta. mutatii la finele sec. Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă.XVII.în speţă a decorului floral .re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V. Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe. O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec. " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN. prin impresia de opulenţă. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară.. cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . .55-56. " Cf. în pictura de icoane etc. somptuoasă sărbătoare a culorii. Lupu.limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională. VIctor Simion. Dacă nu era german . Lupu. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană. Dacă problema delimitării. p. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc.61-62. op. rafinamentul aulic. Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. o adevărată. maler. Am adăuga penetraţia psihologică.ro / www.cimec. Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V. noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7. un flux ornamental copleşitor. simbolismului metafizic. Preeminenţa până la exces a ornamentului . oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma.devine marca distinctivă a acestui curent de artă.XVI I . integrarea ei într-un complex decorativ. p. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa. fie şi sporadice. în mod tranşant. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie.

Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională.în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată . chenarul .cea a tapiseriei occidentale . Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul. p. cele două lumi ale decorului. Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei. laleaua.prin suprapunerile decorative de perle . în sec. autorii broderiei au reuşit să sugereze. Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit .ro 255 . Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare.67.cimec. Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii.brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale .. trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine . determină o diferenţă de planuri.procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. Bordurile ample. poală de icoană etc.ro / www. 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor. din sec.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire.brodat într-o alta. Arras sau altele.bujorul.pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale. nou stil . format doar din duetul inscripţiei. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă. unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale. se întâlnesc. elemente arhitecturale) procurând iluzia celei.cit.al fiecărei broderii. se întrepătrund. de o mare frumuseţe decorativă. www. mai vechi. • * " Ana Dobjanschi. Primul element care reţine atenţia este bordura. crinul etc. fie ea dveră. chiar fuzionează întrezărind un posibil.luate separat . XVI I . de a treia dimensiuni.·a splendidelor exemplare de Beauvais. cu discreţie. O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat).prodigios flora! . se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje. Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor . Oricât ar fi de orientalizată .ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa. inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. al apusului şi al răsăritului. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V. Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan . diferenţa de planuri . Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei . Lupu se remarcă o bordură lată. realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică.XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni . rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic).familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia.ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. Victor Simion. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. op.muzeubt.

nejustificat. in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care. Prestigiul argintăriei occidentale . in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 ._ ec. Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. www. in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §. plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint.XVI . text TrlgrijH de M.ro 256 . situa�a nu ne surprinde avand in vedere .104.42-43. consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant.singurul original rămas intreg . Cl/lltorta patriarhului Macarte. Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec.VI. in plin baroc european.XV-XVI când piesele de argintărie .. descrise in cunoscutul său memorial.Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . Bucurefli. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•.cH.XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume .era încă imens.intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă. lucrare la laşi. EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici. Ana Dobjanschl. " Cf. din Polonia sau statele germane.dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică .41. Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate .M. voi.in speţă ::elei gotice . " Cf. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.ro / www. In voi. VIctor Simion.cimec. comentarii la Ilustraţia nr. Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu. candelabru! de la Go/ia .1ntecedentele sec.era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor). laşul sec. op. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase . partea 1. Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a. p.putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii.muzeubt.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice.20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie. atelierelor din capitala Moldovei. Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca.unui atelier local ieşean. comandA Tntr-un atelier transilvAnean. Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense. Este greu.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie .Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia. se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului.. " ldem. 19 ţomenzile erau numeroase. Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor. p. rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin. magnifica cadelniţA in formA de tum . Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep. convertiti in baroc. aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat. din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite. lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort. 1 976 . Paul de Alep.

Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva. a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat. " ldem. op. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată. Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint .1 03.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. " Ana Dolljanachl. cedase altor maniere şi stiluri.50. 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa. op. p. lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare. nu intr-un atelier local.clt. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală.. Lupu pentru barocul occidental. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic..comentarli la ilustraţia nr.clt.clt. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă. O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ.63. acestea fuzionează organic intre ele. plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik. comantarll la Ilustraţia nr.26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e .98. in defavoarea aspectului lor stilistic originar.ro / www..amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări.aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V.clt. VI.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu.muzeubt. 27 " ldem. Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean. a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului .revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu . comentari i la ilustraţia nr.97. vot. convertită in baroc. rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă . www. p. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice.24 Tn acest adevărat porto-franco. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. op. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie. covoare. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături. c:t. Brussa.pentru spălarea rituală a clericilor . " Sever llurqanu. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor. Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură.clt. " Paul de Alap in antologia citati.Orientul şi Occidentul. VIctor Simion.92. in campania de restaurări de după 1 886.. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic. op. op. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi. comentarii la llustJ'a1ia rY. " ldem.ro 257 . Dominantele gotice. la noi. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu.cimec. realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia. dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat.

Maria. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care. op.18-21. Din păcate. voi.VI. Ca arhitectură şi plastică decorativă. Ca şi altădată. el va fi adaptat însă. 1 922. montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt). Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec.cit. dacă nu de esenţă . ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne. . Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare. intregului edificiu. consecinţă a influenţei directe a barocului occidental.. de a impresiona. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine. după un Radziwil. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii . aulică.ro / www. p.cit. " Nicolae Sablu..XVII polonez31 • .de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez.cit. secretă şi compensativă. chiar dacă nu s-ar fi generalizat. Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. Petru şi Pavel din Cracovia. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf. " ldem. Elansând intregul edificiu. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec. Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec.ro 258 . Vasile Lupu care-şi măritase fiica. masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită. Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri. Planimetria Goliei. Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie ..ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I . Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu . Merldi-. in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă. p. XVI I . Gustul pentru fast. ne informează Cornelius Magni. www. p. Ed.cel puţin de figuraţie. .muzeubt. faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului . cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic. op.212. . un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc.554.cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . nu străin de dorinţa.17. aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. " Martua Karpowlcz. Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . in interior. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu.udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V . Prin această nouă înfăptuire lucrată. ed. Bucul'eftl.cimec. in favoarea unui nou accept al grandiosului.Muzeul J.integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani. Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova. dominând pereţii exteriori. exigenţelor cultului ortodox. in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale. " Comellua Magnl. pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. p. Sculptura baroci tn Romlnla. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii.

din vârful acestora de­ vin un triumf.toate înconjurând de jur împrejur edificiul. mai sus. Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi . pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate. într­ un arc semicircular . de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. Este o reeditare a acestuia pe sol românesc. ele vor fi reluate. Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române. ctitorită în 1 655 de Gh.o arhitravă de origine renascentistă. Exemplu de armonie şi echilibru. ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. la rândul lor. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului. Tncadrate. Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor.ro .muzeubt. Volutele frunzelor de acant se ridică. pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin. flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei). stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I .ro / www.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra. pâlpâie sau izbucnesc. susţin energetic ideea de mişcare. Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. Acestea se înscriu. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1). Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor . între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară. fiecare din ele.cimec.organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi. se răsu­ cesc ca nişte flăcări.

Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G. Macarie www.F.ro / www.cimec.muzeubt.ro 260 .

au. .Despre datinile moldovenilor"..Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit. Din acel moment se ştia in sat. practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere. O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată. era să aibă zestrea terminată. Nunta era prilej de sărbătoare. .Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata). în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX. Fliminti..cimec.IQ. miercuri sau vineri). Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: . ' De la AvAdinii Maria. inainte de inceperea logodnei. Hudefti.."4 La fel ca şi la peţit. LOGODNA. Descriptio Moldaviae. · Familia ca nucleu al comunităţii săteşti. ' De la Âlnălinei Maria. I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir. obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de . Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe.. Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir. Atunci. şi . Hu de.familiej.c distinct. . atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii.ro . 63 ani in 1 988. · . t i. la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: . Florea Bobu Florescu. Din partea viitorului mire. Culeasi de la Amilinei Maria. căsătorie şi înmormântare. ne vorbesc . un. Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc.muzeubt.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti.ro / www. 1-2/1995.ocup. · www.Ceremoniile la logodnă şi nuntă".Despre înmormântare". Tn partea a 1 1-a a lucrării. cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna.Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea). 61 ani Tn 1988 . Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL. • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. că fata era pregătită pentru măritiş2.nu vă adunam la casa mea". Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori. era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni. dacă ajungeau la o înţelegere. stabileau pentru joi sau duminică seara. cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului.

La croit. joi de dimineaţă s-a sculat. la logodnică.Albina".cimec. Darabani. veneau soacra mare.declarat". Dorohoi. bertă). Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei.Oraţia de faţă. Periodice. Hudefli. bariz. răspundea el. . bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. druştelor.Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul).Al nostru cinstit şi mândru împărat. căteva femei şi peţitoarele.Oraţie" de nuntă.oraţiile de nuntă". Pentru mireasă. dacă ii place de băiat. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. pe ochi negri s-a spălat.. Vornicescu.muzeubt. năframa şi batistele vomiceilor.ro / www. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă. a fost culeasă de Gh. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat. O astfel de . Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria. După ce tre�au şi acest prag. ca acoperitoarea de cap dăruită de mire. 1 Octombrie. ln fiecare sâmbătă seara.lmi place."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei. au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele. Gh. la ceremonie. . din fostul judeţ Dorohoi. in toamna anului 1 925. In jud. Gh. Atunci avea loc. . că nu adunam atâta lume la casa părinţilor". am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA. fata răspundea: . . Gh. care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare). aveau loc pregătirile pentru nuntă. Logodna dura 4-5 ore. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). aveau texte diferite. soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. Să pofti� la nunta noastră.că nu veneam la casa asta". 1926 (. logodnicii mergeau la Primărie la . Era obiceiul. Vomicescu. ' Arhivele Naţionale. Bună ziua. mirele trebuia să aibă cumpărate voalul.34 din 1 5-31 ian. de către mireasă. până la nuntă. ln toată această perioadă.Da". CROITUL. timp in care erau terminate de brodat cămăşile. La aceeaşi intrebare.Muzeul Judeţean Bototanl . legalizând astfel logodna. La sfârşitul logodnei. logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic.. 1925"). la o nuntă de pe malul Prutului. XXV. La 2-3 zile după momentul croitului. Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni. Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit. in unele sate ale zonei Botoşani. Filiala Botoşani. www. la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat. nr. Tn cadrul ceremonialului. croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră.6 . cu muzică de scripcă. să fie purtată pe mână. dintr-un sat pe malul Prutului. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii.ro 262 .. ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. tinerii erau logodnici şi logodiţi.

cu coarnele cănite." . de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei. comuna Copălilu. Coşula. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji). de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. Să scoatem această floricică din pământ. Să nu se mai ofilească. dealul cu florile. cu floarea nescuturată. 1986. satele cu fetele Şi înspre apus de soare. Atunci socri mici. ' Oraţie culeasA de la Vomic. Şi-a vânat cerul cu stelele.. Neculai Cojoc. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească. feciori de generali. să înflorească. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat. www. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm. La casa părinţilor miresei. Călări pe şase armăsari."7 După ce o cere pe mireasă..Căci . ori floricica ne-o daţi.ro 263 . ori de noi nu scăpaţi.ro / www. Generali de lângă mare. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint.cimec. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei. Iar de când ne-a zărit pe noi. să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. să intrăm în pridvoare. S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. Şi să întindeţi covoare. Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat. Cu roua neluată. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe.Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm. Faţa albă şi-a spălat. să crească. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm. O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . . 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri.muzeubt.

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .

Muzeul Judeţean Botoşani

' De la Avidănii Maria, Flămănzi, 1986. 1° Culese de la Michiu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, Tn 24 martie 1 988. 11 ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

266

ACTA MOLDAYlAE MERIDIONAUS

miere.

Mireasa coboară din car, şi este primită de soacră cu bucăţi de zahăr şi cu O frumoasă " Poftire la masă" a fost culeasă la Tudora, 1 2 in 1 988: " Bună sara, La dumneavoastră cinstiţi nuntaşi, La această bogată masă Vă roagă socrul cel mare Şi soacra cea mare Care-au pregătit mâncare, Să luaţi să vă ospătaţi, Cu de toate să vă-ndestulaţi Şi de cumva socotiţi, Dumneavoastră, nuntaşi cinstiţi, Că bucatele-s otrăvite, Voi gusta eu inainte

Şi-i lua o găluşcă Făcută de-o druşcă, De trei zile fiartă Într-o oală spartă, Cu ate legată. " 1 3 După servirea mâncării, urma ÎNCHINATUL PAHARELOR. Vomicul aducea un castron de lut cu apă, ca naşii să se spele pe mâini. Apoi mireasa punea la gâtui naşi lor câte un ştergar frumos, cusut cu flori, in timp ce vornicul striga: " Să trăiască nuna cea mare Că frumos ştergar mai are."1 4 sau "Tare bine i se şede Cadrului cu frunza verde Şi poienii cu stejari Şi nânaşei cu şterg ari " . 1 5 Vornicul trecea apoi cu un castron pe la nuntaşi, începând de la nuni: .Domnilor nuni, să vă fie de bine Să vă trăiască finii şi să înflorească ca măslinii Eu din partea mea le dăruiesc O sută de ani de viaţă Să-i trăiască cu dulceaţă Ani, le-aş da şi o mie Dar imi mai trebuie şi mie Domnii nuni să se caute prin buzunare Ca să-mi deie şi mie, câteva parale".1 6
" Vasile Ungureanu, .Pe sub poate de pădure" , folclor din comuna Tudora, editor Centrul Judeţean al Crea�ei Populare Botoşani, 1 998 , p.67. " ldem. " Culese de la Michlu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, 1 988 . • • ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

267

Muzeul Judeţean Botoşani
Banii strânşi reprezentau ajutorul dat de săteni, tinerei perechi. După ce erau număraţi, erau legaţi într-o batistă şi puşi în sânul miresei. Naşa îi lua voalul miresei (..o deshobota") şi-i acoperea capul cu un ştergar sau cu o batistă albă în .trei cornuri", sau cu un bariz, ca semn al trecerii ei în rândul femeilor măritate. O parte din piesele care apăreau în ritualul nunţii tradiţionale, aveau o anume semnificaţie: - Voalul miresei - era semn de castitate - Zestrea semnifica belşugul, dar şi hărnicia miresei (care apare şi în versurile pentru momentul PEŢITULUI): .Du-te mamă şi peţeşte, Unde-i vedea culmea plină. Unde-i vedea culmea goală, Să ieşi mamă din casă, Acolo-i lenea cucoană." - Colacul pe care mireasa îl rupea deasupra capului reprezenta fertilitatea. - Năframa pusă de mireasă în brâul mirelui, însemna statornicie şi faptul că mirele îşi asuma responsabilităţi de viitor soţ şi tată în viaţa de familie, dar şi dădea dovadă de maturitate în colectivitatea soţului. - Toiagul, ştergarul şi plosca erau semne de recunoaştere a vornicului ce conducea nunta. - Batistele vomiceilor distingeau dintre flăcăi, pe cei desemnaţi să cheme sătenii la nuntă, să scoată zestrea miresei din casa părinţilor ei şi să o ducă la casa mirelui, să stea