www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro / www.cimec.www.muzeubt.ro .

Paris. finalităţile etc. E. pp. pentru a denumi studiul. Gustave Dugat.muzeubt.W. ' Andn!J Mlrambel. Paris. Crts/s. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii". Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic.O. Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes. Galllmard. Relnward. · 1978 (370 p).R. 1 868-1870.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări.p. 1997. In . 1 879-1880. 'Anwar Abdel Malek. Hiver 1963. Said5 .1-49.c/1. obiectivele. Sald. autorul a mal afirmat el: . Paris. comerciale etc.D. sau de popularizare în mass-media. 'Edward W.Diogene". militare. no. Bucureşti. 53. în ediţia . în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice). OrientaHsm. în cadrul mentalului colectiv etc.92-1 10. op. Pantheon Books.2 voi.E. pp. Paris. pag. Said. Tn seccilul al XX-lea. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica. pe de o parte. de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc.) " . din acel stat. în special după Primul război mondial. evoluţia. anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului. Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/. New York. cât şi.Orientului. caracterul.")..ro / www. ediţia 1-a.Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: . Westem conceptions of a Orient. nr. Adrien Malsonneuve. subcap. Ed. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii. motivaţiile. Pe de altă parte.L. . Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze. 5 www. Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. al Orientului 1 (Apropiat. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu. dar deschise interdisciplinarităVi. de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc. 2 voi. şi subi. diversifica şi individualiza în veacul următo�. preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice.P. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea.. pp. traducere. Orientalisticl. Mijlociu şi Tndepărtat) . 103-104. Jules Mohl. Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867. Ed.cimec.243.revoluţionară" din 1 791 . precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua.Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl. diplomatice. pp.N. Tn .1-29. Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare.1/1964. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului". în Europa. Ed. passim. 44. profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945).' passlm. Anwar Abdel Malek3 .ro 9 . Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole. in Dicţionar de civilizaţie musulmani. L'orientalisme en crise. de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval. Andre Mirambel4 sau Edward W. Ed�ura Univers Enciclopedic.

S. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp. in .A. 1 949. sociale.A.7-40). 1 984.". Maxime Rodnison. idem. culturale. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit. in . in . turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice). orientalistica şi noile evoluţii politice. Islam.cimec. in . Paris. Paris.2/juin 1980. ldem . J. referitoare la limba. Presentation (pp. caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică. 537 . . The Arab Mlnd. M. Said.". Oriantalismo. voi. lslamlsm (pp. idem.M. n-le 2. East and West. Maisonneuve et Larousse. 00 · · · · · · . cultura. literatura. Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. op.M. nr.Bucarest. Robert tl. Roma. Ghassan Salame. in .59-74). ln acest context.muzeubt. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a. pens6e islamique. Critlque de la raison islamique. VIII. religia etc. In E.41-58). Galal ai-'Azm Sadeq.· · Ibidem.W.'a. 1 980. Mohammed Arkoun.1 77-180).). iranistica. popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. nr. De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp. idem. Case eds. S. XXVII.". berberistica. Aria geografică s-a extins direct • E. ideologico-religioase. Gordon Pruett. • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar.".A . 1 21-148). a izvoarelor istorice locale. Langages arabes du presant. caucazologia. Guidl. • M. amintesc doar un singur exemplu.". Discussions sur l'object de l'oriantatisme. 75-1 06). Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques. Mutuals perceptions. de reper. Jarnes Eddine Bencheickh. 1 984.1 1 0. Ali Behdad. Tn . subintitulat sugestiv "L'Orientalisme. E.Lewis. 538. L'Europe el 1'/slem.'a. sinologia.1971 . demografice etc. La tangage del'oriantallsme (pp. nr.107-1 1 4).1 49-162).".A.'a.Maghreb pluriel".O. istoria. compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia. L'at1iculation de l'orientalisme. iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă. Gilbert Grandguillaurne. bazate pe folosirea direc­ tă. Discours islamiques. n-le . Nadia Anghelescu. Lee. Ed cA. In .411981.. in . Nous el l'oriantalisme. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp. Paris. Oriantalisme et contre-orientalisme. 1973. Berque. p. Oriantalist tourism (pp. din lumea islamică etc8 . New York. de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. ebraistica. Paris. Mijlociu şi Extrem).L'orianla//sme tel qu'en lui m11me. în secolele XIX-XX. XXXI . Percy Kemp. Alain Roussillon. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania. . nemijlocită. civilizaţia. 1 71-176).A. in B. mongolistica.. sudul Italiei. dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole. 1 1 5-1 20). J.Q. Hassan Hanafl. in . Pa1ai. 1 974.Comparative Civillsation Revlew".-C.56/octombrie 1983 (in arabA). 1978. hamitologia.Q. L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. www. XXV. Postface. 7 'Aziz ai-Azmeh. indianistica (indologia).A. Muhammed Arkoun. arabistica (islamistica). 1981 (in limba arabA).M. Le pur et l'impur (pp. cit.ro / www. numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus. Europa Occidentală fiind zona de referinţă. pp. As others see us. Portugalia. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. Beirut. indigene din "Orient". 'Abd an-Nabi lstlf. The discurs/ve formation of orientalism (pp. găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii .ro 10 . The arliculation of oriantallsm.".S.3-6). Abdei-Kebir Khatibi. 1 983. L'orientalisme d6soriant6.23/ianuarie religious studies. Conotaţia şi. lnterrogations". "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat. Le Fescination de /'Islam. Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp.221 -228.50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples". ca fiind un complex de cercetări şi studii. 1 63-170).I. R. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr. Hlsham Dja�. Evident. in . forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. economice. Connalsance du Maghreb. Paul Vieille.L. 92. Vatin (ed. nr. Mohammed Arkoun. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea. Dessaprendre l'oriantalisme.1/mars 1 984.nr. p.pp..S. Paris.32/octombrie 1 981 (in arabA). semitistica.". n-rs 13-1411 985-1986. Paris. Abdolrahman Mahdjoub. militare. sciences soc/ales el colonisation. [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp. Sicilia.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii. mai ales.41198 1981 (in arabA). Le�es.

Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne. nr. .R. Bucureşti. Astfel. (secolele XI-XIX). arabistica. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. p. Edward W. semitologia. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate. Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. Haşdeu.. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 . A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. în mod complex.S. Bucarest (21 p. arta. 12 Al. i �nsacrate acestui subiect. economia. 641 -M9. etnografia. Moakva. şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. P. idem. Vostokoveden/e. instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3. limba. p.Boabe de grau•.S. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică. filosofia. a înfiinţat la Bucureşti. desfăşurat la Viena în octombrie 1 886. "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . Constantinescu. asirologia. \•� iversităţilor. ţara de la "Porţile Orientului". iranistica. între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă . 1 211931. Institutul sud-european.un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX. Pippidi. geografic şi istoric. în contrapondere. sinologia. Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. Moskva. 1 971 .cimec. in .ro / www. . an XVl.I. Zub. col. capitala României.n.ro 11 . turcologia. geografice.SOS-514. delegatul României. In .1 79/C. 722. 1 985. nr. voi. pag. aceeaşi. Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord. www. Konrad1 4 şi I. istoricul şi filologul B. literatura. "N. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază. col. "Orientului". Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate". "I. Mureş. Vostolcoveden/11.1 9 1 4)13.). a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. 1 1 55. arheologice. A. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . nr. III. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas. Din această zonă în curs de "europenizare". istoria. 233-244. La începutul secolului al XX-lea.389. respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. Braghlnski. pp.S. Peste trei decenii.) !'Occident finit ă Viemne.vatra•. criticată de alţii.". Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă. 1 963. Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare. Luând ca sistem sau element de referinţă Europa. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja. voi. In . începând cu secolul al XX-lea. făcea parte şi tânărul regat al României. adică "occidentalizata".l. a precizat. Raforml sau declin.muzeubt. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind.l. mongolistica. mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient. 1.V. indologia etc. Tg. Bucureşti. "N. Astfel. Said.. apreciată de unii orientalişti. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm. s. 11. 11.P. monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului. Haşdeu. Orientaliştii sovietici N. religia. 1 1-1211991 . egiptologia.211986. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat . în general. de "occidentalizare". pp. Andrei . · • " B. le 2 octobre 1886. pp. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. Konrad. geologice etc. autorul unei recente monografi.

"in comparaţie cu sintagma studii orientale. Said a precizat că. pe care a anâlizat-o E. concepţiile. · Sesizând corect aceste transforămări.. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. Tn concluzie.cimec. op. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . dominare. ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale). coloniale etc. descrieri de călătorie. favorizarea cuceririi. militare.ro / www. W. p. fiă in cele �enerale. au pus sub semnul întrebării . 21 Ibidem. este maniera. •• Ibidem. gândirea. Profundele evolu�i şi mutaţii politice.şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. p. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. 1 6 . fundaţiilor culturale. nuvele şi romane. scriitori. filosofi. pp. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl. obiceiurile. a completat autorul.muzeubt. reorganizare. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. sociolog. Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 . dar mai ales după 1 945. cercetarea. " Ibidem. teoreticieni politici. social. www. 2.]" . survenite îrfsecolul al XX-lea. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric. 1 978. p. D. modalitatea sau sistemul de gândire. studierea. ca origine. i ntre "Vest" şi "Est". denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general.3. cercetare Tn domeniu. amintite anterior. este un orien­ talist. apreciere. Said. şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică). guvernatori imperiali sau regali etc.institutelor de.W.2. bibliotecilor etc. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. printr-o criză de identitate. tradiţiile. Said.ro 12 . interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. religios. •• Ibidem. "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea.2-3. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice. militar. economice.cit. 1 920. un mare număr de intelectuali (poeţi. Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea. sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. economic. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . "orientalismul" poate fi analizat. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. Edward W. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident". menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20.) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut. cultural-ideologic etc. istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la. Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. poeme in versuri. A doua accepţiune a termenului "orientalism". cum am mai amintit. asociaţii lor nonguvema­ mentale. economişti. P. 20 Ibidem. referitoare la populaţiile şi popoarele. A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două.

Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. ed.V. V. NikHine.Leningrad.şi multidisciplinare etc. 25 Alfred Kurela. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. Paris. B. militar. ed. Centrală şi de Est. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin. Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism". lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. iar pe de altă parte. istorico-filosofic. Moskva . cultural-ideologic. Akademiai Kiad6. des Hommes. pe . pe de o parte. astfel că. filosofic. cu un anumit grad de autonomie proprie. cultural etc. turcologia (studiile turce şi otomane). din "raţiuni istorice şi politice-statale". pe plan politic. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece".. 1925. indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest).414-42 1 . Voloşin. facultăţi. Ost und West. 1948. a fost urmarea directă. Moskva. 1 947. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. religios. între Est şi Vest. ed. Leningrad. institute de specialitate. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe. 3 trad. 2. 22 www. a 11-a. militar. a 111-a. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. Aceste "domenii orientalistice". religios. urm�rile acestora pe plan istoric. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea.cimec. autorul a afirmat că. 1938. religios. Wien. 1997. Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise. o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză. influenţele şi similitudinile descoperite. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 . Minuţioasa şi critica analiză efectuată. explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. Les Turks des Mots. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7. erau totuşi interdependente între ele22 .muzeubt. în "Orient".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. 3. tradul:ere din limba englează de Dinu Luca. comercial. Barthold23 şi M. asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale. Budapest. a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc. 191 1 . In idem. Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi. cultural ideologic etc. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat. această încheiere este. Moskva.Die Brucke" Ver1ag. 23 V. Orientalam. Tn concluzie. EdHura Human«as. 1994. arabistica (studiile arabe şi islamistica). individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. . Payot.V. gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). a unei comuniuni universale. . 24 M. omenirea. Bucureşti. Autorul a precizat că în secolele XIX . Barthold. al cunoaşterii "celuilalt" etc. "' Hajime Nakamura. V.ro / www. aceeaşi . 23 2 p. pp. 19 7. Ed. 547 p. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. fundamental. 258 p.l. campanii şi expediţii de cercetări inter. I-au determinat pe H . pe plan politic. umanitatea este.începutul lui XX. Indirect.).ro 13 .

cit.). în lumea greacă. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici. coloana 723.c. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale. m ai mwlte etape.c.58-65. S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. orientalismului) amintită anterior. în 1/iada şi Odiseea. comercială etc. Yves Thoraval. politica-militare. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge .e. Arrian etc. care. Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă..1 7-22. necesar şi justificat descriptivism geografic2 . I. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică.l. ale Romei cu Orientul etc. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord. op. iar în lumea romană Sallustius. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală.V e. pp.c. cu eforturile şi consecinţele de rigoare. militare. Guldl. religioase etc. militară. Polibios.243-244. op. Atrag însă atenţia asupra criteriilor.390.. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă. www.... ale Atenei şi. Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale. a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa. Tucidide.Braghlnski. . ulterior. Afanasie Nikitin etc. op.cit. loc.. Barthold. cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă.. culturale. de la Orient la Universal. op.muzeubt. Hecataios din Milet.e.). apoi stăpâna Orientului Apropiat).cit. Said. Marca Polo. Titus Livius. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. Xenofon.ro / www. Suetonius.S. filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică. coloana 1 1 56. p. novatoare. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N. culturale etc. IX î. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). N. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt. Pe plan didactic-universitar.ro 14 . pp. Hellanicos din Mitilene. relaţiile complexe.538.V. op.istoriei gândirii şi reflecţiei umane. V.). Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi.. Flavius Josephus. 1-a urmat.V.e. Giovanni da Pian del Carpine. Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii. .cit. op. la Mondial. Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î. Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX. M. Plutarh. de diferite categorii (istorice.. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. să se facă trecerea. Herodot. pp.clt. pp. Astfel. iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale. toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat.) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental. comerciale. în şens invers. obiective şi subiective. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec. Konrad. ulterior. Amiannus Marcellinus etc.Jmea orientală şi despre expansiunea politică.cit.cimec. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. politice. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă. cit.W.c.

pp.colonialistă" de stăpânire. etnografic. col. concomitent. 538.1 1 57. 53 9. Din 1873.. 244.ro 15 . sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic. în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat. la orientalistica ştiinţifică.I. Tn etapa modernă a evoluţiei sale.cit.539. cit. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare. www. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria. pp. op. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive. op. dominare şi exploatare a "Orientului".cit. M. şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. Bragh1nskl.cit. coloana 723. E.cit. op. p. Prima perioadă (sec. N. descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8. Ea a reprezentat epoca de glorie. 25-45. unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale.S.. cu caracter arheologic. W. op. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor. Yves Thoraval. Prin urmare. N. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient. editarea de cronici.cit. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică).muzeubt. fundamentală pe studierea organizată.l. Pe lângă acestea. lingvistica sau lexicografia orientală. pp. gnoseologic-epistemologic. op.Sald.W. 244-245. de dezvoltare.392 . cit.cit. col.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea . Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative. p. s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare.l.mijlocul secolului al XX-lea). Vezi şi I.metodologice în domeniu.ro / www. geografic. axiologic). plurivalentă. op. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică. Y�es �raval. Yves Thoraval.1 23-148. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. coloanele 1 156. M. 1 1 3-122. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice. Sald.46-. p. op. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. op. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare. distincte. modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice.. pp. Konrad. 245.. s-au înfiinţat societăţi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea . cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică. op...cit. cu o periodicitate de 3-4 ani. op.. V. op. Konrad. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale. "instituţie corporativă.V. p. Ba�hold.cit. ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii. riguroasă. institute şi biblioteci orientale. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic. medie şi la inceputul celei moderne29. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale. cit. op. cit. 1 157.cimec. .cit. orientalismului) mondiale. folclorului..Konrad. p.. Barthold. bazată doar pe studierea limbilor. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică.70. Braghinskl.. Guldl.197. coloana 723. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. I. op.390. filologia.49-71 . A fost întocmită şi editată 28 gp . V. XVI-mijlocul sec... s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30. 723-725. "'N. 1 66. E. XVI II) s-a caracterizat prin crearea.S. V.mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi. filologic. pp.. op. topografic etc.cit. GUidl.. a sporit numărul periodicelor de orientalistică.

in august 1954. g. Orientalism and Hlstory. " Gustave Ougat. indologia. etno-folclorice etc. op. arlleologico-epigrafic. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945.245-246. Braghlnlki. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată. conform noilor realităţi concrete contemporane. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană. pp. etc.. Sinor (editor) . 1947. op. 1869-1870. 1879-1880. în · " I.ro 16 . sau Edward W. mongolistica.Sald. B. Voloşin39.cit. Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . Primele cercetări. A. 1883.V.). pp. O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia. A. Said. Oxford University Press. (Volum editat cu ocazia celui " O. în 3 limbi europene. Rusia (U. Barthold.539.cit. Yves Toraval.S. Historians ofthe Middla East. de orientalistică din Europa. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. La Renaissance orientale {1765-1850].cit. S. Ed.V. M. 1961.W... Voloşln. M. op.P. desfăşurat la Cambridge. Tn concluzie. arabistica. 1 41 :l!l Barthold3 . 2 Arberry4 .71-226. op. E. Paris.cit. Leiden. ed. 1911. ' constituie primii paşi în această direcţie.cit. Oxford. op.) "'A.725-727. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars.U. iamatologia. .. op. 1954. www. Paris. "' B. + 1 voi.cit. . orientalistica s-a manifestat.. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. Arberry.. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor.. cit. studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale. Jean Sauvaget4 0 . D. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. op.. iranistica. M.. HoH.232-260. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii.S. Jules Mohl.Macmillan & Co. în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial.. cit. 4 voi. 1960. Paris. coloanele 1157-1163.cimec. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan. 2 voi. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor. cit. Holt4 3 .W. london. pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic.S. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman. .cit. E. pp.V. . New York. Paris.M. "'V. Lewis-P. op. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice. Tn secolul al XX-lea V.ro / www. scopurile. James Darmesteter.M. N. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX. Sinor (and others). Bucureşti. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii . . op. 2 voi. 1950.201-282.J. �. 194 . cit. V.. sinologia. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice. 1 999. etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv. Ed. "' Jean Sauvaget.au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii. Levy. istoric-evenimenţiaf .. Essals Orientaux. din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 . suplimentar.. Barthold. Payot. 1925. începând cu anii 1 945-1 950. Franz Babinger .. op. 1-a. Guidi. direcţiile de evoluţie. şcolile şi contribuţiile. . turcologia. Konrad op.. Iea. Paris.J. 1' 908-1 938. ebraistica. Elements de bibliographie. finalităţile. Raymond Schwab.1995.muzeubt. 3 University Press. 1978. pp. Paris. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}. orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea. Tn epoca modernă a evoluţiei sale. Milion refondue et completee par Claude Cahen.A. Lewis. 1937. . ·Astfel.R..390-392. teză de doctorat. 1938. •.. semitistica. etc. 1.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului.. 1962 . Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni. col. Din acest punct de vedere. . Ed. postbelică. în această epocă de aur a orientalist�cii.

1955. Jahmunderts.ofM Mauignon. in 'Terra' . 40. [cap�olul Orlentalistica].395-405). Roma. 19611. (Odllltallllca ". şi pe cele semnate de P. 1 1 -44. 22 p.. studiile lui Th.'. W8J'IZ8WII. se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento.'. anul VIII. pp.L. faac. 1993. Praga. Seclill ele illorle-llolog l le. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). contribuţiile Bistrei A. 11. 23. 23.R. In 'Revue Phllosophlque'. 1n "R. 1n 'C. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. 34. ln "P... U. Tn Italia. Praga. în 'P . Roma) etc. 1955-1965. Ed�ions lsls. Bucurettl . Histotiography of Jugos/evle.1-25). Molkva.111969. i:tudea /stamlques en Bu/gal1e.211969. în "Studia Turclca". Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945). (lnlroducere.E. Insi. nr. nr.'. 470 p. 1971.B4-97) etc. O. 1959. 194f>-1983J.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX. Otto Harrassowitz Ver1ag. ' .S.R. pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2.146-155). 1975-1985. Moskva. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970. în B.O. in "RomAnia Jun. ln MelangM L. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII. Avr. 1 79f>-. Bucarea1. K. nr.li".). Praga. Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii.O.93118). 1948.'.. HoH.S.' . 1956.821�28). Bucun!fll.S. !n fos1a Iugoslavie.211953. O .A. Leipzig. Mass. Cu privire specia/li /a rom4nl. Paris. la contribuţiile citate la notele 2. 212 p. /. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala. XXIV.P.2f>-30) etc.'.O. V. XIX. In voi. V. Budapest. 38. pp. F� Otdet'. M.523-629). 184 p.23-78D. A. · www. 1869).R. idem.e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci. Bucurettl. G. 40.�. EliiMMifl' in limba francezj.96-107). Bue&nfll. Heyne (Otientalisches Datenbuch. pp. 1-211952. 40.O. in RomSnia. 1. O . pp. 11.-454-<t75). idem.A. Edltln "Cartea Rusii" . Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale. 3 (19}-1 956. Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. Paris. evoluţia.O.S. nr. in 'A. pp. caracteristicile . Berlin).cimec. 5 capitole.161-164). t. Gottafschen Vertag.S.'. dans les Pays Roumaines.'.O. Beograd. 81 p. 1913-1927. Szkk. 23.1-21 1 949 .R. Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S. Harvard University Press. . a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca. Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales. 1993. �old Tyloch (ed�.O. XX. pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2. S.'. 1900. lzdaWilvo "Naulla". pp. 40. idem. Roma. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U.'. Tn Anglia. nr. perssnll fi turcii. mal vezi fi pe cea semnată de H.51-165. 1958. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala. Roma.M.. pp. 1960. ldem. pp. 143. 23.31�. 1965 [capi1olul Orlentalistica]. Bucurettl. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798). Paris. + 437 p. 1931). A. 1962. L'Orlenta Preislamlco.Band. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. IIIOrle-ftlologill". nr. Richard N. ls1anbui-Paris. în 'A. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953. O. no. R . nr. lnst�uto per I'Or1ente ·c. 0.369-378) etc. Hislorlography af JllgN/avle. 1 5. pp. (Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti.7-29 etc. W8fSZIIW8. fi concJuzll]) .I.41octornbrie-Oecembrie 1956.'. ed. pp. an· acaclemlc 1947-1848. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45.Band.211970. Lewis .522 p.8. Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta. Ed�. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom. per I'Or.1/1957. '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. 24. Akademlai Klâdo. pp. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule. în "S.. 'C._.I.I. 14. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie. XXV. Mihail Guboglu . 1951.lt$. pp. Cambridge. Pa ris . Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil.R. Cvetltova (La. pe IAngA lucrArile citate la notele 2. XX.R. pp. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie. /1. V-VI. pp. 1912) etc. pp. 23.20-27). Wai'SZIIWII.1-211955.). Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland.S. pp. Ronl*ll fi studiile orientale. Praga. 1895 etc. ldem . Tn Ga""an/a. V. P.) etc. XVI. pp. Praga. în 'A. nr.O . pp. în 'S. no.351-361) .ro / www. In Bulgaria.R. EdH. Warsurwa. Nallino'. Bucarest. pp. faac.S. pp. nr. în •p .\fl.344-356). Bucuref1i. M.311956.S. Buanfll. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI). in Ungaria.111957. en Y0Uf1061avle.ro 17 . The Near East and the Great Powers. studiul S� Kakuk. A. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' . Hlstorlographle Yougos/ave.4(20}-1 956. 1876. în 'R. Budapestini. 9. . 1n "S. 1965-1975.164-201) etc.S . în 'A . în "A. Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1. L'Orlente lslamlco. "Cccrruulc:trr fi conferlnle. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua). Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. In Polonia. Collection 'Varia Turclca'.A.'. nr.' . cit. pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale. Nalllno'.'. 1 1 9--125). Mayer A. nr.'. 511947. 1971. ldem. '. EdHor In Chief Oragostav YankoviC. pp. Leipzig. Beograd. Frye. 198 1 . 1-211955. Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800..1927-'XVII. In voi. 1975. Paria. 23. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu. Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i. în 'P. pp.A. Istoria (cauzele. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S. K. XXXVII-a ann6e.. 1. 1897. idem.SD-02). 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S .A. XXXVII-a annee .�. W8J'IZ8WII.V. în "O. 1967. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20. O . Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii.E. anul 11. 40 p. Paris. Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. 1971. Beograd.S. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France. op. 11. dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme. Mc�Uva.S. pp. Bucureşti.. 36 şi 40. S.306-315). sm in Czechoslovakia. S. P. 1968. Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma. 1954 !amplu � de N.16-26). în 'R . 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France.1895. în • A . Praga. Dan Prodan. 1901. pp. in Rusia şi 1n foita U. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2. Munchen. 40.P. nr. 1928.muzeubt.1-211952.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939.' . 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. edllal ele lndllul da lludl �. pp.

în "Analele româno-sovietice. 1999. religioase. P.A. pp. "" "Era extraordinar că Ataturk. în "Joumal of the American Orien1al Society".R. a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti. 1955-1968. etnografic . in . istanbul-Ankara. în "R. Said (vezi supra nota nr. Moskva). traducere in limba română de Ioana Rotundu. Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati. Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne. 47 Robert Man1ran.". 1957. Halil lnalcik. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978). Leningrad.P. 1-15) etc. folcloric. idem. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne. Istanbul. militare. vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan. religios etc . Binghampton.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . pp. I.69-96 (reeditat în idem. U.S.111969. N. G. Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963).ro 18 . XXXVII-e annee.S0-57). cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii. A. Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959). lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii.". 1967. inter. în "S.M. 1970.H. înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi..E. 1957. Europa şi Orientul . 1842-1922. pp. XVI.7-9.De �a balcanizare /a liban/zare.muzeubt. Enver Koray. Washington. Moskva. Orhon. 1. eaedem. in Halil lnaleik. Kononov. Ankara. San.. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States.261-315). 1. L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e. Studies in Ottoman Social and Economic History. Istanbul. în "A.R. rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. 11-ci Ci�. loc. CCXXXIV. Speiser (Near Eastem Studies in America. studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională. cărţilor etc . 1 729-1955. Halil lnalcik. În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. M. idem. 69-96). pp.69-96. A.5/1956. cu�urale.R. 1960. pp. 1971. nr.S. în "Rapport on Current Research 1 958". . t. 4311923.S. Tn această tânără republică. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija. ca un corolar.1/1948. G. nr. · 50 TUrkiye Bibllyografyasi. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972). 1958. N. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului.cimec.105-113. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S. pp. Istanbul. 1972) etc.A. editor Kethleen H. Quarante ans d'6tudes orientales en U. 1979. în ·voprosî lazikoznanija". această ţară fiind "borna geografică de referinţă". tomul XXXV. A. N. 1927-1996.19 6 7). I: www. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States.Annales" în istoriografia turcă modernă49. prefaţll de Claude Kamoouh.S. El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil. nr. A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică").".A. diplomatice. 1978. 340 p. s-au situat Orientul Apropiat. Kuzneţova-L. cit. una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic. Mijlociu şi Tndepărtat.O. ( . Paris. în "Sovetskoe Vostokovedenie". 1. Bucarest. se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. Moskva). I-ci Ci�. Fifty years of Soviet Oriental Studies.. pp. A. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija.". 1917-1967. nr. '" Mihai Maxim. Brief reviews (1917. Reports".E. 1958. V. 1965. June 1975. Istoria unei modemitilţi neimplinite. l/1 957. Paris. anul III. Imperiul Otoman. pp.3/1957.165-166) etc. în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . 111-cO Ciit. 70 fascicole (anuale). Ankara. Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac(). voi. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă . Cluj-Napoca.. vol . Impact. pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W.Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. ln Pakistan. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl.şi subl.. Bucureşti. Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija.7-a).2-22).şi pluridisciplinare. ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm.R. Do oktiabr'skii period. Seria Istorie-Filosofie".S. pp. 1939-1945.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur).2/aprilie-lunie 1950.76-88). 1969. Evolu�ile şi influenţele politice. în "Review". istanbul. în "R./oc. pp. 2). In S. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. Ankara.311-323. Editura Dacia. a precizat profesorul Halil lnalcik. O.".dl.ro / www. . . ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe. în "M. Variorum Reprin1s. Washington. idem. "Decanul". Bakla. 38. pp. nr. 1985. Titlurile studiilor. pp. Moskva). XXV.cit.". unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc. 1968-1978.I.]"­ PUd Mihai Maxim. Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara. Middle East Institute. LXXXIX-e annee. Moskow. London.O. 1960. 1. nr. pp. Brown.1/1982. Bucureşti. B. a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society. 95-100. filologic.U. V. Praga. 1974. articolelor. pp. economice. aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 . 1 .

L. este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. t 949. "Jour. din 1 968). Europa estică şi central-sudică. 1 955-1 958). în diferite ţări ale lumii. culturii.I. voi. "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden. 1 984. reprezentanţi. in voi. din 1 922). din 1 957). comparatistă. op. din 1 973). "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York.ircice din Orient. "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. din 1 929). din 191 7). Umba turco-osmanll. în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa. "Belleten· (T. din Bucureşti. Până prin anii 1 960. . din 1 975). Abordarea globală. La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter.543. din 1 907). de "istorie politică. inter. din 1 970). asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită. provenind .ircic" se regăseşte în programele. "Anatolia Modema• (Ankara.şi pluridisciplinară. din 1 9 1 0). "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. "Studia Turcica" (Budapesta). "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara. Deci. din 1897). "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. "Turcica. din 1822).cimec.K. Roma. Umba turco-osmanll. 53 Robert Mantran. Tn schimb. civilizaţiei etc. din 1 948). pp. "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. Turkic Stud/es in the World and Turlcey. prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi.OJO( = cuvânt. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris. desfăşurate în ultimile şapte decenii. "Joumal of Economic History" (New York.sau subintitulate de turcologie54.muzeubt.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu. "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. . "Studia Orientalia" (Helsinki. Ed. din 1 963). interesaţi " Tennenul este de origine greacâ. 1 993). "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul.ro / www. După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii.S. din 1 925). eventual. din 1 953). Curs practic. din 1 957). al culturii turceşti. din 1 947). 52 Ettore Rossi. din 1 969).-or = turci. 26 voi. din 1 948). evoluţia (caracteristici.A. din 1 976). Univ. in voce Orientallsmo. de "lingvistică turcă". "Dergi" (MUnchen. din 1 92 1 ). şi Â. doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 .nal of islamic Studies".. din 1 937). "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. din 1 942). din 1 847). in E. . Turcologia. "Oriens· (Leiden. Asia. "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin. din 1 985). de "folclor turc" etc. Mihai Maxim. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.S. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge. "Przegl11. economică şi socială turcă". Nâdir Devlet. "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul.Tip. contribuţii etc. "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. "Studia Islamica" (Paris. Mass. din 1 989) etc. 1959-1961).l-a. din 1 970). de "artă turcă".. Istanbul.3 1 1 -323.din cuvintele: Tup.d Orientalistyczny" (Warszawa. parere. Mihai Maxim. p.S (ediţia a 11-a. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto.1 96 1 ). Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln. "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden. "Materialia Turcica" (MUnchen. "Rivista degli Studi Orientali" (Roma. 1987. "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest.şi pluridisciplinare. Turkic Studies in Turlcey. popoarelor şi populaţiilor ti. "Die Weit des lslams· (Berlin. "Amiv Orientaini" (Praha. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. Illinois..ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii.41 . www. cercetare.XXV. p. "TOrkische Bibliothek" (Berlin. din 1941). "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. "Oriente Modemo" (Roma. 195 5-1977) .ro 19 .HAnkara.T. p.). America de Nord etc. din 1 964). din 1 983). "Problemi vostokovedenija" (Moskva. "Der Islam• (Berlin. opinie. p. istoriei. intre 1 904-1 926). din 1843). tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie". din 1 9 1 3).cit. "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva. expunere despre . a "fenomenului ti. din . De asemenea. "Middle East Joumai" (Washington. studiu. desfăşurate în ultimul secol şi jumătate. din 1925).

01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum . 1929.ro 20 .a. Fr.• pp. •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www.::enzat studiile. "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare".. raporturile cu disciplinele istorice conexe etc. toc. pp.cercetări turcologice de scurtă.1-78. ·' .-. catedre. piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii. 2fl.osmiJnisticA (byzantinisch . De �.istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) .osmanische Studien).2). 1�228) ct. articolele.". La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat.nd. epud Th.B. şi publicat un program de perspectivă.85-87. Muzeul Judeţean Botopni Vll. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie. conferinţe. . Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice. metodele de investigare ftiinţiftcă. de _. Afn*tn.111.lropa.411-415. _ ".".. 11119. Astfel. XXX. obiectivele şi finalită�le. au . apoi . • �ctem.nd.a. Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti. Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări. Turcologul rus A. institute. pe plan european. 1918 (nr.iiMia . obiectivele. Der 1. pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums). In Ballu.. Aşmarin a fOnnulat. a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925. cărţile de turcologie publicate. in cadrul lucrărilor congresului. ·pp. -. p. Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri . se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress). Leipzig.". Tn oraşul azerbaidjan Baku. al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei. N.turcologiei Tn El. �.S. Franz Babinger a analizat caracterul..I.. op. a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei.Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W. 1DfldM In "B. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926. programele de .. > �2:. cupo� IZilooo .muzeubt. Vezi fi F. simpozioane de turcologie etc.. . Turcologul gennan . in secolele XV-XVIII.nd. . cu participarea .7.. publica1ii de specialitate. Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien). der T� A.de trecutul acestei discipline istorice. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • .a.cimec. ElnlgN . sfera geografico.�.pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp. congrese.N. 192fl: ln "l. a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice.. medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea.ll bla 8.Z. Ac.ro / www. Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie). • FIWlZ · 88binger.dt. . 8erfln.1�129. XVI. până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§.directA a turcologilor prezenţi.. a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien). au analizat . centre universitare de studii tutrologice. � G1111. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}. 17 Teodor Mena!. 1927. să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi.

...JCI. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll . 11121. � "". • M5W u. KMIIII AafGit « ..".. 8arthokt a atalz.-.. Bar1hold.. Lazarev.$ • · a.r "._". ������.. tn•'pe ele.. .._ � 'P... �. DotWe�c � ". ... . \Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p.311168._ + 983 p......IMn 0. Ettore Louis Bazin83.. caadieluF. Hlnl . � "C... 7!Si p.2411 168. ...". � "Z... Olt . a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __. 1 s AJI. Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W. ......v..F. Z dDn:lllliu ". sintaxei . Tbomsen li ale francezului Jean Deny...". Malow. -. .. .. C11111t11m W.dm. IW"A/1983.iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �.. .. �. p._ ballogill ..... IIfiK--..... lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a . 1tiii5. IW".-. W.. 1974.-. T"_.. i1Z � z ". o.._... � -s . T� In ..U 19218 ti..ro / www..".•.thold.E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�. . Barthold....flnu w . � .. pp2D-214.. .on.".I.. publicaM &Awior..O.a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie .2.enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui ..... la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar.... Tlftlllllogll llr S." .__ . . rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la . ODa ..311 981 .".. Ed. In deceniile �... .� � "W...1&-17119'B-1t134. w..... ZlljKzlr.. W....SQ..... . p... W.121-1-Q. 'P. ..ll. . pp.cimec.._.IMerv....AM-421. prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk. o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln .-a • www. T 'A' 19M..V... H V. Raclov... 9&-Uit � ".. oferind o imagine de .V.. .. . .. la mijlocul secolului al XX-lea.. IIDwtt t* r'IMWI �. N.-..t. asupr. 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr.) a._ · " • • v..... Marele savant lm::lq rus V. t pldclll � "Yenl lllrk ..... pcvau ClOIII.). . u � blllln PfUiil(lailr.. XXV." In *' 8iondlllll ..ACTIt IIOLDAVIA. b 'P.... o. Piecand de la aceste COilllidenllli... . pp.W...... A.-..". T.LSLA. atalz. � ""DDI... .... program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare... bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii ..... 1984. � 'P. a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln .. i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9.-. lllnl" 19 aaJinl 1933.:._.. ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei.tn. Hans ._..alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic.. . Sland unt1 ct. �...." pad .zln. lrene Melikoffl'.. lk*MtaM. de exemplu.2t1155.. . . flM8.O.V. • Blbllotl.iat . versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice). b:.muzeubt...... "' J.. T�....n Konwunpf. lexia*i. XILBind.. ... ...... Mllai Maxim• ele..311154... IIIII.... --. . 04 .t 7 ·u..". Reydlnwl..O._ Louis Bazin.N. de{JI IUn:hl "' .. 7 7 7 7 7 b�l)dl w �.... � E. Sfida btdllgtzl• w s...... Dnre ....-......UA..F. FfnflllnMfll._.. .ro 21 . PU Wiltlk. iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest... .o: .. . . . V... . Molkv8. Blddl a ... 11 M... D q il .... . JVil dlgll illl.M. a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale.. . 8aliL • �rtne . RsvW".."...G.-._ Tua:.api otientalislice In epoca modernA.Rejclwl&laz. Je8n llenV"'.w. � . .. w..lldl -... .Atnuf. VIII (UOOCII. Iggn8" ..-. ..... .. • Elbw � .._ • E. � · · · � � Zaja:.".-m-. IAiplig.....-.cMIII ... . ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el.. p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu..bgen Komrum. � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM.. .. v. Berezi n .._ DlnJ.-a • Loull a. � .... In paioadele ... "... Kalanov etc..O. 8u1:ant1.......... obieciNeFe...� � "''IW'.illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke)..... 1-... E."". -. a..LS..... fonetici ..Do ".. .� ......

metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . pp. termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. civilizaţiei etc. Tn concluzie. o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici.ro 22 . in voi. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. determină unitatea studiilor turcologice.şi pluridisciplinare.SB-1 30. bazată pe identitatea lingvistică.23. din Europa de Est şi central-sudică. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei. NAdir Devlet. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. Bucureşti. Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987). culturii. � "această disciplină istorică relativ nouă.. 1987. (Tn limba română.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies. Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti). Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest. L. Tn al treilea rând. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. filologice şi lexicografice.cimec. Ghid practic. p. Limba turr:o-osmanl. 1984. Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti.1 3-27. vorbitorul limbii turce. Astfel. se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. culturii şi civilizaţiei lor. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. ln al doilea rând. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă . Turkic Studies in the World and Tuf1(ey. literaturii. Istanbul. din arealul lor geografice-istoric de locuire . www. pp. iar proiectele. de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. cit. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză). Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. în plină expansiune ştiinţifică". loc. Europa de Est şi Central-sudică. editors: n Mihai Maxim. Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic.muzeubt. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race).ro / www. La turcclogie: bilan provisoire. organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. limbii. Peste trei decenii. Inel Englnun. Emin Gursoy-Naskali. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. religiei. apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic. limbii. ln faţa turcologiei.Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia. Louis Bazin. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice. A.

L. Elienne Guyon.( 1 9-99 \.. Bacque-Grammonl. cu această ocazie. caracterul.. desfăşurat în oraşul de pe Bosfor.41-56.L.A. Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică.4 de " � retien Balivel. Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl.ACTA MOLDA'lt'J. Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România. Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp. Istanbul . iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea... putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 .c. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române.. culturală şi religioasă). Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp..F. Aceste contribuţii publicate în 1 987.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies. cât şi cea "turca-orientală". Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp. Autoarea a apreciat. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele. .. Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary. .> .. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea.29-39. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" .-L. pp. a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu.. actes du colloque organise par I'I. 1987. Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole.Paris.. în voi. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp.O. lingvistică. \. diplomatice. L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp.cimec.69-80.d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48). între 29-31 mai 1 995.muzeubt.ro 23 ' . L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e ... modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78.89-1 03). 2 voi. pp.C. cu caracter bilanţier.C. în voi. 75 Hasan Eren. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină". Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I.N. A propos de YOnus Beg. Frarn.als Richard. în voi. Chanlal Lemercier-Quelquejay.23-':4(l).y . Istanbul et les langues orientales. Bucureşti. Turldc Stud/es In Turlcey.1 3-22). . Istanbul. 541 p. pp.E.9-12). a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales. /. în anul 1 79577 . Fran. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. / . le-au completat pe cele amintite anterior.(. � �· • .O. că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar. politice. cu participare internaţională. 29-31 mai 1995. 1 900). conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională.67-78). h< ®. Slephane Yerasimos. Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes .A. ştiinţifice etc. Nicol s .. 77 Andre Bourgey. Turldc Studies in Europe. . exagerat însă.A. 1 91 4. Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 .: � Valin. www. istorică.A. . f:. el I'I.oise Blechet.N. � J! .. cit. 1 987. .c.F. .ro / www. . Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective.1=.'? .N.C. La Convention et les �coles de /'an III (pp. Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp. cit. 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. cit. militare.3-8). P ierre Caspar. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp.L. • "' J. d'lslanbul el I'I.. 1�' . Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat.O. etnică. comerciale. · 88). Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate. 1 997. .A.. ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii. amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e. -4.

devenite clasice..._ .._". secolele armeni. ca "limbi diplomatice". in Imperiul otoman..ptlf/T .105-108)._ .._ "..._... • � Plpjii. U :u n .cimec... • Anll*1e GaWer.. veneţian şi polonez78.uliiJw1." .. Pentru europeni. cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul.. indirect. italieni etc. .. T ._... .427-432). o. .. Calher1ne Bopp&­ .131-140). Pe de altă parte...". Rulat .. Nora Şeni...Muzeul Judeţean Botoşani -A. lsabetla Palwnbo Fossati c-. la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) . Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp.. X\111-it IMI* (Jip.. ale limbilor otomană-arabă-persană. . Allllandlr H. in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni.._. drr ..1117-214)...... llll.. .l. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp... Conşulş .ro 2A .. în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea.. . dia .... (pp.141-15Z). La tnJdilion phanatfole et .. . La lnlductbl.. /&PII otbnlwiHJIP... .. 1111*11.... ofblwne . AniNde T• . Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare... • tiU :dl Bln Hlddll" ..... *· fa1918: le France * eon.... . daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111). Thierry Zarcone..._ o._ bque (Jip... in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte...ro / www. "_ .. . interpretul a contribuit..... ..'Gnllt.27 -311)."._ (p1 ... .. ".. Du ... .... • Aln. l m i: des drogmans").." .......-403-410)...... l..... * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e.. ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793)...... d'apiN /a collecllon da -. ....1�188).. du llll* (Jip.. T .. . marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez. tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci.." � (Jip�72). Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului.... La jeune da lanfiW$ L-... iijlllt dia . . T �? L.. s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion).. Gnvrrnl..lli p...".... lllapiiMa « .257-270).. folosească "limbile turce" încă din sec..... Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp. Davi1011. ...411-t18).109-122)...... (1".r • . ..mia _.. Md .31e-332).. Fcnlal « ..(pp. Pentru aceasta. M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « .. referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX.417-425)... Contexte et appllcaiJon de /a . Loula ... ......X\111-it IMI* (Jip. (pp. în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest.... De "cealaltă parte".. � ..... (pp...... ....._ * � .... llllr � . L&.21>234).23>256).muzeubt..181-174)._.. G*wd Gnlc:. când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului.. Dynulieş da drogmanş et • .._ * CDIIM (pp......._ ..llal � "_ --..351�). www. ....iiiiD .".... dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp.123-129)... �• • • r-\111 ...."... Christian Wlndler. '*il da � ...sikhf (pp. "...VI..153-180).. în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX.._ . traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul.....373-«<2). (pp...1o1w1n Slrauu.. publicate in 1688 şi 1 697... .. Tn Austria şi Franţa. in Orientul musulman.. 1111r1e de r. Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş . cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene.-.. Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona ... Roderic H. .451-t77).__ . elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D)..... .. « ..tBntinople au XVI"..283-318)... arabi nord-africani etc.... .. ....._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp. eu X\111-it IMI*: "_. "._ _._. � (pp.. Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific. . L&.. ._. . The french cltogmanate In Yigna. • 11 ."_ .....lllnl . * France (Jip. otomanii au folosit greaca şi latina. Gllles Veinlaein. L'tcole polonlllşe des /angueş � ". hJ ptoplll(1tlllde (pp.." roumaln (pp. . intre secolele XIV-XVI .. La ".de l. .. sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani. Tadeusz Mazda. lllllw llllrle TOIIZMI. .

devenit o raritate bibliografică..B. Bucarest. Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. Craiova. . determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare .". Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J. folosibil încă şi astăzi. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie.. maghiare.ro 25 . no. Polltlque musulmana et orienla/isme (pp.muzeubt. Diplomatie el orientalisme. bizantine. ruseşti. op. cit. Henry Laurans. pp. '" Dlm�rie lmbrescu. Amintesc în acest context cronicile şi analele persane. ldem. Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. 1968. op. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches. Studiul limbii turce in ţara noastr/l). .40�10. . ·. cit. Europa estică şi centtc:l­ sudică. 1 59-162. " Mihail Guboglu. Umba turco-osmanl.. Massignon.E. in "R. L'orlentalista transytvain dr. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman. in "Ramuri. alţii greci. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -.28�288.M. •• Carol GOIIner. Mihai Maxim. in "R. passim. Studii da turcologia in Romania. idem.. La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români. passim. idem. vot. vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp. . loc.'-). XXVI-e annee.T . având o veche tradiţie. din Asia vestică. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle. anale etc. ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala. Orientallsica romSn/l. M. pp. Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) . op. anul XL.E. passim.ro / www. idem. La premiera grammaira ottomane en roumain. în prima etapă. îşi aduc contribuţia lor.:!er preponderent evenimenţial-factologic.1 15-120.". cit. R. Ion Matei89 . 00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. nr.2/1978. cit.V..3-0/martie -iunie · 1 944. cit. Cotula şi publicată în 1 905. Fran<. Referirile la populaţile torcice au un cara. Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 . /a turco/ogie avant la lettre. nr. passim. Haievy. Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile.e sJecle (pp.S.2/1 981. 1/Spring.497-531 ). pp.18-2 1 . Mihail Guboglu87 .cimec. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm". op. in "XI. T . la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice. Le Chate/ier.E. Andrei Antelfry. cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană . Contributlons roumaines.485-496).K.. Ma �er A. no. in "Forschungen zur Volks. Carol GOIIner . pp. p. întinse teritorii. pp.S0100. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches. Tn evoluţia sa multiseculară.und Landeskunde". Mayer A.406. XIX. passim. Montagne.131-140.265272 . Revistll l�eraril". "" Ion Matei. din ce în ce mai importantă. Unii · dragomani erau francezi. Halevy88. 02 Mihai Maxim. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea. arabe.S. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar.479-484). nr. XVI+-XV/11-e siac/es. se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici. polone. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste. 1996.ols Georgeon. germane etc. de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc. Bucarest. pp. Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze . La pramiilra grammaira ottomane en roumain. www.2/1988. in "T . "' Dan Prodan.tele turceşti in limba romSnl. Acest manual. ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă. idem. secolele VII-XII. Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat. pp. . '" Andrei Pippidi. pp. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. Astfel. pp. întocmită de Adam V.99-1 1 1 . Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp. • "" Sinim Kuneralp. structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". · turcologia a parcurs mai multe etape. Cluj-Napoca. condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. XXI.a XIXo. Istanbul.533-538). Sibiu.E. referitoare la Ţările Române85.E.E.

maghiare.I. Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. Fr. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic. Barthold. Toderini etc. Maggio.). V.I. de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger. Carol G611ner. in mentalul european intelectual şi popular.S. Vambery. căt.ro 26 . ln aceste prime două etape. L. cultural. XXV. Deny. Deguignes. Katanov. turcologia a fost preponderent osmanistica. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. ale lui Hans LOwenklau. preotul Gheorghe transilvăneanul. pp. Sauvaget. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. Mouradja d'Ohsson. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise.. Guer.Band: 1551-1600. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. Bulletln". Babinger. II.W. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. ruseşti. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani. Agostlno Penusi. Turoica. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). Paul Ricaut. Rypka. pp. Muzeul Judeţean Boto. arabe. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi. polone. Jahttlunderts. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Nemeth. pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. instituţiilor statale. Fr. Bonelli. Smirnov.J. M. P. Fekete. de la inceputul secolului al XV-lea.E. V. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . T. JOrg von NOremberg.Band:1501-1550. calitativ şi cantitativ. social. F . Paulo delia Valle.S. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze. lncepând cu secolul al XIX-lea. Bro�kelmann.98-130. no 1/1 972. Gibb. dar mai ales din a doua sa jumătate. Tavetnier.W. Dimitrijev. Kraelitz. H . In voce Orlentall&mo. Menavino etc. BUCIII'Ht. lexicografic. cel mai reprezentativ secol.. embrionul turcologiei-osmanisticii. L. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. general acceptată astăzi. Uzun�arşili etc. dublat. Feraguti. d'Abbaville. N .A. H . religios etc.K. in "A. 1. idem. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. Thompsen etc.E. Mehmed Fuad KOprOIO. 1961-1968. H. 1949. J . Giese.ro / www. Cambini. Kowalski. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C.cimec. Boehtlingk.49-84. J . iar referitor la aceştia. Fr. doar asupra istoriei evenimenţiale. Radlov. J . şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins. N.E. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. 8. pp. X-e ann6e. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re. Du Ryer. voi. A. turcologii O. Th.. W. d'Herbelot.V. Menzel. Geza Kuun. P. I. in E. Ritter. I . turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi. limbii şi literaturii lor. germane.. Joseph von Hammer-Purgstall.414-421.543.ani www. Bukareat-Ber11n. Angiolello. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului. A. Mordtmann. Wittek. bizantine.muzeubt. istoric. au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii. poppe. E. V. H. D. Roma. Turr:olg/a. Louis Bazin. Marsigli. von Gabain. italiene etc. Megiser. G.A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV. La inceputul secolului al XIV-lea. V. Astfel. J . N. G. Meninski. A. p.L. prin urmare. relaţional. in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani.

pe "turci". tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. veritabil centru de putere bi. sui-generis relaţiilor complexe. motivaţiile. devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare. perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. a mentalului colectiv. www. mărturiile şi însemnările lor. de stare materială.ro / www. Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. Rlzboi şi pace in Islam. relaţiile bilaterale. particular. 76-266.şi tricontinental. de mongoli 1 tătari şi de . Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878). 576 p. de limbă. Editura Ali. evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. 1995. pe multiple planuri. schiţat anterior. 24 p. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri. a "turcului păgân şi asupritor". a antroponimiei. spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman.XV-XVII). locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II). uzi. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. Vecinătatea. aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. conjuncturilor politico-militare. Observaţiile. au fost percepute ca atare de către români. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt".ro 27 . româna. Voi sublinia. caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. rezumatul tezei de doctorat. r4zbo/ şi cometţ In ISlam.otomanii in epocile medie şi modernă. şi Ţările Române. complexe. toponimiei. ldem.. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. de-a lungul secolelor. Pace. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII).muzeubt. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme. hidronimiei. de asemenea. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. de educaţie şi culturA. Bucul"efti. * * * Tabloul general. Viorel Panaite. să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV. 00 Mihai Maxim. dezavantajoase pentru români. culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll. Bucurefli.cimec. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. Cu ultimii d intre aceştia. fără ca aceste "contacte bilaterale". româna-otomane in p�rioada amintită. tătari. Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. pp. lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi. . Evident. datorată deosebirilor de religie. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. 1998. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire.

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

a calită�i acestora. acest segment istoriografic neabordat încă. #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 .M. in anii următori. -ebraistică etc. în istoriografie. Sper. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean. indirect. cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. 1 985 . Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). Aurel Decei. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi. "" Alexandru Zub. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti. Bucuretti .ro / www. -iranistică. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. Muzeu� Judeţean Botoşani www. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. totodată. Consider. De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}. Ea mai reprezintă. atteaptili Inci. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. Urmau apoi studierea. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. Mihail Guboglu. că prezenta contribuţie va acoperi. ale acestor izvoare istorice 09. Ele au constituit. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965).turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent.M. au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. firesc. specialiştilor şi cititorilor români şi străini. Siruni. a utilităţii. aşadar. Siruni. lăudabilă şi utilă. că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. Aurel Decei. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate. cantită�i şi. au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. Valeriu Veliman.ro 34 . în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu. importanţei. Dj. 8-9. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale. de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. integral sau în regeste. pp. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. lumina tiparului. măcar în parte.muzeubt. relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă. Tahsin Gemil. M. mongolistică (-tataristică). Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă. in ITI8I1UIIais. ceea ce-i va permite. de istoricul Alexandru Zub. mai ales. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. interforetarea critică şi editarea. Mustata Ali Mehmed. M. de asemenea. A continuat acţiunea. în ultimii ani. conform normelor în domeniu. Dj. Cristina Feneşan etc. analitic şi sintetic.cimec. Editura Academiei. Mihai Maxim.

1988. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 .XXV/2.1 944. Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională. nu se poate face o delimitare clară. Pe de altă parte. Astfel. în Europa şi în România. nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun.cimec.noiembrie 1 940). în acelaşi timp. dintr-un anumit punct de vedere. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. Mai ales în cazul lui Franz Babinger. ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale. fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară. nepotul marelui istoric. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945). intre activitatea didactică universitară (conferenţiar. in custodia domnului Andrei Pippidi. criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice. un cercetător turcolog de valoare europeană. travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover. şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti. laşi. in "A.I.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943). Plecând de la această realitate concretă. in special intre anii 1 93 1 . aflată la Bucureşti. De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti. precisă. "de frontieră". cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale. ulterior profesor universitar). Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate. voi. 35/ www. posibil.615. p.I. De asemenea. ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin.X. precizez că analiza sumară. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. '" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu. Evident.muzeubt.ro www. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi.A. să genereze controverse. nu au fost operabile in unele cazuri.ro . unilateralitate sau eroare de interpretare critică.".I.

de bizantinologie (N.. după 19 18. a evoluţiei acestor preocupări.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. pe diferite paliere de cercetare.Cinci decenii. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. Limita cronologică mediană. Cernăuţi. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. de turcologie (la laşi. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. didactico-formative universitare. finalităţilor. Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi.muzeubt. 1 91 8. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. cât şi permanenta raportare la intreg. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. şi vicerversa.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. 1940-1 945). În 1 878 României Mici i s-au recunoscut. o constantă a cercetării istorice româneşti. sociale. Odată idealul naţional suprem realizat. structurilor etc. condus de Franz Babinger. 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român. pentru a oferi o imagine de ansamblu. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. Timişoara. au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. Papacostea). Pe de altă parte.ro / www.ro 36 . economice. atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". redimensionat şi reierarhizat priorităţile. De asemenea. când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi. înfiinţarea altora noi la Cluj. de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii. la general. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. Chişinău. netrunchiată. in diferitele domenii ale ştiinţei. obiectivelor. religioase. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie.cimec. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor. Iorga) sau de balcanologie 0/. Oradea). unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti. româneşti. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. necesită unele explicaţii şi argumentări. 1 878. luând ca reper cronologic un alt an politic. independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. 1 9 18. ştiinţei şi culturii. etc. programelor. Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă. al Marii Uniri. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter. culturale. atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti. * * * Umitele cronologice (1 878. pe plan european.

Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. (1 948. cit. au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor. pe de o parte. noua lege din 3 august 1 948.52-55.88. Preocupările de orfentalistică-turcologie. un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878.I. a realităţilor economice. pe toate treptele sale. nr. s. Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu. Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. 1944-1960. cu peste un deceniu în urmă.". subordonat Academiei Republicii Populare Române. hidronimice.n. Vezi "M. centralizare excesivă.cimec. toponimice etc. totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. in "Lumea Magazin". p. etnice şi demografice. p. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant". cu filiale la laşi şi Cluj). -ca şi 1918. nr.43. pp. prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti. Ibidem. atât din punct de vedere didactico-formativ. �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională.ro / www. Tn 1 947-1 948. Tn aceste condiţii. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi.ro 37 . anul XXX I . 113 1 1• 112 Al. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. Pe plan istoriografic 1878. www. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . laicizare.de cercetare. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3. în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane. a fost un an obişnuit. . cultural­ religioase. ştiinţei şi culturii româneşti. p. ln domeniu� învăţământului.devenit unicul diriguitor al învăţământului.S (363)-iunie 1 997.2 (58)­ februarie 1998.. Tn consecinţă.8. nr. pe de altă parte. anul VI. prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. Ca urmare. a reorganizat activitatea didactico-formativă. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date). 1948 (plus 1 -7 ani. Zub. ideologizare şi îndoctrinare forţată etc. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi. unele dintre ele create şi impuse artificial. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică..muzeubt. '" Andrei Cllpuşan. fără a dispare cu totul. Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 .10 (367}-octombrie 1 997. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român. Limita cronologică superioară. Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu. Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate.9. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti. cât şi ştiinţific. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie. sociale. Bucureşti. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) . Bucureşti·. scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 . p. Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. Aşa cum a precizat. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv.

Sitvnila BOde ani.".conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997. sigilografie. diplomatică. prol. în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene.. rv. pp. ulterior. pe motive politice. 111 Florin Conslantiniu. Siruni.32�.E. Bucurefli. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de . Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. A participat. În paralel. 1 977. univ. a preferat să rămână in străinătate.19.A. ambele politici fiind. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. Astfel. anul XLVII.ro / www. Cuvint Tnalnte. in E. Ştefan Ştefinesal.cimec.654-655. a devenit şef de lucrări. Aurel Decei. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie . 1978. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman. in . a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968). voi. ca arhivist principal specialitatea paleografie. odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate. ldem. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948. in "M. a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie . rv. ulterior.7-10.R. Vll"gil Cioc:Aial. 1 951 . turco-osmană. dictate de Moscova. dr. Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost .I. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. coord. H. anul XXXI . contribu�ile orientalistico-turcologice să revină. Bucureşti.N.nlfti . numismatică etc. Iorga" din Bucureşti 1 18. 1947. arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu". a fost eliberat abia in 1 954. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 . E. � Alexandreşeu-()ersca Butgaru.N. a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil. E.2(359}-februarie www.Ş. 1 954.I. 1978. şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu.". după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948). Bucharest. a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. s. Andrei �. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50. după ce a fost îndepărtat de către comunişti. Tn ALnll o-i.muzeubt.O.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975).XXXI I.E.170-171. Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil. pp. Elucl.n. Ulterior. Mi�a il Guboglu. Buanfti.ro 38 . Aurel Deoai (1905-1976). Au trebuit să treacă ani până când. pp.N. inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania. consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie . interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică. evident. Dj. islamică (1 955-1 968). După eliberarea din penitenciar. in "R.. la 31 iulie 1 94i 1 .spionaj in favoarea puterilor imperialiste".". tătară şi găgăuză.2/1970.. Iorga" (1 949-1963). 111 Mihail Guboglu. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946. IX.. a desfăşurat. istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 .Ş. modest ca la orice (nou) inceput.A. tt. tătară. istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX. 1 957). Hagop Dj. Ambasadei) României de la Ankara. p.S. pp."na�onalită�le conlocuitoare" turcă.

U.X. iniDCmitA de Cristina Codarcea. dr.XLIII.turceşti" asupra Ţărilor Române. p. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie.mei Ecallerina Glb:lglu. Cu toate acestea. 1. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120. 122 /b/dem.A. pp.ro 39 . 1982. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989). · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu.Jn-382. ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk. in general corect. in ·c. cu formularea concluziilor ce se impuneau.-.taJreşti. MIII/li Guboglu. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România.I.A. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei . cit. Gh. loniţl. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei.162. COI1IUbl ru penniaiulea cto. 1 989. anul XXXVIII.275-2n. lafi.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt. Anca Radu Popesru.. Gh. IY. "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România.pp. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi. obiectul unor cercetări şi analize sistematice. 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România".B. Milai Maxim.J.ro / www. in "R.i twcolog I'DI'I*t. XIX. l. Iri/.o:. Buanfti. Studii de turoologie In Romlnia. lonlţl fi lec:l lriv. inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic.f06-108. MihBi Gubo(Jiu (1911-1989). membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde. cauzele. D. Elena Gheorghe. Bucurefli . monografii.I. Dj. Sesizând. Milai Maxim. biografii.muzeubt. pp. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală.L.I.311981 .P. www.I. valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti. elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�.279-286. 1989.923-924. 1990. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc. in "A. studii.anul LVIII.cimec. voi. au fost elaborate articole. până acum. tema precizată in titlu nu a constituit. Cum am mai amintit. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948. referitoare la anumite momente. altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu. rY. Buanfti.15&-162. Siruni. . loc. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină. sinteze etc. 1. in "A. * * * Istoriografia temei. Contrib�ile turcologice ale lui H. Istoricul turcolog şi arhivistul H. coordonalori : pret. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană. 121 Dumitru lmbresa. dr. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria .] 1 românească" 22 . pp. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa. Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată. Dj.compl. pp.s.". pp.".

Orientalistica . inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art. ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M.muzeubt. '2• Muzeul. publicarea şi valorificarea ( . studiind limba. lectorate. începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955..IX. M. literatura. . catedre. este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române. Moskva. formarea unor "cadre tinere de orientalişti.cimec. autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia. şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări. un modest "studiu de caz". institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. Vostokovedenie . www. voi. de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi. La sfârşitul articolului său . folcloric. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea .314--350. Mihai Guboglu a propus: . autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice. Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic".cercetarea. in special istorici şi lingvişti. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului.Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare. cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. lexical-didactic. p. ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate". începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . . Judeţean Botoşani Ibidem. etnografic. hidronimic. contribuţia neturcologului D. ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei.ro / www. filologico-lingvistic.ro 40 . Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. loc.1 93-202). arta. pp. cit. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu. Orientalistica romSn/1. pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice. pp. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică). atât cantitativ cât şi tematic).. Autorul a definit orientalistica. H. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească. Fără a preciza in mod explicit. economia. etnografia. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). lmbrescu.. A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. 1 951 . legate de numele orientalistului-turcolog. de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. Dj. care s-a format in mod istoric. devenit cetăţean român. Siruni.314. toponimie. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare..c. 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3.

cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice. Tn lucrarea sa.. '34 1bidem. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate. ignorate în trecut.16-20. la mijlocul anilor 150: "în arhivele.]" 1 3 . respectiv cercetarea. documentare.} orientale cu privire la ţara noastră. A demonstrat.ro / www. sau a existat doar un început modest de activitate.6. 31 1 .. în special celor de turcologie. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. bibliotecile. 1958. cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale.C. ldem.muzeubt. D. 7 Studiu şi album12 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului". preocuparea a fost foarte slabă [compl. 349 p. loc. traducerea. Contrlbutions roumaines. Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. a fost studiată amănunţit. devenită clasică. 1"' Ibidem. din Bucureşti. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale.P. 288.]"1 30 . cit.l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A. Perioada 1 878-1948. cronistice.I. P.5-26. 312. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină. notele n-le 285. index. Paleografia şi diplomatica turco-osmană. existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem.P. Vezi infrs.R. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 . D. 1"' Ibidem. care. 131 Voi. şi subl.454-475. 127 1"' 125 www. epigrafice etc. 132 Ibidem. 304. 287.cimec. pp. Tn această privinţă. Ed�ura Academiei R. să editeze.] 125 . Romane. 1 30 Ibidem. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D . 299. . 1 [1556-1913). pp. este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl.A. documentare şi cronistice. ( . p. în cea mai mare parte. Ca atare. P .1 7-20. . Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă. pp. Bucuretti (683 p. 296. şi subl. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret. p. +IV plan� + 1 1 p. pp.349-350. ce mă interesează în mod deosebit. de asemenea. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică. pp. 310.ro 41 .. se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română. intocmit de Mihail Guboglu.N.. . muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman.20. Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 .+40 de fotocopll de documente). Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general. D.

]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu.izvoare narative turceşti". XVII. in invăţământul universitar românesc. d upă manuscrise originale sau după traduceri. Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română. vol. sec.. iranisticii şi armenisticii. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. publicat in 1 956. M. in . Emlllan Vasllescu.269. ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. in limbile de largă circulaţie europeană. Această contribuţie a lui M . începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.ro / www. '"" Diac. pp.265-272. in intervalul c. pp. extrase. Romlnia. '"" Ibidem. pp. E. Diac. . prof.P. ""' Mihail Guboglu. 1 9671 37 . După 1 900. Bucuretti.)" 1 4 1 . în principal de limbă turcă.269-272. pp. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti. cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. pp. Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor. intesrale sau parţiale.14-22. contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă. 1 31 Ibidem. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir. O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948.ro 42 . respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea . ' "' Ibidem.c. Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M. Partea a doua a articolului. Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d. unele fragmente referitoare la istoria românilor.621�28. ebraisticii. lenăchiţă Văcărescu).622�23. D. Orientalistica romlnl.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo . p. până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 . a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor. au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de . şi compl.P. cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. Crestomaţie tun::il.15-20.).XV-mljl. pp.muzeubt. volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed.gilor români [orientalişti] [subl. ' ldem.. Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956. indianisticii. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683).1 950-1 96i 39 . 1977 (900 p. 1966. Ed"ura Academiei R. Guboglu ( .. cit. Aceleaşi idei. Introducere. Deşi Nicolae Iorga. ••• Ibidem. . încă din 1 928. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. deşi nu ne interesează aici. mai ales in turcologie (subl. cit.l. '31 Ibidem. sec. D. loc. S. Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar. publicată in 1 97i .Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale.622. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români. loc.. Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. prezentate însă mai sintetic.cimec. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. 562 p. prof. p. celelalte nu interesează in mod direct aici. www.

ro / www. 1. pp. Anton Pann. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 . cu intreruperi şi cu unele reorganizări. pp.351-361. in istoriografie. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 . cit.359-361. publicată in limba franceză. intregind şi articolul lui M. modernă şi contemporană. persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 . Matei le-a acordat o atenţie deosebită.93-107. .muzeubt. Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. p.351-358.ro 43 . Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe". pp.119. in secolele XVII I-XIX. ''" Ibidem. . "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie. Turcologul Ion Matei a studiat originea. Guboglu din 1 956. Mayer A.122.sfârşitul celui de-al XIX-lea. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. printre altele. loc. Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Contribuţia autoarei amintite.. 1 5 0. a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968. dar mai ales in cel următor. loc. 147 l!f· 1 1 9-1 25) . studiul limbilor orientale şi a continuat. a completat. principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 . au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. Din punctul meu de vedere. arabă. 125.93-1 16. o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice". pp. Guboglu din 1 956. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . cit. lanache Pashal. pp. La sfârşitul acestui secol. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. autoarea a lămurit orjginile. Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle. www. Les ltudes islamiques en Roumanle. in care M . '" Ibidem. persana) in spaţiul istoric românesc. 123-12"'. Halevy.. caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. Astfel. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România.. cu alfabet arab. pp. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea . M. loc. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. Orientalistul Mayer A. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948. araba. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. in Moldova şi in Ţara Românească. . aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 . '"' Ibidem. Ibidem. Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. turcă modernă.cimec. anterior analizat. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M.Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre . cit •• 1on Matei.

.E. Ibidem. Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . p.". limbii. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N. Gh. Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie. Fiiind publicat în limba franceză. la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent.E. '"" Ion Matei. 1 . XXVI-e 11/lnc!le. '57 Ibidem. din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 . XVI-e . totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei. Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti. S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152.211 988.S. Guboglu.XVI/l-e siecles. Iordan etc. Halevy şi M.211988.E. pp. . "" Mihai Maxim.ro 44 . totuşi. Curs ptactlc.99-1 1 1 . epoca şi opera sa istorică turcologică etc. Limba turco-osmanl. A. 10-1 1 . De asemenea. pp. Apres 1 878.13-23. Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia". Brătianu. pe planul studierii istoriei şi limbii acestora.. no. pe măsura aşteptărilor1 53 . no. Iorga.E. Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I .. neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare.1 1 2.7-3.99. iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales. Tntre 1 940-1945. Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie. "'' 1bldem. culturii. 1 1 2-113. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.E.E. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată. pp.1 14. Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M.ro / www. a doua. Bucarest.".cimec. M.M. începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 . p. autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti". a cărui activitate nu a fost. "R. XXVI-e 1111nc!le. www. Bucarest.). 1 8-22. despre Dimitrie Cantemir. Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . pp. Vezi "R. '52 1bldem.muzeubt. temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX. civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite. într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei. Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani. Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . la laşi a existat un Institut de Turcologie.S. p. 1 .. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 . Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima.

n. La premiere gremmaJre ottomane en roumain. Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii. despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania. autentice sau apocrife. cit. . tânărul [pe atunci!] istoric N. a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N. Halil lnaleik. Acelaşi autor a analizat succint. De asemenea. din Imperiul otoman 1 63 . "Principala slăbiciune a Institutului". S-a amintit. '"' ldem.D.".P.ro 45 . . biblioteca. principalele repere cronologica. Bucurefti. .D.. proteică.S-30. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea .1 948] . '"" Ibidem. Ţllrile Romane şi Inalta Poartll.din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante).. Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu.. . Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 .ro / www. ... "" ldem. Andrei Plppldl. s. amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V..25-36. De curând.".. unele dintre ele materializata. pp. publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice. Bucurefti. . Editura Eneiclopedicii. Refonnll sau declin. în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. pp. într-o paradigmatică contribuţie158 .sfârşitul secolului al XVI I I-lea. ibidem. Bucureşti.1 1-12-1991 .]" 1 61 .26. concepţia istorică a lui N. lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare. în acest context.cimec. 1990. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948. p. Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane.S.ACTA MOI. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate. au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene. loc. sumar analizate anterior. ubicuă... a afirmat autorul. editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9.ll. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea.35. pp.406. in .L. ocupaţii. stare materială etc. pp. www. 299 p. cu o prefaţa de prof.C.. p.]"1 65 .muzeubt. nr. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră.DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu.. fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 . 1. In "R. Iorga referitoare la acest areal istoric. pentru prima oară în istoriografia universală. p.641-049. 1993. asupra importanţei căreia atrăgea atenţia.I. în istoriografia românească. Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim. t.. 1 989. Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune. .. ibidem.O. de diferite vârste.403-410. ldem. Iorga]. rămase în manuscris sau tipărite. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 . iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 .P. Iorga [compi.[compi. "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V. . Ibidem. Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii.

�9. Editura Enciclopedlcll . Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». pp. economic. 347 passim Pr. 220.cimec. 46-64. nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut. 1996 (383 p. ).totuşi unică. şi compl. D. Tangenţial. Tn concluzie. documentare. Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. apărută în perioada 1 878-1 948. pp. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. p. Austria. Presa Unlwnltlri Clujeanll. 1 997. ). autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale. D. publicate în România în perioada 1 978-1948. publicate între 1 878-1948. ).muzeubt. calitativ şi cantitativ. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. preluate din anumite culegeri de documente. . Germania sau România. -� 1• Ibidem. referitoare la tema menţionată. . . ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei.)" 1 66 . în intervalul 1 878-1 948. caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc. a doua după cea de început. Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România. Ibidem. deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial.]" 67 . actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea). passlm. numismatice etc. Bucurefti . Cluj-Napoca. 1 87 Ibidem.). . passim. când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�.1 1-45.. . unde fuseseră editate în diferite limbi europene. .1 1 8. a dat unele semne de oboseai� în anii '30. Pippidi a precizat că . care i-a oferit [lui N. autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România.97."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( . referitoare la tema amintită 169 . publicate în România în intervalul temporal amintit. epigrafice. religios ideologic etc. i se poate însă obiecta că.644 . referitoare la originea. cronistice. pp. Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). importanţa şi urmările pe plan politic. contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate. documentare şi narative. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0. pp. .P.P. pp. . şi Muzeu� Judeţean Botoşani www. Totuşi. şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( .. Etapa studiilor noastre ( . 1 70 Ibidem. 171 Cristina F-f811.ro . Ungaria. o vitalitate nouă.Institutului [pentru studiul Europei sud-estice]. Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele.ro / www. Revista ["R. şi subl.S. social. bibliotecile sau muzeele din Turcia. aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688. E . Indirect.E.H. Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. a făcut Cristina Feneşan 171 . ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . A. 1• Clllin Felezeu.209-215. Analizând istoriografia problemei pe care o studia. 1• Ibidem. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu.

traducere de Laura Cuţitaru. pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 . pp. 1986. Bucuretti (405 p.52-06. Poziţia sa de outsider. 75-79. 1 990. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc. 711 1 E. de "celălalt".e cinci secole.130-167.E.. "vârsta de mercur.Ş. prefaţa de Al. propusă de românistul american. este acceptată.1 9 1 8" 174 . Fr. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 . 173 www. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914).83-106.muzeubt.193-371. m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu.. Bucut8fli. "" Ibidem. Bucureşti. fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 . numite de el "vârste". 189 p.S (23)11970. Zub. de pe care a abordat problematica studiată. tangenţial însă. nr. 1 859. Astfel. lafl. Iar analizele pertinente. In "A. ". 1 32 p.). 1897. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8). Buletin de studii fi referate".E. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. extru. Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române.ro / www. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789. pp. 170 N. "vârsta de argint. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur.I. 1 948-1 989". echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr. pp. California. Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948..878-1 9 1 8 . pp.1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă. Bakersfield. fie in articole speciale consacrate acestui subiect. Kellogg a subliniat. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect. 1 91 8-1 944". 36 p. 79-81 . E. passlm. pp. autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc.1923) 178. Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. Un eveniment politic fundamental. O lstotte a lstotiogratfei romane. Acelaşi autor a studiat. 1" Ibidem.Ş. Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti. Ibidem. Trecând peste denumirile "metalice". Editura lnstitu1Uiui European.I.ro 47 . * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878. Ciachir. in general. 1996. Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel. a oferit un plus de obiectivitate. principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României.66-74.D.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing.cimec. căreia Fr.R.. raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. Astfel. discutabile la o analiză mai atentă.

).XV. Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 .dl. pp. M. Bucureşti.muzeubt. Editura Pomlcă. Bucureşti. pp. in "Muzeul Na�onal". pp. nr.ro 48 . passim. in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 .". VII. idem. Bucureşti. Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908. Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. XXVI.dl. 1977. extras. care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 .72-106. Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912.cimec. in "SAI. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi. mai ales.". Bucureşti. Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900. pp.1 71-198. Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil. r. 85 Politica extem/l.). XXXI. pp. pp. intre 1 878-1912. In "A. 1993.27-34.37s-385. in "R. Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci". VI. ulterior ambasadorului turc in România.96-136.I.A. nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.1 45-1 51.1 7-23. idem.34-49. Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886). A. 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 . pp. nr.". nr.". 1 . XXXIII. 102 Constantin Velichi.�27-352. pp. 1 970. Tahsin Gemil. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului.. 1 1 0 Mihai Maxim.67-95. N.I. In "SAI. Ekrem. 1977. pp. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900.I. M.X. Bucureşti. in "A.I. Clachir. Constantin Velichi. 114 Ibidem. voi._. EdHura Ştiinţifică. VII. pp..".A. idem. 1970. Belgrad.U. laşi. 6 p. 1 994 !255 p.303-309. 152 p. pp. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93.2�. Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944). cu unele trimiteri şi note incomplete. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. Editura Kriterion. p g. 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 .B. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman. A. Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85. Din istoria turcilor dobrogeni. Bucureşti. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944). 968 (237 p. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912.ale sale1 80. Muzeu' Judeţean Botoşani www. nr. în "Balcanla". care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 . in "R.211978. XL.211980.". izvoare 1 00 ldem. Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice. in "R.e· 1 28-135. care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. M.ro / www. Bucureşti.9/1978. cuvAnt inainte de Demeny Lajos. Istoria. pp.1 68-250. 1. anul LV. Bucureşti. 1 982. 100 Ibidem.A. 1 • Ibidem. 102 Ibidem. pp. 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190.1625-1647.. . pp. 107 ldem.SO-M.XLVII-XLVIII. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura).". Ekrem. Bucureşti. nr. 1"' Ibidem. idem. 1983. ldem. PP. Bucureşti. 101 Ibidem. 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 .1 8G-235. pp.

Bucureşti. Kriterion Yayinevi. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H.R. 1876-1907 (Istoria otomanll. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice.1 07-1 98. perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. Relaţiile romlno-turce (1928-1934). Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. Kurae01 . Y. '"'' Y.muzeubt. Popa. politice.cimec. Kurat. Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres. 105 1dem. 1 962. Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. XX. culturale. '90 Mihai Maxim. ambele fonduri aflate la Istanbul. Resimlerle 1293 H.". Bucarest. Oztuna. Karal.R. Harl>/. Y. fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. "" E.A.).4 1 1 -434. nr.H. contribuţia lui M . 1995 (333 s. româno-otomano/turce. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). pp. Cu această ocazie. Bucureşti.41198 1 . Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce. ' '" ldem. Astfel. Grigore C. Osmanlt Tarihi. T.A. 1969.567-592.d 1. în perioada 1 878-1 948. In "R. T. Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. Istanbul. pp. Ankara.BB3-898. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. "" Eliza Campus. pp. Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944. T.S/198 1 .Cm.31 6-324. am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci. Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot.ro / www. pe multiple planuri. Moisil. M . Ankara. Bucarest. 202 T. 1994. lbrahim Themo şi retragerea sa în România. 70. Ankara. Z. reed itat in revista "Renkler". Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1. tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y. din 1877-1878). In "R. nr. economice.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. G . Duca. Din istoria. cauzele. Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun. pp. Karal203 . ss. In "Belleten".753-760. pp. 1979. demografice religioase etc. 1962. caracterul. pp.298-299. voi. YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO.".H. ''" Mircea N. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . XX. Popa 1 98 . originea mişcării Junilor turci.ro 49 . XXXIV. 1877-1878. Tn "R. căt şi în istoriografia românească a temei. desfăşurarea.311 981. activitatea dr. participarea României. sociale. Moisil. desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România. Ed�ura Albatros. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice. Un om ca oricare altul. 1877-1878. IV. 1976-1907). ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. ""' Viorica Moisil. www. nr. Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. Biikreş. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri. Hustrat. Oztuna202 sau E.". a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . XXVI-nci yili. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). z.

TOrkgeldi21 3 . Ankara. 222 Cemll Bllsel. Istanbul. ecourile acestora in presa turcă şi română etc. Mflff MOcedete. Meral25 . Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial). 1967. dr.B.. Fahri Belen2 2 sau A. E. Celal Baya� 16 .. 1 962-1 968. 223 A.ro / www. S. Kuran. Ankara.. Informaţii interesante. Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1). Tarih Dairesi22 . 217 S. J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. 210 Mihdat Sertoglu. Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne.3-13. ""' Ahmed Feroz. in 10 fascicole. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). /. Tarih Dairesi. 6 voi. Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. New York. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti. 5 voi. Kâzim Ozalp21 9 . TOrkgeldi. 1343 H. Istanbul. 2 voi. 210 Mahmut Gologlu. The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. 1939 (ediţia a 11-a. lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres"). Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial).K.relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E. Y.XV. N. in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". 1968-1971. H. S. Ankara. Conneticut and London. 2 voi. 1948. Bayu�20 sau sub auspiciile G. 1 965. 1940-1967. L.ro 50 . Ramsaur. 5 voi.. 21 4 T.. E. voi. despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). 2 voi. . TOrl< /stikJSI Harbt. Istanbul. C. lbrahim Themo. idem. 1 987). 1971. Ankara. 224 T. Hariciye Vekâleti224 sau de S. lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). Ankara. Karacan.K. Istanbul. 8 voi. E. Turl<ey in the World War. 1971-1972. "}. Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). Ankara. ( 1 924--1 925). Istanbul. Mahmut Go1o. pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T.. 210 KAzim Ozalp. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia. 1918-1923. 1943. ""' Şerif Mardin. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi. Ankara. C. F. B. Atatarl< Anadoluda. 1 962. Yalman. reed�are. F. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi). J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres"). ""' A. 1918-1923). 1 987. 1922-1923). ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl. 1919-1921). 1930. Istanbul. B1y1khoQiu. Ankara. New Haven. 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci. noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce. Procese­ verbale şi documente). Peke� 1 5 . TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G. 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. Ramsau�04• erif Mardin205 . 1957. L. 21° Celal Bayar. Bayur. in alfabet arab.cimec. Ankara. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial. 1965-1972./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi. 1 969. ""' Sina Akşin. Oxford. 211 A. Lozan (LauS/Inne). 1968. pp.nkara . L. Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) . Biylklloglu21 4 . idem. www. necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. 1908-1914. A. Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923). Ankara. 1 969. S. Sina Akşin206. Lozan (LauS/Inne). Meray. 220 Y.H.. 1948. 1964. The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908. lstanbul. Hariclye VekAieti.muzeubt.ozan Konf8ranst. lbrahim Themo207. 1895-1908). N. 21 5 N. I. . Karacan223 . sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. 1 959. B. Peker. Istanbul. 1919-1922).p1u21 8. Karaman21 7. beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1. 1 955. H.. Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). ) . Istanbul. 213 A. 221 S. N. Istanbul. A. 212 Fahri Belen. E. oferă contribuţiile istorice elaborate de T. m Dr. Karaman. Romanya. Seirul. 3 voi.H. Yalman21 1 . Mecidye. 1 933. Princeton. Lozan Banş Konf8ranst. 1 963-1967.B.

Ankara. elaborată d e E . 1946. Gennany and the Ottoman Emp/re. 1 938. întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc. Y. P. 1. Ha att ve Eserieri (H. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale. Vl-nc1 y1 1 i . Ioan Bogdan233 . Bayu. pe diferite planuri. voi. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice".1-50. y Sevin� Matbaasi.A. şi extras. C. Rum/fnische Geschichtsschreibung. 235 P. Vere-Hodge232 . au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc. Tangenţial. curentele de gândire. R. Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. activitatea diplomatică în România. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966). Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:). 1968.3-28. laşi. 233 Ioan Bogdan. XX. caracteristicile. S. MUnchen. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver. sau in următoarele trei decenii. 232 E. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. pp. in "J.ro 51 . 1 950. Akşin227 sau S.. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk. 1 986. In RomSnia).1-211943. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică. www. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. de asemenea. say1 6/Temmuz 1967. laşi.F. Giurescu234.cimec. ldem. nr.369-380. Viaţa.muzeubt. T. in "S. R . 1 947. ��� A. !. V. etapele etc.". Istanbul. TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). concepţiile şi "şcolile" istorice.J. Ankara. Vere-Hodge. Istanbul . Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H. memoriile etc. Bucuretti. Boldur. Ankara. opera literară. Panaitescu235 sau Alexandru V. 234 C.". dire�ile geografice de manifestare. nr. U.P. 191&-1948. R.. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate. Viaţa şi operele sale). Giurescu. pp.ro / www. pp. XII. ""' Dr. "din afară". fascicolele 1-11. istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948. atenţie in mod special preocupările de · "" Y. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce. R. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. 227 A.. Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. principalii reprezentanţi. şi amintirile sale). împlinirile şi nerealizările etc. Band. Sonyel. ldem. A. Menteş Matbaasi. T. Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. pp.204-232. direcţiile de evolu�e. Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc).XXVII. 1974. Panaitescu. Turlcish Forelgn Policy. Istanbul. tendinţele şi programele de cercetare. 191&-1942. T. C.S.". H. Akşln. 231 Ulrich Trumpener.H. pp. 1964-1966.1 918. motivaţiile. Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies. . P. Bayur. Discursuri de recep�une·.US. Princeton.7-91iuli-ptembrie 1 926. in revista "TUrii YurdU". Am consultat. S.E. Constat/fri şi remedH. 1962. semnată de Ulrich Trumpene�31 . ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944).. S. * * * Originile. Tipografia A. 1968.I. 220 S. 49 p. 98 p. 1 905. Ambllly Annemase. 220 Mustata Baydar. Tn "R. Fethi Tevetoglu. N. H. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. .153-16 1 .C.O. Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre. in •Academia RomAnă. Fethi Tevetoglu230. nu au avut in .-229 sau de dr. VIII. s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal. 1914-. a p. Ţerek. pp. Bucurefti.1-95.XXXIV.

domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică. Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei. pp. 377 p. 24' Ibidem. Evoluţia istoriografiei romane. generoase. Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie. organizatorice etc.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie. 5 voi . Tipografia Universită�i din Bucureşti.ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea. O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238. pp. d 1. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe.ro 52 .240-268. 312 p. NicoarA Beldiceanu. '"' Ibidem. Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. '"" Vezi şi idem. XL-L. 231-238. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient). Cluj. in "Oriens". 435-477. pp. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc. pp. ""' Ibidem. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane. 1970 (L+478 p. De exemplu.V-XII. Ed�ura Academiei. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr. multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea.R. Gotha.ro / www. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti. anul XXXIV. Bucureşti. Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub. Printre ele. pp. Editura Dacia. . Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea.333-346. şi cele de orientalistică-turcologie.1233-.7/198 1 . Bucureşti. pp. 1 985. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40.". '"' Alexandru Zub. după cum el însuşi a caracterizat-o.259-260. . căutările şi neîmplinirile etc. . fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie.140-144. şt cele de orientalistică-turcologie . 1 07434. Kitap/ar ve Mecmua'lar. 238 Pomplllu Teodor.muzeubt. a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie.1 250. a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44. www. G. nr. Leiden. fiind analizate atât tendinţele.). Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. 1 9081 9 1 3242 . in "R. O. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. metodologice. direcţiile. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. aşa cum am mai 243 subliniat. 11. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX). 230 Lucian Boia. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale. "ofertele" şi realizările. 1949. Pentru deceniul 1 9�1 946. zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă. orientările.cimec. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. Printre ele. 1 976. Ulterior.

pp.1 62. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn. ''" Ibidem. pp. R. 255 ldem. 1 989 .Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . 258 Ibidem. Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei.154-196. pp. 141. întemeierea. 253 Ibidem. Al. 326. EdHura Junimea.1 63 . a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora . 326 . I . 233-2 37. pentru lumea otoman�. 268.. 1 95.. ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254... de istorie a lumii.muzeubt. "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 . evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � . a acestui original "concept integrator": temeiurile. . Ibidem. Ibidem. Gândind şi procedând astfel. Zub)"24 . 156 . 250 Ibidem. 203-2 1 1 . Al. 326 . pp. Iorga.182 . ''" Ibidem. p. Institutul de Turcologie (1 940-1 945. autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 . O. statală sau privată.2 . în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258.1 34. 239-240. 1 95. direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică. De asemenea.. pp. p. Ibidem. . 208.1 97-251. pp. 1 9 1 .1 09. Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională. 250 Ibidem. pp. pp. teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N. Al. lstorie şi istorici In RomSnia interbelici. 250 Ibidem. "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245. 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl. instituţională-de cercetare.. practică. revista de specialitate (.cimec. prezentat la 24 ianuarie 1 91 4. 233-244. 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) . 41 2 p. exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă.ro / www.. laşi. 254 1bidem. 49-102 ."). pp. 296.1 2-1 3. pp. documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. 188--189 . 2 77. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc.ro 53 . a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948. p. pp.141. "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248. '"" Ibidem. programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative. S. Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă.150. 252 www.O. E. autorul a insistat asupra tendinţelor. pp. pp. . După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. la Bucure i)2 9. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. 239-242 .1 69-185. Ibidem.103-153 . Ibidem. 252 .. A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 . culturale. a "Europei balcanice". Al.abreviat : "B. '" Ibidem. elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G.� . ·balcanice (1 943-1 948. 2 1-1 68. 237. 25 7 Ibidem.

în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir. 326. unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. Nicolae Andrei Antal M r.263. Ibidem.53 (voce de Dan Berindei) pp.E. 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc). M . pp. Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman.E.1�eut Judeţean Botoşani ffy270 . XIX..şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937).S.164-165 (voce de Damaschln Mioc).und Landeskunde". www. Dem6ny) p. '"" Vezi infrll . U lterior. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. unlv..1 1-18..răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl.283-288. Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . in "R. elaborate de Alexandru Zub. 471 p. Ştefan ŞtefAnescu. dr. pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter.".142. Atitudinea şi demersurile lui Gh. E.I.E. lenăchiţă Văcărescu. Bucarest. '"' ldem. pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. şi compl. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches. 1978.ro / www.182. în succinte medalioane bie-bibliografice.. pp.7·20. p. >61 "" E. Fără a coborî la analiza de . XXI. pp. ldem.R.ro 54 . direc�i şi domenii de cercetare. pp. autorul a subliniat principalele caracteristici.amănunt. E . ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 . preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe.32-33 (voce de Florin Constantiniu). in "Forschungen zur Volks. promotori etc. lucrarea citată la nota nr. ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi.Ş. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga. ln monografiile anterior amintite. totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof. a fost invitat de medievistul universalist Gh. RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches. Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 . 203 Ibidem. 1.2/1978. au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M . "şcoli" istorice. Brătianu l a U niversitatea din laşi. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga. Sibiu. 1 1 5-120. ldem. Aurel Decei272 . ""' Carol GOIIner. pp. 1 . o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. . pentru prima dată în istoriografia românească.P.21198 1 . p.36 (voce de L. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă . D. 773 /dem.cimec. a concluzionat autorul. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • . '"' ldem. Tn a doua parte a acestui enciclopedii.muzeubt. pp. nr. Jdem. pp. nr. Nicoară Beldiceanu27 1 . Mihail Guboglu273 . generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor. fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie. Buculllf1i.)"262 .

�3/1956. Vezi şi succinta analiză a G.82-1 19. Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950. P. Hagop Djolonian Siruni276. condus de acelaşi turcolog german.. 215 /dem.ro 55 � . Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică.".I.� ' " .]" 84. 1985. Pentru perioada interbelică281 . . cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană. pp. ldem. laşi.".525. cu importanţa lor istoriografică. depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti . 528. loc. autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( . într-o anumită perioadă [1 940-1 945].R. în perioada 1 920-1948. în timpul războiului german.213-214 (voce de Damaschln Mioc).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274..466). nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi. D . ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România. pp.muzeubt.299 (voce de Georgeta Penelea). D. La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea. istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane.:= . Istoria la Universitatea din laşi. "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. pp. In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat. --. instrument istoric de lucru. Această afirmaţie este doar parţial exactă. din capitala culturală a Moldovei. www.. t � )'� . fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite. cit. limbă turcă modernă. ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. pp. . 1 980.9-24. ( . 700 Ibidem.)> .I.� 1 . . m telem. m Vasile Cristian. programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. pp. XXVI.cimec. mai ales. care nu au.. Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 .ro / www. neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943).1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 . in "A. autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. 368. Ibidem. laşi. Istoriografia ieşeanl interbelici. Tn acest context.Ş.. Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l .O . warazawa. modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster.:. Ion Matei275 . I(Jem. . 279 /bidem. pp. i � . � 'C ! z '"' Vezi şi idem. .525.523-530 Ibidem._ � 282 Jan Reychman.compl.. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945). . ".183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu). despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943). sporadic sau cu o anumită continuitate. in "P. a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl.U. Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. p. • • 'il ' ' . 1 '? . Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 .]"283 .O. P. pp. şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol. insistând în mod special asupra perioadei 1 860. pp. Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. p. p. .366. 1 72 p. . ". . racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene. O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 . ..

cimec. foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. ln contribuţiile publicate în . edi�e îngrijită. în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger. H. 1962. prefaţ!l. II. 1 2 1 . MOnchen. 1968 (postum). XXVI. Bucurefli. l a Munchen. deşi o cunoşte� a făcut Gh. 1 957. la DOrres 1 Durazzo.+IV planşe+1 1 p. Franz Babinger (1891-1967).. Franz Babinger. III. Band. pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi. 1 958. 1 962. Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967).1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945). p. Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre . ""' I. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften". Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. nota 1 . a marelui dispărut.M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru. 1 966. 310 p. 124. 1962. 1.31 7-323. benefică d i n toate punctele d e vedere. 1968. 1 968. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman. 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice. 1 966. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german.67. 349 p. E.Band. orientalistico-turcologică. editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger.Band. cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german.Band. W.Band. RomAne. Kissling.muzeubt. Voi aminti doar The International Who's Who.1 83.O. acesta a publicat periodic (1 938. De asemenea. Wurzburg. MOnchen. p. Schriltenverzeichnis. www. s-a materializat iniţiativa.. Tncă din timpul vieţii .+48 plante.Ş. 1951. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967). pp. includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. Wien. J . în mai multe volume. BrA1ianu. 1 1 8. cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961). 1 966. 1 938. marile enciclopedii generale. 202 Editura Academiei R. 1 988.'. 1968. index. "" Vezi supra notele numerele 45. In "S. !reducere de Mariana RAdulescu. savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948.turcologii Siidosteuropas und der Levante289. . " 2110 XXXI edition. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană.ro 56 . 1. ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. Ulterior însă.375-379.ro / www. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă. London. 1967.E. studiu şi note de Stelian Brezeanu. din anul mo�i lui Franz Babinger. Astfel. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943).+72 planşe.F. 437 p. 1 951 . există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora.. Bucureşti. ""' Gh. 1 967-196fi290. 1 957. Duda. Duda288 . pp. au evocat personalitatea şi opera complexă. P. în Albania). "" H. MOnchen.

Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german. Iorga.S. la propunerea lui N.L. Mihail Guboglu..X..despre iniţiativa de a forma tineri turcologi. XXII/1 .I. 28. in "R.P. vezi intra.ro / www.muzeubt.S. catalogul citat la nota numărul 1 29. cu rezoluţiile ministeriale aferente. a savantului german. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie. in "A. 126. . 1982. Urmarea firească a acestor demersuri. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică.] pentru cercetările lor orientale"293 .. E . D. "" Ibidem. 1 968. Franz Babinger. 300 Ibidem.". 1 985. 312. Franz Bablnger. Valeriu Mangu2 .23�235. Bucarest. cit. scriind . pp. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau. Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik. Ulterior.il. 1 1 8.15.I. Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi. op. in "S. la dezvoltarea osmanisticii române.A. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296. cunoscutul turcolog german Franz Babinger. ştiinţificâ şi didactică. nu a făcut nimic în acest sens [compl. 207 Lucian Năstas.cimec. pp.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial . a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 . de asemenea.. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare. şi subl. trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii).ACTA MOI.I.14.A.37�374. 1968.6. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967). prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care. ""' Cristina Feneşan. 1 1 9. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români.ro 57 . Editura Eminescu. corecte. universitarii ieşeni Gh. n. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană. p. invitaţi în România pe bază de contract. 23.F.E. Bucureşti. nr. I-au invitat pe turcologul german la laşi. A enumerat. prin Franz Babinger.D.". pp. "" Valeriu Mangu. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger. 1. pp. p. . După moartea lui Franz Babinger. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I .31 �322. Iorga) . în general. că "de exemplu. Informaţiile "cronologice" oferite de M. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem.37�374. a afirmat. Vezi supra. pp. fiind angajat cu contract de statul român. laşi. (Tn legătură cu recenziile pe care M. din laşi. Guboglu le-a făcut.]"29 . în România în perioada interbelică. a folosit. a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N.. VII. 24. assim). nr.compi. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938).O. privind rezolvarea "chestiunii" prof. Brătianu şi lorgu Iordan. De vorbi! cu lorgu Iordan.�/1 994. P. Tn 1 960. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 . insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu.E. www. la nota nr. istorici şi filologi. Bucarest. 203 16 şi 1 7. XXXII-e annee. pentru perioada 1 935-1 937 . în dialog cu lorgu Iordan. cu sprijinul savanţilor străini. doc.314-31 7. de-a lungul anilor. trecând peste resentimente şi atitudini subiective.". pp. unde a fost publicată cererea Decanatului F. între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947].

19S-197.eneşan. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem. în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti.319-320. ""' Ibidem. Antalffy.muzeubt. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Bucurefli.164-201. D. am elaborat un studiu. Ulterior."..J. Decei. De asemenea.ro / www.L.193-195. Iorga. Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior.D. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). . pp. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A. pp. Iorga. Tn concluzie. Tn ceea ce mă priveşte. laş1) . pp.O. am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti. o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl. Aceste concluzii.ro 58 . pp. Iorga. Iorga. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945). condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N.cimec. pp. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) .S.317-319. la 21 ianuarie 1 992.)"303 . şi a "influenţat" benefic atât cercetarea. pe plan didactic. Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940).ll. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea. a completat Cristina F. trebuiesc însă nuanţate. Ibidem. Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional. pp.N.. căt şi organizarea instituţională.179-193. 1993. ( . ln anexa studiului său. din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N. "" Ibidem. a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră. Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N. p.319. Tn această contribuţie am lămurit. 304 Tn "C. Iorga. www.oraş301 . Siruni sau A. A. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V. pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N . timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. parţial exagerate. cât şi în .P. ""' Ibidem. . Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) . H. pentru toate categoriile de preocupări de turcologie). Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească. vol. :m lbldem. Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. R. . sub patronaj statal. ) Este deci. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi. şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global. şi publicat un an mai târziu304 .. Dj.

preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc. Astfel. Dan Prodan. Clu}-Napoca.182.49-51. Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?.". subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 . 3'4 Franz Babinger. cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia. Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane.ro / www. a devenit biobibliograful . oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 . In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht.393 (1932).n . XXXV III. Vezi F. Barbu Theodorescu." . de asemenea. nr. ci ca o recunoaştere obiectivă. IOIT/a. 2000. Tn incheiere. laşi (sub tipar). �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 . p. realistă. româno-otomane.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor. (5 masive volume. 2000 . a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească.I. pp. . Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl". anul XXXIV. Activitatea sa de . au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte.ro 59 . 1 71-179. Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940). acest] Institut şi ministerul de r�sort. program bine gândit.n. pp. s. A R. idem. D. Corespondenţa Franz Babinger . a debutat cu 300 Ibidem. LXX. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937. judicios şi precis formulat. anul 1931 (nr.". Bucureşti. nefinalizat insă308. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin..26-38).". . 1 1 9-1 70. Botoşani. On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649. la 3 decembrie 1 93 1 . Bucureşti (sub tipar).iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat). 13). ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl. XXXV II.".cimec. "' ldem. Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare. Am analizat. www. sub patronajul moral şi material al statului român.Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A. însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N. no. 2001. 1996. a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893). nr. Corespondenţi N. Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945. şi am urmărit influenţele şi ..R. (B.I. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 .S.• anul XXVIII. Deci.UXI. 1 908-1 91 3). 312 ldem.1 27-134. vol. in "DAZ. Nicolae IOITia zum 60.56316 Dezember 1931 . Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger. ( ff. pp. O.P. In "A.24.. mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu.R. vol. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger.IXI.B. pp. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) .4 (325)/aprille 1994.2/Summer 1994. In "T. Berlin. am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920. laşi (sub tipar). X. fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie.lll. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. autor al sintezei de istorie otomană G. idem. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. 13 ldem. . fostul secretar particular al lui N. Dintre aceste contribuţii.s. In "M. in "Hierasus·. complexe.muzeubt.".]"309.I. Geburtstag. p. 310 300 Ibidem. Leipzig. in "M. Jahrg.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti. Iorga.

Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat. r. XXXIX+150 p.. Nicolae Iorga. Nicolae lorg1. cronologie şi bibliografie. pp. literară. 1941 (ă la memoire de N.+10 pl. un instrument la îndemâna cercetătorilor. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga.S-14. Vll1+370 p.. pp. 1 972. "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" . E. 022 Ibidem. Acest volum va fi completat. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre. 1 7 Ibidem. 848 p.. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 .SS-100. Despre viaţa lui N. in "Floarea soarelui". 1929-1930. Bucarest. 1944. Buc:urettl .1 901 325. BUCUI'efli . . pp. Bucureşti. passim. { www. edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu. Iorga.P. Scrisori cltre Nicolae Iorga..l (18�1901). concursului universitar din anul 1 894-1 895. vol. Bucureşti.+fig. idem. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324. X+630 p.. Iorga (Studiu şi documente). ' Aurelian Sacerdoţeanu. Bucureşti. Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. ldem. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres. Bucureşti. Iorga întocmită de B. 1871-1840. în perioada 1 890..compl. Tn selecţia datelor. permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg.XXII. rezultatul . P. 1 . Bulletin de la section historique•.!. pp. 1 979.14. li (1902-1912). Editura Tineretului. Vll+208 p. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928. E. Documente literare. periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N. D. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. Editura Minerva. în completarea bibliografiei operei lui N.15-123.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. Studii fi documente. 382 p. 1931. Iorga. sociali şi economici a lui Nicolae Iorga. Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 .. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente. = ldem.muzeubt.ll: Bibliografia politici. pp.276-350..189-175. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). 1 979. urmările etc.E. 1 3-55. Bucureşti.1 2>520). Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N. Prin urmare. Theodorescu. în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie. enumerate. idem. acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare.. 324 1dem. voi.+83 fotografii. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga . m . miza. 1 928 . Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. 321 lbidem. din ţară şi din străinătate. 1 930. Iorga Tn anul şcolar 1929-1930. Editurii Mlnerv8. importanţa. Tipografia Căt1ilor bisericeşti. l!uanfti. de al doilea. Ibidem. a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. ' ldem. 1 935. voi. tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi. BIJCIAfll . p.+planşe bibliografii la pp. amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga.. Bibliografia şcolartJ 1 lul N.� . 320 Ibidem. 576 p. 1890-1934.ro / www. lorga315 .Ş.12. 1976. comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale. '" Ibidem.. studii. Theodorescu în 1 935-1937. 1890-1934. Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata. 3 1 1 p.5-14. tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 . Bucureşti. '1 5 Barbu Theqdorescu. Iorga). concepţia istorică. politică etc. p. Anterior.] în epocă şi în posteritate"320 . ldem. t.cimec. idem. . am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant.+facs. 1937. XXIV+381 p.D. ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei . in Anuarul Universitlţii din Bucureşti. vol. Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică.!. 1988 .ro 60 . :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9. pp. Ed�ura ·cartea romAneascA". în intenţia lui B. voi. In "Academie Roumaine.

332 Ibidem.R. Opera lui N. Iorga consacrate. fondarea. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . Par lă. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman. lorga. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N .R. N.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. in "B. anui iVI2. kemaliste331 . Iorga. republicane.121. conferinţe etc. et qui favoriserent la survivance des nations conquises.326. VI. stagnarea. idem. (5 masive volume. 1 1 �9. Contribuţii bibliografice. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. aflată în relaţii complexe. 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle. "" Ibidem. Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. autoarea a afirmat: . Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman. pp. economique et spirituelle des provinces"328 . 1943. Gotha.O. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale. 1 972. m ldem. M. ti extras. Iorga. ascensiunea. pp. multilaterale. Bucarest. 331 Ibidem. Iorga. armee. 1 908-1 91 3). colaboratoare şi discipolă a lui N.410437. 1 01-122. Bucureşti. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă. 1941 .ACTA MOl. Tn concluziile332 acestui studiu. 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. . Iorga (1934-1941). N.ro 61 .". Tn 1 943 autoarea. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman. Bucarest. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N. www. formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. p. cu un caracter aparte. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită. N. classe dominante. pp. Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique. renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale. de asemenea. avându-se în vedere.cimec. M.ro / www. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. Bucureşti. Tn legătură cu această sinteză. pp. O.M. acestui subiect. Ibidem.muzeubt. finances. 39 p. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. studentă.+1 map. N. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G.. Iorga. 192 p. la începutul anilor 1 970. 1941 . şi alte contribuţii ale lui N. �.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu. Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira.144-149. Bibliografie. histolien de I'Empira Ottoman. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie. in "R.M. a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 .".70-143.A. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330. M .R. Pubishing house of the Academy of the S. M .R.

Abordarea . 340 Ibidem. Iorga. Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est. p.44--<45 . 34' Ibidem.200-201 . conform căreia. in op. lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. O. . autorul a insistat. la nota 330. M . originea. . Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N.1 87-250. autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N .cimec. anul XXII. historien de /'Europe du Su�st. kemaliste34 . un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman.25-48. . pp.200. . 45-47. şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history.211973. ""' Virgil CAndea. pp. Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 .ro 62 .B.M. N. Iorga. "" Ibidem. pp. pp.R. nr. . Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N. ..muzeubt. D. R. în universalitatea ei.critică a fost realizată segmenţial. 330 Mihail Guboglu. Bucarest. . but a work of interpretation. The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research. româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . pp. . Nico/es Iorga. Oeuvre de vaste anvergura. ln analiza sa. ) [G.35-44. istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin. Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N. 334 333 Ibidem. 148. Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. ldem. cit. a precizat Virgil Cândea. ( . l'homme el l'oeuvre . Iorga. pp. in special.". is not on a work of erudition( .ro / www. relaţiilor complexe.I. realizată de autoare. M.. . Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35.U. ( . consecinţele etc. derularea particularităţile. 1 naşterea Turciei moderne. Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce. ln anexa studiului său.146. pp. pp.R. ""' Ibidem.30-35. grounded on profound thinking" . fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat. O. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N .243-246.1 75-186. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman". multiple.P. www. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est. "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman.) . ). In "A. . cum era şi firesc. Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N. 1972. ) The G. a Imperiului otoman. analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339. in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N. este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie.compl. "a Romanian Historian of the Ottoman Empire"). in general. 342 Ibidem. in volumul omagial Nico/as Iorga. O. Bucurefti. 337 Ibidem.

Ankara. Ibidem.P. w Tayylb GOkbllgin. n-os 1-2/1971 . ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 . pp. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane.I. p.ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene. ""' Ibidem. historien pragmatique. dr.29. pp. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. 340 /bidem. Succinta. nr.E.. ""' Ibidem. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 . şi compl. In revista "TOrk KOitOiil". sinteza fundamentală a lui N. Nazimiye TOI)an. La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman. cunoscător de limbă turcească.493-496. pp. Iorga. pp. care alcătuiesc viaţa intregii omeniri. Ahmed Temir.33.R.S. in perioada 1 8931 9403<13 . dans un esprit de parfaite objectivite. istoricul turc a concluzionat: N . Nazimiye TOI)an. O. dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor.E. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N . dane " du sens de realites. Iorga.E. fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. islamistică sau turcologie-subl.R.O.cimec. IV-ncO yili. Ankans.29-33. cât şi "orientale"-otomane: cronistice. 340 Ibidem. 1 1 315 Mart 1 972. Tn concluzie. După observaţiile generale. Istoricul turc a citit G. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N.318-319). Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N.41/ Mart 1966 . epigrafice etc. cu măreţia şi decadenţa popoarelor.R. nr. încă din perioada interbelică. D. numită Imperiul otoman. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român.. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman.]"3o4 . Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . N. . X-ncu ylll. făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani.ro / www. Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 .27-33. pp. s'est efforce de rapporter. evoluţia pe multiple planuri.ro 63 . În celebra sa contribuţie G. p. la ccentenarul naşterii sale. Bulletin". occidentale şi orientala-otomane. şi operei sale orientalistico-turcologice. in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român.47. Iorga. . cu toate bucuriile şi durerile ei"344 . Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului.muzeubt. cu urcuşurile şi coborâşurile ei. p. in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches. IX-e annee. autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume). făcute asupra surselor istorice. pertinente. in "A. ( .318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului. M . G. documentare. Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană. 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. ale acestei experienţe istorice unice. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român. în istoriografia românească şi străină346. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N. O. caracteristicile generale etc. www. Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. in revista "TOrk KOitOiil". Iorga despre originea istorică. Bucarest. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică. Contribuţia lui M.

referitoare la contribuţia lui N. pp. Parlamentul Romaniei. Iorga de "cercetător al istoriei otomane". R. S. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane. prof.". vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie.1 878. r'1 volumele 1 1 . Iorga. pp. Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928. român şi turc. cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl.ro / www.dl. prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . 1 877-1878. 428. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne. Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu. culturale etc.V. abundă in sugestii interesante. generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia. I I I şi IV ale G. Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. 1. 27 noiembrie 1990.42 1 .bey/ik-urile turceşti . a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale. laic şi democratic.31 . S. Halîl lnalcik. 1 99 1 . Bucureşti.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare. Bucureşti. N. in domeniul orientalisticii-turcologiei. Simpozionul romlno-turc de istorie. loc. neadaptată timpurilor moderne. diacronică şi integratoare. p. Imprimeria Coresl. 25-28 mal 1 978. iar religia islamică.44-47. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. "Decanu/". militare.. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B. Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. Bucureşti. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea. în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" . a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. 1 993. decăderea. Baykal.9. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. ep. socio-economice.cit. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale.muzeubt. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane. de asemenea. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N. apud Mihai Maxim. ' Tahsin Gemil. Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. Introducerea şi voi. la Ankara. Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N . pp. otomane perimate. precizând că nu trebuie făcută eroarea. Şi nu in ultimul rând. N. în voi. in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. Iorga. 267. subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza. a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid . A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948. evoluţia. conceptual şi informaţional. De asemenea. cosmopolit al statului otoman. în Mihai Maxim. dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. www. universal. vezi ibidem. 10/1 978. instituţionale. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. pe de o parte.9. nr. în "R. Iorga a prevăzut. Au fost amintite. Iorga. principalele contribuţii istoriografice ale lui N. pe de altă parte..statul otoman in Anatolia. Iorga). de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. faptul că doar un stat naţional turc. in voi. . Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. europene.ro 64 . Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N.cimec. O.

"" Vlrglullu Florea. Bucureşti. t. 1 52-153.VI. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri. Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea. lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu.ro / www. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. 303 Ibidem. Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr. ldem. E.. A precizat motivele. 1935. Macrea. pp. traduceri etc. schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici. Histoire de mes ouvrages. Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889. Paris. Les pllrp i eties d'une natura/isation. Bucureşti.Istoricul unei Tmplmlnteniri. 3-4/1 983. cărţi.43-5 1 . 1 62-183.OLDAVIAE. cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929). 1901 . Bucarest. a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său. ldem.. 47 p. Bucurefll. in "Anuarul de Folclor". apărută ş i in limba franceză 357 . a doua publicată) impotriva detractorilor săi. a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. Lazare Sarnllan. 1 984. Prin urmare. pp. predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. avec 5 annexes.. 359 Lazllr Şllineanu. "" Ibidem.. Constantin Şăineanu. /. Memoire autobiographique. Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective.. 1-39 (Schlţl biogratrc4). Vlll+96 p. Larousse. 1901 . contribuţia lui C . "" Ibidem. 61-62.ro 65 . Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. SE.266-319. fn prima parte a contribuţiei sale. 352 www. Lazlr Şlineanu (1859-1934). nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. . in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice. Ed�ura "AdevArul" S. in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole. nr.cimec. in-8'. Ed. mort la Paris. 362 D . 68-69. Editura ·universul" S.41-125 (Bibl iografie critici).E. . pp. "" ldem. articole. Paris. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900). Vlll+152 p. "" Constantin Şllineanu. Sa vie el son oeuvre. 1 929. 1 928. O carieriJ filologiei (1885-1900). Amintiri. pp.. Bucureşti. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354.A.A. Bucureşti. 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. 67 p. 1 947.. Bucureşti. autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". Lucia Wald361 sau D.1 8-19. literaturA şi arte a Academiei". Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări. subiective şi obiective. Le grande phHologue (1859-1934). Tn partea a doua. Cluj­ Napoca. pp. in idem. 1978 (456 p. Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster. cu un portret şi patru anexe. in idem. ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901). idem. Şăineanu. Une camere philologique en Roumaine. pp. torne 111-e: Recherches complllmentaires.1 27-150. . pp.omul şi ope111 .).Ş. Lazlr Ş/fineanu .. Macrea362 . Lazlr Ş4ineanu. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360.. "juneţea".NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 . Lucia Wald. deja menţionat anterior.ACTA M. fratele mai mic al lui Lazăr.1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m.muzeubt. şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris. Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii.PTE. Memoriu autobiografic. Lazlr Ş/fineanu. "bărbăţia" şi "maturitatea". Vlll+56 p.

studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie.R.R.36. Andrei Antalffy. 1 /Spring 1996.e. . în "S.".). Ibidem.l. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. e. de orientalist-arabist şi -iranist. . să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( . a renunţat la preocupările sale de orientalistică. raportându-le. · ""' Dorothăe Sasu. vol. 1 52-153.P. am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr. Valeriu Niţu. pp. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 .100. ( . Ladislau Koczlăny. Antaltry Endre.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365. Andrei Antaltry.". En guise de conclusions. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia. tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees. filolog orientalist nerealizat. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. . prin 1 895-1 896. D.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală. Andrei Antalffy (1877. vol.ro 66 . în E. une composante de l'activite d'orientaliste. Andrei Antaltry. Simache . pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie. în Ioan Chlorean. p. 1 1 8-66. ) în ţara noastră. L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. 1 958. nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă". p.Săineanu. L'orientallste trensytvain dr. în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu. locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti. în "T. Profiluri mureşene. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii .344-347. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane. ee. de către Ioan Bogdan. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 . www. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere. . D. no . iar pe de altă parte. A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. Cluj-Napoca.ro / www. la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) .]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr. Tn ceea ce mă priveşte. Deziluzionat şi resemnat. Valeriu Niţu.276. volume V. pe de o parte.. Amintiri.48. P.O. poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl. 1978. dacă nu imposibil. Târgu-Mureş.27(). unele dintre ele pătimaşe. Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) . "" C. Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică). car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică. Ibidem. 1 97 1 . Tn 1 901 a fost respins. Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului. a făcut-o.97. şi subl.. cu o puternică încărcătură subiectivă. 300 Dan Prodan. p.A. la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . .cimec. nous pouvons affirmer que le dr.9(). 'Jtfl ludovic Demeny..I. pp.muzeubt. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri. 1957. Bucarest.l (308 p.

Bucarest. in idem. pe măsura pregătirii universitare de specialitate. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll).716-718. passim. in "M. 1996 (503 p. drd. ale Coranului ( . dr. nerealizat însă. Toţi aceşti autori. nr. Andrei Antalffy. cit. pp. Andrei Antalffy. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. nr. anul LVIII. Bucureşti. VI. au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român. .". Atanasie Negoiţă. pp. in "G. Ştefănescu37 .491 -493. univ. Ştetiinescu.". prof. primul orientalist roman. . Dicţionarul teo/ogilor romani. pp. .S-6/mal-iunie 1967. . in "S. 71 Viorel Bagiacu.1 6-20. pp. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea.B. Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . Radu Vasile.1036-104 1 . 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. Gheorghe Speranţă374. că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940). E.214-215. Silvestru Octavian. Bucureşti. " ' Pr.]"377 .E. 1998. Muzeul de Istorie al 18 p. Giurescu37 . in Cllllltori strlfini. Pr. Pr.. 1976. Dr. după originalul arab. Mircea Păcurariu376 .". Gheorghe Speranţă3 0 . 538 p. Editura Islam.R. vechi şi moderne. citându-se succesiv. pp. I . Gheorghe Speranţă. in "S. ) ) Simach&-P. anul l .".M. anul XXXI . + 441 p. Paul din Alep. in Moldova şi in Valahia [1653-1658]. Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V. dr.359-374). lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. 3" M.278-279. nr. 379 1. 1 940.Ş.363-366. şi subl. lsopescu. 6: 6 www. dr. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. (. 380 Drd. pp. 9-1 01septembrie-octombrie 1972. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. nr. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr. pp.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 . Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922). lsopescu (1878-1922). în "R. prof. 468-472. Traducerea sensurilor şi comentarii. în revista "Scanteieri". prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie. voi. dr.O. Ed�ura "Univers Enciclopedic".. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă).). .O. Targu-Mureş (pp. 1 969. drd. Vasile Radu (1887-1940).ro / www.O. 374 Drd. Sistemul religios al isJamului. Bucureşti.. făcută de lsopescu . 1927-1949: VI + 99 p.ro 67 . Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. Cleric/ romani orientalişti.". a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. M. Bucureşti. !udeţului Prahova. D.T. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean.I.cit.muzeubt. la Universitatea din Viena (1900-1908). primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab. Un orientalist p/oieştean.). anul XXX I II. S.375. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( . anul XIX. 370 1. 8 8 M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. 5-6/1 938. extras.· . prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. 382 Pr. lsopescu . Nicolae Neaga. 2252 p.D. loc. III. pe modesta mea garanţie. şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. dr. ) [compl. uneori până la minuţiozitate. Nicolae Neaga373 . 375 Pr. a 9 8 8 fost cercetată de C. V. p. laşi. loc. Mircea Păcurariu. O. Un orientalist roman-S. 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. 1 940. 1971. Timişoara. Ploieşti. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel.35 �). al Antiohiei in Orient.C. op. i n idem. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară. 3n Dr. Bucureşti (pp.cimec.M. Deşi incompletă. pp.A. 1912. Mircea Păcurariu3 2 . Atanasie Negoiţă375 şi dr. traduclftor din siriacll. prof. D. Mircea Piicurariu.S. Gheorghe Speranţă. Pllrintele profesor Vasile Radu. au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean. seria a 1 1-a. pp. Preotul Vasile Radu. univ.. Glurescu. a fost studiată de dr. D. Popescu.371-374. această unică ediţie critică (până acum) a . didactic şi ştiinţific. cit. ediţia 1. Bucureşti. O. VIII. text arab şi traducere franceză. + IX pl.R. X. 373 Pr. in "B.".P. deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. .

) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani. D . p. valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică.". D. op. Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H..O. H. pp.. anul L. 1 1 9. . Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie.". 301 Nicolae M. lncă din 1 944 . . recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). "" Georgeta Penelea. Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H . . Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl. Dj. 376. 91 Nicolae Ghinea. depăşeşte cifra de 200. Sironi (1890-1973}. pp. nr. Siruni Hagop D jolonlan. p. Dj. nota nr.ro 68 . prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei.413-414.cimec. Dj. .299.}". Vezi supra... ). Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 .)"390 .D j. cu multe lucrări preţioase.muzeubt. .XXXII. 380 1bidem. nota nr.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H. XXXV.A. loc.P. prin predarea limbilor clasice şi moderne. a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( .655. p. în concluzie. D.I. turcă şi armeană"389 . In "S. In E. Dj. Siruni la 80 de ani. a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . '"" D.Dj. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani.. .1 941 . Vezi supra.414. care. 1 977. "" Ibidem. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană. P . . lmbrescu. încă o dată. în 1 973. . în necrologuf publicat la moartea lui H.". Siruni ( . Siruni.P.. pp. www. O. pp. Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl. Ghinea.P.cit. în 1 976384) . Mihail Guboglu a afirmat că "H . P .)"392 .nr.. . ) Timp de o jumătate de veac ( . "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române.cit. H . Dj. H.Dj. Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H .R.A.211973. op. ). Dj.S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl. . Siruni (1890-1973). in "R. ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti. edite şi inedite.654. stabilit în România.652-655. IX. ceea ce demonstrează.textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte.162. Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H . 1 978. Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy. voi. In concluzie. Siruni a fost . anul XLVII. Siruni. Dj . in "R. '"" Ibidem..cit. voi. ( .ro / www. . şi subl. Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni.. Dj. 302 1bidem. . '"" D(an) S(luşanschl]. Siruni. Acesta "este primul învăţat din România care ( . . Concomitent.A. Siruni. Bucureşti. 367 Mihail Guboglu. orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl.Dj.168-169.211 970. publicate în perioada 1 940. H. Bucarest. p. Bucureşti.

1976. însă nevalorificate ştiinţific.R. juridice.". Bucureşti.. 1 969. militare etc. LVIII.".769-772. Vasile Netea3 . pp. pp.I.O. inspirat. pp. Mihail Guboglu (191 1-1989). 1 989.R. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică. XXXVIII. de asemenea.". R.". Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932. 1.1 64-1 65. documentare. idem. t ./. 266).E. unde a descoperit. Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică.Ş. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946).R. 1 990. Virgil Ciocâltan398 . Ion ACTA M. Gh. Bucarest.B. XLIII.106-106. Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane. nr.. in E.377-362. "'" Elena Gheorghe.411976. 111960. 66. Damaschin Mioc399.". nr. 1. Bucureşti. cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică. 1962.H. printre altele. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. loniţă4 .. 1 977. L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu.U. pp.. 395 [Pompiliu Teodorj.ro / www. 402 Damaschin Mioc. loniţă. dr. cronistice. o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică. Gh. 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). in "Transilvania".Berciu3 7 . pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. la 1 5 februarie 1 989. după cum. in "R. pp.I. Aurel Decei. univ.N. voi. va trece cu succes examenul Timpului. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite. XIX. i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". IX.1 70-172. Mihai Maxim.I. no. pp. Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402. Sibiu. pp.45-47. in "A. Gubogtu Mihail. 397 Ion Berciu.A. in "A. univ.ro 69 . Supremul Judecător.L. "" Mihai Maxim.OLDAVlAE SEPTENTRIONA L. Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 . XVIII. laşi. ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989). 1 976.".).A. 1 993. I nformaţiile. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane.I. Decei Aurel.muzeubt. cu care am discutat. tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. Aurel Decei (1905-1976).X. Istoria Imperiului otoman panl le 1656. Alba-Iulia. pp. in "R. Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român. XV. coordonatori: prof. 1. 1976 (412 p. www. in "R. Aurel Decei. Cu temeinice studii şi articole. pp.121-122. Mihai 406 Maxim403 . XV. pp.lS - J Aurel Decei (1905-1976).O. de asemenea.3/1961 . XIX. Mihail Guboglu. Cluj-Napoca. a raporturilor politice-diplomatice. pp. nr. Bucureşti. 1 . Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. S-a întreprins.". XIX-e annee. pp. pp.279396 Vasile Netea. 1 976. S-a subliniat./. Bucarest.429-43 1 . ""' Gh. bogată şi temeinică. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani.C. epigrafice etc. idem.275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. 36.H.I. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei . 273.cimec.61-71 .I. E.92$-924. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll. pp. in "S. in E. 398 Virgil Ciocăltan. Bucarest.7B1 -765. 79. ""' Mihail Diaconescu. că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395. române-otomane în evul mediu. Cuvint Inainte. loniţă.A. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. Mihail Guboglu (191 1-1989). "" Anca Radu. 1977. in "A.S. "" Damaschin Mioc. Bucureşti.35-36. nr. lect. In "Apulum".".711969.A. in Aurel Decei. In memoriem Aureli Decei. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei). pp.1 933. 269. dr. in "C. membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie. ""' Mihai Maxim.7-10. întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare.

cultural. omul de cultură şi diplomatul turc H. care au activat in România în perioada 1 878-1 948. studiile de orientalistică­ turcologie în România.S. pe plan politic. Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945). organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. pp. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. econo­ mic. organizarea.A/exandrescu-Dersca Bulgaru. patriotul.cimec.R. 1978. Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe.S. înfiinţarea. Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M. ministrul Educaţiei Naţionale. Din tradlţiHe. începând cu anul 1 935. ulterior. specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . cu tematică istorico-culturală. FI. H. Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944). O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. dezvoltarea presei în limba turcă etc.M. A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. 181-191 . Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor. Iorga. aspectele colaborării ştiinţifice N. în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. cu această ocazie. O cunosc personal pe d-na M. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. discipolă). De asemenea. Acesta a amintit de specializarea la Paris. cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor.interesante şi inedite. Universitarul. angajarea cu per­ sonal de specialitate. religios.32-33. . le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 . pp. "'" Florin ConS1antinlu.muzeubt. fiindu-le studentă şi. dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944). Marla-Matilda. în domeniul orientalisticii filologico-istorice.ro / www.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană. Iorga de la B A R . I niţierea. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . .1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966).I.S.ro 70 . funcţionarea etc. fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . www. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan. Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . Institutului de Turcologie de la laşi. H. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938). 197-198. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal. români şi străini. M . în continuarea iniţierii în acest domeniu. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă. in E. a cercetătoarei bucureştene.

i s-a făcut cunoscut. TOrker. Editura Otto Harrassowitz. "" 1939-1959. . 1949. TannOver. M.A. la monografia c�ată supra. s-a scris puţin şi sporadic. 124 p. Cuza" din laşi pe anul academic . 334. dr.R.passim.21Şubat 1967. 1960. publicat de Mihai David.I. "' Mihail Guboglu. "" Mihai Maxim. Mihail Guboglu421 .X. pp. Acaro!)lu . "' Tahsin Gemll. 528. T. Die V Samauna. 30. Ekrem. passim. sau pentru perioada 1 9391 94s41 6.. in "A. Rela�ile romllno-turce.. Bucureşti.". pp.I.S. ed. lzmir. 1987. 233. Iorga.98. Aurel Decei . 5. Bucarest. 230. (vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu. laşi. Mihail Guboglu. în ţară şi peste hotare.I. p.853-854.I. Institutul de Turcologie de la la . p. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4. Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H. 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin). Bucureşti. 1 1 bis: "sporadic. D. la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii.R. pp. Fethi Tevetoglu41 2. Ankara. Vlll+180 p. 1 7. XXIV. p. redactor responsabil: conf. ale lui H . editată de dr. Ankara. tătară şi găgăuză de aici). 1 984. lbn Qlldi Bucureşti. VI-nei yili. "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Imprimeria Naţională. '" Voi.A. Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. 276. 34. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . . a III-a. 410 Vezi supra. fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993. in "TOrk YOrdO". şi gllglluzii). Gafiţanu.42-137.I.415 (1935). 1988. "' M. Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. 1 938-1 939 . Gonebakan (Floarea soarelui). in "A. A. S . Din istoria.1 1 5. nr. Fethi Teveto!)lu.O.A.Nicoară Beldiceanu420 . ediţia 1-a. K. herausgegeben von Franz Babinger.A. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate. Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare.I. Corespondenţll N. ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger . 2000. 1942. Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712). ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". S. p. .616-617). a 11-a. "' Vezi supra. prin publicaţiile editate sub egida sa41 .".muzeubt. 1986. 1. sau conferinţelor originalului literat turc415 . XXV]. 229.XXIII/2. in "A.M.I. în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 . adresată lui N . Acaroglu . Editura Univers�ăţii Mihăilene. Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc. D. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex.I.ro / www. nota nr.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. Ankara. nr. Tahsin Gemil423 . 1pp. cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . 2. subliniindu-se faptul că "Institutul de www.O. laşi. IstanbUl. "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu. TanriOver ve Gagauzlar (H.7. 42.M .A.X. cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă. 205 p. "' M. 1 968 . pp. H.220-221 . legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 .+5 hăf1i. unde s-au ofem date generale despre institut. S. I . 1929.G.cimec. Notll bibliograficll. Umba turco-osmanll. "' Mihail Guboglu. p. Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce.X. [voi.idem. Tannover.311956.". din 1 7 septembrie 1 935. ff. S.Nicolae Iorga (1920-1937). vol. nota nr. pp. laşi (sub tipar). La Campagne de TimOr en Anatolie(1402). XXXVII. Leipzig.". amintirilor. gen. VII. in "S.I. 40. 21. la nota nr.. . Da� Yolu (Calea clltre munte). Iorga. idem. Franz Babinger. Warszawa. 1 943. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani. von Chalil bin lsmă'il . Mihai Maxim422 . nota nr.S.M. idem. 525. XXVI2. 1 943. 18. 1 928 (cu caractere arabe). ed. in "P. p. cu caracter statistic. laşi.".Teil: Ultext. 1 2. ''9 Jan Reychman. În primul rând. ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. Date succinte. 1 "'H. Turker41 1 . nota nr. .ro 71 . ldem.

•şcoala noul" de istorie.subt. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său.F.S. narative şi memorialistice. Am insistat.1 948). în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu". a reamintit împrejurările în care. fostul decan al F. Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1).P. . Ed"ura Eminescu. caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc. s.ro 72 . an 11.]"432 .X. ) o bibliotecă bine dotată.. Mlrturii documentare (III).ll. . Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi . Alexandru Zub a analizat condiţiile.3A. D. 1985. 432 ldem. pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 . ""' Dan Prodan.muzeubt.I. 181-182.429-430. Dintre cele edite. doc. 1 977. 477 Ştefan S. Tn Memoriile sale.J. idem. nr. XXII/1. 428 descoperite la A. 1.N. Mlrturii documentare (1). am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România.86. XXIV/li. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei . pp. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi. 342. . pp. p.n .I. în aprilie 1 939.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937. nr. pp. in "Mentor XXI". conducerea Rectoratului ieşean a perfectat.Rectorat şi Universitatea din laşi . am folosit. 428 torgu Iordan.A. pp. 4211 Al. 1 987. Gorovet. TanriC>ver şi Franz Babinger. martie-mai 2000.923-924. ""' Ştefan S. La' rândul lor. www. Memorii.293-294.cimec. 326.164-201 . p.141-143. Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( . folosind documente inedite. obiective şi subiective. Din tradiţiile . p. D. nota nr. Botoşani. Biblioteca. R.85-97). laşi.11.B(9).".J. Gorovei426.ro / www. Bucureşti (pp.N. 424 Vezi supra. în 1 939-1 940. şi compl. pp. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean.I. Ştefan S. Petre Ţurlea.. in "A. p. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 .".I. •şcoala noul" de istorie. nr. laşi. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 . vol. pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut. lorgu Iordan. 195. Bucureşti. izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate. Din tradiţiile .L. D. 1 989.I. Lucian NAstasA. Gorovei.I. in "R. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului. * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări. Zub.". 43' ldem. păstrate la A.A. împreună cu H. laşi. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi.X.R. laşi.I.405. izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite. am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora. 1-2/ianuarie-februarie 1991.S.339.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii. din laşi la sfârşitul anilor 1 930. in "A. praf. 425 Constantin Şerban. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei.

Furnică. .A. m. poz. 1 850-c. Lllhovary. pp.R. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei. ulnla din voi. In "A. 236-287. Tratatul de pac»-suuhn. 1915. Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy).VI.w R.".R. N. !. Bucurefli. ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor. voi. anul XVII. 1473-1868. . pp. Bucurefll. de asemenea. P .13f1811U1e-m 1ri artle 1934.a Nouli". 1941. s. metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu. gen. Fllltti . voi. nr. Bucureftl pp. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii. italiană. idem. Bucureşti. Sturza. B. Ghenadle Petrescu şi C.A. V/ 194 1 . rY. pp. . 10 voi. Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI. in C L anul XXI. IV/1940.ll. Andrei Antalffy) . Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. in "R. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie. Concepţia.a XIX-8. 432. pasşinl. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului). G.33-42.25&-283. 1907. In "B. vol._.. Bucarest. C. pp. Alex. . ROMIII . MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun.3-14. Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe. idem. greacă. " : . nr. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N. subcap. prin intermediul amintitelor traduceri.+28 pl81lf8. s.Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave.". rY. In "A.".I.lboie 1931. despre N. e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl). Anafore şi 8lt8 Acte. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. cu caracter de pionierat.319-330.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. 1940. 1852-1895. lafl.". N/1 . Mihai Regleanu. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş. P.Z.". 587. poz. 1199-1836. Sirunl. BIJCUI'8f1i .c.. . . Tipografia "Buclumul RomAnesc". idem. Radu Rosetti. Tipografia "Rominl. In total 45 de vot. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi. Bucureftl pp.lll. Bucureftl pp. voi. Al._plei.R. in "A.ll-m. 1944.". m. 1 926. 580-591 . Acte şi scrisori (1527-1690). PapiiHiarian. Bucurefll .M. 356.lll. Documente din secolele el XVI-lea .2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga).I­ Bucurefti.A. pp. Tn "A.l/1-2.. 11.I. polonă. Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti. //!t-In "8.M. Filitti.M. fasc. Bucurefll . 351-357. Ghenadie Petrescu şi C.". in "T. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei.". scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11. gen. Bucurefli. Dj.181-183. dr.1n-185.XXXVIII..XXIII. Bănescu). Andrei Antalfl'y. în arhive. In "B. lucrări ştiin�fice sau periodice.1-28). idem. sârbă sau maghiară. idem. idem. 405. 1943. voi.".ll. Bănescu. t. IV'. pp. In "R.173. O.S.1n-191+8 fotocopll.". In "A. m. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. română.al X/X-lea privitoare la familia Mano. 1940. XIIU1984. 1. Buanfli.ro 73 . Tn ambele cazuri. Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul". Bucurefll.172-173.363-391+1 pl.M. Sturza. In "R. 445. Nicolae 81/an.I. Documente privitoare la istoria rotrllnilor. passim. 324-327. Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente. Nicolae /ofT/a2.S.". Haşdeu. 361. 374.M. t. 400. XV.A. autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original. Andrei Veress.muzeubt. vezi Barbu 111eodorescu.I. Colescu-Vartlc. 1 92&-1939. pp.R. Iorga.S/1887. Bucureftl pp. In prezenta contribuţie.. Z. A. In "R. lorga-ed�or de documente otomane. 1863. an XX. 1976. R.". pp. Bucurettl.cimec.". 8 p.R.I. Sibiu. pp. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484. pp. Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822.2 fi 111. Furnlc4. Bucunlfti.I. .. 318-319. Hafdeu. .S. V/1. Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei. 1876-1942.VI I/2. Bucurefli. 399.307-315. 439. germană. fasc.8-23. ci mijlocit. 124 p. ldem. 1940. s.ll. 1 950-m . 376. Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. Nefiind turcologi (istorici sau filologi). EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii). N. C. Aurel Decel . Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll..1 2&-165. 1939-1940. 39 p. Mlhlll Regleenu. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină. lnf'nl. 444.l {IY.303-310. el /u/. 386.17-25. Colescu-Vartic. Andre! Veress. In "A. voi. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. Bucureftl pp. pp.". nr.". in "R. idem. 1 17. 398.8.�94+4 taca. H.G. voi. din sutele a XIV-a. voi . fie din fondurile documentare ale unor arhive. O . 1. Bucurefll. Bucureşti.IV. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan. OJ.R. pasşinl.7. MII10polltul ArdH/ulul. franceză. 188&-1909..R. suplimentare._. B . 385. Mano. 6-88+4' taca. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări. Bucurefll. seria tura'! . 1945. 1931. 585. voi. passim. din Biblioteca Academiei Române (M.7-8fiUii. I.2.ro / www. voi.R. 494.A. D. . Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr. passim. Papiu-llarian). 1942. Bucurefli. slavă. pp. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane.I. Mano.I-XXI. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. 438.I.A.".C. publicate de O. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi. G. Siruni}. le doullzeci de en/ de arlllplslorle. pp.+XXI plenfe.". C.I-XXV. 1865.C. A propo& d'un flnnln du sulten """.48&-508. domnul Moldovei. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H. t.I:R. MOldovei şi Ţltil Romlneşli. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc. fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul. ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www.

Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic. Turcia. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435. Elucuretti .M. dosarele nr. Britiaflu.. Am precizat.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. fără varianta in limba turco-otomană. . edille Tngrijită de Barbu Theodorescu.ll (1902-1912). Iorga. c:ontervate la A. Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. documentelor otomane.N. despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 . despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937). Bucureşti. sau de o fotocopie bine realizată tehnic. condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia. din anii 1 937. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică.1 948.N. Grupate in.R (431 voi.71. Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate. Siruni ( 1 93 1 -1 943). C./1 776. in fondurile: Universitatea din laşi . fără realizarea criticii inteme.M... aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi. şi Athiva de familie N. s-a modificat "in bine".S. atât la nivelul turcologiei europene.ro .G..D. in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man . 1993.N. studiu şi documente. voU (189G-1901). Mehmed Ali Ekrem. www. aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N. istorice şi filolofice. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc. laşi.D. culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) . Bucureşti. in marea mtijoritate inedite. conservata la A.Rectorat şi U. 1972.A. fondul nr. Institutul de Turcologie.R. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh.sute de Qosare.dupA cum am precizat deja. . R. edille lngrijită de Barbu Theodorescu.muzeubt.Facultatea de Litere şi Filosofie. Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H. Andrei Antalffy (1 933-1 834). Tar\fiOYer. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A.ro / www. 152 p. iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436. Aurel Decei (1 9401 945). Dj. pa�al utilizate . Aşa au procedat N.A. . Iorga. M. !)ocumenl8 literare. C.I. l.cimec. 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. de către N. con�n informa�i interesante. X+630 p. ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit. H .1 943) etc.). Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu. critice. Relaţiile rorn4no-turce. Alexandrescu-Dersca ( 1 943). "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme. Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt.l . Bănescu (1 926). Iorga de la B. acordat familiei sale. intr-un alt context. T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane.Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani. cât şi a celei româneşti. Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. in special volumele dintre anii 1 920-1 938.R. Ed�ura Minerva. D. vol. a textului. H.. fără intocmirea unei ediţi.J. Iorga sunt Fondul corespondenţii N. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N. cu citarea surselor de preluare. 74 . in 1 907. • .

fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam.. ori deţin informa1ii .... con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M. 281 p. Frenz � celfDu fi egent aecm?. aucur. �. 648 p.nlslllf. pllfl � � e lul Frenz Bebklger). Din ". In "M. P.. din 30 nolen'ibrle 1935. Eluanftl.429-430.". lefl.. Alexandru AndroniC. ca martori ocUlari sau ca cercetAtori.I... in Nicoară Beldiceanu. 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --..I. 409 fi 431. IUb IIJ*. Documente . EdiUII Minerva. despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea.. IT.164-201 . Mai suntem informa�.. 427. IT. Buanftl. XXXI I. 8ucurefll. ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei. 19118.". Buanftl. IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr.blnger. lll tredua in llmbe frwloezj . Anton "Niţu. mentorului său.ro / www.. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948. Frenz s. ldem. Buanftl. ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea. mai mult sau mai puţin .441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). 2000. Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438. lndld de Ec:elerlne Van. Jntr. � .I.muzeubt. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je.. 01 cn. la Istanbul. lorge. Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI.1 . 1998.Vezi . Nicoari Beldiceanu438. en XXIX... XXVII p.In 1937-1938). ... Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl. Toate aceste persoane au fost. Tn fosta capitalA otomanA. voi. 2000.ro 75 .. P. Tahsin GemH. pji. .. ·P."./1994. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane. �. ldem. IUb tlf*: 'ldem. 45-48. Viorica Balan.n.4 (325)/eprille 1994. la lămurirea subiectelor cercetate. Aurel Golimas.. voi.. Bucere11 (�. 1995.I. 440 Vezl IIUpf8 note IT. � fl . ·ce au c:oritribuit. din Istanbul. Eluanftl . IT. /otpl. XXXIHI ann6e.nt -...n. 2000.48-61. 288 p. vol.300-30 1 (-. Edllln Mlnenre. ln ':M.I. Dr. "*''ltNuul de E*me . .... PenllltNcu. Iorga.. puţin folositA in trecut: Tn Turcia. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat. vol. preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -. CorNpondenţi. "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid". TlluleKu. 1 umplut de ct. e publlaM doul � . Edllln MlneMI.cimec. sau grupajul documentar referitor la 'N. �· 4511-485 ti extra."....N. � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o. •Tn ocDnbrte 1 141 ).n Prodlln. 111111 XXXIV. Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 .. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440. 1979. R.. IT.blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu. a..". a. eu Prol. tumelar de t. penlru 8COI"d-.. . "'Feplul -. �. pp.. Tn "R. fQofŞ-28 .E. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite. Alexandrescu-Oersca Bulgaru.. n-oa s-. Bucunlfli . In "Rorlw»-Turclce". �.. 1'1018. 1993._.E.. pp.S. Franz Babinger sau Mihail Guboglu. 8ucurefll .6 (despre un _.. pp. D4n Prodlln. P. ·Ecaterina Vaum441 . XLVI + 402 p. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei.. lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930...o anumitA mAsuri.X.lui Nlcolee !orgii.. "M. unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive. ldem.I.lallogle de le . N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul.upre notele IT.. www. � ..297. lefl. 2000.320-322. /otpl. Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. Frenz ·Bab/ngflr. In ltudiUI 1111 Frenz s. lldJIIe.tl. lludlu . Bucunlftl . despre temele de studiu enurnerlde anterior. Tn perioada 1�1995.ul XLVIII. Cornelie P�. rv:.N lui NicoiN iot(Je.lll.ql /1 /efi fi � le mottfN lut N. in "inima osmanismului• .lnlrocludlv de Anchi Plppldl.lll (1913-1914).atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N.. 1Ha}.• en XXVIII. Buc:uretti . Tn "M. lllctDr PepacoltN (14 oct.XXXIII. publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. a.-. UM81er el lrwliUulul de Tl..IT. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945).A. Tn "A. prof. ldem.373-374.1 1 (344)/nolembiie 1995. suprll note IT.".. Dan Prodan442. IT..Din Arhiva de familie Victor Papacostea. . 1991.. deosebit de interesante şi de importante.. Am preflll. 441 N. de asemenea. . a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea..lefl le Buclnfll. lt*nlle _...n.V (191&-1918). Edllln MlneMI. mai amintesc.IV (�91>1918). rn "Ronw»­ Turclce".. .tlne F. 434-4311._ primii de ...".E. t. de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•.31 �). Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga. dac.. Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie).1. In voi.311971. IUb tii*".. edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea.. doc. in "R. voi.

pp. les Pays de Cosaques el a Moscou. 459. Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1.31-95. pp.7�1912. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris. amintite în paginile antedoare. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive. S. ldem. �Iuda pre/lmlnaire. Vl+271 p. gen. vol. Firu. 444 publicate în România în perioada c. pp. Gh. Popescu-Ciocănel. Corenul. pp. Edi�unea Academiei ROITlâne. an IX. Goran 1. Vasile Radu. 1906. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova.O. pp. Bucurefti.247. 32 p. dr. Editura Otto Harrassowllz.".XXIV. 1900 . Bucurefti. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne.5.". La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. 99 p. Historia Turchesca.ro 76 . nr. 1 943. 1 953. din Europa sau chiar din România de căre (N. Spre deosebire de această cunoaştere. pp. p.9-10/mai-iunie 1 923. voi. Karadja. cit. in "R. 1. voi. In "B. an IV.R. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale.. Bucureştl. 1919. . 1.XVV1937-1938. Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr.ro / www.".802-805 du British Museum de Londres. ldem. Gh.390. 1 939. Bucureşti.C. Intre anii 1652-1659. N. 1 933. referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe. Traducere din ungureşte. p.247-2111 . pp.303.Teil: Ulfaxt. idem. maghiară sau bulgară. Andrei Antalffy). Paris. 1 1 9-1 2 1 : 1 23.674. A m folosit. publicatA. otomana-orientale şi europene. 458. pp. Popescu-Ciocănel. nr. Ţare Cazacllor şi Moscova.259-276. Va/aur des manuscrits et des treductions. pp. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/. româna-otomane în eppcile medie şi modernă. Omagiu lui Ioan Lupaş.374. Bucurefll. S.R. Constanţi!.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite.LR. 1 1 3-1 24.N.. Zerva. www. pe diferite planuri. idem Toc.400. August 1940.1 950 . an VIII. de dr. Leipzig. ln ambele cazuri. l . nr. in voi. Cjalicolf. t. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi. III. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci.R. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie. Oonado da Lezze. B. Bucurllfll .. t.. biblioteci sau muzee publice ori private. Constantin Moisil. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. 1 1 5. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie.I. 1653-1658. Al. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". 1 24 p. pp. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative. 538 p.1/1. Th. C. pendant les annlfes 1652-1659. traducere duplf originalul arab. an IV. pp. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. Papiu-llarian in "T. 1. 1. Bucureştl. Paris. 12 p. 1. fasc. 1. Urau.173-175.M. Tn "Patrologla Orientalis".217-235. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab. Friedrich Giese. 1912. Hafdeu.253-254.: Goran 1. franceză.XII/1 933. Tn "R. la Implinirea vlfrstei de 60 de ani. Andrei Antallfy. idem loc. fasc. 1�146).I.". 1 . d'apres le manuscrlt no. 1 949. Paris..M.ll. adnotatlf.3-56.454.1027.1 �202. pp..201-364. Bucurettl. tmpreunlf cu o Introducere de dr. Bucureşti. Evtia Celebi.R. Va/schia. I. P. nr. Cernăuţi. 400. nr. O. posesori ai unui . Emilla Cioren. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv.398-409+14 pagini fotocopll. Texte arabe el traduction fran�aise par.264-265. Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0).C. 237-302. orientaliştii romani Gh. 1 943. /a Va/achie.I. . pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu. Nicolae Iorga'. au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i . Bucurefll.Y. Un istoric turc despre noi. Ion Ursu.603-720 (traducere incort'!pletli insi. Constantin Molsil. 1 976. N . 1/1942.Isopescu. Paris.I. Istanbul. Al. 1912. voi.R. Cialicoff. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana). texte arabe.433-434. (13�1514). Iorga. · greacă. (reednare Tn "A. idem. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf). 1 24: p. Trflpcea. extras. 1 863. passim. nr. herausgegeben von Franz Bablnger. cit:. Cronica lui .13/lanuarie-Martie 1 937.muzeubt.I. 1865. O. Popescu-Ciocănel. nr. nr. Bucurefli. clfllftor turc. In "B. Aurel Oecei. In voi. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh. lbn Qlfdi Samauna. pp. an 11.3-56.". Haşdeu. anul XXIII. Bucurettl. 1 930. nr. 1 1 2. pp.".2. in "B. an XXIX. . Gh. Bucurefll. Zerva.1 080. Oradea. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc). Spicuiri din cronicarii turci. V. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici. lsopescu.+IX pl. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină. von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd. nr. Paris. N.11.. Bucurefll. nr. germană.O. TnsoţltA de o Introducere. Vasile Radu). Vasile Radu sau Andrei Antalffy.cimec. 1909. în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie.". Trâpcea. pp. L+304 p.92-93. 1 927. idem. p. Er:nilia Cioran. Tn "Dobrogea Jună".P. pp.". Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. Tn "B. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. italiană. anale.XXV/1 936. Karadja. 109. Papiu-llarian. Bucurefll. pp. voi.4. pp. fasc.1-3/ianuarie-martie 1 923. in "A.XXII. in "B.1 860-c.XXVI.G..33-103 ti an XXXII. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd.19-194. nr.C.399. relatări de călătorie etc.}(jiTI von NOrenbafTI. colatlonne avec le manuscrlt no. IV. C . t. Th. 1 909. .112. pp. nu puteau citi. Silvestru Octavian lsopescu. 11.S..". 11. pp.". Firu. ln consecinţă.&-7/februarl&-martle 1 923.I.

deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog).l. ed i�a a 1 1-a. Karadja). descoperire. a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. Haşdeu.ed iţia a III-a. o diversitate a surselor de preluare. Firu). Iorga.1 4 1 6]. tradus. de cultură etc.Tnsemnlri zln/ce. Maria . lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. 1 (1904-1939). l8fi. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova. copille sau ediţiile critice. Editura lllbatros. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia. 1 994. N. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo . Pe de altă parte. juma/ele. ale Kur'�n-ului. Această abordare direct� a textelor originale. au folosit manuscrisele originale. Ursu.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B. Moisil. Iorga. ale unor izvoare narative osmano-orientate. consemnate de sirianul Paul din Alep. Zerva) . vol. în particular. Popescu-Ciocănel.lt. N . 1. au descoperit. Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. aşadar. Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. C. Iorga). în ediţii critice ( 1 .l-lV. Papiu-llarian. de un martor ocular. comentarii şi note critice (Gh. Carol al ll-iea. Andrei Antalffy sau Gh. idem. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. EdHura Moldova.Tntre datorie şi pawne.ro / www. Bucureşti. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. diplomaţi. 1 . Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. 186�1881.. Bucureşti. Al. voi . i-111. Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. Trâpcea. cu introduceri. de analiză şi de publicare a acestora. turcologi sau arabişti. din 1 538 (de către Aurel Decei). Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele.cimec. editate in ultimele şapte-opt decenii445. Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. Povestea 11/eţii me/e. Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N. români sau turci. bibliotecile sau muzeele din Turcia. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general.muzeubt. C. Observăm. Specialiştii orientalişti. care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger). C. efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy. prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe.P. 1996. in alfabet arab. a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. T h . Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919). Cialicoff. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu. 11 (1939- www. 1990-1991. regina RomAniei. în culegeri de izvoare istorice (N. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . EdHura Machiavell i. in limbile în care au fost scrise.ro n · .l. a · modalităţi lor de abordare. 425 p. voi. fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu. oameni de ştiinţă. Emilia Cioran. voi. Aurel Decei) sau străini. Aceştia. publicate in Europa occidentală.

1120-11144..muzeubt. COCIIdorielori : Gh. Armend ctlinelcu. Amlnt/tl lfll -. (183� 1938). ..F. Penlru 1:.1. S.1111.l:.e. . ediţie TngrljiUI.tJchel. Giureacu.II-III. dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. Iorga. Nlt:dee Tot. odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131.II. 1840). Edllurli Eucicklpedk:i. 1101. 111'. educaţional._.II0-103.. ecfi1ie.C.. lorgu Iordan. G. Armand CAlinescu. Emanuel Alexandru Lahovary.. IIOI. VOI.• . C. Roll*l. eon. Velerie eo. . Bucuetti­ Timlfe*li. In "R. Memotf. 21 . Tn "M. pp.U XXXI . In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7]..I. 1101. evoluţia ti. IV..ro 78 . 11185. edllle de Dinl C.le 0 llilfl de om .. }. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu.. edille lngrttA...U XXXI. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te . Tllu . Buulu ti C.5 (362)-mlll 11197.. 1981. 258 p. VOI. Hetlraler (Memotf). multe dintre ele cu caracter de noutate. Edllurtle "Silex"-OŞ.iclem. I.<411935. Constantin Riduleacu-Motru.. s. CemAI 114f'. Ideologic. Victor Sllvelcu. New Yc1111.fi indice de Lia io.".8 (383)-iunie 11197. ldem.7 (3&4)-iulle 1 1197."".".. 1113-."..lorde letl. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7]. 111118.. 11178. llnlanl uneori.n. Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei. 1959. In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7]. aucur. Buc:lnfli.. Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }. aucur. 111110. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc. Mltlnelcu. Conltenlln �• . Buclnfti. 15-t p. Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane. HamduiiAh Suphi TanriOver). 157 p. 111Q8. aucur. pp. sinuoasA alteori. nr.. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&. Hlbrtt. 415. ediiJe englezi: Djemll Pahe. VOI. (361 )--eprilie 11197.). ld1lţjl blogrlftc:t .ll ...". 19n.318-337.G.M. indice ednolel de Stellen NNgoe. s. edllle. . ldem. Rodlcll Bichis.I-II. cufiOŞQJf. nr.1-N.. ldem.".. De un real tola.2P32. C. voU-111 .. Edllurlle �1.. ediţie B. edl1le lngri jili . ecfi1ie Tngrijlti. vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229.. Edllln Encidopedidi. Alexandru Marghiloman.i.n. Editurii "Plumb". Duca.I..n. Bucurettl ..C.. 1838. 1�1938. 111&4 (295 p.vu. Buclnfti. Bucurettl . Amintiti �. pp.. C1M11 a ât. RAdui-u-Molru. Buclnfti. Buanfli. edllle de Stllllen NNgoe. social. 11. le fac . 11184. 1101. omul fi opeta... pp. Editurii ·p-. s. Gknlcu (coonloiiiiiDr). RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus . NlcoiM Iorga..R. 1 M7. nlllditere..R. V15 1'ebtuerie 1e43. . 1. pp.. . ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion. ldem. 1 p. nr.I. preocuplrllor rotnlneşti de orient.n. Bucurettl ...ro / www. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C.. VldDr Sllvelcu. mai ales. 11122.VII.eiMMry. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �.. Gknlcu.. ElMIIU8I A'-"dru l.t. editia a V-e. 11191-1924..alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N. 3311 p._.. 550-689. <t32 p.22-26. 1671-19». Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155). 1Q81. 11113--1122). C1M11 . Crlatofor 1.I. Valeria CoatAchel). Al. Gh. � ti indice de Stlliln NNgoe. cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli. pp. cultural. Simionelcu. lorgu Iordan... Amintiti.+22 fl*lgr8fti . Buc:lnfli. Tn "M.. Buclnfti. NlcdN /otDI. economic. � ".. Edllunl MIMrve. ". 1113-. 311935.1122 (Memotl..23G-285. CollltMfiiGpot (1902-1901}. polltJce. iclem. Simionescu). s. � de dr. }...nlin Şiineeoo.. Amlnllti [11181-11UŞJ. Bucurettl. s..._.. p. Giureacu.I. MemoriN oi Turldsh Stetesman.U XXXI. Potnte fi emlnl*t. www. C&mAI pff'. Edllunl �. Edltull "Univefsuu" S. VOI. 1111�111311... Istanbul. Tn VOI. cele pu� " ". Bucurettl. � llll. Gknlcu. · 19112-1994. Buclnfti."_. de ".cimec. SUntem n1f1W llcllofl. T rtu Maiorescu. Buc:lnfli . .ll. Note fi "'-"# zilnoll». 1914-1919.memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante. 19111-111117. pp. 1 . Tn "M. C. Tn "M. 1�111118. 111'. ediţie. Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic. Ecllluni Sport-Turilm.. GMdull (memorii). nr.. despre trasAturile. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe. 11122.1-VIII. ldem.1-V. regina Maria. Darurilor".u XXXI .. li Bucurettl. 19113-1 9115.1 de IIIMie. Editura Eminaa. Cemel . Bucurettl.52-68. 230.A. }. Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve.1CI-13. Editurii �. C. le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce.. Crlstofor 1.. 1e43. Beciu._. Edlllni M8chillvel.ne CipiN.. VOI. Constantin ŞAineanu..L". Editurii M8c:hlevelll. . Gll.". Bucurettl . Istanbul.". Duca.11. 1101. ir1lrocllare de Dinu C.... mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M. 11197.

Xenopol» din laşi.T.I.I. 'Buletinul Comisiunii Istorice a. Bucureşti.' "A. B." "B.O. laşi. 'Analele Universităţii din Bucureşti.T.E.L.S. O.S. . Bucureşti.R.' "A.Br "A.R. "Analele Academiei Române. ar." "B.S. "Arhiva IstoriCă a României".N. . Leiden.A.I ." "B. .U.X. Bucureşti.R.I. "Byzantinische Zeitschrift'.S..I.E. . . "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA." "A. Arhivele Naţionale ale României.I. "Analele Brăilei". D. laşi. Paris.Cemliuţi. "Anuar de Geografie şi Antropologie"." "C. Directia JudeţeanA iaşi.L. 1 .S.ro / www." circa. O. "Arhiva Dobrogei".C. c. DireCţia Municipiului Bucureşti. Biblioteca Academiei Române.J.I. Praga.X.I. Xenopol» din laşi.Ş. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'. Bucarest. 0... "A.R.I.. "A. 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane". Bucureşti.cimec.R. României'. 'Cerectliri Istorice. Bucureşti.Q.I. "Convorbiri Literare".E.M. I. D.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica". "Biserica Ortodoxa Romana·. "A. Istorie'.S. RevistA de istorie româneasCă". "A. Bucureşti.U.C.M. Biblioteca Centrală UniversitarA. "A. www.D. "An. 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'.R. Bucureşti.muzeubt.Z.�. Bucureşti. "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj"." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.G.I.I." 'Balcania'. Bucureşti.O. Cluj. "A.A. Bucureşti. Leipzig.R." "Arab Studies Quarterly". A.' "B. Istorie". "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".. A.R. "C. laşi-Bucureşti.N.G.N.B.N. "A. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'.' "C. I. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien".M.E. Arhivele Naţionale ale Românîei.N. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen. I . arab. "A.A.laşi.M." "Archiv Orientalni". Leipzig.R. Memoriile Sectiunii Istorice".C." A. BrAila. "A.A. Constanta-Bucureşti. laşi.R." 'Armee-Zeitung Jildirim'." B. . Bucarest.. D.Z. O. I.ro 79 .S.S.U.A. Damasc. I . Bucureşti. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale.G. I.A." "C. laşi. Bucureşti.N." 'Analele Dobrogei". Cuza» . "A. U." 1 990 . Bucureşti. Constanţ.C.G. "B.M.O." "Arhiva RomâneasCă". Bucureşti.' "B. Bulletin". I.I ." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl."." "B.laşi. Arhivele Nationale ale României." "A.C.E.B. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". "A." "A. 1 964-1 989.I.R." B.O. "B.

" "Euph.C. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte." "H.cimec. Weltverkehr und Kulturpolltik.Z. Bucureşti. Paris. Bucureşti. Jugoslovenski Turizam". m. "F.natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde.c." "J." fila. "Dacoromania". "1. . Split." "J.S. Encyc/opedia of the Social Sciences. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.L.T." .F.A. Bucureşti. 1-11.S. ." " lslâm Ansiklopedisi. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. fascicolalfascicolele. Cluj. E. Cairo. Berlin. "L. D. Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. 1 929.Muzeul Judeţean Bolofanl d. "G. Enciclopedia Italiana di Scienze. "Hessische Biographien".muzeubt. "H." era creştina. /memoriile . F. Berlin. www. e. Leipzig.L.F.V.A." "Glasul Bisericii". M.R. "M.S.f.T. "Hamburgischer Correspondent". Istanbul-Ankara." "D. "M.K. "J.J.F. Zagreb.E. "Forschungen und Fortschritte". f./mem.T. "M.R:" "D.I." "Lebenslaufe aus Franken". "Frankfurter Zeitung". "F." F. Frankfurt am Ma in." "J. III. E. .L." memoriul. Hamburg. E. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung"." dosar (arhivistic). "D. Split.a.F. Wien und Leipzig." "H.B. "Jugoslavija. fasc. I. "Deutsche Allgemeine Zeitung". ·�utsche Rundschau fOr Geographie".G. illustrierte Mo.'a. . "Jahrbuch der asiatischen Kunst". "Der Islam". . Wien-Leipzig.A. Berlin." • Joumal Asiatique".Z. "E. Berlin. 1 930 . Roma. f.B. S. . MOnchen und Leipzig. filele.A.ro / www. f. Dresden. "Jugoslovenski Turizam". Ministerul Afacerilor StrAine (din România). wa an. Bucureşti.ro 80 . Lettere ed Arle.Ş. "Euphoron". H. . "Morgenblatt". Darmstadt. "Hrisovur. "Die Erde".A.A. . /." Hegira (Hicre).B. . New York. "AI-Mustaqbal al-'arabi".

M. serie nouA .S. Wien-Hannover.H.S. "R.R. Giessen.T.P. "Revista degli Studi Orienta.H. "Revista Fundaţiilor Regale". .�. Arheologie şi Filologie". s. Revista Patriarhiei Române"." "R.R. "Ortodoxia.v.u·. laşi. "Przegllt(l Orientalistyczny".W.F. Roma. Bucureşti. "M. ." "R.L.H.O. MOnchen.M. · .I.I.A.ro 81 . · "Die Neue Orienr. Bucureşti. "Revue Historique". . "P." "R. ' Abteilungen.A." "Magazin Istoric"." "MOnchener Neusten Nachrichten". Bucarest. "Revista IstoriCA RomanA".E." "O. "Studia et Acta Orientalia". 11. MOnchen.S.O.F.N. Bucureşti. "R.E.J.S. "M.E. "Revista de Istorie".G.n.I.A. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft".O. român." "S.O. "Der Sammler"." "N.I. "Revue Roumaine d'Histoire·. "M. "M. şi s. "Oriente Modemo". ' "Manuscrlptum". Bucarest." "S.E. "Revue des �tudes lslamiques".".E.H.G. Berlin.I." "Die Oberpfalz"." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte".W. MUnchen.ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale." pp.S. Augsburg." "R.I.Ab. Roma. II.cimec." "R. "Studii şi Articole de Istorie". Paris.O. "Noua Revistă RomânA"." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei". Bucarest.S.ro / www. Bucureşti." notă.S.R. .R. Bucarest. Bucureşti. "Sudostforschungen".N. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA". românesc. "N.M. "Ms. Bucureşti. "Studii şi Materiale de Istorie Medie".n. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".I." "O. "M. "M. "Revista pentru Istorie. �.dl. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums".A.M. s. Paris.N." n." "S. · paginile. . M.R.S ." "M." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti. . Bucureşti." "R." www. KallmOnz. "0 . Bucureşti." "R. "S.O. Bucureşti. Berlin." "R. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen". "N.muzeubt. . Bucureşti. "Revista IstoriCA".R." "R.G. ·.R. ." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen.I.I.O." "R. p. . pagina." rom. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". Westasiatischen Studieri".F." "R." s.S. seria . "S." "Revista Arhivelor". Bucureşti. Warszawa.

U.I. U.ro / www. te." "S." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen".-Rectoratul. "Transylvanian Review". . RevistA de Istorie". "T.v.B. laşi. subliniere/sublinieri. subl.R. ChişinAu.D. turc.M.T.R. ." "Z.dl.B. "Viaţa Basarabiei". Leipzig. serie veche .R. Bucureşti.R.B. 1 "Studii. Universitatea din Bucureşti. Cluj-Napoca. "Der Tag•.ro 82 .cimec. Berlin. "Studii Teologice".-Rectoratul.I." voi. "V. .I." tomul .R. Bucureşti. 'W. "Z. volum/volume. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". .B. . Leipzig.G. U. www.Muzeul Judeţean Bototanl "S. U. Berlin. Universitatea din laşi. t. turcesc. "Viata RomAneasca· . M.R. .l." "Die Welt des lslams".B. U.muzeubt. U. Bucureşti." "V.I . "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft"." "T." s.

Fleva. Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr. Bucuretti. conform căruia ..U .8. p. Politica exteml • Romlnlel.".Ş.".132.s.. XV/1970. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912. .. p.lll (1876-1877).ologle Tn Romtt-.. In ..I. E. din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott. o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval.(Mih llllnMIIt Confrlll. 11187. domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�. Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i... In . Crill*! P�. 36 p... Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la .consacrarea oficială" a . Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea . www. Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl.".187k.) şi chiar cu Turcia.. . � .u. Buclnfll. 2 Apud Nicolae Clmllr. .rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml).. pp.1. � (1878-1914) .D. 1994..ro/ 1 el Romlnlel. Edltunl MactUvetll. p. 11150.. care nu mai au ra�une de a fi. nr. D1cf10t1N c. pp. wzl fi eonat..Adll MoldftiM SeptenlriciMIII". şi cu Turcia vom face legături nouă. declar!nd că .. nr...A. V.. . = ...fl)._ _ _ _ _ = !'VIUl.. . de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde).132...«<rr..it.suntem independen1i . ldem. ). � introducllve. 1s1ot1a .. aoq.noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (. iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi.). 1..171198. Memorllle regelui C.SA. 3 Polllb exteml. iu.. p. pp.. A doua zi. la Tncept.muzeubt.".cimec.289. E. ·-' ...E.. suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti... CXXIIdal-..ro / www. ....aizei orientale" (1 875-1 878).. ediţie fl indice de Stelian Neagoe.I.aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8.independenţei absolute a ţirir. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918.Ş. la 1 0 mai 1 887. M . completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole.. Bucuretti. Tn aceeaşi zi. EdltLn Axa.... Tn petlt»da c.. 1 999.1tin Vellchi. Bucunlfll.. Contribufii le latotlcu/ 181..I.1.t 1an c ..... 1986. ' Vezl Dan Prodan..nl. AC'l .R. vol.S (23)11970. lluanfti (eldras.a-149. In . se impune. Bullllln de atudll fl l1lfenlte" . la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N. 1..ro 83 .«>.E.

România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub . Editura Fundaţiei . .I. Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce. Istoria. inclusiv de către Imperiul otoman. Luptele turco-ruseşti din 1877-1878). De jure. Gheorghe Cliveti. lângă Istanbul (februarie 1 878). in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. T. Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu. V: Independenţa Romaniei: . cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc. nr. că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani. an in care au inceput să emigreze di..muzeubt. p. Mustata Ali Ekrem. Politica extemil. Muzeul Judeţean Bototanl '· . pp. 137).141._ 1 879)9.protecţie" otomană.247. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea . Istoria. Independenţa naţionali a Romlniel. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar. şi de la Berlin (iulie 1 878). p.12. Factorii de decizie otomani. 1 997 (277 p. 1877-1878.A. ' Politica externi.000 de prizonieri de război otomani.". • N. 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice. Harbi. Istoria. Resimlerie 1293 H. Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici.T.Axis" . Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878.protectorului" otoman. laşi. s-a organizat Principatul .concertului european• (1875-1878). ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878). in .'.73-75. idem. 1969. Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani. 1 994.1 913. au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi. De facto. guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei. Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 .138. ' N.Y. EdHura Kri1erion. pp. 1877-1878.137-138. 400 p. nr. relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România. p.137. Oz1una. Academiei. p. Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora. Bucureşti. in . iar in imperiu numeroşi aromâni creştini.A.mama crlzil orientalil" şi defecţiunea . iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel . Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878). reveniţi intre timp la casele lor. in noua situaţie politica-juridică existentă.269-270. cap. să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6. pp. idem. Contribuţii. pp. p. Ciachir. Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. Ciachir. 1853-.35-48. Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). Romania şi crizele internaţionale. autonom al Bulgariei.S.Kurat.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy).n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. p. www.311977. vezi Y.R. pp. p.ro 84 . independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc.). Bucureşti. idem. Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H. pp. Istanbul. Ciachir.. anul LIV. Bucure�i.279-291 .protecţia" sultanului otoman. Bucure�i 1 986. 10 N. ' Partea romana s-a aratat dispusă. Politica extemil. Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice.ro / www. Ed. Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878. prin care s-a recunoscut pe plan european. încă din februarie 1878. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 . 33-34/1 976. Contribuţii. pp.Belleten". ilustrat. 2 1 1 -248. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu. sub . in . 1962.cimec. 567-592.269. Politica extemil.9-10. Ankara. pp. anul XXVI. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 .

sangiacurilor şi cazalelor.144. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman. Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1. pp. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat.151 . Z. reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. pp.18.4/1935. 35. voi. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti. 289-292. Ciachir. /storia. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman . au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice.553. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1.80-103. 550. Politica extem/1. Istoria. V-VI.R.muzeubt.pp. militar. Bucureşti. 294-295. Emanuel Alexandru Lahovary. Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. R. pp. libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română. nr. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 .". pp. conducătorii otomani.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir. primul în istorio� rafia universală. Karal. "Vezi Mihai Maxim.ro / www. /stotia. în . R. 1977. p. Ciachir. p.".65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane. p. p. 1935-1936. Lupta poporului romlln pentru independenţ/1.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . pp. coordonator: Ioan Scurtu.Economia Naţională"). cordiale pe plan politic. 1876-1907).ro 85 . Tn consecinţă. fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante). n N. Editura Academiei. 1962. Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul . Ankara. pp. idem. notă bibliograficâ in: . " N. Nicolae Iorga. ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene.284. Contribuţii. 1900 (extras din . Contribuţii. Ciachir. p. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia). pp. 1 ln deceniul următor.3/1935. Contribuţii. in voi. pentru Academia Română1 4 . ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice.31 8-337. Halil lnalcik. pp. Politica extem/1.18. au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării. pp. Mihail Guboglu. anul li. Tipografia Universităţii din Bucureşti. a intuit încă din 1 900. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti . Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne. idem. cereri formulate anterior şi de partea română. presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini.. cultural. 1 3-16.R. Iorga. Constantinopol (1902-1906). www. mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial. Istoria. 1876-1907 (Istoria otoman/1. idem. Ciachir. Amintiti diplomatice. pp. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574. (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). Osmanlt Tatihi. alegerea unor muhtari proprii. Bucureşti 1993. idem. cu o prefaţă de prof. 15 N. Astfel. p. pp.18-19.26.1S. 1. 292-293.149. 274-284. Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1.reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare. voi. 1' N. p. Editura EnciclopedicA. Diplomaţii otomani au recunoscut. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. F. 1 958.149-150.1 74.pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. destinată aromânilor din - 11 N. Contribuţii.569. Politica extem/1. nr. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime.cimec. Bucureşti.12-13. România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . ldem. Politica extem/1. ceea ce conducătorii otomani au acceptat.

l 11011111 editat de Stellan Neagoe. The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908. 1989. 21 N. Asoci8ţM din Romlnll a .Uniune fi Progres").Jurr/lor Turti".. pp. lstorla. N.. pp. ldem.47-53.13. 334-335. lllanbul. cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-.. eonst. In JOc.A.lorga In legillri a.ntlnopole. Yusut Hlkmet Bayur. 29 septembrie 1 9 1 3).7-42. Romlnll. BUCUI'8fti.D. 5 (338) 1 rnal 1995.. Ramuur. Acţiunea militarii a romlnHor . Pe de altă parte. Feroz Ahmad. pp. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde . Gheo!Vhe Cllveti. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll.Uniune fi Progres"). Istanbul. Vezi mal recent ti Dumitru Preda. 31 7-320. Gramatica 1/mbei otomane. Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti. 1913. reJati11a � . 84.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a.. in capitala RomAniei. ni . nr. cirlllll i-11 !n111ee � politic real: . •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac.Imperiul otoman (Cotula V. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. 20 T.r .13-18.. Şerlf Mardln. Oxtord.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l . pp. Mecldlye. Atvned Bedelll Kuran. pp. 328-334.1 Imperiul otoman. The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$. • 11-a.-Montreal.ro / www. 1997. Vilenli de Munte.. lbnlhlm Temo. 17 190S.muzeubt. pp. ldem.23-24. P. Tahsln Gemll. Rornanya.. pp. atll nou>. Ankara.. pp. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma. Harb Tarihi Dalresl. " N.1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto. La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel). voi. an XXIX. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee. Pentru cel de miine. int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic.esl europeanl.X. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl. 3 voi. CIIIChlr. Relaţiile cordiale ale RomAniei a.1 913): atVUment. a. Editura Alblltroa. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul. In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales. nr. Pagini de /storle S!Jd. 1939 (ed. O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ.o103-<109. In 1 0 pArţi. vol. pp.I. Bucuretti . op. 1908-1914.. Istanbul-Ankara. J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi . a. Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi. nr. ldem. 1957.mediator intemaţlonal.20-23. Take Ionescu . 1 965. Oemenll politici � au oon1rtt a. 1948. Conatanlln Argetolanu.ll. Bucuntttl. 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) . 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908).da 1�1909. pp. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani. Editura Socec. pp.D. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi .A. 22 Vezi apreclerite kJi N. Aksln Sine. indreptata impotriva unui stat balcanic.". pentru o noul eborc/ere.P. Tltu Maiorescu. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 .. Romlnlll Şi rilzboalele balcanice. Princeton. 19381 965. Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice. Acţiunea militarii a RomlnJel. 249-266. Bucurettl .O.48-52 (In dlferendul grec:o-turc.n. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl . Ankara. rv. aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo. cit.. Edltlona I'Harmattan . TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti).8 (339) / lunill 1995.I.tl <august 1913. 238 p. New York. pp. 1 5>156.ro 86 .7 (318) / Iulie 1 993. pp... 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci). Dr. N. 308.8 (317) 1 august 1993. pp.ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal .-ti vtzlll.M.. 458 p. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare.. Btk. In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. Adam.l de rAzboaiele blliclll'llce.xim. Iorga.7880. Gnkur. /slorla.. . ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe. Politicii externi. Contrlbuţ/1.n. Iorga. 1970. coordonate d8 cordialitate ti corectiludine. 1912-1913. latl.ig rel ioaae. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 . 1914. 1999. 1995. partee a IV-• (1913-1916). Politica externi. 1 52-155. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. din octombrie-noiembrie 19. Editura Machlawlll.OW. cit.) • Tn anii unnltori. In .).cimec. J*11 ci clelc:lll* � el . 87-97.n . 1987. ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20.VII.n." .I. 1991 . 101111 Bulel.. Edilura Hurnanit8s. .E. BIJCUI'IIftl .a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www.7 1101.<:uJturalo.. O lllaţl de om. relrnprii1\IIIJ la Belrut. 1�1908. rnef1\lrd pe . • cArei garant moral era RomAnia . RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară. pp. Ei au salutat revoluţia Junilor turci18. 1 7 Vezi ti Mihai M. tatonările emisarilor universitari otomani au continuat..t. aR XXVII. Istanbul._. CIIIChir. Contribuţii. In . 1964.Uniune fi Progres").P. 1 987). 1940-1987. " E.C. Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare.) mJ. 258 p.

pp. Istoria modeml a Roln*iei. g. Cartea a doua). IX• nl6a. 1 931 . Ankara. 1948.62.a. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi. pp. l!ucu'efti. Ahmed Emln YalrNWI. Trupele otomane. pp. pp. 61 6 . 430-451 (bibliognllie la pp. ldem. �. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare. TOrlc lsti/dtll HarlJt. /. DaQ Yolu. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). lql. Memohls d a Turldsh Stalesm8n. 180.anului 1 91 8. Vezi fi Carnal P. 8mdulllh Suphl TannOvar. New �. 3-13. ediţie englezii. in .. 191�1922 (Memoli.). Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest. O *'fi dt om. 1 5 1 . Gheorghe Platon. XXV / 2.A. 1930. n-oa 1 -2 / 1971. p. Clachlr. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914. 368. Guboglu. Ali Fuat Ttngeldl. voi. pp. toleranţa religioasă practicată de statul romAn. Ankara._. Tevllk Blylkho01u. Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte. HIIHt. 5 voi.P.ro / www.E.I.E.617. Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl.24-29. 362-363. Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM. Nicclae /org8 (1871-1940). derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state. iar RomAnia in tabăra Antantei. 191�1922). ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913. MlcllM SertoOiu.E. E.D. '" N. 29 .A. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte.145. aprilie 1 897 şi august 1 901 .A.34). 187&-1914. Poli/lea extetn4. o dor8ll al tDid pUillnla.X.". Istoria. BUielln". Clactk. Cont11buţil. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a . General FaiYi Belen.".. De fapt. La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. editatA de dr. 1. XV / 1968. � www. retrăgAndu-se abia în toamna . Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:.M.E. au fost paşnice. pp. palpabile. ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26.E. Anka'a..110-1 1 1 . Bucarest. lzmlr. la Tayylb GOkbllgln. le 6/19 mal 1914. .XXXIV (1962).. voi. reeditare: Carnal Pllfll. llltll'lbul . voi.S. vezi fi Barbu Thaodonllcu. Istoria. "' N.149. pp. 1963-1967. Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya).. lll . 1968. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877. pp. E. ediţie B. cap. se poate afirma că in perioada 1 878. Sertlil Miri' (N. Hatualar. completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 .ro 87 .I. Connec:licU end London.momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3. Fathl Tevetojjlu. voi.. 1914. 1965.I. 1967 (205 p. 195.l . dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră. pp.560-651). l!ucu'efti.lorga a evocat .3e9-380. 111 . în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 . riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală.1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe. căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete..J. IntocmitA de M. a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. 1 57.1 920) sau editate in volume25. din august 1 9 1 6. pp.. pe multiple planuri.. Politica extemll.24. Turlcey In /ha World War. In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa).Iorga.1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior. 285-291 . Imperiul otoman stăpân pe strAmtori. ln concluzie. Ş.cimec. Tn.mpenar. 1�.161-162. Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal). IDtr/ti). . New Yak. Pollllca extarnl a Roln*iei. Last but not /east.CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N. " N. populaţia musulmană de aici. 165-166. cordiale. au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427. U. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver. Buc:aest (pp. lniUIU din l!ucu'efti. Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili. 1962. 1922. 1976. pp. Carnal. alături de cele germano-bulgare. E. Iorga. 1913-1919. lstalbul. noasl18 tn pt1mU rbbol monclal).. Djemal Pasha.Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". p.. In .muzeubt. llltll'lbul. 24 p. 1922.I. 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud.H. a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia. ldarn. ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N. In . Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant.

31 Pentru detalii vezi M. Ankara.8.140. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. cea din 1903. pp. 1. 1976. rela�onal.943 locuitori Tn 1 879 la 381 . Astfel. Tntre cele două state. aşa cum exista o viaţă politică. economică. XX). comerţului. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32. romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * .297. Buanştl.ldru Zub. Editura Academiei .�27. pp. turismului. 1987). Istoria. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:. Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . legea din 1882. regimul proprietăţii imQbillare. A. cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică. 1966. Clachlr. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny).cimec. + 1 (ediţia a 11-a. Moatedb Olkoul. ediţia l-a. atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti. şi dezvoltarea ştiinţelor. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl.ro / www. Din i$torla. /storloţJratla. creşterea populaţiei (de la 1 06. Ca urmare. despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem.5 . pp. improprietArirea unor categorii de popula�i etc. precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile .. dar "' N. Ajunşi Tn acest punct al expunerii. industriei. A. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă. /ntroducet8. precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. 296. vezi fi Mihai Maxim. 30 Ibidem. şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică . . 32 Alex.muzeubt. la fel ca in oricare altă . nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 . O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. p. p.conform aprecierii istoricului N.1 . pp.296-297 fl M. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· .priet�ti. devine o profesiune. abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici.meserie" res�ată.106 21 N .ro 88 . 1985. Ciachlr. Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. Din i$torla. cap. Acestă . transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi).1 90033. De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui .o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru. pp.vieţi istoriografice". Eknlm. micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. activitatea istorică românească a inregistrat . Contribuţii. Ciachi(29}.29-30. culturală sau literară.n-106. p.306 locuitori Tn 191 �. pp. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. subcap. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. /stona. EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne. 256 p. Eknlm. Toate aceste legi. "' Lucian Boia. tehnici şi reguli precise de muncă.296 . DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ).

univ.îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare. cercetări istorice prop. 311 Ibidem. 30 www.34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut. studierea toponimiei româneşti de origine orientală.istorica . sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9. 1859-1918". pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine. elaborarea manualelor. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate. in linii mari. ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L.ro 89 .Institutului European".Revue Historique" şi reprezintă.N. Ibidem.MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală.au pus accent pe document. ilustrată magistral prin . univ. preocupări cu dorite finalităţi instiuţional . nr. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 . fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare.S. care trebuia re-studiat. op. Un personaj al imaginarului popular. p.turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular. filosofia istoriei. p. . in marea lor majoritate. in sinteza acestuia. Boia. Iorga a fost.istorice.partenerul de dialog". devenită de altfe: clasică. rigoare a criticii. in mod rigid şi exclusivist.Europa Est­ Orientală".cimec. încă modest şi timid.1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn . in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se. Bogdan Murgescu.varsta de aur. studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc. metodei şi spiritului . Turcul. desigur. . prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 . dr.lingvistice. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe. aceste noi preocupări sunt. A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii. Tn .144-163.".peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf . in evoluţia istoriografiei române. s-a afirmat plenar .O. Burureştl pp. Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme.ACTA . in cadrul preocupărilor de orientalistic� .2 1 1 993.muzeubt. Zub.Dimitrie Onciul.otomane. lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu . vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a.C. cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno . momentul maturită�i depline.9.riu-zise. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur.52�.şeoala critică".didactice. Corifeii şi discipolii ei . ci .L. p.Ioan Bogdan .. Zub.triada critică": Nicolae Iorga . . 37 Ibidem. Editura . Iorga. traducere de laura Cuţitaru. Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii.23. . istoricul Alexandru Zub: . Asia Mică sau Orientul Apropiat). autenticitate. Ea corespunde.turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea. fructul influenţelor programului. coordonatori: conf. prin publicarea şi interpretarea lor critică. preocupări lexical .9. Monod pe lângă . Dintre cei trei istorici amintiţi. _ 35 Al. cu şcoala creată de G.ro / www. lafi. preocupările de orientalis� turcologie. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare.273.273. Departe de a fi disonante in campul istoriografic. Mihai Maxim şi asist. Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. 1996. op. al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36. factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX.şcolii critice".p.culturale: pentru un român. actul in . O istorie a Istoriografiei ramine.co . . p.celălalf'. . pp. şi a construcţiei. cit. prefaţA de Alex. cercetări etnografice . după formula lui N. popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. politic şi religios. cit. in timp ce direcţia romantică in istoriografie .

T(heodor) C(odrescu)"42 .) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe. laşi. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822. 1 77 1 .3�50.) 1 1 8 şi până aice (p. a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul). la ultimul document.Această condică se află în biblioteca I. berât-e. în publica�i . militare. "' Theodor Codrescu.421 -424.. T(heodor) C(odrescu)"44 .246. Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave. făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul. laşi. prima după originalul aflat în posesia lui Th.l. 1853.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826.cimec. sociale. în bogata sa colecţie de documente40. T(heodor) C(odrescu)"43 . "' Ibidem. D. laşi. 1875. a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol. Descoperirea. unele volume au fost reeditate ulterior. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco . traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane. 1889. în monografii. pentru care garantez autenticitatea lor. .n . juridice. in aceeaşi perioadă. P. 1-18.n.D. 1892. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. economice. 1 857. dară trei. din sutele a XIV-a.1 1 5-1 34.2. Sturza. celelalte două preluate din periodicele vremii46 .XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei.81-82. surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV .ro / www. . Anafore şi alte Acte. laşi.231 . capitolul Acte diplomatice.): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat.otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice.225-243. după copii ale acestora47 . P. etc. 246 . Tn privinţa provenienţei acestora. Ed.1 18-231 . iar altele din diferite publicaţii ale epocii45. româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă.Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi. Mihail Sturza Vomic. pp.. Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici. Codrescu.P. culturale. . ed.l. în lucrări cu caracter lingvistic etc. p. . oficiale.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\. din perioada 1 780-1 822. I-XXV.231 . Ed. hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori). citatul la p.lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale). Tn voi.ro 90 . a menţionat sursa: .l.ll. Tipografia Buciumul RomAn.1 776.D.n.n.243.l.l. pp. www. "' Ed. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina .S.433-460. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866. 1. pp. pp. D.muzeubt.244-269. Theodor Codrescu. hotărâri judecător�şti etc.tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�).Toate actele. unele fără indicarea depozitului. laşi. Principelui Mihai G. mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila . fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p. 1887. Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842. laşi. · <> Ibidem. PP-221-224... p. Sau: . scris de însăşi mâna sa. 44 Ed. 1 852-1895. 1 4 Ed. voi.P. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856.osmane. Tn voi. studierea literaturii populare şi a folclorului turco . beraturi.468-482. .

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

1 649-1 650. Frankfurt. aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. pp.2. Iorga. nr. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. 1 900. a adunat. R. Bucureşti.55-63.R. Bucureşti. Tesll de Ucenţll Tn Utere. şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra .1 1 ianuarie 1 690. p. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco. XXI. Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea. insuşite şi aplicate in RomAnia. Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk). 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . 1 5/1 August 1 900. Belfour. Tezlf pentru licenţa Tn istorie. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea. C.b Tarsia . XXXIII. cap. Un c/1/iltor italian Tn Tun. Bucureşti. 1 639. nr. cap. Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost .tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B. alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî . au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 . in N. 1 895. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . pp. Bucurefti. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA.S.I. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) . 1 90 1 . 1910. 1 1 9-120 (nesemnată). Lucreţia 1 . beneficiind de o recenzie favorabilă . 11. 35-60. anno (15) 78. 100 ldem. III. 1 97 şi publicată in 1 700. Manuscripte. 1 00 Lucreţla 1. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . 64 p.A. de care trebuie să �nem seama"•.Paris. dezordonată şi naivă. poziţia 399). apoi cele referitoare la anii 1632-1637. pp.Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. 1 2.ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin. Iorga. nr. de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius. 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle".R. 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman. 11. voi. extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi. Studii şi documente. Emilia Cioran.). s.Revista Nouă". Apolodor. Iorga .". Bucureşti. Bucureşti. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi. o altă fostă studentă a lui N. Bucak. Theodorescu. în fondul de manuscrise Szamoskozi. Nicolae Iorga'. prefaţat. vezi N. Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor. comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite. voi. În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume. Roma. 1 590. in . 53-62.A. VI + 271 p. m. 1 740 . XI-XII şi XXX-XXXI. pp. 1 899. Al doilea memoriu. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe. datate c. s.ro 97 .M. 53. 104 .A. c i intr-o expunere umflată. pp. Bucureşti. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv. 11. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N . datat 1 606.N. 101 www. inedit. t.S. foarte interesante.I.". ms. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente). 3) ms. Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir. Apolodor. Historiae Musulmanae Turcorum.1 9-30. R. in . Lazăr Şăinaanu. Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. Iorga. pp.M. în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea. 1 899. Moldova (Bogdân) . cetatea 09akov (Ozii) etc. Iorga. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . după ediţia engleză realizată de 107 F. Iorga. 2.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române.". 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N. ""' N.cimec.ro / www. t. 327 p. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute. 254.A. 1 07 Emilia Cioran. în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea. 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659. val. in . 1. anul III. III.muzeubt. p. Bucureşti. la îndemnul lui N . însă puţin cunoscute. 100 In . 1653-1658. Iorga 9 .

Popescu-Ciocllnel. despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . IX: . d'apres manuscrit no. în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. texte arabe. t. 11 3 Ibidem. 202-207). specializarea In 110 orientalistică. 115 Mihail Guboglu. 1909. Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. Ploieşti. 11. pp. deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. inalte foruri de invăţămănt in 1906. ibidem.Grădina 113 florilor după originalul persan . 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. "' Ibidem. Nuova Serie. pendant les annas 1652-1 659.ro / www. ulterior şi alţi specialişti urmând. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. 1912. 31-95. L + 304 p.Gh. pentru aceste informaţii vezi pp. Belfour şi Emilia Cloranu. 296 . 1/2.Ecole des Langues Orientales Vivantes". începută de d. D.t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp. mai ales. Ediţiunea Academiei Romane. Prahova. V-L. 208-213). la . intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale".Din cercetările făcute rezultă. "" Ion Ursu. p. apreciat ca fiind .traducerea eXjl ctă ca formă. 1 . Gh. 6-7. Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova.B.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh. 111 ldem. 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp. C. Bucureşti. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh. S. speclal�atea istorie-geografie. 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări. (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr. G. 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze .cimec. Orientalistica romani. Simache. împreună cu o introducere de dr. XIX. că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze. 110 Donaldo da Lezze. Popescu-Ciocânel a fabricat. R. despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. perte 1. introducere. după textul arab".6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri. Gh. publicată. o versiune românească aproape completă: Cllltoriile. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie. după ms. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan . Venezia. a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie.201). p . 1969. 1 909. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. P. despre cronicarii preluaţi de Donado. Paris. la Paris. pp. Intre anii 1652-1659. unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). Ulterior.autorul 117 întregii opere" .. 191-195). vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . collationne avec le manuscrit no. 236. ) din Britlsh Museum. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. cum insuşi prof. reuşită. Popescu-Ciocânel. 342: . dar nu corespunzătoare ca fond istoric.Nuovo Archivo Veneto". pp. Iorga a amin!� de . Ţara cazacilor şi Moscova. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. in . despre expediţille lui SUieymAn pSş. specialist în 112 limbi orientale . Bucureşti. decăt pe originalul arab (sic!)". 21 p. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 .F:cole des Hautes Etudes" şi . adnotată. 1 . fără umbră de IndoialA. p. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea. introducere. francez 120 nr. Vezi 1. t.. an XXIX. Ursu. estratto. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. www. este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. Bucureşti. p . n. calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. 33-103 şi an XXXII. Popescu-Ciocânel. 110 Ibidem.ro 98 . Bucureşti. Muzeul de istorie al jud. te Pays des Cosaques et a Moscou. licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905). Historia Turchesca (1300-1514}. 1 7 . Valachia. Popescu. 1969. despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. tradus in «dulcea limbă românească». pe care le-a folosij Donado. Po­ 0 111 pescu-Ciocănel.. ta Valachie. Popescu-Ciocănel. p.muzeubt. Bucureşti. "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii. iar Angiolello nu e decăt autor de memorii. 1906. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi.. voi. după textul arab. in . totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv. Ambele sunt destul de defectuoase. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897). 1.. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori.Go/estanul. Acesta a constituit prima încercare . 18 p.". Gh. '" N. 1909. 1 98 1 .

. Bucurefli. publlcaUI de Nicolae Iorga. 1 715. 463. voi. cap. articole citate la n.. 11 despre MahmOd 1 . tradus ş i editat. (pp. o nouA ediţie la Ed�ra ETA. 247-274). două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. Constanţa. 7-8/1 912. aflate la B. Coranul. "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea. Cluj-Napoca. Bucureşti. grec stanbullot. Llpsiae. In . Sllvestru Octavian lsopescu. lase. a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 .3-8).B. an VIII. an XXXIV. 1919.M. Stockholm. 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D. dr. attribule Il Constantin Diichiti. 1905.". 237-302. 9 . Iorga. Rege/a Suediei... ln această situaţie.205 (cronica in limba greacâ). in . 1 860. IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti. . 78 . Bucureşti. S. idem. 1 863. 1 995.ro 99 .Senm III (pAnA in 1 794). Rl di Suedia. 1 715. G. urma textul acesteia (pp. Bucureflj. dr. pp. . Guboglu.T. in N. 12 p. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. voi. Gustavus Fluegel. atribuită lui N icolae Spătarul . Povestiri. O. a fost membru al corpului expedi�onar muntean. atribuită lui Constantin Diichiti.R. lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . Bucarest.134146.Milescu" 124 . Iorga.". p. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle.ro / www. cronica expediţiei turcilor in Moreea . o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme. an 11.39-124. Guboglu. 1 912. 51 1 p.77). pp. 11. atribuilli lui Constantin Diichiti.adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. Iorga. Autorul. cap. R. Iar In voi. 1905. 91 - � 98). 1 9 1 3. pp.R. IX. vezi şi M. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N . l a inceputul secolului al XX-lea. orientale.".302). 120 Coran textus arab/cus.. 210-213. Tânărul universitar bucureştean a descoperit. in timpul expedi�el In Moreea. 1 869. VAcârescu.c ătorul. unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt . redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. sli se ştie..muzeubt. . redactatA dupA martie 1656. u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe. Cemtuţl. www. pp. Silvestru Octavian lsopescu. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 .. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. 121 1n .ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <. Geschichte des Qorâns.237-247).1 83-207. când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp. pe baza celor 3 mss. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii .Svensk Tidscrift Sartryck". Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. Gadjanoff. Iorga. 120. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. Papiu llarian . traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. den multe letopiseţe izbranil/1. 1'" Dr. prima scrisă de Alexandru Amira 5 .Biblia" turco-osmanilor. 11. a fost editat manuscrisul lui 1... scrisori şi cronici. de Alexandru Amira.327.:elebi: astfel. fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 .A. Tradu. D. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea. 192 . Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti. Gottingen. 190 1 ) . visle/se i Bender (Afenduli). Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia.I. 98 p. Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke. nr. vezi şi M. 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani. 1 • Istorie a/easli pre scurt. 1/1913.Ahmed III inclusiv (pp. 1 9 1 2. Conlributions roumaines. pp. cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . p. care a tratat in volumul ! despre Muhammad. voi. Cronica a tost elaboratA In limba romAnă. G. IX.Oobrogea JuNi". un apendice documentar (pp. XIV +228 p. in ibidem. central şi sud-est europene.275 . a doua 127 126 de Afenduli . Studii şi documente. "" N. Bucureşti. Ullman (la Bielefeld-Leipzig. 122 1n .90) şi un indice de nume (pp. Orlentallstica romlnli. ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. . text reeditat In :"A. condus de marele paharnic State Leurdeanu.cimec. 538 p. pp. fiiril prefaţa traducitorului). cu referiri la relaţiile lor cu romAnii. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă. En grekisk Kron/ka am Karl XII: S.1 773). recensuit . S.. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp.

in . Orientalistica romanii.). orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905). orientalistul transilvănean a concluzionat: .§n-ului. 272.472. voi.100. 1 958. Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp. Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 . Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. nr. 471 .pe modesta mea garanţie . rn Dicţionarul teolog/lor romani. p.5. DorotMe Sasu. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu. Antalffy Endre.Scânteieri". Andrei Antalffy. Cluj . .privită în ansamblu.1922).ro 1 00 . 5-611938.G. Tn ultimele patru decenii.".ro / www. Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem. 1 1 -27). "'Ibidem. . Speranţa. pp. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe.originalitate în concluziile formulate 130.Iunie 1 967. Tn continuare urmează textul traducerii131 . 90 . p. Profiluri mureşene.) englezeşti ( .347. pp. 1 30 Pr. făcută de lsopescu. în legătură cu care dr.S. anul l. primul orientalist roman. dar faptul că nu oferă mai multe .". '"' Ibidem. iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133. www. lsopescu. ). EdHura Univers Enciclopedic". în limba franceză şi ( . in voi. prof. Andrei Antattry. a afirmat: .T.. C/erici romani orientalişti. /sopescu (1878 .. . "" Nicolae Neaga. vechi şi moderne.6 .386.1922). Tărgu Mureş. volume V. în 1 929" 1 32 .M. cum sunt cele germane ( . 2 1 4 . p. ale Coranului. pp. . Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S.. Spring 1996. nr.5. 1971 . Un orientalist roman: S.215. 61 . Bucureşti. III. dr. No. Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!). nr. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. O. anul XXXI. L'Ori6ntalist transylvain. Mohammed (pp. pp. Coranul (pp. pp. poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii. Sistemul religios a/ islamului. in revista . rn . 5 . .T. Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi. 52-60). 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. 1036 . Speranţă137. Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere . 1 . univ.Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. . 1.468 . ) italiană ( .". aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România. traducerea oficială în limba turcească. Mircea Păcurariu. in . lsopescu .M.octombrie 1 972. anul XIX. pp.1 0 1 septembrie .veţi crede .muzeubt. 1996. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. Valeriu Niţu. R. p. traduclltor din slriacll.V / 1957. in .S.iulie 1 957. a comparat dr. 137 Gh. O. pp. şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136.1041 . A. Andrei Antalffy. 1. pp. 27-49). a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. Guboglu.". Contributions roumaines. seria 11. Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 . ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii. 49-52). Istoria roabei Tavaddud (pp. 9-1 1 ) . rn . calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'.s. Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). O. .538. Dan Prodan. TArgu Mureş. că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. BucureŞ1i. 363 . '"' M. 3 . anul XXXI II. Bucarest. lslamul (pp. idem. dr. 5 . 342-343. uneori până la minuţiozitate.6 1 mal . laşi. nr.B.". 9 . Silvestru Octavian. "'"Dr.Napoca. BucureŞ1i. "" Atanasie Negoiţa.detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare.7 1 mai ­ iunie .cimec. . Gh. .

Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . 3. descoperită în comuna Finta. lsopescu a precizat ca .sursă primară" a lslâm-ului.dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana. nr. Neazi. Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români. ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. a unei religii. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /.ro 101 .după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. pp. a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică. 224 • 225. în ultimă Instanţă. Popescu-Ciocănel. Tn concluzie.muzeubt. atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. după care să se fi realizat traduceri.ro / www.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere. jud. ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă. Tn al doilea rând. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. cu caractere arabe. www. Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul. 1 / lanuarie 1908.începutul secolului XX. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. s-au folosit manuscrisele originale. filologic. religie adoptată oficial de turcii otomani. culturi şi civilizaţii universale 140 . Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română. putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. la această . profesor de limbile turcă. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi. de către specialişti români. de pe monumentul funerar al unui . ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. anul XLII. din punct de vedere istoric. Dâmboviţa. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative. o finalitate religioasă­ didactică. a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M. I nscripţia de pe piatra funerară. italieneşti. de către musulmanii din România. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană. De asemenea. Prefaţ/1. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) .cimec. publice şi private. greceşti) despre relaţiile româno . alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV . p.S).turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. de popularizare şi informare. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. dar şi accesul. fiind studiată ca izvor istoric.". filologic şi lingvistic. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. religios şi didactic. O. Evident. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă. arabă. ••• In . Bucureşti. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane. L.c.

Djuvara. de 1 700 a 182 1 . 1898. 328. Assan. vezi şi M. cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii. '"" Ibidem. pp. mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române.muzeubt. p.28. C. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide.Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic. 8 . Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D. Bucurefli. a fost studiat de juristul George Filitti . p. '"" T. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. Filitti. Istoria sultannor a Imperiului otoman. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat. 1 10 p. '"" Constantin Erbiceanu. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes. Otientallslica romlnlf. pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). www. Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea . G.cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. pp. conform legilor otomane. destinate recultivării (mev�t). bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză). BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 . 1 881.cimec. 322. 228 p. .. Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. Otientallslica romlnl. Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman.47. a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic. 47 p. care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate. " " Ibidem. în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. . Nicolaescu. contract cu sau fără obligaţii. vezi şi M. Stamatiades. drept de preempţiune. Bucarest.ro 1 02 . potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. transformată in vakuf-uri). . Bucurefli. Conflictul vamal cu Turcia. haffid jiye). lbidfHn. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes. Guboglu. 1900. Bucurefli. Un rol important . altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. Nicolaescu. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu.1821). conculzionând că. drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu. G. 45 . pământuri mev�t. Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146. după edi�a originalA In limba greacA. . este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări. pp. 2) proprietate publică (mevkaffiye. 37 p. moştenire. '"' D. şi a lui 1.. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye. Guboglu. 1899. 4) pământurile neproductive. După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea. Rlspuns D-lui B. Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană.. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri).45.ro / www.29 . Atena 1865. G. 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G.

pp. ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc. nr. 8uc:u'eşli. vezi supra notele 1 1 5 . sous la direction de M.1 9 1 4. idem.M. Buareşti. "' A. timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române.CT/t. passim).muzeubt. ed. 16 p. XXVIII+221 p.E SEPTENTRION/t.D. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893. A. Şt9fan cel Mare şi turci. Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs. 52 ldem. · ''" Paris. 2. L. 1.). 1 845). in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours.1 18. an XXXVI. an 1 1 . Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii. 1 987.. bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de . bazată pe o educaţie şi cultură superioare.romAni 1 puteri europene.US această perioadă. Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla.tractatelor dintre români şi turci". 1 894. cuvAnt inainte de acad. 1. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . 11. 1909. D. ldem. in special.ro 1 03 . Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu. cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc. ldem. contrinuVa a meritat să fie amintită p. 1 888 . Vezi şi Andrei Radulescu. voi. menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie. Iorga . pp. nr. Buareşti.) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!. deschise către modernitate.. 1 -V. 1904. Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476.1489). V. formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49.lt. pp..)" . III.1538). Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. vot. Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii. 372 p. I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p. 1 896.. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman.. Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. conservlind. "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu. laşi.. voi. ed. 8ucu'eşti . Tncă în timpul perioadei unioniste. 10 1 Octombrie 1902. Buareşti. Xenopol. 1 1 27 . XVIII+405 p. XIV-XIX). complicata. 12 vot. cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 . Bucureşti. 8 / August 1907. 830 . Paris. popularA. Editura Albatros. 1. ldem. 205 220). 11. www. 869 893. 1 16 p. Wlell. 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne. El a ajuns la concluzia că prima . 1 .cimec. Dlmit'IJ Preda. 1905.ro / www.c.:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului. Istoria romanilor din Dacia Traianll. Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N. 372 p. Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş. 224 p. nu pot decât să le amintesc. 1908.Vllt. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 . în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. statalitatea şi autonomia acestora (pp. XII +541 p.Ioan Ursu.Arhiva Românească". Buareşti. Edua Dada.378-392) a afinmat că . ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor .1 893. la nordul Dunării. Existenţa mai multor ediţii ale . 1 997.994 . 213 p. 1 908.capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. voi.+fotggrali l . laşi. Iorga. in . La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547). Paris.X. ed. pp. 1904..( . 1914. pp.832. In concluzie (pp. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 . pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti . Ursu. 294 .1 1 30. precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema . voi. ti nr. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . Scopul pezentei analize fiind bine precizat. 798 .).P. 1914.VI..capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . scrisori din august-septembrie 1856. Ştefan Pascu.-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii. idem.1473. 1 880..compl. prin acţiunile lor. 1 1 1 Noiembrie 1902. 1901 . Ulterior..827. 1 900. 1. laşi.p. ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman . 1.997. XIV + 402 p.". şi.. lassy. an XLII. 180 p. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p.capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu .). O. laşi. '" N.capitulaţiune" cu Imperiul otoman. Bucureşti. şireata şi duală. 204 p. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. 1 9 1 3 . 383 (ediţia a 11-a. Iniţ ial lucrare de licenţA. vot. p. precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze. nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă . idem. in concluzie. D. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc. Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec. . Gotha. MOLD/t. Emest Lavisse el Alfred Rambaud. voi. Cluj-Napoca.

1015. Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi. scrisoare din 30 septembrie 1 856. 504). p. închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) . www. 1 54 ." 1 64 Retrospectiv. . Studii de istorie. cit. cât şi între sine pentru unire" 1 . . în schimb. independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice. antologie. vezi supra n. muntenii au redactat actele ( . 1993.. Principatele fiind suverane. că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană. .. Acesta a ajuns la concluzia că . p. că tradiţia istorică. 487): .ro / www. 501): . care învinsese pe turci în atâtea rânduri.924 . pp. p. p.)" 161 .. 9 1 Septembrie 1907. Glurescu. p. o realitate de fond. Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( .o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . 1993. al lucrări. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice. pp. p. i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C. iar moldovenii au alcătu�. ''" Ibidem. an. 21 . Bucureşti. Bucureşti. 58 (ed. Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe. 1993. 1908. 87. Astfel.însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. Tn subcapitolul ultim. in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor. 1 993. ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani. 158 Ibidem. a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii. Giurescu a subliniat că: . pp. .. XLI. pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor. autorul a făcut .. . Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. 56 (ed. 99). folosit şi citat aceste . p. echivala 2 cu un tratat de pace. Pe temeiul spuselor lui. p. 1993. 1 2 / Decembrie 1907.Muzeui Judeţean Botoşani . Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea). 1 01 3 . C . Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil. au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. plăzmuind ( . 98). pp. 493-494 şi n.închinare a ţărei n-a fost" 1 6 . nr. 65 p. şi tot pentru motive politice. 10 1 Octombrie 1907. Constantin Giurescu a cunoscut.cimec. că o . 496 .64 . Ed�ura Eminescu. ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii. . ) . iar în 1 839 . ' Ed. în condiţii . Studiu istoric. opera istorică a lui D. de istoricul Constantin Giurescu. (.. 25.A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634.de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită. 1993.. p.muzeubt. pp. nr. ). 4 '"' Ibidem. scrierea ( . loc..tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi.22.. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. apreciind că în perioada 1 420-1 456 .domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. pp. '00 1bidem. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul.capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. 65 (ed.51 (ed. ele au fost arme ' 54 ldem.. C. 4 102 Ibidem.49 . 157 Ibidem.498).. cred . Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă.. lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs. 63 (ed. pp. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. de care vorbeşte tradiţiunea. scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . 910 .ro 1 04 . "" Ibidem. 1993. Aşadar. 1993. cănd contele Or1ov. 104 1bidem. Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie. le-ar fi plătit tribut. 31 (ed.G . .65 (ed. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. p.reedltare in 1 993.. )". p. aşa cum s-a stabilit în 1 456. 1 242 -1247. nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( . in idem. . dar exprimau.. s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif. că tribului . istorică 1 59 .( . . p. 503). ). al IV-lea.. '" Constantin Giurescu.tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul.tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 . 1 . Cantemir şi diferitele versiuni ale . 1993. pp. 504). incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată. 55 (ed. nr. nu se adevereşte deci prin documente. lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei".

cu o prefa1il de Prof.4. (XLV + «3 p. 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 .capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic. an XVII. Edltunl Enciclopedici. p.XIX171 . 111 Mlhlll Maxlm. 3 1 1 - www. admiţând afirmaţiile lui N. El a precizat că . vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . XXXV III. vezi ti �le lut Manole Neagoe. an III. 67.Neamul RomhiC". C. 29.2 / 25 februarie 1909. reale. an III. 170 Ibidem. Bucureşti. Iorga 1 1 902 şi C. existase într­ adevăr'' 1 65. Bucurefti. 1. şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. text stabil�. pp. 7 .474: .celebru studiu. nr.S . şi a unor înţelegeri bilaterale scrise)..trablteklr" le pp. 174 Ibidem. P(eretz) . . pp.. nr. s. pp.6 .textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl.a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772.A.7 / 1 . Glurescu. p. Filitti a trecut apoi in revistă . Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu.Faptele pe care le stabllette d.M. . s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi . Bucureftl.P. In . Tn primul capitol al lucrArii. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească. 1. p. pp..aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te . Introducere la C. 1 . op. pp.) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p. t. 17 . 7. 1 9 1 5. .S. "' Vezl . nr. O. bl fondul problemei .actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec.ro 1 05 . ale Principatelor RomAne. 173 Ibidem. nr. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl.un foarte frumos studiu Independent ."..ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare. diplomatul şi istoricul ! . Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano . ".A. p. cuvAnt Inainte. Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă. trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /. 69 (analiza Intregului studiu la pp. 63 p.anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168. 5).ro / www. Acest .convorbiri aitlce". administrative şi fiscale" şi cu o 31 2. on Ibidem. R. 1 908: . Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512).I. an XLII. D.( .55. 4 1 6 aprilie 1908. C. 1. 0 1 . �III lnalclk.otomane Tn intervalul 1 878. 25 . "' Ibidem. Ed�ura Eminescu. BU<Ueftl. 3 .prin capitula�i . căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală.59.". Giurescu.) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. C. Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal.privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. In . reeditat In idem. 1993. 11.capitulaţiilor". P. bibliografie.C. 4 . 1. autorul a analizat . ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i. pAnă la anihilare.76)."..se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc.L. 23 . 101 Dlnu C.). nr. implicit. dl . de-a lungul timpului.. C. Filitti a reluat problema .1 6.cimec. tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea. Filitti a negat existenţa . pp. de la 1 879 (noi. C. 1• Ibidem. Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat. an IV. religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 . Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că . fără contesta�e din partea Po�i"174. Fllittl. pp. a unor circumstanţe concret-istorice. însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169. XVI . 2 1 19&4. romAnii .muzeubt.33. cit. nr. lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării. .Viaţa Nouj". de a n rotesta impotriva şi de a limita. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi. Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor. 167: .. Opere alese. Juristul. etc. 1985.de fapt. 8 / 1 7 iunie 1908.R.23. poate prea tranşante..compl. conduzionAnd că .1 914.

.oc:tombrie 1995. pp. Zagoritz.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec.8. L . a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. Cuvint Inainte. prin pacea încheiată probabil în 1489. . apoi. Ibidem. Bucureşti. 1 1 3 -1 14. de N . cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare. . XIV. şi idem. "' N.n. N. dar plata tributului nu implica închinarea ţării. tribut otomanilor. vezi.tractatul" moldo-otoman o . obligaţi fiind. Ştefan a reluat plata tributului. recent. poate daruri ocazionale. analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . Tn ceea ce priveşte Ţările Române. Domnul �oldovei era tributar otomanilor. Tn concluzie.28. 34 . porlret de istwic. analizată sumar de C.. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . 2 . pp. I. completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei. se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi . pp. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului. pp. A. Iorga a recenzat această contribuţie. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV. in . 1 833-1 8501 75.ro 1 06 . Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei. era independent. Studiul lui 1 . 26 . 11 .23. . iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4.studiu precis 65 (1 538) 1 . u• .C.închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă. 35 . "" N. op. op. 45 .. nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . Constantinescu. autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor. p.XVI . N. 20 .Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză. pp. recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a . A.19. an XXIX..compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772. Filitti încă actual după opt decenii. 113 Ibidem.49.21 Janvler . Filitti. 67 . Bucarest. 1. din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate. cit.46.". Giurescu in 1 908. apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor. XVII I-XIX) 6 .ro / www. în timpul lui Alexandru-vodă. ci doar răscumpărarea păcii. Constantinescu sau de Gh. 182 Ibidem. n-os 1 . 89 .". . d a r nu supus. a fost o contribuţie importantă in domeniu. pp. 1 1 4 p. pp. pp.Fevrier 1916.cimec.model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 . ţara devenind vasală acestora. 184 Ibidem.000 de galbeni ungureşti 0 . "'Bucureşti. Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 . m P-lea. Ibidem. cit.64. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale. pp. . Fililli. cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2.B . iar . Conatantinesc::u . s.1 12. nr. C.. '" Ibidem. apreciind-o ca fiind un . pp. la L C. deci 6 nu vasal 1 3 .. 1914. .86. Iorga Tn . ''" Ibidem.muzeubt.M. - George1a EESO ann6e www. . 10 1 343 . Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul. A.

Llbralrie Felix Alcan. Belgrad . 205 . actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens.1925.modeşti solda� de jertfă".". 7 . cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce .c.183. susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. . sunt un produs al timpului lor. 21 p. + 1 8 hărţi. Constantinescu.recenzie la recenzie". Djuvara. Zagoritz. an XLVIII.Bruxelles . Iorga in . '"' Ibidem. 419 . ' 00 N. Zagoritz. 107 .. Mes mlssions dlplomatlques. după expresia lui N. Ibidem. iar conducătorii creştini (şi unii gazetari . 1 930.Juln 1 929. Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N. 1914. tome Lll. Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că . nr. '"' ldem.229. este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . Gh.eco. au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice. In . O. Giurescu ( 1 908). Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova.muzeubt. 1. pp.O. Vezi interesantele sale memorii: T. IV+180 p. n-os 7 . 44' IIIV16e. X + 648 p. militare.E.B. dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189. Bucureşti.S. Tn concluzie. Studiile acestor .Ga/atz .t Constantlnop/e (1896 1900). Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N.ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice.7. Iorga In . autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman. dar poate fi considerată şi articol independent. ce-ar părea puerile astăzi. G.AoOt 1914. pp.cimec. . T.Solia . A. Tn ce priveşte al doilea aspect. ti y a eu une question d'Orient". In . Paris. L". Avril . de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193. E. pp. Felix Alcan. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive.8 11914. extras. 181 .B. idem.Le Havre . al uriei anumite baze dQCJ. S.des qu'il y a eu des Turcs en Europe. a studiat · . după trecerea a peste opt decenii.Constantlnopole . r • annee. 1" annee .. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate. Iorga a respins concluziile lui Gh. Ojuvara. 6 . divergente între statele creştine. 1887 . Iorga.Revue des Sciences Polltlques". Constantinescu 1 88.ro / www. G. pp. 5 1 Mal 1914.08.A. pp. T. 7 . economice etc. Paris.I.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90. Iorga a recenzat studiul. al unei anumite concepţii istorice. autorul a respins concluziile formulate de N. ''" Ibidem. 9 . pp. �.ro 1 07 .�mentar-cronistice. datorită intereselor politico-startegice.Luxembourrl Athenes. Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497. Bucarest.8 1 Juillet . Paris. 1 "7 Gh. fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 . Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913).uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman. După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4. susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497. Bucarest.. Nu a existat însă un front comun antiotoman.442.�. N. N.494. G. . no. subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86. Ma mlssion . Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman.".21. www. Souvenirs dlp/omatlques. Tn . Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie.

cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic. originală. Din acest motiv. Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in . A.I. jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni. recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie. publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă. Bucureşti. Lucrarea lui T. Bucarest. Ibidem. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc. Marea majoritate a acestor proiecte .G. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles.S. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii. A. Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r.O. ce era atât hotarul natural româna­ otoman. pp. www. G. '07 Vezi. pp. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic. A. şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. din punctul de vedere al subiectului tratat.66. Bucarest. Tntinderea raialelor . in . pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie . jurnaliştilor şi a opiniei publice.+1 hartă. dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport.Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman.muzeubt.R.cimec. ce conţinea doar . pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator. Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp. economic. bază de atac. 495 .. a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea. pierzând provincii după provincii 94 . Constantinescu .". pp. 1 . n-os 3-4 1 1994.capete de pod" otomane la nordul Dunării. 1• annee. insistând asupra celei de la Giurgiu 98.A. 65 .B.E. Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. depozit de alimente în caz de � ''" N.E. Iorga. Şi N. studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N.E. A. p. afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. Djuvara.E. religios etc.514 . ''" N.ro 1 08 . referinţele şi hărţile necesare. 305). material şi moral. no. ci treptat. pp. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem.. cu explicaţiile.o sută de proiecte de împărţire a Turciei". '"' Ibidem.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: .) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate.E. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. 191 1 .lorga Tn . triplu. despre aceste . cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. bază logistică etc. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc. fără îndoială. Tn prefaţa lucrării.nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici . tome XXX I I. in concluzie.ro / www.") anul li. După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine. de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia.3 1 Mart 1914. istoric. in timp ce numărul acestor . oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 .S.". istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman. 23-86.X. o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci. Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu. 1910-191 1 . N .de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa. Acelaşi N .planuri teoretice" era.

Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane. anul li. des Bulgares et des Latins. urmarea logică a fost că . 99 Radu 1 . a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga.". comme les Arabes.. Perianu. 4 Zub. etc. Studiile sale de orientalistic�-turcologie. 9.222. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică. 201 www. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză. G. 1-2 / 1906. iar ca aliaţi pe genovezi. op. a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829.ro / www. folosind izvoare documentare. 202 Ibidem. Apoi.latinii " şi . la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman. 21 4 200 Al . qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes.ro 1 09 . totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea. Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs. Al. pp.. in . edite şi inedite. fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia. au mşme degre. pp. A. Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. N. no. Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor .prezenţe" otomane pe pământ românesc.singur e un latifundiu.cimec. in . 1 91 0-191 1 . rela�ile dintre . · N. Z. cit. organizarea militar-administrativă a acesteia. Leipzig.muzeubt. pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl.125-143 + hărţi. Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea. p. întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman. p. 1 79 . au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică. bulgari.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război.1362).A. Raiaua Brlilei.B. aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. sârbi. Incomplete şi perfectibile.) .aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . veneţieni. susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . care . antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin.". Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 . narative. segment de cale comercială etc. cartografice etc. traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. des Serbes. cu toate formele sale de manifestare. La faute est en ă Cantacuzene et. ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 .grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 .ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs. Iorga.. Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 . Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman. Tn concluzie. XV.

11. Corespondenţi. D. p. voi aminti doar ideile generale ale operei. p. Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume. pour des mesquins buts de suprematie. /orpa istoric). Tahlin Gemil. 29-33. Peste plllru ani.muzeubt. corespondenţi.A. pp. N. 172. Iorga.P. Iorga. Scrisori cltre N. au fost analizate. eadern. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze. ldern. Imprimeria Coresl.. Nicolae /Oif/8 . a Roman/an hfstorian. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N. IOifla. Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. Iorga. 101-122. in .cimec. BU98rest. edi�e. El conţine mal multe capitole de Istorie politicii . Iorga. 467-469). 1986. La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman.P. Buc:arest. hlslorien) . 11. 251). In voi. Golha. tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht. e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N. IX" annee. p. pp.". 222 ""' ldem.Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii . implicit. Iorga. de istoricii romAni206 şi străini207 . mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. 2 1 1973. In . 1 Erater Banci (Bis 1451).. r11omme et roeuvre. pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2).1. n-os J. 44-47. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii. Nicolae lolfla'. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte. Nicolae /orpa. etc. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. 201 . nr. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem. Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu. Tn acest context. Ale�resco-Oeraca Bulgaru. Bulletin". pp. 11. Bucuref11. Iorga).tl. N. 240. In col�a dumneavoastrA.U. D.B. La 6 mai 1903. Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1. Iorga. 1907. N. M.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N.ro / www. IOifla. Parlamentul Romlnlei.occidentale qui. 'll17 Tayylb GOkbilgin. 27 noiembrie 1990. sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N. p. De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea.cercetltor a/ Istoriei otomane. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga. 1908. 190 p. voi. /orpa. 243). sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman. 10. Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901. p. o nou. deoarece mal Tntiil este neces. concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei.A. Scrisori cltre N. 25-48. pp. 1972. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N.E. 11. voi.t: N. note ti Indici de Eclllerlna Vaum. XX + o486 p.S. 11. Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. lolf/8 et l'hlstoire). Sinteza de istorie otomană şi. la 21 mal 1907. pp.A. Bucurefli.I. Editura Minerva. voi.compl. M. /orpa. • ldem.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar. Bucure. . Iorga.ro 1 10 .ll lstorle turceascA. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl.. voi. structura.) vii place.A. Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p.). rn martie 1 901 2 0. p. 1. Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N. n. Mihail Guboglu. mai exacţi. dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui . manquerent ă leur devoir"203. După aceste sonda�e nereuşite.. anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205. Bucurefll." VI.R . 175186. Corespondenţi.MIIIIIda Alex. p. voi. aşa cum s-a afirmat anterior""". pp.ldrnru-Oersca Bulgaru. noută�le şi neimplinirie ei.ouvrage de cette importance"209. unde e de operlll cu factori mal puternici. 253). in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie."(N.2 1 1971 . păstrată la B. In .B. 252). Iorga a adAugat un post-'scrtptum: . 487.E.I. N.n. modernitatea. cum era şi firesc.. In voi.lntiilul volum al Istoriei otomanUor. Scrisori din corespondenla bllllleralii N. /Oifla. N.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . 1943.MIIfi&. voi. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. N. p. Buc:arest. numită Imperiul otoman. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat. 1972. an XXII. corespondenţi.�. şi nu lui Karl Lamprecht. "'" Apud Barbu Theodorescu. a Roman/an historian). Aceste studii VOf ti acum contlnullle . N. fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: . Edlnborugh. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. The Byzantine emplre. corespondenţi. . eadern. www. /orpa. Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: . . n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . 1991. VIII + 236 p.

unitatea monarhică.. (precizând aceasta chiar în titlu: . liniştea sistemului absolutist. IV. Tayyib GOkbilgin. Nicoale Iorga. an XIII. XX + 486 p. lol'f/a.nach den Quellen dargestellt"). lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht. Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică.cimec. ) . . Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. 2&-33. pp. i l l . voi. �9. 1. cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student. era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale. N. In .O. 213 Ibidem. XVIII + 512 p. ·a Romanian h/stortan.Dersca Bulgaru. pp. receptivi la realităţile şi influenţele locale. Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice.stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:.M. pp. Bucureşti. . XX +479 p.Dersca Bulgaru. Sct1sort cltre N. la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. 11. istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu.1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman.ro 111 . a considerat. 1908. XVII + 453 p.:: 'canice sub stăpânirea otomanică.. numismatice. i. voi. 1913. elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. 202 . Imperiul otoman. voi. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat .. N. 1. voi. www. în mod critic şi obiectiv. ordinul unui singur stăpân": sultanul. Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi. padişahul. cit. provincie ce va constitui baza puterii otomane.ro / www. /OI'f/a. voi. toleranţi. pp.M. op.35-42. româneşti. lnsi. nr. savantul român._ Jnsetaţi de sânge. voi. 191 0. Alexandrescu . arătând şi demonstrând că aceştia erau . N.42-59. Astfel. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908. V. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane. 1 1 . Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G. Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu. 2" Vezi In detaliu M. voi. op. cartograflce etc. Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare. Alexandrescu . XX + 633 p. Tn elaborarea sintezei sale N. distrugători şi fanatici.democraţi".R. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei. Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională. otomane (în diferite traduceri).muzeubt...prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic. Alexandrescu . epigraflce.M. pp. Istoria Imperiului otoman era .. biografle sau poetic.34. pp. /ol'f/a. 214 M.Dersca Bulgaru. ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. Golha. 1909.. occidentale. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. bizantine. sălbatici. 3 / 1982. sud şi est-slave etc. XVIII-XIX. a elaborat o era sa în cinci volume. cit. Ca urmare. Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 . pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză. 1 91 1 . 72-84. Opripn. pass/m: M.Manuscriptum". a roman/an histortan. N Iorga. cronistice. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 . cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. edificarea unui stat turc naţional. 1. modern 13 . tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn.

luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 .R. pp.1 46. când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală .c. similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice. cit. 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M. vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică. De altfel. Alexandrescu . originalitate pentru perioada in care au fost formulate. . N.O. Prin a/ treilea pas. influenţată de cadrul natural.. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. III. Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice. pp.M.. VII.). depăşite ca plan de expunere. 1. izvoare istorice folosite. M. voi. încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de . 217 N. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec. 1910. 1. p. Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. op. ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e. intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan. Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal . voi.97. 59.1 46). voi. 71. 222 /bidem. pp.ro / www. vezi şi M. multe dintre· ele valabile şi astăzi.Dersca Bulgaru. la inceputul secolului al XX-lea. M. Alexandrescu . fiind un capitol 2 . 3 . a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 . cit. A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp. 210 /bidem. "" Şi pp. op. G.c. 218 Ibidem. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice. şi metodic.. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . Tn sinteza istoriei otomane. pp. Asiei Mici.)21 6. interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. fără resentimente. viaţa spirituală ("ideeaj21 6.rasa" ("poporul"). Prin a/ doilea pas.ro 112 . cit. www.. Iorga. savantul romAn a urmărit să realizeze . I-XX.cimec. W.Dersca Bulgaru. op.V. concepţie istorica-filosofică.30. pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 .59-69. Iorga.publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană. pp.81 .c. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens.Dersca Bulgaru. XI e.R. 91 . în conexiune cu metoda indu�ei istorice.O.M. op. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. p. pp. G. 221 N.M. Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J.muzeubt.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural. folosind intr-un mod original metoda compara�ilor. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului. Zinkeisen. cit.R.. Al�xandrescu . 2 1 5-324. . p. A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman. Idei interesante şi pertinente. Alexandrescu . cun se � in lstoliografia mondială a subieclului .. X e. 1 47-2 14.M. G. Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia.sinceritate" al documentelor şi cronicilor. 1. Iorga. N . N . O. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec. 3 1 ..Dersca Bulgaru.

volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538.O. pp. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi..O. pp.39. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N .). sociale. 1910 (XX + 479 p. militare.Deraca Bulgaru. şi urmările sale). Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. culturale etc.ro 113 . Tn cartea a 1 1-a a volumului. o puternică influenţă romana-bizantină. Sava.Dersca Bulgaru. Iorga. 98-105. Guboglu. 1 1�120. în timpul căruia. "'" N.cimec. Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici.. G. N . pp. N. Mediterana de Est şi Centrală .ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea.). religioase. pp.. N.. G. 231-453. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5. Mehmed al 1 1-lea. împotriva lui Petru Rareş.M.182. N. Alexandresru . M. 11. vot. torr��� et l'histoim. voi. pp. a Romanian historian. 177 . Eufrat etc. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 . prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite. voi. N.R. op. 325-486. /Of!lll. analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 . Alexandrescu-Oersca Bulgaru. însuşindu-şi titlul de calif. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11. urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie. Ndem. op. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră.. Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538). 3 . G.109.. a refacerii acestuia in deceniile următoare. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume. relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii. Alexandrescu . M. cit. islamica şi romano-bizantine. Iorga.ro / www. economice. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch. M. Iorga. creând astfel prototipul suveranului otoman. N . III. N. pp. Ndem .). în urma cuceririi Egiptului mamelucilor.M. Iorga. /Of!lll. M. passim. a Romenlan hislorian. 104-105. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă. pp.1 12. /Of!la . a organizării politice.R. 1909 (XVII + 453 p. 105 .134. politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre.muzeubt. Drava.O. Iorga a considerat că. 11. pp. /Of!la. 107 . cit. turceşti. 227 N. 1. 225 Ibidem. G. pp.M. www. hislorian. pp. a subliniat autorul. Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . pp. N. Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii.O. ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 . Cuceritprul Constantinopolului. Egee.lstorlc.R. 37 . eadem. ""' N. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul. vot. 3 -230.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 .R. Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului.

înşelăciunea.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches. passim. Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman.M. 231 N. op. semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil. pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 . pe de altă parte.O. pp.istoric. da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. "" Ibidem. Iorga.: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]).O. până la pacea de la Ki. Iorga . politic. cit. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman. 1 82 . pp. Iorga. 273 . 125 .1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774). N. tulburările interne.problema orientală". Iorga.212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699). goana după imbogăţire şi ranguri. aadem. op. 38 ...muzeubt. . Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595. M. 1 1 3. M..125. concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le. inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane .. 1 9 1 1 (XVIII + 512 p.ro 1 14 . decăderea armatei şi a spiritului războinic.cimec. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. pp. pp. N. (XX + 633p. mita. a Roman/an historian.). in anumite momE nte critice.M..războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812.128.Dersca Bulgaru.1 595. cit. Alexandrescu . autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului.i�i. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora.Dersca Bulgaru. (1 808-1 839). voi.Dersca Bulgaru. schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc.bolnav" stat feudal.). pe de o parte. M.M. 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. Guboglu. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse. eadem.512. 9 . schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale. voi. /orpa el l'histoire. al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza .. Iorga. Alexandrescu . religios-ideologic etc.39 . 3 . pp. III. G. 232 N. crizele financiar-economice. analizate sistematic din punct de vedere militar. lupta pentru putere intre renegaţi. op.i.1 83. N. marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683). pp. a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi.ik Kaynarca (1 774) inclusiv. fenomenele demografice. 1 09 .479 . 3 . intre aceştia şi otomanii nativi. pp. G.ro / www. pp. Alexandrescu . M. pp. şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea. V.M. corupţia. economic.Dersca Bulgaru.R. pp. IV. voi. Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri. N. 405 . IV. h/storian. ""' Ibidem.1 10.ili.135. 230 N.1 30. /orpa.272. 1 26 . 120 . Epoca re�elor. . pp. N. voi. M. N. adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . N. 213 . 1 30 . Alexandrescu . concomitent. .R. cit. pp. www. la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut . inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea. a Romanian historian. pp. Tn ultima Carte a volumului. lorgiiJ.

Albania etc. op. Alexandrescu . · La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii. că mari turcologi. Iorga. Cartea a 111-a. Serbia.noile timpuri" şi .244. România. N. pp. pp. historlan. eadem. Geschichte des osmanischen Reiches. Zinkeisen (1 8401 863) . 230 G. Tratarea istoriei universale ca un tot unitar. A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. având. apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului. 7311 Al. considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. încercărilor anterioare ale lui J. Iorga a definit şi lansat .M.40. O altă consecinţă a fost aceea că N . în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite. formulând con�luzii veridice şi durabile. /orpa . din care au rezultat cauzele. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund. s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi.a Roman/an hlstottiJn. toate punctele de vedere. IOfV& . 403 .(faptul că în Turcia voi. Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. pp. pp. eadem. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei. W. pp. religioase etc.R. bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o.llgaru.ro / www.ro 1 15 . Guboglu. Coroborata cu celelalte izvoare istorice N. M. 39 . Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi. Cu formidabila sa intuiţie. iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident. savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă.cimec. culturale.vechile moravuri". revoluţia Junilor turci (1 908). cit.633. la bază o singură naţiune.1 1 7. multinaţional: Grecia. militare. !orpa at l'histolra. 1 13 .muzeubt. · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice. pp. von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J. fiind · cu mult superioară. M. N. www. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878). N. cea turcă235. 233 . sunt alte dovezi în acest sens). ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu . 135 . N.Dersca Bi. Bulgaria. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică.143.O.. /orpa. marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. Muntenegru. contradicţiile între . Zub. 183 . din . caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) .V a fost tipărit în 1 948.un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• . sociale.184. N. nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol..istoric. ideologice.

Ln:ei al XIII. Guboglu. Ger1and. C. mai ales. 1 9 1 2. N. Guboglu.. este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial. 58. dupA o luptă dllrzil.l" al XFN. idem. eadem. N. Orientallstica romllnll. bibliotecilor. Gunnar Jahring. otomane. 323.. p. Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea). . p.1922 .muzeubt. spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. 1910. pentru că.1 14. al XXX. 819. 148 . Brod<ehlam. in J. copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. folosire etc.Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 . 463 . savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). pp. pp.O.R. D. trecând . lorgll. Kamcson. Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). conservare. eadem. 109.464. 101f1B . Ji'ellek. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie. 2 Iorga. pp. p. P.ro 116 .. a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic). p.".548.. de bibliotecă etc. 817. p. 1909. 20. al XVIII.ileraichlls Zer1rablal. idem in "Hisbisct1e \llel1eljl. tvrco-otomană. al XXVI. 801. a fondurilor documentare.. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. p. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci. 29 (in 1905 . datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson. paleografie. p. In frunte OJ arhivele otomane. 15. nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc.ltnct 1914 . 231 Vezi M.M. 30 (la iniţiativa lui T. 546 . pp. N. 9 ("In Turcia. Guboglu. N. 230 M. Z. Iorga . Contribufions roumaines. Activitatea rnodestj In acast domeniu. criticat de recenzorii europeni. 43. el l'histolf!l. N. nici pAnii astAzi (1973 . această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). In "Delische l. datorită faptului că N. concepţiei şi metodelor de organizare. p. 578 . a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). 1!01.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 . in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910). 1909. Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451.ro / www. 191 1. păstrare. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul.. ""' Vezi şi consideraţiile lui M.n. 41. historian. 1 . domnea haosul. In perioada dintre anii 191 2 . L Mlrgold.584. Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane. 1909. 460. p. in mai mare măsură.eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}. specialişti in domeniu237 . 1913.cimec. adoptată de N. p.77. 186. modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 . 76 . Alei (. 503 . numismatică etc.ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll".istoric. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (. p.ilerai. pp. integrării şi interpretării izvoarelor documentare. Prlleografla. Alexandrescu . Şi periodizarea istoriei otomane. pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul. califtcate fi 8bllitale. fapt subliniat şi. 583 .un lnvlţat european de origine suedezA. M.191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. 1 8. G. Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii. pp. a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei. in care. E. pp. 42 \'De fapt.lerallnl!iU1g. ai operei savantului român. pAnă atunci. şi sistemului politica-administrativ otoman.) nu sunt cercetate în măsura dorintă. p. a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca). fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă.Dersca Bulgaru.istoric.586. pp.) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie)." al XVI. atunci responsabilitatea repartizării cărţilor. A.inceputul 237 C. pp. K SOsshein. este discutabilă240 . 60.1 899. epigrafice etc. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată. otomane.Orienlallsche l. 1 1 2 . In "8. 1909. idem.505.). depozitelor etc. cronistice. divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman).47.1915. De aceea. 546. 1 19. Tn . capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului. www. Iorga. din îndemnul turcologului ungur 1. pp. Djwara şi D. diplomatică. otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi. Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA"). In 1 898 .

pp. 1 . unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale.cimec. Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire". era imens. Bucuretti.Istoric. apud A. Paris. In A. ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare. otomani.marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc. Nicolas Iorga. a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză. Fiecare timp oglindefte. p. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. a Romanian hlstorlan. E. faţă de . plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A. /'homme et l'oauvra. Nicolas Iorga. al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . ""' . 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M. engleza. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată.Dersca Bulgaru.Ş. i-a mulţumH personal (mai www. op. Iorga al l'hlstolra. a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă. L. căci descoperirile se fac neTncatat. voi. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică. voi.ro / www. 144 . M. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. Weigand a apreciat. cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor". pp. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538. prof.R.. in . 1985.muzeubt. 185 . Iorga. p. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu. al sultanatului acestuia. Iorga . Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii. historlan da /'Europa du sud�st. Belmont i-a solicitat colaborarea.. 1 774.20 1 . Iorga ca fiind .KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA. eadem. prof. sărbă atc. de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile.E. mal 1 9 1 4). anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale. . palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti. D. Seeliger. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In . 1. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui.. căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi. In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. Astfel. 1. ImpreunA cu Karl Lamprecht. 259 . Alexandrescu . Evoluţia istoriografiei romana. pp. 1 640. Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale. ziarul .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. eadem. A. Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa. francezâ. N. de asemenea. adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. N. anul unei succesiuni de sultani. Virgil CAndea.Revue Historique"/ 1 908. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn). mărind fără incetare orizontul Istoriei. Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane.122. 347. conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 .260.. Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910.Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). Lucian Boia. Bucarest. In Franţa. 35. punct de reper fiind un an important. Bucureşti. 2CJ0. cele ale volumelor 1 1 . sinteza otomană). IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd. Iorga In lumea ştiin�că germarVI. Xenopol. ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale.D. G. pp. O.durata lungă" a unor fa pte.M.. in lucrările Istorice ce le lnfă�şează. de locuri. o victorie militară. practicată anterior de Cantemir. N. al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}. etc.149. N. In Italia. 1-a apreciat pe N. 1 1 7 .1116. ItalianA. referitoare la G.. p. 1-IV. Guboglu. ediţia a IV­ a. a unor indici de nume de persoană. IO/fla. sinteza otomană.R. W. subiectiv şi obiectiv. cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. pp. lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam.Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci.48. 1972. Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman.ro 117 . a fost un produs al epocii sale.Revue Historique". XLVII.( . centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). un tratat de pace etc. historlan.. Xenopol. 1 976. dar nu decisiv. 40 . Dar. 1900 . pp. cit. pot afirma că G. iar dupA apari�a voi. Tn Anglia a tost. Pemice i-a propus să tipărească la Editura .O. 24' . 244 Prestigiul d e care se bucura N. in voi. O.

25' N. indirect.R. III. revăzută. 2'" N. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive..1912). Bucarest. passim. XVI + 890 s. N. O.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 . Bucureşti. 250 Barbu Theodorescu.A.. vizita şi contactele ştlinţlfico . Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia. aşa curti a declarat însuşi N. Imprim Minerva". in ochii lumii intelectuale otomane. După al 11-ea război mondial.G. sinteza e un punct terrninus. 1 18 www. istoricul B. Iorga . p. Nicolae Iorga'. T�u. E. lorga248. Baykal. p. In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908. 45 . pp. Iorga. G. Baykal..M. . . probabil integrale. p.. Iorga. . a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch.� uzeul Judeţean Bototani Dar. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc.aproape zece ani de zile. pp. 2112 1. a apreciat G. �. Să fi existat această inten�e. biograful sAu. V 1 1948. Iorga şi nici secretarul şi. Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană. p. Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere. in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere. Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial.cimec.ro . Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. Iorga . Guboglu (N. "'' Barbu Theodorescu.78. Nicolae targa'. 3 . augmentată şi adusă la zi.V al sintezei otomane in limba turcă. realizata da Nuzhet Kudret. după un lung p�oces de elaborare de . . V-nci Cllt (1 774 .Hoepli" un compendiu de istorie otomană.Istoric. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. X. voi. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi. • francezA (1912). muzee etc. a G.1 10. le 619 mal 1914. Al. pp. Şi exemplele ar putea continua. p. dar primul război mondial să o fi. 63.. G. Chakry (Şakrl). 1 73. editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală". prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. cum mărturisea. şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret).politlco .T. S.46. 1914. 1940. S. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba . Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S. O viaţl d4 om.ro / www.4.. Tn Selbia. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman. voi. sunt sigur de aceasta. Ankara. 2650 p. pp. 156 .. Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest. E. Pemice i-a propus lui N. ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate.culturale s-au bucurat de un Imens succes. 109 . Iar In RomAnia. nach den QIJe/len daryestellt. Zub.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . biblioteci. Nicolae /orga2. Nicolae lorga2. N. urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 .156: M. N. op. Europei (noiembrie 1913). p.99. �lren: B. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1). cit. y> rin natura ei. Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie. in 1 938247. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 .en Reiches. 1948. deşi trecutul istoric româna­ otoman. Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu. savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci. Nicolae lorga2. in 1 948. ulterior. Tn iulie 1 914 editorul italian A.) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu. S. nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA.. ""' Afirma�a lui M.R.muzeubt. Osman/1 Tarih/. Studii şi documente 1/terate.O. Iorga să tipărească in editura . Barbu Theodorescu . dar şi unul de inaugurare"24 . 20. 1 75. Barbu Theodorescu. pp. un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică. Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:. O.. nici N. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. asta inexactA.

că . şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea.) se îneacă în dispreţul public.muzeubt. '"" N. N. Nici unul.c.celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş . � .cimec. 473 . A cercetat. nu sunt incl1 cunoscute. D . prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. 798 . Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation.B. 1900.A.DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării. Bucureşti..E. Toma Cozliceanu.compl. nici altul n-au găs� ee să le spunA. 188 / august 1 9 1 8 .Neamul RomAnesc. s-a dezvoltat cultura română261 . în şcoli s-au predat limbile greacă. cuprins.48 p. t.1395). profesori de drept şi de medicinA.compl. Nicolae Iorga . Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu. Alexandru Movilă. 1 1 . in .647. p.". Serbarea de la CIJ/ugllreni. annee. XXXVI . Bucureşti. extras (71 p. pp. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci. 1. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman.A. Ştefan Bogdan. in .I.L.ro / www. Sina. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol. •Datina Românească". Iorga concluzionat că . Sinan Celbi. DoulJ conferinţe. Studiul a fost recenzat favorabil in .141 .. pe care o www.R. se. Tn . A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii. "" ldem.A. Bucureşti. Cu/ture romllnll supt fenarioţi.806 '+ 3 pl.S. Bucarest. t.renegaţia poate fi de trei feluri: de lege. N . Bucureşti..R. pp. ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898. 1901 . 1 75.M. La gară era ministrul. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte". 645 . 1914. . Mihnea Turcitul.O. Bucureşti. Veneţia Tn Marea Neagrll. august 1 9 1 2. 1938. "" pp. subliniind că . Iorga. rectorui. an XXXI V. Iorga.. a enumerat cazuri . 6 / Juin 1914. peste decenii de la efectuarea ei. renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane. ei genegaţii . 3.( . nr. cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 . 11. Bucureşti. 962-999. de naţie şi de ideal. pp.1 400).". D. Bucureşti. popor". · ' Bucarest. slavonă şi română. Vălenii de Munte. număr de volume etc. 1914. 58 p. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani. Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral.ACTA MOI.rvind altora ca un exemplu"2 . ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. ""' ldem. 140 .476. în continuare. '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N. an XXXV. A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc. lmpr."." s. in . nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre.S. 1914. ocupate de I mperiul otoman. XXXV II. no.). Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc.Neamul RomAnesc". savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . 1 898. la ei acasă. 257 1dem. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. Dumba. Hrisant Cămăraşul.la u n popor (român . 1 898. Tn mai 1 914. Erau culţi şi deschişi către modernitate. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi. P . . .S. Astfel.A. în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română. ''" Jdem. Bucureşti. de asemenea. creştineşte. stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . m. însă amănunte de Qrdin conceptual. a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55. Biruinţa de la Clllugllreni.C. tehnic-editorial. Doul conferinţe.M. nr. ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă. 1. 30. in . pp. propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. pentru . Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot.I. in . cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. extras (variantă augmentată). pp. A analizat.I. n .. Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri. ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat. 20. 11.ro 119 . ldem. Iorga relata.. 11.50. · idem. p.. formulând consideraţii generale257 . sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea. 1. s. L. Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace. 16 p. 1 ."..P. ldem. . Barbu Theodorescu.

an . prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264. O 111aţ1 de om. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism.. o Turcle nouă.nt. A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea). • 1c1em. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 .. euc. recenzie la H. stabilirea osmanlâilor in S.au disanlrie de la blnctll!ll" (N.. Iorga. 1 . The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre.B .. In .l.. A. Dumitraki Varlaam. cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă. modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. se supuneau jurisdicţiei domnului român. .300. pp. care. le 6 / 19 mal 1914. ·aucurettl. Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla. Mal agreabile . cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi.nt.fi ce fanatica realllilil nu pllceau. dar şi de colaborare avantajoasă. Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea. muzeele etc. popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării . Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal. pp. lqrga a analizat cauzele. C. N.·. . s. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o .ro / www.2 1 J-'« . III. contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi. n-os 1 .. . ) : c4. 1903. In voi.110). pp. A publicat noi iapriveam atunci.16. Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie.cimec. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal.Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă.iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi.. 1914. Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. e. ldem.I . Lupta da /a Lepanto. o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele.ro 1 20 . mai ales. caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi. ClltBctanJI " utmlrlle ei. otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. 1 9 1 6). conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc. 100. 167 . Nicolae Iorga etc. unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir.) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!. Prinos lui D.au • se prafacll . Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford. .Gibbaona. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române. A. CI� Presa. www. fi pOOicll ln limba fnn:ezil.muzeubt. Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. orientale in original sau in ediţii critice. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H. 290 . strid nllllonalll. 1101. pp. dupi aproape zece ani de zlle ( . alf'l8rFtll1l an . le­ nache Văcărescu.E. � .o . a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 . Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons.. 1916. BucurettJ . Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman.Drum drepl". Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală. 24 p. energie războinică. In an am Iritat cll lll(le (Nil. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani.F6vrier 1916. conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă. Oxford.1403). • ldem. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. să ridice moschei. a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 . s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e. ur ann6e. partenerului de colaborare263 . ldem. N. adeci.a de Uit In AIIIIUII . RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud. In . Dichiiti. Bucarelt. 1914.A.Mării Negre Strâmtorilor. N.175. bibliotecile.

4 .A.I.". In StudH şi documente. vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac".. . Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică. voi. RecenzaU "1. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est. Buanfti. 772 ldem. Popt»re Ulri:e peteZ/tal8. .muzeubt.iniiiiJ.. 253 . renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 . datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 . voi. 1910. 1915..5 decembrie 1913. Bucurettl. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală.1� Poponlor". în lungul exerciţiu al funcţiunii. 271 ldem. Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. Auf. � le dullllln'U OJ Aulrle). pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa. 1). llldnl8 din . conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade.cimec. 1908. Prin aceasta. rasele supuse (renegaţii) au guvernat..O.Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare. lr"' ft16e.1/Janvler 1915.E. Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc.Giobus". und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa.E.). ce devin parazitare şi domină brutal. VAienil de Ml. Minerva" . Vllenli de Munte. 59 . "" ldem.LIX/1913. p. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl. pp.Svenak Tidlkrift Slrtryck". vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914.meditativ. .. 4p.1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 .B.-E.. 1913. pp. conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat. Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman.S. la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S. în cele din urmă. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia. otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 . spiritul oriental contemplativ .ro / www.IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded .+1 h. IY. 1913.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa. e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In .. Iorga (colecţia . A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . Dec:olnlemln:he. In Studii şi documente. 270 ldem. 131 . Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll. In . Golte.145. publicate de N. s-a întrebat retoric autorul. www. 20 p. La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. Europei270 . energia.11). 191 1 (540 p. administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi). N. Bucureftl. insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. 29 p. dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1. Se găseau oare. XX. pp. Stockholm. Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale.german din 1863-1699.. dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat. 97. n-o.ro 121 . Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale. care-şi revendică drepturile naţionale. in .. Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus.o. Buanll.rile. pp. 36 p." e ILtllinlal fepU cii N. 1906 (307 p. Bucurettl sau auedez.178.262. 200 Zicale turceşti. Vilenil de Mine. abandonarea politicii de cuceriri. · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908). rY. dar renegaţii s-au uzat. cu capitala la Constantinopol.ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico . XI (Cercetllri şi regeste documentara). ldem.).1().

p. Bucureşti.R.286. in . 46 p.E.07. ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone. Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual. că . cit. Ibidem. Istoricul-ziarist N.1 909).R.muzeubt.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: . Dimpotrivă. ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco . Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor."l 08.08.4 1 1916. Jassy.1912.. pp. 1605 .Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit. 21 27.otomane şi o prognoză politică: ." I 16. pe o solidă bază materială şi morală. aceleaşi numere.02.cimec. 200 Ibidem. Marele vizir la ldem." 1 05. R.romanii) care a locuit aici. m ldem. Turci şi Greci. vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim. pp. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 . 166 . împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi". pp. 770 Ibidem.131 8).R. 94 . Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente.R. pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din . Tinerilor Turci'.355). ce păstrează viitoruP8.".N. pp. 770 ldem. conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915.1909. Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www. Mişea în Parlamentul Otoman281.1908.R.1907. Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279. 203 Ibidem.N.R. 59 . profunzimea analizei şi a concluziilor.S. redactând numeroase articole publicate în presa vremii. cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal. Vălenii de Munte. m TipArit la Vălenii de Munte.Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . 21o• Ibidem. pp. 538). pp. pp. 353 . Bucureşti. no. La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert. 64 . în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea . este o culegere de articole din ziarele .04." / 1 7.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori .") 1 1906 . 1 1 . 191 2. Politica . 100 . rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . Tulburările din Constantino po1e282. Cuvântul domnului dr.secole întregi am stat unii lângă alţii.46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA. Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea. mai multă omenie. politică.N. in loc cit. Ce Tnseamn/1 popoare balcanice. pp. pp. n-o 4 1 1917. Cu firea sa vizionară. 1 31 7 . 56 .." I 22. 448 . nr. idem. 97 .61 7 ."I 20.Semănătorul"l 1 904 şi . V + 254 p.134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei.N. Vizita studenţilor turcl85. pp. in . susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană. bizantină şi otomană.96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g. aceleaşi numere.07.58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N. pp. in loc.B. p.I. ldem. 97 . 2 4 1 1 5 Decembrie 1900.1907. 42 .Neamul RomAnesc". 1916.N.. pp.Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: . -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl. pp.1 908). reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România.1 607). pays de synthese. La Dobrogea. 2 . savantul român prevedea pentru viitor . Romlnii. pp.07.4 1 1916 -1917. 770 Ibidem.N. n-os 3 . valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic."I 28.619).E.o nouă legătură a popoarelor. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine. pp. Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77."). vecinfi sili şi chestiunea Orientului.conservatori: . de asemenea.. 2to< Ibidem.R.04.17.67 (despre rel�ile greco . mai multă umanitate".ro / www. vezi şi textul din .ro 1 22 .452.1909. pp.N. firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat.63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: .1 00. sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc.R. Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea. 1 1 . . ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat.1 74. Ce înseamnă popoare balcanice273 .O. Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 . voi. militară. idem. idem. cit.R. 1 19 . Constituţia turcească280. In loc. Jassy. a eviden�at starea de decădere economică.N.

1 429 1430.A. '1 2 l n . p.. 401 . 1 914.153 (despre vizita lui Hakki . 152 . 1 0." / nr.R.N.R.R.1 330). p.muzeubt.1910.42 / 26. "" I n .1 565). Convent ie cu Turcia'/89. 302 In .155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: . ISfÎ.) 285 Ibidem." 1 nr. 641 . ""' I n .151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : .N. 787..R. lafi.79 / 1 2.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88.44 1 09.159 (N. Succesele armatei otomane30 . 1 912.64 / 1919. anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc.R.06. 248 .3°9.culturali'.R. ".03. lncă un asasinat politic la Constantinopof99. pentru articolele citate la notele 273 . 1 9 1 2.198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo . 1 0 . 301 In . N. păstoritul transhumat al mocanilor români. 705 ." 1 07. "" Ibidem. .R.Lumina Nouil"/ nr.08. acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2.R.N." 1 nr.34. 1 0 . Turcii . Ultima glorie a Osmanlâilor10.33 1 1918.01. 1 9 1 3. "'" I n .223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: . ''" Ibidem.1913. 1329 .07.cimec." 1 nr.R. 196 . Invierea .R. lafi.R.5 / 1 9 1 2).N. 1 96 / 1919.N. pp. 158 .N." 1 09.1912).S.N.R." / 19. pp." 1 nr.1913."/ nr. 303 In . 3.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: . 1910. www.1 / 13.1914.N. 1 914." 1 nr. "" I n . românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno .08. R.1 538). 1 9 1 7. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314. 154 .250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: . "" Villenii de Murite. "" Ibidem.10. 1 745-1 747).R.N. 221 .R. 191 1 . lql.1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: . Siluirea unui popor şi răspunderile':i91.N. na�onal." 1 nr. "" I n . 1915. 33 ." 1 nr. Deşi pare lungă. pp.ro 1 23 .1 267). 10.46 / 25.R.1 265 . "" I n . pp.domnului Enver'.N." 1 nr. "" I n ." / 14. 1 9 1 7.05 . "" I n .188 ("N.ro / www.43 / 02. pp. 29 p.lstot1c.a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N.N. Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul .N. pp.1 1 . 1 0 . 1910."/30. "" Ibidem.1 730. 31 0 I n . I n .07.".R. pp. lql. "" Ibidem.• 1 nr." 1 nr.2 1 9 / 1 2.09.R.31 6 vezi ti M.L. 143 . Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.08. Stanbul şi Fanar11. plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96. pp.ll.3°3 Războiul islamului304. 191 1 . care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României)." 1 nr. 1 9 1 6. /orpa . Intre Greci şi Turc1. 1573 .R.N.157 /1919. pp. pp." 1 15. lafi. XXXV II.R. pp. 185 . pp." 1 07.N. 1 8 / mai 1914.09 ." 1 nr.R.01 . pp. '" I n .273 / 1918.402. Biblia turanică a Turcilor12. 315 1" . R.. Distrugerea armenilor din Turcia308.4. cultural.141 / 26.R.R.07. pp.706).Jo6. 45 .271 / 1918.J1 .N. 1 75 .N.62 1 martie 1 9 1 7." 1 nr.N.N." 1 20. pp.R.I. (preluat din . 1912. Enver15. strategic. 19 p. pp. ""' Ibidem.09.N. s. La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe.N. Noua aventură a Junilor Turd18. Constantinopolul fără sultan316." 1 29.N." / 20. "' I n . pp. lnvăţături din Turcia293.144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N.1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia).43-44. Dardanelele. 1 9 1 0.de stăpânire in Dobrogea. Bulgarii . Amintiri istorice307.1914.spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295.83 / 1 6. 286 Ibidem." 1 nr. Iorga de a se informa şi de a inform.R. 1 916. Oaspeţi turcP01. Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman. 148 .N. ""' I n . pp. Guboglu. Războiul Turcilor cu Ruşii. 300 In . pp.paşii in România : .R. pentru popor" 1 noiembrie 1914.N.R.1 729 .N. 8 . »> I n .N."/08. pp.N.35 / 07.N. Bucureşti.R. t. Starea actuală in Turcia300.R.Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298. "" I n .N. pp. 288 Ibidem.. articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare." 1 nr. "' I n .A.9 1 ianuarie 1910.R.1914." 1 nr. Lămuriri istorice292. "" Ibidem. 1 71 .R. 2117 Ibidem.643.M." 1 nr. pp. Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90.istoric.

1987. studiu.le vrai historien de I'Empire Ottoman". X. 158. N. pp. . 1907. 1890 . semnul egalităţii între Turcia şi Orient. turcologia.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. Sinteza otomană.. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. ""Apud Berbu Theodorescu. Se impune o precizare: N. Bucureşti. Nicolae lorga2. când se punea.istoric.compl. Prin Bulgaria la Constantinopol. nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie.46. accentul căzând asupra capitalei otomane.1926. multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total.E.ro 1 24 .cimec. se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident. p.350. Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin). '( . Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. 282 + 11 pl. "'' I. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind . P. 227 . 1940. 45 . autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 .marele orientalist şi istoric al românilor''320 . pp. deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist. când orientalistica îngloba. Ed�ura Minerva.) istoricii otomani sau străini" 321 . Iorga. scrisoare din 5 iulie 1912. Aceste . operă fundamentală timp de o jumătate de veac. în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut. Peste ani. Tn 1 9 1 2 generalul turc M. Tn 1 909. Iorga. cu o accentuată tentă de vizionarism. selecţia textelor.pentru a expune. profesorul german W. voi. Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman. 1. note fi comentarii de Valeriu RApeanu. Ed�ura Minerva. ediţie IngrijitA. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. şi-au legat existenţa de acestea. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig. fie partizane. p. Toronţlu. neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. D. aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană. Seeliger. fără o delimitare prea clară. Iorga . munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită . ) cu totul altfel decât (au făcut-o .muzeubt.ro / www. despre altele a adunat informaţii.51.note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. compara şi judeca faptele şi oamenii. Pe drumuri deplrtate. Bucureşti. dar realiste. www. Guboglu. Studii fi documente literare. N. vezi ti selecţia de pagini din N. 322 Apud M. ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. în trecut. Iorga.Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular. Bucureşti.. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane. fără discernământ. turco-osmană. 1-a numit . La începutul secolului al XX-lea. voi. Iorga. diplomatică etc.

iar Mihail Guboglu . 11. )"325.S. ""George Baflureanu.152. Bucurefli. arsă însă în 1 784. care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit . epud M. p. 1 22. a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman. patriarhi ai Antiohiei. 1 91 1 . dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( . t. 30 p. Din acest punct de vedere. 3301asa ai-Mualuf.Numa' •• an III.I. apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. 1901 .". Bucurefli. acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman. Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul. Domcontribuţiilor citate la nota 205. In . La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină. 32• 323 Titlurile www. C. Iorga a fost apreciat. N. p.R. In revista . 320AI. ldem. Guboglu. în secolul Xli-lea. Bogdan-Serai.c. . care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană. mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe.E. 1 35 . Papadopoi-Calimachi. 44 . m. iar bisericuţa . cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 . în special din Istanbul. cu alfabet grec sau arab. Istoricul şi originea lor. n. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. 1 1 p.B.O. 111• annee. n-o 9 / Septembre 1916. Iorga .istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324. de-a lungul timpului. preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 . . M.3. ""' M. caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. 1. in vecinătate se afla Vlâh-Sarây.". Cifrele sub imprimerie. pp. Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. reşedinţa reprezentan�lor munteni.ro 1 25 .1 896. n. pentru a păstra credinţa. 1916. Teoria formaţiunei cifrelor. Papadopoi-Callmachi.B."'· ""In .A. 47. în perioada publicării sintezei otomane. Contrb i utions. bisericuţâ a avut. arabă sau turcă.". Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. pot afirma că N. Bucarest.a Romanian historian of the Ottoman Empire"323. ca fiind un mare orientalist. s. 327Gheorghe Balş. 1 74 (nesemnatA). Tn concluzie.Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor.56. p. cunoscător de limbă turcească. 1895 . ad-hoc şi sui-generis.S. Ultimul a afirmat în acest sens: . care a descris aceste valoroase "produse tipografice".în relativă stare arheologică". . XVII. 1 79.historien de I'Empire Ottoman sau . p. X e. Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M. Guboglu. Serafim din Pisidia şi al�i. Al. Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8. Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea.M. răspândite de arabi în Europa). in .I. situat pe o colină lângă Cornul de Aur.A.istoric.cimec.ro / www. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman. Tn . 34 1 . in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le). Orientallstlca romlnl. Cifrele arabe.muzeubt.ÂI .E.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog). Iorga nu putea fi considerat turcolog.. Titlul contribuţiei citate la nota 205. pp. .M.. Bucurefli. 470.

11.o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 . Istoricul român nu ne-a oferit detalii. pentru instruirea tinerilor turco-tătari. predarea limbii române să fie obligatorie333 . anul VIII. cu m e ra ş i firesc.". M.E. 2/1 969.a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Astfel. dar motiva�ile şi finalită�le au fost.VI. ldem. 21 al amintitei legi.78 . "'Mehmed Ali Ekrem. IW". 4. p. 454 . Bucarest.1 1 1956.M. Emilian Vasilescu. ce .0. Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques). V .R. O lliaţl de om. In . Iorga.E. '""Vezi. apoi a fost transferat la Medgidia. www.E. conform informa�ilor oferite de N. Lucre�a Gane. ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . 1. fie liniare. a elaborat .". A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i.Dersca Bulgaru. Iorga. voi. prin art. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. 4 / octombrie-decembrie 1956. Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). Bucarest. dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc.ro 1 26 . 8 1 . •• nr. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag. Alexandrescu . P.1 1 1 . pp. fie sinuoase332.aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere.I. pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant.460. au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene. p. 351-353. in . pp. Bucurettl.S A I . no. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli.garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880. pp. 314 . prof. Guboglu. în paralel cu limba turcă. diferite. M. conform cu noile realită� politica-diplomatice. pp. XXVI' annee . absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. In .XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions). 621-628. pp.324. Paris. Acest interes a existat.Muzeul . diac.2 / 1988. XVf .S. reorganizat 331 N. statul român a acordat şi .cimec.E.ro / www. XXXV II. O .1 1 6. contribuţiile: Mayer A. Contributions roumllines. 99 . 'Udeţean Botoşani nii români. nu ştim. la sfârşitul secolului al XIX-lea. Halevy.S . au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918). in . Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi . R. Orleni/IJ/sticll romiJniJ. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane.". pentru acest interval de timp. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă. no. Din istoria.". Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea. Orientallstica romiJniJ. Bucureftl. prin urmare. în general. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie.protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal). pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane.muzeubt. autorită�le române au hotărât. a Dobrogei la statul român. pp.R.A. in . 1967. în acelaşi an. 93 . R.

ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale.1904. 1 1 2. 2 1 1921!. pp.iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A.M. P. (infra abreviat: Lazllr Şllineanu). 253. Popescu-Ciocllnel. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. S-a hotărât. 335 1. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H.1 0. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. E.. 1928. Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. in . pp. O carierll filologicll (1885 1900). P.E. Lazllr Şllineanu. p. Bucureşti. Ploieşti. ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. Legrand (greaca modernă). Macrea. 330 M. Bucureşti (456 p. pp. 1 901 (VIII + 96 p. tipărirea unui anuar. Alexandru Alecu.181 . Cernăuţi. Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}.M.Dersca Bulgaru. Haşdeu. Leger (limbile sârbă şi rusă). M. nu puteau rămâne fără ecou în România. Bucureşti. Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34. Lazăr Şăineanu. Ion Matei.9 .S. E.A.1916. între octombrie 1 887 .octombrie 1 888. Astfel.sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris.Adevărul' S. \(ezi şi Luca Vomea. Notes. an IX. 1 1 2. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh. cu noţiuni introductive de arabă şi persană). Istoricul unei tmpllmdnteniri.cimec. a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336. EdHura ."."). cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes. Popescu. filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S. in perioada octombrie 1 888 .1 . _ 1 . p. Barbier de Meynard (limba turcă.ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase.) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate.ro 1 27 . Cu un portret şi patr. Lazllr Şlllneanu.).f www. 353.biografic.An. D. Ion Matei. Istanbul. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B. Viena. 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România.ACTIt MOLDitVI. organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. o menţiune aparte merită şi prof. p. Un orientalist ploieştean: Gh. conform art. p. Cairo etc. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. Avr. cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal).muzeubt. 1934. Ş. O. Alexandrescu . licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887).Oersca Bulgaru. p. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei. Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy. ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh. 20.6. 1928 1933. care biograf a datat greşit (1888 . 164-165. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. 1969. mai veche. vezi şi Ion Matei. Les l!tudes. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. nr. Simache.). D. Mempriu auto . Constanţa. in idem.187. Les l!tudes. Abdurrahman. Alexandrescu . /.ro / www. în cursul secolului al XIX-lea. in paralel. 1907 . 1 1 2. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză).M. Notes. p.M. Vezi lazăr Şăineanu. Notes. Pe de altă parte. pp. 337 A mai urmat. de asemenea.u anexe. Th. ca delegat al României). Aguletti . anii 1903 . a urmat la Paris.

"' ldem. in frunte cu slavistul Ion Bogdan. pp. Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane. dar comisia de examinare.triadei critice" şi promotor 1 892. 48 . "" ldem. Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea. După tipărire.ro 1 28 .Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. Houdas (limba arabă vulgară). 1 947. cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . pp. 331 Leipzig • Bucurefll. datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: .. feniciană. în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris. destinat special acestui scop. pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. 1 . 63 • 66. 75 p. în intervalul octombrie 1 888 . Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ. să-şi însuşească limbile orientale .). angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor. 1 895. College de France (a aprofundat limba turcă). Scheffer (limba persană).) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. 49 p. Amintiri.49.mai 1 891 . cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. turcă. . Ch. despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă. specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu.18 • 38. tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară. asiriană. A. Barbier de Meynard (limba turcă). în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. aramaică. P. Bucutettl .in ţara noastră. din fondul Adamachi al Academiei Române. /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană). Limbile semllice. unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. Constantin. "" Ibidem. "' Constantln Şllineanu. siriană. ( . A.Revistă de semitologie" la Bucureşti. poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 .Universul" S. Tn ţară însă. lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. D. Derenbourg (limba arabă literară). cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. Tn perspectiva timpului. Astfel. Halevy (limba etiopiană). O. Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. ebraică şi etiopiană 0 . in 1 895-1 896. Tn . Haşdeu şi Al. Avr.ro / www. Aguletti de a edita o . B . pp..P. arabă literară.perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie. la 28 iunie 1 892. având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th. persană). A fost singurul candidat înscris. O.cimec. Un an mai târziu. membru al .. www. Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. Amintiri. Bucurefll. Tipografie .muzeubt. A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. 1-a respins.

Iorga. 5 . colegul. pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 . la 44 de ani. 214 . .ro 1 29 . laşi. Matei. a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem. cu accente şovine.s. Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. aramaica. armeană şi chiar turcă. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. probabil. pp.. anul XXXIII.Ultima relfecţle". 9 . o mentalitate refractară şi obtuză. Revenit în Bucovina natală. Mircea PAcurariu. 1 996. Atanasie Negolţă.". 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu. Notes. fără să mai elaboreze . Acest veritabil geniu filologic. dr. in . nr. Ord. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani. Dar. la Viena şi. O. Editura . iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu. Gh.iunie 1967. Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică.6 / mai . Bogdan nu a ezitat să le sprijine. Existau alte priorităţi. Prof. . pp.Iunie . la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908).ro / www. pe marginea lucrării Influenţa orientală . nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească. doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios.M. siriană.10 1 septembrie . nr.363 . unlv.iulie 1957. . nr. In ldem. .1 922). licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908). activând până în 1 91 8. lsopescu (1878 . Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba. ebraica. se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita.S. Bucurefti. alte direcţii de cercetare istorică. in .. Nicolae Neaga.1041. III. pp. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM.". Popescu-Cioc�nel. B. B. Speranţă. 5 .T. armeană. anul XIX. araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906). 1 1 2.octombrie 1 972.alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii. 152 . fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar. respingerea lui C.S. Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C.şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900).368. www. . pp.muzeubt. dr. obţinând licenţa în 1 906. o tradi�e în acest domeniu istoric.cimec. specializările istorie şi geografie. Gh. Pr. a devenit un orientalist-semitolog de· renume european. siriana). A murit în august 1 922. 468 .6 7 1 mal . V. in . Bogdan. S.153. Dicţionarul teologHor romlnl. care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . anul XXXI. pp. au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343. Ori. primul orlentallst romln.Univers EnciClopedic". A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 . prietenul şi cumnatul lui 1 . vii sau moarte". Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă. seria 11. iar 1.1922). Tn felul acesta. ""' Pr. Pr. dupA o analizA atentA. p. Silvestru Octavian lsopescu. ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi. fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . 0. preot prof. Un oriental/si romln: S. aramaică. . prin alte lucrări de specialitate. traducltor din " sirianl. despre care voi insista în paginile următoare. Cleric/ romlnl oriental/şti. a studiat limbile orientale (turco­ osmana.472. cel cu care a polemizat virulent N.al . 1036 . Bucurefll. Dr.1922). lsopescu. 1.215. cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�.ucuretti.G .

pp. obţinând. i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. BUCUI'efti. VIII.1 0 1 Octombrie 1907.44. Tn memoria lui Demosthenes Russo. persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti.C. an IV.InsemnAri leşene". Viorel Baglacu. pp. Notes.. Les ttudes. Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. p.L.P. 1036.•AiexandresaJ . pentru anul financiar 1 906-1 907. Bucureşti.A. tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii. p.In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 . postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica.S. Demosthenes Russo (1869 .ro 1 30 .ll .1 / 1 939. 27 noiembrie 1907. Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA.C. dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. vezJ fi lon Matei.". idem. Mohamed şi opera sa. ca .inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo. IX. Tn felul acesta. In . Gh. lingvistic.1 9 1 6). A primit. ln . 6 . "'" Franz Bablnger. 353.. . www. Gheorphe Popescu-Ciodnel.Cultura N�onaiA". Cu sprijinul protectorului său. In . Bucureftl . licenţa.. de asemenea. 1 1 2.". persanll) . la 12 martie 1 909. D.12 1 1938. Iar peste un an.). conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909. A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv. pp. p. LXXI . un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă. 1909. unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. arabii. nr. s-a precizat: .singurul orientalist român. Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.1907 . . Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind . care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist. 1971 . an XLI.compl. lordicheacu. "" Gheorghe. In . Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. 391. un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti. la 8 noiembrie 1 904. 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină. forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) . impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate. cunoaşterea Peninsulei Arabice.(Marin Popescu-Spinenl.M . 4 / Aprilie 1907. Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). La 1 1 noiembrie 1906. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta. ln nr. datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice. voi. M. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat. voi. Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină". culturilor şi civilizaţiilor orientale. 1 1 . arabă.1938) zum Gedachtnis. la . 45 p. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) .c . fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed. pp.O. cu tema Mohamed şi opera sa348. Bucureşti. la Facultatea de Litere şi Filologie. Popescu-Ciocinel. profesorul şi mentorul său Balint Gabor.student tolerat".L. Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti. membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905). nr. Tn acelaşi an financiar. extras. 1928. tânărul Antalffy. 389.ro / www. a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. a apreciat conferenţiarul.muzeubt. p.cimec.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes. �i. bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui". 278 . cursurile .7.33 .Dersca Bulgaru. limbilor şi literaturilor. publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . Dar Gh. O carte rari. nr.279. o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th.4. care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic.:. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 .434.

In . Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. ţară ce era. Aguletti. And. pp. artisti�. 302 Ibidem. culturale. voi. fun�ona şi prestigiosul College de • . A aprofundat limbile arabA şi ebraicA.Hillel"..ScAnteieri". Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. In . · necesare (limbile latină şi greacA)350.. autorul a formulat o defini�e genericA: . A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796. 1.euc. 90-93. Abia în perioada interbelicA dr. Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th.. De câteva ori. 1097. Doroth6e Saau. limbile arabă.".. Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog. 5 . 6 .S. filOlogicA. profesorul Aguletti a dus o . muffT-ul Egiptului din acea perioadA. premiata ulterior (1 896). Avr. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană. nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii. .) Arabi. op. a cAlAtorit prin Imperiul otoman. Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau. v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul. Bucurefti . insă acesta din urmă i-a răspuns. pp.. Va fi ( . cu toate ale lor triburi (.. Cluj-Napoca. religioase. pp. solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei . Tătari. printre altele. turcA. neutru.ro / www.) care au locuit din cele mai vechi timpuri. In . Persani şi Turci. · . www. . ""' Al.9. Sistemul religios al 1$/emulu/. a dezvoltării . La cumpăna dintre secolele XIX-XX. Moisil. persanA.studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: .A. în paralel. anul l. lingvisţice.reat. cii. Tn 1.Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?". Nu a avut insA norocul. Avr. V.cimec. . comerciale etc. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane. 1 59 . ZUb. să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei.O. . Aguleltl. cu o teză despre Originea Heteenilor.6 / 1938. adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. 1957. 5 -9. 1958. Andrei Anta/ffy.. Andrei An1allfy. inzestrat cu toate cunoştinţelor .prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient.904 a făcut o altă incercare. atat de rriult legat de Asia. nr. .T. Student al lui Iorga (1 893-1 895). deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul. extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu.344 345.licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene. intre anii 1 906-1908.160.Jiste transylvain dr. . cu prlvlre /li speciali a romlnl. a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i. istoricA. ) vorba despre: ( . în concep�a autorului. Deşi discipol al lui Iorga. tătară.. no. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. 1 /Spring 1998. şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. pp. R. Dan Prodan. .. dr.muzeubt. f '"' Th. 40 p.) date termenului de orientalism. MIRt. Tg. fiind prefera� mereu al� candidaţi. Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie. Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice.) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( .ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu. ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii. un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C.ro 1 31 .)"�2 . elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii . pp. culturală etc. politica­ diplomatice.". L'orlent.

. Pentru români. cu privire la prin atete noastre. realizate sub raport lingvistic sau istoric. hatişerifuri.-V.acte. va arunca lumină asupra trecutului nostru". Tntregi dosare politico-diplomatice. (ce) zac sub colbul archivelor turce. 1 883).)" . www. pp. autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii. transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale . studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. E.Ibidem. autorul a insistat . in cursuri savante.studii turcologice" sau .un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării". A mai atras atenţia asupra numeroaselor .studiile turco-arabe".asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului". P. � • Ibidem. pp.25. ce va fi făcut in anii următori.)"354 .Journal asiatique". D . Mai mult decât atât. analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane. sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora. .Ibidem. poate. 1 3 . hatihumaiunuri. • Trebuie să subliniez faptul că Th.muzeubt. I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică. prin care studii . ne sunt necunoscute. Africii. ce putea fi investigată prin . La sfârşitul studiului său. de nimeni cercetate.ro 1 32 . precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură. Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl. cu celebrul periodic .studii turceşti sau " .ro / www.vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care. unde se studiau limbile orientale . privitoare la istoria noastră naţională(subl. " prioritate avea . dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii .cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana". culturale. . datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice.Muzeul Judeţean Bototanl France.turcologie".cimec. . traducerii. La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique.moarte şi savante". a profilului moral etc. autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. pp. . Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 . a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de . D. subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient. diplomatice.studiile turceşti sau .turcologie". Deşi nu a folosit in mod explicit formula . cât şi onorarea orgoliului naţional francez353. şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români. un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic.studiile turceşti sau . intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S.lumea otomană". A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). 27 -40.turco-arabe". 1 854-1 855. de aici şi până la . documente de tot felul. P. studiile orientale slujesc intereselor politice. această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. efectuate de turcologi. Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833. 38 • 37. comerciale ale României in Orient. Asiei şi in N. 1 841 . Avr. Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. Aguletti a particularizat. . in cadrul sferei " studiilor orientale. depistării.

20 . a insistat. ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză. pp.studiile orientale •356. asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ . prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. bibliografice etc. arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. Nici de data aceasta nu a folosit termenii de . Iorga. Avr. 1901. Autodidact în studiul celor . Bucureşti. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman. nici de data aceasta. � ""' ldem.19. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N . dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic. in lucrările lor de licenţă..in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie. Aguletti să fi avut o anumită influenţă. 1 90 1 ) . De altfel. preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362. ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. 357 BUQ.România Jună". evident. aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran. 302 Ibidem. după cum el însuşi a pretins. despre care. '"' Lazir Şllnnnu .studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt. a reuşit să creeze . Popescu-Ciocănel studiile lui Th.trei limbi numite musulmana". Aguletti . E posibil ca asupra lui Gh. 22 p. " 1 900. însă. 1 900. exemplul profesorului Th. persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�. scrierea cu alfabet arab. la sfârşitul secolului trecut. după expresia lui N. ]. Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă.muzeubt. din punct de vedere gramatical. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. ""' Ibidem. acest . 3 voi. 1 7 . crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil). . pp. In . 1 1 . E greu de precizat. pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi.. .cimec. este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei . lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363. Popescu-Ciocănel.17. pp.turcolog". Nu a folosit. Avr. memorialistice.P. mai ales. pp. termenii de "turcologie" sau de . Ulterior.turcologie" sau de . persan�. 1 5 ..ro / www. să studieze limbile. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor. turc� 7 . pp.]")361 . nu au avut nevoie.Jrefli.1 1 . în ce măsură profesorul Aguletti. nu a amintit nimic.22. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare. in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei. D. insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . Ibidem.14.ro 1 33 .modest soldat de jertfă". Bucureşti. După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi . .. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu. Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. 1 900. de astfel d� "îndemnuri". Iorga să-i fi sugerat studentului G h . pe care le indrumase să trateze.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. mentorul său.turcolog". Rom. profesor la Universitatea din Cluj.n/1 şi stud/He orientale. www. Th. Avr. fără referiri documentare. '"' Ibidem.RomAnia Junii". 5 . 350 Ibidem.

Notes. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni.-D. lbrahim Themo. VIII. an XLI.. Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală. Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă.muzeubt. dacă nu chiar ruşinoasă: .. • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e. de origine. De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie.. XXXVI. "'" Ibidem. • N. 353.". N. şi compi. dr.L. Abdurrahman.Oersca Bulgaru. . E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( . Alexandrescu . Constantin Şiineanu. Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră. • Al. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. 338. "" M.T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl. aubcap. amintim pe: Constantin Petrescu. 37. Bucurefti.D. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906..R. cultural etc. cit. 1036. op.244. din consulatele româneşti din lmperiut otoman. p.C.P.48.367 . Papahagi. 10 1 Oc:tombrle 1907. p. Adam V. E în adevăr o ruşine pentru noi . Teofil LObel. ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N.lnchei cu o dorinţă. cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii.P. Iorga. 1 1 2. in folosul unor bursieri români. Notes. 38. B. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României.. p. de limbă. cap.]. că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad.. dar nu a reuşit. .A.ro / www. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit .ca din venituri. istoric. Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră. 1913. Amintiri. Dj. 47 . ). ·112. Zub. � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale. vezl fi Barbu Theodorescu.� . 9. Mustata H.M. impreunA cu alţii. Orientalistul Gh. Ion Matei.S.1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă. Gh.ro 1 34 .A.. extras. susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti. N.cimec. Siruni.". p. logu. p. dar şi C011'1pAtimit. H . pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii. Nicolae Mişu. 11.a spus-o expres in testament .) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei]. nr. Cotula.. 1. 215. 1.1 . n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: . Les �tudes. (. Seni. AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In . . Iorga a formulat şi propus . in parte şi de instit�i orientale. pp. m. p. a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu. că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. Nlcclae iorga•. a � şi in incercarea de a intemeia.un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368. ) . persană.366 .]'. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale. www. Eluanfll. pentru studiul acestui areal geo-politic. ����. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort.233 .M. p. turcă. a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman. 1. pp. "" Ion Matei.I. cari mi se pare foarle indtept�ţitii. Batzaria. nr.

Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372.". no. Timişoara. coordonatori Gh. Duca. intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă). st. 1 993. vezi şi N.ro / www. înţelegere şi echilibru. Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent. pp.] lnauguration de /'Institut. nr. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3).. Buzatu şi C. Tg. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare. realizată doar de statele din această regiune. Rosturile.46. seara pe la 9. Brătianu. p.muzeubt. Discours du professeur N.G. Valeria Costăchel. m Andrei Pippidi. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud .de fapt ideea nu era rea . omul şi opera .Plumb". N. împreună cu guvernul liberal condus de 1. 1 79 1 C. şi subl.. Memorii. 1.E. voi.B. G. in . a avut la origine o idee şi o dimensiune politică.Vatra". Ministerul avea undeva departe. solidarizante. iar 1. an XVI. româneşti etc. op. Marinescu. in .2 1 1 9 1 4.103. nicidecum financiar369 ." nctis�"[compl. trecând peste multiple piedici şi animozităţi. pe care il socotea drept o mare operă a lui . Iorga (24 Janvier n. cit. Al. N. O viaţil de om. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv.I. otomane.. Fundamentul traco-illiric al zonei. voi. deşi o considera totuşi interesantă37C). www. Iorga aşa cum l-am cunoscut. subliniindu-se interesele comune.E. Neutralitatea. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile). Am ven� cu legea in Cameră. sârbe. Iorga. Andrei Pippldi. conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. Bacâu. 11. pe Calea Moşilor. Duca. fără imixtiunea marilor puteri europene . Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă. voi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând. 1. Bucarest. ·"doar europenii sud-orientali". militară etc.cimec. pp. in voi.D.şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. 3 70 I. . Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. annee. Iorga.S. politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. economică. l-am asistat şi la Inaugurare. să-i acorde patronajul lor pur nominal. acceptând cu greu. Ed�ura Helicon. N . cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 .). Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale. 236. 11. p.P. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. p. p. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe. chiar dacâ aceasta era marele istoric N. neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. p.Est European. bulgare. Mureş.ro 1 35 . p. Gh.atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene. Ed�ura . 2 1 1 986. N . ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. se cuvenea să devină un factor de dialog.179 1 C.1916). partea a 11-a (1915 . slave. 236 239. Zub. ""' Ibidem. după numeroase şi insisitente demersuri. să i-o dau. cu pesimism. 1994. A fost o pace zonală. C. Iorga.O. Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său. III. Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie. o clădire ce Ti convenea. Să i-o dau. romane-bizantine. Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare. 42 . ce se impuneau a fi studiate metodic.24: . nemancat şi r. peste care s-au suprapus structuri greceşti.

estlci a bAITAnului continent. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină.4. sârbă. 1 39 .E.". I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări. sau ale altor savanţi sud-dunăreni.S. no. apoi formată îndelung o echipă de specialişti. Tn afara influenţei factorului politic. geografie. A. seminarii şi conferinţe de istorie... menire şi chezăşie de durată a institutului. 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico . pp. xv1• ann6e. Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă. a corespondenţi lor de presă etc .Bulletin"-ul instituţiei. mai vastă. Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă.1 9 1 5 şi 1 9 1 5.O.R. Iorga.ro / www.cimec. mal ales. greacă.limbilor europene sud-orientale": bulgară.1 9 1 6) . 374 Vezi şi consideraţiile lui Al .. a specialiştilor în istorie. . Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh. raporturile personale ale lui N. Editura I. cultural şi moral necesar. fn discursul inaugural. care elabora în cea mai mare parte şi .ro 1 36 . posterioară etapei travaliului său individual. 1926. Sarmanioti. dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. Bucureftj.şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri. Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate. otomană. să Tndrumeze. nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice. cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6.236 . a popoarelor balcanice etc.S. cit. turcă.E. Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter. albaneză. Iorga cu savanţii europeni fi. Zub op. ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti". lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului.E. Bucarest. zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu. Constantinescu. fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. Scopul fondării sale era:"( . folclor. să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică.politice din statele Europei Centrale. literatură.156. însăşi principala funcţie . Se vor elabora comunicări.n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber.E. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N.E. ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale. savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală.1 9 1 9 73. neguvemamental. ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale. .237. Acest institut. maghiară. predarea practică a . 373 N. era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37". etnografie. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1). de istorie a lumii374 .) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. In .. pp. Gândind şi acţionând astfel. caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă.1 / 197B.muzeubt. aud­ dunAreni etc. nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". sud-est europeană cu şi în aceea mai largă. www.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare. . Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european. apusene şi estice pentru zona aud . indiferent de rang. 3 . pp. Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 . Iorga fată de sud-estul Europei. passim. .

). Publica�a noastră. pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. conferinţe de istorie. mult mai tarziu. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau. In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii.. n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. cu un evident lată cum caracteriza. Viena. Inaugurarea. 1&4 p.. care avea in program cursuri de limbA. Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru.104). rlmprimerie . Rămânea valabilă doar ideea. 5. necercetatA. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . locul şi rolul lor în cadrul social-economic. in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913.ro 1 37 .13). Fara venituri altele decat ce dAdea. 47 .. ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( ... au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. cea mai sincerA a regelui Serbiei.35). unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. Iorga. N. RomAnii din Plnd (pp. Renaflerea conştiinţei 3711 www. geografie.30 . In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat. N. ). care ( . 102 . care. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376. cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei. cultural. Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor. social. a stârnit interesul oamenilor de cultură români. ). aşteptănd momentul. Cairo). demografic. La Inceput. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp.. 1905. peste două decenii.46). Pentru aceasta am intemeiat la noi. . statul.. binefăcătoare timp de mai multe secole. apoi crearea unei biblioteci care. Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp. . Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice.1 9 1 4). Monografia..53). Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. imbogA�ndu-se necontenit. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. s-a făcut cu solemnitate. voi. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească. şi etnografie ( . III. Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . pe care nici pAnA astAzi. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. 1 4 . cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. intenţia şi înţelegerea. 9 . Intr-o revista. cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani. Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat.20). O lliaţl de om..ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris. Institutul. Privilegiile RomAnilor din Pind (pp. n-am putut-o retace. ) şi pe Părvan ( ..cimec.. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric. ca fi eventuale excursii. Bucarest. s-a aşezat foarte modest.muzeubt.21). iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului. care se va transforma. Principatele valahe din Pind (pp. fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură. Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp. ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti.22 . este fi astAzi. în Imperiul otoman. Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur. 1. Les Roumains de Turqu/e. m Nicolas Papahagi. Imi asoclasem pe Murgocl ( . economic. Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�.. dupA rAzboi. pp. la Fundaţia Carol.Eminesco". Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3. nici un orientalist român nereuşind să o onoreze..36 .ro / www.

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

pp. Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli. Şăineanu. Şăineanu . LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor . "' Dr. persană.422.•• a.elementelor turceşti. realitate recunoscută de el insuşi.elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană.F . P. autoapreciindu-se că . 40 p. Şăineanu.muzeubt. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti. Teoria prezenţei . pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole.M. pe bună dreptate. www. deşi fără pregătire filologică de specialitate. pp. arăbeşti şi persane in limba română".cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. nici turcolog (subl. vol. 1 s-a reproşat lui Th. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei . LObel a apreciat că. A reproşat l sa notelor .orientaliştilor". apreciindu-le ca nefondate. 7 . LObel . Şăineanu. <H Ibidem. Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420. Bun cunoscător al limbilor română şi . · "' Lazăr Şilineanu. Th.imprumut oriental": otomană. 2 .limbilor neo-latine" sau sud-est europene. extras.originii orientale a unor cuvinte româneşti". Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare. Observaţlunl relativa /a opera . ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L. CCXLVII . că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p. ci indirect. era necritic elaborată. In .7. specialist care făcea parte din grupul mai numeros al .nu sunt nici orientalist.a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă. deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară. Th. LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor . căruia autorul i-a contestat.XXX. care a acordat neologismului . D . erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane.CCXLVII. pp. LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale . Th.l. arabă.ro / www. pe nedrept insă. Paris. Theophil LObel.ro 1 44 . folosindu-i in contextul adecvat.orientalist" şi . dr. con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui . indiferent de filiera prin care a intrat in limba română.37. LObel 9 . p. calitatea de filolog orientalist. Influenţa orienta/1.orientale" in limba română. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L.S. Bucureşti. nr.A. "' Ibidem.cimec. Th.3. m Ibidem. Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic. posibilitatea ca unele . 1 . istoriei. li.Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L. L. Şăineanu. 1908.). prin lucrarea sa. Th. !. a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th.turcolog".A. dar la nivel academic. subiective şi gratuite.turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii. 11 al lucrării lui A. LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. Cihac. in special de orientalistul L. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea. Leipzig.Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu. Peste 1 4 ani.R. prin intermediul .osmanli". Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română.

1 . Haşdeu. în total 1 . 1885.muzeubt.und est-europSischen Sprachen. pp. D. în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism . 1886. un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic. devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 .ro / www. Cât priveşte etimologiile sale. t. P.Mest. Leipzig. El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429. www. 2. W1811. Oie ti. vot.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. an III.persan. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu. 407 . autorul a identificat 1 .445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora. pp. în cadru filologiei comparate româneşti. cu pregătire de specialitate. Budapesta. p. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. 1 72. pe de o parte. op. Elemente turceşti. 1885. voi. 1884. pp.cimec. Lazllr ŞAineanu. arabi şi persani. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme. B.les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine. apud ibidem.V. pp.540 de "elemente turceşti în limba română". faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană. Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal. "' Vezi şi O. Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română. H. Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti). căt şi lipsurile.) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci. 1 . p.. 1886. Tn anii următori. cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală. 19&-284. p.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. P.R. MikloSidl.Magyar NyelvOr". Macrea. "' Ibidem.IV. asupra subiectului cercetat. 1890. Berlin. iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 . Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător. Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel. Dictionnaire turco . "" Lazăr Şăineanu. A. apvd Luca Vomea. meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă.und est-europaischen Sprachen. Sur. Tn continuare. . subliniindu-i atât calitătile. temeinice a subiectului anterior amintit433. "' B. p . "' Theodor Zenker. la Bucureşti (1 882-1 887). Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. Haşdeu43 1 şi Fr. 2 '" in . mai ales. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti. 9 -10. "' Fr. Wien. Bucu'eşll. L. 1889 . extras din . 59. 1928. voi. 146 p.1890. F. 1868 . Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete. aşa cum am mai amintit.arabe . cit. Paris şi LeipZig (1 887-1 889).ildschen Elemente in den si. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. . Bucureşti. contribuţia de tinereţe a lui L.1 876. că n-au existat contacte directe între români. "' in . "' Fr.ro 145 . Miklosich. 59..Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie". Sup/flnwlfe. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi. XIX. ' În perspectiva timpului. Bucarest. 1 . în mare parte. şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri. cit.11.'. loc. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului. p.646-701 şi an III. I nspirată de lucrarea lui Fr.41 . Continuând analiza.P. 1 885. rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. pe de altă parte etc. Bucureşti.

LXXXV II. p.. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman . '" Ibidem. "' Ibidem. 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. "' Ibidem. Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că . ). datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435. www. "rezultatele" acesteia. prin contact direct intre turci şi români. "' Ibidem. LXV. că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. pp.cimec. în răstimp de peste trei secole. Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 . LXXI I. introducerea elementului oriental s-a făcut. în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885. După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice. Bucureşti. 1 . p. într-un tablou general. 1-11 / 1 -2. P. pp.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române.CXXXI I. pp. in acest lung interval. lucru remarcabil. să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate. LXXI I . XLI . 1 900.XXXVI . 1 434 .H-mak sau -mek). a formulat . autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române. morfo/ogice şi semantice turco-osmane. cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36. se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă.compl.ro / www. "' Ibidem. Tn voi. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 . autorul şi-a propus de a prezenta. secolele XVII-XVIII.muzeubt. respectiv asupra limbii şi culturii române. Astfel. El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 . D.. 5. "' Ibidem. p.ro 146 . XXXVII . "' Ibidem. pp. a studiat limbile turcă. fast but nof least. " ' Ibidem.� uzeul Judeţean Botoşani şi. Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă. 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative.LXXI I. referitor la verbele osmanlâi. Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale. Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). XXXV II. "' Bucureşti. 1 900 .r verb. filologul român a apreciat. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. pp.Introducere. s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române.conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat. voi. autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . CCCXXXV p. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0.

CLXXXI.. Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate . m Ibidem. "' Ibidem. armate1 . p.conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat. traiului la curte .CCXXVI. după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . pp.CCXL. ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44.CLXXVIII. ln sfera polticii. pp. pp. 450 452 454 451 45 curţi1 . pp. o serie turcisme care însă.sociabilit�ţif (fumatul. Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia. CCXXXVI .) Tn graiul românilor din Banat întâlnim. mineralele) .CCXXIV. LXXX. turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat . ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică.CCXXXIX. a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem.muzeubt. pp. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna.. influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc . Tn domeniul comerţului şi industriei. parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 . CXXXII.. pp. Moldova. din contră. comerţ şi industrie 7 . CLIV. "' Ibidem. pp. '" Ibidem. "' Ibidem. autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. CLXXXI . CCXXXIX . "' Ibidem. pp. pp. negoţul şi 464 463 profesiunile . pp. CXXXIX . Cât priveşte Ardealul. CCXLI .CCXXX.CCLXXXVIII. se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: . "' Ibidem. "' Ibidem.1 802).sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. analizând relaţiile româno-otomane. CCXIX . afară de oraşele limitrofe cu Muntenia. LXXIX '" Ibidem. fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. pp. . "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române.CCXV. nora.CCXXVI.. pp.. "' Ibidem. şi anume in Muntenia. după părerea noastră. justiţie1 şi dărilor . nedescoperite încă. CCXXX . pp.cimec. n-au venit de la turci. pp. '" Ibidem. epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale.. "' Ibidem. "' Ibidem.CCXXXIV. pp. "' Ibidem. direct sau indirect. pp. '" Ibidem. CLXIV . (.CCXVIII. pp. CLXXXVII . pp. a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: .ro 1 47 . 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 . CCXXVII .CLIV.CCXVIII.Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane. m Ibidem.ro / www. CXXXII .. mai rar săseşti ori nemţeşti443 . CCXIX . pp. CCXV . "' Ibidem.CXCVI. ale căror originale. "' Ibidem. p. pp. negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu.CCXXXVI. CCXXIV . CCXXV . CXCVII .CLXXXVII. CXCVII . '" Ibidem. CCXI .CLXIV. pp. www. pe orizontala spa�ului.nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi . "' Ibidem.CXCVI.CCXI. "' Ibidem. Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute. "' Ibidem. CLXXVIII .

însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă. "' Ibidem. CCLXXIX:"Se impune dar.] . a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva . Dar . Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina. străin prin aspiraţii.:Jele populare.CCCXXVII.V.Influenţa turceascA directă.vorbe istorice". Influenţa orienta/4.1 834). De altfel. CCLXXXVI. deci 1 . partea 1-a.ro / www. 1 900. andotată şi superioară celor anterioare.CCCXI.. sub raportul pol�ic. s-a manifestat in două d irecţii : . in aprecierea influenţei orientale asupra limbii.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite . D. Bucureşti. 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl. răspândită in sud­ estul Europei.imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 . CCXLIX: . pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 . "' Ibidem. suprafaţa pământului. a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea .muzeubt. judiciarA şi miiMrA.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. Vocabularul. pp. p. 11. un popor străin prin religie.Am stabil� ( . CCLXXVIII: .vorbele populare care circulă şi astăzi"469." '" Ibidem. culturii şi civilizaţiei române. a hatişerifului din 1 80247 1 . www.(doar câteva sufixe sau particule).vechi româneşti ca .. trebuiesc avute in vedere atât . oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. CCLXIX: . de ordine politicii.pe plan lingvistic". corpul omului şi sufletul său. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental. Vocabularul. odatA cu epoca fanariotă. dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA". pp. voi.P. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. care circulă şi astăzi". Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl. Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi. In special cea din Moldova ( .Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia.vorbele populare". in acest caz.. Dobrogea şi la romAnii din Macedonia. cilnd. p.vorbele istorice dispărute " cât şi . p. CCCXII . p. viaţa de familie . pp. Filologul român a oferit o nouă traducere românească.o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor. Lumea. 1 . CCCXXVIII .:Jele istorice.imprumuturi locale". administrativA.406. iar in partea a 1 1-a Vorl." "' Ibidem. incetA efectiv la 182 1 . Banat şi Istria. Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 . o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 .consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă. intelectuală a românilor. nici un reflex al elementului turcesc"470 .714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte . in . ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine. "' Ibidem. aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare. Vortle populare. ). '" Ibidem. "' Lazăr Şălneanu. "' Ibidem. a apreciat autorul. părţile 1-a şi a 1 1-a.. a conturat harta răspândirii . pp. Limba este.in toate acestea nu se află nici o urmă. apoi in Muntenia. Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului. 755 de vorbe populare'o475 . III . p.ro 1 48 .cimec. De asemenea. in vechea literatură română. şi ..pe plan cultural". Moldova (prea puţin in Basara�a).influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că. 1 1 .compl.CCCXXXII. CCXCIII .:Jele istorice. sub administra�unea lui Kiselef.izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466.. socială. rezultând . "" Ibidem. pp. in fondul limbii populare. in limbajul documentelor şi in . Influenţa orientală asupra lexicului românesc. nici un verb originar [otoman . sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem.

op. Dr.cuvinte de bază şi derivatele " lor. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost.. pp.).P. 1 .480 . pp. cit.Revue Internationale de Sociologie". si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale. 1 902. "' Ibidem. . 1 900. maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa. Vocabularul. . In acelati sens. 32 p.ro / www. cit. loc. 1 72-1 74. 1901 . ceea ce a demonstrat. deci aproximativ 3. pp. 1 (Introducere) . tomes XXX . V +281 p. www. obţinem un total de 2. cit.ro 1 49 . " fond les secrets de la langue osmanli.278. li .elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . extras din .cimec. et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general. este şi va fi Influenţa orientală. Indice general. voi. . citatul la p.La civilisation. 1 . La Langue.( . prima folosire a termenului . Vorbe istorice.) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi. "' ldem.1821).Nicolae Iorga. Opera "' ldem. sera reconnaissant a M. "' in .cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" .. o dată în plus. foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane. Bucureşti.1 65. deci un total de 1 .1 3 1 .2 1 0 . 1 69 .. 11. Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce. slavi. 1902. Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: .Le Mon�eur Oriental".965 . lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile. Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei.1 . Însumând cele două cifre relative. 78 p. Constantinople. la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu . Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi. 79-80. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908.vorbe istorice" .împrumuturi orientale în limba română". Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur. D..000 de elemente . Influenţa orientalll. Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu. p. în paginile următoare. Aceasta este. V. pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere. op. Theophil Lăbel. Les 6/tlments orientaux en roumaine. şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor. buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală.. Ea con�ne bogate materiale. Paris. Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·. mai ales în această parte a Vorbelor istorice.vorbe populare. şi in special turcologilor (subl.turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate. vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 . partea a 11-a.muzeubt. asupra semnificaţiei folosirii acestui termen. conform informaţiilor pe care le deţin. extras din . Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de . Paris. Macrea. a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M.XXXI .Romania". . indicele general al termenilor româneşti. istorice şi literare". L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines. Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: . pp. asupra acestei părţi a lucrării"476 .lată o operă concepută pe un plan vast. Voi reveni. "' Ibidem. neo-greceşti. orientali. albanezi. apud Luca Vomea. 135 . Imprumuturi literare.

1 .bulgară. 1 . "' Alexandru Brliescu de la Scurta.Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român. Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1. cum era şi firesc. propuse în ultimul timp. ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic. 363 .că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii. Sibiu. 1907.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . '" Ibidem. Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă.Zeitschrift tor romanische Philologie". ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 . Caracterul subiectiv. O. Bucureşti. op. '" Iosif Popovici. ce au scos în evidenţă valoarea operei. www. unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L. p. . Popovici a susţinut că lucrarea lui L. în literatura filologică românească. subliniind. din partea unor nespecialişti în domeniu. cu o prefaţll de acad. Cluj. Papahagi486 . Editura Dacia. "' In . '" Ibidem. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio .Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare".cimec.260 . Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne. unilaterală şi inexactă. "' Ibidem. teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă. P. .9. an XI.] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . sunt. Şăineanu şi P. pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. maghiară şi turcă.ro / www.228.spre a înlătura orice neînţele�ere . t. 1971 . 1 . 1 . 22 . in . a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. " ' Ibidem. în " realitate.80. XXVII. În virtutea acestui scop. . citatul la p. extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei . Şăineanu era incompletă. pp. obiectivităţii şi competenţei. contrar opiniei lui L. nişte . Leipzig. criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei. Astfel. 18 -22.. pp. Iosif Popovici şi-a propus "( .227 .261. n.369.plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( . metoda de investigaţie lingvistică folosită de L. Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu. . Spre . dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente". polemica Iorga . Şi pentru a dovedi propria sa . pp. pp. 9 -1 8. cit.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. Evident. . . Pagini istorica . 1904. Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. 1900. Ulterior.. apud Luca Vomea. Şăineanu.Transilvania". caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 . de altfel. ). Recenzorul a mai susţinut. 25 p. Şi ţin să adaug . Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti. s-au exprimat şi păreri contrare. Constantin Daicoviciu.. studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. Weigand. pp. inexactităţi sau scăpări inerente. extras din revista . pp.25. şi micile erori. L.specializare" în domeniu.Biblia elementelor orientale din româneşte [subl. "' Vasile Bogrea. propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. pp.ro 1 50 . iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia. 1 .filologice.muzeubt. in idam. deosebire de aceste recenzii favorabile. 1 . preluate din lucrările lui G. ediţie lngrijit6. Şăineanu488 .

pp.63. Budapesta.muzeubt.Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat . Lazăr Şăineanu. ce putea genera imprecizie sau ambiguitate. Alteori. Revenind la subiectul recenziei sale. a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi. 61 . rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. Alexici. "' Ibidem.Luceafărul". Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână. nr. Iorga a precizat că " 0 . orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire.R. intervenţiile făcându-se la 90 de ..inceputul secolului XIX)490. pp. Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . dr. .P. Ti lipsea acestui critic improvizat. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale". voi. Gh. pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. D. XVI I I . Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. cit. apud Luca Vomea. 1 52 . a patra: epoca fanariotă (sec. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării. 58 . a consultat superficial unele lucrări de specialitate. lorga . . din punct de vedere teoretic. la fel I-au perceput şi contemporanii. Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV .L. ( . pp. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( . declanşată in urma apariţiei operei filologului român. tânărul istoric şi-a propus . N .cimec. mai mult.elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet.] îndeosebi. .compl. Bucureşti. Pentru depăşirea acestor neajunsuri. Unul dintre ei. III. "' N. influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere.ro / www. pp. 60 . p. de formă şi fond incorect. ( . In . op. 60. desigur. Iorga. istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . . dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise.59. pp. Şăineanu. de ton pretenţios. in ."). 83 . Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă. Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat. Gheorghe Alexici. afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale.R. 1 904. 59 -60. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix. Şăineanu. "' Ibidem.153. www.ro 1 51 . următoarea: a doua jumătate a secolului XVI . pp.să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc . ) Pretutindeni lista e foarte lungă. definirea acestor .mijlocul secolului XVI.61 . apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi . Tn unele cazuri. .multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului. . "' Ibidem. influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române.84.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident.vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă. ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat. foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 .vorbe populare şi istorice"494 . Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N . Tn recenzia făcută cărţii lui L. "' Ibidem.N. şi-a propus să trateze influenţa turcească. Apoi. "' Dr. clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în . 26 / 1 5 1anuarie 1901 . dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . ) .

intr-un viitor articol.129. a apreciat Iorga. Bucueşti.)"498 . care e mare şi după judecata mea ( . la provocare"500. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu. totuşi.explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " . Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : .Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu .afirmaţiuni gratuite". s-a depăşit conduita ştiinţifică. .65. citatul l a p . 128. filologul orientalist a respins toate . D.Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi. recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ.Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică.ro 1 52 . Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate. 1 30. dar «nemulţumitului i se ia darul».Şăineanu .P. 131 . asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat .compl. R4spunsul meu cJ. '" Ibidem.. părţi slabe. din acest moment urmând o . 63 .Opera mea are. )"495 . voi.observa�i": . Tn concluzie. '" Ibidem.. ce credit ştiinţific i s-a acordat şi. dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" .imputări absurde". să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră. la Introducere.făcute nu pentru folosul ştiinţei. in .] .cimec. A atras atenţia. N. .". I I I . . academică a analizei şi " criticii aprecierilor. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor.surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice". a hotărât să-şi schimbe atitudinea: . p . . "' N. ripostat" in scris la rândul său. nr.indreptările şi intregirile". atacuri subiective la persoană.răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului. 27 / 1 Februlwie 1901. Drept urmare. Şllineanu cand TI lauzi. in .. Cum raspunde d. La rândul său. Făcăndu-le. 1 3 1 . ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl. Iorga.R. astfel că a . "' Lazk ŞAinearu.R. p . Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N.. Bucurefti.R.contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. ca şi părţi bune. când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . cu vădite accente de brutalitate verbală: . Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. şi voi răspunde. pp. 65.. desigur.. voi. 27 1 1 Februarie 1 90 1 . Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem. nu pretind să scad valoarea cărţii . Iorga.N.135. după ce acelaşi recunoscuse că . ele vor fi mai puţine. aluzii naţionaliste etc. degenerând in imputări extraştiinţifice. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei.Iui /orpa. www. mai ales. asupra caracterului subiectiv al acestor . pp. .. III. pp. L.". Ş. p. '" Ibidem.R. in ceea ce priveşte polemica Iorga .N. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent.aserţiuni in exacte" şi .ro / www. toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală. partea 1. a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică.partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 . rr. Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 .muzeubt. in ciuda acestor căderi. Iorga a avut posibilitatea să citească . 1 34.

N.". III. . '" Ibidem.136. voi. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 .R. nr. partea a III-a 1 1.lll. partea a III-a I II . Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău. da. '" N. E singurul articol contra ta. replldi structuratli Tn 7 puncte. 29 1 1 Martie 1901 . · Bucurettl. în prezenta dispută. Ş/llneanu ciJnd " lauzi.R. III. Acelaşi Ioan Bogdan. III. "' I. in . Astfel. necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii.R.Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei.. A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie. ai lui Iorga din .76. care. '" I. 228. "' Ibidem. în privinţa polemicii . refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga. cit. Va rămânea cu cererea. oscila. Iorga a afirmat răspicat: . L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale. op. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt.R. nr. pp. nr. te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. partea a 11-a. 369 . 325 .N. Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d. cum ne-am obişnuit deja.Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns. şi a relevat506 două categorii de erori.32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 .radiografii" istorico­ lexicale. căci e scris cu multă perfidie. 28 1 ' 15 Februarie 1901. Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. cu un spirit . Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. nr.ACTA MOLDAVIAE st:PTE.". Tn . pp. foarte importantă. Iorga.nu pentru folosul ştiinţei.triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat. Cum rlspunde d. voi. vol.E. tu însă e bine să te astamperi. a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric.R.". Bucurefti. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios. p. in . VII. in . · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. ci numai şi numai de dragul eului ". întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505. Bucurefli. · � 501 Ibidem. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. 1935.R. Studii şi documente literare. Tn concluzie. replica503 lui Lazăr Şăineanu. 506 Ibidem.noduri în papură" din punct de vedere istoric. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase. Şi colegii universitari .1 6 februarie 1 901 . 324 . apoi a recitit volumele în cauză. voi. colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : .ro / www.187.NTRIONAUS ianuarie 1 901 . Toronţlu.IV.N.ro 1 53 . p. Deşi neonest.hipercritic" de analiză. în fine. A urmat. www. Tocilescu et : C(ompan)-ie.N.R.78. căutând . căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi. cu toate lipsurile ei"501 . care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga.332.380. voi. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. '" LazN ŞAineanu. dar ca să-i fac bine unui om prigonit. p.E.332. partea 1-a. 29 1 1 Aprilie 1901. pp.cimec. pp. într-o altă scrisoare către noul său cumnat. între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: . care poate să-ţi facă rău. Toronţlu. îi va fi indiferent. Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă. Bucur'ef1i . Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga. p. datată 1 5.". considerate ca neîntemeiate.111 . : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei . Ioan Bogdan. a 11-a fi a III-a.R.Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale. 180 .muzeubt. inconsecven 7 etc.

Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice. 378. . p. Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: .83. p. pp. tratări superficiale. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem. p. . scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is. un călduros articol de laude ( . de asemenea. . N. Deplasat.R. la Luca Vomea. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă. la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte. de ansamblu.ro 1 54 .].. din volumul consacrat Vocabularului. ) mi-a fost milă [de L. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor . şi la explicaţiile date de autor unor . completări. de oriunde. Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N.imprumuturi" etc. . . extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: . el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9. P.ro / www. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări.Biblia elementelor orientale din româneşte". intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!).muzeubt. nuantări şi.vorbe istorice " şi . Haşdeu. A susţinut. autorul: .teoria turanică" formulate de 8. respectiv.. de la un rând la altul şi că.torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu.l Judeţean Bototanl . nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 . Şi mila aceasta ( . . Ibidem. cit. mai ales. 81 . (1 908-1 9 1 3). D. "Părţile bune". a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la . 375. )" 10. Tn analiza lexicală a .imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat . fireşte.cimec.sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând. părţile 1-a şi a 11-a. www. d) că se contrazice de la un volum la altul. la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică. amestecându-se ori­ ce. 1 1 . Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare. Şăineanu­ compl.Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român. să fac un articol de laude. Iorga..�uzel'. c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale. concluziile ce se impun. Vocabularul. care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc.opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune". Iorga la 1 5 ianuarie şi.vorbe populare" din Vocabular. parcurgând . op. singurul istoric competent care a recenzat .379.O. le constituie voi. şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere . Ibidem. viitorul autor de prestigiu al G....Sincer spunând ( . Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că . P. pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori. omisiuni.principiul stratificării" şi . atacurile la persoană etc. vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici. in orice chip. confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice... şi ştim ce e"5 2 Atunci. Tmprumuturi literare". partea 1-a: .- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică.. în perspectiva timpului. Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat. asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române. 379. mult mai valoroase ale operei. 378 . uitând multe.. . pp. oferind o imagine generală.hipercritic" lucrarea.. nemultumit cu atâta. Ibidem. pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării.

Influenţa orientală este punctul de plecare şi. a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p. prin extensiune. Lazăr Şăineanu a atras atenţia . în acelaşi timp. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă.orientalist român a semnat. Introducere. pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial. Lobel 1 1 908. cultura şi civilizaţia . din toate punctele de vedere. asupra acestor împrumuturi lingvistice. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică. ACTA MOI.muzeubt. Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei. Vezi supra.cimec.turcologiei " ca disciplină istorică. că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii. poate şi ca .împrumuturile turca-orientale" în limba română. sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor. Vladimir Drimba /1 9481 950). ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă. contrar deci teoriei susţinute de Th. Un rezumat5 1 3 al volumului 1. cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol. singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă.]". nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. despre istoria.ro / www.orientalişilor. secolul al XIX-lea putând fi calificat. se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile". Lobel. Nici un filolog serios. Tn schimb. consacrat "vorbelor istorice". Th. Trecând peste semnalarea in sine. atât de vast. asupra . indirect. atât în istoriografia europeană. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă. şi ca . cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba . ln prefaţa la voi. româno-turco/otomane în ţara noastră. preocupat să studieze . Deci. savanţii străini au apreciat-o pozitiv. în evoluţia ştiinţei istoriei. Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată. Tn urma propriilor sale studii de specialitate. Filologul . cu . Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . P. totodată. Vasile Bogrea 1 1 92 1 . actul de naştere al binomului noţional .părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie.DAVIAE SEPTENTRIONAUS www. în România. determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă. cât şi în cea românească.secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe.turcă" şi. ce studia. Popescu­ Ciocănel 1 1 907.turcolog­ turcologie" şi al .).imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh . cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu. pe specialiştii în domeniu să o completeze. seculare. nu şi cu arabii sau persanii. opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. nota 478. invitând chiar. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste.. la Bucureşti.turcilor". D.ro 1 55 . in special a turcologilor [subl.. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini. 11/2.turcolog".elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe.

In . latorlcul unel tUJtunJizlll. persană şi ebraică intrate in limba română. prin intermediul limbii turco-osmane. A fost . realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială. Dar nu o simplă reeditare.AI.Mouale. 47 p..orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri.s16. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce .pur şi simplu un simptom al timpului .Lazaltl Şa/IIHn. cu un fiiolog orientalist. + 49 p. cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani. A doua modalitate de . cit. pentru că. şi. ldem. Iorga. Paris. pp. pentru voi. Vwgillu Florea.muzeubt. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală. 1900. a operei. loc. lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de . IV 514 LUCII Vomea. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu. Consl8ntln �.vec 5 -. O carlett flolog/cl. cit. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". Lucla W81d. Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale. I.1934). competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. LazlrŞllnunu-omul fi opera. Cluj-N8poca. at son oeuvnl.ro / www.Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e.compatrio�·. în perspectiva timpului şi sine ira et studio. persanne et hebtaique. 1984. a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. In . Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării. www. lfl. euc. turcă. • Muzeu� Judeţean Botoşani . cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes. solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri. me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine.ro 1 56 . Tn urma cercetărilor efectuate la Paris.. 80-81.Vocabularul şi pentru anumite aspecte . Tntr-un anumit sens. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere. turque. se poate păstra titlul original al autorului. eare au venit în contact direct cu românii.-8'. Bucurefti .urmare a recenziei . Bucurefti .filologice" din Introducere. pătrundere.-ul de Folclor".1934). Buc:urettl. Sa W. conform expresiei514 unui contemporan. �1. Popesc»Cicdnel. 288-319. . Ln1r ŞMr»anu (1BS . O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel.. 87 p. ci o ediţie critică. 1907. prin notele critice. le grande phllologue (1BS . elaborând ediţia cu maximă atenţie.imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. :l-<C/1983. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei.vorbe istorice" . . 511Gh.populare". a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs.t. 1935. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i . fie prin intermediul limbii turco-osmane. în anumite cazuri. 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor .elemente. Edilln Stock. Paris. ". 11 / 1 +2 . a apreciat in continuare autorul. fie direct din limbile amintite. Popescu-Ciocănel. pp. la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe. O introducere la această operă ar stabili. 1900. Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater. unele cuvinte .zdrobitoare" semnată de N. VI. IY. M8aea. pentru voi. 1948. pp.cimec. 162-183. Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe. pp. ti V8rianta In limba fnlnc:ezA.. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare. non seulement par . op.re.. O. .. Lazlr ŞI/Manu.

: Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic. a pătruns. specializare în acest domeniu a lui Gh. . a. circuitul . ·. 8uc:lnP. a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�.IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii. pe nedrept.in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907. 1 888-1 890..e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele. O Atit . aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene. pp. P. definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand. Şăineanu / 1885. pregMiea li cfi*Ji'na de.subslan propriii şi comune.an am mai amirilil . unele dintre ele actuale Tncl ti azi. persană la Faa. 1902.. . a . · Modesta lucrare a lui Gh. !I1W le-ar fi _gă. contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european.IV._ fn . mmpletand. · .• � ai recerizorului de. � ObsaJrul prof. împotriva susţineri. Publicat in limba iarlcez:ă . ·arabă şi . Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu . ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel.4•.. de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali.barbarisme•_ Aqi (in special filologi. H. . este un sumar glosar de .Jm. m lh. · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi. autorul a rea. � 1 1882. tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o. · · .noscut că rm avea IP.a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900).1 peteu)i ne.· . 47 . . prin protestul neacademic. originalitate. -. penbu că el nu s-a OCI. lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări.lui Lazăr Şăi neanu . . Mildosic:h -1 1884.fi epuizat . în . posibilitate avansată de Th.4 / apilie 1907. persană şi ebraică. lonMnelcu..i oameni de cultură (Gh..:m tel" treDJJ mat.stului . de a .ro / www. 511 "'Ibidem..sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie.au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc.aJel (1894). Popescu-Ciocănel.retenţla. 1... ocazie ' .elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni. inlr. mais aussi dinedtement de langue ă langue". Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra . Rudow 1 1 8s.46. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua. O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri. ooii dinb.. albaneză. Th. dar respinsa de l.1 .. � a. ·.. 1 873) le-au respins aJ vehemenli. · · · · · · . Fr.muzeubt.�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti. glourul la PP. an xu.48. Uibel / 1 894. PreocupMile de otienlalistic4.. pe care.. Haşdeu 1 1 886.ro 1 57 . feSIJii iP . orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1.il dontenid �l-ling�lstic.rintennec:fiaire de la langue uque. . PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident . 1 908. .CL". sărbo-aoali. lntrodudlon. Ibidem. RădulesaJ (1 847) şi A. 1 900.jliistif.origine arabă.de 'speCialist in domeniul filologiei orientale. Gh. . L.. ·. sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L. 1b.u l (1 902)operei . M. tura\. ppJ .împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română.430 . www. Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine. �.cimec. a mai precîz:at Gh. · · · ' . filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi .icate · . B.434. nu era o luaare de filologie. maghiară �­ (Roesler 1 1 865. de . PopesaJ-Ciocănel / 1 907}.. nr.. . propunând plfticarea limbii române de astfel de . Prezentul studiu .. pp.. auitorUJ. lordănescu. Bariţiu.. � m pretenţii de. a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte. II. încheia această' J: _ .orientale in limba şi · Cultura romana.

doar . Covurlui. 21 . Popescu-Ciocănel. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. www. nebună"520. 79. Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4. 74 .2 Bucureşti. Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte. Originile Craiovei.cimec.". persană. 2 3 . au fost publicate în limba franceză.1400.orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora. 1 884 ( 1 55 1 191 0. m B. Popescu­ Ciocănel. in . S.23 .ro 1 58 . sec. într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei. sau . cum ar fi .57 . concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale . nepătrunsă. .. 1230 .. pp. pp. cum era şi firesc. pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 . In voi. adică . Haşdeu.nebun" şi . potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. cu rezultate notabile. R. Peceneaga.). pe care a explicat-o şi tradus-o prin . a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege). 77 .58. a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi". Craiova. geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3. dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică. nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană.pădure deasă. 7. de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu. şi prin interesul filologic.ro / www. nr.29. şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui. Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă.B.P. ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale. . amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti. G. tătară din România. Astfel. ' " Ibidem. au provenit denumirile: � P. ' " Ibidem.Muzeul Judeţean Botoşani 1 895)... Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8. 2 2 . Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat. pp. cit. "' Gh.teli-deli " .orman " ­ . Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . 1. pp. V-X I I . sălbatică. Unele dintre aceste contribuţii româneşti.pădure".76. turcă.împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior.) 521 .4 1 .turceşti " în limba română. autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. integral sau în rezumat. Haşdeu. Desnăţui etc. Samitca. iscoditor şi prolific. contemporane.. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h. pp. ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete.muzeubt. Oltenescele. loc. an XXXI . P. influenţe ce au fost desigur sesizate. Editura Librăriei S. şi asupra toponimiei.Teleorman". "' Ibidem.

. 41 . in Dobrogea. "' Ibidem. mai ales.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan.ro / www. critic. Cele aprox.) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane. administrative etc. pp. www. p . Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem. Tn etapa a 1 1-a . in special. Moldova şi. m - . perioada dominaţiei tătare. existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. La sfârşitul contribuţiei. Schema cronologică propusă este. Bucegi.ro 1 59 . pp. 30 36. sec. Peceneaga. din care Gh. Anton Pann şi lanache Pashal. unele dintre ele valabile şi. Tn etapa a I I I-a. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. Caracal. păreau condamnate la uitare. Burnaz. ştiinţifice. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878.torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. in general. valabilă şi astăzi. operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare. cu motivaţii practice. Comana. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi.1 9 1 4 . Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu.8. Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. să recenzeze obiectiv. Ţara Românească. Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce.muzeubt. mai ales. actuale încă şi astăzi. au devenit uzuale alte toponime. contemporane. unde. XIII-XIV. mai ales după 1 878. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România. XV-XIX.. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . Siriu. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 . in perioada c. 1. 38 4 1 . sec. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale.cimec. a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. 55 Teleorman 2 . evident. 36 37 Ibidem. epoca dominaţiei otomane. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Caraiman. 1 890. Studiul toponimiei de origine orientală din România. s-ar dovedi un ignorant 8 . "' Ibidem. pp. fiind cu succes precedate de .

cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene. 297-306.. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ".detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular.dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte. pe hârtie velină". 1849. 36.. câte opt pe Săptămână.99. deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 . /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann. sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat . BAR. "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'.. www. Bul:uretti. no . Vladimir Drimba. Dat la luminA de Pitanul . pp. sau legat şi de la tipografie cu . + fotD.1 89. Tipărirea . Tipografia lui Anton Pann. lluanfc. 100 p..şase sfanţi�.dialog"534.. Andrei Pi ppidi . '" Anton Pann. IV. In legilldcl � fi opaa a&D\IIui. Noltls. 1974. poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848). ambele rămase până azi in manuscris. ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa .". pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie..I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile. pp. lb:lnfli.RI. cu traducerea lor in . nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular. completat cu un vocabular53�. Traducerea .. 100.înştiinţare" că acest . in . vezi şi v. Bucure.Fonetică şi Dialectologie".189v. 1393.. ostaş. 11. 3-o411987.T. anunţată deja.pe foi.337.i. 3 / 1 963 .costul" foilor sau volumului legat!). Foile deja tipărite. 164 p. am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c.285 r. s-au pierdut cu timpul. Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. probabil in tiraj redus.Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c. 106. Paris.Am insistat asupra acestor ..242. Guboglu. cunoscut folclorist şi traducător.100 .. "' Vladimir Drimba. Material documentar..zl fi lon Mlllli. w. turceşte533.Revue de lingvistique". 93 .ianta in limba francezA in . a inclus termeni uzuali din limba română. in . Doritorii il puteau procura .1 7. 18 -32. astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un . Tiparit in tipografia lui losef Kopainig..ruseşce" şi .Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest . 80. U n an mai tarziu.pe foi". op. care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est. "' Ibidem.cimec.171 .cs. pp.. pp. F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei. Bul:uretti. a se coosulta: Cornet ctmoiu. liplrile Tn Moscva. p. Acum tntllu cu/as cfn . 1949. w.. a redactat şi publicat. 3 . nw.muzeubt. Anton Pann. începută şi. Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM.L". m Anton Pann.Inl p. Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. Orillntalsllca IOOI. lucrare concepută şi realiUită in trei . un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 .155.ro / www. Ruafce şi Turcep. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc.. "' Ibidem.pe foi" sau cu anticipaţie.ro 1 60 .. ghidul propriu-zis de conversaţie.prefaţa• pă�i 1538. Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu.a.. Editura Milaw.+ t. Bul:uretti . p. . "' Biblioteca Academiei Ramine. Bucuresd. 1 "' Ibidem.pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig. in . ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est. Palllel. plătind .exemplar" din acest Vocabular. T "' ldem.. deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat. 1962. 9 .1 00 . pp. 848._ dMiogutf IUiefCI.. Dialog tn ftl lmlll: . Tn partea 1 .părţi". nu a putut fi dusă la bun sfârşit._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal .tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 . şase decenii mai târziu . "' Ibidem. � şt lutl:e§ce. . cit.trei sfanţi". 287 p. 1 790). româneşte.. Anton Pann a anunţat. tipărit in alfabet chirilic de tranziţie. in 1 849. Tn . in partea a 1 1-a.ce. vezi şi considllfatile lui Il. pp. U rmează. f.

"' Ibidem. ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 . să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării. prin particularităţile sale fonetice şi lexicale.cimec. In introducere. poate un dicţionar bilingv ruso-turc. Dialoguri Intinsa.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. apoi compuse. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. .. Transilvania.9.ro 161 . 1 1 -164. 52 p. '" ldem. Dacă da. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea . 3 . Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. Bucureşci. a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare . La începutul secolului al XIX-lea. din Imperiul otoman. . p. 1 849. Având la bază această experienţă folositoare. Tipografia lui losef Kopainig. româneşce. www. apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". . "' ldem. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig. 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor. ruseşce. cu un grad 54 mai mare de dificultate. a precizat în continuare pitarul. cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. completat cu un vocabular in trei limbi. Limba turco-osmană folosită în acest Dialog. Vocabular In trei limbi.muzeubt.în toate felurile de împrejurări.. ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova.. Notes. în ordine alfabetică rusească. 1 849. le-a învăţat pe amândouă. unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească. învăţătorul Constantin Petrescu. prin respectivul manual. "' Ibidem. 3 . Bucureşci. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . turceşce.. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�.. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829. pp. Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 .ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30. lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea. Dat acum la lumiNi de . Dobrogea. pp. fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător. Serbia şi Bulgaria. Era necesar.104. cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp.Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane.. 79 p.107. datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. "' Ibidem. pp. cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). 1 05-1 12). mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal. româneşce". '" Rusciuk. ca românii să ştie limbile rusă şi turcă.foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii. a recunoscut lanake Pashal. 5 Bulgaria şi Serbia 39 .ro / www. "' Ion Matei. Un sfert de secol mai târziu. 1 874.

o. . In . i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 . Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte. gimnazial şi liceal). 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. voi.. Adam V. Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane. Ibidem. Petrescu era de origine ardeleanA. Peste trei decenii.iunie 1919. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . superior. o.VIII. prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe . BUCIRfti. 71 . unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n.ro .A. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe. gramatica otomană. aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni. "' Conslantinopole. românii puteau convieţui paşnic cu turcii. luaarea fiind bine lntocmM. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan. N. partea a 1 1-a: 7 lecţii despre ..65. partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului . ce era limba oficială a statului sultanilor. pp. Petrescu fusese Institutor fÎ director. Cotula554 . vocale.76:C. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei. 551 Ibidem. încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane. cicl tl tldjJ lui C.. pp. Adică Adam V. '" "' "' "' Ibidem.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă. Lucrarea. pp. pp.părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică.prima gramatică otomană în limba română". pp. lunile şi anotimp urile anului . pentru . partea a I I I-a: o lecţie despre . III .cimec.70. In . Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat. Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. cum era însuşi Adam V. se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul. 11.părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere. şi pentru a-1 putea.1 878). consoane. încercând Muzeui . fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce. 37 . pp. 9 -37. voi. 550 Ibidem. 68 . Tnsuşindu-şi această limbă.elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra. Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818. Ibidem. 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. Buc:urettl .de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll.ro / www.europenizat". 1 62 www. cu .·. era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. declinări 54 şi conjugări548 . cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă.2 1 aprilie .8. Petrescu. Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 . nr. Ibidem.. 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa. pe de o parte. 238 p.părţile cuvântului". 5 .72 .•.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. 1 1 1919.67. aş adăuga eu. pe de altă parte.. compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică. 65 .părţile invariabile" ale propoziţiei 9. bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878. 1905. nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni .Judeţean Botoşani _ Jl · · pp. Ibidem.79. Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C. nr. Cotula nu a . 11.muzeubt. alfabet. apreciată de autor ca fiind .A. puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale . directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra. Din cele prezentate până acum. pp. p.

pp. "' Ibidem. ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu.192. dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor. Jun Dtmy (1879-1963). Editions I'Harmatlan.43. '" Ibidem.238. 61 . mnovateur de la l/nguislique turque.67. pp.prima gramatică otomană în limba română". . Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque. pp. Contribulions roumaines. dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor. autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556. numeralul559 .83. substantivul 557 .23. '" M. Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare. Gramatica lui Adam V. acest . 84 -184. Dialecte Osmanlis aris. fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman. "' Ibidem. Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. .compl. 7 .337. "' Ibidem. pp.] . "' Ibidem. n. Paris-Montreal . Autorul.9. idem. . Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia. cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" . am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil.celuilalt". 44 . Mihail Guboglu a considerat-o a fi o . Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia. după cum el însuşi a apreciat-o.121 b.otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. Istanbul et les Langues Orlenta/es. cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman. 201 . 1997 (541 p. conjuncţia564. precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. ) . 68 . pp. pronumele560. tn voi. . Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. 193 . pp.muzeubt. p.operă interesantă şi originală ( . a elaborat şi publicat. totuşi. Orlentallslica �n•.cu un cuvânt. a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu. Astfel. cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele. 1 85 .469.ro 1 63· . Cotula. Guboglu.200.cimec. cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui .60. 1 92 1 . prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes. Deny onorează. 4 1 1 -4 1 6. în perspectiva timpului. � "' Ibidem. "' Ibidem.). pp. "' Ibidem. pp. edit6 per Fr6d6ric Hitzel. român din Imperiul otoman. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte. Tn perspectiva timpului.european".Jean Deny al românilor". 189 . Tn continuare. XXX + 1 21 6 p. pp. verbul56\ adverbul562. pp.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze. "' Ibidem. prepoziţia563. 1 1 . pp. "' Ibidem. p. '" Ibidem.189. să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti. pp. de " pe poziţia . exemplele şi aplicaţiile gramaticale . . D. adjectivul 558 . fără a ne atinge de părţile ei originale"555. www.ro / www. 23 . O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin.P. a precizat autorul.

Popescu-CiocAnel.269. apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. www. 1 997. Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba . roumain. 406). M. Dialog rom•no . Munţii Rodopi.turc. manualul lui N. autorul a pretins. pp. fa Tndem•na ·tuturor.( . Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic. Ploieşti.turcească". Bucureşti.muzeubt. având o finalitate militară expres precizată. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . Notes. TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel.Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. p. La pre�re grammalre ottomane en roumain. in voi. . a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său. A. Bucarest. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii. Editions I'Harmattan . '" Thessalonic. 1908. Paris­ Montreal. 1 984 (272 p. Bucureşti. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 . în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient. Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. Gramatica lui Adam V. fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ. In . a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei. mai exact putând fi numit Vocabular. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl. a impus alcătuirea. 1 91 1 .singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România.folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti".otomani!. .275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate.000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman. Dicţionar turc. existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p.XI. Bucureşti.). peste două decenii. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. fran9ais russe et turc. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor. arabe şi persane şi . ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim. . anterioară căştigării Independenţei de stat a României. Pe pagina de titlu.1 13.ro / www. 239 p. ed.). 78 b. Notes. + 4 pl. necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti. exagerat totuşi. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 . In caractere turceşti şi latineşti. vezi şi Ion Matei.K.. 1968. 1 877. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti. Macedonia. m Gh. ) destul de bine întocmită. p. 1993. Bildirillerden Aynbas1m". şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate.un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate. p. Orientalistul Gh. a unui dicţionar bilingv570. vezi şi Ion Matei.T. Cotula era destinata celor cei 5. Tipografia . Istanbul et fes fangues orientafes. Notes. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. cu pronunţarea flguratil. 1897. cuprindea c. '" Ion Matei..Demoaatul". Cum indică şi titlul. publicată în limba română. T. Cotula. Guboglu. 403-409. deci în total c. cuprinzând cuvintele turceşti. Umba turco . influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. a 11-a.B.B. n. Dicţionarul. 1 6 p. 1 877. Cotula. p.ro 1 64 . Istanbul. . amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat . Curs practic. între state independente. p. idem.1 13. Vl+363 p. '" Ali Cadir lzzet. .1 13. că acestă modestă contribuţie ar fi fost . Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar.. caracter practic.cimec.sa elaborată de Nicolae Papahagi.

s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 . urmau 21 de dialoguri pe teme variate. Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte. Mai bine întocmit. 1915. textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti. cu transliteraţia necesară în alfabet arab.84. mai ales. . lbrahim Themo din Medgidia. pronume. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. Popescu-Ciocănel.muzeubt. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. În pagină. elaborat de acelaşi autor. necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . în două volume. in 1 9 1 5. int��ecţii etc. aprox. declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic. 9 .vorbele populare" . schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin. www. formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). cu caractere tipografice arabe şi latineşti. 81 . · "' ldem. Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea. nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in. autorul a transliterat cu tuş negru c. Declanşarea celor două războaie balcanice şi.6.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale. turistică etc. din anumite motive. prepoziţii. după opt decenii. Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale. "' Ibidem. lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. Nici până astăzi. iar .1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. negativă.574 . Medgidla. "' Ibidem. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . pp. adverbe.vorbele istorice" cât şi .80. conjuncţii. in centru cele turceşti in alfabet arab. comportamentul in diferite locuri şi situaţii . cu o finalitate practică precizată. pp. în Imperiul otoman şi in Levant. Tipografia . 700-800 p . Dar. a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h .cimec. orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică. comercială.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin. În prefaţă. 3 . Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc. în colaborare cu dr. călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. numerale. lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. Pornind de la aceste realităţi obiective.ro / www. lbrahim Themo din Medgidia. ce şă cuprindă atât . pp. s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. liste cu substantive. adjective. 128 p. având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc.ltik". din viaţa coticfiană.ro 1 65 . "' Ibidem. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. (după . liste cu expresii la formele pozitivă. 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. colaborator şi editor fiind tot dr.

nu erau decât promiţătoare inceputuri. Vocabular fOITIIno . CoAM11e. destina�a ad-hoc. anexată de România în 1 878. Astfel. Abcll. Vocabularele. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama. Aceste contribuţii. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti. 1913. ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică. turci. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman. contribulii. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. 1 13. Bucureşti. francezi. 1915. prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica.muzeubt. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române. naţionale etc.uacov. 1913. şi C.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. • 11-a. aspect tipografic şi paginaţie. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . Buantti. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice.. Cotula. rămas doar în stadiul de grandios proiect.bulgaro . Reprezentanta clasică.S.Iute. ulterior. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite.ro / www. p. Otfentlll/istica IOINnl. Muzeul Judeţean Botoşani 1.9. Bucureşti. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc. în Dobrogea. buni cunoscători ai limbii turco-osmane. i-au influenţat. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. bun cunoscător al dialectului. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant. o punte lexicografică intre cele două limbi vii.Iute. Guboglu. Ştefan Luscov576 şi Mustata H. elaborate in limba română. 1 66 modeste . 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane. vezi www.mlhrnAn. culturale. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. Astfel. se adresau atât românilor din România şi Turcia. 1. rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc. după nouă decenii de la apariţie. germani.. pentru ultimele trei ti M. Aceste ultime trei vocabulare. sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. originar din Sliven (Bulgaria de Est). Anton Pann. şi folosibilă încă şi astăzi. Dicţionar tDm4n . modeste prin tematica abordată. 337. cât şi musulamnilor din aceleaşi state. cu un pronunţat caracter practic.cimec. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă. obţine şi apăra drepturile lor politice. Notes.ro . S. "' C.tica limbei otomane de Adam V. "' Mustafll H. 1916. p. dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. 700-800 p. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L. 32 p. ' ed . 11 p. gruei şi bulgatt. Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane. c. Matei.

339. 25 Febtuatie 1900.. Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti. · soo M.cimec. 287. 1 853.". 1943. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei. ed . acest . Guboglu. IY. Orientalistlca rom4nl. Tn . 1837. vol. p. deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi. era tipul legendar al spiritului oriental. 1900. 1 853. ghinionist. cuprindea doar 125 de anecdote. Lui Tllu Mlllotescu. Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă. satirizarea moravurilor epocii.R. Versificate în limba română (1 853).339. pp. Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri. "' M. manifestare colectivă ce admitea excentricitate.muzeubt. Orientallslica rom4nl.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 .morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. culese de Anton Pann.504. Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann . intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească. 1 68 p.281 . Vasile Alecsandri etc. Buc:urettJ . Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea.l. au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu. Provetburi sau Povestea VOibei.. bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă. Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor. ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi .ro 1 67 . Ion Creangă. iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători. după Kur'ăn. trivialitatea personajelor. pp. sas In voi.. p.287. fiind urmată de numeroase altele. subliniind realitatea că amintita culegere. în Anatolia.503 . Povestea VOibei. SOl Bucunlfll . constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. comicul de limbaj al acestora. pp. completatA fi Ilustratii . 1837. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu. ediţie cu alfabet arab.Păcală sau Pepelea al turcilor''.283.R. Craiova. su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja. Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase. Bucureşti. Istanbul. naiv. su Ibidem. Masea Gaater.1 1 / 1 Iunie 1900. www. cea mai răspândită şi mai citită carte turcească .lelor creştine (supuşilor creştini)580.N. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost . care a tradus-o şi versificat-o în limba română. 282 . prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ..ro / www. Nastralln HoţJea. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului. uşor influenţabil. Bucureftl . cu o Introducere d e dr. a III-a. Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. Guboglu. Bucuretti . Omagiu. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea. s" lazk Şilneanu.

cimec. farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 . substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp. R. După 1 878 s-au stabilit. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie. . portului.419. a apreCiat autorul.hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române". Ankara. OecoorOemanche. A.· principale: Karag6z . . Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii . fără însă să citeze sau să . 1 66 . trăiri. intr-unul comun: caraghios.stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă.. 2114 . scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor . a ceremonialului de la curţile domneşti. passim. 1959. nr. anecdote despre Nastratin Hogea. relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare. pp. EdHLKa Meridi-.57 . BuciJret!i . a reflectat.285. 1982.Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală. p. www. 1878.-. S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea . Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 . Deşi i. burlesc. Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. Paris.22. turcilor. Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi. vieţii cotidiene. Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 . pp. 1 850. ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. . •. Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente.nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri". Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland. psihice-temperamentale etc. no. Metin And592 . Lechte Vertag . totuşi ediţia sa a contribl. anul IX. Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază. . a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale.turci în România în mai 1 91 4 . aprecierile fiind ·realiste şi obiective. A. '" Cornelie CAlin. Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române. S-au răspândit.Kafri(Jz oyunu". '" Otto Sples. '" In . 1 700 c. In . Cornelia Călin594. "' Vezl supra nota nr. · " MIIle et un provetbs turcs. "' Ibidem. bufon. 1 900. voi.turcului" in mentalul colectiv românesc.III .ro 1 68 .. racueillis.XVI.paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). pp.. Berlin. passim.Revue des traditions popula ires" . Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la . traduit et mis en ordre pw 1. p.6 1 1unie 1914. in .muzeubt. ea.277-283. "' Vlorica Olnescu. '" fdem. 1 90 1 . după edi�a franceză a lui J. A fost apreciat. Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc. 1 987. Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie. Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române. Decourdemanche596. "' Metin And. pp.ş r indivizilor din epocă. de asemenea. folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 . autorul a folosit. turcului in folclorul românesc.268. caracterul. a ci:lncluzionat Ion Peretz.v. Tn această contribuţie. !on Peratz. Westfalen. Budapest.144. printr-o bogată producţie .. paremiologică.33 1 1 90 1 . Elementele. Georg Iacob. Emsdetten. Teatrul de umbnl tun:. firea. la ·nordul Dunării. in .409 . Tradiţia populară româneâseă. · Muzeul Judeţean Botoşani . ·comic. lql. pp. de comun acord. Viorica Dinescu593 .144. Bilgl Yayi.. Paris. experienţe de viaţă etc.bakanlik Basimevl. moravurile etc.. 1 969. la nivelul mentalului colectiv597 . VII + 122 p. înfăţişarea.140 .. 222. Genelcse/ Turle T tyatrosu. regimului alimentar etc.Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi.ro / www. pp.167. Ankara.68._i. Tirldsches Puppantheater. satirizarea moravurilor . iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 .

711981 . 1 233-1250.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice. idem. altor popoare din S. preocupări lexical1 878 - In '" Al. Tatlâgeac Oud. re-studiat. pp. nr. Bucureşti. In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. cercetări istorice propriu-zise. locuit de minoritatea tătară.-E. op. op. cercetări etnografice-istorice. pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării. pp.Lazăr Şăineanu). completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar. care trebuia. Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti. 52-56.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�. anecdote turca-orientale (Anton Pann. pp.. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului .ro / www. obiectiv şi subiectiv. Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. Lucian Boia. apreciat. op. . În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti.. paşnice. Constanţa). cit. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale.R. inter. În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor. fără prejudecăţi şi resentimente.ro 1 69 . pp. necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire. Nicolae Iorga). Zub. . www. anul XXXIV.cimec. politic şi cultural­ religios. "turcul" nu mai era duşmanul secular. Frederick Kellogg. Europei în epocile medie şi modernă. prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor. 140-144. cordiale cu statul şi poporul turc. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c. fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598. a lui Lazăr Şăinenau (1 900). favorabilă unei relaţii normale. corn. 1 0. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe.ACTA MOLDAVllt.muzeubt. cit. strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. 1 850-1 916.d 1. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia. " partenerul de dialog"..". Unii oameni de cultură români. otomanilor. · 1. Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv.a impus..49-228. cit. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. ci devenea "celălalt paşnic". zicători. prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu). teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc . 231 -234.

statelor din apusul şi centrul Europei. ln intervalul 1 878. (Paris. au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. precum şi.. arhivişti. studierea toponimiei româneşti de ongme .orientală". pentru prima dată. G. organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. bibliotecile. se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici. numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane.cimec. Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. Silvestru Octavian lsopescu.lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat. XIV . O. elaborarea manualelor. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie . nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. XX. iar Th. Constantin Şăineanu. Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. Viena. Gh. R. Cairo. analiza originii.1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească. deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. anul universitar 1 906-1 907).ro / www. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie). studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. depozitele etc. Totuşi. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. ln perioada pe care o am în vedere. Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane. istorici. desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. al relaţiilor române- www. Avr.) şi T. Popescu-Ciocănel. descoperite şi preluate din arhivele. cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi. lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol.muzeubt. Andrei Antalffy. traducători şi editori de documente. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu. a popoarelor din . diplomaţi etc. Pe de altă parte. şi nu traducerile directe în limba română ale acestora.ro 1 70 .începutul sec. din instituţiile similare din Istanbul. fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza. întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. istoricul per excellentiam al Imperiului otoman.

a lui Lazăr Şăineanu.cimec. când Basarabia şi sudul Dobrogei. in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. a fost nevoit. P. Rădulescu. teatrul de marionete şi/sau de umbre turc). A. Popescu-Ciocănel). Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. Fratele său. Th. Haşdeu. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. (1 908. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter. B. ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română. şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie. zicători. revizuită şi augmentată. Cihac. cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei. realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe.ro / www. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900.1 9 1 4) . condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). Constantin Şăineanu. completând. G. elaborată de Adam V. Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării.1 9 1 3). Lazăr Şăineanu. Nicolae Iorga. prin contribuţii de mai mică Tntindere. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. L6bel. de asemenea. Gh. Bariţiu. H. Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor.muzeubt. Au fost studiate. comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3. dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor.ro 1 71 .şi pluridisciplinară. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. masiva G. Cotula intr-o manieră originală. Gh. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. R. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. a celebrei sinteze. ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900). cu o activitate concretă abia in perioada interbelică. Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani. din România. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1. obiectiv.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. O. anecdote turco-orientale. Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane.

T.1 853). O. Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti.1 9 1 3).ro / www. importanţă şi intindere inegala.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929). Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit.R. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română . nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu.R. Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G. von Giesebrecht şi de K. L. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare.Geschichte der europtischen Staaten". Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914). Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878. Adam V.O. G. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice. cu valoare. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. de altfel.muzeubt. mai mult sau mai pu�n semnificativă. · www. să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu.stic�-turcologie in cadrul general. pe plan mondial. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900). fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional. dar nu de neglijat şi/sau de ironizat. o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală.O. Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. Influenţele şi interferenţele reciproce. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor. au fost benefice ambelor pă�. coordonatA de A. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional.. F. Iorga cu G.cimec. in majoritate. Heeren. in general. o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. Cum. reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal.ro 1 72 .R. Tn fapt. Contribu�ile româneşti au reprezentat.. H. A. W. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice. se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă.1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie./1 908. materializatA abia in cadrul colecţiei germane . cu influenţele şi interferenţele reciproce respective. Likert. orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric. Iorga de a elabora G. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i. Lamprecht. O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general.

I.R." 1 990 .T. Bucureşti.M. "Anuar de Geografie şi Antropologie".E.G.muzeubt.N.R. Bucureşti. "A." "A.A.R.O.N. O.C. laşi. "A. A.S. .I." circa . Istorie"." "C.R. Bucureşti.R.R. BrAila.L. Constanta-Bucureşti. Biblioteca Academiei Române.Z." Arhivele Nationale ale RomAniei. Praga.A. . arab.cimec. "B." "B.ro 1 73 ." B.E." B. "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica".S.ro / www.E." "B. "Biserica Ortodoxă Română". laşi.B.Z.U. 1 964-1 989. I. "Buletinul SocietAtii Geografice Române".T.R. . . "A.I. "Buletinul Comisiunii Istorice a României".M.I.A." "Arhiva Româneasca". R. Arhivele Nationale ale RomAniei. U.S. "Convorbiri Literare". I. Bucureşti.I. I. D.M. "A.J. Cuza» . I.G. Bucureşti.I. I. "Analele BrAilei". O . "Arhiva Dobrogei".G. Direeţia Municipiului Bucureşti.I.I. A. Xenopol» din laşi. ." "A.S.N.C. R." "Arab Studies Quarterly".S. Istorie".I. D." ar." "A. . 1. Memoriile SeCţiunii Istorice". laşi-Bucureşti.. laşi." "B. Bucureşti. Arhivele Nationale ale României. U. Damasc. I . D. A. "A.I. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European. N. "CerectAri Istorice. "A. "B. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române".Q. "A. " "C. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice".I. "A. "Archiv Orientălni". U. Leipzig. "Analele Academiei Române.X. Bucureşti.B.S. "An.I.A. laşi. Bucureşti." "B. RevistA de istorie romaneasca".B." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al.E.S. "Arhiva Istorica a Romaniei". I ." "Armee-Zeitung Jildirim". www. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. Leiden.C. Constanta-CernAuti.".N.N.B.R.G.Ş. Cluj. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. "Caietele Laboratorului de Studii Otomane".E. Biblioteca CentralA UniversitarA.A.C.L. Bucureşti. "A.R." "A. Bucureşti." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. "C. O. Xenopol» din laşi.E. O.C. DireCţia JudeteanA laşi. "A.O." "A." "A.X.I. Bucureşti. Paris." "Balcania". Leipzig. "Byzantinische Zeitschrift"." ·Analele Dobrogei". O..M..M.O." "B. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik". I. Bucarest. Bulletin".I.. Bucureşti." "C.laşi. S.O. c. Bucureşti. "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien"." "B. "A.A. Bucureşti.laşi. "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". Bucarest. "Analele UniversitAtii din Bucureşti.

J." F. "AI-Mustaqbal al-'arabi". lslâm Ansik/opedisi. Bertin. ." " L.cimec." "J." fila." "Euph.c. Bertin.B.Z.B. " Jugoslavija. Bucureşti. III.G. "Jugoslovenski Turizam"." • /./mem. . "D.L. F." "Glasul Bisericii".A.J. "M. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde. f.S. E. .K.L." era creştină. Enciclopedia Italiana di Scienze. Hamburg.F.T.Z.R." "D." Hegira (Hicre)." "J. Zagreb. "Hessische Biographien".ro 1 74 .a. "Frankfurter Zeitung". 1-1 1 . Split. . . 1 929." "D.S. Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă.T. "Deutsche Rundschau fOr Geographie".A.A. Weltverkehr und Kulturpolitik.E. Paris. 1 930 . "1. "Jahrbuch der asiatischen Kunst".L. ·oer Islam". Bucureşti. E.V. Wien und Leipzig.S.D.S. MUnchen und Leipzig." memoriul. f. "G. "Hrisovul".Muzeul Jwdeţean Bototanl d. "F." "J. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. /.A. Cluj. "Forschungen und Fortschritte". Berlin.F. "Morgenblatt". Ministerul Afacerilor Străine (din România). fasc. "Lebenslaufe aus Franken". "H. Leipzig. Dresden. Split. "Deutsche Allgemeine Zeitung". "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". "M. Encyclopedia of the Social Sciences. Istanbul-Ankara. Darmstadt. www.f. m. "E. e.R./memoriile . Roma. fascicola/fascicolele. fărll an.Ş.C." dosar (arhivistic). . "Euphoron". "Hamburgischer Correspondent". Lettere ed Arte. Jugoslovenski Turizam". . "F." "M.B. f.I. filele." "Journal Asiatique". Ber:tin. New York. H. Cairo. Wien-Leipzig. "Die Erde".'a. Frankfurt am Main.F.muzeubt. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.F." M.T.A. "Dacoromania"." "H. E.A.ro / www." "H.

"Revista Istorică Romană".G.I.0 .O." "N. "Oriente Moderno". Bucarest." "R." "R. Paris. "Revista pentru Istorie." "N. "Man uscriptum".S.G.R. "N.R.F.F.O.S.A." "S.G. .N. Bucarest." "R. . Roma. serie nouă ." "M." "Magazin Istoric".P.I." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen . "Revue Historique".F.S. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".E.ro / www.I.ro 1 75 . "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române.. "Ortodoxia." pp.O.E.Ab. Bucureşti. "M." "S A I .T. laşi. "M. "Revista Fundatiilor Regale". "Revue des Etudes Sud-Est Europeen". Bucureşti. M." Bucureşti.M.S. R.cimec.S.R." "O." n. "Studia et Acta Orientalia". Bucureşti.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale." "S. Bucureşti. .I.E." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei". MUnchen. "Revista de Istorie". "R.O.muzeubt." "Revista Arhivelor".R." "R.S. Bucureşti. Warszawa. E. "S. "R. "Przegl!!_d Orientalistyczny". "Revista Istorică".n.O. Augsburg. "Der Sammler".dl.S. "Die Neue Orient". Roma. MUnchen.E." rom. Westasiatischen Studien"." "R.A." "R.A. ." "MOnchener Neusten Nachrichten". I .II ." . "Revista degli Studi Orientali".J.M.W. "Sudostforschungen". Revista Patriarhiei Române"." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte". "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft". "P. "Studii şi Materiale de Istorie Medie".I.N. 1 1 . Bucureşti. "M. R. românesc. Bucureşti. Giessen.S. . MUnchen. Bucureşti. Bucureşti.H.O.N. p." "R. . Bucureşti.L. Bucureşti. "M.I. "Revue des Etudes lslamiques". "M.H." s. "M.M. . "S. "Revista de Istorie şi Teorie Literară"." "Die Oberpfalz"." notă.H. I.v. Bucarest. Bucarest.E.n. s. "Studii şi Articole de Istorie". "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". "Revue Roumaine d'Histoire". "Noua Revistă Română"." "R. s. "Revue Historique du Sud-Est Europeen". Bucureşti.H. Wien-Hannover. "Ms. Berlin. "O. român. Arheologie şi Filologie". Paris. Bucureşti. paginile. Abteilungen.S." "R.M. www." "R. KallmOnz. şi s. Berlin. E.W.R." "R.O. pagina. Bucureşti." seria .

devait etre " etudie de nouveau . .-Rectoratul. B. subliniere/sublinieri. B. "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft".G. Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain . d'une maniere objective et subjective. I.B. "Viaţa Basarabiei".l." s.R. U.a exige. t. . . turcesc. Cluj-Napoca. " W. "Studii. Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine. " : tomul . sub!.v. U . mais . vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays. sur des multiples plans.ro / www. sans prejuges ni ressentiments. "Transylvanian Review"." voi. U. Bucureşti.D. I. volum/volume. .ro 1 76 . laşi. re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement. Dans .I . : turc. Bucureşti. Berlin. " "V.R." "T.le voisinage immediat" du sud du Danube. "Viata Româneasca".T. avec I'Empire Ottoman..M. Chişinău. Revistă de Istorie". politique et culturel-religieux.dl. R." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen".M. B. U . "V." te. . Universitatea din Bucureşti. "T. . elles font partie du - www. Berlin. U. " "Die Welt des lslams". le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle.Muzeul Judeţean Bototani "S. B." "Z. serie veche .cimec.l'autre " " paisible .R. Dans ce contexte. Leipzig. "Z. Bucureşti.muzeubt. la reconsideration des relations. c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation.R. "T. : "Der Tag".e partenaire de dialogue . Leipzig. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia".-Rectoratul. U . Universitatea din laşi." "S. "Studii Teologice".I . . qui.R.

des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains. La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans.G. des recherches historiques proprement dites. Andrei Antalffy. editeurs de documenta. Leipzig et Istanbul.cimec. Vienne. On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne.debut du XX-e siecle. l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique. S. on a ouvert la voie ă la recherche inter. l'orientaliste sui . En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . O. . Gh. des bibliotheques.1 91 8.monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine. Avr. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris. a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). des recherches ethnographiques et historiques.) et de T.ro 1 77 . Constantin Şăineanu. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e). l'etude de la toponymie roumaine d'origine . des depots etc. www. les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie.ro / www.. les historiens. Iorga. Popescu-Ciocănel. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman. les diplomates etc.orientale".. quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain. sans une limite claire entre les deux directions.muzeubt. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur. Lazăr Şăineanu. Les archivistes.Q. des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle . Caire. Aguletti et N.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories. ou il a introduit un cours pratlque de langue turque. les traducteurs et les. l'eboration des manuels. Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. des preoccupations lexicales et linguistiques.et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres. ouvrages actuels aujourd'hui ancore. Beaucoup plus modestes.generis N. l'analyse de !'origine. musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes). actes decouverts et pris des archives. des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques. lsopescu.R. Th.

H. B.cimec. ă valeur. Paris. Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. G. valable aujourd'hui encore. P. En general.ro 1 78 . on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees. A. sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea . importance et grandeur inegales. des anecdotes turco-orientales. de certains points de vue. Dialecte osmanlis. depassant ce niveau.en roumain).1 91 8. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor. Lazăr Şăineanu.O. on a traduit en roumain des proverbes.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . 1 921).. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc). On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea. Haşdeu. www. De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie . On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. Gh.muzeubt. Iorga avec son G. Cihac. Bariţiu. Th. Şăineanu est le livre le plus important.iographiques deja evoquees. Rădulescu. N. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines.R. Cotula est superieure. Entre 1 878. Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V. ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine.ro / www. LObel.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine.

unde aveau mănăstire şi episcopat. Domnul Moldovei. luată conven�onal. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră. www. chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. Una din destina�ile lor. laşi . i-a desţărat. A nu se inţelege aceasta în sens rigid. Deci. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. deci acum de ani. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI. Sigur.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. Vaslui. făcându-se utili ţării de adop�une. de largheţe. lşforla fi cultura popotUiul ann. probat în practica unor interese comune. acordate de Domnie. Tn limba armeană.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439.a. Gollav. aici. mai ales in economie-comerţ.şoltuzi . armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii. capitala Armeniei regale. ca târg. BUCtJnlfll . inchis. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova.intr-un fel. 1909. agricultură. până la jumătatea secolului al XIV-lea. s-au bucurat şi de protecţie.dt. contribuind. trăită de amândouă na�ile. Departe de a avea un regim de izolare. in 1 065. dar şi in cultură. şi de o serie întreagă de înlesniri. creşterea vitelor. le intinde mâna. ca trăire. un zbucium care i-a pus pe drumuri. noiembrie 28. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată.ro 1 79 . 1993. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu. la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. la propăşirea ei. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim. Editura Ştiinţifică. Bucur'efti .n G1'8Qorian. in Moldova. Sigur. Aici. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. Dorohoi. ca oraş. mai cu seamă. cauzate de prăbuşirea regatului armean. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an .odiseea" unui neam intreg.n. fericit alese şi fericite. ' Grlgora Gollav. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". a fost ţările române. la rându-le. iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. Hotin. ' Gr. datată 1 350. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. Alexandru cel Bun. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual.cimec.gleba".ro / www. la 1 41 8. la 560 • • ' Tlgr. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. alunga� şi prigoni� in permanenţă. este pisania. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei. unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte. Cert este. op. turceşti). generând . cum avea să saie Grigore Goilav. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de . intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . la cele poloneze. 3 Botoşani. poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava. multă autonomie. ruseşti.muzeubt. Gala�. din perimetrul său din preajmă. făcându-şi sim� prezenţa.

fata lui Despot. oraşului n-au venit de la sine.statut păstrat o lungă istorie. şi altor Doamne ale Moldovei. cu motivaţia corespunzătoare. tradiţionale. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. printr-un şir de demersuri. virtuţi comerciale. Secole şi-au pus amprenta pe aceasta. atât in planul raporturilor cu administraţia locală . in acest sens. a forţat Domnia in acordarea lor. in vreme ce. de facilităţile acordate. Goilav ajungând la fireasca apreciere. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. Muzeul Judeţean Bototani www. din care s-a zămislit o negustorime activă. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. precum şi cele ce duc în partea de est. Nici o umbră pe aceste relaţii. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei. Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. uneori. ctitorite de Elena Rareş Doamna. mereu în creştere in secolele următoare. botoşăneană. primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. a unei Cancelarii Domneşti. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă . Botoşanii işi afirmă.răcire" a relaţiilor. formată din români şi armeni.Botoşani. o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia. Gheorghe şi Uspenia. Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. . acelaşi Gr. al dezvoltării ei! Sigur. Cum să nu le capete. care. constatare: Jn adevăr. Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene.cum vor fi. într-o vreme de . unele. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. doamna lui Petru voievod. Botoşanii ii erau apanaj domnesc . date.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. de bună condiţie. legate de alte bresle negustoreşti. pentru cine vrea să meargă mai departe. data publ�rii studiului lui Gr. mult timp. tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia.lnainte de toate. la Coşula. în acest sens. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii. dAinuie Bisericile Sf. Aşadar. Astăzi. o negustorime locală.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea. mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n. care. de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani. relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor. moldovenii făceau negoţ cu boii.n.ro 1 80 . zidită la 1 552 de Elena. Ici. titulatura de . moşiile lui Miron Costin). vistiemicul lui Petru Rareş. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna. de-a lungul vremii . însăşi istoria sa. dăinuie mănăstirea. au fost şi obstrucţii. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. Astfel. în limba armeană sau bilingvă. erau numai magazii armeneşti. Iar.ro / www. colo. din secolul al XV-lea.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. in municipiul Botoşani. incluzând aici şi comerţul exterior. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării . de situaţii conjuncturale. în slove cirilice.n la 1909.cimec. Tn calea unor drumuri comerciale vechi. armeneşte şi româneşte. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. unde armenii îşi aveau locuinţele lor. din alte centre.muzeubt. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase. de Mateiaş. pentru a împiedica comerţul cu Polonia. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. Privilegiile domneşti acordate. în condiţii de schimbare. Iorga. de diferiţi voievozi ai ţării . ctitorită. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. la 1 535. asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării. sud şi vest. in apropierea Botoşanilor. Goilav).

ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. şosele.Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova. 1 859. tom." Datele de mai sus. HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani. ' Ion Nlator. până spre sfârşitul său. . Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. Bucureşti. . ' ldem. Bucureşti. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 . viile tres commerc. Alexandru Papadopoi-Calimachu. ' ldem. Minerva.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna.ro 1 81 . totuşi. a breslei armenilor1 0. membru al Academiei Române. din statul-major de la Viena. . Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. consemnează in lucrarea sa: . Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor. In "Analele Academiei RomAne·. la Botoşani. Şi Dionisie Fotino.in picioare". croat de origine. armenii botoşăneni. Şi dă ca exemplu: . dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală. blănuri ruseşti. scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: .Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova. pe la 1 81 0 : .ante" . lorga. " Alexandru Papadopoi. O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor.există • N. in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă." Acelaşi consemnează: . intr-un fel . mai ales. in secolul al XIX­ lea. poduri. in primul rând. de oi. E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini. marginalizată. 1943. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării. Repercusiuni care se soldează. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit. 1 906. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc. in 1 789. in speţă.s. Şi. o îmbinare a etnicului cu profesionalul. www. Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti.La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare. ' Malle Brun. ' Dionisie Fotlno. fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. Astfel.]. unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai. acelaşi N.niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [.invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . . cu sărăcirea populaţiei.. Memoriile Secţiunii Istorice. ceară şi tutun. piei. exportul. Comerţul consta in coloniale. cu virt� arhitectonice. urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. manufacturi săseşti. negustorii moldoveni Andreico. Gqrephle UnlverHI/e. III. lână.muzeubt. de comisiunile topometrice. unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni. o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori.Botochani. 1 942-1934. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828). Nu e de neglijat . la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 ."5 . au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea. Unul din ei. la 1 557. folosindu-se de materialul adunat. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti. ei erau numeroşi la oraşe. referitoare la Botoşani. Puţin mai târziu . Paris. s. Radisits. ca şi alţi negustori.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 . Se mai adaugă comerţul. fără ostentaţie şi rigiditate. Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării. 1 887. Iorga menţionând că . 1853. Bucureşti. multe şi astăzi .faptul că. mai mult formală. tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. men�onează existenţa. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. urmare a plângerilor lor. in vederea comerţului.cimec. care scrie.ro / www. Acum.Callmachu. in a sa Istorie generală a Dac/ei.XXV. Bucureşti.

participAnd. 575 lipoveni Şi. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : .ro 1 82 ." 1 1 Mărire şi decădere. austriecilor (62). Demografic. ei. in acest sens: un noian. E drept. Ca un segment al istoriei care a fost. nu cu mult timp mai incolo.Independenţa'. Botoşani. de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor. şi la bine şi la greu. fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. www. fără a supăra pe nimeni. scăderea vertiginoasă a numărului lor are.. sArbilor (44).Independenţa". in primul rând. altădată. fiind părăsit de to�. italienilor (27). 8 septembrie 1 92 1 . la 1 07. Fără a exclude posibilitatea. armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. ca motiv declinul economic al Botoşanilor. avea să rezume. Tn ooncluzie. la 1 895. şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. a rămas izolat şi. in perioadele antebelică şi interbelică. 1 5242 de evrei (micul comerţ. polonezilor (69). şi demografică. perşilor (4) şi. americanilor (1). intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. specifică recensămintelor. care. deosebită.. rămas in locul marelui comerţ. inaintea germanilor (71). totuşi. pregnant acum. care aşezare are 550 de ani de atestare documentară. existent şi astăzi. în Strada Armeană. erau factorul economic principal al aşezării. ruşilor (47). intr-un mic cartier al oraşului. cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor.cimec. cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni. spre a se retrage. a devenit sărac şi pustiu.ziarul . din 1 926.ro / www. 11 . la Botoşani). . . 1 07 armeni. ucrainenilor (1 2}.Botoşanii.muzeubt. fiindu-le acestora extrem de favorabili. discret. asigurăndu-le o pondere.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii. numărul armenilor scade vertiginos. Botoşanii au 31 024 de locuitori. în pace. chiar . care !'!Părea la Botoşani. la viaţa aşezării.

Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic. Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. Spiridon (Ibidem.ro 1 83 . de culoare denuşie deschisă. 300). iniţiatorul demersurilor de colectare. p. I lie. 1 . 1 6-1 7). Sf. 1 70. 1 970. 1 965). 236. Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. (Boescu-Oproiu. ctitoria familiei cu acelaşi nume. Ulterior.aruncare în faţă" a tuturor elementelor. p. p.1 9). Din punct de vedere tehnic. descoperiri.22-24). ln ceea ce ne priveşte.prin amploare şi metodă de studiu . p. După numele defunctului. p. p. ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort. Locul de descoperire nu este cunoscut. credem că provine de la Biserica Roset. Sf. în care a fost săpată inscripţia. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani. Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N. p. 1 905). De altfel.meplat" (Boescu-Oproiu. Gheorghe {Ibidem. Roset (Ibidem. p. laşi (Kara-Cheptea.295). executată dintr-o rocă calcaroasă. lucrările sale . 1 03. Trei Ierarhi (Ibidem. în puţine cazuri. 239. Sf. (Zaharia.21). Piatră de mormânt. inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită .în adâncime". RAJB. creându-se astfel impresia de .rămân singulare în peisajul istoriografic local. Sf. (Iorga. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. Dumitru.muzeubt.231 . Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. mai mult sau mai puţin întâmplătoare. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. Sf.ro / www. 1 905. 262).1 5).44. fără să constituie obiectul unui studiu în sine.cimec. 1 976. 1 976). inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte. cu litere chilirice: www. are astăzi forma unui patrulater neregulat. cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. iar decorul în stilul . 90. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani. Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile. lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei. Nicolae. Iorga. Epitaful a fost scris în limba română. Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. 200. 74. la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. Partea centrală. 240. fragmentată în trei bucăţi. 1 3. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat.

boerulu Aga Nicolae Ros�t. Iorga. 1 965. de o parte şi de alta a ei. Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www.40m. Boescu. oraşul /aşi. vol. spartă Tn trei bucă�. Bucureşti.Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>. Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina.N. Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn . Textul: . XIV.meplar . Oraşul Bucuraşti (1395. Inscripţiile medievale ale RomfJniei. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut. 0. 1 994 .cimec. 1 976.1. Aşez�ri din Moldova. Inscripţii boto�nene. 0.. laşi. Textul ­ realizat in tehnica .. p. Are dimensiunile 1 . Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. Abrevieri bibliografice: BAlan .l. Bucureşti. 1 905. care au mposat la anul 185(3).1800).Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846. A fost scris in limba romAnă.20m. Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf. ln partea inferioară. dar. judeţu/ istoric Argeş (sec.M. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. Tn timp. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort. Zaharia. A. Inscripţii ebraice. 0. M. P. 3A).cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său. 1. Bucureşti. Kara.ro 1 84 .50m. Oproiu. BAlan. PAunescu. 1 970. M. Elian (coordonator). Zaharia. Şadurschi.20m. 1 976. Bucureşti.N. Piatră de mormânt.BArsăneşti (RAJB. cu litere chirilice. 1 03.ro / www. 1 994. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas.. Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. Bucureşti.1 5m.Archiva Valahia.50m. 3. Se pot citi ultimele patru rânduri: . Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci. Dorohoi.C. V. de culoare galben-cenuşie. Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�". XXII I . 4. Chirica. De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea.Muzeul Judeţean Bototani . Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . Studii materiale şi de istoria culturii•. TArgovişte. S. 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti . executatA dintr-o rocă calcaroasă. 1 994.Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu. Al. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă. Petrescu-Dâmboviţa şi I.Al. 1 970 . 1848). 0. " 2. Cheptea. 1 905 . s-a deteriorat in cea mai mare parte. Boescu. 1 965 . Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale. Oproiu ·1 994 .muzeubt.

Al. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti. contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. Alecsandri. mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor. dreptate. şi aceste meleaguri botoşănene. . Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr. Russo. p. aprilie 1 978._". . C. &lcu'efll. M. la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca. a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni. succint. au consacrat numeroşi luptători revoluţionari. activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�. în anii premergători revolu�ei. autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?.o întreagă literatură"1 .iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit.. . 1891. i-a realizat un admirabil portret.15-16.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri. animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii.ro / www. A.".ro 1 85 . cât şi aceea care i-a urmat. C. pregătirii Unirii. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. în acest sens. în condiţiile unui areal mai restrâns şi. în care ni-l redă pe Rallet . Mhll..Dorinţele partidei na�onale în Moldova".Propăşirea". Alecsandri. ' Ibidem. . p. prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. Suportă. Anul revoluţionar 1 848. ' . Vasile Alecsandri. TI găsim semnând în . ca atâ�a al� revolu�onari. Mihail Kogălniceanu2 . ". lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll. Negri).. om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate.q. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri. Costache Rolla. scriind. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni.Convorbiri literare". p. dragoste de ţară.. . vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari. Mavrogheni. P. 1 926. Negri. revistă apărută în 1 844. o. Tn pribegie. 1 . Tn Ţară sau în misiuni diplomatice. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni. întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica.35. Când va reveni in Moldova. publicat în .37. cu oamenii lor.. Cuza.muzeubt. V. Kogălniceanu. em. în Bucovina. perioada sa premergătoare. Loghin. p. punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. de fiecare dată.Magazin Istoric". Cernăuţi. împreună cu .vechi prieteni de gânduri şi idei" (V. Militează. pentru dezrobirea �ganilor. alături de C. în general. S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza..cimec.ztobltw flgtln/lor. www. Vechiul său tovarăş de luptă. Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta .Istoria l�eraturii romAne din Bucovina".13.

JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 . Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale. ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale . 1. lo•n Aleundru. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu.) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei. Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. că . ' Ibidem. începând o zbuciumată domnie. Pericle. mai tarziu al �nutului laşi. Junimea. • p. se găseşte. p. El . primind misiuni importante cum ar fi străngerea de . Leonld. ' Iorga.33. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti.muzeubt.cimec.12. predecesoi). Bucureşti. in fruntea opoziţiei din Moldova. Junimea. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit. in perioada premergătoare revoluţiei.181. 1 965. redactând in vara acestui an un memoriu.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. in aprilie 1 848.13. Magazin istoric. p. se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire. O vlaţj de om ap cum • fost. 1 976.pentru neapărate patriotice trebuin�. p. p.331. p. ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani.12-13. ispravnic al acestui ·�nut şi. prelucrează . Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi. ' M•rtlnesc:u. Ed.9. Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem.e. afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră. " (n.agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� . din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive.n.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară. ianuarie 1 976. Reintors in ţară. se pune . o atitudine care-i va aduce. Tineretului. p. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic. Ed.Bolcu. Nu ne propunem acum să o abordăm. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie. N. Adevfrol despre un destin politic. chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. " Ibidem. " Ibidem. • Convorbiri literare. Acte şi scrisori. 1 decembrie 1 882. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte. 1 973.Elefant" din laşi8 . N. din judeţul Botoşani. Costllche Negri. devine un aprig adversar al domnitorului.. Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români. www. 5 Cuza. Leonld. Ed. Ed. " Ibidem. La 22 iunie 1 849.. 1973. De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea. " Bolcu.alături de Al.ro 1 86 . . Minerva.c�. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e.ro / www. postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova. Bucureşti. ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire. cu alese trăsături patriotice. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris. 151-152. stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie. p. domnitorul Mihail Sturdza.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti . prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 . Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857). surghiunul la o mănăstire5 . op. Sameş al �nutului Botoşani. laşi. p.4. laşi.in capul nemulţămiţilor". in fapt un rechizitoriu. Ghica şi dramaticei sale domnii .150. fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala . urmărit de agenţii lui Sturdza. in anii premergători revoluţiei. Cuza. ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei.

XX. Miclescu un . . p. George. " Ibidem. vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! . 1. 1 . Din convingere.1-2. Th. " Vocea Botoşannor. decan al baroului de avocaţi din localitate1 9. UrlCIIrlu/. " Gorovel. dar păstrându-şi cu fermitate convingerile.1 1 0. lqi. Deţine. T.412. . p. 1892. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului. Nevoit să părăsească ţara. 28 noiembrie 1896. 21 iunie 1887.1 887)2 1 . Academiei. . 31 1anuarie 1891. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. 1926. Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. în 1 857. p. BucurettJ. " Prutul. 9 noiembrie 1669. p. S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor.A. De altfel. 28 noiembrie 1896. la unchiul său. preşedinte al Ligii Moldovei20 . BUCUI'ef11. o serie de funcţii judecătoreşti. " Ibidem. membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se. " Rosetti. După revolu�e. p.1-2. 1973. Monografia oraşului Botopnl.amicul ţăranilor". manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile. Se va distinge şi in domeniul literar.. Mihail. Laurian"1 7 .ro 1 87 . Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . D.durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară. Dacă nu prin locul naşterii. unii din ei. Radu. în Franţa. Pentru el. p. în preajma revoluţiei de la 1 848. acordându-i toată increderea. 1 '. Ed. p. răsturnarea lui Cuza Vodă va fi . Poull.cimec. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă. " KogAlniceanu. p�rsonaliţat�a . Se. Bucurefli. (n. " Ibidem. 1925.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 .ro / www. Scrferf lsforfce. Beldiman25 . studiile la Academia Mihăileană23 . renunţă la boierescul său nume. Opei'W 11. mai t�rzl4.1 1 5.muzeubt. " Ibidem. p. Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice. de pierderea funcţiilorz4. Artur. Bototanl. A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). " Prutul. 1976. consacrându-şi forţele luptei pentru Unire. luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26. expunându-se riscurilor. o figură care va sta şi în istorie"22 . voi. Mine!Va. " Sion. p.de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret".1. la Mee. SIIVWIII'W conlimpui'Wne. în casa părintească. " Ubertatea. D. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre)."28 - 15 Codreacu. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. Viitorul domn Al .169. . pe pământ străin. Ap�eciindu-i. canţonete. Ed. • " UbertaiN. 1. şi nu degeaba i s-a spus . avea să fie însoţit la plecare . www.n. ca autor de piese de teatru. Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul . Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri.426. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. cum se exprimase Dimitrie Rallet. BOI0f811i . Avea să moară în condiţii tragice.om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova . Bot0f811l . Mihail Kogălniceanu scria: . Amintiri din coplllrle.Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală. Aici.2-3.. Rallet.

Coresponden�. A. 1919. merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848.muzeubt. de Stat. p. luând parte la acţiuni revoluţionare. '46. Bucureşti. fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. Fain fi Thunot. " lo . Alexandru Ioan Cuza. A ::i. în primul rând.75. aprilie 1931 . se dovedeşte. Sc. c-un salon minunat. p. La locuin1 3 sa. Ed. după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi. 1950. Tipografia D. visând deopotrivă la viitoarea revoluţie. un cabinet de cetire. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane. munteni şi moldoveni. Le dovedeşte . după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris. 1 974. Izbucnirea revoluţiei la Paris. fraţii Golescu. p. romlneascl. Cantacuzino.ro 1 88 . Toader Răşcanu. Edi�e de G."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. din 27 martie 1 848. in . figurau Vasile Alecsandri. secretar C. nr-8-10.D. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav.pe viu".. . având ca sarcină să elai" .170-187.cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc. � www. în februarie 1 848. Anastasie Panu.245-272.t·JellJiul Botoşani'. Nicolae. activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl. Gh.3. Acesta este " un centru de adunare al românilor. " VA av. tot în casele închiriate de el30. p. Rosetti. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr. făcut de Vârnav. el fiind. ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 . O. Vlmav. Zane. remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova. în 1 846. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. " xxx. a Pinacotecii ieşene şi.41-57. Kogălniceanu. Ed. C. M. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii.154. Mavrocordat35 . 1964. C. Opere IV. patronată de poetul Lamartine.. '44 fi 147. februarie-martie 1931.cimec.ro / www. din Paris. 1898.76.re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala. BUQJtefti.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. Paris. Va reveni el însuşi.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 . plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. Costachi şi A. 1 848. de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române. '47 . xxx 18U (11 Romlnta. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează. Botoşani.Societatea stl denţilor români" din Paris. t �ş a :. Biserica ortodoxl romlnl. M. dr.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei. Tn Revista istorici. organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33.. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români. Negri.1111t V. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova. Vârnav pe tărâmul medicinii. u cum îi plăcea să se exprime . Scriindu-i lui Ion Ghica.:>reze" Petiţia-proclamaţiune. p. Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". Sion. la propăşirea ţării.. C. de altfel. Vasile Alecsandri.Din trecutul 1. Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu. p. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877).r1at. Bucureşti. la 3 februarie 1 847. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi. •• N. �' Bl "cu. Sc. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. Pol�ici.n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem. fraţii Brătianu.Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). Gh. lorgu Sturdza. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii.. Bucureş!i. Claudiu. ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. primul moldovean doctor în medicină s. Dimitrie Bolintineanu. Vasile Mălinescu ş.. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum . 1 969. C. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. în Place de Sorbonne nr. iar casier Scarlat Vâma-19 . Alături de el. ca şi foştii săi colegi de şcoală.

In Clopotul. " Iorga. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr. Cu toţii. v•mav/1 din H/1/feu. George Cuciureanu şi. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. 2 iunie 1978. a Unirii Principatelor. 1976. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale. revoluţionari din Muntenia. dar totodată cu · . . p.cimec. * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga. copia botoşăneană a lui C. curaj şi perseverenţă. p. cum îl definea Nicolae " Iorga. Ed. Bucureşti. în 1 844). câştigată încă la anul 1 836. . angajarea sa de mai târziu în partida naţională. în lupta pentru Unire . www. Alecu Russo.a cum a fost. în timpul revoluţiei de la 1 848. pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri.1·2. Transilvania şi Moldova. şi fratele doctorului. de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales. au probat atunci. De aici.ro 1 89 . N. Gheo� he Hasnaş. Ionel. Tntre ei. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. O v/aţi de om a. gânduri şi fapte. Botoşani.ro / www..muzeubt. Rosetti" . dr. Minerva. Costache Negri. conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. A.18.

muzeubt.cimec.Muzeul : ludeţean Botoşani .ro 1 90 .ro / www. SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.

p.C. de pildă.: §-le Rllzboiul din 1877. 1926. de . publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. Trecutul.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. O monografie a Botoşanl/or. 1 36 p. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 .6 1 N. desprinse de A. Tipogr. Hangan. p. dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare.208 286). V. Meritul lor nu poate fi contestat.muzeubt. CI. Rldulescu . Conştientizând această stare de lucruri. 53 p. Câmpulung. precum avea s-o caracterizeze Gh. biserici. Oraful /afl. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor. Papadopoi-Calimach4 . XXXVI + 130 p. Documente botoşlnene.. in "Analele Academiei Române". Numeroaselor capitole din cărţi. Studii şi C. laşi. vol. T.ro / www. laşi. S. Gorovei prin volumul său. 1921 . Pagini strlvechl. Iorga. Ed. Antonovlcl . . 1 36 p. v. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani.cimec. LI + 342 www. Monografia cu planul orafulul. in Revista Moldovei. vomicii de Botoşani). documente. Monografia orafulul Tulcea. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. Descrieru ' S. 1-3.a.I. De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci.. Papadopoi-Calllmach.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. Tom/ Constanţll. 191 1-1915. tom. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate.Codln. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime.. Studiu fi documente.IX.a. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului. p. 1913. 1 922. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort. naţ. Dobrogea Jună. Artur Gorovei Praf. Umuriri . Bogdan . nr. fn timp. Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa. Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze. unele dosare s-au pierdut iremediabil. Dotoholul.1-16. precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate. Ghlblnescu. Suc. laşi. Constanţa. 1 924. Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş. Vole u.ll. de până la 1 848. studii şi documente existente la acea dată semnate de N.filozofie in istorie". r· ş. Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului. • Al. Ionescu .Dobrogea n u . seria 11-a. 1. Dimitrie O. 88 p. lorga3. 522 p. 1 905. Inscripţii botoşlnene. Un oraş tomlnesc: Botoşani. ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării. VII I . p.3-13. 1928. p. Bucureşti. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A. Al. Tribunalul Judeclltoresc. Musce/u/ nostru. Vlăsescu. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al.. Ed. şi Vu/ulul. Documente blrildene. Bâriad: Peiu. V iaţa Românească. Labln.. Cal/mach/ (Studii fi documente. autorul finaliza acum 73 de ani munca . istoricul său.13-19. Schiţll monografiei. M. dar şi a celor din Ţară2 .ro 1 91 . Gh. prezentul fi viitorul slu..2. despre şcoli. A. ' N. 1 905. Ghibănescu. in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. 1931 . jdulţl. Constanţa.

Lupu. an XII. In sec.41 0-413. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul.125 sau cele ale lui N. Greceanu. P. Botoşani.: Eug. ce poartă semnătura locului. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia .reşedlnţll domneascll. Ghibănescu. textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat. 1981. cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. Partea istorică a lucrării este relativ mică. Al.muzeubt. 1905. Dicţionar onomastic romlnesc. • N.BotOfllni" CI. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do.Târgui Doamnei .12-14).311-317. Muzeul Judeţean Botoşani www. Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie. a lui Teodor Codrescu. Botoşani a fost reşedinţă domnească. Ştefan Clubotaru. din colecţia sa de Studii şi documente. Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie. p.Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C. 1921. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie. p.pusă pe alt plan". valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală. 1981. temeinic şi documentat. Ungureanu.. Botoşani. 1. Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl. Ramuri. p. vol. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean. Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el. iar în botaş pe ultima 10 . V. /atorla romlnllor. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii..1 86-193 şi de Gh. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf. p. " CI. A. Alexandru Lăpuşneanu V. p. " N. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor . botoşAneanul N. " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri . considera el. 1926. 1952. şi XIX.Meritul este. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . monografia oraşului Botoşani. 1978. Academiei Bucureşti. p. Craiova. vol. In Hierasus. Numele oraşului a suscitat interpretări controversate. El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V. autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. Iorga. an XII.362. Bot. C. care să cuprindă toate documentele acestui oraş.ro 1 92 . PrimAriei. 1926. Tudose.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. 1° C.450. Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română. Ghibănescu..pe alt plan" . N. zidită la 1 496 . Pop/Juţi . Botoşani.clt. Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş. Iorga. B. ' CI.l. Cum era şi firesc. destul de bogate. op. cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". în colecţiile lui Gh.2. 1 926-1927. Edit.2-3. Iorga.cimec. 1980. nr. îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească. " Dintre oraşele nou apArute. Gorovei adoptă ipoteza lui Al.10-413. 1963.Ioan Neculce".17-20. în Arhiva istorică a lui B. faac. 1926. p. cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este . N. Papadopoi-Callimach şi susţine că . p. Oraşele din Moldova.7-9. •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare.168. atestat documentar chiar sub această formă 1 1 . Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş). Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. 1926-1927. Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia. Nicolae din Popăuţi. p. nr. 11 CI.Ioan Neculce". Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane. fasc. vol. Edit. Constantinescu. p.1 86-193 şi Gh. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne. Ştefan Clubotaru. C. al XVIII-lea biserica a devenit minAstire. aerle M. A. 1997. VI. cap. p. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din .6.6. Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. Inscripţii botoşlnene. p. colectiv.l. VII. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. Gorovel. BUCIJI'eftl . Ed. Axa . aşadar.ro / www. Clurncu. Monografia oraşului Botoşani. partea a 11-a. p.7-9. puse în ordine cronologică.

Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani. lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o. Goroval.) va fi zidit-o. Ruşi.V. al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel. scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor. Gorovei a propagat această presupunere1 7 . soţia lui Mihai Racoviţă. Or. Ele sunt reconstituite de A. Stăuceni. Gorowl. p. In Hlerasus. Bisericile Sf. Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna).ro / www. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. op. 1905. p.lspisoc sârbesc vechi. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 . Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A. 1927. voi. Slmlonncu. 1986. A.clt. p. Sturdza. ca mai târziu iconomul Al. Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu..16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9.tl ln aceastA problemi ne propune 1. p. N. " O demonstns�e judk:lou. scris din . " A. Iorga. de lingi Bompnl. " Ibidem. FAiticeni. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. D. Sompnl. 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene.. 19 www. eteria din 1 821 . 1921 .170.31-45. fi lzvoade. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. " Vezl T. cap. 1971. Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă. Bătrâneşti. Tătăraşi şi Curteşti. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana.muzeubt. Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret. 1 90 1 .2. p. H.�na. Bulat.97-1 1 1 . p.cimec. Maria. p. Simionescu s-o considere corectă. D. Iorga. Teişor. Ghl.28-30.. Ed. a emis ipoteza: . . autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici.Poate că (subl. Narcis Cretuteecu. oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor. fi �. 68 2 .293 fi 649. IROricui MinUtlrll RlfcJI. p. Nicşeni. Ulterior 1. Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl. 1982.cit. " A. anul 1 848. " 1. Chltiniu. Cristeşti. " Al. Gorovei şi alţi istorici. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni.. Elena Doamna"1 6 .228-239.. rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25. Buanfti. H. Creiova.. &Xopn/ . 1929. " Vezl Gh.Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: .l.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim. Botoşeni. Dedll.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena. la anul 1 552. voi. Bucureftl. Bucurefli.apanaj al doamnelor Moldovei.. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării. ldem.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei. listele de alegători din Divanul ad-hoc. p."20 . In Arlllvele Basarabiei. lnscrlpţll bofoPnene. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. Buc:urefli . Cristeşti.n.confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp.9. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei. Vetre de alhbtrle romlneesc. 1931. p. " Arhlm. p. cu diferite ocazii. la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe . D.401 .ro 193 . 1903. ldem. lllarln. 1111 VI. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. soţia lui Ştefan cel Mare. Studii fi documente._u. Bolofanl. S.5. " N.7-8.XIX. ocupaţia rusească. leromonah loank:hle Blllln. Până la A._"". op. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. A. 18fl.76. p. G. MlnUtltN Agafton.

Editura Axa. Editura Litera. Temelia pusă de A. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A.30 . Profesori. situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl. vol. p.muzeubt. "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti.l. Istorie. 207 p. Cărţile româneşti. BOIOf&ni. despre care s-a amintit în alte surse2a . Botoşani. având sprijinul actorului Costache Caragiale. Coordonator: Andrei Cardaş. F. compara�e pu�n preten�oasă după noi. Clubotaru. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. cele despre monografia Fălticeni. lumea botoşăneană.ro 1 94 ..Letopiseţul oraşului Botoşani". Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti. Editura Sport-Turism. Bucureşti. 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. tstoM TNtrulul tn Moldova. dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini.tocmeli" de căsătorie etc. tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. Ciubotaru . Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. Eminescu. " Aceasta. . mlrtur/1.ani. Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu. 1915. 1997. Boto. op. 1987. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ. istoricul N. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică.410. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale. armeni. Monografie. Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus. locuri.ro / www. Tăutu.205. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. explicaţia este simplă. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care. după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi. Ea succede înainte de toate .. precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită. reprezentate de poeţii Gh. 1974 şi Botopnl. 1980. . . 1111. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru.cit.Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. Trupa de actori moldoveni joacă . ţigani şi evrei. pe(Spect/ve. nerespectarea ordinei publice. Junger tradusă din limba germană.moşia târgului" .uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani. încât cu vremea. Gorovel. cea a breslelor din 1832. de aceea nu vom insista şi noi. oameni. numită de Şt. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete. născută Beldiman. Iorga. Bucurefli. Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare.. Ciubotaru In monogran. Coordonator: Ana Hancea. " A. · . ambele lucriri semnate de Şt. muzica. Gorovei. M. " Vezi Jeodor T. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. a stagnat o perioadă Tndelungată. fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei.Mai mult interes a pus. Gorovei prin această lucrare monografică. www. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie. p. pentru teatru. iar materialul factologic lipseşte. Bun1da.Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. iafi. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. Cuciureanu. 207 p.cimec. Cuciureanu. medicul Gh. Printre personalită�le locului. M. Nicolini. Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre .

muzeubt.cimec.ro . MEMORIALISTICĂ www.ro / www.11.

.muzeubt. www..cimec.ro / www.ro ..

Nu scrisese el.. Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici. Tn acelati sena. de atitudine..la Bototani . ceva mai Tnalnte./ Uniti. 12 rn. cercurile literare?. cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin).ro 197 . ceva mai circumspect. ministrul O. La lucru. Ceva mai tirziu.un stilp al regimului din Dorohoi". Scipione BAdescu (2 mai 1 847. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And. p. un ziar de atitudine. idealuri .. si scape de . . fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea. int�. pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc.aceleati cu ale tuturor romAnilor .. la Bototani.• . versurile fiind ecoul idealului comun? . si fie de azi deviza noastrA. Curierul romln. lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3. Curierul romln fiind.) Unde ne sunt duburile de leduri. . Ţara de Sus nu poate lipai (./ TrAiascA RomAnia!. A. CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei. Avea si apari pe durata 1 886-1904.ro / www.(. prefectul Henri Cortazzi . dar. scoate la 2 martie 1 886.. de curaj politic.. .. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . 1891 . Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie.. optind pentru revizoratul şcolar. 1 �. dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA. proba aceluiati curaj politic. comercial agricol ti literar. Intreprinderile teatrale de diletan�. Sperase Bidescu. •Trompetele risuni .unde a adivat tn anii din urmA.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia. societiţile de arme şi gimnasticA. Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882). www.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI. p...Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2.. a cArei cauzA. ' Cutfwvl �.. in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N. duburile comerciale. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului. la 4 noiembrie 1 889. pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale .tle 1888 • Cutfwvlromln. aici.. 15 dec::embrle 1115. 10 oc:tamllrie 1115. . Rlflolţ-Silaj . Numai ci. organ politic.) din marile chor al Ligii culturale na�nale. Cu experienţa cAştigatA.La lucru dar cu to�i. mare. o publicisticA viguroasA. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu. VOCN Botopnllor.aceastA tndeletnicire de gladiator politic. tnscrisi pe drapelul noii instituţii .Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor".muzeubt.. Om de inl1iatlvl culturali. se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani.. mindri..4 octombrie 1 904. peste 20 la numAr.cimec.le-a exprimat ti apArat cu zel." Mai Tnalnte. tot la ziaristicA s-a Tntors. afirmind. Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii. .. fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti.3. inten� rAmasi . cu t�i. Bototani) a dat . BoeotMI..3. Filotti. tn fapt. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale".

de un ecou· . B. dat de · servirea unei cauze mari. PAclif811U.R. IV. a primului bust Eminescu din ţară. Curtea de Argeş. 1 887-1 889. definind gazetarul patriot. Şt. 1 iunie 1934 . dincolo de. intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C.R. ei (1 887). Da� urbea natală a . 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar. Bacău. p. operă a sculptorului Ion Georgescu.R. de la Drept şi N. când refacerea avea nevqie. in coloanele . Aşadar. A fost evocată figura marelui nostru poet. avea să activeze laborios. Ed. venită la Botoşani şi lpoteşti. �poi.Sănătatea poetului Eminescu. prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului.. Giurescu de la · Litere şi Filosofie).rămas.ro 1 98 . entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator ..Cronica localA.R. A făcut tot ce i-a stat in putinţă.' care . apărut în foiletonul . în martie 1 891 ." botoşăneari s-au implicat. Tony Bacalbaşa. rece. puţin mai târziu.Trompetele răsună . Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului.cimec. vizând binele. Delavrancea . la nevoia de ajutor. in prim'u l rând. Z. Ştefan Stâncă. alături de Grigote Ventura.ul şi fapta . după cum ni se comunică din Bucureşti. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890.Marchian". Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici. Tecuci.la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n. " .".Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef. ca delegat al Li_gii Culturale. · .Cântul Gintei Latine" . fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens.d�_susţinere.La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării. Un moment deosebit.lşi. ş. merge din zi in zi mai spre bine"4 . p.1 0 mai 1 887. După cum.'. Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec. ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu . Roman. din Botoşapj şi Dorohoi. Vasiliu. XIII-XX.. (iunie 1 887) După cum.3 . Râmnicul Sărat.este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat. Bucureşti. de solidaritate. Bădescll. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului. ca un strigăt.. pentru a tatona terenul5. A susţinut. Alexandria. 1977. L-a sus�nut. mereu cu gând. Fălticeni. cronicele trimise acasă. · ' Curlerul romln. Se implică în viaţa cetăţii. Bădescu dedică un poem .. ideea înfiinţării unei. de -soluţii :băneşti.spre fraţii de peste Carpaţi.. la Botoşani. . chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele.�. intru ridicarea. Craiova. Procesul Memorandumului. încercând să spargă indiferenţa administraţiei. 4 aprilie 1891.. la Botoşa�i. la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi. mâi'"!ile aut9rită�lor. tn timpul propesului memorandiştilor.C. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme. · . ' Curleru/ romln..1-2 .or� Bădescu. .Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'. îr:l care Scipione Bădescu şi .V.O excurslune la lpolefll'. în faţa vechii Şcoli Primare .. cu unele excepţii. www.ro / www. ' . fiind veritabile luări· de atitudine. Călărl. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător. 14 februarie 1889.C . · . Buză!.F. . intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu. M�zeul .sub acelaşi nobil semn· Eminescu. şcoli primare la lpoteşti . căzârid în . Scipione Bădescu este preze11t la Cluj. Turnu-Severin) tE �Iegrame . pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . graţie IIJi Se.". îl susţine pe Mihai Eminescu. cu ocazia Congresului studen�lor universitari. Brăila.asprimi şi oprelişti. ca un apel. D. pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. Zimnicea. Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la .muzeubt. secţia Botoş�ni.Martirilor independenţei " . s"a cântat . in 1 890. Scipi.R.Timpul".C.a. Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 .

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI. 14 Iunie 1894.pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei".In opressores·. gata mereu să cuprindă o nouă . ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi. 17 iulie 1 894. Pactul .vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. lnfonnatorul român.IS Suplimentul acestuia (nr. speram şi râdeam. omniprezent. substanţial. • român. definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa.. Curentul român. Ziarul român. nu o dată unor asemenea relaţii. informaţia diversă. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi. La fel. Cronica română. mesajul său patriotic. ' Curierul rom/In./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. " Ibidem. înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare. . " Curierul rom/In. Catanza română. p.când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale .cimec. p. ca altădată. 1.Timpul". Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj . www. ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar.. 24 mal 1894.ro / www.. pentru care Bădescu este . Şcoala română. . în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă . Botoşani. Dorul român. prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la . Patriotul român. lordi!chescu. p. Caragiale..Eroilor martiri " .1 .Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac. Farul român. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune. L. Rostul român..1 ). Atitudinea politică de curaj a lui Se.Odă la Transilvania" . fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 . Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse.când gândeam. Cuvântul român. " Curierul rom/In. publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. Bădescu . L. de referinţă. Pledoaria sa publicistică este argumentată. 1 2 aprilie 1930. de bună condiţie. Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: . Botoşani. Buciumul român. Dar. înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească.20 . Comerciul român. el a devenit Alergătorul român. aşa de mult! . . deloc de interes mărunt. ln tot ce face este laborios.muzeubt.Un Scipione aveau Romanii./ Un Scipione brav general. Rând pe rând. 8 mal 1894. cultural. Caragiale.Moş Pantazi".3-4-5/1924." (scrisoare expediată din Bucureşti. făcându-le publice. C. Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania. relevându-le.este procesul întregului neam românesc. V. Curierul român botoşănean s-a bucurat." 1 3 . Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9.scria Se. prietenia cu Miron Pompiliu. Presentul român.Infamie de la Cluj". in mărime de cabinet. " Vestea. Mişcarea română. Vorba românului.1 . de o ţinută elevată. Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. Călătorul român.ro 1 99 . ' Curieflll rom/In. de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). nr. la 1 3125 februarie 1 899.Cuţitul la os• . al lui 1. Economul român. Anul Nou român. personal. schimbându-şi mereu titulatura. invocând trecute şi frumoase vremuri . a fost membru corespondent al Academiei Franceze14. Progresul român.1 . acuzatoare 10 . rodnic. Rolul român. Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct. într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . împreună. datorită lui Scipione Bădescu. Lucaciu8 . Jurnalul român. însoţind portretul . p. demascatoare. 1 6) publică discursul dr. . Şi foarte popular. p. Scipione Bădescu dă curs. Gazeta română. " Revisia Moldovei.

la Cimitirul .muzeubt.Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904. unde este şi înmormântat. Pilduitor. la Botoşani. viaţa şi opera. I-au omagiat. Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune.Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti. : • www. cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.ro / www.cimec. a unităţii naţionale a poporului nostru.! �. La 25 mai 1 930.ro 200 . Consecvent. .1deţean Bototani .

administrativă .muzeubt. care a devenit preşedinte de onoare. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat. 1. La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural. Mitoc. preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean. cultură şi alte sectoare deficitare. Drăguşeni. AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale. concetăţenii săi. Cu o conduită ireproşabilă.o susţinută activitate politică şi . învăţământ. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. Din documentele vremii rezultă că. îndrăgitul poet 1. C. a susţinut transformarea gimnaziului in liceu.1 938). a unui www. de la începutul vieţii de parlamentar. O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură. Gh.N. cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare.ro 201 .ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor. înlocuindu-1 pe Gh.cimec. a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului. De aceea. Cristeşti. Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale.L. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice. Astfel. înfiinţarea unei şcoli normale de fete. Burghele. talentatul poet . Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922. De asemenea.în funcţiile încredinţate . Tnrudit cu familia 1.. Pillat a desfăşurat . de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani. funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică.în cadrul fostului judeţ Dorohoi .adevărate focare de cultură şi lumină". ca parlamentar. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 . a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere . a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti. Gh. a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor. în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord. agricole şi de industrie casnică. Alexandru Constantinescu.ro / www. ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. Zamostea. care erau foarte apreciate de vizitatori. ce erau considerate . Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P. 1 . edilitar şi social. Brătianu. foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti. La 7 mai 1 925.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural.

din 20 septembrie 1 934. rv. pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate. Pillat sublinia: ." Tn aceeaşi şedinţă.a.. Napoleon Popovici. societăţi cultural­ ştiinţifice.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi. Gala Galaction. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă. fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr. C. George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului. documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale. care au avut loc in anii 1 934-1938. Dorohoiul era uitat de " il vizitau. Pillat. Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal. Cezar Papacostea. pe preaonoratul nostru preşedinte. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . verificarea titlurilor consilierilor aleşi.. d-1 1. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor. De aceea. 1. Nedelcu. Şcoala Normală de Fete ." 1 Pe plan cultural. alegerea preşedintelui de vârstă. consilier. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare. După război. spre deosebire de Parlamentul ţării.muzeubt. Savin.ro 202 . ln şedinţa de constituire a acestui organism. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni. recomanda consilierilor ca . 1..in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta . ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori.. rezultă · că 1 . artistice şi sportive. Angelescu. repartizarea membrilor pe comisii. 1. G. Munteanu-Murgoci. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici. Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului. in perioada 1 934-1 938. Noi vedem in domnia sa. I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1. 1. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean. referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh. Angelescu". in care aprecia: Tnainte de război. ministrul Lucrărilor Publice. d-1 general Traian Moşoiu. sublinia: . Să-mi daţi voie ca. in numele dv. Alexapdru Lapedatu. Lecca Moraru ş. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor . Angelescu.Dr. precum şi a unor şcoli profesionale. C. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi. alegerea Biroului. www. condus de dr. aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. Seminarul .Regina Maria". a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş. a incurajat înfiinţarea de ziare. a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!.Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc.Aiex.cimec. reviste. C. Alexandru Constantinescu.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi .ro / www.. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi. Pillat. nu-şi au locul".3411925.

O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale .23. apariţia ziarelor şi revistelor. La 21 mai 1 935. C. prefectul judeţului. · CU' 1 1 Q săli de clasă. ds. viu să vă exprim aici. fel. . a depus toată puterea de muncă. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i . 1. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ. intr-un cadru festiv. precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. Ţugui. George D.muzeubt. N . Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936.mama poetului .cimec. ' Ibidem. artistice.7-911934. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. ' Arhivele Naţionale Bolofani. indrumarea agricultorilor.550 lei. acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr. Tmbunătă�rea căilor de comunica�e. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%. C. înfiinţarea de biblioteci publice.000 lei. ci exprimarea unor deziderate de program. la Paris. cu suma de 1 . construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit. Broscăuceanu.a donat suma de 6. viaţa culturală etc. iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate. a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare. 1.care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·.a. De asemenea. UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii. p. 1. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice. 2 www.343. nr. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului. conduse de maiştri. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une. sportive.insemnări". Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. 1. farmacii şi băi populare. Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul. toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut. conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc.şi in această perioadă . a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi. Astfel. Pillat .24.rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. care avea printre colaboratori pe D. Tmpreună cu dr.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului.ro 203 .ro / www.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. 7211936. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului. un Comitet al Doamnelor.problemele privind invăţămAntul de stat. pentru indrumările practice. Valerian Petrovici. Râncă. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate". Oorohoi. · • Cuvintul TIO$/TU. Ca urmare. Furtună. Pe agenda de lucru au stat . bucurandu-se de o primire deosebită.250. iad . Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu. Natalia Leontescu ş. toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. Prefectura jud. a dotat căminele culturale cu aparate de radio. 1. pe 29 iulie 1 934. H. ocrotirea sănătă�l. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. p. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI. condus de Maria 1. Enescu. Angelescu. Ojog. 1 . conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere.

Franţa. Recunoscători faţă de .. port naţional ..3311926.la sate. Pillat sublinia: . a monumentelor naturale. Mircea Străinul. pentru educa�a artistică în general. dorohoienii i-au popularizat . 1. De asemenea. De aici. cu oameni de rând. care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală. Polonia şi alte ţări.a. 1.Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul. arăta contrib$ deosebită a teatrului. Astfel. instrumente casnice. condus de 1.poezia lui 1.în periodicele locale .). ..Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean.5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare.cimec. precum şi sinistraţilor din Darabani. Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea.Limpezimi". . pieţelor.sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată. desenului. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (. 1. dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet. poetul remarca: . îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică. când 1. Italia. bine cunoscut de participanţii din Germania. îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum. muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. în octombrie 1 926. cinematografului.c/1928. nu poate fi vorba de o crea�e artistică. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice. rY. la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală.. misiunile îndeplinite peste hotare. Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ. în cea mai mare parte neasigurate. .muzeubt.poetul desăvârşit şi în administraţie". puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin". ideile înaintate despre cultură. care nu mai fusese pe aici de doi ani.ro 204 . decorarea claselor.Biserica de altădată". caselor. Pillat.o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns. insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor.numai arta veritabilă purifică !1i innobilează". ."6 Cu privire la rolul culturii.Pe Argeş în sus". Cehoslovacia.Comisia financiară". • ' Gazeta Doroholului. educaţie şi creaţia artistică. monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură.fmplinire" ş. a localurilor de şcoli. Pillat. Satul meu". IY. sus�nând că .. subliniind că . S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani. bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare. au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. www. .ro / www. mobilier. înnoindu-se şi creând aspecte noi. fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa. Apreciem că." De aceea . participând la Viena. îngrijirea străzilor." De neuitat rămâne intervenţia lui 1. . grădinilor. păstrându-şi aceeaşi ramă. educa�ei fizice şi altor discipline.Poeme într-un vers".. ' lbklem. a fost ales în . Tntr-o cuvântare din 1 936. în urma secetei din 1 937. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case.succesele pe planul creaţiei literare. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru." După marele poet . Pillat era împotriva vulgarizării artei.Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat ..

ro / www. educa�e şi crea�e artistică ale lui 1.2.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că. portretele. care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean. ' Ibidem. 5 mal 1928. educaţia estetică. p. Respectarea artei lor proprii. în martie 1 928.4914. care şi-a expus lucrările sale l a Paris. comune din apropierea Miorcanilor. florile. ca şi a culturii lor. Pillat.11.muzeubt. Aprecieri elogioase întâlnim. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului.B/1928. prin fericita dispoziţiune a umbrelor. www. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare."7 Considerăm că ideile despre cultură. soţia poetului.9 După 1 989.ro 205 . în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 . ' Ibidem.cimec. Ziarul Figaro" . gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului. în perioada 1 922-1938. ' Gazeta Dotoholului. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului. 1. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 . Pillat" Cercului cultural. prin preciziunea desenului. 1 . "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor. intelectualii din Bivol şi Păltiniş. care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor. 1. impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept.1928. Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. peste coarnele Carpaţilor. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. din 1 9 aprilie 1 928. au atribuit numele de " 1 . în general.cu acest prilej. până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală". IY. IY. La 'telegrama trimisă . să o avem cu sfinţenie.

ro / www.cimec.www.muzeubt.ro .

cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat. Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni. urmând.. In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea . oaspeţi la Botoşani.ro / www. concomitent. ale cărei venituri erau mult prea modeste. aparţinând de oraşul Huşi. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă. Principatelor Unite". in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga. puţin. se stabileşte definitiv la Botoşani. in anul 1 891 absolv� cursurile liceului. drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. dar hotărât să-şi facă o carieră. nu s-a putut multă vreme nici scrie.cimec. nici vorbi.când îşi ia licenţa în Drept . Darie. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos. tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi. P. Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice. suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 . şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă. Din lipsă de bani. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. Darie. de profesie agricultori. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. Darie. în perioada 1 89 1 . s-a adăugat faptul că. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi. intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1. Din anul 1 896 . pe nedrept. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. ca extern.muzeubt. din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi. Ioan P. politicianul. Continuarea studiilor liceale era însă problematică.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme. intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia.ro 207 ..Alexandru Ioan Cuza" . P. Şcoala primară o urmează la Huşi. nu odată. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. în anul 1 894. iar familia. La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe. la Liceul . Despre omul. unde se înscrie.se înscrie la www. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. Peste acestea.1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate.

Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. fiind . prin Decizia nr. n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane.Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927. îi este sistată pensia. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. P.apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . om politic. unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902.Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi . in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. claritatea mesajului. Ca profesor.36 . ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale . trebuiau lichidaţi. prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ. R. prin urmare. duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor. P. n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat.ro 208 . A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare. conform moralei comuniste. a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă.Elemente de Istorie Universală . Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale.38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat. la nr. limbajul lipsit de preţiozitate. a făcut parte din colectivul Liceului .. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. Cezar şi Ileana. în lucrarea de faţă. mai ales. Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei. La doar trei ani de la ieşirea la pensie. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile . pentru a www.. succedându-i lui Demostene Vizanti.cimec. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 . il punea in rândul duşmanilor poporului. până la sfârşitul vieţii. El a editat la Botoşani două ziare: .muzeubt. indiferent de nivelul intelectual al acestuia. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole.P. Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat. cu o pensie de 4000 lei lunar. Darie a fost o personalitate complexă.ziar politic. editor de ziare şi ziarist. fac accesibile aceste articole oricărui cititor. când. asupra căreia se impune o atentie deosebită.. Laurian" din Botoşani.ro / www. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut . P. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite. Conciziunea frazei. Un domeniu în care 1 . A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra. ziarul. dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948. Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia.. Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I. A trăit. 1 . La 4 iulie 1 927 iese la pensie. care. Darie. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani.profesor. Demn de subliniat este faptul că. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. De altfel. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni. Această din urmă calitate.279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost.Gazetei Botoşanilor" . Ca o recunoaştere a meritelor sale. Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte. prin Decizia nr. Oglindă a vieţii Botoşanilor.

Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani . 8 Ianuarie 1910.. .are trei feţe: liberală. • Gmlta Botopnlor. conservatoare şi conservator-democrată . . demisia din Partidul Conservator Democrat. .ro 209 . că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare. a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată .vrea să-şi aibă partidul său. adevărate cuiburi de tirani"7 . nr. când e vorba de interesul lor de clasă. in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare . P. in aceeaşi ordine de idei. nr.dar toate trei una sunt. in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " . ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". III. O atenţie deosebită acordă 1.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare. Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907. 8 rnert1e 1910. P. 1 1 .19.Pe 8devinU Cllle". Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi.odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el .alcătuită din micii funcţionari. ..nota el .19.cimec. fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . ' Gmlta Botopn/lor. III. lume .. care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele. Darie considerând că . Acestei lumi constată el. Un fapt concret. El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi. . partidul poporului.ro / www. el fşi dă. 1 www.P. numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. politicienii. Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia. deoarece . şi politică"2.Pe adevlrata cale".i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor .lndrtgirea utelor". el afirmă...Clasa noastră dirigentă . meseriaşi şi muncitori.. 27 febru8rie 1908. cu cluburile sale in fiecare oraş. .A deştepta pe ţăran.nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului. chiar inaintea noastră. ' Ibidem. 8 *"-ie 1910. .muzeubt. . . . ' ldem. nr. el arată că .. 1. unul liberal şi altul conservator.dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi. în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic. petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane .il face să constate necesitatea organizării .aceia dintre guvernanţi. Tn susţinerea celor afirmate. pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5. Emanciparea politică a maselor devine. . cu denumirea de partidul social-democrat.şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3. I .. 5 Ibidem. Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime. ' Ibidem. in anul 1 909. Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. 1 1 . nr. ' ldem. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice. e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei. 1.. . .r� lll. Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907.GuvwNrea In dernocnllle" .

de a se inscrie in Liga Culturală. nr. A venit vremea ca fiecare român şi româncă. .oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa.2. pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural. P. El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. an 11.Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul . nr.cimec. Tn primul rând. să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. P. Iorga. Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale. .nu are un plan tehnic. fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică.) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului. la inceputul secolului sub dominaţie străină . mai ales pe noi românii din nordul Moldovei.notează el . 27 februarie 1910. an 1 . nr. Activitatea de gazetar a lui 1. ldem. an 11. Tn numeroase articole. • .Oraşul lips� de flori". apoi iluminatul şi toate comodităţile . am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4. .aprovizionarea cu alimente9. . ldem. zisă capitalizare"8 .P.PAinea sAracilor". Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său . asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim. . Basarabia şi Bucovina. " ldem. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 . ingineresc. . Carol 1 etc.E timpul să ne trezim. a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice . asfaltul. el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului.ro / www. Tn acest sens. . Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. I. calitatea Rroastă a pâinii 10.7.18.Greva din Botoşani". Eminescu. " ldem. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici.muzeubt. lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 . an III. 31 octombrie 1909. abstracţie făcând de consideraţii politice. lntre alte aspecte care privesc Botoşanii. nr. 1 noiembrie 1908. demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 . Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1.ro 210 . pe această coordonată. nr. uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. . de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" .Asistenţa publicA". .in special cele din zona Balcanilor . Un loc aparte in publicistica lui 1.Sii ne trezim". 13 " Ibidem. ' Gazeta Botoşani/ar. in acest context. cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi. 24 mai 1908.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri.notează el . . N. P. an III. 5 decembrie 1909. • ' Gazeta Botoşani/ar.este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete.31 . an III. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M. socot de datoria fiecărui român adevărat. ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani .3. Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul . . se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional. Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin. 1 . .Locuinţele sAracilor salvate".15. el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care. P. 11 www. 6 februarie 1909. nr.apreciind că. Din cauza aceasta.

ACTA KOLDAVIAE. C'est une premiere etude sur cette personnalite. presque inconnue aux habitants de Botoşani.NTRIONAUS ce i se cuvine. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie. et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom .ro 21 1 . Darie. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I . apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile.ro / www.PTE. Resume www. journaliste. P.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 . editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani. SE. professeur.cimec. Voila pourquoi. Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor.muzeubt.

in . 286. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc. i se aducea ziatul .43. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost. dinspre mamă. nr. Editura Minerva. era foarte respectată in familia noastrA. Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia. Scrisori cltre Catlnca 1900-1939. Bucureşti. vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. p15G 154). p. Micleşti . despre originea căruia s-a scris mult. Iorga. distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . art.muzeubt.Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte. Ghibănescu. 1 33. Greu. Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii. o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă . Bucureşti.ro 21 2 . Torouţiu şi al�i.Neamul RomAnesc·.7. S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii. 190. www.mama savantului: • . vol. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. să luăm exemplul Germaniei. 199� .132. adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. (cf. 272. 1939. afirmându-se în presa vremii că. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. vol. N. urme ale trecerii lor prin viaţă. cat şi după moartea istoricului. Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol. Iorga. cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec. Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică. Năculeşti. Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura. p 230. 1 N. combătându-i în modul ce îi era caracteristic. armean.SemANitorul". trecand de mult in lumea drep�lor..ro / www. bulgar. Bucureşti. în scris şi documentae . reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi. atât în timpul vie�i.şi expus într-un muzeu.5. dupA micul dejun. O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. Drăghici. următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi .reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. p. 1934.>r. editate de Andrei Pippidi. Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român. .150. In fiecare dimineaţA. in mod firesc. la mai tot pasul. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti. Colecţia . Memorii. unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate. O /lmurire. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·.. autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi.cimec.care au vieţuit pe meleaguri botoşănene.

iar copiii · p. ' ldem. Craiova. NlcoiH lorge.cit. 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut. fie ei români sau greci. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga. în posesia căruia se află in prezent. zis . lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane. Tom XXXIV. editat de Muzeul Na�onal de Istorie.răstrăbunul meu" . lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani.E. .6 Iorga .Torouţiu. . priveau continuu spre ţara lor. care in variantă englezească devine John. prezentate de Barbu Teodorescu. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni. Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez. Bucweşti. lnforma�ile despre Iorga Cupeţul. După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi.. După cum se ştia.ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit. • NleoiH iorga. Şi fiul lui Manolache Iorga. Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii. să luăm exemplul altui nume pur românesc. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia. p.1968.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării. De aceea se căsătoreau intre ei. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen.7. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. sunt greu de cules. de a purta haine greceşti. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii. op. p.. unde sperau să se întoarcă.254. Bucovina. Tip.a. alături de care practica negustoria.1 76. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa.Buzatul" . zis . Manole Avram. p. ' Nicolae Iorga. Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci.Galeongiul" {soldat pe galere).38. 1921.ro / www. bogatul negustor grec. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue. iar în variantă franţuzească devine Jean. 1 932. BuaJreştl. zis . şi la care aderăm şi noi. 1981. lsfl)rta comerţului romlnesc. p. 1925. Studii fi documente .61. Nlcolae lorge. 1948. botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia. încă de la 1 600.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc. ' Bllrbu Theodornc:u. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează.-5. Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga . numit de Nicolae Iorga . închinată Maicii Domnului. din Chefalonia.ro 213 . El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina. Ion. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint. ' ldem.muzeubt. Costache Iorga. p. www.2-3. în opera citată. fie la noi. intervin argumente de ordin logic. BuaJreşti. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă. de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc . îşi păstrau limba şi toate obiceiurile.Analele Academiei Române". transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga.Cupeţul". reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia. Editura Tineretului.cimec.era comun membrilor acestei bresle. ' Eugenia Greeeanu. extras din . p. Editura Ramuri. de unde derivă Iorga.7. Blusla Bllnartlor din Botopnl. I. fie la ei acasă. cum ar fi Tnsemnările unui călător englez. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo. grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară. f. H s-a căsătorit cu o româncă. din secolul al XVI II-lea.Cupeţul" era mândru de originea sa românească. erau numi� lorgu. Bucurefti .

unde este numit cinovnic la Divan. face o nouă organizare administrativă interioară. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor. devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827. so�a şi cei 4 copii: Costache. in anul 1 789.ro 214 . Manole. Avea prăvălie de piatră.. Astfel. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană.cimec. cu grijă pentru urbea sa. . după trecerea examenului. cinstit. Pentru a nu fi acaparată de străini. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf. Elena. el ' ldem. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii.8. Revine tn Botoşani pe la 1 833. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii. o avere frumoasă.) aşezată in mahalaua Avrămeni. Gheorghe". .lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . Strolli. Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. atât Ma·nolachi Iorga. Păstrată până in zilele noastre . dar abia in anul 1 839.acestuia s-au casatorit tot cu români. După moartea sa. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului. mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului. Alte case. www. ci şi in Austria şi Ungaria. casa fiind cu două caturi. se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura. Alecu şi Iancu. la 1 829. După moartea tatălui său. p. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire. Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă. se stabileşte la laşi. lucru rar in Botoşani. Elucunlfti. lntrând în grija sa. domnii Scar1at Callimah. O vtaţl de om . Până la acea dată. Pentru munca depusa. cat şi ceilal� efori nu primeau salar. transmis peste generaţii strănepotului său.Bătrânul Iorga era un om voinic.contrar temerilor lui Nicolae Iorga .. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. gospodar de frunte.rtistică şi memorială . un nume stimat şi iubit în tot oraşul: . Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri. . această indeletnicire nu era organizată.ro / www. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. .t. S-a născut la Botoşani.. Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. la 1 8 decembrie 1 842. probabil la Viena. astăzi. ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti. Edllln N. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave. lăsând in urma sa o familie numeroasă. Costache .nota istoricul în aufobiografia sa . edificator pentru dubla sa semnifica�e .sfătos. la 20 iulie 1 839. la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice.muzeubt. 1934. cum • ro. Muzeu de Etnografie.casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte. [. include in oraş satul Băiceni. ca prim efor. astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges. iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani. unde urmează studii juridice. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân.valoare . Primul copil al lui Manole Iorga.bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei.pe care o de� ne. de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri. Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate.

unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. era o slujbă importantă. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier. Boier moldovean de origine polonă.mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. luând ca pedagog pe Petre Poni. Gheorghe. în 1 860.muzeubt. înrudit cu mireasa. se naşte la 5 octombrie 1 837. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: . . în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . p.după o undă de soare cald . avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu.206). împotriva voinţei tatălui său. zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol.ro / www. Costachi Pisoschi1 0 . îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale. paralizându-i mâna dreaptă. Constandln Sion. Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. zaiafeturi. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf. Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului. la îndemnul fratelui Manole.acela e ceasul naşterii mele. pentru un tratament la băi. p. În 1 857 se mută din nou la laşi. . Editura Moldova. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. are un fiu Nicolae. 1' www. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii. inv. Vogoride il înalţă la rangul de căminar. Zinca şi Olga. făcându-le nuntă mare la Mitropolie. . mânios.. sameş şi ispravnic de Dorohoi. mergând chiar până la brutalitate. iar la 6 octombrie 1 858. Nicu Iorga câştiga mult. de 1 7 ani. Iacob.ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova. Dicţionarul Botoşjnenllor.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic".. prima sa noră. Tatăl lui Nicolae Iorga. baluri. bunul părinte il iartă. îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. Peste numai un an devine medelnicer..scria Iorga ..lângă casele conului Costache Iorga". Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. devenit revoluţionar paşoptist (cf. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. . Ionel BejenaN. . Trăindu-şi din plin viaţa. Arhondologla Moldovei. apoi de laşi. 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu. cu privirea iute.Nicolae Iorga" Botoşani. Mai târziu. cu uniformă de general de administraţie. După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor. . Căsătoria s-a făcut pe ascuns. Urmează studii la şcoala publică şi privată. Curând. 1 973. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" . 1 07.ro 215 . 1 994.tatăl lui Nicolae Iorga . Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji. Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868. 197). După o aparentă însănătoşire. Zulnia Iorga . Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani. iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. il primeşte în casa sa. La toţi le-a dat educaţie aleasă. în petreceri.1 1 În anul 1 866. care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale. Nicu . voinic. laşi.cimec. La vârsta de 23 ani. La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. Nicu Iorga. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă. după numele dat de naşul său. Alecu. dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc. plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. Bucureşti. deţinător Casa Memorială .

Astăzi neamul Iorga .ro 216 .muzeubt.lumMII de Bolofanl fi Dotohol.este o familie care se stinge. 10 septembrie 1998. articol din .Tn opinia nepotului savantului.ro / www. nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga.cimec. Andrei Pippidi . Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl.1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim. Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI. www.322. nr.

Ion Mu­ rariu. Botezatu. cu prilejul . Iulia Oniţă. pictor. Crudu.a.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR. 1 .a. comuna Suharău. D. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi. www. M.Gh. viitor artist plastic. Radu Giur. participă in 1 926 şi 1 927 la colonia. Val. localitate apropiată de Livenii lui George Enescu.ro / www. Fiind un student eminent.ro 217 . Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i . Iancu. Grumăzescu. SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof. instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu. Dumitru Chipăruş. 1. primind Certificatul nr.Autoportret. profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti. Manoliu. Alexandru lstrate. Gheorghe Tomaziu. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C.de vară a picturii din Baia Mare. Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. T.Tinerimea Română".294 din 24 iunie 1 91 8. Constantin Radinschi. Asachi" din Dorohoi.muzeubt. Popovici­ Lespezi şi 1. dar şi pe plan local. Tn 1 927. impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi.Tinerimea Română". Tntre anii 1 926-1 930. licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937). Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul .a. Furtună.cimec. sculptor şi grafician. Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei. Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI .Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii . Gh. Verona.Lecomte du Nouy" (1 926). Constantinescu ş. . Petre Achiţenie. S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. 1 . Vasile Cornescu ş.) face parte şi Ioan Cârdei. Gheorghiu ş. Spiru Huian.se�a pictură. AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . organizate anual de profesorul N . giuveanu . urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . Marcel Olinescu. Florin Niculiu. Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice.. Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu. N.

A adunat un material bogat pentru studiul intitulat .Coroana României" in grad de cavaler (1 934). a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat. poezie. in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele).George Călinescu" din cadrul Academiei Române. lucrare din două volume. timp de 22 ani. responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . Salonul Moldovei (laşi. pictură.Bucureşti 500" (1 959). Astfel. Salonul de artă al Bucovinei (1 942).expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966).ro / www. Tn tot timpul vie�i. cu foştii săi profesori. in Muzeul din Suceava ş. participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931).Flacăra" nr. semnat de Ion Potopin.ro 218 .Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943).Imagini din Bucureşti" (1 963) şi . se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală. Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică . Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937). De asemenea..Desenul copilului mic". paralel cu activitatea la catedră. Reuniunea . Salonul de toamnă (1 937). execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940). A pregătit pentru tipar . N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" . lucrări ştiinţifice. fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut. fotografii etc. in plină putere de muncă. stu­ diu aproape finalizat. in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi. www.Aspecte din Capitală" . referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie. După al doilea război mondial. monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. Cârdei. Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios. sculptură. cu scenariul .a. ca membru fondator.. apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare. Fiind un mare patriot sprijină. stimat de studen� şi colegi.1 5 ani). a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !.a. este distins cu ordinul . rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior. revista .L. membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului.3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 .Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. Tn acest scop. sculpturii şi graficii. Caragiale" .Bucureşti in viziunea unui artist". Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice. Cehia (Praga) etc. Pentru omagierea activităţii artistului. .muzeubt. bust dispărut in cel de-al doilea război mondial. Ca sculptor.Polivalenţa unui artist". apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�. Ca profesor de desen.Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul . acte.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală. la diferite licee militare şi de cultură generală ( I . 1 943) ş. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. trei expoziţii personale: . Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben). şeful Cenaclului literar .a.cimec. Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică. lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini. coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale. la 7 qecembrie 1 970. in cadrul aceluiaşi cenaclu.

cei ce nu vor înţelege nobila Sf. Pillat.000 lei. în sfârşit. pentru a-1 putea crea pe Cârdei . care să-i poarte nu­ mele. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii. : . rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936.Artistul Pictor şi Sculptor.ro 219 . să execute acest bust cu suma de 80. «Universul». Dumitrescu-Brăila. Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa .ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş. să nu repete faptul c-un. iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. . Ar fi timpul ca . aduce astăzi ştiri ce ies din (.C!drul obişnuit. www. cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică.adresată scriitorului D. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv.după cât înţeleg . prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor. .muzeubt.s-au pus pe roate. Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu. dar. şi a generaţiilor viitoare.în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei .spun D-lor că .dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi. cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . şi starea materială a D-lui Dv. Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei . ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele. Şi.artist pictor şi sculptor. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . bust Enescu.ro / www. Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea.e ridicarea bustului lui 1.să fiu eu alesul dorohoienilor. Pledează însă pentru cauza mea. V­ tre acţiune. Suceava . Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar. Urmează a treia veste. pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. căruia . şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet .îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80. a patra noutate: bustul lui 1. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al. Furtună . în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. Ardei. să facă comparaţie . Ş-apoi tot D-sa .Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu .pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: . Brătianu. Astfel. V-tre. iarăşi.angajat de D-1 ministru 1. distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1. Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi.în hotar cu Cracalia -. Nistor . pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus. Prima pe tapet . Fie. Vor avea deci ocazia. Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf.din moment ce se spune că are şi suflet de artist .000 mii în favoarea mea. .s-a convenit ca D-1 fost ministru.aşa cum vă ştiu . urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită.ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu . Brătianu la Dorohoi. Dumitrescu-Brăila. comuna Enescu. Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu. . ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început.Prea Cucernice Părinte.cimec. de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu. fost ministru. . Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă.

precum şi a monografiei oraşului Solca. Cu sărutări de mână la Doamna.Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune.Grigore Ghica" in 1 979. Tn prezent. executat de I . sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani. Cu succese şi mii de mulţumiri. . deşi 1.un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi. Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi. a men�onat legătura cu Dorohoiul. 1940 www. Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării . primul studiu de acest fel in limba română. in două volume. a cărui fotografie o publicăm.ro / www. bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare.Suceava . CĂRDEI IOAN. cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere.Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul .. datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute . cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 .muzeubt. Acesta va realiza. Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului.cimec.lucrat in lut . 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl.ro 220 . so�a sa. insă. pierdut in timpul războiului.. in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului .aşa cum am mai menţionat anterior . Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989.voivodală"). dorinţa artistului nu s-a infăptuit. După moartea pictorului. De asemenea.executat de soţul său in 1 958. după modelul . 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma .Cârdei. Cârdei. 1 . a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru. Furtună la forurile superi­ oare. in 1 940. BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl. Doamna Adelina 1. Doamna Adelina 1." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D.Desenul copilului mic" .

. Tn capitală. ia contact cu marile personalităţi ale vremii. ln toamna anului 1 891 . ale lui Titu Maiorescu. editor şi autor de manuale. la concerte.cimec. Gheorghe" . Tn clasa a VIl-a de Seminar. 1-a avut la lb. precum şi cu foi locale din " laşi.". Figura acestui vlădică. era cople­ " şitoare.Sf. se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu.Roman. despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu. apoi sub semnătură. la Seminarul . la teatru. a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892).Şcoală de Stat" în Roman.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr. i se trezeşte gustul pentru lectură. Pe numele de botez. părăsea " www.ro 221 . din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură. cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. " colaborează sfios" . română.muzeubt. luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman . dar drept. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului). este înscris în anul 1. Victor. prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului. care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi. este transferat la . ambii născuţi la Paşcani. istoric. cu unele reviste literare din Bucureşti. pe Calistrat Hogaş.ro / www.Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase). ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. Aici la laşi.care îşi împărţea leafa. Studiile elementare le face la . fost domn al Moldovei". după care urmează o . membru al Academiei Române (1 870). după absolvirea Seminarului Veniamin. nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică. ca pe cineva superior prin sine însuşi. nota mitropolitul Visarion.Sever şi exigent. mare cărturar. . De la laşi. Melchidisec. Printre profesori. asistând la strălucitele lectii-conferintă. Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. la 27 februarie 1 879. se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) . ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi.. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza. " Tn toamna anului 1 894. mai întâi sub anonimat.Şcoala nemţească particulară" din Paşcani. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman. în familia conductorului de tren Ioan Puiu. de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar). Iar când era Parlamentul deschis.

urmând ca. îl lăsase într-o stare de plâns. cu sobele pline de cartuşe şi grenade. Tot la Chişinău. în ziua de 1 ian. ca şi al Academiei Kievului.cimec. pe atunci doar arhimandrit. citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ.muzeubt. plin de energie şi iniţiativă. Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8). ctitor al acestei mari aşezări monahale. fugind să audă oratori politici. va pleca să-şi desăvârşească studiile. la patru până la cinci sute de săraci. incât un chibrit. fiul lui Simeon Movilă. mitropolitul Visarion nota că au fost . dar care în vremea Revoluţiei ruse. va fi transferat de a Seminarul din Galaţi. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. Iosif M. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă.fnsemnări din viaţa mea". La 6 dec. având un frumos caracter academic" . Bucureşti. în biserica Adormirii Maicii Domnului. la propunerea lui Petre Garboviceanu. a învăţat uimitor de bine lb." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev. pe atunci discuţiile parlamentare.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec. XVI I. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". se putea arunca în aer în câteva clipe. domnul Moldovei. După unirea Basarabiei cu România . pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie.Acest Seminar . ministrul instrucţiunilor publice.1 904. 1 905). director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie. în prezenţa episcopului Gherasim Safirin. · când la Cameră.organizată de un eminent profesor rus. bun administrator şi slujitor al Bisericii.îşi aminteşte mitropolitul. la cel din Chişinău ." 1 907. în care se împărţea hrana zilnic. . în preajma lui Spiru Haret. Sunt lângă mormântul vestitului ierarh. Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. care va deveni Ministerul Cultelor. din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . La 1 7 martie 1 921 . 1 905. la 21 dec.mitropolitul Visarion Puiu. care la vârsta de 72 de ani. avea un foarte bun local. adăpostise pe rând câleva regimente. lucrând mai bine de un an. Despre anii petrecuţi la Roman. este tuns în monahism. fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf. Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia. este hirotonit ieromonah. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. 1 909. Din Bucureşti revine la Roman. Parhomovici.ro / www. După examenul de licenţă . a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev.pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii." Tn toate aceste posturi de răspundere. având sediul la Curtea de Argeş. să fie hirotonit arhimandrit. în catedrala episcopală. După ce a restaurat Seminarul din Chişinău.cursuril�:: . este ales episcop al Argeşului. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. De aici.1 9 1 8. recent înfiinţată. . mitropolitul Visarion Puiu. primind totodată şi distincţia de protosinghel. unde în ian. 1 908.nota în lucrarea autobiografică: . La Kiev. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar. apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău.ro . care la plecarea lor. când la Senat. primind numele VISARION. 1 944 .

1 921 . la 10 martie 1 923: . Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. Sf. Pentru episcopi. iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş. cunoaşterea limbii ruse.1 924. Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. am dobândit . a ridicat palatul episcopal. fabrica de lumânări. că avea drept catedrală. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart. Aici la Bălţi. le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui. Totodată. ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte. că grăjdarul e născut la ţară" . ale Curţii Regale. că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". • ••• ••• • www. cu reşedinţa la lsmail. .Hotin. noi schituri şi mănăstiri. s-au înfiinţat două noi Eparhii. Seminarul Teologic. ca director al Seminarului. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii.ro 223 . Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Având în vedere activitatea. Astfel Nicodim Munteanu. procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. ca şi la Argeş. Sinod al B. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion.R. nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop . Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia. cu reşedinţa la Bălţi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire. ctitorii şi restaurări de biserici etc. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă. Sf. iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală. în prezenţa principelui Carol. Pimen).cimec.S. care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. O situaţie stranie. 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti. a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. Una dintre ele.muzeubt. Pe lângă această realizare.arată Visarion. Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României. datată 21 iul. . având studii la Kiev. Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos. la 27 martie.Cetatea Albă. locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). energia. perioada petrecută la Chişinău.O. Şi aici.ro / www. Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". iar împrejurarea . Ateliere. cămin�l preoţesc. Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg. Iorga. va lucra în condiţii improprii. între 1 92 1 . 1 9 1 8). Banca Clerului.1 929. De la început nu mi-a plăcut. studiile la Kiev. Casa de Ajutor. a patriarhului lerusalimului-Damianos. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. cea mai frumoasă biserică a Ţării. despre evidentele drepturi pe care P. . inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului. într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul. fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia.

poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării. aici în Bucovina existând o stare de secularizare.Cernăuţi. www. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion. Brătianu. 1 935. pastorala.R. Mitropolitul Visarion. Ciopraga. Chişinău. cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru.O. Ierarh energic. cunoscută prin profesorii săi." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un .R. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. Tg. de un mare patriotism. ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit. Sinaia. la 1 7 oct. 1. Tn vara anului 1 935. Braşov. autori de manuale. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei. peste Nistru.mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi.Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor. cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. Cu ocazia instalării. având frumoase calită� cărturăreşti. mitropolitul Visarion. Brăila.işi amintea Visarion Puiu. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi). lsmail (revista B. el vede drama. cu povăţuiri pentru tineri. Mănăstirile din Basarabia.ro 224 .1 933.O. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian . Monahismul ortodox din România de astăzi . .1 938 ş. laşi. ales în Consiliul Eiparhial la Hotin. 14 sept. lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit.4/1 931 ). Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria. mitr. iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei. .. adresată direct lui Stalin. devine vacant. cu ochii minţii şi ai sufletului. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj. Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică.muzeubt. datată Cernăuţi. Adevăruri crude. Visarion. până în 1 944 .. cu o credinţă arzândă.8/1 928). Pe lângă o serie de broşuri. Ocna. Chestiuni bisericeşti . Const.Muzeul Judeţean Bototani . La . a rostit un cuvânt. iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari. dar şi Biserica Ortodoxă. nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. de la Băi� (Episcopia Hotinului). o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica. face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. Gala�. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea.. prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul. Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială. Cluj.buni şi ascultători. 1 931 . in Tnsemnările sale. lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia. este un unicat. Arad. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�.samarinean milostiv": a făcut dona�i.cimec.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad. fiind instalat la 1 0 noiembrie. fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice. nr. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii. nr.. ce era aproape. Astfel. 1 939. Oradea.ro / www. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. patriot. ministere de externe şi legaţii. reportaje.a. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi.

Tribunalul Poporului.ro / www.Visarion. căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. (cu vicarul său. Şederea mitropolitului Visarion Puiu.la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ". imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării.. Iuliu Scriban. profitând de un moment favorabil. dar eficientă. faptul că ar fi participat la acţiuni . Tn aceste împrejurări. mitropolitul Visarion.ro 225 . refacerea vieţii monahale. a deranjat foarte mult propaganda comunistă. asupra clerului. Munca pe care a depus-o aici. a studiat-o. hirotonii de preoţi etc. urmată de înlăturarea sa din funcţie. Trebuie să amintim câteva din realizările mitr. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. La 21 februarie 1 946. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus.cimec. pe care a iubit-o atât de mult. La jumătatea lunii august 1 944. a fost extrem de anevoioasă. deschiderea unui Seminar la Dubăsari. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. la Vovidenia-Neamţ. Biserica Ortodoxă Română. cu cererea inapoierii Basarabiei . asupra bisericii. intr-un cuvAnt. tânărul arhim. din Bucureşti. mitropolitul Visarion Puiu. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare. Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. nu avea sferă de jurisdicţie. se stabileşte in Franţa. dar şi-a continuat drumul.De la moarte la viaţă" . fiind in disponibilitate.cruciadă spirituală" . plină de dăruire. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune. Elveţia iar din 1 946. Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. Antim Nica}.muzeubt. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. care avea o experienţă vastă. in noaptea de 26-27 iunie 1 940. unde işi va afla şi sfArşitul. in contumacie (lipsă). nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. Atitudinea fermă şi intransigentă. iar mai apoi a fost încredinţată mitr. După retrocedarea Basarabiei. in cartea sa . vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria. ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. in urma activită� din Transnistria. să participe la hirotonirea unui ierarh.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. fiindcă in vara anului 1 942. Fiind trimis in fruntea unei delega�i. Italia.provocatoare" de răzvrătire. a fost caracterizat . La scurtă vreme după retragerea sa. condusă iniţial de Arhim.sub orice preţ". mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara. la Zagreb. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�. - www. n condamnă . tipărirea de cărţi de rugăciuni. la 1 iunie 1 940. moarte. faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca. episcopul Tit Simedrea.Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin.duşman" al poporului. şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. este de scurtă durată. la fel de mult ca şi Biserica neamului. Se pare că mitr. o . Dr. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei. iar el se retrage la Bucureşti. având reşedinţa la Odessa. se retrage . infiinţând o eparhie misionară.

766-768. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului. in revista B. S. este condamnat şi de Biserică. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). investirea şi instalarea P. 3.muzeubt. Boldur.O.R.B/1928. Mitropolitul Visarion Puiu. 9. nr.O. 1 2/1 99 1 . nr. Din 1 949 până în 1 958. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească . pentru motive formale.ro / www. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. 2. vol . din Paris. laşi. dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească. consideră justificată hotărârea luată de Tribunal. pân' la Tisa. Sinod al B. De la Nistru.R.cimec.prof. prof. Istoria Basarabiei. 1 937. După Revoluţia din 1 989.ro 226 . Bibliografie: 1 . Credinţa Neamului. Alegerea.CATERISIREA. cu dorul de ţară. drept catedrală servind biserica română de aici.R. Nicolae Cotos. nr. Basarabia. 1 2/1 936. Chişinău. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). 1 933. 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului.O. Vlsarlon Puiu. 8. pag. Pentru istoria monahismului din Moldova. Chişinău. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat. www. Constantin Tomescu. nr. 9. rămânând doar monah. 1 -4/1 994.S. unde la 10 august 1 964.1 2/1 99 1 . ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. Candela. Tnsemnări din viaţa mea. Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă. 5. A. 4. Visarion Puiu. l .dr. Mircea Păcurarlu. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor. 7. Diac. 1 / 1 931 .loan lvan. Pr. Excursia P. 1 944.Mihal Mocanu. Mitropolitul Visarion Puiu. întru nemurire. Pr. Pr. 6. Bucureşti. in revista Teologie şi Viaţti. Mircea Păcurariu. Vlsarlon Puiu. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală. în 28 februarie 1 950. nr.. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei). rev. cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat.dr. cu sediul la Paris. Revista B.Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. 1 0. Sf. îşi va găsi sfârşitul. in revista Teologie şi Viaţă. nr. 1 993.

importanţa acestor Diptere www. D.ro 227 . putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare.Dacă Tiachinidele nu oferă. Petru Şuster. probleme care azi. Victor Babeş. Astfel. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. robust. Gheorghe Ionescu Siseşti. cu ajutorul insectelor entomofage. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi. Theodor Speranţia. Implicit. mai mult ca oricând. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. atât de utile omului în agricultură. acolo unde tatăl meu . Născut la 1 5 mai. Referindu-se la importanţa acestor insecte. Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. Petru Şuster afirma următoarele: . ochii său verzi. deloc banală.cimec. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. plini de tensiune.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. Olănescu. în aula Academiei Române. Totodată. îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae).Profesor dr. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. spre dreapta. ascundea de fapt un imens univers spiritual. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei". a avut loc la Academia Română . a chipului său. Rădulescu Metru.muzeubt. binecuvântată de Dumnezeu. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. mijlociu de statură. Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor. alături de experimente şi lucrări practice. Era un om plăcut la chip. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii.ro / www. îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii. când le privim în colecţie. Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea. am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. judeţul Botoşani. 1 896. Ştefan Fălcoianu. 1-a urmărit toată viaţa. în satul Costeşti. Expresia reţinută. comuna Răchiţi. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. Borcea.

comuna Gropniţa. impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist. a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. " Pe lângă cele 60 de lucrări publicate.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă.ro / www.Museum fur Naturkunde". Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării. reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr. Studiul acestor insecte. Astfel. pe lângă valoarea ştiinţifică. totodată lucrând şi in . Hans Przibram. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa. pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. fără rezolvare. in 1 924. alcătuind o valoroasă colecţie. Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. pe moşia din satul Sângeri. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică. teoretică şi practică. cât timp a trăit. ci şi ecologic. Borcea. atât a paraziţilor cât şi a gazdelor.Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation). bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. A vizitat toate centrele universitare din ţară. au fost efectuate prin culturi in laborator. care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat. va contribui. profesor dr.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat . Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele .muzeubt. sub imboldul marelui zoolog 1. judeţul laşi. Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat. ajungând la rezultate interesante. Profund cunoscător al fenomenelor din natură. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii". studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară. După patru ani. lucrare care il consacră deja ca entomolog. făcând schimb de material biologic www. cercetează sistematic toate zonele ţării. era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător. a luat legătura cu specialişti români şi străini. unde studiază colecţia de Tachinidae de la . pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la . Cererea sa a rămas. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic.Naturhistorisches Museum". din Paris. studiind diferite colecţii din centre universitare europene. adusă dezvoltării entomologiei. Reintors in ţară. Pe pământul ce il poseda soţia sa.ro 228 .cimec. arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare. pleacă la Viena. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare. Astfel.ale Europei. Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle". lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. adică in 1 928. cu care a publicat in colaborare. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu . a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie.

Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler. Tn urma sa. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" . www. veniţi din 49 de ţări. iar şcoala din sat i-a luat numele. Berlin und Paris bbacheftigt. Din activitatea didactică a Prof. practic. Tachinidae. Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen.Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr. Allgermeinebilogie. Er ist lange mit Diptarae in Wien. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E. spre satisfacţia sa şi mândria naţională.muzeubt. Petru Ş_uster. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea .ro 229 . este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România. in Nord . cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor. Dor hat die Histologie-. Geboren in 1 5 mai 1 898. Prof.und Sulphidae.Profesor Doctor Petru Şuster". als Petru Şuster geboren wurde. Petru Şuster a fost ales.. A doua zi. Lindner (din Stuttgart). la Universitatea din laşi. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert. Dr. în perioada 1 8-20 august 1 939. In Memoriam" . Dr.cimec. al cărei preşedinte era Dr. lnzwieschen. Landkreiss Botoşani. Petru Şuster.Studien unterrichtet.ro / www. Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. casa din satul natal a devenit Casa memorială . Petru Şuster. Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. după zeci de ani.. Dass Dorf Costeşti . Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte.Moldavian ist der Geburtort des Prof. in lassy und.Familien. Embrilogie-. care a avut loc la Berlin. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr. vicepreşedinte al acestei secţiuni.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. spezialisiert in Anthomidae-. dies Jahr. Dr. am 21 mai. sehr beruehmte Entomolog.Răchiţi.und Bilogischegeschihte. * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954..H. in Costeşti vorbereitet. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht. ist auch ein Simposion: . wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben. Dr. am 1 5 mai. Kolbe (din Berlin). a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte".J.

Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman. la specialitatea zoologie sistematică.ro 230 . posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. specialitate zoologie. Teodorescu. Funcţionează. Petru Şuster. Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A.Foarte bine şi laude " .1 9 1 8 . 25 februarie. al optulea copil al familiei Şuster: Petru. 1 924.3 de băieţi din Botoşani. Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă. 1 925.dr. 1 91 6. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei. 1 923. Mihai Ciucă. Petru Şuster" . Borcea. 1.Veniamin Costache" din laşi. inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. unde studiată colecţia de Tachinidae de la . Laurian din Botoşani. Astfel. în satul Costeşti. am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet.La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof. a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster .. Este numit asistent definitiv. a fost evocată viaţa şi opera savantului. T. în ziua de 1 5 mai 1 996. fiind apoi repartizat la Spitalul nr. 1 909. având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. binecuvântată de Dumnezeu. Kogălniceanu din laşi. 15 mai. 1 928. în paralel cu activitatea de asistent. Nicolae Iorga şi alţii. 1 9 1 8.ro / www.filiala laşi. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani. Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale . obţinând calificativul: . fiind încă student.In Memoriam " . 1 908. 1 aprilie. cu gradul de sergent. 1 91 0-191 7. în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu. Tabel cronologic 1 896. ca profesor secundar la Liceul M. Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. Se naşte în satul Costeşti. judeţul Botoşani.dr. Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www.Museum fuer Naturkunde" .muzeubt. şcoală care poartă numele savantului. La 17 mai 1 996.Insecte dăunătoare agriculturii " . cu o foarte documentată teză: . embriologie şi hidrobiologie.cimec. 1 923-1 927. prof. Ion Nădejde. 1 noiembrie. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian. la Academia Română . Pleacă la Berlin. Popovici Bâznoşeanu.dr. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof. Absolvă Şcoala urbană nr. 1 91'8-1 923. Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof. Născut în satul Costeşti. comuna Răchiţi. judeţul Botoşani. Implicarea mea. La 21 mai 1 996. E. Petru Şuster. 1 47 din Botoşani. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A. în calitate de fiică a savantului. 1 martie. Urmează Seminarul . 1 921 . Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume.Dr.Prof.

David.ro / www. Popovici şi M. Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. Popovici. intre aceştia fiind inclus şi Prof. prof. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. la biserica din satul Costeşti. 1 931 . directorul institutului. D. C. deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. 1 932. 21 martie. Moisil. Bădărău. 1 5-20 august. Hans Przibram.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. 21 decembrie. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929. 1 941 . Este numit şef de lucrări. emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. Şt.dr.200 pagini. A.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). 1 februarie. 1 947. singurul copil pe care il va avea familia savantului.cimec.dr. 1 8 iulie. martie. C. 1 936. Radu şi alţii. 1 aprilie. Legea Învăţământului Superior. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile. 1 943. alături de alţi oameni de seamă ca: G. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. cu care a publicat in colaborare. Motaş. Ion Atanasiu. 1 935.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte".Foarte bine şi distincţie" . Prof. 1 940-1 948. lşi susţine teza de doctorat cu titlul . Miron Niculescu. 1 930. Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. 1 935. 1 938. Mihai Şuster.muzeubt. 30 aprilie. judeţul Botoşani. 231 www. V. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie. P.ro . Se naşte fiica Elena Florica. Octavian Mayer. Hurmuzescu. A. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România. Horia Hulubei. aprilie-noiembrie 1 931 . Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . 1 938. Procopiu. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1. Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. Petru Şuster. 1 939. În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena. Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). tatăl lui Petru Şuster. Bâznoşanu. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner. vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent. 1 februarie. E. Borcea. Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă.

· filiala laşi . 1 954. corp didactic ca entomolog (înscris la nr. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B . 239 pagini.00. iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). P. plus Anexa. Prof.4. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi.ro / www. 1 1 octombrie.Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate".1 978. 1 954.muzeubt. 1 950-1 951 . 1 871 90/1 949). Predă Istoria biologiei. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr.Natura" nr. publică articolul: . cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I). 1 952-1 953. 4 decembrie. la ora 22. la Academia " Română. la cimitirul Eternitatea din laşi.P. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului.Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. Bazele darvinismului şi introducere in biologie. 1 948. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1. 1 954.cimec. 1 949-1 950. 14 octombrie. monografia: . 1 949. 1 948-1 949.Familia Syrphidae" . 1 950.Şuster predă Biologie generală. precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini. . Tn revista . Conferenţiar dr.420). Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi.dr. Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic. articol care se bucură de o deosebită apreciere. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului. Marin Zvincă. Predă Biologie generală.Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV). Se stinge din viaţă la laşi. in 1 959. 1 951 . Tncepand cu acest an. îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific. Trimite spre publicare în volumul Faună" . 1 953-1 954. Această monografie a fost publicată postum.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 .P.1 952. - Bibliografie: www. Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr. 1 948.ro 232 .

A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy. medalie de argint şi de aur. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906. la 23 septembrie. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere.ro / www. · · · · www. Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. Tronescu.Ghe. anatomie. 1 6 septembrie.cimec. Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . se inscrie la . fiină inscris in matricola şcolii la nr. in 1 909. După absolvirea gimnaziului . Ioan Cosmovici. Grigorovici . Chipăruş care. cerere de inscriere pentru secţia de sculptură. pe anii de studii la clasa de pictură. sculptură.muzeubt. estetică. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului. Richard H�e. .ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI.Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice. Oscar Han.V. SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar. Tn anul 1908. Emanoil P. Bardasare.ro 233 . in anul 1 906. pictură. Pe parcursul anilor de studii." din Dorohoi. expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian). in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt. Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate. ora 4 dimineaţa. in 1 904. consiliul şcolar de la . D. Bust " de fetiţă" . certificat de absolvire a gimnaziului. Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral. cu media de 6. pentru a i se . Alex. La terminarea anilor de studii.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi. Studiind m�tricola. studiu in gips. Bardasare. directorul şcolii. D. Profesori: director Em. fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu.acorda o bursă in străinătate.un ţalent superior pentru arta sculpturii" . in Dorohoi. intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului". citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu.PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886. perspectivă. citez din procesul verbal: . bilet.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" .de vaccinare. Dimitrescu şi D. Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. Chipăruş . consiliul a hotărât a i se da bursa . D. D.Grigore Ghica V.96. Otto Briese. 75 şi nota 9 la desen. Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea.

marmură. " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură . regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O. Tronescu. C-tin Stahi. Bogdan. unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" .P. Tn revista Arta Română" . după plecarea din ţară . Acest eveniment este consemnat in presa vremii. A. .Mama" . ln anul 1 909. Bogdan. au " fost publicate lucrări ale sculptorului O. O. A.lucrare in marmură.560 x 0.Istoria ilustrat� a oraşului laşi " . Secoşanu. Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O. Cosmovici. Chipăruş. realizate după plecarea din ţară: . Otto Briese. . 1. Mirea. la Florenţa. şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956. . Amândoi" .Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" .P. lucrare semnată dar nedatată. 1.Şcoala Na�onală de Belle-Arte" . dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate. alături de profesorii săi Em.muzeubt. executat in atelierul de la Florenţa. • Muzeul Judeţean Bototanl www.Cap de expresie" . există o lucrare de sculptură . Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi . Gh.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate. Bardasare.Cap de ţigancă" gips (0.La cerere. Ştefan Soldănescu. Bardasare.420). O. i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. Chfpăruş. N.Evenimentul" . . .Cap de " expresie" . ziarul . Chipăruş. Tn colecţia Muzeului de Artă laşi.Oraşul laşi" . la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la . in revista Arta Română" . se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură.710 x 0. Chipăruş pleacă in Italia. Din materialele consultata am constatat că O. N. apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris. Băncilă. O.ro / www. Tn revista .cimec.ro 234 .Studiu" .Triumful viţiului" .

devenind un locuitor al p�mântului acestuia ". ' Blbiografia RomAneascA Veche.primeşte şi-/ hmneşte.Un dascăl şi tipograf grec. i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii. adăugând . in slujba culturii româneşti. care-I . Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară. www. apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat.rcte-e doua domnii""(sept. .23-24. Bucureşti. "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat. autorul se adresează voievodului prin cuvintele: .cu cheltuiala lui făcută". . . se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie.cinste şi priinţ�. de sensul poruncii creştine.de la meşteşugul mâinilor mele " . presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. Constantin Mavrocordat.şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale. Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori. Tncă de la inceput. .76-79.fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI . DUCA SOTIRIOVICI . Erblce•nu. După Sotiriovici.. dar nu are altă putere . 1888.. Şi s-a silit pentru ·aceasta.toate . fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf.. 1 943. bun�voinţ�. redactată intr-un stil retoric. Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. din aceeaşi carte tipărită la 1 743.PSALTIREA.ro / www. Tn predoslovia acestei cărţi. il cinsteşte şi-/ p�zeşte' . incepe pompos: . fiindcă a căpătat .cimec. ' C.muzeubt. bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere".XVIII Pr.. Şi ca orice locuitor. p. a adus cu sine un dascAl grec. 1 originar din localitatea Thasos .ll. El arată mai departe.Sp�şenie.mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori. ce vor fi reinnoite mai târziu. dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii. sec. La sosirea tn laşi. căci a auzit din învăţaţi.ro 235 .. domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari . că este pătruns... ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora.' vol. 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743). ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc. iar domnitorul Moldovei... de a ajuta pe aproapele său. Duca Sotiriovici.fiind de incep�tum tipografiei" . Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • .ceea ce înseamnă că era şi gravor. Prima sa carte tipărită la laşi . p.prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . se cuvin domnului locului. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. că aşa este un obicei vechi. rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă.

In şec. să traducă din greceşte. in revista M. in bună măsură. f. stupii îşi varsă mierea cu indestulare.1-2 1960. luând seama lexurilor . impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele.ocârmuire lină şi bunătate ". la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. de către mitropolitul Iacov Putneanul.. ştiind bine şi limba moldovenească. martie 30. 1938. Doc. Berechet. pe limba moldovenească. nr. sll lndrepteze.26. P. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc. Tn anul 1 79.muzeubt. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . vol. pe care o redăm in acest studiu. apoi se adresează mirilor.având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti. aparţine unui călugăr .l. ni le dă actul din 1 750 (71 58). spunând că: ." Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici...din cuvânt in cuvânt. pace şi sănătate .. ne arată talent şi cultură. ca şi din versurile la stema ţării. sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ.Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze. Prin actul de la 1 750. se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. intru care poate să tălmăcească orice carte" . in aceste trei limbi: elineşte. am procitit. dascălul grec de la Thasos. Arhivele Statului laşi. din mai toate cărţile ce le-a tipărit.osanale" domnitorului ţării. ' Şt. Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri.inţeleptul şi invăţatul. Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda. buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc.XVIII. p . până la sfârşitul cărţii. latineşte şi moldoveneşte" . intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad. . care a fost rânduit in anul 1 754. pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743). el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca. de zi şi de noapte ostenind. Sotiriovici laudă strălucirea minţii. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad. Şi zice mai departe preotul COZMA: . 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o .Gr.cu carele dimpreună.M.popa Cozma de la Mitropolie. ' Constantin Turccu. . Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici. 645-646. p.cimec. la 20 august5. care · reproduce. una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA.6 Un alt contemporan. se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici. in cea de a patra domnie a sa in Moldova. vei logofătul Iordache Cantacuzino . Duca Sotiriovici. bogată in imagini şi idei.S. in anul 1 749. laşi.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) .ales dintre obştie . de astă dată Constantin Mavrocordat. 7 www. de Duca Sotiriovici.360/5.ro 236 . tot dumnealui ne-au scris.ro / www. el găseşte un nou prilej de a adresa .1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei).18-39). unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. Rom. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii. Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte. Din această alcătuire. fiica voievodului . Clrţi. După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire.). tipografi şi tipografi/ din Moldova. Limba aleasă.care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale. p. tipograful de la Thasos ".Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere. am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit. Şi pre arare locuri.

1. necunoscută până atunci.14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C. Iorga.cimec. li. in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0. mem. din 1 748"1 5. rămas de la dânsul. cu stupi. 592. XX.MAGDALENA (româncă).1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei. ptanşa VIII. 1-a pus la incercare. pentru sunta limbă moldovenească. folosit la treburile culturale ale ţării.3/f. op. .• planşa VIII. · · ' N. nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri.. . Demostene Russo din Bucureşti. t. Este lesne de inţeles. Ed. Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum. căci insuşi Constantin Mavrocordat.HISTOIRE ROMANE. intr­ o comunicare la Academia Română.Bibliografia Românească Veche" .498.66. nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici.-nut XI. Bucureşti. . /storfa llteraturfl romln8Jfl. Doc:.cum arată documentul .de la Thasos" . . munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec.282. Bibliografie literari romlnl. Inexplicabil insă. care este menţionată . acest iscusit tipograf-cărturar.muzeubt. 1932. Sotiriovici era . ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" .opera TITI LIVI I PATAVIN . Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. la corectarea traducerii textului juridic. din cele de mai sus. Bucureşti.se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea.un ales al obştei " . de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus .c:it . Georgnc:u-Tistu. P. 10 V.ro 237 . insemnând fiul lui Sotir) . p. 2 1 Uric:ariul.nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat. cărturar al vremii. 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. de ce profesorul italian..St. A. descrise in . 593. ale mitropoliei şi ale domnitorului. 1 1 N. cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne. Ureche. soţia sa .ll. oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale. Ca orice intelectual. iar in anul 1 932.care. Este vorba de " volumul ! din . Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa.seria III. Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia.din cadrul domnesc al laşilor" . Mem. ea se găsea in biblioteca prof. Georgnc:u-Tistu. pisarul unguresc al domnului M. se judeca la 1 777. 13 Arh.femeia Ducăi tipograful" . l-am impregiurat mai cu multe cuvinte . secţia tit. N . reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. Racoviţă.ro / www. deşi străin (putea fi din Macedonia. 15 Analele Academiei RomAne. intitulată . .108.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . tipărită la Veneţia in 1 739. .105-106 şi nr. (1688-1750). era un adevărat privilegiat. p. TAGLIAVIN I . ln sfârşit. cu urmaşii lui Andrei pisenul.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" . aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti. www. " N.o psaltire românescă necunoscută. pentru IV. de unde prof. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar .360/1 . din cele arătate anterior. laşi. ale boierimii. vot. . unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI . p. in 1 942. Pentru una din moşiile sale.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc. după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. 1928. in prima sa domnie. cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici. cu care prin căsătorie se şi înrudise.8. tipograful "9.

OCTOIH. a semnatarului acestor rinduri. drept.nici un ban pe aceste bucate si nu se dea. ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale . PSALTIRE. ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. .' www.�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 .muzeubt. De la inceput domnitorul a hotArat.acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate .la TnAiţlmell obrazului domnesc". fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati.. actului din 30 martie 1750. 1 751 1 1 . pentru a o avea . de Duca Sotiriovici.}. 1 752 ° " Cf. dar lista lor completă nu se cunoaşte.obligată". Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje. care-şi incetase activitatea de mult.Muze�. 1 750 1 9 9. 1 748 5. a fost un câştig nu numai pentru ţară. in locul celei de la Mitropolie. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi . La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. MOLITVELNIC. şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. cat şi de Mitropolia Moldovei. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură. SLUJBA SF. in această perioadă. spig/s şi hartie va aduce. Şi. n lipsit� fiind.ro 238 . Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA. 1 749 6. LITURGHIE. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte. care face fi o epigramA In versuri cAtre domn. SPIRIDON. ADUNARE DE RUGĂCIUNI. PSALTIREA.tipografiei şi proprietarului ei.ro / www. . 1 750 1 0. 1 749 7. am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . .cimec. TIMOTEI. 1 743 1 7 2. 1 747 3. nici un ban vaml s� nu se dea. Neamţ. Cum vedem.1 743}. Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. In prefaţll . TRIOD. 1' 11 10 · Pf. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�. de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici. filosofie. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării.Canonul Sf. ştiinţe. la biserica din Moldoveni. CEASLOV. Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. jud. ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t. " In greceşte. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi. de la Camara Gospod. Rân'duiala sfeştaniei mici. 1 747 1 8 4. Din cele câte ştim. Aşijdere şi pentru c�t plumb. Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu. citat mai sus. CAt-{ONUL SF. pentru a lumina norodul. pentru treaba tipografiei. Un exemplar din aceastA car1e: . a fost in interesul bisericii. 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. 1 749 8. AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui. Marea majoritate a apariţiilor tipografice. ci şi pentru biserică.

Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). 1 745 8. Psaltire. Paraclitichi. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. Evanghelion. editorială. Evhologhion. Blblioglllfle RomJneesci veche. la jumătatea sec. Molitvelnic. 3.1 3. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă. 1 752 14. 1 752 1 1 . Din această perioadă mai avem următoarele titluri. ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA.254-256. DUCA SOTIRIOVICI. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă. din 1742. TÂRNOSANIE. al XVIII-lea.cimec. - " Cf. mAndru de meşteşugul său. la IAŞI. cărţi şi foi volante. de �tre prof. Pop. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/. TAGLIAVINI. 1838. bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante..76. Tnvăţătura arhierească. 1 742 5. localizat aici. Aclldemle RomAni.ro 239 . Adunare de invăţături. www. 1 747 9. 1 741 2. p. Evanghelie.muzeubt. 1 745 7. data inceperii domniei a doua a lui C. p. Pastorala mitropolitului Iacov. IV.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe. din 1 741 . 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică. Sinopsis. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti. 1 752 (foaie volantă) 1 O. fără menţionarea Tipografiei: 1 .ro / www.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase. care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4.C. Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale. mu. " V. tipograful de la Thasos. s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre. 1 753. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752. in tipografia lui Sotiriovici. a acestui ilustru străin. Hrisovul lui V. 1 741 . 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris. 1 744 6.

constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române. Tn anul 1 940 . ci numai aproximativ 51 de ani. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului. din 1 867 până în 1 9 1 8. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei.transformat intr-o stare de drept". adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar. aşa cum susţine şi astăzi. în realitate. De asemenea. fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a . . în timp ce Horthy a avut 1 8). care-i de origine latină. când www. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. că. Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. maghiarii (veniţi in anul 896. din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers.anul marilor rapturi din trupul ţării.muzeubt.anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. El nu a fost publicat in . Pentru a fi valabil. aducând în sprijin fapte. r. După părerea noastră.Monitorul Oficial" . acţionând pentru recăpătarea a ceea ce. profundul său devotament faţă de poporul român. recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva . partea de nord a Bueovinei.cimec. Ion Antonescu. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă. la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919. prin fapte convingătoare. Or. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească.ro 240 . Aproape cu regularitate. propaganda maghiară.Jiui român. Noi vom folosi şi unul şi altul. Ţelul său . cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia). a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc. Ion FETCU Multă vreme. militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române. era pierdut: Basarabia. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944.adică dincolo de pădure. fără jenă. pe de pământul românesc străbun. dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu.ro / www. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală. in izgonirea duşmanului până la Budapesta.refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori. Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. a dovedit. Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană.. Ion Antonescu.Muzeul Judeţean Boto.

învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat.ro / www. La rândul său. conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase. deci exact in inima României). Iertăm.CTA MOLDII. a limbii.ro . privind 241 www. să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie. 111areşal) a cerut. scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite. copii. Nicolae Popovici. La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze . a o anihila. generalul Ion Antonescu (din 1 941 . a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare. parte integrantă a Ungariei. s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare. Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. la Berlin. numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român. al cărui vârf a ieşit in ceafă. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare.femei . forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei. Acelaşi lucru 1-a făcut. din 1 4. in acelaşi timp. atunci când s-a întâlnit cu Hitler. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România.cimec. constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat. N . Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor.II. solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. liderul P . în războiul contra sovieticilor. in cele din urmă.superioritatea" lor. Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României. conducătorul statului român. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena.muzeubt. in ciuda unor impedimente.NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească. solicitând. La intâlnirea Antonescu . numai cu câteva zile rriai târziu. Hitler. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor.Mussolini. comisia la care m-am referit. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste. iritat la inceput. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. la care erau supuşi românii. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. a fost discutată şi problema Transilvaniei.1 6 noiembrie 1 940. după Dictatul de la Viena. . in cele din urmă.Ţ. sute de mii obligaţi la ex(jd. feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară. Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" . Moisei . Trisnea. autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. superioare. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. Iuliu Maniu. bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. . episcopul de Oradea. temporar. s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat.VlAE sEPTE.

Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu. cu ştirea conducerii superioare a ţării. Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. nu a fost împlinită decât parţial. a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină. diplomatice). De altfel. sub diferite forme. Dar totul era prea târziu. altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu.St. în ultimă instanţă. cât se putea şi cum se putea atunci. în plină desfăşurare a războiului antisovietic.ro 242 . ele reînvie. şi aceste exemple semnificative. dar toate având acelaşi scop . M.mondializarea" . începând cu anul 1 941 . drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938. Hitler declara că Dictatul de la Viena. Astfel. din 1 940. Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german.cimec. a considerat hotărârile Dictatului de la Viena. .C. este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. la timpul potrivit. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian.R. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite.dezagregarea. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen. din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti). Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace. în subsidiar.muzeubt. folosind ca pretext "europenizarea " . cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei. la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa.ro / www.S. ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944.. Cauza naţiunii noastre. din perioada dată. prin mijloacele avute la îndemână.ea prevedere sau de a obţine. La 7 mai 1 946. unele mai voalate (rafinate. Totuşi. şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est. subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român. Franţei. Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei.S. a naţiunii române.pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944. fără nici un vot contra.R. din 30 august 1 940. Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă. federalizarea României. a Basarabiei. şi U. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie. pentru eliberarea. Mareşalul. www. lichidarea statului naţional român unitar.A.M. Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii. S. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P.. nu mai avea nici o valoare. părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa. sub comanda mareşalului Ion Antonescu. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania .U.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism. a intereselor noastre naţionale. Desigur.

III.ro .ro / www. CIVILIZATIE .CULTURĂ ' www.cimec.muzeubt.

ro .cimec.ro / www.muzeubt.www.

in realitate.culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică . Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii. relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole . altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti.ro .Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular.muzeubt. MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale . dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş. Segmentul de cerc. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează. marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec. Secolul XV. .re dată altfei. Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale.XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare. de la popor la popor. Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca. Gh. tipic arab. realitate căreia in Moldova sec. intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea. al receptării. depăşind frontierele Asiei Mici.cimec.XV-XVI. . este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv. secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www. s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic. Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman . Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale.dr. spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional.ro / www. boltit deasupra intrărilor moscheilor.

asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi. la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. Bslf. vol.ro / www.295. se colportează modele. aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf. 1931.ambele evocând Tn perimetrul vast.. bijutierii din lzmir şi Istanbul.unul creştin şi celălalt musulman . Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu . fără hotare.l. Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia. Bucureşti.). ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana).cimec. Ionescu. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului.1 466. zugravii de la Athos etc.mai mici . p..de deasupra pronaosului.XI-XII . Segmentul de arc boltit al uşii de intrare. Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu. realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental. de la biserica mănăstirii Cozia.muzeubt.IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. Cu obârşii in bisericile armene din sec.281. Distincte.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia. specifice bisericilor din Caucazul sec. Ionescu. a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri . Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase. www. Academiei. făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia. 1963. acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului. kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed . De o eleganţă fantezistA.cit. apoi Tn Moldova. panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor.Muzeul Judeţean Bototanl ţări române.l. vol. influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale . op. se asociază torsadei. VAienii de Munte.lcinli kiosk . Acestor influenţe istoricul de artă G. cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena. Se comandă şi execută comenzi. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis. la limita de nord a imperiului otoman. p. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu.intre 1 463-1471 etc. Tot din aceeaşi ambianţă. Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu. Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici. Ed. ' Gr. împărţind suprafeţele exterioare in două registre. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin. Şiraz şi lspahan. ' B.ro 246 . din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie.

Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului. Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594). Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică.ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului. precum şi traiectoria peregrinărilor acestora . predispus la asimilare şi fusiune. dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă. Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar . XVII I . impresionante prin proteismul semnelor ornamentale. Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative . maxime în epoca fanariotă .XI-X I I I .XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului . prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă.ro 247 . Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu . Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu .muzeubt. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman . prin formaţia sa intelectuală.cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale.XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor.indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul .XVII un areal adecvat acestei influenţe. Acelaşi transfer.ro / www. Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey.drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis.temeinic legat de spaţiul sud-est european. de către ctitorul . Sec. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec.mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii. Analizând obârşia.mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec.abandonate. în timp ce turcismele sec.XIX. de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec.cimec.în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750). În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii.Orientul.intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii. Comerţul cu Orientul. pentru a fi după 1821 total .sec. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii .cu pretenţii de exclusivitate şi monopol . I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec. De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast. Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc.era www. prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna .nu atât prin amploarea influenţelor orientale. semantica şi valoarea estetică a acestor motive. cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic. XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil.fost în tinereţe ostatic acolo. Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale. este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş.

a broderiei religioase indeosebi.106. Kesareia.44. Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă. 5 Ana Oobjanschl. lzmir.româneas� in acest interval de timp. zerbaful sau atlasul <ldiba. Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. Al. Al. VIctor Simion. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n .Muzeul Judeţean Bototani predominant. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române. Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii. Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in . XIV (1 970). nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi. VIctor Simion: Art. divanurile sau mesele. kamhaua adamasca.laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor .335-388..muzeubt.t In epoca lui Vasile Lupu. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei. Aveau căutare covoarele de Brussa. florile. Ed.Dacia".erau şi ele frecvente. Etichetate otomane in mod impropriu. Eugenia Neamţu. p. altele direct din Istanbul la date greu de precizat. lspahan.cimec. Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul. nr. Şiraz. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă.privilegiul aceleiaşi elite . Bucureşti. a pietrelor de mormânt. Meridiane. cele persane sau din Siria. 1 . sau in alte zone ale perimetrului balcanic.Tşi fac .cit. repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte. Frecvente erau ţesăturile turceşti. p. prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică.stagiul" in Serbia. 1979. Ana Oobjanschl. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. M. Covoarele . Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec.ro / www. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său . XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta . p. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz. www. Dată fiind situaţia lui politică.Studii şi cercetări de istorie veche". Konya. ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii. in reliefurile de lemn stucat. pe argintăria laică sau cea de cult. în sculptura decorativă in lemn. Andronic. 1 (1968). Cumpărate in urma deplasărilor. Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini. op.ro 248 . intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor. vrejurile vegetale de pe strofe. Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. Tn diferite grade de stilizare frunzele. Inrudirile sunt vizibile. .XII-XIV de la Ecimiazin. o influenţă oarecum generalizată. p. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . . covoare etc. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec. 1 5S1 68. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase. Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn .imperiul otoman. acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. e adevărat in grade diferite. intre acestea textilele aveau prioritate. ' Cf.

coridoarelor" acestora. ' P•ul Petrncu.S-1 1. caucasiens. Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie. 1 (1890). Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean.ro 249 . vol.48. p. Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. www. persans. în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale. Ed. p. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf.l. Meridiane. qp. Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane .preponderent geometrizate . magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive.folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I .En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens.s-46. ' Cf. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute.cimec. p. Bucureşti.de ce nu .Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli). Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor. pe baza unei minu�oase documentări.102... entrelacurile). Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: .muzeubt. profesorul G.ro / www. 1971 . Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic. Meridiane. să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le. implicit a 8 .a istoriei civilizaţiei umane. G. pomul vieţii. Bucurefli. 1987. arabes et ottomans. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului.. motivul tanga.XII. crucea vegetalizată. a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi .ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. serialul rombului. RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern... La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. Motfve �tlve celebre. r. Salt. vasul cu flori.şi bizantine (bandourile IX-XVII). qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot. altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec. devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului. Ed. Sever Mureşanu. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec. doar ca valori estetice. din păcate exclusiv de bibliotecă.n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In ."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună. ca şi in epoca lui Vasile Lupu.clt..

Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate. Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic. concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri. . De fapt.Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0. Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul.97. aceste influenţe . Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului.1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate. arată etnografii. Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic. Viena. influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine . Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici. 1 7 . l a noi.cit. lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori.. 1947.clt. ilustra�a nr. XV-XVII. 10 11 · · Pa � � Petrescu. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie. .61 -63.cimec. prin meşterii din Transilvania. piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă.muzeubt. Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei. VIctor Simion. rombul deosebit de frecvent ..ro . Ana Dobjanschl. unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare . al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu.ro / www.încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare.XV-XVI I). sculptură decorativă şi argintărie . O admirabilă căţuie cu mâner. orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia . . S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare. evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec. 1 . p. Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă. p. . : • . Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ. Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre. avea această semnificaţie. celălalt filon occidental. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol . la răscruci de istorie şi de irnperii.cel al fuziunii influenţelor. Spiritul baroc al artei epocii lui V. Deşi târzii. " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec.efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic.detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii.fireşti în astfel de confluenţa .medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _.. când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură. op.adevărate permanenţe veneau niai rar. _ echilibru est-vest. op. El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde. . nealterate de trecerea timpului. Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre . ale soarelui . ln ultimă instanţă. 250 www.valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V.

(Toporăuţi). AsPect. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor. . imbatabilă. XVI I . rusticizâAdu-se.ro / www. ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum.ro 251 . mai degrabă teoretică. sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec. mai bine zis al Influenţelor acestora. . lipsa materialelor de calitate etc. Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite. de-ale noastre. Treime (Buhalniţa). . Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V. frecvent. la intrarea în pronaos . Se .muzeubt. operate asupra edificiilor din sec. Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii.Solca ( 1 6 1 2-1620).. Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www.Suceava sau Budeştii de Jos·-:.u l este vizibil la bisericile Sf.a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc . Ilie .Transilvania . Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia. tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă .le socoteau. . unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia .XV-XVI . Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec.XVI I . cea a mănăstirilor Burdujeni . pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari .i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi.XVII moldovenesc. Mai pretenţios. firesc. Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi. dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi.cimec. Analiza acestor elemente gotice este dificilă. marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel . Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos . dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia .generală în sec.simpli imitatori. O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V.în raport cu generalizarea. Sf. plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate.. Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului.XVI I .ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult . Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia). eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol.toaţe din sec. ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt. Sf. Dumitru din Orhei.în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea.primul stil al arhitecturii naţionale. presupunând inână d e lucru specializată. a fracului occidental.intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios).

Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani. lnstllulul de . o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau. chiar eleganţa origi­ nară.cel oriental . de un gotic denaturat. 1 664). Sf.ro 252 . el este o copie aidoma al aceluia anterior. Este cazul uşii de intrare in biserica Sf.Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani. reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy. Lupu. Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf. Mihail şi Gavril din Paşcani (1664).35. excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. Scânteia (Sf. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf. Balf.muzeubt. Roman (Sf. Dumitru din Orhei (1638). Voievozi .Siret (1 672).laşi (1 634). o răstălmăcesc decorativ.1 636). Sf.construite in incinta mănăstirilor .cimec.imigrar la noi. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată. servind ca trapeze. viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice.discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn. săli festive etc.Marvan•. Mihail şi Gavril). in edificii/a epocii lui V. fncercănd s-o redea.XV-XVI. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează .1 637). le fac greoaie. fenomenul rusticizării lor. unde meşterul-sculptor a intercalat .curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. 1933. Sf. marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea. Ioan Botez�torol . Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu.anterioară . Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei. Sf. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare. Ilie . Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca.le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima.a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA.te grafice . ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit .de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului.laşi. La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită. destul de bine lucrată . G. Sf. Galata etc.ro / www. Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea . Dragomima (1 609).Toporău� etc. impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete .de la Şerbeşti (Sf. Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629). www.străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos.lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi.. in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos.total inadecvat in ansamblu. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. portalul. atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana. Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . 1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie.a mănăstirii Dragomima " Cf. Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului..dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci. Sf.deşi nu in aceeaşi măsură . Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice . Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. Mutaţii similare . Sa va. Onufrie . p. Sf. Sava . Gheorghe . asociind-o unui pitoresc ieftin.stângaci sculptate in piatră.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal. Buc:urettJ . Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară. · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . " RaporWe. două flori . General. Blftrlclle moldovetlef1/ din v. Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale. ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare.

Terminată cam odată cu biserica. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda . Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui. La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora .adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870.ro 253 . ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor).practic aneantizându-le. precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a.a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung. Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială. pe parcursul acestora. . aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate . pe pământul Moldovei. Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V .dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior . cu baze şi capitele pătrate. o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică.construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor. indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului. intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. cele ale lui V. provincial. tergiversat până in 1 961 . dispusă de altădată altfel. Sa/a gotică a Trei lerarhilor .ro / www. Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente. Lupu numai la arhitectură. laşi) . luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali. Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină. Sala spaţioasă. conceput intr-un gotic viguros.Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia. nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . .muzeubt. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www. Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor. Modelele puteau veni şi din ţară. Celelalte aspecte. ridicate de meşterii care realizau in sec. sală pentru adunări oficiale . Lupu vor fi mai elegante. putea constitui un exemplu. El va fi reluat târziu.cimec. pregnante.civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud. a unor motive decorative. planul minuţios ridicat fiind respectat riguros. ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată.XV-XVI şi mai târziu. Aceeaşi eleganţă a ogivelor. contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII . ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali. semicircular.proprie multor săli capitulare .

Meridiane. un flux ornamental copleşitor. . VIctor Simion. integrarea ei într-un complex decorativ. p. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc. Bucureşti. ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o. Ed. Lupu. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa.ro / www.XVII. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu. .XVI I . Ana Dobjanachl. www.. fie şi sporadice. Dacă nu era german . libertatea de 16 mişcare a personajelor. prin impresia de opulenţă. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec. Preeminenţa până la exces a ornamentului . sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec. Lupu. un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol). a identificării originii motivului floral (în occident. p. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului. maler. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec.însăşi configuraţia barocului. în mod tranşant. * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta. Am adăuga penetraţia psihologică. Analiza acestui aspect .re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V. După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor. o adevărată. copleşire cromatică şi permanentă mişcare . Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. peste un secol şi jumătate. Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V.limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională.ro 254 .deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie .devine marca distinctivă a acestui curent de artă. O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. Hieratismul elevat. Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă. oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma.muzeubt. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit.55-56. în pictura de icoane etc. stucatura. somptuoasă sărbătoare a culorii.cimec. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului. chiar bătătoare la ochi. rafinamentul aulic.XV le corespund. Dacă problema delimitării. " Cf.Trei Ierarhi. coloritul viu dar echilibrat.clt. cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . simbolismului metafizic. radicală discrepanţă. " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN. 1979.Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf.în speţă a decorului floral . noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7. op. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară. cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe.XVI I.se întâlnesc şi fu:z:ionează . mutatii la finele sec.61-62. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană.

O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat). www. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată .procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul.·a splendidelor exemplare de Beauvais. diferenţa de planuri .bujorul. poală de icoană etc. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă. Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor .luate separat . Oricât ar fi de orientalizată . Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan .ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. crinul etc. cu discreţie.67. inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. chenarul . • * " Ana Dobjanschi. elemente arhitecturale) procurând iluzia celei. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic). Bordurile ample. realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică. de a treia dimensiuni. Victor Simion. Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit .familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia. 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor. de o mare frumuseţe decorativă. Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională.ro 255 .în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. p.prin suprapunerile decorative de perle . Lupu se remarcă o bordură lată. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V. Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare.. laleaua. XVI I . sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei.ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa. în sec. cele două lumi ale decorului. din sec.cimec.al fiecărei broderii.pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale. Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. fie ea dveră. chiar fuzionează întrezărind un posibil. al apusului şi al răsăritului. determină o diferenţă de planuri. Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii. se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje. trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine .cit. op.ro / www. unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale.muzeubt. Arras sau altele.cea a tapiseriei occidentale .brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale .brodat într-o alta. se întâlnesc. se întrepătrund. autorii broderiei au reuşit să sugereze. format doar din duetul inscripţiei. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. nou stil . Primul element care reţine atenţia este bordura.XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni . rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament. mai vechi.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire. Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei .prodigios flora! .

Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale. Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase . www.XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume .42-43.VI. Prestigiul argintăriei occidentale .Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . lucrare la laşi. Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca._ ec. situa�a nu ne surprinde avand in vedere . partea 1. Este greu. aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna. Cl/lltorta patriarhului Macarte.104. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec..intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă. plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint. 19 ţomenzile erau numeroase.in speţă ::elei gotice .XV-XVI când piesele de argintărie . " Cf. laşul sec. magnifica cadelniţA in formA de tum . Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor.putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. Ana Dobjanschl.1ntecedentele sec. nejustificat.XVI . p. In voi. din Polonia sau statele germane.era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor). p..era încă imens. 1 976 . candelabru! de la Go/ia . op.Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia.unui atelier local ieşean.dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică .41. in plin baroc european. EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici. Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate . Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu. din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite. " ldem. atelierelor din capitala Moldovei. in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie . in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §. Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep. comandA Tntr-un atelier transilvAnean.muzeubt. voi. VIctor Simion.M.singurul original rămas intreg . convertiti in baroc.ro / www. lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort. Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•. Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. Paul de Alep. text TrlgrijH de M. se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice. Bucurefli. descrise in cunoscutul său memorial. rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin.cimec.20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie. consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. " Cf.cH. in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 .ro 256 . Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense. comentarii la Ilustraţia nr.

" Sever llurqanu.clt. cedase altor maniere şi stiluri.revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu . Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean.clt.ro 257 .Orientul şi Occidentul.pentru spălarea rituală a clericilor . nu intr-un atelier local.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu. Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint . a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului . comentarii la llustJ'a1ia rY. la noi. rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă . a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat. Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură. plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik. Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva. op. 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă. Dominantele gotice. www. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu.. p. in campania de restaurări de după 1 886. " ldem.clt. op.ro / www. comentari i la ilustraţia nr. dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat. 27 " ldem.aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic. Lupu pentru barocul occidental. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor. VIctor Simion. comantarll la Ilustraţia nr. covoare. c:t.97. acestea fuzionează organic intre ele. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie.63. op. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături. Brussa.amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. convertită in baroc.26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e .comentarli la ilustraţia nr. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice..clt.cimec. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală. " Paul de Alap in antologia citati.. " Ana Dolljanachl. realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic. op.muzeubt.24 Tn acest adevărat porto-franco. " ldem.98.92. O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ.1 03.. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint. lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări. op. p.clt. VI.50. in defavoarea aspectului lor stilistic originar. vot.

1 922.554. pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale. ne informează Cornelius Magni. intregului edificiu.. Ca şi altădată.18-21. chiar dacă nu s-ar fi generalizat.muzeubt. p. Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie. consecinţă a influenţei directe a barocului occidental. Maria.cimec.cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . Planimetria Goliei. montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt). ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne. Merldi-. voi. Elansând intregul edificiu. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune. Vasile Lupu care-şi măritase fiica. Din păcate. faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului . lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. . op. de a impresiona. " ldem. p. Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec. dominând pereţii exteriori. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec..de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez. in interior. un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii .integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani. Ed. p. op. p.cit.cit. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf. el va fi adaptat însă. XVI I .cit. secretă şi compensativă.cel puţin de figuraţie..17. Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie . Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. . Ca arhitectură şi plastică decorativă.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare.ro / www. Petru şi Pavel din Cracovia. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine. exigenţelor cultului ortodox. după un Radziwil. nu străin de dorinţa. dacă nu de esenţă . Gustul pentru fast. " Nicolae Sablu. aulică. Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu . aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase. Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova.ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I . in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă. . Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri. " Comellua Magnl.212. Sculptura baroci tn Romlnla. Bucul'eftl. in favoarea unui nou accept al grandiosului.Muzeul J. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii. www. ed.ro 258 . Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec. Prin această nouă înfăptuire lucrată. " Martua Karpowlcz.XVII polonez31 • .VI.udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V . masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită. cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic.

ro / www. Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor. Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi .muzeubt. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra.organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi.ro . pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin. pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate. susţin energetic ideea de mişcare. la rândul lor. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. fiecare din ele. Este o reeditare a acestuia pe sol românesc.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor.cimec. ele vor fi reluate. din vârful acestora de­ vin un triumf. Exemplu de armonie şi echilibru. Acestea se înscriu. panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare. stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I . între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară. Tncadrate. Volutele frunzelor de acant se ridică. flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei). de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor . mai sus. Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române.toate înconjurând de jur împrejur edificiul. Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1). Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. ctitorită în 1 655 de Gh. într­ un arc semicircular . pâlpâie sau izbucnesc.o arhitravă de origine renascentistă. se răsu­ cesc ca nişte flăcări.

ro / www.F.Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G. Macarie www.ro 260 .cimec.muzeubt.

şi . la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: . · www. Florea Bobu Florescu.cimec.Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata). O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată. cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna. Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc. Tn partea a 1 1-a a lucrării. 61 ani Tn 1988 .Ceremoniile la logodnă şi nuntă". Culeasi de la Amilinei Maria. Nunta era prilej de sărbătoare.Despre datinile moldovenilor". Descriptio Moldaviae.Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea).nu vă adunam la casa mea". I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir. t i. . Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori. Din acel moment se ştia in sat. miercuri sau vineri). Din partea viitorului mire.. Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL.c distinct. .Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit. Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: .ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti. · Familia ca nucleu al comunităţii săteşti. 1-2/1995.familiej. atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii. practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere. căsătorie şi înmormântare.Despre înmormântare".. ' De la AvAdinii Maria. în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX.ocup.ro . Hudefti.. obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de . · . ' De la Âlnălinei Maria. Atunci. . că fata era pregătită pentru măritiş2.ro / www.muzeubt. un. Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir. era să aibă zestrea terminată. 63 ani in 1 988. ne vorbesc . cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului. Hu de."4 La fel ca şi la peţit. era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni. dacă ajungeau la o înţelegere.au.. stabileau pentru joi sau duminică seara. • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe. Fliminti. inainte de inceperea logodnei. LOGODNA.IQ.

ro / www. bariz. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii. căteva femei şi peţitoarele. Atunci avea loc. Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei. Gh. Darabani. După ce tre�au şi acest prag. mirele trebuia să aibă cumpărate voalul. nr. au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele..lmi place. in toamna anului 1 925. năframa şi batistele vomiceilor. din fostul judeţ Dorohoi.declarat". pe ochi negri s-a spălat. La sfârşitul logodnei. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). de către mireasă. dacă ii place de băiat. O astfel de .că nu veneam la casa asta". . Gh."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. Gh. Dorohoi. că nu adunam atâta lume la casa părinţilor".Al nostru cinstit şi mândru împărat. ln toată această perioadă.6 .Oraţie" de nuntă.34 din 1 5-31 ian. druştelor. aveau texte diferite. a fost culeasă de Gh. Bună ziua. soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA. 1 Octombrie.Da".Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul).muzeubt. timp in care erau terminate de brodat cămăşile. ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. La 2-3 zile după momentul croitului. Filiala Botoşani. joi de dimineaţă s-a sculat. Logodna dura 4-5 ore. 1926 (. croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră. Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria.cimec.ro 262 . să fie purtată pe mână. Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit.. XXV. logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea. la ceremonie. Vornicescu. fata răspundea: . Tn cadrul ceremonialului. la logodnică. ca acoperitoarea de cap dăruită de mire. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. răspundea el. până la nuntă. 1925").Albina". Periodice.Muzeul Judeţean Bototanl . . La croit. legalizând astfel logodna. La aceeaşi intrebare. tinerii erau logodnici şi logodiţi. In jud. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic. veneau soacra mare. bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. Vomicescu.. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă. la o nuntă de pe malul Prutului. CROITUL. care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare). dintr-un sat pe malul Prutului. aveau loc pregătirile pentru nuntă.Oraţia de faţă. Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni. bertă). Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat. care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. logodnicii mergeau la Primărie la .oraţiile de nuntă". . in unele sate ale zonei Botoşani. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic. Era obiceiul. ' Arhivele Naţionale. Hudefli. www. Pentru mireasă. . cu muzică de scripcă. la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat. ln fiecare sâmbătă seara. Să pofti� la nunta noastră.

Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat. mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei. Neculai Cojoc. satele cu fetele Şi înspre apus de soare. Să scoatem această floricică din pământ. Coşula. să crească." .ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară.muzeubt.Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe. Şi să întindeţi covoare. ' Oraţie culeasA de la Vomic. Faţa albă şi-a spălat. Să nu se mai ofilească. La casa părinţilor miresei. cu coarnele cănite. Călări pe şase armăsari. comuna Copălilu.. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . Generali de lângă mare."7 După ce o cere pe mireasă. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. să intrăm în pridvoare. 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. Atunci socri mici. să înflorească.ro 263 .ro / www. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească. de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm.cimec. ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm. www.Căci . dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji). ori floricica ne-o daţi. feciori de generali. dealul cu florile. cu floarea nescuturată. Iar de când ne-a zărit pe noi. ori de noi nu scăpaţi. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei. S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. Şi-a vânat cerul cu stelele. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat. Cu roua neluată. 1986.. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri. cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. .

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .

Muzeul Judeţean Botoşani

' De la Avidănii Maria, Flămănzi, 1986. 1° Culese de la Michiu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, Tn 24 martie 1 988. 11 ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

266

ACTA MOLDAYlAE MERIDIONAUS

miere.

Mireasa coboară din car, şi este primită de soacră cu bucăţi de zahăr şi cu O frumoasă " Poftire la masă" a fost culeasă la Tudora, 1 2 in 1 988: " Bună sara, La dumneavoastră cinstiţi nuntaşi, La această bogată masă Vă roagă socrul cel mare Şi soacra cea mare Care-au pregătit mâncare, Să luaţi să vă ospătaţi, Cu de toate să vă-ndestulaţi Şi de cumva socotiţi, Dumneavoastră, nuntaşi cinstiţi, Că bucatele-s otrăvite, Voi gusta eu inainte

Şi-i lua o găluşcă Făcută de-o druşcă, De trei zile fiartă Într-o oală spartă, Cu ate legată. " 1 3 După servirea mâncării, urma ÎNCHINATUL PAHARELOR. Vomicul aducea un castron de lut cu apă, ca naşii să se spele pe mâini. Apoi mireasa punea la gâtui naşi lor câte un ştergar frumos, cusut cu flori, in timp ce vornicul striga: " Să trăiască nuna cea mare Că frumos ştergar mai are."1 4 sau "Tare bine i se şede Cadrului cu frunza verde Şi poienii cu stejari Şi nânaşei cu şterg ari " . 1 5 Vornicul trecea apoi cu un castron pe la nuntaşi, începând de la nuni: .Domnilor nuni, să vă fie de bine Să vă trăiască finii şi să înflorească ca măslinii Eu din partea mea le dăruiesc O sută de ani de viaţă Să-i trăiască cu dulceaţă Ani, le-aş da şi o mie Dar imi mai trebuie şi mie Domnii nuni să se caute prin buzunare Ca să-mi deie şi mie, câteva parale".1 6
" Vasile Ungureanu, .Pe sub poate de pădure" , folclor din comuna Tudora, editor Centrul Judeţean al Crea�ei Populare Botoşani, 1 998 , p.67. " ldem. " Culese de la Michlu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, 1 988 . • • ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

267

Muzeul Judeţean Botoşani
Banii strânşi reprezentau ajutorul dat de săteni, tinerei perechi. După ce erau număraţi, erau legaţi într-o batistă şi puşi în sânul miresei. Naşa îi lua voalul miresei (..o deshobota") şi-i acoperea capul cu un ştergar sau cu o batistă albă în .trei cornuri", sau cu un bariz, ca semn al trecerii ei în rândul femeilor măritate. O parte din piesele care apăreau în ritualul nunţii tradiţionale, aveau o anume semnificaţie: - Voalul miresei - era semn de castitate - Zestrea semnifica belşugul, dar şi hărnicia miresei (care apare şi în versurile pentru momentul PEŢITULUI): .Du-te mamă şi peţeşte, Unde-i vedea culmea plină. Unde-i vedea culmea goală, Să ieşi mamă din casă, Acolo-i lenea cucoană." - Colacul pe care mireasa îl rupea deasupra capului reprezenta fertilitatea. - Năframa pusă de mireasă în brâul mirelui, însemna statornicie şi faptul că mirele îşi asuma responsabilităţi de viitor soţ şi tată în viaţa de familie, dar şi dădea dovadă de maturitate în colectivitatea soţului. - Toiagul, ştergarul şi plosca erau semne de recunoaştere a vornicului ce conducea nunta. - Batistele vomiceilor distingeau dintre flăcăi, pe cei desemnaţi să cheme sătenii la nuntă, să scoată zestrea miresei din casa părinţilor ei şi să o ducă la casa mirelui, să stea tot timpul nunţii în preajma mirelui şi a vornicului. Şi-n alte zone apar piese-simbol: .Creanga de alun, ca semn de fertilitate; Baltagul, atribut simbolic pentru nuntă şi alte ocazii festive în Bucovina, semn distinctiv care capătă funcţii sociale şi de prestigiu şi Plosca de lemn, ca recipient pentru ţuică şi vin." 1 7 Tn cadrul obiceiurilor de nuntă al aromânilor din Dobrogea, se folosesc de asemenea piese cu profunzime simbolică. . în momentul în care mireasa păşeşte în casa viitorului ei bărbat, i se întinde sub picioare o pânză albă pentru ca viaţa în casa cea nouă să-i fie curată