www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro / www.muzeubt.cimec.ro .www.

passim.N. in Dicţionar de civilizaţie musulmani. Paris.Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: .Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii".243. Mijlociu şi Tndepărtat) . sau de popularizare în mass-media. ediţia 1-a. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii. comerciale etc. militare. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului". 1 879-1880. şi subi. 5 www. Ed. dar deschise interdisciplinarităVi. finalităţile etc.R. E. de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc. Pantheon Books. Anwar Abdel Malek3 .p. Relnward. pentru a denumi studiul. Crts/s. să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval. In . pag.Orientului. 'Anwar Abdel Malek. Said5 . diversifica şi individualiza în veacul următo�. Paris. Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare.muzeubt. Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes."). al Orientului 1 (Apropiat. Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole.c/1. Jules Mohl. OrientaHsm..92-1 10.1-29. Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze. Westem conceptions of a Orient. 44. Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867. Ed. Sald.Diogene".O. Galllmard. Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice).P. · 1978 (370 p). preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. pp. pp. în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. 103-104. din acel stat. în special după Primul război mondial. Orientalisticl.ro 9 . 1 868-1870. Gustave Dugat. în Europa. Paris. no. Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/. pp. Adrien Malsonneuve. anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului. autorul a mal afirmat el: . Tn .ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui. motivaţiile. Paris.cimec. precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu. Bucureşti. de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc. diplomatice. Hiver 1963. pp. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări. Ed.. Tn seccilul al XX-lea. New York. de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice.W.ro / www. de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945). op. 2 voi.' passlm.1-49.2 voi. traducere.E. nr. .L. subcap. Said. Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea. cât şi. ' Andn!J Mlrambel. 1997. pe de o parte. în ediţia . caracterul. Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic. obiectivele.1/1964. în cadrul mentalului colectiv etc. 53. L'orientalisme en crise. evoluţia. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica. Pe de altă parte. Ed�ura Univers Enciclopedic.) " .revoluţionară" din 1 791 . 'Edward W. Andre Mirambel4 sau Edward W.D.

sociale.A.1 77-180).ro / www. demografice etc. in .pp. subintitulat sugestiv "L'Orientalisme.411981. Tn . civilizaţia. in . La tangage del'oriantallsme (pp. 1 1 5-1 20). p. Abdei-Kebir Khatibi. www.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii.Q. literatura. De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp.'a. The arliculation of oriantallsm. As others see us. E. dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole. mai ales. Robert tl. in .50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples". Le pur et l'impur (pp. Hlsham Dja�. Vatin (ed.1/mars 1 984.. hamitologia. 1 984.I. New York. în secolele XIX-XX. lslamlsm (pp. "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat. Paris. The discurs/ve formation of orientalism (pp. iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă.A. Paris. Conotaţia şi. Critlque de la raison islamique.23/ianuarie religious studies. 1 983. Said. East and West.1971 . 537 . din lumea islamică etc8 . Paul Vieille.'a..1 1 0.". bazate pe folosirea direc­ tă.muzeubt. militare. ebraistica.2/juin 1980. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp. Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. idem. XXVII.M. in B. lnterrogations".S. forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. in .1 49-162). 1 949. • M. Paris. Alain Roussillon. sudul Italiei. Le�es. Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp. S. nr. culturale.59-74).-C.Q. berberistica. Connalsance du Maghreb. Oriantalismo.". Abdolrahman Mahdjoub. nr. Ed cA. Jarnes Eddine Bencheickh. 75-1 06). 1 21-148).. 7 'Aziz ai-Azmeh. n-le . Muhammed Arkoun. indigene din "Orient". Dessaprendre l'oriantalisme. Discussions sur l'object de l'oriantatisme. indianistica (indologia).". Presentation (pp. 1 63-170).". 1978. sinologia. caucazologia.". Case eds. p. In . in .Bucarest. a izvoarelor istorice locale.". . J. • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar.7-40).A.ro 10 . Paris. Sicilia.A . R. Le Fescination de /'Islam. de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. Berque.M.Maghreb pluriel". numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus. op.A. orientalistica şi noile evoluţii politice. Percy Kemp. Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. M. n-rs 13-1411 985-1986.). Roma. Oriantalist tourism (pp.41-58). in .O. XXV.M. S. Nous el l'oriantalisme. Oriantalisme et contre-orientalisme.". popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. 1 71-176).56/octombrie 1983 (in arabA).L. economice.cimec. voi. dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques. . 1981 (in limba arabA). 00 · · · · · · . Mijlociu şi Extrem). cit. Discours islamiques. nemijlocită. Paris. Postface. religia etc. pens6e islamique. sciences soc/ales el colonisation. Gordon Pruett.A. n-le 2. Ali Behdad. L'Europe el 1'/slem. XXXI . 'Abd an-Nabi lstlf.32/octombrie 1 981 (in arabA).Lewis. referitoare la limba. arabistica (islamistica). ideologico-religioase.· · Ibidem.107-1 1 4). Islam. Langages arabes du presant. caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică. de reper. Nadia Anghelescu. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. semitistica.nr. In E. amintesc doar un singur exemplu. 1973. 1 980.Comparative Civillsation Revlew". 538. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp. idem. nr. Beirut. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea. L'orientalisme d6soriant6.221 -228. The Arab Mlnd. in . Maxime Rodnison. Pa1ai. [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp.41198 1981 (in arabA). 1 974. Maisonneuve et Larousse.". Aria geografică s-a extins direct • E. Evident. L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp. mongolistica. ldem . iranistica.S. Guidl.'a. ln acest context.L'orianla//sme tel qu'en lui m11me.3-6). idem. Paris. Mohammed Arkoun. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a. VIII. găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii . in . istoria. ca fiind un complex de cercetări şi studii. Mohammed Arkoun. turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice). Mutuals perceptions. compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia. pp. 1 984. Lee. cultura. 92. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr. nr. Portugalia. L'at1iculation de l'orientalisme. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. Europa Occidentală fiind zona de referinţă. Ghassan Salame. Gilbert Grandguillaurne.W. J. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit. Galal ai-'Azm Sadeq. Hassan Hanafl.

indologia etc. arta. mongolistica. asirologia. istoria.1 79/C. Said. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja. pp. "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . voi. religia. ţara de la "Porţile Orientului". Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului.V. III. mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient. făcea parte şi tânărul regat al României. Andrei .SOS-514. . Edward W. egiptologia.1 9 1 4)13. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3. Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă. Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord. col. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm. 11. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. 1 985. Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. Vostolcoveden/11. Konrad1 4 şi I.muzeubt. respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. limba. nr.389. Bucureşti. literatura.l.) !'Occident finit ă Viemne. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. geologice etc. le 2 octobre 1886. de "occidentalizare".I.S. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas. Haşdeu. delegatul României. Orientaliştii sovietici N. i �nsacrate acestui subiect. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. 1 1 55. 1 1-1211991 . s. Constantinescu.".P. "I. Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne.. istoricul şi filologul B.un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. adică "occidentalizata". Institutul sud-european. 11. începând cu secolul al XX-lea. Astfel.R. in . la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. In . Raforml sau declin. în general. Pippidi. www. . având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază. 1 211931. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 . "Orientului". Bucarest (21 p. arheologice. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. geografic şi istoric.S. Din această zonă în curs de "europenizare". Mureş. voi. p.ro / www. Peste trei decenii.211986. a precizat. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică.cimec. pp. în contrapondere.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare. In . arabistica. 1 963. aceeaşi. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind. 12 Al. nr. an XVl. iranistica. "N.S.Boabe de grau•. p. 233-244. economia. în mod complex. Braghlnski. P. Vostokoveden/e. turcologia. pag. \•� iversităţilor. între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă . instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. etnografia. Zub. "N. Moskva. sinologia. Bucureşti. şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. La începutul secolului al XX-lea.l. pp. 641 -M9. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat . A. col. nr. geografice. Luând ca sistem sau element de referinţă Europa.). Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate". capitala României.n. Moakva. autorul unei recente monografi. 722. 1 971 .. 1. criticată de alţii. a înfiinţat la Bucureşti. Astfel. Haşdeu. apreciată de unii orientalişti.vatra•. · • " B. (secolele XI-XIX). Konrad. semitologia.ro 11 . Tg. desfăşurat la Viena în octombrie 1 886. filosofia. idem. exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX.

cercetarea.şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. asociaţii lor nonguvema­ mentale. astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut. amintite anterior. Said. p. elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la. " Ibidem. "in comparaţie cu sintagma studii orientale. Said a precizat că. pp. dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general. şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică).2. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric. op. W. p. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident". istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . ca origine. Said. menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20. favorizarea cuceririi. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două. reorganizare.. 1 920. sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. dar mai ales după 1 945. militare. printr-o criză de identitate. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea. survenite îrfsecolul al XX-lea. concepţiile. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. referitoare la populaţiile şi popoarele. p. •• Ibidem.cimec. bibliotecilor etc. •• Ibidem. scriitori.ro 12 . social. cum am mai amintit. este maniera. 21 Ibidem. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. 1 978. "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 . Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. 1 6 .muzeubt. 20 Ibidem. pe care a anâlizat-o E. fundaţiilor culturale. Edward W.cit. poeme in versuri. tradiţiile. Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea.]" . a completat autorul. descrieri de călătorie. nuvele şi romane. economice. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl.2-3. filosofi. · Sesizând corect aceste transforămări. este un orien­ talist. cultural-ideologic etc. sociolog. cercetare Tn domeniu.W. Profundele evolu�i şi mutaţii politice. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. studierea. au pus sub semnul întrebării . teoreticieni politici. religios. Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă. apreciere. coloniale etc. A doua accepţiune a termenului "orientalism". 2. www.institutelor de. "orientalismul" poate fi analizat. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . obiceiurile. Tn concluzie. ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale). economişti. D. "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. dominare. economic.ro / www. i ntre "Vest" şi "Est". militar. un mare număr de intelectuali (poeţi. interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. gândirea.3. fiă in cele �enerale. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. modalitatea sau sistemul de gândire.) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. guvernatori imperiali sau regali etc. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . P. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice.

a 111-a. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. ed. Leningrad. 2. ed. a 11-a. 1938. Minuţioasa şi critica analiză efectuată. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat. o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. militar. In idem. aceeaşi . individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. Ost und West. o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză. religios. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 . V. cultural etc. 1997. astfel că. cu un anumit grad de autonomie proprie. această încheiere este. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin.ro 13 . al cunoaşterii "celuilalt" etc. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. 258 p. . a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc. Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. erau totuşi interdependente între ele22 . I-au determinat pe H .V. pp. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. a unei comuniuni universale.ro / www. des Hommes. "' Hajime Nakamura.şi multidisciplinare etc. facultăţi. filosofic. pe de o parte. Aceste "domenii orientalistice". Bucureşti. 1925. iar pe de altă parte. a fost urmarea directă. Indirect. omenirea. Barthold.V. Voloşin. Payot. Centrală şi de Est. Barthold23 şi M. Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise. fundamental.). Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism". Akademiai Kiad6. gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest). religios.l.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. cultural-ideologic. cultural ideologic etc. asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale.muzeubt. 3 trad.Leningrad. 24 M. 23 2 p. B. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". pe . EdHura Human«as. pe plan politic. explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. Budapest.Die Brucke" Ver1ag. umanitatea este. 25 Alfred Kurela. arabistica (studiile arabe şi islamistica). între Est şi Vest. 547 p. Moskva . 3. istorico-filosofic. 191 1 . 1994. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. NikHine. . turcologia (studiile turce şi otomane). Ed.începutul lui XX.414-42 1 . V. din "raţiuni istorice şi politice-statale". Orientalam. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7. militar. Moskva.. institute de specialitate. în "Orient". Moskva. autorul a afirmat că. a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece".cimec. Autorul a precizat că în secolele XIX . Tn concluzie. 1 947. religios. Paris. urm�rile acestora pe plan istoric. 1948. influenţele şi similitudinile descoperite. pe plan politic. campanii şi expediţii de cercetări inter. Wien. Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi. lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. Les Turks des Mots. ed. 22 www. 23 V. tradul:ere din limba englează de Dinu Luca. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe. 19 7. comercial.

Suetonius.muzeubt. Konrad. pp.c. orientalismului) amintită anterior. op. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. coloana 1 1 56. Arrian etc. op.. Herodot.V. de diferite categorii (istorice. filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici. M. culturale etc.W. iar în lumea romană Sallustius. op. Afanasie Nikitin etc. ale Romei cu Orientul etc.e.). Barthold.). militare. în lumea greacă.l. de la Orient la Universal.. toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat. necesar şi justificat descriptivism geografic2 . op. militară.1 7-22. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX. Xenofon.243-244. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N. Amiannus Marcellinus etc. obiective şi subiective. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi. Hecataios din Milet.) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental. cit. Said.S. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele.ro 14 .cit. S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck. în şens invers.e. a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa. cu eforturile şi consecinţele de rigoare. Hellanicos din Mitilene. Giovanni da Pian del Carpine. religioase etc. Polibios. cit. politice. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană. pp.c. culturale. în 1/iada şi Odiseea..ro / www. m ai mwlte etape. IX î. iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale.cit. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii.)..390.Jmea orientală şi despre expansiunea politică. Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î. novatoare. ulterior..istoriei gândirii şi reflecţiei umane.V e.cimec. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). Atrag însă atenţia asupra criteriilor. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale. ulterior. . coloana 723. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec.58-65.e. loc.. V. Astfel. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge .c. Plutarh. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt. Yves Thoraval. p. ale Atenei şi. politica-militare.. N.. relaţiile complexe. apoi stăpâna Orientului Apropiat). Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale.Braghlnski. pp. www. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord. Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E.V. I. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă.538. Titus Livius.c. Guldl.cit.cit. pp. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală. op.clt. . Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale. 1-a urmat. să se facă trecerea. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă. care. comercială etc. comerciale. Tucidide.. la Mondial. Pe plan didactic-universitar. op. Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î. Marca Polo. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă. Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă. Flavius Josephus.

col. 1 157. institute şi biblioteci orientale. fundamentală pe studierea organizată. op.. topografic etc. op. Tn etapa modernă a evoluţiei sale. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30.cit. axiologic). 1 66. s-au înfiinţat societăţi.1 1 57. Bragh1nskl.cit. Pe lângă acestea. plurivalentă.ro / www. 244-245. coloana 723. op.l. folclorului. M. 538. pp. www.cimec. "'N. p.392 . Konrad. editarea de cronici. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare. Konrad. filologia.. 244.S. în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat. op. orientalismului) mondiale. cit. filologic. op. unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale. Prima perioadă (sec. Yves Thoraval. E.70. coloana 723. cit. de dezvoltare. M. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică. p. GUidl. pp. E. V. cit. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică). cu o periodicitate de 3-4 ani. V. distincte. sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic. op... op.. A fost întocmită şi editată 28 gp .390. bazată doar pe studierea limbilor. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică. Prin urmare. s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare..mijlocul secolului al XX-lea). lingvistica sau lexicografia orientală. s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior.cit. p. Guldl. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică. Din 1873.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa.Sald.46-. W.V. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale. 53 9.I. 25-45.cit. etnografic.metodologice în domeniu. Vezi şi I. "instituţie corporativă.ro 15 . ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii. 245. op. op.Konrad.mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi. col. dominare şi exploatare a "Orientului". pp. op. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare.1 23-148. op. N. geografic.cit. p. op. I. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria. pp.. descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8. a sporit numărul periodicelor de orientalistică.l.S.cit.. Ea a reprezentat epoca de glorie.colonialistă" de stăpânire. p.. op.. gnoseologic-epistemologic. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative.cit. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. N. la orientalistica ştiinţifică. 723-725. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient.muzeubt. Y�es �raval. 1 1 3-122. riguroasă... op. V.. Yves Thoraval. Ba�hold.. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic. cu caracter arheologic.539. Sald.49-71 . cit.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea . modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice. medie şi la inceputul celei moderne29. .W. Braghinskl. XVI-mijlocul sec.cit.197. Barthold.cit.cit. şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. coloanele 1 156. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea . concomitent. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive. XVI II) s-a caracterizat prin crearea. pp.

A.. Orientalism and Hlstory. studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale.A.S. Sinor (editor) . D. ·Astfel. 1883.. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată. Yves Toraval. pp.. sinologia. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice. + 1 voi. Leiden. Iea. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945. Rusia (U. 2 voi. Oxford University Press.cit. ed. M. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36. Tn secolul al XX-lea V. . (Volum editat cu ocazia celui " O. . Voloşin39. în · " I. indologia. op. .) "'A.ro 16 ..cit. 4 voi.J.au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii.P. Tn concluzie. "' B. Lewis. postbelică. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii. op. www. pp. Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni. desfăşurat la Cambridge. orientalistica s-a manifestat. etno-folclorice etc. 1938. 194 .S. Ed. de orientalistică din Europa. . 2 Arberry4 . direcţiile de evoluţie. 1879-1880. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii .J. iranistica. 1960. începând cu anii 1 945-1 950. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor.. 1954. Paris. teză de doctorat. ebraistica.71-226. La Renaissance orientale {1765-1850].S. "' Jean Sauvaget. g. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}. 1947. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan. din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 .cimec. S. Essals Orientaux.R. Milion refondue et completee par Claude Cahen. 1' 908-1 938.232-260. pp. coloanele 1157-1163.539.W. Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv.. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor. N. 3 University Press. 1 999. Paris. op. Franz Babinger .. B. 1962 .ro / www. în această epocă de aur a orientalist�cii. iamatologia. Barthold.. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. M. cit.cit. arabistica. Payot.. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice. �.1995.. 1937. sau Edward W.V. 1978.cit. ' constituie primii paşi în această direcţie. Paris.Sald.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului. Said. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman. op.cit.M. "'V. HoH. O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. finalităţile. 1950. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. pp. Primele cercetări. 1925. E. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană.V. semitistica. 2 voi.. mongolistica. V. New York. op.. Guidi. majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia. Tn epoca modernă a evoluţiei sale.W. cit. op. op.. 1-a. în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial.245-246. Oxford. .). pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic.. etc. 1. Jean Sauvaget4 0 . Braghlnlki. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars. în 3 limbi europene. cit. Paris. " Gustave Ougat. op. Historians ofthe Middla East. in august 1954. şcolile şi contribuţiile. turcologia. op. Lewis-P.M. Ed. Barthold. orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea. E. conform noilor realităţi concrete contemporane..muzeubt. cit. Din acest punct de vedere. •. M. 1869-1870. Sinor (and others).725-727. Paris. arlleologico-epigrafic. Ed. . etc. Bucureşti.cit. 1961. scopurile.U. . col..390-392. James Darmesteter. Holt4 3 .cit. Raymond Schwab. london. Konrad op. Elements de bibliographie. A. . Paris. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX. Jules Mohl. istoric-evenimenţiaf . Voloşln.Macmillan & Co. op. Arberry.201-282. 1911.. 1 41 :l!l Barthold3 .V. Levy.. suplimentar.

in Rusia şi 1n foita U. Paria. Ronl*ll fi studiile orientale.'. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII. (lnlroducere.P. Richard N.. cit. nr. Buanfll. Cvetltova (La. 1968. Roma. in Ungaria.4(20}-1 956. Nalllno'.E.523-629). P. '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. Mass. 1931).821�28). Istoria (cauzele. în 'R . Paris.344-356). pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2.R. '. caracteristicile .211970.'.111969. !n fos1a Iugoslavie.I.'. Nallino'. în •p . �old Tyloch (ed�.A. Harvard University Press. 34.' . Hlstorlographle Yougos/ave. Insi. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala. EdHor In Chief Oragostav YankoviC.I. pp.1-211952. Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800.M. Bucurettl. idem. 1971.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom. pp. .S. Tn Italia.211969. en Y0Uf1061avle. 1 79f>-. 3 (19}-1 956. 1 5. pp. dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme. 1971. în "O. Budapest.cimec. pp. nr.R. O. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France. /1. M. Roma. ' . 0. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI). în "A.'.R.20-27). pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' . 1975. XVI.) etc. nr.. pp. 40..'. 23. pp.41octornbrie-Oecembrie 1956. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2. Bucureşti. Paris. W8J'IZ8WII. XX. Hislorlography af JllgN/avle. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua). dans les Pays Roumaines. O . XIX. Moskva.161-164). faac.. Tn Anglia.S.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939. Bucarest. in 'Terra' . In 'Revue Phllosophlque'.S. A.O.1-25). la contribuţiile citate la notele 2. In Bulgaria. W8J'IZ8WII. no. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie. sm in Czechoslovakia.'.L.._. Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland.SD-02). an· acaclemlc 1947-1848. contribuţiile Bistrei A. 1975-1985..O. pp. V. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). 1993. Budapestini. 11.P. Frye. Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1. 143. U.O. A.-454-<t75). Bucarea1. 1876. A.31�.'. anul VIII. nr. în "S. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U.li". idem. 19611. . O. 1928. Bue&nfll.muzeubt. 1. Bucurettl . Praga. 184 p. 1n 'C. pp. 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France. 11.'. 40 p. pp. Bucun!fll. pp.O.1-211955.A. Heyne (Otientalisches Datenbuch. Cambridge. ln MelangM L. Mc�Uva. 1955-1965. L'Orlenta Preislamlco. Jahmunderts. Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945).164-201) etc. R . 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S .' .Band. EdH.A. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2. 1965 [capi1olul Orlentalistica]. anul 11. EliiMMifl' in limba francezj. ln "P.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX. (Odllltallllca ". nr. 1965-1975.O .R.�. pp. nr.e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci. pp. In Polonia. P. 11. studiile lui Th.B4-97) etc. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970. pp. L'Orlente lslamlco. ed. Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. 1913-1927.\fl. 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. Roma.2f>-30) etc. Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. 1951. ldem.O. Pa ris . 1 1 9--125). V-VI. 1912) etc. pp. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie. fi concJuzll]) . Praga. Tn Ga""an/a. Beograd.'.E. în "Studia Turclca". nr. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala. 1n "R. Praga. în 'R. Beograd. lnst�uto per I'Or1ente ·c. Leipzig. Molkva. Praga.S.1927-'XVII. 1869).351-361) .O.ofM Mauignon.211953. 1954 !amplu � de N.Band. [cap�olul Orlentalistica].369-378) etc. Beograd.146-155). F� Otdet'. 1958. XXXVII-a annee .).I. 1960. în 'A . Munchen. Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales. 1897. pp. edllal ele lndllul da lludl �.'. Berlin).ro / www. 23. Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale.'. mal vezi fi pe cea semnată de H.7-29 etc. G. Warsurwa. Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta.�. 23.S . 14. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. 'C. Bucuref1i. 1895 etc. op. pp. Ed�ions lsls. lzdaWilvo "Naulla".V. Collection 'Varia Turclca'. nr. Bucurettl. pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2. pp. nr. 22 p. M. 40. Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i. se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento. a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca.S. pe IAngA lucrArile citate la notele 2.395-405). Histotiography of Jugos/evle.93118). Avr. 1948.S. 1. 1n "S. S. S.311956. Szkk. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45.O. 1900. în 'A. faac. 1901. idem. Dan Prodan. 1993. pp. 1956. 1 1 -44. 1-211955. 1959.S.lt$. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia. Leipzig. 23. 38.111957. S. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule. pp. Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii. în 'S. The Near East and the Great Powers. O . 470 p.R.306-315). IIIOrle-ftlologill". 511947. XXXVII-a ann6e.. Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. XXV.51-165. W8fSZIIW8. în 'P. idem. HoH. Mayer A. V. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798). 1-211952. · www. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu. Praga. In voi.A.S.R. 36 şi 40. V. nr. şi pe cele semnate de P. pp. Otto Harrassowitz Ver1ag. pp. în • A .'. XX. + 437 p.1/1957. 24.16-26). Praga.1-21 1 949 . 5 capitole. 198 1 . în 'A. 40.96-107). Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S. ldem. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1. Cu privire specia/li /a rom4nl. in 'A.S. pp. pp. in "RomAnia Jun. t. /. 1955.. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20.). Mihail Guboglu . 81 p. în B.S.A. 194f>-1983J. in RomSnia. 23. "Cccrruulc:trr fi conferlnle. evoluţia. Gottafschen Vertag. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953. Edltln "Cartea Rusii" . Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii. studiul S� Kakuk. i:tudea /stamlques en Bu/gal1e. XXIV. In voi. ldem . no. în 'P . pp. Lewis . 212 p. K. 40. Paris. Roma) etc. 40. per I'Or.8. ls1anbui-Paris. nr. nr. pp. 23. 1962. 1971..ro 17 . Akademlai Klâdo. 9. Seclill ele illorle-llolog l le. K.23-78D.' . 1967. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S.522 p.R.'. Wai'SZIIWII. Ed�. Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma.1895. (Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti. Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil. perssnll fi turcii. Paris. O .

1969. traducere in limba română de Ioana Rotundu. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului.A. 1972) etc. pp.76-88). Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac(). Halil lnalcik. nr. XXXVII-e annee. ca un corolar.M. 70 fascicole (anuale). Moskva). nr. Leningrad. V. pp. filologic. U. 1999.P. A.1/1948. LXXXIX-e annee. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne.". June 1975.R. pp.]"­ PUd Mihai Maxim. I: www. 1958. pp.S. . L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e. Speiser (Near Eastem Studies in America. 38. studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională. 47 Robert Man1ran. pp. 1979. articolelor. Cluj-Napoca. se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. 1. în "S. Seria Istorie-Filosofie". idem. A. Europa şi Orientul . 2). Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija.". Moskow. în "M.A. religioase. El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil.. 1. istanbul-Ankara. 1970. cit.dl. ln Pakistan. loc. Paris. A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică"). Bucureşti. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972).Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. în "R. · 50 TUrkiye Bibllyografyasi. Middle East Institute. rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. . Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959).5/1956. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija.R.7-9.2-22). 95-100.ro / www. aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 . Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara. Bucureşti. Binghampton. Kononov.19 6 7).S. In S.cit. a precizat profesorul Halil lnalcik. Halil lnalcik. Istanbul.3/1957.Annales" în istoriografia turcă modernă49. ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti.H. pp. Kuzneţova-L. 1939-1945. 11-ci Ci�. in Halil lnaleik. Ankara.R. "" "Era extraordinar că Ataturk. prefaţll de Claude Kamoouh. 1917-1967. t. 1957. Imperiul Otoman. "Decanul". Bucarest.".A. 1 729-1955.105-113. XVI. pp. 1960.111969. Washington. idem. 1985. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States. V. Tn această tânără republică. etnografic . . lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii. 1955-1968.muzeubt. una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic. cărţilor etc . a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society. Moskva). pp. vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur).O. Praga. tomul XXXV. 69-96). pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W. în "Analele româno-sovietice. nr. G. XXV. 1842-1922. London.şi pluridisciplinare.I. idem. 1958. 1.. Fifty years of Soviet Oriental Studies. 1960. CCXXXIV. in . Titlurile studiilor.311-323.. nr. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978). Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati. pp. Brown. 1957. Ankara. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă . Reports". această ţară fiind "borna geografică de referinţă". Moskva./oc. Istoria unei modemitilţi neimplinite. economice. 1927-1996. I-ci Ci�.E. P. pp. în ·voprosî lazikoznanija". l/1 957. N. 1967. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S. Mijlociu şi Tndepărtat. A. Editura Dacia. 1 .. religios etc .S0-57). în "A. Brief reviews (1917. Impact. Ankara.O.S. Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne.7-a). cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii. O.". Moskva). ( . în "R. în "Rapport on Current Research 1 958". pp. B. Evolu�ile şi influenţele politice. anul III.R. 1-15) etc. ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe. 1.şi subl. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States. în "Sovetskoe Vostokovedenie". 1974.E.69-96. 1965. Do oktiabr'skii period. Bakla.De �a balcanizare /a liban/zare. Enver Koray. N. Studies in Ottoman Social and Economic History. Variorum Reprin1s.U. 340 p. în "Review".ro 18 . Said (vezi supra nota nr. Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963). Orhon. M. istanbul. 1968-1978.". Washington. unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc. înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi. cu�urale.261-315). editor Kethleen H.cimec. inter. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. Istanbul. 1978. Quarante ans d'6tudes orientales en U. nr. 111-cO Ciit.165-166) etc.2/aprilie-lunie 1950. În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. în "Joumal of the American Orien1al Society". '" Mihai Maxim. G. eaedem. vol .. I. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija. folcloric.". Istanbul. în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . pp.S. nr. 1971. militare. s-au situat Orientul Apropiat. voi.1/1982. 4311923.69-96 (reeditat în idem. diplomatice. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl. A. pp.S. pp. San. N. Paris.

Umba turco-osmanll. din 1 847). Deci. "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. din 1 907). din 1 9 1 0). Nâdir Devlet. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii. Mass. culturii. "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. al culturii turceşti. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . inter. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge. opinie. din 1 957).muzeubt. din 1 970). "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest. din 1 973). în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Până prin anii 1 960. din 1 964).I. America de Nord etc.XXV. "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. De asemenea. din . "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva. asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită. op.. reprezentanţi.-or = turci. intre 1 904-1 926). din 1 942). 1 955-1 958). din 1 9 1 3). din 1 985). www. in voce Orientallsmo. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. popoarelor şi populaţiilor ti.41 . "Jour.ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto. "Studia Turcica" (Budapesta). şi Â. "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden. interesaţi " Tennenul este de origine greacâ.. "Belleten· (T. în diferite ţări ale lumii. Turkic Studies in Turlcey.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu.ro / www. Europa estică şi central-sudică.din cuvintele: Tup. "Oriens· (Leiden. economică şi socială turcă". "Turcica. din 1 963). din 1 968). "Przegl11. din 1 953).d Orientalistyczny" (Warszawa.T. "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul.ircic" se regăseşte în programele. "Materialia Turcica" (MUnchen. din 1 957). Roma. parere. in voi. expunere despre . t 949. p. prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi. a "fenomenului ti. "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin. "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York. Mihai Maxim. "Studia Orientalia" (Helsinki. studiu. în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa. Mihai Maxim. . p. in E. din 1 948). din 1897). "TOrkische Bibliothek" (Berlin. "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara.HAnkara. din 1925). 1 993).S (ediţia a 11-a. . este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. "Rivista degli Studi Orientali" (Roma. din 1 922). din 1843).A. de "artă turcă".şi pluridisciplinare. "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. Asia. "Problemi vostokovedenija" (Moskva. "Studia Islamica" (Paris. 1959-1961). Turkic Stud/es in the World and Turlcey. "Oriente Modemo" (Roma. din 191 7). Univ.Tip.3 1 1 -323.cimec.sau subintitulate de turcologie54. "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul. La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter. tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie".).S. 195 5-1977) . de "istorie politică. "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. "Middle East Joumai" (Washington. din 1 983). Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln. 52 Ettore Rossi. "Dergi" (MUnchen. p.543.şi pluridisciplinară. din 1 969). din 1 947). din 1 937). 53 Robert Mantran. Istanbul.1 96 1 ). voi. din 1941). din 1 970).OJO( = cuvânt. desfăşurate în ultimul secol şi jumătate.cit. "Die Weit des lslams· (Berlin.ro 19 ..nal of islamic Studies". 1987.K. doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 . Curs practic. din Bucureşti. din 1 925). Abordarea globală. comparatistă. Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris. Tn schimb. din 1 989) etc. p. "Anatolia Modema• (Ankara.S. din 1 929). desfăşurate în ultimile şapte decenii. "Amiv Orientaini" (Praha. contribuţii etc. Illinois. Ed. eventual. "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. 26 voi.ircice din Orient. "Der Islam• (Berlin. din 1 92 1 ). din 1 976). cercetare. de "folclor turc" etc. "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. istoriei. "Joumal of Economic History" (New York. Turcologia.l-a.L. civilizaţiei etc. din 1822). "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden. 1 984. provenind . de "lingvistică turcă". . Umba turco-osmanll. pp. din 1 948). evoluţia (caracteristici. din 1 975).

pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp.85-87. 1DfldM In "B. simpozioane de turcologie etc. �.a. Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri .-.2). se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress). _ "... de _. sfera geografico. XXX.ro 20 . Der 1. Vezi fi F. > �2:. Turcologul gennan . • FIWlZ · 88binger.osmiJnisticA (byzantinisch . Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice. a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice.nd. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}. 2fl. pe plan european. Leipzig. "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare". programele de . 192fl: ln "l.. Franz Babinger a analizat caracterul. şi publicat un program de perspectivă. • �ctem. . ·' . .ll bla 8. ·pp. 8erfln.. institute. pp.a. De �.nd. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • . Muzeul Judeţean Botopni Vll. -. Aşmarin a fOnnulat. au analizat . obiectivele şi finalită�le. In Ballu. 1918 (nr. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926.I... piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii..turcologiei Tn El. metodele de investigare ftiinţiftcă. cupo� IZilooo . Ac.osmanische Studien). op.. cu participarea . au . medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea.". obiectivele. al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei. N. apoi . până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§. ElnlgN . Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien).dt.N. � G1111. epud Th.nd.a. Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti. 1929. centre universitare de studii tutrologice. a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925. articolele.". in secolele XV-XVIII.7.S.�. cărţile de turcologie publicate. a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien). Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie).cimec. p. 11119. raporturile cu disciplinele istorice conexe etc.• pp.Z. .cercetări turcologice de scurtă. 1927. să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi. 01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum .de trecutul acestei discipline istorice.B.ro / www.111. a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei. Tn oraşul azerbaidjan Baku. toc. La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat.::enzat studiile. congrese.istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) .. 17 Teodor Mena!. Turcologul rus A. XVI. 1�228) ct. . •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www. conferinţe.".lropa.411-415. publica1ii de specialitate.1�129. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie. Afn*tn. catedre. Astfel.iiMia .directA a turcologilor prezenţi.Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W.. in cadrul lucrărilor congresului. Fr. pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums).muzeubt.1-78. der T� A. Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări.

IW"A/1983. tn•'pe ele.. T� In . W.311 981 ..311168. . -. 7 7 7 7 7 b�l)dl w �..V.O... ...-m-.Do "..-... Tlftlllllogll llr S.. Ed..muzeubt.t.. t pldclll � "Yenl lllrk . � .... ...... 8aliL • �rtne .. lllnl" 19 aaJinl 1933. .""...n Konwunpf.on..". sintaxei ...V. ..... T 'A' 19M. la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar.._ · " • • v.$ • · a. W.api otientalislice In epoca modernA...).2..� � "''IW'..dm. IAiplig. XILBind.:.. o.. Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W...". N.. � ""DDI.o: ... � ...._ Tua:.E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�...Rejclwl&laz... .... obieciNeFe. a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __.....cMIII .IMerv...". . Reydlnwl.2411 168. .-.. IW"........ fonetici ... Raclov. � "C. JVil dlgll illl... a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale.. program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare. .._ + 983 p... prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk..SQ.. ._ Louis Bazin.. ...thold....311154..r ". . b:.. .F.... p.........W... ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el. . ." .LSLA.. u � blllln PfUiil(lailr....1&-17119'B-1t134.. pp2D-214." In *' 8iondlllll ._".. i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9. lrene Melikoffl'._.. 1tiii5.w.. 1-.... Molkv8.. b 'P.-... . lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a ..._.. Malow."." pad . �.__ ..M. publicaM &Awior..zln... Barthold. Kalanov etc.. 7!Si p.. . • Blbllotl.N... FfnflllnMfll._. D q il .. atalz.. ._ DlnJ..ACTIt IIOLDAVIA. flM8... Dnre .. 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr.... ODa . --.. caadieluF...... Ettore Louis Bazin83.... .2t1155._ • E. Piecand de la aceste COilllidenllli..... . V. . � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM. 'P. ..... versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice).-a • Loull a.. ZlljKzlr. Sland unt1 ct.. . . H V...... XXV. 8arthokt a atalz. w. � 'P.. VIII (UOOCII. .-. o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln .."... 9&-Uit � ".....IMn 0..UA..O. \Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p. ������.".U 19218 ti. T"_. Lazarev. Sfida btdllgtzl• w s..LS... E.. ..."..-. .... . ...JCI.. Z dDn:lllliu "...) a.. � "Z. . ..... "' J... p. iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest.iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �. Mllai Maxim• ele... oferind o imagine de . 11121.... . a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln ..V. Tbomsen li ale francezului Jean Deny.bgen Komrum. .. ". ...lldl -.AM-421.alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic. ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei..tn. asupr...F.O.121-1-Q.. . p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu. 1974. v.. -. Hans . bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii .. Je8n llenV"'..-..O..a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie .. PU Wiltlk. W.... Berezi n . � E.t 7 ·u.enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui . • M5W u..... � · · · � � Zaja:. � ""... IIDwtt t* r'IMWI �. i1Z � z ". de{JI IUn:hl "' ."....... In paioadele .... ..". 04 . pp..flnu w .. la mijlocul secolului al XX-lea...-......� � "W.-. DotWe�c � ".Atnuf......iat . Blddl a . T�.. . �.•. w. In deceniile �. o. T.. Olt .. Marele savant lm::lq rus V. Iggn8" . pp. de exemplu.. �... RsvW".illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke).� ._..-a • www.. lk*MtaM.. .. . pcvau ClOIII.. lexia*i.. .. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll ..ro / www.. 8u1:ant1. .. 11 M..".-.. � -s . a. IIIII.cimec. KMIIII AafGit « .v.I.ro 21 ._.ll... C11111t11m W.. Bar1hold.. Hlnl ._ ballogill .._ � 'P. . rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la . • Elbw � . 1984.G. IIfiK--.. 1 s AJI. � .-. A.

Louis Bazin. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă . Tn al treilea rând. NAdir Devlet. Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest. loc. literaturii. o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici. www. Limba turr:o-osmanl. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. din arealul lor geografice-istoric de locuire . in voi.1 3-27. Astfel. filologice şi lexicografice. religiei. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies.ro / www. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia. 1984. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală. în plină expansiune ştiinţifică".Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji. bazată pe identitatea lingvistică. iar proiectele. se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. civilizaţiei etc.. Tn concluzie. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. Bucureşti. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. A. apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic. (Tn limba română. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice. Turkic Studies in the World and Tuf1(ey. Europa de Est şi Central-sudică. editors: n Mihai Maxim. limbii. ln al doilea rând.cimec.şi pluridisciplinare. pp.SB-1 30. Istanbul. limbii. 1987. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race). ln faţa turcologiei. din Europa de Est şi central-sudică. culturii şi civilizaţiei lor. Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic. Ghid practic. La turcclogie: bilan provisoire. Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti. cit. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. p. Peste trei decenii. Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987). Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti). metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . vorbitorul limbii turce. � "această disciplină istorică relativ nouă.muzeubt. Emin Gursoy-Naskali.ro 22 . culturii. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. determină unitatea studiilor turcologice.23. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. Inel Englnun. pp. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză). L.

. . culturală şi religioasă). etnică. Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 . el I'I. Autoarea a apreciat. La Convention et les �coles de /'an III (pp.L.E. .O.ro 23 ' . Fran. Aceste contribuţii publicate în 1 987. amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e. 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective.oise Blechet.1 3-22). 2 voi. d'lslanbul el I'I. -4. Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl.. 541 p. 77 Andre Bourgey. Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary..L. 1 997. în voi.. Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp. iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea.c. A propos de YOnus Beg. în voi.C. Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole. cu caracter bilanţier. diplomatice. . Turldc Stud/es In Turlcey. . Slephane Yerasimos.. Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România. în anul 1 79577 . / . pp. cit..9-12).69-80. lingvistică.-L. Istanbul. � �· • .> . 1�' . a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu.. www. 1 91 4. 75 Hasan Eren. · 88).Paris. Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină". Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp. Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate. Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat. Bacque-Grammonl. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I.( 1 9-99 \.1=. în voi.ACTA MOLDA'lt'J. le-au completat pe cele amintite anterior... cu această ocazie. politice. militare.(. Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes .cimec.. Frarn.ro / www. � J! .A.89-1 03). Turldc Studies in Europe.N. • "' J.. Chanlal Lemercier-Quelquejay. L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e . 29-31 mai 1995. . au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române.L. pp. L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp.C.c. Nicol s .A. 1987. Istanbul . conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională. f:. Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp. cât şi cea "turca-orientală". modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78. că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar. 1 900).muzeubt. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele. ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii. /.67-78).A.'? . h< ®.als Richard.F. .4 de " � retien Balivel. .O.. \.3-8). pp.A.N. Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică. exagerat însă.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. desfăşurat în oraşul de pe Bosfor.F.41-56. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp.: � Valin.d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48).A. Istanbul et les langues orientales. ştiinţifice etc. P ierre Caspar.y .N. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" . cit. Bucureşti..23-':4(l). 1 987.C. istorică.O.. cu participare internaţională. între 29-31 mai 1 995. . . actes du colloque organise par I'I..29-39. putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 . caracterul. Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp. Elienne Guyon. cit. Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . comerciale. a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales..

Dynulieş da drogmanş et • . in Orientul musulman. * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e.. . AniNde T• . Davi1011.153-180). T ._ o.109-122)..181-174).... Tadeusz Mazda.".. in Imperiul otoman. italieni etc.. L'tcole polonlllşe des /angueş � ". du llll* (Jip.._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp. lllapiiMa « . • � Plpjii. • tiU :dl Bln Hlddll" . www.451-t77).....tBntinople au XVI". Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp. .de l. .. Gnvrrnl. eu X\111-it IMI*: "_. Nora Şeni... cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul... The french cltogmanate In Yigna.427-432).llal � "_ --..105-108)...." roumaln (pp... Loula .. llllr � . ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793).-403-410). Contexte et appllcaiJon de /a ...... Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului.._.. d'apiN /a collecllon da -....... * France (Jip.. Thierry Zarcone.........Muzeul Judeţean Botoşani -A.._..... ... Calher1ne Bopp&­ ._ . T ..l.. Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare.....1117-214). .. daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111). ...411-t18)....351�).. in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni.lllnl . otomanii au folosit greaca şi latina... De "cealaltă parte". tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci.. Pe de altă parte. � (pp..... ". în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest.(pp..r • ... ._ * � ... .... G*wd Gnlc:.. publicate in 1688 şi 1 697... ......... l.cimec. sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani.ro / www.muzeubt... L&.._ (p1 . .X\111-it IMI* (Jip. .... llll.."_ ... . Pentru europeni._ ".ro 2A ... ... elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D).31e-332).. Md . folosească "limbile turce" încă din sec." � (Jip�72). dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp." ... traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul._ .. devenite clasice..... 1111r1e de r.. în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea...iiiiD ... Allllandlr H... • Anll*1e GaWer. veneţian şi polonez78. La lnlductbl.. .. Fcnlal « ._ ..... secolele armeni. cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene.ptlf/T . . în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX.... Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp."._ * CDIIM (pp. '*il da � . « .141-15Z)... Rulat . (pp..... M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « .. (pp._". (1"... Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona . (pp.257-270).. ..__ .... Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş .'Gnllt. /&PII otbnlwiHJIP..... .._ . . o. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp." . �• • • r-\111 ... *· fa1918: le France * eon. ....27 -311).. hJ ptoplll(1tlllde (pp. interpretul a contribuit..lli p.... ca "limbi diplomatice". T �? L.. ...131-140). arabi nord-africani etc._... La tnJdilion phanatfole et ..". referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX...._. U :u n . ...".... "_ . ....._. ... (pp.._. L&. in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte.. când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului...123-129)... drr .. l m i: des drogmans")... . La ".. ... ._ _.. intre secolele XIV-XVI .. iijlllt dia .sikhf (pp. .1�188)... Du ..... s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion). ..283-318)... ale limbilor otomană-arabă-persană...-.21>234).373-«<2).. la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) . Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific.... .......23>256). . Gllles Veinlaein...... lsabetla Palwnbo Fossati c-.. Christian Wlndler.1o1w1n Slrauu.uliiJw1. Pentru aceasta. .. � ... ..mia _.VI...".. ". • Aln.. marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez.. indirect.. Conşulş . • 11 ._ bque (Jip. ofblwne .. X\111-it IMI* (Jip.. ". dia . lllllw llllrle TOIIZMI. La jeune da lanfiW$ L-.....417-425).. Roderic H. Tn Austria şi Franţa... 1111*11.

Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile.und Landeskunde".K. Europa estică şi centtc:l­ sudică. Ion Matei89 . Haievy. îşi aduc contribuţia lor. cit. Acest manual. determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare . Referirile la populaţile torcice au un cara.2/1988. pp.485-496). Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp. Istanbul. Halevy88. având o veche tradiţie. p. Bucarest. . maghiare. cit. Polltlque musulmana et orienla/isme (pp. idem. " Mihail Guboglu.E. 1/Spring. XXI. in "Ramuri. pp. pp. alţii greci. arabe. Sibiu. idem.ro 25 . din ce în ce mai importantă. Mayer A. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. vot. la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice.muzeubt. . întocmită de Adam V. se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici.ols Georgeon. bizantine. in "XI. in "Forschungen zur Volks.E. in "R. Bucarest.E. Mihail Guboglu87 .497-531 ). Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J. germane etc. Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat. Ma �er A. www.B. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar. nr. passim. nr.S.S. ·. XXVI-e annee. pp. no. nr. Fran<. 1 59-162. pp.131-140. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -. referitoare la Ţările Române85.a XIXo. in "T . Cotula şi publicată în 1 905. Henry Laurans. Massignon. Tn evoluţia sa multiseculară.E.:!er preponderent evenimenţial-factologic.E. '" Andrei Pippidi. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle. Astfel.. Studii da turcologia in Romania. Studiul limbii turce in ţara noastr/l). ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă.28�288. vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp. Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) . in "R.'-).18-2 1 . ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial. devenit o raritate bibliografică. M.479-484).40�10.. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches. secolele VII-XII. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm". în prima etapă. cit.M. întinse teritorii. Le Chate/ier. Umba turco-osmanl. "' Dan Prodan.T . Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze . Mihai Maxim. anul XL. folosibil încă şi astăzi. anale etc.1 15-120. passim. cit. •• Carol GOIIner.3-0/martie -iunie · 1 944. XVI+-XV/11-e siac/es. din Asia vestică.. pp. Andrei Antelfry. R.99-1 1 1 . idem. Unii · dragomani erau francezi. Revistll l�eraril".ro / www. pp.E. • "" Sinim Kuneralp. 1996. XIX.2/1978.cimec. ldem. op. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea. polone. passim. 00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. La pramiilra grammaira ottomane en roumain. passim.. loc.S0100. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie.533-538). op. Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. T . Cluj-Napoca. Orientallsica romSn/l. Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. . Montagne. '" Dlm�rie lmbrescu.tele turceşti in limba romSnl. . · turcologia a parcurs mai multe etape. pp. Diplomatie el orientalisme.265272 . de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc.. Craiova.". Carol GOIIner . condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 .".V. op. Amintesc în acest context cronicile şi analele persane. 1968.e sJecle (pp. pp. cit. op. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala. cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană . "" Ion Matei. 02 Mihai Maxim.406.2/1 981. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches. La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români. L'orlentalista transytvain dr. ruseşti. no. Contributlons roumaines. idem. La premiera grammaira ottomane en roumain.. . /a turco/ogie avant la lettre. passim.

. T. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze. Deny. I . Joseph von Hammer-Purgstall. religios etc. Maggio. Fekete. lexicografic. Turoica. Feraguti. arabe. G. Radlov. maghiare. Fr. Paul Ricaut. Uzun�arşili etc. Wittek. Jahttlunderts.. Louis Bazin. P. Geza Kuun. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. Kowalski. L. Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. germane. voi. ale lui Hans LOwenklau. Guer.I. 1. Turr:olg/a.L.Band:1501-1550. Agostlno Penusi. Menavino etc. Cambini. de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger.I. BUCIII'Ht. Mordtmann. polone. Bulletln". turcologii O. Paulo delia Valle. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului. Carol G611ner. Kraelitz.muzeubt. Tavetnier. căt. Megiser. şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. H . la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C. J . orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins. pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. Du Ryer. in E. Fr. 1961-1968. Rypka.S. cultural. Menzel. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. cel mai reprezentativ secol. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine.414-421. in "A. Barthold. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. Meninski. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani.W. XXV. Muzeul Judeţean Boto. Th. Mouradja d'Ohsson. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. ln aceste prime două etape. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic. poppe. II. N. italiene etc.E. p.ro / www. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . F . Katanov. La inceputul secolului al XIV-lea. M. Ritter. calitativ şi cantitativ. H. Gibb. de la inceputul secolului al XV-lea.W. L. dublat.E. Deguignes. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi. in mentalul european intelectual şi popular. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. istoric. A.49-84.A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV. H. pp. Marsigli. Sauvaget. d'Herbelot. ruseşti. W. Boehtlingk. J .cimec. V. lncepând cu secolul al XIX-lea. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. E. limbii şi literaturii lor. Mehmed Fuad KOprOIO. turcologia a fost preponderent osmanistica.S. J . G. prin urmare.). V. Bonelli. V. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise. Roma. von Gabain. Angiolello. dar mai ales din a doua sa jumătate.. N.ani www. J . preotul Gheorghe transilvăneanul. bizantine. Toderini etc. pp. idem. V.ro 26 . Giese. A. In voce Orlentall&mo. no 1/1 972. H . 1949. Babinger.E. in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani. Nemeth. pp. Bukareat-Ber11n. embrionul turcologiei-osmanisticii. Astfel.V. Smirnov. d'Abbaville. relaţional. Dimitrijev.A.J.. Bro�kelmann. Fr. instituţiilor statale. turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi. iar referitor la aceştia. A.543. au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii. 8. social. doar asupra istoriei evenimenţiale.Band: 1551-1600. P. X-e ann6e. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). general acceptată astăzi.K. Vambery.98-130. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re. Thompsen etc. N . D. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. I. JOrg von NOremberg.

a "turcului păgân şi asupritor". Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. pe multiple planuri. Evident.otomanii in epocile medie şi modernă. 24 p. tătari. datorată deosebirilor de religie. hidronimiei. Viorel Panaite. 00 Mihai Maxim.cimec. www. aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme.ro / www. devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll. Rlzboi şi pace in Islam. motivaţiile. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. 76-266. Observaţiile. Vecinătatea.. Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman. Pace. de stare materială. de asemenea. complexe. caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. a antroponimiei. pe "turci".şi tricontinental.XV-XVII). româna. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire. veritabil centru de putere bi. româna-otomane in p�rioada amintită. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. schiţat anterior. Cu ultimii d intre aceştia. spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate. tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. de limbă.ro 27 . de educaţie şi culturA. Voi sublinia. particular. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri. fără ca aceste "contacte bilaterale". şi Ţările Române. pp. toponimiei. . 1998. Editura Ali. de-a lungul secolelor. Bucul"efti. r4zbo/ şi cometţ In ISlam. uzi. a mentalului colectiv. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl. de mongoli 1 tătari şi de . şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II). turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII). au fost percepute ca atare de către români. rezumatul tezei de doctorat. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt". să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV.muzeubt. conjuncturilor politico-militare. Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. 1995. Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878). culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. * * * Tabloul general. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. dezavantajoase pentru români. relaţiile bilaterale. perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. Bucurefli. ldem. sui-generis relaţiilor complexe. mărturiile şi însemnările lor. 576 p.

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

importanţei. mongolistică (-tataristică).turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent. ceea ce-i va permite. 8-9. analitic şi sintetic. Mihai Maxim. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi. atteaptili Inci. -ebraistică etc. Dj. de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. în ultimii ani. "" Alexandru Zub. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean.ro / www. în istoriografie. de asemenea. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă. a utilităţii. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. lăudabilă şi utilă. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale. firesc. aşadar. M. acest segment istoriografic neabordat încă. Ea mai reprezintă. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. lumina tiparului. Siruni. A continuat acţiunea. de istoricul Alexandru Zub. cantită�i şi. relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă. Urmau apoi studierea. in ITI8I1UIIais. a calită�i acestora. Valeriu Veliman. Dj. în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu. Mihail Guboglu. Ele au constituit. ale acestor izvoare istorice 09. Aurel Decei. că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu. -iranistică. integral sau în regeste. Bucuretti . Editura Academiei.muzeubt. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate. Aurel Decei. Consider.M. cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. totodată. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. 1 985 . Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). măcar în parte. care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. Muzeu� Judeţean Botoşani www. Cristina Feneşan etc. in anii următori. pp. Siruni. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e. conform normelor în domeniu. interforetarea critică şi editarea. Sper. De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}.cimec. indirect. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 . au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. Mustata Ali Mehmed. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. M.ro 34 . mai ales. că prezenta contribuţie va acoperi. contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti.M. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965). Tahsin Gemil. au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. specialiştilor şi cititorilor români şi străini.

ro www. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. precizez că analiza sumară. în acelaşi timp. criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice. un cercetător turcolog de valoare europeană. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin.615. iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare.".I. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale. 1988. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. precisă. De asemenea. nu se poate face o delimitare clară. "de frontieră". travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi. Plecând de la această realitate concretă. Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională. fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . dintr-un anumit punct de vedere. ulterior profesor universitar). Mai ales în cazul lui Franz Babinger. unilateralitate sau eroare de interpretare critică. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale. cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut. voi.cimec. nu au fost operabile in unele cazuri.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. în Europa şi în România. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 . să genereze controverse.X.muzeubt. ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi.XXV/2. nepotul marelui istoric. Pe de altă parte. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945).A. O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943).I.1 944. p. posibil. Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia. in custodia domnului Andrei Pippidi. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate. 35/ www. laşi. De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti. nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun.I. in special intre anii 1 93 1 . aflată la Bucureşti.ro . intre activitatea didactică universitară (conferenţiar. şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti. '" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu.noiembrie 1 940). Astfel. Evident. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară. in "A.

independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. condus de Franz Babinger. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie. 1 91 8. didactico-formative universitare. 1940-1 945). În 1 878 României Mici i s-au recunoscut.cimec. ştiinţei şi culturii. înfiinţarea altora noi la Cluj. Pe de altă parte. finalităţilor. Odată idealul naţional suprem realizat. Oradea). În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi. netrunchiată. a evoluţiei acestor preocupări. * * * Umitele cronologice (1 878. culturale. Chişinău. Cernăuţi.. luând ca reper cronologic un alt an politic.Cinci decenii.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. obiectivelor. Iorga) sau de balcanologie 0/.ro 36 . o constantă a cercetării istorice româneşti. programelor. de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii. la general. când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. religioase. Papacostea). 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti. economice. al Marii Uniri. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter. 1 9 18. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. etc. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă.ro / www. atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. pe plan european. Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. şi vicerversa. necesită unele explicaţii şi argumentări. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor. sociale. pe diferite paliere de cercetare. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. cât şi permanenta raportare la intreg. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. Limita cronologică mediană. redimensionat şi reierarhizat priorităţile. in diferitele domenii ale ştiinţei. au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". după 19 18. pentru a oferi o imagine de ansamblu. unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. de bizantinologie (N. au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. de turcologie (la laşi. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta. a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român.muzeubt. Timişoara. structurilor etc. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. 1 878.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". româneşti. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. De asemenea.

au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor. -ca şi 1918.ro / www. pe de altă parte. ln domeniu� învăţământului. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi. Bucureşti. Preocupările de orfentalistică-turcologie. Ibidem. nr. cit. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti. p. www. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie. a fost un an obişnuit. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. p. prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. pe de o parte. Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878. toponimice etc.muzeubt. anul XXX I . Vezi "M. Ca urmare. Tn aceste condiţii.n.de cercetare. scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 . �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date). p. pp. Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. laicizare. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3. (1 948.52-55.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român. Pe plan istoriografic 1878. Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie. Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. a realităţilor economice. s. atât din punct de vedere didactico-formativ. Tn consecinţă. cu peste un deceniu în urmă.10 (367}-octombrie 1 997. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant". majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 . ideologizare şi îndoctrinare forţată etc.S (363)-iunie 1 997.8. nr. Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate. totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate. pe toate treptele sale. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste. cultural­ religioase. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 . in "Lumea Magazin".43. subordonat Academiei Republicii Populare Române. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu.cimec.9. a reorganizat activitatea didactico-formativă.88. Zub. '" Andrei Cllpuşan. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) . cât şi ştiinţific. Aşa cum a precizat. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. Bucureşti·. Tn 1 947-1 948.I. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică. ştiinţei şi culturii româneşti..2 (58)­ februarie 1998. etnice şi demografice. Limita cronologică superioară. 113 1 1• 112 Al. 1944-1960. hidronimice. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi. anul VI. 1948 (plus 1 -7 ani. sociale. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. centralizare excesivă. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane. .devenit unicul diriguitor al învăţământului. cu filiale la laşi şi Cluj). prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti. p.ro 37 . nr.". cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu.. unele dintre ele create şi impuse artificial. noua lege din 3 august 1 948. fără a dispare cu totul.

Sitvnila BOde ani. a preferat să rămână in străinătate. ldem. dictate de Moscova. in "M. pe motive politice. Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil. voi. a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti.nlfti . arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu". E.spionaj in favoarea puterilor imperialiste". � Alexandreşeu-()ersca Butgaru. diplomatică.XXXI I. pp. Siruni.A. Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost . 1947.19. Bucureşti.E.. Vll"gil Cioc:Aial. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946.ro 38 .muzeubt."na�onalită�le conlocuitoare" turcă. coord. 1 954.A..conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997. pp. numismatică etc. odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate. 111 Mihail Guboglu. E. ca arhivist principal specialitatea paleografie. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie . Ambasadei) României de la Ankara. tătară şi găgăuză.7-10. in . 1 977. şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu.Ş. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi. la 31 iulie 1 94i 1 .170-171.N. p. Ştefan Ştefinesal. Bucharest.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975). evident. 1 957). anul XLVII. 1 951 . a devenit şef de lucrări. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50. după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948). Astfel. Elucl. Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. IX. Cuvint Tnalnte. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. rv.".cimec. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman. Au trebuit să treacă ani până când. istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX. Tn ALnll o-i. 1978. După eliberarea din penitenciar. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948. Ulterior. ambele politici fiind. Aurel Deoai (1905-1976). s. Buanfti.I. Mi�a il Guboglu.654-655. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968). sigilografie.2(359}-februarie www. a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie .N.I.E.R. ulterior. Andrei �. consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie . în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene. ulterior. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de . turco-osmană. În paralel.ro / www. 1978. interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică. a fost eliberat abia in 1 954. in E. Iorga" (1 949-1963). H.. pp. anul XXXI . tt.Ş.O. contribu�ile orientalistico-turcologice să revină. 111 Florin Conslantiniu. dr. tătară.S. prol.32�. modest ca la orice (nou) inceput.. a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil. Iorga" din Bucureşti 1 18. după ce a fost îndepărtat de către comunişti. inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania. pp. islamică (1 955-1 968).". Dj.2/1970. univ. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 . rv.". Hagop Dj. A participat. Aurel Decei. Bucurefli.n.N. in "R. istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 . a desfăşurat.

cit. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România.Jn-382.P.L. lonlţl fi lec:l lriv. ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk. Elena Gheorghe.turceşti" asupra Ţărilor Române. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală. Milai Maxim.15&-162.i twcolog I'DI'I*t. studii. 1 989. www. Sesizând. Buanfti. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria . Studii de turoologie In Romlnia. 1. 1982. pp. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa. pp. Cu toate acestea. Gh. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc.-. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România". Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată. 1989.f06-108.U. "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România. . Iri/.cimec. pp. in ·c.pp. in "A. Gh. lafi. loniţl.275-2n. Bucurefli . cu formularea concluziilor ce se impuneau. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948.I.I.J. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi. in "A. loc.o:. · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu.anul LVIII.ro 39 . valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti. sinteze etc.B.X. 1990. Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic. XIX. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani. l. dr. IY.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt. in general corect. coordonalori : pret.279-286. 1. obiectul unor cercetări şi analize sistematice.s. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie.". Istoricul turcolog şi arhivistul H. până acum.mei Ecallerina Glb:lglu. in "R.compl.muzeubt. membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde.923-924. Buanfti.311981 . Cum am mai amintit. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină.taJreşti..XLIII. Anca Radu Popesru.A. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei. iniDCmitA de Cristina Codarcea. voi. 122 /b/dem. rY.A. 121 Dumitru lmbresa. Dj.I. MihBi Gubo(Jiu (1911-1989). Milai Maxim. pp. referitoare la anumite momente. monografii.] 1 românească" 22 . pp. elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�. dr.ro / www. Siruni.". D. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989). altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu. COI1IUbl ru penniaiulea cto. au fost elaborate articole. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană. biografii. tema precizată in titlu nu a constituit. Dj. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei . Contrib�ile turcologice ale lui H. MIII/li Guboglu. * * * Istoriografia temei. cauzele. p.I. inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România.162. anul XXXVIII.

cercetarea. literatura. lectorate. pp. autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). filologico-lingvistic. formarea unor "cadre tinere de orientalişti. şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări. '2• Muzeul. de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. etnografic.muzeubt. Autorul a definit orientalistica. . catedre. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului. pp. p. voi.ro / www. cit.Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare..Orientalistica . . legate de numele orientalistului-turcolog. Dj. atât cantitativ cât şi tematic)..314. Siruni. A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică). arta. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu. Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. Vostokovedenie . ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M. in special istorici şi lingvişti. este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească.IX. un modest "studiu de caz". lexical-didactic. ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate". economia. 1 951 . Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic". toponimie. care s-a format in mod istoric. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea . Fără a preciza in mod explicit. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi. Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice.314--350. institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete. folcloric.1 93-202). Orientalistica romSn/1. de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora. pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice.c. etnografia. inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art. publicarea şi valorificarea ( . adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . M. cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. studiind limba.. loc. contribuţia neturcologului D. H. www. Judeţean Botoşani Ibidem.cimec. 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3.. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare.ro 40 . începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". lmbrescu. Moskva. ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei. Mihai Guboglu a propus: . hidronimic. devenit cetăţean român. La sfârşitul articolului său . autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia.

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului". să editeze. p. . 287. pp. ce mă interesează în mod deosebit. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 . pp.R. 1"' Ibidem. se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. traducerea. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem. 296. cronistice. Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate. index.454-475. D.A. ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale. loc.C. 1"' Ibidem. pp. .20. 312. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică.ro 41 . 1 [1556-1913). de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . în cea mai mare parte.5-26. Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 . 304. cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale. 1958. P.P.N. 299. 288. Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie.P. epigrafice etc. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. Ca atare.} orientale cu privire la ţara noastră. intocmit de Mihail Guboglu. bibliotecile. 31 1 .1 7-20. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret.]"1 30 . pp. în special celor de turcologie. Tn lucrarea sa.. Tn această privinţă. Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. +IV plan� + 1 1 p. la mijlocul anilor 150: "în arhivele. Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română.I.349-350. cit.+40 de fotocopll de documente).] 125 . este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl.. '34 1bidem. muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman.cimec.muzeubt. P . de asemenea.l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A. .]" 1 3 . care. Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă. Contrlbutions roumaines. sau a existat doar un început modest de activitate. 7 Studiu şi album12 . Paleografia şi diplomatica turco-osmană. existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră. 131 Voi. preocuparea a fost foarte slabă [compl. devenită clasică. şi subl.16-20. ignorate în trecut. D. din Bucureşti. Vezi infrs.6. 349 p. Perioada 1 878-1948. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D . D. 132 Ibidem. documentare. documentare şi cronistice. notele n-le 285... p. 1 30 Ibidem. 310. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. ( . cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice. ldem. 127 1"' 125 www. şi subl. respectiv cercetarea.ro / www. Ed�ura Academiei R. a fost studiată amănunţit. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină. Bucuretti (683 p. pp. A demonstrat. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. Romane.

Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956. cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. pp. sec.14-22.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo .. vol. Aceleaşi idei. www.ro 42 .622�23. începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ••• Ibidem. extrase. p. volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed. a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor. D. pp. p. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti.gilor români [orientalişti] [subl. sec. contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă.269.. încă din 1 928. intesrale sau parţiale.]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu. XVII. ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. celelalte nu interesează in mod direct aici. Introducere. ebraisticii. . până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 . publicată in 1 97i . in invăţământul universitar românesc.)" 1 4 1 . '31 Ibidem. O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948. ""' Mihail Guboglu. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. Această contribuţie a lui M . După 1 900. publicat in 1 956. Bucuretti. Ed"ura Academiei R. Crestomaţie tun::il. unele fragmente referitoare la istoria românilor. prezentate însă mai sintetic.P. Diac. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir. Romlnia. Emlllan Vasllescu. 1977 (900 p. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română. 1 9671 37 . Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor.622. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. Partea a doua a articolului.). Deşi Nicolae Iorga. Orientalistica romlnl. au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de . S.P. ' ldem. . D. lenăchiţă Văcărescu). pp. Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. prof. 1 31 Ibidem.ro / www. in intervalul c.269-272. loc. mai ales in turcologie (subl.265-272.15-20. pp. cit. '"" Ibidem. ' "' Ibidem. pp.. şi compl.cimec. pp..XV-mljl.Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale.1 950-1 96i 39 . marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. loc. deşi nu ne interesează aici. M. cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. d upă manuscrise originale sau după traduceri. indianisticii. '"" Diac. in limbile de largă circulaţie europeană. respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea . Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683).c. 562 p. în principal de limbă turcă. 1966.izvoare narative turceşti". Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români. prof. in . Guboglu ( . E.621�28. cit.muzeubt. iranisticii şi armenisticii.l. Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d.

publicată in limba franceză. persana) in spaţiul istoric românesc. loc. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru.ro 43 . Astfel.cimec. Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat. arabă. .119.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M. Guboglu din 1 956. 147 l!f· 1 1 9-1 25) . Orientalistul Mayer A. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. intregind şi articolul lui M. turcă modernă. www.93-107.351-361. '"' Ibidem. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. Matei le-a acordat o atenţie deosebită. Din punctul meu de vedere.Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre .. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. pp. persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 . La sfârşitul acestui secol.muzeubt. 1. cit.351-358. dar mai ales in cel următor. o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice". a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". M. Les ltudes islamiques en Roumanle. Mayer A. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. cit. in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 . araba. principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 .ro / www. a completat. aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 . p. printre altele. in Moldova şi in Ţara Românească. ''" Ibidem. . cu intreruperi şi cu unele reorganizări. precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . in secolele XVII I-XIX. pp. Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe". Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle. 125.. . Guboglu din 1 956. cit •• 1on Matei. pp. in istoriografie. loc. '" Ibidem.122. Halevy.359-361. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948. anterior analizat. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea .93-1 16. cu alfabet arab. autoarea a lămurit orjginile. in care M . Ibidem. au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. Turcologul Ion Matei a studiat originea. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. lanache Pashal. 123-12"'. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România. studiul limbilor orientale şi a continuat. Contribuţia autoarei amintite. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 . pp. pp. modernă şi contemporană. loc.sfârşitul celui de-al XIX-lea. "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie. 1 5 0. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput. Anton Pann.. caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. pp.

"'' 1bldem.). Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani. no. pp. Fiiind publicat în limba franceză. no.E. pp.E.. Ibidem. a doua.cimec. p.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales. p.211988. Guboglu.E. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N. XXVI-e 1111nc!le. '52 1bldem. A. civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite. Apres 1 878. la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent. p.".1 14. Limba turco-osmanl. Halevy şi M.. despre Dimitrie Cantemir. Tntre 1 940-1945. M. Curs ptactlc.E. pp.99-1 1 1 . Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Iorga.13-23. XXVI-e 11/lnc!le. De asemenea. Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată. neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare. Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia".E. pp. epoca şi opera sa istorică turcologică etc. S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152.M. totuşi.E. "R. 1 . într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei.. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 . totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei. pe planul studierii istoriei şi limbii acestora.S. Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima. la laşi a existat un Institut de Turcologie. XVI-e .XVI/l-e siecles.. 1 . www. 1 8-22. Gh. Brătianu. Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . 1 1 2-113. din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 . Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . '57 Ibidem. Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti.muzeubt.211 988. "" Mihai Maxim.S. Iordan etc. Vezi "R.99. Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I . începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 .". Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie. limbii. 10-1 1 .ro / www.1 1 2. autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti". culturii. Bucarest.7-3. Bucarest. '"" Ion Matei. temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX. pe măsura aşteptărilor1 53 .ro 44 . iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu. a cărui activitate nu a fost. . Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie.

ibidem.C.ro 45 .D.403-410. . '"" Ibidem. De curând. Ţllrile Romane şi Inalta Poartll.ACTA MOI. Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate.25-36. cu o prefaţa de prof.I. concepţia istorică a lui N. Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu. Ibidem. . asupra importanţei căreia atrăgea atenţia. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 . a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N.P. Iorga referitoare la acest areal istoric. pp. pp. proteică.S. '"' ldem. Refonnll sau declin.]" 1 61 . . lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice. .[compi.". p. în istoriografia românească.. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania. stare materială etc.O. p.. 1 989.S-30. . Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii. de diferite vârste. sumar analizate anterior. "Principala slăbiciune a Institutului". autentice sau apocrife... .ll. "" ldem. despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul.. s.. pentru prima oară în istoriografia universală. publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice. Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune. pp. . Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii. fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 .din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante).26.L. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea.. într-o paradigmatică contribuţie158 . Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 . 1990..1 948] . Iorga [compi. Iorga]. La premiere gremmaJre ottomane en roumain. S-a amintit..". Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane. ubicuă.P.1 1-12-1991 .. din Imperiul otoman 1 63 .. 1. rămase în manuscris sau tipărite. în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. a afirmat autorul. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948. ocupaţii. De asemenea. In "R. 299 p. amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V. t. biblioteca. în acest context. www. Halil lnaleik. .641-049. Editura Eneiclopedicii. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare.35. in . au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene. Andrei Plppldl. tânărul [pe atunci!] istoric N. p. ibidem.muzeubt. 1993. Acelaşi autor a analizat succint. principalele repere cronologica.cimec. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră. loc.n. "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V. unele dintre ele materializata.ro / www.D. editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9.406. nr. pp. iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 .. ldem..sfârşitul secolului al XVI I I-lea. cit. Bucurefti.DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea . Bucureşti. Bucurefti.]"1 65 .

. 347 passim Pr. pp.H. şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( . contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate.Institutului [pentru studiul Europei sud-estice]. Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele.S. 171 Cristina F-f811. autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». D. ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . religios ideologic etc. documentare şi narative. 1• Clllin Felezeu. Presa Unlwnltlri Clujeanll. economic.209-215. Editura Enciclopedlcll .totuşi unică. ). pp. referitoare la tema menţionată. . ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei. 1 997. social. deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial. actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea).P. 46-64. a făcut Cristina Feneşan 171 .muzeubt."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( . E . . 1 87 Ibidem. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale. referitoare la tema amintită 169 .E. Austria. Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. pp. ). 1996 (383 p. Revista ["R. a doua după cea de început. Etapa studiilor noastre ( . caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc.1 1-45.cimec. -� 1• Ibidem. Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. Ibidem. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0. 1 70 Ibidem. ). Tangenţial. autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România.]" 67 . Totuşi. epigrafice. . şi compl. aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688. pp. Analizând istoriografia problemei pe care o studia.ro / www. nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut..97. 1• Ibidem. . Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). p.1 1 8. cronistice. Indirect. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu.P. importanţa şi urmările pe plan politic.644 . Bucurefti . când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�. D. documentare.�9. publicate în România în intervalul temporal amintit. publicate între 1 878-1948. în intervalul 1 878-1 948. 220. A. numismatice etc. Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România. passlm.)" 1 66 . şi subl. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. Ungaria. calitativ şi cantitativ. care i-a oferit [lui N. preluate din anumite culegeri de documente. Cluj-Napoca. i se poate însă obiecta că. a dat unele semne de oboseai� în anii '30. unde fuseseră editate în diferite limbi europene.ro . şi Muzeu� Judeţean Botoşani www. referitoare la originea. . Pippidi a precizat că .). bibliotecile sau muzeele din Turcia. Tn concluzie. publicate în România în perioada 1 978-1948. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . pp. . apărută în perioada 1 878-1 948. . passim. Germania sau România. o vitalitate nouă. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. .

Astfel.83-106. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8). pp.I. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914). fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789.878-1 9 1 8 .1923) 178. Editura lnstitu1Uiui European.ro 47 . Poziţia sa de outsider. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. este acceptată.muzeubt. Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel. 79-81 ..). "vârsta de argint.. 711 1 E.130-167. 1986. fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 . tangenţial însă.. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc..R. a oferit un plus de obiectivitate. "" Ibidem. 1 948-1 989". discutabile la o analiză mai atentă. Acelaşi autor a studiat. traducere de Laura Cuţitaru.ro / www. numite de el "vârste". Buletin de studii fi referate". Bucuretti (405 p. pp. 36 p. echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr. de pe care a abordat problematica studiată. raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. lafl. m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu. autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc. Astfel.1 9 1 8" 174 .193-371. 1897. pp. Ciachir. 1 859. de "celălalt".52-06. principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României. 173 www. Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. 1996. Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române.D. propusă de românistul american. Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect. fie in articole speciale consacrate acestui subiect. 170 N.S (23)11970.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing.Ş. Bucureşti. O lstotte a lstotiogratfei romane. 1 990. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. In "A. ". pp.E. "vârsta de mercur. Ibidem. 189 p. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins. prefaţa de Al. * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878. E. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 . 1" Ibidem. 1 32 p.66-74. in general. pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 .E. 75-79.I. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti. Trecând peste denumirile "metalice". Kellogg a subliniat. California. Un eveniment politic fundamental.cimec. extru. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur. Zub.1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă. Bakersfield. pp.Ş. nr. Bucut8fli. 1 91 8-1 944". Iar analizele pertinente. Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. passlm. Fr.e cinci secole. căreia Fr.

Bucureşti. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman. 1. r. In "A. XXVI. .". VI.1 71-198. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900. Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale.211978.. Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886).211980.I.dl.9/1978. în "Balcanla". nr. 101 Ibidem. pp. Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900. nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.1 7-23.A.303-309. pp. intre 1 878-1912. Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912. Bucureşti. anul LV. XXXI. pp. A. Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). Belgrad.".muzeubt.". 85 Politica extem/l. pp. nr. idem. nr. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil. 1977. nr. ulterior ambasadorului turc in România. ldem. 152 p. nr. care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. Constantin Velichi.X. M. 102 Constantin Velichi. Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900. Din istoria turcilor dobrogeni. Tahsin Gemil. mai ales. 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 . 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 . 1 . in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 . pp. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93. in "R. pp.�27-352. idem.I. Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 . pp. 1977. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura).I. pp. pp.XV. 102 Ibidem. VII.SO-M.96-136. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi. 1 994 !255 p. laşi.cimec.72-106.". Bucureşti. M.).1 8G-235. Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice.dl.XLVII-XLVIII. 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 .1 68-250. pp. 100 Ibidem. VII.". 1 1 0 Mihai Maxim. Istoria. 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190. Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85.. Clachir. care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 . idem.37s-385. EdHura Ştiinţifică. M.1 45-1 51. pp.ro / www. 1 970.2�. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului. passim.I. Bucureşti. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944). in "Muzeul Na�onal". In "SAI. 1993. voi. pp. Editura Kriterion.". Ekrem. Bucureşti._. pp. in "A. in "R. pp. XXXIII.A.ale sale1 80. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912. Muzeu' Judeţean Botoşani www.).34-49. Bucureşti. PP. Bucureşti. Bucureşti. 968 (237 p. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci". in "R. 114 Ibidem. Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. Editura Pomlcă.27-34. extras.. 6 p. idem. Bucureşti. pp. Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944).U. p g. Ekrem. Bucureşti.ro 48 . izvoare 1 00 ldem. A. 1 • Ibidem.e· 1 28-135. Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908.67-95. XL. in "SAI.1625-1647.".B. care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 . cu unele trimiteri şi note incomplete. 1970. N. 107 ldem. cuvAnt inainte de Demeny Lajos. 1"' Ibidem. 1 982. 1983.A.

Kriterion Yayinevi. 1877-1878. 1979. ''" Mircea N. XX. politice.cimec. pp. cauzele.298-299. perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. pp. IV. din 1877-1878).4 1 1 -434. Ankara. Hustrat. Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. reed itat in revista "Renkler". Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944. Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot. Ankara.". pp. Bucureşti. "" Eliza Campus. Popa 1 98 . Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. 1962. T. Ankara. ss. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H. 202 T. în perioada 1 878-1 948. fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. ' '" ldem. a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. Y. G . desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România. Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . Bucarest. Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948. 105 1dem. demografice religioase etc. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). Duca. Harl>/.753-760. In "R. căt şi în istoriografia românească a temei. Ed�ura Albatros. desfăşurarea. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. Grigore C. "" E. nr. pp. lbrahim Themo şi retragerea sa în România. nr.". 1 962. ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1.31 6-324. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . româno-otomano/turce.BB3-898. z. In "R. 1976-1907). originea mişcării Junilor turci.A.". tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y.ro / www. sociale. Y. 1995 (333 s. am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci. Osmanlt Tarihi.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. Moisil. Kurae01 . XXVI-nci yili. Tn "R. Astfel.R. contribuţia lui M . participarea României. Relaţiile romlno-turce (1928-1934). XXXIV. In "Belleten". 1994. T.Cm. Cu această ocazie. Un om ca oricare altul.muzeubt. Biikreş. YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO.R. T. nr. XX.41198 1 . culturale. Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres. Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri.). '"'' Y. M . Oztuna. caracterul.311 981. Istanbul. www. Kurat. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice.S/198 1 . 70. '90 Mihai Maxim. Karal203 . Bucarest.d 1. Bucureşti. 1969. activitatea dr.1 07-1 98. Oztuna202 sau E. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice. ""' Viorica Moisil. pe multiple planuri. Popa. voi. Din istoria. a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce. Z. Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun. ambele fonduri aflate la Istanbul. Karal. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. Moisil. Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. 1876-1907 (Istoria otomanll.H. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). economice. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. pp. 1877-1878. Resimlerle 1293 H.A.567-592. pp.ro 49 .H.

Ankara. Ankara. in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". Istanbul. in alfabet arab. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. Procese­ verbale şi documente). Istanbul. Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). Oxford. Seirul. 211 A. ) . 1918-1923). N. 222 Cemll Bllsel. 2 voi. Fahri Belen2 2 sau A. 1948. Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) . Ramsaur. 221 S. I. necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. F. Turl<ey in the World War. 1922-1923). L. beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . 2 voi. 1943. 1967. 1968. Ankara. 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1. /. ""' Şerif Mardin. Ankara. 1919-1922). 210 KAzim Ozalp. 5 voi. 224 T.relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E. New Haven. . 1965-1972. pp. 1 933. m Dr. www. 1 969.B. ""' A. Peker. 8 voi. 217 S. 1 965. Romanya. oferă contribuţiile istorice elaborate de T. Biylklloglu21 4 . Karaman21 7.. Lozan (LauS/Inne). Ankara. "}. J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. TOrkgeldi21 3 . ""' Sina Akşin. Istanbul. ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl. Istanbul. 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. 1971.. 21 5 N. lstanbul. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti.cimec. !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi. N. N. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). S. 1 962-1 968. J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres"). Karaman. Mahmut Go1o. E. dr. B1y1khoQiu. Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . Princeton. S. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia. H. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi).ro / www. despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). L. 1940-1967. 1964. 1 955.. Karacan223 . Sina Akşin206. lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). Yalman21 1 . Ankara. 1971-1972. H. 220 Y. 1919-1921). Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne. Kuran. B. Istanbul. Ramsau�04• erif Mardin205 . lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres"). lbrahim Themo207. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). Bayur.K. F. 5 voi. Informaţii interesante.B. 21° Celal Bayar. voi. Mecidye. ( 1 924--1 925). Peke� 1 5 . Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial).nkara .K. Ankara. Istanbul.. Celal Baya� 16 .H. Hariciye Vekâleti224 sau de S. sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. L.muzeubt. 1 987). New York. C. 210 Mihdat Sertoglu. The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908.p1u21 8.. idem. noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce. 1 959. Y. Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923). 223 A.. 1957. 6 voi. 1 987. Ankara. 1908-1914. A. 212 Fahri Belen. Lozan (LauS/Inne).. Istanbul.ozan Konf8ranst. 1918-1923. reed�are. Bayu�20 sau sub auspiciile G.3-13. Tarih Dairesi. pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T. Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1). 213 A.ro 50 . B. ecourile acestora in presa turcă şi română etc.XV. Istanbul. Tarih Dairesi22 . Karacan. 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci. C. Mflff MOcedete. 1 969. Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial). Ankara. Meray. Yalman. 21 4 T. Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). Ankara. ""' Ahmed Feroz. The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. 1 963-1967. E. Meral25 . TOrl< /stikJSI Harbt. 3 voi. 2 voi. 1343 H. Conneticut and London. 1968-1971. E.H. Lozan Banş Konf8ranst. TOrkgeldi. lbrahim Themo. Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. E. . 1939 (ediţia a 11-a. in 10 fascicole. TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G.. S. 1895-1908). Kâzim Ozalp21 9 . Hariclye VekAieti. 1930. Atatarl< Anadoluda. Istanbul. A. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial. idem./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi. 1 962. 210 Mahmut Gologlu. 1948.

XXXIV. pp.1-211943. in "J. P. activitatea diplomatică în România.7-91iuli-ptembrie 1 926. Istanbul. Ankara. 234 C. Istanbul . Menteş Matbaasi. Panaitescu235 sau Alexandru V.. Vere-Hodge232 .153-16 1 .. !. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:). VIII. Gennany and the Ottoman Emp/re.muzeubt. in •Academia RomAnă. 233 Ioan Bogdan. nr. T. 231 Ulrich Trumpener. Vl-nc1 y1 1 i . şi amintirile sale). Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies.cimec. N. 220 Mustata Baydar.1 918. ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944).C. au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc. T. Vere-Hodge. Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. 227 A. pp. elaborată d e E . Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre.-229 sau de dr. ldem. 1962. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk. Ambllly Annemase. R. Viaţa. 49 p. concepţiile şi "şcolile" istorice. S.ro 51 . Ha att ve Eserieri (H. Ioan Bogdan233 . A. dire�ile geografice de manifestare. "din afară". pp. R. say1 6/Temmuz 1967. Ankara. Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice". ��� A. laşi. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver. Bayu. pp. direcţiile de evolu�e. 98 p.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce. Sonyel. Ţerek. 1 905. Rum/fnische Geschichtsschreibung. TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). Fethi Tevetoglu230. Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. 1. fascicolele 1-11. Viaţa şi operele sale). Akşin227 sau S.".H. Tn "R. Constat/fri şi remedH.. C. nu au avut in . in "S.A. Discursuri de recep�une·. 1 986.P. MUnchen. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate. pp. Tangenţial. memoriile etc.ro / www. sau in următoarele trei decenii. 235 P. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial. C. . www. 1968. U.". curentele de gândire.204-232. P. Princeton.E. Tipografia A. H. Giurescu. R. împlinirile şi nerealizările etc. caracteristicile. ""' Dr. şi extras. XX. semnată de Ulrich Trumpene�31 . Bucuretti. voi. * * * Originile. S. s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal. Istanbul. y Sevin� Matbaasi. atenţie in mod special preocupările de · "" Y. pe diferite planuri. Y. R . istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948.3-28. T. Akşln. 220 S. Ankara. pp. Band. opera literară.US. Bucurefti. XII. 1968. 191&-1942. Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H.I. H. in revista "TUrii YurdU". . S. ldem. In RomSnia). de asemenea. 1 938.O. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. 1974. Am consultat. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. Bayur. Boldur.369-380.F. laşi. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică. 232 E. Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc). principalii reprezentanţi. 1946. Fethi Tevetoglu.. tendinţele şi programele de cercetare. Giurescu234. Turlcish Forelgn Policy. 1 947.1-95. Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. 1964-1966. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. nr. motivaţiile. 1 950. V. Panaitescu. 191&-1948. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale..".J.S. a p. 1914-. etapele etc.1-50. întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc.XXVII. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966).

O. '"' Alexandru Zub.1233-. Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. "ofertele" şi realizările. pp. 312 p. Ulterior. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . 11. '"' Ibidem. a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie. Evoluţia istoriografiei romane. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei. şt cele de orientalistică-turcologie . orientările. 1 07434. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr. in "R. fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie. 238 Pomplllu Teodor. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40. Gotha.". Pentru deceniul 1 9�1 946. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. anul XXXIV. Cluj. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane. metodologice. 1970 (L+478 p. ""' Ibidem. a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44.). Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică. Editura Dacia. www. organizatorice etc. aşa cum am mai 243 subliniat.muzeubt. multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea. De exemplu. 231-238. pp. 230 Lucian Boia. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc. zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă. O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. nr. pp. pp.ro / www. . Bucureşti. ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. 435-477.R.259-260. 1949. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe. 5 voi . G. Kitap/ar ve Mecmua'lar.ro 52 . 1 985. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale.7/198 1 .cimec. NicoarA Beldiceanu. Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie. Printre ele. şi cele de orientalistică-turcologie. in "Oriens".140-144. Tipografia Universită�i din Bucureşti. direcţiile. Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. Bucureşti. . Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea.240-268. Ed�ura Academiei. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti. pp. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX).1 250. Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub. fiind analizate atât tendinţele. Printre ele. . 1 9081 9 1 3242 .ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea. generoase.333-346. pp. căutările şi neîmplinirile etc. Leiden.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie. după cum el însuşi a caracterizat-o. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient). 1 976. '"" Vezi şi idem. 377 p. XL-L. d 1.V-XII. 24' Ibidem.

culturale. pentru lumea otoman�. 253 Ibidem. în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258. 239-242 . p. 268. pp. Al. la Bucure i)2 9. 208.150. . instituţională-de cercetare. După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative. R.. Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei.abreviat : "B. De asemenea. 188--189 . pp.Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . . 237. teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N... pp. "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � . statală sau privată. Al.� . documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. ·balcanice (1 943-1 948. 49-102 . Iorga. S.1 62.1 2-1 3.. Ibidem. 255 ldem. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. . Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă. 1 95.ro 53 . "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 . 1 9 1 . pp. Institutul de Turcologie (1 940-1 945. 258 Ibidem. 141. 250 Ibidem.154-196. colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc.. direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică. Gândind şi procedând astfel. p. pp. Zub)"24 . a acestui original "concept integrator": temeiurile. E. "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248. pp.1 34. 156 . Ibidem. 25 7 Ibidem. practică.1 09. pp. 250 Ibidem. 41 2 p. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". autorul a insistat asupra tendinţelor. exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă.O. Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională. 326 .1 63 . 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) .103-153 . Ibidem. 239-240.182 . autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . Ibidem. p. elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G.1 97-251. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn. pp. ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254.. A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 .2 . pp. 296. 252 www. '"" Ibidem.141. 326. 233-244. 250 Ibidem. I . revista de specialitate (. evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică. pp. Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 . 1 989 . pp. laşi.cimec. Al. pp. '" Ibidem.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245. 254 1bidem. ''" Ibidem. lstorie şi istorici In RomSnia interbelici.1 69-185. Al. 233-2 37.. 1 95. 2 1-1 68. 2 77. întemeierea. de istorie a lumii.ro / www. pp. prezentat la 24 ianuarie 1 91 4. a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora .muzeubt. 252 . O. 326 . Ibidem. 203-2 1 1 . a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948. EdHura Junimea. 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl. ''" Ibidem."). a "Europei balcanice"..

Dem6ny) p. pp.muzeubt. fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie. Nicoară Beldiceanu27 1 . pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter. E . unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. '"' ldem. 1978.164-165 (voce de Damaschln Mioc). dr.263. nr. pp. www.7·20. elaborate de Alexandru Zub. RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches. . in "R. ldem. 1 1 5-120. Jdem. 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof.32-33 (voce de Florin Constantiniu). pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. XIX. >61 "" E. Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman. generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor. în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir. E. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • . Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M . nr.53 (voce de Dan Berindei) pp. ""' Carol GOIIner. 326. unlv. Tn a doua parte a acestui enciclopedii. 203 Ibidem..182.răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl. Ibidem. pentru prima dată în istoriografia românească. o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. '"" Vezi infrll . promotori etc. "şcoli" istorice. M .amănunt.2/1978. pp. in "Forschungen zur Volks.şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937).142.P. a concluzionat autorul.E. lenăchiţă Văcărescu. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga. totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. 1. 773 /dem. ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 . şi compl. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga.R.283-288. Aurel Decei272 .und Landeskunde". U lterior.". XXI. p. Brătianu l a U niversitatea din laşi. Fără a coborî la analiza de ..36 (voce de L. Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 .cimec. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches. Ştefan ŞtefAnescu. a fost invitat de medievistul universalist Gh. pp. Buculllf1i. 471 p. p. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă .)"262 . 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc).21198 1 . ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi.1�eut Judeţean Botoşani ffy270 .E. Nicolae Andrei Antal M r.S. '"' ldem. ln monografiile anterior amintite. Mihail Guboglu273 .. Sibiu.ro / www. D. autorul a subliniat principalele caracteristici. pp. preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe.Ş. 1 . pp. Atitudinea şi demersurile lui Gh.I. Bucarest.. pp.ro 54 .E. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. direc�i şi domenii de cercetare. în succinte medalioane bie-bibliografice.1 1-18. ldem. lucrarea citată la nota nr.

O. .compl. cit. Tn acest context.cimec. 1 72 p.I. despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943). Această afirmaţie este doar parţial exactă. din capitala culturală a Moldovei. �3/1956. ldem..82-1 19. pp. cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană. p. limbă turcă modernă.525. www. Hagop Djolonian Siruni276. Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică. ". depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti . XXVI.)> ._ � 282 Jan Reychman. sporadic sau cu o anumită continuitate.R. I(Jem.. Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l . 279 /bidem.muzeubt. 1 '? .Ş. mai ales. pp. in "A. pp. . Vezi şi succinta analiză a G. Ibidem. racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene.366. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945).� ' " .]"283 .. pp. 700 Ibidem.. în timpul războiului german.525. .. Pentru perioada interbelică281 . in "P. condus de acelaşi turcolog german.. • • 'il ' ' . modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster. într-o anumită perioadă [1 940-1 945].466). care nu au. ".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274.". "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950. D. Ion Matei275 . O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 . instrument istoric de lucru. . 215 /dem. Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. t � )'� .U. a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl.:.". cu importanţa lor istoriografică. pp. P.299 (voce de Georgeta Penelea). neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943). 368. . p. 1 980. . ( . pp. insistând în mod special asupra perioadei 1 860. şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol. . istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane. --. . i � . Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. . m telem. pp. In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat. � 'C ! z '"' Vezi şi idem.1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 . fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite. La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea.ro 55 � . m Vasile Cristian. P. 1985.:= . nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi.9-24. .]" 84. Istoriografia ieşeanl interbelici. ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. loc. D . ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România. laşi. pp. autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. p. programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. în perioada 1 920-1948. Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 .� 1 . laşi. 528.213-214 (voce de Damaschln Mioc). Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 .. warazawa.523-530 Ibidem. Istoria la Universitatea din laşi.O .I.ro / www. autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( .183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu).

375-379. prefaţ!l. 1 988.Band. H. Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre . 202 Editura Academiei R.O. 1 966. pp. Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften". în mai multe volume.muzeubt. au evocat personalitatea şi opera complexă. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger. editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu. P. 1 938. index. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă.Ş.M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru. MOnchen. foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. " 2110 XXXI edition. în Albania). cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german. "" H.1 83. studiu şi note de Stelian Brezeanu. ln contribuţiile publicate în . ""' Gh. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman. Wien. 1 957. 1962. pp.'. 1 1 8. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943). Wurzburg. 1 951 . orientalistico-turcologică.+72 planşe. BrA1ianu. Tncă din timpul vieţii . din anul mo�i lui Franz Babinger. l a Munchen. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german. Voi aminti doar The International Who's Who. "" Vezi supra notele numerele 45. 1 958. Duda288 .67. 124. ""' I. 1968. 1 967-196fi290.+48 plante. savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948. 1 962. există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora. Astfel. Bucureşti. Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967). 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice. 1 968. XXVI. deşi o cunoşte� a făcut Gh. In "S. 1. III.turcologii Siidosteuropas und der Levante289. Franz Babinger. benefică d i n toate punctele d e vedere. !reducere de Mariana RAdulescu. Kissling.31 7-323. 1968. . London. De asemenea.cimec. MOnchen. MOnchen. 1 966. 1 2 1 .F.ro 56 . II.Band. www. 310 p. Ulterior însă. 1968 (postum). ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. 1. acesta a publicat periodic (1 938.Band. Franz Babinger (1891-1967). în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger.1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945). 349 p. edi�e îngrijită. Schriltenverzeichnis. p. RomAne. E. la DOrres 1 Durazzo. 1962.. 1951. pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi. W. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967). p. nota 1 .Band. Band.ro / www. 1 957.+IV planşe+1 1 p. J . includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. s-a materializat iniţiativa. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană. Duda. 437 p. 1967. Bucurefli. cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961)... marile enciclopedii generale.E. a marelui dispărut. 1 966.

cunoscutul turcolog german Franz Babinger. pp. în general.S. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români. Editura Eminescu. 28. doc. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană. Franz Bablnger. privind rezolvarea "chestiunii" prof. 203 16 şi 1 7. 126. universitarii ieşeni Gh. prin Franz Babinger. ""' Cristina Feneşan. in "A. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau. pp. Valeriu Mangu2 . istorici şi filologi. între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947]. 1968. a folosit.E. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I . şi subl. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296. vezi intra. Mihail Guboglu. cu sprijinul savanţilor străini. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger. corecte. "" Ibidem.314-31 7. în dialog cu lorgu Iordan. in "S. de asemenea. 1 1 8.". 1982. nu a făcut nimic în acest sens [compl.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial . pp.muzeubt. din laşi. assim). Iorga) .compi. pp. 207 Lucian Năstas. la propunerea lui N.S.14.X. trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii). Informaţiile "cronologice" oferite de M. a afirmat. în România în perioada interbelică. pentru perioada 1 935-1 937 . D. in "R. op. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem. Brătianu şi lorgu Iordan. nr.A. cit. n.6. trecând peste resentimente şi atitudini subiective. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare. la nota nr. pp. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie. Franz Babinger. ştiinţificâ şi didactică. fiind angajat cu contract de statul român. Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik.. Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938). 312.ro 57 .L. Bucarest. E . 24. pp.. 1 1 9. 1 968.". A enumerat. Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi.]"29 .23�235. Iorga.37�374.31 �322.ACTA MOI.. Bucarest. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică. a savantului german. VII.F. prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care. p.37�374.I. 1 985.O.P.I. XXXII-e annee. 23. Urmarea firească a acestor demersuri.�/1 994. Tn 1 960. scriind . P. catalogul citat la nota numărul 1 29.".ro / www.E. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967). XXII/1 . Bucureşti.] pentru cercetările lor orientale"293 . 1. De vorbi! cu lorgu Iordan. cu rezoluţiile ministeriale aferente. a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 . nr. Ulterior.D. unde a fost publicată cererea Decanatului F. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 .15. a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N. laşi. "" Valeriu Mangu. I-au invitat pe turcologul german la laşi. (Tn legătură cu recenziile pe care M. p. www. că "de exemplu. invitaţi în România pe bază de contract..despre iniţiativa de a forma tineri turcologi. Guboglu le-a făcut. insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu.A. .. 300 Ibidem. Vezi supra. . la dezvoltarea osmanisticii române. După moartea lui Franz Babinger.cimec.I.il. de-a lungul anilor.

sub patronaj statal. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi. Tn concluzie. Iorga. ""' Ibidem. :m lbldem. pe plan didactic. laş1) . a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră.319-320.ro 58 . A. Bucurefli. Antalffy. Tn ceea ce mă priveşte.193-195.O. căt şi organizarea instituţională.)"303 . pentru toate categoriile de preocupări de turcologie).. şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global. p. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice.319. pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N . www.179-193. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) .oraş301 . cât şi în . Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior.P. . Iorga. pp. D. Dj. a completat Cristina F.D. din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N. parţial exagerate.164-201. pp. pp. . Iorga. H. am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N. la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti. Iorga. Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) .cimec.S.muzeubt. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. R. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V. Ulterior. "" Ibidem. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească.. pp. şi a "influenţat" benefic atât cercetarea. Ibidem. Iorga. timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945).eneşan.J. 1993. De asemenea. . pp. Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940).". ln anexa studiului său. ( . am elaborat un studiu. Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional. şi publicat un an mai târziu304 . în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea.ro / www. Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N.. Decei.L. o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl. pp.317-319. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem.ll. Siruni sau A. ) Este deci. Tn această contribuţie am lămurit. vol.N. la 21 ianuarie 1 992. Aceste concluzii. Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. trebuiesc însă nuanţate. ""' Ibidem.19S-197. 304 Tn "C.

". autor al sintezei de istorie otomană G. 3'4 Franz Babinger. ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl. a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească. no.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti. in "Hierasus·. ci ca o recunoaştere obiectivă.1 27-134. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) . Bucureşti. au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte. Barbu Theodorescu. XXXV II.49-51.]"309. www. anul XXXIV.26-38). 13). Corespondenţa Franz Babinger . LXX.UXI..IXI.182. 1996. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 . idem.". pp.56316 Dezember 1931 . Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare. pp. 1 1 9-1 70. vol. laşi (sub tipar). Botoşani. 13 ldem. 2001. el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie. 2000 . Vezi F. Dan Prodan. acest] Institut şi ministerul de r�sort. anul 1931 (nr. Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl". In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică.4 (325)/aprille 1994.iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat). In "M. la 3 decembrie 1 93 1 . Corespondenţi N. Bucureşti (sub tipar). complexe. (B. oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 . pp. Leipzig.2/Summer 1994.Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A. Iorga. in "DAZ.B. însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N..S. Dintre aceste contribuţii.cimec.24. (5 masive volume. XXXV III. 310 300 Ibidem. 1 908-1 91 3). Clu}-Napoca. Nicolae IOITia zum 60.ro / www. mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu. O.I. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . Berlin. fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. p. idem. Deci. a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893). Am analizat. nr. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937. Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger. In "A. p.". vol." . de asemenea.lll. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin.n . contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. a debutat cu 300 Ibidem. . Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane. X. Astfel. ( ff.R.R. IOIT/a. nefinalizat insă308. . 312 ldem. nr. sub patronajul moral şi material al statului român. preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc. şi am urmărit influenţele şi . a devenit biobibliograful . D. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. In "T. laşi (sub tipar). Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945. 1 71-179. 2000. româno-otomane. subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 .393 (1932). "' ldem.ro 59 . judicios şi precis formulat.P.• anul XXVIII. s.". realistă.I. Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940). Activitatea sa de . On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649. Geburtstag.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor. Jahrg. in "M. �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 . A R.".muzeubt. am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920.n. cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia.. program bine gândit.s. pp.I. Tn incheiere. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht. Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger. . fostul secretar particular al lui N.

sociali şi economici a lui Nicolae Iorga.+facs.!. XXXIX+150 p. pp. edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu. Iorga (Studiu şi documente). p. Buc:urettl .compl. rezultatul . Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. Scrisori cltre Nicolae Iorga. 1890-1934. 324 1dem.P. Nicolae lorg1. Iorga Tn anul şcolar 1929-1930. idem. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga.ro / www. Bucureşti. Studii fi documente. Bucureşti. In "Academie Roumaine.!. 1976. 1 3-55. X+630 p.12. "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" . voi. în perioada 1 890. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928... Tn selecţia datelor.ro 60 . pp.S-14. E. XXIV+381 p. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente. 1 979. li (1902-1912).1 2>520). Bucureşti. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). ' ldem.. pp. 1890-1934. 1931.ll: Bibliografia politici. Bucureşti.1 901 325. 1871-1840.SS-100. literară..+fig. Iorga.+planşe bibliografii la pp. 1941 (ă la memoire de N. Tipografia Căt1ilor bisericeşti. ldem. vol. Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat. Despre viaţa lui N. Bibliografia şcolartJ 1 lul N. '" Ibidem. enumerate.l (18�1901). concursului universitar din anul 1 894-1 895. periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N. Ibidem. 1 .muzeubt. Editura Tineretului. acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare. miza. 382 p. pp. p. comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale. BUCUI'efli . 1 979. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre. am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant. D. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. 1929-1930. cronologie şi bibliografie. BIJCIAfll .Ş. pp. 1988 . tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi.] în epocă şi în posteritate"320 . . r. Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata. 1 930. în completarea bibliografiei operei lui N. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 .. Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 . Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică. 1 972. ldem. 848 p.+10 pl. Editurii Mlnerv8. E.XXII.. ' Aurelian Sacerdoţeanu. t. Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. in Anuarul Universitlţii din Bucureşti.15-123. 1 7 Ibidem. în intenţia lui B. voi. Bulletin de la section historique•. ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei .. idem. a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. = ldem.. 576 p.. pp. 320 Ibidem. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga . m . Editura Minerva. Bucarest. din ţară şi din străinătate. Prin urmare. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres. idem. Iorga). amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga. 022 Ibidem. Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N. P.276-350.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. Theodorescu în 1 935-1937.. 1944. Iorga întocmită de B.D. Nicolae Iorga. un instrument la îndemâna cercetătorilor.� . 1 928 . Anterior. de al doilea. Vll+208 p. . Vll1+370 p. 3 1 1 p. passim. { www. urmările etc. in "Floarea soarelui". Bucureşti. '1 5 Barbu Theqdorescu. Ed�ura ·cartea romAneascA". permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg.cimec. importanţa. vol.E. Documente literare. 321 lbidem. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324. lorga315 . concepţia istorică. politică etc. Acest volum va fi completat. 1937.5-14. voi. studii. tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 .189-175. Iorga. Bucureşti.14. l!uanfti. 1 935. în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie.. :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9.+83 fotografii. Theodorescu.

192 p. la începutul anilor 1 970. Contribuţii bibliografice.121. M. armee. VI. in "B.ro 61 . 1 01-122. colaboratoare şi discipolă a lui N. "" Ibidem. classe dominante. republicane.cimec. Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. cu un caracter aparte. Tn concluziile332 acestui studiu.". formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. Iorga consacrate. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N. stagnarea. Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique.+1 map. Iorga. ti extras. et qui favoriserent la survivance des nations conquises.70-143. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G. . de asemenea. Opera lui N. in "R. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă. Bucureşti. Iorga. 1941 . 39 p. M . aflată în relaţii complexe.. Tn legătură cu această sinteză. Iorga. Ibidem. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. N.ro / www. 332 Ibidem. autoarea a afirmat: . pp. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale. Iorga (1934-1941). şi alte contribuţii ale lui N.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N . pp. N. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important. �. finances. pp.". Par lă.O. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman.410437. p. Bucureşti. www. a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 . N. 1 908-1 91 3). 1941 . 1943. N. ascensiunea.144-149. (5 masive volume. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . avându-se în vedere. M. multilaterale. 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. Tn 1 943 autoarea. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman. histolien de I'Empira Ottoman. idem. economique et spirituelle des provinces"328 . Gotha. Bucarest.R.A.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu.R.ACTA MOl. Pubishing house of the Academy of the S.R.muzeubt. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330. Bibliografie. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie. Iorga. 1 972. 331 Ibidem. conferinţe etc. 1 1 �9. pp. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N. studentă. acestui subiect. fondarea. O. lorga. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman. renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită. M .R.M. Bucarest.326. kemaliste331 . 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle. m ldem. Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. anui iVI2.

1 87-250. Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp. . . in special. relaţiilor complexe.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . 334 333 Ibidem. Oeuvre de vaste anvergura. N.cimec. este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie.243-246.200-201 .146.I. ""' Ibidem. pp. in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce. M . 337 Ibidem.R. Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est.". ( . 34' Ibidem. . ""' Virgil CAndea. in op. kemaliste34 . a Imperiului otoman.35-44. lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. . ln anexa studiului său. O. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N. pp. . istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin.30-35. ) The G.muzeubt. 330 Mihail Guboglu. Abordarea . ( . "a Romanian Historian of the Ottoman Empire"). ldem..P.ro / www. . şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336. în universalitatea ei. 1972. ln analiza sa. R. originea. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N.211973. "" Ibidem. ) [G. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est. româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . a precizat Virgil Cândea. autorul a insistat. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman". historien de /'Europe du Su�st. autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N . Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. multiple. M. fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat. The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research. anul XXII. . D. Iorga.ro 62 . 340 Ibidem. 148.critică a fost realizată segmenţial. www. derularea particularităţile. 1 naşterea Turciei moderne. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N . Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N. Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N. Nico/es Iorga. in general. consecinţele etc..compl. la nota 330. nr. "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman. p.25-48. un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman.B. cit. Bucarest. 342 Ibidem. 45-47. . conform căreia. pp. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce. O. realizată de autoare. pp. Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35. Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G. is not on a work of erudition( . In "A. grounded on profound thinking" . Iorga.200. ). Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 . pp. analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339.44--<45 . pp. cum era şi firesc. Iorga. pp. in volumul omagial Nico/as Iorga.R. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român.U.) . .1 75-186. but a work of interpretation.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history.M. . pp. l'homme el l'oeuvre . O. Bucurefti. Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N.

fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. În celebra sa contribuţie G. Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N. dane " du sens de realites. G. www. Succinta.]"3o4 .47.. Nazimiye TOI)an. ( .R. dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor. 340 Ibidem. nr.27-33. sinteza fundamentală a lui N. Iorga despre originea istorică. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. ""' Ibidem.E.29-33. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 . nr. autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume).33. X-ncu ylll.318-319). După observaţiile generale. Contribuţia lui M. M . . ""' Ibidem.493-496. w Tayylb GOkbllgin. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N. 340 /bidem. şi compl. n-os 1-2/1971 . pp. Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român. p. Ankara. Nazimiye TOI)an. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică. cât şi "orientale"-otomane: cronistice. documentare. cu urcuşurile şi coborâşurile ei. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român. făcute asupra surselor istorice. evoluţia pe multiple planuri. dr.R. caracteristicile generale etc. s'est efforce de rapporter. in "A. epigrafice etc. în istoriografia românească şi străină346. Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului. La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman.E. Bucarest. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului.ro / www. p. In revista "TOrk KOitOiil". O. islamistică sau turcologie-subl.29.S. numită Imperiul otoman. Iorga.O. in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches. Ibidem. . Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 . Ankans. şi operei sale orientalistico-turcologice. pp. IX-e annee. Tn concluzie.P. in revista "TOrk KOitOiil". cunoscător de limbă turcească.muzeubt. Iorga. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N . Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. pertinente. ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 . O. Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). 1 1 315 Mart 1 972. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane. ale acestei experienţe istorice unice. 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. Bulletin".E. pp. Iorga.ro 63 . istoricul turc a concluzionat: N .41/ Mart 1966 . care alcătuiesc viaţa intregii omeniri.I. "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană. D. occidentale şi orientala-otomane. pp. cu măreţia şi decadenţa popoarelor. historien pragmatique. Ahmed Temir. pp. in perioada 1 8931 9403<13 . dans un esprit de parfaite objectivite. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman.R.ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene. încă din perioada interbelică.318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani. N. la ccentenarul naşterii sale. p. Istoricul turc a citit G. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N.cimec. cu toate bucuriile şi durerile ei"344 .. IV-ncO yili.

pp. decăderea. Halîl lnalcik.42 1 . de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B.. ' Tahsin Gemil. in voi. 10/1 978. in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8. 1 99 1 . Bucureşti. in domeniul orientalisticii-turcologiei. Bucureşti. ep. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. p. pe de altă parte. prof. S. comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. de asemenea.muzeubt. în Mihai Maxim. I I I şi IV ale G. A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948.9. Iorga.cit. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale. vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie. Iorga. Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. cosmopolit al statului otoman. Au fost amintite. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne. laic şi democratic. socio-economice. Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N . abundă in sugestii interesante.31 . 1 877-1878. universal. 1 993. produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" . otomane perimate. neadaptată timpurilor moderne. Iorga). în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. pp. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc. 27 noiembrie 1990. în "R. dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. culturale etc. 1. pp. Simpozionul romlno-turc de istorie. Parlamentul Romaniei. Iorga a prevăzut. instituţionale.1 878. la Ankara. O. român şi turc. www. Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. Introducerea şi voi. vezi ibidem. 25-28 mal 1 978. militare.ro 64 . Baykal. europene. nr. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. r'1 volumele 1 1 . referitoare la contribuţia lui N. subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane. iar religia islamică. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N.statul otoman in Anatolia. 428. prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . Iorga de "cercetător al istoriei otomane". Iorga. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. precizând că nu trebuie făcută eroarea. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare. generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia. diacronică şi integratoare.". Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. conceptual şi informaţional. 267. în voi.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania. faptul că doar un stat naţional turc.44-47. cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl. "Decanu/".9. Imprimeria Coresl. loc. R.cimec. .bey/ik-urile turceşti . a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid . N. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea.dl. Bucureşti. a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. Şi nu in ultimul rând. apud Mihai Maxim.ro / www. N. pe de o parte. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane.V. a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. evoluţia. Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928. De asemenea.. S. Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu. principalele contribuţii istoriografice ale lui N.

E. cărţi. 1 62-183. .). mort la Paris. idem.Istoricul unei Tmplmlnteniri. lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu. Lucia Wald. Vlll+96 p. 1 947. Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii. Editura ·universul" S.. Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889. Le grande phHologue (1859-1934). cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354. Lazlr Ş4ineanu. literaturA şi arte a Academiei". a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său. 1935.ACTA M. Lucia Wald361 sau D. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri. E. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris. ldem.41-125 (Bibl iografie critici).1 8-19. 1901 . Sa vie el son oeuvre. /. 68-69. 352 www. "" Ibidem. contribuţia lui C . subiective şi obiective. Vlll+152 p. pp. "" Ibidem. autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster. "bărbăţia" şi "maturitatea".ro 65 . predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. fratele mai mic al lui Lazăr. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. articole. in "Anuarul de Folclor". pp. deja menţionat anterior. Bucureşti. 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. Larousse. Paris. Histoire de mes ouvrages. pp. Lazlr Ş/fineanu .1 27-150. fn prima parte a contribuţiei sale. Vlll+56 p. pp.1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m. Lazlr Ş/fineanu.VI. Lazlr Şlineanu (1859-1934).266-319. ldem... . O carieriJ filologiei (1885-1900). pp. in-8'. Les pllrp i eties d'une natura/isation. 359 Lazllr Şllineanu.NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 . Cluj­ Napoca. . "juneţea". 1-39 (Schlţl biogratrc4). 3-4/1 983.cimec. 1901 .. Ed�ura "AdevArul" S. Prin urmare... Şăineanu. Une camere philologique en Roumaine. apărută ş i in limba franceză 357 . 47 p. Bucureşti. ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901). cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929). nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. torne 111-e: Recherches complllmentaires. Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări. "" Vlrglullu Florea. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900). Amintiri.. Paris. "" Constantin Şllineanu. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole.PTE. Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr. Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea. 1 984. Ed. Constantin Şăineanu. Bucarest. Tn partea a doua. cu un portret şi patru anexe.ro / www. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360.A. 61-62. 1978 (456 p. a doua publicată) impotriva detractorilor săi. 303 Ibidem. Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. 1 52-153. traduceri etc. Memoire autobiographique. Lazare Sarnllan.. Memoriu autobiografic. Macrea362 . Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective. in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice. pp.43-5 1 .. 1 929. Bucureşti. t. 1 928. Bucurefll. in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici.omul şi ope111 .Ş. Bucureşti. Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. 362 D .muzeubt. in idem. in idem. nr. pp.OLDAVIAE. A precizat motivele. Macrea. SE. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. avec 5 annexes. "" ldem. 67 p. Bucureşti.A.

volume V. în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu. vol. 1 52-153.27(). ( .. studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. L'orientallste trensytvain dr. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. Profiluri mureşene. no . · ""' Dorothăe Sasu. Simache . Tn ceea ce mă priveşte.ro 66 . Andrei Antalffy. Andrei Antalffy (1877. Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică).Săineanu. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală. 1978.).R.ro / www..9(). Amintiri. www. une composante de l'activite d'orientaliste. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 .cimec. L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. prin 1 895-1 896.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365. în "S. dacă nu imposibil. 1 1 8-66.l. în E. Târgu-Mureş. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. raportându-le. să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( . p. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie.e.l (308 p.]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr. ) în ţara noastră.A.. şi subl. în "T. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii . Bucarest. 1 958. la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . Ibidem. Antaltry Endre.O. . tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees. "" C. nous pouvons affirmer que le dr. unele dintre ele pătimaşe. . Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului. p. . Cluj-Napoca. a făcut-o. P. de către Ioan Bogdan. locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti. Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) . vol. am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr. Ladislau Koczlăny. pp. En guise de conclusions. Tn 1 901 a fost respins. de orientalist-arabist şi -iranist. pe de o parte. D. ee. pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane. poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl. . Valeriu Niţu.P.".344-347. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri. filolog orientalist nerealizat.I. nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă". 1 /Spring 1996. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 . D. Ibidem. 1 97 1 . la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) .36. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere.97. Deziluzionat şi resemnat. 300 Dan Prodan. Andrei Antaltry. pp. 1957. e. iar pe de altă parte.". cu o puternică încărcătură subiectivă.muzeubt.R.48. p. în Ioan Chlorean. a renunţat la preocupările sale de orientalistică. Andrei Antaltry.276. . 'Jtfl ludovic Demeny. car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică.100. A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. Valeriu Niţu.

Ed�ura "Univers Enciclopedic". O. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr. . pp.. pp.. Dicţionarul teo/ogilor romani. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll). Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. 1 940. Pr. Mircea Păcurariu.B. Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă). Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . 8 8 M. Bucureşti. X.O.S. nr. traduclftor din siriacll. 468-472. voi.]"377 . dr. Vasile Radu (1887-1940).muzeubt. 71 Viorel Bagiacu. făcută de lsopescu . lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab.716-718. i n idem. Sistemul religios al isJamului. lsopescu . Paul din Alep. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.375. D. dr. pp. Bucureşti. al Antiohiei in Orient. Cleric/ romani orientalişti. 370 1. + 441 p. in Cllllltori strlfini. 1 940. 5-6/1 938. 2252 p. didactic şi ştiinţific. ) ) Simach&-P. V. nr. Timişoara. 538 p.M. p. au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean. Pr. 375 Pr. Bucureşti. Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940). Ploieşti. I . 1 969. prof.R. primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . op. drd.35 �). dr. că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. Dr. !udeţului Prahova. lsopescu. Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. 1996 (503 p. în "R.278-279. D. Targu-Mureş (pp. 380 Drd. III. Preotul Vasile Radu.".371-374. pe modesta mea garanţie. Nicolae Neaga.491 -493. in Moldova şi in Valahia [1653-1658]. Bucureşti. 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. primul orientalist roman.ro / www.cimec. ale Coranului ( . in "M. Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922). pe măsura pregătirii universitare de specialitate. dr. şi subl. Mircea Păcurariu376 .R. 9-1 01septembrie-octombrie 1972. Andrei Antalffy. loc. Silvestru Octavian. pp. pp. . deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. anul XXXI . extras. pp. lsopescu (1878-1922). pp. seria a 1 1-a. Radu Vasile.).P. anul XIX. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea.. Ştetiinescu.D. . ) [compl. după originalul arab. Bucarest. pp. Editura Islam. citându-se succesiv. cit. în revista "Scanteieri". ediţia 1. lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. passim. Mircea Piicurariu. .I.".214-215. drd.S-6/mal-iunie 1967. laşi. au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român. in "G. 1998. Bucureşti. Gheorghe Speranţă. in idem. Atanasie Negoiţă.". Giurescu37 . . VI. 1927-1949: VI + 99 p. 1971. dr. in "S. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară. Gheorghe Speranţă. VIII.. nerealizat însă. in "B. 1912. 382 Pr. nr. Bucureşti (pp.". anul LVIII. 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. Deşi incompletă.· . Toţi aceşti autori. loc. Un orientalist roman-S. prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( .O. 379 1. 1976. D. cit. Mircea Păcurariu3 2 . Gheorghe Speranţă3 0 . 373 Pr. in "S.359-374). Atanasie Negoiţă375 şi dr. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea. M. anul l . (. această unică ediţie critică (până acum) a . Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. Ştefănescu37 .T. prof. pp.ro 67 .O. Andrei Antalffy. Nicolae Neaga373 . uneori până la minuţiozitate.". Traducerea sensurilor şi comentarii. S. text arab şi traducere franceză. anul XXX I II.". Glurescu.C.). Gheorghe Speranţă374. .E. Un orientalist p/oieştean.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 . vechi şi moderne. şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. 6: 6 www. prof. Muzeul de Istorie al 18 p. O.1 6-20. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean.cit.M. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. a 9 8 8 fost cercetată de C. a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. a fost studiată de dr. " ' Pr.Ş. la Universitatea din Viena (1900-1908). Popescu. nr. univ. 3" M. + IX pl. Pllrintele profesor Vasile Radu.363-366.A. univ. 374 Drd. E.1036-104 1 . 3n Dr.

H . 301 Nicolae M. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană. . Bucureşti. . pp. Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy. Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie. recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). încă o dată.P. '"" D. Bucureşti. pp. în 1 976384) . D. Siruni. . P . H.211973. a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( . pp.413-414. Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H . 1 978. . in "R. p. nota nr. www. 1 977...A.A. pp. Siruni la 80 de ani. Sironi (1890-1973}. Siruni a fost . stabilit în România. P . O.nr. turcă şi armeană"389 . lncă din 1 944 .211 970.Dj. op. Siruni.)"390 . prin predarea limbilor clasice şi moderne. prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei..1 941 . Acesta "este primul învăţat din România care ( .Dj.P.162. '"" Ibidem.I. cu multe lucrări preţioase. "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române.". publicate în perioada 1 940. Mihail Guboglu a afirmat că "H ..XXXII.299. H. anul L.P. ceea ce demonstrează. a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . p. Siruni. Dj.. Siruni Hagop D jolonlan.. loc. XXXV. .}". în necrologuf publicat la moartea lui H. D . Concomitent. 380 1bidem. ( . .ro / www. lmbrescu. Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl.cit.A. edite şi inedite. depăşeşte cifra de 200. ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti. H.168-169. IX. ) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. Dj. D. Dj. "" Georgeta Penelea.R.O. In concluzie. orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl. ). Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni. Dj. anul XLVII. 376. in "R.D j. 91 Nicolae Ghinea.S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl.Dj.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H. p. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani. Siruni ( . In "S.. . Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl.textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte.. ). "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani.cit. .)"392 .ro 68 . Dj.cit. voi. . Siruni.muzeubt.652-655. nr. p. . 1 1 9. . 367 Mihail Guboglu. ) Timp de o jumătate de veac ( . voi.655. în concluzie. 302 1bidem. Dj. . şi subl.414. Siruni (1890-1973). nota nr. Vezi supra. Vezi supra..654. Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H . în 1 973.". valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică. Bucarest. Ghinea. Dj. care.". '"" D(an) S(luşanschl]. In E. . "" Ibidem. op. Dj . Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H. Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 .cimec. Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H .

pp.279396 Vasile Netea. Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932.1 70-172. L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu.C. însă nevalorificate ştiinţific. in "R. pp.A. Gh. 1. S-a întreprins. in E. 66. ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989). "" Mihai Maxim. in "S. dr.I.35-36. Sibiu.I.L.ro 69 . pp. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani. nr. tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. 36.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395. Vasile Netea3 . membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie. Bucureşti.". de asemenea. 273. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll. XIX. pp. Supremul Judecător. ""' Mihail Diaconescu. cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite.7B1 -765. Aurel Decei (1905-1976). pp. "'" Elena Gheorghe. Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . 1977.. Alba-Iulia. XV. Gubogtu Mihail.1 64-1 65. Mihai Maxim. o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică. XLIII.3/1961 .muzeubt. In memoriem Aureli Decei. cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac. Bucureşti. de asemenea. nr.429-43 1 . cu care am discutat.711969. 79. E. Bucarest. LVIII.. laşi. XXXVIII. dr. 1.411976.. epigrafice etc. in "A. 266). printre altele. in Aurel Decei. pp. Mihai 406 Maxim403 . juridice. coordonatori: prof. "" Damaschin Mioc. 269. inspirat. In "Apulum".R.45-47. idem. in "R. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei). Mihail Guboglu (191 1-1989). pp.61-71 . Aurel Decei. Bucarest.cimec.".Ş.lS - J Aurel Decei (1905-1976). loniţă. Mihail Guboglu. XIX.R. 1 990. Aurel Decei. 111960.U. in "A. 1 976. no.R.769-772. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică.". nr.X.106-106. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane. Bucureşti. univ.". va trece cu succes examenul Timpului. pp.377-362. in E. Mihail Guboglu (191 1-1989). bogată şi temeinică. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare. 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). loniţă. 1962. pp.A. Damaschin Mioc399. Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român.1 933. Bucarest.ro / www. române-otomane în evul mediu. pp. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 . Decei Aurel. pp. Cuvint Inainte. in "A. nr. XIX-e annee.H. I nformaţiile. cronistice.B. i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". www. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946).OLDAVlAE SEPTENTRIONA L. Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402.I. S-a subliniat. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. pp.. voi. XV. IX. in "C. idem. pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei .". 1 989.Berciu3 7 . Ion ACTA M. t .92$-924.E.A.". întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare. pp. militare etc. la 1 5 februarie 1 989. 1976.7-10. Istoria Imperiului otoman panl le 1656.N. 1 977. ""' Gh. 1 969. că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul.275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. 1976 (412 p.O. Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane. după cum.O.S. R. Cu temeinice studii şi articole. Cluj-Napoca. unde a descoperit. XVIII. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. in "Transilvania". 1 . Bucureşti. 1. a raporturilor politice-diplomatice. ""' Mihai Maxim.H. Virgil Ciocâltan398 .". 398 Virgil Ciocăltan.I.121-122.".I./. 395 [Pompiliu Teodorj.I. "" Anca Radu. univ. 1 976. pp. Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. 402 Damaschin Mioc. documentare. lect. loniţă4 .). Gh. 397 Ion Berciu./. pp.A. 1 993. in "R.

O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 . cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . De asemenea. studiile de orientalistică­ turcologie în România. FI. H. 1978. pe plan politic. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. I niţierea. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M. 181-191 .M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. care au activat in România în perioada 1 878-1 948. aspectele colaborării ştiinţifice N. Institutului de Turcologie de la laşi. organizarea.ro / www. in E. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. pp. începând cu anul 1 935. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938). români şi străini. realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. Iorga.1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966). ministrul Educaţiei Naţionale.cimec. studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană. O cunosc personal pe d-na M.S.R.32-33. omul de cultură şi diplomatul turc H.interesante şi inedite.I.S.A/exandrescu-Dersca Bulgaru. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945). organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. Marla-Matilda. pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor. 197-198. discipolă). în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. cultural. înfiinţarea. Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea. M . Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe. H.muzeubt. funcţionarea etc. religios. editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor. Din tradlţiHe. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal.ro 70 . cu această ocazie. . specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . fiindu-le studentă şi. www.M. econo­ mic. dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944). în continuarea iniţierii în acest domeniu. fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . . pp. Iorga de la B A R . Acesta a amintit de specializarea la Paris. A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. Universitarul. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă. Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. angajarea cu per­ sonal de specialitate.S. patriotul. dezvoltarea presei în limba turcă etc. "'" Florin ConS1antinlu. cu tematică istorico-culturală. în domeniul orientalisticii filologico-istorice. a cercetătoarei bucureştene. Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944). ulterior.

p.Nicolae Iorga (1920-1937). (vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu.M. ale lui H . 2. ''9 Jan Reychman. 230.853-854. 334. laşi. nr. 1960. 124 p.ro 71 . a III-a. in "A. 1 984. Acaroglu . Iorga. Notll bibliograficll. Umba turco-osmanll. "' Mihail Guboglu.idem. 18. Acaro!)lu .. amintirilor. Editura Univers�ăţii Mihăilene.I. pp.ro / www. in "A. pp.I. Da� Yolu (Calea clltre munte). 1 938-1 939 .A. Gafiţanu. A. Editura Otto Harrassowitz. idem. I . s-a scris puţin şi sporadic.I.M. 2000. 229. D. laşi (sub tipar). IstanbUl. laşi. laşi. 1. în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 . 30. pp. Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare. la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii. Turker41 1 . Ankara. nota nr. Franz Babinger.X. 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin). editată de dr. Mihail Guboglu. Aurel Decei . "" Mihai Maxim. p. XXXVII.I. TannOver. herausgegeben von Franz Babinger.X. 1987. XXV]. 1 "'H. pp. S. S . 42.I. . 528. '" Voi. 525. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. . idem. i s-a făcut cunoscut. vol. gen. Fethi Tevetoglu41 2. Ankara. adresată lui N .. cu caracter statistic. Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce. subliniindu-se faptul că "Institutul de www. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . 1 928 (cu caractere arabe).S. Die V Samauna. pp.I. D.XXIII/2. passim. 1 2. lzmir. 233. ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc. XXVI2. M.220-221 .". K. in "P.21Şubat 1967.A. 1949. publicat de Mihai David. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4.I. ed. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex.I. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate.. "' Tahsin Gemll.A. S.I. Din istoria. 5. 1929. cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă.X. S.passim.cimec. Imprimeria Naţională. Vlll+180 p.". 1 968 . prin publicaţiile editate sub egida sa41 .42-137. in "TOrk YOrdO". ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". 1988. 276. VI-nei yili. 410 Vezi supra.muzeubt. XXIV. Corespondenţll N.Teil: Ultext. ldem.". Cuza" din laşi pe anul academic . "' M.R. 21. Ankara. 1 943. nota nr. 34.".311956. Iorga.". "' Vezi supra. Tahsin Gemil423 .A. unde s-au ofem date generale despre institut. Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712). nr. Warszawa. p. sau conferinţelor originalului literat turc415 . redactor responsabil: conf. lbn Qlldi Bucureşti.A. nota nr. Mihail Guboglu421 . 1 1 bis: "sporadic. Tannover. Ekrem. ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger . "" 1939-1959. VII. şi gllglluzii). von Chalil bin lsmă'il . 205 p.7. Bucureşti. "' M. din 1 7 septembrie 1 935. ediţia 1-a. 40.415 (1935). nota nr. ff. TOrker. "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu. la nota nr.1 1 5. la monografia c�ată supra. . sau pentru perioada 1 9391 94s41 6. in "S. p.616-617). a 11-a. Rela�ile romllno-turce. În primul rând. 1pp. Institutul de Turcologie de la la . Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. ed. . Bucureşti.M . T.+5 hăf1i.S.O.G. în ţară şi peste hotare. tătară şi găgăuză de aici). TanriOver ve Gagauzlar (H. Leipzig. 1986. "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. . fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993. 1 943. Mihai Maxim422 . Date succinte. Gonebakan (Floarea soarelui). [voi. p. legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 .Nicoară Beldiceanu420 . p. in "A. H. dr. "' Mihail Guboglu. Bucarest. 1942.98. 1 7.O. Fethi Teveto!)lu. Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H.R. Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. La Campagne de TimOr en Anatolie(1402).

am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora.141-143.164-201 . 1 989. Gorovet. Din tradiţiile . 428 descoperite la A. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului.I. martie-mai 2000. laşi. •şcoala noul" de istorie. nr. lorgu Iordan. Dintre cele edite. XXIV/li. nr. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean. 1-2/ianuarie-februarie 1991. narative şi memorialistice.". ) o bibliotecă bine dotată.293-294. Zub. p.ro / www. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 . pp. în aprilie 1 939. conducerea Rectoratului ieşean a perfectat. 1985.R.. s. D. păstrate la A.429-430.405.339. 1 977. nr. .A. Memorii. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici.n .ll. Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi . •şcoala noul" de istorie.11.85-97).muzeubt. XXII/1.I. obiective şi subiective. Ştefan S. în 1 939-1 940. an 11.Rectorat şi Universitatea din laşi . Biblioteca. Botoşani. Bucureşti (pp.1 948). in "A. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate.". Gorovei426. pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut. Am insistat. ""' Dan Prodan.ro 72 . pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 . in "A. din laşi la sfârşitul anilor 1 930. * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi. Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( . doc. 424 Vezi supra.I. 342. în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu". pp. p. am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România. laşi.I. fostul decan al F. Gorovei. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 . folosind documente inedite. in "Mentor XXI". idem. R. Petre Ţurlea.. Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1).I. caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc. www. vol. nota nr.J. 181-182. in "R. D. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său. Lucian NAstasA.S. laşi. Mlrturii documentare (1). . Mlrturii documentare (III).A.S.". izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare.X. ""' Ştefan S. TanriC>ver şi Franz Babinger. p. La' rândul lor.]"432 . 425 Constantin Şerban. pp.L. Tn Memoriile sale. 1 987. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei . 428 torgu Iordan.P.923-924. p. izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei. praf. şi compl. pp. 477 Ştefan S.86. laşi. 43' ldem. 326. a reamintit împrejurările în care.N.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii.I. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi. 195. 4211 Al. Alexandru Zub a analizat condiţiile.cimec.B(9). D. împreună cu H. am folosit.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937.subt. 1. Ed"ura Eminescu. 432 ldem.I.F.N. Din tradiţiile . pp.X.J. .3A. Bucureşti.

B .I. scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11. 1976. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş. D. In "A.1-28). Sirunl. sârbă sau maghiară. Aurel Decel . Mlhlll Regleenu. de asemenea. 8 p..lll.I. Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei.33-42. dr. 386. 324-327.M. 405.172-173. 494. . t. B. passim. P . pp. MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun. idem.I-XXV. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan.ll. Bănescu.1n-185. 1865. Bucurefll. germană.XXXVIII. gen.lboie 1931. vol. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. PapiiHiarian. 1907. IV'. an XX. in "T.25&-283.1 2&-165.muzeubt. 1473-1868. Bănescu).a Nouli".ro 73 . pp. s.173. italiană. 1945.181-183. Bucurettl. voi.cimec.I:R. Bucurefli. . poz. . idem. pp.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. Bucureftl pp. Mano. 1.". Bucurefll . 11.R. 1199-1836.ro / www. P. 399.. Bucurefli.".�94+4 taca. In "B. Nicolae 81/an. română.".M. Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. 580-591 .+28 pl81lf8. Bucurefli. idem. 10 voi. Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul".48&-508. Anafore şi 8lt8 Acte. Haşdeu.S/1887. Bucureşti. pp. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. Fllltti . 361. 374. .A. voi.2 fi 111.307-315.. 1939-1940.l {IY.R. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484. R.I. ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www.XXIII. passim. Mihai Regleanu. fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul. In "R.363-391+1 pl.I..". . din Biblioteca Academiei Române (M. 1941.c. voi. Documente privitoare la istoria rotrllnilor. 1 950-m . pp. 1876-1942.8.. pp. 1940. IV/1940.ll.". Bucurefll.Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave.2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga). 1. ulnla din voi. Acte şi scrisori (1527-1690).ll-m. ci mijlocit. subcap. C. Sturza. Tn "A. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii. voi.S. 6-88+4' taca. Bucurefli. Furnlc4. nr. Andrei Antalffy) . 398. Mano. ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor. Bucunlfti. în arhive.". In "B. Hafdeu.M. le doullzeci de en/ de arlllplslorle.". Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy). lorga-ed�or de documente otomane. Radu Rosetti._plei.1n-191+8 fotocopll. Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr. 1 17. rY. in C L anul XXI.R. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N. Bucurefll.A. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. m. 585. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină. 1 926. In prezenta contribuţie.303-310.ll.".R. pp. 432. gen. m. 318-319. Bucurefll. Tratatul de pac»-suuhn.C.A. 351-357. in "A. In "R. G. A propo& d'un flnnln du sulten """. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări. C. Ghenadle Petrescu şi C. fasc.S. Ghenadie Petrescu şi C. Nicolae /ofT/a2. domnul Moldovei. Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti. Bucurefll . seria tura'! .M. ROMIII .". . N. e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl). anul XVII. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi.M. Bucarest. idem.lll. V/ 194 1 . in "R..319-330. 1 850-c. lucrări ştiin�fice sau periodice.I. Filitti.". 444. OJ. A. MII10polltul ArdH/ulul. Andre! Veress. Lllhovary. poz. voi. Bucureşti.A. pp. Sturza. slavă.al X/X-lea privitoare la familia Mano.7. Tipografia "Rominl. 1931.I­ Bucurefti.". metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu. In "A. MOldovei şi Ţltil Romlneşli. pp. Nefiind turcologi (istorici sau filologi). 587. idem. Bucureftl pp.l/1-2. 1942. O . Iorga. suplimentare.7-8fiUii.".. Concepţia. nr. C. In "R. pasşinl. " : . lnf'nl. idem. In total 45 de vot.+XXI plenfe. franceză. .13f1811U1e-m 1ri artle 1934. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H. Papiu-llarian). 236-287. H. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. polonă.A. 39 p. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc. 1915. 445. voi.R. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului). s. cu caracter de pionierat. el /u/.R. idem. . Tn ambele cazuri. m. Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente.". pp.". !. t. nr. ldem. Furnică. passim. Sibiu.R. Al. Siruni}. I. Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822. 385. 438.VI.G. Colescu-Vartlc.S. vezi Barbu 111eodorescu. Bucureftl pp.". 356. pp. XV. 1863.I. s. rY. EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii). Buanfli. N/1 .I-XXI. lafl. In "A. fie din fondurile documentare ale unor arhive. Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll. voi . Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe. Andrei Antalfl'y. 439.C. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei. Bucureftl pp. 1943. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane. 1 92&-1939. .2. N. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie. Colescu-Vartic. 1852-1895.3-14.17-25. despre N. autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original. 1940.". Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. voi.8-23.w R.I. pasşinl. BIJCUI'8f1i . 1944. Alex. XIIU1984. 400. greacă. Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI.R. voi. publicate de O.".A.VI I/2..IV. 188&-1909. Bucureftl pp. V/1. Andrei Veress. prin intermediul amintitelor traduceri. t. G. //!t-In "8.a XIX-8. Dj._. 1940. 376.I. 124 p. Documente din secolele el XVI-lea . din sutele a XIV-a. O. pp. Z. fasc. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi.Z. Tipografia "Buclumul RomAnesc". pp. in "R._. In "A.

despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 . T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane. Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A.dupA cum am precizat deja.. fără intocmirea unei ediţi. condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia.ro . edille lngrijită de Barbu Theodorescu. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N.A. studiu şi documente. Iorga. Turcia. H . Dj. con�n informa�i interesante. 1972. Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. fără varianta in limba turco-otomană. fără realizarea criticii inteme. "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme. de către N.R. C. M. in special volumele dintre anii 1 920-1 938. voU (189G-1901).A. intr-un alt context. laşi. edille Tngrijită de Barbu Theodorescu.G. 152 p.D. aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi.N. Bănescu (1 926). l. ..N. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt. Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate.ro / www.R (431 voi.cimec.M. Andrei Antalffy (1 933-1 834).J. s-a modificat "in bine". Iorga de la B. 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. Siruni ( 1 93 1 -1 943). Ed�ura Minerva. Bucureşti.. Grupate in.. H. Relaţiile rorn4no-turce. c:ontervate la A. 1993. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic. fondul nr. Tar\fiOYer.l .Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani. şi Athiva de familie N. ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit.muzeubt.).ll (1902-1912). X+630 p. C. . Alexandrescu-Dersca ( 1 943). iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436. cât şi a celei româneşti. in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man . culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) . a textului. documentelor otomane.S./1 776. dosarele nr. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică. Britiaflu. pa�al utilizate . Iorga sunt Fondul corespondenţii N. www. R.N. Institutul de Turcologie. 74 . Iorga. atât la nivelul turcologiei europene. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N.R. in marea mtijoritate inedite. despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937). aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi. in fondurile: Universitatea din laşi . D. • . Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu.Rectorat şi U.1 948.1 943) etc. Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh. . Mehmed Ali Ekrem. critice. Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435. in 1 907.Facultatea de Litere şi Filosofie. acordat familiei sale.71.M. sau de o fotocopie bine realizată tehnic. Elucuretti .I.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. istorice şi filolofice. din anii 1 937. Am precizat. Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. cu citarea surselor de preluare. Bucureşti.sute de Qosare. vol.. conservata la A. Aşa au procedat N. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc. Aurel Decei (1 9401 945).D. !)ocumenl8 literare.

�· 4511-485 ti extra. .. voi.. publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. XXXIHI ann6e. 2000. con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M./1994.. n-oa s-..I. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei. 111111 XXXIV. in Nicoară Beldiceanu. 288 p. 1Ha}.. Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie). Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. IUb IIJ*.. lndld de Ec:elerlne Van..blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu. 427.muzeubt.-.o anumitA mAsuri.. 01 cn. aucur. �. .• en XXVIII. Buc:uretti . 2000.E. ori deţin informa1ii .ro / www. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea.. in "R. �.E.S. 8ucurefll. Eluanftl.V (191&-1918).X. 2000. Tn "R. Aurel Golimas. 45-48. In "Rorlw»-Turclce". 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --. pji... rn "Ronw»­ Turclce". Frenz s.IV (�91>1918). . 8ucurefll . despre temele de studiu enurnerlde anterior..". � fl .. CorNpondenţi.N lui NicoiN iot(Je. . edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea. XXXI I. IUb tii*".1.atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N. /otpl. voi. vol. Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 . "M. Tahsin GemH.".. IT. Dr. 2000. Tn "M. 434-4311.. UM81er el lrwliUulul de Tl. In "M. pllfl � � e lul Frenz Bebklger).297.lll (1913-1914). Tn "A.ql /1 /efi fi � le mottfN lut N.. vol.. penlru 8COI"d-.. �.. "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid". Iorga. Toate aceste persoane au fost. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat. Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl. Edllln MlneMI... mai mult sau mai puţin .. de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•.. IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr. "'Feplul -..48-61. preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -. Edllln Mlnenre.XXXIII.. IT. P. Documente . Jntr.. lefl. D4n Prodlln. � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o. lorge. dac.. R. Cornelie P�.. Viorica Balan. Bucere11 (�.4 (325)/eprille 1994. Alexandru AndroniC.. Bucunlfli . ldem. 1'1018. din Istanbul. lefl.311971. ·Ecaterina Vaum441 . despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie.. 19118. ldem.I. suprll note IT. lludlu . Nicoari Beldiceanu438. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane..429-430. din 30 nolen'ibrle 1935. in "inima osmanismului• . pp. pp. 648 p. 1998.". Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI.". IUb tlf*: 'ldem. XLVI + 402 p. puţin folositA in trecut: Tn Turcia. en XXIX.N.A. ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei. �. Tn perioada 1�1995. doc.ro 75 .".. IT. lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930.. 440 Vezl IIUpf8 note IT. Frenz ·Bab/ngflr.lui Nlcolee !orgii.6 (despre un _.164-201 .n.373-374._. N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul. sau grupajul documentar referitor la 'N..upre notele IT. � . a. Am preflll.lefl le Buclnfll. Tn fosta capitalA otomanA. /otpl. Franz Babinger sau Mihail Guboglu. 1995. In ltudiUI 1111 Frenz s. Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga...n. Din ". mentorului său..1 ..Vezi . Buanftl.320-322. www.". tumelar de t. 409 fi 431.. a..tlne F. a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea. ldem. la Istanbul. Mai suntem informa�.31 �). Alexandrescu-Oersca Bulgaru. ·P. IT. EdiUII Minerva. rv:.tl.nt -. eu Prol.n. P.. lllctDr PepacoltN (14 oct.ul XLVIII. Frenz � celfDu fi egent aecm?.. Dan Prodan442. 1993. a. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440. pp. Anton "Niţu.300-30 1 (-.".I.1 1 (344)/nolembiie 1995. ln ':M.. lll tredua in llmbe frwloezj ..lll. Eluanftl .441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438. ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea.I.. ca martori ocUlari sau ca cercetAtori. lt*nlle _. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945). 1 umplut de ct. mai amintesc. voi.lnlrocludlv de Anchi Plppldl. •Tn ocDnbrte 1 141 ).n Prodlln. ldem.lallogle de le . � ._ primii de . PenllltNcu. t.. XXVII p. fQofŞ-28 . fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam.In 1937-1938).. IT. Edllln MlneMI. ..IT. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite. unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive. lldJIIe. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je.. e publlaM doul � .. "*''ltNuul de E*me . prof. . 441 N. .. 1991. de asemenea. P. Buanftl.. deosebit de interesante şi de importante. ·ce au c:oritribuit. In voi.blnger. 1979.Din Arhiva de familie Victor Papacostea..I.....E.cimec...I. Buanftl. TlluleKu. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948.. 281 p. la lămurirea subiectelor cercetate. Bucunlftl .nlslllf.

R.ro 76 . 1 949. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc).O. pp. Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. Paris..1 950 . franceză. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris. Gh. 1/1942. Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova.217-235. I. Bucurefll. 400. idem. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf). Ion Ursu. Andrei Antalffy). 12 p. In "B. pp. �Iuda pre/lmlnaire. 1�146). tmpreunlf cu o Introducere de dr. . traducere duplf originalul arab. 1912. nr. /a Va/achie.1 860-c.Y.264-265. Trâpcea. Tn "Patrologla Orientalis".5.".13/lanuarie-Martie 1 937.1-3/ianuarie-martie 1 923. 1 933.I.&-7/februarl&-martle 1 923. nr. idem. . Silvestru Octavian lsopescu. biblioteci sau muzee publice ori private.2.3-56. 1 943. les Pays de Cosaques el a Moscou.C. dr. 1865. 1 1 2. Cialicoff. fasc. Constantin Moisil..303. colatlonne avec le manuscrlt no. (reednare Tn "A. 1912.7�1912. Bucurefll. 1906. germană.R. August 1940. 1 953. 1 927.. idem. pp.Isopescu.603-720 (traducere incort'!pletli insi. Er:nilia Cioran. an IV. Bucurettl. t. nr. fasc. pe diferite planuri.R. 1 976.. Vl+271 p. In voi. cit. 1 943. TnsoţltA de o Introducere. 459. Leipzig.I. pp. nr.O. .". Bucureşti.3-56. texte arabe. an IX. V. pp. gen. S. voi.XVV1937-1938. voi. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab. 1900 .173-175.".I. Papiu-llarian in "T. 1 1 9-1 2 1 : 1 23. Vasile Radu. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi. Paris. Goran 1.92-93.253-254. Friedrich Giese. herausgegeben von Franz Bablnger.1 �202. Corenul. lsopescu. nr. in voi. (13�1514). relatări de călătorie etc.C. fasc. publicatA. l . pp. 109. Zerva. in "B. Cernăuţi. pp.I. 1919.399. 11. Va/schia.247. Omagiu lui Ioan Lupaş. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh.XII/1 933. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. Tn "R. 1 930. nr. posesori ai unui . voi. italiană. Iorga.S.". P.374. Bucurefti. din Europa sau chiar din România de căre (N. B. ln consecinţă.N..112.XXIV. an XXIX. Vasile Radu sau Andrei Antalffy. Paris. Oradea. nr.XXV/1 936. Karadja. Spicuiri din cronicarii turci. pp.R. III.". Firu.. voi. an VIII. pp. Th. pp.247-2111 .ll. anul XXIII. Trflpcea. Bucurefll. Tn "Dobrogea Jună". lbn Qlfdi Samauna.". Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici. in "B.ro / www. Bucureşti. 1.P. referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe. 1 1 5. La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. pp. Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr.201-364. O. nr. Al. extras. 1 939. In "B. româna-otomane în eppcile medie şi modernă. Aurel Oecei. p.9-10/mai-iunie 1 923. pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu. pp. · greacă. pp. maghiară sau bulgară. Intre anii 1652-1659. Andrei Antallfy. 1. orientaliştii romani Gh. Bucurllfll . Ţare Cazacllor şi Moscova. S. an 11.M.+IX pl. nr..400. pp. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche.G. ldem. Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1. Urau. vol. N. in "A. nr. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină.C.". von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd. Haşdeu.I. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd.31-95. Papiu-llarian.M. Gh. Cronica lui . Bucurefti. 1. 237-302.". 99 p. cit:.R.1 080. p. otomana-orientale şi europene. Paris.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite. Bucureştl. Hafdeu.1027. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative.11. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/.259-276. Traducere din ungureşte. Cjalicolf. Texte arabe el traduction fran�aise par.Teil: Ulfaxt. idem loc. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv. www. 1 863. nr. 1 24: p. Bucurefll. Nicolae Iorga'. t. Constantin Molsil. Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0). Bucurefli. Editura Otto Harrassowllz. 1. N . t. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche..398-409+14 pagini fotocopll. Gh.}(jiTI von NOrenbafTI. pp. Paris. Tn "B. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. 444 publicate în România în perioada c. Emilla Cioren. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale. Popescu-Ciocănel. Popescu-Ciocănel.".LR.". an IV. nr. Evtia Celebi. de dr.802-805 du British Museum de Londres. Firu. 1. pp.XXII. Un istoric turc despre noi. adnotatlf. în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie.cimec. in "R. C. 1653-1658. Spre deosebire de această cunoaştere. 1 1 3-1 24. nu puteau citi. Karadja. pp. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie.I. 538 p. A m folosit. clfllftor turc. 32 p. Bucurefll. passim. O. . la Implinirea vlfrstei de 60 de ani.muzeubt.433-434. Al. ldem. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". 1909. 11. Edi�unea Academiei ROITlâne.. 1 24 p.33-103 ti an XXXII. p. 1. idem Toc.454. Istanbul. Oonado da Lezze. Bucureştl. ln ambele cazuri. C .19-194.XXVI. Th. pendant les annlfes 1652-1659. au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i .4.: Goran 1. 1 . 458. N.1/1. 1 909. Va/aur des manuscrits et des treductions. pp. L+304 p. Vasile Radu). Constanţi!. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci. Popescu-Ciocănel. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana). Bucurettl. pp.390. IV. Zerva. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie. amintite în paginile antedoare. anale. pp.674. Historia Turchesca. d'apres le manuscrlt no. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive.

Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe. Papiu-llarian. Trâpcea. 186�1881. Aceştia. Ursu. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo .l. din 1 538 (de către Aurel Decei). 1 . aşadar. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. comentarii şi note critice (Gh. tradus.ed iţia a III-a.deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog).ro n · .l-lV.l. a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. in alfabet arab. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B. Aurel Decei) sau străini. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . ale unor izvoare narative osmano-orientate. fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu.cimec. Maria . au folosit manuscrisele originale. 11 (1939- www. Popescu-Ciocănel. în ediţii critice ( 1 . C. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare.lt. Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. Această abordare direct� a textelor originale. Al. 1996. C. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră. Karadja). consemnate de sirianul Paul din Alep. Zerva) . in limbile în care au fost scrise. Iorga. Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919). o diversitate a surselor de preluare. Emilia Cioran. turcologi sau arabişti. în culegeri de izvoare istorice (N. l8fi. cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. voi . Povestea 11/eţii me/e.muzeubt.ro / www. bibliotecile sau muzeele din Turcia.. N. de analiză şi de publicare a acestora. de un martor ocular. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general.1 4 1 6]. copille sau ediţiile critice. voi. Bucureşti. cu introduceri. 425 p. efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy. 1. a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. Andrei Antalffy sau Gh. lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu. vol.P. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. Bucureşti. Haşdeu. Editura lllbatros. 1990-1991. idem. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . descoperire. Cialicoff. EdHura Moldova. Firu). diplomaţi. T h . i-111. publicate in Europa occidentală. 1 (1904-1939). Observăm. ed i�a a 1 1-a. Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. N . C. ale Kur'�n-ului. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. Carol al ll-iea. Iorga). a · modalităţi lor de abordare.Tntre datorie şi pawne. Iorga. în particular. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova. au descoperit. juma/ele.Tnsemnlri zln/ce. oameni de ştiinţă. de cultură etc. Specialiştii orientalişti. care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger). Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. Moisil. Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. editate in ultimele şapte-opt decenii445. voi. români sau turci. Pe de altă parte. EdHura Machiavell i. Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele. regina RomAniei. 1 994.

Memotf.fi indice de Lia io. Edllurli Eucicklpedk:i. � ti indice de Stlliln NNgoe.. ElMIIU8I A'-"dru l. s.vu. Edllunl MIMrve. p... evoluţia ti. sinuoasA alteori. Editurii ·p-. Gknlcu. omul fi opeta. li Bucurettl.1. cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli. 11122. 1959.22-26. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989.l:.. social. Duca. C. Edlllni M8chillvel.". Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu. Edltull "Univefsuu" S.. 1101. odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131. cufiOŞQJf.. }. 19113-1 9115.".u XXXI . iclem.ll..n. C. despre trasAturile. Bucurettl.. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe. De un real tola.R. CemAI 114f'. T rtu Maiorescu.. pp. Istanbul. 111118..52-68. Tn "M.. Buc:lnfli.. cultural.. Rodlcll Bichis.11.II0-103..... 1113-. Penlru 1:. IIOI. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7]. aucur. (361 )--eprilie 11197.. voU-111 .". 157 p.... Buanfli. Conltenlln �• .t.n.i.U XXXI . pp._. .. nr. 1�1938. S.".". 15-t p.. Buclnfti. Editura Eminaa. In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7].318-337. NlcoiM Iorga.". In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7]. Amintiti �. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&.. Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }. mai ales. Buulu ti C. 1101. . s. 111'. Buclnfti.cimec. aucur. Valeria CoatAchel). mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M. Beciu. Gknlcu. Tn "M. <t32 p. Potnte fi emlnl*t. ..1CI-13. 258 p.1-VIII.. Buc:lnfli. 21 . Al.. Gll.C. 11178. C1M11 . s. ldem. V15 1'ebtuerie 1e43. Buclnfti. Tn VOI. Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155).. � llll.8 (383)-iunie 11197. educaţional. Editurii M8c:hlevelll. New Yc1111.M.... Bucurettl. Tllu . Amintiti. 415. regina Maria. nlllditere. Mltlnelcu. Gknlcu (coonloiiiiiDr).. Velerie eo. 1113-. edllle. }. Giureacu. 1 p. (183� 1938).). Nlt:dee Tot. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C. Amlnt/tl lfll -. 11184.ro / www. eon. Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane.n.G. 111110. Armend ctlinelcu.. C&mAI pff'.. preocuplrllor rotnlneşti de orient. ". vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229. Roll*l. ldem.1-N. Darurilor". VOI. VOI. cele pu� " ". 11113--1122).I. 230. Amlnllti [11181-11UŞJ. Tn "M.. Simionelcu.II. Constantin ŞAineanu..I-II.23G-285.nlin Şiineeoo. ecfi1ie Tngrijlti.. ld1lţjl blogrlftc:t . Edllunl �. ediiJe englezi: Djemll Pahe.. ldem.I. economic. Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve. Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic. 11. nr. Simionescu). Bucuetti­ Timlfe*li.R. edllle de Stllllen NNgoe.". Bucurettl . 1101. dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. VOI. In "R. 1101._. s. Victor Sllvelcu. edl1le lngri jili . RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus . CollltMfiiGpot (1902-1901}. . 1�111118. NlcdN /otDI.+22 fl*lgr8fti . 11197.le 0 llilfl de om . 11122.. pp. }. Duca. 19n. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce. Alexandru Marghiloman. RAdui-u-Molru. IV. pp.I. 1Q81. VOI.. ldem._. le fac . Hlbrtt. lorgu Iordan. nr.A. ediţie. C. SUntem n1f1W llcllofl. Gh.. Bucurettl . Buclnfti. Crlatofor 1.VII. Emanuel Alexandru Lahovary.F. HamduiiAh Suphi TanriOver).eiMMry. llnlanl uneori..<411935.ll . Cemel .alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N.. Bucurettl .. Edllln Encidopedidi. 111'. . nr. ldem. Editurii "Plumb". I.. pp.5 (362)-mlll 11197. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �. Buc:lnfli .. indice ednolel de Stellen NNgoe. G. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te .II-III.L". editia a V-e. 111Q8. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc. Edllurtle "Silex"-OŞ.. 1914-1919. ecfi1ie. ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion. Tn "M. polltJce. Bucurettl. Edllurlle �1. � de dr.U XXXI. C... Buclnfti. ir1lrocllare de Dinu C. ediţie B. VldDr Sllvelcu. · 19112-1994. Iorga. lorgu Iordan. COCIIdorielori : Gh...e. 1838. GMdull (memorii).memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante.lorde letl.2P32. C1M11 a ât..C.. 1120-11144... 11185..I. multe dintre ele cu caracter de noutate. Armand CAlinescu. pp. .1-V. 550-689..ro 78 . de ". 3311 p. 311935. Ecllluni Sport-Turilm.iclem. 1e43. pp. aucur. 1840).ne CipiN. 19111-111117. 1 . edille lngrttA.U XXXI. Note fi "'-"# zilnoll».1111. Giureacu. Ideologic. VOI.1 de IIIMie. www.."_. Constantin Riduleacu-Motru..1122 (Memotl. � ". 1111�111311.n."". Crlstofor 1. Editurii �.. 111&4 (295 p. 1. 11191-1924.. 1 M7. . 1671-19». Hetlraler (Memotf). .• . le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul._. edllle de Dinl C.tJchel. Istanbul.I.7 (3&4)-iulle 1 1197.muzeubt... ediţie TngrljiUI. Bucurettl . 1981. s.. MemoriN oi Turldsh Stetesman.

I. "A.I . O. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'.N.N. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'.R. "A.M.N. D.G." circa. "Anuar de Geografie şi Antropologie".T.S.A.R. Constanta-Bucureşti.Ş. .I.T.O. Leipzig.R.laşi.R.' "B." "C.S. Bucureşti. B.E.�." 'Armee-Zeitung Jildirim'. Praga. U. Bucureşti.." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl.R. I.R." "A. arab.E. "Byzantinische Zeitschrift'. "A.N.I. "Arhiva IstoriCă a României".I. laşi-Bucureşti. laşi.O. Bucureşti. "A. Xenopol» din laşi.. Bucureşti. Xenopol» din laşi. laşi.B. . O.ro / www. "Analele Academiei Române.L. ." "Arab Studies Quarterly".S. laşi. Bucureşti.X. Bucureşti." "A.O.S. "A.I. "A.E.I. Istorie'.I. DireCţia Municipiului Bucureşti. "Biserica Ortodoxa Romana·.". Bulletin". Arhivele Nationale ale României.' "A. 1 . Bucureşti. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". "Convorbiri Literare".G.G. BrAila. Leipzig." 'Analele Dobrogei".S.X. I. Constanţ.M.I.' "A. D.J.E.A." "Archiv Orientalni".Br "A..G.S. Directia JudeţeanA iaşi.U.C. "A.. D." "B." 1 990 .U." 'Balcania'." "C. "Analele Brăilei". Bucureşti.R.R.A." "Arhiva RomâneasCă". Bucureşti.D.I. Bucarest.muzeubt. ar. "A." B. 0. Biblioteca Academiei Române. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik". "A. I.I.I. Bucureşti. "C.B. "B.N. I . DireCţia Arhivelor Istorice Centrale.S.Cemliuţi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica".. Bucureşti. Paris. laşi. Bucureşti.M.O. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien".Z.R. României'.cimec. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen.ro 79 .M. Arhivele Naţionale ale Românîei. c." "B. 1 964-1 989. "An. I. . I. A.Z.laşi.C.S." "A.A. Bucureşti." "B. Memoriile Sectiunii Istorice". . O.E. Biblioteca Centrală UniversitarA. Bucarest. 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane".I. Cuza» . "Arhiva Dobrogei". www.C. 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'. "B.A.C.I .L. Cluj. Damasc. . 'Cerectliri Istorice." A. "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj".A." "B. Istorie". A.' "C.R.M. "A." B.. Arhivele Naţionale ale României.R. Leiden. "A. RevistA de istorie româneasCă".C." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.' "B.U.Q. 'Analele Universităţii din Bucureşti. 'Buletinul Comisiunii Istorice a. I .N. Bucureşti.

. . New York.'a. "J. Zagreb." "H. "Der Islam". Cairo.muzeubt. Bucureşti. Bucureşti. E. Frankfurt am Ma in.ro / www. "G." "J. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti./mem. "Jahrbuch der asiatischen Kunst". . III.A. 1 929." era creştina.B. "Dacoromania". Paris. "Hessische Biographien". "Jugoslavija.F.V. . E." "Glasul Bisericii". "Jugoslovenski Turizam". "F. "F. m." " lslâm Ansiklopedisi." "Lebenslaufe aus Franken". f." "D. .S. "AI-Mustaqbal al-'arabi". MOnchen und Leipzig. 1-11. M.R:" "D. "L. Berlin.F. . Lettere ed Arle." dosar (arhivistic).Muzeul Judeţean Bolofanl d. e.c.cimec. filele. H. E.T. Split.S. . "Euphoron". Encyc/opedia of the Social Sciences." fila. f." "H.C. Jugoslovenski Turizam".L. /memoriile . "1." . fasc. fascicolalfascicolele. Split. www." F. "Morgenblatt"." memoriul. S." "J. "Deutsche Allgemeine Zeitung".Z." "Euph. Roma.A. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. 1 930 . "Hamburgischer Correspondent". Berlin.A. illustrierte Mo. Bucureşti.T. "E. Cluj. Dresden.K. "D. Weltverkehr und Kulturpolltik. Hamburg.I.B.G. F. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". Berlin. "Hrisovur. ·�utsche Rundschau fOr Geographie". "M. Istanbul-Ankara.L. Enciclopedia Italiana di Scienze. Wien und Leipzig.f. "M. Wien-Leipzig. Leipzig.natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde.S.A. /. "H. Berlin.Z.E.ro 80 .A.Ş.T. "Forschungen und Fortschritte". Bucureşti. "Frankfurter Zeitung"." Hegira (Hicre).B. I.J.L." • Joumal Asiatique".A.F.a. f. "M. Ministerul Afacerilor StrAine (din România). Darmstadt.F." "J. wa an.R. . Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. "Die Erde". D. .

"Revue Historique".S. . s. Bucureşti. "N. Westasiatischen Studieri". KallmOnz.H." "O.dl. Bucureşti. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". laşi. . Revista Patriarhiei Române".F." "S." www. 11." "R. "Revista IstoriCA".S.ro / www. Bucarest. Roma. MOnchen. II. Paris." "R.O. Bucureşti. "R.R. "Oriente Modemo". p. "S.S." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen. Augsburg.M. ·.E." "R." "Die Oberpfalz". .u·.W. "Revista Fundaţiilor Regale". �. MOnchen.A." "S." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". "M. ' "Manuscrlptum"." "R. Arheologie şi Filologie".I. Bucureşti. "Studia et Acta Orientalia".muzeubt.I. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen".H. Paris.O.O. Bucarest. "Revue des �tudes lslamiques".O. Bucureşti." pp. românesc." "R.S.ro 81 . Bucureşti.n. Warszawa. "Noua Revistă RomânA".ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale. MUnchen.M. seria .E.S.n. "M." "O.E. "Revista pentru Istorie. "Revue Roumaine d'Histoire·.A.G.W." "MOnchener Neusten Nachrichten". român. "Przegllt(l Orientalistyczny".S . · paginile.N. · . Bucureşti.I. Bucureşti.N. Bucureşti.G. serie nouA ." "R. Bucureşti. "Studii şi Articole de Istorie". Berlin.E. ' Abteilungen." rom.S.F. pagina.O." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte"." "M.I. "N.O. .H.I.L.T. Bucureşti. "Sudostforschungen". şi s. "Revista degli Studi Orienta.I. .A.P. "R. · "Die Neue Orienr.G. Roma. Wien-Hannover. ." n. "0 . "Revista de Istorie". Bucarest." "R.". Berlin. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung". "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft".I." s. "Der Sammler".I. "M.�. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA"." "Magazin Istoric".R. "M. "Ortodoxia. "M." "N." notă.J. "Ms.R." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei". Bucarest.O. "M.A.N." "Revista Arhivelor". Giessen. Bucureşti.Ab.S." "R. . "S. Bucureşti.R.v. Bucureşti.S. s. "P.H.F. "Revista IstoriCA RomanA".R. "Studii şi Materiale de Istorie Medie"." "R." "R.R.I. .M. M. .E." "R.R.M." "S.cimec.

" "T." s. . U. laşi.R.l. U.M." "V. "V.B. ." "Z. 'W. www. Cluj-Napoca. te. Leipzig. subliniere/sublinieri. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". ChişinAu. turc. subl.B. Bucureşti. "Viata RomAneasca· .R.B. Bucureşti.cimec." "S.R. "Studii Teologice". Bucureşti.T. M.D. Leipzig. Berlin. "Z. Berlin. serie veche . ." voi. turcesc.v. Universitatea din Bucureşti.I . "Transylvanian Review". Universitatea din laşi. RevistA de Istorie"." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen".-Rectoratul. "T. U. U.G. U.ro / www.R.I.-Rectoratul. "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft".dl." "Die Welt des lslams".R.ro 82 .B. 1 "Studii. .R." tomul . volum/volume.Muzeul Judeţean Bototanl "S. .muzeubt.I. "Der Tag•. . U. "Viaţa Basarabiei". t.I.B.

..E. la 1 0 mai 1 887.. XV/1970. � introducllve.. 36 p..suntem independen1i .R.. Crill*! P�...187k. Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i.. lluanfti (eldras..(Mih llllnMIIt Confrlll.lll (1876-1877).".ro 83 ..nl.Adll MoldftiM SeptenlriciMIII".E.Ş. 2 Apud Nicolae Clmllr..ro/ 1 el Romlnlel..a-149. wzl fi eonat. . iu. Memorllle regelui C. Politica exteml • Romlnlel. Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea . pp.. Bucuretti. In .rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml). 3 Polllb exteml. de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde). 1s1ot1a .. pp..«<rr.8..it. 1. iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi. E.. = . o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval.. 11187. Bucuretti. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918.ro / www. In .) şi chiar cu Turcia. p.. CXXIIdal-.132. 1994.1tin Vellchi. p.cimec. . conform căruia .U . p. Bullllln de atudll fl l1lfenlte" . EdltLn Axa. 1986..".. www. ). p...). suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti.independenţei absolute a ţirir. ediţie fl indice de Stelian Neagoe. se impune. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912. M ... D1cf10t1N c. completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole. care nu mai au ra�une de a fi...132. Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr. Bucunlfll. Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la .289. A doua zi. ·-' ..Ş.. Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl. vol. E. şi cu Turcia vom face legături nouă.. declar!nd că .«>. .ologle Tn Romtt-.muzeubt..1.aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8.S (23)11970. ' Vezl Dan Prodan...fl).". aoq. nr..". la Tncept.. V.s. Edltunl MactUvetll.I. la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N. Tn aceeaşi zi.SA. .aizei orientale" (1 875-1 878). Fleva.t 1an c . .. � . � (1878-1914) .. .... In . pp. Buclnfll....1..A. Contribufii le latotlcu/ 181.I.u. domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�. AC'l .. nr...I.. 1.consacrarea oficială" a . 11150.D.noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (.171198... din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott._ _ _ _ _ = !'VIUl. 1 999. ldem. Tn petlt»da c.

încă din februarie 1878.protecţia" sultanului otoman. in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. Ciachir. Contribuţii.279-291 . 1 994. in . şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice. 1 997 (277 p. Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici.247.protectorului" otoman. reveniţi intre timp la casele lor. nr.A. Bucureşti. p. 1969.269-270. 400 p. anul LIV. sub . Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani.". independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc. guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei.ro / www. Politica extemil.1 913. Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H. Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878). laşi. ilustrat. Ciachir. anul XXVI. ' N. pp. p.73-75.35-48.protecţie" otomană. p. prin care s-a recunoscut pe plan european. Oz1una. Bucureşti. • N.. iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel .T. . Academiei. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar.S.137-138. Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu. 33-34/1 976. nr. Contribuţii..Kurat. Muzeul Judeţean Bototanl '· . vezi Y. autonom al Bulgariei.000 de prizonieri de război otomani. România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub . Istoria._ 1 879)9. pp. Istoria. inclusiv de către Imperiul otoman. 137). Bucure�i 1 986. Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 . 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice. Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878.137. s-a organizat Principatul . 2 1 1 -248.269.9-10. şi de la Berlin (iulie 1 878). Resimlerie 1293 H. Ciachir. p. 567-592. pp. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu. pp.R.ro 84 . idem.Belleten". cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc. Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani. Harbi. Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora.muzeubt.I. 1877-1878. p. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 . p. idem.Axis" . Romania şi crizele internaţionale. au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi. V: Independenţa Romaniei: .12. Editura Fundaţiei . 1962. Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. Mustata Ali Ekrem. 1877-1878. relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România.n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. iar in imperiu numeroşi aromâni creştini.138. Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). pp. Ankara.concertului european• (1875-1878). Bucure�i. EdHura Kri1erion. Politica extemil. să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6.141.Y.A.cimec. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea . idem. Luptele turco-ruseşti din 1877-1878). in noua situaţie politica-juridică existentă. 1853-. De jure. De facto. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 . in . Politica extemil.mama crlzil orientalil" şi defecţiunea . Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce. ' Partea romana s-a aratat dispusă. www. Ed. Istanbul. lângă Istanbul (februarie 1 878). Istoria. 10 N. an in care au inceput să emigreze di. cap.). pp.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy). T. Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878. Independenţa naţionali a Romlniel. ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878).311977.'. p. ' Politica externi. Gheorghe Cliveti. pp. Factorii de decizie otomani. in . pp.

Ciachir. Mihail Guboglu. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. p. n N. fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante). libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română. 1977. pentru Academia Română1 4 . Nicolae Iorga. Bucureşti.31 8-337. pp. Politica extem/1. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574. p. anul li. 1. pp. militar. a intuit încă din 1 900.569. Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1. au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice. alegerea unor muhtari proprii.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . p. cereri formulate anterior şi de partea română.R. Astfel. Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane.12-13. pp. nr. Contribuţii. voi. pp. Politica extem/1.muzeubt.R.1S. Osmanlt Tatihi. F. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti. presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini.151 . nr. "Vezi Mihai Maxim. reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. Politica extem/1. ldem. Contribuţii. pp. Constantinopol (1902-1906). 1' N. 1900 (extras din .26.553. 1 3-16. ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. coordonator: Ioan Scurtu. cultural.18.65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane. Ciachir. R. ceea ce conducătorii otomani au acceptat. în . Ciachir.144. Tipografia Universităţii din Bucureşti. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu. Contribuţii. Diplomaţii otomani au recunoscut. 1 958. cu o prefaţă de prof. destinată aromânilor din - 11 N. pp. notă bibliograficâ in: . cordiale pe plan politic. " N.pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. Halil lnalcik. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia).ro / www. voi. Amintiti diplomatice.149.1 74. 274-284. mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial.18-19. Iorga.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir.149-150. Z. Lupta poporului romlln pentru independenţ/1.cimec. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. pp. p.. p.". p. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1. Tn consecinţă. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1. R. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. 292-293. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat. sangiacurilor şi cazalelor. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime. V-VI. relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice. idem. Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne. Istoria. pp.284.reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare.4/1935. Istoria. p. Bucureşti 1993. 294-295. pp.18. idem.80-103. www. Editura Academiei. Bucureşti.Economia Naţională"). Karal. idem. idem. pp. Contribuţii. pp. Emanuel Alexandru Lahovary. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman. (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). Ciachir. 1962. Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul .". neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 . primul în istorio� rafia universală. 1876-1907 (Istoria otoman/1. 1 ln deceniul următor.3/1935. 35. Editura EnciclopedicA. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman . România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . 289-292. 15 N. 550. 1935-1936.ro 85 . ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene. 1876-1907). Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. /stotia. /storia. conducătorii otomani. Politica extem/1. in voi.pp. Ankara. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti . au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării.

nr. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. 101111 Bulel..mediator intemaţlonal. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi . Pentru cel de miine.Imperiul otoman (Cotula V.13.muzeubt. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl.cimec. Contrlbuţ/1.a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www. Istanbul. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 . Bucuntttl. pp." . coordonate d8 cordialitate ti corectiludine.l de rAzboaiele blliclll'llce. 238 p. pp. /slorla. Rornanya. 31 7-320. ldem. " E. ldem. J*11 ci clelc:lll* � el . lllanbul. Vilenli de Munte.) • Tn anii unnltori. 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908). Relaţiile cordiale ale RomAniei a. 1964. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani. 328-334. Romlnll. 1�1908.. Edilura Hurnanit8s. 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) . aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo. Acţiunea militarii a RomlnJel..47-53. 1940-1987. . In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac.1 913): atVUment. pp. 1 7 Vezi ti Mihai M.I. 20 T. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl . pp. BIJCUI'IIftl . Gnkur. Adam. 5 (338) 1 rnal 1995. 87-97.. In JOc. vol. Vezi mal recent ti Dumitru Preda. Istanbul. pp. pp. pentru o noul eborc/ere. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma. 1 987). The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908.lorga In legillri a. Pagini de /storle S!Jd.) mJ.VII. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel). pp. 1987. Şerlf Mardln. 29 septembrie 1 9 1 3). " N. 21 N. Acţiunea militarii a romlnHor . Romlnlll Şi rilzboalele balcanice. atll nou>.. RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară.ro 86 . 1913. pp.Uniune fi Progres"). Btk. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde .1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto. nr.ntlnopole.. 1957. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee. Ankara.-Montreal.7 1101. ni . 19381 965. Istanbul-Ankara.8 (339) / lunill 1995. aR XXVII. 1995. 17 190S.. op. 1 5>156.P.Jurr/lor Turti"..o103-<109. reJati11a � . Ei au salutat revoluţia Junilor turci18.r . Feroz Ahmad. cit. Oxtord.ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal . partee a IV-• (1913-1916). N.20-23. relrnprii1\IIIJ la Belrut. .n . New York. Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice. J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi .I.O. 1 965. Edltlona I'Harmattan . CIIIChir.OW. Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi..ro / www. Conatanlln Argetolanu.48-52 (In dlferendul grec:o-turc.tl <august 1913. pp.I. N. pp. Princeton. The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$.ig rel ioaae.). Bucurettl . pp. TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti).-ti vtzlll. ldem. ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20. Pe de altă parte. Harb Tarihi Dalresl. 1948.8 (317) 1 august 1993.Uniune fi Progres"). int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic. Oemenll politici � au oon1rtt a. Politicii externi. Take Ionescu . La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 .A. 1914.n. 1908-1914. Iorga.. Gramatica 1/mbei otomane. • 11-a. latl. Ramuur.t. Yusut Hlkmet Bayur.da 1�1909.. lbnlhlm Temo. Mecldlye. Iorga. 258 p.. nr. Gheo!Vhe Cllveti.D. Tahsln Gemll. voi.esl europeanl. 22 Vezi apreclerite kJi N.. rv. 334-335.1 Imperiul otoman. pp. Editura Machlawlll. 1912-1913.. a. 1999. din octombrie-noiembrie 19.n. Politica externi.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l ..X. In 1 0 pArţi. cit. Contribuţii.23-24.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a.n.Uniune fi Progres"). Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare. an XXIX. O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ. In . cirlllll i-11 !n111ee � politic real: .. 308.7880. Asoci8ţM din Romlnll a . rnef1\lrd pe . pp. 3 voi. In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales. 1989. Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti.l 11011111 editat de Stellan Neagoe. • cArei garant moral era RomAnia . Atvned Bedelll Kuran. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll.C.xim.A.M. 249-266. 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci). cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-.D. O lllaţl de om. in capitala RomAniei. 1 52-155.7-42. indreptata impotriva unui stat balcanic. a.. lstorla. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe. CIIIChlr. Dr.E. 84._. pp.7 (318) / Iulie 1 993... 1997. In .". 458 p.P. Aksln Sine. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare.ll.13-18. Ankara. 1991 . Tltu Maiorescu. Bucuretti . pp. Editura Alblltroa.<:uJturalo. tatonările emisarilor universitari otomani au continuat. eonst. P. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul. Editura Socec. 1970. BUCUI'8fti.. 1939 (ed.

1..anului 1 91 8.1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior. pp. Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal).momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa). lniUIU din l!ucu'efti. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914. Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya). căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete. '" N. 1968. 1967 (205 p. completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 . Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili.E. DaQ Yolu. Djemal Pasha. 5 voi. 1�.mpenar. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877. Clachlr. le 6/19 mal 1914. pp. Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver. pp. pp. cap. vezi fi Barbu Thaodonllcu. U. Hatualar. voi.24. aprilie 1 897 şi august 1 901 . E. Ş..I. Politica extemll. Sertlil Miri' (N. ldarn. " N.P. 111 . voi.J. 1 931 . . editatA de dr.lorga a evocat . 61 6 . ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26. Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte. 368. IDtr/ti). derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state. Bucarest. 1976.3e9-380. Ahmed Emln YalrNWI. 24 p. In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga. Connec:licU end London. HIIHt. 1962. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare. TOrlc lsti/dtll HarlJt.A. Last but not /east.E. 1922. �. Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:.muzeubt. p. 1948. Guboglu. pe multiple planuri.E. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi. palpabile. llltll'lbul . BUielln". Clactk.D.149. 430-451 (bibliognllie la pp. lql. ldem. pp. alături de cele germano-bulgare. Carnal. în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 . Imperiul otoman stăpân pe strAmtori. General FaiYi Belen.ro / www.34). in . 3-13. 29 . pp. Poli/lea extetn4. 8mdulllh Suphl TannOvar. 180. 1965. Pollllca extarnl a Roln*iei.H..110-1 1 1 .1 920) sau editate in volume25. pp. XV / 1968. se poate afirma că in perioada 1 878. Fathl Tevetojjlu. Turlcey In /ha World War..".161-162. l!ucu'efti.cimec. dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră. lzmlr.A.560-651). E. 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud. l!ucu'efti. � www. populaţia musulmană de aici.ro 87 . 1963-1967. ln concluzie. Ankara. retrăgAndu-se abia în toamna .Iorga.. g. New Yak.. Ali Fuat Ttngeldl. Trupele otomane. MlcllM SertoOiu. voi.M.S. 285-291 . 1914. toleranţa religioasă practicată de statul romAn... ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913.24-29. Istoria. n-oa 1 -2 / 1971. 195. Nicclae /org8 (1871-1940). o dor8ll al tDid pUillnla. E. ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia. voi.X. 1922.62. La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM. /. ediţie B. 1 5 1 . O *'fi dt om. Anka'a. lstalbul. New �.A. IX• nl6a. 187&-1914. pp. Istoria modeml a Roln*iei. din august 1 9 1 6. Buc:aest (pp.). a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. pp. Iorga. In .". cordiale. pp. Memohls d a Turldsh Stalesm8n. Istoria.145. Gheorghe Platon. Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl. Cartea a doua). p.I. Cont11buţil. 1913-1919. 191�1922). .1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a .XXXIV (1962). riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală. lll .CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N. Ankara. au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N. pp. De fapt. a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia. Tevllk Blylkho01u. ediţie englezii.E. Tn. reeditare: Carnal Pllfll. llltll'lbul.. 1930. "' N.l .I. Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant. la Tayylb GOkbllgln.. IntocmitA de M._. iar RomAnia in tabăra Antantei.E.I. 1 57. 165-166.a.617. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). 191�1922 (Memoli. Vezi fi Carnal P. XXV / 2. In .Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". noasl18 tn pt1mU rbbol monclal).. au fost paşnice. 362-363.

comerţului. Din i$torla. pp.106 21 N . Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· . creşterea populaţiei (de la 1 06. /storloţJratla. Ciachi(29}. /ntroducet8.ro 88 . 32 Alex. Eknlm.8. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl.ro / www.muzeubt. + 1 (ediţia a 11-a. pp. /stona.943 locuitori Tn 1 879 la 381 . despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem. 1. atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti. p. A. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:. culturală sau literară. micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. p. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă. pp.297. Tntre cele două state. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne. 296. rela�onal. Toate aceste legi. pp. subcap. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. . şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică .5 . nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 .140.29-30. transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi). cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică. romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. pp. precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. A.1 . Astfel. Editura Academiei .n-106. ediţia l-a. "' Lucian Boia. p. Ca urmare. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode. tehnici şi reguli precise de muncă. cea din 1903. 1976. De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui .296-297 fl M. dar "' N. economică.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32.meserie" res�ată. improprietArirea unor categorii de popula�i etc.. Buanştl. Clachlr.priet�ti.conform aprecierii istoricului N. cap. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial. 256 p.ldru Zub. 1987).1 90033.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . pp.o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny). 1985.�27. activitatea istorică românească a inregistrat . vezi fi Mihai Maxim. Din i$torla. Ankara. Ajunşi Tn acest punct al expunerii.vieţi istoriografice". precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile . Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . Moatedb Olkoul.306 locuitori Tn 191 �. Contribuţii. Istoria. O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. XX). aşa cum exista o viaţă politică. turismului.cimec. abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici. la fel ca in oricare altă . 31 Pentru detalii vezi M. Acestă . regimul proprietăţii imQbillare. 30 Ibidem.296 . · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * . devine o profesiune. legea din 1882. DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ). 1966. Ciachlr. şi dezvoltarea ştiinţelor. Eknlm. industriei.

univ.1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn . Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. cercetări istorice prop. Departe de a fi disonante in campul istoriografic.cimec. şi a construcţiei. istoricul Alexandru Zub: . vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a. in timp ce direcţia romantică in istoriografie . metodei şi spiritului . lafi. Zub. ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L.52�. A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii. factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX.turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea. cercetări etnografice . univ.triada critică": Nicolae Iorga . p.Revue Historique" şi reprezintă. p. nr. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare.C. 311 Ibidem. elaborarea manualelor. in linii mari.273. cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno . popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. O istorie a Istoriografiei ramine. 37 Ibidem. devenită de altfe: clasică. p.ro / www. Iorga a fost. al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36. Un personaj al imaginarului popular. p.turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular.9.MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală. cit.144-163.34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut. in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se. Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme. in sinteza acestuia. Bogdan Murgescu. .şcolii critice". op.2 1 1 993.ACTA . sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9.Dimitrie Onciul. preocupările de orientalis� turcologie.9. Tn . studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc.culturale: pentru un român.co . . s-a afirmat plenar . traducere de laura Cuţitaru. Editura .otomane. 1859-1918". ci . cit. .O. Ea corespunde.varsta de aur.Institutului European".celălalf'.ro 89 . care trebuia re-studiat. Corifeii şi discipolii ei .23. ilustrată magistral prin .p.îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare. desigur. Dintre cei trei istorici amintiţi. prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 .L. rigoare a criticii. fructul influenţelor programului.au pus accent pe document. in mod rigid şi exclusivist. cu şcoala creată de G. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 .N. după formula lui N.partenerul de dialog". Mihai Maxim şi asist. Zub. Asia Mică sau Orientul Apropiat). 1996. pp. pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine. . încă modest şi timid.istorica .muzeubt.Ioan Bogdan . . aceste noi preocupări sunt. fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare. prefaţA de Alex. Monod pe lângă . politic şi religios. autenticitate. . filosofia istoriei. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur.şeoala critică". in cadrul preocupărilor de orientalistic� . in marea lor majoritate. 30 www. Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii. Iorga. Ibidem.Europa Est­ Orientală". preocupări cu dorite finalităţi instiuţional .lingvistice. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate. dr. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe. Boia.peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf . Burureştl pp. preocupări lexical .istorice.riu-zise.". prin publicarea şi interpretarea lor critică. momentul maturită�i depline. actul in . studierea toponimiei româneşti de origine orientală.. op.didactice. coordonatori: conf. Turcul.273.S. lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu . in evoluţia istoriografiei române. _ 35 Al.

celelalte două preluate din periodicele vremii46 .1 1 5-1 34. iar altele din diferite publicaţii ale epocii45.l. 1853. capitolul Acte diplomatice.244-269. laşi.. pp. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco .tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. I-XXV. scris de însăşi mâna sa. Principelui Mihai G. T(heodor) C(odrescu)"43 .n.231 . Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici. juridice.3�50. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�). Descoperirea.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826. în publica�i .ll. 1875. pp. www. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856. oficiale.P. din perioada 1 780-1 822. Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave. laşi.osmane.l. 1 77 1 .1 18-231 . Anafore şi alte Acte. laşi. a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul).n.) 1 1 8 şi până aice (p. etc.n. 1. la ultimul document.Toate actele.2.l. 1887. . Ed.. în monografii.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\.243.1 776. citatul la p. · <> Ibidem. 1 857.l. 1-18. Tipografia Buciumul RomAn. în lucrări cu caracter lingvistic etc. pp.ro 90 . Sturza. studierea literaturii populare şi a folclorului turco . sociale. . prima după originalul aflat în posesia lui Th. militare.otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice. p. traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane.246. mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila . 246 . după copii ale acestora47 .XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei.225-243. 1 4 Ed. 1889. Sau: . beraturi..cimec. a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol. pentru care garantez autenticitatea lor. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. "' Ibidem.ro / www. P. . berât-e. româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă. "' Theodor Codrescu. economice. ed. laşi. P.468-482.D. T(heodor) C(odrescu)"44 . unele fără indicarea depozitului. a menţionat sursa: . dară trei. Ed.81-82. voi. făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul.lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale).S.l. Codrescu.): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat.421 -424. "' Ed. . 44 Ed. din sutele a XIV-a. hotărâri judecător�şti etc. Tn voi. Tn voi. Tn privinţa provenienţei acestora. surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV . Mihail Sturza Vomic. in aceeaşi perioadă. laşi.433-460. culturale. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822.Această condică se află în biblioteca I.n . hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori). unele volume au fost reeditate ulterior. T(heodor) C(odrescu)"42 .) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe.muzeubt. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866. pp.P. Theodor Codrescu. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina . 1892.Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi. în bogata sa colecţie de documente40. D. 1 852-1895. laşi.D..231 . PP-221-224. fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p. Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842. p. . D.

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

t. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) . la îndemnul lui N . 64 p.A. Historiae Musulmanae Turcorum.".1 1 ianuarie 1 690. p. Iorga. 1910. Iorga. nr.ro / www. insuşite şi aplicate in RomAnia.A. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N .A.I. t. Moldova (Bogdân) .ro 97 . beneficiind de o recenzie favorabilă . de care trebuie să �nem seama"•. 1 97 şi publicată in 1 700. datate c. poziţia 399). 53-62. Bucureşti. Tezlf pentru licenţa Tn istorie.".Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. III. Bucureşti. inedit. În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume.R. Iorga. ms. cap. cetatea 09akov (Ozii) etc. in N. aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. 35-60. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi. 254. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA. însă puţin cunoscute. Iorga . alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî .1 9-30. R. 1 899. nr. Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir. 1 90 1 . Bucureşti.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia. şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra . in . 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659. Iorga. m. Frankfurt. pp. s. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . 1 5/1 August 1 900. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute.M. Emilia Cioran. VI + 271 p. 11. Iorga. autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk). voi. anno (15) 78. R. Bucureşti. XXI. 2. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea.Revista Nouă". în fondul de manuscrise Szamoskozi.". 100 ldem.I. 1 590. Un c/1/iltor italian Tn Tun. 100 In . ""' N. III. 101 www. pp. 53. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea. Lucreţia 1 . de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius.55-63. Bucureşti.ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin. 1 639. 1 00 Lucreţla 1. C.S. Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost . a adunat. Theodorescu. p. c i intr-o expunere umflată.tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B. pp.).M. 1 895. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe. Manuscripte. Bucak. in . Bucurefti. Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. 1 1 9-120 (nesemnată).muzeubt.b Tarsia . XXXIII. 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N. apoi cele referitoare la anii 1632-1637. 327 p.A. cap. 3) ms. 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . 1 2. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente). anul III. Apolodor. Nicolae Iorga'. val. 1 649-1 650. 11. Bucureşti.2. Lazăr Şăinaanu. 1 07 Emilia Cioran. Belfour. dezordonată şi naivă. Roma. foarte interesante. XI-XII şi XXX-XXXI. Al doilea memoriu. extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi. 1. o altă fostă studentă a lui N. datat 1 606. în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române. Apolodor. prefaţat.R. pp. 1653-1658.N.Paris. 1 899. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . nr. in . Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman. Tesll de Ucenţll Tn Utere. Bucureşti. voi. Iorga 9 . 104 .cimec. 1 740 . comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite. pp. după ediţia engleză realizată de 107 F. Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea.S. s. 11. au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 . 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle". pp. vezi N. Studii şi documente. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco. 1 900. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv.

ulterior şi alţi specialişti urmând. 202-207). 111 ldem. Bucureşti.muzeubt. C. n. 1969.". p . după textul arab. Popescu-Ciocănel.ro 98 . 1906. "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii. la . reuşită. www. S.201). D. pentru aceste informaţii vezi pp. după textul arab". pe care le-a folosij Donado. a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie. Gh. p. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 . 31-95. Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri.autorul 117 întregii opere" . Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie. despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. Gh. t. după ms. 1 7 . Paris. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh. "' Ibidem. unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). V-L. ta Valachie. Ţara cazacilor şi Moscova. Valachia. Muzeul de istorie al jud.ro / www. p . Intre anii 1652-1659. pp. 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp. introducere. împreună cu o introducere de dr. este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". 1 .traducerea eXjl ctă ca formă. specializarea In 110 orientalistică.Nuovo Archivo Veneto". speclal�atea istorie-geografie. P. despre expediţille lui SUieymAn pSş. prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. 110 Donaldo da Lezze. Iorga a amin!� de . Popescu-Ciocânel.6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . despre cronicarii preluaţi de Donado. Vezi 1. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea. Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova.. francez 120 nr.B. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. Simache. licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905).Ecole des Langues Orientales Vivantes". R. pp.cimec. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. Ursu. Belfour şi Emilia Cloranu. Ploieşti. 110 Ibidem. 1909. pp. Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. Popescu-Ciocânel. '" N. fără umbră de IndoialA. vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . L + 304 p. 1/2. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897). calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. 1. 296 . mai ales. te Pays des Cosaques et a Moscou. 6-7. XIX. intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale". ibidem. collationne avec le manuscrit no. 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. adnotată. Bucureşti. inalte foruri de invăţămănt in 1906. totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv. an XXIX. Orientalistica romani. 342: . dar nu corespunzătoare ca fond istoric.. Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. Bucureşti.. Ambele sunt destul de defectuoase.Gh. "" Ion Ursu. despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . Ulterior. în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. Popescu-Ciocllnel. Historia Turchesca (1300-1514}. 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări. deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. texte arabe. 1912.t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp. 1 . 21 p. 33-103 şi an XXXII. despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan . d'apres manuscrit no. la Paris. 11 3 Ibidem. ) din Britlsh Museum. tradus in «dulcea limbă românească». 1 909. Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori. Ediţiunea Academiei Romane.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh. 191-195). IX: . Popescu-Ciocânel a fabricat. 18 p.Grădina 113 florilor după originalul persan .. estratto. 1 98 1 . publicată. pendant les annas 1652-1 659. 115 Mihail Guboglu. 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze . 11. Bucureşti. Popescu. Gh. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. specialist în 112 limbi orientale . (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . Venezia. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi. Acesta a constituit prima încercare . 1909. t. apreciat ca fiind . G. 208-213). că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze. Bucureşti. o versiune românească aproape completă: Cllltoriile. p. cum insuşi prof. 236. in . Po­ 0 111 pescu-Ciocănel. 1969.F:cole des Hautes Etudes" şi . perte 1. decăt pe originalul arab (sic!)". Prahova.Go/estanul. p.Din cercetările făcute rezultă.. voi. începută de d. in . iar Angiolello nu e decăt autor de memorii. introducere. Nuova Serie.

IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti. condus de marele paharnic State Leurdeanu. 11 despre MahmOd 1 . când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp.Milescu" 124 . o nouA ediţie la Ed�ra ETA.39-124. 1 715. pp. in ibidem. visle/se i Bender (Afenduli). 12 p. (pp. a fost membru al corpului expedi�onar muntean. VAcârescu. 1 860. 98 p. dr. Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke. sli se ştie.". a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 . Iorga. Ullman (la Bielefeld-Leipzig. 11. două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. scrisori şi cronici. fiiril prefaţa traducitorului). Constanţa. IX. cu referiri la relaţiile lor cu romAnii. traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. 1'" Dr. care a tratat in volumul ! despre Muhammad. S. 1 869. Cluj-Napoca.. attribule Il Constantin Diichiti. l a inceputul secolului al XX-lea. 463. pp.. Bucureşti.. 1/1913. grec stanbullot. o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme. Gadjanoff. an 11. Stockholm. .muzeubt.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea. u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII. Bucureşti. 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D. lase. 9 . central şi sud-est europene. Tânărul universitar bucureştean a descoperit. 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani. 237-302. Silvestru Octavian lsopescu. p. Gustavus Fluegel. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. un apendice documentar (pp. pp. . Gottingen. pp.302). publlcaUI de Nicolae Iorga. Llpsiae. ln această situaţie. 11. G. S. In . atribuită lui N icolae Spătarul . lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . R.134146. 122 1n . 78 . vezi şi M. cap.ro / www.90) şi un indice de nume (pp. 1919.R. Sllvestru Octavian lsopescu. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N .c ătorul. Guboglu.327.Oobrogea JuNi".M. 1 9 1 3. G.T. pp. voi. Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti.Svensk Tidscrift Sartryck". Iar In voi. atribuită lui Constantin Diichiti. Coranul. Cronica a tost elaboratA In limba romAnă. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii . 1 715. 1 863. . 247-274). 51 1 p.Senm III (pAnA in 1 794)..Biblia" turco-osmanilor. Cemtuţl. voi. IX. Orlentallstica romlnli. den multe letopiseţe izbranil/1. cronica expediţiei turcilor in Moreea . 1 9 1 2.. fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 . redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. voi.237-247). pe baza celor 3 mss. Papiu llarian . cap. articole citate la n.205 (cronica in limba greacâ). D. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp. aflate la B. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. text reeditat In :"A. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă. a doua 127 126 de Afenduli . Bucurefli. XIV +228 p. 1 995. ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . tradus ş i editat. idem. pp. 538 p. vezi şi M. En grekisk Kron/ka am Karl XII: S. in . 1 • Istorie a/easli pre scurt. Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia. redactatA dupA martie 1656. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. Tradu. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe. Bucureşti. Bucureflj. "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea. Rege/a Suediei. an VIII.".Ahmed III inclusiv (pp.I. 192 . Iorga.1 773). 1 912. urma textul acesteia (pp. in timpul expedi�el In Moreea. Povestiri. "" N. Geschichte des Qorâns. 190 1 ) .A.R.adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. www. Bucarest. 1905. . Iorga.3-8). recensuit .. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle. Guboglu.1 83-207. an XXXIV. 7-8/1 912. Studii şi documente.:elebi: astfel. cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. atribuilli lui Constantin Diichiti. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. O. Iorga. 120. 120 Coran textus arab/cus. nr. in N. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane. orientale. 1905. p.. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 . Conlributions roumaines.B. Autorul.".cimec. 121 1n .. . Rl di Suedia. unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt .275 .77). prima scrisă de Alexandru Amira 5 .ro 99 . 210-213. 91 - � 98). dr.. a fost editat manuscrisul lui 1. de Alexandru Amira. ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane.

cum sunt cele germane ( . Tărgu Mureş. dr. 52-60). aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România. Guboglu. primul orientalist roman. 342-343. Cluj . Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem. . in revista .§n-ului. lsopescu. Contributions roumaines. Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp. Mircea Păcurariu. anul XXXI.". "'"Dr. Dan Prodan. 90 . Bucureşti. 137 Gh. in . www.100.5. . 1971 .). a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului.215. iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133. Gh. nr.". Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. Andrei Antattry.iulie 1 957.. pp. 1 30 Pr. lslamul (pp.6 . rn Dicţionarul teolog/lor romani. L'Ori6ntalist transylvain.Scânteieri". ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii.Napoca. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu.muzeubt. 1 . R. '"' M. nr.ro / www.1041 . .originalitate în concluziile formulate 130. pp. orientalistul transilvănean a concluzionat: . dar faptul că nu oferă mai multe .Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136. anul l. 471 . anul XXXI II. "" Nicolae Neaga. seria 11. pp.5.) englezeşti ( . în limba franceză şi ( .G. 9-1 1 ) . în 1 929" 1 32 . 1996. Silvestru Octavian. 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. laşi. p. Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'. Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 .".T. /sopescu (1878 . Valeriu Niţu. 1.538. 3 . DorotMe Sasu. O. Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 . Mohammed (pp. rn . 1036 . . dr. că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. .S.veţi crede .472.s. 49-52). în legătură cu care dr.468 . făcută de lsopescu. O. pp. Coranul (pp. pp. Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S. voi. Andrei Antalffy.. pp. a comparat dr. in . 27-49).pe modesta mea garanţie . 272. Bucarest.6 1 mal . pp. Orientalistica romanii. orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905). 9 . a afirmat: . No. univ. 1 958. pp. Tn ultimele patru decenii. p.octombrie 1 972. nr. Andrei Antalffy. A.S. anul XIX.1 0 1 septembrie .ro 1 00 . . Profiluri mureşene. 363 . TArgu Mureş.detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare. traducerea oficială în limba turcească. ).7 1 mai ­ iunie .M. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe. rn . traduclltor din slriacll. 61 . BucureŞ1i. ) italiană ( . Un orientalist roman: S. poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii. p. vechi şi moderne. Antalffy Endre. 5-611938. EdHura Univers Enciclopedic". Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere . C/erici romani orientalişti. ale Coranului. Speranţa.T. "'Ibidem. Sistemul religios a/ islamului. in . Spring 1996.V / 1957. .B. 2 1 4 . Istoria roabei Tavaddud (pp.privită în ansamblu. 1 1 -27).M. III. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului.. p. nr. 5 . volume V. BucureŞ1i. .cimec. prof.". Speranţă137.1922). . uneori până la minuţiozitate. idem.386. "" Atanasie Negoiţa. '"' Ibidem. 5 .Iunie 1 967. Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!).347.". Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi. in voi. Tn continuare urmează textul traducerii131 . 1. lsopescu .1922). O.

nr. Tn al doilea rând. în ultimă Instanţă. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) . Popescu-Ciocănel. Evident. descoperită în comuna Finta. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. Tn concluzie. publice şi private. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. filologic. arabă. O. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă. italieneşti. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane. la această .după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane. religios şi didactic.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. 224 • 225.dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. după care să se fi realizat traduceri. de către specialişti români. a unei religii. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. Prefaţ/1. Bucureşti. evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. culturi şi civilizaţii universale 140 . I nscripţia de pe piatra funerară. de pe monumentul funerar al unui . Neazi. Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . dar şi accesul. 1 / lanuarie 1908. Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana.cimec.ro 101 .sursă primară" a lslâm-ului. profesor de limbile turcă. Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română.ro / www. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative.S). atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană. anul XLII. filologic şi lingvistic. Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie. religie adoptată oficial de turcii otomani.muzeubt. De asemenea. greceşti) despre relaţiile româno .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere. s-au folosit manuscrisele originale. putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. de popularizare şi informare. o finalitate religioasă­ didactică. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi. a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică. alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. de către musulmanii din România. L. din punct de vedere istoric. cu caractere arabe. lsopescu a precizat ca . a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M.". Dâmboviţa. www. jud. 3. pp.c. ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene.turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. fiind studiată ca izvor istoric. 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV .începutul secolului XX. ••• In . Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români. p. ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă.

328. G. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes.cimec. www. mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române. '"' D. in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. vezi şi M. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes.29 . pp.ro 1 02 . BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 . G. Bucurefli. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri).muzeubt. conculzionând că. Assan.45. . altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44. 8 . este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye.Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic. vezi şi M. '"" Constantin Erbiceanu. p. C. Bucurefli. Conflictul vamal cu Turcia.. 4) pământurile neproductive. Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman. După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea. Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D.. care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. '"" T. 2) proprietate publică (mevkaffiye. de 1 700 a 182 1 . a fost studiat de juristul George Filitti . 47 p. . Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea . lbidfHn. Nicolaescu. .47. haffid jiye). Otientallslica romlnlf. p. '"" Ibidem. şi a lui 1. după edi�a originalA In limba greacA. 1898. Nicolaescu. Un rol important . destinate recultivării (mev�t). pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). Rlspuns D-lui B. 1 10 p. Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu. 37 p. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat.28. bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză). G. 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G. Bucarest. 1899. Stamatiades. pp. 1900. drept de preempţiune. Istoria sultannor a Imperiului otoman. Otientallslica romlnl. " " Ibidem. Guboglu. Bucurefli.cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. 228 p. pp. pământuri mev�t. Filitti.ro / www. Guboglu. 1 881. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide. conform legilor otomane. Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146. 45 . cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii. potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. Djuvara.1821). Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană. . 322.. Atena 1865. contract cu sau fără obligaţii. transformată in vakuf-uri). moştenire. a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic.

voi. precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze.1489). L. 1914. Dlmit'IJ Preda.. Bucureşti. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii.. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 . Ştefan Pascu. 1909. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . www. 12 vot. 224 p. in concluzie. pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti ..capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. pp.). 869 893. 1905. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . Gotha. laşi. 1 845). V. bazată pe o educaţie şi cultură superioare.+fotggrali l . Buareşti. 1 880. Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne. 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N. ed.-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856. D. Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş. XVIII+405 p. 8uc:u'eşli. Iorga. laşi. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu. 52 ldem.capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu . 11. Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs. O.tractatelor dintre români şi turci". laşi. La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547). conservlind. Vezi şi Andrei Radulescu. ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor . D. ldem. voi. 8ucu'eşti . precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema . nr. nr. passim). 1.ro 1 03 ..CT/t. 1 894. Edua Dada.M. vot. 1 997. ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman . Tncă în timpul perioadei unioniste. Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii.). cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 . ti nr.romAni 1 puteri europene.Arhiva Românească".VI. El a ajuns la concluzia că prima .P. 16 p.. in . 1 9 1 3 . Wlell. deschise către modernitate.c. "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc. în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. Buareşti. lassy. Iorga .832. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman. bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de . XIV + 402 p. Bucureşti.1 18. statalitatea şi autonomia acestora (pp. XIV-XIX).378-392) a afinmat că . 1. Ursu. Emest Lavisse el Alfred Rambaud. 1 908.ro / www. voi. Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec. 204 p.Vllt. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 . an XXXVI. contrinuVa a meritat să fie amintită p. pp. 1 -V. 1. XXVIII+221 p.capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . Xenopol. Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii.. menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie.. complicata.1473.D. Paris.lt.. pp. Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu. 830 .( . Şt9fan cel Mare şi turci. Cluj-Napoca. 180 p. 11.muzeubt.cimec..994 . Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. sous la direction de M. Scopul pezentei analize fiind bine precizat. 1 1 27 . vezi supra notele 1 1 5 . A. 205 220). cuvAnt inainte de acad. 1 . . 8 / August 1907. Ulterior. '" N. an XLII.". pp.1538).827. 1904. idem. 1908. 372 p.997. Buareşti. XII +541 p.). şi. 1. · ''" Paris. 10 1 Octombrie 1902. "' A.X. idem.:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului.E SEPTENTRION/t. 1904. autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. scrisori din august-septembrie 1856. 294 . idem. 1 888 . laşi. voi. Iniţ ial lucrare de licenţA. pp. la nordul Dunării. 1914.compl. 1. 1901 . 383 (ediţia a 11-a.p. Istoria romanilor din Dacia Traianll. in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours. nu pot decât să le amintesc. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. 1 1 1 Noiembrie 1902. voi.1 9 1 4. Existenţa mai multor ediţii ale . III. 213 p. 2. ldem.) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!.capitulaţiune" cu Imperiul otoman.)" . prin acţiunile lor. 1 987. ed. Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla.Ioan Ursu. In concluzie (pp. timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române. Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476. Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. p. MOLD/t. ed. nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă . formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49. 1 900. in special. ldem. Editura Albatros. I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p. 372 p. an 1 1 .1 1 30. 798 . Buareşti. vot. Paris. 1 896. cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc.US această perioadă. ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc.1 893. şireata şi duală. 1 16 p. popularA...

25. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul.64 . închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) . 1 01 3 . cănd contele Or1ov. opera istorică a lui D. 1 242 -1247.tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi. echivala 2 cu un tratat de pace. 487): . an. 4 '"' Ibidem. 493-494 şi n.Muzeui Judeţean Botoşani .tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul. . apreciind că în perioada 1 420-1 456 . p. . 55 (ed. 4 102 Ibidem. p.tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 . cred . al lucrări. "" Ibidem. Tn subcapitolul ultim." 1 64 Retrospectiv.. al IV-lea. 158 Ibidem.49 . 104 1bidem. Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( . scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . 98). )". 1993. ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii. 65 (ed. p. Acesta a ajuns la concluzia că .. 87.. Bucureşti. i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C. Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă.. pp.1015. ) ..924 . cit. aşa cum s-a stabilit în 1 456. nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( . că o . . www. 1993. care învinsese pe turci în atâtea rânduri.închinare a ţărei n-a fost" 1 6 . p.ro 1 04 .muzeubt. p.G . nr. 99). '00 1bidem. vezi supra n. 1 54 . in idem. p. . nu se adevereşte deci prin documente. ). în schimb. 496 . iar în 1 839 . cât şi între sine pentru unire" 1 .cimec.. 1993. p. 21 .domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. p. pp. muntenii au redactat actele ( . . p. le-ar fi plătit tribut. de care vorbeşte tradiţiunea. independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice..498). pp. (. . p. C . în condiţii .însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii. 56 (ed. antologie. Studii de istorie. Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie. 504). '" Constantin Giurescu. ' Ed. 58 (ed. Glurescu.ro / www. . incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată. au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. C. Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil.. 910 . plăzmuind ( . folosit şi citat aceste . Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea).. 1 993.de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită. in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor.65 (ed. Ed�ura Eminescu. nr. Astfel. 31 (ed. Aşadar. XLI. Studiu istoric.. 501): . pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor. 504). Giurescu a subliniat că: . 1 2 / Decembrie 1907. p. 503). ''" Ibidem. 1993.51 (ed. că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. scrierea ( . ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani. 1993.capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. Constantin Giurescu a cunoscut. Pe temeiul spuselor lui. 65 p. şi tot pentru motive politice. Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. ). Bucureşti. 1908. lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei". Principatele fiind suverane. 9 1 Septembrie 1907.. 10 1 Octombrie 1907..o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . .. pp. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice. Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe. . 63 (ed. Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. pp.reedltare in 1 993. iar moldovenii au alcătu�.( . s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif. că tribului . nr. pp. pp. autorul a făcut . lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs. istorică 1 59 . 1993.. o realitate de fond.. pp. că tradiţia istorică.)" 161 .A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634. 1993.22. 1 . loc. 1993. Cantemir şi diferitele versiuni ale . ele au fost arme ' 54 ldem. dar exprimau. 157 Ibidem. p. de istoricul Constantin Giurescu. scrisoare din 30 septembrie 1 856.

63 p. R. XXXV III. Tn primul capitol al lucrArii. O. P(eretz) . Bucureftl. 1. 174 Ibidem. ".Faptele pe care le stabllette d.celebru studiu. 4 .anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168.". Glurescu. Filitti a trecut apoi in revistă . 3 1 1 - www. 29. bibliografie. conduzionAnd că . . pp.compl...de fapt.ro 1 05 . trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. 170 Ibidem.. .1 914. Introducere la C. Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu. 1985. nr. fără contesta�e din partea Po�i"174. El a precizat că .capitulaţiilor". nr. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat.trablteklr" le pp. s.. nr. nr. de a n rotesta impotriva şi de a limita.33.textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl. 69 (analiza Intregului studiu la pp. 23 . 3 . şi a unor înţelegeri bilaterale scrise). an XVII. 1. P. Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că . 101 Dlnu C. 111 Mlhlll Maxlm. căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală.I. C. 11.capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic. Edltunl Enciclopedici. diplomatul şi istoricul ! .otomane Tn intervalul 1 878. existase într­ adevăr'' 1 65.privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. nr. 7.. nr. 8 / 1 7 iunie 1908. . Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /.aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te .7 / 1 . Giurescu.) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p. vezi ti �le lut Manole Neagoe.prin capitula�i . cit.59..) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării. p.Neamul RomhiC".ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare.P. p. religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 .un foarte frumos studiu Independent . cu o prefa1il de Prof. Bucureşti. 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. . 2 1 19&4. pp. a unor circumstanţe concret-istorice. cuvAnt Inainte.S. an III. însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169.55. Fllittl. reale. 7 . 4 1 6 aprilie 1908. Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512). pp.C. Ed�ura Eminescu. "' Vezl .. C. XVI . 1.1 6. Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal. admiţând afirmaţiile lui N.ro / www.L. de-a lungul timpului. tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea. C.23. implicit. an IV.A. Iorga 1 1 902 şi C.. D. 167: . autorul a analizat . reeditat In idem. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească.S . de la 1 879 (noi. In .A. 5). Bucurefti.cimec.". poate prea tranşante. Opere alese.convorbiri aitlce". p.a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772. op.M.actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec. 25 . dl . administrative şi fiscale" şi cu o 31 2.XIX171 . 67. �III lnalclk.2 / 25 februarie 1909. pp. text stabil�. on Ibidem. etc. pp. 1 . şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. t. C.76). pp. an III.( . 1. 17 . pAnă la anihilare. ale Principatelor RomAne. 1 9 1 5. Filitti a negat existenţa . Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano . Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei. an XLII. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl.". "' Ibidem.474: . p. ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i.se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc. 1993. 1• Ibidem. vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . romAnii . 1 908: . BU<Ueftl. Filitti a reluat problema .4. 173 Ibidem. C. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi.muzeubt. In .). 0 1 . Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă. Juristul. Acest . bl fondul problemei . Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor.R. (XLV + «3 p. s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi . pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 .6 . pp.Viaţa Nouj".

d a r nu supus. an XXIX. Ibidem. 35 .49. apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor..". iar . apoi. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . 10 1 343 . Ibidem. pp. dar plata tributului nu implica închinarea ţării. Domnul �oldovei era tributar otomanilor. Constantinescu sau de Gh. . 26 .ro / www. pp. Studiul lui 1 . Tn ceea ce priveşte Ţările Române. N. I. Bucureşti. cit. "'Bucureşti.B .86. recent.tractatul" moldo-otoman o .23. XIV.Fevrier 1916.Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză.. 1 833-1 8501 75. 45 . cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2.M. . .. ci doar răscumpărarea păcii. prin pacea încheiată probabil în 1489. 34 . 2 . 1 1 3 -1 14. 182 Ibidem.. n-os 1 . pp. la L C.. 20 . 184 Ibidem. Conatantinesc::u . . op. 1 1 4 p. Ştefan a reluat plata tributului. 113 Ibidem. A. din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate. autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor.1 12. Constantinescu. A. N. Filitti. XVII I-XIX) 6 . 89 . s.. Iorga a recenzat această contribuţie. Fililli.închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă. porlret de istwic. m P-lea.28.ro 1 06 . "" N. 1914. C. pp. pp. Bucarest. u• . cit. era independent. pp. pp. tribut otomanilor.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec.46. . 1. Iorga Tn . Filitti încă actual după opt decenii. pp. Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 . analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare. de N .8. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV. nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . A. ţara devenind vasală acestora. p. Cuvint Inainte. vezi. şi idem. se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi .000 de galbeni ungureşti 0 . Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale.model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 .XVI . pp. in . deci 6 nu vasal 1 3 .oc:tombrie 1995.muzeubt.21 Janvler . '" Ibidem. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului.19. poate daruri ocazionale. analizată sumar de C. Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei.C.cimec.n. a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. 11 . apreciind-o ca fiind un . iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4.64. op. . recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a . ''" Ibidem.studiu precis 65 (1 538) 1 .compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772. . în timpul lui Alexandru-vodă. Tn concluzie. 67 . pp. "' N. - George1a EESO ann6e www. L . Zagoritz. obligaţi fiind.". nr. Giurescu in 1 908. a fost o contribuţie importantă in domeniu. completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei.

autorul a respins concluziile formulate de N. 44' IIIV16e. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate.I. pp. pp. 181 . E. Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N. Llbralrie Felix Alcan.183.229. In . 1" annee . Nu a existat însă un front comun antiotoman. G. . Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman. economice etc.B. T. O. susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. nr.8 1 Juillet . Giurescu ( 1 908). N. 1 930. 1 "7 Gh. Djuvara. pp. Paris. Constantinescu. este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . al unei anumite concepţii istorice. Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913).�mentar-cronistice.E. 419 . Iorga a recenzat studiul. Tn .c. 107 .modeşti solda� de jertfă".. ti y a eu une question d'Orient". După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4.Solia . Tn concluzie. Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie. Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova. G. .7.muzeubt. Ojuvara. dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189.ro 1 07 . Ma mlssion . Mes mlssions dlplomatlques. . de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193.eco. subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86.�. 7 . 7 . idem. Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că .Le Havre . A. Felix Alcan.cimec. Gh.B. n-os 7 . ''" Ibidem. T. In . Paris.1925.Ga/atz . Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497. Studiile acestor .. IV+180 p. divergente între statele creştine. '"' ldem.442. no. pp. pp. iar conducătorii creştini (şi unii gazetari . Bucarest. după expresia lui N. 6 . �. Iorga in . '"' Ibidem.des qu'il y a eu des Turcs en Europe. Tn ce priveşte al doilea aspect. a studiat · .AoOt 1914. Constantinescu 1 88. susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497. Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N. autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman.494.A.". ce-ar părea puerile astăzi. cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce .Luxembourrl Athenes.uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman. Vezi interesantele sale memorii: T. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90.O.Bruxelles . 205 . Zagoritz. Iorga a respins concluziile lui Gh. Belgrad . Ibidem.ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice.21. Iorga.. 9 . Paris. + 1 8 hărţi. 1914. tome Lll. X + 648 p. Iorga In . 5 1 Mal 1914.8 11914. sunt un produs al timpului lor. S. Bucarest.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92. r • annee. au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice.". G. dar poate fi considerată şi articol independent. militare. după trecerea a peste opt decenii. Zagoritz. al uriei anumite baze dQCJ.ro / www. N.08. pp. Bucureşti. 21 p. an XLVIII.t Constantlnop/e (1896 1900). ' 00 N. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive. www.recenzie la recenzie". actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens.S. Souvenirs dlp/omatlques. Avril . fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 .Constantlnopole .Revue des Sciences Polltlques". 1887 . L".Juln 1 929. 1. extras. datorită intereselor politico-startegice.

fără îndoială. o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci.B. Acelaşi N . Din acest motiv.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: .E. ce conţinea doar . Lucrarea lui T.") anul li. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii. afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. Bucureşti.. 65 . din punctul de vedere al subiectului tratat. 1910-191 1 . p. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc.lorga Tn . www. pierzând provincii după provincii 94 . Iorga. Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. in .A. publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă.S. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic. Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in .o sută de proiecte de împărţire a Turciei". cu explicaţiile.planuri teoretice" era. cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. depozit de alimente în caz de � ''" N.66. Bucarest. de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia.. 495 . Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp. jurnaliştilor şi a opiniei publice. Ibidem. pp. Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r.S. Constantinescu .+1 hartă.R. jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni. G. A. triplu.) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate. Tntinderea raialelor . A. A. dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem. in timp ce numărul acestor . referinţele şi hărţile necesare.". 191 1 . studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N. material şi moral. cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic.I. 1• annee. pp. originală. religios etc. n-os 3-4 1 1994. ci treptat. Djuvara. A. N . bază logistică etc. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. '07 Vezi. no. După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine.E.O. a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc.Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman.". bază de atac. in concluzie.cimec. recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie.3 1 Mart 1914. pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie . ''" N.ro 1 08 .ro / www.E. Bucarest.de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa. 1 .capete de pod" otomane la nordul Dunării. istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman. Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles. Şi N. Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu.E. pp. tome XXX I I.E.G. istoric. Marea majoritate a acestor proiecte . insistând asupra celei de la Giurgiu 98. ce era atât hotarul natural româna­ otoman. '"' Ibidem. pp. 305). oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 .muzeubt.nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici . şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. Tn prefaţa lucrării. economic.X. 23-86.514 . despre aceste . pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator.

no. totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea. pp.1362). comme les Arabes.muzeubt. folosind izvoare documentare. Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor . ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs. segment de cale comercială etc. 1 91 0-191 1 . ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 . Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane.". Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . Raiaua Brlilei. au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică. 21 4 200 Al .. veneţieni. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga.. 4 Zub.prezenţe" otomane pe pământ românesc. des Serbes.cimec.latinii " şi . pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl. aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. Incomplete şi perfectibile. N. 9.ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs. Al. p. urmarea logică a fost că . Studiile sale de orientalistic�-turcologie. etc. antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman.aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne. 99 Radu 1 . A. op. iar ca aliaţi pe genovezi.singur e un latifundiu.125-143 + hărţi. bulgari. ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică. in . Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 . Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. sârbi. p. Perianu.B. organizarea militar-administrativă a acesteia. care . Iorga.ro 1 09 .) . 202 Ibidem. 201 www.grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 . des Bulgares et des Latins. cartografice etc. · N. XV. fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia. Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman. rela�ile dintre . La faute est en ă Cantacuzene et.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război. susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. cit. edite şi inedite. cu toate formele sale de manifestare. 1-2 / 1906.222. pp. G. a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829. la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman. qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes. Z. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin. Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 . Leipzig. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză.ro / www. au mşme degre. Apoi. in . anul li. 1 79 .".A. Tn concluzie. narative. întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman..

IX" annee. IOifla. edi�e. Buc:arest. M.�. sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman. sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N.muzeubt. 10.. p.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2). M.ll lstorle turceascA. la 21 mal 1907. 44-47. D. Scrisori cltre N. 11..MIIfi&.) vii place. pp.). ldern. pp. Iorga). Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu. 2 1 1973. dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui . in . concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei. N.1. noută�le şi neimplinirie ei.E. 175186. Nicolae lolfla'. Mihail Guboglu. Scrisori cltre N. 11. 1 Erater Banci (Bis 1451). voi. • ldem. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. BU98rest.ro / www. 29-33.I.. Bucure. 11. După aceste sonda�e nereuşite. p. manquerent ă leur devoir"203.t: N. La 6 mai 1903.MIIIIIda Alex. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie. păstrată la B. De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea. 1907. structura.B. Peste plllru ani. /orpa. an XXII. 252). Corespondenţi. 467-469). voi. corespondenţi.U. VIII + 236 p. pp." VI. aşa cum s-a afirmat anterior""".n. 'll17 Tayylb GOkbilgin. In col�a dumneavoastrA.. 11. .compl. note ti Indici de Eclllerlna Vaum. 172. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. p. pp.. Nicolae /Oif/8 . . au fost analizate. /orpa. Scrisori din corespondenla bllllleralii N.". de istoricii romAni206 şi străini207 . unde e de operlll cu factori mal puternici. N. N."(N. 25-48. p.P. Editura Minerva. Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901. corespondenţi. Golha. hlslorien) .S. 487. /orpa istoric). Nicolae /orpa. 201 . pp. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga. Iorga. 243). 1972. 101-122. corespondenţi. implicit. In voi. Iorga a adAugat un post-'scrtptum: .A. N. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze. Bulletin".ro 1 10 . 1991. numită Imperiul otoman. voi. Bucurefli. Corespondenţi. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N. 253). Bucurefll. etc. N.occidentale qui. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte.P. r11omme et roeuvre. fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. eadern. "'" Apud Barbu Theodorescu. 251). Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. Parlamentul Romlnlei. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N. /orpa.lntiilul volum al Istoriei otomanUor. p. 1986. In voi. D. pour des mesquins buts de suprematie.Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii . 1908. voi. voi aminti doar ideile generale ale operei. mai exacţi. N.2 1 1971 . 222 ""' ldem. pp. El conţine mal multe capitole de Istorie politicii . Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. voi. Ale�resco-Oeraca Bulgaru. Iorga. eadern. n-os J. Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume. n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . Tn acest context. modernitatea. Imprimeria Coresl. p.A. 1972. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. /Oifla. deoarece mal Tntiil este neces.A. Iorga.E. a Roman/an hfstorian.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar. Tahlin Gemil.cimec.A. lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii. anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205. Aceste studii VOf ti acum contlnullle . Iorga. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N. Iorga. XX + o486 p. Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. In . . tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht. rn martie 1 901 2 0. In . Buc:arest. N. voi. cum era şi firesc. 190 p. nr. a Roman/an historian). Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p. Iorga. Edlnborugh. Sinteza de istorie otomană şi.B.I. 11. 240. 1. e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N. The Byzantine emplre. p.cercetltor a/ Istoriei otomane. Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: . La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman.tl. n. In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: .ldrnru-Oersca Bulgaru. IOifla. 1943. 27 noiembrie 1990. in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. www. Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1.R .ouvrage de cette importance"209. Bucuref11. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat. lolf/8 et l'hlstoire). şi nu lui Karl Lamprecht. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. o nou. mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. p. Iorga.

Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională.. XVIII-XIX. Bucureşti. arătând şi demonstrând că aceştia erau . 1. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908. 1913. 202 . Golha. sud şi est-slave etc. pp. Alexandrescu . �9. Nicoale Iorga. 214 M. voi.1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 . Opripn. Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 . Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică. Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G. 1 91 1 .M.R. era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale. /OI'f/a. tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn.ro / www. (precizând aceasta chiar în titlu: . ·a Romanian h/stortan. a roman/an histortan. 3 / 1982.O. voi.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student.. bizantine. ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. sălbatici. cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. V. N.. N Iorga. în mod critic şi obiectiv. XX +479 p. otomane (în diferite traduceri). Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. In . Tn elaborarea sintezei sale N. . XVIII + 512 p. ) .. cartograflce etc. elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. biografle sau poetic. a elaborat o era sa în cinci volume. Sct1sort cltre N. pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză.muzeubt. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat . Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi. numismatice. 72-84.42-59. toleranţi. Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice. IV. XVII + 453 p. Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu. XX + 633 p. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. /ol'f/a. liniştea sistemului absolutist. voi. occidentale. op. epigraflce. i l l . an XIII.:: 'canice sub stăpânirea otomanică.Dersca Bulgaru. pp. lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht. ordinul unui singur stăpân": sultanul. 191 0. N. istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu. . a considerat.Dersca Bulgaru.Dersca Bulgaru. voi. Alexandrescu . româneşti. 2&-33. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane.unitatea monarhică. receptivi la realităţile şi influenţele locale. 213 Ibidem. 2" Vezi In detaliu M. provincie ce va constitui baza puterii otomane. cit. pp. cronistice.34. savantul român. N.ro 111 . edificarea unui stat turc naţional. padişahul._ Jnsetaţi de sânge. pass/m: M.democraţi".. Ca urmare. Tayyib GOkbilgin.prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic. pp.cimec. Alexandrescu ..stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:. la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. 1909. op. Astfel.M. Imperiul otoman. 1. 1. voi. 1 1 .Manuscriptum". voi. pp.35-42. lol'f/a. 11. Istoria Imperiului otoman era . XX + 486 p. cit. cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec. www. nr. voi.. distrugători şi fanatici. i. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei.M. 1908. modern 13 .nach den Quellen dargestellt"). lnsi. pp. Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare.

G. Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J. Prin a/ doilea pas. Tn sinteza istoriei otomane.1 46).cimec. voi. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului.30. folosind intr-un mod original metoda compara�ilor. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie.R. cit. N.rasa" ("poporul").. 71. A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman.M. pp.R. 210 /bidem. Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal . "" Şi pp. W.R. 218 Ibidem. luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 . vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N. Al�xandrescu . . pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 . 3 . viaţa spirituală ("ideeaj21 6. XI e. similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice. G. VII. p. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec.O. pp. op.59-69.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural. op.)..M. încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de . A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp. intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan.M. influenţată de cadrul natural. De altfel. I-XX.1 46.O. originalitate pentru perioada in care au fost formulate. ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e.. cun se � in lstoliografia mondială a subieclului ..Dersca Bulgaru. concepţie istorica-filosofică. Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia.c.Dersca Bulgaru.. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. Iorga. Iorga.ro / www. op. multe dintre· ele valabile şi astăzi.c. vezi şi M. 59. Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice. 222 /bidem. N . 2 1 5-324. Alexandrescu . pp. O. fiind un capitol 2 . în conexiune cu metoda indu�ei istorice. Zinkeisen. cit. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice. savantul romAn a urmărit să realizeze . depăşite ca plan de expunere.sinceritate" al documentelor şi cronicilor. 221 N. Prin a/ treilea pas.publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană. Alexandrescu . Alexandrescu . N .97. izvoare istorice folosite. când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală . G. 1. a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 . interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. 1. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens.. 217 N. la inceputul secolului al XX-lea. fără resentimente. pp. pp. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . cit. 1910. 1 47-2 14. cit.)21 6. www. Idei interesante şi pertinente.Dersca Bulgaru. Iorga. III. şi metodic.c. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. op. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică.81 . p. . M.Dersca Bulgaru. Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M. 1.V.M. M. pp.ro 112 . X e. 91 . p. voi. Asiei Mici. 3 1 .muzeubt. voi..

Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul. relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii. o puternică influenţă romana-bizantină. Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. N.M.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea. Iorga. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră. hislorian.O. politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre.muzeubt. pp. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi. ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 .R. a Romenlan hislorian. www. Iorga a considerat că. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. 107 .39. N. N .1 12. eadem. prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite.. voi.ro / www. împotriva lui Petru Rareş. Sava.M. pp. op. G. "'" N. creând astfel prototipul suveranului otoman.109. /Of!la.Dersca Bulgaru. turceşti. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N . pp. op. 225 Ibidem. ""' N. militare. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11.lstorlc. economice. M.O.. 105 .R. Iorga.M... Egee. însuşindu-şi titlul de calif. Ndem. M. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă. 1 1�120. N . voi.cimec. Drava. passim.). volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538. pp. sociale. vot. 104-105. G. G. cit. a subliniat autorul. culturale etc. pp. şi urmările sale). Alexandresru . 11. Mediterana de Est şi Centrală .134. 227 N. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538). a refacerii acestuia in deceniile următoare. Mehmed al 1 1-lea. Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului. N. /Of!lll. N. pp. 3 -230. a organizării politice.182. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5. în urma cuceririi Egiptului mamelucilor. vot. Alexandrescu .Deraca Bulgaru. 98-105.O.R. 1909 (XVII + 453 p.ro 113 . urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch. religioase. Cuceritprul Constantinopolului. N. 1. Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici. III. N. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 . islamica şi romano-bizantine. 1910 (XX + 479 p. M. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume. Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii. pp. Ndem . 177 . Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . pp. 37 . analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 . pp. /Of!lll. M. pp. Eufrat etc..O. 11.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 . 325-486. 3 . în timpul căruia.). G. /Of!la . 231-453. pp. Iorga. torr��� et l'histoim. Iorga. a Romanian historian.. Guboglu. Tn cartea a 1 1-a a volumului.R. cit.).

1 1 3. M. M.M. 38 . aadem.272. pp.1 595.125. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse.ili. Tn ultima Carte a volumului. pp.Dersca Bulgaru. Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . h/storian. Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri. Alexandrescu .. pp. concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. pp. Alexandrescu . Guboglu.39 . la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut . Iorga. înşelăciunea.128. pp. 3 . goana după imbogăţire şi ranguri. pe de o parte. pe de altă parte.ik Kaynarca (1 774) inclusiv.1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774). lorgiiJ. op. pp. pp. cit.R.M.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le. analizate sistematic din punct de vedere militar. . V. "" Ibidem. da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. religios-ideologic etc. M. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699).O.istoric.. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil. al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza . a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi. www. N. pp. 1 9 1 1 (XVIII + 512 p. 273 . M. op.O. adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . Alexandrescu . corupţia. 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. III. G.i�i. /orpa.muzeubt. /orpa el l'histoire. M. schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale. . a Romanian historian. voi. Epoca re�elor. Iorga.1 10. pp. pp. pp. Iorga. 3 .Dersca Bulgaru. IV. Alexandrescu . 1 82 . semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului. IV.1 83.. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora.Dersca Bulgaru. şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea. concomitent. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman.războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812. politic. in anumite momE nte critice. tulburările interne.i. Iorga . Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman. passim. savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595.Dersca Bulgaru. voi.ro / www. crizele financiar-economice. N..512. 1 09 . cit. pp.R. intre aceştia şi otomanii nativi. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. N. . eadem. cit. (XX + 633p. decăderea armatei şi a spiritului războinic.cimec. marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683). N. a Roman/an historian. Iorga.135. 213 . 125 . op. ""' Ibidem. voi. 1 26 . N.). inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea.).479 .. schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc. 1 30 . 231 N. 405 .M. lupta pentru putere intre renegaţi. 232 N. 120 .212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. 230 N. până la pacea de la Ki. N.1 30. (1 808-1 839).. N. economic.bolnav" stat feudal.: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]). inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane . pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 . autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului. mita. fenomenele demografice. pp.M. voi. 9 . G.problema orientală".ro 1 14 .

la bază o singură naţiune. historlan. caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) . 1 13 . în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite. /orpa . N.R. O altă consecinţă a fost aceea că N . ideologice. încercărilor anterioare ale lui J. pp. Muntenegru..143. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei. 135 . Geschichte des osmanischen Reiches.244. N. că mari turcologi. 230 G. 233 . Alexandrescu . considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. N. apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică. culturale.noile timpuri" şi .llgaru. formulând con�luzii veridice şi durabile. 7311 Al.184.40. sunt alte dovezi în acest sens). 183 . sociale. România. M. marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. Cartea a 111-a. op. !orpa at l'histolra. nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol. revoluţia Junilor turci (1 908).O. pp.V a fost tipărit în 1 948. pp. N. contradicţiile între . Serbia. Albania etc. 403 . Cu formidabila sa intuiţie.(faptul că în Turcia voi. Zub. religioase etc.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului.vechile moravuri". multinaţional: Grecia. M. cea turcă235. Bulgaria. iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident. pp. www.ro 1 15 . Tratarea istoriei universale ca un tot unitar. · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice.muzeubt. Guboglu.a Roman/an hlstottiJn. · La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii.ro / www. A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. eadem. pp. N. toate punctele de vedere. von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J.. din . 39 . având. Iorga. fiind · cu mult superioară. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878). Coroborata cu celelalte izvoare istorice N. IOfV& . militare. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund.un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• .M. savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă.Dersca Bi. W. din care au rezultat cauzele. Zinkeisen (1 8401 863) . Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. pp. /orpa. Iorga a definit şi lansat .1 1 7. Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi.633. s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi. ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu .istoric. eadem. bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o. cit. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică.cimec.

eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}. el l'histolf!l. In perioada dintre anii 191 2 . in J. este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial. 460. diplomatică. conservare.ltnct 1914 . www.584. când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi. idem. Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii. 546 . Guboglu. Alei (. eadem. p.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 . 1910. a fondurilor documentare. p.. In frunte OJ arhivele otomane. 15. a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei.ileraichlls Zer1rablal. p.ilerai.505. păstrare. copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. 60. numismatică etc. pp.1 14. 583 . pp.77.istoric. paleografie.lerallnl!iU1g. modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 . ai operei savantului român.". Iorga. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului.) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti.. a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca). Guboglu.1922 . mai ales. p. p. G. De aceea. pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul. Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea). criticat de recenzorii europeni. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie). trecând .464. Contribufions roumaines.n. 186.ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll". pp. 1 19.Orienlallsche l. pp. 801. D. 1913. 819. In "Delische l. atunci responsabilitatea repartizării cărţilor. P. al XVIII. datorită faptului că N. historian. 42 \'De fapt. specialişti in domeniu237 .ro 116 . pp." al XVI..). şi sistemului politica-administrativ otoman. Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA"). 1 . 1 9 1 2.1915. 2 Iorga. otomane. a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor. A. 29 (in 1905 . folosire etc. 30 (la iniţiativa lui T. 109. 1909.muzeubt. N. 101f1B . Ger1and.. califtcate fi 8bllitale. Ji'ellek. in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910). M. fapt subliniat şi.1 899. K SOsshein. L Mlrgold. cronistice. 230 M. 148 . divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman). concepţiei şi metodelor de organizare. C. 1909. dupA o luptă dllrzil. epigrafice etc. integrării şi interpretării izvoarelor documentare. tvrco-otomană. lorgll. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul. Z. pp.Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 . 43. nici pAnii astAzi (1973 .586.R.. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (. 1 8. Alexandrescu . al XXVI. 20. eadem. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci. E. 1909. adoptată de N. p. Orientallstica romllnll. Tn . 578 . In "8. pentru că.. p. otomane. p. Guboglu. 231 Vezi M. 323. Iorga . 76 . Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). 1909. Şi periodizarea istoriei otomane.l" al XFN. această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). 58. Kamcson. Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane.O. p. N. pp. nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată.inceputul 237 C. N. al XXX. 546. este discutabilă240 . 817. p. pp. p.191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. Prlleografla. N.) nu sunt cercetate în măsura dorintă. Gunnar Jahring. fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă. N. a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic). idem. 41. 503 . pp. Djwara şi D. idem in "Hisbisct1e \llel1eljl. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie.548. 1!01. in mai mare măsură.Dersca Bulgaru. spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. . pp.un lnvlţat european de origine suedezA.cimec. 463 . bibliotecilor.47.M. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). domnea haosul. 9 ("In Turcia. 191 1. In 1 898 . Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451. 1 1 2 . din îndemnul turcologului ungur 1. in care. Activitatea rnodestj In acast domeniu. ""' Vezi şi consideraţiile lui M.istoric. depozitelor etc. de bibliotecă etc.ro / www. Brod<ehlam. pAnă atunci. datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson. p.Ln:ei al XIII.

faţă de .. dar nu decisiv.. Bucarest. cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. In A. 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat. Belmont i-a solicitat colaborarea.122.cimec. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare.E. N. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă. 1 1 7 . a unor indici de nume de persoană.. sinteza otomană). o victorie militară. voi. D. a Romanian hlstorlan. cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor".O. N. Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale.marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc. O. Virgil CAndea. ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. pot afirma că G. Xenopol. Weigand a apreciat. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată. plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A.Dersca Bulgaru..( . punct de reper fiind un an important. Fiecare timp oglindefte. 1985. Tn Anglia a tost. 35. Nicolas Iorga. etc. Lucian Boia. Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii. mărind fără incetare orizontul Istoriei. palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti.260. historlan da /'Europa du sud�st. Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire". In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. op. ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale.Revue Historique"/ 1 908. 1 . referitoare la G. Dar.muzeubt. un tratat de pace etc.ro 117 . N. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn).20 1 . căci descoperirile se fac neTncatat. 347.R. unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. 185 . Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910. 1-IV. lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam.R. ziarul . de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile. Paris. 244 Prestigiul d e care se bucura N. 144 .Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). pp. 40 . căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi. p..1116. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman. W. M. Alexandrescu . historlan. O.. In Italia. anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane. E. ""' . Iorga. n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale. era imens. Iorga ca fiind . 1. Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa. in lucrările Istorice ce le lnfă�şează. p.M. a fost un produs al epocii sale. Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. Seeliger. 1. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538. Guboglu. /'homme et l'oauvra. 1 640.. francezâ. conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 . 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M. Iorga .D. 1972. ImpreunA cu Karl Lamprecht. Bucuretti. 259 . pp. cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. de locuri. Nicolas Iorga. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu. IO/fla. 2CJ0. i-a mulţumH personal (mai www. prof. p. practicată anterior de Cantemir. sinteza otomană.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. eadem. ediţia a IV­ a. IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd. 1 976. a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. voi. 1 774. . iar dupA apari�a voi. al sultanatului acestuia.149. N. Pemice i-a propus să tipărească la Editura . pp. de asemenea. adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. cele ale volumelor 1 1 .KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA. Evoluţia istoriografiei romana. Iorga In lumea ştiin�că germarVI. In Franţa. Astfel. Bucureşti. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui.Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci. mal 1 9 1 4). eadem. Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . G. 1-a apreciat pe N. sărbă atc.Revue Historique".Ş. XLVII. prof. in voi. al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}. pp. anul unei succesiuni de sultani. pp. pp. Iorga al l'hlstolra. Xenopol.48. L.durata lungă" a unor fa pte. Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. 1900 . a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză.Istoric. otomani. al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In . centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). engleza. subiectiv şi obiectiv. apud A. cit. ItalianA.ro / www. in . 24' . A. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică.

. 1 18 www. Nicolae lorga2.. 3 . O. S. ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate. Zub.. y> rin natura ei. 25' N. In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi.M. Iorga şi nici secretarul şi. 1948. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. Baykal. ulterior. Iorga . Iorga.en Reiches. Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest. asta inexactA. a apreciat G. sunt sigur de aceasta. 250 Barbu Theodorescu. urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 . 1940. Iorga să tipărească in editura . Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S. Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere. in 1 948.156: M. Tn iulie 1 914 editorul italian A. X. 2650 p. G. revăzută. Pemice i-a propus lui N. Guboglu (N.Istoric. Iorga . voi. in 1 938247. pp. �lren: B. N. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 .A.) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană. pp.G. 45 . 1914. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba . pp. S.. pp. . III. .4. deşi trecutul istoric româna­ otoman. p. passim. sinteza e un punct terrninus. cit. XVI + 890 s. vizita şi contactele ştlinţlfico . probabil integrale.aproape zece ani de zile.. 2112 1.� uzeul Judeţean Bototani Dar. Tn Selbia. Bucarest. in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere. muzee etc. augmentată şi adusă la zi. Nicolae /orga2. 20. N. Barbu Theodorescu . E. G. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive.T. aşa curti a declarat însuşi N. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi. Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia.politlco . Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie. p. realizata da Nuzhet Kudret. Şi exemplele ar putea continua. 109 . Imprim Minerva". p..Hoepli" un compendiu de istorie otomană. indirect. p. 1 75. Iorga. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908. p. V 1 1948. S. 156 . op. un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică. lorga248. ""' Afirma�a lui M. prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. Chakry (Şakrl).. După al 11-ea război mondial.V al sintezei otomane in limba turcă. 2'" N. O viaţl d4 om. O. Ankara.. Europei (noiembrie 1913). Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. T�u. istoricul B.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . Osman/1 Tarih/.1 10. Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:. "'' Barbu Theodorescu.R. 1 73. cum mărturisea. �. Iar In RomAnia. Nicolae Iorga'.culturale s-au bucurat de un Imens succes.99. Al. N. Studii şi documente 1/terate. p. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1). Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial. voi.cimec. a G.. Barbu Theodorescu. Baykal. dar şi unul de inaugurare"24 . a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch.muzeubt. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc. Bucureşti. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA. in ochii lumii intelectuale otomane. editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală".O. pp. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 . Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu.ro / www. .R. Nicolae targa'. după un lung p�oces de elaborare de . 63. dar primul război mondial să o fi. le 619 mal 1914. • francezA (1912). Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c.1912). Să fi existat această inten�e. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman. V-nci Cllt (1 774 . biblioteci. Nicolae lorga2. E. savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da. nach den QIJe/len daryestellt. nici N.46. biograful sAu. şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret)..78.ro .

Erau culţi şi deschişi către modernitate. Mihnea Turcitul.compl. în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română. subliniind că . 140 . t.48 p. '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N. s-a dezvoltat cultura română261 . XXXVI . A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii. A analizat. cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 . 6 / Juin 1914.C. . '"" N.( . ocupate de I mperiul otoman.. A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc. de asemenea. Bucureşti. � . 1 898. 3. La gară era ministrul.P. pp. 188 / august 1 9 1 8 . 962-999. Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace. in .I. no. ""' ldem. Dumba.M.A. an XXXV. sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea.Neamul RomAnesc. tehnic-editorial. Tn . 16 p.141 . 1 . pp. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci. Vălenii de Munte. a enumerat cazuri ..rvind altora ca un exemplu"2 . 645 . 257 1dem." s.S. în continuare. 1938.muzeubt. Bucureşti. N .647. 11. profesori de drept şi de medicinA. Studiul a fost recenzat favorabil in . Hrisant Cămăraşul. nr. D. Bucureşti. ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N. "" ldem. Astfel. annee. se.R. Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării. ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat.L.". ldem.. 1914.celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş . 1 75. la ei acasă. 798 . Iorga. p.. însă amănunte de Qrdin conceptual. nr.M. Nici unul.E. 30..S. 1.". 1 898. în şcoli s-au predat limbile greacă. Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc.". Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. 473 . in . Bucureşti. in . nici altul n-au găs� ee să le spunA. Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation. L.. că . . Veneţia Tn Marea Neagrll. creştineşte. 1. Iorga. Doul conferinţe.. n .ro 119 . rectorui. in . A cercetat.A. 11. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman. 11. cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.ACTA MOI. an XXXI V. ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români. nu sunt incl1 cunoscute. 20.Neamul RomAnesc".renegaţia poate fi de trei feluri: de lege. popor". Nicolae Iorga .O. s. ei genegaţii . august 1 9 1 2.S. m. "" pp. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte".DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. Iorga concluzionat că .) se îneacă în dispreţul public. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi.. cuprins. formulând consideraţii generale257 . propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. . .A.la u n popor (român . t. 1901 . Barbu Theodorescu. 1. Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot. peste decenii de la efectuarea ei.B. extras (variantă augmentată). Sina. şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea. Iorga relata. P .ro / www. nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre. stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . 1914. Bucureşti. pp. D . ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898. Tn mai 1 914. · idem. 1914. Bucureşti. Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu.1395). pp. Toma Cozliceanu.R. Alexandru Movilă.50. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri.476.I. slavonă şi română. renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane. Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral. lmpr. Bucureşti. număr de volume etc.1 400). XXXV II. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani. 58 p. pp. Bucarest. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. pentru .compl.806 '+ 3 pl. 1 1 . •Datina Românească". 1900.c.). · ' Bucarest.I. DoulJ conferinţe.A. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol. de naţie şi de ideal. in . ''" Jdem. Ştefan Bogdan.".cimec. pe care o www. Biruinţa de la Clllugllreni. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. p. Bucureşti. Cu/ture romllnll supt fenarioţi. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă. Serbarea de la CIJ/ugllreni. N. Sinan Celbi. ldem. a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55. extras (71 p.

1903. N.300. fi pOOicll ln limba fnn:ezil. să ridice moschei. cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă. raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal. e. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o . C. pp. 167 .muzeubt. Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală. muzeele etc.iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi. ur ann6e.a de Uit In AIIIIUII . 1914. strid nllllonalll. ldem. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). le 6 / 19 mal 1914. Lupta da /a Lepanto. www. 1914. le­ nache Văcărescu. pp.Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă. pp. energie războinică. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române. N. 1916. orientale in original sau in ediţii critice. ldem.ro / www. ·aucurettl. Nicolae Iorga etc.. .F6vrier 1916. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H. 1101. Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman. CI� Presa.175. modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. ) : c4.2 1 J-'« .Gibbaona. Oxford. A.E.B . o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele. conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc.au disanlrie de la blnctll!ll" (N.ro 1 20 .au • se prafacll . 290 . Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. Dichiiti. RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud. prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264. alf'l8rFtll1l an .I .A. � . Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla. N. 24 p. Dumitraki Varlaam. .16. contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi.. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal. BucurettJ . . In an am Iritat cll lll(le (Nil. stabilirea osmanlâilor in S.o . In . Prinos lui D. popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării . Bucarelt.. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism. O 111aţ1 de om. III. se supuneau jurisdicţiei domnului român. Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford. n-os 1 . Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e. conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă. Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons. 1 9 1 6). Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea.nt. ClltBctanJI " utmlrlle ei. cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi.fi ce fanatica realllilil nu pllceau.·.Mării Negre Strâmtorilor.110). mai ales. A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea). unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir.. 100.1403).) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!.. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării.. a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 . A. dar şi de colaborare avantajoasă. bibliotecile. o Turcle nouă..l. The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre. s. pp. euc. adeci. .. partenerului de colaborare263 .nt. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani. recenzie la H. • 1c1em. a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 . Mal agreabile . Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. • ldem. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. lqrga a analizat cauzele. A publicat noi iapriveam atunci. In voi. Iorga. care. 1 .Drum drepl". an . Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 . dupi aproape zece ani de zlle ( .cimec. In . Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie.

ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico .". · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908). Buanfti. Iorga (colecţia . Bucureftl.LIX/1913. p. A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . 1913. 772 ldem. Bucurettl sau auedez. 4p.. conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade. ldem. 1906 (307 p. Popt»re Ulri:e peteZ/tal8. renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 . RecenzaU "1. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. în cele din urmă. 59 . la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus. Golte. XX. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi). � le dullllln'U OJ Aulrle). XI (Cercetllri şi regeste documentara).ro 121 . spiritul oriental contemplativ . Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa. .S. In Studii şi documente.+1 h. dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat. energia. Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale.178. IY. Europei270 .1� Poponlor".Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare. n-o.Giobus".-E. und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa. rasele supuse (renegaţii) au guvernat. e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In .1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 .I.).1/Janvler 1915. vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman. .. pp.262. www. otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite.iniiiiJ. In StudH şi documente. administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor. cu capitala la Constantinopol. Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll.. 1910. 29 p. In ." e ILtllinlal fepU cii N. Auf. 1). 191 1 (540 p. conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat. 20 p. 271 ldem. Se găseau oare.. în lungul exerciţiu al funcţiunii. N.A. llldnl8 din .E.. pp. Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc. Vllenli de Munte.E. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914.o.B.cimec. Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică. pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa.145. Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni.german din 1863-1699.IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded . Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. ce devin parazitare şi domină brutal.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 . vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac". in . Vilenil de Mine. Prin aceasta. 97.). s-a întrebat retoric autorul. Buanll. dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1. lr"' ft16e. publicate de N. 4 .rile. rY. a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S. 1908. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl. 1915. datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 .ro / www. abandonarea politicii de cuceriri. pp.1().. voi. La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. 131 . Stockholm.muzeubt. 200 Zicale turceşti. pp. 36 p. 253 .. insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală.5 decembrie 1913. Dec:olnlemln:he. VAienil de Ml.Svenak Tidlkrift Slrtryck". Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman. 270 ldem. voi. care-şi revendică drepturile naţionale. "" ldem. .. dar renegaţii s-au uzat.11).O. 1913. la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est. Minerva" ..meditativ. Bucurettl.

1 31 7 . 203 Ibidem. vecinfi sili şi chestiunea Orientului. 1916.N. pp. n-o 4 1 1917. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 .1 607).4 1 1916 -1917. Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea.R.1 908). Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77.I.S. 59 .96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g.Neamul RomAnesc". rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . 56 . ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco .ro / www.02. 64 .ro 1 22 . pp. cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal. pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din . Cu firea sa vizionară.Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915. idem. pp. R. Vizita studenţilor turcl85. profunzimea analizei şi a concluziilor. voi. cit. Ce Tnseamn/1 popoare balcanice.R. aceleaşi numere. -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl.R. cit. reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România. in loc cit.". Politica .otomane şi o prognoză politică: . pays de synthese.N.131 8).secole întregi am stat unii lângă alţii. 1 1 . Romlnii.o nouă legătură a popoarelor. mai multă umanitate". in . In loc.07. Tinerilor Turci'. 448 . 770 ldem.N. pp. 2to< Ibidem.B.R.04. pp.Semănătorul"l 1 904 şi . 100 .. Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 . ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat. bizantină şi otomană."I 20.N. Vălenii de Munte.R.08. aceleaşi numere. Cuvântul domnului dr. 770 Ibidem. în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea . Bucureşti. 1 1 .1909."). Ibidem. 94 . 21 27. 46 p." I 16.1908. nr.R. p.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: . V + 254 p. p. vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim." 1 05." I 22. este o culegere de articole din ziarele .04. 2 4 1 1 5 Decembrie 1900. . a eviden�at starea de decădere economică. pp. La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert.conservatori: . in .58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N. de asemenea. Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori .N.R. ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone. n-os 3 .4 1 1916. 97 . idem. Mişea în Parlamentul Otoman281. valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic. susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană.muzeubt.N. Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279. vezi şi textul din .Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: . Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea.1907. Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente.N."I 28. Jassy. pp. ldem. savantul român prevedea pentru viitor .286.61 7 . pp. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine. redactând numeroase articole publicate în presa vremii. La Dobrogea. 1605 . pp.355).46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA. pp. Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor.134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei.1 00. no.Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit.cimec. Istoricul-ziarist N."l 08.. mai multă omenie.452. că . împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi". 1 19 .E.R.07..1912.1 909). Tulburările din Constantino po1e282.63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: . pp.17. 538). pp. pp. 200 Ibidem. 166 ." / 1 7. 97 . Dimpotrivă. in loc.romanii) care a locuit aici. 191 2. sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc. pp. Marele vizir la ldem. Jassy.1 74. m ldem.O. 42 .07. firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat.E. m TipArit la Vălenii de Munte.. 2 . pp. politică. Bucureşti. Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www.1909. 770 Ibidem. ce păstrează viitoruP8. 353 .") 1 1906 . Turci şi Greci. Constituţia turcească280. militară. idem.N. pp. pe o solidă bază materială şi morală.619).R.1907. 21o• Ibidem. Ce înseamnă popoare balcanice273 .67 (despre rel�ile greco .

1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia). 1 9 1 7.N.R. 1 0 ." 1 nr. păstoritul transhumat al mocanilor români.144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N.R.402. 1 916.1913. Distrugerea armenilor din Turcia308. strategic.N. 1 96 / 1919. ""' I n ." 1 nr. Invierea .1 565).R.3°3 Războiul islamului304.4.1 330).N. lafi. 641 . "" I n . pp. 10.N.10.1 729 .a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne. Iorga de a se informa şi de a inform. Intre Greci şi Turc1. Guboglu." 1 nr. t.35 / 07.R. anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc. Constantinopolul fără sultan316.N. 302 In . 1 9 1 6." 1 nr.R.79 / 1 2. Noua aventură a Junilor Turd18.N. 286 Ibidem. Războiul Turcilor cu Ruşii.06.01. lncă un asasinat politic la Constantinopof99.R.ro 1 23 . pp. Deşi pare lungă.A.R." / 19. pp. 1 75 . Turcii . pp.R.3°9.08.09."/30. "'" I n .R. "" I n .N.1910.R.N.141 / 26.273 / 1918. 1910.. lql.R.Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298.paşii in România : . 787.R. românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno .spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295. Bulgarii .5 / 1 9 1 2). pp.09. 1 914.03. XXXV II.62 1 martie 1 9 1 7. 1 429 1430. Starea actuală in Turcia300.N. . "" Ibidem. '1 2 l n . articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare. Amintiri istorice307.1 267).. "" Villenii de Murite.. 196 .N. lafi. Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul .N. R.1 730." 1 nr. pp. 1 0 .42 / 26. ISfÎ.R. cultural. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N. pp. Biblia turanică a Turcilor12.1 538). 1 8 / mai 1914.cimec. 152 .N.43-44.43 / 02. (preluat din . Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.9 1 ianuarie 1910. 301 In .01 .N. pp.N.J1 . pp.L.R.271 / 1918.R. 1573 .ll.151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : ." / 14." 1 nr. »> I n .R.R." 1 nr. lnvăţături din Turcia293.N.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88.A. 1 0 . ""' Ibidem.R. 303 In . na�onal. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96. 1 745-1 747). pp. pp. 1 71 . /orpa . pp. 315 1" .R.ro / www.culturali'.08.64 / 1919. "" Ibidem. 1329 . ''" Ibidem.1 / 13.N.I."/08. pp.lstot1c. '" I n . 45 . "" Ibidem. "" I n .198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo .N. lafi. 401 . 154 .N. pp." 1 15." / 20. 8 . acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2.07.N.N.188 ("N. 33 . p. 1910.• 1 nr.domnului Enver'.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: . s." 1 09. "" I n . Stanbul şi Fanar11. Bucureşti.33 1 1918.1914. 191 1 ." 1 07. pp." 1 nr. pp. 31 0 I n . "" I n . 288 Ibidem. care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României).R.istoric.M. 191 1 .1912). Siluirea unui popor şi răspunderile':i91.157 /1919.09 . 1 0. 705 ." 1 nr. ""' I n . La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe. pp." 1 nr. 143 .1 1 ." 1 07. lql." 1 nr.223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: . 1 9 1 7." 1 20.155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: . "" Ibidem.07. 1912. 1 914. 148 . 300 In . R. Succesele armatei otomane30 .N. Lămuriri istorice292.R. "' I n .".N.N.N. ".) 285 Ibidem.muzeubt. Oaspeţi turcP01.34. plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman.. pp.250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: . 1915.R.R.de stăpânire in Dobrogea.44 1 09. pp. p.R." 1 29. "' I n .1914.07.Jo6. N. Ultima glorie a Osmanlâilor10. "" I n . 1 912. pp.83 / 1 6.159 (N.2 1 9 / 1 2. I n .1913.R.R.08." 1 nr." / nr.R. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314." 1 nr.643. 185 . pp." 1 nr. pentru articolele citate la notele 273 .153 (despre vizita lui Hakki . Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman.N. 2117 Ibidem. 248 .N.1 265 . 221 . Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90.R. 29 p.R." 1 nr."/ nr.05 .N. Enver15. Dardanelele. 1 9 1 3.N. 19 p. 3.S. 158 .1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: .N. 1 9 1 0. 1 9 1 2. pentru popor" 1 noiembrie 1914.R.Lumina Nouil"/ nr. Convent ie cu Turcia'/89.46 / 25. www. pp. "" I n .706)." 1 nr. "" Ibidem.31 6 vezi ti M.1914.

turco-osmană.note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. La începutul secolului al XX-lea. dar realiste. dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. Pe drumuri deplrtate. Ed�ura Minerva.istoric. selecţia textelor. Aceste . profesorul german W. ) cu totul altfel decât (au făcut-o .muzeubt. 322 Apud M.) istoricii otomani sau străini" 321 . Iorga. deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist. ediţie IngrijitA. Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. 1. fie partizane. despre altele a adunat informaţii. şi-au legat existenţa de acestea. Studii fi documente literare. aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. Se impune o precizare: N.le vrai historien de I'Empire Ottoman". "'' I. Tn 1 9 1 2 generalul turc M.51.. Guboglu. se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie. Toronţlu. accentul căzând asupra capitalei otomane. 1940. Prin Bulgaria la Constantinopol. voi. Bucureşti.marele orientalist şi istoric al românilor''320 . neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. X. Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. Nicolae lorga2. turcologia. munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită . P. 158. 1987. a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. Peste ani. Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin).E. Iorga. în trecut. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. Tn 1 909.cimec.Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular. pp. 45 . p. Iorga . 282 + 11 pl. Bucureşti. scrisoare din 5 iulie 1912. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. D.pentru a expune. 1-a numit . multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total. autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 . fără o delimitare prea clară. diplomatică etc.ro / www. Sinteza otomană.ro 1 24 . cu o accentuată tentă de vizionarism. Iorga. Bucureşti. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut. N. 1890 . când orientalistica îngloba. studiu. fără discernământ.46. . 1907. pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană.350. când se punea. p. semnul egalităţii între Turcia şi Orient. pp. operă fundamentală timp de o jumătate de veac. voi. Ed�ura Minerva. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane. '( . compara şi judeca faptele şi oamenii.compl. N. Iorga. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind .. note fi comentarii de Valeriu RApeanu. www. ""Apud Berbu Theodorescu. vezi ti selecţia de pagini din N. Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman. 227 .1926. Seeliger.

". epud M. C. dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( .S. Al. în perioada publicării sintezei otomane. Guboglu. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman. m.ro / www. Cifrele sub imprimerie..muzeubt.I. 111• annee. aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog).istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324. Iorga .A. Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul. Iorga nu putea fi considerat turcolog. Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8. ""' M.E. 1 1 p. iar bisericuţa . Iorga a fost apreciat. Titlul contribuţiei citate la nota 205. 11.A. răspândite de arabi în Europa). Bucarest. p. p.B.M. .historien de I'Empire Ottoman sau . 32• 323 Titlurile www.Numa' •• an III. Papadopoi-Calimachi. situat pe o colină lângă Cornul de Aur. 1 35 . 1901 . acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman. p. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe. pp. fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le). in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. 3301asa ai-Mualuf. p. Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea.".E. care a descris aceste valoroase "produse tipografice". Guboglu. XVII. de-a lungul timpului. M. ca fiind un mare orientalist. Tn . caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. cu alfabet grec sau arab. n. Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M. Bucurefli. Bucurefli."."'· ""In .O. cunoscător de limbă turcească.M. a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman. Orientallstlca romlnl. bisericuţâ a avut. 1 91 1 . Domcontribuţiilor citate la nota 205. . Contrb i utions. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. In . ""George Baflureanu. n-o 9 / Septembre 1916. 470. In revista . )"325. 327Gheorghe Balş. Papadopoi-Callmachi. 30 p. ldem. Bucurefli. mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul. preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 . patriarhi ai Antiohiei. apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. în special din Istanbul. 1 74 (nesemnatA). Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit . . arabă sau turcă. 320AI.3. 34 1 .1 896.Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. Istoricul şi originea lor.S. pot afirma că N.cimec.I.ÂI . care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă. pp. Cifrele arabe. . Tn concluzie. t. Ultimul a afirmat în acest sens: . X e. Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. Serafim din Pisidia şi al�i. Din acest punct de vedere. 1916. arsă însă în 1 784. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. iar Mihail Guboglu . reşedinţa reprezentan�lor munteni.. care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană. 1895 . 1.ro 1 25 .istoric. în secolul Xli-lea. 47.în relativă stare arheologică". n. pentru a păstra credinţa. Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 .a Romanian historian of the Ottoman Empire"323.152.R. 44 . N.c. in . ad-hoc şi sui-generis.56. 1 22. Bogdan-Serai. in vecinătate se afla Vlâh-Sarây. Teoria formaţiunei cifrelor. 1 79. s.B. La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină.

99 .ro 1 26 . au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918). prin art.0. A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie. Bucarest. pp.A.S . Orleni/IJ/sticll romiJniJ. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. pp. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă.VI.". Alexandrescu . 621-628. pp. in . Bucureftl.E. 4 / octombrie-decembrie 1956.R.1 1 1 . în paralel cu limba turcă. au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene.I. pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant. "'Mehmed Ali Ekrem.ro / www. Lucre�a Gane. contribuţiile: Mayer A. ldem. Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea. statul român a acordat şi . •• nr. a Dobrogei la statul român. pp.garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane.a doua jumătate a secolului al XIX-lea). 314 . Iorga.". absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . Emilian Vasilescu.XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions). M. O .cimec. apoi a fost transferat la Medgidia. necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i. Orientallstica romiJniJ. Paris. în acelaşi an.324. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli. O lliaţl de om. p. dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc. în general. diferite. 2/1 969. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag. pentru instruirea tinerilor turco-tătari. voi. Din istoria. XXVI' annee . Contributions roumllines. P. diac. anul VIII. pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane. autorită�le române au hotărât.". conform informa�ilor oferite de N.460. 8 1 .aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere. predarea limbii române să fie obligatorie333 .o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 . IW". Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques).E.1 1 6.1 1 1956.E. pp. XVf .78 . fie sinuoase332. in . XXXV II. Halevy.S A I .S. nu ştim.". prin urmare. pentru acest interval de timp. fie liniare. In . 454 . Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. www. prof. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane. Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). R. Bucurettl. in . pp. 351-353.E. 11.Dersca Bulgaru. a elaborat . dar motiva�ile şi finalită�le au fost. 93 . 4. conform cu noile realită� politica-diplomatice. In . reorganizat 331 N. V . 1967. Bucarest. cu m e ra ş i firesc.Muzeul . Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880.2 / 1988.protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal). Acest interes a existat. 1. '""Vezi. M.R. p. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice. ce . la sfârşitul secolului al XIX-lea. 21 al amintitei legi.M. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi .muzeubt. Iorga. Astfel. no. Istoricul român nu ne-a oferit detalii. R. no. Guboglu. 'Udeţean Botoşani nii români.

Viena. Istanbul. organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}. 2 1 1921!. Un orientalist ploieştean: Gh.Adevărul' S. 1928 1933. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană. M.ro 1 27 . nr.ACTIt MOLDitVI. 1 1 2. 330 M. Simache. Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. p. /.sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris.". 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România. pp. 1969. O carierll filologicll (1885 1900). 20. Barbier de Meynard (limba turcă. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh. pp. cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal). Aguletti . ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . Notes. 353. Macrea. pp. Legrand (greaca modernă). Les l!tudes. Cu un portret şi patr. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză).Dersca Bulgaru. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. E.9 .u anexe. \(ezi şi Luca Vomea. Notes. Popescu. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. 337 A mai urmat. in perioada octombrie 1 888 . care biograf a datat greşit (1888 .1916. (infra abreviat: Lazllr Şllineanu). D. ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale.1 0. Avr. Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu. în cursul secolului al XIX-lea.ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase. o menţiune aparte merită şi prof. mai veche. Th. in paralel. tipărirea unui anuar. 164-165.M.. Lazăr Şăineanu.) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate.biografic.). P.M. Alexandrescu . Alexandrescu .Oersca Bulgaru. 1907 . Ion Matei.muzeubt. Popescu-Ciocllnel. 1 1 2. a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336. Les l!tudes. ca delegat al României). licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887).). Constanţa.iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A. p. S-a hotărât. Istoricul unei tmpllmdnteniri.An. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. Bucureşti (456 p. Cernăuţi. Pe de altă parte. nu puteau rămâne fără ecou în România.A. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B.E.ro / www. p.181 .f www. E. 1 1 2. _ 1 . in idem.cimec. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. p.6. Mempriu auto . ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34. an IX. din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh. conform art. Abdurrahman. Leger (limbile sârbă şi rusă). 1934. Lazllr Şllineanu.M. D. Notes. de asemenea.M. Astfel. Bucureşti. P. 335 1. p. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy. p.1 . pp. 1928. cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes. in . anii 1903 . Ion Matei. Alexandru Alecu. 253. Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. Haşdeu. Ş. O. Vezi lazăr Şăineanu. vezi şi Ion Matei.187. Ploieşti. cu noţiuni introductive de arabă şi persană)."). între octombrie 1 887 .1904.octombrie 1 888. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S.S. Cairo etc. a urmat la Paris. Lazllr Şlllneanu. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. 1 901 (VIII + 96 p. Bucureşti. EdHura .

din fondul Adamachi al Academiei Române.mai 1 891 . a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. în intervalul octombrie 1 888 . Ch. aramaică. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. ebraică şi etiopiană 0 . persană).18 • 38. Tn . 1 895.Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. 63 • 66. College de France (a aprofundat limba turcă). Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. Bucurefll. Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ. După tipărire. Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane. 1 . D. "" ldem. cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . 331 Leipzig • Bucurefll.. 1-a respins. la 28 iunie 1 892. . specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu. pp. membru al . Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea.Universul" S. Constantin.49. turcă. www.Revistă de semitologie" la Bucureşti. A. in frunte cu slavistul Ion Bogdan. Astfel. 48 . s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . Bucutettl .). cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni. Halevy (limba etiopiană). A fost singurul candidat înscris. pp. poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 . Barbier de Meynard (limba turcă). P. pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th. asiriană.. Tn ţară însă. Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. dar comisia de examinare. unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. O. "' Constantln Şllineanu. Houdas (limba arabă vulgară). ( . Limbile semllice.muzeubt. despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă. să-şi însuşească limbile orientale .P. datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: .ro 1 28 . tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară.in ţara noastră. Aguletti de a edita o ..triadei critice" şi promotor 1 892. /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană). Un an mai târziu.ro / www. Haşdeu şi Al. Avr. pp. angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor. "' ldem.perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie. Scheffer (limba persană). în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris. Tn perspectiva timpului. în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. A. "" Ibidem.cimec. A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. Amintiri. arabă literară. 1 947.) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. Amintiri. 75 p. având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate. O. in 1 895-1 896. B . feniciană. Derenbourg (limba arabă literară). destinat special acestui scop. siriană. Tipografie . 49 p.

probabil.s. prietenul şi cumnatul lui 1 . o tradi�e în acest domeniu istoric. 5 . B. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba. Dicţionarul teologHor romlnl.1922). p. 468 . pp. 1 1 2. in . siriană. 0. dupA o analizA atentA. Gh.472. unlv.S. lsopescu (1878 . 5 . anul XXXIII. Popescu-Cioc�nel.iulie 1957.153. Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . lsopescu. Tn felul acesta.şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. la 44 de ani. nr. prin alte lucrări de specialitate. cu accente şovine. pp. A murit în august 1 922.368.ucuretti. preot prof. araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906). absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900). fără să mai elaboreze . In ldem.1041.1922). Existau alte priorităţi. . cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�. pp. dr. fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar. colegul. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. Dr. seria 11. care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . despre care voi insista în paginile următoare. primul orlentallst romln. . Dar. pp. cel cu care a polemizat virulent N. www. Prof. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică.363 .octombrie 1 972. alte direcţii de cercetare istorică. se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita. S.215. specializările istorie şi geografie. armeană.6 7 1 mal . in . pe marginea lucrării Influenţa orientală . unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti.cimec. B. 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu.. ""' Pr. anul XIX.". nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească. a devenit un orientalist-semitolog de· renume european. . pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 . Matei. ebraica. 152 .Iunie . au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343. Bogdan. iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu. Bucurefll. pp.S.. vii sau moarte". Un oriental/si romln: S. O. Acest veritabil geniu filologic. . Mircea PAcurariu. aramaica. Cleric/ romlnl oriental/şti. ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi.M. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM. activând până în 1 91 8. Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. a studiat limbile orientale (turco­ osmana. III. . fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. 1. Gh.al . la Viena şi. anul XXXI. Nicolae Neaga. Atanasie Negolţă. 1 996. siriana). Revenit în Bucovina natală. Bogdan nu a ezitat să le sprijine. licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). 214 . Notes. nr. armeană şi chiar turcă. Bucurefti. însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă. Ord. a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem.iunie 1967. doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios. Editura .10 1 septembrie .Univers EnciClopedic". Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908). . aramaică.ro / www. Silvestru Octavian lsopescu. nr.". respingerea lui C. Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C. 1036 .G . laşi.alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii. Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. Speranţă. iar 1. Ori. dr. traducltor din " sirianl. Iorga. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani. Pr.T.muzeubt. 9 . V.ro 1 29 . la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908). obţinând licenţa în 1 906.6 / mai .1 922). o mentalitate refractară şi obtuză. A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 . Pr. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . in . Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu.Ultima relfecţle".

". de asemenea. Gheorphe Popescu-Ciodnel.P.L.cimec. limbilor şi literaturilor. care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist. publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . O carte rari.12 1 1938.O. In . culturilor şi civilizaţiilor orientale.In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 . vezJ fi lon Matei. "" Gheorghe. susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti.L.muzeubt. pentru anul financiar 1 906-1 907.44. 45 p. pp.ll . voi.•AiexandresaJ . impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate. 1 1 2. D. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat. cunoaşterea Peninsulei Arabice.279. ca . Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. 353.434. ln nr. Notes. obţinând. Demosthenes Russo (1869 . extras.C..singurul orientalist român. Bucureşti. Iar peste un an.compl. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) . care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic. arabă.1938) zum Gedachtnis. p.c . Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). 389.inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo. la Facultatea de Litere şi Filologie. 1909. profesorul şi mentorul său Balint Gabor. bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui". "'" Franz Bablnger. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 . la 8 noiembrie 1 904. un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc. M. dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. s-a precizat: . lingvistic. ln .7.ro 1 30 . Les ttudes. 1971 . 1928.. Bucureftl .S. p.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.4. licenţa.). Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed. 1036. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv. p. BUCUI'efti. tânărul Antalffy. 27 noiembrie 1907.. 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină.1 0 1 Octombrie 1907.A.(Marin Popescu-Spinenl. VIII. Cu sprijinul protectorului său. Tn felul acesta. persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. lordicheacu. Mohamed şi opera sa. Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă. p. Viorel Baglacu. Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină". 1 1 . forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) . . la 12 martie 1 909.student tolerat". a apreciat conferenţiarul. an XLI. �i.C.1907 . i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. La 1 1 noiembrie 1906.". IX. . 4 / Aprilie 1907. www. nr. la . cu tema Mohamed şi opera sa348. Popescu-Ciocinel. o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th. Tn memoria lui Demosthenes Russo. membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905). arabii. 391. In .33 . Bucureşti. Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti. 6 . a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. LXXI . tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii. an IV. persanll) . Gh.1 / 1 939. datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice.:. Tn acelaşi an financiar. pp. Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind .1 9 1 6). A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice. nr. Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909. Dar Gh.ro / www. A primit. In . 278 .InsemnAri leşene". unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. pp. postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica. voi. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta. nr. cursurile . pp. idem.Cultura N�onaiA".Dersca Bulgaru.M .

Avr. a cAlAtorit prin Imperiul otoman. 1957.. Andrei An1allfy. V.. artisti�. Cluj-Napoca. Tg. Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog. Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA. voi. printre altele. Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. comerciale etc.".prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient.Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?". pp.. premiata ulterior (1 896). a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i.studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: . 1. inzestrat cu toate cunoştinţelor .ScAnteieri". 302 Ibidem. Deşi discipol al lui Iorga.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu.euc. în concep�a autorului. Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th.) Arabi. ţară ce era. Va fi ( . pp. culturale. 40 p.. . nr.Hillel".licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene.. nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii. Tn 1. pp. Tătari. dr. profesorul Aguletti a dus o . 6 . muffT-ul Egiptului din acea perioadA. deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul.A. · . elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii .. De câteva ori. solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei . · necesare (limbile latină şi greacA)350. Dan Prodan.. ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii.O. pp. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. Doroth6e Saau. .6 / 1938. 1097. ZUb. La cumpăna dintre secolele XIX-XX. Nu a avut insA norocul.ro 1 31 . MIRt. în paralel. And.. cu prlvlre /li speciali a romlnl. In . lingvisţice. A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796.) care au locuit din cele mai vechi timpuri. cu toate ale lor triburi (. no. L'orlent.muzeubt. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau. Student al lui Iorga (1 893-1 895). A aprofundat limbile arabA şi ebraicA. 1 59 .. www. . v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul. fiind prefera� mereu al� candidaţi. Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie.) date termenului de orientalism. autorul a formulat o defini�e genericA: . 5 . filOlogicA. f '"' Th. extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu.344 345. . In . limbile arabă. Sistemul religios al 1$/emulu/.ro / www. 1 /Spring 1998. politica­ diplomatice. cii.160. Moisil. religioase. insă acesta din urmă i-a răspuns.S. Bucurefti . R. anul l. persanA. tătară. Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. Abia în perioada interbelicA dr. 5 -9.T. . In .Jiste transylvain dr. cu o teză despre Originea Heteenilor. 90-93. op. atat de rriult legat de Asia.reat. fun�ona şi prestigiosul College de • . ""' Al. adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. istoricA. . Aguletti. . să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane. şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. turcA. Persani şi Turci. pp.cimec. 1958. Aguleltl. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană. ) vorba despre: ( . un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C. Andrei Anta/ffy. intre anii 1 906-1908. a dezvoltării . Avr. neutru.904 a făcut o altă incercare.) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( .".9. culturală etc.)"�2 . Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice.

vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care. sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora. transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale .cimec. documente de tot felul. Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. 1 3 . Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 . Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833.turco-arabe". hatihumaiunuri. traducerii.acte. 1 854-1 855. de nimeni cercetate. E. autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii.studii turcologice" sau . Pentru români.studiile turceşti sau . pp. cu privire la prin atete noastre. Africii. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). depistării. .turcologie". 1 841 .25. in cursuri savante. de aici şi până la .asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului". . ce va fi făcut in anii următori. pp. diplomatice. ne sunt necunoscute. La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique.)"354 . această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient. Tntregi dosare politico-diplomatice. Deşi nu a folosit in mod explicit formula . studiile orientale slujesc intereselor politice.studii turceşti sau " .turcologie". unde se studiau limbile orientale . insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români. realizate sub raport lingvistic sau istoric. a profilului moral etc.moarte şi savante". Mai mult decât atât. Aguletti a particularizat. 38 • 37. un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic. I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică.cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana". La sfârşitul studiului său. P.)" . A mai atras atenţia asupra numeroaselor . comerciale ale României in Orient.Journal asiatique". datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice. dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii . • Trebuie să subliniez faptul că Th. va arunca lumină asupra trecutului nostru". hatişerifuri. efectuate de turcologi. culturale. cât şi onorarea orgoliului naţional francez353. intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S.ro / www. 1 883). . cu celebrul periodic .Muzeul Judeţean Bototanl France. (ce) zac sub colbul archivelor turce.-V.studiile turco-arabe". pp. ce putea fi investigată prin . Avr. . in cadrul sferei " studiilor orientale. studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. . autorul a insistat .ro 1 32 .Ibidem. " prioritate avea . Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl. precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură. www. . 27 -40.lumea otomană". poate. a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de .studiile turceşti sau . P.un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării". � • Ibidem. privitoare la istoria noastră naţională(subl.Ibidem. autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane. A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane. D. şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". prin care studii .muzeubt. Asiei şi in N. D .

Rom. 1 5 . Nici de data aceasta nu a folosit termenii de . Iorga.ro 1 33 . E posibil ca asupra lui Gh. ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. " 1 900. pp. turc� 7 .. după expresia lui N. Bucureşti. ""' Ibidem. asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ . 1 90 1 ) . lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363.studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt.. � ""' ldem. pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi.România Jună".1 1 . ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. 1 7 . termenii de "turcologie" sau de . 1 1 .turcologie" sau de . Avr. in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei.22. ].Jrefli. Nu a folosit. însă. dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic.modest soldat de jertfă". pp. Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. Autodidact în studiul celor . scrierea cu alfabet arab. mentorul său. Th.n/1 şi stud/He orientale. 1 900. pp. . Bucureşti. bibliografice etc. acest . mai ales. www. 3 voi. Aguletti să fi avut o anumită influenţă.in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie. memorialistice. Ulterior. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N .studiile orientale •356. după cum el însuşi a pretins. '"' Lazir Şllnnnu . a reuşit să creeze . persan�. Avr. Popescu-Ciocănel studiile lui Th.RomAnia Junii". să studieze limbile. Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă. este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei .muzeubt. 350 Ibidem. In .. nici de data aceasta. 5 . 22 p. la sfârşitul secolului trecut. 1 900. exemplul profesorului Th. pe care le indrumase să trateze. '"' Ibidem.. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu.]")361 . De altfel. Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362. 302 Ibidem.19. pp. D.turcolog". profesor la Universitatea din Cluj.14. în ce măsură profesorul Aguletti.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . pp. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor. din punct de vedere gramatical. Ibidem. prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. nu a amintit nimic. Aguletti .trei limbi numite musulmana". ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză.cimec. E greu de precizat. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare. insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . in lucrările lor de licenţă. Avr. 357 BUQ. Popescu-Ciocănel. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil).turcolog". 1901. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman.ro / www. . Iorga să-i fi sugerat studentului G h . a insistat. 20 . de astfel d� "îndemnuri". aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran. fără referiri documentare.17. . arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. despre care. evident. După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi . persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�.P. nu au avut nevoie.

amintim pe: Constantin Petrescu. 37.muzeubt. "'" Ibidem. 11. lbrahim Themo. in folosul unor bursieri români. Seni.P. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906.. cap. dr.a spus-o expres in testament . N. 1.. Iorga. an XLI. nr. Teofil LObel. 1. ). de limbă. Eluanfll. E în adevăr o ruşine pentru noi . 1. a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu. ) . 1 1 2.]'. m. cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii. 1036. istoric. • Al. 47 . p.) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei].244. susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti..R. Ion Matei. VIII.S. Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală. . pp. Constantin Şiineanu.Oersca Bulgaru. Siruni..".A. pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii.I. ����. "" Ion Matei. cit. De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie. impreunA cu alţii.lnchei cu o dorinţă.cimec. cultural etc. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale.]. � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale. nr. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. Orientalistul Gh. Mustata H. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni. cari mi se pare foarle indtept�ţitii. 9. N.M. Les �tudes. n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: . E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( . p. pp.233 .-D. Papahagi. Alexandrescu . ·112. Notes. persană. extras. Batzaria.A. www. Notes. p. Nlcclae iorga•. de origine. pentru studiul acestui areal geo-politic. aubcap. din consulatele româneşti din lmperiut otoman. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale. logu.un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368. "" M. 10 1 Oc:tombrle 1907. Dj.48. Bucurefti.� . 215. in parte şi de instit�i orientale. că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad. p. 38. turcă. dar şi C011'1pAtimit.M.L. H . Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit . a � şi in incercarea de a intemeia.ro 1 34 . 353. şi compi. . Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră. • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e. Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. ..D.C. Amintiri. dacă nu chiar ruşinoasă: . (. 1913.ro / www. XXXVI. p.ca din venituri.1 . ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N. 338. • N. Adam V. p. dar nu a reuşit. a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman.T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl.". op. B. Zub...1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă.367 . că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In . p.P. o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României.366 . Abdurrahman. Iorga a formulat şi propus . Nicolae Mişu.. vezl fi Barbu Theodorescu. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort. Cotula. Gh.

Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale.atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene.ro / www. să i-o dau.). nemancat şi r. C.I. fără imixtiunea marilor puteri europene . Iorga. Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372.1916). in . cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 . coordonatori Gh. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile). conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. 3 70 I. 236 239.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând. Bacâu. p. Tg. intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă).G. seara pe la 9.". 1 79 1 C. 1. Duca. solidarizante. ce se impuneau a fi studiate metodic. economică. ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. acceptând cu greu.cimec. romane-bizantine. st. Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. m Andrei Pippidi. slave. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare. Bucarest. N. Buzatu şi C. neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. Brătianu. Ministerul avea undeva departe. G. înţelegere şi echilibru. 11. trecând peste multiple piedici şi animozităţi. pe Calea Moşilor.. www. an XVI.103. omul şi opera . Iorga (24 Janvier n. Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă.Vatra". nr. Iorga. 2 1 1 986. N . pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3. politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. p. Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie.E. ""' Ibidem. 1 993. Am ven� cu legea in Cameră. să-i acorde patronajul lor pur nominal. Mureş. p. voi. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe.] lnauguration de /'Institut. A fost o pace zonală. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv. româneşti etc.P. deşi o considera totuşi interesantă37C)." nctis�"[compl. partea a 11-a (1915 . Ed�ura Helicon. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3). Memorii. Gh.muzeubt. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. subliniindu-se interesele comune. l-am asistat şi la Inaugurare. pp.2 1 1 9 1 4. împreună cu guvernul liberal condus de 1. Să i-o dau. 11. sârbe. cu pesimism. şi subl. militară etc.S. 1. p. 1994. bulgare. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. N. nicidecum financiar369 .179 1 C. 236. p. Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. peste care s-au suprapus structuri greceşti. Marinescu. după numeroase şi insisitente demersuri. annee. in voi. Zub. cit. vezi şi N. in . Andrei Pippldi.46. voi. no. voi. Duca. Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său.Est European. Iorga aşa cum l-am cunoscut. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare.. pe care il socotea drept o mare operă a lui . otomane.E.şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. 42 . realizată doar de statele din această regiune. o clădire ce Ti convenea. Iorga. III. iar 1. . Discours du professeur N. p. op. Neutralitatea. N . chiar dacâ aceasta era marele istoric N.D. O viaţil de om. se cuvenea să devină un factor de dialog. Al.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud .Plumb".24: . a avut la origine o idee şi o dimensiune politică. Ed�ura . Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent.de fapt ideea nu era rea ..O. pp. Fundamentul traco-illiric al zonei. ·"doar europenii sud-orientali". Rosturile.B. Valeria Costăchel. Timişoara.ro 1 35 .

savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală. 1 39 .ro / www. seminarii şi conferinţe de istorie.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare.E. caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european.237. să Tndrumeze. turcă. 374 Vezi şi consideraţiile lui Al . Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 . I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări.1 9 1 5 şi 1 9 1 5.n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber. Iorga fată de sud-estul Europei. 1926.E. Bucureftj. dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh. Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate. www.O. Iorga cu savanţii europeni fi. a specialiştilor în istorie. sud-est europeană cu şi în aceea mai largă. Editura I.. pp. passim. raporturile personale ale lui N. literatură.4. cit. Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N. menire şi chezăşie de durată a institutului. cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6. albaneză.estlci a bAITAnului continent..S. ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale. lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. mal ales. Bucarest.1 9 1 9 73. însăşi principala funcţie . ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale. Gândind şi acţionând astfel. Iorga. nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale".) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N. a popoarelor balcanice etc.E.S. Zub op. neguvemamental. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice. Scopul fondării sale era:"( . Constantinescu.E. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină.1 / 197B. indiferent de rang. de istorie a lumii374 . era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37". sârbă.. fn discursul inaugural.E. nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4. Tn afara influenţei factorului politic.156.şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior. 3 . 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico . Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri. pp. geografie. apoi formată îndelung o echipă de specialişti. să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică. Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă. apusene şi estice pentru zona aud . ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti". no. fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. folclor. otomană. xv1• ann6e. A.Bulletin"-ul instituţiei. aud­ dunAreni etc. pp. a corespondenţi lor de presă etc . care elabora în cea mai mare parte şi . Acest institut. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1).muzeubt.". maghiară. greacă. Se vor elabora comunicări.236 . Sarmanioti. zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu. mai vastă.cimec.R. .1 9 1 6) .limbilor europene sud-orientale": bulgară. etnografie. 373 N. posterioară etapei travaliului său individual. predarea practică a . . .ro 1 36 . sau ale altor savanţi sud-dunăreni.politice din statele Europei Centrale. Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă. In . . cultural şi moral necesar..

s-a făcut cu solemnitate.46). Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp. Imi asoclasem pe Murgocl ( . peste două decenii.. conferinţe de istorie.. La Inceput. . n-am putut-o retace. O lliaţl de om. Inaugurarea. 5.53). demografic. n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. apoi crearea unei biblioteci care. 1&4 p. şi etnografie ( . in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913.. III.Eminesco". Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat. cu un evident lată cum caracteriza. dupA rAzboi. Bucarest.. binefăcătoare timp de mai multe secole. care ( . RomAnii din Plnd (pp. ca fi eventuale excursii. voi. 1. aşteptănd momentul.. Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . nici un orientalist român nereuşind să o onoreze. Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării. Cairo). Iorga. Viena. ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă. cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric. 9 . care se va transforma. Principatele valahe din Pind (pp.. N.36 . care avea in program cursuri de limbA. Intr-o revista. Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�. Renaflerea conştiinţei 3711 www. cea mai sincerA a regelui Serbiei. care. s-a aşezat foarte modest. intenţia şi înţelegerea. au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. Monografia. Pentru aceasta am intemeiat la noi. economic.1 9 1 4). m Nicolas Papahagi.21). 47 .13). statul.ro / www.muzeubt.. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau. pp. unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. în Imperiul otoman. 1 4 . pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. social. Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp. ). Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur.. ) şi pe Părvan ( . pe care nici pAnA astAzi. locul şi rolul lor în cadrul social-economic. In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat.ro 1 37 .20). . Les Roumains de Turqu/e. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru. ). mult mai tarziu. Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3. rlmprimerie .30 . la Fundaţia Carol. ). cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. cultural.35). Rămânea valabilă doar ideea. necercetatA.ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris. ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( . fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură. iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului. geografie. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească..104). este fi astAzi. Fara venituri altele decat ce dAdea. cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice.cimec. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti. Publica�a noastră. a stârnit interesul oamenilor de cultură români. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. 1905. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp. Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor.22 . Privilegiile RomAnilor din Pind (pp... imbogA�ndu-se necontenit. 102 .. In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii.. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376. Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . Institutul. N.

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale . Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli. LObel 9 . CCXLVII .CCXLVII. Observaţlunl relativa /a opera . !. D . Şăineanu. 40 p. Peste 1 4 ani.orientaliştilor".muzeubt. calitatea de filolog orientalist. persană. 11 al lucrării lui A. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română. prin intermediul . dr.orientale" in limba română. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei .nu sunt nici orientalist. Bucureşti. "' Ibidem. Th.l. pp. 1 s-a reproşat lui Th. specialist care făcea parte din grupul mai numeros al . arăbeşti şi persane in limba română".422. pe nedrept insă. Şăineanu. arabă. www. extras.imprumut oriental": otomană. pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole. deşi fără pregătire filologică de specialitate. con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui .Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L. pp. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea.limbilor neo-latine" sau sud-est europene.). căruia autorul i-a contestat. 2 . pp.A. apreciindu-le ca nefondate. Şăineanu.cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. Th. ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L. 7 . indiferent de filiera prin care a intrat in limba română.osmanli".A. 1 . Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi. m Ibidem. posibilitatea ca unele . Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420. A reproşat l sa notelor . Th. care a acordat neologismului . Th. Şăineanu. <H Ibidem. autoapreciindu-se că . LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor . Leipzig. "' Dr.ro / www. Theophil LObel. nici turcolog (subl. folosindu-i in contextul adecvat.XXX. ci indirect. realitate recunoscută de el insuşi.cimec.originii orientale a unor cuvinte româneşti". Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare.3.37. a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th. P.S. in special de orientalistul L. Teoria prezenţei . vol. istoriei.Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu.elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană.a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă. subiective şi gratuite. 1908. p. deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane.•• a. Şăineanu . LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. nr. pe bună dreptate. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti. Influenţa orienta/1.7. Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic. · "' Lazăr Şilineanu. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L.elementelor turceşti. L. era necritic elaborată.M.orientalist" şi . Paris.ro 1 44 .F . LObel . erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. Th. li. că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p. prin lucrarea sa.R. LObel a apreciat că. LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor . dar la nivel academic. Cihac. Bun cunoscător al limbilor română şi .turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii.turcolog". In .

şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. "' Fr. Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti). W1811. . "' B.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. 1885. D. contribuţia de tinereţe a lui L. 1886. 1868 . 59.Magyar NyelvOr". Oie ti. P.1 876. "' Fr. apvd Luca Vomea. cit. Bucu'eşll. 146 p. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. p. Macrea.und est-europSischen Sprachen. 1886. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. Paris şi LeipZig (1 887-1 889). faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană. "' Theodor Zenker.Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie". rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. Wien. 1 72.cimec. mai ales. 2.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. Haşdeu43 1 şi Fr. A. op. 1 .und est-europaischen Sprachen.1890. devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 . iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 . .persan. pp. cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală.41 . Sur.les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine.muzeubt. autorul a identificat 1 .P. 9 -10.IV. Continuând analiza. 1 . în cadru filologiei comparate româneşti. Tn continuare. loc. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi. 59. 1928. www.ildschen Elemente in den si. Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete. cu pregătire de specialitate. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. Cât priveşte etimologiile sale. voi. 1885. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului.445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora. la Bucureşti (1 882-1 887). Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri. I nspirată de lucrarea lui Fr. Budapesta. F. 19&-284. Tn anii următori. P. arabi şi persani.. că n-au existat contacte directe între români. meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă. XIX. subliniindu-i atât calitătile. în total 1 . Dictionnaire turco . 1889 . Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română. Berlin. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu.. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti. pe de altă parte etc. vot. 2 '" in . Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător. Elemente turceşti. ' În perspectiva timpului. Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal. în mare parte. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme.ro 145 .646-701 şi an III. cit.) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci. 1890. Bucureşti. Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. 1 885. Bucureşti. un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic.V. căt şi lipsurile.arabe . an III. p. apud ibidem. p.Mest. H. 1884.'. t. L. Leipzig.11. p . aşa cum am mai amintit. "' Vezi şi O.540 de "elemente turceşti în limba română". "" Lazăr Şăineanu. Bucarest. Haşdeu. MikloSidl. Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. temeinice a subiectului anterior amintit433. voi. pp. asupra subiectului cercetat. "' Ibidem. pe de o parte. 1 . extras din . B.ro / www.R. "' in . pp. 407 . p. pp. în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism . Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel. El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429. Sup/flnwlfe. Miklosich. Lazllr ŞAineanu.

s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române. p. într-un tablou general. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0.LXXXV II. "' Ibidem. respectiv asupra limbii şi culturii române. autorul şi-a propus de a prezenta. că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885. pp. www. cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36.r verb. '" Ibidem. a studiat limbile turcă. "' Ibidem.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române. LXXI I. "' Bucureşti. p. "' Ibidem. Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale. fast but nof least. datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435.� uzeul Judeţean Botoşani şi.H-mak sau -mek). introducerea elementului oriental s-a făcut.ro 146 .conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat. lucru remarcabil.CXXXI I. să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate..Introducere. voi. 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 . 1 900. "' Ibidem. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 . referitor la verbele osmanlâi. " ' Ibidem. 1-11 / 1 -2. filologul român a apreciat. 1 434 . 1 . Bucureşti. autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române. D.ro / www. P. în răstimp de peste trei secole. pp. XXXVII . pp. LXV. După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice. a formulat . Tn voi. XXXV II. arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative. in acest lung interval.XXXVI .cimec.muzeubt. "' Ibidem. "' Ibidem. Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. 1 900 . CCCXXXV p. p. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. XLI . Astfel. 5. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman . pp. Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 . Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că . pp.LXXI I. morfo/ogice şi semantice turco-osmane. "rezultatele" acesteia.compl. secolele XVII-XVIII. autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . LXXI I . se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă.. Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă. prin contact direct intre turci şi români. ).

CCXXXIV. LXXIX '" Ibidem. CCXXXIX .Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane. m Ibidem. CLIV. Tn domeniul comerţului şi industriei. CXXXII .. a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem. Cât priveşte Ardealul. ale căror originale. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna. pp. "' Ibidem.CCXXXIX. "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . '" Ibidem. turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare. (. CCXXV . epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale. pp. nora. '" Ibidem. CXXXII.CXCVI. pp.CLXXVIII. "' Ibidem. analizând relaţiile româno-otomane. LXXX. "' Ibidem. CCXXX .ro 1 47 . pp. "' Ibidem. influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc .CLXIV. pp. pp. CCXI . n-au venit de la turci. pp. după părerea noastră. fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat . "' Ibidem.sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. pp.. pe orizontala spa�ului.. CCXIX . nedescoperite încă. negoţul şi 464 463 profesiunile . justiţie1 şi dărilor . "' Ibidem. p. mineralele) . traiului la curte .CCXI.nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi . CCXV . pp. 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 . pp. comerţ şi industrie 7 . "' Ibidem. pp. după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . 450 452 454 451 45 curţi1 . CCXXIV . autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. Moldova. www. CCXLI . şi anume in Muntenia. mai rar săseşti ori nemţeşti443 .CXCVI. pp. pp. negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu.CLXXXVII. "' Ibidem.CCXXIV.CCXL. armate1 . "' Ibidem. CCXXXVI . '" Ibidem. pp. pp. CCXIX . CXCVII . CXXXIX . direct sau indirect. din contră. "' Ibidem. CLXIV . ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44. m Ibidem. CLXXVIII . "' Ibidem. a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: . pp. . "' Ibidem. Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia. CLXXXVII .. Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate .CLXXXI. "' Ibidem. "' Ibidem..CCLXXXVIII.CCXXX. parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 . pp.CCXXXVI.CCXXVI. Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute.conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat. o serie turcisme care însă. se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: . CLXXXI .) Tn graiul românilor din Banat întâlnim.muzeubt. pp. ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 . pp. p.sociabilit�ţif (fumatul. pp.CCXXVI.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică. ln sfera polticii.1 802).CLIV. '" Ibidem.CCXV.cimec. CCXXVII . afară de oraşele limitrofe cu Muntenia..CCXVIII. "' Ibidem..CCXVIII. lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române. pp.ro / www. CXCVII .

in acest caz. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. a apreciat autorul.vorbele populare". însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă. ). www. răspândită in sud­ estul Europei. intelectuală a românilor. a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva .. trebuiesc avute in vedere atât .406. Dar ..consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă.imprumuturi locale". CCLXXIX:"Se impune dar. CCLXIX: . şi . a hatişerifului din 1 80247 1 . Bucureşti. părţile 1-a şi a 1 1-a. in vechea literatură română.V. Vocabularul.CCCXI. pp. viaţa de familie . andotată şi superioară celor anterioare. CCLXXVIII: . a conturat harta răspândirii . '" Ibidem.CCCXXXII.vorbele istorice dispărute " cât şi .. străin prin aspiraţii. in fondul limbii populare. suprafaţa pământului. pp. 1 . 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl.. in aprecierea influenţei orientale asupra limbii. Limba este.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA". pp. oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 . CCCXII .vorbele populare care circulă şi astăzi"469. "' Lazăr Şălneanu.Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia. p. 1 900. corpul omului şi sufletul său.. "' Ibidem. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental. in limbajul documentelor şi in .:Jele populare. apoi in Muntenia. Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului. Moldova (prea puţin in Basara�a). culturii şi civilizaţiei române. De altfel. in .imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 . de ordine politicii.ro 1 48 .(doar câteva sufixe sau particule). p. pp. De asemenea. Dobrogea şi la romAnii din Macedonia. Influenţa orienta/4. voi.cimec. judiciarA şi miiMrA. cilnd. "' Ibidem. socială.ro / www. ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. nici un reflex al elementului turcesc"470 . CCLXXXVI.:Jele istorice.influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că. CCXCIII . pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 ." '" Ibidem." "' Ibidem.o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor. p. pp.vorbe istorice".] .muzeubt. sub raportul pol�ic. p.pe plan lingvistic". Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina. 11.. a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea . nici un verb originar [otoman . pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine.1 834). p.compl. s-a manifestat in două d irecţii : . aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare.:Jele istorice. partea 1-a. dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. III . sub administra�unea lui Kiselef. o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 . 755 de vorbe populare'o475 . deci 1 . Influenţa orientală asupra lexicului românesc. incetA efectiv la 182 1 . "' Ibidem. "" Ibidem. 1 1 . CCCXXVIII . Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl. D. Banat şi Istria. un popor străin prin religie.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite . Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi. iar in partea a 1 1-a Vorl. Vortle populare. Vocabularul.vechi româneşti ca . "' Ibidem.714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte .izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466.Influenţa turceascA directă. Filologul român a oferit o nouă traducere românească.Am stabil� ( .in toate acestea nu se află nici o urmă.P. In special cea din Moldova ( . odatA cu epoca fanariotă. care circulă şi astăzi". sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem. administrativA. rezultând . Lumea.CCCXXVII. CCXLIX: .pe plan cultural".

1821). 1 . . orientali.împrumuturi orientale în limba română". asupra semnificaţiei folosirii acestui termen.Romania". lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile.ro 1 49 . cit. . obţinem un total de 2. asupra acestei părţi a lucrării"476 . 11.480 . pp. în paginile următoare.cuvinte de bază şi derivatele " lor. pp. pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere.ro / www.La civilisation.cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" . deci aproximativ 3. tomes XXX . 135 .vorbe populare.P. loc. 1 902. Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce. Influenţa orientalll. 1 (Introducere) . neo-greceşti. prima folosire a termenului . ceea ce a demonstrat. Macrea. 1 900. extras din . 1901 . Constantinople.965 . Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de . Les 6/tlments orientaux en roumaine. Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur. "' in . Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu. 1 .Nicolae Iorga. "' Ibidem. V. Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 . si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale. . pp. Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide. foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane. op. 78 p. albanezi. L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines.. 1 69 . partea a 11-a. 32 p. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei. li . Însumând cele două cifre relative. apud Luca Vomea. Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi. La Langue. Theophil Lăbel. sera reconnaissant a M. voi.1 65.Revue Internationale de Sociologie". p. vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. indicele general al termenilor româneşti. In acelati sens.XXXI . extras din . V +281 p. Paris. buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală.).muzeubt. Indice general. cit. D. Bucureşti. 79-80.elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor. "' ldem.278. conform informaţiilor pe care le deţin. Ea con�ne bogate materiale. Imprumuturi literare.2 1 0 . a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M. et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general. cit. op. şi in special turcologilor (subl. slavi. Paris. Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: . Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·.turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate.1 .vorbe istorice" .Le Mon�eur Oriental".. Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive. www.1 3 1 .. " fond les secrets de la langue osmanli. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908. o dată în plus. Aceasta este. Opera "' ldem.lată o operă concepută pe un plan vast. mai ales în această parte a Vorbelor istorice..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: . . 1902. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost. istorice şi literare". Vocabularul.) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi. pp. Vorbe istorice.( .. Dr. este şi va fi Influenţa orientală. Voi reveni. citatul la p. maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa. "' Ibidem. 1 72-1 74.000 de elemente .cimec. deci un total de 1 . la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu .

dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente". diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii. 1 .cimec. cu o prefaţll de acad. Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă. . caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 . 363 . Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne.228. Recenzorul a mai susţinut. nişte . propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. Iosif Popovici şi-a propus "( . in idam. pp. 1 . "' In . contrar opiniei lui L. www. pp. a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. 1 . inexactităţi sau scăpări inerente. propuse în ultimul timp.9.Transilvania".muzeubt. . 25 p. ce au scos în evidenţă valoarea operei. Evident. . Popovici a susţinut că lucrarea lui L.80. obiectivităţii şi competenţei. Constantin Daicoviciu. Cluj. "' Vasile Bogrea. Astfel. . teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă.. 22 . n. cit.ro / www. 1 . P. pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. de altfel.. L.] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . în " realitate.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . preluate din lucrările lui G.plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( .Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare". În virtutea acestui scop. ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 . Papahagi486 .Zeitschrift tor romanische Philologie". pp.că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei .Biblia elementelor orientale din româneşte [subl. pp. 18 -22.261. Sibiu.260 . Şi ţin să adaug . Weigand.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic. "' Alexandru Brliescu de la Scurta. cum era şi firesc. an XI. metoda de investigaţie lingvistică folosită de L. că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. subliniind. Şăineanu488 . pp. 1 . "' Ibidem.227 . Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1. ). Şăineanu era incompletă. '" Iosif Popovici. Pagini istorica . maghiară şi turcă. t. Editura Dacia. Spre . Ulterior. Bucureşti. ediţie lngrijit6. Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti.filologice. '" Ibidem. s-au exprimat şi păreri contrare. unilaterală şi inexactă. in . sunt. Şăineanu. Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia. Leipzig. deosebire de aceste recenzii favorabile. Caracterul subiectiv. citatul la p. " ' Ibidem. O. Şăineanu şi P.specializare" în domeniu. '" Ibidem. 9 -1 8. Şi pentru a dovedi propria sa . în literatura filologică românească.Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român.ro 1 50 . Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L. extras din revista . şi micile erori. . unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. 1971 . pp. pp. din partea unor nespecialişti în domeniu. Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu.spre a înlătura orice neînţele�ere . 1 . 1900.25. criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei. studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. op.. p. 1907. XXVII. apud Luca Vomea.369. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio . . polemica Iorga .bulgară. 1904.

Gheorghe Alexici. . istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . de formă şi fond incorect. "' Ibidem. www. . 26 / 1 5 1anuarie 1901 . Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N .ro / www. 83 .Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat . ( . p. intervenţiile făcându-se la 90 de .vorbe populare şi istorice"494 . Apoi. in .ro 1 51 . Iorga. Unul dintre ei. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri. pp. dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . voi.R.59. nr. ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat. din punct de vedere teoretic. Ti lipsea acestui critic improvizat. op. afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale. la fel I-au perceput şi contemporanii. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării.muzeubt. dr. Gh. ) . 61 .elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet. Tn recenzia făcută cărţii lui L. 1 52 .inceputul secolului XIX)490.cimec. pp. Bucureşti. de ton pretenţios. N .153. a consultat superficial unele lucrări de specialitate. Alexici. III. tânărul istoric şi-a propus . Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă. influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere. . "' Ibidem.P. pp. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix. "' N. Şăineanu. Lazăr Şăineanu.compl. 1 904. cit. In . pp. lorga . definirea acestor . ce putea genera imprecizie sau ambiguitate.61 . foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 . clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în . Iorga a precizat că " 0 . Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale". mai mult. Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână.84. pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române.Luceafărul". pp. 58 .L.să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc . a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi. 59 -60. Alteori. "' Ibidem. pp. ( . Tn unele cazuri. apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi .] îndeosebi. . apud Luca Vomea. şi-a propus să trateze influenţa turcească.vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă. Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV . Budapesta.multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului. Şăineanu. XVI I I . rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise. C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . 60. "' Ibidem. orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire."). 60 . . Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat. Pentru depăşirea acestor neajunsuri. Revenind la subiectul recenziei sale. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( .63. următoarea: a doua jumătate a secolului XVI .mijlocul secolului XVI. a patra: epoca fanariotă (sec.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident. D. . Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. declanşată in urma apariţiei operei filologului român.N. desigur.R.. "' Dr. ) Pretutindeni lista e foarte lungă.

1 34.contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. p .explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " .Iui /orpa.135. ce credit ştiinţific i s-a acordat şi. care e mare şi după judecata mea ( . Drept urmare. Bucurefti. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu. "' N. in . a apreciat Iorga.imputări absurde". la Introducere.. recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică. după ce acelaşi recunoscuse că .. N. . intr-un viitor articol. '" Ibidem. Iorga.. L. totuşi.P.Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică. la provocare"500.. degenerând in imputări extraştiinţifice. Cum raspunde d. toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală. cu vădite accente de brutalitate verbală: .R. "' Lazk ŞAinearu. filologul orientalist a respins toate .". nr. 1 30..făcute nu pentru folosul ştiinţei. 128. p. asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . '" Ibidem.R. Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N.ro / www. Făcăndu-le. )"495 .surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice".observa�i": .partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 . . Iorga. ripostat" in scris la rândul său. . desigur.ro 1 52 .aserţiuni in exacte" şi . citatul l a p . nu pretind să scad valoarea cărţii .Şăineanu . 131 .compl. Ş.Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei. şi voi răspunde. Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat . partea 1. 65.Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu . Bucueşti. 1 3 1 .. aluzii naţionaliste etc. recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ.R.129. Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. .. din acest moment urmând o .afirmaţiuni gratuite". 27 1 1 Februarie 1 90 1 .indreptările şi intregirile". www. pp.R.)"498 . La rândul său. rr. 63 . R4spunsul meu cJ. Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate. pp. pp. Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 . D. A atras atenţia. Şllineanu cand TI lauzi. a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. Tn concluzie. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor. astfel că a . atacuri subiective la persoană. in ciuda acestor căderi. mai ales.răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului. când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . ele vor fi mai puţine.cimec. voi. Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem. s-a depăşit conduita ştiinţifică. III. p .N.". ca şi părţi bune. 27 / 1 Februlwie 1901. asupra caracterului subiectiv al acestor . dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" . voi. I I I . in .muzeubt. a hotărât să-şi schimbe atitudinea: . ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl. '" Ibidem. să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră.65. academică a analizei şi " criticii aprecierilor. in ceea ce priveşte polemica Iorga . dar «nemulţumitului i se ia darul».Opera mea are. părţi slabe. .] . Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : .N. Iorga a avut posibilitatea să citească .

N. în privinţa polemicii . Bucurefti. Deşi neonest. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 . III. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. 325 . Şi colegii universitari . 28 1 ' 15 Februarie 1901.136.cimec. îi va fi indiferent. şi a relevat506 două categorii de erori.noduri în papură" din punct de vedere istoric. Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. III. pp. partea a 11-a.ACTA MOLDAVIAE st:PTE. cit. 369 . în fine. voi. A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie. inconsecven 7 etc. 324 .hipercritic" de analiză. dar ca să-i fac bine unui om prigonit. nr. p. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios. întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505.111 . Iorga. apoi a recitit volumele în cauză. colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : . 1935. între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: . Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d. in .R.76.ro 1 53 . a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric. căci e scris cu multă perfidie. A urmat. tu însă e bine să te astamperi. Studii şi documente literare.R. voi. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. da. partea a III-a 1 1. te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. partea a III-a I II .187. Tocilescu et : C(ompan)-ie. refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga. nr. op. datată 1 5. 228. ai lui Iorga din .1 6 februarie 1 901 . "' I. Ş/llneanu ciJnd " lauzi. foarte importantă. · � 501 Ibidem. 180 . ci numai şi numai de dragul eului ". Toronţlu. a 11-a fi a III-a.. considerate ca neîntemeiate. Bucur'ef1i . · Bucurettl.32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 . Toronţlu.332.nu pentru folosul ştiinţei. oscila. Tn concluzie.IV.". '" Ibidem. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase.78. p. Acelaşi Ioan Bogdan.R. necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii.". VII.N.ro / www. Iorga a afirmat răspicat: . partea 1-a. E singurul articol contra ta.". nr. Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt. voi.R. Bucurefli.E. Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă. . Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău.lll. 506 Ibidem. nr. p. III. căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi.".R. Ioan Bogdan. cum ne-am obişnuit deja. Va rămânea cu cererea. L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale. cu toate lipsurile ei"501 . 29 1 1 Martie 1901 . pp.muzeubt.R.Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale. p.Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei. într-o altă scrisoare către noul său cumnat.380.NTRIONAUS ianuarie 1 901 .triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat.R. care poate să-ţi facă rău.R. pp. care. replldi structuratli Tn 7 puncte. '" I. Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga. în prezenta dispută. in .N.E. '" N. cu un spirit .Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns.radiografii" istorico­ lexicale. : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei . "' Ibidem. Astfel. · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga. replica503 lui Lazăr Şăineanu. in . pp. Cum rlspunde d. căutând . www. vol. 29 1 1 Aprilie 1901. Tn . voi. '" LazN ŞAineanu.N.332.

Sincer spunând ( . . Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare. "Părţile bune". Tn analiza lexicală a . de asemenea. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor . . (1 908-1 9 1 3). Iorga la 1 5 ianuarie şi. Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat.. c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale. viitorul autor de prestigiu al G. Haşdeu. de ansamblu. extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: . de la un rând la altul şi că. la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte.ro / www. singurul istoric competent care a recenzat . Ibidem. .muzeubt.O. de oriunde. 378.teoria turanică" formulate de 8. confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. fireşte. să fac un articol de laude. Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: . intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!).. a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la . un călduros articol de laude ( .379. ) mi-a fost milă [de L. Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice. scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is. respectiv. nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 . 378 . N. P. şi la explicaţiile date de autor unor . Vocabularul.. . partea 1-a: . la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică. şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere . şi ştim ce e"5 2 Atunci. amestecându-se ori­ ce. 379. p. la Luca Vomea. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă.Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român. www.vorbe istorice " şi .cimec. le constituie voi.. P. nemultumit cu atâta. în perspectiva timpului.R. Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice. Iorga. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem.]. din volumul consacrat Vocabularului. atacurile la persoană etc.opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune".. Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N. 375. Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că . parcurgând . omisiuni. Şi mila aceasta ( . cit. op. Deplasat. p. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă. 81 . d) că se contrazice de la un volum la altul. el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9.l Judeţean Bototanl . p.- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică. tratări superficiale. oferind o imagine generală. Şăineanu­ compl. .. A susţinut.imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat .. vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici.�uzel'.83. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări. uitând multe. Ibidem.torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu. părţile 1-a şi a 11-a.ro 1 54 . mult mai valoroase ale operei.. Ibidem. mai ales. Tmprumuturi literare". Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . . care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc..Biblia elementelor orientale din româneşte". . completări. pp.vorbe populare" din Vocabular. asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române.sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând.hipercritic" lucrarea. autorul: .. in orice chip. )" 10.principiul stratificării" şi .imprumuturi" etc. pp. ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. nuantări şi. pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării. concluziile ce se impun. 1 1 .. D. pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori.

asupra .turcolog­ turcologie" şi al . atât de vast. totodată. determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă. Introducere. Tn urma propriilor sale studii de specialitate. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă. preocupat să studieze . pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial.turcilor". din toate punctele de vedere. Deci. cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu.turcolog". în România. invitând chiar.părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie. seculare. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii.ro 1 55 . ce studia. Trecând peste semnalarea in sine.secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe. Popescu­ Ciocănel 1 1 907. in special a turcologilor [subl. Vasile Bogrea 1 1 92 1 . ACTA MOI. ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă.elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe.orientalişilor. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini. Lobel. Vezi supra. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică.). contrar deci teoriei susţinute de Th. Lazăr Şăineanu a atras atenţia . că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. Nici un filolog serios. în evoluţia ştiinţei istoriei. sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor.împrumuturile turca-orientale" în limba română. Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său.muzeubt. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă.orientalist român a semnat. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol. nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. cultura şi civilizaţia . pe specialiştii în domeniu să o completeze.ro / www. Filologul . se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie. Lobel 1 1 908. Tn schimb. la Bucureşti. opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. P.. singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă. Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată. ln prefaţa la voi. D. consacrat "vorbelor istorice". despre istoria. nota 478. Vladimir Drimba /1 9481 950). a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p. asupra acestor împrumuturi lingvistice. 11/2. şi ca . cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba .DAVIAE SEPTENTRIONAUS www. ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh . Influenţa orientală este punctul de plecare şi. româno-turco/otomane în ţara noastră. poate şi ca .cimec. cât şi în cea românească. Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei.. atât în istoriografia europeană. Un rezumat5 1 3 al volumului 1. nu şi cu arabii sau persanii. Th. cu . actul de naştere al binomului noţional . în acelaşi timp. indirect. prin extensiune. secolul al XIX-lea putând fi calificat. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile".imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . savanţii străini au apreciat-o pozitiv.turcologiei " ca disciplină istorică.turcă" şi.]".

511Gh. Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe. 1900. ldem.. Iorga.populare". In . cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani. competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. euc. persanne et hebtaique. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare.. pentru că. 162-183. ci o ediţie critică. elaborând ediţia cu maximă atenţie. latorlcul unel tUJtunJizlll. care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de . Edilln Stock. VI. . A doua modalitate de . Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. IY. cu un fiiolog orientalist. Vwgillu Florea. fie direct din limbile amintite. le grande phllologue (1BS . se poate păstra titlul original al autorului. a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs.ro 1 56 . Sa W. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". Ln1r ŞMr»anu (1BS . • Muzeu� Judeţean Botoşani . O carlett flolog/cl. 1900. op. 11 / 1 +2 . Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater.imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. Dar nu o simplă reeditare. prin notele critice.zdrobitoare" semnată de N. ". 1907. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce . 87 p. lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . O introducere la această operă ar stabili. :l-<C/1983. In . IV 514 LUCII Vomea.s16.Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e.filologice" din Introducere. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere. Popesc»Cicdnel.AI.elemente. Paris. Consl8ntln �. 47 p.re.pur şi simplu un simptom al timpului . Buc:urettl. Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe. Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării.1934). persană şi ebraică intrate in limba română. pp. Lazlr ŞI/Manu. + 49 p. Paris. şi. ti V8rianta In limba fnlnc:ezA. non seulement par . Bucurefti . pp. LazlrŞllnunu-omul fi opera. prin intermediul limbii turco-osmane.. Tntr-un anumit sens. în perspectiva timpului şi sine ira et studio. M8aea. unele cuvinte . me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine. la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. conform expresiei514 unui contemporan. cit.. Lucla W81d. O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel.Lazaltl Şa/IIHn. eare au venit în contact direct cu românii.t. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei. 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor . Bucurefti . . pp.urmare a recenziei . 288-319. pp.Vocabularul şi pentru anumite aspecte . �1.compatrio�·.Mouale. A fost . 1935.1934). cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes.cimec. a operei. pentru voi.-8'.. Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale.. lfl. solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri. at son oeuvnl. loc. Cluj-N8poca. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală. Tn urma cercetărilor efectuate la Paris.vorbe istorice" .muzeubt. 1984. a apreciat in continuare autorul. pătrundere. pentru voi. 80-81. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i .ro / www.vec 5 -. Popescu-Ciocănel. cit. 1948.-ul de Folclor". fie prin intermediul limbii turco-osmane. turcă. www.orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri. I. . O. realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială. în anumite cazuri. turque.

feSIJii iP . în .de 'speCialist in domeniul filologiei orientale. Publicat in limba iarlcez:ă . · · · · · · . ·.4 / apilie 1907. prin protestul neacademic. .jliistif. persană şi ebraică.1 . aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene. M. specializare în acest domeniu a lui Gh. ·. sărbo-aoali. a.rintennec:fiaire de la langue uque.430 . L. Popescu-Ciocănel. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua.. nr. O Atit .cimec. a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�.a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900). . PreocupMile de otienlalistic4.· .muzeubt.. pregMiea li cfi*Ji'na de.noscut că rm avea IP... pe nedrept.. ppJ . 47 . Th. propunând plfticarea limbii române de astfel de .stului . filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi .IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii... . . RădulesaJ (1 847) şi A.i oameni de cultură (Gh.. pp. este un sumar glosar de .barbarisme•_ Aqi (in special filologi.orientale in limba şi · Cultura romana. încheia această' J: _ .e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele._ fn . a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte.il dontenid �l-ling�lstic. . !I1W le-ar fi _gă. 1902.• � ai recerizorului de. � 1 1882. a pătruns. autorul a rea. B.u l (1 902)operei . Uibel / 1 894.in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907. -. ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel. . ocazie ' .. Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine. lntrodudlon. mmpletand. II. · · · ' .ro / www. P. H. ooii dinb. 1. Rudow 1 1 8s. PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident . �.fi epuizat . de a .. · · . auitorUJ.aJel (1894). mais aussi dinedtement de langue ă langue". contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european. www. originalitate.48.ro 1 57 .�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti.Jm. Haşdeu 1 1 886. 1 873) le-au respins aJ vehemenli.1 peteu)i ne. . � m pretenţii de. dar respinsa de l. posibilitate avansată de Th. . � ObsaJrul prof. Şăineanu / 1885.icate · .IV. pe care. nu era o luaare de filologie. pp. an xu. PopesaJ-Ciocănel / 1 907}. 511 "'Ibidem.an am mai amirilil . a mai precîz:at Gh. 1 908. m lh. · . orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1. albaneză. : Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic.retenţla.. maghiară �­ (Roesler 1 1 865... a . Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu . penbu că el nu s-a OCI. 8uc:lnP. de . unele dintre ele actuale Tncl ti azi. lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări. persană la Faa. împotriva susţineri. tura\. Ibidem.împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română. Prezentul studiu . O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri. Fr.. · Modesta lucrare a lui Gh.subslan propriii şi comune.46.434.sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie. ·arabă şi . 1b. de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali. lonMnelcu. ·.. � a.. . definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand. lordănescu.. 1 888-1 890. circuitul . Bariţiu. Gh.. 1 900. · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi. inlr. Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra .elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni.au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc.:m tel" treDJJ mat.CL".4•. sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L. glourul la PP.lui Lazăr Şăi neanu .origine arabă. tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o.. Mildosic:h -1 1884.

pp.pădure deasă.1400.P.23 . 79. cu rezultate notabile. a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege). sec.Muzeul Judeţean Botoşani 1 895).B. pe care a explicat-o şi tradus-o prin . . 2 2 . contemporane. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. Peceneaga. doar .pădure". şi prin interesul filologic. Haşdeu. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui. 7..orman " ­ . Editura Librăriei S. 21 . Oltenescele.cimec. au fost publicate în limba franceză. pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 .) 521 .ro / www. "' Gh. nr. nebună"520. in . loc. "' Ibidem. m B. 77 .2 Bucureşti. amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti.4 1 .muzeubt. Originile Craiovei. 2 3 .. Craiova. 1. pp.. pp. 1230 .teli-deli " .orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora. autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. sălbatică. nepătrunsă. P. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior. într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei. Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat. ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale.). Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . Popescu-Ciocănel. ' " Ibidem. G. iscoditor şi prolific.. www. şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate. cit. şi asupra toponimiei. Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8. a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. In voi.împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit. geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h. . Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4. au provenit denumirile: � P. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi". cum era şi firesc. Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte.turceşti " în limba română. turcă. Samitca. 1 884 ( 1 55 1 191 0. de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu. adică . Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă. ' " Ibidem. integral sau în rezumat.. Haşdeu. influenţe ce au fost desigur sesizate. R. potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. V-X I I .". Popescu­ Ciocănel. Unele dintre aceste contribuţii româneşti. S.29. tătară din România. concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale .nebun" şi . cum ar fi .Teleorman". Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat. pp. Astfel. Desnăţui etc.ro 1 58 . sau . persană. Covurlui.58. dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică. reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani.57 .76. 74 . nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană. pp. ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete. an XXXI .

Bucegi. 1 890.muzeubt. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. s-ar dovedi un ignorant 8 . Peceneaga. Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. pp.torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. cu motivaţii practice. sec. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. mai ales după 1 878. Tn etapa a I I I-a. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare. XIII-XIV. să recenzeze obiectiv.ro / www. La sfârşitul contribuţiei. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. 1. a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. sec. evident. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . actuale încă şi astăzi. critic. Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan. cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. "' Ibidem. Caraiman. ştiinţifice. Studiul toponimiei de origine orientală din România. epoca dominaţiei otomane. Schema cronologică propusă este.cimec.1 9 1 4 . Cele aprox. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878. Comana. in general. cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. in Dobrogea. in special. mai ales. din care Gh. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . au devenit uzuale alte toponime. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. 36 37 Ibidem. Anton Pann şi lanache Pashal. autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi. p . administrative etc. Caracal. Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. Moldova şi. Burnaz. Siriu. 41 . contemporane. 55 Teleorman 2 . pp. Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem. pp. 38 4 1 . Ţara Românească.ro 1 59 . www. XV-XIX. .) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane.8. 30 36. Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu. Tn etapa a 1 1-a . mai ales. existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. in perioada c. "' Ibidem. unde. valabilă şi astăzi. unele dintre ele valabile şi. păreau condamnate la uitare. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 .. operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. perioada dominaţiei tătare. fiind cu succes precedate de . m - .

Ruafce şi Turcep. Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM. pp. 1 790). care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est.285 r. U rmează. cit.RI. Andrei Pi ppidi .T..părţi". completat cu un vocabular53�. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte. 3 . a se coosulta: Cornet ctmoiu. nu a putut fi dusă la bun sfârşit. BAR. 11.337. Tn partea 1 . . Guboglu. 1949..dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi. no . pp.cimec. vezi şi v.... liplrile Tn Moscva. Tipărirea . In legilldcl � fi opaa a&D\IIui. şase decenii mai târziu . "' Vladimir Drimba. 1 "' Ibidem. Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann. Dat la luminA de Pitanul .189v. IV. a redactat şi publicat. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc. Editura Milaw. + fotD. pp. www. 100 p. Tipografia lui Anton Pann.1 7. pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie. nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular. � şt lutl:e§ce. "' Ibidem. ghidul propriu-zis de conversaţie.ce. w. Traducerea . '" Anton Pann. Noltls. cu traducerea lor in . Vladimir Drimba.Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c.costul" foilor sau volumului legat!). Bucuresd.Inl p. 1393... cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene.prefaţa• pă�i 1538. nw.1 00 .detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular. 3 / 1 963 .I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile.. Palllel. 100.. începută şi. anunţată deja. 1849. Bucure. .. poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848).". pp. ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est. 1962. Bul:uretti . m Anton Pann.zl fi lon Mlllli. op.Am insistat asupra acestor . f.şase sfanţi�. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ". Dialog tn ftl lmlll: .. turceşte533. un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 . Anton Pann.1 89.ro 1 60 .155. p. in .pe foi.exemplar" din acest Vocabular.. "' Ibidem. tipărit in alfabet chirilic de tranziţie. in partea a 1 1-a.pe foi"._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal .+ t. 9 . cunoscut folclorist şi traducător.trei sfanţi".i. Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. ostaş.100 . 3-o411987.muzeubt.L".. 106. plătind . Bul:uretti.dialog"534. Foile deja tipărite. 164 p.cs. 80. a inclus termeni uzuali din limba română. Material documentar. Anton Pann a anunţat. /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . 93 .. probabil in tiraj redus. pp. 287 p.ruseşce" şi .. in 1 849.171 . 36.înştiinţare" că acest . am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c. Doritorii il puteau procura . "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'. ambele rămase până azi in manuscris. in .. Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu. astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un .242. 1974.ianta in limba francezA in . p.pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig. "' Biblioteca Academiei Ramine.a. ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa . Bul:uretti. româneşte. deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 .ro / www. pp.. "' Ibidem. Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat.Revue de lingvistique".Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest . in . lb:lnfli.. Orillntalsllca IOOI._ dMiogutf IUiefCI. pe hârtie velină".. T "' ldem. câte opt pe Săptămână.. Paris. sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat . Tiparit in tipografia lui losef Kopainig. lluanfc. vezi şi considllfatile lui Il. sau legat şi de la tipografie cu . lucrare concepută şi realiUită in trei . 18 -32. w. U n an mai tarziu. 848. Acum tntllu cu/as cfn . 297-306. Tn .Fonetică şi Dialectologie".99.tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 .pe foi" sau cu anticipaţie. s-au pierdut cu timpul. F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei.

completat cu un vocabular in trei limbi. "' Ibidem. a precizat în continuare pitarul. a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare . Notes. fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător. modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea. Având la bază această experienţă folositoare. "' Ibidem.9.Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane. 1 849. 3 . . ruseşce. Vocabular In trei limbi.foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii. româneşce". din Imperiul otoman.. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829. Dobrogea. apoi compuse. Limba turco-osmană folosită în acest Dialog.104. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . a recunoscut lanake Pashal.ro / www.muzeubt. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. La începutul secolului al XIX-lea. 1 1 -164.. 1 849. 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor. Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 . lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. le-a învăţat pe amândouă. Era necesar. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova. 5 Bulgaria şi Serbia 39 . apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". Transilvania.în toate felurile de împrejurări. p. cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. pp. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�. 79 p. '" ldem. 1 874. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea . Un sfert de secol mai târziu. Dat acum la lumiNi de . pp.. Tipografia lui losef Kopainig. înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 .ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30. datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut. '" Rusciuk. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească. 52 p.. 1 05-1 12). "' Ibidem. Bucureşci. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig. Serbia şi Bulgaria.ro 161 . în ordine alfabetică rusească. Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. Bucureşci. In introducere. . unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva. ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune. www. "' Ion Matei.107. româneşce.. 3 . Dialoguri Intinsa. prin particularităţile sale fonetice şi lexicale. Dacă da.. poate un dicţionar bilingv ruso-turc. să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării.cimec. cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. învăţătorul Constantin Petrescu. "' ldem. turceşce. ca românii să ştie limbile rusă şi turcă. pp. cu un grad 54 mai mare de dificultate. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. . prin respectivul manual. mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal.

Peste trei decenii. pp. pp.•. nr. 65 . "' Conslantinopole. '" "' "' "' Ibidem. 71 .8. Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C. o.europenizat". Petrescu era de origine ardeleanA. i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 .părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere.2 1 aprilie . Buc:urettl . partea a 1 1-a: 7 lecţii despre . cu . o. pp. Cotula nu a . 551 Ibidem. superior. ce era limba oficială a statului sultanilor. Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane. 238 p. Ibidem. gimnazial şi liceal).A.de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll.. Adam V. partea a I I I-a: o lecţie despre . Din cele prezentate până acum. 550 Ibidem. pe de o parte. 37 .părţile invariabile" ale propoziţiei 9. Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe.·. nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni . 5 .prima gramatică otomană în limba română".. era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. alfabet.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. Ibidem. Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte. fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce. pp. Cotula554 . 1 1 1919. Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 . Ibidem. partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului .79. consoane. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra. vocale. apreciată de autor ca fiind . Adică Adam V. pp.76:C. puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale . cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă. 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. pe de altă parte. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . BUCIRfti.. încercând Muzeui . compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică.muzeubt. bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . 1905.părţile cuvântului".elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării. declinări 54 şi conjugări548 .72 . gramatica otomană.65. voi. Ibidem. 9 -37. lunile şi anotimp urile anului . 1 62 www.ro . Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818. luaarea fiind bine lntocmM.cimec. Lucrarea.VIII. pentru . .1 878). In . încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane. directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra. Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă.70. 11. unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n.ro / www. 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa. 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. Petrescu fusese Institutor fÎ director. voi. N. Petrescu.67. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei. se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul. In . Tnsuşindu-şi această limbă.. 68 . aş adăuga eu. III .Judeţean Botoşani _ Jl · · pp. aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni. pp.A. cum era însuşi Adam V.. 11.părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică. Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. p. prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe . şi pentru a-1 putea. cicl tl tldjJ lui C. nr. românii puteau convieţui paşnic cu turcii. pp. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan.iunie 1919.

pronumele560. '" Ibidem. a elaborat şi publicat. pp. D. Autorul. 68 .337.] . Orlentallslica �n•. Astfel. contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei. 84 -184. "' Ibidem.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze. prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes. Deny onorează. 61 . dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor. adjectivul 558 .ro 1 63· .operă interesantă şi originală ( . pp. www. substantivul 557 .200. Tn perspectiva timpului. "' Ibidem.prima gramatică otomană în limba română".23.83.121 b. 189 . am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil. pp. 201 .cu un cuvânt. edit6 per Fr6d6ric Hitzel. român din Imperiul otoman. p.compl.). fără a ne atinge de părţile ei originale"555. tn voi. Cotula. Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare. pp. Gramatica lui Adam V.european". � "' Ibidem.P. Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. numeralul559 . de " pe poziţia .celuilalt". "' Ibidem. conjuncţia564. cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman. O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin. 7 . Paris-Montreal . a precizat autorul. cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui . pp. . 1 1 .ro / www. n. după cum el însuşi a apreciat-o. Dialecte Osmanlis aris.67.469. pp. . precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. "' Ibidem. '" M. idem. totuşi. prepoziţia563. ) .189. Tn continuare. pp. mnovateur de la l/nguislique turque. 1 92 1 . Editions I'Harmatlan. 193 .muzeubt. fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman. Istanbul et les Langues Orlenta/es.238. 44 .cimec.43. a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu. ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu. 1 85 . pp.Jean Deny al românilor". autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele. cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" . . . 4 1 1 -4 1 6.60. să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti. '" Ibidem. pp. "' Ibidem.9. Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia. Mihail Guboglu a considerat-o a fi o . în perspectiva timpului. Guboglu. exemplele şi aplicaţiile gramaticale . Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque. Contribulions roumaines. verbul56\ adverbul562. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte. Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia. 1997 (541 p. XXX + 1 21 6 p.192. Jun Dtmy (1879-1963). pp.otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. p. acest . . dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor. "' Ibidem. 23 . pp. "' Ibidem. "' Ibidem. pp.

singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România. caracter practic. Notes. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p. şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate. ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim. Vl+363 p. Gramatica lui Adam V. Bucureşti. mai exact putând fi numit Vocabular. in voi.. amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat . influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V. p. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . cu pronunţarea flguratil. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 . Umba turco . 1 91 1 . . Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. 1 877. m Gh. Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar. peste două decenii. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti. www. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor.B. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). 1908. Paris­ Montreal. Macedonia.000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman. La pre�re grammalre ottomane en roumain. Cotula.B. 239 p. A. Tipografia . T. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial. a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei.folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti". Dialog rom•no . Bucarest.). n. pp. . Dicţionar turc. publicată în limba română.( .).1 13. Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic. având o finalitate militară expres precizată.cimec.Demoaatul". In caractere turceşti şi latineşti. Bucureşti. Dicţionarul. că acestă modestă contribuţie ar fi fost . '" Ali Cadir lzzet. Cotula era destinata celor cei 5. Istanbul et fes fangues orientafes. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii..otomani!.muzeubt. apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. Guboglu. cuprindea c. 1897. cuprinzând cuvintele turceşti.XI. p. ) destul de bine întocmită. Bucureşti. Curs practic.Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. Notes. Cotula.K. arabe şi persane şi . 1993. autorul a pretins. a unui dicţionar bilingv570. anterioară căştigării Independenţei de stat a României.un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate. 1 984 (272 p. p. '" Ion Matei. 1 6 p.269.275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate. vezi şi Ion Matei. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl. Notes. între state independente. necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. 1 877. 1968. deci în total c. Popescu-CiocAnel. In .sa elaborată de Nicolae Papahagi.ro 1 64 . Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti.ro / www. 78 b. fran9ais russe et turc. M. . Pe pagina de titlu. Ploieşti. Munţii Rodopi. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 . . a impus alcătuirea. manualul lui N. Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba . .1 13. exagerat totuşi. fa Tndem•na ·tuturor. Orientalistul Gh. idem. p. Cum indică şi titlul. Editions I'Harmattan . în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient.1 13.T. roumain. Istanbul.. ed. vezi şi Ion Matei.turcească". TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel. 1 997. fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ. p. a 11-a. '" Thessalonic. + 4 pl. 403-409. a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său. Bildirillerden Aynbas1m".turc. 406).

700-800 p . în două volume. a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h . adjective. adverbe. orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică. în colaborare cu dr.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. in centru cele turceşti in alfabet arab. lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. negativă. · "' ldem. intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale. necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . în Imperiul otoman şi in Levant.84. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin. in 1 9 1 5. urmau 21 de dialoguri pe teme variate. "' Ibidem. lbrahim Themo din Medgidia. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. comportamentul in diferite locuri şi situaţii . după opt decenii. 9 . cu o finalitate practică precizată. ce şă cuprindă atât . (după .cimec.1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. pronume. Nici până astăzi. s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. Declanşarea celor două războaie balcanice şi. int��ecţii etc. Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea. Mai bine întocmit. formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). lbrahim Themo din Medgidia. pp.ro 1 65 . elaborat de acelaşi autor. liste cu expresii la formele pozitivă. având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc. liste cu substantive. comercială. 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. Medgidla. Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc. declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic. din anumite motive. mai ales. Dar. iar . s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 . nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in. pp.574 . conjuncţii. Popescu-Ciocănel. Pornind de la aceste realităţi obiective. cu caractere tipografice arabe şi latineşti. pp. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin.ltik". cu transliteraţia necesară în alfabet arab.6.80.vorbele istorice" cât şi . călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. În pagină. 81 . colaborator şi editor fiind tot dr. aprox. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. turistică etc. "' Ibidem.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. 128 p.vorbele populare" . Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. din viaţa coticfiană. 3 . autorul a transliterat cu tuş negru c. Tipografia . .muzeubt. "' Ibidem. În prefaţă. www. numerale.ro / www. Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte. Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale. 1915. prepoziţii.

obţine şi apăra drepturile lor politice. gruei şi bulgatt. 337. Reprezentanta clasică. bun cunoscător al dialectului. cât şi musulamnilor din aceleaşi state. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. ulterior. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L.mlhrnAn. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama. sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. ' ed . dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. Astfel. 32 p. contribulii. şi C. ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. şi folosibilă încă şi astăzi. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Abcll. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. turci. Muzeul Judeţean Botoşani 1.ro / www. modeste prin tematica abordată. Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane. o punte lexicografică intre cele două limbi vii. i-au influenţat.. nu erau decât promiţătoare inceputuri. Dicţionar tDm4n . rămas doar în stadiul de grandios proiect. c. 11 p. Astfel. Aceste contribuţii. în Dobrogea. aspect tipografic şi paginaţie. buni cunoscători ai limbii turco-osmane. 1913. 1915. culturale. Otfentlll/istica IOINnl. "' Mustafll H.Iute. Matei. "' C. germani.tica limbei otomane de Adam V. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant. pentru ultimele trei ti M. se adresau atât românilor din România şi Turcia.Iute. Bucureşti. Buantti..bulgaro . rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică.cimec. Vocabular fOITIIno . Cotula. 1 13. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. Notes.muzeubt. anexată de România în 1 878. Guboglu. francezi. Vocabularele. Ştefan Luscov576 şi Mustata H. Bucureşti. naţionale etc. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice. cu un pronunţat caracter practic.uacov. Anton Pann. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . Aceste ultime trei vocabulare. destina�a ad-hoc. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny.ro . S. • 11-a.S. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite. 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. 700-800 p.9. prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica. elaborate in limba română. 1916. p. 1. după nouă decenii de la apariţie. originar din Sliven (Bulgaria de Est). 1913. 1 66 modeste . adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane. p. vezi www. CoAM11e. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti.

culese de Anton Pann. Buc:urettJ . pp. Lui Tllu Mlllotescu. 1 853.morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători.ro 1 67 . p.. Tn . Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor. Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea.. 282 . IY. ediţie cu alfabet arab.N. naiv. Ion Creangă. Provetburi sau Povestea VOibei.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 . su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja.. bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă. care a tradus-o şi versificat-o în limba română.1 1 / 1 Iunie 1900. era tipul legendar al spiritului oriental.283. după Kur'ăn.504. ed . acest . Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase. deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi. s" lazk Şilneanu. Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. 25 Febtuatie 1900. manifestare colectivă ce admitea excentricitate. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti.339. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu. 287. 1 68 p. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost .281 . Bucureşti. "' M.287. cu o Introducere d e dr.". 1943. 1 853. Bucuretti . Orientallslica rom4nl.muzeubt. completatA fi Ilustratii . comicul de limbaj al acestora. intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea. prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea . a III-a. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei.ro / www. au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu.. su Ibidem. Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era. ghinionist. Vasile Alecsandri etc. sas In voi.R. Craiova. uşor influenţabil. pp. 1900. Guboglu.503 . Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. www. trivialitatea personajelor. subliniind realitatea că amintita culegere. p. Versificate în limba română (1 853). Omagiu. Nastralln HoţJea. Bucureftl . Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului.R. în Anatolia. Guboglu. pp.Păcală sau Pepelea al turcilor''. Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann . fiind urmată de numeroase altele.339. Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă. · soo M. cea mai răspândită şi mai citită carte turcească . cuprindea doar 125 de anecdote.cimec.l.lelor creştine (supuşilor creştini)580. ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi . Orientalistlca rom4nl. Masea Gaater. vol. constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească. SOl Bucunlfll . Istanbul. 1837. satirizarea moravurilor epocii. Povestea VOibei. 1837.

pp. folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 . vieţii cotidiene.409 . Teatrul de umbnl tun:. .144.hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române". trăiri. autorul a folosit. Metin And592 .· principale: Karag6z .Kafri(Jz oyunu".bakanlik Basimevl. printr-o bogată producţie .turci în România în mai 1 91 4 .III . moravurile etc. bufon. Paris.cimec. Viorica Dinescu593 . pp. 1 850. burlesc. A fost apreciat. portului. fără însă să citeze sau să .-. turcului in folclorul românesc. passim. psihice-temperamentale etc. lql.ro 1 68 . A. p. Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază.turcului" in mentalul colectiv românesc. anul IX. passim. Tradiţia populară româneâseă.v.ro / www. Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 . de comun acord. de asemenea.muzeubt... 1959.6 1 1unie 1914. p.Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". 1 90 1 . relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare.33 1 1 90 1 . la nivelul mentalului colectiv597 . Cornelia Călin594. traduit et mis en ordre pw 1. a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale. la ·nordul Dunării.XVI. www. · Muzeul Judeţean Botoşani . Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland.268.285.. !on Peratz. "' Metin And. '" Cornelie CAlin. Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente. Ankara. înfăţişarea. EdHLKa Meridi-. caracterul. Tn această contribuţie. Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. Elementele.144.22.. turcilor.ş r indivizilor din epocă. a reflectat. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi. no. Budapest. nr. Georg Iacob.68. totuşi ediţia sa a contribl. Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc. Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală. anecdote despre Nastratin Hogea. Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi. 1982. .paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp. După 1 878 s-au stabilit. regimului alimentar etc. ea. farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 . OecoorOemanche. Deşi i. in . a apreCiat autorul. "' Vlorica Olnescu. 2114 . A._i. S-au răspândit.277-283.57 . 1 900. pp. Berlin.... '" fdem. după edi�a franceză a lui J. 1878. scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor . •. in . pp. 1 969. experienţe de viaţă etc. paremiologică. . pp.stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă. '" Otto Sples. Tirldsches Puppantheater. a ci:lncluzionat Ion Peretz.Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală. R. voi.167. Ankara.419. · " MIIle et un provetbs turcs. Genelcse/ Turle T tyatrosu. satirizarea moravurilor . Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii . . iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 . VII + 122 p. 1 700 c. Bilgl Yayi. In .Revue des traditions popula ires" . Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie. Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 . Emsdetten. Decourdemanche596. Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române. Lechte Vertag . 1 66 . S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea . firea. "' Vezl supra nota nr. Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la . pp.140 . Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie. 1 987. 222. a ceremonialului de la curţile domneşti. racueillis. aprecierile fiind ·realiste şi obiective. ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. ·comic. "' Ibidem. Paris.nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri". Westfalen. intr-unul comun: caraghios. BuciJret!i . '" In .

. cit. .. pp. Frederick Kellogg. cercetări etnografice-istorice. pp. fără prejudecăţi şi resentimente. op. idem. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�.a impus. anecdote turca-orientale (Anton Pann. corn. otomanilor. pp. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti.49-228. care trebuia. altor popoare din S.cimec. cordiale cu statul şi poporul turc.ro 1 69 .ro / www. op. op. Zub. inter. " partenerul de dialog".Lazăr Şăineanu). prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu). Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. preocupări lexical1 878 - In '" Al.R. Europei în epocile medie şi modernă.-E.ACTA MOLDAVllt. · 1. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare. 1 850-1 916. paşnice. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. Unii oameni de cultură români. re-studiat. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe.muzeubt. pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării. zicători. nr. pp. . "turcul" nu mai era duşmanul secular. cit.. cit. 231 -234. cercetări istorice propriu-zise. anul XXXIV.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice.. www.". necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire. Constanţa). re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor. ci devenea "celălalt paşnic". prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor. In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. obiectiv şi subiectiv. completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c. 1 233-1250. 52-56. locuit de minoritatea tătară. Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. politic şi cultural­ religios. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului . favorabilă unei relaţii normale. 140-144. Lucian Boia.711981 . Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. Nicolae Iorga). Bucureşti.d 1. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite. sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice. Tatlâgeac Oud. fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598. În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea. apreciat. a lui Lazăr Şăinenau (1 900). 1 0. teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc .

lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane. Pe de altă parte. G.ro / www. ln perioada pe care o am în vedere. R. al relaţiilor române- www.ro 1 70 .orientală". descoperite şi preluate din arhivele. Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. XIV . XX. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici.muzeubt. Gh. anul universitar 1 906-1 907). lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol. precum şi. Silvestru Octavian lsopescu. se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec. arhivişti. Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. ln intervalul 1 878. istorici. Andrei Antalffy. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. a popoarelor din . studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. analiza originii. au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie . şi nu traducerile directe în limba română ale acestora. bibliotecile. O. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. traducători şi editori de documente.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice. depozitele etc. Constantin Şăineanu. deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. pentru prima dată. diplomaţi etc. Avr. iar Th. Popescu-Ciocănel.) şi T. desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. Cairo. organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu. pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat. statelor din apusul şi centrul Europei. Totuşi.1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească.începutul sec. elaborarea manualelor.. nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. studierea toponimiei româneşti de ongme . Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane. Viena. (Paris. fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza. istoricul per excellentiam al Imperiului otoman.cimec. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie). întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. din instituţiile similare din Istanbul. Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi.

Constantin Şăineanu. Au fost studiate.1 9 1 4) . Fratele său. revizuită şi augmentată. R. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. L6bel.muzeubt.ro 1 71 . Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani. realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe. pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900. completând. de asemenea.1 9 1 3). Nicolae Iorga. H. Bariţiu.ro / www.cimec. condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică. Lazăr Şăineanu. Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie. O. A. cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. Gh. a celebrei sinteze. din România. Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. cu o activitate concretă abia in perioada interbelică.şi pluridisciplinară. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor. ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter. Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. teatrul de marionete şi/sau de umbre turc). dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. a lui Lazăr Şăineanu. şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. P. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării. Gh. a fost nevoit. B. masiva G. Popescu-Ciocănel). Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor. comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny. G. elaborată de Adam V. Cihac. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Haşdeu. Th. Cotula intr-o manieră originală. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. obiectiv. Rădulescu. (1 908. zicători. anecdote turco-orientale. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. când Basarabia şi sudul Dobrogei. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. prin contribuţii de mai mică Tntindere. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900).

să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu.stic�-turcologie in cadrul general. H. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general. Likert. de altfel. T. Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. materializatA abia in cadrul colecţiei germane . Influenţele şi interferenţele reciproce. Contribu�ile româneşti au reprezentat.R. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română . G. Iorga cu G. importanţă şi intindere inegala. coordonatA de A.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929).O. A. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice.ro / www. Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G. Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914). O.. Heeren.1 853). Lamprecht. nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice. Adam V.Geschichte der europtischen Staaten". cu influenţele şi interferenţele reciproce respective. Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878.R.cimec. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice.1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie. W. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900). dar nu de neglijat şi/sau de ironizat. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional.O.1 9 1 3). au fost benefice ambelor pă�. Tn fapt. Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti. mai mult sau mai pu�n semnificativă. von Giesebrecht şi de K.muzeubt. cu valoare. · www. o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală.ro 1 72 . Iorga de a elabora G. Cum. de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă. F. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor. Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. in general. reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal. fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional. o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. pe plan mondial. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i.. orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric./1 908. se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă.R. O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. in majoritate. L.

Arhivele Nationale ale României.I. ." "A.M.Ş.B. "A.B. .J.A.G. "Archiv Orientălni". I. "A. "A.M." B. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien".E. "Buletinul SocietAtii Geografice Române". Cluj.." ·Analele Dobrogei". Bucureşti. Praga.N." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al." "B.I. Xenopol» din laşi.G.E.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica". laşi.C. O. .R." "C. "A.".S. "A.E. O.R. Bucureşti. "Biserica Ortodoxă Română". DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. D. I .R. Biblioteca Academiei Române." B. DireCţia JudeteanA laşi.S.R. "A.N.N. Bucarest. "A. BrAila.O. Istorie". Bucureşti.R. O. U.U. I. c." "B. "Analele Academiei Române.S.E. Memoriile SeCţiunii Istorice". Bucureşti. . "Caietele Laboratorului de Studii Otomane".. "An. Paris.C. I." 1 990 .I. Bucureşti." "Balcania". www. I.X.N. D.E.G." "B.I. I. arab." "Arab Studies Quarterly". Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European. R." circa . Damasc.O. "Buletinul Comisiunii Istorice a României".S." "Arhiva Româneasca"." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.laşi. Bucureşti." "B. O ." "Armee-Zeitung Jildirim".ro 1 73 .M.L. 1. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. Biblioteca CentralA UniversitarA. Bucureşti. Bucarest.A. Bucureşti.C." ar. Xenopol» din laşi. D." Arhivele Nationale ale RomAniei.N. "Arhiva Dobrogei".Z. "A. A.O. "B." "B. Bucureşti.I.cimec.R.L.laşi.A. "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj". "C." "A. Bucureşti.S. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice".I.muzeubt. "Arhiva Istorica a Romaniei".C.R. U. Constanta-CernAuti." "A. " "C.I. Bucureşti.R. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".I. "CerectAri Istorice. "A. "Byzantinische Zeitschrift". Leiden. O. U." "B.I. 1 964-1 989. Bucureşti. S. "Convorbiri Literare".I. Leipzig. laşi.O.G.B. Arhivele Nationale ale RomAniei. Leipzig. "Analele BrAilei". Direeţia Municipiului Bucureşti.I. "A.X.M. "A. A. "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". I.A.B. laşi.ro / www.C.S. "Anuar de Geografie şi Antropologie". Istorie". Cuza» .E.A. Bucureşti." "A. ..I. RevistA de istorie romaneasca". I .T.M.Q. Bulletin".Z." "C.A.T. . "Analele UniversitAtii din Bucureşti." "A. laşi-Bucureşti. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române".R. N. Bucureşti.I. A. R.S. Constanta-Bucureşti. "B. laşi..I." "A.

"Jahrbuch der asiatischen Kunst".B. Hamburg. ./memoriile . "Hrisovul".Z. Cluj. Roma.C.A. "M. 1-1 1 ." fila. Cairo. "Frankfurter Zeitung". fărll an.L. E.K. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde. H.F. Darmstadt. Split. Weltverkehr und Kulturpolitik. "D. Bucureşti. "Hamburgischer Correspondent". Bertin. Frankfurt am Main. fascicola/fascicolele. Dresden." memoriul. e.A.c. Jugoslovenski Turizam"." M. Zagreb." " L.F.F. filele.ro / www. "Forschungen und Fortschritte". III.S. "F. "Hessische Biographien". 1 930 .T. Enciclopedia Italiana di Scienze.A.E. Leipzig." "J. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti./mem. "Lebenslaufe aus Franken"." "Euph. ." "D. MUnchen und Leipzig. "G. "AI-Mustaqbal al-'arabi". Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. "E. Split. " Jugoslavija. "F." "Journal Asiatique".Muzeul Jwdeţean Bototanl d. "Jugoslovenski Turizam"." "D." • /. 1 929. Bucureşti." "J." F. f. "Euphoron". Wien und Leipzig.S. "Deutsche Allgemeine Zeitung". Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă.a. Bertin. Ber:tin.L. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. "Deutsche Rundschau fOr Geographie". .Ş.L.ro 1 74 . J.S." dosar (arhivistic)." "M.A. .G. m. . f. "Die Erde"." era creştină. /.B. .V.B. "Morgenblatt".S. "M. Bucureşti. Wien-Leipzig.'a.f. New York. "Dacoromania". Istanbul-Ankara. Paris." "H.D. f.T. Berlin.muzeubt." "Glasul Bisericii". F. Bucureşti. Ministerul Afacerilor Străine (din România).J.A. "H.cimec.R." "H. www.A. fasc.Z. lslâm Ansik/opedisi. E." "J. Lettere ed Arte.I. E. "1.R. .T. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". ·oer Islam".F. Encyclopedia of the Social Sciences." Hegira (Hicre).

" "R. Abteilungen. Roma. "Revue des Etudes lslamiques".H.ro 1 75 . Bucureşti. "S.v.E. Bucureşti.R. Bucureşti.N.R. "R.E.dl. . .O. I.A.O. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". Bucureşti.O.R. .G. Arheologie şi Filologie".I.A.M. Bucarest. Bucureşti. serie nouă . I . "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române.T. Bucureşti. Bucureşti.Ab.H.N. . Bucureşti. Warszawa. "Revue Historique".R." "M. "Revista Istorică Romană". "Revista degli Studi Orientali"." s.R. Berlin.ro / www.muzeubt.W. Paris. s." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei"." notă." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen . "Revue Roumaine d'Histoire". Wien-Hannover.J..W.I.O. "Sudostforschungen". Augsburg.S. Bucureşti.M. Bucureşti.S. MUnchen. E. "Revista de Istorie"." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte".O. 1 1 . "O. "Studii şi Articole de Istorie". Giessen." "N." seria . "M.E.n. Bucarest. "Noua Revistă Română". "Oriente Moderno"." "R.S. şi s. Bucureşti." "R." "R. "S. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung". Revista Patriarhiei Române"." "R. "M." n.I." Bucureşti.N. laşi." "Magazin Istoric". R.H. "Ms. "P. românesc. "R.M.I. "Przegl!!_d Orientalistyczny". Westasiatischen Studien". MUnchen. Bucureşti.F. KallmOnz. "Revista de Istorie şi Teorie Literară".II . Bucarest.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale.G.S. "M." pp.F. "Ortodoxia. www.F. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft". "Revista Istorică"." "R." "R.O." "R.cimec. Bucarest. s. pagina. român. "Revista pentru Istorie.S. "Die Neue Orient".n. "Studii şi Materiale de Istorie Medie". "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums".I. M.I. "Man uscriptum".G. Paris. "M. "N." "R. "M." "S.0 ." "Die Oberpfalz". . .E. p. E.H. "Studia et Acta Orientalia". R. "M. Roma. paginile.S.S. Bucureşti." "MOnchener Neusten Nachrichten"." "R." "S. "Revista Fundatiilor Regale"." "Revista Arhivelor". .M." "N.S. Berlin.E." "S A I ." "R.S. "Der Sammler".O." rom." .A.P." "O. "Revue des Etudes Sud-Est Europeen". Bucureşti. MUnchen.L.

B. .ro / www. U. B. .l'autre " " paisible . avec I'Empire Ottoman.dl. Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain . t.a exige. serie veche . d'une maniere objective et subjective.l. .G. devait etre " etudie de nouveau . Cluj-Napoca. qui..R. elles font partie du - www. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia".M. "Z. U . subliniere/sublinieri. . laşi." s.le voisinage immediat" du sud du Danube. "Transylvanian Review". sub!. re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement. vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays." voi. sans prejuges ni ressentiments.-Rectoratul. : turc.R.ro 1 76 . . Leipzig." "Z. "V." te. . U .I .R. mais . " : tomul . "T. R. " "Die Welt des lslams". Bucureşti. : "Der Tag".R. Dans . B.e partenaire de dialogue . "Viaţa Basarabiei". " "V.R. Chişinău. le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire.v. . politique et culturel-religieux.B.cimec. U." "T. "T.-Rectoratul. volum/volume.M.D. Universitatea din laşi. la reconsideration des relations. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle. sur des multiples plans. B.Muzeul Judeţean Bototani "S. Revistă de Istorie". Universitatea din Bucureşti.T. Berlin. Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine.muzeubt.I . "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft". "Studii. I. turcesc." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". U . Berlin. Leipzig. c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation. Bucureşti. Bucureşti. U. I. Dans ce contexte." "S. "Viata Româneasca". " W. "Studii Teologice".

. En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. ouvrages actuels aujourd'hui ancore.R. actes decouverts et pris des archives. Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. des bibliotheques. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire. des recherches historiques proprement dites. Avr. l'orientaliste sui .et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres.monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine. l'eboration des manuels. ou il a introduit un cours pratlque de langue turque. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques. a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes). Gh.) et de T. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman. editeurs de documenta. Lazăr Şăineanu. des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois.orientale". Th. l'analyse de !'origine. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . Popescu-Ciocănel. sans une limite claire entre les deux directions. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e). Caire. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane.cimec.. les traducteurs et les. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur.1 91 8. des depots etc.generis N. Beaucoup plus modestes. Leipzig et Istanbul. des recherches ethnographiques et historiques.muzeubt.ro / www. O. ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle . . Vienne.debut du XX-e siecle. l'etude de la toponymie roumaine d'origine . Constantin Şăineanu. lsopescu. Andrei Antalffy.ro 1 77 . l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique.Q. On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne. des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques. on a ouvert la voie ă la recherche inter.G. quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. des preoccupations lexicales et linguistiques. Les archivistes. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains. des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne. les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris. les historiens. Iorga. Aguletti et N. La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans. www. les diplomates etc. S.

sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. N.. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines. On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique. on a traduit en roumain des proverbes. Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea .R.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine. A.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . des anecdotes turco-orientales. H. ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine. Rădulescu.1 91 8.O. G.iographiques deja evoquees. importance et grandeur inegales. B. De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie . Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie. Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. LObel. Th. Lazăr Şăineanu. Şăineanu est le livre le plus important. ă valeur.cimec. Entre 1 878.ro / www. Cotula est superieure. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc). Bariţiu.muzeubt. de certains points de vue. On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V. Haşdeu. www. Dialecte osmanlis.en roumain). valable aujourd'hui encore. depassant ce niveau.ro 1 78 . on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees. P. Cihac. sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor. Paris. En general. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. Iorga avec son G. 1 921). Gh.

chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata. multă autonomie. Domnul Moldovei. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche.dt. iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. cum avea să saie Grigore Goilav. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră. op. agricultură. Editura Ştiinţifică. A nu se inţelege aceasta în sens rigid.intr-un fel. capitala Armeniei regale. intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . la propăşirea ei.n G1'8Qorian. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". la 560 • • ' Tlgr. un zbucium care i-a pus pe drumuri. Alexandru cel Bun. fericit alese şi fericite. la cele poloneze. contribuind. le intinde mâna. a fost ţările române. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual.ro 1 79 . luată conven�onal. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. cauzate de prăbuşirea regatului armean. Gollav. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de . noiembrie 28. Gala�. de largheţe. 1993. probat în practica unor interese comune. Cert este. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439. la rându-le. ruseşti. creşterea vitelor. deci acum de ani. dar şi in cultură. până la jumătatea secolului al XIV-lea. Aici.n. Tn limba armeană. Vaslui. aici. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. Sigur. mai ales in economie-comerţ. in 1 065. trăită de amândouă na�ile. turceşti). generând . Una din destina�ile lor. acordate de Domnie. la 1 41 8. ca oraş.muzeubt. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. lşforla fi cultura popotUiul ann. la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. Deci. Hotin. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim. 1909. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu. ' Gr. făcându-şi sim� prezenţa. unde aveau mănăstire şi episcopat. Sigur. făcându-se utili ţării de adop�une. ca târg. ca trăire. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an .ro / www. din perimetrul său din preajmă. este pisania. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. 3 Botoşani. armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii.şoltuzi . Departe de a avea un regim de izolare.a. Dorohoi. Bucur'efti .cimec. ' Grlgora Gollav. unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte.gleba". i-a desţărat. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată.odiseea" unui neam intreg. datată 1 350. mai cu seamă. şi de o serie întreagă de înlesniri. s-au bucurat şi de protecţie. laşi . in Moldova. BUCtJnlfll . alunga� şi prigoni� in permanenţă. inchis. www.

la 1 535.ro 1 80 . armeneşte şi româneşte. Astăzi. tradiţionale.lnainte de toate.statut păstrat o lungă istorie. Botoşanii ii erau apanaj domnesc . vistiemicul lui Petru Rareş. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă . ctitorite de Elena Rareş Doamna. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. în limba armeană sau bilingvă. din secolul al XV-lea. au fost şi obstrucţii. erau numai magazii armeneşti. relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor.n la 1909. zidită la 1 552 de Elena. al dezvoltării ei! Sigur. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. din care s-a zămislit o negustorime activă. dAinuie Bisericile Sf. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. colo. din alte centre. moşiile lui Miron Costin). Muzeul Judeţean Bototani www. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna. data publ�rii studiului lui Gr. de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani. cu motivaţia corespunzătoare. unele. constatare: Jn adevăr. titulatura de . şi altor Doamne ale Moldovei.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea. tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării. botoşăneană. Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. date. Goilav ajungând la fireasca apreciere. legate de alte bresle negustoreşti. doamna lui Petru voievod. în acest sens. în slove cirilice. virtuţi comerciale. arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. a forţat Domnia in acordarea lor. unde armenii îşi aveau locuinţele lor. Gheorghe şi Uspenia. de situaţii conjuncturale. de diferiţi voievozi ai ţării . primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. Astfel. atât in planul raporturilor cu administraţia locală . ctitorită. Nici o umbră pe aceste relaţii. acelaşi Gr. Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. de-a lungul vremii . sud şi vest.ro / www. in apropierea Botoşanilor.muzeubt. mereu în creştere in secolele următoare. Iorga. Tn calea unor drumuri comerciale vechi. de facilităţile acordate.cimec. de Mateiaş. mult timp. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. Ici. într-o vreme de .cum vor fi. in acest sens. . in vreme ce. la Coşula.Botoşani. în condiţii de schimbare. o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia. Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N.n. care. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase. mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n. precum şi cele ce duc în partea de est. in municipiul Botoşani. Iar. fata lui Despot. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene. de bună condiţie. moldovenii făceau negoţ cu boii. o negustorime locală.răcire" a relaţiilor. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. Aşadar. Goilav). Cum să nu le capete. printr-un şir de demersuri. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei. uneori.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. Secole şi-au pus amprenta pe aceasta. Privilegiile domneşti acordate. oraşului n-au venit de la sine. însăşi istoria sa. care. pentru a împiedica comerţul cu Polonia. Botoşanii işi afirmă. incluzând aici şi comerţul exterior. dăinuie mănăstirea. pentru cine vrea să meargă mai departe. formată din români şi armeni. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării . a unei Cancelarii Domneşti.

membru al Academiei Române. mai ales. Nu e de neglijat . viile tres commerc. Memoriile Secţiunii Istorice. Şi. exportul. Bucureşti.Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova. Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării.. fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. Paris. şosele. la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 . in primul rând. fără ostentaţie şi rigiditate. Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. 1 887. in a sa Istorie generală a Dac/ei. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc. folosindu-se de materialul adunat.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 . in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă. in speţă. Repercusiuni care se soldează.Botochani. O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor. poduri. multe şi astăzi . negustorii moldoveni Andreico. Gqrephle UnlverHI/e. o îmbinare a etnicului cu profesionalul.există • N. totuşi. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit. . Acum. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828). armenii botoşăneni. unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai." Acelaşi consemnează: . la Botoşani. cu virt� arhitectonice.]. până spre sfârşitul său. Şi dă ca exemplu: . Unul din ei. Şi Dionisie Fotino. www.faptul că.in picioare". ceară şi tutun. consemnează in lucrarea sa: . .niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [.muzeubt. din statul-major de la Viena. In "Analele Academiei RomAne·. 1853.La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare.XXV. urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. in secolul al XIX­ lea. HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani. urmare a plângerilor lor. E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini. Comerţul consta in coloniale. ' Dionisie Fotlno. a breslei armenilor1 0. .ante" . blănuri ruseşti. cu sărăcirea populaţiei."5 . scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: . Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti. mai mult formală. de oi. ' ldem. s. unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni. Iorga menţionând că . Bucureşti. lână. au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri. 1 942-1934. croat de origine.ro / www. ' ldem.Callmachu." Datele de mai sus. la 1 557. Bucureşti. ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. referitoare la Botoşani. Minerva. III. in 1 789. men�onează existenţa. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea. Alexandru Papadopoi-Calimachu. o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori. .ro 1 81 . Puţin mai târziu . tom. ' Malle Brun. piei. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 . ' Ion Nlator. pe la 1 81 0 : .invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . ca şi alţi negustori. lorga. Radisits. in vederea comerţului. 1 906. acelaşi N. " Alexandru Papadopoi. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti. Se mai adaugă comerţul. Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. Bucureşti. manufacturi săseşti. dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală. ei erau numeroşi la oraşe. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor. marginalizată. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării. care scrie. 1 859.cimec. de comisiunile topometrice. Astfel. intr-un fel .Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova.s. 1943.

ro 1 82 . şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. a rămas izolat şi. din 1 926. cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni. Botoşanii au 31 024 de locuitori. participAnd. spre a se retrage. ucrainenilor (1 2}. perşilor (4) şi.ziarul . care aşezare are 550 de ani de atestare documentară. în pace. Ca un segment al istoriei care a fost. ca motiv declinul economic al Botoşanilor.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii. in primul rând. asigurăndu-le o pondere. totuşi.Botoşanii. nu cu mult timp mai incolo.Independenţa'. fiindu-le acestora extrem de favorabili. E drept. la 1 895. 8 septembrie 1 92 1 . altădată. 11 . pregnant acum. intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. polonezilor (69). austriecilor (62). la Botoşani). cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor. 1 07 armeni. chiar . . 575 lipoveni Şi. fiind părăsit de to�. scăderea vertiginoasă a numărului lor are. care !'!Părea la Botoşani. erau factorul economic principal al aşezării.cimec. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. deosebită.ro / www. de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor. existent şi astăzi. in perioadele antebelică şi interbelică. ruşilor (47). inaintea germanilor (71).. şi demografică. americanilor (1). a devenit sărac şi pustiu. şi la bine şi la greu. care. Demografic. la viaţa aşezării. avea să rezume. in acest sens: un noian. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : . . ei. Fără a exclude posibilitatea. în Strada Armeană. discret. intr-un mic cartier al oraşului." 1 1 Mărire şi decădere.. www. la 1 07. fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor. italienilor (27).Independenţa". fără a supăra pe nimeni. Tn ooncluzie. rămas in locul marelui comerţ. specifică recensămintelor. 1 5242 de evrei (micul comerţ. numărul armenilor scade vertiginos.muzeubt. Botoşani. sArbilor (44).

ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort.295). 1 . 1 976. lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei.231 . Sf. 300). (Iorga. executată dintr-o rocă calcaroasă. Gheorghe {Ibidem. (Zaharia. în care a fost săpată inscripţia. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic. iar decorul în stilul . Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. ln ceea ce ne priveşte. De altfel. Din punct de vedere tehnic. mai mult sau mai puţin întâmplătoare. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX. Sf. Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. 1 976). Locul de descoperire nu este cunoscut. După numele defunctului. fragmentată în trei bucăţi. 1 905. laşi (Kara-Cheptea. Iorga. 1 3. p. 1 970.1 9). Trei Ierarhi (Ibidem. 239. 1 03. 1 905).aruncare în faţă" a tuturor elementelor. p. 90.cimec. de culoare denuşie deschisă. ctitoria familiei cu acelaşi nume.ro / www.1 5). 236. iniţiatorul demersurilor de colectare. Dumitru. p. p. 262). p. la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. 1 70. 74.44.22-24). cu litere chilirice: www. lucrările sale . 200. Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre. în puţine cazuri. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani. Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. Ulterior.21). Partea centrală. Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. 1 965). I lie. Roset (Ibidem.meplat" (Boescu-Oproiu. credem că provine de la Biserica Roset. fără să constituie obiectul unui studiu în sine.rămân singulare în peisajul istoriografic local. p.în adâncime".ro 1 83 . RAJB. Sf. Piatră de mormânt.prin amploare şi metodă de studiu . inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită . Spiridon (Ibidem. creându-se astfel impresia de . Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România. Sf. 240. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. descoperiri. Sf. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat. p. Nicolae. p. 1 6-1 7). (Boescu-Oproiu. Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile.muzeubt. Epitaful a fost scris în limba română. are astăzi forma unui patrulater neregulat. inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani.

1 5m. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei..M. judeţu/ istoric Argeş (sec. Şadurschi.Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846.meplar . V. Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. Se pot citi ultimele patru rânduri: . 1 905 .cimec. Zaharia. ln partea inferioară.Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>. Tn timp. Iorga. de o parte şi de alta a ei. care au mposat la anul 185(3).20m. s-a deteriorat in cea mai mare parte. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă. 0. Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale. 3A). Studii materiale şi de istoria culturii•. Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . Aşez�ri din Moldova. Al.ro / www. 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti . De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea. Zaharia. Boescu. oraşul /aşi. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut.1800). 1 976. P.C. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei.BArsăneşti (RAJB. Bucureşti.1. 1 965 . Bucureşti. Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci.Muzeul Judeţean Bototani . Abrevieri bibliografice: BAlan . M. TArgovişte. 1. 1 994.N.l. Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn .N. A fost scris in limba romAnă. Boescu. PAunescu. vol. 1 970. Inscripţii ebraice. p..40m. 1 03. 0. Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina. 1 970 . Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�". BAlan. 3.50m. 0. dar. 1 905. Chirica. Cheptea. " 2. executatA dintr-o rocă calcaroasă. Piatră de mormânt.Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu. Textul ­ realizat in tehnica . XXII I . Bucureşti. Bucureşti.. 4. Inscripţii boto�nene. 1848). Kara. 1 994. Oraşul Bucuraşti (1395. spartă Tn trei bucă�. Petrescu-Dâmboviţa şi I. boerulu Aga Nicolae Ros�t. Are dimensiunile 1 . de culoare galben-cenuşie. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort.20m. Elian (coordonator). 1 994 . 1 965. laşi.Al. 1 976. S. XIV.Archiva Valahia.50m. Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www. M. cu litere chirilice. Oproiu ·1 994 . 0. Dorohoi. Bucureşti.ro 1 84 . Oproiu.cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său. Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf. Inscripţiile medievale ale RomfJniei. Textul: . A.muzeubt.

om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate.13. contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. Tn Ţară sau în misiuni diplomatice. . &lcu'efll. cât şi aceea care i-a urmat. autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?. la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca.Propăşirea". ca atâ�a al� revolu�onari. A. Anul revoluţionar 1 848. perioada sa premergătoare. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica. succint. punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. ' . V. www. p. animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii. 1891. p. aprilie 1 978. Loghin. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni. în acest sens.o întreagă literatură"1 . C._".. Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr. în anii premergători revolu�ei. Costache Rolla. scriind. Negri. 1 . ". pregătirii Unirii. M. activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�. p.15-16. Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta . au consacrat numeroşi luptători revoluţionari. Cuza. cu oamenii lor. Militează.Dorinţele partidei na�onale în Moldova". Mhll.. în Bucovina.Istoria l�eraturii romAne din Bucovina".ztobltw flgtln/lor. Cernăuţi. Când va reveni in Moldova.cimec. mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor.37. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti. P. C. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri. Suportă. p. Kogălniceanu. vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri. Vasile Alecsandri. Negri).35.q. Alecsandri. ' Ibidem.vechi prieteni de gânduri şi idei" (V.. împreună cu . alături de C. dreptate. Russo. Vechiul său tovarăş de luptă. S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza. în condiţiile unui areal mai restrâns şi. o. . Alecsandri. dragoste de ţară. . . prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. publicat în .. lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll.. Mavrogheni. Mihail Kogălniceanu2 . de fiecare dată. şi aceste meleaguri botoşănene.muzeubt.". 1 926. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni..ro 1 85 . TI găsim semnând în . în care ni-l redă pe Rallet . Tn pribegie.iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit. em.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor. . pentru dezrobirea �ganilor. i-a realizat un admirabil portret.Magazin Istoric". în general. întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni.Convorbiri literare".ro / www. Al. revistă apărută în 1 844. a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni.

p. Ed. Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi.ro 1 86 .cimec. Junimea. in aprilie 1 848.150.12-13. Tineretului. redactând in vara acestui an un memoriu. predecesoi). se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire. . ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.c�. 1973. devine un aprig adversar al domnitorului.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară. p. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris. in perioada premergătoare revoluţiei. laşi.331.e. ' Iorga. Cuza. 1. ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire. • Convorbiri literare. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu. Pericle. ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale .ro / www. in fapt un rechizitoriu.Elefant" din laşi8 . • p. Ghica şi dramaticei sale domnii . in anii premergători revoluţiei. se pune . ispravnic al acestui ·�nut şi. De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea. Bucureşti. urmărit de agenţii lui Sturdza. Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. laşi. Acte şi scrisori. p. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e. cu alese trăsături patriotice.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei. postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti.. p. Adevfrol despre un destin politic. mai tarziu al �nutului laşi. p. Bucureşti. Junimea. op. din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic.12. " Ibidem.4. p. începând o zbuciumată domnie. o atitudine care-i va aduce. Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români. 1 965.Bolcu. lo•n Aleundru.33.JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 .) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani. 1 973. fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala . Costllche Negri. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit.pentru neapărate patriotice trebuin�. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte.181. că . Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857). La 22 iunie 1 849. p. N. " (n. surghiunul la o mănăstire5 . prelucrează . " Ibidem. 1 976.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. " Bolcu. Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem. Sameş al �nutului Botoşani. Ed. Ed.9. N. Minerva. Reintors in ţară. ianuarie 1 976. Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive.in capul nemulţămiţilor". El .agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� . O vlaţj de om ap cum • fost. Leonld. 5 Cuza. www. domnitorul Mihail Sturdza. Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie.muzeubt. 151-152.n. ' Ibidem. p. prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 . Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. primind misiuni importante cum ar fi străngerea de . afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră. Magazin istoric. Nu ne propunem acum să o abordăm. Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti . ' M•rtlnesc:u.. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie. " Ibidem. in fruntea opoziţiei din Moldova.alături de Al. Ed.13. 1 decembrie 1 882. se găseşte.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. din judeţul Botoşani. Leonld. Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei.

BOI0f811i . George. Mihail Kogălniceanu scria: .durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară. p. . Dacă nu prin locul naşterii. în Franţa. 31 1anuarie 1891. Artur. Ap�eciindu-i. S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor. După revolu�e. De altfel.412. Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire. avea să fie însoţit la plecare . " Prutul.. renunţă la boierescul său nume. Se va distinge şi in domeniul literar. 1973. decan al baroului de avocaţi din localitate1 9.426. p. Aici. BucurettJ. 28 noiembrie 1896. " Ibidem. voi. studiile la Academia Mihăileană23 . Monografia oraşului Botopnl. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice.de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret". Viitorul domn Al . A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). p�rsonaliţat�a . p. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre). D. Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se. p. Bucurefli.1 1 5. 1 '. SIIVWIII'W conlimpui'Wne. expunându-se riscurilor. 21 iunie 1887. " Vocea Botoşannor. Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. 28 noiembrie 1896. Mihail. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. în 1 857. Poull. într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite.ro 1 87 . p. 1926. la Mee.1-2.XX. p. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. Bot0f811l . 1 . p. la unchiul său. 1892. " Prutul.ro / www. consacrându-şi forţele luptei pentru Unire. Laurian"1 7 . luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26. 9 noiembrie 1669. T. . unii din ei. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. de pierderea funcţiilorz4. Din convingere. ca autor de piese de teatru.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile.n. cum se exprimase Dimitrie Rallet. 1976. Amintiri din coplllrle. Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri.1 1 0.. " Ibidem. " Ubertatea.cimec. Rallet. Opei'W 11. Beldiman25 .1 887)2 1 .om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova . în casa părintească. Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. dar păstrându-şi cu fermitate convingerile. Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul . Th. Radu. . acordându-i toată increderea. o serie de funcţii judecătoreşti. p. şi nu degeaba i s-a spus .2-3.169. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă. Miclescu un .1. Scrferf lsforfce. canţonete.Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală. " Ibidem. BUCUI'ef11. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului."28 - 15 Codreacu. Se.muzeubt. lqi. vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! . " Sion. 1925. (n. Academiei.1-2. " KogAlniceanu. Avea să moară în condiţii tragice. " Rosetti. o figură care va sta şi în istorie"22 . 1. Mine!Va. • " UbertaiN. membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . răsturnarea lui Cuza Vodă va fi . Bototanl. Ed. mai t�rzl4. Ed. D. pe pământ străin. 1.A. " Ibidem. p. în preajma revoluţiei de la 1 848. " Gorovel. Deţine. Pentru el. preşedinte al Ligii Moldovei20 . . Nevoit să părăsească ţara. UrlCIIrlu/.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 .amicul ţăranilor". www.

75. luând parte la acţiuni revoluţionare.Societatea stl denţilor români" din Paris. având ca sarcină să elai" .170-187. aprilie 1931 . Acesta este " un centru de adunare al românilor. Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr.. din Paris. �' Bl "cu. Coresponden�. '47 . Mavrocordat35 . '44 fi 147. " lo . Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". nr-8-10. C. C. un cabinet de cetire. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei. Botoşani. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris. La locuin1 3 sa. Le dovedeşte . in . '46. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi. munteni şi moldoveni. în primul rând.D. t �ş a :. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. BUQJtefti. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane. Anastasie Panu. Ed. iar casier Scarlat Vâma-19 . Toader Răşcanu. C. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum .Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). se dovedeşte. Va reveni el însuşi. Alături de el.41-57."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. p. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează.1111t V. . Tn Revista istorici. el fiind. remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova. Sc. ca şi foştii săi colegi de şcoală. Bucureşti. fraţii Golescu. u cum îi plăcea să se exprime .:>reze" Petiţia-proclamaţiune. 1964.Din trecutul 1. secretar C. figurau Vasile Alecsandri. Cantacuzino. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii. februarie-martie 1931. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. p. Vasile Alecsandri.154. Negri. merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848. Paris. Alexandru Ioan Cuza. plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. M. Rosetti. Ed. fraţii Brătianu. Gh. în Place de Sorbonne nr..re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala. C. Zane. Bucureş!i. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova.cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc. Vasile Mălinescu ş. Sc. p.ro / www.muzeubt.. Fain fi Thunot. Vlmav.. O. Scriindu-i lui Ion Ghica. Kogălniceanu. făcut de Vârnav. Biserica ortodoxl romlnl. visând deopotrivă la viitoarea revoluţie. c-un salon minunat. în 1 846. 1 848.76. A. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. 1950.pe viu". a Pinacotecii ieşene şi. de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române.cimec. Opere IV. activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl. 1 974. p. fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. A ::i. Sion. cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. romlneascl. p. Edi�e de G.245-272. Tipografia D.. ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 .. de altfel. Costachi şi A. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români. Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu. •• N. patronată de poetul Lamartine. primul moldovean doctor în medicină s. lorgu Sturdza. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877). Bucureşti. în februarie 1 848. din 27 martie 1 848. " xxx.ro 1 88 . " VA av. la propăşirea ţării. de Stat. la 3 februarie 1 847.n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem.r1at. p. Gh. Claudiu. Nicolae. după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi.3. Pol�ici. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. 1898. organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33. 1 969. Izbucnirea revoluţiei la Paris. M. 1919. xxx 18U (11 Romlnta.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 . dr.t·JellJiul Botoşani'. Dimitrie Bolintineanu. tot în casele închiriate de el30. � www. Vârnav pe tărâmul medicinii.

cum îl definea Nicolae " Iorga. . gânduri şi fapte. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. Minerva.1·2. George Cuciureanu şi. copia botoşăneană a lui C.a cum a fost. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. în 1 844). DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. câştigată încă la anul 1 836. N.18. dr. şi fratele doctorului. In Clopotul.muzeubt. www. de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales. O v/aţi de om a. Cu toţii.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga. * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date. Gheo� he Hasnaş. în timpul revoluţiei de la 1 848. conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". Bucureşti. 2 iunie 1978.cimec. De aici. pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri. p. Transilvania şi Moldova. Tntre ei. a Unirii Principatelor.ro 1 89 . dar totodată cu · . v•mav/1 din H/1/feu. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale. Costache Negri. Alecu Russo. revoluţionari din Muntenia. angajarea sa de mai târziu în partida naţională. Rosetti" .ro / www. Ed.. Ionel. p. fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. curaj şi perseverenţă. au probat atunci. " Iorga. Botoşani. 1976. . în lupta pentru Unire . A.

muzeubt.Muzeul : ludeţean Botoşani .ro / www. SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.cimec.ro 1 90 .

Meritul lor nu poate fi contestat. unele dosare s-au pierdut iremediabil. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului. Ghibănescu.cimec. Musce/u/ nostru. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 . Schiţll monografiei. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort. Monografia cu planul orafulul. desprinse de A. Ghlblnescu. 1 924. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani. de până la 1 848.2.Dobrogea n u . biserici. 1. 1 922. laşi. Tipogr. Numeroaselor capitole din cărţi. V iaţa Românească. fn timp. Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl. Ed. XXXVI + 130 p. vol. Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. seria 11-a. 1-3. 522 p. 1928. in "Analele Academiei Române". jdulţl. Pagini strlvechl. Dobrogea Jună. laşi.I. Cal/mach/ (Studii fi documente. 88 p. Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş.a. lorga3. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate. Bucureşti. Câmpulung.IX. LI + 342 www. precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate. 1921 . Dotoholul. 1926.. Papadopoi-Calimach4 . Dimitrie O. Suc. ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. Ionescu .ro / www.. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. de pildă. Trecutul. Conştientizând această stare de lucruri. Bogdan . dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare. de . publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. dar şi a celor din Ţară2 . Constanţa.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. istoricul său.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor. 1 905. precum avea s-o caracterizeze Gh. Bâriad: Peiu.13-19.3-13. p. Un oraş tomlnesc: Botoşani.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. şi Vu/ulul.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. 1913. prezentul fi viitorul slu. Gorovei prin volumul său. r· ş. 191 1-1915. 53 p. Monografia orafulul Tulcea.muzeubt.1-16. v. Vole u. ' N. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică. . Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa. 1931 . Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze. despre şcoli.. Umuriri . A. studii şi documente existente la acea dată semnate de N. Inscripţii botoşlnene. V. Studiu fi documente. Oraful /afl. p. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al. nr. T. Documente botoşlnene. laşi. • Al. Labln... autorul finaliza acum 73 de ani munca . 1 36 p. 1 905. S. Tom/ Constanţll. Rldulescu .C. Gh. in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. Artur Gorovei Praf. p. Studii şi C. Constanţa. Iorga.ll. Ed. CI.. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime. O monografie a Botoşanl/or. Descrieru ' S. tom.a. VII I . De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci. Hangan.Codln. Al. 1 36 p. p. M.: §-le Rllzboiul din 1877. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A. Documente blrildene.208 286). Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului. vomicii de Botoşani). Antonovlcl . in Revista Moldovei. Vlăsescu. p.6 1 N.filozofie in istorie". Tribunalul Judeclltoresc. naţ. documente. Papadopoi-Calllmach.ro 1 91 .

311-317. în colecţiile lui Gh. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do.10-413. B. Numele oraşului a suscitat interpretări controversate.Târgui Doamnei . 1. destul de bogate. p. 1952.168.BotOfllni" CI.125 sau cele ale lui N. iar în botaş pe ultima 10 . Monografia oraşului Botoşani. A.: Eug. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. considera el.41 0-413. Ungureanu. Iorga. Muzeul Judeţean Botoşani www. Ghibănescu. N. 1963. fasc. din colecţia sa de Studii şi documente. V. cap. p.cimec. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . VI. Academiei Bucureşti.ro / www. Oraşele din Moldova.l. p. ' CI. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf. 1905. Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă. nr. 11 CI. p. 1981. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş. faac.7-9. p. Tudose. p.. 1926. 1981. Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia. aerle M. Partea istorică a lucrării este relativ mică. cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este .362. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat.Ioan Neculce". A. an XII. nr. în Arhiva istorică a lui B. vol. Ghibănescu. Axa .Meritul este. In Hierasus. p. Alexandru Lăpuşneanu V. Al.. Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. colectiv. 1997.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane. PrimAriei. Gorovei adoptă ipoteza lui Al. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie.12-14). Botoşani a fost reşedinţă domnească. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne. C. Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română.pusă pe alt plan". " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri .pe alt plan" . îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească. atestat documentar chiar sub această formă 1 1 .6.7-9. al XVIII-lea biserica a devenit minAstire. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl. vol.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul. ce poartă semnătura locului. temeinic şi documentat. Greceanu. Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. Edit. Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el. Cum era şi firesc. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor . •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare. P. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . 1921. Inscripţii botoşlnene. Lupu. Dicţionar onomastic romlnesc. Ed. botoşAneanul N. • N. 1978. 1° C.Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C.2-3. Pop/Juţi . Ştefan Clubotaru. N. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia . textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie.ro 1 92 . Clurncu. Craiova.450.17-20.1 86-193 şi de Gh. 1926. vol. valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală. p. /atorla romlnllor. Iorga. In sec. Iorga. Gorovel. 1926-1927.6. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean. 1980. Botoşani. p. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii.1 86-193 şi Gh. cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani. op. puse în ordine cronologică. p. p. a lui Teodor Codrescu. " N. care să cuprindă toate documentele acestui oraş.reşedlnţll domneascll. autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. 1 926-1927. Papadopoi-Callimach şi susţine că . BUCIJI'eftl . an XII. Nicolae din Popăuţi. zidită la 1 496 . C. Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş).Ioan Neculce". 1926. Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie. p. şi XIX.muzeubt. partea a 11-a. Botoşani. Ştefan Clubotaru. Constantinescu.. p. VII. Ramuri. " Dintre oraşele nou apArute.2. aşadar. monografia oraşului Botoşani. " CI.clt. Edit.l. Bot. Botoşani. cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V.

"20 . Tătăraşi şi Curteşti. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana. Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă.ro 193 . a emis ipoteza: .cit.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei.apanaj al doamnelor Moldovei. G.97-1 1 1 . 1986. Ed. la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe . Bisericile Sf.cimec. Botoşeni. Stăuceni. lnscrlpţll bofoPnene. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. " Al. Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: . Vetre de alhbtrle romlneesc. Ulterior 1. Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret. 1903. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. soţia lui Ştefan cel Mare.76.. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor. H. soţia lui Mihai Racoviţă. scris din . Goroval.5.) va fi zidit-o. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei. Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu.16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9. p.. " Vezl Gh. Buc:urefli . al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel. A. ocupaţia rusească. leromonah loank:hle Blllln. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. Maria.lspisoc sârbesc vechi. 1905.. Gorowl. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. cu diferite ocazii. Bătrâneşti. In Hlerasus. 1 90 1 . Ele sunt reconstituite de A.. S. " Ibidem. Simionescu s-o considere corectă. D. p._"". p. anul 1 848. . In Arlllvele Basarabiei. p. Cristeşti..Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. 1931. ldem. Cristeşti. Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A. fi �. Teişor. Bolofanl..�na. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni. &Xopn/ . Bucurefli. " Arhlm. eteria din 1 821 . voi. Ghl._u. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 . Iorga. A. p. op. Slmlonncu. Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna).7-8. Narcis Cretuteecu.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim.293 fi 649. Gorovei şi alţi istorici. lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o.Poate că (subl. 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene. Elena Doamna"1 6 . de lingi Bompnl. autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici. IROricui MinUtlrll RlfcJI. p. " Vezl T. Chltiniu.2. N. " A.ro / www. p. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani. MlnUtltN Agafton. rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25.401 .. Nicşeni. Or. Gorovei a propagat această presupunere1 7 . 1971. Sturdza.170. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării.228-239. Buanfti. Sompnl. Dedll.V. Iorga. D. FAiticeni. ldem. Ruşi. listele de alegători din Divanul ad-hoc. Creiova. oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor.n. Bucureftl. 18fl. D. 1982. " 1. Până la A. lllarln. H.tl ln aceastA problemi ne propune 1. " N.muzeubt.9. fi lzvoade. p.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena. Bulat. 1921 . 1929.clt. p. voi. 1111 VI. p. op. Studii fi documente.l. la anul 1 552. Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl. cap. 1927. p. ca mai târziu iconomul Al. " O demonstns�e judk:lou.XIX. p. " A.confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp. 19 www.31-45. 68 2 .28-30.

Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu. pe(Spect/ve. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică. Iorga. Tăutu. Nicolini. Boto.. oameni. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl.uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani. după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi.. BOIOf&ni. p. tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus. p. nerespectarea ordinei publice. . compara�e pu�n preten�oasă după noi. de aceea nu vom insista şi noi. Editura Axa. Coordonator: Ana Hancea. Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită.ro 1 94 .moşia târgului" . Temelia pusă de A. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie. . fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei. Cuciureanu. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ.l. Cărţile româneşti. cea a breslelor din 1832. F.cit. " Vezi Jeodor T. născută Beldiman. 207 p. Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. Bucureşti. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru. Clubotaru. precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. 1111. 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos. având sprijinul actorului Costache Caragiale. medicul Gh.ani. Eminescu. Profesori. Editura Litera. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. M. mlrtur/1. muzica. a stagnat o perioadă Tndelungată.Letopiseţul oraşului Botoşani". Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre . " Aceasta. "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. Gorovel. ambele lucriri semnate de Şt. tstoM TNtrulul tn Moldova. pentru teatru. ţigani şi evrei. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1.ro / www. 1980. M. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. explicaţia este simplă. Ciubotaru In monogran. Printre personalită�le locului. 207 p. cele despre monografia Fălticeni. · . 1915. Editura Sport-Turism. Monografie.muzeubt.30 . reprezentate de poeţii Gh. despre care s-a amintit în alte surse2a .Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. Ea succede înainte de toate . " A. locuri. Cuciureanu. . dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini.cimec. Bun1da. 1997. lumea botoşăneană. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care. armeni. iafi.205.Mai mult interes a pus. Istorie. op. 1974 şi Botopnl. numită de Şt. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete. www. iar materialul factologic lipseşte. Bucurefli. istoricul N. Gorovei. încât cu vremea. Botoşani. Gorovei prin această lucrare monografică. Junger tradusă din limba germană. Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti. Trupa de actori moldoveni joacă .Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. 1987. Coordonator: Andrei Cardaş.tocmeli" de căsătorie etc. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene..410. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A. Ciubotaru . Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare. vol. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale.

ro / www.muzeubt.ro .11. MEMORIALISTICĂ www.cimec.

www.ro / www. .muzeubt..ro .cimec..

si fie de azi deviza noastrA. Numai ci.. tot la ziaristicA s-a Tntors.. fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti.. mindri. ministrul O. Rlflolţ-Silaj .Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor". www.tle 1888 • Cutfwvlromln. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu. 1 �. optind pentru revizoratul şcolar. dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA. cu t�i. Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici. p." Mai Tnalnte. Nu scrisese el.La lucru dar cu to�i.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia. Scipione BAdescu (2 mai 1 847. organ politic. scoate la 2 martie 1 886. afirmind. Ţara de Sus nu poate lipai (. p.4 octombrie 1 904.. Ceva mai tirziu. A. Avea si apari pe durata 1 886-1904. BoeotMI.. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale".. fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea. ceva mai circumspect. o publicisticA viguroasA. Filotti. peste 20 la numAr.muzeubt. La lucru. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului... versurile fiind ecoul idealului comun? . int�. tn fapt.unde a adivat tn anii din urmA.aceleati cu ale tuturor romAnilor . si scape de . 12 rn. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And. duburile comerciale. lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3. dar. Curierul romln./ Uniti. Intreprinderile teatrale de diletan�. idealuri .(. Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii. Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie. tnscrisi pe drapelul noii instituţii .. mare.Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2.3.un stilp al regimului din Dorohoi". prefectul Henri Cortazzi .ro 197 ... Cu experienţa cAştigatA. la 4 noiembrie 1 889. in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N.ro / www.• . un ziar de atitudine. . 15 dec::embrle 1115. . Curierul romln fiind.. comercial agricol ti literar. Sperase Bidescu.cimec. •Trompetele risuni .la Bototani . 10 oc:tamllrie 1115. . Om de inl1iatlvl culturali. 1891 . Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882)./ TrAiascA RomAnia!. cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin). proba aceluiati curaj politic. Bototani) a dat .. pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . de atitudine. CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei. la Bototani.aceastA tndeletnicire de gladiator politic. pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale . .) Unde ne sunt duburile de leduri.. inten� rAmasi . Tn acelati sena. se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani. ' Cutfwvl �.le-a exprimat ti apArat cu zel.3. VOCN Botopnllor. societiţile de arme şi gimnasticA.. .) din marile chor al Ligii culturale na�nale. aici. ceva mai Tnalnte... a cArei cauzA.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI.. cercurile literare?. de curaj politic.

1977. Fălticeni. a primului bust Eminescu din ţară.ro / www.Martirilor independenţei " . prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului.1 0 mai 1 887. Tecuci. Bădescu dedică un poem .Trompetele răsună . la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi.Cântul Gintei Latine" . intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu. cu unele excepţii.. Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 . în martie 1 891 .este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat.. intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C.'.asprimi şi oprelişti. fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens. cronicele trimise acasă.. Bacău.. 1 887-1 889. ca un strigăt. · .la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n. A susţinut. de un ecou· . L-a sus�nut. Craiova. pentru a tatona terenul5. 14 februarie 1889. când refacerea avea nevqie. D. Buză!. in coloanele . (iunie 1 887) După cum. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător.Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef.. .spre fraţii de peste Carpaţi. ei (1 887). Alexandria. merge din zi in zi mai spre bine"4 .R. Zimnicea. definind gazetarul patriot.a.Marchian".or� Bădescu. · . ideea înfiinţării unei. îl susţine pe Mihai Eminescu. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului. Giurescu de la · Litere şi Filosofie).sub acelaşi nobil semn· Eminescu. dincolo de. pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. Bădescll. Călărl. �poi. Scipi. · ' Curlerul romln..R. mereu cu gând. puţin mai târziu. Scipione Bădescu este preze11t la Cluj. operă a sculptorului Ion Georgescu. mâi'"!ile aut9rită�lor.3 . intru ridicarea. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme.R. Se implică în viaţa cetăţii. Tony Bacalbaşa. Roman. 1 iunie 1934 . la Botoşani. p. încercând să spargă indiferenţa administraţiei. rece.C. Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici. A fost evocată figura marelui nostru poet. Curtea de Argeş. cu ocazia Congresului studen�lor universitari. de -soluţii :băneşti. Bucureşti. Z. ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu . Vasiliu. p. www. căzârid în . vizând binele.. alături de Grigote Ventura. in 1 890.". Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec..�.Timpul". .ro 1 98 .C . şcoli primare la lpoteşti . Turnu-Severin) tE �Iegrame . XIII-XX.". Delavrancea . Râmnicul Sărat. ' Curleru/ romln. ca delegat al Li_gii Culturale. de la Drept şi N. dat de · servirea unei cauze mari. de solidaritate. după cum ni se comunică din Bucureşti.Cronica localA. Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la ." botoşăneari s-au implicat. chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele. Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA. Un moment deosebit.cimec. " . avea să activeze laborios. După cum. B. apărut în foiletonul . M�zeul . din Botoşapj şi Dorohoi. îr:l care Scipione Bădescu şi . ca un apel. Da� urbea natală a .d�_susţinere.C.ul şi fapta . ş.F.La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării.R. IV. entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator . Şt. secţia Botoş�ni.muzeubt.. tn timpul propesului memorandiştilor. ' . PAclif811U. venită la Botoşani şi lpoteşti. in prim'u l rând.rămas.' care .O excurslune la lpolefll'. . 4 aprilie 1891.Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'. Ştefan Stâncă. Ed. A făcut tot ce i-a stat in putinţă.Sănătatea poetului Eminescu.lşi.V. pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . Aşadar. graţie IIJi Se. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890. la nevoia de ajutor. în faţa vechii Şcoli Primare . la Botoşa�i. s"a cântat . Brăila. · .1-2 . fiind veritabile luări· de atitudine. 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar. Procesul Memorandumului.R. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului.

Catanza română. făcându-le publice.Moş Pantazi".ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI. pentru care Bădescu este . Dorul român. www.muzeubt. însoţind portretul . L.IS Suplimentul acestuia (nr.Odă la Transilvania" .Un Scipione aveau Romanii.ro / www. lnfonnatorul român.1 ). Patriotul român. 17 iulie 1 894. V. Curentul român. .Timpul". Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct. Mişcarea română. Vorba românului. . ' Curieflll rom/In. 1 2 aprilie 1930. . omniprezent. Pactul .20 . cultural. Jurnalul român./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. p.vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. 1. prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la . ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi. Presentul român..3-4-5/1924. " Curierul rom/In. Progresul român. L. acuzatoare 10 . Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. in mărime de cabinet. Rolul român. aşa de mult! .1 . Farul român. Scipione Bădescu dă curs. Buciumul român. p. demascatoare. de bună condiţie. Cuvântul român.pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei".Eroilor martiri " .Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac.când gândeam. verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9.cimec. Botoşani. Pledoaria sa publicistică este argumentată. datorită lui Scipione Bădescu. Lucaciu8 . Cronica română.ro 1 99 . " Vestea.Cuţitul la os• . 24 mal 1894. al lui 1. în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă . definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa. Bădescu . C. Rând pe rând. Curierul român botoşănean s-a bucurat. prietenia cu Miron Pompiliu.1 .1 . deloc de interes mărunt.când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale . substanţial. Şi foarte popular. p. • român. Gazeta română. de referinţă. Ziarul român. informaţia diversă. Economul român. Rostul român. Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj . Şcoala română. rodnic. de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). ca altădată. Atitudinea politică de curaj a lui Se. Anul Nou român.este procesul întregului neam românesc. . schimbându-şi mereu titulatura. La fel. înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi. speram şi râdeam. gata mereu să cuprindă o nouă . la 1 3125 februarie 1 899." (scrisoare expediată din Bucureşti. împreună. el a devenit Alergătorul român. " Ibidem. mesajul său patriotic. 8 mal 1894. personal. invocând trecute şi frumoase vremuri . " Revisia Moldovei. nr. 1 6) publică discursul dr. Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . Caragiale..In opressores·. relevându-le. nu o dată unor asemenea relaţii. de o ţinută elevată. " Curierul rom/In. Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse.Infamie de la Cluj". 14 Iunie 1894. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune. înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească. a fost membru corespondent al Academiei Franceze14.scria Se. Caragiale. Dar. fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 ./ Un Scipione brav general. ln tot ce face este laborios. Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: . Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania. Botoşani..." 1 3 . p. publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar. Călătorul român. lordi!chescu. ' Curierul rom/In. p. Comerciul român..

Consecvent. cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.cimec. la Cimitirul .Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti. Pilduitor.! �.muzeubt. unde este şi înmormântat.ro 200 . : • www. a unităţii naţionale a poporului nostru. Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune. viaţa şi opera. la Botoşani.Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904. I-au omagiat. .1deţean Bototani . La 25 mai 1 930.ro / www.

care a devenit preşedinte de onoare. a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. înfiinţarea unei şcoli normale de fete.administrativă . talentatul poet . Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice. Mitoc. C. Din documentele vremii rezultă că. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural. care erau foarte apreciate de vizitatori.L.ro / www. concetăţenii săi. De asemenea.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural.o susţinută activitate politică şi . AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale. de la începutul vieţii de parlamentar. a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor. O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord. a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti.muzeubt.cimec.1 938).N. edilitar şi social. a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. Brătianu. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat. Tnrudit cu familia 1. a unui www. învăţământ.ro 201 . de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani. Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P. a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere . La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean. Alexandru Constantinescu. Gh.adevărate focare de cultură şi lumină". 1 . La 7 mai 1 925.. Drăguşeni. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului. cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare.în cadrul fostului judeţ Dorohoi . Cu o conduită ireproşabilă. Pillat a desfăşurat . şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură. ca parlamentar. Burghele. funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică. a susţinut transformarea gimnaziului in liceu. cultură şi alte sectoare deficitare. agricole şi de industrie casnică. Cristeşti. Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură.în funcţiile încredinţate .ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. De aceea. înlocuindu-1 pe Gh. foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti. Gh. Astfel. Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale. Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor. îndrăgitul poet 1. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 . ce erau considerate . Zamostea. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale. 1.

repartizarea membrilor pe comisii. a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!. a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh. Pillat. Lecca Moraru ş. reviste. alegerea Biroului.ro 202 . verificarea titlurilor consilierilor aleşi. fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr. C. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor. din 20 septembrie 1 934. artistice şi sportive.Dr. rezultă · că 1 . Angelescu.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi. Munteanu-Murgoci. precum şi a unor şcoli profesionale. condus de dr. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă.cimec. Nedelcu. 1. nu-şi au locul". După război. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni. societăţi cultural­ ştiinţifice.. in numele dv. Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal. Să-mi daţi voie ca. pe preaonoratul nostru preşedinte. ln şedinţa de constituire a acestui organism.. iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc.3411925. pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. ministrul Lucrărilor Publice. 1. Angelescu. Cezar Papacostea. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean. George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului. ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori. C. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc.. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi. 1. documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale. Noi vedem in domnia sa. I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1.ro / www. sublinia: . Dorohoiul era uitat de " il vizitau. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi. referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. Pillat sublinia: . d-1 1. Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului. De aceea. a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş." 1 Pe plan cultural. a incurajat înfiinţarea de ziare. in perioada 1 934-1 938. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice.muzeubt. 1. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor ..Regina Maria".a.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi . aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. Gala Galaction. spre deosebire de Parlamentul ţării. Alexapdru Lapedatu. rv." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. Angelescu".in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta ." Tn aceeaşi şedinţă.. C. Pillat. Napoleon Popovici. consilier. d-1 general Traian Moşoiu.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. alegerea preşedintelui de vârstă. G. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas. Şcoala Normală de Fete . Savin. Seminarul . in care aprecia: Tnainte de război. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare.Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici.Aiex. www. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . care au avut loc in anii 1 934-1938. Alexandru Constantinescu. recomanda consilierilor ca .

fel.care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·.muzeubt.000 lei. bucurandu-se de o primire deosebită. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. Astfel. ' Ibidem. ' Arhivele Naţionale Bolofani. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului. a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare.problemele privind invăţămAntul de stat. la Paris. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. p. ci exprimarea unor deziderate de program. H. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ. Ca urmare. De asemenea. artistice.a. 1 . construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit.a donat suma de 6.250. 1. pe 29 iulie 1 934. UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale . 1. Pillat . Prefectura jud. indrumarea agricultorilor.ro / www. apariţia ziarelor şi revistelor. sportive. 1.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului. La 21 mai 1 935. C. viaţa culturală etc. Natalia Leontescu ş. Râncă. un Comitet al Doamnelor.7-911934. acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr. p. precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. 7211936. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI.343. conduse de maiştri. . Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul.ro 203 . Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. Angelescu. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i . Valerian Petrovici.mama poetului . ds.insemnări". Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. intr-un cadru festiv. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate". toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut. 1. cu suma de 1 . George D. C. Furtună. Oorohoi. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une. a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi. Tmpreună cu dr. Enescu. pentru indrumările practice. a depus toată puterea de muncă. Ţugui.23. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%. Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936. prefectul judeţului. conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere. care avea printre colaboratori pe D. farmacii şi băi populare.24. nr.şi in această perioadă . Ojog. Tmbunătă�rea căilor de comunica�e. Pe agenda de lucru au stat .rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii. 1. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului. a dotat căminele culturale cu aparate de radio. N .cimec. Broscăuceanu. iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate. înfiinţarea de biblioteci publice. ocrotirea sănătă�l. Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu.550 lei. viu să vă exprim aici. 2 www. toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. · CU' 1 1 Q săli de clasă. · • Cuvintul TIO$/TU. iad . condus de Maria 1.

subliniind că .numai arta veritabilă purifică !1i innobilează". 1. Apreciem că. www. loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case. puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin"." De neuitat rămâne intervenţia lui 1.fmplinire" ş. sus�nând că . dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet.. Satul meu".. condus de 1. . .o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns. Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ. în cea mai mare parte neasigurate. De aici. . care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală. 1. pieţelor.sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată. Franţa. arăta contrib$ deosebită a teatrului. participând la Viena. îngrijirea străzilor. în octombrie 1 926." După marele poet . Astfel.poetul desăvârşit şi în administraţie". bine cunoscut de participanţii din Germania. educaţie şi creaţia artistică. precum şi sinistraţilor din Darabani.5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare. insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor. Tntr-o cuvântare din 1 936. Pillat era împotriva vulgarizării artei. decorarea claselor.. Cehoslovacia. De asemenea. cinematografului. Recunoscători faţă de .Poeme într-un vers".Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean. bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare.c/1928.a. monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură. dorohoienii i-au popularizat . a fost ales în . Pillat sublinia: .. îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum. grădinilor. Pillat. când 1. misiunile îndeplinite peste hotare. muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. înnoindu-se şi creând aspecte noi. mobilier. poetul remarca: .Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul. îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică.în periodicele locale .3311926. Pillat. Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea. a monumentelor naturale. port naţional .Limpezimi". caselor. • ' Gazeta Doroholului. instrumente casnice.Biserica de altădată". au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală. IY.ro 204 . nu poate fi vorba de o crea�e artistică. educa�ei fizice şi altor discipline. cu oameni de rând. în urma secetei din 1 937. Mircea Străinul.cimec.. .Pe Argeş în sus". a localurilor de şcoli.Comisia financiară".. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. Italia. S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani.. care nu mai fusese pe aici de doi ani. ideile înaintate despre cultură.)."6 Cu privire la rolul culturii. pentru educa�a artistică în general.muzeubt. Polonia şi alte ţări. desenului." De aceea . ' lbklem. păstrându-şi aceeaşi ramă. . fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa. rY.ro / www.la sate.succesele pe planul creaţiei literare.Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat .poezia lui 1. . 1. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice.

în martie 1 928.2. Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. La 'telegrama trimisă . florile.cimec. în general. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală". din 1 9 aprilie 1 928. au atribuit numele de " 1 . educa�e şi crea�e artistică ale lui 1. www. 1.ro / www. Pillat. în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 . Respectarea artei lor proprii.1928. IY. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului. ca şi a culturii lor. peste coarnele Carpaţilor. comune din apropierea Miorcanilor. gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat.11. portretele.cu acest prilej. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. p. educaţia estetică. care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor. 1 .B/1928. Ziarul Figaro" . Aprecieri elogioase întâlnim. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 ."7 Considerăm că ideile despre cultură. până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare.muzeubt. soţia poetului. să o avem cu sfinţenie. care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului.4914.ro 205 . prin preciziunea desenului. Pillat" Cercului cultural.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că. ' Ibidem. "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor. impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept.9 După 1 989. ' Ibidem. Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului. 5 mal 1928. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare. ' Gazeta Dotoholului. care şi-a expus lucrările sale l a Paris. IY. în perioada 1 922-1938. intelectualii din Bivol şi Păltiniş. 1. prin fericita dispoziţiune a umbrelor.

cimec.www.muzeubt.ro / www.ro .

şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat. pe nedrept.ro 207 . Ioan P. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. politicianul.ro / www. in anul 1 891 absolv� cursurile liceului. dar hotărât să-şi facă o carieră. unde se înscrie. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea .cimec. ca extern. drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme.. în perioada 1 89 1 . Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni.. Continuarea studiilor liceale era însă problematică. Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă. Despre omul. Din anul 1 896 . tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi. La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe. Darie.1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . Din lipsă de bani.Alexandru Ioan Cuza" . nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos. concomitent. urmând.când îşi ia licenţa în Drept . despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia. ale cărei venituri erau mult prea modeste. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi. nu s-a putut multă vreme nici scrie. oaspeţi la Botoşani. Darie. din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi. Darie. aparţinând de oraşul Huşi. in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat. Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia.se înscrie la www. dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă. intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1. Şcoala primară o urmează la Huşi. nu odată. P. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. de profesie agricultori.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice. puţin. la Liceul . P. Principatelor Unite". în anul 1 894.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P. se stabileşte definitiv la Botoşani. s-a adăugat faptul că. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. nici vorbi. iar familia. suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 .muzeubt. Peste acestea.

ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale . asupra căreia se impune o atentie deosebită. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni. Demn de subliniat este faptul că. A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare. om politic. succedându-i lui Demostene Vizanti. De altfel.36 . dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948.cimec.apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . il punea in rândul duşmanilor poporului. editor de ziare şi ziarist.279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. până la sfârşitul vieţii. indiferent de nivelul intelectual al acestuia. Cezar şi Ileana.. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut . trebuiau lichidaţi. R. Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. îi este sistată pensia. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 . prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor. Darie.P. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole. A trăit. limbajul lipsit de preţiozitate. P.. fac accesibile aceste articole oricărui cititor. duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti. claritatea mesajului.muzeubt. Conciziunea frazei. conform moralei comuniste. mai ales. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile . Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat. Ca o recunoaştere a meritelor sale. Un domeniu în care 1 . Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte.ro / www. care.Gazetei Botoşanilor" . în lucrarea de faţă. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. cu o pensie de 4000 lei lunar. Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia. in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. pentru a www. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite.profesor. n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane.ziar politic. La doar trei ani de la ieşirea la pensie. El a editat la Botoşani două ziare: . prin Decizia nr. ziarul.Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927... economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost. Această din urmă calitate. P.Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi . a făcut parte din colectivul Liceului . Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I. 1 .38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902. n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat. la nr. P.ro 208 . fiind . Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei. Laurian" din Botoşani. prin Decizia nr. prin urmare. Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale. Oglindă a vieţii Botoşanilor. La 4 iulie 1 927 iese la pensie.Elemente de Istorie Universală . A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra. Darie a fost o personalitate complexă. Ca profesor. când. a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă.

petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane . ' Ibidem. adevărate cuiburi de tirani"7 . • Gmlta Botopnlor. nr. el afirmă. a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată . Acestei lumi constată el. 8 *"-ie 1910. III.. demisia din Partidul Conservator Democrat. lume . 5 Ibidem.P. 1 1 .nota el . Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime. .. ' ldem.il face să constate necesitatea organizării . chiar inaintea noastră. cu cluburile sale in fiecare oraş. pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5. Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia. politicienii.Clasa noastră dirigentă . . Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. 1. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice. 27 febru8rie 1908.i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor .. P. ' Gmlta Botopn/lor. unul liberal şi altul conservator. cu denumirea de partidul social-democrat. .ro / www. că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare. el fşi dă. 1. .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare.vrea să-şi aibă partidul său. Emanciparea politică a maselor devine. el arată că . 1 www. El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. Tn susţinerea celor afirmate.. O atenţie deosebită acordă 1.r� lll.. Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani . care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele.Pe adevlrata cale". când e vorba de interesul lor de clasă. III.are trei feţe: liberală. I . 8 Ianuarie 1910. 8 rnert1e 1910.lndrtgirea utelor". . . nr. au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi.şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3.ro 209 . ' ldem. .. .cimec. in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " . . in anul 1 909.dar toate trei una sunt.. . in aceeaşi ordine de idei. şi politică"2. ' Ibidem. nr. Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907. numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. P.odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el . 1 1 .GuvwNrea In dernocnllle" . meseriaşi şi muncitori. . Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi. e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei. in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare . fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic.aceia dintre guvernanţi.nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului.. nr. Darie considerând că . conservatoare şi conservator-democrată .. ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". deoarece .Pe 8devinU Cllle". partidul poporului.19.19.alcătuită din micii funcţionari. Un fapt concret. .A deştepta pe ţăran.muzeubt. . Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907.dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi.

Un loc aparte in publicistica lui 1. Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice . . demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 . ldem.15. Tn numeroase articole. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici. . 24 mai 1908. la inceputul secolului sub dominaţie străină . apoi iluminatul şi toate comodităţile . an III. .Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul .P. pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural.apreciind că. Eminescu. să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 . pe această coordonată. an III. cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi. 1 . 1 noiembrie 1908.nu are un plan tehnic. Iorga. an III. fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică. 5 decembrie 1909. 6 februarie 1909.Oraşul lips� de flori". an 11. Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin.ro 210 . socot de datoria fiecărui român adevărat. asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim.muzeubt. Din cauza aceasta.aprovizionarea cu alimente9. el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului. ingineresc.E timpul să ne trezim.notează el . nr. nr. Tn primul rând. P.) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului.31 .oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa. Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale. an 11. mai ales pe noi românii din nordul Moldovei.Asistenţa publicA". nr. .notează el .PAinea sAracilor". ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani . " ldem. 31 octombrie 1909. N. Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care.3. I. ' Gazeta Botoşani/ar.Sii ne trezim". ldem. . nr.2. abstracţie făcând de consideraţii politice. nr. El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. P. . Activitatea de gazetar a lui 1. se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional. 13 " Ibidem. 11 www.Greva din Botoşani". • .este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete. . • ' Gazeta Botoşani/ar. P. nr. de a se inscrie in Liga Culturală. . de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" . " ldem. Carol 1 etc. zisă capitalizare"8 . Basarabia şi Bucovina. asfaltul. . in acest context. lntre alte aspecte care privesc Botoşanii. a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. Tn acest sens.Locuinţele sAracilor salvate".7. P.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri.ro / www. calitatea Rroastă a pâinii 10. Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1. an 1 . .in special cele din zona Balcanilor .cimec. Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul . am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4. uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 . A venit vremea ca fiecare român şi româncă. . . Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său .18. 27 februarie 1910.

Voila pourquoi. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I .cimec. C'est une premiere etude sur cette personnalite.NTRIONAUS ce i se cuvine. P. Darie.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 .PTE. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie. editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani.ro 21 1 . et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom . SE.ro / www. Resume www. presque inconnue aux habitants de Botoşani.ACTA KOLDAVIAE. Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor. Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile.muzeubt. journaliste. apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. professeur.

Scrisori cltre Catlnca 1900-1939. dinspre mamă.muzeubt. despre originea căruia s-a scris mult. autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi. p 230. la mai tot pasul. adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. Iorga.. p. . p.5.43. 1 N.mama savantului: • . în scris şi documentae . cat şi după moartea istoricului. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol. distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . atât în timpul vie�i. Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică. Iorga.132. 1934. art. S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost.ro 21 2 . vol. Editura Minerva. unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate. nr. foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi. afirmându-se în presa vremii că. in . 1 33. era foarte respectată in familia noastrA. 272. 1939. N. Năculeşti. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. 199� . O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc. trecand de mult in lumea drep�lor. Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·. combătându-i în modul ce îi era caracteristic. Memorii.ro / www. i se aducea ziatul . o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă .Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte.150. O /lmurire. p15G 154). Bucureşti. urme ale trecerii lor prin viaţă. 190. In fiecare dimineaţA. bulgar. in mod firesc. Greu..7. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti.şi expus într-un muzeu. Ghibănescu. www.care au vieţuit pe meleaguri botoşănene. Torouţiu şi al�i. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine. Colecţia . Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român. dupA micul dejun. cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec. 286.>r. Drăghici. Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura. să luăm exemplul Germaniei. Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia.Neamul RomAnesc·. (cf. Bucureşti.reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. armean.cimec.SemANitorul". vol. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. Micleşti . reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . Bucureşti. următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi . editate de Andrei Pippidi.

Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga . . 1921. ' ldem. din Chefalonia. Manole Avram. De aceea se căsătoreau intre ei. iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă. zis .1968.muzeubt.răstrăbunul meu" . Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni. zis . Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez. sunt greu de cules. p.Torouţiu. Blusla Bllnartlor din Botopnl. Craiova. După cum se ştia. bogatul negustor grec. Ion. prezentate de Barbu Teodorescu. fie la ei acasă. Tip. p. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează.ro 213 .6 Iorga . După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi. lsfl)rta comerţului romlnesc. fie la noi. în posesia căruia se află in prezent. Tom XXXIV. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga. editat de Muzeul Na�onal de Istorie. de unde derivă Iorga.61.a. transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. Şi fiul lui Manolache Iorga. ' ldem. iar în variantă franţuzească devine Jean. botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia. numit de Nicolae Iorga . BuaJreşti. p. care in variantă englezească devine John. lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina.Cupeţul" era mândru de originea sa românească.. extras din . H s-a căsătorit cu o româncă. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga. 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut.cimec. Bucovina. încă de la 1 600. 1925.-5.2-3. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue. intervin argumente de ordin logic. p.1 76. lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane.ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit.E. care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga.cit.era comun membrilor acestei bresle. Bucurefti . Bucweşti. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint. p. lnforma�ile despre Iorga Cupeţul. Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci.. f. ' Bllrbu Theodornc:u.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc. 1948. Costache Iorga.38. www.Buzatul" . Editura Ramuri. închinată Maicii Domnului. ' Nicolae Iorga. priveau continuu spre ţara lor. . zis . fie ei români sau greci. I.254. Nlcolae lorge. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa. Editura Tineretului. şi la care aderăm şi noi.7. de a purta haine greceşti. erau numi� lorgu. ' Eugenia Greeeanu. unde sperau să se întoarcă. 1 932. Studii fi documente . să luăm exemplul altui nume pur românesc. p. alături de care practica negustoria. în opera citată. îşi păstrau limba şi toate obiceiurile.ro / www.Galeongiul" {soldat pe galere). din secolul al XVI II-lea.Cupeţul". AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo. reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. cum ar fi Tnsemnările unui călător englez. NlcoiH lorge. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii. de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc . iar copiii · p. op. grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară. • NleoiH iorga. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge.7.Analele Academiei Române". 1981. BuaJreştl.

Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate. cinstit.ro 214 . mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului.casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte. Revine tn Botoşani pe la 1 833. O vtaţl de om . se stabileşte la laşi. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân. face o nouă organizare administrativă interioară. se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat.valoare . cat şi ceilal� efori nu primeau salar. iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. lucru rar in Botoşani. Primul copil al lui Manole Iorga.muzeubt. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. ca prim efor. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii. Avea prăvălie de piatră. include in oraş satul Băiceni. Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă. de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri.Bătrânul Iorga era un om voinic. Edllln N. domnii Scar1at Callimah. S-a născut la Botoşani.t. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului. Elena. . După moartea sa. www. dar abia in anul 1 839. Gheorghe". la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. casa fiind cu două caturi.. Muzeu de Etnografie. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura.. gospodar de frunte. Până la acea dată.cimec.) aşezată in mahalaua Avrămeni. ci şi in Austria şi Ungaria. 1934. Alte case. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave. unde este numit cinovnic la Divan. el ' ldem. [. o avere frumoasă. . această indeletnicire nu era organizată.ro / www. cu grijă pentru urbea sa.sfătos. so�a şi cei 4 copii: Costache. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf. după trecerea examenului. Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. Pentru munca depusa. Manole. Alecu şi Iancu. edificator pentru dubla sa semnifica�e . la 1 829.bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei.acestuia s-au casatorit tot cu români. lăsând in urma sa o familie numeroasă. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire.pe care o de� ne. Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri. devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827.8. ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti. După moartea tatălui său. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană. atât Ma·nolachi Iorga. . . astăzi. Costache . astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges. un nume stimat şi iubit în tot oraşul: . p.. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. Pentru a nu fi acaparată de străini. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni. Astfel. Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. la 20 iulie 1 839. Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice.contrar temerilor lui Nicolae Iorga .rtistică şi memorială . probabil la Viena.lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . Elucunlfti. lntrând în grija sa.nota istoricul în aufobiografia sa . Păstrată până in zilele noastre . moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani. Strolli. cum • ro. unde urmează studii juridice. la 1 8 decembrie 1 842. in anul 1 789. transmis peste generaţii strănepotului său.

Gheorghe. 1 07. La toţi le-a dat educaţie aleasă. mergând chiar până la brutalitate. de 1 7 ani.Nicolae Iorga" Botoşani. paralizându-i mâna dreaptă. Vogoride il înalţă la rangul de căminar.1 1 În anul 1 866. laşi. În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol. 1' www. iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu. unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. are un fiu Nicolae.. Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf. . prima sa noră. sameş şi ispravnic de Dorohoi. cu uniformă de general de administraţie. deţinător Casa Memorială .. pentru un tratament la băi. Alecu. Iacob.tatăl lui Nicolae Iorga . plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. Trăindu-şi din plin viaţa. inv. . devenit revoluţionar paşoptist (cf. 1 973. Tatăl lui Nicolae Iorga. Peste numai un an devine medelnicer. Nicu Iorga. împotriva voinţei tatălui său. făcându-le nuntă mare la Mitropolie. Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. Editura Moldova. Arhondologla Moldovei. Mai târziu. baluri. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" . zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji. Bucureşti. p. La vârsta de 23 ani. Zulnia Iorga . 197).mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. Ionel BejenaN. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii. Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868. dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc. Boier moldovean de origine polonă. bunul părinte il iartă. Dicţionarul Botoşjnenllor. Urmează studii la şcoala publică şi privată. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic". Nicu . voinic. era o slujbă importantă. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: .acela e ceasul naşterii mele. . iar la 6 octombrie 1 858. se naşte la 5 octombrie 1 837. Curând. înrudit cu mireasa. în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . Costachi Pisoschi1 0 . . p. zaiafeturi. cu privirea iute.. mânios. îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale.ro / www. 1 994. în 1 860.cimec.206). la îndemnul fratelui Manole.lângă casele conului Costache Iorga". il primeşte în casa sa.. Căsătoria s-a făcut pe ascuns. în petreceri. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă.după o undă de soare cald . îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. Zinca şi Olga.ro 215 .ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova. Constandln Sion. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier.muzeubt. după numele dat de naşul său. După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor. Nicu Iorga câştiga mult. . După o aparentă însănătoşire. 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu. .scria Iorga . În 1 857 se mută din nou la laşi. Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului. La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. apoi de laşi. luând ca pedagog pe Petre Poni.

lumMII de Bolofanl fi Dotohol. nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga.este o familie care se stinge.Tn opinia nepotului savantului.ro / www.muzeubt. Andrei Pippidi .1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim. www. articol din . 10 septembrie 1998.Astăzi neamul Iorga . nr.cimec.ro 216 . Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI. Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl.322.

pictor. Grumăzescu..a. 1 . Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei. Gheorghe Tomaziu.Lecomte du Nouy" (1 926). Florin Niculiu. Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice. participă in 1 926 şi 1 927 la colonia. AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . Val. Gh. Furtună. profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti. D. instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu. Vasile Cornescu ş.) face parte şi Ioan Cârdei. Marcel Olinescu. dar şi pe plan local. localitate apropiată de Livenii lui George Enescu. Manoliu.Gh. Gheorghiu ş. 1. . Spiru Huian. Tn 1 927. viitor artist plastic. Iulia Oniţă. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C. Iancu.cimec. Fiind un student eminent. Ion Mu­ rariu. Dumitru Chipăruş. Alexandru lstrate. Asachi" din Dorohoi. Petre Achiţenie. Constantin Radinschi. SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof. Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i . primind Certificatul nr. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi. Popovici­ Lespezi şi 1.de vară a picturii din Baia Mare. comuna Suharău. organizate anual de profesorul N . Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. Botezatu. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul . T. urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . Radu Giur.Autoportret.ro 217 .294 din 24 iunie 1 91 8.a. Constantinescu ş.ro / www. Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu.Tinerimea Română". Tntre anii 1 926-1 930.a. Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. giuveanu . M. licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937).Tinerimea Română". Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI .Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii . S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. sculptor şi grafician. Verona. cu prilejul . Crudu.se�a pictură. N. www. impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi.muzeubt.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR. 1 .

Aspecte din Capitală" .expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966). lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini.Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943). coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. Tn acest scop. cu foştii săi profesori.Imagini din Bucureşti" (1 963) şi .ro / www. paralel cu activitatea la catedră.Desenul copilului mic". membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului. Ca profesor de desen.Coroana României" in grad de cavaler (1 934). responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. timp de 22 ani. www. lucrare din două volume. N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă. Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice. acte. A pregătit pentru tipar .a. De asemenea. . artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale. Salonul de toamnă (1 937). Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică. fotografii etc. Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben). este distins cu ordinul . Fiind un mare patriot sprijină. Caragiale" . la diferite licee militare şi de cultură generală ( I . A adunat un material bogat pentru studiul intitulat . ca membru fondator. cu scenariul . trei expoziţii personale: . Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică .Flacăra" nr.Polivalenţa unui artist". la 7 qecembrie 1 970. apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" .Bucureşti in viziunea unui artist". revista . Cehia (Praga) etc.a. in Muzeul din Suceava ş. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală. Salonul de artă al Bucovinei (1 942).cimec. in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele).. a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !. Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . sculptură. stimat de studen� şi colegi. monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior.ro 218 . Reuniunea .Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul . Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937). Cârdei.1 5 ani). După al doilea război mondial.Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. lucrări ştiinţifice. poezie. Astfel.L.a. Salonul Moldovei (laşi. participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931).Bucureşti 500" (1 959). a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat. apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�. Tn tot timpul vie�i. Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios. pictură. şeful Cenaclului literar . semnat de Ion Potopin. in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi. fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut.3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 . sculpturii şi graficii. stu­ diu aproape finalizat. in plină putere de muncă. execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940).muzeubt. Ca sculptor.George Călinescu" din cadrul Academiei Române. Pentru omagierea activităţii artistului. bust dispărut in cel de-al doilea război mondial. in cadrul aceluiaşi cenaclu.. 1 943) ş. referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie.

pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu. Ş-apoi tot D-sa . prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor. pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus.Prea Cucernice Părinte. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris. Nistor . aduce astăzi ştiri ce ies din (. fost ministru. Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu.pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: . ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început.000 mii în favoarea mea. Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea.ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. pentru a-1 putea crea pe Cârdei . . Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu . şi a generaţiilor viitoare. să nu repete faptul c-un. Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei . în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. V-tre. cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă. Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar. Ar fi timpul ca .ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii. Brătianu.muzeubt. Fie. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al. Brătianu la Dorohoi. şi starea materială a D-lui Dv. Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş. distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1.cimec. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet . dar. Suceava . Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf.angajat de D-1 ministru 1. a patra noutate: bustul lui 1.adresată scriitorului D.ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu .s-au pus pe roate. Vor avea deci ocazia. Pledează însă pentru cauza mea.îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80. iarăşi. .în hotar cu Cracalia -. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv. Astfel. Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică. Prima pe tapet . comuna Enescu. urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită. V­ tre acţiune. de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. www. Ardei. Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa .dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi.aşa cum vă ştiu .e ridicarea bustului lui 1. . iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. în sfârşit. să execute acest bust cu suma de 80.după cât înţeleg . care să-i poarte nu­ mele. bust Enescu.spun D-lor că . .să fiu eu alesul dorohoienilor. să facă comparaţie .000 lei. Urmează a treia veste. rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936.din moment ce se spune că are şi suflet de artist . căruia . Dumitrescu-Brăila. Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu.Artistul Pictor şi Sculptor.în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei . «Universul». Dumitrescu-Brăila. .Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. Furtună . Pillat.C!drul obişnuit.ro / www.artist pictor şi sculptor. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. cei ce nu vor înţelege nobila Sf. Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă.s-a convenit ca D-1 fost ministru. Şi.ro 219 . pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. : . ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele.

1 .Cârdei. pierdut in timpul războiului. Acesta va realiza. 1940 www.executat de soţul său in 1 958.muzeubt. cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere. 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl. Tn prezent.voivodală"). Doamna Adelina 1. in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului . Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării . Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului. Cu succese şi mii de mulţumiri.cimec. a cărui fotografie o publicăm. sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani. Doamna Adelina 1. in două volume..un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi.ro / www.. cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 . datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute .Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul .Grigore Ghica" in 1 979. in 1 940. De asemenea. 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma . BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl. Cu sărutări de mână la Doamna. Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989. insă." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D. după modelul . so�a sa.aşa cum am mai menţionat anterior .Suceava . După moartea pictorului. deşi 1.lucrat in lut . executat de I . .Desenul copilului mic" . bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare. a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru.ro 220 . Cârdei. dorinţa artistului nu s-a infăptuit. precum şi a monografiei oraşului Solca. CĂRDEI IOAN. primul studiu de acest fel in limba română. a men�onat legătura cu Dorohoiul.Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune. Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi. Furtună la forurile superi­ oare.

dar drept.". la teatru.cimec. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. mare cărturar. istoric. Tn clasa a VIl-a de Seminar. Printre profesori. din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza. Victor. membru al Academiei Române (1 870). este înscris în anul 1." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman. Studiile elementare le face la . ln toamna anului 1 891 . care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi.. după absolvirea Seminarului Veniamin.care îşi împărţea leafa. apoi sub semnătură. la Seminarul . a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892). la concerte.Roman. Melchidisec. Gheorghe" . " colaborează sfios" . editor şi autor de manuale. prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului. în familia conductorului de tren Ioan Puiu. 1-a avut la lb.Sf. părăsea " www. după care urmează o . de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar). se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu. ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi. română. ia contact cu marile personalităţi ale vremii.Şcoală de Stat" în Roman. nota mitropolitul Visarion. cu unele reviste literare din Bucureşti. Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului). Figura acestui vlădică. .muzeubt. i se trezeşte gustul pentru lectură. Pe numele de botez. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu. fost domn al Moldovei". Iar când era Parlamentul deschis.ro / www. asistând la strălucitele lectii-conferintă. ca pe cineva superior prin sine însuşi. " Tn toamna anului 1 894.ro 221 . Tn capitală. Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani. nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică. precum şi cu foi locale din " laşi. despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . ale lui Titu Maiorescu. De la laşi.Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase). Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină. .Şcoala nemţească particulară" din Paşcani.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr. Aici la laşi.Sever şi exigent. cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. la 27 februarie 1 879. mai întâi sub anonimat. era cople­ " şitoare. este transferat la . ambii născuţi la Paşcani. se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) . pe Calistrat Hogaş. luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman .

Sunt lângă mormântul vestitului ierarh. urmând ca." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev. Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. Iosif M. va pleca să-şi desăvârşească studiile. XVI I. la propunerea lui Petre Garboviceanu. pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie. plin de energie şi iniţiativă. unde în ian. a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. la 21 dec. să fie hirotonit arhimandrit. care la vârsta de 72 de ani. director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie.ro / www. . 1 909. lucrând mai bine de un an. Bucureşti. care va deveni Ministerul Cultelor. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. care la plecarea lor. La 1 7 martie 1 921 . mitropolitul Visarion Puiu. în preajma lui Spiru Haret. Tot la Chişinău. în biserica Adormirii Maicii Domnului. 1 905. .pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii. va fi transferat de a Seminarul din Galaţi. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar. · când la Cameră. este ales episcop al Argeşului. la cel din Chişinău . dar care în vremea Revoluţiei ruse. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". incât un chibrit.cursuril�:: . 1 905). Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia. în care se împărţea hrana zilnic. este tuns în monahism.Acest Seminar . ca şi al Academiei Kievului.cimec. adăpostise pe rând câleva regimente.mitropolitul Visarion Puiu. este hirotonit ieromonah. fugind să audă oratori politici. 1 944 . în prezenţa episcopului Gherasim Safirin.muzeubt.1 904." 1 907. cu sobele pline de cartuşe şi grenade. îl lăsase într-o stare de plâns. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. Parhomovici. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev. avea un foarte bun local.ro .nota în lucrarea autobiografică: . a învăţat uimitor de bine lb. când la Senat. După ce a restaurat Seminarul din Chişinău. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. primind numele VISARION. recent înfiinţată. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă. în ziua de 1 ian. având sediul la Curtea de Argeş. domnul Moldovei. Din Bucureşti revine la Roman.fnsemnări din viaţa mea". în catedrala episcopală.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec.organizată de un eminent profesor rus. pe atunci doar arhimandrit. La Kiev. bun administrator şi slujitor al Bisericii. Despre anii petrecuţi la Roman. mitropolitul Visarion nota că au fost .îşi aminteşte mitropolitul. ministrul instrucţiunilor publice. Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8). 1 908. ctitor al acestei mari aşezări monahale. După examenul de licenţă . din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . După unirea Basarabiei cu România . se putea arunca în aer în câteva clipe. la patru până la cinci sute de săraci. citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ." Tn toate aceste posturi de răspundere.1 9 1 8. La 6 dec. apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău. De aici. fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf. având un frumos caracter academic" . fiul lui Simeon Movilă. primind totodată şi distincţia de protosinghel. pe atunci discuţiile parlamentare.

. cu reşedinţa la lsmail.O. ale Curţii Regale. Banca Clerului. Sf. iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş. ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. Una dintre ele.R.Cetatea Albă. cămin�l preoţesc. 1 9 1 8). 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia. De la început nu mi-a plăcut. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion. ca director al Seminarului. am dobândit . Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg.cimec.ro / www. cea mai frumoasă biserică a Ţării. Sf. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos. a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. datată 21 iul.S. într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă. Seminarul Teologic. Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti. că avea drept catedrală. având studii la Kiev. Astfel Nicodim Munteanu.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire. în prezenţa principelui Carol. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României. locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. Totodată. 1 921 . Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). cu reşedinţa la Bălţi. între 1 92 1 . energia. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii. Iorga. că grăjdarul e născut la ţară" . Şi aici.muzeubt.ro 223 . Pentru episcopi. Pe lângă această realizare.1 929. cunoaşterea limbii ruse. . care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. despre evidentele drepturi pe care P. noi schituri şi mănăstiri. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului.1 924. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. Casa de Ajutor.Hotin. le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui. fabrica de lumânări. s-au înfiinţat două noi Eparhii. Aici la Bălţi. procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. . va lucra în condiţii improprii. nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop . Pimen). Ateliere. Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". Având în vedere activitatea. ca şi la Argeş. a ridicat palatul episcopal. iar împrejurarea . O situaţie stranie. la 27 martie. ctitorii şi restaurări de biserici etc. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart. iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală.arată Visarion. • ••• ••• • www. perioada petrecută la Chişinău. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. a patriarhului lerusalimului-Damianos. la 10 martie 1 923: . egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". Sinod al B. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. studiile la Kiev. ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia.

Tn vara anului 1 935. peste Nistru. cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B.1 938 ş. Braşov.buni şi ascultători.. Astfel. patriot. nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. ales în Consiliul Eiparhial la Hotin. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. La . lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit. Visarion.ro 224 .işi amintea Visarion Puiu. 1. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria. de la Băi� (Episcopia Hotinului). Mitropolitul Visarion. Brăila.. ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit. www. cu ochii minţii şi ai sufletului. până în 1 944 . fiind instalat la 1 0 noiembrie. el vede drama.muzeubt. Cu ocazia instalării. Monahismul ortodox din România de astăzi . ministere de externe şi legaţii. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi. Const. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială. datată Cernăuţi. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. adresată direct lui Stalin. din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul. 1 931 .. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei. Sinaia. ce era aproape.a. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion. lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare. Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti. dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj. Adevăruri crude. Ierarh energic. Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian . Mănăstirile din Basarabia. prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. Arad.mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�. laşi. Gala�. reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un . Cluj. Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică. cu o credinţă arzândă. de un mare patriotism. aici în Bucovina existând o stare de secularizare. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. cu povăţuiri pentru tineri. nr. autori de manuale. o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. a rostit un cuvânt. Brătianu.R. Chestiuni bisericeşti .Muzeul Judeţean Bototani .Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . dar şi Biserica Ortodoxă.ro / www. 1 935.4/1 931 )..R. Oradea. lsmail (revista B. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica.1 933. in Tnsemnările sale. devine vacant. Chişinău.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad.Cernăuţi. iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi).samarinean milostiv": a făcut dona�i.O. . 14 sept. poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării. 1 939. mitropolitul Visarion. Ciopraga.8/1 928). . la 1 7 oct. cunoscută prin profesorii săi. având frumoase calită� cărturăreşti.O. iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei. nr. este un unicat. Ocna. reportaje.cimec. pastorala. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea. Tg. mitr. Pe lângă o serie de broşuri.

condusă iniţial de Arhim. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. deschiderea unui Seminar la Dubăsari. se stabileşte in Franţa. tipărirea de cărţi de rugăciuni.ro 225 . ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. refacerea vieţii monahale. se retrage . din Bucureşti. Fiind trimis in fruntea unei delega�i. iar el se retrage la Bucureşti. asupra bisericii. dar eficientă. Trebuie să amintim câteva din realizările mitr. Se pare că mitr. tânărul arhim. a fost extrem de anevoioasă. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. mitropolitul Visarion. o . episcopul Tit Simedrea. La scurtă vreme după retragerea sa. fiindcă in vara anului 1 942. faptul că ar fi participat la acţiuni ..sub orice preţ".Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin. la fel de mult ca şi Biserica neamului. care avea o experienţă vastă. şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. cu cererea inapoierii Basarabiei . pe care a iubit-o atât de mult. hirotonii de preoţi etc. După retrocedarea Basarabiei. Biserica Ortodoxă Română. a fost caracterizat . nu avea sferă de jurisdicţie.cimec. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. a deranjat foarte mult propaganda comunistă. - www. Munca pe care a depus-o aici.muzeubt. moarte. Atitudinea fermă şi intransigentă. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor.De la moarte la viaţă" . (cu vicarul său. Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. in noaptea de 26-27 iunie 1 940. Tribunalul Poporului.duşman" al poporului. Elveţia iar din 1 946.cruciadă spirituală" . mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara. Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. La 21 februarie 1 946. Italia. urmată de înlăturarea sa din funcţie.ro / www. in cartea sa . este de scurtă durată. Iuliu Scriban. s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. la 1 iunie 1 940. având reşedinţa la Odessa. plină de dăruire. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. asupra clerului. Tn aceste împrejurări. a studiat-o. in urma activită� din Transnistria. iar mai apoi a fost încredinţată mitr. unde işi va afla şi sfArşitul. intr-un cuvAnt. La jumătatea lunii august 1 944. Dr. vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. infiinţând o eparhie misionară.provocatoare" de răzvrătire. imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării. Antim Nica}. Şederea mitropolitului Visarion Puiu. să participe la hirotonirea unui ierarh. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei. profitând de un moment favorabil. la Zagreb. mitropolitul Visarion Puiu.Visarion. la Vovidenia-Neamţ. fiind in disponibilitate. in contumacie (lipsă). a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus. dar şi-a continuat drumul.la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ". n condamnă .

Mitropolitul Visarion Puiu. S. Visarion Puiu.ro / www. nr.prof. 4. Chişinău. 1 2/1 936.O.766-768. ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. este condamnat şi de Biserică. Constantin Tomescu.muzeubt. 1 993. 1 944.dr. Tnsemnări din viaţa mea. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor.R. întru nemurire. 1 933. in revista Teologie şi Viaţti.CATERISIREA. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului.dr. 9. Pr. Mitropolitul Visarion Puiu.R.. 1 0. nr. consideră justificată hotărârea luată de Tribunal. 2. pag. Bucureşti. Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă. 9. www. Revista B. 6. Mircea Păcurarlu. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală. Pr. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat. îşi va găsi sfârşitul. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia.Mihal Mocanu.Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. vol . Diac. pân' la Tisa. in revista B. Basarabia. Sf.O.R. 7. Nicolae Cotos. nr.O. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). 1 937. După Revoluţia din 1 989. unde la 10 august 1 964. rămânând doar monah. rev. din Paris. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească .B/1928. cu sediul la Paris. cu dorul de ţară. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. Din 1 949 până în 1 958. Sinod al B. Vlsarlon Puiu. l . Istoria Basarabiei. Bibliografie: 1 .S. investirea şi instalarea P. De la Nistru. 3.1 2/1 99 1 . Vlsarlon Puiu. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei). 8. Alegerea. laşi. Pr.cimec. drept catedrală servind biserica română de aici. 1 / 1 931 . 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului. A. in revista Teologie şi Viaţă. Credinţa Neamului. 1 -4/1 994.ro 226 . prof. pentru motive formale. Boldur. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat. Mircea Păcurariu.loan lvan. nr. Candela. 1 2/1 99 1 . dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească. Pentru istoria monahismului din Moldova. Chişinău. în 28 februarie 1 950. nr. 5. Excursia P. nr.

îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. probleme care azi. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi. deloc banală. a avut loc la Academia Română . putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare. ochii său verzi. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. binecuvântată de Dumnezeu. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii. în aula Academiei Române. Astfel. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor. spre dreapta. Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. comuna Răchiţi. Ştefan Fălcoianu. D. Petru Şuster afirma următoarele: . Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. Petru Şuster.ro 227 . Era un om plăcut la chip. Olănescu. judeţul Botoşani. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae). în satul Costeşti. acolo unde tatăl meu .muzeubt. am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei". Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. mijlociu de statură. 1-a urmărit toată viaţa.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. Rădulescu Metru. când le privim în colecţie. Implicit. ascundea de fapt un imens univers spiritual.cimec. Născut la 1 5 mai. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. Borcea. cu ajutorul insectelor entomofage. Gheorghe Ionescu Siseşti. atât de utile omului în agricultură. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. a chipului său. plini de tensiune. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. Theodor Speranţia. robust. 1 896. Victor Babeş. importanţa acestor Diptere www. alături de experimente şi lucrări practice.Profesor dr. Totodată. Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea. Referindu-se la importanţa acestor insecte.Dacă Tiachinidele nu oferă. mai mult ca oricând.ro / www. Expresia reţinută. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii.

Pe pământul ce il poseda soţia sa. Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. in 1 924. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător. totodată lucrând şi in .ro 228 . era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii". făcând schimb de material biologic www. impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist. bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. pe lângă valoarea ştiinţifică. din Paris.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă.muzeubt.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. teoretică şi practică. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa.Naturhistorisches Museum". arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare. lucrare care il consacră deja ca entomolog. Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic. pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la . Astfel. " Pe lângă cele 60 de lucrări publicate.ro / www. A vizitat toate centrele universitare din ţară. pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat. atât a paraziţilor cât şi a gazdelor. Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat. au fost efectuate prin culturi in laborator.Museum fur Naturkunde". la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară. Cererea sa a rămas. adică in 1 928. unde studiază colecţia de Tachinidae de la . Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării.ale Europei. a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. sub imboldul marelui zoolog 1. profesor dr. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare.cimec. Reintors in ţară. ci şi ecologic. Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle".Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation). Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele . va contribui. cercetează sistematic toate zonele ţării. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare. pe moşia din satul Sângeri. alcătuind o valoroasă colecţie. După patru ani. Studiul acestor insecte. fără rezolvare. Borcea. ajungând la rezultate interesante. adusă dezvoltării entomologiei. judeţul laşi. a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie. cu care a publicat in colaborare. Hans Przibram. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat . studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. Astfel. a luat legătura cu specialişti români şi străini. studiind diferite colecţii din centre universitare europene. pleacă la Viena. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. comuna Gropniţa. reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr. Profund cunoscător al fenomenelor din natură. lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu .Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". cât timp a trăit. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică.

Tachinidae. Dor hat die Histologie-. a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte". Tn urma sa. am 1 5 mai. este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România. Din activitatea didactică a Prof. Dr. cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului. Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte. Berlin und Paris bbacheftigt. www. in lassy und.. Landkreiss Botoşani. care a avut loc la Berlin.Profesor Doctor Petru Şuster". sehr beruehmte Entomolog. als Petru Şuster geboren wurde.H.Moldavian ist der Geburtort des Prof. Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. al cărei preşedinte era Dr. Petru Şuster a fost ales. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert. dies Jahr. vicepreşedinte al acestei secţiuni. la Universitatea din laşi. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" .cimec. A doua zi. după zeci de ani. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare.. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea . am 21 mai. in Costeşti vorbereitet. Allgermeinebilogie. ist auch ein Simposion: . casa din satul natal a devenit Casa memorială . vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor. Er ist lange mit Diptarae in Wien. spezialisiert in Anthomidae-. în perioada 1 8-20 august 1 939.. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. lnzwieschen. Petru Şuster. Prof. Petru Şuster. Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr.ro / www. iar şcoala din sat i-a luat numele. Lindner (din Stuttgart). Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. Geboren in 1 5 mai 1 898. Dass Dorf Costeşti .und Bilogischegeschihte.Răchiţi. practic. Dr. In Memoriam" . in Nord . Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht. wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben.Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr.ro 229 .Studien unterrichtet. veniţi din 49 de ţări.muzeubt. Petru Ş_uster. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. Embrilogie-. Kolbe (din Berlin).J.Familien. Dr. * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954. spre satisfacţia sa şi mândria naţională.und Sulphidae. Dr. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E.

în calitate de fiică a savantului. Născut în satul Costeşti. Astfel.dr. Funcţionează. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei. Petru Şuster. comuna Răchiţi. Teodorescu. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian. Este numit asistent definitiv. unde studiată colecţia de Tachinidae de la . Mihai Ciucă. Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale. 1 923. Laurian din Botoşani. 1 924. Kogălniceanu din laşi. a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster . 1 91 0-191 7. şcoală care poartă numele savantului.Dr. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof. Se naşte în satul Costeşti. inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. ca profesor secundar la Liceul M.1 9 1 8 . Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . Tabel cronologic 1 896.filiala laşi. prof.Museum fuer Naturkunde" . Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www. specialitate zoologie. am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet. La 21 mai 1 996. 1 91 6. Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. al optulea copil al familiei Şuster: Petru. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi.Insecte dăunătoare agriculturii " . 1 noiembrie.La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof. T. 1 aprilie. Petru Şuster. Ion Nădejde. binecuvântată de Dumnezeu. în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu.In Memoriam " .ro / www. 1 9 1 8. 1 91'8-1 923. Petru Şuster" . Absolvă Şcoala urbană nr. Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A. având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. judeţul Botoşani. 1 47 din Botoşani.Foarte bine şi laude " . cu gradul de sergent. Nicolae Iorga şi alţii. Urmează Seminarul . 1 908. Pleacă la Berlin.Veniamin Costache" din laşi. La 17 mai 1 996. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A.cimec. posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani. E.ro 230 . 25 februarie. 1.dr. 1 921 .3 de băieţi din Botoşani. 1 martie. obţinând calificativul: . Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale . judeţul Botoşani. la specialitatea zoologie sistematică. Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă.. Implicarea mea. cu o foarte documentată teză: .Prof. 1 925. în paralel cu activitatea de asistent. 1 909. în satul Costeşti. a fost evocată viaţa şi opera savantului. Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof. la Academia Română . Popovici Bâznoşeanu. fiind apoi repartizat la Spitalul nr. în ziua de 1 5 mai 1 996.muzeubt. fiind încă student. 1 923-1 927. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman.dr. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume. Borcea. 15 mai. 1 928. embriologie şi hidrobiologie.

lşi susţine teza de doctorat cu titlul . Hurmuzescu.dr.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). A. vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent. Moisil. Bâznoşanu. Mihai Şuster. 30 aprilie. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . Horia Hulubei. P. prof. Bădărău. tatăl lui Petru Şuster. 1 939. Petru Şuster.muzeubt. Motaş. Popovici.200 pagini.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte". E. C. D.ro / www. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România. 21 decembrie. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . 1 935. 1 941 . Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin. 1 aprilie. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1. Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). judeţul Botoşani. intre aceştia fiind inclus şi Prof. 1 februarie. Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. 1 947. 1 932. activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena. Ion Atanasiu. 1 930. 1 8 iulie. 1 931 . 1 5-20 august. 21 martie. A. Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă. emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. Radu şi alţii. Miron Niculescu.dr. Hans Przibram.Foarte bine şi distincţie" . 1 935. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. 1 936. 1 943. singurul copil pe care il va avea familia savantului. cu care a publicat in colaborare.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. la biserica din satul Costeşti. Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. Borcea.cimec. martie. Şt. David. 1 938. aprilie-noiembrie 1 931 . Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. 1 938. alături de alţi oameni de seamă ca: G. În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . directorul institutului. Prof. 1 940-1 948. Este numit şef de lucrări. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften. deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. Procopiu. V. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie. Se naşte fiica Elena Florica.ro . 1 februarie. Octavian Mayer. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. Popovici şi M. 231 www. Legea Învăţământului Superior. C. Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie.

Natura" nr.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 . Predă Biologie generală. cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV).Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate".1 952. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi. 4 decembrie. precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului. . la ora 22.4. articol care se bucură de o deosebită apreciere. 1 954. Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B . 1 954. publică articolul: .ro 232 . · filiala laşi . îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific.Familia Syrphidae" . Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic. 1 954.00. 1 948. 14 octombrie. Trimite spre publicare în volumul Faună" .Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. 1 950-1 951 .P. Marin Zvincă.420). 1 1 octombrie. Această monografie a fost publicată postum. alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini. 1 948. - Bibliografie: www. 239 pagini. 1 953-1 954.1 978. la cimitirul Eternitatea din laşi. Predă Istoria biologiei. Prof. plus Anexa.muzeubt. P. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1. Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr. Bazele darvinismului şi introducere in biologie. Tncepand cu acest an. Se stinge din viaţă la laşi. 1 949. iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). monografia: .dr. corp didactic ca entomolog (înscris la nr.cimec. 1 871 90/1 949).Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . la Academia " Română. 1 949-1 950. 1 950. 1 952-1 953. 1 951 . Tn revista . in 1 959.Şuster predă Biologie generală. 1 948-1 949. Conferenţiar dr.P.ro / www.

acorda o bursă in străinătate. Bardasare. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului. SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar. certificat de absolvire a gimnaziului. citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu.V. Emanoil P.de vaccinare. Studiind m�tricola. studiu in gips. D.PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886. Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate. Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea. Tronescu. citez din procesul verbal: . la 23 septembrie. Bardasare. Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . Alex. in 1 904. pe anii de studii la clasa de pictură. Tn anul 1908. Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. La terminarea anilor de studii.ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI. medalie de argint şi de aur. in anul 1 906.ro 233 .ro / www. se inscrie la . intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului".Ghe. estetică. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906. Ioan Cosmovici. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere. sculptură. Dimitrescu şi D. Grigorovici . directorul şcolii. fiină inscris in matricola şcolii la nr. anatomie. perspectivă. Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral. Richard H�e. Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice. pictură.Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. . D. pentru a i se . consiliul a hotărât a i se da bursa . fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu. in Dorohoi. cerere de inscriere pentru secţia de sculptură.96. Profesori: director Em. D. Oscar Han. ora 4 dimineaţa.un ţalent superior pentru arta sculpturii" . Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. Bust " de fetiţă" . Pe parcursul anilor de studii.muzeubt.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi. Otto Briese. expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian).cimec. 1 6 septembrie. · · · · www. in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt. A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy." din Dorohoi. bilet. Chipăruş . După absolvirea gimnaziului .Grigore Ghica V. Chipăruş care. 75 şi nota 9 la desen.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" . in 1 909. consiliul şcolar de la . cu media de 6. D.

. 1. se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură. Acest eveniment este consemnat in presa vremii.marmură. Bogdan.Mama" . unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" .Istoria ilustrat� a oraşului laşi " . C-tin Stahi.P. Chipăruş.ro 234 . Gh. O.Oraşul laşi" . la Florenţa. regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O.ro / www. lucrare semnată dar nedatată.Triumful viţiului" . 1.cimec. Tn colecţia Muzeului de Artă laşi. şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956.560 x 0. " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură .Cap de ţigancă" gips (0. . Ştefan Soldănescu.lucrare in marmură. Tn revista Arta Română" . dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate.muzeubt. A. alături de profesorii săi Em.Evenimentul" . Secoşanu. realizate după plecarea din ţară: . Otto Briese. Băncilă. A. au " fost publicate lucrări ale sculptorului O.Cap de expresie" . O.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate.710 x 0. ln anul 1 909. • Muzeul Judeţean Bototanl www.Cap de " expresie" .Studiu" . apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris. Chfpăruş.420). .Şcoala Na�onală de Belle-Arte" . Tronescu. N. Bogdan. N. in revista Arta Română" .Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" . i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. Cosmovici. Amândoi" . Bardasare. Chipăruş pleacă in Italia.La cerere. Tn revista . la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la . Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O.P. Chipăruş. . există o lucrare de sculptură . Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi . executat in atelierul de la Florenţa. ziarul . Din materialele consultata am constatat că O. Mirea. O. după plecarea din ţară . Bardasare. .

ceea ce înseamnă că era şi gravor. 1 originar din localitatea Thasos . El arată mai departe. Bucureşti. apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat.primeşte şi-/ hmneşte. se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie.ll. căci a auzit din învăţaţi.rcte-e doua domnii""(sept. domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari . sec. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii.ro 235 . iar domnitorul Moldovei. 1888. devenind un locuitor al p�mântului acestuia ".PSALTIREA.' vol... ..Sp�şenie.fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare". dar nu are altă putere . www. redactată intr-un stil retoric. Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. p. fiindcă a căpătat .mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori.. ce vor fi reinnoite mai târziu. La sosirea tn laşi. Tn predoslovia acestei cărţi. Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • .de la meşteşugul mâinilor mele " .Un dascăl şi tipograf grec.fiind de incep�tum tipografiei" . . După Sotiriovici. Duca Sotiriovici. p.toate . "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat.ro / www.23-24.. incepe pompos: . fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf. bun�voinţ�. Tncă de la inceput.cinste şi priinţ�.cu cheltuiala lui făcută". ' Blbiografia RomAneascA Veche. care-I . i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii. ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora.. DUCA SOTIRIOVICI . 1 943. Prima sa carte tipărită la laşi . se cuvin domnului locului. adăugând . din aceeaşi carte tipărită la 1 743. . de sensul poruncii creştine.şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori. Erblce•nu.. Şi ca orice locuitor. bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere". ' C. Constantin Mavrocordat.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI . Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară..muzeubt.76-79.XVIII Pr. că aşa este un obicei vechi. dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă. 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743). in slujba culturii româneşti.. rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă. il cinsteşte şi-/ p�zeşte' . că este pătruns.cimec. . ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc.prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . Şi s-a silit pentru ·aceasta. a adus cu sine un dascAl grec. autorul se adresează voievodului prin cuvintele: . de a ajuta pe aproapele său.

' Şt. P. de astă dată Constantin Mavrocordat. Şi pre arare locuri.XVIII..360/5. impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele. p.26. Doc.. Rom.). Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri. pace şi sănătate .având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti.. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc. unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. Prin actul de la 1 750. in revista M. Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte. . p . unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze. de Duca Sotiriovici. in anul 1 749. el găseşte un nou prilej de a adresa . pe care o redăm in acest studiu. să traducă din greceşte. Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici. Berechet.. latineşte şi moldoveneşte" . f.ro 236 . Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda. ' Constantin Turccu.inţeleptul şi invăţatul. in bună măsură.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) . ca şi din versurile la stema ţării. de către mitropolitul Iacov Putneanul. bogată in imagini şi idei. 7 www.muzeubt. După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire. dascălul grec de la Thasos. 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o . Tn anul 1 79. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca.Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . până la sfârşitul cărţii.S. tipografi şi tipografi/ din Moldova. sll lndrepteze. vol. care · reproduce. laşi. Din această alcătuire. spunând că: . 645-646. in aceste trei limbi: elineşte. in cea de a patra domnie a sa in Moldova. ne arată talent şi cultură. fiica voievodului . stupii îşi varsă mierea cu indestulare.cu carele dimpreună.6 Un alt contemporan. la 20 august5. ştiind bine şi limba moldovenească. am procitit. Duca Sotiriovici. nr.ocârmuire lină şi bunătate "." Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici.Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere. Sotiriovici laudă strălucirea minţii.ales dintre obştie . se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. luând seama lexurilor . una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA. la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ.1-2 1960. Şi zice mai departe preotul COZMA: . Arhivele Statului laşi. pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743).osanale" domnitorului ţării. intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad.1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei). buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii. care a fost rânduit in anul 1 754. 1938. intru care poate să tălmăcească orice carte" .18-39). Clrţi. martie 30. ni le dă actul din 1 750 (71 58).ro / www. vei logofătul Iordache Cantacuzino . pe limba moldovenească. apoi se adresează mirilor. In şec.cimec. am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit. se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici.Gr. tot dumnealui ne-au scris. aparţine unui călugăr .M.care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale. .l. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad. de zi şi de noapte ostenind. tipograful de la Thasos ".din cuvânt in cuvânt. din mai toate cărţile ce le-a tipărit.popa Cozma de la Mitropolie. p. Limba aleasă.

după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. 592. op. 1928. N . Mem. /storfa llteraturfl romln8Jfl. cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici. XX.seria III.un ales al obştei " . de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma. Bucureşti. cărturar al vremii. rămas de la dânsul.Bibliografia Românească Veche" . căci insuşi Constantin Mavrocordat. cu urmaşii lui Andrei pisenul. pentru sunta limbă moldovenească.HISTOIRE ROMANE. 593.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" .o psaltire românescă necunoscută. .• planşa VIII. 1932.de la Thasos" . Ed.ro / www. Bucureşti.ll. . era un adevărat privilegiat.3/f.MAGDALENA (româncă). " N. Inexplicabil insă. li. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. 13 Arh.femeia Ducăi tipograful" . 2 1 Uric:ariul. 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. Sotiriovici era . iar in anul 1 932. ale mitropoliei şi ale domnitorului. care este menţionată .8. . tipograful "9. Ca orice intelectual.opera TITI LIVI I PATAVIN . de unde prof. deşi străin (putea fi din Macedonia. cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne.St. pentru IV. mem. nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri. Demostene Russo din Bucureşti. intr­ o comunicare la Academia Română.14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C. cu care prin căsătorie se şi înrudise.. din cele arătate anterior.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc. intitulată .care. nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar . reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. acest iscusit tipograf-cărturar. p.se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea.108. ale boierimii. Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864. aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti. in 1 942. www.cum arată documentul . ptanşa VIII. 10 V. in prima sa domnie. l-am impregiurat mai cu multe cuvinte . Georgnc:u-Tistu. din cele de mai sus.c:it . munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec.nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat.498. Este lesne de inţeles. Pentru una din moşiile sale.1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei.muzeubt. Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa. ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" . P. ln sfârşit. oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale. ea se găsea in biblioteca prof. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus .ro 237 . cu stupi. Este vorba de " volumul ! din . TAGLIAVIN I . t. de ce profesorul italian. secţia tit. pisarul unguresc al domnului M. Georgnc:u-Tistu.360/1 . Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia. din 1 748"1 5. 1. Racoviţă. . unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI . . Doc:. Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum. insemnând fiul lui Sotir) . tipărită la Veneţia in 1 739. in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0. (1688-1750).282. necunoscută până atunci. . vot. întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. 15 Analele Academiei RomAne. se judeca la 1 777.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . la corectarea traducerii textului juridic.66. · · ' N.-nut XI.cimec.105-106 şi nr. soţia sa . Ureche.din cadrul domnesc al laşilor" . 1-a pus la incercare. p. 1 1 N. A. laşi. Bibliografie literari romlnl. . Iorga. p. descrise in .. folosit la treburile culturale ale ţării.

Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. cat şi de Mitropolia Moldovei. 1 748 5. care face fi o epigramA In versuri cAtre domn. . actului din 30 martie 1750. Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu.ro / www.' www. De la inceput domnitorul a hotArat. 1 752 ° " Cf.obligată". Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA. a semnatarului acestor rinduri. 1' 11 10 · Pf. 1 749 8. OCTOIH. AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui.acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate . şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. CEASLOV.tipografiei şi proprietarului ei. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�. Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje. LITURGHIE.Canonul Sf. am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . . TIMOTEI. PSALTIRE. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură. jud. 1 751 1 1 . Şi. pentru treaba tipografiei. fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte. ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. a fost un câştig nu numai pentru ţară. " In greceşte. MOLITVELNIC. TRIOD. la biserica din Moldoveni.�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 . 1 750 1 0. In prefaţll . care-şi incetase activitatea de mult. Marea majoritate a apariţiilor tipografice. dar lista lor completă nu se cunoaşte. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale . 1 747 3. PSALTIREA. n lipsit� fiind. ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12. Din cele câte ştim. .nici un ban pe aceste bucate si nu se dea.ro 238 . SLUJBA SF. drept. Aşijdere şi pentru c�t plumb. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării. tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. citat mai sus.. 1 743 1 7 2. de Duca Sotiriovici. a fost in interesul bisericii. nici un ban vaml s� nu se dea. 1 749 7. SPIRIDON. 1 750 1 9 9. Rân'duiala sfeştaniei mici. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. CAt-{ONUL SF.muzeubt. ştiinţe.}. pentru a o avea . filosofie. 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. 1 747 1 8 4.1 743}. 1 749 6. Neamţ.la TnAiţlmell obrazului domnesc". spig/s şi hartie va aduce. Cum vedem. La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici. ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t. Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . de la Camara Gospod. in locul celei de la Mitropolie. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi . ADUNARE DE RUGĂCIUNI. Un exemplar din aceastA car1e: . in această perioadă.Muze�. ci şi pentru biserică. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi.cimec. pentru a lumina norodul.

1 744 6. 1 752 (foaie volantă) 1 O. 1 752 14. 1 752 1 1 . 3. mAndru de meşteşugul său. www. 1 745 8. Molitvelnic. editorială. IV. TAGLIAVINI. 1 741 2. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă. 1 747 9. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică. 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris. Evanghelion. din 1 741 .254-256. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA. fără menţionarea Tipografiei: 1 . bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante. - " Cf. 1838. mu. Pop. Aclldemle RomAni. DUCA SOTIRIOVICI.C. Evhologhion. 1 745 7. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti. la jumătatea sec.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase. de �tre prof. Sinopsis. Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t.muzeubt.ro / www. Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi.ro 239 ..1 3. s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale. 1 742 5. localizat aici. Psaltire. p. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/. Blblioglllfle RomJneesci veche. 1 753. Hrisovul lui V. ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA. al XVIII-lea. 1 741 . Paraclitichi.cimec. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. Evanghelie. p. Pastorala mitropolitului Iacov. Tnvăţătura arhierească. tipograful de la Thasos. Din această perioadă mai avem următoarele titluri. la IAŞI. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă. " V. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. in tipografia lui Sotiriovici. din 1742. care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4. cărţi şi foi volante. data inceperii domniei a doua a lui C. a acestui ilustru străin. TÂRNOSANIE.76. Adunare de invăţături.

adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar.ro / www. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român.. Ion Antonescu. care-i de origine latină.transformat intr-o stare de drept". prin fapte convingătoare. a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc. fără jenă. era pierdut: Basarabia. dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu. aducând în sprijin fapte. constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române. că.Jiui român. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia). maghiarii (veniţi in anul 896.Muzeul Judeţean Boto. recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva . Tn anul 1 940 . fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a . Noi vom folosi şi unul şi altul. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală.muzeubt. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor. militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române. din 1 867 până în 1 9 1 8. ci numai aproximativ 51 de ani. El nu a fost publicat in . la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. în realitate. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului.ro 240 . acţionând pentru recăpătarea a ceea ce.Monitorul Oficial" .cimec. în timp ce Horthy a avut 1 8). Ion Antonescu. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă. Or.anul marilor rapturi din trupul ţării. Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944.refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. pe de pământul românesc străbun. propaganda maghiară. partea de nord a Bueovinei. . Pentru a fi valabil. După părerea noastră. Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. in izgonirea duşmanului până la Budapesta. Ion FETCU Multă vreme. profundul său devotament faţă de poporul român. Ţelul său . din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919. De asemenea. Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei.adică dincolo de pădure. a dovedit.anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. aşa cum susţine şi astăzi. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori. Aproape cu regularitate. când www. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească. r.

Mussolini. a o anihila. numai cu câteva zile rriai târziu. Hitler. la care erau supuşi românii. a limbii. generalul Ion Antonescu (din 1 941 . autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. Nicolae Popovici.femei . Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze . Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. in acelaşi timp.muzeubt. episcopul de Oradea. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor. bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei. in cele din urmă.ro / www. N . a fost discutată şi problema Transilvaniei. iritat la inceput. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România.CTA MOLDII. la Berlin. din 1 4. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. in cele din urmă. Acelaşi lucru 1-a făcut.1 6 noiembrie 1 940. numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român. copii. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. deci exact in inima României). s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat. s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord. lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. La intâlnirea Antonescu . constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. superioare. La rândul său. Iertăm. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste. conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase.Ţ. să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie. 111areşal) a cerut. a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare. scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. al cărui vârf a ieşit in ceafă. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena. feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară. Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. atunci când s-a întâlnit cu Hitler. liderul P . .VlAE sEPTE. românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat.superioritatea" lor. după Dictatul de la Viena. în războiul contra sovieticilor. temporar. comisia la care m-am referit. Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României. Trisnea.ro . Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. Iuliu Maniu. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat. solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. parte integrantă a Ungariei. sute de mii obligaţi la ex(jd.cimec. conducătorul statului român. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" . . forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. privind 241 www. Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte.NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare. solicitând.II. Moisei . in ciuda unor impedimente.

federalizarea României. începând cu anul 1 941 .S. De altfel. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P. a considerat hotărârile Dictatului de la Viena.R.A. nu a fost împlinită decât parţial. şi aceste exemple semnificative. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu. în subsidiar. Dar totul era prea târziu. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite.ro / www. este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. Desigur..pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944. cât se putea şi cum se putea atunci. ele reînvie.U. altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu. Franţei. fără nici un vot contra. ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste. în plină desfăşurare a războiului antisovietic. Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului. La 7 mai 1 946. Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii.R.cimec. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania . Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen.C.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie. subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român. a Basarabiei. www. Mareşalul.St. Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei. Hitler declara că Dictatul de la Viena. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est. a intereselor noastre naţionale. la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944. Astfel.ro 242 . a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină. la timpul potrivit. nu mai avea nici o valoare.dezagregarea. Totuşi. în ultimă instanţă. S. prin mijloacele avute la îndemână. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism. din perioada dată. Cauza naţiunii noastre. a naţiunii române. .S. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian. Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace.. unele mai voalate (rafinate. din 30 august 1 940.muzeubt. sub diferite forme.mondializarea" . şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră. diplomatice). lichidarea statului naţional român unitar. dar toate având acelaşi scop . cu ştirea conducerii superioare a ţării. părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa.ea prevedere sau de a obţine. Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă.M. drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938. din 1 940. folosind ca pretext "europenizarea " . şi U. M. cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei. din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti). pentru eliberarea. sub comanda mareşalului Ion Antonescu.

muzeubt.ro / www.III.CULTURĂ ' www.ro . CIVILIZATIE .cimec.

ro .cimec.www.muzeubt.ro / www.

s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic. marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www.muzeubt. Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă. dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş. relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole . Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman .cimec.Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular. . în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv. de la popor la popor. al receptării. in realitate. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează. dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti. este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. Gh. tipic arab.re dată altfei. MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale.culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică . Segmentul de cerc. boltit deasupra intrărilor moscheilor. depăşind frontierele Asiei Mici.ro / www. Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii. . Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca.dr.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale. Secolul XV.ro .XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare.XV-XVI. Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale. realitate căreia in Moldova sec.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional. secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este. altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea. spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale .

De o eleganţă fantezistA. Tot din aceeaşi ambianţă. Şiraz şi lspahan. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului. Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana).muzeubt. Ionescu. specifice bisericilor din Caucazul sec. asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi.Muzeul Judeţean Bototanl ţări române.IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane. Academiei. Bslf. p. Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici. Segmentul de arc boltit al uşii de intrare. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. fără hotare. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis. Ed.ro / www. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor.de deasupra pronaosului. se colportează modele. zugravii de la Athos etc. de la biserica mănăstirii Cozia.281. /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne. Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă. Bucureşti. aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf. realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental. la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu.lcinli kiosk . Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia. Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu. vol.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia. cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena. din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie. 1963.l. ' Gr.. bijutierii din lzmir şi Istanbul. Cu obârşii in bisericile armene din sec.ro 246 . Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin. apoi Tn Moldova.ambele evocând Tn perimetrul vast. 1931. vol.1 466.). acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului.. la limita de nord a imperiului otoman. op. Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu . a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri . VAienii de Munte.XI-XII . influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale . împărţind suprafeţele exterioare in două registre. ' B. p. Distincte. se asociază torsadei.intre 1 463-1471 etc.mai mici . Ionescu. kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed .295.cimec. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. Se comandă şi execută comenzi. făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia. Acestor influenţe istoricul de artă G.l. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase. www. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu. ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman.cit.unul creştin şi celălalt musulman . panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului.

I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii . pentru a fi după 1821 total .fost în tinereţe ostatic acolo.XIX.sec. predispus la asimilare şi fusiune. În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii.XVII un areal adecvat acestei influenţe.ro / www.mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei. Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc.temeinic legat de spaţiul sud-est european. este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş. semantica şi valoarea estetică a acestor motive.mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii.Orientul.în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750). Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative . prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă. dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă.nu atât prin amploarea influenţelor orientale. Comerţul cu Orientul. De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast.XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului . Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey. Acelaşi transfer. precum şi traiectoria peregrinărilor acestora . de către ctitorul .abandonate. Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar . Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale. XVII I .cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman . Analizând obârşia. maxime în epoca fanariotă . Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică.intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii. Sec.XI-X I I I .indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul . Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594).drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis. prin formaţia sa intelectuală. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec.ro 247 . de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec. în timp ce turcismele sec. Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu .era www. cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic. Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului.XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor. impresionante prin proteismul semnelor ornamentale.ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului. Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu .cimec. XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil. prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna .muzeubt.cu pretenţii de exclusivitate şi monopol .

pe argintăria laică sau cea de cult. Dată fiind situaţia lui politică. p. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. ' Cf. Covoarele . cele persane sau din Siria. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei. Meridiane.cimec. 1 (1968). 1 5S1 68. Ana Oobjanschl. e adevărat in grade diferite. Bucureşti. p.muzeubt. Konya.t In epoca lui Vasile Lupu. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . Andronic. Eugenia Neamţu. 1 . XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta . Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă. Inrudirile sunt vizibile. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase.. Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul. acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor. în sculptura decorativă in lemn. Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec. Aveau căutare covoarele de Brussa. Şiraz.ro 248 . Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in . Al.ro / www. a pietrelor de mormânt.imperiul otoman.44.106. zerbaful sau atlasul <ldiba. op. Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. www. nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi.Tşi fac . VIctor Simion: Art.335-388. p.româneas� in acest interval de timp. p. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz.a broderiei religioase indeosebi. Tn diferite grade de stilizare frunzele.stagiul" in Serbia.erau şi ele frecvente. covoare etc. ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii. Cumpărate in urma deplasărilor.XII-XIV de la Ecimiazin. in reliefurile de lemn stucat. Ed. 5 Ana Oobjanschl.Studii şi cercetări de istorie veche".cit. prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică.laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor . vrejurile vegetale de pe strofe.Dacia". lspahan. altele direct din Istanbul la date greu de precizat. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române. . Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn . Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă. Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. Kesareia. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec. florile. XIV (1 970). o influenţă oarecum generalizată. 1979. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său . . repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte.Muzeul Judeţean Bototani predominant. M. Etichetate otomane in mod impropriu. divanurile sau mesele. kamhaua adamasca. VIctor Simion. lzmir. Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini. Al. intre acestea textilele aveau prioritate. Frecvente erau ţesăturile turceşti. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n .privilegiul aceleiaşi elite . nr. sau in alte zone ale perimetrului balcanic.

La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute.de ce nu . RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern.102. din păcate exclusiv de bibliotecă. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi. persans. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie. qp. Sever Mureşanu..s-46. ' P•ul Petrncu. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol. 1971 . motivul tanga. profesorul G.ro 249 . G. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui. www.. Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane .. arabes et ottomans.. Bucurefli. doar ca valori estetice. Ed. crucea vegetalizată.coridoarelor" acestora. să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le.S-1 1."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună. 1 (1890). Salt.folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I . Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. p.n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In . Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. entrelacurile).En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens. serialul rombului. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi . qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot. ' Cf.Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli). fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase. magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive. Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor. p. 1987.l. vol. Ed. ca şi in epoca lui Vasile Lupu. vasul cu flori. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului. p. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec. Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic.XII. Motfve �tlve celebre. Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: . Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean. implicit a 8 .şi bizantine (bandourile IX-XVII). a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane.clt. devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului.ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea.a istoriei civilizaţiei umane.cimec. pe baza unei minu�oase documentări. pomul vieţii. r.. Meridiane. Meridiane. în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf. Bucureşti.ro / www..preponderent geometrizate . caucasiens.48.muzeubt.

influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine .valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V. rombul deosebit de frecvent .1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate. evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec.fireşti în astfel de confluenţa . Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei.. De fapt.cit. . avea această semnificaţie. 1947. Spiritul baroc al artei epocii lui V. Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate. O admirabilă căţuie cu mâner. ln ultimă instanţă. Ana Dobjanschl.cimec. concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean.muzeubt. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri.XV-XVI I).ro / www. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol .efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic.cel al fuziunii influenţelor. op. celălalt filon occidental. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie. ale soarelui .detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii.încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare.adevărate permanenţe veneau niai rar. lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori. 250 www. sculptură decorativă şi argintărie . p. unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare . p. : • . Viena. 1 .ro . Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici. Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic. 1 7 . Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ. orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia .97. S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare.clt. Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre. Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul. ilustra�a nr. arată etnografii.61 -63. El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde. 10 11 · · Pa � � Petrescu. l a noi. Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului. aceste influenţe . XV-XVII. . nealterate de trecerea timpului.. Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic. Deşi târzii. VIctor Simion. la răscruci de istorie şi de irnperii.Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0. . Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre .. op. al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu.medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _. . piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă. . când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură. " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec. prin meşterii din Transilvania. Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă. _ echilibru est-vest.

.Transilvania . existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec.cimec. ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum. pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari .ro 251 . AsPect.toaţe din sec. de-ale noastre.ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult . Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia). XVI I . tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă . sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi. presupunând inână d e lucru specializată.XVI I . Sf. Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia.i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi. Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite.XVI I .a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc . Ilie . cea a mănăstirilor Burdujeni . plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate.XV-XVI . Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului.le socoteau.Suceava sau Budeştii de Jos·-:. marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel . dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia .XVII moldovenesc.. Treime (Buhalniţa). a fracului occidental. frecvent. Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor. mai degrabă teoretică. eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol. (Toporăuţi). . operate asupra edificiilor din sec.muzeubt. Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V.generală în sec. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea. imbatabilă.simpli imitatori. Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec. la intrarea în pronaos . rusticizâAdu-se.în raport cu generalizarea.Solca ( 1 6 1 2-1620). Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos ..în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc. Se .ro / www. . Mai pretenţios. Dumitru din Orhei. Sf. . mai bine zis al Influenţelor acestora. lipsa materialelor de calitate etc.u l este vizibil la bisericile Sf. Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi. Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii. firesc. ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt.intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios).primul stil al arhitecturii naţionale. O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V. unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia . Analiza acestor elemente gotice este dificilă.

Balf.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal.Marvan•. La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită.. lnstllulul de . Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani. Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice .laşi (1 634). Scânteia (Sf.deşi nu in aceeaşi măsură . chiar eleganţa origi­ nară.imigrar la noi.laşi. Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei.de la Şerbeşti (Sf. Sf. Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca. impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete . Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului. Sava . fncercănd s-o redea. Gheorghe . le fac greoaie. ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit . Galata etc.de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului. " RaporWe. reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy.1 637). el este o copie aidoma al aceluia anterior.lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi. Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea .ro 252 .cel oriental .a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA. Mihail şi Gavril).le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima. de un gotic denaturat. Ilie . Lupu. www.anterioară . 1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie.Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani.discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn. două flori . Onufrie . in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos.XV-XVI. Ioan Botez�torol . Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. p. Dragomima (1 609).cimec. Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu. Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale. Dumitru din Orhei (1638). fenomenul rusticizării lor. Blftrlclle moldovetlef1/ din v. General. ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare.curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. Mutaţii similare . · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629). servind ca trapeze. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf. Sf. Sf. Mihail şi Gavril din Paşcani (1664). 1933.1 636). Sa va. săli festive etc.Toporău� etc. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf. o răstălmăcesc decorativ. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare. viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice.străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos.a mănăstirii Dragomima " Cf. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează . Este cazul uşii de intrare in biserica Sf. Sf. marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea.dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci. Sf. 1 664). destul de bine lucrată . asociind-o unui pitoresc ieftin.ro / www. Sf. Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară. unde meşterul-sculptor a intercalat .muzeubt.te grafice .total inadecvat in ansamblu. Roman (Sf. Voievozi . Sf.Siret (1 672). G. in edificii/a epocii lui V.stângaci sculptate in piatră.. Buc:urettJ . o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau.construite in incinta mănăstirilor . atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana.35. Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . portalul.

cele ale lui V. Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www. Modelele puteau veni şi din ţară. luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali. nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. conceput intr-un gotic viguros. planul minuţios ridicat fiind respectat riguros.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a.XV-XVI şi mai târziu. pe parcursul acestora. ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor). Sa/a gotică a Trei lerarhilor . . La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora . indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului. pe pământul Moldovei. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud. Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui.adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870. laşi) . semicircular.dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior .Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia. a unor motive decorative. precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului. sală pentru adunări oficiale .ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată.ro / www. La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu. Terminată cam odată cu biserica. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda . provincial. Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII .proprie multor săli capitulare . intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. Lupu numai la arhitectură. Sala spaţioasă. El va fi reluat târziu.ro 253 .civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare. Celelalte aspecte. putea constitui un exemplu. Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică. contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. tergiversat până in 1 961 . Aceeaşi eleganţă a ogivelor. Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor. cu baze şi capitele pătrate.muzeubt. dispusă de altădată altfel.a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung. Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari. Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente.construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . . aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate .practic aneantizându-le. pregnante. Lupu vor fi mai elegante. ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali.cimec. ridicate de meşterii care realizau in sec. Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V .

Am adăuga penetraţia psihologică.muzeubt. Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă.devine marca distinctivă a acestui curent de artă. p. a identificării originii motivului floral (în occident.re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V.clt. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie. maler. Meridiane. sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec.XVI I. . libertatea de 16 mişcare a personajelor. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa.Trei Ierarhi. Analiza acestui aspect . . Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V. stucatura. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit.XV le corespund.limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională.ro 254 . cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . mutatii la finele sec. Preeminenţa până la exces a ornamentului . op. fie şi sporadice.însăşi configuraţia barocului. Bucureşti. chiar bătătoare la ochi.55-56.ro / www. integrarea ei într-un complex decorativ. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară.XVI I . cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma. Lupu. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec. Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. radicală discrepanţă. www. " Cf. Dacă nu era german .cimec. o adevărată. simbolismului metafizic. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu.deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie . coloritul viu dar echilibrat. Hieratismul elevat. Dacă problema delimitării. * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta..Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf. copleşire cromatică şi permanentă mişcare . p. 1979. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc. un flux ornamental copleşitor. Ed.se întâlnesc şi fu:z:ionează . Ana Dobjanachl. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului. Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe. " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN. rafinamentul aulic. VIctor Simion. somptuoasă sărbătoare a culorii. După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor. peste un secol şi jumătate.XVII. ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o.în speţă a decorului floral .61-62. în mod tranşant. Lupu. în pictura de icoane etc. noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7. un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol). O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. prin impresia de opulenţă.

www. Victor Simion. Lupu se remarcă o bordură lată. 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor.brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale . în sec. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată . Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor . chiar fuzionează întrezărind un posibil.prin suprapunerile decorative de perle . op. determină o diferenţă de planuri.al fiecărei broderii. Oricât ar fi de orientalizată .ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale. Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire.procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. chenarul .67. al apusului şi al răsăritului. inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. • * " Ana Dobjanschi. Arras sau altele. sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei. O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat). din sec. se întrepătrund. Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit . format doar din duetul inscripţiei. Primul element care reţine atenţia este bordura. Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională. elemente arhitecturale) procurând iluzia celei.familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia.·a splendidelor exemplare de Beauvais. Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan .XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni . trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine . Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare. autorii broderiei au reuşit să sugereze. de o mare frumuseţe decorativă. se întâlnesc. realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică.cimec.brodat într-o alta.în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. fie ea dveră. cu discreţie. crinul etc. cele două lumi ale decorului.ro 255 .pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale. XVI I .cea a tapiseriei occidentale . mai vechi. se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje.muzeubt. Bordurile ample. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul..ro / www.luate separat .prodigios flora! .ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa. Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V.cit. poală de icoană etc. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic). nou stil .bujorul. p. de a treia dimensiuni. Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei . rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament. laleaua. diferenţa de planuri .

in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 . se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului._ ec. voi.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice.42-43. Bucurefli. p.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate . Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca. www.VI. 19 ţomenzile erau numeroase.muzeubt. Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu. descrise in cunoscutul său memorial. 1 976 .era încă imens. partea 1. laşul sec. aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor. Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep. EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici. text TrlgrijH de M.intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă. Paul de Alep.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie .cH.XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume . Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale. convertiti in baroc. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase .Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . Ana Dobjanschl. p.in speţă ::elei gotice . in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care. din Polonia sau statele germane. candelabru! de la Go/ia .1ntecedentele sec.M. Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat. lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort. VIctor Simion. Prestigiul argintăriei occidentale . rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin. Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a.unui atelier local ieşean. " Cf. comentarii la Ilustraţia nr.20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. lucrare la laşi.cimec. " Cf. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . magnifica cadelniţA in formA de tum .104.. comandA Tntr-un atelier transilvAnean. consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant. In voi. in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §. " ldem. Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. in plin baroc european. nejustificat.putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna.XVI .singurul original rămas intreg . Cl/lltorta patriarhului Macarte. situa�a nu ne surprinde avand in vedere . din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite. Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor.XV-XVI când piesele de argintărie .ro / www. op.ro 256 .41.dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică . Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii. Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec.Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia. Este greu. plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint. atelierelor din capitala Moldovei..era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor).

aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V. a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului . VIctor Simion. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint. VI.comentarli la ilustraţia nr. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări.63. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie. Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean.24 Tn acest adevărat porto-franco. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi.clt.... Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint . comentarii la llustJ'a1ia rY.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva.97. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături. op.clt. www. 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa. covoare. comentari i la ilustraţia nr. Dominantele gotice. dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu. comantarll la Ilustraţia nr. p.pentru spălarea rituală a clericilor . p. in defavoarea aspectului lor stilistic originar. " Ana Dolljanachl. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu. Lupu pentru barocul occidental. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor.clt. acestea fuzionează organic intre ele. O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ. rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă .clt. plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik. la noi. op..1 03.26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e . " ldem. op. op. " Paul de Alap in antologia citati. lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare.50.clt. realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia. Brussa. vot.revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu .ro / www. c:t. a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat. in campania de restaurări de după 1 886. cedase altor maniere şi stiluri. nu intr-un atelier local.muzeubt. " Sever llurqanu. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă.92.amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri.Orientul şi Occidentul. op. Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură. " ldem. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă.ro 257 . 27 " ldem.98. convertită in baroc.cimec.

Sculptura baroci tn Romlnla.ro 258 . ne informează Cornelius Magni. Bucul'eftl. Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec. chiar dacă nu s-ar fi generalizat. op. Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu . montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt). Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova. ed. ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne.udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V . pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. p. Merldi-. aulică. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu.XVII polonez31 • . dacă nu de esenţă .muzeubt.ro / www.18-21.ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I . secretă şi compensativă. el va fi adaptat însă. " Martua Karpowlcz. 1 922.. de a impresiona. nu străin de dorinţa. aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase. Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie .212. Vasile Lupu care-şi măritase fiica. Elansând intregul edificiu. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii . p. intregului edificiu. " ldem. in interior.cimec. Din păcate. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf.cel puţin de figuraţie. . exigenţelor cultului ortodox. " Comellua Magnl. op..554. Ca şi altădată. Maria. Planimetria Goliei.17. Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec. Petru şi Pavel din Cracovia. p. XVI I . Gustul pentru fast. cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare. masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine. dominând pereţii exteriori.cit. consecinţă a influenţei directe a barocului occidental. " Nicolae Sablu.cit. un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc. in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale. faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului . in favoarea unui nou accept al grandiosului.cit. Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. . lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. Prin această nouă înfăptuire lucrată. după un Radziwil. in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă.cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . p. voi.. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune.VI.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec. www. Ca arhitectură şi plastică decorativă. . Ed. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii.Muzeul J. Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie. Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri.integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani.de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez.

mai sus. panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor . Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi . într­ un arc semicircular . Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1).toate înconjurând de jur împrejur edificiul. stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I . Este o reeditare a acestuia pe sol românesc. Volutele frunzelor de acant se ridică. pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate. de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. ctitorită în 1 655 de Gh. Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. Tncadrate.ro / www. din vârful acestora de­ vin un triumf. Exemplu de armonie şi echilibru. susţin energetic ideea de mişcare. între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară. ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare.organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor. flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei). pâlpâie sau izbucnesc.ro . Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin.o arhitravă de origine renascentistă. se răsu­ cesc ca nişte flăcări. la rândul lor. Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra.muzeubt.cimec. fiecare din ele. ele vor fi reluate. Acestea se înscriu.

F.ro / www.muzeubt.Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G.ro 260 .cimec. Macarie www.

Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori. era să aibă zestrea terminată. Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc.Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata).au. Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti. un. dacă ajungeau la o înţelegere. Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe.cimec.familiej. LOGODNA. în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX. cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului.ocup. inainte de inceperea logodnei.nu vă adunam la casa mea".muzeubt.. căsătorie şi înmormântare. miercuri sau vineri). O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată. Culeasi de la Amilinei Maria. ' De la Âlnălinei Maria.Despre datinile moldovenilor". stabileau pentru joi sau duminică seara. ' De la AvAdinii Maria. . · . Fliminti.Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit. • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL. şi . 1-2/1995. ."4 La fel ca şi la peţit. că fata era pregătită pentru măritiş2. Nunta era prilej de sărbătoare. · Familia ca nucleu al comunităţii săteşti. Florea Bobu Florescu. Atunci. Din acel moment se ştia in sat. cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna. atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii. Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: . obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de .Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea). practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere. . 63 ani in 1 988. t i. era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni.Ceremoniile la logodnă şi nuntă". · www..ro / www.. Din partea viitorului mire.Despre înmormântare".ro . Tn partea a 1 1-a a lucrării. ne vorbesc . Descriptio Moldaviae. I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir. Hu de.IQ. 61 ani Tn 1988 . la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: .c distinct. Hudefti..

Vornicescu. bariz. au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele. Era obiceiul.Oraţia de faţă. 1925"). XXV. Gh. soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat.Al nostru cinstit şi mândru împărat. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic. am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA. care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare). ca acoperitoarea de cap dăruită de mire. CROITUL. năframa şi batistele vomiceilor. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii. ln fiecare sâmbătă seara. bertă). răspundea el. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic. mirele trebuia să aibă cumpărate voalul. logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea. Să pofti� la nunta noastră. până la nuntă. 1 Octombrie. Darabani. ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. dacă ii place de băiat. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă.. Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni. . Atunci avea loc. croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră. O astfel de . Dorohoi. 1926 (. nr. că nu adunam atâta lume la casa părinţilor".muzeubt.lmi place. La 2-3 zile după momentul croitului.34 din 1 5-31 ian. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. . La croit. legalizând astfel logodna. Gh. www. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat. Hudefli. Tn cadrul ceremonialului. a fost culeasă de Gh. cu muzică de scripcă. Logodna dura 4-5 ore. . logodnicii mergeau la Primărie la . tinerii erau logodnici şi logodiţi.. Pentru mireasă. Gh.declarat". dintr-un sat pe malul Prutului. pe ochi negri s-a spălat.Albina".Oraţie" de nuntă. bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. La sfârşitul logodnei. Bună ziua. căteva femei şi peţitoarele. să fie purtată pe mână. aveau loc pregătirile pentru nuntă. care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. la ceremonie. timp in care erau terminate de brodat cămăşile. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). După ce tre�au şi acest prag.cimec.6 . La aceeaşi intrebare. Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei.Da". Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria. la o nuntă de pe malul Prutului. Vomicescu.ro / www.Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul). joi de dimineaţă s-a sculat. Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit. in unele sate ale zonei Botoşani."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. in toamna anului 1 925. de către mireasă. .că nu veneam la casa asta". din fostul judeţ Dorohoi. fata răspundea: . Periodice.. Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei. veneau soacra mare. ' Arhivele Naţionale. Filiala Botoşani. druştelor.oraţiile de nuntă". la logodnică.Muzeul Judeţean Bototanl . aveau texte diferite. ln toată această perioadă. In jud.ro 262 .

ori floricica ne-o daţi. Cu roua neluată. satele cu fetele Şi înspre apus de soare. să intrăm în pridvoare. feciori de generali. să crească. ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe." .ro 263 . O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. La casa părinţilor miresei. dealul cu florile. Iar de când ne-a zărit pe noi. 1986. comuna Copălilu. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat. să înflorească.. Călări pe şase armăsari. ori de noi nu scăpaţi.. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm. Şi-a vânat cerul cu stelele. ' Oraţie culeasA de la Vomic. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint. www. Neculai Cojoc. Faţa albă şi-a spălat. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei. Să nu se mai ofilească. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. cu coarnele cănite. S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji). cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. cu floarea nescuturată. Să scoatem această floricică din pământ. Coşula. Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat."7 După ce o cere pe mireasă. de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. Şi să întindeţi covoare.muzeubt. Atunci socri mici. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare.ro / www.Căci . .ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească.Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm. Generali de lângă mare. mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei.cimec.

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .

Muzeul Judeţean Botoşani

' De la Avidănii Maria, Flămănzi, 1986. 1° Culese de la Michiu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, Tn 24 martie 1 988. 11 ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

266

ACTA MOLDAYlAE MERIDIONAUS

miere.

Mireasa coboară din car, şi este primită de soacră cu bucăţi de zahăr şi cu O frumoasă " Poftire la masă" a fost culeasă la Tudora, 1 2 in 1 988: " Bună sara, La dumneavoastră cinstiţi nuntaşi, La această bogată masă Vă roagă socrul cel mare Şi soacra cea mare Care-au pregătit mâncare, Să luaţi să vă ospătaţi, Cu de toate să vă-ndestulaţi Şi de cumva socotiţi, Dumneavoastră, nuntaşi cinstiţi, Că bucatele-s otrăvite, Voi gusta eu inainte

Şi-i lua o găluşcă Făcută de-o druşcă, De trei zile fiartă Într-o oală spartă, Cu ate legată. " 1 3 După servirea mâncării, urma ÎNCHINATUL PAHARELOR. Vomicul aducea un castron de lut cu apă, ca naşii să se spele pe mâini. Apoi mireasa punea la gâtui naşi lor câte un ştergar frumos, cusut cu flori, in timp ce vornicul striga: " Să trăiască nuna cea mare Că frumos ştergar mai are."1 4 sau "Tare bine i se şede Cadrului cu frunza verde Şi poienii cu stejari Şi nânaşei cu şterg ari " . 1 5 Vornicul trecea apoi cu un castron pe la nuntaşi, începând de la nuni: .Domnilor nuni, să vă fie de bine Să vă trăiască finii şi să înflorească ca măslinii Eu din partea mea le dăruiesc O sută de ani de viaţă Să-i trăiască cu dulceaţă Ani, le-aş da şi o mie Dar imi mai trebuie şi mie Domnii nuni să se caute prin buzunare Ca să-mi deie şi mie, câteva parale".1 6
" Vasile Ungureanu, .Pe sub poate de pădure" , folclor din comuna Tudora, editor Centrul Judeţean al Crea�ei Populare Botoşani, 1 998 , p.67. " ldem. " Culese de la Michlu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, 1 988 . • • ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

267

Muzeul Judeţean Botoşani
Banii strânşi reprezentau ajutorul dat de săteni, tinerei perechi. După ce erau număraţi, erau legaţi într-o batistă şi puşi în sânul miresei. Naşa îi lua voalul miresei (..o deshobota") şi-i acoperea capul cu un ştergar sau cu o batistă albă în .trei cornuri", sau cu un bariz, ca semn al trecerii ei în rândul femeilor măritate. O parte din piesele care apăreau în ritualul nunţii tradiţionale, aveau o anume semnificaţie: - Voalul miresei - era semn de castitate - Zestrea semnifica belşugul, dar şi hărnicia miresei (care apare şi în versurile pentru momentul PEŢITULUI): .Du-te mamă şi peţeşte, Unde-i vedea culmea plină. Unde-i vedea culmea goală, Să ieşi mamă din casă, Acolo-i lenea cucoană." - Colacul pe care mireasa îl rupea deasupra capului reprezenta fertilitatea. - Năframa pusă de mireasă în brâul mirelui, însemna statornicie şi faptul că mirele îşi asuma responsabilităţi de viitor soţ şi tată în viaţa de familie, dar şi dădea dovadă de maturitate în colectivitatea soţului. - Toiagul, ştergarul şi plosca erau semne de recunoaştere a vornicului ce conducea nunta. - Batistele vomiceilor distingeau dintre flăcăi, pe cei desemnaţi să cheme sătenii la nuntă, să scoată zestrea miresei din casa părinţilor ei şi să o ducă la casa mirelui, să stea tot timpul nunţii în preajma mirelui şi a vornicului. Şi-n alte zone apar piese-simbol: .Creanga de alun, ca semn de fertilitate; Baltagul, atribut simbolic pentru nuntă şi alte ocazii festive în Bucovina, semn distinctiv care capătă funcţii sociale şi de prestigiu şi Plosca de lemn, ca recipient pentru ţuică şi vin." 1 7 Tn cadrul obiceiurilor de nuntă al aromânilor din Dobrogea, se folosesc de asemenea piese cu profunzime simbolică. . în momentul în care mireasa păşeşte în casa viitorului ei bărbat, i se întinde sub picioare