www.muzeubt.ro / www.cimec.

ro

Redactor coordonator: Ionel Bejenaru

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTJCĂ, CIVILIZAŢIE, ARTĂ, CUlTURĂ, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani "Hierasus "fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

ISBN: 973-8053-04-8

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

Editura "AXA" Botoşani 1999 Director Coriolan CHIRICHEŞ Consilier editorial Gellu DORIAN Tel. ·031 519967; Fax 031 532584
-

Muzeul Judeţean Botoşani 1 ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS
I 1999
Redactor coordonator Ionel BEJENARU

Volumul de faţă include teme de ISTORIE, MEMORIALISTICĂ, CIVILIZAŢIE-CULTURĂ, NOTE. COMENTARII. IDEI, vechiul anuar al Muzeului Judeţean Botoşani, .Hierasus", fiind rezervat exclusiv ARHEOLOGIE!

Editura AXA Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

I.ISTORIE

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875 c. 1950. Consideratii introductive
,

Dr. Dan PRODAN Tn prezenta contribuţie îmi propun să analizez cauzele, caracterul, motivaţiile, evoluţia şi finalităţile preocupărilor şi studiilor de turcologie din România, în perioada 1875-1950, cu privire specială la activitatea didactico-ştiinţifică a turcologului german Franz Babinger în ţara noastră (1935-1943), şi să formulez concluziile ce se impun. Tnsă trei precizări trebuiesc făcute de la început. Tn primul rând, o astfel de abordare nu poate fi concepută şi realizată fără analiza aceleiaşi categorii de preocupări istorice din perioada anterioară, 1878-1918, adică de la cucerirea cu arma în mână şi recunoaşterea oficială europeană a independenţei de stat a României până la realizarea Marii U niri. Această conduită a fost impusă de faptul că majoritatea categoriilor de preocupări de orientalistică­ turcologie din perioada 1918-1948 au debutat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul celui următor, că unii orientalişti-turco/ogi români şi-au desfăşurat activitatea ştiinţifică-didactică în ambele perioade, că au existat unele proiecte didactice universitare orientalistico-turcologice vehiculate mereu post 1878, că anumite cerinţe şi norme ale cercetării istorice orientalistico-turcologice s-au impus la finele secolului al XIX-lea, că unele instituţii ştiinţifice de cercetare a istoriei Europei central-sudice (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale) au fost înfiinţate în ajunul (1913-1914) declanşării Primului război mondial, că anumite idei şi concepţii, favorabile sau opuse unor realităţi sau deziderate, odată intrate în mentalul individual şi/sau colectiv, se schimbă greu sau deloc etc. Tn a/ doilea rând, nu pot fi studiate preocupările româneşti de turcologie din perioada 1875-1950 fără a face referiri la contribuţiile de arabistică, iranistică, ebraistică, sino/ogie, mongolistică etc., elaborate de cercetătorii noştri în intervalul temporal amintit şi aflate în strânsă legătură cu cele de turcologie. Am considerat deci necesar să subliniez existenţa în România, în perioada 1878-1948, şi a preocupărilor de arabistică, iranistică, ebraistică, sinologie, mongolistică etc.. a raporturilor acestora cu cele de turcologie, în cadrul sferei cuprinzătoare a orienlalisticii. Pentru a preciza locul şi rolul turcologiei în orientalistica românească în intervalul temporal anterior amintit, a ilustra conexiunile ştiinţifice-de cercetare şi didactice-formative dintre orientalistică şi turcologie, a argumenta atenţia deosebită pe care am acordat-o ultimei dintre ele, am introdus şi am folosit binomul relaţional orientalistică-turcologie.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

7

ro / www.www.cimec.muzeubt.ro .

Pe de altă parte. Paris.1-49. Relnward. Accepţiunea geografica-istorică dată termenilor sinonimi orientalistică (studii orientale) sau orientalism a evoluat în ultimele patru secole. Adrien Malsonneuve. obiectivele. reorganizarea şi redimensionarea activităţii ştiinţifico-didactice de studiere a "Orientului". Paris. Gustave Dugat. comerciale etc.p. no. anumite aspecte devenind inadecvate iar unele conotaţii fiind amendate de trecerea timpului.N.Revue de I'Ecole Nationale des Langues Orientales" (lnfra abreviat: . Said5 .L.Orientului. New York.P.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS * * * Definirea termenilor orientalistică şi turcologie şi punctare� principalelor momente din evoluţia acestor discipline istorice vor contribui.2 voi. Hiver 1963. şi subi. · 1978 (370 p). Tn . E. de evoluţia situaţiei politico­ diplomatice internaţionale etc. 5 www. Aceste noi evoluţii i-au determinat pe cercetătorii fenomenului orientalistic. diversifica şi individualiza în veacul următo�. să afirme că în anii 1 950-1 970 orientalismul (studiile orientale) trăversa(u) o perioadă de 1 Yves Thoraval. pp. finalităţile etc. 'Edward W. pe de o parte. în cadrul mentalului colectiv etc. ' Andn!J Mlrambel. pag. în special după Primul război mondial.c/1. OrientaHsm. precizarea locului şi rolului primeia în evoluţia celei de-a doua.cimec. Tn seccilul al XX-lea. caracterul. passim. Bucureşti. L'orientalisme en crise. la o rapidă şi precisă familiarizare cu problematica prezentei contribuţii. ediţia 1-a. pentru a denumi studiul. op. dar deschise interdisciplinarităVi. al Orientului 1 (Apropiat. subcap. Histoire des orientalistes de /'Europe du X/1-e au Xtxe siedes. Conotaţiile şi semnificaţiile academice (didactice şi ştiinţifice). Westem conceptions of a Orient."). de statul unde apăreau şi se dezvoltau preocupările de cercetare a . în Europa. 44.O.D. Sald. .ro / www. Această redefinire a identităţii orientalisticii a fost impusă de: dezvoltarea continuă şi afirmarea plenară a ramurilor orientalisticii (studiilor orientale) ca discipline de sine stătătoare. semnificaţiile termenului orientalistică (studii orientale) au suferit importante redimensionări. Crts/s.Today [anll 1970) an Ortentallst is'tess likefy to caii himseff an Oriental/si than he waa almost any time up to Wortd War 11 [compl.Diogene".R. autorul a mal afirmat el: . Paris.) " . pp. pp. Ed.ro 9 . Orientalisticl. Anwar Abdel Malek3 . în funcţie de: nivelul dezvoltării istoriei ca ştiinţă. 'Anwar Abdel Malek.1/1964. traducere.243. Galllmard. numit de către istoricii acestei categorii de preocupări şi "secolul orientalisticii". in Dicţionar de civilizaţie musulmani. Jules Mohl. evoluţia. în ediţia .. Mijlociu şi Tndepărtat) . Andre Mirambel4 sau Edward W. motivaţiile.92-1 10. din acel stat.muzeubt. 1997. In . Ed�ura Univers Enciclopedic. Said. 103-104.E.revoluţionară" din 1 791 . Ed. preocupărilor româneşti de orientalisticli-turcologie. adaptare şi completlri de Nadia Anghelescu. vor permite conturarea şi fixarea unui termen istoriografic universal de comparaţie în legătură cu originea. 1 868-1870. de prezentare şi reprezentare a acestui spaţiu geografica-istoric în mediul academic şi livresc. pp. 2 voi. Orienta/isme d'hier el d'aujourd'hu/. Pantheon Books. Ed. nr. militare.W. diplomatice. Permanenta raportare a istoriografiei orientalistico-tureologice româneşti la cea universală permite atât sublinierea influenţelor reciproce dintre cele două entităţi. de interesele ştiinţifico-didactice u niversitare şi poJitice. sau de popularizare în mass-media. cât şi. 1 879-1880. literara­ mentala-filosofice şi politico-militaro-"colonialiste" din secolele XVII-XVI I I se vor amplifica. Vingt-sept ans d'hlstolre des tjtudes orientales: Raports fa/les il/a Soc/tj/6 asiatique de Paris de 1840 il 1867..1-29. 53.' passlm. Termenul orientalisticli a fost inclus oficial în Dicţionarul Academiei franceze. Paris. profundele transformări politico-militaro-colonialiste pe plan mondial (mai ales după 1 945).

00 · · · · · · . East and West.cimec.S. din lumea islamică etc8 . Mohammed Arkoun. n-rs 13-1411 985-1986. 1 949. Paris. berberistica. religia etc. subintitulat sugestiv "L'Orientalisme. 537 . As others see us.Lewis.". a izvoarelor istorice locale. Evident. Jarnes Eddine Bencheickh. J. numeroase populaţii şi popoare şi aceste realităţi şi evoluţii etnice concrete au impus. Portugalia. lnterrogations".41198 1981 (in arabA). mongolistica. Postface. 'Abd an-Nabi lstlf. Maxime Rodnison.-C. militare. nordul Africii de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie9. caracteristici determinate de însăşi evoluţia orientalisticii ca disciplină istorică.Comparative Civillsation Revlew". Discuţiile şi analizele generate de acest "bilanţ provizoriu" s-âi:J amplificat. in . Ghassan Salame. în secolele XIX-XX. Ed cA. demografice etc.". In .".S.M. in . Islam. Mohammed Arkoun. voi. 75-1 06).1 77-180). Mutuals perceptions. Roma.).1/mars 1 984.A.I. dimensiunea "geografică" a termenului "Orient" au variat de-a lungul ultimelor trei-patru secole. L'oriantalisme est-H theoretiquement speciffque? A propos des interpretetion sur la revo/ution iraniene (pp.2/juin 1980.1971 . Paris. Conditions d'une reflection sur /'islam arabe (pp. Alain Roussillon. Le Fescination de /'Islam.A. caucazologia. literatura.nr. 1978. pens6e islamique. arabistica (islamistica). 1973.32/octombrie 1 981 (in arabA). Paul Vieille. Vatin (ed. sociale. Gilbert Grandguillaurne.".pp.50/ ianuarie-martie 1 990 al periodicului "Peuples Mediterraneens 1 Mediteranean Peoples".221 -228.A . cit. • Acest numAr special cuprinde urrnA1oarele studii şi articole: Femard Khosrokhavar. 1 63-170). mai ales.".".O. nr. op. Lee. 1 974. Presentation (pp. cultura. L'Europe el 1'/slem. J.'a. Pa1ai. Tn .ro 10 .· · Ibidem. Connalsance du Maghreb. de-a lungul ultimelor 1 01 2 milenii. Langages arabes du presant. S. ideologico-religioase. economice. Dessaprendre l'oriantalisme. Orianla//stes 6condults? Oriantalistes reconduits. Gordon Pruett.. 1 980. 1 71-176). www. 1 1 5-1 20). [Mohammed] Arlcoun and authanticlty (pp. de reper. popoarelor şi populaţiilor din amintitul spaţiu geografic. Muhammed Arkoun. M. ldem . Abdei-Kebir Khatibi.56/octombrie 1983 (in arabA).". XXVII. indigene din "Orient".Q. amintesc doar un singur exemplu. pe o arie geografică atât de întinsă au trăit.3-6). civilizaţia.L. sciences soc/ales el colonisation.. Orientalistul italian Michelangello Guidi a definit orientalistica în anii '40 ai se­ colului al XX-lea.Bucarest.107-1 1 4). Oriantalisme et contre-orientalisme. Oriantalist tourism (pp. 1 21-148). Berque. Robert tl. culturale. n-le . nemijlocită.1 49-162).A.M. indianistica (indologia). Hlsham Dja�. 92. sinologia. The escape from the seraglio: aniHJrientalisic trends in modem -a. Le�es. Discussions sur l'object de l'oriantatisme.411981. 1 983. The Arab Mlnd. Conotaţia şi. lslamlsm (pp. sudul Italiei. Le debat sur l'orientaltste dans le champs inte/lectuel arabe: l'aporia des sciences soc/ales (pp. 1 984. hamitologia. nr. Critlque de la raison islamique.A. 538. orientalistica şi noile evoluţii politice. "Orientul" era intinsa regiune aflată geografic la estul acesteia: imensul continent asiatic (Orientul Apropiat. Beirut. in . Galal ai-'Azm Sadeq. The discurs/ve formation of orientalism (pp. Sicilia.W.23/ianuarie religious studies. Paris.41-58). 1 984. in . Ali Behdad. in . Paris. Oriantalismo. S. Mijlociu şi Extrem). VIII. istoria. Nadia Anghelescu. Aria geografică s-a extins direct • E. p.Muzeul Judeţean Botoşani "criză" a identităţii. De l'oriantallsme {J l'occidentalisme (pp. New York. Nous el l'oriantalisme. 1981 (in limba arabA).. idem. turcologia (despre populaţiile şi popoarele turcice). E. ln acest context.'a. ca fiind un complex de cercetări şi studii. in .59-74). .7-40). bazate pe folosirea direc­ tă. In E. n-le 2.A. referitoare la limba.1 1 0. ebraistica. a inclus 1 2 articole şi studii despre acea�tă disciplină istorică: trecut-prezent-viitor. compartimentări şi specializări în cadrul orientalisticii: egiptologia. Paris. pp. R. la care se adăugau arealurile europene şi africane aflate sub stăpânire şi/sau influenţă directii orientalo-islamică: Spania.Maghreb pluriel". in . Said. L'orientalisme d6soriant6.Q.'a. Maisonneuve et Larousse. • M. ce poate constitui şi obiectul unui veritabil "studiu de caz": nr. XXV.M. Europa Occidentală fiind zona de referinţă. Discours islamiques. p. Hassan Hanafl. . Guidl. in . semitistica. XXXI . iamatologia 1 0• O astfel de clasificare este însă relativă şi incompletă. Du neo-orianta/isme de [Bertand} Badie: enjeux et m6thQdes (pp. idem. idem. Le pur et l'impur (pp. nr. 7 'Aziz ai-Azmeh. Abdolrahman Mahdjoub. in B. iranistica. nr. La tangage del'oriantallsme (pp. găzduite în paginile unor volume de sine stătătoare6 sau ale unor prestigi­ 7 oase periodice de orientalisticii . Case eds. Percy Kemp. L'at1iculation de l'orientalisme.L'orianla//sme tel qu'en lui m11me.muzeubt. Paris. The arliculation of oriantallsm. forme de manifestare şi modalităţi de comunicare. dlscours oriantalistes el pens6e sc/entiflques.".ro / www.

adică "occidentalizata". Moakva. "I. Luând ca sistem sau element de referinţă Europa. Zub. Moskva. p. Haşdeu. nr. 1 985. Astfel.ro / www.un concept [geografico-istoric] integrator: Europa sud-orientală"1 2. "Orientului". monumentele culturii materiale şi spirituale ale Orientului. Pippidi. în mod complex. Astfel. pp. apreciată de unii orientalişti.. literatura.. poziţia geografică "orientalistică" a Europei central-sudice de astăzi a rămas. Acest spaţiu geografica-istoric cuprindea ţările din Asia şi din Africa de Nord.Boabe de grau•. Regiunile de la sudul Dunării inferioare aparţineau încă. filosofia. A doua perloadl a studiilor sud-est europene Tn Romania. · • " B.) !'Occident finit ă Viemne. ţara de la "Porţile Orientului". Peste trei decenii. Said. iranistica.cimec. nr.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS proporţional cu numărul şi "viteza de înaintare" în "Orient" ale expediţi!lor militare. a precizat.ro 11 . criticată de alţii. arabistica.211986. a precizâţ că termenul "orientalism" implică mai multe conotaţii şi s�rnni��ţi( interdepi:tndente î':ltre ele. limba. Mureş. Institutul sud-european. col. istoricul şi filologul B. desfăşurat la Viena în octombrie 1 886.muzeubt. s. 11. începând cu secolul al XX-lea. Această clasificare este totuşi relativă şi incompletă.S. şi vor mai trece câteva decenii până când limita vestică a spaţiului oriental va fi "axa oblică" Marea Neagră-Bosfor-Dardanele-Marea Egee. Notice /u6 au VIl-e Congres des bnentalistes 11 Vi6nne. la cele 'din vestq/ sau "Occidentul" bătrânului continent. Haşdeu. Braghinski 1 5 au definit orientalistica în termeni aproximativ identici: disciplina istorică ce studiază. in . pp. noi "ramuri regionale" Tmbogăţind. In . mais c'est ă Bucarest que debute !'Orient. De /a istoria crltlcl /a crlticlsm. arheologice. zonele sau regiunile din estul sau "Orientul" acesteia trebuiesc raportate. P. indologia etc. delegatul României. Vostokoveden/e.I. Bucureşti. Orientaliştii sovietici N. entre Viemne et Bucarest oscille une zone de fluctuation" 11 . Constantinescu. 722. 641 -M9. respectiv activitatea ştiinţifice-didactică desfăşurată în cadrul academiilor. Bucarest (21 p. 233-244. Tg. idem. "N.1 79/C. (secolele XI-XIX).S. . exegetul fenomenului orientalistic european şi american în secolele XVI II-XX. tânărul orientalist sui-generis român Nicolae Iorga a lansat . făcea parte şi tânărul regat al României. geografic şi istoric. Konrad. Limita vestică a "Orientului" in Europa Centrală a fost împinsă către estul continentului pe măsură ce zonele din centrul acestuia erau "europenizate". instrumentarul ştiinţifico-didactic ar orientalisticii şi extinzând sfera geografico-istorică de manifestare a acesteia. 1 1 55.".l. arta. III. având asentimentul tacit al orientaliştilor europeni participanţi la această reuniune ştiinţifică internaţională: "( . 1 211931.l. Prima accepţiune pe �re o incumbă · acest termen este �O�t'T!ică. pp. Din această zonă în curs de "europenizare". Pour histo/re du premier Institut des atucles sud-est europ6enne. istoria. 1 971 . www. an XVl. 1. In . Bucureşti. asirologia. Sur les �6ments tun:s dans la /angue roumaine. aceeaşi.P. Braghlnski. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale ( 1 9 1 3. 1 1-1211991 . mongolistica. Vostolcoveden/11. voi. cu dublă finalitate: politico-naţională şi istorica-ştiinţifică.S. col.). religia. în contrapondere. A. geografico-istorică cu statut "orientalistic" încă imprecis. a înfiinţat la Bucureşti. 12 Al. voi. le 2 octobre 1886. Andrei . geologice etc. între Viena şi Bucureşti (mai precis cursul Dunării inferioare) exista o zonă . Tn Bo/'şaia Sovet:ska/a Enţildopedlja. în general. etnografia.1 9 1 4)13. 1 963. capitala României. i �nsacrate acestui subiect.R.n. de "occidentalizare". turcologia. la a/ VII-lea Congres al orientaliştilor. economia. pag. "Ramurile naţionale" ale orientalisticii contribuie la dezvoltarea acestei categorii de studii: . La începutul secolului al XX-lea. . 11.389. geografice. Konrad1 4 şi I. sinologia. Edward W.SOS-514. \•� iversităţilor. In Sovet:ska/a /storlceska/a Enţlldoped/ja. egiptologia. "N.V. nr. semitologia. autorul unei recente monografi. Raforml sau declin. p.vatra•.

A treia semnificaţie a termenului "orientalism" este mult mai istoric şi materialist definită decât celelalte două. a completat autorul. W. referitoare la populaţiile şi popoarele. dominare. fundaţiilor culturale. colonizării şi stăpânirii acestui întins spaţiu geografico-istoric.. op. •• Ibidem. pe care a anâlizat-o E. gândirea. "orientalismul" poate fi analizat. şi ceea ce el sau ea face este orientalism [subl. cercetare Tn domeniu. coloniale etc. tradiţiile. gnoseologică-epistemologică şi axiologică făcută intre "Orienr şi "Occident". •• Ibidem. 1 920. este un orien­ talist. p. reorganizare. studierea. militare. Interacţiunea şi intercomplementalitatea intre conotaţiile academică. economişti. D.institutelor de. Said a precizat că. "in comparaţie cu sintagma studii orientale. sau avea în centrul atenţiei sale Orientul: descrierea. este maniera. poeme in versuri. amintite anterior.ro / www. · Sesizând corect aceste transforămări. dar mai ales după 1 945. Din a doua jumătate a secolului al XVII I-lea se poate identifica o considerabilă �i permanentă. modalitatea sau sistemul de gândire. este adevărat că termenul este astăzi mai puţin preferat de către specialişti. menţinere şi consolidare a autorităţii "Occidentului" asupra "Orientului"20. www. o primă consecinţă fiind demonetizarea acestuia. filosofi. social. "Oricine care se documentează şi scrie despre sau cer­ cetează Orientul . "orientalismul" a fost o modalitate şi un instrument de stăpânire. favorizarea cuceririi. Muzeul Judeţean Boto1anl •• Edward. 21 Ibidem. sociolog. asociaţii lor nonguvema­ mentale. cercetarea. bibliotecilor etc. ştiinţifico­ didactică şi cea literare-filosofică ale termenului Orient au fost şi sunt încă constante ale orientalisticii (studiilor orientale).2. Profundele evolu�i şi mutaţii politice. ca origine.ro 12 . p. religios. 1 978. au pus sub semnul întrebării . dintr-o dublă cauză: este atât de vag şi general. Pornind de la această disjuncţie teoretico-filosofică. Said. denotă atitudinea executivă samavolnică şi tiranică a colonialismului european din secolul al XIX-lea şi de la inceputul celui următor"21 . militar. şi reprezentare bazat(ă) pe distincţia ontologică. un mare număr de intelectuali (poeţi. P.) au acceptat această bipolaritate fundamentală pentru secolele XVI-c. economice.cimec. apreciere. printr-o criză de identitate.W.muzeubt. evoluţiile complexe din "Orient"1 8 . scriitori. A doua accepţiune a termenului "orientalism". istoric sau filolog -fie in aspectele sale specifice. Said.2-3. i ntre "Vest" şi "Est". Edward W. 2. teoreticieni politici.]" . Tn concluzie. guvernatori imperiali sau regali etc. p. descrieri de călătorie.3. concepţiile. şi au amendat unele conotaţii ale termenului de "orientalism" (orientalistică). obiceiurile. nuvele şi romane.cit. expuneri şi rapoarte cu caracter politic. cultural-ideologic etc. fiă in cele �enerale. survenite îrfsecolul al XX-lea. Din a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea. 1 6 . "pendulare" fi literaţilor şi gânditorilor europeni intre cele două forme de manifestare a "orientahsmului"1 9 .şi aceasta este valabil dacă persoana este antropolog. ca punct de plecare sau ca motivaţie pentru teorii literare-filosofice. economic. pp. sugerată sau poate chiar impusă de autorităţile statale. elaborarea de materiale informative şi intocmirea politicii oficiale statale referitoare la. 20 Ibidem. " Ibidem. interpretat şi caracterizat ca o "instituţie corporativă" ce se ocupă cu. cum am mai amintit. astfel că i n anii '50-'60 conceptul a trecut.

ed. ediţia franceză: La decouverte de I'Asie: Histoire de l'orientalisme en Europe et en Rusie. Tn concluzie. institute de specialitate. Barthold. religios. lstorija aucenija Vostoka v Evrope 1 v Rosi/. gnoseologico­ spirituală a spaţiului geografice-istoric respectiv: "Orient" (Est) sau "Occident" ( Vest). facultăţi. omenirea. al cunoaşterii "celuilalt" etc. 3 trad. 191 1 . indiferent de epoca istorică sau de spaţiul geografic de locuire (în Est sau în Vest). a colonialismului şi expansionismului agresiv rusesc. religios. 547 p. cu un anumit grad de autonomie proprie. lângă dorinţa firească de cunoaştere a propriului trecut istoric. ed. Indirect. . NikHine. Leningrad. militar. pe plan politic. a fost urmarea directă. a 111-a. 1994. pe de o parte. autorul a afirmat că. O imagine de ansamblu asupra relaţiilor complexe. cultural etc.). asociaţii ştiinţifice non-guvernamentale. Akademiai Kiad6. des Hommes. 22 www. expansiunea colonială franceză în nordul Africii şi în Orientul Apropiat.. a unei comuniuni universale. Moskva . Autorul a precizat că în secolele XIX . Centrală şi de Est. B. 258 p. din secolul al XVI-lea până în 1 91 7.cimec. V. In idem. Mustata Kemal Ataturk et la turcologie francaise. campanii şi expediţii de cercetări inter.Die Brucke" Ver1ag. Moskva. pp. 1948. 1 947. turcologia (studiile turce şi otomane). 23 V.V. în "Orient".ro / www. Barthold23 şi M. 1938. urm�rile acestora pe plan istoric. cultural-ideologic. Voloşin. identificănd influenţele reciproce şi posibilele similitudini26 .l. vechea dihotomie "Orient Occident" ar trebui abandonată în favoarea unei deschideri integratoare. Nakamura s ă susţină existenţa unei comunităţi d e gândire ş i d e simţire a oamenilor de pretutindeni de-a lungul istoriei. Orientalam. pe plan politic. 1925. pe . Wien. militar. Ed. religios. poate cea mai puternică şi cea mai dezvoltată în Europa la începutul secolului al XX-lea. erau totuşi interdependente între ele22 .şi multidisciplinare etc. iar pe de altă parte. Bucureşti. 23 2 p.Leningrad.muzeubt. fundamental. aceeaşi . "' Hajime Nakamura. Aceste "domenii orientalistice". Les Turks des Mots. istorico-filosofic. orientalistica franceză s-a Accepţiuni şi conotaţii relativ asemănătoare ale termenului "orientalism" Louis Bazin.414-42 1 . a oferit Alfred Kurela în sinteza sa25 apărută la începutul perioadei "războiului rece". EdHura Human«as. 2. . Budapest. între Est şi Vest. Voloşin24 au insistat asupra aceloraŞi trei accepţiuni date termenului "orientalism". 24 M. tradul:ere din limba englează de Dinu Luca.începutul lui XX. comercial. o posibilă soluţie a acesteia: orientalistica să devină o pagină a (orientalistică) a subliniat Louis Bazin în ceea ce priveşte orientalistica franceză. umanitatea este. 25 Alfred Kurela. Fiecare categorie zonală de idei religioase-filosofice reprezenta "cartea de vizită" sau matricea. din "raţiuni istorice şi politice-statale".ro 13 . Ost und West. filosofic. această încheiere este. explicitând însă conotaţia "colonialistă" a "orientalismului" expansionist imperial rus în Asia de S. ed. a 11-a. o altă "recunoaştere" a existenţei crizei de identitate a orientalisticii din anii 1 950-1 970. 1997. individualizându-se trei direcţii de evoluţie: 1. V.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS dezvoltat şi s-a constituit într-un ansamblu unitar de discipline istorice şi de concepţii geografico-politice. influenţele şi similitudinile descoperite. Payot. cultural ideologic etc. arabistica (studiile arabe şi islamistica). I-au determinat pe H .V. 19 7. Moskva. Paris. 3. Orient şi Occident: o istorie comparati a ideHor. Autorii au lăsat să se înţeleagă că orientalistica academică ştiinţifico-didactică rusească (universităţi. Savantul japonez Hajime Nakamura a comparat ideile religioase şi filosofice apărute de-a lungul istoriei în "Orient" cu cele răspândite în "Occident". astfel că. Minuţioasa şi critica analiză efectuată.

Hecataios din Milet. op. a Romei în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord. ale culturilor şi civilizaţiilor ebraică şi arabă. în şens invers.). cu o cronologie mai mult sau mai puţin riguroasă. Titus Livius. Valenţele şi finalităţile orientalistice ale acestor opere l iterara-istorica-geografice nu au fost însă receptate în epoca respectivă. ce au stat la baza periodizărilor întocmite de diferiţi istorici ai orientalisticii. orientalismului) amintită anterior.. . S-au concretizat primele iniţiative şi încercări de cercetare şi cunoaştere nemijlocită a Orientului feudal (Guillaume de Rubruck.. coloana 723. Herodot. op. . militare. Am avut în vedere următoarele criterii: periodizarea clasică a istoriei universale. culturale etc. militară.W.c.. Amiannus Marcellinus etc. ulterior. pp.c.cit. comerciale. necesar şi justificat descriptivism geografic2 . op. O primii etapă în istoria acestei discipline a fost orientalistica anticii greco­ elenistico-romanli. Hellanicos din Mitilene. via Marea Egee şi Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. iar în lumea romană Sallustius. să se facă trecerea. Afanasie Nikitin etc. obiective şi subiective.1 7-22.cit. Atrag însă atenţia asupra criteriilor. pp. relaţiile complexe.muzeubt.58-65. Astfel.. aşezarea geografica-strategică a Atenei şi. politice. apoi stăpâna Orientului Apropiat). Muzeul Judeţean Botoşani "'Vezi fi E. Polibios.) şi de stabilire a relaţiilor comerciale între Europa mediteraneană şi estică şi întinsul spaţiu oriental. a arabilor şi mongolilor-tătarilor în Europa. comercială etc. formulată şi conceptualizată la cumpăna secolelor XIX-XX..). Asiei Mici (zona Troia-llion) şi bazinul estic şi central mediteranean la cumpăna secolelor XIII-XI I î. Suetonius.l. Xenofon. Giovanni da Pian del Carpine. p.ro / www. la Mondial.243-244.S.ro 14 . Tucidide. V.c.istoriei gândirii şi reflecţiei umane.). Tn prima etapă a istoriei sale (secolele IX î.. Pe plan politic-militar această etapă s-a caracterizat prin derularea invaziilor populaţiilor venite din Asia Centrală. în 1/iada şi Odiseea. IX î. care. Arrian etc. Tn perioada medievală (medie) a istoriei sale. Roma şi apropierea Africii de Nord via Marea Mediterană.Braghlnski. M. a versificat magistral despre evenimentele şi conflictele politica-militare derulate în N. începutul 1-a făcut însuşi legendarul şi genialul poet grec Homer (sec.V. orientalistica (în varianta greco-elenistico-romană) a fost literaro­ istorico-descriptivă. culturale. Guldl. filologica-universitară şi culţural-ştiinţifică. novatoare. N.538.cit.e. cit.c. op. politica-militare. pp.cimec.390. loc. ale Romei cu Orientul etc. în istoria acestei discipline istorice se pot distinge ..Jmea orientală şi despre expansiunea politică. a Romei (veritabile centre de putere ale lumii europene în raport cu "Orientul") în vecinătatea "lumii orientale" (Atena în apropierea Asiei Mici. în lumea greacă. coloana 1 1 56. Marca Polo.e. desfăşurarea cruciadelor statelor feudale occidentale în Orientul Apropiat şi Africa nordică. Barthold. 1-a urmat. ulterior. Flavius Josephus.. op. cit. orientalistica (orientalismul) europeană s-a manifestat sub formă politica-militară. religioase etc. www. de diferite categorii (istorice. Pornind de la definiţia orientalisticii (studiilor orientale.V e.clt. de la Orient la Universal. op.e. I.V. A doua etapă în istoria orientalisticii a fost segmentul temporal medieval (secolele V-XV). Konrad.cit. care au relatat despre relaţiile complexe ale po/is-urilor greceşti şi a Regatului macedonean cu lt. Yves Thoraval. cu eforturile şi consecinţele de rigoare. ale Atenei şi.. Plutarh. în universităţile apusene s-a introdus studiul limbilor orientale ebraica şi araba. Said. m ai mwlte etape. toate cele trei aspecte fiind interdependente intre ele iar ultimul avînd la bază un 7 accentuat. iar în plan cultural-ştiinţific s-au difuzat elementele fundamentale. Pe plan didactic-universitar. pp.

E. 244. V. Au fost editate descrierile şi relatările de călătorie ale unor călători europeni în Orient. pp.cit. N. op. geografic. şi configuraţiei geografice a ţărilor Orientului. N. op. Prima perioadă (sec.. S-au organizat primele expediţii ştiinţifice.. deja iniţiate şi cunoscute din perioadele anterioare. op. op. Tn această perioadă s-a făcut trecerea de la orientalistica practică. în Orient: Egipt şi Orientul Apropiat.mijlocul secolului al XX-lea). cit. col. etnografic. op. Pe lângă acestea. Pe baza acumulărilor ştiinţifice orientalistice cantitative şi calitative. coloana 723. p. M. calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate în ele fiind în continuă creştere. op.S. s-au organizat congrese internaţionale ale orientaliştilor.cit. gnoseologic-epistemologic. pp. axiologic).ro 15 . a sporit numărul periodicelor de orientalistică.cit. Braghinskl. Tn această etapă s-au manifestat plenar toate cele trei accepţiuni de referinţă pe care le incumba termenul orientalism (orientalistică. medie şi la inceputul celei moderne29.. s-au amplificat preocupările complexe de orientalistică iniţiate în perioada premergătoare şi amintite anterior.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS A treia şi cea mai importantă etapă din istoria orientalisticii a fost cea modernă (secolul al XVI-lea ... W..cimec. "instituţie corporativă. Ba�hold.Konrad. cit. fn a doua perioadă (a doua jumătate a secolului al XVI I I-lea-mijlocul secolului al XIX-lea) a acestei etape s-au pus bazele orientalisticii ştiinţifice în Europa: s-a organizat ori s-a reorganizat învăţământul superior universitar orieritalistic.. s-au înfiinţat societăţi.cit. topografic etc. Tn a treia perioadă a evoluţiei moderne a orientalisticii (a doua jumătate a secolului al XIX-lea .. la orientalistica ştiinţifică. 723-725. op.mijlocul celui următor) s-a extins obiectul de studiu al acestei discipline istorice şi. Aceste trei conotaţii s-au manifestat relativ simultan şi interdependent. întocmirea şi editarea dicţionarelor unor limbi orientale.cit. riguroasă. pp. Sald.197. cit. coloana 723.390. op. Tn etapa modernă a evoluţiei sale. de profundă şi temeinică manifestare multidirecţională a orientalisticii (studiilor orientale. cu caracter arheologic. bazată doar pe studierea limbilor. orientalistica a cunoscut trei perioade succesive.Sald.cit. p. I. fundamentală pe studierea organizată. Konrad. s-au amplificat principalele sale tendinţe şi direcţii de dezvoltare. sistem filosofico­ literar de gfmdire şi reprezentare (pe plan ontologic. XVI-mijlocul sec. op.. unor ediţii de cronici şi opere ştiinţifice orientale. de dezvoltare. ceea ce a sporit amploarea "sistemului triunghiular" al orientalisticii. descrieri de călătorie şi manuscrise orientale au fost formele de manifestare ale orientalisticii în acest interval tempora(8.46-.cit. 538. www. Din 1873. 53 9. V.49-71 . orientalismului) mondiale. pe lângă înfiinţarea altor instituţii şi societăţi orientale sub patronaj statal. XVI II) s-a caracterizat prin crearea. op. Vezi şi I.. filologic..S.metodologice în domeniu. E. Bragh1nskl. M.muzeubt. op. p. Prin urmare. V.cit. lingvistica sau lexicografia orientală.l. filologia. col. op. Barthold.70. Yves Thoraval. cataloagelor manuscriselor orientale din diferite biblioteci şi colecţii publice şi/sau particulare. p. op. Konrad. A fost întocmită şi editată 28 gp . Guldl.I. cit.ro / www.539.1 23-148.premiselor cercetării ştiinţifice a Orientului: studiul limbilor orientale în Europa.W. folclorului. modalitate optimă de comunicare şi de schimb de informaţii ştiinţifice. . 1 157. plurivalentă. cultura şi civilizaţia popoarelor şi populaţiilor din Orient în epocile antică.cit. 25-45. Y�es �raval.. 244-245.1 1 57. 1 66. pp. dominare şi exploatare a "Orientului". institute şi biblioteci orientale. coloanele 1 156.. pp. GUidl. 1 1 3-122.l. Ea a reprezentat epoca de glorie. "'N.392 . distincte. op. studii orientale): academică (didactico-ştiiinţifică).V. 245. p. a majorităţii formelor şi modalităţilor de manifestare ale popoarelor şi populaţiilor din Orient30. cu o periodicitate de 3-4 ani..cit.colonialistă" de stăpânire. Yves Thoraval. editarea de cronici. au fost elaborate lucrări fundamentale referitoare la istoria. concomitent.

Konrad op. ale cărei cauze au fost analizate32 deja de istorici ai acestei discipline istorice. 1-a. Voloşln. M. Paris. coloanele 1157-1163.201-282.J. din secolul al Xli-lea până prin anul 1 86833 ..ro 16 . O redimensionare a sferei geografico-istorice şi o redefinire a studiilor orientale. Lewis. M. S. E. 1925. Barthold.S. Gustave Dugat a elaborat un dicţionar al celor mai importante figuri de orientalişti francezi şi europeni. col. Essals Orientaux. Oxford. Franz Babinger .. Orientalism and Hlstory. Milion refondue et completee par Claude Cahen. op.A. iranistica. conform noilor realităţi concrete contemporane.cimec.W.M. Tn secolul al XX-lea V. 1911. pp. Jules Mohl.cit. 2 voi.390-392.). 1 41 :l!l Barthold3 . op. Levy. cit. N.. arlleologico-epigrafic. �. orientalistica s-a manifestat. Elements de bibliographie. Din acest punct de vedere.P. 1869-1870. 1954. indologia. (Volum editat cu ocazia celui " O. 1938.71-226. Vezi supra contribuţiile şi analizele citate la notele 1 -7 . studii şi contribuţii referitoare la istoria orientalisticii (studiilor orientale. V.. Said44 au elaborat noi studii şi sinteze referitoare la originile. Ed. HoH. op. în această epocă de aur a orientalist�cii.cit. . D. pp.. Jean Sauvaget4 0 . Arberry. 1960.. turcologia. 1883. Said. g. direcţiile de evoluţie. 2 Arberry4 . finalităţile. în 3 limbi europene. desfăşurat la Cambridge. Lewis-P. " Gustave Ougat. www. etno-folclorice etc. istoric-evenimenţiaf .. etc. Paris. orientaliştii au afirmat şi au impus individualitatea şi statutul propriu ale acestei discipline istorica-filologice.au provocat o "criză de identitate" a orientalisticii.. Barthold. Historians ofthe Middla East. 1961. Voloşin39. în cadrul activităţilor şi mentalităţilor politico-academico-filosofice pe plan mondial. op. Paris. Tn acest context s-a subliniat ideea că această căutare şi restabilire a identităţii orientalisticii poate şi trebuie să fie realizată.Macmillan & Co.. 3 University Press. Ele au fost continuate şi amplificate în veacul următor. în · " I. postbelică. Vezi analiza acestor cercetări şi contribuţii la Dan Prodan.cit.232-260. Tn epoca modernă a evoluţiei sale. A. cu privire specia/li la activitatea lui Franz Babinger (1935-1943}. . "'V.J.. E.M. 1950. 1 999.. Sinor (editor) ... B.cit. 1.muzeubt. Preocupllri de turcologie Tn Romania Tn perioada lntertJe/icll. 1' 908-1 938. teză de doctorat.. pe următoarele planuri: filologic­ lingvistic-lexicografic.725-727. Profundele mutaţii survenite în·evoluţia politico-militaro­ "colonialistă" a lumii post 1945. începând cu anii 1 945-1 950. . orientalismului) au fost· întreprinse şi elaborate în secolul al XIX-lea. in august 1954. /ntroduction a /'Histoire de /'Orient musulman. etc. Tn această perioadă şi-au afirmat individualitatea proprie în cadrul orientalisticii .U. pp.cit.V. 1962 . ebraistica. Oriental Essays: Portraits of Seven Scholars. Rusia (U. op. Această importantă contribuţie a fost completată ulterior cu cele semnate de Raymond Schwab34 Jules Mohl35 si James Darmesteter36. "' Jean Sauvaget. + 1 voi. 1978. op. Iea. . Holt4 3 . James Darmesteter. scopurile.. în ordinea cronologică şi a importanţei realizărilor. op. Guidi.R. Ed. Braghlnlki. ed. majoritatea ramurilor acestei discipline istorice: egiptologia. de orientalistică din Europa. secolul al XIX-lea a fost secolul orientalisticii. arabistica. ·Astfel. La Renaissance orientale {1765-1850]. suplimentar. etnografico-folcloricj literaro-filosofico-geografico-descriptiv. Cambridge de-al XXIII-lea Congres internaţional al orientaliştilor.S. op. london.cit. Ea a reprezentat suma cunoştinţelor ştiihţifice despre Orientul islamic în prima jumătate a secolului al XX. 194 . şcolile şi contribuţiile. Yves Toraval. Leiden. pp. New York. . ' constituie primii paşi în această direcţie.. Paris. sau Edward W.245-246. sinologia. iamatologia. A patra etapă în istoria orientalisticii este cea contemporană. mongolistica.Sald. Payot. cit. . semitistica. Sinor (and others). . M. Bucureşti. A. 2 voi.cit. 1947..539. "' B. Paris. cit. Primele cercetări. 4 voi.) "'A.ro / www. Oxford University Press. Ed.W.S. . 1879-1880. op.Muzeul Judeţean Botoşani monumentala lucrare colectivă Enciclopedia lslamului.V. Paris. op.1995. Tn concluzie.. cit. Raymond Schwab. •.V. 1937.

22 p. Franz Beb/ngllr p /Mtitutul de Turco/ogie de la l at/ {1�1945). 470 p. Praga. 1956. i:tudea /stamlques en Bu/gal1e. Ion Matei (Notes concemant l'enu/gnement dea /angues orientala.351-361) . 5 capitole. pp. u {posladnle} trtdţar lef (1917-1947]. sm in Czechoslovakia.�. V. Ed�ions lsls. K.' .\fl. V.R. W8fSZIIW8. idem.S. F� Otdet'. pp. în 'R .'. Beograd. Praga.523-629). ldem. 1n 'lzvesti ja Akademlj Nalk S .. U. Berlin). nr. 194f>-1983J.8. idem. XIX.'. 1975. Roma.. în B. lnst�uto per I'Or1ente ·c.S.. W8J'IZ8WII. 1869).'. XXXVII-a annee .23-78D. O.HOrleta/ Studles in the sixty years of Independent Po/and (1918-1939.1-211952. mai vezi şi pe cele semnate de Jan Reychman (Osiqgn�cia radzleckiej orlentalistyki w dzledzinle 8/iskiego Wschodu. complementar contribuţiilor c�ate la notele n­ le 2.'. Bucurettl. nr. 24. in RomSnia. M. 81 p. EdHor In Chief Oragostav YankoviC.1927-'XVII.344-356).1-25).O. 1n "R. 23.L. Tn Anglia. 11. Jan Reychman (Par( sJow o Rumunskiej Orlentalystica. Pa ris . Henry Laurens (Les Orlg/nas lntallectuels de l'axpedition d'Egypta. 1955.-454-<t75). 1959.31�. Dan Prodan. O.). Bucarea1. Roma.20-27). pp.I. Budapestini.B4-97) etc. '" Pentru evoluţia orlentallsticii In Franţa vezi. 1958. Mass.1-21 1 949 . 1971. 1975-1985. Beograd.) etc. ln "P. en Y0Uf1061avle. mai vezi fi pe cele l8l1'l'lllle de A. 23.E. In Polonia. Borovkov (VOifOI!oVIIdMie v S.I. Gabriel! (G// Studl Orlentali a gli Ordini Religtosi in Italia.41octornbrie-Oecembrie 1956. 143. Roma.'. (Din tradlţlle odenta/isticii rom4neşti. Ed�. L'Orlentalisme islam/sant en France {1698-1 798). R . Insi..311956. "Cccrruulc:trr fi conferlnle.146-155). Histotiography of Jugos/evle.. 14. Gottafschen Vertag. în "Studia Turclca". Ronl*ll fi studiile orientale. în "O.164-201) etc. 34. Collection 'Varia Turclca'. 0.P. Paris. în 'S.cimec. pp. în 'R. Bucureşti. 23. 1960.S. an· acaclemlc 1947-1848. Petra6ek (Les �tudes arabes et islamiques et la �mitologie en Tch�ovaquie. In voi. 1. In Bulgaria. nr. în 'P .R._. '.111957. pp. 23. (lnlroducere.SD-02). in 'A.A.lt$. !n fos1a Iugoslavie. 1965 [capi1olul Orlentalistica]. în "S.M. perssnll fi turcii. 511947. HoH. 38. in Rusia şi 1n foita U. nr. 1968. Jahmunderts. no.'. Leipzig. în 'A . 1954 !amplu � de N. idem. 1 79f>-. Moskva. A. Mari•Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru (Les �tudits lslamlques en Roumanle. Paris. Otto Harrassowitz Ver1ag. op. S. 1993. pp.'. XXV. Agulelll (Asupnt tn68lflfllltiţM studiilor orientale. 1948.A. Akademlai Klâdo. 1. nr. 1955-1965. Cent ens d'enseignement de la Philo/ogie turqua 8 I'Universitt! de Budapeste. a lui Jan Kabrda (0rlental/6tylca Bulgarstca. pp. Theodor Menzel (Des 11eut1ge Russlahd unii dle � In "1. 1965-1975.ro 17 . Praga. G.S. Bucarest. 1876.O. articolele lui Victor Korosee (Les 6ludN orientala.O. M. 1 5. 1913-1927. Islam as an Hlstorlcal Problem In European Historlography since 1800. 184 p. pp. pp.'. XX.4(20}-1 956. The Near East and the Great Powers.S. O .'. de Gubematis (Mat�tiaux pour servir 8 l'hlstolre des "udas orlentales an Italie. IIIOrle-ftlologill". Mihail Guboglu .395-405). cit. nr. ldem. Tn Ga""an/a.R. 1987) sau monografia omagială Centenaire de L'i:cole des Langues Orientales Vlvantes en France.. pp. pp. Paris. 1895 etc. Bucuref1i. In voi. �old Tyloch (ed�. Praga. O . mal vezi fi pe cea semnată de H. 1900.Gibb (Oriental Studles In the United Kingdom.51-165.306-315). t. 1n "S.S. Lewis .' . nr. 'C. 23.'. pp. caracteristicile . + 437 p. Warsurwa. ' . Buanfll. Nalllno'. pp. XVI. 40. In 'Revue Phllosophlque'. faac.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRJONALIS secolele X\t ii-XX.211953. no. 1-211952. pe lingi conlribuţlile IITIInllle la notele n-111 2. Josef Kllma (L'�tat actuel des �tudes concemant /'Orient ancien en Tchfcoşlovaqule {l'activiM scientifique de /a pramiere section de /'Institut Oriental da Pragua). Szkk. · www. 1967. în 'A.2f>-30) etc. în • A .369-378) etc. 081111Q (/zucenle 81/jnego Vostoka v Rosal ()a)C ­ Midalo XX VIIQI). ln MelangM L.).. în 'P. pp. pp. anul VIII. 11. pp.R.O . dans les Pays Roumaines. Budapest. se adaugă cele elaborate de Francesco Gabrieli {Otiantalisti del Novecento.93118)..S .ro / www. Roma) etc. Gli Studl sul Vicino Orienta In Italia da/ 1921 al 1970.A. K. XXXVII-a ann6e. Nallino'. Halevy (Notes bio-bi bl iographiques concemant l'histolre des �tudlls otientales en Rouma. Hlstorlographle Yougos/ave. Jan Rypka (L'Orlentalisme an Tch�ovaqule. Bucurettl . . lzdaWilvo "Naulla".522 p. P.e z djlej()w Po/skiey orlentalistylci. Molkva. Emllilln Vullescu (Orlentallstica romanii. EliiMMifl' in limba francezj. Hislorlography af JllgN/avle. pp. 1901. 1993. 198 1 .O. evoluţia.Band. anul 11. 1928. in 'Terra' . Cambridge. pp. pp.821�28). dapuls 1900 at las vati�tt!s da I'Orlenta/lsme.211969. 1 1 -44.E. Tn Italia. ls1anbui-Paris.Band.S. Mihail Guboglu (Orlentalistica romanii. edllal ele lndllul da lludl �. S. 40. fi concJuzll]) .16-26). Bucurettl. faac. în 'Acta Orienlllil l l Acedemlae Sclentlarum Hungaricae' . [cap�olul Orlentalistica]. Praga. Contrlbutions roumaines aux �tudes orlentales. 40. în 'A. nr. Richard N. V-VI. 1n 'C. 1 1 9--125).'. 36 şi 40. pri�ţipalii reprezentanţi cu contribuţiile lor) orientalisticii (studiilor orientale.S. Frye. 3 (19}-1 956. 11.'. studiile lui Th.muzeubt.S.O. 40 p.. ldem . /1. 9. Consideraţiuni generale istorlco-linguistice esupnt 1/mblor arabil. per I'Or.96-107). nr. Beograd. 1897. Theodor Benfey (Geschlchte der Sprachwissenschaft und otientalischen Philo/ogle in Deutschland. Popet<»-Spinenl (Orientul asiatic in l iteratura geografici romaneasc/1. mai vezi şi pe cele semnate de Johann FOck (Die arablschen Studlen In Europa bis In dan Anfang des 20. pp. Seclill ele illorle-llolog l le. Cu privire specia/li /a rom4nl. A. V.O. L'Orlente lslamlco.A.' .R. W8J'IZ8WII.'. ed. Mayer A. 19611.161-164).R. 23. pe IAngA Studiile �ate la notele n-le 2.211970. pp.1-211955. . A. P.A. Bucun!fll.111969. nr. 1971.1895. în •p . nr. Paria. Heyne (Otientalisches Datenbuch.ofM Mauignon. Bue&nfll.1/1957. /. nr. şi pe cele semnate de P. orientalismulw) in ţările lumii cu vechi tradiţii in această disciplină istorică a fost studiată de către cercetători interesaţi de trecutul amintitului domeniu didactico-ştiinţific45. pp. pp. Jan Kabrda (Les �tudes orlentales en Y0Uf1061avle {L'BCIMM de /'Institut Oriental 8 Sarajevo). Leipzig. !n fos1a Cahos/ovacie studiile lui Oldrich Fris (Orlentali XXIII.�.S. Harvard University Press. Smlmov (Ocerld 1atottJ 1zucenfe lslama v S. XX. Panorrltna de 1'/slamo/of/1!1 en U.R. Maason-Oursel (La Connalssance scientifiqua de I'Asie an France. O . in Ungaria. Praga.P. EdH. Istoria (cauzele. Avr. 40. Munchen. Mc�Uva. 40. L'Orlenta Preislamlco. idem.li". (Odllltallllca ". in "RomAnia Jun. Wai'SZIIWII. Gli studi otiantali in Italia negi/ ultimi cinquant'anni (1 8771927i. XXIV. în "A. n-os 7-9/Julllet-5eptembre 1953.7-29 etc. 1951.O. contribuţiile Bistrei A. studiul S� Kakuk. 1985 [cap�olul Orlentallstica] etc. pp. 1931). Cvetltova (La. 1962. 212 p. S. la contribuţiile citate la notele 2. pe IAngA lucrArile citate la notele 2. 1912) etc. Paris. pp. 1-211955. pe lângă contribuţiile citate la notele n-le 2.V. 1971. Edltln "Cartea Rusii" .I.

l/1 957. P. militare.S. Praga. idem. Moskow. Kulaghina (Iz istorii sovetkogo vostokovedenija.R. ca un corolar. Binghampton. cu populaţiile şi popoarele ce le-au locuit în ultimele 4-5 milenii.".M. Paris. 1939-1945. I: www. se interesa într-un mod atât de pasionat de istorie. A fost editată publicaţia de specialitate "Şarkiyât Mecmua'si" ("Revista de orientalistică"). istanbul-Ankara. M. Tn această tânără republică. ce constituiau rezultatele concrete ale acestor cercetări complexe. Said (vezi supra nota nr. au fost 50 incluse în bibliografia istorică turcă . N. diplomatice. pp. 1979. Orhon. L'orientation des (!tudes historiques en Turqu/e. 1. Istoria unei modemitilţi neimplinite. Speiser (Near Eastem Studies in America.. 1955-1968. Ankara. vol . Istanbul Oniversitesi Yayinlari Bibliyografyasi (1933-1963). nr. Do oktiabr'skii period. B. a se mai consulta şi contribuţiile semnate de Nathaniel Smith (Early Oriental Studies In Europe and the Work of the American Oriental Society.cit. economice. folcloric.S. Moskva). pp. 340 p. 1927-1996. religioase. Fifty years of Soviet Oriental Studies. pp. nr. filologic.Annales" în istoriografia turcă modernă49. 1969.şi pluridisciplinare. LXXXIX-e annee. 1968-1978. care sll producă lucrări de manieră şi nivel european(compl. 1970. Moskva). A. in .1/1982. pp. una din direcţiile fundamentale ale cercetării istorice turceşti a fost orientată către spaţiul geografica-istoric asiatic. Sarcinile actuale ale istoricilor sovietici ai Orientului. pp.A. Halil lnalcik..111969. Imperiul Otoman. după punerea bazelor istoriografiei turceşti moderne.irk48 şi sub impactul şcolii franceze de la . G. 1 729-1955. pp. XXXVII-e annee. A. în "Review". Moskva). în "M. pe lângă sin1eza elaborati! de Edward W. nr.. Moskva. XVI. Konrad (O putijah razvltija sovetskogo vostokovedenija. Bucarest. 1978. În centrul acestor investigaţii cu caracter istoric. Kuzneţova-L.5/1956. Middle East Institute. Ankara. 1958. înfiinţată în 1 935] era menită să pregătească tineri învăţaţi. Gafurov (0 perspektivah razvitija sovetkogo vostokovedenija. pp. 1-15) etc. In S. Europa şi Orientul . I-ci Ci�. etnografic . Variorum Reprin1s.76-88). 1 . inter. Impact.".H.muzeubt.A. în primul deceniu al preşedenţiei lui Mustata Kemâl46 . anul III. pp. pp. traducere in limba română de Ioana Rotundu. a precizat profesorul Halil lnalcik. Evolu�ile şi influenţele politice. Bucureşti. 1. N..O.R. această ţară fiind "borna geografică de referinţă".I. ideologice etc dintre Europa şi Orient in ultimele trei secole au fost analizate de Georges Corm. Brown. V. loc. în "Analele româno-sovietice. Editura Dacia. 1957. Washington. 1960.1/1948. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fâkaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1924-1972).69-96 (reeditat în idem. June 1975.165-166) etc. în "Ucijonîe Zapiski instituta Vostokovedenija Akademij Nauk S. Istanbul. Reports". 1965. 1958. 38. în "A.S.U. 1974. Quarante ans d'6tudes orientales en U. nr. in Halil lnaleik.2/aprilie-lunie 1950. Impact of the "Annales· School on Ottoman Studies and New Findings (intra abreviat: Impac().ro 18 . în "S. 4311923. s-au situat Orientul Apropiat. 1999. Struve (Sovetskoe vostokovedenie za 40 lat (1919-1959). nr. Leningrad. Bakla.2-22). Enver Koray.". 1. A. Manfred Halpem ( editorH Middle East Studies Network in the United States. 1842-1922. pp. pp. istanbul. tomul XXXV.O.". ln Pakistan. El voia s/1 gilseascil turcilor o identitate diferitil de cea otoman/! şi islamicil. .261-315). A. Facu�atea (de Filologie şi Istorie-Geografie de la Ankara.19 6 7). N. prefaţll de Claude Kamoouh. . studiile orientale sau orientalistica în Turcia după 1930 au cunoscut o dezvoltare rapidă şi multidirecţională.. pp.311-323. · 50 TUrkiye Bibllyografyasi. O.E. cu�urale.şi subl. t. lstorija izucenija tiurskih yazlkov v Rossii. U. nr. 1985. Studies in Ottoman Social and Economic History.". în "Sovetskoe Vostokovedenie". XXV. 95-100.E. cit. V. voi.3/1957. Brief reviews (1917. 1960.7-a).R. religios etc . London. a organizat congrese internaţionale şi a invitat savanţi europeni să discute problemele istoriei turceşti. pp. pp. 69-96).S.Decanur osmanisticii mondiale: Profesorul Halil lnalcik (infra abreviat: "Decanur). 1. articolelor. Sub impulsul concepţiilor şi eforturilor doctrinar-organizatorice în domeniul istoriei turcilor ale lui Mustata Kemâl Atati.cimec.ro / www.Muzeul Judeţean Botoşani O referire specială trebuie însă să fac în cazul Turciei republicane. CCXXXIV. Bucureşti.P. Istanbul. ) Aşa încât a fondat Societatea [Turcă] de istorie în 1931 şi apoi. 1967./oc. Ankara. în "R.]"­ PUd Mihai Maxim. cărţilor etc . Cluj-Napoca. 1957. Seria Istorie-Filosofie". "Decanul". Istanbul. 47 Robert Man1ran. vezi sinteza întocmită de Muhammad Hamidullăh (Les 6tudes lslamiques â Haiderabad-Decan. 11-ci Ci�. Kononov. în "Rapport on Current Research 1 958".R. în ·voprosî lazikoznanija".S. aflat în estul Turciei sau în Orient4 7 .69-96. Halil lnalcik. 1971.S0-57). "" "Era extraordinar că Ataturk. 2). 1917-1967. Titlurile studiilor. ( . Ataturk şi Inceputurile istoriografiei turceşti moderne. . Paris. Washington. 111-cO Ciit.". I.De �a balcanizare /a liban/zare. San. Mijlociu şi Tndepărtat. G. Menachem Mansoor (Present State of Arabic Studies in the United States.105-113. '" Mihai Maxim. unul din "beneficiarii" direcţi ai noii orientări conceptualo-organizatorice în domeniul istoriei a preşedintelui turc. în "R. eaedem. 1972) etc.A.7-9.dl. 70 fascicole (anuale). idem. Istanbul Oniversitesi Edebiyat Fakaltesi Yayinlari Bibliyografyasi (1973-1978). idem. editor Kethleen H. rark Tarih Yayinlari 8/b/iyogrefyasi. în "Joumal of the American Orien1al Society".

l-a.A.). "TOrkiOk Araştinnalari" (Istanbul. cercetare.-or = turci. Mihai Maxim. in voi. din 1 970). "Dergi" (MUnchen. popoarelor şi populaţiilor ti. "Joumal of Economic History" (New York. "Oriens· (Leiden. p. Umba turco-osmanll. "TOrk KO�Orii Araştinnalari" (Ankara-Istanbul. Rexue des Etudes Turques· (Paris-Strasbourg-Louvaln. "Narodi Azii i Afriki" (Moskva. din 1 9 1 0). din 1843). din 1 973).ircice din Orient. al culturii turceşti. 26 voi. "Jour. "Joumal of Turkish Studies· (Cambridge.sau subintitulate de turcologie54. din 1 92 1 ). de "folclor turc" etc. expunere despre . La această accepţiune dată termenului turcologie s-a ajuns în urma studiilor şi cercetărilor inter. Turcologia. voi. in E.S (ediţia a 11-a. desfăşurate în ultimile şapte decenii. "Sovetskaja Tiurkologhija" (Baku. Asia. inter.. "Studia Orientalia" (Helsinki. în diferite ţări ale lumii. . din 1925). din 1 9 1 3). După afirmarea propriei sale identităţi în cadrul orientalisticii. "Studia et Acta Orientalia" (Bucarest.HAnkara.L. America de Nord etc. din 1 948). "lntemational Joumal of Middle East Studies" (Los Angeles. Nâdir Devlet. www. 52 Ettore Rossi. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. din 1 975).Tip. 195 5-1977) . Umba turco-osmanll. civilizaţiei etc. studiu. din . . contribuţii etc. Până prin anii 1 960. din 1 947). Europa estică şi central-sudică.S. istoriei. "Amiv Orientaini" (Praha. din 1 907). Articole şi studii de turco/ogie sunt publicate şi in a�e periodice de istorie cu un orizont geografice-temporal mai larg: "Joumal Asiatique· (Paris. din 1 963). "ZeHschrift der Deutschen Morgenlăndischen Gesselschaft" (Leipzig. intre 1 904-1 926).ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRIONAUS * * * Turcologia5\ ramură a orientalisticii. "Turcica.T. Ed. "Studia Turcica" (Budapesta). "TOrk KO�Orii" (Ankara-Istanbul. reprezentanţi.cimec. din 1 968). "Bulletin of Schooi of Oriental and African Studies· (London. pp. comparatistă. t 949. interesaţi " Tennenul este de origine greacâ. "Rivista degli Studi Orientali" (Roma. "Anatolia Modema• (Ankara.41 . De asemenea.cit.ro 19 . p. 1959-1961). eventual.1 96 1 ). din 1 942). "Der Islam• (Berlin. Univ.S.şi pluridisciplinară. "Problemi vostokovedenija" (Moskva. Istanbul. 1 993).din cuvintele: Tup. din 1 983). evoluţia (caracteristici. Illinois. asupra turcilor (preponderent asupra turcilor otomani) din ZOI")8 geografico-istorică anterior amintită. se identifică aceeaşi concepţie şi în programele şi sumarele unor publicaţii interne sau internaţionale editate în diferite ţări ale lumii şi auto. 53 Robert Mantran.ircic" se regăseşte în programele. Mihai Maxim. din 1 922). in voce Orientallsmo. Turkic Studies in Turlcey. provenind .muzeubt. opinie. de "istorie politică. "' "Turkiyât Mecmua'si" (Istanbul. "Joumal of the Near Eastem Studies" (UniversHy of Chicago. p. 1 984. "TOrkische Bibliothek" (Berlin. de "artă turcă". în institutele orientale şi în universit�ţile din Europa.OJO( = cuvânt.543. din 1 957). Abordarea globală. din 1897). "Acta Orier\talia" (Copenhagen-Leiden.d Orientalistyczny" (Warszawa. Turkic Stud/es in the World and Turlcey. op. "Joumal of Economic and Social History of the Orient" (Leiden. un rol important în cadrul acestor etnii avându-1 poporul turc (otoman)52 . din 1 976). desfăşurate în ultimul secol şi jumătate. 1 955-1 958). din 1 964). "Oriente Modemo" (Roma. din 1 937). Roma. din 1 985).şi pluridisciplinare. în activitatea didactico-ştiinţifică cu caracter istoric desfăşurată în institutele de profil şi în universităţile din Turcia. din 1 989) etc. culturii. "TOrk Dunyasi Araştinnalari Dergisi" (Ankara.3 1 1 -323. şi Â.) turcologiei s-a situat în centrul preocupărilor unor cercetători în domeniu. a "fenomenului ti.nal of islamic Studies". parere. din 1 929). din 1 957). din 1941).. p. "Mitteilungen des Seminars fOr Orientalischen Sprachen• (Berlin. această conotaţie extinsă acordată termenului turcologie a fost acceptată şi însuşită abia în ultimii 30--40 de ani. Tn schimb.XXV. "Studia Islamica" (Paris.. din 1 970). "Die Weit des lslams· (Berlin. din 1 953). "Materialia Turcica" (MUnchen. din Bucureşti. "Tiurkologhiceschij Sbomik" (Moskva. 1987. din 1 925). . "Middle East Joumai" (Washington. Mass. este disciplina istorică ce se ocupă cu studiul limbii. din 191 7). din 1 969). Deci. din 1822).K. economică şi socială turcă". din 1 948).I. "Cultura Turclca" (Ankara-Istanbul. de "lingvistică turcă". prin termenul turcologie (Wrl<oloji 1 Wrl<iyât 1 Wrl<liik) se înţelegea în această ţară doar studiul limbii turce şi. din 1 847). doar aspectele lingvistico-culturale ale trecutului turcilor53 . tematica şi rezoluţiile unor congrese de specialitate (de "turcologie". "Joumal of the American Oriental Society" (Columbia University-New York. "Przegl11. Curs practic.ro / www. "Sovetskoe vostokovedenie" (Moskva. "Belleten· (T.

Aşmarin a fOnnulat. să enumere şi să desaie componentele suprastructurii statale in domeniu: facultăţi. Tntre 26 februarie-6 martie 1 926.• pp.111.nd.lropa.1�129.B. Theodor Menzel a sintetizat rezultatele discu�ilor purtate in cadrul congresului in legătură cu insăşi denumirea disciplinei istorice şi cu statutul istoricului care intreprinde aceste studii şi cercetări. programele de . conferinţe. •Tu� � Ober � � UtWI Ober lllten � www. 2fl.osmiJnisticA (byzantinisch . epud Th. pp..cimec. Muzeul Judeţean Botopni Vll. apoi . a impus analiza principalelor momente din istoria turcologiei. ·' .411-415.".de trecutul acestei discipline istorice. şi publicat un program de perspectivă. > �2:.. . sfera geografico. Afn*tn. ·pp. Turcologul gennan . Majoritatea istoricilor care au organizat şi au participat la acest congres au acceptat tennenul de "turcologie" cu semnifica�a de disciplină istorică ce studiază popula�ile şi popoarele turceşti.85-87.iiMia . raporturile cu disciplinele istorice conexe etc.1-78. cupo� IZilooo .a. articolele. p.ro 20 . Ei au unnărit să definească sfera geografioo­ istorică de cercetare a acestei discipline istorice.::enzat studiile.-. metodele de investigare ftiinţiftcă.N. publica1ii de specialitate."..osmanische Studien). al activită�lor universitare didactico-fonnative şi ştiin�ce-de cercetare şi sfera turci:Jiogiei. de _.". a pennis fonnularea unui bilanţ provizoriu al realizărilor şi contribu�ilor ştiin�ce Tn această ramurA a orientalisticii · pAnA Tn 1 925. medie sau lungă duratA formulate in aecolul 81 XX-lea. Cel care efectua "studii turcologice" (turlco/oglsche Studien) se numea "turcolog" (Turlcolog}. �. 1929. a trecutului statului otoman58 • Deşi a preferat denumirile: "studii turceşti" (Wrldsche Studien) şi "studii otomane• (osmanische Studien). pe scurt: "ştiinţa domeniului turc" (Kunde der Turlcentums).ll bla 8. Babinger a acceptat in cele din urmA şi tennenul "turcologie" (Turlco/ogie). in cadrul lucrărilor congresului.2). Fr.ro / www. a prilejuit interesante discuţii referitoare la Tnsăşi denumirea acestei discipline istorice. până la activitatea ştiin�că Tn domeniu a lui Joseph von Hammer-Purgstall55• Acelaşi temeinic analist a insistat şi asuPra importanţei $i perspectivelor de viitor ale abordării interdisciplinare blzantinlstJci§.cercetări turcologice de scurtă. catedre. _ ". "domeniul (sfera) turc(A) Tn toate fonnele sale de manifestare". Ac. institute.7. 1927.S. obiectivele.. 11119. La sfArşitul lucrărilor congresului a fost redactat. Astfel. toc. -. ElnlgN .a. In Ballu. Vezi fi F. 01e lurldachen Sludlen In EIJI'OINI blz zum . � G1111. 17 Teodor Mena!.a. Un sinonim Tncă uzitat era: "studiile turcologice" (turlcologische Studien). Tn oraşul azerbaidjan Baku. XXX. centre universitare de studii tutrologice.. Cel care intreprinde astfel de studii şi cercetAri .Au1rn11en Jo-' 11011 � tn "W. au .I.pr�� lucrirllor c:ongr-*'1 (pp. pe plan european. 192fl: ln "l.nd. piedicile subiective şi/sau obiective ce stAteau in calea dezvoltării acest� ramuri a orlentalisticii.�. 1918 (nr. 1�228) ct. der T� A.Z. Desfăşurarea primului Congres internaţional de turcologie. cu participarea . op. cărţile de turcologie publicate. • FIWlZ · 88binger.directA a turcologilor prezenţi. • �ctem. au analizat . Der 1. Turcologul rus A. Franz Babinger a analizat caracterul. N.dt. obiectivele şi finalită�le. XVI. 58 Unele consideraţii asupra trecutului turcologiei şi a starii ei actuale • Autorul a considerat cA "bazele turcologiei ştiinţifice" au fost puse Tn Imperiul ţarist rus Tn a • .. se · numeşte "turcolog" (Turlcolog)57• Faptul cA binomul tenninologic­ rela�onal turcologie-turcolog(i) s-a impus in ştiinţa istorică mondialA Tn primii ani după rizboi_ul din 1 91 4-1 9 1 8 este dovedit de insăşi denumirea congresului (turlcologische Kongress).. in secolele XV-XVIII..nd.turcologiei Tn El. .muzeubt. simpozioane de turcologie etc... Leipzig.istoricl şi principalele contribu�i in 'domeniul "studiilor turceşti" (tarldsche Stucl/en) . 1DfldM In "B. . congrese. 8erfln. De �. .

Do "._ � 'P.... . T 'A' 19M.. Tbomsen li ale francezului Jean Deny. T. Hans . lk*MtaM.311 981 .-... o plalificae generalA a priolili� de vitor ce slilllaJ ln ... . � "Z... b:.O.... ..". tn•'pe ele.LS.. 7 7 7 7 7 b�l)dl w �.O.. obieciNeFe.... 'Analiza lui Afnain a continuai li a COII'I*ISt studiul l u i Fr. N.� � "W. �. 8u1:ant1.. caadieluF.__ .a::eSb comuniliţi ti etnii turceşti (tiii'Cice) oc::upA o pazilie .. T� In .. ..ACTIt IIOLDAVIA.F. .... ._ ballogill ... . o.JCI.. • M5W u..-. W.. D q il ...) a...". E.. Bar1hold.. t pldclll � "Yenl lllrk ....U 19218 ti. ODa . 9&-Uit � ".. C11111t11m W... 1984..V.. la mijlocul secolului al XX-lea. � .311168._"..-... IAiplig. pp. 1-. ".:. fonetici .$ • · a..." In *' 8iondlllll . Marele savant lm::lq rus V...2t1155.v. � ..IMn 0... .. lrene Melikoffl'. FfnflllnMfll. p. • Elbw � ... Kalanov etc. Molkv8.enţia sa ·m cadrul lucririlor congres&Jui . XILBind.... � . flM8. Raclov.zln..-..-.illlfJtwdH ilbir:e a ha:lt'*ii popu�ilor ti popoarelor tun:etti (tiftke)."..cMIII .. .311154... pp.. Sland unt1 ct. w.. Hlnl . a lepiezettlat prna anabi de bilarJI a realizărilor turcologic:e moodiale pAnA ln ..V..2411 168...ll.o: ... Mllai Maxim• ele. b 'P. program complex de perspectivă al oe�cetlrilor iiiiJDrioe faAungille pe pllm nudal Tn deceniile urmAtoare.N. .E SEPTENTRlONAUS doua jurnllale a secoll*i al XIX�.. . Z dDn:lllliu "... p let de cercetări de perspeclivl ln domeniu. 1 s AJI...... a..•.t 7 ·u.". .."..thold... � "C.. . w.-.iat .. Olt . 11121. ..lldl -. de{JI IUn:hl "' .. Activitatea clidacliico-tti i nţifică şi contri buţi ile fundawnentale Tn domeniu ale dMezlU W. IW"A/1983.. PU Wiltlk. ... i acestei ramuri Babi nger din 1 91 9.. Ed....... .� .. IIfiK--... . .LSLA. .. .dm. W.. "' J...api otientalislice In epoca modernA. ce trebuiltu aibl tn wdele sttderea: rTlOrfologiei...IMerv. . \Y ' te\ 1958 (XXI + 113 p. A."..AM-421. la sftrtilul secolulli al XIX-Ma Ji laJncepulul celui urmllar.).on.".-a • www....-.." pad . v.. VIII (UOOCII.... RsvW".. lexia*i. . In deceniile �...SQ. Dnre .". 11 M. Malow._ Louis Bazin.. ...-. de exemplu.. publicaM &Awior... -.. V... 04 .....-. In paioadele ..Rejclwl&laz.F.... • Blbllotl. .. u � blllln PfUiil(lailr. pp2D-214..O.iat Sladiul actual şi problemele de vifor ale ceroelilti ialotice a pt1pOIM8Ior �.alti ln aDU� ac::eSiui domeniu orientalistic... . iiiiDricl a SI F • li etniilor torcice din Asia Centrală ti de Vest....... . .. IIIII. W. oferind o imagine de ... � 'P.� � "''IW'. ... .. 7!Si p. � -s . � E..2. ..I.UA.. a1 bou•• "'biianpi provizorir a1e realizărilor istolioglafiei ucctogice egapene li __..._ + 983 p...W._ • E.121-1-Q.... lllnl" 19 aaJinl 1933.."". p...w.G.t.. Tlftlllllogll llr S.. Piecand de la aceste COilllidenllli.. asupr. DotWe�c � ". rezultatele oe�cetlrilor fliitflke ln ac r 11 dielte IBillilllicl s-au concretizat ln temeinice c:onlributi refetieoae la .n Konwunpf. atalz. a1 marcat o nouă etapă ln istoria lutcologiei monciale.O..." ...bgen Komrum.. IIDwtt t* r'IMWI �._ · " • • v. Blddl a . 8arthokt a atalz.....r ".... --. . ..... Ettore Louis Bazin83. KMIIII AafGit « ...... sintaxei . ������. Iggn8" ..V.. .. o..._...M. -. XXV. 1974..-a • Loull a..... ......-.. i1Z � z ". JVil dlgll illl.. T"_.1&-17119'B-1t134....flnu w . . Sfida btdllgtzl• w s. prin activitatea cldac:tică-d e cercetare şi operele fllit'lk:e ale tm:alogilol RlfÎ fi germani:: Bcdtlingk....... Je8n llenV"'....._ DlnJ.. ._. ... Reydlnwl. lurool ogia a fost preponderent Hngvislico-le:dcoglltlico-epignlffcă Pornind de la 8CII!IIIe malităţi concrete tun:ologul-ling ti lexicogtaful rus a fonnlâll ... versific�Jtiei li "muril R'P" dialectelor şi limbilor "turc:efli" (toi'Cice).... IW".. � ""DDI... pcvau ClOIII.. ZlljKzlr.ro 21 . lllll:llllln � d6rjWdilllbWdlow 6a ...tn. 'P. �.. T�...cimec.. Lazarev.. . .. 8aliL • �rtne ._.-m-... Barthold. .. ._._.ro / www.. Berezi n . � · · · � � Zaja:.....". bnmga iil perioadele interbelică ti poslbelic:ă Tn diferle tiri ale lumii ... . �._ Tua:.... H V.Atnuf. 1tiii5..muzeubt... � H11111 Sdlll" Zeci Velldl ToOM.. � ""..". ln lnlliza sa 1Ji1antien1 (1958) a COl 7 7 7 el..

Peste trei decenii. civilizaţiei etc. Turcologul Alexandra Benningsen a răspuns la intrebarea: de ce studiile turcologice sunt imporlantei 1 Autorul a demonstrat şi argumentat că importanţa acestora se manifestă tn primul rând pe plan academic. cât şi pe orice persoană din lume care aparţine "rasei turceşti" (turl<ish race).ro / www. Un sinonim al acestei expresii este "turcologie" (turcology în engleză). populaţiilor şi popoarelor torcice din Asia de Nord şi Centrală. sau turl<ic area studies) se ocupă cu cercetarea istoriei. Tiirl<iyat şi Tiirl<oloji. limbii.SB-1 30. Tn limba turcă se folosesc termenii Tiirl<liik. Limba turr:o-osmanl.23. o altă analiză bilanţieră făcea importante precizări şi clasificări de ordin teoretico-terminologico-metodologic şi trecea in revistă contribuţiile şi proiectele instituţionale in domeniul turcologiei începând cu primii ani interbelici. în domeniul cercetării istorice a trecutului popula�ilor şi' popoarelor tOrcice din Asia. din Europa de Est şi central-sudică. culturii şi civilizaţiei lor. Turrologul Nâdir Devlet a făcut precizările şi clarificările terminologice­ metodologice necesare: termenul "tork" (în limba turcă cu echivalentul "turk" în engleză) are o dublă semnificaţie: desemnează atât pe cetăţeanul turc din Republica Turcia (Tiirl<iye Ciimhiiriyeti). se poate pune semnul · 70 _ · 70 Alexandre Benningsen. 1987. A. în cel mai inalt grad pe turcologi şi formează obiectul de studiu a numeroase cercetări turcologice. Emin Gursoy-Naskali. religiei.ro 22 . Unitatea Tn diversitate a popoarelor turceşti. 1984. limbii. Bucureşti. din arealul lor geografice-istoric de locuire . L. Turkic Studies in the World and Tuf1(ey. importanţa studiilor turcologice rezidă în abordarea istorică a evoluţiei şi dezvoltării culturii. Raportând rezultatele concrete ale cercetărilor şi studiilor turcologice din ultima sută de ani la imensitatea geografică şi bogata şi tumultuoasa istorie a populaţiilor şi pqpoarelor turceşti. Benningsen a precizat că studiile turcofogice (turcologia) reprezintă un "câmp dificil" de cercetări istorice inter. stătea un vast domeniu geografico-istoric de cercetare. vorbitorul limbii turce. editors: n Mihai Maxim. loc. pp. (Tn limba română. pentru a desemna disciplina istorică ce studiază trecutul populaţiilor şi popoarelor torcice. ln al doilea rând. cit. Ghid practic. în plină expansiune ştiinţifică". iar proiectele.) "Studiile torcice" (Turl<ic studies. Tn concluzie. termenul de turc (turcesc) se aplică numai turcilor din Turcia. iar cel de turcic gurcic) tuturor neamurilor turceşti. www. din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe a Universităţii "Marmara" din Istanbul. determină unitatea studiilor turcologice. Europa de Est şi Central-sudică.muzeubt. Bazin a apreciat că bilanţul investigaţii lor turcologice este modest. pp. filologice şi lexicografice. Istanbul. NAdir Devlet. Inel Englnun. literaturii.cimec. La turcclogie: bilan provisoire. evoluţia demografică a acestor comunităţi umane preocupă . culturii. ln faţa turcologiei. de accesul restrictiv la unele izvoare istorice primare etc. bazată pe identitatea lingvistică. metodele şi rezultatele investigăr!i acestuia vor contribui la conturarea tot mai pregnantă a propriei identităţi turcologice i n cadrul orientalisticil0 . Louis Bazin. organizat de "Turkiyât Araştirma ve Uygulama Merkezi" (Centrul de studii şi aplicaţii turcologice). Este vorba despre simpozionul Turl<ic Studies in the World and Turl<ey (1987).şi pluridisciplinare.Muzeul Judeţean Botoşani turcologice pe plan mondial erau Tncă preponderent lingvistice. ideologiei şi formelor de organizare politică a etniilor torcice. apoi pe cele create de imensitatea şi diversitatea etno-istorică a spaţiului geografic turcic. Wl!y Tuf1(ic Studies are impoltant?. p.1 3-27. Astfel. � "această disciplină istorică relativ nouă.. in voi. Turcologii trebuiau să depăşească dificultăţi de specializare de ordin lingvistic. Tn al treilea rând.

etnică.N. că în deceniul IX al amintitului secol cercetarea europeană în imensul domeniu al turcologiei este abia în stadiul preliminar. . Nâdir Devlet a trecut în revistă instituţiile şi institutele academice universitare din Turcia în care se desfăşoară o intensă şi bogată activitate de cercetare în domeniul TOrl<IOk Araştirmalarl. 30 martie 1 795) a fost marcat prin organizarea unui colocviu. iar pe de altă parte au oferit o imagine de ansamblu asupra evoluţiei turcologiei în secolul al XX-lea. Bucureşti.ro / www.. Pornind de la factorii pereni ai unităţii tarcice (geografică. P ierre Caspar. Les voyageurs et la connaisance de la langue ·turque an Europe (pp. în voi. militare.C. cit. în anul 1 79577 .als Richard.L.L. /.23-':4(l).N.O.(. www...c.ro 23 ' . 1987. Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române. cit.L.Paris. � �· • .c. Avant les )eunes de /angue: coup d'oeil sur /'apprentissage des tangues turques an moRd f Byzance Il Gu/1/aume Postei (Vr-xvr siec/es)-{pp.E.A. ştiinţifice etc. Istanbul . Istanbul et les langues orientales.. Istanbul.41-56. 1 987. Tn primul capitol (Les Eco/es de /'An III) au fost studiate condiţiile obiective şi subiective. Tn grupajul următor (La naissance d'un savoir) s-au urmărit cauzele. De l'�cole des Jeunes de Langues â 1'/. cu această ocazie.ACTA MOLDA'lt'J. Comunicările celor 38 de participanţi au fost reunite în volumul publicat în 1 99776 . amintitul volum se dovedeşte a fi o contribuţie majoră la istoria orientalisticii şi turco/ogiei filo/ogico-lingvistico-lexicografice din Europa şi Imperiul otoman între secolul al VI-lea e. el I'I. cu caracter bilanţier.AE SEPTENTRIONAUS echivalenţei între TOrl<liik Araştirmalari TOrl<o/oji Turl<ic Studies. Aceste contribuţii publicate în 1 987. · 88). 541 p. L'�co/e Normale Sup6rieure et l'art d'einseigner (pp. Turldc Studies In the Balkan Countries and Hungary. modalităţile de însuşire şi modul de folosire al "limbilor turce" sau "orientale" de către europeni între secolele VI-XVI I 78.. actes du colloque organise par I'I. Fran. ..( 1 9-99 \..muzeubt. 2 voi. • "' J.-L.4 de " � retien Balivel. Frarn. Chantal Lemercier-Quelquejay a analizat caracteristicile generale şi evoluţia preocupărilor de turcologie (studiile tarcice) în Europa în secolul al XX-lea.3-8). 1�' . Volumul a fost structurat tematic în 7 capitole. -4. lingvistică. Este regretabil faptul că nici un turcolog român nu a realizat. cit.> . L 'emp/o/ du grec comme langue dip/omatique par les Ottomans (fin du XV-e .O. Autorul a analizat critic � rincipalele contribuţii turcologice ale noii şcoli istorice republicane turceşti post 1923 3 . .. . Concluzia acestor cercetări este că atât "lumea creştină"..y .A. diplomatice.67-78). caracterul. între 29-31 mai 1 995. cât şi cea "turca-orientală". Chanlal Lemercier-Quelquejay. Le dictionnaire de /'Ha 'tot (pp.C. hommage des 'Langues Orienta/es• â Istanbul (pp..A... . culturală şi religioasă). / . . Nicol s .9-12). h< ®.1 3-22).. 1 997. Autoarea a apreciat. în voi. Les interpretes orientatistes de la Bibliotheque du Roi (pp. 29-31 mai 1995. istorică. Elienne Guyon. . 1 91 4. A propos de YOnus Beg. pp.1=.: � Valin. 75 Hasan Eren. o trecere în revistă a dezvoltării turcologiei româneşti după 1 900 (sau 1 9 1 8). putându-se vorbi încă de "preistoria studiilor torcice"74 . d'lslanbul el I'I. f:. Slephane Yerasimos.A. Prin tematica abordată şi prin subiectele inedite studiate.oise Blechet.A. desfăşurat în oraşul de pe Bosfor.29-39.89-1 03). pp. ce au contribuit la înfiinţarea Şcolii franceze de limbi orientale vii. le-au completat pe cele amintite anterior. Edlte par Frederic Hitzel et publies par I'I. au căutat modalităţi şi canale de comunicare cu "celălalt": creştinii au început să-şi însuşească şi să = = 73 Nadir Devlel. politice.cimec...d6but du XVI-e siecle r 5:: � lcfiel f (: ' 48). Hasan Eren a trecut în revistă75 studiile turcologice (turl<ic studies) din ţările Peninsulei Balcanice şi din Ungaria (în ceea ce priveşte România.O. Bacque-Grammonl.. . a fost amintită doar contribuţia de referinţă a lui Lazăr Şăineanu. comerciale. a l'occasion du bicenlenalre de I'Ecole des Langues Or ientales. cu tema "Istanbul şi limbile orientale" .'? . Bicentenarul înfiinţării Şcolii franceze de limbi orientale vii (L'Ecole des Langues Orientales Vivantes . 77 Andre Bourgey. cu participare internaţională. 1 900).C. Turldc Stud/es In Turlcey.F. \. La Convention et les �coles de /'an III (pp.N. în voi. .69-80. Turldc Studies in Europe.F. pp. exagerat însă. Baş TercDmln de Soliman le Magnifique (pp. � J! . conştienţi fiind de faptul că această categorie de preocupări a existat în istoriografia naţională.

Trw dlll*e al the c1ragomenş (pp.... ..._.1�188). drr ._ "."_ ...ro / www...'Gnllt... dia "Qfflwwwi cf 1/nglM" (pp. La ".... . in Orientul musulman.. Contexte et appllcaiJon de /a ..... ale limbilor otomană-arabă-persană. . în a 1 1-a jumătate a secolului al XVII-lea. llll.. publicate in 1688 şi 1 697.. Una din mişcările acestei activităţi didactice a fost apariţia instituţiei dragomanului. La jeune da lanfiW$ L-... The french cltogmanate In Yigna.... "....".... Meninski şi d'Herbelot au elaborat dicţionare._ (p1 ... X\111-it IMI* (Jip. eu X\111-it IMI*: "_. * hcb:Di dla lanfiW$ au XVIkl ll«<e. d'apiN /a collecllon da -. � (pp.141-15Z). M8rlelle � "_� da � da PiiiiiJ « . sultanii otomani au folosit traducători oficiali (dragomani. . Allllandlr H. . *· fa1918: le France * eon. lllllw llllrle TOIIZMI..ptlf/T .... .... Thierry Zarcone.... L&...VI. • tiU :dl Bln Hlddll" . .......... .."...muzeubt. De "cealaltă parte". ._ o.. Rulat ..sikhf (pp. l m i: des drogmans").l._ _.. în această eră a dragomanilor ("L' XVII-XIX... Deux grandN dynaşiJes • c1rogn1ana: 1eş . Roderic H.. Tadeusz Mazda. .. T �? L.cimec. La tnJdilion phanatfole et ._ * � .. otomanii au folosit greaca şi latina.. italieni etc...451-t77)..._ . Urw arlstoc:nltJt "lnclauabla": leş drogmana (llltlaxlona ._ ...... traducător oficial in cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulatelor marilor puteri europene la Istanbul...r • . .uliiJw1... tercOmân-1) in cadrul relaţiilor diplomatice cu marile puteri europen � recrutaţi dintre etnicii greci. in perioada amintită8 1 • Ultimele două grupaje reunesc sludii referitoare la două ipostaze in care s-a aflat interpretul sau translatorul pentru limbile orientale intre secolele XVII-XIX: călător în Orient sau sfătuitor ori in&o1ifor al călatorilor europeni.... T . www. llllr � .1o1w1n Slrauu..1117-214). lsabetla Palwnbo Fossati c-.. ofblwne . "... Md . "_ .. Tn Austria şi Franţa.....de l.... indirect.... o.. ...351�). in Imperiul otoman. .. U :u n . ..iiiiD . Gnvrrnl... .(pp.mia _.131-140). AniNde T• ... • � Plpjii.411-t18). . ..181-174). La lnlductbl....427-432). intre secolele XIV-XVI . (pp...." roumaln (pp.... s-au întemeiat adevărate dinastii de dragomani ("dynasties de drogmans") care au format o aristocraţie otoman� "în afara claselor" ("une aristocratie «inclassable» )80• Deosebit d e interesante sunt contribu�ile grupate în capitol�! al V-lea (Traduclion). Pentru aceasta. interpretul a contribuit." .. lllapiiMa « .. Christian Wlndler..._.... . L'tcole polonlllşe des /angueş � ".....417-425)..ro 2A . .153-180). Conşulş . '*il da � ... secolele armeni. la promovarea politicii colonialiste "orientale" a marilor puteri " � ) . • Anll*1e GaWer.._. elef da hJ diplomatie f'Wolutlonnalta ' c s a •• (pp'D3-311D).. Gllles Veinlaein. ....lllnl .._ .. Pentru europeni. cea mai eficientă însuşire a limbilor otomano-orientale se putea realiza "la faţa locului": la Istanbul.. dia . Pe de altă parte. folosească "limbile turce" încă din sec. Loula .. (pp......._ .. ... ... . devenite clasice.. (pp.... Nora Şeni... ca "limbi diplomatice"......._... cât şi a "politicii orienlale" a marilor puteri europene. L&.. (pp....-403-410). in Imperiul i H otoman şi/sau Levant (L'intetpf8te et le voyageur _ Pe de altă parte..."... când bizantinii au Y 11it pentru prima dată in contact cu turcii in zona Eufratului.. "..._ diiW I"'rrent du XIX• � (pp.. 1111*11.. LM "Atrnlt*nş" du rol de France (pp.. �• • • r-\111 .109-122)... * France (Jip. Du .."... veneţian şi polonez78....257-270).. Calher1ne Bopp&­ .._"... T . Fcnlal « .23>256)..lli p...27 -311)..105-108). . Un ctugman tniRiicien: coup d'Ofll $Uf hJ Ilie et leş 0C1CMN * CIIMiw FCIIIIbl (pp. du llll* (Jip...Muzeul Judeţean Botoşani -A. . • Aln. l... /&PII otbnlwiHJIP... . . . arabi nord-africani etc....123-129)..373-«<2)._ * CDIIM (pp. Davi1011.X\111-it IMI* (Jip.. marile puteri europene au înfiinţat la Istanbul les ecoles orientales: au fost studiate "cazurile": francez.... . hJ ptoplll(1tlllde (pp...._ bque (Jip.. (1"...31e-332). � ..... referitoare la evoluţia orientalisticii-turcologiei lingvistico-filologico­ lexicogralice din Europa intre secolele XVII-XX.283-318)... G*wd Gnlc:.tBntinople au XVI". daM un 0t1ent Mrangement pmche (ppAD-415111)... ..._.llal � "_ --. 1111r1e de r..." . ctognwn frllnfaiiJ (1�1 793).." � (Jip�72). Aceste domenii ale orientalisticii­ tun:ologiei s-au aliat atat in slujba academismului dldactico-ştiinţific.__ ."... « .. . ..-. iijlllt dia .. Dynulieş da drogmanş et • .. • 11 ....21>234).._. în relaţiile cu statele creştine ortodoxe şi catolice din Europa Centrală şi de Vest.

28�288. M. Der Beitrag der rumllnlscher turkologischer Forschungen zur basseran Kenntnls des osmanlschen Reiches.E. T . '" Andrei Pippidi. Haievy. . Alexandrescu ­ 1 Dersca Bulgaru90. bizantine. nr. passim. 1968. op. pp. Evolulion de /a chafT/8 da drogman du Divan Imperial durant -. cit.479-484). idem. '" Dlm�rie lmbrescu. maghiare.99-1 1 1 . Bucarest. 1/Spring. ruseşti. " Mihail Guboglu.497-531 ). pp. cit. •• Carol GOIIner. TOrk Dil Kuru�yinda Okunan Bilim�fldirillerden Ayrilbaslm". structura şi finalită�le "primei gramatici otomane in limba română". Umba turco-osmanl. passim. Fran<.V.a XIXo. în prima etapă. vot. passim.40�10.406. alţii greci. Concluziile acestor analize critice au subliniat adevăruri istoriografice de necontestat: preocupările româneşti de turcologie au existat.S0100.:!er preponderent evenimenţial-factologic. cu circa 5000 de elevi care trebuiau să înveţe limba turco-osmană . cit. având o veche tradiţie. op. pp..E. 00 Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. 1 59-162. Diplomatie el orientalisme. condiţiile obiective şi subiectiVI! de elaborare. determinate cronologic de derularea evenimentelor politico--d iplomatico--m ilitare . Acest manual.2/1988..S. Craiova.E.e sJecle (pp..". . • "" Sinim Kuneralp. passim. Orientallsica romSn/l. . in "XI. Carol GOIIner . nr.533-538).. ·. loc. devenit o raritate bibliografică. pp. Unii orientalişti au desfăşurat şi o activitate diplomatică 83 in Orientul musulman (L'interprete et la diplomatle) . arabe.ro / www. Cercetările şi studiile de turcologie din România au fost analizate de Dimitrie lmbrescu86 . întocmită de Adam V. pp.B. in "R. Studiul limbii turce in ţara noastr/l). ACTIt MOLDitVlJtE SEPTENTRIONitUS · europene in epoca modernă.". . întinse teritorii. cit. Recherches sur Mathurin-Joseph Cor (1805-1854}-(pp.E. Mihai Maxim şi Andrei Pippidi. Medievistul universalist Andrei Pippidi a analizat activitatea dragomanilor şi învăţăceilor de limbă turco-otomană în cadrul ambasadei franceze (le_ la Istanbul în secolul al XVII-lea. idem. in "Ramuri. Ma �er A. La premiera grammaira ottomane en roumain. Contributlons aux dSbuts des studes da turcologle an Roumanie. Mayer A. 1996.. folosibil încă şi astăzi. nr. Romanya TUrkolojisi ve Roman Dillnde Tari( SfJz/ari hakklnda Bazi Araştlrmalar. anale etc.3-0/martie -iunie · 1 944. 02 Mihai Maxim.muzeubt. R. La pramiilra grammaira ottomane en roumain. op. polone. Montagne. ldem. Cotula şi publicată în 1 905. Mihai Maxim92 sau Dan Prodan93. La acest simpozion intema�onal au participat şi doi istorici români. Studii da turcologia in Romania. vezi şi Annexe: Uste alphab6tique des drogmans da France s Istanbul du XVI-e sJecle a 1914 (pp. Europa estică şi centtc:l­ sudică. · turcologia a parcurs mai multe etape.und Landeskunde". secolele VII-XII. Tn evoluţia sa multiseculară. Referirile la populaţile torcice au un cara. la cunoaşterea originalei şi interesantei lumi torcice. Polltlque musulmana et orienla/isme (pp.'-). "" Ion Matei. in "Forschungen zur Volks.2/1 981. no. Memlekelimizde TUrk Dillnin Ogranilmesi (Unele cerctatlri raferitoara /a turcologla romSneascl şi /a cuvi�J.ols Georgeon.E. L'orlentalista transytvain dr.485-496). Massignon.2/1978. Rum/lnlsche Beitrage zur Geschichte des osmanischen Re/ches.E. in "T . Cluj-Napoca. Amintesc în acest context cronicile şi analele persane. Mihai Maxim. "' Dan Prodan.18-2 1 .ro 25 . XXVI-e annee. era destinat celor peste 70 de şcoli române-otomane din l �eriul otoman. pp. Mihail Guboglu87 . din ce în ce mai importantă. in "R. Turcologul Mihai Maxim a analizat motivaţiile. de organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice--ştiinţifice în acest domeniu istoric etc.S. a legăturilor şi activităţilor · comerciale transcontinentala. Unii · dragomani erau francezi. XIX. no. Ion Matei89 . cit. Drogmans el enfants de /angue: /a France da Constantlnople au XV/l-e sJecle.1 15-120. Contributlons roumaines.T . Astfel. p. referitoare la invaziile populaţiilor tOrcice asiatice peste aceste.tele turceşti in limba romSnl. referitoare la Ţările Române85. /a turco/ogie avant la lettre.265272 . Bucarest.131-140. Andrei Antelfry. idem. Henry Laurans. Sibiu. din Asia vestică.cimec.K. op. Revistll l�eraril". îşi aduc contribuţia lor.. se încadrează mărturiile istorice ale autorilor de cronici. pp.M. XVI+-XV/11-e siac/es. Halevy88. . passim. pp. idem. XXI. Le Chate/ier. www. Istanbul. germane etc. pp. ele fac parte integrantă din cele pe plan mondial. Ei a" activat ca translatori şi Tn cadrul unor acţiuni diplomatice franceze . anul XL.

in E. Guillaume de Rubruck sau Marco Polo. Menavino etc. doar asupra istoriei evenimenţiale.414-421. A. Mordtmann. Uzun�arşili etc. iar referitor la aceştia. etapa cuprinsă intre mijlocul secolului al XIX-lea şi mijlocul celui următor a fost cea mai bogată in realizări din istoria turcologiei. 8. D. Kraelitz. Turoica. Cambini. Kowalski. J . Dimitrijev. Mouradja d'Ohsson. A. italiene etc. turcologii O. polone. din intreaga evoluţie a acestei discipline istorice94• 14 Pentru detelil vezi Ettore Roaai . Deny. poppe. T. I . Marsigli. V.A. la care se adaugă cei afirmaţi in prima jumătate a secolului al XX-lea: C. V.V. nu i se poate aplica matricea defini�ei conceptului. Jahttlunderts.W.muzeubt.98-130. Zinkeisen etc) sau lingvistico­ filologico-lexicografic (prin gramaticile şi dicţionarele elaborate de Molino. V. Geza Kuun. pp. von Gabain. Meninski. Fr.W. Dle europlischen TOrlcendruke des XVI. Giese. Feraguti. In voce Orlentall&mo. calitativ şi cantitativ. L. pe to� tOrcicii din Asia de Nord şi Centrală. Nemeth. Tavetnier. istoric.ro / www. Bro�kelmann. Megiser.. ln aceste prime două etape. Vambery. odată cu intrarea furtunoasă şi brutală pe scena istoriei Asiei şi Europei estice şi central­ sudice a mongolilor (tătarilor) şi turcilor otomani. p. limbii şi literaturii lor. Th.49-84.S. A.ani www. Du Ryer.A doua etapa a preocuparilor turcologice a inceput in secolele XII I-XIV.E.E. de la inceputul secolului al XV-lea.Band:1501-1550..cimec. Barthold. Carol G611ner. Rypka. J . Paul Ricaut. turcologia a fost preponderent osmanistica. Bukareat-Ber11n. Gibb. La turcologie avant la lettre din secolele VII-XVIII poate fi caracterizată ca fiind o "turcologie restrictivă" geografica­ istorică. G. Guer. Angiolello. cel mai reprezentativ secol. V. orizontul preocupărilor turcologice europene s-a extins.Band: 1551-1600.I. au apărut primele fnsemnări şi relatări despre turcii otomani şi. N . idem. II. G.543. Katanov. La inceputul secolului al XIV-lea. de cel descriptiv-memorialistic: Schiltberger.J. relaţional. Thompsen etc. d'Abbaville. pentru că turcii otomani au ajuns să-i simbolizeze.. bizantine. Toderini etc. şi prin informaţiile foarte preţioase inserate in cronici şi anale persana. Bonelli. voi. Deguignes. Menzel. H . Louis Bazin. pp. BUCIII'Ht. F . in sensul că s-a concentrat in special asupra mongoli/or-tatarilor şi turcilor­ otomani. Primele preocupari osmanistice au avut un caracter cronistic. La turr:o/Of}ie: bllan ptOIIIsc/re. Fekete. Paulo delia Valle. social.L. X-e ann6e. turcologia nu a existat ca disciplină istorică in accepţiunea actuală a termenului şi.K. H. Roma. Prin contribuţiile lor cu caracter lingvistic. XXV. germane. prin relatările de călătorie ale lui Giovanni da Pian del Carpine. Mehmed Fuad KOprOIO. dar mai ales din a doua sa jumătate. Turr:olg/a. Fr. N. 1. Wittek. Smirnov. Radlov. in "A. căt. F'ramleres ltudes en Ocddent sur /'origine et /a pulssance des Turr:s. W. Maggio. M. prin urmare. ruseşti. Bulletln". au pus bazele turcologiei moderne şi au individualizat această disciplină in cadrul orientalisticii. J . instituţiilor statale. Agostlno Penusi. embrionul turcologiei-osmanisticii. Mustafa Kemll Atatarlc et la turcologle hl!faise. P. Ritter.E. Sauvaget. maghiare. 1961-1968.I. L. Fr. Tncepând cu secolul al XVI-lea şi până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. cultural.S.. ln această etapă preocupările de turcologie (-osmanistica) au avut un caracter istoric-evenimenţial-instituţional (prin contribu�ile cronicarilor otomani. H . Joseph von Hammer-Purgstall. d'Herbelot. in centrul cercetărilor de specialitate situându-se· acum şi alte populaţii şi popoare tOroice din Asia. preotul Gheorghe transilvăneanul. S-au pus bazele mongo/isticii (tataristicil). Babinger. N. lncepând cu secolul al XIX-lea. Boehtlingk. general acceptată astăzi. in mentalul european intelectual şi popular. lexicografic. dublat. J . I. E. JOrg von NOremberg.ro 26 . religios etc. no 1/1 972. ale lui Hans LOwenklau. pp. Muzeul Judeţean Boto. arabe.). H. P. 1949. Astfel.

devenind deja disciplină istorică de sine stătătoare. pe multiple planuri. motivaţiile. Bucul"efti. atât conflictele militare cât şi convieţuirea paşnică româno-tOrcică 1 mongolă (secolele X-XVII I) şi-au pus amprenta. complexe. ţlrlle Rom•ne şi dreptul otoman al popoarelor (sece/ele XV-XVIII). spaţii geografice şi perioade istorice bine precizate. culturii şi civilizaţiei medievale şi moderne româneşti. româna-otomane in p�rioada amintită. de mongoli 1 tătari şi de .şi tricontinental. a "turcului păgân şi asupritor". a mentalului colectiv. a antroponimiei. aşternute pe hârtie şi ajunse până la noi. fără ca aceste "contacte bilaterale". . caracteristicile generale ale relaţiilor seculare. locuitorii din cele trei ţări româneşti s-au mai confruntat pasager. al evoluţiei orientalisticii şi turcologiei mondiale ar fi incomplet dacă nu aş prezenta sumar originea. mărturiile şi însemnările lor. datorată deosebirilor de religie. dorinţa păstrării entităţii şi identităţii statale româneşti cât şi curiozitatea nativă s-au aflat la originea încercărilor unor reprezentanţi ai claselor conducătoare şi de mijloc româneşti de a-i cerceta şi cunoaşte mai indeaproape pe otomani. pe "turci". Cu o individualitate bine conturată in cadrul orientalisticii. Editura Ali. Evident. Cu l'lltiJrll'll speciali /a relaţii/a rom4no-otomaoe (sec. hidronimiei. Observaţiile. dezavantajoase pentru români. sui-generis relaţiilor complexe. ldem. * * * Tabloul general. Pace. de educaţie şi culturA. pe aceşti parteneri seculari de convieţuire. Vecinătatea. româna. schiţat anterior. 1998. Viorel Panaite. dovedesc varietatea gradelor şi nivelelor de percepere a "celuilalt". de asemenea. pp.ro / www. Relaţiile româno-tOrcice au o tradiţie de unsprezece secole. şi această vecinătate a conferit un caracter aparte. Voi sublinia. Acestea au ca obiect de investigaţie ştiinţifică teme.. să aibă intensitatea şi urmările celor din secolele X I II-XIV. veritabil centru de putere bi.otomanii in epocile medie şi modernă. lntre secolul al X-lea şi sfârşitul secolului al XIV-lea românii sedentari din spaţiul geografica-istoric carpato-nistriano-danubiano pontic au coabitat vremelnic cu populaţii seminomade tOrcico-mongole: pecenegi. r4zbo/ şi cometţ In ISlam. de-a lungul secolelor. turcologia a continuat să evalueze in diferite direcţii de cercetare istorică. şi Ţările Române. şi in perioada următoare (secolele XV­ XVI II).muzeubt. conjuncturilor politico-militare. evoluţia şi finalităţile complexe ale interesului manifestat de români faţă de populaţiile torcice. ţlrile Rom•ne şi Inalta Poartl. Bucurefli. Rlzboi şi pace in Islam. Raporturile de suzeranitate 1 protecţie­ vasalitate intre Imperiul otoman. de stare materială.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS A patra etapll din istoria turcologiei a fost cea postbelicll. "plătitoare de tribut" (harâţgOzâtr. asupra istoriei medii şi moderne a înaintaşilor noştri.ro 27 . tOrcico-mongolo-otomane de-a lungul veacurilor. evoluţia situaţiei politico-militare internaţionale in Europa Centrală şi de Est. 576 p. tătari. particular. relaţiile bilaterale. www.XV-XVII). 76-266. de limbă. perioadelor diferite când au fost conştientizate etc. Cu ultimii d intre aceştia. 24 p. 1995. Otomanii şi românii au fost vecini pe cursul Dunării inferioare aproape cinci secole (sfârşitul veacului al XIV-lea -1 878). cu o inhmsitate mai mare sau mai mică. 00 Mihai Maxim.cimec. uzi. putându-se vorbi chiar despre apariţia unor subramuri ale turcologiei. toponimiei. au fost percepute ca atare de către români. rezumatul tezei de doctorat.

Muzeul Judeţean Bototani
La mijlocul secolului al XV-lea s-a derulat "experienţa personală turcologică" a preotului Gheorghe transilvăneanul din Ramoş (Rumeş) in Imperiul otoman. Acest "islamist transilvănean din secolul al XV-lea", potrivit aprecierii lui Alexandru Stan96, şi-a expus propriile observaţii, trăiri, sentimente şi experienţe despre şi in legătură cu turcii otomani in celebrul său Tractatus de Moribus, Condicionibus et Nequicia Turcorom, ed.l-a, Roma, 1 480- 1 481 . Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, considerat a fi un precursor sui-generis al lui Dimitrie Cantemir, este deosebit de valoroasă, atât ca izvor istoric, cât şi ca operă literară reprezentativă a culturii transilvănene timpurii in limba latină. Tractatus este o sursă istorică inestimabilă in legătură cu relaţiile interreligioase intre creştinism şi islamism intr-o perioadă de ultimă confruntare intre Imperiul bizantin şi Imperiul otoman, către mijlocul secolului al XV-lea. Contribuţia turcologică a preotului Gheorghe transilvăneanul, i nsuficient cunoscută şi puţin folosită in istoriografie, este o dovadă in plus a faptului că preocupările româneştii de turco/ogie îşi au originea in secolul al XV-lea. Relaţiile politice, diplomatice, militare, economice româno-oJomane au constituit baza interesului manifestat de români faţă de istoria şi limba turcilor otomani. Procupările româneşti de turcologie din secolele XV-XVI I I s-au manifestat pe mai multe planuri: referiri la istorie, limbă, instituţiile statale, obiceiurile, tradiţiile, folclorul etc otomanilor în istoriografia moldo-munteano-transilvană; primele cursuri de limbă şi scriere turco-osmană organizate la "academiile princiara" de la Bucureşti şi laşi sau la V/âh Sarây-ul din capitala sultanală de pe Bosfor; elaborarea unui mare număr de lucrări filologico-lexicografice de turcologie de interes didactic; primele iniţiative de organizare a unor "arhive" sau depozite cu documente otomane în Principatele Române; activitatea istoriografică orientalisto-turcologică a lui Dimitrie Cantemir, lenăchiţă Văcărescu sau Dionisie Fotino97 . Primele menţiuni "oficiale" despre otomani, Imperiul otoman şi relaţiile româno-otomane se întâlnesc în istoriografia moldavă din secolele XV-XVI . Tn veacul următor, umaniştii Grigore Ureche şi Miron Costin au continuat aceste tendinţe şi preocupări, în conformitate cu realităţile concrete, complexe, politico­ militare, economice, sociale, religioase etc şi cu spiritul epocii lor. Proiecţia imaginii otomanilor, a istoriei lor şi a relaţiilor cu românii în mentalul cult moldav din secolele XV-XVI a cynoscut o evolu e graduală, complexă, determinată de un ansamblu de factori subiectivi şi obiectivi . Tn secolul al XVI-lea, irnaginea otomanilor şi a Imperiului otoman in cronistica oficială moldavă (Macarie, Eftimie, Azarie) denotă o percepţie evolutivă, impusă de penetrarea militară a armatelor sultanului în Europa central-sudică. Dacă până in 1 538 viziunea "oficială" faţă de otomani nu a depăşit sfera interpretărilor cronicarilor, anonimi din epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după acest an preocupările autorilor moldavi anterior amintiţi faţă de fenomenul otoman au evoluat gradual. Otomanii

'" Alexandru 1. Stan, Preotul Gheorr�he, islamist transi/vlnean din secolul al XV-lea, în ·s.T.", anul XXII, nr.3-411 970, BucureŞti, pp.291-298. 111 Ion Matei, Contributions aux d6but des 6tudes de turr:ologie en Roumanie, XVI-e-XV/11-e siecles, loc. cit., pp.991 1 1 ; Mihail Guboglu, Orientalistica romlnl, pp.315-318; idem, Contributions roumaines, pp.455-457; Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Les 6tudes islamiques en Roumanie, pp.351-353. '" Mihai Berza, Turcs, E'.mp/le ot1oman et relations rouflllino.rques ...tu dans l'historiographie mo/dave des XV-e-XV/1-e siecles, în "R . E.S. E . E.", X-e lllln6e, no.311972, Bucarest, pp.59�27. Reeditat în idem, Pentru o istorie a vechii culturi romlneşti, culegere de studii edltat6; cu o Introducere ti note de Andrei Pippldl, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985 (XLVIII + 265 p.), pp.7&-103.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

28

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

erau observaţi şi caracterizaţi in funcţie de evol4ţia evenimentelor politica-militare internaţionale în care au fost implicaţi, evenimente ce influenţau, într-o măsură tot mai mare, şi Ţările Române99. ln secolele XVI I-XVI I I , istoriografia românească, oficială sau promovând interesele unor grupări boiereşti sau nobiliare, a reflectat şi realităţile complexe din societatea otomanli, ceea ce însemna extinderea orizontului "observaţiilor şi analizelor şi asupra unor "segmente" ale experienţei otomane ignorate până atunci: activitatea economică, conflictele sociale, manifestările cultural-religioase, viaţa cotidiană, aspecte financiar-monetare etc. 1 00 . "Imaginea celuilalt, a turcului, reprezentat simbolic prin realitatea societăţii otomane, a traversat secolele [XV-XVI II-compi. D. P.], constituindu-se treptat, pe măsura amplificării informaţiei istorice modelate de o serie de factori reflectând fidel mentalul colectiv şi opţiunile culturale-religioase şi politice ale generaţiilor" 1 0 1 . O altă forr"(lă de manifestare a preocuplirilor româneşti de orientalisticli­ turcologie în secolul al XVI I I-lea a fost explorarea unor regiuni geografice din Asia Centrală, nestrăbătute până atunci de europeni, unde au locuit, sau mai locuiau încă popoare şi populaţii de origine torcicli. Astfel, în timpul călătoriei sale către capitala Imperiului chinez, Nicolae Spătarui-"Milescu" a trecut, în iulie 1 675, prin localitatea siberiană Enisensk, aşezată pe fluviul Enisei. l nteresându-se despre relieful şi cursurile de apă din regiunea Eniseiului superior, a aflat de la autorităţile locale ruseşti şi de la călăuzele băştina.şe că pe malurile acestui fluviu în amonte de târgui Krasnoiarsk, înainte de "pragul cel mare", în masivul muntos Saianul de Vest, se găsea o stâncă pe care era dăltuit un text în vechiul alfabet "runic" torcic. Această scriere era însoţită de sculpturi murale, reprezentând scene din istoria timpurie a turcilor din Asia Centrală. Nicolae Spătarul nu a văzut personal inscripţiile turcice din zona Eniseiului superior, ci a aflat despre ele doar din relatările localnicilor. Fin şi conştiincios observator al regiunilor pe care le străbătea, globetrotter-ul moldav a 0 inclus aceste informaţii inedite în Jurnalul său de călătorie in China 1 2 . Însemnăr'ile sale, editate însă în Rusia abia în 1 882, constituie prima menţiune a unui călător 10 european prin Asia Centrală despre inscripţiile torcice de pe Eniseiul superior 3 . Şi
Imaginea Imperiului- otoman in cronistica moldoveanl a secolului al XVI-lea. în "Tribuna", s.n., anul IV. nr.23 (2032)/ 1 1 - 1 7 iunie 1 992, Cluj-Napoca, p.B. 00 1 ldem, Societatea otomani in istoriografia romaneascl a secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, în "C.L.S.O.", nr. 1 , 1989, Bucureşti. pp.1 65-179. Vezi ş i încercarea de sinteză a aceluiaşi autor, Imaginea societlţii otomane in istoriografia romaneasca in secolele al XV-lea - al XIX-lea, în voi. Cuffurll şi societate Tn epoca modeml, îngrijit de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurei,Răduţ iu, Ed�ura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 (304 p.), pp.159-167. 101 Călin Felezeu, Imaginea societlţii otomane, p.167. , 102 Nicolae Spătarui-Milescu, Juma/ de cllllltorie in China, traducere, cuvânt înainte, indicaţîi bibliografice de Corneliu Bărbulescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 974 (337 p.), pp.57-58. 103 Am parcurs cu mare aten�e însemnările din jurnalul de călătorie al lui Nicolae Spălarul şi am marcat pe hartă traseul deplasării. Călătorul moldav nu a traversat nici regiunea Enlseiului superior şi a maslvelor muntoase Saianul de Vest - Tannu-Oia, şi nici cea a rAului Orhon şi a mun�lor Hangai de Est. Prin urmare, nu putea să vadă şi să cerceteze personal inscripţiile tOrcice eniseiCO-{)rhonice. Le-a descris indirect, dupl relatlrile localnicilor, cum acelaşi lucru a făcut şi în legătură cu întinsele regiuni ale Eniseiului superior şi Orhonului. Această real�ate, pe care trebuie si o acceptllm, nu diminuează însă cu nimic întâietatea şi importanţa Informaţiilor furnizate de erud�ul călător şi sol moldav. Cu atăl mal muH cu căi călătorii ruşi în Asia Centrală, anteriori lui Nicolae Spătarul (Vasili Tiumeneţ [1615], lvan Petlin [1618-1619) şi Feodor lsaacovici Baikov [1 653-1656)) au urmat trasee exterioare regiunilor anterior amintite, unde se găseau inscripţii torcice (vezi 1. P. Magtiidovici, Istoria descoperirilor geografice, EdHura ştiinţifică, Bucureşti, 1 959 (970 p.), pp.538-539; Atlas Geografic şcolar, E.D.P., Bucureşti, 1 997, pp.12-13, 23, 26). Pentru a îndepărta şi uHimele incert�udini, obiecţii sau nedumeriri, redau relatările lui Nicolae SpAtarul despre inscrip�ile tOrcice eniseice, in contextul ma/ larg al insemnlri/or despre regiunea Eniseiulul superior. Astfel, călătorul moldav a precizat: "Descrierea rAului Enisei nu o vom face mai departe, pentru că pe rAul Enisei până la Enisensk am navigat doar două zile. După aceea am navigat pe rAul Tungusk [în real�ate rAul Angara) până la Baikal. Nu scriem despre Enisei şi pentru că izvoarele lui sunt necunoscute; nu se ştie nici de unde pornesc. Se spune doar că izvoarele lui nu sunt departe de cele ale lui Obi. Blştinaşii mai spun că de la izvoarele lui Enisei se
90 Călin Felezeu,

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

29

cu atât mai mult se cuvine a fi cunoscute aceste originale preocupări de orientalistică-turcologice cu caracter geografica-istoric, cu cât ele aparţin unui erudit moldav! Tncepând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, umaniştii români au manifestat un interes deosebit pentru lucrările de geografie (sau cosmografiile) elaborate şi tipărite în Europa Vestică şi Centrală. Pentru savan�i umanişti, prezentarea "cosmosului" (a organizării Lumii, în care Pământului/Terrei Ti revenea un loc bine precizat) era complementară descrierii faptelor întâmplate pe Pământ, întregind astfel relatarea istorică. Astfel, istoria (prezentarea faptelor petrecute pe glob) şi cosmografia (descrierea regiunilor unde ele s-au petrecut) înfăţişau în maniere relativ diferite, însă complementare unitatea Lumii create de Divinitate. Ambele moduri de prezentare erau concepute şi realizate tipologie, în funcţie de sfera de preocupări descriptivismul factologic împletindu-se cu cel geografic. Tn perioada în care Nicolae Spătarui-"Milescu· călătorea în Asia Centrală şi în China de Nord-Est, elaborând ulterior opere geogr�fico-descriptive originale de o mare valoare ştiinţifică, alţi învăţaţi români au manifestat, de asemenea, un interes deosebit pentru lucrările geografice sau cosmografiile europene în care descrierea Asiei, a Orientului, ocupau un loc important. Pe de o parte, în mediile culte din Transilvania circulau deja ediţiile occidentale în latineşte ale unor astfel de cosmografii. Pe de altă parte, la sfârşitul s.ecolului al XVII-lea s-au tradus în limba română şi s-au răspândit, prin copii manuscrise geografii descriptive ale Asiei, ale Orientului. Amintesc în acest context doar copiile realizate, între 1 693-1 703, de Costea Dascălul de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului 1 04, sau de Ion Cojocarul sîn Dobre (Ioan Dobrescu, în 1 81 3), ţârcovnic la Biserica Batişte din Bucureşti. Ambele au titluri sugestive pentru interesul manifestat de intelectualii şi cititorii români faţă de Asia, de Orient Povestea ţărilor şi împărăţiilor c§te-s in 5 păm§ntul Asiei10 . Care au fost cauzele acestui interes orientalistic cu caracter geografica-istoric? Pornind de la arhicunoscuta curiozitate umană, subliniez faptul că Asia (Orientul) era considerată de către români ca fiind locul de origine al tătarilor şi al turcilor otomani, cu care înaintaşii noştri au avut legături complexe, pe diferite
aud lebede {Sif;.0 pAnA la cele ale lui Obi. ( . . . ) De la Krasnoiarsk mai departe se mai merge inel in sus pe raul Enisei. ( ... ) Cei din Krasnoiarsk umblA pe Enisei dupA hamei, care creşte din belfUQ în ostroave" [Nicolae Spltarui-Milescu, op. cit., pp.57-58.]. Despre inscripţiile tOrclce eniseice, acesta ,a relatat: "PAnA a nu se ajunge la pragul cel mare, este o stlncii pe malul Eniseiului. Pe aceastA stlncii este silpat în piatrA ca un fel de scriere necunoscutli; sunt silpate şi cruci, de asemenea sunt silpate şi chipuri de oameni care �n în miini ghioaga şi mutte astfel de lucruri. Dupil cum se spune, asemenea pietre cioplite sunt în locurile pustii, dar nimeni nu ştie ce este scris şi de cAtre cine. in locurile acelea începe o cataractă de temut pe rAul Enlsel [compl. şi subl. D.P.]"-{/bidem, p.58). Nicolae SpAtarul a fost foarte atent şi receptiv la relatArile localnicilor, dovedindu-se încii o datA un spirit curios, cu ;preocuplri diverse. A menţionat în mod special "runele" tOrcice în formA de cruce, uşor de identificat în textul in 5qQp�el , datoritA identitAţii grafice cu simbolul suprem al religiei creştine. SA nu ignorăm faptul el atAI băştinaşii (lll puşi ruşi, cAl şi însuşi Nicolae SpAtarul, erau creştini ortodocşi. A mal amintit şi de sculpturile murale, scene reprezentative ale trecutului eroic tOrcic, ce completau textul propriu-zis al inscripţiilor. In felul acesta, mesajul ideatic al inscripţiilor tQrclce eniseice, transmis peste generaţii şi veacuri, avea şansa sil fie rnutt mai bine înţeles şi pe deplin recepJat. Referitor la Inscripţiile tOrcice eniselco-orhonice, vezi ediţia criticA reallzatâ de prof. Muharem Ergin, Omun Abideleri (Monumentele de pe Omon). Istanbul, 1973, 189 p. (texte şi traduceri), şi comentariile lui Mustefa Ali Mehmed, Istoria turr;ilor, E.Ş.E., Bucureşti, 1976, pp.46-55, sau Aurel Decel, Istoria Imperiului otoman piinii /a 1656, E.Ş.E.. , Bucureşti, 1978, p.12. 1 04 Povestea ţilrllor Asiel. Cosmografle veche romaneascil, ediţie de Clitillna Velculescu şi V.Gurulanu, Ilustraţii de Mihaela Dumitriu, dupA desene de epoc.ii, Editura Vestala, Buc:ureştl , 1997(143 p.), pp.9-42. 1 05 ldem, pp.66-142.

Muzeu � Judeţean Botoşani

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

30

ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS

planuri, încă din secolul al Xli i-lea. Această realitate de facto şi de jure nu putea fi ignorată de români ci, dimpotrivă, studiată de aceştia, pentru a-i înţelege originea, evoluţia, formele de manifestare etc. Pe de altă parte, Asia (Orientul), deşi era o "lume veche" sub raportul existenţei istorice in sine, apărea în ochii românilor ca o "lume nouă" în ceea ce priveşte explorarea geografică directii, nemijlocitli. Interesul orientalistic-geografic s-a completat, în această situaţie, cu cel istoric. La începutul secolului al XVIII-lea a fost realizată prima analiză "din interior" a vieţii politica-militare, de curte, economica-sociale, culturii, civilizaţiei etc. din Imperiul Otoman de către un român, cărturarul umanist Dimitrie Cantemir. La mijlocul aceluiaşi secol, a apărut în Europa apuseană, în traducere engleză, franceză şi germană originala şi fundamentala sintezli otomanli a orientalistului­ turcolog moldav, cu titlul iniţial în limba latină: Historia incrementorum atque 1 6 decrementorum Aulae Othomanicae 0 • ln această contribuţie de un real şi permanent interes ştiinţific, autorul a expus concepţia proprie despre evoluţia istorică a statului otoman. Aceasta a cunoscut, în viziunea lui Cantemir, două faze distincte: incrementa: fondarea, expansiunea teritorială, mărirea şi gloria politico-diplomatică, militară, culturală etc; şi decrementa: regres şi decădere generală, sesizabile încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Foarte valoroase din punct de vedere istoric sunt notele şi observaţiile personale ale lui D. Cantemir referitoare la multiplele aspecte şi forme de manifestare ale acestei experienţe istorice unice ce a fost Imperiul otoman. Toate aceste însemnări personale trasau contururile "ima� nii turculţ�i", în percepţia savantă românească, de la începutul secolului al XVII I-lea 7 . La sfârşitul aceluiaşi secol, boierul muntean Enăchiţă Văcărescu a elaborat o Istorie otomijniceascij a prea putemicilor şi marilor impijraţi, acordând atenţie şi legăturilor multiple şi complexe româno-otomane şi a modului cum acestea erau percepute şi caracterizate în societatea românească, în general, în cea munteană în particular. Cărturarul român a mai întocmit şi un dicţionar/vocabular bilingv, otomano-român şi româno-otoman, cu caractere chirilice (rămas încă în manuscris), ceea ce denotă, pe lângă intenţia şi finalitatea strict lexicografica-filologică, şi dorinţa de a-1 cunoaşte mai bine pe "celălalt", pe "turc", şi din punct de vedere lingvistic. La începutul secolului al XIX-lea, Dionisie Fotino a scris Vieţile sultanilor, de la 'Osmân 1 până la Mahmud al 1 1-lea, o încercare de istorie otomană centrată pe biografiile padişahilor de la Istanbul. A identificat, poate influenţat de concepţia lui Dimitrie Cantemir, două etape distincte în evoluţia istorică a Imperiului otoman: una de mMre şi alta de decijdere. Această scriere oferă interesante informaţii despre percepţia turcului sud-dunărean în societatea românească în contextul noilor evoluţii şi mutaţii politico-militare din imperiu şi din Europa central-sudică în primele decenii ale acelui veac. La mijlocul aceluiaşi secol, Anton Pann şi lanache Pashal au întocmit alte dicţionare/vocabulare . româno-otomane şi otomano-române, tipărite de astă dată atât în scopuri didactico-filologice cât mai ales practice: negustorii români trebuiau
100 Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin fn forma finalA revizuitA de autor, facaimll al manuacrlsului LAT-1 24 de la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil CAndea, membru al Academiei RomAne, Editura Roza VAnturilor, Bucur841i, 1999, CIV+1 064 p. 107 O abOn!are a percepţiei .imaginii turcului" de cAtre cArturarii romAni din secolele XVI-XVIII a realizat Dan Horia Mazllu, Noi despre ceilalţi. Fals tratet de umanologie, Editura Polirom, laşi, 1999 (262 p.), pp.71-100.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

31

să-şi însuşească limba "turcă", la nivel colocvial , pentru a-şi putea conduce afacerile comerciale în sudul Dunării, în Imperiul otoman. Indirect, se percepe deja o mutaţie în mentalul colectiv şi individual românesc: "turcul" devenise şi "partener de .afaceri" , trebuia deci să-i cunoşti şi să�i vorbeşti limba pentru a putea colabora cu el. Mai mult decât atât, aromânii din 1mperiul otoman trebuiau să vorbească limba turco-osmană pentru a putea să-şi revendice şi să-şi apere drepturile istorice în faţa autorităţilor locale şi centrale otomane. începând cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, dar mai ales după 1 829, Imperiul otoman şi zona Levantului au devenit o profitabilă piaţă de desfacere pentru materiile prime, cerealele, animalele etc. româneşti. Ori, pentru a face alîş-veriş în aceste spaţii geogra�co-comerciale turco-osmanofone, românii trebuiau să vorbească această limbă şi să ştie să folosească alfabetul arab în actele oficiale sau particulare întocmite cu această ocazie. Vremurile se Schimbau, oamenii evoluau, iar mentalită�le se transformau odată cu ei. Dacă până în 1 878 a existat, între I mperiul otoman şi Ţările Române/România o deosebire şi o diferenţă de statut politica-juridic internaţional (statul otoman fiind "subiect de drept internaţional" iar entităţile (entitatea) statale româneşti "plătitoare de harâ9" [harâ9giizâi) şi autonome pe plan intern, tânăra Românie afirmându-şi chiar iniţiativele şi veleităţile de politică externă independentă), după tratatul de la Berlin ( 1 /1 3 iulie 1 878) această realitate de jure şi de facto a fost depăşită. României i s-a recunoscut Independenţa de stat pe plan european, devenind "subiect de drept internaţional" şi intrând astfel în "concertul european". Prin urmare, România independentii a obţinut un statut juridic echivalent cu cel al Imperiului otoman, din punct de vedere al dreptului internaţional. Statul otoman nu mai era "imperiul asupritor, dominator", ci devenea un "partener egal de dialog", un "celălalt" cu care se putea trata şi colabora "pe picior de egalitate". "Turcul" anonim1 08 devenea un sud-dunărean ca oricare altul, cu care se putea vorbi, se putea colabora, se puteau încheia afaceri comerciale etc. în mod amical, "de la egal la egal". Această nouă epocă şi aceste noi realităţi trebuiau analizate şi apreciate conform principiilor internaţionale moderne de colaborare şi cooperare între state independente. Despre acel "prezent" româno-otoman trebuiau să se pronunţe oamenii politici şi diplomaţii. Trecutul aparţinea istoricilor şi ei erau cei mai în măsură să-I cerceteze, să stabilească coordonatele generale şi particulare ale evoluţiei sale, să emită judecăţi de valoare, sine ira et studio, în legătură cu aceasta. Anexarea Dobrogei (fostă otomană timp de patru secole şi jumătate) cu 1,1rmări concrete şi perceptibile pe plan economic, social, cultural, ideologic, religios, mental, demografic, etnografic etc.) la România, în 1 878, şi instituirea, într-o primă etapă, a administraţiei româneşti în această provincie au fost alte cauze ale sporirii interesului românilor pentru amintita regiune şi ale intensificării în consecinţă a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie În perioada 1878-1918. Popula�ile turco-tătare musulmana şi turco-găgăuză creştin ortodoxă, tradiţiile, obiceiurile, folclorul etc. aces­ tora, aspecte ale istoriei politice, economice, sociale, militare etc. , antroponimia, topo­ nimia, hidronimia de origine turca-orientală, arhitectura islamică, regimul juridic al pământurilor din Dobrogea au fost tot atâtea subiecte de interes şi de cercetare
Vezi şi studiul lui Laurenţiu Vlad, Turcul. Un persooaj 81 imaginarului popular, pp.144-163.
100

Muzeul Judeţean Botoşani

in "C.L.S.O.". nr.2,

1993, Bucureşti,

32/ www.cimec.ro www.muzeubt.ro

ACTIt MOLDitVlAE SEPTENTRIONitUS

orientalisticcrturcologic;�. asupra cărora istoricii, juriştii, lingXiştii, etnografii sau ' folcloriştii români s-au oprit cu înţelegere şi preocupare. După 1 9 1 8, cănd visul se.;;u lar al României Mari a devenit un fapt politic împlinit, şi o realitate economică, socială, culturală etc. concretă, cercetarea istorică românească şi-a reierarhizat priorităţile. Astfel, studiul relaţiilor româno-torcice (secolele X-XIII), româno-tătare (secolele XII I-XVIII), româno-otomane (secolele XIV-XIX), a istoriei Imperiului otoman şi a Europei central-sudice otomane (sec.XIV­ începutul sec.XX) a sporit în importanţă, preocup�rile de orientalistică-turcologie căpătând o nouă valoare istoriografică. Problematica lucrării de faţă o constituie, aşadar, analiza critic� a preocup�rilor româneşti de orientalistică-turcologie, în diferite direcţii de cercetare, în perioada 1 878-1 948, sublinierea caracteristicilor generale şi particulare, ştiinţifico-­ metodologice, ale acestora, conturarea unei imagini generale de ansamblu a evoluţiei acestei categorii de cercetare istorică, precizarea locului şi rolului ei în dezvoltarea istoriografiei româneşti în intervalul precizat. De asemenea, stabilirea ponderii acestor preocupări istoriografice naţionale în orientalistica-turcologia mondială, a gradului de încadrare tematică şi conceptuală, a valorii ştiinţifico-­ metodologice a contribuţiilor româneşti în raport cu cele europene, a influenţei reciproce dintre cele două istoriografii turcologice, cea naţională şi cea internaţio­ nală. Şi nu în ultimul rând, am urmărit s� stabilesc în ce mod, cu ce intensitate şi cu ce urmări concrete a influenţat sfera politică românească direcţiile de cercetare istorică orientalistico-turcologic� din ţara noastră: motivaţii, finalităţi, contribuţii publicate etc. Am urmărit şi conexiunea inversă, adică posibilitatea ca cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie să fi influenţat hotărârile şi deciziile din sfera politică naţională. Tn situaţiile în care această posibilitate s-a materializat, am precizat modul şi intensitatea cu care respectiva influenţă s-a produs. Evident, am specificat şi urmările imediate şi în timp ale acestei interdependenţe. "Studiul de caz" al acestei lucrări îl reprezintă analiza activităţii didactico­ ştiinţifico-de conducere a turcologului german Franz Babinger la Bucureşti, ca invitat oficial şi angajat cu contract al Institutului pentru studiul Europei Sud-Estice (1 9351 937), prin persoana directorului acestei instituţii, marele istoric român Nicolae Iorga. Ulterior, Franz Babinger a funcţionat în calitate de conferenţiar şi profesor universitar suplinitor, cu contract, pentru cursurile de limbă turcă şi de istorie a Imperiului otoman, la Universitatea din laşi, Facultatea de Litere şi Filosofie (1 9371 943). În perioada 1 940--1 943 a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie din capitala culturală a Moldovei, la a cărui înfiinţare a avut un rol important. Turcologul german a luat ca exemplu organizarea şi activitatea didactico-ştiinţifică din cadrul institutului ieşean atunci când a înfiinţat (în 1 948) la Munchen şi a condus Institut fur Geschichte und Kultur des Nahen Orients sowie Turl<ologie, în cadrul Universităţii din capitala Bavariei. în istoriografia românească nu a fost studiată înc� în mod global istoria preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate al celui următor, mai exact de la recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) până la preluarea totală a puterii politice de câtre comunişti (30 decembrie 1 947) şi la urmările acesteia în domeniul orgaizării învăţământului superior, a instituţiilor statale de cercetări istorice, a publicaţiilor de specialitate etc. Aşadar, acest interval este doar un segment temporal al lungii perioade (secolele XV-XX) în care preocup�rile româneşti de orientalistică33 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

cât şi in cele conexe: preocupările româneşti de orientalistică-arabistică. Ea mai reprezintă. Aurel Decei. Cercetările şi studiile româneşti de orientalistică-turcologie din perioada 1 878-1948 au fost rezultatul acumulărilor cantitative şi calitative în acest domeniu din secolele anterioare (XV-XX). in anii următori. de inventariere-catalogare a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. că analiza preocupărilor româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada amintită. totodată. aşadar. in ITI8I1UIIais. a anumitor categorii de preocupări tematice ce au caracterizat istoriografia românească in perioada 1 878-1 948 a fost subliniată cu insistenţă. pp. indirect.turcologie s-au manifestat continuu şi ascendent. Aurel Decei. în ultimii ani. Sper. măcar în parte. -ebraistică etc. "" Alexandru Zub. Editura Academiei. şi străini de a fi mereu curioşi şi de a continua cercetările in acest domeniu. Valeriu Veliman. începută în anii celui de-al doilea război mondial de către H. Bucuretti . Mihai Maxim. a calită�i acestora. bibliotecile şi muzeele din Turcia (în special din Istanbul) din ţările europene şi din Orientul Apropiat. Noi volume conţinAnd "piese" din aceleati categorii de izvoare istorice Olomano-orientale.muzeubt. -iranistică. sub forma conştientizării propriei lor existenţa şi identităţi. au tradus fl editat volume de documente ti cronicl otomano-orientale privitoare la ţjrile RomAne. firesc. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. ceea ce-i va permite.ro / www. ale acestor izvoare istorice 09. Traducerea (începută de acelaşi turcolog) şi editarea acestor documente. analitic şi sintetic. Mihail Guboglu. de asemenea. Ele au constituit. în anii următori acea sinteză de istorie a '"' Abia In deceniile postbelice turcologil Mihail Guboglu. contribuie la clarificarea şi individualizarea unui capitol important din istoria istoriografiei româneşti. iniţrate şi derulate în perioada 1 948-2000. Realizarea acestor analize istoriografice "fragmentare" (şi doresc ca prezenta contribuţie să fie una dintre ele!) va contribui la imbogă�rea instrumentarului istoricului cu noi "unelte de lucru". relatărilor de călătorie etc otomana-orientale referitoare la ţările Române in evul mediu şi în epoca modernă.cimec. De /a istoria critici /a critlclsm (Istoriografia romln/1 /a finele secolului XIX fi inceputul secolului XX}. Siruni. A continuat acţiunea. în istoriografie. şi promisiunea de a continua şi a aprofunda propriile mele cercetări in acest domeniu şi a oferi. Alexandresru-Oersc:a Buigaru ti Mustata Ali Mehmed au publicat variantele In limba romAni ale rei&Uirilor de cilătorie ale sirianului Paul din Alep ti turcului EvliyA Celebi (secolul ai XVII-lea) prin sp&11u l romAnesc nord-dunilrean. acest segment istoriografic neabordat încă. Tn perioada interbelică s-au iniţiat şi perfe�onat in domeniul turcologiei unii specialişti români. M. Dj. S-a lansat şi ideea intensificării cercetArilor turcologice româneşti în arhivele. ce deţineau fonduri cu izvoare istorice otomana-orientale referitoare la istoria românilor. Cristina Feneşan etc. mai ales. o solidă şi temeinică "bază de plecare" pentru unele dire�i şi proiecte de cercetare turcologicA trasate. interforetarea critică şi editarea. Lucrarea mea se constituie şi intr-o invita�e adresată istoricilor români. Lnll sau mai mulţi Mecena dezinteresaţi fl pasionaţi de Istorie ti. importanţei. Urmau apoi studierea. Necesitatea studierii diferitelor dir�i de evolu�e.M. au fost finalizate de Mihail Guboglu (1 960-1 965). integral sau în regeste. că prezenta contribuţie va acoperi. Consider. mongolistică (-tataristică). lumina tiparului. Prin aceste investiga�i s-au urmărit descoperirea şi traducerea documentelor cronicilor. Siruni. specialiştilor şi cititorilor români şi străini. 8-9. 1 985 .M. de istoricul Alexandru Zub. cantită�i şi. M. atteaptili Inci. care îşi vor desfăşura activitatea didactico-ştiin�fică in deceniile postbelice: H. Tahsin Gemil. a utilităţii. Muzeu� Judeţean Botoşani www. Dj.ro 34 . Mustata Ali Mehmed. #Să-şi asume responsabilitatea unei "restitu�i cantitative· a "ofertelor istoriografice" din perioada amintită anterior1 1 0 . au continuat fl extins aceaatj categorie de cercetiiri. conform normelor în domeniu. lăudabilă şi utilă.

'" lnforma11e oferltj de Mihail Guboglu. sau arhiva şi corespondenţa lui Nicolae Iorga (in special dintre anii 1 938 . 1988.I. ca unul din cei mai mari turcologi ai generaţiei sale.ro . voi. nu înseamnă neînţelegerea de către autor a tematicii lucrării. Evident. O situaţie oarecum similară se întâlneşte şi in cazurile activităţii didactice­ ştiinţifice-de conducere desfăşurată de turcologul german Franz Babinger in România (1 935-1 943). travaliul savantului german poate fi abordat prin prisma obiectivelor şi finalităţilor activităţii universitare didactico-formative. şi citarea unor astfel de studii în două sau chiar trei direcţii de evoluţie ale cercetării turcologice româneşti. nu putea fi un profesor universitar de înaltă ţinută fără a se dovedi. cu o bogată experienţă didactică în acest domeniu la Universitatea din Berlin. Plecând de la această realitate concretă. "de frontieră". cea de cercetător ştiinţific în domeniul turcologiei şi cea de director de studii al amintitului institut. nu se poate face o delimitare clară.cimec. posibil.". în Europa şi în România. iar ultima le-a împlinit pe cele anterioare.I. perioadă in care ministru şi ambasador in România a fost Hamdullâh Suphî Tanriover.noiembrie 1 940).muzeubt. precisă.ro www. Ulterior aceste probleme de identitate orientalistico-turcologică au fost rezolvate. Primele două ipostaze au determinat-o pe a treia.615. nepierzând însă ocazia de a reflecta la "capcanele" pe care trebuie să le evite istoricul în acţiunea de selectare şi sistematizare a izvoarelor şi informaţiilor primare necesare abordării actului complex şi responsabil de analiză a unor realităţi şi evoluţii istorice sau istoriografice şi de formulare a concluziilor ce se impun.X. ale unor contribuţii turco/ogice au făcut ca incadrarea lor tipologică să comporte abordări diferenţiate şi. De asemenea. nu au fost operabile in unele cazuri. aflată la Bucureşti. in "A.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS preocup�rilor româneşti de orientalistic�-turcologie din secolul al XV-lea până in zilele noastre. dintr-un anumit punct de vedere. ulterior profesor universitar). să genereze controverse. Pe de altă parte. nepotul marelui istoric. in custodia domnului Andrei Pippidi. în acelaşi timp. precizez că analiza sumară. finalitatea şi valenţele intersegmenţiale. a proiectelor de cercetare ştiinţifică-turcologică sau a indatoririlor şi obligaţiilor de serviciu în funcţia de director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi (1 9401 945). fond arhivistic aflat in marea arhivă a Centrului de Cercetări Istorice şi Documentare a juristului­ istoric Ertogrul Zekâi Okte din lstanbul 1 1 1 . intre activitatea didactică universitară (conferenţiar. de varietatea şi polivalenţa ideilor şi concluziilor formulate in aceste contribuţii. p. şi nu ar fi fost numit director de studii al Institutului de Turcologie din laşi dacă nu s-ar fi impus. Tn timpul cercetărilor întreprinse pentru adunarea şi sistematiza rea tematică a materialului informativ necesar elaborării sintezei de faţă am întâmpinat unele greutăţi generate de imposibilitatea cercetării anumitor fonduri arhivistice păstrate in instituţii de stat sau in custodie particulară. Astfel.I. De exemplu: arhiva Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti. laşi.XXV/2. Mai ales în cazul lui Franz Babinger.1 944. având câteodată dubii in ceea ce priveşte oportunitatea inglobării in prezenta contribuţie a unor preocup�ri de orientalistică-turcologie sau renunţarea la ele. criteriile teoretica­ metodologice de apreciere şi incadrare ale contribuţiilor istoriografice.A. 35/ www. un cercetător turcolog de valoare europeană. in special intre anii 1 93 1 . unilateralitate sau eroare de interpretare critică. Această conduită a fost impusă însă de bogăţia informaţională.

etc. româneşti.Cinci decenii. Iorga) sau de balcanologie 0/.ro 36 . au fost infiinţate şi au activat institute de cercetare ştiinţifică. in diferitele domenii ale ştiinţei. În majoritatea universităţilor existau secţii de istorie a românilor şi universală. sociale. pe diferite paliere de cercetare. 1 9 18. Cernăuţi. În urma unor iniţiative private au fost organizate institute de istorie a Europei sud-estice. De asemenea. de turcologie (la laşi. Pe de altă parte. Timişoara.şi multidisciplinare a devenit o "modă interbelică". o constantă a cercetării istorice româneşti. turcii şi tătării musulmani şi găgăuzii www. 1 878. de bizantinologie (N. a evoluţiei acestor preocupări. înfiinţarea altora noi la Cluj. Chişinău. unde această ştiinţă era predată de figuri ilustre ale şcolii istorice româneşti. artr făcut trimiterile necesare la activitatea universitară didactică şi de cercetare turcologică desfăşurate de acesta. atunci când am analizat activitatea universitară didactico­ formativă a profesorului german in România. culturale. Printre ele s-au numărat şi cele de istorie a românilor (istorie naţională) sau universală. pentru a oferi o imagine de ansamblu. independenţa de stat şi incorporarea Dobrogei. Ultimul act politic a însemnat introducerea administraţiei româneşti în această provincie. În 1 878 României Mici i s-au recunoscut. 1 948) ale perioadei avute in vedere in prezenta lucrare. când am trecut in revistă istoria Institutului de Turcologie de la laşi. redimensionat şi reierarhizat priorităţile. O dezvoltare apreciabilă a cunoscut-o invăţământul superior. al Marii Uniri. cercetarea istorică românească şi-a reevahiat. de trinomul relaţional babingerian: profesor­ cercetător-director de studii. a trebuit să fac referiri sumare şi să o raportez şi la cea de cercetare turcologică. Oradea). netrunchiată. cu toate urmările şi implicaţifte imediate şi de durată asupra vie�i politice. 1 91 8.. Institutul ca formă de organizare a activităţii ştiinţifice şi de polarizare a muncii unei echipe inter. religioase. Revenirile şi reluările informativo-analitice impuse de strânsele interdependente anterior amintite. Limita cronologică mediană.�uze'!l Judeţean Bototani Prin urmare. Papacostea). obiectivelor. condus de Franz Babinger. cât şi permanenta raportare la intreg. luând ca reper cronologic un alt an politic. programelor. a trebuit să "cobor în timp" incă patru:. Marea majoritate a acestora işi au originea in deceniile anterioare şi. iar transpunerea in fapt a programului de activitate de la 3 mai 1 939 ar fi rămas literă moartă. după 19 18.ro / www.muzeubt. a fost anul desăvârşirii formării statului na�onal unitar român. fără de care institutul in sine nu şi-ar fi avut rostul. ştiinţei şi culturii. la general. Odată idealul naţional suprem realizat. finalităţilor. Importante progrese s-au obţinut in domeniul invăţământului. pe plan european. cât şi prin redimensionarea şi reformularea scopurilor. economice. necesită unele explicaţii şi argumentări. * * * Umitele cronologice (1 878. atât prin innoirea şi extinderea organizatorico-instituţională (reprganizarea vechilor universităţi de la laşi şi Bucureşti.cimec. istoricii români au abordat şi alte domenii geografico-temporale ale investigaţiilor istorice printre aceste numărându-se şi preocupările de orientalistică-turcologie. structurilor etc. şi vicerversa. au ca scop atât argumentarea unor afirmaţii şi demonstraţii pe care le-am făcut in cursul analizelor intreprinsa in acest "studiu de caz". didactico-formative universitare. Tn cadrul universităţilor sau facultăţilor. 1940-1 945).

fără a dispare cu totul. �le secolului al XIX-lea a fost complexă şi pluridirecţională. Tn urma impactului comunist asupra învăţământului şi ştiinţei. centralizare excesivă. p. 1944-1960.9. Nici institutele de cercetări istorice nu au scăpat reorganizării comuniste. majoritatea istoricilor "burghezi" din perioada interbelică au fost eliminaţi din învăţământul universitar1 14 . anul VI. "oferta istoriografică" din ultimele două decenii-. p..88. Toate acestea în funcţie de politica internă a statului comunist faţă de op. Tn 1 947-1 948.cimec. p. istoricul ieşean Alexandru Zub 1 1 2 . pe toate treptele sale. hidronimice.I. Pe plan istoriografic 1878. s. '" Andrei Cllpuşan. unele dintre ele create şi impuse artificial..ro 37 . Noul regim comunisto-stalinist a impus rescrierea istoriei românilor. atât din punct de vedere didactico-formativ. Însă evoluţia tematică ulterioară a istoriografiei româneşti a fost deosebit de interesantă. ln domeniu� învăţământului. toponimice etc.ro / www. -ca şi 1918. scopurilor şi finalităţilor demersului cognitiv. unii dintre ei fiind ulterior întemniţaţi. cit. cultural­ religioase. s-a materializat în preocupi1ri de orientalistică-turcologie în perioada 1878-1918. . a reorganizat activitatea didactico-formativă. a fost anul în care regimul comunisto-stalinist a . a fost un an obişnuit.muzeubt. Deşi "peisajul istoriografic" din "treimea de veac care a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertant". prin respingerea istoriografiei "burgheze" şi a istoricilor nemarxişti. Cele subordonate universităţilor au fost fie desfiinţate. Bucureşti. Aceeaşi soartă au avut-o şi cele cu statut juridic propriu. Din rândul acestor categorii de "propuneri istoriografice" prezentate societăţii româneşti au făcut parte şi preocupi1rile de orientalistică-turcologie. interesul pentru studierea evoluţiei politice a Dobrogei otomane. au trecut printr-o perioadă de redefinire şi de reevaluare a motivaţiilor.". Bucureşti·.S (363)-iunie 1 997. www.43. Tn aceste condiţii. Vezi "M. 1948 (plus 1 -7 ani. după criterii comunista-staliniste: unificare la nivel naţional. cu filiale la laşi şi Cluj). în totală contradicţie cu tradiţiile cercetării istorice româneşti interbelice. totuşi anumite repere conceptuale şi direcţii tematice pot fi individualizate.2 (58)­ februarie 1998. istoria şi istoricii au avut foarte mult de suferit. ideologizare şi îndoctrinare forţată etc. Şi Academia Română a fost epurată de vechii membri indezirabili şi reorganizată după criterii politica-ideologice comunista-staliniste ( 1 948) . p. noua lege din 3 august 1 948. nr. Aşa cum a precizat. fie incluse (cele din Bucureşti) în cadrul nou înfiinţatului Institut de Istorie şi Filosofie. după cum a afirmat acelaşi exeget1 1 3.10 (367}-octombrie 1 997. Limita cronologică superioară. Sovietizarea istoriografiei rom6neşti.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS ortodocşi devenind supuşi ai statului român. nr. ştiinţei şi culturii româneşti. cercetarea istorică românească a fost "reorientată" politico-ideologic către alte teme de studiu. pp. una dintre acestea fiind preocupi1rile de orientalistică-turco/ogie.devenit unicul diriguitor al învăţământului. a realităţilor economice. ce au cunoscut noi motivaţii şi finalităţi. scrisul istoric românesc a avut de suferit1 1 5 . Zub. cât şi ştiinţific. un câmp mai vast de investigaţii şi o augmentare a spiritului critic după 1 878.52-55. anul XXX I . sociale. Preocupările de orfentalistică-turcologie. (1 948. subordonat Academiei Republicii Populare Române. de reierarhizare a direcţiilor şi segmentelor de cercetare ştiinţifică turcologică. pe de altă parte. prin acceptarea materialismului istoric marxist-leninist şi formarea unui val de istorici marxişti.8. in "Lumea Magazin". cu peste un deceniu în urmă.n. Tn consecinţă. Ibidem. 113 1 1• 112 Al. pe de o parte. nr. Ca urmare.de cercetare. pentru finalizarea unor proiecte editoriale orientalistico-turcologice concepute şi demarate anterior acestei date). laicizare. etnice şi demografice.

numismatică etc. Dj. diplomatică.conferenţiar titular" la Facultatea de Istorie-Filosofie a 110 Muzeul Judeţean Bototani 1 17 1997. istoria preocupărilor româneşti in acest domeniu (secolele XV-XX) 1 1 9 . Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 943-1 948) şi la Institutul de Istorie .N.2(359}-februarie www. 111 Florin Conslantiniu. E.A. ambele politici fiind. 1 977. în perioada 1 947-1 952 a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii bucureştene. Bucharest. la 31 iulie 1 94i 1 . in E. pp. Buanfti. IX. Ştefan Ştefinesal. coord. in ciuda vârstei înaintate (născut in 1 890) o 1 bogată activitate de cercetare şi publicistică in domeniile turcologiei şi armenisticii 1 6 .spionaj in favoarea puterilor imperialiste". modest ca la orice (nou) inceput. ulterior.E. ca arhivist principal specialitatea paleografie. E.". după incetarea activităţii didactica-ştiinţifice desfăşurate in cadrul Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice din Bucureşti (1 945-1 948).170-171. 111 Mihail Guboglu. Aurel Decei.O. 1978.muzeubt. anul XLVII. tătară şi găgăuză. anul XXXI .. Aurel Deoai (1905-1976). Sitvnila BOde ani. 1978.cimec. după ce a fost îndepărtat de către comunişti. islamică (1 955-1 968). istoria relaţiilor româna-otomane intre secolele XV-XIX. inventariind cea mai mare parte a arhivei otomane a insulei Ada-Kale şi actele armeneşti provenind din arhivele regionale din Transilvania.XXXI I.". in "M.Iorga" din acelaşi oraş (1 949-1 975). a fost eliberat abia in 1 954. Tn următorii doi ani ( 1 968-1 970) a fost . 1 954.2/1970. 1 951 . Hagop Dj.S.. Andrei �.654-655. pe motive politice. dr. a fost angajat cu jumatate de normă la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. rv."na�onalită�le conlocuitoare" turcă.n. pp. Au trebuit să treacă ani până când.A.R. Ambasadei) României de la Ankara. prol. pp.19. Iorga" (1 949-1963).7-10. contribu�ile orientalistico-turcologice să revină. sigilografie. Tn 1 955 a fost reangajat la Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti. H. univ. Siruni. rv. turco-osmană. s. A participat. Bucureşti.N. Elucl. tt. În paralel.ro 38 . Tn acest context politico-ideologico-cultural nefavorabil. Mi�a il Guboglu. Vll"gil Cioc:Aial.E. in .N. p. A fost adus cu forţa in România şi arestat o perioadă de timp (1 957-1 964) de către regimul comunist pentru pretinsa vină de .Ş. Valul comunist loveşte Mini&terol de Externe. Cuvint Tnalnte. eu comunicări ştiinţifice de orientalistică-turcologie la congresele internaţionale de orientalistică (1 948. a desfăşurat. a preferat să rămână in străinătate. S-a transferat şi a activat ca cercetător principal la nou infiinţatul Institut de Studii Sud-Este Europene din Bucureşti (1 963-1 968). � Alexandreşeu-()ersca Butgaru. Istoria Imperiului OtomMI plnl la 1656. odată aceste clasificări conceptuale şi metodologice realizate. evident. a fost angajat arhivist-turcolog la Direcţia Generală a Arhivelor Statului şi. interesante de urmărit sunt destinele orientaliştllor-turco/ogilor români care şi-au inceput carierea didactică-formativă şi/sau ştiinţifică de cercetare in perioada interbelică. voi.32�.ro / www. Tn ALnll o-i. Bucurefli.I. a devenit şef de lucrări.Ş. După eliberarea din penitenciar. tătară. ldem. Direcţiile principale ale activită�i de cercetare orientalistico-turcologică au fost: istoria Imperiului otoman.nlfti . şi de politica externă promovată de România in raport cu Turcia şi cu ţările islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu. in "R. pp. dictate de Moscova. arestat in aprilie 1 945 de agenţii sovietici şi trimis in "Gulagul roşu".".I. 1947. Iorga" din Bucureşti 1 18.. in peisajul istoriografic românesc la sfârşitul anilor '50. 1 957). a lucrat ca cercetător ştiinţific la Institutul de istorie . Astfel. Ulterior. din func�a de secretar de presă şi consilier cultural al Le9aţiei ( de la 1 martie 1 946.. a fost ales membru al unor societă� istorice europene de profil. consilier ştiin�fic şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de I storie . ulterior.

Valorificarea lor ştiinţifică se impunea cu necesitate şi de indată.muzeubt. unde a predat cursurile de limba şi pa�rafia turco­ osmană. sinteze etc. in cadrul cărora s-au �nut cursuri şi seminarii de turcologie etc.15&-162.I. segmente sau direcţii de evolu�e ale preocupărilor româneşti de orientalistico-turcologie in perioada 1 878-1948. 1.162. ru bibliografia setectivl a c:ontribuliilor regretaluk. in istoriogr:afia orientalistico-turcologică românească şi străină. pp.I. · "" "Carnetul de nud" al lui Mihail Guboglu. "unul dintre pu�nii cunoscători ai limbii turce" din România. cu formularea concluziilor ce se impuneau. 1.] 1 românească" 22 . pp. Dj. Istoricul turcolog şi arhivistul H.". * * * Istoriografia temei.pp. D. Gh. Conduzia analizei sale este realistă şi deosebit de actuală. valorificănd in studiile sale unele documente otomane aflate la Arhivele Statului din Bucureşti. Bucurefli .mei Ecallerina Glb:lglu. Profe$IJtlJ/ Mihail GuboţJu la 70 de ani. IY.311981 . 1990.XLIII.P.ACTIt IIOLDAV'IAE SEPI'ENTIUOMAUS Universită�i din Bt. tema precizată in titlu nu a constituit. Iri/. lafi. Milai Maxim. Gh. MIII/li Guboglu. referitoare la anumite momente. membnJ corespondent III Soclatllţi Tun:e de latDde. până acum.i twcolog I'DI'I*t. altele cu informa�i amendate de cercetarea ştiin�fică ulterioară in domeniu. Studii de turoologie In Romlnia. 1989. COI1IUbl ru penniaiulea cto. Buanfti. 122 /b/dem. Cum am mai amintit.L. anul XXXVIII. Siruni a făcut primii paşi in această direcţie.U. in ·c. la orientaliştii­ turcologi români sau străini (mă refer aici la savantul german Franz Babinger) . dr.A. autorul a subliniat caracterul particular al rela�ilor româna-otomane şi formele de exercitare a domina�ei . iniDCmitA de Cristina Codarcea.taJreşti.turceşti" asupra Ţărilor Române. după jumătate de secol: "semnalăm importanţa studiilor de turcologie pentru cunoaşterea evolu�ei noastre [istorice] şi ne mărturisim credinţa că o stimulare a lor ar duce la rezultate dintre cele mai îmbucurătoare pentru cultura [şi istoria . au fost elaborate articole. rY.I. 121 Dumitru lmbresa. Siruni.s. Milai Maxim.compl. studii.. voi. Anca Radu Popesru. in general corect. 1982. Contrib�ile turcologice ale lui H.A.J. lonlţl fi lec:l lriv. loc. pp. coordonalori : pret. Cu toate acestea. unele dintre ele cu idei şi conduzii interesante şi valabile încă şi astăzi. in "A. l. XIX.cimec. loniţl.ro / www. cit. Mlh/11 Gubo(lu (191 1-1989). p. obiectul unor cercetări şi analize sistematice. Elena Gheorghe.-. Buanfti. biografii. de istoria Imperiului otoman şi a rela�ilor româno-otomane120.". in "R. Dj.I. cauzele. caracteristicile şi urmările penetra�ei otomane in Europa. www. . dr. in "A. pp.ro 39 . inaugurau o serie de cercetări de specialitate fundamentate pe izvoarele documentare otomane păstrate in România. care şi-au desfăşurat activitatea didactico-ştiinţifică in acest interval la instit�ile de învăţământ superior sau la institutele de cercetare in domeniul istoriei. 1 989. Fără aceste analize "fragmentare" şi restituiri "parţiale"_ pe tărâm istoriografic orientalistico-turcologic.275-2n. Răspunsurile la unele probleme neelucidate ale rela�ilor româna-otomane se găseau in "documentele turceşti" aflate din belşug in amive/e otomane şi in număr de câteva mii la Artlivele Statului din România. elabo!ârea lucrării de faţă ar fi intămpiant serioase şi reale greută�.923-924.Jn-382.B. pp.anul LVIII. monografii. 121 ln 1 944 Dumitru lmbrescu a atras şi el aten�a istoricilor români şi opiniei publice din ţara noastră asupra necesită�i şi importanţei "studiilor de turcologie in România". Sesizând. MihBi Gubo(Jiu (1911-1989).X.o:.279-286.f06-108.

începând cu secolul al XVII-lea până in 1 955. M. economia. etnografia. A dovedit existenţa unor preocupări de turcologie in istoriografia românească.muzeubt. un modest "studiu de caz". de popularizare a cercetărilor istorice în domeniu in România. loc. www. Plecând de la premisa că in cadrul orientalisticii române "un loc important il ocupă cercetările turcologice cu privire specială la elucidarea raporturilor turco-române sub raport istoric şi lingvistic". Mihai Guboglu a propus: . . institute şi diverse societăţi [ştiinţifice] orientale. filologico-lingvistic. şi a formulat concluzii pertinente referitoare la evoluţia acestor preocupări. autorul a lăsat să se inţeleagă că din onentalistică făcea parte şi turcologia. Judeţean Botoşani Ibidem. lmbrescu. care s-a format in mod istoric. unele note şi trimiteri bibliografice sunt eronate sau incomplete.c.. autorul a propus un program concret şi eficient de activitate didactico-formativă şi ştiinţifică-de cercetare. adică ale ţărilor Asiei şi Africii septentrionale" 1 24 . pp.314. toponimie. "înfiinţarea unor instituţii cu caracter didactic şi ştiinţific (facultăţi. La sfârşitul articolului său .cercetarea. literatura. p. cu implicarea materială şi morală a statului "democratic" român. H.ro / www.1 93-202). pronunţându-se pentru sprijinirea de către forurile tutelare româneşti a acestei iniţiative benefice.ro 40 . Autorul a amintit şi a caracterizat sumar principalele contribuţii româneşti in aceste -direcţii ale cercetării turcologice.. lectorate. Vostokovedenie . arta. de editare a izvoarelor istorice otomane referitoare la români şi de valorificare ştiinţifică a acestora.Trecând peste discrepanţa dintre titlul şi conţinutiAI · articolului (la prima vedere� personal m-am aşteptat la o analiză istoriografică mai cuprinzătoare. formarea unor "cadre tinere de orientalişti. Siruni. ca fiind "un ansamblu de discipline ştiinţifice ajutătoare istoriei. care să grupeze puţinele forţe orientaliste (orientalişti] şi să valorifice prin publicare lucrările bune care '23 Mihail Guboglu. Dacă concepţia metodologică de abordare a subiectului este originală şi încă actuală. legate de numele orientalistului-turcolog.IX. voi. începând cu predarea limbilor orientale şi terminând cu desăvârşirea pregătirilor [lor] ştiinţifice". este însă importantă din mai multe puncte de vedere: a folosit in deplină cunoştinţă de cauză termenul de "turcologie" pentru ramura orientalisticii ce studia istoria "turcilor" şi a relaţiilor "turco"-române. Orientalistica romSn/1. folcloric. 1 951 . hidronimic.cimec. lexical-didactic. . contribuţia neturcologului D. etnografic. catedre. Fără a preciza in mod explicit. cit. Dj. 1 955) a oferit turcologul româj'l Mihail Guboglu in 1 9561 3. '2• Muzeul. Guboglu a clasificat preocupările româneşti de orientalistică-turcologie in contribuţii cu caracter istoric (istoria otomanilor şi a relaţiilor româno-otomane). ) bogatelor fonduri orientale de la noi şi din străinătate". Autorul a definit orientalistica. Guboglu să fie privit şi folosit cu circumspecţia de rigoare.314--350. O primă imagine de ansamblu a caracteristicilor evoluţiei şi a direcţiilor tematice de manifestare a turco/ogiei româneşti in cadrul orientalisticii române�ti (secolul al XVII-lea . A atras atenţia asupra specificului studiilor acestuia: valorificarea critică a documentelor otomane de la Arhivele Statului din Bucureşti. nenumăratele culturi materiale şi spirituale ale Orientului. pp. publicarea şi valorificarea ( . studiind limba. devenit cetăţean român. in special istorici şi lingvişti. ceea ce impune ca aparatul critic al sumarei contribuţii elaborată de M.. precum şi reviste [ştiinţifice] de orientalistică).Orientalistica . Moskva. inspirându-se din Bo/'�aia Sovetskaia Enţiklopediia (art.. atât cantitativ cât şi tematic).

. ' istorico-lingvistice 3 1 1 Tn introducerea la vol. 31 1 . este o sarcină măreaţă a ştiintei din România [compl. Vezi infrs.l al Catalogului documentelor turceşti păstrate la A. muzeele [din România] se găseşte un bogat material [istoric otoman. Concluzia acestei treceri în revistă ilustra în fapt nivelul de dezvoltare al acestei categorii de preocupări şi al orientalisticii-turcologiei româneşti în general. pp. a fost studiată amănunţit.. 1"' Ibidem. .1 7-20.ro 41 .454-475.20. 312. Ca atare. 1 30 Ibidem. cit.349-350. Romane. Tn intervalul 1 878-1 948 în "vechea istoriografie română. 296. Am insistat în amănunt asupra acestui proiect de program al activităţii didactico-ştiinţifice turcologice din România din două motive: era o prelungire şi o reluare în timp a programelor teoretice sinonime din perioada interbelică. D.. notele n-le 285. Iniţiativa lui Nicolae Iorga de a forma tineri turcologi români sub directa îndrumare didactico-ştiinţifică a unor specialişti străini în domeniu (cazul lui Franz Babinger13\ nu s-a soldat cu rezultatele pozitive atât de mult aşteptate 1 34 Ibidem.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS aşteaptă cu anii lumina tiparului". ce mă interesează în mod deosebit. Mihail Guboglu a analizat sumar evoluţia unei direcţii a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. de asemenea. traducerea. P. cronistice. preocuparea a fost foarte slabă [compl. 349 p. . D. devenită clasică. şi subl. sau a existat doar un început modest de activitate. 1"' Ibidem. 127 1"' 125 www. Ed�ura Academiei R. şi subl.P.R. intocmit de Mihail Guboglu. 1958.cimec. 7 Studiu şi album12 . cercetarea şi valorificarea izvoarelor [istorice.6. index. 132 Ibidem. pp.5-26. cerceteze şi valorifice ştiinţific aceste izvoare istorice otomana-orientale. ( . documentare. fiind considerată de autor drept cea mai importantă din întreaga evoluţie a acestei categorii de preocupări 1 29 . Acest studiu a avut şi o variantă abreviată în limba franceză 1 26 . Bucuretti (683 p.ro / www. P .muzeubt. editarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor istorice otomane. 299. enumera în fapt ceea ce s-a propus în această direcţie în intervalul amintit şi nu sa realizat concret. reflectă relaţiile noastre cu Orientul Apropiat şi în special cu Imperiul Otoman. '34 1bidem.16-20. "o cercetare serioasă a problemelor orientale legate de" populaţiile turco-tătaro-găgăuze din România [completări D .]" 1 3 . documentare şi cronistice. 288.]"1 30 .I. 1 [1556-1913). Tn lucrarea sa. Aceasta deoarece nu existau în România destui istorici şi filologi orientalişti-turcologi care să traducă.P.A. Perioada 1 878-1948.} orientale cu privire la ţara noastră. Mihail Guboglu a subliniat încă o dată importanţa izvoarelor istorice otomane (documentare şi cronistice) pentru scrierea istoriei relaţiilor multiple şi complexe româna-otomane în perioada: secolul al XVI-Iea-1 91 3. de la începutul secolului al XVII I-lea până în 1 95i28 . existenţa interesului pentru cercetarea evoluţiei istoriografiei turcologice româneşti în ţara noastră. bibliotecile. epigrafice etc. loc. 304. pp.C. pp. respectiv cercetarea. pp. 131 Voi. se impune o atenţie mult mai mare studiilor de orientalistică. +IV plan� + 1 1 p. ignorate în trecut. Paleografia şi diplomatica turco-osmană.+40 de fotocopll de documente).N. D. documentaro-cronistic] şi de o preţioasă calitate. care. în cea mai mare parte. . în special celor de turcologie. Contrlbutions roumaines. Tn această privinţă. ldem. 310. ceea ce a facilitat popularizarea preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie în istoriografia străină. 287. ) în ceea ce priveşte cercetarea şi valorificarea documentelor !şi cronicilor] turco-orientale. din Bucureşti..] 125 . la mijlocul anilor 150: "în arhivele. p. să editeze. p. A demonstrat.

Vasilescu a acceptat şi - T �rafia Universit4�1 din Bucurefll. ebraisticii.ro / www. Izvoare narative privind Istoria Europei Orientale şi Centrale (1263-1683).l. . Guboglu a prezentat turcologilor şi istoriografiei din Turcia. prof. Din aceste ultime ediţii s-au tradus şi publicat in limba română. începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prima parte a acestei contribuţii este un rezumat actualizat şi mai bine structurat al articolului aceluiaşi autor. sec. volum intocm" de Mihail Guboglu şi Mustata Ali Mehmed. Guboglu ( . marele istoric Nicolae Iorga a subliniat in repetate rânduri necesitatea înfiinţării unei catedre de limbi orientale. indianisticii. p. contribuind la o mai bună şi realistă cunoaştere a acestora in lumea ştiinţifică turcofonă. Ed"ura Academiei R. Turcologul român a studiat şi altă direcţie a preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. loc. ' ldem.XV-mljl. pp. până la mijlocul anilor '60 acest deziderat al istoriografiei turcologice româneşti nu a fost realizat1 35 .1 950-1 96i 39 .). Romlnia.. unele fragmente referitoare la istoria românilor.. Aceleaşi idei. O atenţie deosebită a fost acordată perioadei 1 878-1 948. Romanya TOrl<olojlsl ve Romen Dlllnde Tari< StJzlerl hakklnda Bazl Araştinnalar.muzeubt.14-22.Muzeul Judeţean Botoşani in ceea ce priveşte izvoarele cronistice otomana-orientale. loc. deşi nu ne interesează aici. in invăţământul universitar românesc.621�28. www. vol.legătură cu studiul religiilor orientale sau cu lucrările teolo . Guboglu despre Orientalistica română apărut in 1 956. ••• Ibidem. pp. Recenzorul a apreciat că "prezentarea orientalisticii române făcută de d. cit. sec. Completările de care am amintit au fost făcute la autori şi contribuţii din ramurile arabisticii. 562 p. caracteristicile generale ale evoluţiei acestei categorii de preocupări turcologice din spaţiul românesc in intervalul precizat anterior. conţine analiza succintă a acestei categorii de preocupări turcologice româneşti. d upă manuscrise originale sau după traduceri.]" 1 42 • Cu excepţia completărilor1 la activitatea şi opera arabistică ale lui Silvestru Octavian lsopescu şi Vasile Radu.. lenăchiţă Văcărescu). 1 9671 37 . încă din 1 928.269. "" Cronici turceşti privind Ţlrile Romlne. p. pp. acelaşi Mihail Guboglu a precizat faptul că asemenea izvoare au fost folosite in istoriografia românească încă din secolul al XVII I-lea (Dimitrie Cantemir.622. '31 Ibidem. ""' Mihail Guboglu. 1977 (900 p. cu informaţii istorice atât de preţioase pentru istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane. iranisticii şi armenisticii. XVII. in intervalul c. celelalte nu interesează in mod direct aici.622�23. cit.265-272. a subliniat necesitatea întocmirii căt mai rapide a unui corpus al cronicilor otomane referitoare la istoria românilor.c. 1966.ro 42 . Orientalistica romlnl. '"" Diac. prezentate însă mai sintetic.. mai ales in turcologie (subl. Emilian Vasilescu a recenzat critic şi a completat1 40 studiul lui M. După 1 900. Emlllan Vasllescu. prof.cimec.P. respectiv contribuţiile filologico-lingvistico-lexicale şi studiul limbilor turco-osmană şi turcă modernă in perioada: secolul al XVII-lea .15-20. referitor la evoluţia orientalisticii româneşti. ' "' Ibidem. Bucuretti. intesrale sau parţiale. pp. D.)" 1 4 1 . Diac. publicat in 1 956. publicată in 1 97i .izvoare narative turceşti". S. ) vădeşte din partea d-sale o 'bogată informaţie. Deşi Nicolae Iorga. . in . E. Această contribuţie a lui M . Partea a doua a articolului. Doar aşa se puteau forma filologic viitorii turcologi români. 1 31 Ibidem. Introducere. extrase. Crestomaţie tun::il.P. pp. M. in limbile de largă circulaţie europeană.gilor români [orientalişti] [subl. pp. în principal de limbă turcă. cerceta şi valorifica ştiinţific izvoarele istorice documentare şi cronistice otomana-orientale şi elabora "studii originale in domeniul turcologiei din România" 1 38. şi compl. D.269-272. '"" Ibidem. au fost reiterate de Mihail Gubo�u in introducerea unei alte culegeri de .

cit. studiul limbilor orientale şi a continuat. cit.351-358. autorul a oferit interesante informaţii despre activitatea ştiinţifică orientalistică a fraţilor Lazăr şi Constantin Şăineanu. cu alfabet arab. '" Ibidem. Constantin Petrescu Perioadelor antebelică şi interbelică. 123-12"'. Autorul a cercetat iniţiativele şi realizările pe plan didactic in acest domeniu al orientalisticii-turcologiei: in secolul al XVII-lea a inceput. Guboglu din 1 956. Din punctul meu de vedere. Turcologul Ion Matei a studiat originea. intregind şi articolul lui M.ro / www. Matei le-a acordat o atenţie deosebită.. Les ltudes islamiques en Roumanle. Astfel.93-107.119. Guboglu din 1 956.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS sprijinit moral programul propus anterior de M.cimec. in cadrul mai larg al "studiilor islamice" in spaţiul geografica-istoric precizat1 44 . in Moldova şi in Ţara Românească. '"' Ibidem. Tn secolul al XVII I-lea in Ţara Românească şi Moldova au existat "tipografii arabe". publicată in limba franceză. 1 5 0. 125. pe care a apreciat-o ca fiind "un aper9u tres erudit des etudes orientales en langue roumaine" 1 47 .muzeubt. in secolele XVII I-XIX. La sfârşitul acestui secol.359-361. loc. . o importanţă deosebită prezintă subcapitolul referitor la "activităţile de cercetări islamice". Orientalistul Mayer A. lanache Pashal. loc. . . turcă modernă. M. manuale de conversaţie şi gramatică elementară ale limbii turce de către lenăchiţă Văcărescu . Halevy. pentru arabii creştini ortodocşi din Orientul Apropiat. a completat. printre altele. www.93-1 16. araba. pp. au fost elaborate primele dicţionare româna-otomane şi otomana-române. a enumerat bibliotecile şi arhivele din România ce deţineau importante fonduri de izvoare scrise "islamice". Mayer A. persană) in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 966 1 49 . principalele direcţii ale preocupărilor român�ti didactica-ştiinţifice de orisntalistică-turcologie de-a lungul ultimelor trei secole 1 . 1. Ibidem. pp.ro 43 .. Halevy a adus "quelque supph�ments d'information et quelques rectifications d'ordre bio-bibliographique" la contribuţia lui M. caracterul şi evoluţia studiului "limbilor islamice" (turca osmanli. pp. fără a insista in mod special asupra intervalului 1 878-1 948.. Guboglu pentru impulsionarea dezvoltării orientalisticii-turcologiei in România. p. Aceste completări şi rectificări bie-bibliografice s-au referit la studiile de orientalistică in spaţiul românesc in perioada: sfârşitul secolului al XVI-lea .Au cours du dernier quart du siecle precedent (XIX-e siecle) commencent a paraitre . pp. aspecte ce mă interesează in mod direct1 46 .122. motivaţiile subiectiva-obiective şi evoluţia studiului limbilor orientale (cu specială privire la turco-osmană. "cartea de vizită" a studiilor turcologice in România in epocile medie. in care M . modernă şi contemporană. cit •• 1on Matei. pp. arabă. Notes concemant l'enseignement des /angues ottenla/es dans fes Pays Roumalns. loc. persana) in spaţiul istoric românesc. ''" Ibidem. unde s-au tipărit mai multe cărţi religioase in limba arabă. cu intreruperi şi cu unele reorganizări. in istoriografie.351-361.sfârşitul celui de-al XIX-lea. autoarea a lămurit orjginile. 147 l!f· 1 1 9-1 25) . Alexandrescu-Dersca Bulgaru a prezentat. Anton Pann. Notes bicrbibliographiques concemant l'hlstoira des ltudes ottentales en Roumanle. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru a trecut sumar in revistă u nele direcţii ale evoluţiei preocupărilor de orientalistică-turcologie in Ţările Române şi in România in perioada: secolul al XVI-Iea-1 968. Contribuţia autoarei amintite. precizând numărul acestora şi titlurile principalelor "piese" 1 45 . pp. Mari•Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Pentru ultimul sfert al secolului al XIX-lea. anterior analizat. dar mai ales in cel următor.

ro / www. temeinică "bază de plecare" pentru preocupările româneşti de turcologie din secolele XIX-XX. Acest important studiu al lui Ion Matei a completat contribuţiile anterior analizate ale lui M.. Gh. într-un cadru instituţional-didactic patronat moral şi material de instituţia domniei. totuşi e a este importantă d i n cel puţin două puncte de vedere: clarifică şi motivează "originile" interesului manifestat de români faţă de studierea istoriei.E. Ion Matei a elaborat "une ample etude sur l'evolution et le developpement des etudes de turcologie en Roumanie" 154 . Iorga. Bucarest. p. Vezi "R.E. XXVI-e 11/lnc!le. 1 . Apres 1 878. A.". autorul a oferit interesate informaţii despre iniţiativa organizării unor arhive unde să fie păstrate în condiţii optime "actele turceşti". Trebuie însă subliniat faptul că această sumară trecere în n!'\tistă a fost realizată în contextul mai larg al cercetării "studiului limbii turce în Europa şi în Turcia". no. totuşi. S-au obţinut unele rezultate demne de amintit in ceea ce priveşte elaborarea unor gramatici şi dicţionare române-turc şi turco-român 152. www. pe planul studierii istoriei şi limbii acestora. XVI-e . M. 1 1 2-113. XXVI-e 1111nc!le.13-23. '"" Ion Matei. Tntre 1 940-1945. 1 8-22.".cimec. Această abordare relaţională a preocupărilor europene şi româneşti de turcologie filologico-lingvistică şi lexicală a permis sublinierea existenţei unor influenţe reciproce Intre cele două "zone" cu "interese turcologice" şi a faptului că lucrările . începând cu secolul al XVII I-lea şi până la începutul anilor '80 1 56 .M.211 988. pe măsura aşteptărilor1 53 .muzeubt. '52 1bldem. Brătianu. neinteresându-mă î n mod direct i n prezenta lucrare. limbii. din care a sintetizat câteva capitole şi a publicat un studiu în 1 988 155 .E.211988. iniţierea şi specializarea lor în centrele universitare europene cu "vechi tradiţii" in acest domeniu.XVI/l-e siecles. Dans cette region vivait une population tatare et turque" 151 . pp.. Iordan etc.1 14. a prezentat istoriografiei străine principalele momente şi direcţii ale evoluţiei acestui domeniu al orientalisticii-turcologiei româneşti în perioada precizată.. 10-1 1 . a cărui activitate nu a fost. Conltibutions aux d6but des 6tudes de turcologie en Roumanie.ro 44 . civilizaţiei turcilor otomani şi tătarilor in secolele amintite.1 1 2. despre Dimitrie Cantemir. din secolul al XVI-lea până prin 1 9801 57 . Ibidem. pp. Bucarest. p. De asemenea. Concepţia şi metoda ştiinţifică originală de abordare a subiectului au permis conturarea unei clare imagini de ansamblu asupra evoluţiei interesului românesc faţă de otomani. 1 .E. p. culturii. no. "R. '57 Ibidem. .S. Tu rcologul Mihai Maxim a particularizat şi a caracterizat succint principalele momente şi direcţii ale evoluţiei preocupărilor româneşti de turcologie.). Curs ptactlc. Continuându-şi cercetările în domeniul istoriei turcologiei româneşti. Deşi această contribuţie se referă doar la secolele XVI-XVI I I . Tn perioada interbelică s-au manifestat două tendinţe în ceea ce priveşte pregătirea didactice-ştiinţifică a viitorilor specialişti români orientalişti-turcologi filologi şi istorici: prima. Halevy şi M. a doua.Muzeul Judeţean Botoşani des conditions favorables pour le developpement des etudes orientales et pour un enseignement des langues orientales. la Dobroudja devient une province de I'Etat roumain independent. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.99. epoca şi opera sa istorică turcologică etc. la laşi a existat un Institut de Turcologie. Guboglu. "" Mihai Maxim. Limba turco-osmanl. crearea unor conferinţe sau catedre de limbi orientale (in special turcă) în învăţământul universitar românesc (N.E..E.99-1 1 1 .S. pp. Fiiind publicat în limba franceză. pp. "'' 1bldem.7-3.

unele dintre ele materializata. nr. pp. A doua per/oad/1 a studiilor sud-est europene In Romania.]"1 65 . în secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor.ACTA MOI. tânărul [pe atunci!] istoric N. ocupaţii. Editura Eneiclopedicii. fundamentală pe "o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno­ otomane" 1 59 .L. elaborate şi tipărite în intervalul 1 878-1 948 1 60 . de diferite vârste. autentice sau apocrife.". . Atenţia cuvenită s-a acordat studiilor turcologice referitoare la această chestiune.. au fost comparabîle sau competitive ştiinţifico-metodologic cu cele europene. pentru prima oară în istoriografia universală. Istoricul Andrei Pippidi a analizat caracteristicile şi direcţiile de cercetare. efectuate în 1 898-1 899 şi finalizate prin copierea a 2 1 5 documente turco-osmane din secolul al XVI-lea.. pp.1 1-12-1991 .406. '"" Ibidem. stare materială etc. La premiere gremmaJre ottomane en roumain.DAVIAE SEPTENTRIONAUS româneşti în domeniu. loc. S-a amintit.I. Bucurefti. Iorga]. Raportarea permanentă a evoluţiei turcologiei româneşti la cea mondială sporeşte valoarea ştiinţifică a acestor contribuţii.sfârşitul secolului al XVI I I-lea. p. despre editarea tratatelor ("capitulaţiilor") anterior menţionate. istoriografia românească a incitantei probleme a tratatelor ("capitulaţiilor") acordate de Imperiul otoman Ţărilor Române în perioada: sfârşitul secolului al XIV-lea . despre "primele sondaje (româneşti] în arhivele turceşti" din Istanbul. sumar analizate anterior. pp. asupra importanţei căreia atrăgea atenţia.P.D. "" ldem. Halil lnaleik. pp.25-36. Andrei Plppldl.. Ţllrile Romane şi Inalta Poartll.C. In "R. p.muzeubt.O. cit. proteică. în acest context. ubicuă. .. Bucurefti.S-30...S. in . cu o prefaţa de prof. 1. ibidem.]" 1 61 .641-049.ro 45 . Bucureşti.D. Acelaşi autor a analizat succint.P. De curând. Refonnll sau declin. www.ro / www. Turcologul Mihai Maxim a enumerat şi a comentat iniţiativele româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea de înfiinţare a unei suprastructuri universitare didactico-formative şi ştiinţifice-<:le cercetare în domeniul orientalisticii-turcologiei din �ara noastră. contribuie la o mai bună cunoaştere a evoluţiei unor categorii de preocupări turcologice româneşti în perioada 1 878-1 948. editoriale şi de colaborare ştiinţifică internaţională ale celei de-a "doua perioade a studiilor sud-est europene în România [1 9 1 9.din colecţia MOhimme Defterleri (Condicile afacerilor importante).. ldem... a afirmat autorul. într-o paradigmatică contribuţie158 . a fost că "s-a identificat tot mai mult cu persoana directorului său [N. 1993. Studiile profesorului şi cercetătorului Mihai Maxim. Pentru o abordare interdiscipllnarll şi comparatistll a relaţiilor romllno-otomane. '"' ldem.n. Caracterul juridic al relaţiilor romllno-otomane In evul mediu. 299 p. principalele repere cronologica. Cotula se adresa în primul rând celor circa 5000 de elevi români din peste 70 de şcoli româna-otomane din imperiul semilunii 1 64 .1 948] . "Prima gramatică otomană în româneşte" a lui Adam V.".cimec.ll. rămase în manuscris sau tipărite. biblioteca. . Iorga [compi. lămurind anumite aspecte necunoscut� încă din istoria amintitelor preocupări istoriografice. . Ibidem. 1990. p. De asemenea. .[compi. în istoriografia românească. Cotula în învăţarea acestei limbi de către românii.. publicaţiile şi cursurile de specialitate din cadrul Institutului pentru studiul Europei sud-estice.26.. t.35.. concepţia istorică a lui N. "Principala slăbiciune a Institutului". din Imperiul otoman 1 63 . s.. iar altele rămase doar în faza de proiect 1 6 .403-410. Iorga referitoare la acest areal istoric. ibidem. amintitul autor a fixat locul în cadrul preocupărilor româneşti de turcologie lingvistică şi a stabilit rolul Gramaticii limbei otomane (1 905) a lui Adam V. . 1 989. . .

autorul a enumerat principalele contribuţii ale orientaliştilor-turcologi din România. social. şi aici criza istorismului s-a făcut simţită ( . Presa Unlwnltlri Clujeanll. şi Muzeu� Judeţean Botoşani www.). documentare şi narative.. Statutul Principatului Trasilvaniei In rapoltur/le cu Poarta Otomani (1541-1688). 1 70 Ibidem.�9. actele oficiale otomane din 1 6491 Referiri sumare la istoriografia turcologică românească referitoare la problema complexă a întemeierii Principatului autonom al Transilvaniei în raporturile cu lmperFul otoman (mijlocul secolului al XVI-lea).]" 67 .97. -� 1• Ibidem. 1996 (383 p. Ungaria. în intervalul 1 878-1 948. .H.644 . Austria.totuşi unică. a făcut Cristina Feneşan 171 .cimec. Cluj-Napoca. numismatice etc.."] îşi lărgise domeniul de preocupări ( .Institutului [pentru studiul Europei sud-estice].P.muzeubt. . şi compl. . deşi nu a încetat să activeze în direcţia ce-i fusese imprimată iniţial.1 1 8. Totuşi. apărută în perioada 1 878-1 948. Turcologul român a precizat că numărul şi semnificaţia istorică ale acestora sunt modeste în comparaţie cu caracterul. E . ale faptului istoric derulat gradual între anii 1 538-1 571 172 . a dat unele semne de oboseai� în anii '30. 347 passim Pr. D. . ). referitoare la tema amintită 169 . Elementele de continuitate faţă de imul Institut sunt mai importante decât factorii de ruptură W [compl. al Transilvaniei în raporturile cu Imperiul otoman (1 541-1 688) 1 . 220. când însăşi influenţa culturală a lui Iorga era diminuat�. Etapa studiilor noastre ( .ro . p. ). Pippidi a precizat că .ro / www.)" 1 66 . Istoricul clujean a ajuns la concluzia că în România. pp. 1• Clllin Felezeu. contribuţii ştiinţifice sau periodice de specialitate. aceste contribuţii au subliniat caracteristicile generale ale statutului individualizat al Transilvaniei în raport cu Imperiul otoman în perioada 1 541-1 688. Germania sau România. epigrafice. prin Institutul [de Studii şi Cercetări Balcanice] condus de Victor Papacostea şi prin revista sa «Balcania». Revista ["R. care i-a oferit [lui N. Călin Felezeu a trecut în revistă izvoarele istorice otomane. economic. o vitalitate nouă. passlm. publicate în România în intervalul temporal amintit. bibliotecile sau muzeele din Turcia. D. calitativ şi cantitativ. neputând să fie folosite direct izvoarele istorice otomane. publicate între 1 878-1948. 171 Cristina F-f811. publicate în România în perioada 1 978-1948. Ibidem. i se poate însă obiecta că. Indirect. importanţa şi urmările pe plan politic. pp. Analizând istoriografia problemei pe care o studia. 46-64. referitoare la tema menţionată. .S. caracteristicile şi evoluţia statutului politicosLuridico-militar etc. Editura Enciclopedlcll . passim. ). Tn concluzie. Puţine documente şi cronici otomane fuseseră descoperite direct în arhivele. Tangenţial.1 1-45. nu s-a epuizat înainte de a fi cunoscut. a doua după cea de început. . ConallluitN Principatului autonom al T ranalvaniei.E. 1 87 Ibidem. . A. cronistice. Bucurefti . Este ceea ce reiese şi din parcurgerea publicaţiilor Institutului [subl. documentare. . pp. referitoare la originea. Iorga] o tribună şi mijloace de difuzare a ideilor sale. 1• Ibidem. preluate din anumite culegeri de documente. unde fuseseră editate în diferite limbi europene.209-215. pp. pp. Istoriografia turcologică românească referitoare la amintita temă a fost modestă. religios ideologic etc. autoarea a enumerat şi izvoarele istorice otomane. Călin Felezeu a amintit şi de contribuţia ştiinţifică a turcologului german Franz Babin9ter la studierea statutului Transilvaniei reflectat în 0. 1 997.P. au fost publicate unele izvoare istorice otomane referitoare la tema sa de studiu. şi subl.

"vârsta de mercur. Editura lnstitu1Uiui European.S (23)11970.cimec. 1986. Dicţionar cronologic • Istoricul Nicolae Ciachir a analizat evoluţia amintitelor raporturi in intervalul 1. In "A. raporturile române-otomane in această perioadă şi in alte contribuţii ştiinţifice Fredertck Kellogg. prefaţa de Al. Poziţia sa de outsider. 1 32 p.E. 189 p. Kellogg este un bun şi lucid cunoscător al scrisului istoric românesc din ultimel. numite de el "vârste".1 9 1 8 au fost analizate fie in cadrul unor lucrări de sinteză referitoare la politica externă a României in epoca modernă. 1 91 8-1 944". extru. discutabile la o analiză mai atentă. Un eveniment politic fundamental. tradusă în 1 996 şi în limba română1 73. Bucuretti (405 p. principalele repere cronologice ale evoluţiei acestor raporturi in perioada amintită au fost particularizata şi explicate in lucrarea colectivă Politica extemli a 177 României. 173 www. 1897. Zub. concis şi pertinent principalele caracteristici ale evoluţiei istoriografiei române in "vârsta de aur. Pentru perioada ce constituie obiectul analizei mele. Kellogg a subliniat. ".E.83-106.. Bakersfield.I. date unor etape ale conturării identităţii şi evoluţiei istoriografiei româneşti. Fr. pp. propusă de românistul american. fie in cadrul general al Istoriei popoarelor din sud-estul Europei in epoca modemli (1 789. 1 859. Trecând peste denumirile "metalice". Activitatea ştiinţifice­ didactică şi producţia istoriografică ale orientaliştilor români din cele două "vârste metalice" au fost amintite in contextul mai larg al evoluţiei scrisului istoric românesc in perioada 1 859-1 948. * * * Raporturile complexe române-otomane in perioada 1 878. de pe care a abordat problematica studiată. 75-79. Kellogg i-a reliefat principalele coordonate de manifestare 176 .ro 47 . fie in articole speciale consacrate acestui subiect. pp.52-06.193-371. pp. de cercetătorii români şi străini ai acestui subiect. pe care autorul a caracterizat-o succint1 75 ..ro / www. 1" Ibidem. a marcat trecerea la o nouă etapă a evoluţiei istoriografiei româneşti.I.878-1 9 1 8 . 36 p.Ş. "vârsta de argint.R. E. Bucureşti. nr. lafl. 1996. Astfel. pp. 711 1 E. autorul a identificat două etape ale evoluţiei scrisului istoric românesc. căreia Fr. 170 N. 79-81 . m Coordonatori Ion Calllfeteanu ti Cristian Popişteanu. Tncepând cu 1 947-1 948 debuta o nouă perioadă in evoluţia istoriografiei române.). Ibidem. in general.D.. de "celălalt".. Ciachir. Astfel.1923) 178. 1 948-1 989".e cinci secole.66-74. Bucut8fli. tangenţial însă. traducere de Laura Cuţitaru. 1 990. Acelaşi autor a studiat. echilibrate şi obiective ale caracteristicilor evoluţiei istoriografiei româneşti in perioada 1 878-1 948 dovedesc faptul că Fr. este acceptată. a oferit un plus de obiectivitate.Ş. California. Marea Unire infăptuită gradual (aprilie-decembrie 1 9 1 8). "" Ibidem.130-167. de autenticitate şi de credibilitate finalităţilor şi ecourilor demersului istoriografic intreprins. Contrlbuţil la studiul relaţiilor romano-turce (1878-1914). pp.1 9 1 8" 174 . O lstotte a lstotiogratfei romane. Buletin de studii fi referate".muzeubt. se cuvine menţionat faptul că etapizarea scrisului istoric românesc. passlm. Iar analizele pertinente. fie intr-o contribuţie specială consacrată acestui subiect1 79 .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Românistul american Frederick Kellogg a elaborat şi publicat de curând A History of Romanian Historical Writing.

2�. 1 73-195 (cu o bibliografie selectivi despre Junii tura). voi. 102 Constantin Velichi.A. Bucureşti. passim.211978. 1 La diplomatie roumaine dans les Balkans entre 1878-1900.ro 48 . in "R. pp. in "A. pp. N. Editura Pomlcă.1 45-1 51. Rolul Romlnlel In sud-estul Europei Intre anii 190G-1912. Ultimul istoric amintit a cercetat caracteristicile şi evoluţia relaţiilor bilaterale româno-turce de-a lungul etapelor pe care le-a delimitat in cadrul perioadei interbelice: 1 9 1 8-1 923(prăbuşirea unui imperiu multinaţional anacronic şi întemeierea Turciei moderne) 1 89 . Implicaţiile pe plan european ale revoluţiei turca din 1908.9/1978.A. Bucureşti. Bucureşti. 1 • Ibidem.dl.A. r. pp. Ekrem. VI. pp. pp.I.). 6 p.303-309. Bucureşti.". nu a devenit un impediment major în calea dezvoltării relaţiilor dintre cele două state. idem.B. Relaţiile romlne>-turce Intre cele doull rtzboaie mondiale (1918-1944). pp. 1970. Imperiul otoman şi statele din Balcani Intre 1878-1912. Asociaţia din Romlnia a "Junllor Turci". XL. Ekrem nu a cercetat Arhiva Legaţiei sau Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti (perioada interbelică) şi nici arhiva personală a ministrului. pp. Bucureşti.muzeubt.cimec. 100 Ibidem.I.1 71-198. 1 938-1 939(relaţiile bilaterale in ajunul celei de-a doua conflagraţii mondiale) 1 93. cuvAnt inainte de Demeny Lajos. pp. Acţiunile diplomaţiei romlneşti pe plan balcanic In perioada 1878-1900.72-106.96-136. in "Muzeul Na�onal". 85 Politica extem/l.X. XXXIII.". 114 Ibidem. PP. 101 Ibidem._. in recenta monografie elaborată de Mehmed Ali Ekrem 188 . nr. Mehmed Ali Ekrem a analizat succint relaţiile româno-otomane în perioada 1 878-1 9 1 4 în contex1ul studierii "situaţiei economice. A. Autorul a folosit însă o bibliografie selectivă pentru elaborarea contribuţiei sale.ro / www. 1977.1 8G-235. pp.e· 1 28-135. M.".67-95. 1 994 !255 p.37s-385. ulterior ambasadorului turc in România. 1"' Ibidem. anul LV. XXVI. pp. pp. Romlnia In sud-estul Europei (1848-1886). care a analizat condiţiile interne din imperiul semilunii în 1 8771 81 . Romlnia şi ţllrile balcanice In perioada 1878-1900. in "R. Hamdullâh Suph1 Tannover (1 931-1 944).". Constantin Velichi. EdHura Ştiinţifică. nr. intre 1 878-1912. 1.XLVII-XLVIII. Mai amintesc şi interesantele contribuţii ale lui Mihai Maxim. Belgrad. Din istoria turcilor dobrogeni. 102 Ibidem. 1 982. pp. Bucureşti. ldem. A. 1993. izvoare 1 00 ldem.1 68-250.34-49. idem. Bucureşti. 107 ldem.".211980. Situaţia intemll a Imperiului otoman la 1877. pp. VII. idem.dl. p g. 1 .U. . VII. Bucureşti.I. 1 923-1 928(stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale pe baze noi) 190. de pe poziţia Imperiului otoman 1 82 sau Tahsin Gemil. 1 928-1 934("colaborarea româno-turcă pentru securitate colectivă" în sud-estul Europei) 1 91 . care a abordat relaţiile dintre statele balcanice. în "Balcanla".. in "R. M. XXXI.. mai ales. In "SAI.ale sale1 80. Bucureşti. pp. Istoria. sociale şi etnice a turcilor dobrogeni între 1 878 şi primul război mondial" 1 84 • Autorul a ajuns la concluzia că problema populaţiei de origine turco-tătară nu a fost o chestiune în litigiu între România şi Imperiul otoman. Clachir.).SO-M. cu unele trimiteri şi note incomplete. Muzeu' Judeţean Botoşani www. extras. 1977. Tahsin Gemil. 1 1 0 Mihai Maxim. nr. Ekrem. in "SAI.1625-1647. în sinteza 1 86 şi articolul special 187 ale lui Nicolae Ciachir şi. Raporturile româno-turce in perioada interbelică in anii celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici au fost studiate în dicţionarul cronologic deja amintit1 85.27-34. In "A. laşi.�27-352.I. 1 970. 1 934-1 940(colaborarea bilaterală în cadrul Tnţelegerii Balcanice) 1 92 .XV.". 968 (237 p. Editura Kriterion. idem. care a studiat relaţiile dintre revoluţia "Junilor turci" şi populaţia musulmană din România 183 . 1 939-1 944(relaţiile româno-turce in primul an de război şi în timpul guvernării lui Ion Antonescu) 1 94 ."..1 7-23. nr. Contribuţii /a istoricul relaţiHor romlne>-turce (1923-1938). Bucureşti. 1983. 152 p. pp. nr. M.

70. In "Belleten". Romen Kaynaklan ve Tarih�i§i'nin lşt{jl altmda Romanya'nm Lozan Konferansma Kattltşt in vot. pe multiple planuri. XX. a oferit succinte informaţii Viorica Moisil200. Harl>/. 1995 (333 s. Duca. Moisil. Karal203 .". Popa. am consultat şi unele contribuţii de specialitate ale istoricilor turci. Ekrem rămâne deocamdată cea mai importantă monografie consacrată relaţiilor româno-turce în perioada 1 91 8-1 944. desfăşurarea. 1877-1878. Biikreş. "" E. voi. Oztuna202 sau E. Aceste studii au fost elaborate fie pe baza valorificării informaţiilor oferite de izvoare istorice inedite. participarea României.298-299. nr. Ekrem a analizat influenţa relaţiilor române-otomane în perioada interbelică asupra situaţiei juridice. pp.567-592. 1 962. ""' Viorica Moisil. nr. www. Atitudinea României este reflectată şi în alte izvoare istorice sau memorialistice.muzeubt.753-760. politice. Din istoria. Osmanlt Tarihi. lbrahim Themo şi retragerea sa în România.A. Bucureşti. Moisil. Ankara. Alte imagini de ansamblu asupra evoluţiei rela}iilor dintre Turcia kemalistă şi România între 1 923-1 939 au mai oferit Eliza Campus 97 şi Mircea N. ambele fonduri aflate la Istanbul. Acelaşi autor a mai studiat anterior caracteristicile şi evoluţia raporturilor româno-turce în segmentul temporal 1 928-1 9341 95 . Karal. TUrle-Rus Savaşt (Rilzboiul din 1293 H. Referitor la evoluţia şi caracteristicile raporturilor complexe. z. '90 Mihai Maxim.ro 49 . M . în perioada 1 878-1 948. pp. Situaţia internă a imperiului semilunii în timpul "perioadei absolutiste" (1 876-1 907). '"'' Y. tratatele de pace şi urmările războiului ruso/româno-otoman din 1 877-1 878 au fost analizate de Y. Grigore C. Bucarest. ss. Tn ciuda acestor neajunsuri şi neîmpliniri. Astfel. desfăşurarea revoluţiei Junilor turci şi ecourile acesteia în România. XXXIV. Z.311 981. fie prin sistematizarea istoriografiei unei probleme până într-o anumită perioadă. Istanbul.cimec. reed itat in revista "Renkler". XX.H. Kurat. T. Osmanlt-Rus hart>mm sebepleri (Cauzele razboiului ruso-tun.). pp. Kriterion Yayinevi. Ankara.31 6-324. In "R. 1962. Despre r�laţiile cordiale româno-turce în intervalul martie 1 946-septembrie 1 948. nr.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS istorice fundamentale pentru studiul acestei teme. Resimlerle 1293 H. ''" Mircea N. T. Les relations entre Turque kfjmaliste et la Roumanie pendant /'entr&-deux-guerres. XXVI-nci yili. evoluţia şi conţinutul ideilor lor politice.Cm.R.H. economice.d 1. în primul rând pe baza valorificării informaţiilor inedite din jurnalul lui 1. Ed�ura Albatros.R.S/198 1 . contribuţia lui M . In "R. pp. Hustrat. VIII: Prima perioadll constituţionalll şi perioada absolutist/J. 1876-1907 (Istoria otomanll. 1969. Un om ca oricare altul. 1877-1878. demografice religioase etc. Ankara. româno-otomano/turce. culturale. 1976-1907). Quelques aspects des relations roumaino-turques pendant /'entr&-deux-guerres mondiales. Bucarest. Cu această ocazie.BB3-898. 1994. Vllf"" Cilt: Birlnd Meşrutiyet ve lstibdat Devirleri. Y. (Partici perea RomAniei la Conferinţa de la Lausanne renectatll ln contribuţiile istoriografiei şi In izvoarele romlneşti) . ' '" ldem. Kurae01 . perioadă în care ambasador al României în Turcia a fost matematicianul Grigore C. din 1877-1878).". 1979. căt şi în istoriografia românească a temei.4 1 1 -434. caracterul.". 202 T. Luptele tu�ruseşti din 1877-1878). Relaţiile romlno-turce (1928-1934). Y. YtldiJnOmOnde Lozan ve lsmet lniJnO. Popa 1 98 . Tn "R. activitatea dr. IV. originea mişcării Junilor turci.ro / www. T. "" Eliza Campus. 105 1dem. Mihai Maxim 1 99 a studiat participarea României la Conferinţa de la Lausanne (noiembrie 1 922-iulie 1 923) şi poziţia ţării noastre faţă de revendicările legitime ale delegaţiei turce.1 07-1 98.A. Bucureşti. a turcilor 00 dobrogeni în deceniile dintre cele două războiaie mondiale 1 . G . ministrul de Externe ş i şeful delegaţiei române la acea · conferinţă internaţională. pp. sociale. Oztuna. pp.41198 1 . cauzele.

Mahmut Go1o. lstiklM Mocadelesi ve Enver Paşa (Lupta pentru independenţi şi Enver p/lş/1). Turl<ey in the World War. Tarih Dairesi22 .K. Tarih Dairesi. 1 987). www. 210 Mihdat Sertoglu. in alfabet arab. L.XV. 1918-1923. 1943. necunoscute sau puţin folosite in istoriografia românească. Mudros ve Mudanya Matarekelerinln Tarihi (Istoria armistiţiilor de la Mudros şi Mudanya). Romanya. N. 211 A. Kâzim Ozalp21 9 . noul curs al relaţiilor bilaterale româno-turce. Tari< lstlklM Harbt (RIIzboiul turc de independenţi). Annistiţiul de la Mudros şi aplicarea sa) . C. Bayur. Biylklloglu21 4 . Tn aceste contribuţii au fost evidenţiate şi participarea delegaţiei române la amintita conferinţă. m Dr. Lozan (LauS/Inne). 3 voi. Lozan Konf8ranst ve lsmet Paşa (Conf8rinţa de la Lausanne şi lsmet p/lş/1). Ankara. evoluţia tratativelor diplomatice şi prevederile tratatului de pace incheiat in această localitate (iulie 1 923) au fost studiate de Cemil Bilsel222 sau A. 210 KAzim Ozalp. Sina Akşin206. B.B.ozan Konf8ranst. Ramsaur. I. 1930. . 1922-1923 (Conf8rinţa de la Lausanne. lstanbul. "}. Ankara. 5 voi. S. in "Belgelerte TOrk Tarlhi Dergisi". Istanbul. ascensiunea politică a lui Mustafa Kemâl. Cauzele şi caracterul participării Imperiului otoman la Primul război mondial.p1u21 8. Ankara. Lozan Banş Konf8ranst. ( 1 924--1 925). 1 965. E. 1 963-1967. Meral25 .3-13. Ankara. Istanbul.. Y. Participarea şi activitatea delegaţiei turce la Conferinţa interrnaţională de la Lausanne (1 922-1 923)./stiklS/ Savaşmm vesika ve resimleri (Documente şi fotografii din rllzboiul pentru independenţi.nkara . 1895-1908 (Ideile politice ale Junilor turci. 1965-1972. Informaţii interesante. 1919-1922 (Lupta de eliberare naţiona//1..ro 50 . 1940-1967. pp. Celal Baya� 16 . 1968.. Karacan223 . Kuran208 sau Ahmed Feroz 09 . 224 T. ""' Ahmed Feroz. 1 962. Ankara. B. N. Atatarl< Anadoluda. in 10 fascicole. Ankara. 1 959. 1 962-1 968. 1895-1908). Peke� 1 5 . 1948. 210 Mahmut Gologlu. Istanbul. dr. TOrkgeldi21 3 . 1908-1914. Ankara. 1343 H. Ankara. Ben de Yazdtm: MHff MOcadeleye Giriş (Şi eu am scris: Introducere In studiul luptei de eliberare naţiona//1). New Haven..H. Mllff MOCIIdele Tarihi {Istoria luptei de eliberare naţtona//1). pe baza documentelor acestui for european editate sub patronajul T. TOrkgeldi.ro / www. 222 Cemll Bllsel. F. The Young Turl<s: Prelude to the Revolution of 1908. Hariclye VekAieti. 8 voi. 1948. E. 6 voi. ecourile acestora in presa turcă şi română etc. beligeranţa româno--otomană sau prevederile şi urmările armistiţiilor de la Mudros �i Mudanya au fost cercetate de Mihdat Sertoglu210 . Yalman21 1 . 1964. B1y1khoQiu. Meray. S. 1919-1922).. Procese­ verbale şi documente). 1971-1972. E. 21 4 T. !Jif udros MOtarekesi ve Tatbikati (Rizboiul turc pentru independenţi. 217 S. ""' A.. Birinci C/han Savaşma girişimizln gervek sebepleri {Adevlrate/e cauze ale intrllrii noastre In Primul r/lzboi mondial). Ramsau�04• erif Mardin205 . N. 1 969. TOrl< lnki/Sbt Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti 221 G. Yalman. Oxford. Seirul.muzeubt. 1 969. Istanbul. New York. lmki/lp Tarihimiz ve lttihat ve Terakki (Istoria revoluţiei noastre şi "Uniune şi Progres"). 21° Celal Bayar. Mecidye. 1922-1923).K. 1957. A. 1939 (ediţia a 11-a. 2 voi. J6n TOrl<leri ve lttihat ve Terakk/ (Junii turci şi "Uniune şi Progres"). 1 933. Tutanaklar ve Belgeter (Conf8rinţa de pece de la Lausanne. 1919-1921). 221 S. ""' Şerif Mardin. Istanbul. lttihat ve Terakki Cemiyetinin Teşekk0/0 (Intemeierea societlţii "Uniune şi Progres").. Princeton. /. Ankara. TOrl< /stikJSI Harbt. 1967.relaţiile româno--ot omane până in 1 91 4 au fost studiate de E.. L. Lozan (LauS/Inne). Istanbul. 1919-1921 (Atatarl< In Anatolia. 5 voi. 1918-1923). Ankara. C. 21 5 N. 1971. lbrahim Themo. Karacan. reed�are. despre desfăşurarea războiului turc pentru eliberare şi independenţă ( 1 9 1 8-1923). J(jn TOrlderinin Siyasl Fikirleri. A. idem. Fahri Belen2 2 sau A.B. lbrahim Themo207. voi. E. The Young Turl<s: The Committee of Union and Progress in Turl<ish Politics. 220 Y. ) . Istanbul. idem. Istanbul. Kuran. S. Hariciye Vekâleti224 sau de S. F. ""' Sina Akşin. Peker.cimec. Karaman21 7. L. Birinci Cihan Harbmda TOrl< Harbt (Rizboiu/ turc In cadrul Primului rllzboi mondial). 213 A. H. 1 955. 223 A. Bayu�20 sau sub auspiciile G. H. 2 voi. 1 987. �romovarea intereselor româneşti şi convergenţa acestora la cele turceşti. Istanbul. 212 Fahri Belen. sprijinul acordat de Muzeul Judeţean Botoşani � "" E. 1968-1971. oferă contribuţiile istorice elaborate de T. . Mflff MOcedete. Karaman.H. 2 voi. Conneticut and London.

Folosind izvoare istorice inedite sau reanalizându-le pe cele edite. opera literară. pp. 1-a jucat diplomatul şi literatul turc Hamdullâh Suphî TanriOver. pe diferite planuri. nr. Tangenţial. Constat/fri şi remedH.. Istanbul. Viaţa şi operele sale). in revista "TUrii YurdU".1-211943. Princeton.S.".1-50. fascicolele 1-11. Bayur. motivaţiile. a_supra opţiunilor politice externe otomane sau turce în perioada 1 91 4-1 948. voi. nu au avut in . atenţie in mod special preocupările de · "" Y. Akşln. Ankara. ��� A. pp. politicii externe turceşti în timpul lui Mustata Kemâl AtatOrk. etapele etc. MUnchen. www. Istanbul . 234 C. y Sevin� Matbaasi. caracteristicile. 98 p. In RomSnia). R .7-91iuli-ptembrie 1 926. 220 Mustata Baydar. şi extras. 232 E.A.cimec. Bucuretti. Vl-nc1 y1 1 i . in •Academia RomAnă. XX. 1 986. Ha att ve Eserieri (H. Un rol important in promovarea cooperării zonale româno-turce. Boldur. "din afară". C. 49 p.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma�i români cererilor legitime ale părţii turce. Panaitescu.153-16 1 . 1968.1-95. Turlcey's Entry into Worid War 1: an Assesment of Responsabil/lies. R. acestuia au fost cercetate de Mustata Bayda. concepţiile şi "şcolile" istorice. istoriografiei româneşti din perioada 1 8781 948. 233 Ioan Bogdan. Rum/fnische Geschichtsschreibung. in "S. R.. 1 905. Istanbul. Giurescu.369-380. * * * Originile.US.1 918. 1974. 1964-1966. in "J. lstoliografia romlnlf şi problemele el actuale. Hamdulllh Suphl Tannover (1885-1966). curentele de gândire. Panaitescu235 sau Alexandru V. . say1 6/Temmuz 1967. Hamdulllh Suphl TanniJver'ln Romanya'daki �/Işma/an (Activitatea lui H. ministru şi ambasador al ţării sale în România ( 1 931-1 944). Vere-Hodge. VIII.muzeubt. Akşin227 sau S. Band. 1 950. TUrle Kurtu/uş Savaşt 118 Dtş Polltl kast {Rizboiul de eliberare turc: şi politica exteml). Ţerek. .F.3-28. Ioan Bogdan233 . 1914-. S. H. C.. laşi. nr. N. 227 A. 1962.I. Fethi Tevetoglu230. semnată de Ulrich Trumpene�31 . S.ro 51 .C. direcţiile de evolu�e. Discursuri de recep�une·. T. de asemenea. 191&-1942. principalii reprezentanţi. T.E. Ambllly Annemase. pp. Tn "R.XXXIV. 1968. şi contribu�ile referitoare la evoluţia politicii externe otomane în timpul primului război mondial.". R. Sonyer28 au analizat catacteristicile generale. Am consultat. H. Boldu�36• în cercetările lor asupra evoluţiei istoriografiei româneşti in intervale temporale strict delimitate. ldem. A. Considerţii asupra Istoriografiei romlneşti In ultimii dou/fzeci de an/ {1905-1925]. Prietenia şi colaborarea turca­ română in perioada interbelică sau dovedit a fi factori politica-diplomatici constanţi de stabilitate in Europa central-sudică şi în zona Mării Negre. împlinirile şi nerealizările etc. XII. 235 P. 1946. Ankara. Viaţa.XXVII. întărirea colaborării româno-turce în sud-estul Europei etc. reeditat în "Studii şi cercetAri istorice". activitatea diplomatică în România.. Turlcish Forelgn Policy.O. V. Y. TUrlciye Dellletinin Dtş Siyasl (Politica exteml a statului turc:). S. Fethi Tevetoglu. autorii au oferit o imagine de ansamblu veridică. laşi. memoriile etc. 1. Ataturlc'Un dtş pol/lika Hkeleri 118 dip/omasisi (Principiile şi diplomaţia polllicii exteme a lui Ataturlc). s-au făcut referiri şi la relaţiile politica­ diplomatice româno-otomano/turce în acelaşi interval temporal.204-232.J. Sonyel.H.. tendinţele şi programele de cercetare.". 1 947. ldem. elaborată d e E . şi amintirile sale). Tipografia A. pp. a p. 191&-1948. 1 938. dire�ile geografice de manifestare. au fost studiate in contribu�i cu tematică segmenţială sau în încercări de sinteză a dezvoltării scrisului istoric românesc.-229 sau de dr. pp. Hamdulllh Suphl TanniJver ve am/ari (H. Giurescu234. U.ro / www. P. Gennany and the Ottoman Emp/re.P. Ankara. 220 S. Vere-Hodge232 . Menteş Matbaasi. Bayu. sau in următoarele trei decenii. !. Bucurefti. pp. T. Ştiinţa istorici romlnlf In ultimii 25 de ani {192{}-1945}. 231 Ulrich Trumpener. ""' Dr. P.

O sintetică trecere în revistă a evoluţiei istoriografiei româneşti ân cele opt decenii de care mă ocup a realizat istoricul Pompiliu Teodor în 1 970238. Pentru deceniul 1 9�1 946.). Dar cercetătorul per excellentiam al fenomenului istoriografic românesc în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor este Alexandru Zub. 1 9081 9 1 3242 .".R. pp.7/198 1 . aşa cum am mai 243 subliniat. şt cele de orientalistică-turcologie . 312 p. O. 230 Lucian Boia. Printre ele. Bucureşti. direcţiile. . '"" Vezi şi idem. G. Lucian Boia a amintit şi a analizat sumar şi preocupările de orientalistică-turcologie ale unor istorici care şi-au desfăşurat activitatea de cercetare ştiinţifică în perioada amintită anterior. istoricii turcologi Aurel Decei şi Nicoară Beldiceanu au întocmit o bibliografie selectivă a contribuţiilor istorice româneşti referitoare la "Orienr. zonă geografica-istorică căreia i s-a acordat accep�unea spa�o­ temporală cea mai largă.ro 52 . Autorul a studiat caracteristicile generale şi liniile de evoluţie. d 1. pp. organizatorice etc. 11. 1 976. Exegetul ieşean a oferit o primă şi completabilă sinteză. studiind uriaşa operă 1 istorică a lui Nicolae lorga24 . şi cele de orientalistică-turcologie. nr. 1949.Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-turcologie. fără a nominaliza în mod deosebit preocupările de ooontalistică-turcologie. Evoluţia istoriografiei romane. in "Oriens".333-346. Evoluţia gindir i i istorice romăneşti. multidirecţionale de la începutul secolului al XX-lea. fără o restrângere doar la Orientul islamic237. generoase. căt şi viaţa şi opera ştiinţifică ale marilor "corifei" ai scrisului istoric românesc.1 250. pp. ci au trasat doar coordonatele generale conceptuale. anul XXXIV.ro / www. prezentându-le istoriografiei mondiale şi fiind singura încercare de acest gen din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. Fragmentarea cronologică a "duratei lungi" a evoluţiei istoriografiei româneşti de către aceşti istorici i-a împiedicat astfel să individualizeze noile direcţii şi domeniile de cercetare istorică apărute în ştiinţa istorică românească începând cu ultimul sfert al veacului al XIX-lea.1233-. ""' Ibidem. Ed�ura Academiei. Cluj. Romanya (Bibilographie 1936-1946 des publications roumaines sur i'Otient). Editura Dacia. 435-477. pp. 24' Ibidem. XL-L. metodologice. pp.muzeubt. ale cercetării şi scrisului istoric în spa�ul românesc. după cum el însuşi a caracterizat-o. Evoluţia ştiinţei istorice romăneşti. .259-260.140-144. Tipografia Universită�i din Bucureşti. "ofertele" şi realizările. fiind analizate atât tendinţele. '"' Ibidem. 1970 (L+478 p. De exemplu. Lucian Boia a elaborat prima imagine de ansamblu asupra evoluţiei istoriografiei rom§ne de la origini până la începutul anilor 1 970239. 1 985. După ce a conturat o imagine de 237 Aurel Oecei. căutările şi neîmplinirile etc. . a evoluţiei istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următo�44. orientările. 5 voi . NicoarA Beldiceanu. Bucureşti. in "R. Ulterior. domeniile şi "şcolile" de cercetare istorică. 377 p. De la istoria critici la critidsm (Istoriografia romSneasci!! la finele secolului XIX şi la inceputul secolului XX). Printre ele. Gotha. 1 07434. 238 Pomplllu Teodor. Leiden. istoriografiei române în ultimul sfert al secolului al secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următo�40. a particularizat în cadrul ei preocupările de turcologie. www. '"' Alexandru Zub. pp. Kitap/ar ve Mecmua'lar. 231-238.ln sinteza lui Lucian Boia se observă deja tendinţa de a individualiza direcţiile şi domeniile de cercetare istorică apărute în istoriografia românească începând cu ultimul sfert al secolului al XIX-lea.240-268. ce se "pierdeau" astfel în şuvoiul "ofertei istoriografice" complexe.V-XII. analizând succint celebra sinteză a istoriei otomane.cimec. Această bibliografie sumar adnotată a trecut în revistă 1 09 contribu�i istorice româneşti în domeniul orientalisticii-turcologiei.

250 Ibidem. 1 989 . Al. Zub a continuat studierea evoluţiei istoriografiei româneşti şi a elaborat o temeinică contribuţie referitoare la scrisul istoric românesc în perioada interbelică255 . programul activităţii ştiin�fice-de cercetare şi didactico­ formative.182 . 253 Ibidem. S. pp. a cercetării istorice a "Europei sud-estice". evidenţiind predispoziţiile pentru zona balcanică.1 97-251.cimec. pp. documentologice sau evenimenţiale ale perioadei şi istoriografiei interbelice256. R. '" Ibidem. O. lstorie şi istorici In RomSnia interbelici. 7 s-a infiripat şcoala critic� (subl.141. Al. 208. a "Europei balcanice".. p.1 63 . Ibidem. pp. pp. laşi. Gândind şi procedând astfel. 326 ."). 239-242 .1 34. 296. de istorie a lumii.1 69-185.1 09. întemeierea. prezentat la 24 ianuarie 1 91 4.. 252 . De asemenea. 233-244. '"" Ibidem. 254 1bidem. a acestui original "concept integrator": temeiurile. exegetul ieşean a "radiografiat" şi concretizarea efectivă. 268.. "imQiicaţiile teoretice şi de metodă" ale programului şcolii critice asupra scrisului ist� c din epoca respectivă249 . 237. 49-102 . instituţională-de cercetare.103-153 . direc�ilor şi domeniilor de cercetare istorică. 188--189 . teoretizat şi introdus în circuitul istoriografic de N. A analizat "un concept integrator: Europa sud-orientală"252 . 326 . 252 www. 141. 255 ldem.2 .muzeubt. autorul a studiat "geneza şcolii critice"2 ("Deceniul ultim al secolului al XIX-lea e răstimpul în care . pentru lumea otoman�. pp. 1 95. autorul a insistat asupra tendinţelor. 1 9 1 . p. 25 7 Ibidem. 239-240.ro 53 . p. revista de specialitate (. 233-2 37. Iorga.150. 41 2 p.. După conturarea orizonturilor şi perspectivelor bibliografice. Ibidem. 156 . 2 1-1 68. Ibidem. pp. pp. ''" Ibidem.Bulletin de !'Institut pour l'�tude de I'Europe Sud-Orientale" . "programul şi etapele" cercetării istorice promovate de aceasta248. Zub a enumerat rezultatele concrete ale proiectelor de organizare instituţională. 250 Ibidem. la laşi)260 sau Institutul de studii şi cercetăn. 1 95. pp. la Bucure i)2 9.154-196.ro / www. culturale. ·balcanice (1 943-1 948. iar ansamblul institutelor' create sau numai propuse la noi [în România] trebuia să � .1 2-1 3. pp. 326.abreviat : "B. 2 77. Institutul de Turcologie (1 940-1 945. statală sau privată. Al.. Ibidem.. ale Institutului pentru studiul Europei sud­ orientale (Bucureşti)254. Zub a amintit de preocupările de orientalistic�-turcologie ale lui Nicolae Iorga Ja insistat asupra genezei.� . 2 sau patronate de 1 acest polihisto�5 ) . ... . EdHura Junimea. elaborării şi ecourilor istoriografice ale sintezei G. a 57 "şcolilor" istorice şi a programelor acestora .O. 203-2 1 1 . colaborările interne şi interna�onale în domeniu etc. pp. pp. pp.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS ansamblu asupra "sfâr�tului de veac [al XIX-lea] îa istoriografie"245. practică. pp. Iorga dorea să particularizeze locul şi rolul românilor în istoria acestei zone de intersecţie şi interdependenţă a două continente (Europa central-sudică şi Asia vestică J şi "încerca să reconcilieze perspectiva locală cu cea mai largă. a Imperiului otoman în ultimă instanţă: Institutul �entro studiul Europei sud-orientale/sud-estice ( 1 9 1 4-1 948. ''" Ibidem.1 62. E. în strânsă legătură cu dimensiunea geografice­ istorică şi istoriografică europeană258. la Bucureşti)261 • ln perioada interbelică. . "institutul devenise pretutindeni [în lume] un mod de organizare a activităţii ştiinţifice. Al. Ibidem. I . Zub)"24 . 258 Ibidem. 250 Ibidem.

ln monografiile anterior amintite. 121-122 (voce de Damasc:hin Mloc)..S.283-288. pp..7·20.muzeubt. 773 /dem. www. Bucarest. pentru care îi lipseau însă abordările strict domeniale şi "studiile de caz�: exegetul ieşean a oferit. 203 Ibidem. Carol GOIIner a individualizat contribuţia românească la scrierea istoriei Imperiului otoman.53 (voce de Dan Berindei) pp.E. '"" Vezi infrll .1�eut Judeţean Botoşani ffy270 . Buculllf1i. Dem6ny) p. o imagine de ansamblu a evoluţiei şi realizărilor acestei categorii de preocupări istorice. '"' ldem.Ş. 326. pp. >61 "" E. 1. Mihail Guboglu273 . 770 77' m Coordonator ttilnţllic: prof. in "R. Dionisie Fotino şi Nicolae Iorga.)"262 .2/1978.142. Ştefan ŞtefAnescu. Acelaşi autor a reluat şi a explicitat problema contribu�ei studiilor turcologice româneşti la o mai bună şi obiectivă . Nicoară Beldiceanu27 1 . E.E.. fără a aminti sau a insista în mod special asupra preocup�rilor de orientalistică-turcologie. "şcoli" istorice. RumiJnische Beitrage zur Geschichte des osmsnischen Reiches.cimec.ro / www.şi pluridisciplinare în Dobrogea (1 93�1 937). p. promotori etc. Atitudinea şi demersurile lui Gh. a concluzionat autorul. . au fost prezentate principalele repere ale vieţii şi activităţii didactico-formative şi ştiinţifice de cercetare ale orientaliştilor­ turcologi din intervalul 1 878-1 948/1 955: M . pentru a pune bazele unei iniţieri în turcologie la nivel universitar şi a organiza investigaţii turcologice inter. 1 . unde a profesat în domeniul său (1 937-1 943) ş i a fost directorul de studii al amintitului Institut de Turcologie. Sibiu. Tn a doua parte a acestui enciclopedii. ldem.P. p. pp. preocupările româneşti de orientalistică-turcologie au fost particularizata în cadrul "ofertei istoriografice" complexe. M . Brătianu l a U niversitatea din laşi.und Landeskunde".I.E. D. E . Jdem. in "Forschungen zur Volks. pp. elaborate de Alexandru Zub. pp. Aurel Decei272 . nr.răspundă unei tendinţe de etnopedagogie şi progres [subl. cunoaştere a Imperiului otoman şi a istoriei sale265. ""' Carol GOIIner. XIX. U lterior. în cadrul turcologiei europene din ultimele trei secole264 • A analizat sumar contextul istoric sud-est european (secolul XVII I-începutul secolului XX) şi reflectarea sa în istoriile otomane scrise de Dimitrie Cantemir. Ştefan Ştefănescu a realizat o Scurtă privire asupra istoriografiei 7 româneştf66 ..182.36 (voce de L. Der Beitrag der rumiJnlscher turlfO/og/scher Forschungen zur besseren Kenntnis des osmsnischen Reiches. ca introducere la Enciclopedia istoriografiei româneştf6 • ln această sumară trecere în revistă a evoluţiei scrisului istoric românesc din secolul al XVII-lea până la zi. Turcologul german Franz Babinger a fost invitat oficial la Bucureşti de către Nicolae Iorga. totul raportat la şi explicat prin dezvoltarea generală a scrisului istoric românesc în perioada anterior precizată. Fără a coborî la analiza de .amănunt. autorul a subliniat principalele caracteristici. dr. Brătianu în această direcţie se înscriau pe linia convingerii sale ferme că orie(ltalistica-turcologia �utea şi trebuia să aducă un real folos şi mari avantaje scrisului istoric românesc263 • . şi compl.ro 54 .32-33 (voce de Florin Constantiniu). nr. Alexandrescu-Dersca Bulgaru269 . 1 1 5-120. pentru prima dată în istoriografia românească. unlv.R. ldem. lenăchiţă Văcărescu. ai fenomenului istoriografic românesc în perioada 1 878-1 948268 .164-165 (voce de Damaschln Mioc). pp. Nicolae Andrei Antal M r.21198 1 . Ibidem. lucrarea citată la nota nr. '"' ldem. pp.". a fost invitat de medievistul universalist Gh.1 1-18. direc�i şi domenii de cercetare. 1978. XXI.263. 471 p. generoase şi multidirec�onale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a celui următor. în succinte medalioane bie-bibliografice.

cu importanţa lor istoriografică. sporadic sau cu o anumită continuitate. ( . pp. pp. Tn acest context. Hagop Djolonian Siruni276. . p.� 1 . Institutului pentru studiul Euro�ei �st-orientale (sau Europei sud-estice) şi I nstitutului de studii şi cercetări balcanice 77 . in "P. Istoria la Universitatea din laşi.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS lorga274. şi în contradicţie cu aserţiunile făcute de autor în cadrul aceluiaşi articol.299 (voce de Georgeta Penelea). într-o anumită perioadă [1 940-1 945].. neuitând să amintească şi de cele două volume-"publicaţiuni ale Institutului de Turcologie" (1 942-1 943). programul şi activitatea didactico-ştiinţifică ale Facultăţilor de Litere şi Filosofie ale Universităţilor din Bucureşti şi laşi. istorie a Imperiului otoman sau a relaţiilor complexe şi multiple române-otomane. 700 Ibidem._ � 282 Jan Reychman.. mai ales. nu s-a pomenit nimic nici despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945). racordată evident la pulsul celei româneşti şi europene.R.cimec. .9-24. XXVI.:. in "A. Ibidem. Jan Reychman a apreciat că la începutul anilor 1 950.. ". .O . D. 1 '? .82-1 19. ". Pentru perioada interbelică281 . �3/1956. O sumară trecere în revistă a evoluţiei orientalisticii române în epocile modernă şi contemporană a efectuat orientalistul-turcolog polon Jan Reychman în 1 956282 . p. � 'C ! z '"' Vezi şi idem.Ş.366.183-184 (voce de Ştefan Ştefănescu).ro 55 � . în timpul războiului german. ) ca şi în organizarea şi funcţionarea. . La sfârşitul enciclopediei s-au oferit date generale despre înfiinţarea. --. 368. m telem. Vezi şi succinta analiză a G. • • 'il ' ' .:= . 215 /dem. pp..466). p. . autorul a analizat viaţa şi opera marilor istorici ieşeni care s-au afirmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor. .O. despre Institutul de Turcologie (1 940-1 943). Referindu-se în mod special la preocupările româneşti de orientalistică­ turcologie din perioada interbelică. nu a amintit însă nimic despre cursurile şi seminariile de limbă turco-osmană şi de istorie a Imperiului otoman ţinute de Franz Babinger la Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi (1 9371 943) şi. Par{ slow o Rumunskiej Orientalistyce (CIIteva cuvinte despra orientalistica ro(ri �l . .muzeubt. Istoricul ieşean Vasile Cristian a studiat activitatea didactice-ştiinţifică în domeniul istoriei la Universitatea din laşi278 .U. pp.. t � )'� . 1985. 1 980. . P.213-214 (voce de Damaschln Mioc). care nu au. P.ro / www.I. Ion Matei275 . modem şi Tncă adual (realizată de Adolf Armbruster. condus de acelaşi turcolog german. limbă turcă modernă. 1 72 p.525.525.compl. instrument istoric de lucru.)> .523-530 Ibidem. pp. laşi.. în perioada 1 920-1948. a secţiei de Turcologie [Institutul de Turcologie] de pe lângă Universitatea din laşi [compl.". warazawa. autorul a amintit "contribuţia deosebită [pe care] a avut-o istoricul-turcolog Franz Babinger ( . 279 /bidem. cit. fără ca aceste realizări didactice turcologice să fie amintite. pp. Tn această sinteză a evoluţiei istoriografiei ieşene. ) [la] dezvoltarea studiilor istorice de turcologie în România. laşi. "neglijarea domeniului orientalisticii [în România] este o moştenire tristă a vechilor guverne burghezo-moşiereşti [din perioada interbelică]. . m Vasile Cristian. www.I. ldem.". loc.. cursuri şi seminarii de limbă şi paleografie turco-osmană. i � . insistând în mod special asupra perioadei 1 860.� ' " . pp.1 9 1 8279 şi 1 9 1 8-1 944280 .]"283 . In aceste instituţii s-au organizat şi desfăşurat. I(Jem. din capitala culturală a Moldovei. Această afirmaţie este doar parţial exactă.]" 84. Orientalistul polon a mai enumerat şi principalele contribuţii turcologice ale lui Franz Babinger în perioada "românească" a activităţii sale didactico-ştiinţifice. Istoriografia ieşeanl interbelici. pp. depus nici un efort faentru dezvoltarea acestei ramuri a ştiinţei [istorice româneşti . 528. D . .

1 957. în mai multe volume.1 83. l a Munchen. "" Vezi supra notele numerele 45. nota 1 . Hans Joachim 27 Kissling 8 şi Herbert W. fără a aminti însă nimic din institu�a propriu-zisă. 1 966. ceea ce a permis cunoaşterea permanentă şi îndeaproape a bogatei sale activităţi de cercetare şi publicistice în domeniul anterior amintit. III. E. Duda288 . savantul german Franz Babinger) care şi-au desfăşurat activitatea în România în perioada 1 878-1948. edi�e îngrijită.E. ln contribuţiile publicate în . Astfel. H. " 2110 XXXI edition. . în medalionul inserat în acest dicţionar au fost prezentate principalele repere � • � • '"" Franz Babinger. studiu şi note de Stelian Brezeanu. Bucureşti. 1 2 1 . "" H. J . index.Band. Schriltenverzeichnis. 1.. 1962. 1 967-196fi290. Ulterior însă. Studiu şi albud9 turcologul român 1-a apreciat pe savantul german ca fiind unul dintre . MOnchen. acesta a publicat periodic (1 938. la DOrres 1 Durazzo. 1968.O. Wurzburg. 1.+72 planşe.Ş.+48 plante. 202 Editura Academiei R. Franz Babinger (1891-1967). Voi aminti doar The International Who's Who. MOnchen. din anul mo�i lui Franz Babinger.muzeubt. Band. O enigml şi un mirarol istoric: poporul roman.ro / www. cu titlul general: Aufsiitze und Abhandlungen zur Geschichte • cronologiCa şi publicistice ale vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale turcologului german. 1 951 .cimec. pp.67.F. 1 968. 1 988. deşi o cunoşte� a făcut Gh. BrA1ianu. Tncă din timpul vieţii . p. marile enciclopedii generale. includeau (şi includ) medalioane consacrate vieţii şi activită�i didactico-ştiin�fice a marelui turcolog german. d e a reuni şi reedita cele mai importante articole şi studii elaborate de Franz Babinger. Wien.Band.Band. printre care şi perioada "românească" 1 935-1 943).'. 310 p. Bucurefli. XXVI.Band. Duda.+IV planşe+1 1 p.375-379. 124. în masiva i temeinica lucrare Paleografia şi diplomatica turco-osmană. 1 1 8.. O laconică referire la activitatea didactica-ştiinţifică a turcologului german. 349 p.M:JZeL' Judeţean Botoşani * * * Referitor la orientaliştii-turcologii sau -arabişti români sau străini (în cazul nostru. www. 437 p.31 7-323. 1 957. în Albania). a marelui dispărut. în ceea ce-l priveşte pe Franz Babinger (1891-1967). Brătianu într-o lucrare fundamentală despre originea poporului român2 După moartea intempestivă a turcologului german (23 iunie 1 967). ""' I. 1968. !reducere de Mariana RAdulescu. 1 938. 1 966. editate în ţările lumii cu vechi tradi�i în acest domeniu. Kissling. in "Aimanach der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften". In "S. P. 1 962. s-a materializat iniţiativa. RomAne. pe când era director de studii al Institutului de Turcologie de la laşi.1 955-1 95629 Mihail Guboglu nu a amintit nimic despre activitatea didactica-ştiinţifică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943) sau despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1945).ro 56 . cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani şi a jumătate de secol de activitate ştiinţifică-publicistică ( 1 961). orientalistico-turcologică. II. Franz Babinger. London. benefică d i n toate punctele d e vedere. MOnchen.turcologii Siidosteuropas und der Levante289. au evocat personalitatea şi opera complexă. De asemenea. ""' Gh. pp. 1967. 1 968)285 bibliografia contribuţiilor sale ştiin�fice orientalistico-turcologice. 1962. 1951. 1 958.. 1 966. există în istoriografie unele contribuţii bio­ bibliografice ce permit formarea unei imagini de ansamblu ·asupra vieţii şi activităţii didactica-ştiinţifice ale acestora. p. foştii colaboratori pe plan didactic şi ştiinţific. W. prefaţ!l. 1968 (postum).

cu sprijinul savanţilor străini.muzeubt. ştiinţificâ şi didactică.. 126. catalogul citat la nota numărul 1 29. 1 1 8. in "R. pp. Guboglu în legătură cu fostul său director de studii de la laşi erau.O. pp. la propunerea lui N. 24. pp.. . în România în perioada interbelică. Bucarest. Franz Babinger: ein deutscher Beitrag zur rumSnischen Osmanistik. 207 Lucian Năstas. Iorga. VII. nu a făcut nimic în acest sens [compl.37�374. prin Franz Babinger.L. Bucureşti. Ulterior.]"29 .compi. 300 Ibidem. insistând asupra perioadei "româneşti" a acesteia (1 935-1 943)296. D. Brătianu şi lorgu Iordan. universitarii ieşeni Gh.". Informaţiile "cronologice" oferite de M.. Nu a pomenit însă nimic despre Institutul de Turcologie.6. I-au invitat pe turcologul german la laşi. 1 1 9. Iorga) . cunoscutul turcolog german Franz Babinger. contribuţiilor turcologice ale lui Franz Babinger.ro 57 . Din arhiva Universitilţii Mihililene din laşi. trecând peste resentimente şi atitudini subiective. insistând în mod special asupra perioadei "româneşti" ( 1 935-1 943) din fecundul său travaliu. 1968. Urmarea firească a acestor demersuri. in "S. doc. Editura Eminescu. cu nuanţe de subiectivism şi exagerare.15. 1.ACTA MOI.". in "A.D. 1 968. fiind angajat cu contract de statul român. la nota nr. Tn 1 960. trebuiau să pună bazele unui învăţământ universitar formativ în domeniul turcologiei (osmanisticii). pp. 1 3 contribuţii turcologice babingeriene cu referire specială la relaţiiile româna-otomane între secolele XIV-XVI I . între 1 934-1 944 [mai exac\ pentru perioada 1 935-1 947]. Lucian Năstasă 97 a publicat unele documente inedite despre invitarea lui Franz Babinger la laşi (1 937) şi găsirea resurselor financiare�entru plata activităţii didactice universitare a savantului german. p. a afirmat. prin apelul la specialiştii europeni în domeniu care. A enumerat. Mihail Guboglu. 1982. Mihail Guboglu a evocat viaţa şi activitatea turcologică.31 �322. scriind . 1 985. ""' Cristina Feneşan.E.I. a citat şi a introdus în bibliografia generală a contribuţiei saleJ>rincipalele studii şi articole ale lui Franz Babinger referitoare la tematica abordată2 .. "" Valeriu Mangu. 28. a precizat condiţiile juridico-financiare în care a fost angajat cu contract Franz Babinger la Universitarea din laşi (1 938). în dialog cu lorgu Iordan. XXII/1 . vezi intra. 23. XXXII-e annee. în deceniile I I I-V ale secolului al XX-Iea299 . . www. p. nr.A. cu rezoluţiile ministeriale aferente.I. pentru perioada 1 935-1 937 .P. de asemenea. pp.. De vorbi! cu lorgu Iordan.il. istorici şi filologi.�/1 994.S. E . Valeriu Mangu2 .314-31 7. n.37�374. invitaţi în România pe bază de contract. 312. pp.A. Bucarest. la dezvoltarea osmanisticii române. op. Franz Bablnger.X. că "de exemplu. a folosit. a savantului german. laşi. cit. nr. în general.] pentru cercetările lor orientale"293 .E.23�235.F.cimec. (Tn legătură cu recenziile pe care M. şi subl.14. Autoarea a prezentat direcţiile principale ale activităţii ştiinţifico-didactice ale turcologului german în întreaga sa carieră ( 1 9 1 0-1 967). P. A amintit iniţativele şi eforturile depuse de Nicolae Iorga pentru a suplini lipsa de orientalişti­ turcologi români. 203 16 şi 1 7.I. unde a fost publicată cererea Decanatului F. corecte. unde a ţinut cursuri şi seminarii de turcologie (1 9371 943) şi a fost directorul de studii al Institutului de Turcologie (1 940-1 943) din acest g Ibidem. "" Ibidem. Cristina Feneşan a analizat contribuţia germană. privind rezolvarea "chestiunii" prof. Vezi supra. Guboglu le-a făcut. a fost angajarea cu contract a lui Franz Babinger la Institutul pentru studiul Eur�ei sud-estice din Bucureşti (condus de N.despre iniţiativa de a forma tineri turcologi.".S. din laşi.DAv'lAE SEPTENTRIONALIS cunoscuţi [pe plan mondial .ro / www. După moartea lui Franz Babinger. assim). Franz Babinger. de-a lungul anilor.

pentru a fi lămurite unele aspecte încă puţin sau deloc cunoscute ale activităţii de orientalist­ sui generis a lui N . Ulterior. Această dublă activitate "a câştigat un loc de onoare în istoriografia românească. Acest important şi inedit fond epistolar şi documentar trebuie cercetat cât mai repede cu putinţă şi valorificat informaţional. Iorga. Iorga. condiţiile în care turcologul german Franz Ba6inger a fost invitat în România (1 935) şi angajat cu contract de N.)"303 . am precizat condiţiile în care a fost organizată şi dotată şi· a funcţionat Biblioteca de turcologie a acestui institut307. A. pp. www. ) Este deci.D. pp. a osmanisticii moderne şi la impulsionarea "studiilor turceşti" în ţara noastră. Dj. Decei. pe baza documentelor inedite descoperite în amintitele fonduri arhivistice. ln anexa studiului său. Ibidem. pentru toate categoriile de preocupări de turcologie). pp. şi a "influenţat" benefic atât cercetarea. pe plan didactic.O.179-193. Orientalişti-turcologi şi preocupări ştiinţifice de turcologie au existat în România atât anterior. pp. H. Aceste concluzii. . 304 Tn "C. Muzeul Judeţean Botoşani româneşti. trebuiesc însă nuanţate. p. din 5 şi respectiv 27 decembrie 1 930 păstrate în Arhiva de familie N.164-201. ""' Ibidem. Iorga. Din tradiţiile orientalisticii prezentat în cadrul şedinţei lunare a Laboratorului de Studii Otomane de la Facultatea de Istorie din Bucureşti. 1993..S. Tn ceea ce mă priveşte. D. timpul activităţii complexe a lui Franz Babinger în ţara noastră şi amintesc doar numele lui N. a completat Cristina F..N. De asemenea. al cărui director de studii a fost 306 ( 1 940-1 943) .eneşan. în sensul că turcologul german Franz Babinger a semnat "actul de naştere" doar al osmanisticii didactice universitare româneşti. Cristina Feneşan a sesizat corect dualitatea terminologică302 folosită de Franz Babinger pentru a denumi domeniul istoric de cercetare în care îşi desfăşura activitatea: "turcologie" (expresie folosită mai ales pentru studiile filologica­ lingvistice) .. ""' Ibidem. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1945). R. din 1 937 şi-a continuat activitatea didactice-ştiinţifică la Universitatea din laşi. pp. "" Ibidem.19S-197. cât şi în .ll. pp. parţial exagerate. şi "studii turceşti" (folosită cu caracter global.ro / www. Tn concluzie. . Facultatea de Litere şi Filosofie305• Turcologul german a avut o contribuţie importantă la înfiinţarea Institutului de Turcologie de la laşi (1 aprilie 1 940).muzeubt. autoarea a afirmat că germanul Franz Babinger a avut o importantă contribuţie la organizarea. Iorga. Bucurefli. la I nstitutul pentru studiul Europei sud-estice din Bucureşti. preocupările şi scrisul istoric turcologic în România în deceniile I I I-V. a cercetării ştiinţifice în domeniu (Institutul de Turcologie de la laş1). o realitate de netăgăduit că activitatea desfăşurată de Franz Babinger în România între 1 934-1 943 a constituit actul de naştere al osmanisticii româneşti şi că a influenţat-o in timp (subl.319. vol.cimec.oraş301 . am elaborat un studiu. la 21 ianuarie 1 992.L. şi publicat un an mai târziu304 .193-195.P. Antalffy. Am amintit şi de iniţierea unui demers universitar privind transferarea Institutului de Turcologie de la 301 Ibidem. după ce am cercetat (1 989-1 991 ) fondurile arhivistice Universitatea din laşi-Rectorat şi -Facultatea de Litere şi Filosofie (conservata la A.319-320.J. Iorga. . ( . căt şi organizarea instituţională. sub patronaj statal. laş1) . :m lbldem. Cristina Feneşan a publicat două scrisori ale lui Franz Babinger către N.".317-319. Siruni sau A. Tn această contribuţie am lămurit.ro 58 .

]"309. sub patronajul moral şi material al statului român. a debutat cu 300 Ibidem. pp. Iorga. 13 ldem. Leipzig. anul XXXIV.24.182. 310 300 Ibidem. www. 2001. anul 1931 (nr.". On a Bemt and an 'Ahdnlme Handed to Prlnce GheoiT/he Rlk6cz/ Il in 1649.. Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria romlnilor şi a relaţiilor romlno-otomane In evul mediu Secolele XIV XVII ) .I. şi am urmărit influenţele şi . 1996. idem. mi-am exprimat speranţa că intr-un viitor nu prea îndepărtat "un Institut de Turcologie ar reuni toate aceste forţe creatoare [ale turcologiei româneşti] şi ar urmări finalizarea complexă a unui program de studii şi cercetări in domeniu. acest] Institut şi ministerul de r�sort. Iorga cu ocazia implinirii vârstei de 60 de ani şi a sărbătorii zilei numelui3 4 . Bucureşti (sub tipar). nefinalizat insă308.ro / www. LXX. Activitatea sa de . X.• anul XXVIII. ci ca o recunoaştere obiectivă. oferind astfel noi informaţii despre colaborarea ştiinţifică dintre cei doi _a�� interbelică31 1 . de asemenea.R.lll. el există de jure! De ce nu ar fi revitalizat? O bună conlucrare intre facultăţile de profil [de istorie. româno-otomane. la 3 decembrie 1 93 1 . �courile acestor contribuţii în istoriografia românească in ultimele trei sferturi d'e veac31 2 ."." . . Astfel. "' ldem. au constituit obiectul unor preocupări bie-bibliografice încă din timpul vieţii Magistrului de la Vălenii de Munte. IOIT/a. Tn ceea ce priveşte viaţa şi opera istorică a orientalistului sui-generis Nicolae Iorga (1871-1 940). ( ff.UXI.n. Vezi F. Clu}-Napoca. Corespondenţa Franz Babinger . s. laşi (sub tipar). contribuţiile turcologice istorici in per � ale lui Franz � ger referitoare la istoria medie a românilor şi a relaţiilor multiple. Jahrg. laşi (sub tipar). nr. fostul secretar particular al lui N. realistă. A se vedea şi textul conferinţei radiofonice ţinută de Franz Babinger la postul gennan de radio "Deutsche Welle" din Berlin.S. Am analizat. A R.ro 59 . 13).ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS laşi la Bucureşti. in "DAZ. ar constitui «cheia de boltă» a oricărei [viitoare] intenţii serioase in domeniul turcologiei româneşti [compl.cimec.".Nicolae /Ofrla (192()-1937) in "A.393 (1932). In partea finală a acestei conferinţe turcologul german a evocat marea personalitate şi vaSUl operă ştiinţifică.. 3'4 Franz Babinger. in "M. a rolului important şi al locului central pe care le ocupa savantul român in cultura şi orientalistica-turcologia românească. 2000 .4 (325)/aprille 1994. am insistat in mod deosebit asupra celei din 1 920. M id -1 1" Century Transyfvania and Franz Babinger. no. idem.oficial" şi de necontestat al marelui său profesor şi mentor.49-51.56316 Dezember 1931 . 312 ldem. XXXV III. Şi aceasta nu din curtoazie sau cu intenţie măgulitoare. 2000. Geburtstag. Berlin. vol. 1 1 9-1 70. D.iorgolog" (cum el însuşi s-a autocaracterizat). program bine gândit. cu titlul: Leglturl/e culturale Intre Germania şi Romlnia. Am revenit asupra vieţii şi operei turcologice ale lui Franz Babinger. Franz Babinger-turco/og celebru şi agent secret?.n . In "A. (5 masive volume. Tn incheiere. p. in "Hierasus·. referitoare la relaţiile politice româno-transilvane in 1 64931 3 . Nicolae IOITia zum 60.". Dintre aceste contribuţii. Am comentat şi am publicat originalele scrisorilor trimise de Franz Babinger lui Nicolae Iorga in perioada 1 920-1 937. (B. a devenit biobibliograful . însuşi Franz Babinger 1-a omagiat ee N.I. Institutul de Turcologie de la laşi şi-a incetat de facto activitatea in 1 945. autor al sintezei de istorie otomană G.I. . complexe. fără a fi desfiinţat prin decizia oficială a forurilor ierarhic superioare. Franz Babinger : "doresc foarte mult si pun turco/ogia la Bucureşti pe o bazl solidl".2/Summer 1994.s. culturală şi artistică a lui Nicolae Iorga: discipol al lui Karl Lamprecht. 1 908-1 91 3). Deci.R. judicios şi precis formulat. XXXV II. pp. a ob�nut doctoratul In Istorie la Universitatea din Leipzig (1893). Corespondenţi N. Bucureşti.IXI. Anul 1649 In cadrul relaţiHor otomantrtransi/vane. Dan Prodan. nr. O. mai · ales plnl la rlzboiul mondial. . 1 71-179.1 27-134. pp. In "T. In "M.. Barbu Theodorescu.muzeubt.26-38). Botoşani. preocupat de cerr:etlrl otienatlistice etc.B. pp. subliniind caracteristicile generale ale activităţii didactice-ştiinţifice desfăşurate de turcologul 30 german la Bucureşti (1 935-1 937) şi laşi (1 937-1 943) 1 . vol.P.". p.

p. am urmărit să acordăm o atenţie principală activităţii ştiinţifice a marelui savant. importanţa.12. 1 . enumerate. pp. în completarea bibliografiei operei lui N. Bucureşti.XXII.E. t.1 2>520). 1 930. Vll+208 p. Bibliografia Istorici şi literartJ a lui Nicolae Iorga.� . XXXIX+150 p.1 901 325. ediţie IngrijitA de Barbu Theodorescu. BUCUI'efli . ' ldem. Theodorescu. Tn selecţia datelor. idem. '1 5 Barbu Theqdorescu. şi care "va rotunji profilul bibliografiei noastre. 321 lbidem. Iorga întocmită de B. în urma căruia genialul candidat a devenit titularul "catedrei de istorie medie. Iorga. sociali şi economici a lui Nicolae Iorga.. politică etc. tematică şi analitică a întregii opere a lui Nicolae lor� a 37 3 (1 890-1 940)3 1 6 . Din aclMtatea ştiinţifici a d-/ui Profesor N. XXIV+381 p. concepţia istorică. Editura Minerva. Iorga Tn anul şcolar 1929-1930.l (18�1901).. pp. surprinzând ecoul operei [lui Nicolae Iorga . ldem. 8/bliograph/e des travaux de Nicolae Iorga en fangues �trangeres. în perioada 1 890.. Bulletin de la section historique•. Ibidem. voi. 382 p. X+630 p.compl. pp.D. r. concursului universitar din anul 1 894-1 895.+fig. ' Aurelian Sacerdoţeanu. 1 928 . Bibliografia a fost precedată de o prefaţă 1 şi o cronologie 8 . Nicolae Iorga. { www.Ş. miza. "consacrat referinţelor critice din publicaţiile româneşti şi străine" . :Rrecum şi datelor biografice care explică formarea şi 1 evoluţia personalităţii sale" 9. Editura Tineretului. Iorga). amintita bibliografie este un bine întocmit şi indispensabil instrument de lucru pentru cercetătorul care studiază preocupările de orientalistică-turcologie ale polihistorului Nicolae Iorga. Dar acest volum atât de necesar şi folositor nu a fost încă �ublicat. P. cronologie şi bibliografie. 320 Ibidem. rezultatul . studii.SS-100. Documente literare. Buc:urettl . 1 3-55. Editurii Mlnerv8. 1 972. Tn 1 976 acelaşi autor a publicat bibliografia critică. ActMtatea lui Nicolae Iorga pe anul 1928. = ldem. vol. idem. Prin urmare. Un concurs universltar celebtu (Nicolae Iorga). ultima "concepută ca un auxiliar al bibliografiei . 1976.muzeubt. Iorga (Studiu şi documente). In "Academie Roumaine. Nicolae lorg1. Bucureşti. permiţând încadrarea fiecărui titlu de carte într-un context biografic mai larg. Barbu Theodorescu a elaborat lucrarea biografică Nicolae lorga323 . lorga315 . 1 7 Ibidem. Tipografia Căt1ilor bisericeşti. Barbu Theodorescu a pregătit pentru tipar şi a editat scrisorile primite de N.276-350. vol. BIJCIAfll .. Ed�ura ·cartea romAneascA". E. tipărite în intervalul 1 934-1 94 1 : 41 1 titluri de cărţi. Iorga.. urmările etc.Muzeul Judeţean Botoşani întocmirea. Bucarest.] în epocă şi în posteritate"320 . passim. 848 p. 1944. .+10 pl.. 576 p. Tn bibliografia editată în 1 976 3 preocupările de orientalistică-turcologie 1 şi de istorie a relaţiilor român(}-()tomane 322 în epocile medie şi modernă ale lui Nicolae Iorga au fost particularizata. 1 935. 1 979. Bucureşti. 1929-1930. voi.. acelaşi autor a "radiografiat" condiţiile de desfăşurare. 1871-1840. in "Floarea soarelui". 1890-1934. E.+83 fotografii. literară. Bucureşti. Bucureşti. li (1902-1912). pp. Bibliografia şcolartJ 1 lul N. 022 Ibidem.. de al doilea. periodică a bibliografiei contribuţiilor lui N. comentate sumar şi reunite în subcapitole speciale.!. 1890-1934. m .15-123.ro / www. pp. in Anuarul Universitlţii din Bucureşti. Anterior. ldem.!.S-14.ll: Bibliografia politici.cimec..5-14. un instrument la îndemâna cercetătorilor. 1937. în intenţia lui B. 1 979. p. Acest volum va fi completat.. modernă şi contemporană" la Universitatea din Bucureşti324. 1941 (ă la memoire de N.. Scrisori cltre Nicolae Iorga. '" Ibidem. 1931. Despre viaţa lui N. l!uanfti. Studii fi documente. 324 1dem. din ţară şi din străinătate.+facs. idem.189-175. 3 1 1 p. edi�e ingrijitA de de Barbu Theodorescu. a publicat catalogul contribuţiilor marelui istoric român. Bucureşti.ro 60 . voi. Vll1+370 p. 1988 .P. principalele direcţii ale activităţii sale didactica­ ştiinţifice plurivalente.+planşe bibliografii la pp. D.14. Theodorescu în 1 935-1937. pp. . Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga.

ro 61 . 1 01-122. cu Ţările Române în evul mediu şi în epoca modernă. renouvela presque completement l'historire de I'Empire Ottoman en introduisant dans son «architecture» toute une suite de chapitres consacres ă la vie sociale. republicane. VI. stagnarea. Contribuţia fundamentală şi încă actuală a lui N. �. 327 Maria-Matilda Alexandrescu-Oersca Bulgaru. ascensiunea.326. Tn concluziile332 acestui studiu. colaboratoare şi discipolă a lui N. studentă. cu un caracter aparte. aflată în relaţii complexe. declinul şi prăbuşirea Imperiului otoman. 331 Ibidem. finances. 1 972. Par lă. acestui subiect. Tn legătură cu această sinteză.Nicolae lorga's Geschichte des omanischen Reiches is a work of great value in which the scholar's encyclopedic "" Autelian Sacerdoţeanu. autoarea a afirmat: . 192 p. Iorga referitoare la istoria Imperiului otoman330. Opera lui N. multilaterale. Tn 1 943 autoarea. N. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat "tezele fundamentale" ale marelui istoric român privitoare la originea etnică a otomanilor şi politică a statului otoman.+1 map. Cu ocazia centenarului naşterii lui N. anui iVI2. Pubishing house of the Academy of the S. autoarea a concluzionat: "cette ouvre si riche de savoir et de reflection occupe une place importante dans la developpement de l'historiographie de I'Empire Ottoman. N. pp. histolien de I'Empira Ottoman. c'est-ă-dire etudier la vie de cette importante fraction de l'humanite du Sud-Est europeen sous tous ces aspects en insistant sut les facteurs qui concoururent ă l'organisation et au maintien de I'Empire: dynastie. pp. www.muzeubt. Iorga se refusa ă tracer une nouvelle collection documentee de biographies comme l'avait fait en son temps Hammer ou une histoire de la culture comme Zinkeisen. Iorga consacrate. Iorga. et qui favoriserent la survivance des nations conquises. Ibidem. .121. 39 p. Bucureşti.ro / www. in "B. m ldem. a abordat pentru prima dată în istoriografie preocupările marelui savant român pentru studierea istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno--otomane327 . N. M .R. in "R. N. Tn centrul analizei autoarei s-a aflat amintita G. Iorga. 11 entendit faire oeuvre d'histoire universelle. formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi naşterea Turciei moderne. în care cele cu conţinut istoric (inclusiv cu tematică turcologică) ocupau un loc important.M. Depassant ses predecesseurs par l'envergure de sa conception historique. Nicolae /orgii-li Romenian Historian of the Ottoman Empira. lorga.. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a analizat concepţia istorică a lui N . kemaliste331 .144-149. Iorga referitoare l a Imperiul otoman ş i contribuţia marelui istoric român l a cercetarea şi scrierea istoriei acestei formaţiuni statale tricontinentale.410437.R. ti extras. 1943.70-143. 332 Ibidem. M .A.cimec. pp. 1 908-1 91 3). classe dominante. la începutul anilor 1 970.M. p. 1941 .". de asemenea.". M. ce reflecta nivelul dezvoltării istoriografiei turcologice în legătură cu tema amintită.O. O. După ce a prezentat carcteristicile generale şi originalitatea concepţiei istorice şi a metodei de cercetare ştiinţifică ale lui N.DAVlAE SEPTENTRIONAUS articole. de-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice. Iorga. Iorga (1934-1941). armee. Iorga. Contribuţii bibliografice. pp. 1 1 �9. economique et spirituelle des provinces"328 . Bucarest.ACTA MOl. Gotha. Alexandrescu-Dersca Bulgaru a întreprins o nouă cercetare a contribuţiei savantului român la studierea şi scrierea istoriei Imperiului otoman329 . Bucarest. (5 masive volume. fondarea. "" Ibidem. Bucureşti. avându-se în vedere. şi alte contribuţii ale lui N. M. Iorga în domeniul orientalisticii-turcologiei a fost monumentala G. 1941 .R.R. conferinţe etc. Bibliografie. idem.

35-44. analizând global contribu�ile marelui savant român referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomano/turce339. ln analiza sa. Bucurefti.R. Iorga in calitate de istoric al Europei de Sud-Ese35. conform căreia.] exprime les conceptions de Iorga touchant toute la peninsule balkanique sous la domination turque"337 . ""' Virgil CAndea. . consecinţele etc. pp. Mihail Guboglu a extins studiul sferei preocupărilor de orientalistică­ turcologie ale lui N .) . româno-otomane-turce342 • Toate aceste contribuţii istorice ale lui N . .critică a fost realizată segmenţial.ro / www.200. Iorga ca fiind "istoric al Imperiului otoman" ("historien de I'Empire Ottoman". is not on a work of erudition( .30-35. pp. Abordarea . In "A. ) [G.200-201 . The originality of there interpretations opened new vistas for the historical research.. D. . www. .M. derularea particularităţile. anul XXII. O.1 87-250. multiple. relaţiilor complexe. . . un loc important I-au ocupat cele privitoare la Imperiul otoman. autorul a publicat bibliografia contribu�ilor lui N . in strânsă legătură cu cele ale relaţiilor multiple şi complexe româno-otomano/turce. Iorga: istoria Imperiului otoman (cu accent pe G. Iorga. "a Romanian Historian of the Ottoman Empire"). Analiza preocupărilor de orientalistică-turcologie ale lui N.211973. pp. Nicolas Iorga inaugurait une optique nouvelle ă la fois objective et irlmique dans l'etude des ecoles nationales d'historiographie de !'Europe du Sud-Est. ) The G. la nota 330. la relaţiile româno-otomane şi la Turcia kemalistă (65 de titluri)338. 330 Mihail Guboglu.B. ln anexa studiului său. originea. Bucarest. pp. kemaliste34 . . 334 333 Ibidem.compl.25-48. but a work of interpretation.ro 62 . autorul a insistat.. ldem. . istoria medie şi modernă a românilor nu poate fi înţeleasă pe deplin. realizată de autoare.R. ( . "Avec I'Histoire de I'Empire Ottoman. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a apreciat pe N.I. Nicolae Iorga-i storic a/ Imperiului otoman şi al relaţiHor romlno-turce. ""' Ibidem. este cea mai minuţioasă şi mai cuprinzătoare din câte s-au intreprins până acum in istoriografie. Iorga. a precizat Virgil Cândea. in op. fără studierea evoluţiei Orientului Apropiat. cum era şi firesc.44--<45 . 1972. Iorga referitoare la istoria Europei de Sud-Est. in general. subliniindu-se şi interconexiunile obiective între domeniile de cercetare istorică circumscrise anterior amintitelor 340 preocupări ale lui N. Tn toate contribuţiile sale amintite anterior. 337 Ibidem. 1 naşterea Turciei moderne. ). lorge el l'h/storie de /'Empire Ottoman. 340 Ibidem.muzeubt. nr. N. pp. O. pp. O. 34' Ibidem. p. . in volumul omagial Nico/as Iorga. Nico/es Iorga. in special. cit.146. a Imperiului otoman. ( . pp. Oeuvre de vaste anvergura. în universalitatea ei. R. Iorga au fost elaborate pe baza studierii şi � pp.M�e u l � udeţean Botoşani knowledge and the erudite precision combine with the novelty and boldness of the history of the Ottoman Empire as an integrant part of world history. grounded on profound thinking" . "" Ibidem. historien de /'Europe du Su�st. 342 Ibidem. M . şi asupra lucrărilor marelui savant referitoare la istoria Imperiului otoman şi a Peninsulei Balcanice sub stăpânirea sultanilor336. Guboglu a cercetat contribuţiile de istorie otomană ale savantului român.". M.P. 148. pp. Un rezumat al acestei temeinice şi pătrunzătoare analize a fost publicat tot in 1 972334 . Virgil Cândea a studiat activitatea şi contribuţia ştiinţifică ale lui N. 45-47.1 75-186. Pornind de la concepţia istorică proprie a lui N.cimec. Iorga.243-246. l'homme el l'oeuvre . .U.

cimec. la ccentenarul naşterii sale. Iorga despre originea istorică.493-496.47. sinteza fundamentală a lui N.E. p. . La conception de Nicolas Iorga suri'Empire Ottoman. p. D.E. 340 Ibidem. O. 343 Turcologul Bekir Sitki Baykal a formulat câteva consideraţii referitoare la """ Mihail Guboglu. s'est efforce de rapporter. islamistică sau turcologie-subl. Ankara. pp. tous les faits et evenements etudies ă leur cadre historique. După observaţiile generale. cu toate bucuriile şi durerile ei"344 . Nikolaye Yorga'nm Do{Jumunun yazonco y1/1 dolayswle (Cu ocazia aniversllrii a 100 de ani de /a naşterea lui Nicolae Iorga). ( . şi compl. ""' Ibidem. cu măreţia şi decadenţa popoarelor. dans un esprit de parfaite objectivite. Beş cilttik Osman/1 Tarihl yazan profew Nilcolaye Yorga (Profesorul N. occidentale şi orientala-otomane.O. istoricul turc a concluzionat: N . pp. cât şi "orientale"-otomane: cronistice.41/ Mart 1966 ..29-33. încă din perioada interbelică. nr. ""' Ibidem. Iorga. şi operei sale orientalistico-turcologice. "marele istoric român" a aplicat "o nouă concepţie despre istoria otomană.]"3o4 .P. Ibidem. pertinente. Ahmed Temir. Iorga ar fi fost un orientalist­ turcolog in adevăratul sens al cuvântului.R. făcută de unul dintre cei mai mari istorici turci contemporani. epigrafice etc. IX-e annee.S. in frunte cu Geschichte des osmanischen Reiches. Iorga referitoare la istoria I mperiului otoman3o47 . in revista "TOrk KOitOiil".33. Istoricul turc Tayyib Gokbilgin a subliniat elementele fundamentale ale concepţiei ştiinţifice a lui N. in legătură cu preocupfJrile de orientalistică-turcologie ale marelui polihistor român. X-ncu ylll. caracteristicile generale etc. . în istoriografia românească şi străină346. Bucarest. documentare.318326 (cu un elogios Cuvllnl Introductiv de prof. IV-ncO yili. Guboglu a afirmat: "ln măreaţa sa operă istorică. 340 /bidem. folosite de savantul român în elaborarea vastei sinteze otomane. a demonstrat receptarea şi folosirea sintezei otomane amintite in istoriografia turcă şi a reprezentat un omagiu al ştiinţei istorice turce adus savantului român.29. Iorga schiţează in linii mari toată evoluţia istoriei Orientului şi Occidentului. ale acestei experienţe istorice unice. Bulletin". numită Imperiul otoman. G.I. autorul a precizat: "Nu se poate spune că N .R. nr. In revista "TOrk KOitOiil". Iorga. pp. Iorga privitoare la istoria Imperiului otoman. historien pragmatique. pp. evoluţia pe multiple planuri.ro / www. www. w Tayylb GOkbllgin.27-33. dar el a pătruns adânc in domeniul orientaliştilor.E. Guboglu a sistematizat şi a completat informaţiile despre şi analiza activităţii ştiinţifice de orientalist sui-generis a lui N . Tn concluzie. p. dane " du sens de realites.muzeubt.318-319). ) obiectivul principal al sintezei sale a fost de a desprinde liniile fundamentale ale evoluţiei statului otoman şi ale politicii sale interne şi externe"3o48 . Iorga. autorul Istoriei Otomane Tn 5 volume). Succinta. pp. n-os 1-2/1971 . făcute asupra surselor istorice. În celebra sa contribuţie G.ro 63 .R. M . 1 1 315 Mart 1 972. O. multe dintre ele descoperite şi publicate de însuşi marele istoric român. Nazimiye TOI)an. Contribuţia lui M. Despre pregătirea de specialitate a savantului român in acest domeniu. care alcătuiesc viaţa intregii omeniri. in perioada 1 8931 9403<13 .. in "A. cunoscător de limbă turcească. N. dr. fiind citat frecvent [in lucrările �i enciclopediile de orientalistică. cu urcuşurile şi coborâşurile ei. dar temeinica analiză a concepţiei istorice novatoare a lui N. Nazimiye TOI)an. Ankans. Les exceptionelles qualites et la profondeur de sa conception historique imposent le respect ă tous les historiens qui lui ont succede" 3o49 .ACTA MOLDA'lllAE SEPTENTRIONALIS valorificării ştiinţifice a unui important număr de izvoare istorice central şi vest­ europene. Istoricul turc a citit G.

Luca Vornea i-a consacrat filologului orientalist Laz�r Ş�ineanu (1 859-1934) o lucrare bio-bibliografică încă din 1 928.ro 64 . 10/1 978. evoluţia.42 1 . Introducerea şi voi. diacronică şi integratoare. conceptual şi informaţional. produs al timpului său şi "bun comun al culturii mondiale" .. Iorga. Bucureşti. De asemenea. Bucureşti. Primul merit al lucrării lui Iorga a fost acela că a răspuns exigenţelor ştiinţifice ale inceputului secolului al XX-lea. neadaptată timpurilor moderne. Contribuţia orientalistico-turcologic� a lui Nicolae Iorga. Nicolae Iorga a fost primul istoric european care a prezentat istoria otomană in contextul mai larg. iar religia islamică. universal. 27 noiembrie 1990. vezi ibidem.cimec. român şi turc. I I I şi IV ale G. militare. cănd savantul de origine română trăia şi îşi 350 B. Nicolae lorga-cercetltor al istoriei otomane. Iorga). Pornind de la aceste realităţi istorice şi considerente conceptual­ metodologice. r'1 volumele 1 1 . Baykal. 1. Vezi şi considera�ile generale ale "decanulul" osmanisticii mondiale actuale. pp. in domeniul orientalisticii-turcologiei. pe de o parte. de a pune semnul egalităţii între statul otoman şi cel (naţional) turc. în Prefaţa savantului turc la contribuţia lui Mihai Maxim. Şi nu in ultimul rând. V (1 774-1 9 1 2) al vastei sinteze otomane. "Decanu/". apud Mihai Maxim. socio-economice. 267. Simpozionul romlno-turc de istorie. decăderea. otomane perimate. 1 993. Aceasta deoarece statul otoman a fost o piedică în calea dezvoltării spiritului naţional turc. principalele contribuţii istoriografice ale lui N. Nicolae Iorga a atras deseori atenţia asupra caracterului eclectic. Parlamentul Romaniei. vechile sinteze ale lui Hammer-Purgstall şi Zinkeisen fiind depăşite metodologie. Iorga a prevăzut.44-47. nr. dar are nevoie de o necesară "aducere la zi" informaţionalo­ istoriografică. ep. prăbuşirea şi urmările 1 existenţei I mperiului otoman . O. 1 99 1 . cosmopolit al statului otoman.cit. Ţlrile Romilne şi Inalta Poartll. comunicare prezentată în cadrul Slmpozionului romăno-turc de istorie. p. pe de altă parte.dl.". Sesiunea omagiala Nicolae Iorga-Virgil Madgearu.statul otoman in Anatolia. a preluării şi a ideologizării de către conducătorii otomani a moştenirii imperiale romano-bizantine şi a celei islamico-califale. in voi. Despre opiniile a�or Istorici turci referitoare la sinteza otomană a lui N. Au fost amintite. S. N. S. Bucureşti. a frânat innoirea şi europenizarea structurilor politice. a fost o punte cultural-istorică de apropiere şi de legătură intre cele două popoare. cu un deceniu inaintea lui Mustata Kemâl. pp.muzeubt. Iorga la scrierea istoriei Imperiului otoman şi a rela�llor romAno-otomane. loc. Iorga. 428. are la bază o originală concepţie istorică sincronică. europene.9. referitoare la contribuţia lui N. www. pp. putea să le redea turcilor adevărata identitate şi personalitate şi să le ofere posibilitatea unei autentice dezvoltări moderne.bey/ik-urile turceşti . în Mihai Maxim. . de asemenea. a subliniat gradul de receptare a acesteia in istoriografia turcă din anii '40-'70 ai secolului al XX-lea. Turcologul român Tahsin Gemil a oferit o imagine istoriografică de ansamblu asupra activităţii lui N. A tradus ulterior în limba turcă şi a publicat in 1 948. abundă in sugestii interesante. R. la Ankara. in conformitate cu cercetările istorice ţn acest domeniu din perioada 1 91 3-1 978 350• Analiza intreprinsă de 8. Baykal a reliefat noutatea şi modernitatea operei turcologice a lui N . Imprimeria Coresl. ' Tahsin Gemil. generată de cunoaşterea superficială a trecutului otoman şi de neînţelegerea specificităţii acestuia. culturale etc. precizând că nu trebuie făcută eroarea.9.V. Iorga. 25-28 mal 1 978. instituţionale. N. Iorga de "cercetător al istoriei otomane". subliniind principalele caracteristici şi coordonate ale concepţiei istorice novatoare a marelui savant român referitoare la � neza. faptul că doar un stat naţional turc. Yorga'nin Osmanli Tarihiye dair Fikirleri (Consideraţii asupra /storlel lmperlulul oiOIINin a lui N.1 878. în "R. laic şi democratic. în voi. 1 877-1878. prof. la accesul marelui istoric romAn la izvoarele osmano-orientale etc.ro / www.31 . Halîl lnalcik.Muzeul Judeţean Botoşani când era student în Germania. a insistat asupra continuităţii istorice: Imperiul seldjukid ..

"" ldem. in-8'. t. Memoriu autobiografic. ldem. Şăineanu.A. Tn Amintirile Şăineanu a făcut referiri şi la studiile şi activitatea filologică-orientalistică a fratelui său Lazăr. Le grande phHologue (1859-1934). Autorul a precizat condiţiile in care a studiat la Luca Vomea. Vlll+96 p. "" Ibidem. Lazare Sarnllan.. pp. predate de Tn anexe Lazăr Şăineanu la Bucureşti şi Paris. a fost prima trecere i n revistă a intregii opere filologice a fratelui său.cimec. in "Memoriile Secţiei de Ştiinţe filologice.Ş. Paris. Vlll+56 p.. ce I-au determinat pe fratele său mai mare să se stabilească la Paris ( 1 901). Bucureşti. Les pllrp i eties d'une natura/isation.. Une camere philologique en Roumaine. la Paris şi Leipzig (1 887-1 889) şi la Bucureşti ( 1 885-1 900). Sa vie el son oeuvre. pp. după 1 947) nu au stârnit interesul nici unui cercetător român al studiilor orientale în România la cumpăna dintre secole.NTRIONALIS desfăşura activitatea ştiinţifică la Paris352 .41-125 (Bibl iografie critici). 1 52-153. Amintiri. O carieriJ filologiei (1885-1900). Larousse. ldem. Deşi conţine unele inexactităţi şi aprecieri subiective. schiţ4 biografiei urmat! de o bibliografie critici.). nu dispunem in prezent nici măcar de un modest articol despre viaţa şi primele încercări de filologie orientală ale lui Constantin Şăineanu. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei romlneşti. Ed. cu ocazia implinirii vârstei de 70 de ani şi a 50 de ani de activitate publicistico-ştiinţifică (în 1 929). Editura ·universul" S. Vlll+152 p. 303 Ibidem.omul şi ope111 . in "Anuarul de Folclor". traduceri etc.. in idem. Prin urmare. literaturA şi arte a Academiei". Lazlr Ş/fineanu.ro 65 . pp. 355 autorul a grupat sumarele a două cursuri universitare. pp. Lazlr Şlineanu (1859-1934).1 27-150. şi două luări de poziţie (prima rămasă in manuscris. Macrea362 . . Constantin orientalistice ale lui Lazăr Şăineanu. Macrea. A precizat motivele. 1901 . Cluj­ Napoca. . Bucureşti. Trebuiesc amintite ş i contribuţiile autobiografice359 ale l u i Lazăr Şăineanu. Bucarest. 61-62.. avec 5 annexes. in care acesta a oferit numeroase detalii inedite şi interesante despre activitatea sa orientalistică. articole.VI. pp. idem. a doua publicată) impotriva detractorilor săi. fn prima parte a contribuţiei sale. 1 947. Noi informaţii despre viaţa şi opera lui Lazăr Şăineanu conţin şi contribuţiile semnate de Virgiliu Florea360. "" Ibidem. O actMtate de jumltate de secol in serviciul ştiinţei. Les sources indigenes de /'etyrno/og/8 franraise. 1 929. "juneţea". Bucurefll. Luca Vornea a enumerat 61 de contribuţii ale filologului orientalist român (până i n 1 928 inclusiv): studii. Bucureşti. Paris.ACTA M. apărută ş i in limba franceză 357 . Memoire autobiographique.. in idem.. autorul a prezentat principalele repere cronologice ale vieţii lui Lazăr Şăineanu353 : "copilăria". Trecând peste accentele subiective fireşti in cadrul acestei categorii de evocări. 1 928.OLDAVIAE. Constantin Şăineanu. 1 62-183. contribuţia lui C . "" Vlrglullu Florea. E. cu scurte observaţii critice şi cu prezentarea recenzii lor româneşti şi străine făcute acestora354.43-5 1 . 3-4/1 983. 352 www.266-319. cu excepţia volumului autobiografic Amintiri.Istoricul unei Tmplmlnteniri. cărţi.1 90 1 ) ale lui Constantin Şăineanu (1869-m.1 8-19. lucrarea lui Luca Vornea a fost singura contribuţie românească consacrată vieţii şi operei lui Lazăr Şăineanu. subiective şi obiective. Lazlr Ş4ineanu.. nr. 1935. Tn partea a doua. Lucia Wald361 sau D. Preocupările filologice orientalistice de tinereţe ( 1 889. Bucureşti.. deja menţionat anterior. mort la Paris.muzeubt. 68-69. 47 p. cu un portret şi patru anexe. "" Constantin Şllineanu. Lazlr Şllneanu (1859-1934) cltre Moses Gaster. 359 Lazllr Şllineanu. torne 111-e: Recherches complllmentaires. Lucia Wald. 67 p.A. 1978 (456 p.ro / www. fratele mai mic al lui Lazăr. pp. Ed�ura "AdevArul" S. Lazlr Ş/fineanu . SE. Histoire de mes ouvrages.PTE.E. /. 1 984. a evocat viaţa şi opera ştiinţifico-filologică a fratelui său dispărut in plină putere creatoare356. accentul punându-se pe preocupările ştiinţifice 358 sale. "bărbăţia" şi "maturitatea". 1-39 (Schlţl biogratrc4). Bucureşti. 1901 . . 362 D . pp.

în legătură cu gradul de receptare a importanţei studiilor orientalistice în România: era foarte greu.48. pe baza informaţiilor inedite ale corespondenţei dintre cei doi istorici366• Tn concluzie. Ibidem. .P.A. de la concursul pentru obţinerea unei burse pentru studiul limbii turco-osmane. L'orientallste trensytvain dr. 1 97 1 . Andrei Antalffy (1877. L'activite d'historien-orientaliste (turcologue) n'a donc represente qu'un aspect de ses preocupations dans la domaine de l'orientalistique. une composante de l'activite d'orientaliste. ) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. la relaţiile de colaborare ştiinţifică cu N . în "S. unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri..100. 1 52-153. să tie editată o "revistă semitică [de orientalistică-semitologie] ( . volume V. de orientalist-arabist şi -iranist. Valeriu Niţu366 sau Ludovic Demlmy367 • Aceşti autori au amintit principalele momente şi etape cronologica ale vieţii . vol.. p. prin 1 895-1 896. Valeriu Niţu. Tn anii următori a elaborat şi publicat modeste contribuţii în domeniul său de iniţiere. filolog orientalist nerealizat. raportându-le. şi subl.cimec. pp. Târgu-Mureş. 1978.O. poate peste câteva decenii să le simţim nevoia [compl. Antaltry Endre. 1 1 8-66. au analizat sumar procupările de orientalistică (istorie şi filologie) ale acestuia. Tn 1 901 a fost respins. Amintiri. D. Iorga (unul dintre promotorii dezvoltării orientalisticii româneşti din perioada interbelică).R. P. studiilor şi carierei orientalistice ale savantului târgmureşan. Andrei Antaltry. Cluj-Napoca. "" C.276. Folosind cu circumspecţia de rigoare afirmaţiile memorialistului. tout en faisant la remarque que les deux categories d'activite ne peuvent pas etre bien delimitees. Andrei Antalffy.e. En guise de conclusions. de către Ioan Bogdan.97.muzeubt.1958) au fost studiate de Doroteea Sasu365.". .l (308 p.27(). Simache . 1 /Spring 1996. a făcut-o. e. Andm Antaltry et les �tudes orientales en Roumanie.R. 1957. în E. . pe de o parte. ale ploieşteanului Gheorghe Popescu-Ciocănel(1869-1929) au fost studiate de 1 . la evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică (cărora contribuţiile savantului transilvănean li s-au integrat organic) . · ""' Dorothăe Sasu. în Ioan Chlorean. Ibidem. A devenit doctor în filologia orientală al Universităţii din Leipzig în 1 892. pp. pentru care avea totuşi pregătirea universitară de specialitate363 .ro / www. Valeriu Niţu. . unele dintre ele pătimaşe.Săineanu. ) în ţara noastră. vol.". în "T. Tn ceea ce mă priveşte. a renunţat la preocupările sale de orientalistică. .. 300 Dan Prodan. ee.344-347. D. nu putem totuşi ignora observaţia pe care acest "modest soldat de jertfă". Bucarest. locul şi rolul lor în dezvoltarea orientalisticii interbelice româneşti.l. Ladislau Koczlăny. cu o puternică încărcătură subiectivă. Profiluri mureşene. 'Jtfl ludovic Demeny.Muzeul Judeţean Botoşani Paris (1 888-1891) şi Leipzig ( 1 89 1 -1 892) filologia orientală. 1 958. Andrei Antaltry.ro 66 . Andrei Antalffy a ete un orientaliste roumain transylvain ayant des preocupations solides et fructueuses dans la domaine de l'arabistique-iranistique (l'activite de philologue-traducteut') et de la turcologie (l'activite d'historien) . am reluat studiul vieţii şi activităţii ştiinţifice ale dr. am precizat: "Les contributions turcologiques d'Andrei Antalffy sont le resultat de son activite scientitique d'historien-orientaliste. nous pouvons affirmer que le dr. www. ( . no . iar pe de altă parte.). dacă nu imposibil. p.36.9(). Deziluzionat şi resemnat.I. p. car elles connaissent une interpenetration et une complementarite determinees justement par l'evolution historique objective de l'orientalistique"369 • Viaţa şi opera ştiinţifică.]"364• Viaţa şi opera ştiinţifică ale orientalistului transilvănean dr.

Activitatea de orientalist-arabist a lui Silvestru Octavian lsopescu(18781922) . Nicolae Neaga373 . in idem. Preotul Vasile Radu. Dr. S. III.T. după originalul arab. 1927-1949: VI + 99 p. traduclftor din siriacll. 1998. 538 p. V. Atanasie Negoiţă375 şi dr. Paul din Alep. Gheorghe Speranţă. această unică ediţie critică (până acum) a . pp. (. 380 Drd. pp. Gheorghe Speranţă. au amintit de studiile de specializare din domeniul limbilor semitice (inclusiv araba) ale acestui geniu filologic bucovinean. + 441 p. anul XXXI . pp. dr. Popescu. Vasile Radu şi-a demonstrat competenţa în sfera filologiei arabe prin traducerea. Mircea Păcurariu376 . au subliniat coordonatele activităţii didactica-ştiinţifice ale profesorului ploieştean. nr. 6: 6 www. Bucarest. 379 1. 1971. a fost studiată de dr. 374 Drd. cit.R. Bucureşti. " ' Pr. prof. 1 940. 1912.E. Bucureşti.". Bucureşti. Autorii au amintit principalele repere cronologice ale vieţii. Silvestru Octavian lsopescu(1878-1922). pe măsura pregătirii universitare de specialitate. I . lraducere şi ed�are: Asociaţia Studenţilor musulmani din România. .S-6/mal-iunie 1967. 3" M. D. pp. Giurescu37 . făcută de lsopescu . .716-718. prefaţarea şi publicarea ediţiei critice a Călătoriei patriarhului Macarie. dr.Ş. el însuşi traducător al Kur'ân-ului din arabă în maghiară.]"377 . + IX pl.1 6-20. Glurescu. passim. op. a 9 8 8 fost cercetată de C. D. 3n Dr. pp. 468-472. 1 969. 5-6/1 938.cit. VIII. Dicţionarul teo/ogilor romani. O.O. lsopescu. prof. Ed�ura "Univers Enciclopedic".). loc. X. Andrei Antalffy. 372 O a�â traducere a fost realizatA şi editată de curând: Coranul cel Sfant. didactic şi ştiinţific. Nicolae Neaga. Ploieşti. 373 Pr. Sistemul religios al isJamului. Gheorghe Speranţă3 0 . univ.R. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel. anul LVIII. 375 Pr. dr. E.". nr. pp.cimec. lsopescu şi-a dovedit erudiţia în sfera filologiei arabe traducând după originalul arab.D. . Targu-Mureş (pp. Muzeul de Istorie al 18 p.363-366. al Antiohiei in Orient. ) ) Simach&-P. pp.ro / www. primul traducător al Kur'ân-ului din limba arabă în româneşte372 . Aceşti cercetători au amintit de cursurile şi specializarea lui V. Gheorghe Popescu-Cioc/Inel.".359-374). p. O. lsopescu (1878-1922). univ. la Universitatea din Viena (1900-1908).214-215. deşi nu s-a ocupat în mod special de activitatea filologică arabistică a lui S. 1 940. ale Coranului ( . !udeţului Prahova. ) [compl. in "M. 382 Pr.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Popescu370 şi de Viorel Bagiacu37 1 . loc.M. M. in "S. Bucureşti (pp.". nr. uneori până la minuţiozitate.. Toţi aceşti autori. Traducerea sensurilor şi comentarii. seria a 1 1-a. Pllrintele profesor Vasile Radu. 2252 p. laşi. dr. . text arab şi traducere franceză. in Cllllltori strlfini.B.ro 67 . că ea [traducerea] rezistă comparaţiei cu cele ma bune tălmăciri. primul orientalist roman. Mircea Piicurariu. 9-1 01septembrie-octombrie 1972.1036-104 1 . Andrei Antalffy. 71 Viorel Bagiacu. au enumerat şi analizat sumar contribuţiile de orientalistică ale acestui inimos şi entuziast orientalist român. . drd.O. Bucureşti. anul XIX. VI. Pr. Cleric/ romani orientalişti.. Mircea Păcurariu. Un orientalist roman-S. nr. Vasile Radu (1887-1940).".muzeubt. o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe ( . Atanasie Negoiţă.371-374. Radu Vasile. prof. D. Ştefănescu37 .M.C. Mircea Păcurariu3 2 . Şi activitatea unui alt orientalist-arabist român Vasile Radu (1 887-1940). i n idem.P. Silvestru Octavian. dr. 8 8 M. Pr. vechi şi moderne. 1996 (503 p. in "G. in "S. citându-se succesiv. Editura Islam. 5-67/mai-iunl&-iulie 1 957. Ştetiinescu. 21 -307 (Cllllltoria patriarllului Macarie al Antiohiei in Moldova şi Tara Romaneascll).). Timişoara.375. cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. . cit.I.491 -493. pe modesta mea garanţie.. anul l . Radu în domeniul limbilor orientale (inclusiv araba) la Institutul Catolic (diplomat în limba şi literatura arabă). extras. in Moldova şi in Valahia [1653-1658]. Bucureşti. Alexandrescu-Dersca Bulgaru3 1 sau dr.. pp. 50 de ani de la moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. pp.A. anul XXX I II. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. Deşi incompletă. drd. prefaţând şi publicând Coranul în limba română (Cernăuţi. ediţia 1. şi la Ecole des Hautes Etudes ( 1 921 -1927) din Paris. în "R.". şi subl. in "B. în revista "Scanteieri". 370 1. a precizat în legătură cu prima traducere în româneşte a "Cărţii sfinte islamice": "Veţi crede. Un orientalist p/oieştean. O traducerea a cărei notă caracteristică este respectarea.35 �). Gheorghe Speranţă374. 1976.O.S.· . lsopescu . voi.278-279. nerealizat însă.

Mihail Guboglu a afirmat că "H . anul L. H .cit. 376. p. op.655. prin predarea limbilor clasice şi moderne. D. p.168-169. . Sironi (1890-1973}. Acesta "este primul învăţat din România care ( . p. a contribuit la o mai profundă cunoaştere a trecutului nostru istoric ( . turcă şi armeană"389 .. 1 1 9. ). Siruni a fost . ) a inaugurat publicarea documentelor turceşti din arhivele româneşti.. ceea ce demonstrează. Dj. Siruni. Siruni (1890-1973).. Ghinea. pp. în 1 976384) . stabilit în România. '"" D(an) S(luşanschl].)"392 . Dj. cu multe lucrări preţioase. Studile orientale in România au avut in persoana sa un neobosit animator [subl.". . IX. ). P . lncă din 1 944 . Bucureşti. Dj. 367 Mihail Guboglu.}". pp. ) a îmbogăţit orientalistica în ramurile ei cele mai reprezentative: armenistica şi turcologia. Siruni. Dj. . . .P.. . Vezi şi observaţiile pertinente ale lui Andrei Antalffy. Bibliografia contribuţiilor de turcologie şi armenistică ale lui H .211973. voi.A. 1 977.cit. ( .1 941 . publicate în perioada 1 940.162. pp. H.Dj.D j.O. nr. recenzorul a precizat că "toate aceste trei lucrări inaugurează o serie de cercetări [de turcologie). op. . Siruni a desfăşurat o febrilă activitate pentru dezvoltarea orientalisticii române [subl.cit.P.". .Dj. in "R. Aproape toate traducerile sale din preţioasele izvoare turceşti din arhivele noastre sunt însoţite de facsimile şi de textul original"386 . Siruni ( . ) Timp de o jumătate de veac ( . Siruni. . în concluzie. Dumitru lmbrescu a recenzat385 trei "studii de turcologie" ale lui H. scoţând în evidenţă preocupările constante şi enumerând principalele contribuţii de orientalistică-turcologie ale acestui savant de origine armeană. în 1 973.652-655.muzeubt. Vezi supra. Bucarest. 302 1bidem. p. Siruni. Dan Sluşanschi393 şi Georgeta Penelea394 au prezentat sumar viaţa şi opera ştiinţifico-didactică ale lui H . "" Georgeta Penelea. Bucureşti.414. . orientate pe materialul documentar turcesc aflat în arhivele noastre [din România-compl.nr..211 970. In concluzie. In E.Dj. Mihail Guboglu 1-a omagiat387 pe H .S-6: "să atrag atenţia asupra unui caz{traducerea amintitS) de reimprospStare a interesului la noi pentru astfel de studii (de orientalisticll-arabistlcâ-compl. In "S.R.)"386 şi a atras atenţia istoricilor români asupra turcologului H. H. 1 978.textului arab383 a fost folosită ca ediţie de bază pentru traducerile ulterioare în alte limbi europene (printre care şi în româneşte. nota nr. edite şi inedite.. 380 1bidem. lmbrescu. www. . 91 Nicolae Ghinea. "unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai orientalisticii româneşti din ultimii cincizeci de ani. '"" Ibidem. O. Dj.. Siruni Hagop D jolonlan.ro / www. "" Ibidem.413-414. 301 Nicolae M. în necrologuf publicat la moartea lui H. nota nr. .654.. in "R. şi subl. D . D.". voi. anul XLVII.P. Concomitent. Siruni la împlinirea vârstei de 80 de ani. loc.cimec. Dj. depăşeşte cifra de 200. H.XXXII. .A. încă o dată. Siruni la 80 de ani. Autorul a amintit principalele momente şi etape ale vieţii şi direcţii ale activităţii didactica-ştiinţifice în domeniile turcologiei şi annenisticii ale octogenarului Siruni. Dj. P . "a desfăşurat o bogată activitate didactică în domeniul orientalisticii· române.)"390 . prin cercetările sale şi vastele cunoştinţe în domeniul turcologiei şi armenologiei.299. Dj ..I.A. valoarea ştiinţifică europeană a acestei contribuţii româneşti de Muzeul Judeţean Botoşani orientalistică-arabistică. Vezi supra. a reiterat principalele coordonate ale activităţii ştiinţifico-didactice în domeniul turcologiei şi armenisticii ale neobositului şi harnicului cercetător H . care. Siruni şi a "interesantelor sale studii" de turcologie. XXXV. '"" D. pp.ro 68 .

""' Gh. pp.S. XV. ""' Mihai Maxim. www. 1 976. la 1 5 februarie 1 989. Bucureşti. dr. Toate aceste studii au condus la concluzia că savantul a fost unul din cei mai mari orientalişti­ turcologi români din secolul al XX-lea şi că opera sa istoriografică.61-71 .Ş. pp.429-43 1 . in E.35-36.N. in "Transilvania". Viaţa şi opera ştiinţifice-didactică orientalistico-turcologică ale altui turcolog român. Bucarest. loniţă4 . Istoria Imperiului otoman panl le 1656. voi..I.A. pp. 36. S-a întreprins.Berciu3 7 .7-10.3/1961 .B. după cum.769-772. epigrafice etc. bogată şi temeinică. cu care am discutat. tradusă în româneşte şi publicată în 1 945. XV. R. pe baza acestora oferind o nouă viziune asupra caracteristicilor şi evoluţiei vieţii culturale din Imperiul otoman. E. pp. Ion ACTA M. Vasile Netea3 . că Aurel Decei a efectuat cercetări în arhivele turceşti din Istanbul. Anca Radu405 şi Elena Gheorghe . i se potriveşte profunda semnificaţie a hadîs-ului muhhamedan: "moartea unui om de ştiinţă înseamnă dispariţia unei lumi". Mihail Guboglu (191 1-1989).U. Bucarest.X. de asemenea. in "A. L-am cunoscut personal pe regretatul turcolog Mihail Guboglu. a concluzionat in acest caz turcologul Mihai Maxim. 111960. in "R. loniţă.). ştiinţific�idactică a turcologului român ( 1 938-1 989). 1977.1 70-172. 1 993. nr. XXXVIII. Mihai Maxim400 şi Mihail Diaconescu40 1 .I.121-122.cimec. despre Institutul de Turcologie de la laşi (1 940-1 945) şi primii ani ai activităţii sale ştiinţifico-didactice turcologice (1 938-1 946). pp. a raporturilor politice-diplomatice. 1 990.. 1 969. Cuvint Inainte. "'" Elena Gheorghe. membru corespondent a/ Societlţii turce de istorie. Virgil Ciocâltan398 .275-277 (şi bibliografie selectivl întocmită de Cristina Codarcea. Bucarest. XVIII. Cluj-Napoca. univ. 269.I. S-a subliniat. In "Apulum". Mihai 406 Maxim403 .OLDAVlAE SEPTENTRIONA L.R. no. Damaschin Mioc399. Autorii au precizat etapele formării ştiinţifico-didactice ca orientalist­ turcolog ale lui Aurel Decei la Istanbul (1 932. pp. de asemenea. 402 Damaschin Mioc. L 'll6ritege scientifique d'un grend orientaliste roumain (Aurel Decei). 266).O.279396 Vasile Netea. in "C. 398 Virgil Ciocăltan. pp. nr. printre altele. Turcologul român a folosit direct izvoarele istorice orientale-otomane.45-47.H. în domeniul orientalisticii ale lui Aurel 96 Decei . cronistice. copia contemporană a unui 'ahidnâme acordat de sultanul Mehmed 11 lui Ştefan cel Mare. 1.377-362. lect. inspirat.C. coordonatori: prof. întreruptă brusc la dispariţia intempestivă a savantului aflat încă in plină putere creatoare. o analiză a contribuţiilor turcologice ale lui Aurel Decei in diferite direcţii de cercetare istorică.92$-924. Alba-Iulia. pp. 1 989. române-otomane în evul mediu. 1976 (412 p.. pp. Ţlrile Romane şi Tnalta Poarll. in Aurel Decei. Profesorul MihaH Gubogfu la 70 de ani. Supremul Judecător. laşi. idem. Aceşti cercetători au trecut în revistă atât activitatea profesională. XIX-e annee.muzeubt. 79. Bucureşti. LVIII.711969. Aurel Decei (1905-1976). Mihail Guboglu 1 9 1 1-1989) au fost studiate de Damaschin Mioc402. loniţă. ""' Mihail Diaconescu. pp. XIX. t . in "A.1 905-1976) au fost studiate de Pompiliu Teodor395.lS - J Aurel Decei (1905-1976). "" Mihai Maxim. Gubogtu Mihail. Cu temeinice studii şi articole. Bucureşti. fundamentală pe izvoare istorice otomane-orientale inedite sau edite. 1976. va trece cu succes examenul Timpului. cu ediţii de documente şi cronici otomane referitoare la relaţiile române-otomane.". juridice.I. in "S. 395 [Pompiliu Teodorj. 66. Mihail Guboglu. "" Anca Radu. nr. Bucureşti.".1 64-1 65. univ.1 933. Aurel Decei. nr. cu lucrări fundamentale în diferite direcţiii de cercetare turcologică./. documentare. 1.". 1 .411976.I. Gh.A. 1 976.".ro 69 . pp. cât şi contribuţiile istoriografice turcologice elaborate şi publicate de-a lungul amintitei jumătăţi de veac. XLIII. in E. Sibiu. Aurel Decei. 1962.R. pp. In memoriem Aureli Decei. Decei Aurel.". Viaţa şi activitatea ştiinţifice-didactică. militare etc. 273. XIX. IX.H.R./.O. pp. idem.E. pp.A. in "R.I. Gh. dr.".ro / www. unde a descoperit. însă nevalorificate ştiinţific.. I nformaţiile.106-106.". 1 940-1 947) Paris şi Berlin (1 9331 935) şi principalele repere ale activităţii sale istoriografice turcologice în ţară sau in străinătate (1 935-1 976). in "A. "" Damaschin Mioc. in "R.L. 397 Ion Berciu. operei turcologice a lui Mihail Guboglu. 1 977.A. 1. Mihail Guboglu (191 1-1989). Mihai Maxim. pp.7B1 -765.".

M. Acesta a amintit de specializarea la Paris.32-33. specializarea şi activitatea ştiinţifico-didactică orientalistico­ turcologică ale Mariei-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru (născută în 1912) au fost studiate de Florin Constantiniu408 . Tanriover a avut un rol important în înfiinţarea. începând cu anul 1 935. cultural.R. organizarea. lorga-Franz Babinger (pe cei doi savanţi d-sa i-a cunoscut personal. 1978. Din tradlţiHe. dotarea cu cărţi şi hărţi istorice şi susţinerea morală a activităţii didactico-ştiinţifice din cadrul Institutului de Turcologie de la laşi (1940-1945). Universitarul. care au activat in România în perioada 1 878-1 948. am descoperit mai multe invitaţii • Muzeul Judeţean Botoşani "'' Dan Prodan. realizată la Bucureşti (1 935-1 937) sub conducerea lui Franz Babinger. I niţierea. Tn bogatul fond epistolar Corespondenţă N. omul de cultură şi diplomatul turc H. ministrul Educaţiei Naţionale. H. O cunosc personal pe d-na M. Marla-Matilda. O-sa a corespondat cu Franz Babinger în perioada 1 9351 944. Din punctul de vedere al temei mele de cercetare. discipolă). angajarea cu per­ sonal de specialitate. Constantiniu a precizat şi principalele direcţii de cercetare istorică în acest domeniu abordate de M . Alexandrescu-Dersca Bulgaru. econo­ mic. De asemenea. cu care am discutat (la 1 5 februarie 1 989) şi am corespondat (în 1 990) despre activitatea ştiinţifico-turcologică a lui Franz Babinger în România (1 935-1 943). dar a ars aceste scrisori inainte de intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (30 august 1 944). Iorga. evoluţia relaţiilor româno-otomane (secolele XIV-XIX) . studii de istoriografie orientalistico­ turcologică românească în epocile modernă şi contemporană. studiile de orientalistică­ turcologie în România.I. Nu pot încheia această sumară trecere în revistă a bio-bibliografiilor analitice consacrate orientaliştilor-turcologilor. la �cole des Langues Orientales Vivantes (1 937-1 938). în legătură cu evoluţia preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Deosebit de interesante s-ar dovedi Amintirile sau Memoriile acestei "surse istorice şi istoriografice vii" care este d-na M. fără a aminti de personalitatea şi activitatea diplomatico­ culturală în România ( 1 93 1 . dezvoltarea presei în limba turcă etc.ro / www.M. www. în continuarea iniţierii în acest domeniu. români şi străini. patriotul. Iorga de la B A R . religios. Tanriover a fost ministru şi ambasador al Republicii Turcia în România (1 931 -1 944). editarea de izvoare cronistice europene şi orientale (relatările de călătorie ale lui Paul din Alep prin Ţările Române) referitoare la istoria românilor. H. .1 944) ale lui Hamdullâh Supht Tanrtover (1885-1966). aspectele colaborării ştiinţifice N. Alexandrescu-Dersca Bulgaru.S. A sprijinit minorităţile turcă şi tătară (musulmane) şi găgăuză (turci creştini) din România. in E. pe care distinsul amfitrion mi le-a oferit cu generozitate. pe plan politic. despre Republica Turcia şi relaţiile româno-otomane în epocile medie şi modernă. înfiinţarea. fiindu-le studentă şi. 181-191 . M . pp.ro 70 . funcţionarea etc. a cercetătoarei bucureştene.S. Tannover i-a cunoscut personal şi a colaborat ştiinţific cu turcologul german Franz Babinger şi cu marele istoric român N. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: istoria Imperiului otoman. pp. . le-am valorificat într-un prim studiu despre activitatea ştiinţifico­ didactică turcologică a lui Franz Babinger la laşi (1 937-1 943)407 .A/exandrescu-Dersca Bulgaru. în domeniul orientalisticii filologico-istorice. organizarea sau modernizarea învăţământului confesional. 197-198.interesante şi inedite. cu tematică istorico-culturală.muzeubt.cimec.S. "'" Florin ConS1antinlu. FI. Institutului de Turcologie de la laşi. ulterior. Tn această calitate oficială a avut o contribuţie decisivă la organizarea unor cicluri de conferinţe. cu această ocazie.

334. pp.R. gen. adresată lui N . passim. Ekrem. Iorga. 1986. legând această instituţie de numele şi activitatea lui Franz Babinger4 1 .A.G. Ankara. Bucureşti. 233. Corespondenţll N.853-854. Mihail Guboglu. in "A. Leipzig. vol. Fethi Teveto!)lu. 1 938-1 939 . 276.ro 71 .". p. 1. Vlll+180 p.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTlUONAUS oficiale din partea Legaţiei Republicii Turcia la Bucureşti adresate soţilor Iorga. la monografia c�ată supra. D.X. Ankara. in "P. ''9 Jan Reychman. Turker41 1 .I. i s-a făcut cunoscut. 1988. s-a scris puţin şi sporadic. ed.7. Gonebakan (Floarea soarelui). 1960.A. [voi. subliniindu-se faptul că "Institutul de www. ed. lzmir.M. redactor responsabil: conf. Despre viaţa şi opera politico-di� lomatică culturale-literară etc.I. Anca Radu424 sau Constantin Şerban425 au făcut sumare referiri la ""' B. prin publicaţiile editate sub egida sa41 . Institutul de Turcologie de la la . ldem.idem. Editura Otto Harrassowitz. S. laşi. tătară şi găgăuză de aici). Imprimeria Naţională. 1 2.I. Da� Yolu (Calea clltre munte).X. Bucureşti. laşi. cu referiri şi informaţii interesante şi pitoreşti şi despre România (cu populaţiile turcă. Din istoria. nr. Rela�ile Ţllrilor Romllne cu Poalta Otomanll in documente turceşti (1601-1 712). Orientalistul polon Jan Reychman a amintit de organizarea şi funcţionarea Institutul de Turcolo� ie de la laşi. publicat de Mihai David. 410 Vezi supra. laşi (sub tipar). S. Rela�ile romllno-turce. pp. Cuza" din laşi pe anul academic . Date succinte.42-137. K. Mihail Guboglu421 .+5 hăf1i. 1931 (cu "noile caractere turceşti"-in alfabet latin).passim. nota nr. amintirilor. sau conferinţelor originalului literat turc415 . 205 p.Nicoară Beldiceanu420 . pp.R. in "TOrk YOrdO". p. 30. 21. 42. ) şi la Institutul de Turcologie de la lati (1 940-1 945)". XXIV. Die V Samauna.S. in "S. IstanbUl. TanriOver ve Gagauzlar (H. Umba turco-osmanll. T. nota nr. "" Aurel Decei -Nicoară Beldiceanu. A. "" 1939-1959. I . idem.415 (1935). . Acaroglu . 1 943. in "A. Mihai Maxim422 .616-617). la manifestările culturale şi la dineurile organizate cu diferite ocazii.I. Am descoperit şi scrisoarea de răspuns a lui H. . 1942. M. "' Mihail Guboglu. 1 968 . cursuri de limbă turcă s-au mai ţinut ( . dr. Tannover. XXV]. ediţia 1-a. Tannover au scris: Mustata Baydar41 . ita (Menllkibnllme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd. Gafiţanu. 1 943. 1 984.. 1 7. sau pentru perioada 1 9391 94s41 6. 1 1 bis: "sporadic. 1949. a 11-a. S . 1929. D. în legătură cu unele chestiuni de ordin istorice-filologic legate d e trecutul comun româno-otoman409 .cimec.S.". editată de dr.A. au oferit Anuarele Universitătii Mihăilene 417 "Aiex. von Chalil bin lsmă'il . Bucarest. * * * Referitor la Institutul de Turcologie de la laşi (1940-1 943) şi la biblioteca sa de specialitate. în ţară şi peste hotare.O. "" Mihai Maxim. Iorga. XXXVII. VII.ro / www. ff.XXIII/2. unde s-au ofem date generale despre institut. XXVI2.. nota nr. TannOver.. herausgegeben von Franz Babinger. Acaro!)lu . 40.98. 18. Pe marginea lucr4rii lui Franz Babingerdespra istoriografii otomani. pp.M . H. a III-a.Teil: Ultext. Ankara. . Notll bibliograficll. Aurel Decei . VI-nei yili. "' M. p. TOrker. ale lui H . 1987. Warszawa. fără ca istoria acestei instituţii să fi constituit obiectul unor preocupări şi cercetări sistematice până în 1 993. 528. '" Voi. "' Tahsin Gemll.I. 1 "'H.220-221 . . Nu trebuiesc uitate nici editarea sau reeditarea operelor literare. laşi.311956.A.muzeubt. . La Campagne de TimOr en Anatolie(1402). "' Mihail Guboglu. În primul rând. 2. p. 2000. p.". idem. nr.I. la nota nr.".".I. "' Vezi supra. şi gllglluzii). ed�ata de Dan Prodan in Corespondenţa Franz Babinger .1 1 5. in "A. "'Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru. pp. 1pp. 229. 1 928 (cu caractere arabe). (vezi şi nota bibliograficll semnată de Mihail Guboglu. "' M. nota nr.I. Mihail Guboglu41 3 sau Mehmed Ali Ekrem41 4. 34. 124 p.M. Franz Babinger.O.21Şubat 1967. 5. S. Editura Univers�ăţii Mihăilene. din 1 7 septembrie 1 935.A. 230. p.X. cu caracter statistic. 525. Tahsin Gemil423 .Nicolae Iorga (1920-1937). Pal'fl sJow o Rumunskiaj Orientalistyce. lbn Qlldi Bucureşti. Fethi Tevetoglu41 2.I.

din laşi la sfârşitul anilor 1 930. am realizat o analiză şi o repartizare tematică ale acestora.". nr. XXIV/li. 1985.N. Lucian Năstasă şi Petre Ţurlea4 au publicat unele documente oficiale inedite despre institutul ieşean.". 1. an 11. www. TanriC>ver şi Franz Babinger. Mlrturii documentare (1).P. 342. 4211 Al. caracteristicilor şi realizărilor activităţii universitare didactica­ ştiinţifice desfăşurate în cadrul acestei instituţii etc.cimec.339. 425 Constantin Şerban. Biblioteca savantului Nicolae Iorga (1). 428 descoperite la A.405. Dintre cele edite. am analizat şi am stabilit rolul şi locul documentelor otomane publicate în Principatele Române/România. condiţiile şi detaliile înfiinţării Institutul de Turcologie de la laşi. şi compl.S. * * * Datorită tematicii istoriografice a prezentei lucrări. laşi. în aprilie 1 939. Mlrturii documentare (III). Zub. •şcoala noul" de istorie.R. Tn Memoriile sale. laşi. pp.Muzeul Judeţean Botoşani organizarea şi funcţionarea de scurtă durată a acestei instituţii. s. Lucian NAstasA. nr. . ""' Dan Prodan. unele repere cronolosice menţionate fiind eronate. în 1 939-1 940. Biblioteca Institutului de Turco/ogie de la laşi.ro 72 . pp. Bucureşti (pp. p. Gorovet. fostul decan al F. vol.B(9). izvoarele istorice documentare folosite se împart în edite şi inedite. 1 987.ro / www. Biblioteca. 326.n . Alexandru Zub a analizat condiţiile.F.ll.11. împreună cu H. in "A.I. ca o etapă firească a procesului de fundamentare instituţional-statală a cercetării şi activităţii ştiinţifice in ţara noastră429 . a reamintit împrejurările în care.subt. 1-2/ianuarie-februarie 1991. am elaborat şi am publicat in 1 993 un studiu despre Institutul de Turcologie de la laşi şi Franz Babinger430 . ""' Ştefan S.3A.J. Am insistat. Din tradiţiile . pp. praf. 1 977..X. •şcoala noul" de istorie. Bucureşti. 195. idem. . . folosind documente inedite. Înzestrată cu lucrări şi periodice de referinţă in domeniul său [al turcologiei .]"432 . laşi. 424 Vezi supra. în perioada Turcologie din laşi a creat o bază moralA şi materială (şi·a constituit o bibliotecA de specialitate deoseb" de vatoroasA) importantă pentru activităţile uHerioare in domeniu". nota nr. lorgu Iordan. Tn concluzie am precizat că acest fond de carte de specialitate a constituit "( .X.Facultatea de Litere şi Filosofie ( 1 937.85-97). 181-182. Ştefan S. Gorovei. R.A. Botoşani. pp. D. Istorie şi istorici in Romlnia Interbelici. 1 989. D.I.1 948). in "A. izvoarele istorice folosite la elaborarea ei se clasifică în trei categorii: documentare.Rectorat şi Universitatea din laşi . laşi. am folosit.L.86. 43' ldem. pregătind înt �egul material pentru tipar43 1 . obiective şi subiective.S. pp. 432 ldem. La' rândul lor. XXII/1. in "Mentor XXI".I. in "R. păstrate la A.J.N.. martie-mai 2000.". doc.923-924.I. în care a fost organizat şi a funcţionat Institutul de Turcologie din capitala Moldovei. 477 Ştefan S. ) o bibliotecă bine dotată. nr. asupra principalelor momente cronologice ale "preistoriei" şi "istoriei" acestui institut unic în felul său.I.A. Ed"ura Eminescu. p. Petre Ţurlea.164-201 . pe baza inventarelor inedite ale cărţilor de orientalistică­ turcologie ce i-au apartinut. 428 torgu Iordan.muzeubt. Memorii.429-430.141-143. conducerea Rectoratului ieşean a perfectat. ln legălură cu biblioteca de specialitate a institutului. D. p. Gorovei426. Pe baza cercetării fondurilor arhivistice Universitatea din laşi .I. p. Din tradiţiile . narative şi memorialistice.I.293-294.

MII10polltul ArdH/ulul. Fllltti .A. idem.muzeubt.". 405. sârbă sau maghiară. Citeva scrisori şi documete tutceşli ptfvltoare la ţlltle noeatte. . 236-287. lnf'nl. biblioteci sau muzee din Istanbul (Aurel Decei. Siruni}. idem. Ultimii patru istorici aminti� au fost specialişti turcologi. Acte tutceşli ptfvltoare le hotarele dunllrene MI Ţllti Romlneşti.2 fi 111. 1 950-m . Bucurefli. Dj. ROMIII . Iorga.l/1-2.Uricariul cuprlnzlltorlu de Hrisoave. 1. 6-88+4' taca.l {IY. română. 1944.M.I-XXV. idem.A.S/1887.". 10 voi. Anafore şi 8lt8 Acte. Papiu-llarian). 11. Verslunee turceascl a coniNiuni paltlerllutul Ghenlldle Il Scholafloş. voi. o c:ornpondenţll necunoscut! rn l1mbiJ turceascl e lui Scariat C/1/imach/. fasc. Omtlglu Tnlllt Prea Stlnţtel SMI Dr.VI I/2._plei. Bucurettl. ACTA IIOLDA\t'lAE SEPI'ENTIUONALIS www. 398. Aurel Decel .I.".17-25.319-330.R.S. Andrei Antalfl'y. slavă. O nlvlllre necunoscutii e bendelor tutceşli rn Ţllfe RomMe le 1 769 ( dupl documente llJrcefll din Alt!lvele Stelului). fn lumina documentelor turceşti din Arfllvele StetuJul.ll-m. 1939-1940. . Sturza. Ghenadie Petrescu şi C.". 1473-1868. Zece documente tutceşli din vremea lui Alezendru Ghlce Vodll. e�tevlrl (pomenit şi supt numele de Ahmfld Ferldun Bel nlfangl).".I. C. 439. ldem. Tn ambele cazuri. pp. pp. cu 1-3 pAI1i ti 10 voi.XXIII.13f1811U1e-m 1ri artle 1934. Alex. m. 1940. 1865. Sirunl. in "R. Z. Bucurefll. passim. Andrei Veress.2. editate in diferite ţări europene sau chiar Tn România (cum au procedat Theodor Codrescu. Nicolae /ofT/a2. 188&-1909. A propo& d'un flnnln du sulten """. . 1 926. 1907.nchelat TnlnJ sultanul Mahmed 111 11-lea şi Ştefan cel Mere le 1479. Doull documente din Biblioteca Egipteenll de le Cairo despre cucerlree Chiliei şi Cettţii Albe In 1484. R. Tratatul de pac»-suuhn.7-8fiUii.S.I. rY. pp.363-391+1 pl. ceea ce le-a permis accesul direct la documentele originale otomane. fasc. in C L anul XXI. Andrei Antalffy) ._. greacă. P .ll.3-14. pasşinl. Acte şi scrisori (1527-1690). Bucurefli. gen. Nefiind turcologi (istorici sau filologi).a XIX-8. nr. subcap.1-28).181-183. idem.1n-185. Tipografia "Rominl. biblioteci sau muzee de stat ori particulare din Europa sau ţara noastră (N. 1941. lorga-ed�or de documente otomane. voi. cu caracter de pionierat. 1940. 1876-1942.M. Hafdeu.VI. pp. 1. 376. 1 92&-1939.a Nouli". Furnică. 1863. In "R. 1942.M. Colescu-Vartlc.R. autorii anterior pomeni« nu au putut consulta direct documentele otomane în original. . O.A. Documente din secolele el XVI-lea . Filitti."..I:R. BIJCUI'8f1i . ulnla din voi. G.". Radu Rosetti. B. din Biblioteca Academiei Române (M. t.w R. 386. Bucureftl pp.I.ro / www. an XX.". 1940. gen. PapiiHiarian.R. Documente prlvitoere /a cometţul romlnesc. D.2 (paginile refetitoa-e la Nicolae Iorga). voi.IV. Bucarest. lucrări ştiin�fice sau periodice.lboie 1931.33-42.7. Opt sctlsorl turceşti Ilie lui Mihnee Il "Turcitul".". in "T. Alexandrescu-Dersca) sau Biblioteca egipteană de la Cairo (Andrei Antallfy). Bucureftl pp. metoda şi condiţiile tehnice de editare ale documentelor originale otomane reflectau in fapt cerinţele şi exigenţele ştiinţifice şi nivelul de dezvoltare ale """ 111eodor Codrescu. el /u/.". t.A. 400. 1945. 585. Bucureşti.I..48&-508. P. Mano.".�94+4 taca.R. 1 17. voi . publicate de O. prin intermediul amintitelor traduceri.I. In "A. Colescu-Vartic.I­ Bucurefti.. idem. Sibiu. Concepţia. pp. poz. . O . Al. lafl.R. V/1.8. .172-173. B . Buanfli. s. suplimentare. idem. Bănescu). G. 1915. !.G. passim. 385. In "B. EudoXiu de Hunnuzakl (şi colaboratorii).. Acte şi documente relative la istoria renaşlerii Romlniei.C.303-310. Bucurefll. s. 399.". MOnŞII'at el-Se/elin el lui Rukhsllnzecle Ahmed Ferldun. I. Bănescu.".8-23.A. In prezenta contribuţie. voi. franceză. 124 p. Mihai Regleanu. N/1 . germană. Alte documente otomane referitoare la Ţările Române şi la rela�ile româno­ otomane au fost descoperite în urma unor cercetări. 356.M.XXXVIII. voi.Z. In "A.".A. Tipografia "Buclumul RomAnesc". OJ.S.c. Bucureftl pp.173. A. Sturza.M. 1976. nr. Bucureftl pp. idem. despre N. Lllhovary.". Haşdeu. 39 p.. fie din fondurile documentare ale unor arhive. In total 45 de vot. poz. pp. Tllm/lcirea pre&-lnllltului hati-§erlf ce s-a trimis de cllnJ Sublima Poartll lui Grlgor&-Vod/1 Ghica /a anul 1826 (sic!) dupl Tncheierea lrlltatului de pace de la Alcennan. scrls/1 /e cereree sultanului Mehmed 11. polonă. anul XVII. Bucurefll. Bucureftl pp. Tn "A. . 580-591 . 361. in "R. Bucureşti. Doul beiudele de le Cenghei-ChiDI. Bucurefli. în arhive. C.1 2&-165. In "B. N.R. XV. " : . Furnlc4. ori a parcurgerii fondurilor otomano-orientale din arhivele de la Bucureşti (H. . IV/1940.ro 73 . 445. 432. 374.25&-283. 1852-1895. Culegere de facsimlle pentru Şcoala de Arlllvlstlcll. pasşinl.lll. in "A. In "R. passim. Bucurefli.I. 318-319. Aceste izvoare istorice au fost preluate fie din unele culegeri de documente. Romlnla faţ/1 de cap/tu/aliile Turciei. MOldovei şi Ţltil Romlneşli. nr. 1943. Bucurefll. Ghenadle Petrescu şi C. 438. Documente privitoare la istoria rotrllnilor. //!t-In "8. Eudoxiu de Hurmuzaki şi colaboratorii. Mano.ll. C.+28 pl81lf8. In "R.R. 1199-1836. pp.I-XXI. voi. N. ci mijlocit. vezi Barbu 111eodorescu. in cadrul preocup�rilor romaneşti de orientalisticl-turcologie.ll. s. In "A.+XXI plenfe. Documente prlvltoare /a lstotfa Arrleu XI. seria tura'! .".1n-191+8 fotocopll. rY.. V/ 194 1 . Documente turceşli referltoare le evenlmetele din 1821-1822. voi. 444. 8 p.C. de asemenea.I. 494. 1931. Mlhlll Regleenu. XIIU1984. m. pp. pp. vol. pp.. Bucurefll . Bucunlfti. Mari&-Matllde Alexendresc:u-OerKe. 587.307-315. IV'. Nicolae 81/an. t. Bucurefll . le doullzeci de en/ de arlllplslorle. 1 850-c. dr.. pp.". H. domnul Moldovei._. Andre! Veress. pp.lll. 324-327. italiană.al X/X-lea privitoare la familia Mano. din sutele a XIV-a. documentarele otomane originale fuseseră anterior traduse în limbile latină. Domni romlnl le Poarte Otomen/1. m.cimec. pp. voi.R. . In "A. 351-357. ca Izvor pentru Istoria tOmlnlor.

in marea mtijoritate inedite. 1993./1 776.R (431 voi.N. Iorga de la B. Ed�ura Minerva. in fondurile: Universitatea din laşi . www. culturalA şi ştiinţifică a ministrului şi ambasadorului Republicii Turcia in România (1931-1 944) . de către N. iar dintr-al doilea este abia la Tnceput436. Britiaflu. cu citarea surselor de preluare.dupA cum am precizat deja. Bucureşti..D.cimec. !)ocumenl8 literare.J. D. voU (189G-1901).ro . .M.. Athiva Facultiiţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti se găseşte la A. Relaţiile rorn4no-turce.. fără varianta in limba turco-otomană.muzeubt. 1972.1 943) etc. 74 . Siruni ( 1 93 1 -1 943). aceste importante documente oferă informa�i indispensabile despre: activitatea didactico-fliin�că a lui Franz Babinger (1 9371 943) şi a lui Mihail Gu�lu ( 1 940-1 945) la laşi. şi la laşi (1 937-1 938) de· către Gh. R.I. critice.N.N. Mano a publicat un bemt din 1 1 90 H.Rectorat şi U. Bănescu (1 926). 152 p. Iorga in mediile universitar şi academic bucureştean. Andrei Antalffy (1 933-1 834). fără realizarea criticii inteme. şi Athiva de familie N.). dosarele nr.D. edille lngrijită de Barbu Theodorescu. fondul nr. aflată în custodia d-lui Andrei Pippidi.A. Am precizat. edille Tngrijită de Barbu Theodorescu.Facultatea de Litere şi Filosofie. in sensul că traducerile in româneşte ale originale lor otomane erau inso�te de textul in osmană cu alfabet arab şi/sau cu alfabet latin. ale cercetării istorice a trecutului Imperiului otoman şi ale rela�ilor româno­ osmane au sporit.A. Bucureşti. Turcia. inso�tă de o fotocopie bine realizată tehnic. acordat familiei sale. Mehmed Ali Ekrem.sute de Qosare. X+630 p.S. intr-un alt context.M. C. Se publicau doar traducerile in diferite limbi alt. istorice şi filolofice. condi�ile obiective şi subi�ctive ale incetării activită�i acestuia. Din categoria izvoarelor documentare inedite fac parte miile de piese aflate. laşi.71. l. cât şi a celei româneşti. "' Tn Athiva Ministerului Afacerilor Exteme.ro / www. Aşa au procedat N. H. despre posibilul tr$1lsfer al I nstitutului de Turcologie de la laşi la Bucureşti ( 1 941 . Aurel Decei (1 9401 945). in special volumele dintre anii 1 920-1 938. Dosarele din anii ·1 935-'t 938 ale fondurilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Savel RIJdulescu.G. documentelor otomane. pa�al utilizate .R. despre invitarea şi angajarea cu contract a lui F� Babinger la Bucureşti ( 1 935-1 937). Tar\fiOYer. vol. 434 58-64/1 923-1944 cori�rf infurmaţii foarte interesante. . Dj. Elucuretti . C. Atitudinea faţă de izvorul istoric otoman şi de editarea acestuia. T n perioada interbelică cerinţele ş i exigenţele editării izvoarelor istorice otomane.R.Scrlsorl cln Nicolae /orpa. că de o importanţă deosebită pentru studierea şi darificarea rela�ilor de colaborare ştiin�fico-didactică dintre Franz Babinger şi N. sau de o fotocopie bine realizată tehnic. M. Grupate in. Publicarea selectivă a unor documente epistolare cu caracter orientalistico-turcologic din primul fond a · debutat cu un sfert de secol în urmă435.Muzeul Judeţean Bototani cercetării istorice din acei ani. Iorga. Iorga sunt Fondul corespondenţii N. Institutul de Turcologie. colaborarea cultural-ştiin�fică intre A/ma Mater Jassensis şi Ambasada Republicii Turcia din Bucureşti etc. conservata la A. Iorga. din anii 1 937.. . a textului. in 1 907. Alexandrescu-Dersca ( 1 943). • . con�n informa�i interesante. s-a modificat "in bine". studiu şi documente.ll (1902-1912). in traducere franceză inso�tă de o fotocopie a originalului documentului ot9man . Doar o singură şi lăudabilă excep�e: inainte de primul război mondial. Dosarele referitoare la anii 1940-1945 con�n informa�i inedite despre ecourile asasinării lui N. fără intocmirea unei ediţi. atât la nivelul turcologiei europene. H .. despre relaţiile I'Cifllflno-turce tn1 perioada interbelică şi despre activitatea diplomatică.1 948.l . c:ontervate la A.

�· 4511-485 ti extra. Tn legAturi cu activitatea didactic:o-ttiinţi ·turcologic:f a lui Nicolae Iorga. IUb IIJ*. Frenz ·Bab/ngflr. pp. Bucunlfli . 45-48. Anton "Niţu.nt -. Toate aceste persoane au fost. XLVI + 402 p. tumelar de t. pllfl � � e lul Frenz Bebklger). 434-4311.... 1995. 8ucurefll. 40 • • • Din llieţl fi iCIMtei.. IT. pp.X. �. ldem. in "R. IUb III*": mei vezi fi · conlrlbuţllle � supn� le na4ele nr. ldem. ldem. pji. . mai amintesc. preptll penlru ti!*" cele pelru ICrilorl pe -.E. 2000.".Vezi . ·P. /otpl.". PenllltNcu. dac. N1ooett � ·Mutles 1 lltanbul.I. 409 fi 431. D4n Prodlln.. a. sau desflturatl Tn cadrul InStitutUlui de Turcologie de ta lati (1940-1945). In ltudiUI 1111 Frenz s.. 1'1018. lndld de Ec:elerlne Van.... Frenz s. lll tredua in llmbe frwloezj .. 19118. CorNpondenţi. de asemenea. IT. In voi. 2000.blnger.. en XXIX.". 441 N. IUb tii*". despre temele de studiu enurnerlde anterior.E. Din ". ale tinerilor (pe atunci !) cercetAtori Nicoară Beldiceanu şi Ion Matei..V (191&-1918)..ul XLVIII. Franz Babinger sau Mihail Guboglu. din Istanbul. 1998. d-na Comelia Papacostea­ Danielopolu a selectat. n-oa s-. aucur.".lefl le Buclnfll.441-<473 (34 de documente din perioade 189>1939). ·ce au c:oritribuit. .n..A.. ·edllle tngrijlli ·de rPtn Ţurtea. Mi-au mai fost de un real folos informa1iile inedite..1.320-322. vol. lefl.• en XXVIII. � I1Rolog N� Beldlc:eMu: vezi o. ca martori ocUlari sau ca cercetAtori. biblioteci şi muzee cu zeci de milioane de documente şi manuscrise otomane. edllle TngrijiiA de Petre Ţurtea. 288 p.In 1937-1938). in Nicoară Beldiceanu.N. t. voi.I.. . lt*nlle _...IV (�91>1918).lll (1913-1914). Documente . de bibliotecA sau particulare amintite anterior s-au publicat deja ·unele "�piese•. Mai suntem informa�. P. 111111 XXXIV. Jntr.ro / www. sau grupajul documentar referitor la 'N. Buanftl. Eluanftl .373-374.. din 30 nolen'ibrle 1935.164-201 . IUb tlf*: 'ldem.... lldJIIe. pp. doc. lludlu . 1979. Tn "R. XXVII p. 2000. Mihai Splnu şi Petre Ţur1811 . deosebit de interesante şi de importante./1994. voi. 1991. 1993. Cele 1 8 saisori se gAsesc acum Tn Athiva personali Dan Prodan. Tn "A. IT. Tahsin GemH. P. Buanftl. a comentat şi a pregătit pentru tipar437 saisorile trimise de ICtor Papacostea. ·Ecaterina Vaum441 . Cornelie P�.-. Tn fosta capitalA otomanA.. Iorga._ primii de . despre o nouA o�une de spedalizare Tn turcologie.". rv:...tlne F.. V perioada 1 4 octombrie 1 946-28 septembrie 1948. pe cele semnate de: 'lucian 'Nir5tasl440. 16 fi 17 (despre invllllree lul Frenz Bebinger le lefl fi gislrM anelor flnenclere penlru piele ectlvillllt dldec:tlcll 8 --. EdiUII Minerva.. .S.1 . 8ucurefll . •Tn ocDnbrte 1 141 ). a.... �.. "M. e publlaM doul � . P. Pe li• 'COntribuţiile pomer'!lte deja438..tl. mentorului său.I. Dr...300-30 1 (-. Buanftl... .lallogle de le . Nicoari Beldiceanu438. suprll note IT.N lui NicoiN iot(Je. 281 p. Dan Prodan442.IT...31 �). rn "Ronw»­ Turclce". Bucere11 (�. Viorica Balan.nlslllf. � fl .297. Edllln MlneMI. ec1111e fngrljiiA •de Pin Ţurtea.n Prodlln. lllctDr PepacoltN (14 oct.. 648 p. 427.blngw per repport • Nlcoetl 8eldlceenu. �..". . XXXI I.ro 75 .upre notele IT. In "Rorlw»-Turclce". Eluanftl. Tn "M. Din aceste epistole inedite aflăm cum se derula stagiul de perfecţionare Tn turcologle (istorie şi filologie)...I.. Alexandrescu-Oersca Bulgaru. . "VINil d epz IUn:oloflle It 8ucurefll pe un lwltl IOiid".ql /1 /efi fi � le mottfN lut N. Aurel Golimas. a. Buc:uretti . in "inima osmanismului• . In "M. la Istanbul. din Alti/ve de � Nlcolee lot(Je. 1Ha}.XXXIII. ln ':M. Tn perioada 1�1995. penlru 8COI"d-. "*''ltNuul de E*me .o anumitA mAsuri.E. lefl. prof. fQofŞ-28 . www. TlluleKu.n. 01 cn.. puţin folositA in trecut: Tn Turcia. Din fondurile documentare şi/sau epistOlare de artlivl.48-61. mai mult sau mai puţin .cimec. con�nute Tn co�pondenţa pe care am purtat-o ctJ M.. unde puteau fi cercetate şi fabuloasele arhive. Edllln Mlnenre. ori deţin informa1ii . ldem... � . "'Feplul -.Din Arhiva de familie Victor Papacostea.I.atHgul llfiQtfl de doliu 1n llllniOifl lul N. XXXIHI ann6e._.4 (325)/eprille 1994.n.6 (despre un _..I..429-430. R. 440 Vezl IIUpf8 note IT. Bucunlftl .lnlrocludlv de Anchi Plppldl... publicat Tn 1 971443• Doresc sA precizez cA izvoarele documentare şi epistolare. Am preflll. IT.. � . IT..muzeubt. 1 umplut de ct...lui Nlcolee !orgii.. voi. la lămurirea subiectelor cercetate. �. Tn marea m•joritate · EdiUII MlneMI. lorge. UM81er el lrwliUulul de Tl.1 1 (344)/nolembiie 1995..311971.lll. fiind deulacller 8ellrag zur IIMnll*'­ oam. vol.. Alexandru AndroniC. lui FrwR Bebinger ciR Nlcolee � din 5 fi 27 decembrie 1930.". 2000.. Frenz � celfDu fi egent aecm?. Edllln MlneMI. /otpl. eu Prol.

1 863.2. Bucurefli. La traductlon franţais du pr6cedent manuscrit. Leipzig.: Goran 1. colatlonne avec le manuscrlt no.. traducere duplf originalul arab. Clf/ltoriile Patrtattlului Macarie de Antiohia In Ţlfrile Romlfne. lbn Qlfdi Samauna.ro / www. 1 1 3-1 24.303. Bucurettl. C . Oonado da Lezze. pp. 1 24 p. Th.454. Papiu-llarian in "T. nr. 1912.G. pp.ll. nr. Constantin Moisil. Constantin Molsil. pp.C. 1 1 9-1 2 1 : 1 23.muzeubt. au constituit "osatura informaţională" a capitolelor acestei contribuţi i .". passim. Spre deosebire de această cunoaştere. N. /a Va/achie.173-175. t.9-10/mai-iunie 1 923. Bucureştl. pp. Haşdeu.".I. Corenul. 237-302. ca Izvor pentru Jltoria Romlfnilor (traduse din limba turceasclf). Bucurefll.398-409+14 pagini fotocopll.C. Bucureşti. dr.Teil: Ulfaxt.XII/1 933. orientaliştii romani Gh.5. pp. Vasile Radu. in "B. Cialicoff.674. franceză. Firu.+IX pl. B. nr. 1. 458. germană. Texte arabe el traduction fran�aise par. 538 p. pp. an XXIX. Gh. Unele izvoare narative au fost preluate din diferite culegeri de cronici. Istanbul. 32 p. an IV. pp. la Implinirea vlfrstei de 60 de ani. italiană. Bucureştl.1 080. pe diferite planuri.XXII. in "A. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche. anale.. datorită faptului că nu cunoşteau limba turcă-osmană sau alte limbi orientale (araba sau persana). Paris. Bucurefti. adnotatlf.R. · greacă. Tezlf pentru lic11nţa In Istorie. A m folosit. 99 p. Tn "R. traducere şi publicare mediat� a textelor diferitelor izvoare narative otomana-orientale. www.I.&-7/februarl&-martle 1 923.Isopescu. pendant les annlfes 1652-1659. în q:�drul evoluţiei preocup�rilor romaneşti de orientalistic�-turcologie.400.}(jiTI von NOrenbafTI. In "Revista Societăţii <<Tinerimea Română>>". in "R. traducerea acestora în româneşte şi publicarea lor în ţara noastră s-a făcut după aceste variante intermediare. 1653-1658. Un istoric turc despre noi. Spicuiri din cronicarii turci. 1.R. Firu. cit:. Altele au fost descoperite în fondurile turca-orientale ale unor arhive.R. 1 1 2. 400. pp. nr. 1�146). 1919.1-3/ianuarie-martie 1 923. pp.XXIV. Va/aur des manuscrits et des treductions. an 11. Bucurefll. IV. 1900 . referitoare la istoria Imperiului otoman şi la relaţiile complexe.I.112. 1 909. Dia V"lta (Menlfkibnlfme) des Schejch Bedr ed-Din MahmOd.I. extras.1 860-c.".. pp. nr. tmpreunlf cu o Introducere de dr. Paris. idem. Poema lui Michel Behelm despre cruciadele Impotriva turcilor din anii 1443 şi 1444. vol.13/lanuarie-Martie 1 937.".XVV1937-1938. Er:nilia Cioran. Urau. Va/schia. C. 1 939. Popescu-Ciocănel. voi. ln ambele cazuri.. N . pp.". Nicolae Iorga'. Popescu-Ciocănel. 1 933. 1 . Editura Otto Harrassowllz. Gh. 1. 1. Paris. nr. Constanţi!. 1912. Aurel Oecei. Goran 1. O.201-364.4.ro 76 . lsopescu. . p. Al. Omagiu lui Ioan Lupaş.31-95. Karadja. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Mo/davie. p. nu puteau citi. despre ocuparea cetlfţH Oredea de clftre turci. idem.M. in "B. maghiară sau bulgară. . Tn "B. contribuţii ştiin�fice sau periodice (de către B. Silvestru Octavian lsopescu. t. S. fasc. 1 927. 1/1942. herausgegeben von Franz Bablnger. Cjalicolf. Bucurefti. Traducere din ungureşte.259-276.XXVI.O. pp.M.19-194. 1906.92-93. Bucurettl. 1909.247. Bucureşti. 1 949. Din cronica rimatlf a lu/ Sini Caleb/. d'apres le manuscrlt no. Trâpcea. Vasile Radu sau Andrei Antalffy. am analizat ş i a m subliniat importanţa izvoarelor istorice narative.". Gh. 444 publicate în România în perioada c. Cernăuţi. O.R.390. Emilla Cioren.I. cit. voi. ldem. româna-otomane în eppcile medie şi modernă. N. nr.C. Hafdeu. In "B. Intre anii 1652-1659. nr. Ţare Cazacllor şi Moscova. translitera şi traduce astfel de înscrisuri cu alfabet arab.". 1865.".XXV/1 936.33-103 ti an XXXII. pp. Historia Turchesca. publicatA. pentru Nicolae Iorga vezi Barbu Theodorescu. an IV.I. voi.Muzeul Judeţean Botoşani inedit6 şi numai în număr mic edite.802-805 du British Museum de Londres.3-56. anul XXIII. Tn "Patrologla Orientalis". 109. de dr. Al.264-265. In "B. Un "Fetihnlfme-1 Karabo{1dlfn" (1538) de Nasuh Malre/4:1. 11. nr. V.. otomana-orientale şi europene. pp. p. ln consecinţă.433-434. 1. Cronica lui . 1 930. S. Andrei Antalffy). fasc. Vechea cronicii otomanlf editatlf de dr. Popescu-Ciocănel.253-254. izvoarele istorice narative otomana-orientale identificate fuseseră traduse în limbile latină. 1 976. Clfllftoria lui Evi/a Ce/abi prin Moldova In anu/ 1659 (traducere din textul turcesc). idem.LR. Zerva. Tn "Dobrogea Jună". 11. Bucurefll. nr. Iorga. Editorii respectivelor izvoare otomana­ orientale nu au folosit textele manuscrise sau ediţiile critice ale acestora. nr. In voi. voi.1/1. Th. nr. Evtia Celebi. pp. L+304 p.R. Papiu-llarian. Paris. clfllftor turc. Vasile Radu). Fuad KOpr0/0 Arrnagm (MMenges Fuad KDptfJ/0).. pp. pp. l . August 1940. pp. 459. Karadja.1 950 . Clf/lflotii/e patrfattlului Macatie In Moldova. texte arabe.. in voi.S. an IX. Ion Ursu. 1 1 5. t. Zerva. Bucurllfll . 12 p.374.1 �202.O. Bucurefll. Edi�unea Academiei ROITlâne. ldem.cimec. Andrei Antallfy. �Iuda pre/lmlnaire.11. Voyage du patrfarche Macarie d'Antioche.". Paris. 1 943. relatări de călătorie etc.N. posesori ai unui . I. Vl+271 p. TnsoţltA de o Introducere. Oradea.603-720 (traducere incort'!pletli insi. plină la descrierea oretului Kiev (Ucraina) Inclusiv. von Chalil bln lsmli'il bln Schejch Bedr ed-Oin MahmOd. fasc. . les Pays de Cosaques el a Moscou. datorită decesului neafleplal al arabistulul romAn): Gh.Y.P. idem loc. Trflpcea. 1. Clfllftoria lui Evtia Celebi-Efendi. gen. P. 1 943.1027.399.7�1912.. (13�1514). pp.217-235. 60 1 6 de la Bibllolh6que Nationale de Paris. din Europa sau chiar din România de căre (N. amintite în paginile antedoare. 1 24: p.247-2111 . Bucurefll. an VIII. . idem Toc. biblioteci sau muzee publice ori private.. (reednare Tn "A.". III. pp. 1 953. Friedrich Giese.3-56.

l8fi. realizată de anterior smintiţii orientalişti-arabişti şi turcologi români. idem. juma/ele. oferind o solidă bază de plecare şi un temeinic element de referinţă pentru contribuţiile ulterioare in domeniu. Ursu. consemnate de sirianul Paul din Alep. Emilia Cioran. Popescu-Ciocănel. 186�1881.l-lV. EdHura Machiavell i. 1.muzeubt.ed iţia a III-a. a · modalităţi lor de abordare. Această abordare direct� a textelor originale. totul centrat pe binomul relaţional formativo-informativo . Tnsemnlri zilnice (decembrie 1918-decembrie 1919). Elementul de noutate referitor la cercetarea şi publicarea izvoarelor narative otomano�orientale 1-a reprezentat primele sondaje în arhivele. C. lucrând direct cu respectiva categorie de surse istorice. 1990-1991.CTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONALIS impresionant instrumentar filologic şi istoric · otomana-oriental. Zerva) . Karadja) sau în diferite periodice de specialitate (N. voi . cronicilor anonime otomane ori relatărilor de călătorie ale "patriarhului itinerant" Macarie de Antiohia.1 4 1 6].ro n · . T h . Trâpcea. de către Franz Babinger) sau cronici (a lui Nasuh Matrak�i) despre expediţia sultanală otomană în Moldova.cimec. a u publicat fie numai traducerea românească sau franceză a surselor primare. au descoperit. cât şi preocup�rile de orientalistic�-turcologie din ţara noastră. Povestea 11/eţii me/e. în particular. N . ale Kur'�n-ului. C. diplomaţi. Andrei Antalffy sau Gh. Bucureşti. Firu). de cultură etc. in limbile în care au fost scrise.P.l.Tntre datorie şi pawne. copille sau ediţiile critice.. Specialiştii orientalişti. de un martor ocular. vol. Carol al ll-iea. in alfabet arab. 1 . EdHura Moldova. Bucureşti. de analiză şi de publicare a acestora. Aceştia. fie ediţii critice bilingve (arabo-franceză Nasile Radu. Al. bibliotecile sau muzeele din Turcia. în ediţii critice ( 1 . tradus.ro / www.lt. regina RomAniei. N. care îşi desfăşurau activitatea didactica-ştiinţifică în domeniu în România (Franz Babinger). Aurel Decei) sau străini. oameni de ştiinţă. Iorga. C. analizat şi editat ulterior biografii ale unor importante personaje istorice otomane (şeyh-ul Bedr ed-dîn Mahmud [1 359. Iorga).Tnsemnlri zln/ce. publicate in Europa occidentală. Observăm. Iorga. nespecialiştii În orientalistic� au publicat doar traducerile româneşti ale acestora. o diversitate a surselor de preluare. i-111. 11 (1939- www. Haşdeu. Unii ""' Memoriile regelui Carol / al Romlnlei. Editura lllbatros. a oferit cercetătorilor din ţara noastră surse istorice fundamentale pentru studiul istoriei Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane intre secolele XV-XVII . 1996. ed i�a a 1 1-a. cu introduceri. voi. efectuate de turcologi români (Andrei Antalffy. a depozitelor de conservare şi a fondurilor narative otomano-orientale cercetate. Maria .deontologie nespecialist-specialist (orientalist-arabist 1 turcolog). Izvoarele narative vest şi central-europene despre istoria otomanilor şi a relaţiilor române-otomane au fost publicate. 1 994. aşadar. editate in ultimele şapte-opt decenii445. Această unitate În diversitate a activităţii de căutare. voi. din 1 538 (de către Aurel Decei). Din categoria izvoarelor memorialistice scrise am folosit amintirile. în culegeri de izvoare istorice (N. turco-franceză /Aurel Decei sau osmano-turcă 1 Franz Babinger) . 1 (1904-1939). Moisil. a contribuit la impulsionarea preocup�ri/or rom�neşti de orientalistic�-turcologie. uneori însoţite de scurte introduceri sau succinte note explicative (B. Însemn�rile SjU memoriile unor personalităţi politice. descoperire. ale unor izvoare narative osmano-orientate.l. Pe de altă parte. comentarii şi note critice (Gh. români sau turci. Karadja). au folosit manuscrisele originale. Referitor la normele şi tehnicile de editare a textelor izvoarelor narative otomane-orientale. Papiu-llarian. analiză şi publicare a izvoarelor istorice narative otomane-orientale sau europene a impulsionat atât cercetarea istorică şi produc�a istoriografică românească în general. Cialicoff. prefaţl'i şi indice de Stelian Neagoe. turcologi sau arabişti. 425 p.

. Edltull "Univefsuu" S. 157 p. llnlanl uneori. ". 11197. Darurilor". 111'.. 1981. voU-111 .". VOI. nr. 415. cele pu� " ". CollltMfiiGpot (1902-1901}. edille lngrttA..2P32.. Edllunl MIMrve.. cufiOŞQJf. Bucurettl . ld1lţjl blogrlftc:t . Buclnfti. C. 111Q8.F. Gknlcu. Hlbrtt. 1101. V15 1'ebtuerie 1e43. Editurii �..5 (362)-mlll 11197. preocuplrllor rotnlneşti de orient.. VOI. pp. Llli Ioane CipiN· fi Gebriete Oumilnlscu. Amintiti. 11. Duca. Memotf. ecfi1ie de � Cluei fi l'arcla Oortn Ion... 11122. 550-689. nlllditere. edl1le lngri jili .. cultural. RAdui-u-Molru. 1e43. omul fi opeta.vu. ecfi1ie Tngrijlti. � ti indice de Stlliln NNgoe... aucur. CemAI 114f'.R.ne CipiN. Iorga. Edllurlle �1. Giureacu. Giureacu. Mltlnelcu. le fac . Buclnfti. VOI. " de oamenf lfll llmpul "*'· lncepu�te . <t32 p.7 (3&4)-iulle 1 1197. "* ti CIIII*Urll de Vllleriu � fi Sende �. regina Maria.cimec. social.C. }. Nlt:dee Tot.U XXXI. IIOI. 3311 p... pp.VII. nr. Buclnfti.u XXXI .1CI-13. In ptagul nJglmulu/ dlctaforlal {febluetle-lrlettle 11U7]. Edllurli Eucicklpedk:i. Gknlcu (coonloiiiiiDr). iclem. Armand CAlinescu. mi-au foat ti prec:izjrile cu Cllr8Cter memoriaJatlc pe care le-au fAcut Mihail Gubogiu ti M.ro / www..52-68. ldem. ecfi1ie. . s. editia a V-e.. Aleandru Melghllon••· NI* polltJce. prin calvarul cirora a fost silitA si treaci societatea romAneascA la lfArtlbJI celei de-a doua conflagra�i mondiale (C. edllle. COCIIdorielori : Gh. · 19112-1994. 1838. 1914-1919. SUntem n1f1W llcllofl. Bucurettl. ediţie B. VOI._. 1113-. 1671-19». 1. � ". (183� 1938).. Rodlcll Bichis. pp. 19111-111117. 1101. ediţie. VldDr Sllvelcu.I. Alexandru Marghiloman. Crlatofor 1.".. edllle de Stllllen NNgoe.U XXXI. s._. Simionelcu. Al�i au oferit detaliile ti lAmuririle necesare pentru trasarea evoluţiei. ldem.muzeubt. 1120-11144. Cinci ani fi doul lunl tn penllencienJI de le SIQh« (7 me/ 111� Iulie 11155).n. C&mAI pff'. Roll*l.+22 fl*lgr8fti .".• . ldem. Bucuetti­ Timlfe*li... Constantin ŞAineanu. Edibn F"'*�Jei Cultlnle Romane.1. 1�1938. lorgu Iordan.C. lorgu Iordan. NlcdN /otDI.e.. 1Q81. Cemel . Editurile Explee-Helicxln-Mec:hieve.I.M... Buanfli... C. ediţie TngrljiUI. In wwrruri de tNtrl§te {dec:emblfe 11Uf-labnlerie 11U7]. C.<411935... 230. 1 . Velerie eo. De un real tola. multe dintre ele cu caracter de noutate. 258 p.I.U XXXI .1 de IIIMie. p.L". ldem. Alexandrescu-De Bulgllru Tn CUf'IUI diacu1iilor P* care le-am avut cu cei doi bJrcologi Tn februarie 1 989... MemoriN oi Turldsh Stetesman. C.n. Valeria CoatAchel). Edllunl �...II-III. Bucurettl. RevlziMe fi ecMugHie pe cani expMenţe celor 75 enl lmpllnlfi mi-e Impus .8 (383)-iunie 11197.. VOI. www.". Ecllluni Sport-Turilm.t. }.".. mai ales..memctialifti au lAsat posteritA�i infonna1il deosebit de interesante.II0-103. 311935. li Bucurettl. Dotmule Btllienu[me#-lulle 11U7].. Editura Eminaa. 111118.22-26. pp.. 111110. Rotnlnul nu poate tril fiii zvonuri [rnet1»-eptffl 1e43 }. 1111�111311. Istanbul. economic.eiMMry..". Nu au lipsit nici referirile ti reflecţiile despre condiţia intelectualului universitar rotnln ln deceniul "profundelor transformAri" (1945-1 955) pe plan politic. 11113--1122). ElMIIU8I A'-"dru l.A. . Editurii M8c:hlevelll. Potnte fi emlnl*t. ldem. Tn "M. Buclnfti.. Amlnt/tl lfll -.n.I. pp.. Duca.alisticl­ turcologie ln ir:rtefvalul precizat anterior (N. 19113-1 9115. 1 p. s. Buc:lnfli. New Yc1111. I.. vezi supra fl lucrtrlle rnenţ1one1e III notele 229. Bucurettl . IV. 1�111118. Constantin Riduleacu-Motru. Edlllni M8chillvel. NlcoiM Iorga. Gknlcu.iclem. Beciu.tJchel. nr. Emanuel Alexandru Lahovary.le 0 llilfl de om . � llll. Buc:lnfli .1111.fi indice de Lia io. S. 1 M7.". evoluţia ti. Note fi "'-"# zilnoll». 11122. ediiJe englezi: Djemll Pahe. ..G. sinuoasA alteori. culisele rela�ilor politic:o-diplomatice româno-otomano 1 bJrce ln perioada 1 875-1948 (regii Carol 1 şi Carol al 1 1-le&._. aucur.I.23G-285. 111&4 (295 p. Tn VOI. Penlru 1:..II. Editurii ·p-. Crlstofor 1.. 11191-1924.n. Al. 21 . pp. Victor Sllvelcu.R.."_. Editurii "Plumb".11. nr... 1959.. 11184. al cercetArii Istorice ti activitAţil istoriografice etc.1-V. Conltenlln �• . Buclnfti. de ". . Edllln Encidopedidi. Simionescu). Buulu ti C.318-337. Tn "M.lorde letl. Tllu .. 1101. T rtu Maiorescu. Gll.ll. s.i. s. Gh... G. � de dr.. pp. GMdull (memorii). Bucurettl. 11185. HamduiiAh Suphi TanriOver). 19n. . Hetlraler (Memotf).).. educaţional. Bucurettl . Edllurtle "Silex"-OŞ. C1M11 . eon.l:. Tn "M.1122 (Memotl.. aucur.nlin Şiineeoo. indice ednolel de Stellen NNgoe. 11178. odiDmOife 11123-31 dtcembtle 11131.. Buc:lnfli. poetf811 fl Indice de St111en NNgoe. Bucurettl . In "R. C1M11 a ât.ro 78 . . Tn "M.I-II. 111'.. ... edllle de Dinl C. Amlnllti [11181-11UŞJ. Armend ctlinelcu. 1101. cudnl Tnelnle ti indice de Geargele Penelee-Filllli.. (361 )--eprilie 11197. 15-t p.ll . Amintiti �.. ir1lrocllare de Dinu C.."". despre trasAturile.. 1113-. le rlztioelele blltc:eiM:e " Cedtfeletul.._... }. .1-VIII. Ideologic. dialoguri despre care am amintit deja Tn paginile anterioare. polltJce. 1840). Istanbul.1-N.

Memoriile Sectiunii Istorice"." "Analele Ştiinţifice ale UniversitAtii cAl. Constanţ. Leipzig. "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik". O. "A.U. Bucureşti. RevistA de istorie româneasCă". 'Cerectliri Istorice.laşi. Directia JudeţeanA iaşi.R.I.' "C.R. 0.S.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Abrevieri "Arabica".I. Bucarest. Bucureşti.Br "A. 'Buletinul Societăţii Geografice Române'. laşi. 1 .ro / www.I . A. laşi-Bucureşti." circa.S.I. U.R. . "A.O. Cluj. "A. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est Europeen.' "A. I ." "B. Bucureşti." A. "Biserica Ortodoxa Romana·. Praga..ro 79 . "Anuar de Geografie şi Antropologie".C. D. D. arab. Biblioteca Academiei Române. . "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". BrAila.' "B. . 'Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice'. laşi. ar.U.O.X.M.O. I. "Arhiva IstoriCă a României".N. Bucureşti.D. . Bucureşti. laşi.C.Ş. "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA.. Bucureşti.". Bucureşti. D. 1 964-1 989.E.U.L. României'.Q." "Archiv Orientalni"." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie cA. I.I. I ..T. "Analele Academiei Române. Bucureşti.A.�." B." B. ." "A.A.A.L..A.S." "C.I . "A.S. "An. "A. DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. Bucureşti.R. Istorie".N. A.I.B. Bucureşti.M. Bucureşti.Z. Leipzig. "A." "B. I." "Arhiva RomâneasCă". Leiden. "Byzantinische Zeitschrift'.J.E. Bucarest.M. 'Bulletin de rlnstitut pour rEtude de fEurope Sud-Orientale'. Bucureşti. "A.B. "Analele Brăilei". "C. Bucureşti.N. "A.R. Arhivele Nationale ale României." "A. "A.C.R." "B. Paris.cimec.S. DireCţia Municipiului Bucureşti.N.S.S." 'Armee-Zeitung Jildirim'." 'Analele Dobrogei". "Convorbiri Literare". "Anuarul Institutului de lstorîe NationalA din Cluj". B.R.C. www.G." "B." 'Balcania'. Constanta-Bucureşti.R.N. Bucureşti. 'Buletinul Comisiunii Istorice a.R. Arhivele Naţionale ale României. Xenopol» din laşi.R. "Arhiva Dobrogei". 'Caietele Laboratorului de Studii Otomane"." "A.I.I. Istorie'." "Arab Studies Quarterly". "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ lranien". 'Analele Universităţii din Bucureşti.I.G.' "A.I. Biblioteca Centrală UniversitarA.T.I. O.R.G. Xenopol» din laşi. laşi.I." "C.' "B.muzeubt." 1 990 .N. I. O.E. Damasc.A. I.A.M.I. Cuza» . "B.laşi. . "A..Cemliuţi.S.O.G.M.E.E. c. "A.C. Bulletin".. "B. Arhivele Naţionale ale Românîei.Z.X.

" "Glasul Bisericii". Bucureşti.G.T. . D.a. "Hamburgischer Correspondent".Z. Split.F. Wien-Leipzig. "F. fascicolalfascicolele.ro 80 . 1-11. Ministerul Afacerilor StrAine (din România). "M.A. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung". Bucureşti. "Hessische Biographien". Editura ŞtiinţifiCă şi EnciclopediCă. "Frankfurter Zeitung". . Leipzig. filele. Berlin.C. /.F. m. fasc. Istanbul-Ankara. "Jugoslavija.A. "1.R. "M. "E.S. www. Cluj. "Euphoron".T.cimec. Darmstadt. /memoriile .B." • Joumal Asiatique". Berlin. S. Jugoslovenski Turizam". MOnchen und Leipzig.Ş. ." "J. f.F. New York.natsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde.A. f. . wa an. Frankfurt am Ma in.F.E.ro / www. Hamburg. E. "F. . f. Enciclopedia Italiana di Scienze. . "Forschungen und Fortschritte".V. "D. Cairo. Bucureşti. "Jugoslovenski Turizam"." "H. Bucureşti." era creştina. . Encyc/opedia of the Social Sciences. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte. I. M.S. "M." "H. "J. "H. F. ·�utsche Rundschau fOr Geographie"." "Lebenslaufe aus Franken". Zagreb.muzeubt.S. 1 929." ." F. . Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. "AI-Mustaqbal al-'arabi".L." " lslâm Ansiklopedisi. "Die Erde".B.f." "J. "Hrisovur.L. Paris. III.'a.R:" "D.K.J." memoriul. H.Muzeul Judeţean Bolofanl d.B. illustrierte Mo.A. "G. Berlin. Split.T. "L. Roma. Weltverkehr und Kulturpolltik./mem. E. e.I. "Der Islam". E. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi.A." "J. "Morgenblatt". "Dacoromania". "Jahrbuch der asiatischen Kunst".c. .L. Dresden.Z. Berlin." dosar (arhivistic). Wien und Leipzig.A. "Deutsche Allgemeine Zeitung"." "D. 1 930 ." Hegira (Hicre)." fila." "Euph. Lettere ed Arle.

".S. ' Abteilungen.P. · paginile.I.M.cimec.v.S." "R. "S. Bucureşti.E. . Bucureşti." "R.I. Bucureşti. Bucarest.I." "MOnchener Neusten Nachrichten".L. seria .N. Bucureşti.I. · "Die Neue Orienr. şi s." "R. "Revue Roumaine d'Histoire·.W.H. Bucureşti." "Memoriile· Secţiei de Ştiinţe Istorice" ale Actademiei Român� Bucureşti. Roma." "Magazin Istoric".H. "Revue des �tudes Sud-Est Europeen". Wien-Hannover. românesc. "R." pp. "Revista IstoriCA RomanA". Bucureşti.u·.O. Bucarest. "0 . . "N." www.R. "Der Sammler".H. "Oriente Modemo". Paris.O.M. Bucureşti. ' "Manuscrlptum".G." notă. "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums". pagina. "M.A. Bucureşti.ro / www. "M. Revista Patriarhiei Române". "M. "Ortodoxia. ." "R." "S.O. "Revue Historique". "M.W. Bucarest. "Revista· de Istorie şi Teorie LiterarA".A.E. MOnchen. II. "Studii şi Articole de Istorie". . ." "Die Oberpfalz".S. român. "Revue Historique du Sud-Est Europeen".M.I. Giessen. .R. "M. "Revue des �tudes lslamiques". Bucureşti.S." "M." "Mitteilungen zur Omanischen Geschichte"." "S." "R. . "Revista de Istorie". Paris. "S. "N." "Revista Arhivelor"." "R.G.T. Bucureşti. "Revista pentru Istorie.M." n.O. Westasiatischen Studieri".H." : "Mitteilungen des Seminars «Jr orientali!Schen Sprachen. · . ·.I.E.F. "Przegllt(l Orientalistyczny".F.J. Bucureşti. 11. p. "Studii şi Materiale de Istorie Medie".R.N. Warszawa. "M. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft".�. M.I. s. "Revista IstoriCA".R.R.Ab. KallmOnz." "S." s.S.A.I.N. Bucureşti.S. Bucureşti." "R. MUnchen.F. Roma.I.A. �. "Ms. serie nouA .R. Bucarest. "R. s. laşi.n." "R.E. "Noua Revistă RomânA"." "R.O." "O." "R.ro 81 . "Studia et Acta Orientalia". .ACTA MOLDAVlAE SEPl'ENTIUONitLIS Ministerul Educaţiei Naţionale. Bucureşti. "Revista degli Studi Orienta." "Mitropolie Moldovei şi Sucevei".R. "P.n.S." rom. . "Sudostforschungen". Arheologie şi Filologie"." "O. Berlin." "N. Augsburg.E. Berlin.O.O." "R.muzeubt. MOnchen.G.S . "Revista Fundaţiilor Regale". beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung".S.dl.

"Z." s." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". "Zeitschrift der deutschen morgenlldischen Gesellschaft". te. U.R.B. Bucureşti. Leipzig. . M.I. Bucureşti.R. t. ChişinAu.Muzeul Judeţean Bototanl "S.R.muzeubt.dl. 1 "Studii.R.B. serie veche . Berlin. .T.M. www. RevistA de Istorie".D.I. U.R. laşi. 'W." "S.-Rectoratul.ro / www. U. subl.G.ro 82 . "Viaţa Basarabiei". . U. U. Universitatea din Bucureşti. turc. "T. "Studii Teologice". "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". U.R. Universitatea din laşi. Cluj-Napoca. Leipzig. "Viata RomAneasca· .B." tomul . "Transylvanian Review".-Rectoratul. subliniere/sublinieri." "Die Welt des lslams".cimec. turcesc. "V.I . volum/volume.I." "V. .B.v." voi.l. . Bucureşti. "Der Tag•. Berlin.B." "T. ." "Z.

Contribufii le latotlcu/ 181. CXXIIdal-..u. D1cf10t1N c. completată cu o privire de ansamblu asupra fenomenului istoriografic romAnesc la cumpăna dintre secole.. lluanfti (eldras. In . Crill*! P�.... din � estul Europei In epocii modeml (1 7811-1923} (lnh 8brevl8t: latott. Politica exteml • Romlnlel.1. ediţie fl indice de Stelian Neagoe.. Tn petlt»da c.. = . . Bucunlfll. Prflocuplrl de orlenteli:IIJcl.SA.S (23)11970..8. 1s1ot1a .muzeubt.lll (1876-1877).132. la Tncept..Adll MoldftiM SeptenlriciMIII".289.. care nu mai au ra�une de a fi. Raporlurlle I"'mfno-otomane In perioada 1877-1918. Dan PRODAN Pentru a inţelege mai bl:i... M .ro 83 .. In .aizei orientale" (1 875-1 878). Camera Deputa�lor şi Senatul României au votat mo�uni referitoare la ruperea rela�ilor cu Imperiul otoman şi la .. o scurti trecere Tn revistă a derulArii raporturilor pe multiple planuri Tntre RomAnia independentJ şi Imperiul otoman Tn acest interval. Conslderafll asupra evoluţiei istDrlogndlel rotr*Jeftl la sflrşltul secolului al XIX-lea fl lncepuiUI celui urmMtol' Tn cadrul evenimentelor politica-militare determinate de reizbualirea .I. � (1878-1914) . de un INI10r oculllr (lnlnl 8brevi81: MM�cde). iu.cimec. E. . nr.. nr.A.1tin Vellchi.rono1og1c (lnh 8brevl8t: PoMicll exfllml). suntem na�une de sine stătătoare" şi a formulat unul din principiile viitoarei politici externe româneşti. AC'l .nl.1.. p.. ldem. Edltunl MactUvetll.aractaristicile şi evoluţia preocuplrilor de orienta­ 1 listică-turcologie Tn cadrul dezvottArirgenerale a istoriografiei romAneşti Tn perioada 1 878-1 9 1 8. V.. se impune. 1 999.. pp.. . vol. pp.. lmperlu/ otomM fi statele din 8McMI Tntre 1878-1912.. conform căruia . Bucuretti. Buclnfll. ).I.".Ş.132. 1994. la 1 0 mai 1 887. ..a-149. pp. In .R. .noi vrem să fim bine cu t98te popoarele (.ro/ 1 el Romlnlel. p..187k..consacrarea oficială" a . 1.. p..... � introducllve.s. ·-' .ologle Tn Romtt-.).171198.Ş.fl).independenţei absolute a ţirir. 1.U ...".._ _ _ _ _ = !'VIUl. la 9 mai 1 877 ministrul de EXterne Mihail Kogălniceanu a răspuns interpelării deputatului N.... Bucuretti. XV/1970.E.. Preocupări de orientalistid şi turcologie in România intre Inde�ndenţl şi Marea Unire (1878-1918) dr. ' Vezl Dan Prodan. p. Tn aceeaşi zi..it. A doua zi. 1986. wzl fi eonat. www.) şi chiar cu Turcia. 36 p.. Memorllle regelui C. 3 Polllb exteml.. domnitorul Carol 1 şi cele două corpuri legiuitoare au proclamat oficial independenţa de stat a României�....ro / www.". 11150..suntem independen1i . � .".. aoq.(Mih llllnMIIt Confrlll.t 1an c . 11187.E. 2 Apud Nicolae Clmllr. iar nu ca să rarnanem Tn acele legături ca până astăzi.«<rr. şi cu Turcia vom face legături nouă.I.. E... declar!nd că . Bullllln de atudll fl l1lfenlte" . Fleva...«>.. EdltLn Axa. .D.

iar in imperiu numeroşi aromâni creştini. Conform tratatului de pace de la Berlin (iulie 1 878). prin care s-a recunoscut pe plan european. inclusiv de către Imperiul otoman. reveniţi intre timp la casele lor. Ca urmare a atitudinilor favorabile reciproce. Bucureşti. vezi Y. Ciachir.ro / www. Istanbul. şi de la Berlin (iulie 1 878). in . in septembrie­ decembrie 1 878 cele două state au efectuat primul schimb de diplomaţi. Bibliografia turcâ privind acelaşi subiect a fost studiată de Mihail Guboglu. Gheorghe Cliveti.cimec. Factorii de decizie otomani. că in Dobrogea locuiau numeroşi musulmani.ro 84 . Oz1una. Tn timpul evenimentelor din 1 885-1 886 din Balcani. Muzeul Judeţean Bototanl '· . pp. T.protecţia" sultanului otoman. p. lângă Istanbul (februarie 1 878). Sultanul Abdulhamid al 1 1-lea a apreciat comportarea corectă a guvernului şi autorităţilor locale româneşti faţă de populaţia musulmană din Dobrogea şi de bunurile mobile şi imobile ale acestora. Turle-Rus Savaş1 (Rizboiul din 1293 H.35-48. alteţa regală Carol 1 a stabilit rela�i diplomatice cu noul principat bulgar. să-i elibereze şi să-i repatrieze pe cei 6. 1969. pp. Bucure�i. an in care au inceput să emigreze di. ' Tn urma alipirii Dobrogei şi a Insulei Şerpilor la RomAnia (1878). pp. 1962. p. V: Independenţa Romaniei: . Aceeaşi atitudine au manifestat-o oficialităţile româneşti şi după 1 88 1 . Ciachir. 1 0 Tn deceniul al IX-lea al secolului trecut relaţiile româna-otomane au fost cordiale Ji paşnice.n Dobrogea in Imperiul otoman unii musulmani dobrogeni. 1 994.A.137.R. ceea ce demonstrează faptul că şeful statului român era pe deplin conştient de faptul că Imperiul otoman nu mai avea frontieră pe linia Dunării5 . pp. 1877-1878. Politica extemil. .12. 567-592. Bucureşti.141.. nr. De facto. Istoria. p. Harbi. Primul ministru extraordinar şi plenipotenţiar român la Istanbul a fost Dumitru Brătianu. p.muzeubt. Dintre aceştia făceau parte cei care s-au refugiat vremelnic in Bulgaria de Est in perioada 1 877-1 878. pp. ' Politica externi. Bibliografia turci mferltoam la rlzboiul din 1877-1878. pp.311977. Din Istoria turcilor dobrogeni (infra abreviat: Din istoria). pp.9-10. cât şi alţii care rămăseseră atunci pe loc. Ed. 1 997 (277 p. Istoria.". ' N._ 1 879)9. independenţa de stat a României şi alipirea Dobrogei la tânărul stat românesc. idem. sub . Osmani1-Rus harbmm sebepleri (Cauzele rilzboiului ruso-turc din 1877-1878). in noua situaţie politica-juridică existentă.Axis" . Resimlerie 1293 H. Contribuţii.mama crlzil orientalil" şi defecţiunea . p. 1877-1878. autonom al Bulgariei. ţinând cont de această realitate şi luând in considerare faptul că nu existau litigii româna-otomane de ordin teritorial6 sau de altă natură7 . in . EdHura Kri1erion. pp.1 913. anul LIV. p. 400 p. www.000 de prizonieri de război otomani. Cucerima Independenţei de stat a Romlniel şi Tnsemnltatea ei istorici. Politica extemil.T.protectorului" otoman.269.S. p. nr. anul XXVI. laşi. Mustata Ali Ekrem. Romania şi crizele internaţionale. Contribuţii. încă din februarie 1878. Ankara. şi dând dovadă de luciditate diplomatică şi de adaptare la noile realităţi geo-politice. guvernul ' Din bogata bibliografie romAnească referitoare la acest război amintesc doar Nichita AdAniloaiei.).I.Belleten". cap. Editura Fundaţiei . relaţiile diplomatice fiind stabilite la nivelul legaţiilor (februarie in anii următori s-au reorganizat ori s-au înfiinţat noi consulate româneşti in Imperiul otoman sau otomane în România. iar primul său omolog otoman s-a numit SOieymân Bel . Luptele turco-ruseşti din 1877-1878). De jure. Istoria. Bucure�i 1 986. in . ilustrat.'. au recunoscut independenţa României şi au creat astfel posibilităţi de colaborare pentru viitor pe baze juridice noi.138. idem.Războiul ruso-româno-turc4 (1 877-1 878) s-a incheiat cu tratatele de pace de la San-Stefano (YeşilkOy).247.A.137-138.269-270. 10 N.Kurat. Independenţa naţionali a Romlniel.concertului european• (1875-1878). România se invecina pe lil)ia Dunării cu o formaţiune statală aflată sub .. fără să anunţe in prealabil sau să aştepte confirmarea .73-75. 2 1 1 -248. s-a organizat Principatul . Ciachir.protecţie" otomană. ' Partea romana s-a aratat dispusă. • N. 33-34/1 976. 137). idem. Academiei. Politica extemil.Y.279-291 . Conven�a romano-otomana de repatriere a acestora s-a incheiat la 5 decembrie acelaşi an (Politica extemil. 1853-.

Halil lnalcik.80-103. Osmanlt Tatihi. 15 N. presaţi de criza complexă în care se afla imperiul şi de numeroasele pretenţii teritoriale ale vecinilor creştini.drepturi egale cu cele ale celorlalte comunităţi naţionale nemusulmane din Macedonia şi Epir. destinată aromânilor din - 11 N.4/1935. militar. a intuit încă din 1 900. nr.31 8-337.18.553. Contribuţii. Contribuţii.284. Cadrul juridic al relaţiilor romiJno-otomane In evul mediu. ln acest context s-au realizat primele sondaje româneşti în arhivele otomane din Istanbul (la Başbakanlzk Arşivi Arhiva Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. p. p. apreciat şi mulţumit României pentru rolul Constructiv jucat în cursul tratativelor de pace. Documente noi despre rilzboiul moido-otoman din 1574.18. 1900 (extras din .ro / www. VIII : Prima petioad/1 constituţiona/11 şi perioada absolutist/1. România a refuzat încheierea unei astfel de alianţe 1 2 . Karal. pp. Viitorul istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor române-otomane. Ciachir. 1935-1936. pp. Constantinopol (1902-1906). 1962. nr. 1977. Editura Academiei. Istoria. au propus de mai multe ori României încheierea unei alianţe politice.ro 85 . primul în istorio� rafia universală.144. Tipografia Universităţii din Bucureşti. R. 294-295. pp. www. cordiale pe plan politic. 550. idem. pp. ceea ce conducătorii otomani au acceptat.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS roman . p.1S. 1' N. Istoria. in voi. coordonator: Ioan Scurtu. Amintiti diplomatice. Documente şi cercetiJti asupra istoriei financiare şi economice -a Principatelor RomiJne.. /stotia. 292-293.".R. conducătorii otomani. idem. Editura EnciclopedicA. 35. la 9 mai 1 905 sultanul Abdulhamîd al 1 1-lea a promulgat irâde-aua prin care s-a recunoscut aromânilor din Imperiul otoman . p. Ankara. relaţiile române-otomane au continuat să rămână paşnice. Ciachir. Emanuel Alexandru Lahovary.3/1935. pp. Astfel. Diplomaţii otomani au recunoscut. idem. sangiacurilor şi cazalelor. pp. 1 958. p. pp. Pa/eografla şi diplomatica tumrosman/1. /storia. ceea ce ar fi periclitat statu-quo-ul şi echilibrul de forţe în zonă şi ar fi provocat suspiciuni marilor puteri europene. autorităţile române solicitând ca aromânilor din im �eriu să li se protejeze drepturile legitime. (intra abreviat: Ţlltile RomiJne şi Tnalta Poart/1). libera folosinţă a limbii române în şcoli şi biserici" 1 6 • Legată de acest eveniment este şi publicarea primei gramatici otomane in limba română. VIII "" Ci/t: Bitinci Meşrutiyet ve lstibdat Devirleti. Contribuţii. anul li. 1 ln deceniul următor. Ciachir. au încercat să găsească un aliat puternic în zona Dunării. pentru Academia Română1 4 . mediind conflictul şi încheierea păcii de la Bucureşti (februarie-martie 1 886) pe principiul respectării statu-quo-ante teritorial. a adoptat o atitudine neutră şi cor�ctă faţă de beligeranţi. cu o prefaţă de prof. Politica extem/1.R. idem. Mihail Guboglu. cultural. 289-292.149. V-VI.65-71 : infonnaţii despre această importantă arhivă şi despre anterior amintita monumentală colecţie de documente otomane. 1 3-16. 274-284.569. Studiu şi album (intra abreviat: Pa/eogrefia). "Vezi Mihai Maxim. 1. Lupta poporului romlln pentru independenţ/1.pp. Iorga. Z. pp. valoarea şi importanţa excepţională a acestor izvoare documentare 5. După două decenii de insistente demersuri diplomatice româneşti .reciprocităţii de tratament faţă de musulmanii din România şi nu în schimbul unei alianţe politice-militare. n N. Relaţiile · bilaterale s-au consolidat.". p.muzeubt. Politica extem/1. Ţlltile Romllne şi Inalta Poart/1. pp. F. 1876-1907). R. 1876-1907 (Istoria otoman/1.26. Bucureşti 1993. notă bibliograficâ in: . reprezentarea în consiliile reprezentative ale vilaietelor. alegerea unor muhtari proprii. pp.Economia Naţională").149-150. p. voi. voi.18-19.12-13. Tn consecinţă. pp. ldem.1 74. Politica extem/1. " N.pentru intreaga perioadă 1 875-1907 vezi E. partea otomană fiind favorabilă creşterii teritoriale a statului român peste Carpaţi şi fiind dispusă să recunoască mitropolitul ortodox şi drepturile legitime ale aromânilor din Imperiul otoman. în . Tn ciuda acestor nepotriviri de interese şi eşecuri. neafectând schimbul de vizite ale unor oficialităţi româneşti în imperiu 1 3 . Contribuţii. cereri formulate anterior şi de partea română.151 . Politica extem/1. Dar oamenii politici români doreau satisfacerea acestor demersuri în schimbul . Bucureşti. Bucureşti. Ciachir.cimec. fosta arhivă a marilor viziri otomani şi s-au copiat şi tradus în limba franceză 2 1 5 documente otomane din MOhimme Defterleri-Condica Afacerilor Importante). Nicolae Iorga.

1995.. 84. 328-334. 87-97. ldem. 334-335. Editura Socec. cit. 1 987). a. • 11-a.". Politicii externi. int8relaţi Tn primul rtnd Tn men'nerea pAcii şi a echilibrului politic balcanic.47-53. 19381 965. Harb Tarihi Dalresl.20-23.. pp.tl <august 1913.M. coordonate d8 cordialitate ti corectiludine. 1970. nr.P.O. Oemenll politici � au oon1rtt a. Romlnlll Şi rilzboalele balcanice. J(Jn TUrle/eri 1111 Jttthat 1111 reral<k/ (Junii tura fi . 1912-1913. O Imagine de ansamblu referitoare la poziţia RomAniei faţ.a pus lr'llrela'ell d8Cil lillll11 8f8 de nUl la Muaul Judepan Bototanl www.13.E. ambele state fiind interesate să tempereze elenul cuceritor nejustificat al bulgarilor şi să păstreze echilibrul de forţe in Balcani. 1939 (ed.Uniune fi Progres"). lstorla. 1 5>156. 3 voi. Contribuţii. CIIIChlr._. J*11 ci clelc:lll* � el .muzeubt.-Montreal. 101111 Bulel.esl europeanl. 1987.ro 86 . Yusut Hlkmet Bayur." .).da 1�1909... eonst. Bucuntttl..ti In 8CIIIIIfl � o lneali mal . pp.ll. relrnprii1\IIIJ la Belrut. an XXIX. Acţiunea militarii a RomlnJel. AnWtrllrl din vremea celor de ierl. deoarece RomAnia era adepta luptei de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii istorice multin&1iOOaJe şi a desivArşirii formării statelor naţionale unitare.1 Imperiul otoman. nr. 22 Vezi apreclerite kJi N. voi.l de rAzboaiele blliclll'llce. " E. /slorla.7 (318) / Iulie 1 993. Asoci8ţM din Romlnll a . RomAnia şi Imperiul otoman s-au situat Tn aceeaşi tabără politico-militară. . In vot Istanbul et IN LMiguN Orlentales. 1964.I.48-52 (In dlferendul grec:o-turc.lorga In legillri a. In Bulgaria cu ostlfi/ I!Oflll. Gheo!Vhe Cllveti.Jurr/lor Turti". ldem. nelnţelegeri ce emenlnţau JIU'18fN In pracllci • prevederilor pAcii de la Bucure. 20 T. Conatanlln Argetolanu. Vezi mal recent ti Dumitru Preda. 88/kan Harbi Tarlh/ (lslorla rtzbolulul balcanlc) . Aksln Sine. cirlllll i-11 !n111ee � politic real: . Edilura Hurnanit8s.. N. pp. P. •Medierea" •• aokl8t cu un deplin auc::ces rorntneac. " N.. 1913.mediator intemaţlonal. Politica externi.. unde se hotărau modificări teritoriale doar intre statele creştine balcanice (diferendul otomana-bulgar s-a rezolvat prin tratatul de la Istanbul. .<:uJturalo. 1 7 Vezi ti Mihai M. 458 p. 1908-1914. 21 N.I. Tn luna mai 1 91 422• pentru incheierea unei alianţe politica-militare otomano-romAno-bulgare. Ei au salutat revoluţia Junilor turci18. lllanbul.P. pp. Tahsln Gemll.l 11011111 editat de Stellan Neagoe. Editura Machlawlll. totu?i rela�ile romAna­ otomane au rămas paşnice şi cordiale până in vara anului 191s2 .-ti vtzlll.OW. pp.t.7 1101. a. Contrlbuţ/1.) mJ.n. Această poziţie a determinat pAstrarea unei stricte neutralităţi. Istanbul. • cArei garant moral era RomAnia . Iorga. op.1 913): atVUment.D. 31 7-320.Uniune fi Progres").Uniune fi Progres").C..ntlnopole. 1 52-155. penttu plirlirea ti edmlnlat�WN lnaulelor din Marea Egee. 17 190S. Pe de altă parte. 1914. vol. ni . aR XXVII. partee a IV-• (1913-1916). ce s-a prelungit şi Tn perioada primului război balcanic (1 912-1913)19• Tn timpul celui de-al doilea război balcanic (191 3)20.1 ·Junii turci nu au fost totuşi umbrite de refuzul constant al plrţii romAne de a incheia o alianţă poltico-mllitarA a. vezi 18 Gheorghe Zbuc::Ma. Istanbul-Ankara. Bucurettl .7-42. In . BIJCUI'IIftl . 1�1908.. rtlzboaiele balcanice fi Cldrfalelll. pp. rv. pp. 249-266.Imperiul otoman (Cotula V. ldem.. TOrlc lnkillbi Tarlhi (Istoria revoluţiei turceşti). Romlnla fi rtlzbolllele bllc8nice. Deşi Imperiul otoman a fost refuzat politicos de către diploma�a romAneascA să participe la tratativele de pace de la Bucureşti.. Bucuretti . Rornanya. Tltu Maiorescu. reJati11a � . 258 p. 1989. 1 965. pp. Iorga. BUCUI'8fti. 1940-1987. Oxtord. Dr. 189�1908 (Ideile politice ele Jurrllor tura 189�1908). pp. pp.xim.I.n . 5 (338) 1 rnal 1995.. aprec:iind-o ca pe un �iment progresist ti aperAnd ci va aduce ai'OI'llânilor din Balcani noi drepturi şi libertiţi politico-sociaJo. In JOc. pp.r . pentru o noul eborc/ere.8 (339) / lunill 1995. Mecldlye.A. 1997.. han:tndiHni lll lllzitll tiiCMICi (din mal 1914 . Take Ionescu . New York.. In 1 0 pArţi. Pentru cel de miine. J(Jn Torlclerln S/yasl F/kltterl. ed iţie fi Indice ednotat de Stellan Neagoe.VII. N. Relaţiile cordiale ale RomAniei a. Ankara. sporind ti pe aceaatA cale preatlglul moral ti dlplorn8tic III ţArii noastre In aud-estul Ewopel).1 nae atenţie 8ll8flimentele ce ' s-au derulat Th ' imperiu 1h perto. Pagini de /storle S!Jd. Gnkur. lbnlhlm Temo. Gramatica 1/mbei otomane. Feroz Ahmad. pp.7880. 1 73-195 (cu o bibliografie aelectlvi despre Junii turci). 308.13-18.cimec.o103-<109. pp. Vilenli de Munte. CIIIChir. In . Istanbul. The Young Turlcs: Prelude to tfHI Revolutlon of 1908. La pramifre grmmai re ot1omane en roumaln. lttthat 1111 Teral<ki Cem/yellnin TeplckUIU (Tntemelerea societtţl .n.. Princeton.. Acţiunea militarii a romlnHor . 1957. The Young Turlcs: The Commltte of Upion and Progress In Turlclsh Pol/tic$. 1999. Şerlf Mardln. O lllaţl de om. indreptata impotriva unui stat balcanic.D. latl.. cap VI: Romlnia fi crlzele din sud-estul Europei (1878-. in capitala RomAniei. Editura Alblltroa. 29 septembrie 1 9 1 3).X.. tatonările emisarilor universitari otomani au continuat. Btk. lnkllp Tarlhlm/z 1111 lttthat 1111 Teral<ki (lstorla revoluţiei noasl18 fi ..A.23-24. atll nou>. 1948. Ramuur. Atvned Bedelll Kuran.ig rel ioaae. rnef1\lrd pe . 238 p. pp. din octombrie-noiembrie 19. nr.a1nd IrU di1re oaapeţ1 (<1> ILrc:l .8 (317) 1 august 1993. ti mal oompleli In care ae c:iiiAa a ne prinde .) • Tn anii unnltori. Ankara. Adam. Romlnll. cit. pp.ro / www. 1991 .n. Edltlona I'Harmattan .

I.D.S. editatA de dr. Hatualar. Buc:aest (pp. 29 . MlcllM SertoOiu._.1 9 1 4 între RomAnia şi Imperiul otoman relaţiile complexe. Mudros MOtat8ktJsi 118 Tlllblkab (Rilzbo/IJ tutt: pentru kldependenţl. Istoria modeml a Roln*iei. Ankara. 5 voi. Ankara. Cartea a doua). Quelquea mots sur le flllalions enl18 le Roumalns et /e peup/e tutt:. le 6/19 mal 1914. Politica extemll. ln concluzie. a1 gAndU la 8CIIII � � pe an Aullro-Ungaia.A. HIIHt. Şi tAnărul lector universitar (la Universitatea din Istanbul) Hamdullăh Suphî Bey (viitorul Hamdullăh Suphi TannOver.Belgeler1e Tirt Tlrill Derglsl". Turlcey In /ha World War. 1 57. . în conferinţele sale publice (din 1 9 1 9 . au fost la un pas de a fi finalizate în intervalul 1 908-191427.. Trupele otomane. 191�1922 (Memoli. lstalbul. ln primul război mondial cele două state s-au situat în blocuri militare adverse: Imperiul otoman în tabăra Puterilor Centrale din noiembrie 1 914. Clachlr. Anka'a. 1948. La concep­ /ion de N/cdas /org8 Sll fEnpe Oltoman. lldnc/ Kitep (Calea cl118 munte.). 195. Cont� faite aux hOtes unlversitalrea turca • runlversit6 de Bucarest. . au fost paşnice. p. 1967 (205 p. E. Cont11buţil.mpenar.. pp.I.1 920) sau editate in volume25. ediţie englezii. E. retrăgAndu-se abia în toamna . IDtr/ti). Ahmed Emln YalrNWI. pp. cap. toleranţa religioasă practicată de statul romAn.X. n-oa 1 -2 / 1971. De fapt. Ali Fuat Ttngeldl. se poate afirma că in perioada 1 878. � www.24.lorga a evocat . a vorbit frumos şi obiectiv despre RomAnia. Fathl Tevetojjlu. 111 . 1. In nijtocul lar Bll*1du-se Nicolae larga.". Istoria. l!ucu'efti. /. ministru şi ambasador al Republicii Turcia în RomAnia.anului 1 91 8. pp. lll . Istoria. Iorga. Memohls d a Turldsh Stalesm8n. lniUIU din l!ucu'efti. pp. vezi fi Barbu Thaodonllcu. Turlcey'& Entry i1!c World War 1: An Assessement d Responsa/Ji/ili.E.l . 1963-1967.H. 1 931 . pp.momentele bune" şle relaţiilor romAno-otomane din trecur3.E. In .560-651). '" N. S-au încheiat conven�i comerciale in noiembrie 1 877. llltll'lbul. pp. Bmci Cl!an Hlllblnda Ţ/Jrl( HarlJt (Rilzbo/IJ tutt: In C8dnJ pr/rnlili ltzboi monclal). IX• nl6a. Djemal Pasha.62. New �.110-1 1 1 . Bmci Cl!an SaVliŞina girişinizin � $8bebleri (Adevhlllle CIIUZII IJie IntiM.cimec. palpabile. au atacat şi ocupat Oobrogea (toamna 1 91 6). IntocmitA de M. lzmlr. Guboglu. 368.. 1922.CJa10iogle fl lllbllcV'alle (Hhl llllnlvla N.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Cu acest prilej N.E. la Tayylb GOkbllgln. lql. 24 Vezi foeoiJlllla !JUPUui de prolasori fi Sludenţl Ud.. 1914. voi. voi. ldem. 1968. BUielln". Nicclae /org8 (1871-1940)..Iorga. cordiale.muzeubt. Tnsă alte conven�i comerciale şi consulare.161-162. reeditare: Carnal Pllfll. pp.149. Vezi ti nota blbliograflcl la aceastA carte. din august 1 9 1 6. 1962. 1�.ro / www. populaţia musulmană de aici. 1 5 1 .ro 87 . 24 p. voi. Tevllk Blylkho01u. llltll'lbul . In . 191�1922). g. Poli/lea extetn4. l!ucu'efti. Mudros 118 Mudanya MIJ� Tartr (Istoria 8frl'lisli/iiOr dt la Mudros §i Mudanya). XXV / 2.. Tn. DaQ Yolu.1 944) a făcut parte din delegaţia cadrelor didactice universitare şi a studenţilor turci ce a vizitat RomAnia în mai 1 91 424• Ulterior. iar RomAnia in tabăra Antantei. Comerţul românesc în Imperiu şi în Levant.M. ciudo8IA peniiU adU din 8UgUit 1913. aprilie 1 897 şi august 1 901 . E.a. pp.J. 1913-1919. pp.A. alături de cele germano-bulgare. 180. Pollllca extarnl a Roln*iei. Connec:licU end London. noasl18 tn pt1mU rbbol monclal). 1922.E.E. 187&-1914. rela�ile economice romano-otomane s-au caracterizat prin nor­ malitate şi.I. 165-166. Imperiul otoman stăpân pe strAmtori. 1976.XXXIV (1962). 1965. pp.145.617. pe multiple planuri.P. Gheorghe Platon. Sertlil Miri' (N. Ş. 285-291 .I. TOrlc lsti/dtll HarlJt. pp.34). Last but not /east..24-29. 3-13. voi. ldarn. " N.. 61 6 . New Yak. General FaiYi Belen. completate cu un acord bilateral de despăgubire a musulmanilor emigra� din Dobrogea după 1 878-1 881 .. in . "' N. 430-451 (bibliognllie la pp.A. U. ediţie B.. Bucarest. 362-363. dorinţă de cooperare între două state aşezate în zone economice primordiale: RomAnia in bazinul Dunării inferioare cu ieşire la Marea Neagră.". Vezi fi Carnal P. căt şi cel otomano-levantin în ţara noastră erau realită� concrete. � dt /a Mudtos §i Bp/icate8 sa).3e9-380. ca urmare a capitulării imperiului la Mudros (octombrie 1 9 1 8)26. 8mdulllh Suphl TannOvar. 1930. Clactk. p. XV / 1968. derulate conform conven�ilor men�nate anterior şi contractelor comerciale specifice incheiata intre negustori şi/sau grupuri de negustori din · cele două state. O *'fi dt om. �. o dor8ll al tDid pUillnla. Carnal. III doree o � a noaaln!l al �� fi tu'dl In vedelea Lnei zdrobiri a . riveran la intinse spa�i maritime şi cu deschidere către Asia Centrală..

140.meserie" res�ată. Editura Academiei . XX). 32 Alex. "' Lucian Boia.o remarcabilă evolu�e in ultimele decenir ale secolului trecut şi in primii ani ai secolului nostru. p.943 locuitori Tn 1 879 la 381 . DobnJca 11e Torlder (Dobrogea §/ turcii ). O privire retrospectivă asupra evolu�ei istoriografiei romAneşti la cumpăna dintre secole va ajuta la conturarea locului şi rolului preocupărilor româneşti de orientalistică -turcologie in cadrul activită�lor ştiinţifice patronate de Muza Clio. Istoriei i se recunoaşte �tatutul de ştiinţă. EIIOIIJ!ia istorlogt8flai romlne.297. Tn perioada anterioară declanşirii primului război mondial. pp. De /a Ctltkl /a (lstorloţJraffa romlnl la finele secolului XIX şi /a Inceputul stiCOiu/ui . /ntroducet8. A.cimec. Toate aceste legi. opera Tn fier şi beton a inginerului romAn Anghel Saligny). · - Muzeul Judeţean Bototanl * * * . transporturilor (prin intrarea Tn funcţiune a vestitului pod peste DunAre (Feteşti Cemavodi).106 21 N . 1976. devine o profesiune.profesionalizare" şi inzestrare cu metode s-a incheiat către anul . Contribuţii.n-106. cu modificările ulterioare şi regulamentele aferente pentru transpunerea ei Tn practică.conform aprecierii istoricului N. economică. Tntre cele două state. legea din 1882. Iar istoria nu putea rămâne in afara acumulărilor cantitative şi calitative realizate de acestea32. activitatea istorică românească a inregistrat . industriei. . despre locul fl rolul Dobrogei In cadrul statului ti a relaţiilor otomane vezi idem. pp. au reglernentat organizarea administrativ-teritorialA. A. romAn rorntno lsiorla Eluanftl hri cr/llci$m www. Astfel. nivelul de dezvoltare econornico­ sociali a Dobrogei era comparabil cu cel al RomAniei de la stănga Duniri�1 .1 90033. cea din 1903.turcologie în perioada pe care o am Tn vedere. Ajunşi Tn acest punct al expunerii. Din i$torla. aşa cum exista o viaţă politică. /storloţJratla. Acestă . atitudinea şi comportarea realistă a autoritjţilor româneşti. Clachlr. Istoria.29-30. şi populaţia musulmani de aici au constituit unele din rnotiva�ile anumitor preocupări româneşti de orientalistică . abia Tn ti�ul primului rAzboi mondial cele două state s-au situat Tn · tabere mUitare adverse Dobrogea şi popula�a musulmană de aici. Legea de organizare a Dobrogei din 2 martie 1880 ro adevărată cons�· . 1.296-297 fl M. este necesar şi util si conturez tabloul general al integrării Dobrogei in cadrul statului roman duPA 1878. 296. regimul proprietăţii imQbillare.muzeubt. p. tehnici şi reguli precise de muncă. culturală sau literară. turismului. + 1 (ediţia a 11-a. Moatedb Olkoul.296 . precum şi interesul şi hArnicia locuitorilor provinciei au contribuit la refacerea şi dezvoltarea agriculturii. Buanştl. subcap. 31 Pentru detalii vezi M. improprietArirea unor categorii de popula�i etc. micile diferende şi incidente fiind deplşite cu Tnţelegere şi bunăvoinţA de ambele pArţi. şi dezvoltarea ştiinţelor. creşterea populaţiei (de la 1 06. Toate preocupările istorice şi rezultatele lor concrete dovedeau existenţa unei . 30 Ibidem. precum şi aromAnii din Reninsula BalcanicA nu au constituit catlZe ale unor litigii ireconciliabile .8.priet�ti. comerţului.306 locuitori Tn 191 �.ldru Zub.5 . p. 1966. vezi fi Mihai Maxim. la fel ca in oricare altă . ediţia l-a. Eknlm. 1985.�27. Progresul general al societă�i româneşti a insemnat. iar istoricul un profesionist care cunoaşte şi foloseşte creator metode. 256 p. Ciachi(29}. cap. dar "' N. pp. /stona. Ciachlr. Ankara. pentru că trecutul otoman al acestui teritoriu romAnesc:.1 . 1987). Din i$torla. pp.. rela�onal.vieţi istoriografice". pp.ro 88 . pp. Ţltfle Romlne şi Inalta Poatfl.ro / www. Eknlm. Ca urmare.

cat şi al lărgirii orizontului cercetării catre noi spaţii etno . cercetări istorice prop.triada critică": Nicolae Iorga . ghidurilor de conversaţie $i a dicţionarelor necesare insuşirii limbii turco· - 34 L.273. p. istoricul Alexandru Zub: . _ 35 Al.273.34 Tn ultimul deceniu al secolului trecut.MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS nu trebuie să înţelegem şi să folosim această limită temporală.riu-zise. intens efort pentru analiza şi valorificarea surselor documentare. Ibidem. factorul coagulant al direcţiei critice ce s-a conturat in istoriografia română la finele secolului XIX. Departe de a fi disonante in campul istoriografic. dr. cit.Ioan Bogdan . nr.Revue Historique" şi reprezintă.cimec.Dimitrie Onciul. sine era benefic şi pentru re-definirea propriei identităţi româneşti 9. .au pus accent pe document. după formula lui N. pentru a-1 re-cunoaşte şi a-1 inţel�e cat mai bine. desigur.şeoala critică".9. p.culturale: pentru un român.lingvistice. ci .ACTA . prin publicarea şi interpretarea lor critică. popoare (cum ar fi turco-osmanii) şi civilizaţii uitate sau ignorate până atunci. 1859-1918".ro / www. univ. devenită de altfe: clasică.23. cit. Tn . 37 Ibidem. Apare astfel pe deplin întemeiată constatarea exegetului acestei probleme. Corifeii şi discipolii ei .îşi trăia deci un crepuscul nu lipsit de grandoare. autenticitate.1 evoluţia istoriografiei romAneşti Tn . Monod pe lângă . in linii mari.co . in timp ce direcţia romantică in istoriografie . metodei şi spiritului .52�. politic şi religios.şcolii critice". Vezi o lncen:are de tipologizare la Laurenţiu Vlad. Boia. cercetări etnografice . in cadrul acestei pluralităţi inscrii�u-se. studierea toponimiei româneşti de origine orientală. op. fie şi in dauna sintezei cuprinzătoare. continuată firesc cu folosirea lor in lucrări de specialitate. .L. vezi fi interesantele observa�i ale romlnistului american Fredrick Kellog fAcute Tn legaturi a.peisajul isto�rafic din treimea de veac ce a precedat întâia conflagraţie mondială e deconcertanf .p. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor tur. Editura . preocupări lexical .C. O istorie a Istoriografiei ramine. lafi. 30 www. studierea civilizaţiei materiale şi spirituale a unui anumit popor etc. . cu şcoala creată de G. in mod rigid şi exclusivist.istorice.didactice. traducere de laura Cuţitaru..ro 89 . 311 Ibidem.celălalf'. Iorga. .istorica . al perfectei omologări cu istoriografia europeană"36. Bogdan Murgescu.turcologie din această perioadă se deosebesc mai multe direcţii de activitate: descoperirea. in marea lor majoritate. prelungindu-se şi in primele decenii ale secolului nostru"37 . Mihai Maxim şi asist. p. preocupările de orientalis� turcologie. . aceste noi preocupări sunt. Un personaj al imaginarului popular. s-a afirmat plenar . Iorga a fost.9.muzeubt.144-163.partenerul de dialog". coordonatori: conf. ilustrată magistral prin . Dintre cei trei istorici amintiţi. A fost doar un reper cronologic in cadrul une1 evoluţii de-a lungul mai multor decenii.2 1 1 993. Zub. in cadrul preocupărilor de orientalistic� .". preocupări cu dorite finalităţi instiuţional . in evoluţia istoriografiei române. Zub. care trebuia re-studiat. fructul influenţelor programului. pp. Turcul. univ. şi a construcţiei. Asia Mică sau Orientul Apropiat). momentul maturită�i depline. prefaţA de Alex.varsta de aur.N. dată fiind personalitatea lui Haşdeu"35 . lărgirea orizontului cercetării prin aplecarea asupra unor zone geografice (de exemplu . 1996.otomane.S. actul in . Burureştl pp. op. Noi deschideri s-au realizat in mai multe direcţii de cercetare istorică: problematica evoluţiei omenirii. in noile condiţii şi realităţi obiective interne şi externe. rigoare a criticii.turcul" C'musulmanul") de la sudul Dunării nu mai era duşmanul secular. încă modest şi timid.O. . Ea corespunde. p. filosofia istoriei. elaborarea manualelor.Europa Est­ Orientală".Institutului European". in sinteza acestuia.

S. Numeroase piese din această categorie de izvoare şi-au găsit locul în ediţii de documente şi cronici.433-460.D.ro 90 .n. după copii ale acestora47 . din sutele a XIV-a. . D. în lucrări cu caracter lingvistic etc. 246 .l.n .243.225-243. I-XXV. T(heodor) C(odrescu)"44 .. pp.l. P. 1 857.Această condică se află în biblioteca I. studierea literaturii populare şi a folclorului turco . pp. Tn"'volumul VI: 1 1 traduceri de documente din perioada 1 774-1 842.P.1 1 5-1 34.1 776. 1892. berât-e. sociale. hâtt-i hiimâyOn-uri (rescripte imperiale) mektOb-uri (scrisori). surse istorice europene referitoare la istoria Imperiului otoman şi/sau la relaţiile româna-otomane intre secolele XIV . "' Theodor Codrescu. fermanuri tipărite de la faţa 231 şi până aici (p. 1-18. unele fără indicarea depozitului. hotărâri judecător�şti etc.2. voi. oficiale.P. făcut cesta din urmă în timpul domnului Vasile Lupul Albanezul. beraturi.ll. laşi. IV: 7 traduceri de documente din intervalul 1 546-1 822. Tn voi XIII : 2 traduceri de documente din 1 856. etc.D. laşi. Tn voi. pp. Tn voi IX: 3 traduceri de documente din perioada 1 856-1 866. 44 Ed.ro / www. Anafore şi alte Acte. 1853.1 18-231 . Principelui Mihai G.. "' Ed..XVI: traduceri de documente diplomatice austriece şi otomane referitoare la răpirea Bucovinei. 1 852-1895. Autonomia Moldovei (faţ� de Poarta otoman�). Tipografia Buciumul RomAn.231 .3�50. din perioada 1 780-1 822.n. la ultimul document. în monografii.n.XIX Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea a sporit preocuparea istoricilor şi oamenilor de cultură români pentru descoperire<\. în publica�i . Codrescu. laşi.l. Mihail Sturza Vomic.otomane ca izvoare istorice indispensabile pentru înţelegerea raporturilor politice.): Posleduindu-se şi fiind Întocma cu originalul s-au Încredinţat. laşi. Descoperirea.muzeubt. pentru care garantez autenticitatea lor. editorul a menţionat: "Toate actele diplomatice de la faţa (pagina .l.Articolul acesta l-am publicat după textul unui manuscris vechi. "' Ibidem.Toate actele. a publicat numeroase acte otomane doar în traducere românească: astfel în vol.) le­ am tipărit din o condică manuscriptă în număr de 1 50 feţe..468-482.tAtar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. economice. www. citatul la p. · <> Ibidem. militare. pp. PP-221-224. . 1 77 1 . traducerea şi editarea izvoarelor istorice Muzeul Judeţean Bototani documentare şi cronistice otomane.osmane. din cuprinsul său se vede că din vechime nu două tratate s-au încheiat cu Turcia. P.cimec. laşi.) 1 1 8 şi până aice (p. 1889. Sau: . iar altele din diferite publicaţii ale epocii45. a XIX-a (Intra abreviat: Uricariul).231 .l.421 -424. scris de însăşi mâna sa. Theodor Codrescu. . Ed.244-269. 1887. p. D.81-82. culturale. . celelalte două preluate din periodicele vremii46 . 1. Uricariul cuprinziJtoriu de Hrisoave. T(heodor) C(odrescu)"43 . Ed. ed. Tn voi.) le-am scos dintr-o condică a mea scrisă pe la 1 826. Tn privinţa provenienţei acestora. Sturza.246. prima după originalul aflat în posesia lui Th. capitolul Acte diplomatice. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco . .lll 41 au văzut lumina tiparului 23 de traduceri de fennân-e (ordine sultanale). 1875. in aceeaşi perioadă. dară trei. unele volume au fost reeditate ulterior. a menţionat sursa: . juridice. laşi. T(heodor) C(odrescu)"42 . mai toate actele acestea poartă la capătul fiecăruia (apostila . româno otomane în evul niediu şi în epoca modernă. în bogata sa colecţie de documente40. p. 1 4 Ed.

preluate din edi�a tipAritA de Mihail Kogălniceanu, 1 875<48. Tn voi. XX: traducerea 50 t mui fenn'n din 1 79249, iar in voi XXI I : traducerea unui benU din 1 8 1 0 , dupA copii din anii emiterii. Majoritatea documentelor otomane editate in Uricariu cuprinz�tor de diverse 1cte care pot servi la istoria rom,Rilor nu au men�onate depozitul de păstrare, nici c,;�r dacă traducerea s-a făcut după original sau după copii fidele; in unele cazuri srăcut menţiuni despre izvoarele primare folosite; alte traduceri au fost preluate din ,_,.Jriodicele vremii. S-a precizat de cătrt:t şditor, şi este necesar să menţionez faptul, că la inceputul secolului al XIX-lea existau , la unii boieri progresişti moldoveni, preocupări de a grupa şi inventaria documente otomane in condici sau colecţii, în scop politic, economic, social, juridic, fără intenţia editării lor. Această primă colecţie importantă de documente din istoriografia românească, alcătuită de un entuziast, nu de un istoric sau filolog, a fost produsul perioadei romantice a istoriografiei noastre, când atitudinea critică faţă de document şi de scrisul istoric abia de întrezărea, iar referitor la principiile moc;leme de editare a izvoarelor istorice în general, a celor documentare în special, se manifestau poziţii şi se purtau încă discuţii contradictorii. De aceea, valoarea istorico-documentară a acestui Uricariu trebuie apreciată prin prisma acestor consideraţii: pentru secolul trecut a fost o_ realizare importantă, însă ea nu mai corespunde principiilor şi cerinţelor actuale de.editare a documentelor. Unele documente otomane au fost editate În voluminoasa colec�e de Documente privitoare la istoria românilol'1 , ina!Jgurată de Eudoxiu de Hurmuzaki, continuatA şi completată de al� istorici şi filologi, apărutA, în marea majoritate a volumelor (40 din 45), în perioada de care ne ocupăm. Nici un document otoman nu a fost editat în limba originală sau nu a stat la baza unei traduceri în limba română, şi această realitate datorită faptului că editorii nu posedau cunoştinţele necesare de filologia şi paleografia turCCK>tomană. Au văzut lumina tiparului doar traduceri (efectuate în anul emiterii documentului otoman sau ulterior) în limbile latină, germană, franceză, italiană, polonă, maghiară, slavă ale acestor acte istorice aflate în arhivele şi bibliotecile Europei apusene şi Centrale. Rămasă încă cea mai importantă col�e de documente externe privind istoria României, numeroase volume fiind emana�a .şcolii " critice istorice româneşti de la cumpăna secolelor XIX-XX, totuşi criteriile de traducere şi editare ale documentelor sunt departe de cerinţele actuale în domeniu. Multe documente otomane au fost editate în cunoscuta colecţie 52 coordonată de D.A. Sturza, Gheorghe Petrescu şi C. Colescu-Vartic, mai omogenă şi mai judicios structurată decât cele analizate anterior. Astfel, în voi. 1 ( 1 391 - 1 84 1 ) , cap. 1: Tratatele dintre Principatele Române şi Turcia, sunt prezentate .tractatele" româno'" Ed.l, 1891 , l&fi, pp.S0-127. "" Ed.l, 1892, lafi, pp.308-31 1 . "' Ed.l, 1893, lafi, pp.417-418. 50 Eudaxlu de 1-UmJlaki (fi colaboralorti), DoaJmenl8 pdvltoate l/l isiotta I'OI'IIInlor, 1 199-1836, 110I.I-XXI , ru 1-3 pjlr1i fi 10 \101. sup�it'tle�We, In 10181 45 de \101., Eluc;u"efti, 1876-1942. Tn leglillri ru această co1ec:11e fi documenlllle 01001ane pe an le c:onţtne, tLn:ologiJ Mihail Glmglu a predat că ,mai ales 1DITU XXI c:onţtne 1.11 rT1Ift IUTlilr llrTTwle, aaisori vizirale fi 8118 cloc:unerte 1!sc:efti � din artlivele din Vtena, Budapeeta fi LW17N. Se poale pt'8SUpl.ll8 că l.ll8le aJ lest emile de � SlM!ilor tn linbi Slnline, dar cele mai nUle aJ fost � dupii originaiiJ tm::esc. Ata. l:ulbd, documenlllle din arhivele polone, reprodus�� In poieni Ql traducel1 In flwlcezii fi regeslll ranllnetti (\101. 1. supl. 11), aJ fost tradule direct din �- In 1786, de IL.nlologil (sic!) poieni, ca clragclmlrU CnAia" (Mihail Glmglu, Paleogtafla şi dPfomatlce �­ Studii şi 11/bum (nta llbrevlat : f'rt/eotplfa), Edilln Academiei, Eluc;u"efti , 1958, p.18). Vezi ti preziiiUrea glll1lll1lli fllDd de Florin Consllnlnlu In E.I.R., 1978, p. -410. Vezi fi ptezettlaea glll1lll1lli fllDd de Florin Ca1llll1i1lu In E /. R, 1978, p. 410 ' 152 Acte şi documente relatiile /a istoria renaşterii Rom,niei, publicate de D. A. Sturza, Ghenadie Petrescu ti C. Colescu-Vartlc, 10 voi., Bucureşti, 1 889-1909.

ACTIt IIOLDitlr'lltE SEPTENTIUONitLIS

·

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

91

otomane din 1 391 ; 1 460; 1 5 1 1 şi 1 634, cu indicarea sursei de preluare53. 33 de traduceri de documente otomane din perioada 1 774- 1 841 au completat acest volum. Este de apreciat faptul că după fiecare traducere eragrecizată sursa arhivistică sau documentară de preluare a documentului54. ln voi. 11 , 1 1 156, 1\f7 , VSS , Vl/1 1 59 şi Vll60 alte zeci de traduceri de documente otomane au fost editate conform aceleiaşi concepţii. Tn total, aproximativ 1 30 de documente otomane au fbst editate în paginie colecţiei; traducerile româneşti ale documentelor otomane, îmbogăţirea surselor documentare ale istoriei românilor, menţionarea pentru fiecare piesă documentară a sursei de preluare sau a depozitului de păstrare, folosirea marilor colecţii europene şi româneşti de documente şi a periodicelor vremii, autohtone şi străine etc. sunt elementele pozitive ale acestei restituţii documentare. Au rămas vizibile totuşi carenţele de concepţie şi de metodă ale actului editării de documente istorice. Traducerile româneşti ale unor documente otomane au fost editate de istoricul şi filologul B.P. Haşdeu în publicaţia .Arhiva Istorică a României " : corespondenţă otomano-polonă referitoare la Tările Române în sec. XV-XVI I , du �ă 1 inventarul oficial al documentelor depuse în arhiva castelului regal din Cracovia , scrisoarea din 28 iulie 1 574 a marelui vizir otoman Sokollu Mehmed pâşâ adresată starostelui Podoliei, Gheorghe Jazlowiecki, referitoare la războiul antiotoman declanşat de Ion Vodă al Moldovei62. O analiză detaliată şi o traducere în limba română a hâtt-i şerif-u lui din aprilie 1 827 acordat lui Grigore-Vodă Ghica a realizat George 1. Lahovary63. După câteva consideraţii generale istorica-juridice despre această categorie de acte, traducătorul a insistat asupra documentului emis în 1 827, însoţind traducerea cu expicaţii marginale şi completând-o cu un mic glosar al termenilor turco-otomani, preluat din lucrarea lui Lazăr Şăineanu, Elemente turceşti in limba română, Bucureşti, 1 885, 1 46 p. Alexandru Papiu-llarian a publicat traducerile româneşti a 9 documente otomane de la începutul secolului al XIX-lea din Condicile lui Constantin Alexandru Ypsilanti Ji Ioan Gheorghe Caragea, printre care şi a cunoscutului hâtt-i şerif din octombrie 1802 . Asupra ultimului document s-a oprit şi Lazăr Şăineanu, oferind o traducere mai bine realizată şi adnotată65 .
.. Ibidem, vol.f (1391-1841), B�l. 1889, pp.1-8. .. Ibidem, paS$ÎITI, Intre pp.1 39-1080. ,. lbldem,vol.ll, Bucureşti, 1 889, passim,41 de documente, '" lbidem,voU I I, Bucureşti, 1 889, pass/m, 16 de documente. "' lbldem,voi. IV, Bucureşti, 1 889, p!lssim,10 documente . .. lbldem,voi.V, Bucurefli, 1890, passim, 8 documente. 50 lbidem,voi .VI / 11, Bucureşti, 1896, passim,4 documente. "' Ibidem,voi.VII, Bucureşti, 1 892, passim,5 documente. " B. P. Haşdeu, in ,.Arhiva lstoncll a RomAniei" (intra abreviat: .,A.I.R."), ·t. 11, Bucureşti, 1865, pp.6G-63, grupaj nr.14 / antlotoman al Ţărilor RomAne (1595), in .,A.I.R." t. 11, 1865, Bucureşti, nr. 3, pp.18-21 , fi documente privind relaţiile romAno - otomane Tn context pol�lc sud - est - european: in .,A.I.R.", t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, nr. 43; 64; 90; 1 1 2; 145; 148; 149; 150; 1 5 1 ; 152; t. 1 / 2, 1865, nr. 1 60. "' Ibidem, t. 1 / 1 , Bucureşti, 1 865, pp. 43-46. 153 George 1. Lahovary, Tllmllcirea prea�rnattului hati-şerif ce s-a trimis de ciltre Sublima Poartil lui Grigore-Vodll Ghica la anul 1826 (sic!) dupll Tncheierea tratatului de pace de la Akerman, in . Convorbiri L�erare" (infra abreviat .C .L .j, anul XXI, nr. 6 1 1887, Bucureşti, pp.483-508; 58G-591 . 04 ,A.I. Papiu-llarian, in .Tezauru d e monumente istorice pentru România" (infra abreviat : .T.M.I.R.", voi . 11, Bucureşti,
05

Muzeul Judeţean Bototani

11. Istoricul a mai publicat rapoartele ambasadorilor moscovi� in Imperiul Habsburgic despre inceputul războiului

1863, pp.307-315; 318-319; 324-327; 351-354. Lazlir ŞAineanu, Influenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romane (intra abreviat: Influenţa orienta15), voi. Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Concluziune. Bibliografie, Bucureşti, 1 900, pp. CCXCIII - CCCX).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

92

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS

Şi Nicolae Iorga a publicat unele documente descoperite in arhivele unor state din Europa apuseană şi Centrală sau aflate la Biblioteca Academiei Române ori la Arhivele Statului - Bucureşti. Astfel, in Arhivele Imperiale din Viena, fondul "Turcica" , a descoperit 22 de documente inedite, din perioada 1 564-1 587 referitoare la Petru Şchiopul al Moldovei, dintre care 6 documente in limba turco-otomană, traduse in româneşte de 1. B. Seni, "interpret jurat la Ministerul de Externe"86. ln perioada 1 898-1 899, din iniţiativa Academiei Române, au fost copiate şi traduse in limba franceză 2 1 5 documente otomane de diferite categorii din registrele şi condicile păstrate in Arhivele marelui vezirat din Istanbul. Aceste documente, din intervalul 1 558/966 H .-1 788/1 202 H. se referă la relaţiile româno-otomane pe plan politico-economic, precum şi la legăturile Ţărilor Române cu statele vecine. Copierea şi traducerea acestui valoros fond documentar (păstrat azi la B.A. R . ) s-au datorat strădaniilor lui Nişan Djivanian, Caracaş efendi şi francezului A. Lahaille,, dragomanul ministrului României in capitala otomană. Supravegherea · intregii activităţi a efectuat-o însuşi ministrul ţării noastre la Istanbul, Trandafir Djuvara (1 896-1 900), ajutat fiind de celebrul jurist şi editor de tratate ale Inaltei Porţi, Gabriel efendi Noradounghian67 . Nicolae Iorga a fost primul istoric român care a înţeles şi a semnalat importanţa deosebită a acestui fond doctrmentar pentru studierea şi prezentarea adevăratelor rela�i românCH>tomane in sec. XVI-XVIII; el a parcurs intreagul fond, a dasificat tematic şi a rezumat 95 din aceste documente 68. De asemenea, aşa cum s-a precizat deja 69 , "N. Iorga a intuit primul, in istoriografia mondială, valoarea excep�onală a ·acestor izvoare documentare" extrase din volumele 3-5 ale marii col�i de "Condici ale afacerilor importante" (MOhimme Defterlen). Tn introducerea subcapitolului, tânărul istoric a subliniat că aceste documente se refereau la .( . . . ) fapte mărunte, de toate zilele, din acelea care, adunându-şi la un loc neinsemnătatea, alcătuesc o istorie de o mai mare însemnătate şi de un interes mai puternic decât cronologia stăpânirilor sau tastele luptelor''. Documentele aveau o deosebită importanţă istorică: .Prin aceste izvoare, scoase de curând la lumină, se lămuresc multe puncte esenţiale din situaţia noastră faţă de Putera suzerană şi se îndreaptă o sumă de păreri greşite cu privire la purtarea �e care au avut-o cârmuitorii turci, fără deosebire de timp, faţă de ţările tributare" . N. Iorga a înţeles şi a regretat realitatea tristă că " la tipărirea in intregime a acestor piese, încărcate de greoaia şi inflorita retorică orientală, nu e de gândit nici aici, nici, dacă se va proceda cu măsură şi pricepere, in altă parte. Prefacerea lor in scurte regeste, resumate se impune"7 1 . Harnicul descoperitor şi editor de documente a rezumat 36 de acte referitoare la "hotare şi afaceri de hotare", 29 legate de afaceri de negoţ şi furnituri " " şi alte 30 despre .afaceri mai mult politice"72 • Ulterior a mai publicat încă "două

66 N. Iorga, Documente noi, Tn cea mai mare parte romane, relative la Petru Şchiopul şi Mlhill Vleazul, in .AAR.M.S.I.", s.ll, t. XX, 1897-1898, rO, Bucureşti, dac. III-IV-V 1 pp.438-44 1 ; dac. VIIVp.445; dac. X 1 p.446; dac. XIVf p.450. " Mihail Guboglu, Paleografia, p.18. ,. Ibidem; N. Iorga, Porunci turceşti din veacul al XVI-lea c4tre Domnii noştri, in idem, Documente şi cercetari asupra istoriei financiare şi economice a Principatelor Romane, Bucureşti, 1 900 (-1 902), extras din revista .Economia Naţională", pp. 174-183. '"Mihai Maxim, Documente noi despre r.§zboiul moldo-otoman din 1574, in voi. cit., 1977, p.68. 70 N. Iorga, Porunci turceşti... , p. 1 74.

" Ibidem. n Ibidem, p. 1 74-183.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

93

porunci' turceşti catre domnul Moldovei"73, precum şi .halul" (hatt-i hOmdyOn-ul) acordat Ţării RomAneşti Tn .1 826" (cor� la 1 8-27 aprilie 1 8277\ doar Tn traducere romAneascl75• Tn prelungirea aceloraşi statornice preocupări, N. Iorga a editat, de asemenea, originalele şi traducerile altor documente otomane im�rtante (scrisori, privilegii şi tratate politice), dar redactate iniţial in limba greacă76, slavăn sau variantele latineşti78. Se adaugă la acestea varianta in limba italiană a unei scrisori sultanale din 1 533, adresată regelui polon in legătură cu un incident de frontieră la Akkerman79. Referitoare la aceeaşi zonă geografice - istorică (Chilia - Cetatea Albă) sunt şi cele 4 documehte otomane din anii 1 489; 1 576 şi 1 859 descoperite in eo arhivele din Cracovia şi publicate in traduceri latineşti sau italieneşti . Din .depozitele de manuscrise ale Apusului" a adunat şi publicat81 sute de documente in limbi europene dţ5pre războaiele otomano-polone (1 620-1621 )82 sau oto­ mano - germane 0 638-1 699)83, ce completează informa�ile documentare şi cronistice otomane referitoare la amintitele conflagra�i. De asemenea, informa�i romaneşti despre luptele otomano - polone şi otomano - germane din perioada 1671-168984 sau .din ra­ poartele capuchehaiei muntene subt Alexandru-vodă Ghica"(1 834-1 842), numeroase documente greceşti, considerate de neobositul cercetător, editor şi istoric ca fiind .aproape un unicuni', referitoare la problemele tarifului vamal ce trebuia să se aplice, conform prevederilor Regulamentului Organic, negustorilor care intrau in Imperiul otoman prin Ţara Romanească85•
ldem, CAteva manuscrlpte şi documente din ţarl şi din strlllnltate relalive la Istoria ro!MnMor (11) , In .A.A.R.M.S.I.", a. 11, 1. 190S-1906, nr.6, Bucureftl, pp.51 1 -513: capHolul V: destinatarul a fost Mihai Racovlli, documentele datata: sflrlHul anului 1 722-lnceputul anulul 1 723; edHorul a publicat variantele In limba latinA ale -stor ,porunci", realizate anterior duP' originalul In limba turco-oaman4, de traducători germani; depozHul de conservare: Biblioteca Arhivelor Imperiale din Viena. ,. Vezi datarea corectii la Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, vol.l, 1 558-1913, Bucurefli, 1 960, doc. 2353, p. 472. '" N. Studl şi documente cu ptMra /a Istoria RomAnilor (lnfnl abreviat: Studii şi documente), voi.XXI. Documente interne. Miscel/anea, Bucureftl, pp.36-60. " ldem, Prlvfleglul lul Mohamed al 11-lea pentru Para (1 Iunie 1453), In .A.A.R.M.S.I.", s.ll, t. XXXVI , 1913, nr.3, Bueurefti, pp.69-92 (actul din titlu, In limbile greacll şi Haliri, la pp.69-76; tratatul otornano - venellan din tebruarie 1 446, In gre<:efle, pp.76-80). n S<:riaoaraa auHanulul Mehmed 11 cAtre Petru Aron, din 5 octombrie 1 455, In limba slavii, In ibidem, pp.80-82. eronatA afirmaţia Istoricului eli .originalul turcesc 1-a gAsit de cunllnd d-1 1. Bogdan" pentru simplul motiv eli varianta .turceascll" a actului invocat nu a exlstet. 70 Ale tratatelor otomano - genovez din 1387, otornano - bizantin 1 state creştine (1403) şi otornano - ungar (1451), pp.82-91; ale scrisorilor marelui vizir Sokollu Mehmed plşS şi ale auHanului Selim 11 c11tre TmP'retul german pentru extriidarea lui Bogdan Uipupanu, din ianuar1e 1 573, In ldem, Acte şi fragmente, vot.l, Bueureftl, 1895, pp.16-17; 18-20; 23; 24; alte documente ti traduceri de relatAri de cllllitorie: pp.82-83 (De la Crolx); 1 14; 147; 185-186; 193194; 245-247; 322-323. " ldem, Une lettre du Su/tan au Rol de Po/ogne sur un confllt de fron!ifr11 ' Akkerman (Moricastro, Cetatea Alb!); In ann6e, IHII 3-5 / Mars-Mai 1916, Bucureşti, pp.103-104. ldem, Studll /storlce asupra ChMIIII şi Cetlţil Albe, Editura Academiei RomAne, Bucurefti, 1899, 419p. + 5 pl., in Apendice de documente,pp.296-300 . •• Pentru a 11-a jumlitate a secolului al XIX-lea a ae vedea şi idem, Despre adunarea şi liplrlraa izvoarelor relative /a istoria romAnilor, In voi. omagial Prinos lui D. A. Sturza /a tmpllnlraa celor şaptezeci de ani, Bucureşti, 1 903, pp. 1127 fi idem, Note critice asupra culegerilor de documente interne ro!Mneşli, Bucuretti . 1 903, 34 p., In care N. Iorga a realizat o expunere analiticA şi criticii a evoluţiei istoriografiei romAne In secolul al XIX-lea prin studii, cercetAri folclorice, culegeri ti ediţii de documente Interne ti externe referitoare la istoria 1'0111An ilor. 12 ldem, Studii şi documente. voi.XX, Bucurefli, 191 1 , cap.lll: .Ade polone privitoare la nlzboiul cu turcii din 1621}. 1 82 1 . Dintr-o culegere de scrisori a regelui Slglamund al 11-lea şi alte Izvoare": pp. 147-159: 20 de documente in limbile latinA, Haliri, germanA, din biblioteca oraşului Leipzig. 13 Ibidem, cap. II:"Scriaoara fi rapoarte privHoare la nlzbolul lur'c»germen din 1 683-1 699", pp.59-145: 182 de piese documentare In limbile latinA, Halianll, germanii, francezii din diferite amlve vest ti central-europene. 14 Ibidem, voi.XI, Cercetlri şi regeste documentera, Bucureşti, 1906, pp.131-178. ' .. Ibidem, pp. 3-43; vezi ti Barbu Theodorescu, Nicolae torgr. p. 248.
73

Muzeul Juc:tepan Botopnl

XXVIII,

Iorga,

Este

;.B.I.E.E.S.O.", III'

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

94

ACTA MOLDAVIAE SEPTE.NTRIONALIS

Documente otomane a folosit şi publicat în masiva sa lucrare 86 şi V. A. Urechia. Constantin George Mano, publicând documentele familiei sale, a introdus în culegere şi 3 documente otomane: un berât din mai 1 776, cu facsimilul originalului 7 şi o traducere în limba franceză8 ; un alt berât din aprilie - mai 1 8 1 1 , cu traduceri în 88 limbile română şi neogreacă ; un fermân din octombrie 1 856, cu varianta în limba română89 . Conform surselor bibliografice studiate până acum, este primul caz în istoriografia românească în care o traducere a unui document otoman a fost însoţită de un facsimil bine realizat din punct de vedere tehnic. Dar această atitudine nu a fost impusă de criteriile ştiinţifice de editare a documentelor otomane (autorul nu era editor de documente şi era puţin probabil să fi avut cunoştinţele necesare de limbă şi paleografie turco - otomană), ci mai degrabă pentru a dovedi existenţa documentului, a drepturilor ce le-a conferit, a rolului şi a poziţiei social - politice, economice etc. a familiei. Finalitatea istorico - filologică a acestei noutăţi tehnica­ editoriale cred că îi era străină lui C.G. Mano. Traducerea în limba franceză a unui extras din fermân-ul sultanului MahmOd al 1 1-lea din mai 1 834, acordat lui Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti a fost � introdusă de Ioan C. Filitti în anexa VI a studiului său din 1 9 1 590 . Mitilineu 9 şi Th. 2 Djuvara9 au alcătuit culegeri de "tratate şi convenţiuni internaţionale ale României", în care au introdus şi acte bilaterale otomano - române sau otomano - ungare, otomano - habsburgice, otomano - polone, otomano - ruseşti, cu articole sau menţiuni referitoare expres la Ţările Române. Aceste acte diplomatice au fost preluate necritic din marile colecţii europene de documente diplomatice şi din ediţia internă Hurmuzaki, fără să fi fost însă studiate şi editate originalele acestor izvoare istorice. Din scurta trecere în revistă a activită�i de descoperire, traducere şi editare a docu­ mentelor otomane se observă că în perioada 1878 - 1918 au fost introduse în circuitul isto­ riografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diverse categorii, descoperite şi preluate din bibliotecile statelor din apusul şi din centrul Europei şi, în premieră, din depozitele similare din Istanbul. Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbile latină, franceză (de exemplu, ale celor 215 documente otomane copiate din marea colecţie Miihimme Defterleri şi depuse la BAR.), germană, italiană, polonă, slavă, greacă, română ale originalelor otomane. Nu s-au tradus direct În limba română originalele otomane pentru că nu existau istorici şi filologi români cu temeinice cunoştinţe de limbă, paleografie, diplomatică etc. turc:o - otomană care să se angajeze conştient şi cu perseverenţă în această pe cât de grea şi migăloasă, pe atât de necesară activitate. Din acest motiv şi traducerile efectuate prezentau unele greşeli de c:on�nut şi de
.. V. A. Urechia. Istoria Romanilor. voi. I-XIII. Bucureşti, 1891-1902, voi. 1, pp. 1 -16; 18-19; 476-478; voi. 11, p.139; 465; voi. IV, pp.2-4; voi.V, pp.291-330; voi . XI, p.70 etc. In legătură cu această operă N.lorga a menţionat că .ştiri in ce priveşte administra�a epocei fanariote In orice domeniu, cu mu�e amănunte, se pot găsi, numeroase şi exacte, in marea col�e de documente a răposetului Urechia, int�ulată .Istoria romAnilor". Dacă ar avea şi o tablă de materie, ar fi încă şi mal pre�oasă lucrarea• (in N. Iorga, Istoria romanilor prin c4/lltori, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Adrian Anghelescu, Ed�ura Eminescu, Bucureşti, 1 98 1 , p.408, n.1 ). "' Constantin G. Mano, Documente din secolele al XVI-lea - al XIX-lea privitoare la familia Mana, Bucureşti, 1 907. 662 p. + 1 o planşe; doc. la pp. 1 72-173. 88 Ibidem, pp. 250-252. 00 Ibidem. p. 625. "' Ioan C. Filitti, Romania faţ4 cu capifulaţiile Turciei, in .A.A.R.M.S.I.", s. 11. t. XXXV III, 1 9 1 5, nr. 7, Bucureşti, pp. 1811 83; ed. a 11-a In idem, Opere alese, cuvAnt Inainte, text stabil�. bibliografie, tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1 985, pp. 42-43. · •• M�ilineu, Tratatele şi convenţiunile Romaniei, Bucureşti, 1 874. 112 Th. Djuvara, Tratate, Convenţluni şi Tnvoiri internaţionale ale Romaniei, Bucureşti, 1888.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

95

stil. Foarte puţinele persoane din România care cunoşteau şi foloseau limba turcă şi alfabetul arab nu erau interesate în această activitate de traducere şi editare, având alte ocupaţii şi preocupări. De altfel, activitatea de editare a documentelor turco - osmane era, pe plan european, la primii paşi, o metodă ştiinţifică, critică, unitară în domeniu aistalizân­ du-se abia spre sfârşitul perioadei interbelice: tipărirea textului original otoman în alfabet arab, însoţit de facsimilul bine realizat tehnic, cu translitera�a în alfabetul latin, traducerea, analiza critică a textului, note şi bibliografia respective93. Tn ceea ce priveşte Imperiul otoman, trebuie men�onat dezinteresul autorită�lor otomane faţă soarta documentelor de arhivă şi faţă de arhive în general94. Se cuvine să reamintesc şi două premiere în domeniu: primele cercetări în arhivele otomane atat de bogate în izvoare istorice scrise, explorări patronate de diplomaţii români (1 898 - 1 899) şi prima realizare a unui facsimil după un document otoman, ce a însoţit traducerea actului în limba franceză (1 907). Adăugand şi sutele de documente otomane editate şi utilizabile în cercetarea istorică, pot spune că toate acestea au constituit un modest început (dar, totuşi, un început!) în domeniul explorării directe a arhivelor otomane şi al editării izvoarelor scrise descoperite aici; micii paşi pe aceste cărări neumblate încă îşi vor spori ritmul şi eficacitatea în deceniile următoare.
* * *

Muzeul Judeţean Bototani

Tn a 11-a jumătate a secolului al XIX-lea s-au manifestat primele preocupări pentru traducerea în limba română a unor izvoare narative otomane. Astfel, B.P. Haşdeu a publicat, după o ediţie Tn limba poiană, jurnalul călătoriei solului otoman Resmi Ahmed efendi prin Moldova (august 1 763)95, o mărturie despre Despot­ vodă96, amintirile ienicerului Constantin din Ostroviţa despre campania lui Mehmed al li-lea impotriva lui Vlad Te�ş97 , relaţia turcă despre Mtălia de la Valea AIM intre Mehmet 11 şi Stefan cel Mare 8• La acestea s-au adăugat mărturia florentinlui Andrea Cambini despre asediul şi cucerirea Cetăţii Albe de către Bâyezîd al li-lea în 1 48499 şi Jurnalul călătoriei lui Paul din Alep prin Moldova şi Ţara Românească, însoţindu-1 pe Macarie, patriarhul Antiohiei100 . Lazăr Şăineanu a comentat şi a editat fragmente semnificative din .memoriile" sau insemnările geografico-istorico-militaro-economico-sociale ale unui
Vezi Lajos Fekele, L'llcfiJbn des Chattes turques et ses ptO/IIM!es, in .KOrosi Csoma - Atr:i'Min", 1, Budapesla, 1939, pp.SQ3.514; lricol tradus şi In limba tl.n:A de T. GOkbilgin, Tarie vesikB/an neştf w bu /fin arzettiţj meseleler, in "Beele,een" V, no. 2G'1941, ISialbul, pp. 607-616 (apud M. GOOoglu, Paleogntdla, p. 20); vezi şi M. GOOoglu, Otiantaislb roman.t, in .SAI.", IY. 1/1956, Elucu'eştl, p. 325; idem, ContTbJiions ffiUfl'l8lines aux ltudes OtleniBI$s (illta abnMal: Conl1flutions ff1Ufl'181ines), In ,.ArciW Clriertlllni", 1W1 XXN, IY. 311956, P!Wla, pp.461-462. Despre stadiU indpieli al dezvoMrii tl.f'Cologiei euopene ln]l.ni anJki 1900 vezi şi Mihai Maxim, TMa Romane şi T nalta Poattl, pp. 33-34. "' Mihai M�m, op. dt.,p. 33. 00 De la GalliJ, pri'l lafi, la Hc*l, I!Ddras di1 atnc:a <*lmn1l a u Va61end, t1 "A.I.R.", T. V1, 1865, 8.nnJtti, IY. 274, p.183. '" Prelua1A din Johannes LOwenklau, Annales Suttanorum OsmanicMJm, Francoforti , 1591, pp. 56-59, In .A.I.R.", t. U1, 1665, Bucure,ti, nr. 269, pp. 179-1 80. '" Preluate dupil edi�a In limba polonă din Zblor pisarzow polskich, sec1iunea 11, t. V, Warsz1Ni8, 1828, pp. 1 82-193, in .A.I.R.", 1. 112, 1 865, Bucure,ti, nr. 282, pp. 8-1 1 . '" Prelua1A din cronica lui Saed-ed Din, tradus.t In limba ItalianA de V. Bratutti, Chronlca del'ot1glne a progressJ delia casa olhomana, t. 11, in - 4•, Madrid, 1652, pp.297-303, in .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,ti, nr. 304, pp.31 -35. '" Prelua1A din Ubaro delia origini da Turchl el imperlo de/li Ottomani, Firenze, 1 537, in - 8", pp.49-51, in .A.I.R.", T. 112, 1 665, Bucurefti, nr. 310, pp. 55-59. 100 Preluat dupil edi�a Belfour, The travels of Macarius, Patriarch ofAnliochia, London, 1 836, In - 4•, In .A.I.R.", t. il2, 1 865, Bucure,tl, nr. 310 (bis), pp. 59-1 1 1 .
113

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

96

nr.N. de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi de la începutul celui următor referitoare la Imperiul otoman: 1) Leunclavius. În această foarte importantă operă istorica-geografică (în 3 volume. Roma. nr. c i intr-o expunere umflată.). XI-XII şi XXX-XXXI. pp.I. in .1 1 ianuarie 1 690. 327 p. cetatea 09akov (Ozii) etc. pp. după traducerea în 103 limba italiană a lui laco.A. ""' N. Apolodor. Iorga. jurnalul şi descrierea călătoriei italianului Cornelie Magni prin Imperiul otoman şi Moldova în 1 672106 . Un c/1/iltor italian Tn Tun. Lazăr Şăinaanu. pp. pp. ms. poziţia 399). Dupll un cronicar turc contemporan fui Dimitrie Cantemir. 100 ldem. Iorga 9 . 1 652-1653 (evenimentele din cele două state româneşti extracarpatice) in N. 1 899. după traducerea în limba franceză a lui Antoine 102 Galland . t. VI + 271 p. 1653-1658. 1 900. 1 2. pp. Bucurefti. Iorga. aflat la Biblioteca Academiei Ungare din Budapesta. voi. 1 899.A. 1. p. R. Lucreţia 1 . Nicolae Iorga'. m. inedit. Aceste cronici nu dau faptele in legătură strânsă. 1 02 Traducerea aflată la Bibliotheque Nationale . Frankfurt. de care trebuie să �nem seama"•. Moldova (Bogdân) . Tezlf pentru licenţa Tn istorie. extrase din cronica otomană a lui Hassan Vegihi.". val. 100 In . şi nu după manuscrisul arab aflat la Londra . la îndemnul lui N . 1 740 .1 9-30.Paris.muzeubt. vezi N. 1 1 9-120 (nesemnată). 11. datat 1 606. Bucak. Bucureşti. Acte şi fragmente cu privire fa istoria romanilor. Barbu Theodorescu a greşit afirmând că această cronică a fost . 53. Bucureşti. Bucureşti. a tradus î n limba română călătoriile patriarhului Macarie a l Antiohiei prin Ţările Române (după jurnalul completat de Paul din Alep) . nr. comentat şi publicat în original trei izvoare istorice cronistice şi documentare inedite sau edite. a adunat. autorul rămas încă anonim a descris într-o manieră detaliată Ţara Românească (lflâk). Bucureşti. însă puţin cunoscute. 1 895. s. 1 590.ia şi Moldova Tn timpul razboiului cu Polonia. 228: descrierea curţii şi organizării interne a statului otoman pe la 1 586-1 588 în timpul lui Murâd al I I I-lea. Starea Ţ4rtfor Romane Tn prima jumlltate a secolului al XV/If-fea. anno (15) 78. 644 din Manoscritti Gesuitici aflat la Biblioteca "Vittorio Emanuelle". datate c.ro 97 . 1 00 Au fost descrise evenirnetele politice referitoare la Ţările Române in intervalul 1 639-1659.Un izvor de informaţiune cari nu trebuia neglijat in studiul istoriei noastre sunt cronicile turceşti. Nu trebuie slf ne mire aceast/f atitudine de acum un secol in urmA. Bucureşti. Al doilea memoriu. Acest ultim manuscris fusese descoperit de tânărul şi harnicul 10 cercetător şi descoperitor de revelaţii documentare N . Manuscripte din biblioteci strlline relative la istoria romanilor. Bucureşti. III. C. 11. in . 1 90 1 . 1 649-1 650.A.b Tarsia . 104 . Iorga. Cu această ocazie tânărul istoric român şi-a exprimat pentru prima dată părerea despre valoarea cronicilor otomane ca izvoare 104 narative despre istoria românilor . prefaţat.A. Historiae Musulmanae Turcorum. dar ele cuprind o sumă de lucruri noi. 3) ms. dezordonată şi naivă. XXXIII. 53-62.S. p. cu titlul: Oei principi scolari et eclesiastici di tutte Europe. Manuscripte. t.M. o altă fostă studentă a lui N. Iorga. Trei relaJiunl asupra Imperiului Turcesc fa finele secolului al XVI-lea. Iorga . in N. III. Nicolae Iorga a publicat în limba română fragmente din cronica lui Mustata Na'ima referitoare la Ţările Române. adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului (infra abreviat: Acte şi fragmente). apoi cele referitoare la anii 1632-1637.R. alte fragmente din Tevârih-i âl-i 'Osmân şi 105 cronica lui Mehmed Neşrî . 2) raportul maghiar în limba latină despre organizarea internă şi marii dregători ai Imperiului otoman. R.I. s. Emilia Cioran. 64 p.ro / www. Cilf!toriHe Patriarhului Macarie de Antiochia Tn Ţlfrile Romlne. anul III. foarte interesante. 2.55-63. cap. pp. după ediţia engleză realizată de 107 F. 101 www. 1 00 Lucreţla 1. 1 07 Emilia Cioran. beneficiind de o recenzie favorabilă . 11.R. Tesll de Ucenţll Tn Utere. 1910. 1 97 şi publicată in 1 700. voi.ACTA MOLDAY'IAE SEPTENTRIONALIS 101 funcţionar anonim otoman de la Hotin.".Revista Nouă". XXI. Traducerea a fost 106 apreciată pozitiv.". 254. Apolodor.tradusă in româneşte (sic!) de Iacob Tarsia" (vezi B.S. Iorga. in .M. 1 639. au fost descrise evenimentele din Moldova din 162 1 . cap. Bucureşti. 35-60. Belfour. Studii şi documente.2. insuşite şi aplicate in RomAnia. Theodorescu. în care era descrisă curtea şi administraţia otomană la începutul sultanatului lui Murâd al 1 1 1-lea. 1 5/1 August 1 900. în fondul de manuscrise Szamoskozi. în primele decenii ale secolului al XVI II­ lea.cimec. ţinând cont de faptul că principiile moderne de realizare a unei edi�i critice traducere de texte erau puţin sau de loc cunoscute.

Ediţiunea Academiei Romane. pentru aceste informaţii vezi pp. 18 p. P. V-L. 21 p. inalte foruri de invăţămănt in 1906. despre expediţille lui SUieymAn pSş. t. 1 7 . Bucureşti. pp. L + 304 p. Orientalistica romani. (1909) şi alta franceză după manuscrisele arabe ( . 115 Mihail Guboglu. 1969. XIX. Popescu-Ciocllnel. pendant les annas 1652-1 659.. după ms. in ca 11 ea sa Istoria romanilor prin cititori. 1 . specialist în 112 limbi orientale . 31-95. 1 ' 2 Licen�at al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1897).. Iorga a amin!� de . 1914: despre expedi�a lui·Mehmed al l i-lea impotriva lui Vlad Ţepeş / 1 462 (pp.ro / www. fără umbră de IndoialA. www.".. 1969. an XXIX. 110 Ibidem. 6016 de la Bibllotheque Nationale de Paris. despre izvoarele şi valoarea istorică a cronicii şi. Gh. Popescu-Ciocânel scrie in prefaţă. Ulterior. texte arabe. Simache.muzeubt. n. Popescu-Ciocănel. că autorul intregii opere e veneţianul Donado da Lezze.ro 98 .Nuovo Archivo Veneto". 1 98 1 . G. de aplicare a criteriilor moderne în adul traducerii: explorarea şi analiza manusaisului original (cola�onat cu diferite copii contemporane sau ulterioare elaborării textului de bază) şi nu ale unor traduceri în alte limb� oricât de fidele ar 11 fi fost acestea. 1912. vezi şi aprecierea iranlstului Viorel Bagiacu: . prin traducerea în limbile franceză1 1 şi română a textului original în limba arabă al călătoriilor anterior amintitului patriarh. Intre anii 1652-1659. este prima carte din literatura persanA tradusă in ţara noastră integral şi din original". Gh. voi. 191-195). 111 ldem. Les Voyages de Patriarche Macarie dans la Moldavie. cum insuşi prof. 202-207). p . 1 238 şi a publicat la Bucureşti Historia Turchesca (1300-1514) 1 16 a lui Donado da Lezze . Valachia. licenţiat al ambelor ii Asiatice din Paris (1905). ta Valachie. 296 . intercalăndu-le in cuprinsul lucrării sale". reuşită.. Popescu-Ciocânel a fabricat. Muzeul de istorie al jud. adnotată. p.autorul 117 întregii opere" . introducere. Ploieşti. după ce tradusese anterior capodopera persană Golestan .201). Popescu-Ciocânel. despre "însemnătatea cronicei pentru istoria 11 noastră" şi informaţiile istorice inedite pe care le conţinea 8 . "" Ion Ursu.F:cole des Hautes Etudes" şi . 6-7 şi @urile ştiinţifice ale autorului amintite in diferitele sale lucrări.t/1475 şi Mehmed al li-lea / 1476 impotriva lui Ştefan cel Mare (pp. R. calea deschisă la începutul secolului de orientalistul ploieştean. Popescu-Ciocânel.Ecole des Langues Orientales Vivantes". 236. francez 120 nr. Nuova Serie. d'apres manuscrit no. Gh. pe care le-a folosij Donado.Muzeul Judeţean Botoşani Un important pas înainte în acest domeniu a realizat orientalistul ploieştean Gh. mai ales. 110 Donaldo da Lezze.Go/estanul. 1 909. specializarea In 110 orientalistică. Venezia. p. in . te Pays des Cosaques et a Moscou. Ursu a reluat 11 aceste concluzii într-un studiu publicat în limba italiană 9 . IX: . Po­ 0 111 pescu-Ciocănel. Acelaşi istoric a mai publicat şi extrase în limba franceză din cronica lui Sa'adeddîn. Deşi peste jumătate de secol turcologul Mihail Guboglu s-a exprimat aitic adresa calită�i acestei traduceri. la . introducere. 1. Bucureşti. La traduction fran�ls du precedent manuscr�. '" N. Acesta a constituit prima încercare .B.Din cercetările făcute rezultă.cimec. speclal�atea istorie-geografie. împreună cu o introducere de dr. S. Belfour şi Emilia Cloranu. 1/2. deipre cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către otomani /1484 şi incercarea voievodulul moldav de a le elibera (pp. ) din Britlsh Museum. Medievistul Ion U rsu a descoperit la Biblioteca Naţională din Paris codicele­ manuscris italian nr. 6-7. Ambele sunt destul de defectuoase. p . Bucureşti. Paris. Prahova. 208-213). despre cronicarii preluaţi de Donado. apreciat ca fiind . decăt pe originalul arab (sic!)". dar nu corespunzătoare ca fond istoric. pp. 802-805 du Britlsh Museum de Londres. Tn introducere editorul a oferit date generale despre această compilaţie. 11 3 Ibidem. D. membru al Societăţ Un orientalist p/oieştean: Gh. in . estratto. tradus in «dulcea limbă românească». "' Ibidem. 33-103 şi an XXXII. unii cu mai mult succes (preotul Vasile Radu). începută de d. 11. publicată. 342: . Uno sconosciuto istorica veneziano de/ seco/o XVI (Donado da Lezze}. Popescu.. a folosit manusaisul arab al juma/ului călătoriei lui 114 Macarie. fiind bazate mai mult pe traducerile lui F. Bucureşti. Ţara cazacilor şi Moscova. totuşi ea a marcat un moment de referinţă în domeniul la respectiv.Gh. o versiune românească aproape completă: Cllltoriile. pp. despre acesta şi Giovanni Maria Angiolello. 1909. ibidem. după textul arab".6074 aflat la Bibliotheque Nationale-Paris . Ursu. iar Angiolello nu e decăt autor de memorii. după textul arab.traducerea eXjl ctă ca formă. 1 . t. Vezi 1. C. 1909.Grădina 113 florilor după originalul persan . în istoria preocupărilor de orientalistică-turcologie din ţara noastră. despre alianţa dintre Ştefan cel Mare şi otomani şi expedi� lui Baii beg In Polonia (pp. Bucureşti. "" In anexl la contribuţia Ştefan cel Mare şi turcii. 1906. p. Historia Turchesca (1300-1514}. la Paris. Cllltoriile patriarhului Macarie Tn Moldova. ulterior şi alţi specialişti urmând. perte 1. collationne avec le manuscrit no.

121 1n . cronica expediţiei turcilor in Moreea . Gustavus Fluegel. Stockholm.77).. Tradu.. visle/se i Bender (Afenduli). pp. Chronique de l'expldilion des Turcs en MonJe. articole citate la n. 1'" Dr. 1 869. a fost editat manuscrisul lui 1. 1 863. . In . Storia de/ Saggiomo di Carlo X/l in Turchia. aflate la B. 1 9 1 2. voi. ln acelaşi domeniu al traducerii şi editării izvoarelor narative referitoare la istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane.M. 1 9 1 3. cap. clţi au fost din Inceputul lmpllraţlei lor piinii astllzi. 1 912.". Bucarest. Papiu llarian . atribuită lui N icolae Spătarul . Conlributions roumaines. 247-274). Constanţa. 1 860.. atribuită lui Constantin Diichiti. 122 1n . Bucureşti. Bucureflj. Bucureşti. . Bucureşti.. pp. R. Gottingen. DupA citeva cuvinte introductive ale ed�orului despre autor (pp. Rl di Suedia.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS Mici fragmente referitoare la Dobrogea au fost traduse din interesantele relatări de călătorie (Seyahâtnâme) ale globetrotter-ului otoman Evliyâ <.237-247). Cemtuţl. 78 . 1905. cu referiri la relaţiile lor cu romAnii. având in vedere şi traducerile in limba germană realizate de Boysen (la Halle. (pp.Oobrogea JuNi". u�ima redactatA in limba italianA şi având titlul original Autentica istoria di Carlo XII. Silvestru Octavian lsopescu. sli se ştie. .R. 190 1 ) .muzeubt. lase. G. 12 p.cimec. an VIII.Senm III (pAnA in 1 794). central şi sud-est europene. Orlentallstica romlnli. Guboglu. Geschichte des Qorâns. redactatA Intre 1 788-1 793 şi terminatA in şewal 1 208/1 794. S.205 (cronica in limba greacâ). recensuit . D. Cluj-Napoca. a fost membru al corpului expedi�onar muntean. in timpul expedi�el In Moreea. pp. in N. după o Introducere cu date generale despre autor şi cronicii . l a inceputul secolului al XX-lea. 121 Goran Cialicoff a folosit o traducere in limba bulgară a lui D. Tânărul universitar bucureştean a descoperit.Biblia" turco-osmanilor. pp. pp.B. 463. 1 715. Gadjanoff. 1905.". "" N.I. 1/1913. o nouA ediţie la Ed�ra ETA. Studii şi documente. când redactarea manuscrisului s-a o t brusc (pp. tradus ş i editat. un apendice documentar (pp. fără a aminti de realizarea şi 28 editarea versiunii româneşti a Kur'ân-ului 1 . XIV +228 p.ro 99 . p.1 773). Povestiri. o compilaţie in limba rorNIN!i de scurte biografii ale sultanllor şi ale faptelor lor de arme.Ahmed III inclusiv (pp. p. Guboglu. idem. 7-8/1 912. Intru care se aratll toţi lmp/lraţii turceşti. 1 • Istorie a/easli pre scurt. Iorga. cap.T.Milescu" 124 .". Tot in prefaţă traducătorul a mai precizat că introducerea l a traducere s e compunea de fapt din prelucrarea sau rezumarea in limba română a introduceriier la ediţiile germane anterior amintite şi a capitolului consacrat Profetului Muhammad din monografia orientalistului Theodor Noldeke. la care se adaugă activitatea laborioasă a lui N . G. 210-213..1 83-207. ln această situaţie. trimis de Ştefan Cantacuzino in sprijinul otornanilor. urma textul acesteia (pp.3-8). 120. a precizat că a efectuat traducerea după textul arab original editat de Gustav Fluegel129 . Iorga. trebuie să amintesc şi 123 contribuţia lui Al. grec stanbullot.. 192 . . text reeditat In :"A. Kur'ln şi domniile emirilor şi su�ilor 'OsrN!in 1 . voi.:elebi: astfel. Autorul. cartea religioasă fundamentală a lslâm­ ului. nr. atribuilli lui Constantin Diichiti. 1 715. prima scrisă de Alexandru Amira 5 .Svensk Tidscrift Sartryck". IV: Tncll dou/1 povestiri istorice romlneşti.302).134146. 11.275 .39-124. orientale. 120 Coran textus arab/cus. 51 1 p. Llpsiae. an XXXIV. redactatA dupA martie 1656. scrlto dai suo primo interprete Alessandro Amira e publicata da N. En grekisk Kron/ka am Karl XII: S. ne/ tempo delia sua dimora in Turchia . IX. două cronici despre 12 şederea in Bender a lui Carol al Xli-lea. Bucurefli. 1 995. Ullman (la Bielefeld-Leipzig. in ibidem. vezi şi M. care a tratat in volumul ! despre Muhammad. 98 p. 538 p. condus de marele paharnic State Leurdeanu. www. O. dr.. pp.. Coranul. . dr. 127 Cronica expediţie/ turcilor In Moreea. den multe letopiseţe izbranil/1. attribule Il Constantin Diichiti. scrisori şi cronici. Iorga.. 9 . vezi şi M. a doua 127 126 de Afenduli .327. publlcaUI de Nicolae Iorga. Iorga. S.ro / www. Sllvestru Octavian lsopescu. 1 877) şi Max Henning (la Leipzig. traducere dupA originalul arab insoţltil de o Introducere. in . 1919.R.adunatA şi alcituită pe scurtu de dumnealui lannache Vilcâresculu. Rege/a Suediei. 123 Care a editat Istoria preaputemici/or lmpliraţl othomani. 91 - � 98). "" Cronica şederii In Bender a lui Carol a/ X/1-/ea. IX. Iar In voi. lsopescu a afirmat că nu avea pretenţii de . Nu putem incheia trecerea in revistă a acestor traduceri de izvoare narative otomane.A. an 11. iar maiorul lonescu-Dobrogeanu 122 o altă traducere in aceeaşi limbă. voi.90) şi un indice de nume (pp. fiiril prefaţa traducitorului). Cronica a tost elaboratA In limba romAnă.c ătorul. de Alexandru Amira. VAcârescu. unele cronici redactate in alte limbi decât turco-osmană: Istorie aleasă pe scurt . 237-302. pe baza celor 3 mss. 11. 11 despre MahmOd 1 .

1996.T. Continuând analiza traducerii româneşti din 1 9 1 2 . traducerea oficială în limba turcească.muzeubt. 5 . laşi. 272. "'Ibidem. in revista . pp.7 1 mai ­ iunie . rn . Muzeul Judeţean Botoşani 130/bidem. Andrei Antalffy. . No.".347. iar traducerea lui va fi de mare folos pentru toţi aceia cari îşi vor căuta primul contact cu limba arabă clasică prin ajutorul unei bune traduceri româneşti a Coranului"133.5. Bucureşti. 50 de ani de ta moartea lui Silvestru Octavian lsopescu. în 1 929" 1 32 . voi. poate fi considerată ca una din cele mai reuşite până atunci"1 35 fără să precizeze însă ce informaţii şi ce termeni de comparaţie au stat la baza acestei afirmaţii. .".. 5-611938. Spring 1996. anul XIX. Cluj . dr. in . Andrei Antalffy (el însuşi a tradus 34 din limba arabă în limba maghiară Kur'ân-ul şi O mie şi una de nopţi1 ). 52-60). p. aşa încât într-o viitoare istorie a studiilor orientalistice în România. '"' Ibidem.T. Tn ultimele patru decenii.1 0 1 septembrie .M. orientalist-arabist cu studii şi specializare la Cairo (1 903-1 905). cum este cazul tălmăcirii româneşti a Coranului. ) italiană ( . BucureŞ1i.M. ei au fost unanimi în a aprecia îndrăzneala şi originalitatea traducerii. univ.100. Andrei Antalffy traducerea românească din 1 9 1 2 cu ediţia Kur'ân-ului în alfabet arab din 1 869? A ţinut cont şi de traducerile germane anterior amintite? Tn 1 956 turcologul Mihail Guboglu a apreciat că această traducere .Napoca. 1971 .cimec. 1 30 Pr. pp. Gh. dar faptul că nu oferă mai multe . dr. p. pp. anul l. Profiluri mureşene.386.s. 1 .". lsopescu . nr. Tn aşa-zisa introducere traducătorul a oferit informaţii despre Arabii inainte de Mohammed (pp. volume V. Mircea Păcurariu. 137 Gh.S. a comparat dr. în limba franceză şi ( . . p. "" Nicolae Neaga. lslamul (pp.veţi crede . 363 . 471 .ro 1 00 . Un orientalist roman: S.1922).472. 1.Scânteieri". 9 . Antalffy Endre. Guboglu.originalitate în concluziile formulate 130. Contributions roumaines. putându-se astfel informa despre caracteristicile traducerii? De ce nu le-a făcut publice? Dacă nu. ale Coranului. R. pp. nr. şi al� cercetători au analizat viaţa şi opera de traducător ale lui Silvestru Octavian lsopescu (Nicolae Neaga136. C/erici romani orientalişti. 9-1 1 ) .". Andrei Antattry. Tn continuare urmează textul traducerii131 .G. 49-52). pp. 3 . .. Preot Silvestru Octavian lsopescu (1878 . traduclltor din slriacll. anul XXXI II.6 1 mal . BucureŞ1i. rn . pp. in voi. L'Ori6ntalist transylvain. 1 958.Ceea ce ne poate interesa în momentul de faţă este faptul că o traducere a cărei notă caracteristică este respectarea. TArgu Mureş.215. Bucarest.). nr. seria 11. 61 . ).5. nr. 342-343.privită în ansamblu. Andrei Antalffy. in .1922). Istoria roabei Tavaddud (pp. Silvestru lsopescu va trebui să figureze ca primul arabist de seamă la noi. Andm Antalffy et les 6tudes orientales en Roumanie. . prof. p. O.ro / www. Coranul (pp. că ea rezistă comparaţiei cu cele mai bune tălmăciri. 1 1 -27).". în legătură cu care dr. Sistemul religios a/ islamului. 27-49). o astfel de operă presupune din partea traducătorului o cunoaştere mai mult decât mediocră a limbii arabe. vechi şi moderne. '"' M.§n-ului. Atanasie Negoiţă1 38 sau Mircea Păcurariu13!).detalii tehnice" sau termeni de comparaţie pentru o justă şi o obiectivă apreciere ridică unele mici semne de întrebare.pe modesta mea garanţie . 2 1 4 .1041 .. pp. EdHura Univers Enciclopedic". O. lsopescu. www.octombrie 1 972. cum sunt cele germane ( . uneori până la minuţiozitate.468 . 1036 . "" Atanasie Negoiţa. 5 . .Iunie 1 967. calităţile filologice şi valoarea istoriografică a edi�ei româneşti din 1 9 1 2 a Kur'. Speranţă137. 1. primul orientalist roman. 90 .S. anul XXXI. . III. pp.B. Unul dintre ele ar fi: 1-a cunoscut personal pe S. in . Silvestru Octavian. orientalistul transilvănean a concluzionat: . /sopescu (1878 . Nu punem la îndoială pregătirea filologică şi calităţile de arabist-traducător ale dr. a afirmat: . A. Valeriu Niţu. Tărgu Mureş. . "'"Dr.iulie 1 957. Mohammed (pp. idem.) englezeşti ( .V / 1957.6 . făcută de lsopescu. Orientalistica romanii. Dan Prodan. a particularităţilor chiar şi stilistice ale originalului. . O. DorotMe Sasu. Speranţa.538. rn Dicţionarul teolog/lor romani.

de pe monumentul funerar al unui . evoluţie: 1 ) mediu şi in lor statale în o delimitare '"' S. p.sursă primară" a lslâm-ului. menţionez activitatea orientalistului ploieştean Gh. fiind studiată ca izvor istoric.c. lsopescu a precizat ca . ••• In .cimec. descoperită în comuna Finta. cu caractere arabe. profesor de limbile turcă. De asemenea. ce ridică încă unele mici semne de întrebare. 224 • 225. religie adoptată oficial de turcii otomani.ro / www.ro 101 . italieneşti. Dâmboviţa.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS Această traducere. www. greceşti) despre relaţiile româno . ca o alternativă la Kur'ân-ul în limba arabă sau turcă. în ultimă Instanţă. putând fi folosită de românii care trăiau în vecinătatea comunităţilor de turco-tătari musulmani. atât în ritualurile religioase cotidiene cât şi ca obiect de studiu în şcolile mahomedane din ţara noastră. Tn concluzie. pot afirma că traducerile fragmentelor din izvoarele cronistice otomane nu s-au realizat după manuscrisele sau ediţiile otomane. de către specialişti români.". alte preluări după ediţii în limba engleză şi bulgară. Neazi. 141 • persană la Şcoala Musulmană din Constanţa /. filologic. care să fi tradus manuscrisele şi/sau ediţiile otomane de cronici. de către musulmanii din România. aflate în depozitele din ţară sau străinătate. de popularizare şi informare. jud. pp. a unei religii. Această situaţie s-a datorat: inexistenţei unor specialişti orientalişti-turcologi români. 3. religios şi didactic. nr.otomane în evul mediu şi despre trecutul statului otoman. arabă. s-au folosit manuscrisele originale. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul istoriei Tn cadrul acestor preocupări s-au conturat două direcţii de studierea caracterului complex al relaţiilor româno-otomane in evul epoca modernă. după care să se fi realizat traduceri. 2) cerecetarea istoriei turcilor otomani şi a formaţiunii perioada: începutul secolului XIV . culturi şi civilizaţii universale 140 . Referitor la izvoarele narative redactate în alte limbi decât turco-osmana.dorinţa mea este ca scrierea mea de faţă sil dea impuls la o studlere mal temeinica a Orientului din partea clerului nostru şi ca acesta să cunoasca mai cu temelu Mahomedanlsmul. dar şi accesul. Tn al doilea rând. s-a publicat doar epitaful în limba turco-otomană. Importanţa şi valoarea acestei cărţi fundamentale în istoria omenirii justifică necesitatea unei ediţii critice în limba română.muzeubt. care a folosit manuscrisul arab original (1 906) . necercetării arhivelor şi bibliotecilor otomane. a avut în primul rând o finalitate ştiinţifică. anul XLII. Prefaţ/1.turc" înmormântat în zona re'âyâ-lei (kazli-lei) Giurgiu. Tn ceea ce priveşte izvoarele epigrafice otomane. a fost tradusă de filologul orientalist parizian Barbier de Meynard şi de M.începutul secolului XX. Evident. pentru analiza şi înţelegerea unei mentalităţi. ce să reflecte stadiul cercetărilor în domeniu la sfârşitul secolului al XX-lea. Bucureşti. pe care cercetările viitoare istorico-filologice în domeniul arabisticii sper să le elucideze. Tn ceea ce priveşte traducerile unor jurnale de călătorie. 1 / lanuarie 1908. o finalitate religioasă­ didactică. L. numărului destul de mic de ediţii otomane de izvoare narative. care a adus ataia dauni bisericii noastre" (Coranul.după originalul arab" a reprezentat un moment important în evoluţia arabisticii româneşti. filologic şi lingvistic. Toate aceste realizări au contribuit la mărirea numărului de izvoare narative otomane (dar şi româneşti. Prima traducere a Kur'ân-ului în limba română . publice şi private. I nscripţia de pe piatra funerară. ci după traduceri (mai mult sau mai puţin fidele textului original) în unele limbi europene. Popescu-Ciocănel. O.S). la această . din punct de vedere istoric.

Unele contribuţii au fost rezultatul preocupărilor autorilor de a E!lucid� istoria relaţiilor româno-otomane in secolele XIV-XIX şi de a lămuri aspectele fundamentale ale trecutului statului otoman. este o primă caracteristică a acestei categorii de preocupări. pp.28. Bucarest. bazat pe lucrările lui Belin şi pe Codul de legi otomane (in limba franceză). Rlspuns D-lui B. Otientallslica romlnlf. întrepătrunderea şi caracterul lor de complementaritate. transformată in vakuf-uri). 8 . 5) beneficiile militare (t1m�r şi zi�met) 143• G. în cadrul primei direcţii de cercetare I-au jucat studiile cu caracter istorica-juridic. 1 881. Un rol important .ro 1 02 . altele au avut drept motivaţie necesitatea solu�onării unor probleme practice apărute în evoluţia tânărului stat independent român. totalitatea proprietăţilor rurale in Dobrogea era pământ miriye şi aparţinea domeniului public. Istoria sultannor a Imperiului otoman. G. 47 p. Nicolaescu. scrisă in limba greacă (1 888) 147• a lui Constantin Erbiceanu. '"' D. pentru a găsi soluţii viabile acestei probleme şi a grăbi integrarea amintitei provincii in statul român). care a tradus din greceşte corpus-ul de biografii 48 al marilor dragomani greci intocmit de Epaminodas 1. Guboglu. vezi şi M. destinate recultivării (mev�t). 1898. lbidfHn. 3) bunurile de mână moartă (vakuf-uri). 45 . Bucurefli. 328. C. care a prelucrat in limba română lucrarea lui Abram Vaporide. 1900. pp. . . . cu o anumită doză de prevalenţă a uneia sau alteia dintre direcţii.. Filitti a analizat în amănunt hatt-i hOm�yCm-ul din 1 856 şi Codul otoman al proprietăţii funciare1 44. Bucurefli. moştenire. G. Stamatiades. autorul a analizat cele cinci categorii de pământuri aflate in cadrul statului otoman: 1) proprietatea privată (uhriye. putând fi obţinut de persoane particulare prin: concesiune acordată de stat. BiografiUe marilor dragomani greci din Imperiul otoman (1661 . Bucurefli.45. Conflictul vamal cu Turcia. Regimul proprietă�i musulmana din Dobrogea . drept de preeminenţă prin colonizare 1 45 • Acest studiu. '"" Ibidem. contract cu sau fără obligaţii.cimec. de 1 700 a 182 1 . G. '"" Constantin Erbiceanu. haffid jiye). a contribuit la clarificarea problemei pe plan teoretice-juridic. p.cla� r re cele două direcţii de cercetare nu se putea şi nici nu se poate face. Atena 1865. potrivit legilor otomane in vigoare prin 1 880. 1 10 p. 1899. " " Ibidem.. . Assan. 37 p. www.ro / www. După ce a expus scopul lucrării (de a explica juriştilor şi magistraţilor caracteristicile proprietă�i funciare in Dobrogea.1821).muzeubt. Asppcte ale istoriei statului otoman şi ale Europei de Sud-Est s-au situat in atenţia lui D. mulţi dintre ei devenind în secolul fanariot domni în Principatele Române. 322. Guboglu. care a studiat R61e diplomatique des Phanariotes. conform legilor otomane. '"" T.. Nicolaescu. Retrocedarea şi reintegrarea Dobrogei în cadrul statului român (1 878) au implicat o cercetare şi o cunoaştere profundă a realită�lor complexe din această provincie românească aflată patru secole şi jumătate sub ocupa�e şi administraţie otomană. a fost studiat de juristul George Filitti . in contextul istorice-diplomatic sud-est european din · · MP te�l � '� Bototani '42 Georges Filitti. p. 228 p. drept de preempţiune. Djuvara. pământuri mev�t.Eroblemă de ordin teoretic­ i ştiinţific şi practic.29 .47. Djuvara referitoare la relaţiile şi tratativle cu caracter comercial româno-otomane la sfârşitul secolului al XIX-Iea146. 2) proprietate publică (mevkaffiye. Otientallslica romlnl. conculzionând că. La proprieM fon�re dans la Dobrogea d'apres les lois ottomanes. vezi şi M. şi a lui 1. după edi�a originalA In limba greacA. Filitti. 4) pământurile neproductive. Se mai poate aminti aici şi prezentarea lui T. pp.

ed. XXVIII+221 p. Iniţ ial lucrare de licenţA. 16 p. 8 / August 1907. idem. laşi. D.Arhiva Românească".) au pilstrat şi scllpat de pierire naţionalitatea noastra (sub!. Bucureşti.c. 294 . in special. 1. 798 . idem. ldem. Iorga. bucovineanul Constantin Hurmuzachi s-a interesat de . formulând concluzii în general confirmate de cercetarea istorică ulterioară 1 49. Pentru ultimele trei oontribuţii vezi şi Ioana Ursu.capitulaţiunilor'' acordate de Poarta otomană românilor în Evul Mediu. sous la direction de M. pp. 1 9 1 3 . Ulterior. Ştefan Pascu. Les Roumalns el leurs luttes contre les Turcs. idem. 11.. ) nu trebuie să uităm un lucru: cil legilturile noastre cu Tmpllrdţia lor (a otomanilor . Ultimul deceniu din dormia marelui voievod şi dorm moldav s--a C3'8delizal prin relaţii normale cu atomanii. an 1 1 . ed. pe care et însuşi a editat-o intr-o ediţie aitică 1 Buareşti . XII +541 p. Buareşti.p.muzeubt. Istoria romanilor din Dacia Traianll.1 9 1 4. 8uc:u'eşli. 1 845). 1 896. nr. A. La po/itique ori8ntale de FraflliOis r' (1515 1547). 1 894. 1 888 . 1 . ed. '" N. nu pot decât să le amintesc. Edua Dada. pp. Scopul pezentei analize fiind bine precizat. cu o bazA documentară la nivelul anului 1 900 . in concluzie. 1. 10 1 Octombrie 1902. Bucureşti. Scutli istorie a lui Mhai V Iteazul. Xenopol. sau asupra monografi ilor 152 consacrate unor mari voievozi şi domni care au luptat împotriva otomanilor . · ''" Paris. Nu intenţionez să insist asupra sintezelor de istorie a românilor apărute în 151 150 sau N. L. in . 8ucu'eşti . 205 220). vot. Emest Lavisse el Alfred Rambaud. in Histoire �njjrale du IV • sjjjcle 8 nous jours. 52 ldem. şireata şi duală. "' A. ei au jucat un important rol diplomatle de lntenmedlari intre Imperiul otoman . Die Buswerlif/e Politik des Peler Rareş.".832..1 893. 1. 1 1 27 . an XXXVI.827. fără să menţioneze ceva despre vreun tratat de pace moldo-otoman. 1901 .VI. precun şi f-Is/Dira Turchesca a lui Donado da Lezze. apoi perioada ostilităţilor cu sultanii otomani MeiYned 11 Flltih şi Blryezid 11 Veti (1473 . O.CT/t. 2. 1. 1 1 1 Noiembrie 1902. V. www..romAni 1 puteri europene. voi. Ursu. 1904. Buareşti. autorul a susţinut că Ştefan cel Mare a plâtit tribUt otomanilor in perioadele de colaborare cu aceştia. pp. Wlell. cuvAnt inainte de acad.). Rilzboaiele dintre ruşi şi turci şi Tnrduririle lor asupra ţllrl i or romlne. 1 987. "' Scrisori de la Constantin Hunnuzachi clltre Ion Maiorescu.)" . laşi. III.378-392) a afinmat că .. Paris. Tncă în timpul perioadei unioniste. iar in volumul al i l-lea cele dintre anii 1 827-1878 inclusiv (378 p. 1908.1 18.capitulaţiune" a Moldovei acordată de Bâyezîd 11 datează din 1 51 1 (după textul publicat de Mihail Kogălniceanu în . 8iogalfa unei ClOflŞii'l!e . pp. 830 .capitulaţiunile" acordate de Poarta Otomană Ţărilor Române în evul 153 mediu . D. Ursu a studiat relaţiile paşnice ale lui Ştefan cel MIR cu llreii intre anii 1457 .X. voi. deschise către modernitate. 1909. Autorul a apreciat că fanarioţll şi-au conservat Identitatea printr-o pol�ică versatlla. statalitatea şi autonomia acestora (pp. 1 -V. precum şi descoperirea şi editarea a sute de documente otomane au permis cercetarea unor aspecte importante ale relaţiilor româno-otomane: problema .1538). 1904. Editura Albatros. Vezi şi Andrei Radulescu. cea a începutului suzeranităţii otomane asupra Moldovei şi cea a re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane organizate pe pământ românesc. In concluzie (pp. lassy. 1 908. voi. XVIII+405 p. Existenţa mai multor ediţii ale . 180 p. XIV + 402 p. 11. 213 p. Ursu a sesizat corect şi a argLmentat ştiinţifio-qitic principalele etape ale politicii externe a marelui voievod şi ale relaţiilor cu atomanii.997. scrisori din august-septembrie 1856. Luptele lui Ştefan cel Mare cu turci Tn anu/ 1475 şi 1476. passim). vot. 1914.M. Istoria lui Mhai VIteazul pentru poporul rom4nesc.tractatelor dintre români şi turci".-scrisoare din 4 / 16 octombrie 1856. bazată pe o educaţie şi cultură superioare. p. pp.994 .E SEPTENTRION/t. Geschichte des rumtJnischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen. I n primul volum a analizat războaiele ruse-otomane din secolul al XVIII-lea şi de ta inceputul celui unmător (21 8 p.Vllt. nr. 1914.. Xenopol şi asupra relaţiilor româno-otomane (sec. timp de peste un secol au ocupat trenurile Principatelor Române.1473. ti nr.US această perioadă. complicata.cimec. la nordul Dunării.. (in care lucrare autorul a folosit izvoare narative otorTla1e in traducerile lui Antoine Galllwld / 1 700 şi Josef nuy / 1893.. V lllţa şi domnia lui Constantin-Vodil Br/Jncoveanu. Buareşti.). 372 p. laşi. Tn primul act de acest fel s-au inclus condiţii avantajoase pentru Moldova: conservarea autonomiei şi statalităţii.lt. XIV-XIX). ldem..D. Buareşti. Istoria lui Şt9fan cel Mare povestitil nearrxJui rom4nesc. laşi. Fiirst 'o'On Mo/dau (1527 .:ntru curajul autorului de a aborda o problematică vastă pe orizontala spaVului şi pe verticala timpului. vezi supra notele 1 1 5 . 1. prin acţiunile lor. voi. 1 880.ro / www. Şt9fan cel Mare şi turci. El a ajuns la concluzia că prima . în care s-a insistat această perioadă şi semnate de A. MOLD/t. popularA.). menţionând faptul că nu au fost rezultatul unor preocupări speciale de orientalistică-turcologie. 383 (ediţia a 11-a. contrinuVa a meritat să fie amintită p.Ioan Ursu. 1 997. 12 vot. Iorga .. ldem. Dlmit'IJ Preda. 224 p. 204 p.capitulaţiune" cu Imperiul otoman.P. nici Petru Rareş şi nici fiul său Ştefan Rareş nu au mai încheiat o nouă . Paris.. . ci făceau parte din proiecte vaste de prezentare a trecutului istoric românesc. 1905.1489). voi. conservlind. an XLII. Gotha. 372 p.( .+fotggrali l . 1 900.compl. 869 893.1 1 30.. 1 16 p. Cluj-Napoca.ro 1 03 . şi.

pp. şi ea trebuie definitiv înlăturată dintre faptele istorice. le-ar fi plătit tribut. 4 '"' Ibidem. autorul a făcut . 104 1bidem. pp. Astfel s-a format povestea închinării la turci sub Bogdan (al I I I-lea). p.924 . al lucrări. 98). 1993.Muzeui Judeţean Botoşani . Cantemir i-a adăugat în urmă elemente noi. nici nu au vreun amestec cu integritatea ei ( .tractaturile" erau o compilaţie apocrifă a unor boieri români necunoscuţi. că o .muzeubt.22. 1993. Pe temeiul spuselor lui. Principatele nu fac parte întregitoare a Turciei. Studiu istoric. . Acesta este caracterul pe care 1-a avut haraciui şi astfel trebuie.tractatul" dintre Bogdan (al I I I-lea) şi Soliman Magnificul. Bucureşti.64 . 504). .capitulaţiunile sunt tractate de protecţiune. Acesta a ajuns la concluzia că . 1 . 31 (ed.G .. 496 . ci era o simplă dajdle pe care o plătea turcilor un vecin mai slab pentru menţinerea păcii. p. 504). in vederea propunerii pe care avea s-o facă cu privire la independenţa Principatelor. 1993.. 503). pp. 87. că tribului .. p. in idem. al IV-lea.)" 161 . ele au fost arme ' 54 ldem. istorică 1 59 . nr.. plăzmuind ( . vezi supra n.o scurtă expunere a împrejurărilor în cari s-a făcut închinarea Moldovei către turci şi a relaţiunilor următoare până in domnia lui Bogdan (al l l l­ 0 lea)" 1 6 . 1993. .. . 1993. (. pp.. 10 1 Octombrie 1907. C. cred . pp.reedltare in 1 993. )". dar exprimau. incitanta problemă a Capitulaţiilor Moldovei cu 156 a fost studiată. muntenii au redactat actele ( . cănd contele Or1ov. p. Ed�ura Eminescu. 158 Ibidem. independent de o eventuală influenţă a Poarta Otomană evenimentelor politice. p. 65 (ed. . de care vorbeşte tradiţiunea. că tradiţia istorică.. pp. 1 242 -1247. Cărturarii din secolul al XVII (-lea) nu puteau admite că Ştefan cel Mare. 487): . 56 (ed.tractatelor" nu aveau nici o valoare documentară 158 . iar moldovenii au alcătu�. Cantemir şi diferitele versiuni ale . Glurescu.ro 1 04 . 1 2 / Decembrie 1907. 55 (ed.închinare a ţărei n-a fost" 1 6 . că în 1 489 s-a încheiat 3 pacea moldo-otomană.." 1 64 Retrospectiv. 501): . antologie. cât şi între sine pentru unire" 1 . "" Ibidem. 1 993.. p. 63 (ed. p. s-a recunostituit apoi în 1 772 cuprinsul acestui hatişerif. aşa cum s-a stabilit în 1 456. Formarea acestei tradiţiuni este de altfel explicabilă. '00 1bidem. p.domnii Moldovei dobândiseră prietenia turcilor prin daruri (subl. Constantin Giurescu a cunoscut. nu se adevereşte deci prin documente. pe temeiul lui Cantemir şi in vederea năzuinţelor lor. . nr. scrierea ( . 4 102 Ibidem. scrisoare din 30 septembrie 1 856. 493-494 şi n.65 (ed. ' Ed. 1 01 3 . p. . 157 Ibidem. 1908. 25.51 (ed. 1 54 . C . nr. ) . o realitate de fond. în condiţii . 1993. introdusă în Cronica lui Ureche de Simion Dascălul. în schimb. opera istorică a lui D. şi tot pentru motive politice. 1993. scrisă în 7 vara anului 1 772 1 5 . au dreptul de a încheia tractate atât cu puteri 54 străine. ) condiţiile închinării consfinţite printr-un hatişerif al sultanului. 910 .A doua capitulaţiune a Moldovei " a fost acordată de energicul sultan Murâd IV lui Vasile Lupu în 1 634. a cerut celor două deputaţiuni să-i arate care erau vechile lor privilegii. .. de istoricul Constantin Giurescu. Giurescu a subliniat că: .( . XLI. p. Astfel. Supunerea ţării a trebuit să se facă numai după moartea lui ( . apreciind că în perioada 1 420-1 456 . lnţeleasă pretinsa Inchinare a Moldovei". . pp. ).498). p. cit. '" Constantin Giurescu. p. folosit şi citat aceste . 65 p. Principatele fiind suverane. 99).49 . ) pot afirma cu toată siguranţa că in timpul Congresului de la Focşani.. Aşadar.cimec. Bucureşti..ro / www. Tn subcapitolul ultim.. ''" Ibidem. ). închinarea Moldovei la turci sub Bogdan (al I I I-lea) .1015. 9 1 Septembrie 1907. i�rijire de ediţie şi introducere de Dlnu C. iar în 1 839 . 1993.. care învinsese pe turci în atâtea rânduri. loc. ) plata tributului nu insemna alipirea ţării la imperiul turcesc. echivala 2 cu un tratat de pace. www. pp. 21 .însemnări" ale lui Constantin Hurmuzachi 1 55 Peste o jumătate de secol. Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomanil. 58 (ed. an. lzvorâte din preocupările politice ale epocei în cari s-au produs. Tributul care se plătise neîntrerupt de la 1 489 se continuă şi mai departe. Studii de istorie..de astă dată mai grele" pentru Ştefan cel Mare1 6 şi că )a începutul domniei lui Bogdan (al I I I-lea) situaţia Moldovei faţă de turci era bine definită.

7. In . Tn primul capitol al lucrArii. şi a cărei amintire se păstrase fără întrerupere. In .. ln capitolul al 11-lea autorul a analizat incercArile Imperiului otomari şi.prin capitula�i .de fapt. 67. 1 .. Bucurefti. "' Vezl . tabel cronologic şi note de Georgeta Penelea.un foarte frumos studiu Independent . Filitti a reluat problema . conduzionAnd că .capitula�ile" din punct de vedere istorica-juridic. pp. vezi ti �le lut Manole Neagoe.2 / 25 februarie 1909. 1. . căci nu se mArginea la a garanta libertatea individuală.anume cănd s-a produs «inchinarea" Moldovei către Poartă şi cum a fost ea consemnată in mărturiile feluritelor etape" 168. 170 Ibidem. cit.55. text stabil�. an III. Juristul.P. pp. 69 (analiza Intregului studiu la pp. an XLII. ) o expunere luminoasA fi documentatA" l i. dl .se Tnţeleg actele Tncheiate Tntre Poarta Otomană şi statele creştine pentru a regula situaţia străinilor Tn imperiul turcesc. Edltunl Enciclopedici.muzeubt. de a n rotesta impotriva şi de a limita. P(eretz) . . C. Regimul capitular era alcătuit din excep�i la regulile dreptului intema�onal. poate prea tranşante. pAnă la anihilare. 1 9 1 5. O. P. bl fondul problemei .privilegiile capitulare erau de trei feluri: judiciare. 25 . vezi stadiul lldulll al Istoriografiei problemej . de-a lungul timpului. şi a unor înţelegeri bilaterale scrise).aşa numite de la capitolele in care erau Tmpă�te .XIX171 . Introducere la C. 11.474: . 1985.textelor unor presupuse capitulaţll pe care vechii domni (romAni ­ compl. este pentru că autonomia pe care voiau s-o dovedească. lucrarea paradigmatică pentru etapa antitezei" 166 ( a negării.7 / 1 . p. 17 . reeditat In idem.capitulaţiilor". D. pp. 63 p. 3 1 1 - www. . p. pp. 1• Ibidem. C. analizAnd modul cum acestea s-au aplicat. 101 Dlnu C. ale Principatelor RomAne.Viaţa Nouj". Opere alese.. op.A. pp. Iorga 1 1 902 şi C.celebru studiu. autorul a analizat . pe teritoriul otoman şi in Principatele RomAne172 . C.cimec..6 . fără contesta�e din partea Po�i"174. cuvAnt Inainte. 7 . 3 ..otomane Tn intervalul 1 878. Bucureşti. 1. Giurescu) 1 1 908 in aceastA problemă.ro 1 05 . Romlnla faţl de capitulaţHie Turciei. 1. 8 / 1 7 iunie 1908. diplomatul şi istoricul ! .L. 4 . BU<Ueftl. "' Ibidem. pp. 1993. de la 1 879 (noi. Giurescu Tn acest studiu sunt de un interes fi o Importanţi cu totul deosebite"/ Em (11) P(ana�escu) /.. Ed�ura Eminescu. 5).S. El a precizat că . admiţând afirmaţiile lui N. nr. Cadrul jurldlc al 181aţillor romlno-otomane In evul mediu.". nr. Filitti a negat existenţa .A. 2 1 19&4. 174 Ibidem. XXXV III. Şi dacă s-a crezut atâta vreme şi cu atâta convingere în autenticitatea lor. Filitti a schiţat istoria rela�ilor comerciale şi consulare romano .".Neamul RomhiC".) ne-am bucurat de aproape toate imunită�le de care se bucurau şi ceilal� supuşi străini in Turcia. p. nr. (XLV + «3 p.I. însă intr-un cadru mult mai larg: RomAnia in raport cu tratatele Imperiului otoman cu puterile europene 169. C. Fllittl.Faptele pe care le stabllette d. nr. trlmiterile se fac la aceastA u�imA ediţie. existase într­ adevăr'' 1 65. p. 173 Ibidem. 4 1 6 aprilie 1908. romAnii .( . bibliografie.actele" incheiata de statul otoman cu puterile europene Tn sec. 3 aplicarea privilegiilor capitulare • Tn ultimul capitol. Ţlffe ROIMne fi Inalta Poattl.trablteklr" le pp.76). 167: . cu o prefa1il de Prof. implicit. Toate aceste constatări a u fost intregile cu afirma�a că .33.a acţionat ca un catalizator şi a îndreptat cercetările in două direcţii: a) autenticitatea ca atare a actelor prezentate de boierii munteni şi moldoveni la tratativele de pace de la Focşani din 1 772.59.4. �III lnalclk. reale. t.compl. pp.) le-ar fi încheiat cu Poarta" (p. 29.23. . s. s-a bucurat de consemnări şi recenzii favorabile 1 6� şi . Giurescu. 1.M. 1 908: . etc. a unor circumstanţe concret-istorice. religioasă şi de a face negoţ a străinilor7 dar Ti şi sustrăgea pe aceştia de sub imperiul legilor statului in care locuiau"1 0 . R. 0 1 . nr.". Bucureftl.convorbiri aitlce". 23 .. Glurescu. Acest .1 914. ".ro / www.).C.ACTA MOLDAYlAE SEPTENTRlONAUS putemice în lupta patriotică pentru emancipare. Conlltbuţii la problema aMIVIti Moldovei f8ţl de Imperiul otoman (fnţe/egefN dlnl18 Bogdan cel Orb fi SIJ/Tm din anul 1512). an III. an XVII..1 6. an IV. administrative şi fiscale" şi cu o 31 2. nr. 111 Mlhlll Maxlm. on Ibidem. Filitti a trecut apoi in revistă . C.S .R. XVI .

pp. 11 . iar .28.XVI . pp. Ştefan cel Mare a plătit regulat tributul.cimec. Tn concluzie. s. A.C. nr. în timpul lui Alexandru-vodă. apoi. 35 . .tractatul" moldo-otoman o .B . cit. n-os 1 . poate daruri ocazionale. Ştefan a reluat plata tributului.46.. Revenind la chestiunea suzeranităţii otomane asupra Moldovei. rezultat al preocupărilor istorice-juridice ale autorului.21 Janvler .86. L . 26 . A. iar semnificaţia tributului a evoluat de la bir de răcumpărare a păcii (1 456) la cea de bir al ascultării şi supunerii Am insistat în amănunt asupra acestui studiu din două motive: pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi viziunea istorică asupra problemei în 1 9 1 4. ţara devenind vasală acestora. 184 Ibidem. nefiind socotit un lucru înjositor pentru 6 plătitor1 1 . Zagoritz. . .M. Ibidem. pp. in .. I.oc:tombrie 1995. an XXIX. Constantinescu. Domnul �oldovei era tributar otomanilor. 2 . 89 .. corelate cu evoluţia situaţiei politice europene la inceputul primei conflagraţii mondiale.compilaţie patriotică" din 1 77 1 1 772.23. a trecut în revistă principalele momente ale relaţiilor româno-otomane în secolele XV. Bucureşti. "" N. "' N..19. Ibidem.ro 1 06 . Inchinarea şi stabilirea suzeranităţii otomanilor asupra Moldovei au fost consecinţele expediţiei sultanului SOieymân 1 la Est de Carpaţi şi înfrângerii lui Petru 64 Rareş 1 . Fililli. Filitti. pp. obligaţi fiind. apreciind-o ca fiind un . Iorga Tn . d a r nu supus. 10 1 343 .model de analiză sobră şi 77 competentă a subiectului" 1 . pp.000 de galbeni ungureşti 0 . Tn ceea ce priveşte Ţările Române. pp. cu excepţia perioadei ostilităţilor 1J1ilitare. Iorga a recenzat această contribuţie. a fost o contribuţie importantă in domeniu. se cuvine menţionat faptul că ea a fost cercetată şi . Studiul lui 1 . "'Bucureşti. Bucarest. 1 1 4 p. 182 Ibidem. u• . Giurescu in 1 908. Filitti încă actual după opt decenii.Muzeul Judeţean Bototani anexă documenta ră ce cuprindea 1 4 documente in limba franceză. completând-o intr-un fel pe cea a lui Constantin Giurescu din 1 908 şi invitându-i pe istoricii şi juriştii români să aprofundeze cercetarea aspectelor problemei. apreciind că problema începuturilor suzeranităţii otomane a cuprins intervalul din istoria Moldovei între prjmele legături tributare şi stabilirea vasalităţii statale 1 79 • Alexandru cel Bun nu a plătit tribut otomanilor.închinarea" lui Bogdan al I I I­ lea era o legendă.muzeubt.ro / www.64. N. dar 62 Moldova nu ajunsese încă ţară vasală otomanilor1 . cit. 1. 1914. tribut otomanilor. A. cu certitudine Petru Aron a plătit în 1 456 un 18 tribut în valoare de 2.49.n. recenzorul a evidenţiat refuzul autorului de a accepta ideea existenţei reale a .. XVII I-XIX) 6 . prin pacea încheiată probabil în 1489. 20 . ''" Ibidem. pp.8. m P-lea. la L C. . op. Constantinescu sau de Gh. . pp. autorul a afirmat în că în 1 538 boierii au inchinat condiţionat Moldova otomanilor. porlret de istwic.". Cuvint Inainte. pp. ci doar răscumpărarea păcii. pp. şi idem. XIV.1 12. . N.".. era independent. '" Ibidem. 1 833-1 8501 75. p. analizând inceputurile şi stabilirea suzemităţii turceşti 78 in Moldova 1 . dar plata tributului nu implica închinarea ţării. Conatantinesc::u .studiu precis 65 (1 538) 1 . . a fost posibil ca după 1 453 moldovenii să fi plătit. C. 45 . din perioada şi meritoriu" şi subliniind noutatea şi importanţa europeană a problemei tratate. recent.tractatelor" româno-otomane şr analiza temeinică a 17 condiţiei juridice a supuşilor străini pe pământ românesc (sec. op. - George1a EESO ann6e www. 113 Ibidem.Fevrier 1916. 1 1 3 -1 14. 34 . de N . 67 . deci 6 nu vasal 1 3 . analizată sumar de C. vezi.

pp. 7 . G.229.442. autorul a enumerat şi analizat 1 00 de proiecte de împărţire a statului otoman. extras. E. pp. al uriei anumite baze dQCJ. al unei anumite concepţii istorice. Felix Alcan. Nu a existat însă un front comun antiotoman. Mes mlssions dlplomatlques. sunt un produs al timpului lor.S. Bucureşti.Juln 1 929.Solia . Tnsuşindu-şi ideea exprimată anterior de Albert Sorei că . In .Ga/atz .8 11914. Iorga a recenzat studiul. datorită intereselor politico-startegice. Vezi interesantele sale memorii: T. 1887 . Studiile acestor . pp. Constantinescu 1 88. Iorga In . Gh.. + 1 8 hărţi. Ma mlssion . '"' Ibidem.Constantlnopole .B.. Cu arr�umente el prima capitulaţifl atribuitif lui Bogdan III a fost fifcutif de Ştefan cel Mare Tn 1497. cel mult a fost reinnoit cel din anul 1 4561 90. pentru care nu venise încă vremea concluziilor definitive. 1 930. Stabilirea suzeranitifţH turceşti Tn Moldova. N. no.".eco. O. 44' IIIV16e. susţinând că sultanul nu a acordat Moldovei un nou privilegiu în 1 497. 1. . Iorga in . www.O. 21 p. Paris. nr. ce-ar părea puerile astăzi. de la sfârşitul secolului al Xli i-lea şi până la războaiele balcanice inclusiv193. n-os 7 .08.". divergente între statele creştine.t Constantlnop/e (1896 1900).cimec. ''" Ibidem. a studiat · . G. ' 00 N. ti y a eu une question d'Orient". Paris. A.A. dar au fost arse de Ioan Sobiecki în 1 686189. 419 . N. Capitulaţiile" române-otomane au existat în realitate. este evidentă preluarea şi dezvoltarea unor idei din contribu�a lui C . idem. economice etc. Belgrad . Ibidem.E. iar conducătorii creştini (şi unii gazetari . 9 . Llbralrie Felix Alcan.B. autorul a respins concluziile formulate de N. 6 .183. pp.I.494. .. IV+180 p.problema orientală" prin prisma proiectelor teoretice ale adversarilor europeni ai Imperiului otoman de a-1 impă� intre el1 92.Le Havre .ACTA MOLDAVlAE SEI"''ENTO TU NAUS pentru a stabili filiaţia şi ecourile istoriografice. 205 . Avril . subliniind că dreptul otoman cunoştea o singură legătură între imperiu şi o provincie supusă paşnic: tribului cu tot ce implica acesta pentru ambele pă� aflate în relaţie şi declarându-se de acord cu opinia că in 1 538 Moldova a devenit vasală statului otoman 1 86. Tn concluzie.modeşti solda� de jertfă". după expresia lui N.ro / www.recenzie la recenzie".21.7. Constantinescu.uri ale opiniei publice) au elaborat proiecte de impărţire ale acestui stat musulman. 1" annee . Contribu�ile acestor doi nespecialişti in turcologie. G.Revue des Sciences Polltlques".muzeubt.Luxembourrl Athenes. Djuvara a afirmat că timp de şase secole popoarele creştine au asaltat Imperiul otoman. Iorga a respins concluziile lui Gh. . susţinând că începutul vasalităţii otomane asupra Moldovei a coincis cu plata tributului în 1 456 şi că stabilirea efectivă a suzeranităţii sultanului s-a realizat în iulie 1497. Tn . Marile puteri europene s-au considerat ele însele îndreptă�te să revendice • '01 N. Cents pro )llts de partage de /a Turqute (1281-1913). �. cănd i s-a acordat lui Ştefan cel Mare un hatt-i şerif ce conţinea drepturi şi obligaţii reciproce . 5 1 Mal 1914. 1914. T. Djuvara.AoOt 1914. '"' ldem. 181 . pp. T. dar poate fi considerată şi articol independent.8 1 Juillet . Bucarest.�. In . S. Tn ce priveşte al doilea aspect.des qu'il y a eu des Turcs en Europe. X + 648 p. După ce a schiţat istoriografia problemei până în vara anului 1 9 1 4. actul din 1497 fiind o dovadă în acest sens. militare. fostul ministru al RomAniei la Istanbul (1 896-1 900) 1 91 .1925. L". 7 . Paris. Souvenirs dlp/omatlques. au fost etape obligatorii in procesul cercetării acestei probleme istorice. Zagoritz. r • annee. Bucarest. 1 "7 Gh. an XLVIII. Zagoritz a reluat studiul problemei intr-o contribuţie1 87 ce era de fapt o amplă recenzie critică a lucrării lui N. tome Lll. Giurescu ( 1 908). 107 .�mentar-cronistice. Ojuvara. pp.Bruxelles .ro 1 07 . Zagoritz. Iorga.c. după trecerea a peste opt decenii.

cetăţile nord-dunărene cucerite de otomani erau aşezate în vaduri ale Dunării sau în locuri prielnice întemeierii unor porturi. Această contribuţie stâmeşte interesul istoricil6r. afirmând că autorul a realizat o analiză conştiincioasă a proiectelor de împărţire a statului otoman. Şi N.B. pe baza pretinsului lor drept creştin civilizator.3 1 Mart 1914. autorul a enumerat şi oferit informaţii de ordin geografic.G. 1 Imperiul otoman nu a colapsat brusc. Louis Renault a apreciat efortul autorului de a aduna şi a încadra organic proiectele în miezul evenimentelor politico-militare şi în mentalitatea conducătorilor. istoric. recenzorul a regretat însă faptul că opera nu a fost revizuită de un istoric de profesie. Iorga. in . pp.+1 hartă.planuri teoretice" era.E. N . pierzând provincii după provincii 94 .o sută de proiecte de împărţire a Turciei". 23-86. ce conţinea doar .E. in concluzie. Iorga a recenzat favorabil această contribuţie. 1 . şi consideraţiile lui Andrei Pippidi: o carte neobişnuită. material şi moral.ro / www. 1• annee. Bucureşti.cimec.capete de pod" otomane la nordul Dunării.". Acelaşi N . bază logistică etc. '07 Vezi. dar şi o importantă arteră fluvială comercială şi de transport.nu erau decât exerci�i de pură retorică ale unor diplomaţi amatori sau tentative ale unor agenţi diplomatici . religios etc.") anul li. pp. triplu.muzeubt. din punctul de vedere al subiectului tratat. istoricul român a afirmat că aceste re'âyâ-le (kazâ-le) au avut o motivaţie politico-militară strategică (cap de pod otoman.X.S. Lucrarea lui T.I.) şi una economică (zonă de aprovizionare a garnizoanei şi trupelor din cetate. in perspectiva celor trei decenii de la apariţia lucrătrii. 191 1 . Tn prefaţa lucrării.S. Formes de la paix dans le Sud-Est de /'Europe aux XIV-XV/f siecles. Marea majoritate a acestor proiecte .de măna a doua· de a ieşi din anonimat şi de a cointeresa. Bucarest. Djuvara. pentru a se elimina unele greşeli de documentare 196 şi de concepţie . economic.Muzeul J udeţean Botoşani zone de influenţă în statul otoman. A. fără îndoială. 495 . Bucarest. referinţele şi hărţile necesare.O.514 .E. cu hărţi întocmite corect şi precis istorico-geografic. www. guverne şi particulari in realizarea unor planuri utopice (idem. '"' Ibidem. Din acest motiv.E. Constantinescu a realizat primul studiu istorico-geografic asupra re'âyâ-lelor kazâ-lelor) otomane pe pământ românesc. Constantinescu .R. de unde se procurau mijloacele de aprovizionare pentru apărătorii acesteia. ''" N.. A. a fost o importantă contribuţie românească în domeniul turcologiei mondiale la începutul secolului al XX-lea. Ibidem. in timp ce numărul acestor .".ro 1 08 . Cu deosebitll privire la raiaua Giurgiului in . 65 . o reuşită întâlnire între un diplomat ce cunoştea bine fenomenul otoman din interior şi viaţa politica-diplomatică apuseană şi o temă de cercetare stringentă şi incitantă in condi�ile complexe de atunci. 1910-191 1 .A.E. A.lorga Tn . pp.66. originală. depozit de alimente în caz de � ''" N. După ce a definit re'âyâ-ua (kazâ-ua)ca fiind teritoriul dependent de o cetate otomană de margine. A. cu explicaţiile. ci treptat. publicată într-o limbă de circulaţie internaţională şi într-o conjunctură politica-diplomatică favorabilă.Anuar de Geografie şi Antropogeografie" (infra abreviat: . ce era atât hotarul natural româna­ otoman. jurnaliştilor şi diplomaţilor europeni. Constantinescu a apreciat că otomanii au urmărit să stăpânească ambele maluri ale Dunării. Trecând peste erorile inerente tratării unui subiect atât de vast in spaţiu şi timp. n-os 3-4 1 1994. G. pp. jurnaliştilor şi a opiniei publice.. despre aceste . tome XXX I I. p. studiul poate fi folosit şi astăzi pentru bogă�a informa�ilor 1 7 oferite 9 şi cred că nu este o exagerare afirmând că a reprezentat în epocă o completare a sintezei otomane (1 908-1 9 1 3) semnată de N. bază de atac. no. insistând asupra celei de la Giurgiu 98. Tntinderea raialelor . oferind o bază documentaro-cartografică unor discuţii politico­ 1 juridico-teoretice ce durează de mai mulţi ani 95 . 305). Lucrarea era o sursă de valoare pentru cercetările ulterioare în domeniu.

Lor le revine meritul de a fi atras atenţia istoricilor şi geografilor români asupra acestor . ă ces representants en Orient du commerce et de la civilisation ''" Radu 1 . Incomplete şi perfectibile.prezenţe" otomane pe pământ românesc. rela�ile dintre . ambii protagonişti au folosit ca mercenari trupele bey-lor turcomani din Asia Mică. aceste studii au deschis o nouă direcţie de cercetare a relaţiilor complexe române-otomane. narative. Hărţile ce însoţeau amintitele contribuţii ofereau detalii suplimentare asupra acestui . segment de cale comercială etc. pp.. Le resultat de la guerre du Levant et du conflit 202 dinastique ă Constantinople fut leur etablissement en Europe" . 1 91 0-191 1 . qui n'avaient pas cependant un plan de conquştes durables et n'etaient pas aiguillonnes. G.aspect" al relaţiilor române-otomane în evul mediu şi la începutul epocii moderne. Raiaua Brlilei. Perianu. Leipzig.grecii " din sud-estul Europei şi 2 1 condiţiile stabilirii otomanilor în Tracia 0 . cu toate formele sale de manifestare. veneţieni. etc. Latins et Grecs d'Orient et l'�tablissement des Turr:s en Europe (1312 .cimec. Iorga.B. par l'irresistible passion de proJjsger contre les ghiaours la vraie loi de l'lslâm. cit. Perianu a insistat asupra re'âyâ-lei (kazâ-lei) Brăila 1 . des Bulgares et des Latins. 202 Ibidem. p.125-143 + hărţi..singur e un latifundiu.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS război. Tn concluzie. a contribuţiilor fenomenului intelectual-ştiinţific Nicolae Iorga..1362).) .ceux qui gagnerent ă ce jeu furent les Turcs. comme les Arabes. traseul drumurilor comerciale ce o străbăteau etc. Zub)" • Am amintit în paginile anterioare contribuţia lui Iorga in domeniul descoperirii şi editării izvoarelor istorice documentare şi narative otomane sau central-sud-est europene referitoare la statul otoman. folosind izvoare documentare.muzeubt. A. Iorga a analizat în detaliu situaţia politică internă din Imperiul bizantin la mijlocul secolului al XIV-lea. bulgari. fiind totodată şi o invitaţie la dezvoltarea acesteia. care . in . 99 Radu 1 . întregesc astfel sfera preocup�rilor de turcologie ale polihistorului pentru care trecutul şi prezentul statului otoman. Al. 1-2 / 1906. 1 79 . XV. susţinând c ă a fost cucerită şi organizată de otomani în perioada 1 540-1 544 . organizarea militar-administrativă a acesteia. Deşi nu au folosit documente şi hărţi otomane.". 4 Zub. urmarea logică a fost că . op. ' autorul a stabilit cui a aparţinut responsabilitatea penetrării otomanilor în Peninsula Balcanică: " Ce n'est pas l'ambition turque qui etablit un empire musulman ă la place des)3recs. antrepozit pentru bunurile trimise din Ţările Române în I mperiul otoman.ro 1 09 . · N. 9. cartografice etc. au mşme degre. La faute est en ă Cantacuzene et. O trecere în revistă a preocupărilor româneşti de turcologie în perioada 1 8781 9 1 8 nu ar fi fost completă fără o sumară analiză. Z.ro / www. 201 www.latinii " şi . des Serbes.222. Studiile sale de orientalistic�-turcologie. pe care nu-l poţi 200 străbate într-o viaţ� de om (subl. toţi aceştia smulgând importante teritorii şi privilegii Imperiului bizantin. sârbi. Apoi. N. a stabilit configuraţia hotarului re'âyâ-lei (kazâ-lei) până în 1 829. pp. totuşi cei doi autori au elaborat contribu�i ce reprezentau stadiul cercetărilor în această direcţie la începutul secolului al XX-lea. no.". Subliniind că în timpul războiului civil dintre Ioan V Paleologul şi uzurpatorul Ioan VI Cantacuzino. in . anul li. edite şi inedite. iar ca aliaţi pe genovezi. au reprezentat una din direcţiile principale de cercetare istorică.A. la care se adaugă articolele din presa vremii despre evoluţiile politico-militaro-sociale din Imperiul otoman. 21 4 200 Al . p.

IOifla.". El conţine mal multe capitole de Istorie politicii . Iorga · Kar1 Lamprecht au :m M�eu�_:Judeţe•n Botopnl gJ. N. p. N. voi aminti doar ideile generale ale operei. fi unde se polite ti realiza ceva mal bun. The Byzantine emplre. Mihail Guboglu.A. o nou. In . Iorga. Bulletin". Iorga a adAugat un post-'scrtptum: .Dacii � li mulţumit cu Istoria romlnHor (ce va apare in 1905 1n limba germanii . Iorga a rAspuns lui Kar1 Lamprecht: . Iorga sii elaboreze o nouii Istorie a Imperiului otoman şi cii a Intervenit deja la celebra editurii F. 252). Iorga. p. savantul german venind Tn TntAmpianrea proiectului grandios al fostului său Ibidem. 1972. p. pp. pp. 1986. 29-33. BU98rest.muzeubt. structura. anunţand in istoriografia europeană pe viitorul autor de sinteze ale istoriei lmperiilor bizantin204 şi otoman205.E. locul lui Iorga Tn panteonul istoriografic naţional şi universal etc. lolf/8 et l'hlstoire). M. 1991. 11. 222 ""' ldem. r11omme et roeuvre. şi nu lui Karl Lamprecht. Tncă de la sfârşitul anului 1 900 Iorga proiectase viitoarea sa vastă sinteză otomană in 4-6 volume.In pofida tuturor piedicllor pe care le-am lntiimplnllt In acest an extraordinar. Ale�resco-Oeraca Bulgaru. la 21 mal 1907.ll lstorle turceascA.P. 1908. 253). De multii vreme studiez rel�lle Imperiului turcesc cu puterile europene fi am publlclll deja trei votuma de documente ti studii privitoare la secolul al XV-lea. noută�le şi neimplinirie ei. e gllla ti va li trimis deja In Iulie ca manuscris" (N. 251). pp.. n.B.U. pp. In scrisoarea catre aceleti din 6 iulie 1907 aducea alte precizAri: . Kar1 Lamprecht n va rAspunde la 12 martie 1901. 1972. voi. XX + o486 p.).lntiilul volum al Istoriei otomanUor.MIIfi&. La 6 mai 1903. 1 Erater Banci (Bis 1451). Sinteza de istorie otomană şi. 467-469). rn martie 1 901 2 0. Edlnborugh. voi. 201 . Iorga. Corespondenţi. Peste plllru ani. Nicolae lolfla'. In voi. 487. a Roman/an hfstorian.tl. Tn acest context. 190 p. Ar ti cumva de sperlll lii politii apArea In cursul vremii.1. 175186. . 11.cercetltor a/ Istoriei otomane. modernitatea. Iorga. N. tanărul istoric roman s-a adresat lui Karl Lamprecht. . p.ldrnru-Oersca Bulgaru.A. La conception de Nicolas /Oif/8 sur /'�mp/re Ottoman. 'll17 Tayylb GOkbilgin. Golha. an XXII. Perthes In acest sens (Barbu Theodorescu. M. a Roman/an historian of the Ottomen Emplre (lnfre abnlvllll: N. de istoricii romAni206 şi străini207 . implicit. n-os J. • ldem. p. p. lolfla at l'llisto/re de I'Emp/re Ottomen (intre abreviat: N.. IX" annee. 11.. Nicolae /orpa.E. N. După aceste sonda�e nereuşite. nr. au fost analizate. mii ofer pentru deja discutata Istorie a otomanilor. Iorga). Bucurefll.Dacii ceea ce am fiicut acum (se referea la Istoria poporului romln / 1905 . Parlamentul Romlnlei. ariitAnd cii acceptA bucuros ca N. manquerent ă leur devoir"203." VI. 27 noiembrie 1990. hlstorlen de I'Ernplre Ottomen (/nfre abrevl. dar intAmpina greută� in găsirea unui editor occidental care să-şi asume responsabilitatea tipăririi unui . corespondenţi. . 44-47. păstrată la B. corespondenţi. 243). Scrisori din corespondenla bllllleralii N. Iorga. Buc:arest. sunt gllla cu primul volum din Istoria Imperiului otoman. originalitatea viziunii generale asupra fenomenului istoric otoman. voi. p. pp. D. hlslorien) . pour des mesquins buts de suprematie. Vechiul stat otoman pe temelii naţionale. Iorga. /orpa. 1943.S. in . Imprimeria Coresl. etc. concepţia autorului despre această experienţă istorică unică in felul ei. unde e de operlll cu factori mal puternici. Bucure. /orpa. In col�a dumneavoastrA. 11f vrea sii vii adresez o mere rugAminte. 10.I. 1907. www. Editura Minerva. In scrisoarea din 3 martie 1901 catre Kar1 Lamprecht. Sesiune omag/ali Nicolae /olf/a • VllfiÎI Madgearu. /Oifla. cum era şi firesc. n comunica cu Slllisfacţle savantului german: . Nicolae /Oif/8 . D. Bucurefli.ouvrage de cette importance"209.occidentale qui. cu slabi leglturl teritoriafl (subl. 25-48. Bucuref11. /orpa.2 1 1971 . 2 1 1973. 11.P. 240. Gasehichte des oşmani$Chen Rleches nech den Quel/en daffJIIste/1. N. Scrisori cltre N. voi.compl. insistAnd asupra noutăţilor de informare şi interpretare introduse de autor şi subliniind aspectele discutabile ale vastei sinteze. Iorga. pe baza studierii corespondenţei dintre cei doi savan� (1 899-1 9 1 2). Scrisori cltre N. sii se explice formarea imperiului In perimelrul siiu terl1orlai"(N. Această contribuţie a elucidat aspectele necunoscute ale subiectului studiat. edi�e.cimec.A. 101-122. a Roman/an historian).t: N. 172. corespondenţi. l ni�ativa elaborării unei istorii a Imperiului otoman a _!parţinut lui Nicolae Iorga.ro / www.ro 1 10 .A. "'" Apud Barbu Theodorescu. Tahlin Gemil. /orpa istoric). Editura Minerva Bucurettl (X + 630 p. subliniindu-se locul şi rolul operei in cadrul preocupărilor româneşti şi mondiale de turcologie.. Corespondenţi. N. numită Imperiul otoman. pp.) vii place. VIII + 236 p.B. In . aşa cum s-a afirmat anterior""". deoarece mal Tntiil este neces. Buc:arest. voi. Aceste studii VOf ti acum contlnullle . ldern. 11.MIIIIIda Alex. IOifla. p.R . in locul celei foarte Invechite a lui Zlnkelsen?" (N.n.�.. mai exacţi. eadern. eadern."(N. voi. 1.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor romlno-turce ( intre abreviat: N. In voi. note ti Indici de Eclllerlna Vaum. N.I.

toleranţi. XVIII + 512 p. XVII + 453 p. epigraflce. îndrăzneţ autor de studii pregătitoare 2 pentru o sintreză otomană 1 1 .ro / www. XVIII-XIX.prea serioasă" pentru a mai fi tratată anecdotic.. N.34. op.42-59. Iorga a subliniat contradicţia dintre concepţia otomană feudală a unităţii indivizibile a statului sultanilor şi tendinţa modernă a statelor balcanice către unitate şi independenţă naţională. a elaborat o era sa în cinci volume.stând asupra condiţiilor diferite de dezvoltare ale popoarelor t:. cartograflce etc. N.Dersca Bulgaru.M.M. provincie ce va constitui baza puterii otomane. Alexandrescu . 3 / 1982. voi. 1908. bizantine. lnsi. voi. In . 214 M. cu o atitudine şi o politică bine stabilite şi consecvente. Astfel. 72-84. pp. liniştea sistemului absolutist. voi. istoricul român a propus organizarea unei comisii internaţionale de experţi în domeniu ce să se ocupe cu fost publicate fi de: Barbu Theodorescu. 1 91 1 .O. 1909. Iorga a criticat şi concepţia unilaterală şi puerilă potrivit căreia turcii ar fi fost cruzi. 1 1 . otomane (în diferite traduceri). nr. cronistice. Tn elaborarea sintezei sale N.muzeubt. apărute într-o :R2 cadenţă impresionantă între anii 1 908. N. /ol'f/a.1 91 3 1 La originea redactării acestei contribuţii a stat o nouă şi originală interpretare şi concepţie asupra istoriei statului otoman.. pp. româneşti. lol'f/a corespondenţ• cu Kart Lamprecht. Golha. era moştenitorul marii civilizaţii romana-bizantine şi păstrătorul tradiţiei mongolo-asiatice a monarhiei universale. XX + 633 p. pp. 191 0..ro 111 . ·a Romanian h/stortan. istoricul român a considerat de o importanţă deosebită cercetarea originilor acestor grupuri etnice. XX +479 p.Dersca Bulgaru. Iorga a apreciat că statul otoman nu a fost o prelungire a I mperiului seldjukid. Istoria Imperiului otoman era .nach den Quellen dargestellt"). V. IV.democraţi". Lărgind sfera cercetării în timp şi spaţiu. pe care-I considera ca fiind cel mai indicat istoric al generaţiei şi timpului său capabil să ducă la bun sfârşit o astfel de sinteză. 11. cum au procedat autorii de sinteze otomane din sec. Iorga a înţeles că istoria otomană nu putea fi cercetată decât în contextul ecoluţiei generale a triburilor şi popoarelor turcice.unitatea monarhică. occidentale. Iorga a folosit şi a analizat critic numeroase izvoare istorice documentare. voi. biografle sau poetic. pp. Gesch/chte des osmanischaQ Relchas nach elen Quelten dal'f18Stellt (/nfra abreviat: G.M. cit. Alexandrescu . ordinul unui singur stăpân": sultanul. an XIII. cit. 202 . distrugători şi fanatici. Bucureşti. ) . 1.. voi. voi. . Soluţia depăşirii acestui anacronism era acordarea libertăţii popoarelor pe care nu · le mai puteau stăpâni şi 2 . numismatice. Imperiul otoman. /OI'f/a. Ca urmare. voi. sălbatici. 2&-33.Dersca Bulgaru. Sct1sort cltre N.Manuscriptum". 1913. pp. otomanii au fundamentat în sud­ estul Europei. 1._ Jnsetaţi de sânge. N Iorga. sud şi est-slave etc. Nicoale Iorga. (precizând aceasta chiar în titlu: . receptivi la realităţile şi influenţele locale. în mod critic şi obiectiv. arătând şi demonstrând că aceştia erau . . Considerând că invazia turcilor în Asia Mică şi apoi în sud-estul Europei a fost un episod în migraţia populaţiilor torcice către Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică. padişahul. i l l . pass/m: M. Alexandrescu . tenace editor de documente ·şi cronici otomane şi europene referitoare la istoria statului otoamn. Tayyib GOkbilgin. pp. 2" Vezi In detaliu M. 213 Ibidem.. ci un produs natural al vieţii şi civilizaţiei torcice din Anatolia. a considerat. 1.35-42.. edificarea unui stat turc naţional.ACTA MOLDA\flAE SEPTENTRIONAUS student. lol'f/a. a roman/an histortan. la care s-au adăugat ultimele contribuţii în domeniu ale turcologilor şi orientaliştilor din diferite ţări 2 ale lumii 14. i. Opripn.cimec.R. op. elocventă expresie a caracterului peren al imperiului politic -fondat pentru a concretiza aspiraţia omenirii către unitate şi universalitate. savantul român. www. Tn ceea ce priveşte izvoarele istorice otomane. modern 13 .:: 'canice sub stăpânirea otomanică. în Asia Mică şi în Orientul Apropiat . XX + 486 p.. �9.

97. Istoria statului otoman a fost cercetată nu doar Tn limitele unei evolu�i na�onale ci in cadrul mult mai vast universal . 217 N.M. pp. 91 . la inceputul secolului al XX-lea. voi..59-69. pp. op. pp. O. cit. W. 215 M ·reu: �udeţean Botoşan i 21 1 M. Iorga. N .81 .Dersca Bulgaru. depăşite ca plan de expunere. Asiei Mici. intemeierea şi expansiunea teritorială a beylik-ulul condus de 'OsmAn 1 şi Orhan.R. vezi şi M. M. 71. pp. Savantul romAn a urmărit apoi inaintarea otomană in Anatolia.R. 1. ajungAild la conduzia că tribunle tOrcice au intrat in istorie Tncă de pe la �locul mileniului 1 e.V. Prin a/ doilea pas. insemnat şi glorios al acestuia 17 • După ce a insistat in detaliu asupra originii triburilor tOrcice şi a inceputului istoriei acestora (pAnă Tn sec.c.ro 112 .rasa" ("poporul"). XI e.). p. . similitudinilor şi paralelismelor intre fapte şi împrejurări istorice.ro / www. Tn sinteza istoriei otomane. 221 N.o explicare integrală" a rolului factorilor permanen� şi determinanţi in evolu�a istorică a unei entităţi politice: condi�ile cadrului natural..sinceritate" al documentelor şi cronicilor. demonstrând că aceste realită� istorice au fost posibile datorită pozi�ei geografica-strategice. interdependenţă şi simultaneitate între evenimentele şi fenomenele istorice. III. �"-� abia după OJCerirea seldjukidă Tn Asia Cenlralii şi Micli (sec.O. fără resentimente.. 1910. 210 /bidem. p. 1. A/le Geschichle cler turldschen Statmle und Staslbldungsn (pp.Dersca Bulgaru. Primul pas în metoda de cercetare istorică aplicată în investigaţiile sale a fost analiza surselor istorice. 1.30. Iorga. X e.cimec. G. N. Idei interesante şi pertinente.R. voi. op. pp. şi metodic. . Zinkeisen.muzeubt. izvoare istorice folosite. op.publicarea documentelor ş i cronicilor otomane �i cu traducerea lor într-o limbă europeană.1 46. a formulat Iorga analizând rela�ile complexe dintre otomanii cuceritori şi creştinii supuşi din Peninsula Balcanică şi stabilind locul şi rolul românilor in lupta antiotomană până la jumătatea secolului al XV-Iea222 .. cun se � in lstoliografia mondială a subieclului .M. 59. viaţa spirituală ("ideeaj21 6. 3 .. op. N . 3 1 . pentru a putea fi accesibile istoricilo�1 .)21 6.c. pentru a realiza un contact direct cu realităţile trecutului. 218 Ibidem. Alexandrescu . originalitate pentru perioada in care au fost formulate. "" Şi pp.M. Iorga.c. cit.Dersca Bulgaru. Alexandrescu . concepţie istorica-filosofică. Istoricul român a urmărit să prezinte trecutul statului otoman în mod imparţial. G. 222 /bidem. I-XX. într-un binom fundamentat pe relaţii cauzale de filiaţie.1 46). Alexandrescu . Iorga a încercat să treacă de la izvoarele istorice la faptele istorice. încercând să descopere intenţiile reale ale celor implica� şi să stabilească gradul de . pp. G.Dersca Bulgaru. M. folosind intr-un mod original metoda compara�ilor. în conexiune cu metoda indu�ei istorice. stabilirea prin forţă şi cuceririle otomanilor in Peninsula Balcanică. voi. influenţată de cadrul natural. p. titlul că1îi 1 este sugestiv in acest sens. vitalită�i şi preponderenţei politica-militare a beylik-ului otoman in N. Iorga a realizat expunerea evenimentelor şi faptelor istorice pe baza unui număr de teze fundamentale cu un mare grad de . VII. www. multe dintre· ele valabile şi astăzi.M. Iorga a analizat rolul şi locul Imperiului marilor seldjukizi şi a Imperiului Seldjukid din Asia Mică Tn cadrul lumii islamice21 9. Al�xandrescu . 1 47-2 14.O. cit. De altfel. 2 1 5-324. luptelor interne din Imperiul bizantin şi a celor pentru suprema�e politico-militaro-economică in Levanf21 . Tn prefaţa volumului 1 (de la originile triburilor tOrcice pAnă in 1 451) autorul a insistat asupra sintezelor anterioare elaborate de Josef von Hammer-Purgstall şi J. fiind un capitol 2 . cit. savantul romAn a urmărit să realizeze . A criticat şi abandonat tratarea anecdotică şi conform legendelor a trecutului Imperiului otoman. Prin a/ treilea pas. când au intemeiat primele forma�uni statale in Asia Centrală ...

Iorga. a refacerii acestuia in deceniile următoare. 1909 (XVII + 453 p.M.Jzii în general valabile şi astăzi în istoriografia mondială a problemei223 . pp.ro / www. N . o puternică influenţă romana-bizantină. Iorga. pp. Ndem . Orientului Apropiat şi a Europei de Sud-Est sub conducerea unui stăpân inContestabil: sultanul autocrat. 37 . "'" N. G. Imperiul otoman a atins apogeul evoluţiei sale şi un prestigiu incontestabil în lumea musulmană227 . op. Guboglu. turceşti. 227 N. www. 11. N. 177 .lstorlc.M. vot. a imperiului bicontinental a permis autorului conturarea direcţiilor şi caracteristicilor generale ale evoluţiei acestei formaţiuni politice prin formularea unor conch. Drava. Iorga ca fiind forma de unificare a Asiei Mici. analizând toate aspectele politicii interne şi externe a sultanului considerat de istoricul român ca fiind adevăratul �eriului otoman (pe emirul Orhan 1-a apreciat ca fiind intemeietorul intemeietor al lm statului otoman) 4 . relaţiile complexe romano-otomane găsindu-şi locul cuvenit in cadrul expunerii.). religioase. torr��� et l'histoim. pp. Mehmed al 1 1-lea. G. volumul terminându-se dealtfel cu subcapitolul despre expediţia otomană în Moldova din anul 1 538. La baza acestui imperiu savantul român a identificat elemente şi instituţii preluate din tradiţia turca-mongolă.. M. 3 -230.39. a organizării politice. politica otomană de cucerire a ţărmurilor şi insulelor Mărilor Neagră şi Mediterana (de Est) a fost transpunerea în fapt a concepţiei milenara romano-bizantine ce susţinea necesitatea dominării mărilor vecine posesiunilor terestre.109. /Of!lll.).ro 113 . Tn volumul al I I I-lea (perioada 1 538-1 640) s-a continuat analiza politicii.R. 3 . Alexandrescu-Oersca Bulgaru. Alexandrescu .182.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONAUS Analiza crizei statului feudal otoman de la inceputul secolului al XV-lea.1 12.). Alexandresru . Iorga a considerat că. Tn cartea 1 din volumul al 11-lea (1451-1 538). 104-105. în cadrul politicii maritime a as urat thalassocraţia otomană în Mările Neagră.O.134. împotriva lui Petru Rareş.O. hislorian. a unit în propria sa persoană tradiţiile moharhice oriental-mongolice. prezenţa şi manifestările religiei şi ideologiei islamica sunnite. Iorga a studiat decăderea dinastiei otomane şi guvernarea clasei renegaţilor în perioada 1 566- :Ji 223 N. lorga a studiat Bildung des osmanischen Kaiserreiches durch Moharomed 11. sociale.Deraca Bulgaru. pp. Tn cartea a 1 1-a a volumului. M. 107 . /Of!la. a Romanian historian. pp. pp. însuşindu-şi titlul de calif. creând astfel prototipul suveranului otoman. cit. 225 Ibidem. passim. voi. a subliniat autorul. ""' N. turco­ mongolică şi islamo-sunnită) a fost apreciat de N . în urma cuceririi Egiptului mamelucilor. III. Sava. Autorul a calificat Imperiul otoman restaurat de sultanul cuceritor ca fiind prima monarhie absolutistă din lume. 1 1�120. 325-486.R.cimec. Ndem.muzeubt.. Acest sultan a asigurat perpetuarea im�eriului şi tradiţiilor b(zantine in cadrul originalei sinteze otomane înfăptuite de el2 5. pp.. N. Iorga. Egee. voi. personalităţii şi epocii lui SOieymân 1 Magnificul şi Legiuitorul. op. G. militare. 1910 (XX + 479 p. Mediterana de Est şi Centrală . 105 . N. 98-105. 231-453.R. Eufrat etc..Dersca Bulgaru. /Of!la . N. vot.O. SOieymân 1 a revenit la politica terestră europeană şi iraniană a înaintaşilor săi.M.. Iorga. N. 1. cit.R. pp. în timpul căruia. urmărind să cucerească noi teritorii şi să consolideze frontierele imperiului pe importante cursuri de apă (Dunărea Mijlocie. economice. Salim 1 şi SOieymân 1 (primii 1 8 ani ai sultanatului său . ln cartea a 11-a autorul a studiat politica internă şi externă a sultanilor Bâyezîd 1 1 . şi urmările sale).. islamica şi romano-bizantine. 11. Selîm 1 a asigurat tricontinentalitatea imperiului. G.O. /Of!lll. a Romenlan hislorian. N. eadem. pp. M. M. N . Acest imperiu unitar cu triplă origine (romano-bizantină. pp. culturale etc. Cuceritprul Constantinopolului. pp.

M.).bolnav" stat feudal. economic. N.R.ro 1 14 . politic.muzeubt. fenomenele demografice. Alexandrescu . /orpa. pp. competitorii fiind aus­ triecii şi ruşii. 2211 Muzeul J udeţean Botoşani Ibidem. . lupta pentru putere intre renegaţi. Alexandrescu . Autorul a insistat şi asupra urmărilor nefaste pentru români ale acestor războaie: 2 pierderi teritoriale şi de popula�e 33 . cit.cimec. IV. voi. Iorga. înşelăciunea. 1 9 1 1 (XVIII + 512 p. /orpa el l'histoire. corupţia.).războaielor pentru împărţirea Imperiului otoman" intre 1 774-1812. până la pacea de la Ki.1 83.: expediţii costisitoare şi insuccese militare (de exemplu victoriile decisive şi politica unificatoare ale lui Mihai Viteazul [1 5931 601 ]). Iorga. N.125.. N..O. 1 35-404: Verfa// des osmenischen Hauses und der leitenden Renegaten Klasse.1 595. M. inceputul modernizării (după model occidental) a secularelor structuri 23ll feudale otomane . eadem. pp. adică chestiunea moştenirii acestui mare dar . cit.problema orientală". 405 . pp.ili. G. contraofensiva habsburgică in zona Dunării mijlocii şi pacea de la Karlowitz (1 699).i�i... religios-ideologic etc.212: Krlege um die Teilung des osmaniscf!en Retches: 9 ""' Ibidem. "" Ibidem. intre aceştia şi otomanii nativi. 3 . pp. 1 26 . pp. (XX + 633p.. IV. da­ torită unor evenimete politica-militare europene majore şi politicii constante a anumitor mari puteri europene de a men�ne statalitatea otomană ca o condi�e sine qua non a e­ chilibrului european. autonomizarea unor provincii periferice ale imperiului. N. passim. pe de altă parte. schismele religioase in islamismul sunnit şi scleroza ideologiei 22 oficiale. marele şi decisivul eşec de sub zidurile Vienei (1 683).1 10. Epoca re�elor. la cumpăna dintre secolele XVI I şi XVI I I a apărut . cit.Dersca Bulgaru. www. 1 1 3. pp.128.ro / www.402: Kampfe fîlr Reform und Einheit des Relches. op.39 . al regimului fanariot in Moldova şi Ţara 22 Românească 3 • Al cincilea şi ultimul volum al sintezei (perioada 1 774-1912) a inceput cu analiza . in anumite momE nte critice. op. Tn Cartea a 11-a autorul a studiat caracteristicile şi formele de manifestare ale involuţiei Imperiului otoman.M. Iorga a continuat analiza politicii ofensive otomane in timpul dinastiei marilor viziri Kopri. 1 30 . N. M. Alexandrescu . mita. a Roman/an historian. 120 . analizate sistematic din punct de vedere militar. 1 09 . inaugurată (1 839) de măsurile inovatoare ale lui MahmOd al li-lea.1 30.M. Iorga. G. aadem. goana după imbogăţire şi ranguri. 231 N. 125 .R. N. crizele financiar-economice. Iorga a studiat in continuare lupta pentru reforme şi pentru păstrarea unităţii imperiului in timpul sultanului MahmOd al l i-le. Tn ultima Carte a volumului. savantul român a studiat politica internă şi externă a statului otoman in intervalul 1 595. 3 . h/storian. concluzionând că statul otoman şi-a prelungit exisfenţa. 38 . 9 . pp. concomitent. Autorul a considerat că imperiul a alunecat definitiv pe panta declinului implacabil. 1 82 . pp. III. lorgiiJ. voi. 213 . a Romanian historian. schimbarea destinaţiei seculare a unor posesiuni funciare etc.ik Kaynarca (1 774) inclusiv. voi. tulburările interne.. N.Dersca Bulgaru. voi. M. 273 . şi a primelor încercări de reformare a statului otoman in timpul lui Selim al I II-lea. Iorga .Dersca Bulgaru. a insemnat declinul ireversibil al celei mai vechi monarhii absolutiste şi. pp. 230 N. pp. 232 N.O.272. V.479 .1 640 şi încercările sultanilor de a opri decăderea 2 imperiului prin reluarea politicii de cuceriri teritoriale 30• Tn prima parte a volumului al IV-lea (perioada 1 640-1 774). op. ""' Ibidem.M. pp. Guboglu. pe care austriecii şi ruşii incercau prin toate mijloacele să o rezolve in favoarea lo�31 .135. personalitatea ştearsă a sultanilor şi dispariţia veleităţilor combative ale acestora. M. subliniind rolul dragomanilor fanarioţi şi a noii clase de funcţionari erudiţi a efendi-ilor in cadrul statului otoman. Alexandrescu . M.512. pp. decăderea armatei şi a spiritului războinic. pp. . .i. pe de o parte.istoric.Dersca Bulgaru. Iorga. (1 808-1 839). semne vizibile ale declinului Imperiului otoman228 • Savantul român a investigat aspectele şi cauzele declinului.

cea turcă235.Dersca Bi. Studierea şi integrarea istoriei otomanilor în cadrul mai larg evoluţiei universale au constituit rezultatul firesc al aplicării concepţiilor înnoitoare istorico­ filosofice profesate de savantul român de reputaţie internaţională. !orpa at l'histolra. Tratarea istoriei universale ca un tot unitar. Cu formidabila sa intuiţie. contradicţiile între . că mari turcologi. având. în care evoluţia statului otoman şi-a avut un loc şi un rol pe căt de importante pe atât de bine stabilite. 135 . · nu au lipsit totuşi din structura ei subcapitolele sau analizele referitoare la realităţile economice. 233 . religioase etc. Vasta sinteză semnată de istoricul român mai este importantă şi valoroasă şi prin folosirea exhaustivă a izvoarelor documentare şi cronistice descoperite in ţară şi/sau în străinătate şi editate de el insuşi. caracterul şi urmările viitoarelor războaie balcanice (1912-1 9 1 3) . bizantinologi şi orientalişti au folosit­ o.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Tn secolul al XIX-lea şi la inceputul secolului al XX-lea conducerea otomană s-a confruntat cu lupta de eliberare naţională şi socială a popoarelor subjugate din cadrul imperiului. M. pp.1 1 7. Muntenegru. Privită fn perspectiva celor nouă decenii de la publicarea primului volum (1 908) al · sintezei.40. savantul român a înţeles că turcii trebuiau să renunţe la naţionalităţile pe care nu le mai puteau domina şi la visuri deşarte şi să creeze o Turcie modernă.R.ro / www.244.muzeubt.a Roman/an hlstottiJn. 230 G. von Hammer-Purgstall (1 827-1 835) şi J.M. ceea ce a avut ca rezultat formarel:l unor state inde'pendente în Peninsula Balcanică şi în Orientul Apropiat şi grăbirea colapsului bătrânului imperiu . W.ro 1 15 . · La sfârşitul acestei succinte prezentări se impune formularea unor concluzii. considera şi cerceta realităţile otomane şi din acest punct de vedere. Cartea a 111-a. op.633. IOfV& . România. N. 183 . pp. N. din . sunt alte dovezi în acest sens). pp.143. toate punctele de vedere. Cele două războaie balcanice au constituit penultima lovitură dată idealurilor perimate ale obtuzilor Juni turci şi unui imperiu muribund. 39 . www. Coroborata cu celelalte izvoare istorice N. Zinkeisen (1 8401 863) . formulând con�luzii veridice şi durabile. Albania etc.noile timpuri" şi . pp. N. Iorga. culturale. N. apreciat-o şi citat-o în perioada interbelică şi postbelică. revoluţia Junilor turci (1 908).. Bulgaria. O altă consecinţă a fost aceea că N . A reliefat cu claritate contradicţia ireconciabilă între tendinţa anacronică a regimului politic al Junilor turci de a restăbili Imperiul otoman în limitele teritoriale ale secolelor XVI-XVII şi de a introduce un centralism excesiv şi existenţa concretă a statelor naţionale independente în Peninsula Balcanică. marea sa valoarea constând în deplina îmbinare a unei cunoaşteri Ştiinţifice enciclopedica şi a unei erudite precizii istorice cu noutatea şi cutezanta concepţiilor şi concluziilor formulate. 7311 Al.(faptul că în Turcia voi. /orpa. militare. pp. iar întreaga operă a fost reeditată în 1 962 în Occident.V a fost tipărit în 1 948.184. pp. Serbia.. multinaţional: Grecia. la bază o singură naţiune. 403 . eadem. Zub.llgaru.cimec. Geschichte des osmanischen Reiches. M. historlan. Iorga a definit şi lansat .O. fiind · cu mult superioară. Alexandrescu . 1 13 . s-a dorit a fi şi o i nvitaţie adresată istoricilor şi turcologilor de a privi. Deşi a fost o Geschichte preponderent politică. cit.istoric. ideologice. nach den Quellen dargestellt a fost lucrarea de referinţă în domeniu timp de jumătate de secol. N. eadem. Iorga a analizat cu minuţiozitate prevederile şi urmările tratatului de la Berlin (1 878). /orpa . sociale.vechile moravuri".un concept integrator: Europa sud-orientală" (conform aprecierii lui Alexandru � Zub)236• . Guboglu. din care au rezultat cauzele. încercărilor anterioare ale lui J.

101f1B . depozitelor etc. Şi periodizarea istoriei otomane. concepţiei şi metodelor de organizare. 15.ro 116 . In "8. Iorga nu avea cunoştinţele necesare de filologie. este discutabilă240 . 1 8. pp. 546.". fapt subliniat şi. 1909.n. 148 . Alexandrescu . atunci responsabilitatea repartizării cărţilor. 1913.77. responsabilitatea acestor imperfecţiuni nu trebuie atribuită exclusiv lui Iorga ci.1 899. Dacă limitele cronologice superioare ale volumelor 1 şi V ar putea fi înţelese şi acceptate (1451. Brod<ehlam. 460. 463 . 1 9 1 2. in care. De aceea. Iorga . Guboglu. p. domnea haosul. trecând . . Alei (.1915. Iorga.. 43. spre a strange dorumente tot pentru şederea lui Carol al Xli-lea In Imperiul otonwlj. pp.548. 578 . Sinteza de istorie otomană a fost însă deficitarA din punctul de vedere al folosirii.lerallnl!iU1g. Eli­ minând din analiză posibilitatea ca autorul să fi fost constrâns de cerinţe de ordin tehnic-tipografic să fi procedat astfel (diversitatea numărului de pagini ale volumelor ar elimina această prezumţie). p. savantul român s-a confruntat cu piedici obiective: penetrarea şi cercetarea arhivelor.505.istoric. G.) a ajutat efectiv la organizarea arhivelor turceşti.un lnvlţat european de origine suedezA. p. epigrafice etc.inceputul 237 C. N. tvrco-otomană. 20. a celui de-al al I II-lea in 1 640 (anul morţii lui Murâd al IV­ lea). Tn . a celui de-al IV-lea in 1 774 (anul păcii de la Ku�uk Kaynarca). nivelului de dezvoltare şi direcţiilor de evolu�e ale istoriografiei otomane şi ale preocupărilor mondiale de turcologie in epocă etc. 1909. Gunnar Jahring. 231 Vezi M. P." al XVI. 2 Iorga. M. 191 1.1922 . datorită faptului că turcologul ungur lr!Y'e Klricson. 1909. adoptată de N. pp. păstrare. 58. când lstanbulul a fost OOJpat de forţele străine"). 819. In perioada dintre anii 191 2 . idem in "Hisbisct1e \llel1eljl. eadem. modeşti şi nesiguri ca orice incepuf39 .Muzeul Judeţean Botoşani editate deja până in 1 91 2 .istoric. Problematica primului volum s-a oprit la anul 1 451 (al morţii lui Murâd al 1 1-lea). pAnă atunci.O.l" al XFN. 29 (in 1905 . 1!01. pp. p. Activitatea rnodestj In acast domeniu. criticat de recenzorii europeni. pp. pentru că.. a fondurilor documentare.Ln:ei al XIII. 817.ltnct 1914 .ro / www. divizând astfel domnia celui mai mare sultan otoman). Contribufions roumaines.cimec. Sturza au lost cercetate arhivele otomane de catre persoane r In limba frw1cezA 2 15 documente). 801. capitolelor şi subcapitolelor in tomuri a revenit exclusiv autorului.ln )111cr1Khe \llel1eljlhachlll". pătnJndea pentru prima daUI In lrilivele lurcefti din Istanbul. p. historian. p. 42 \'De fapt. Z. din îndemnul turcologului ungur 1. idem. N. in J. această concepţie şi metodă istorică au ilustrat şi onorat linia de conduită anunţată încă din titlu (nach den Quellen dargestellt). a celui de-al 1 1-lea in 1 538 (anul campaniei sultanale impotriva lui Petru Rareş al Moldovei. pp. pp. A. C.586. 1910. p. ai operei savantului român. N.M. a reuşrt să întrtngă fllzislen1B aut0fită1ilor otomane şi să pătrundâ în arhivele sultanilor din Istanbul. cronistice. ""' Vezi şi consideraţiile lui M. pp. al XXVI. al XXX. 109.1 14. bibliotecilor.464. N. fiind totodată şi primul studiu sistematic al relaţiilor complexe româna-otomane intre secolul XIV inceputul secolului XX din istoriografia românească modernă.. se Incepe in 1910 organizarea bogatelor arhive. In "Delische l. Guboglu.584.Dersca Bulgaru. 60. şi sistemului politica-administrativ otoman. folosire etc. numismatică etc. 9 ("In Turcia. califtcate fi 8bllitale. pp. 76 . Iorga a cercetat şi precizat cu claritate şi obiectivitate (sine ira et studio) locul şi rolul românilor in cadrul istoriei globale otomane. lorgll. nici pAnii astAzi (1973 . specialişti in domeniu237 .47. In 1 898 . Ji'ellek. dupA o luptă dllrzil.1 1 ('Perioada dintre anii 1907 . este st balcanice şi mai OJ seană de prirrul rAzboi mondial.Orienlallsche l. 583 . datorită faptului că N. Se poate spune el c::ercebna lor esw abia In faza ini1i&IA").. p. a celui de-al V-lea in 1 91 2 (anul declanşării primului război balcanic). in mai mare măsură. N. mai ales. E. al XVIII. otomane. Djwara şi D.ileraichlls Zer1rablal. In frunte OJ arhivele otomane.) nu sunt cercetate în măsura dorintă.. de bibliotecă etc. 546 . integrării şi interpretării izvoarelor documentare. p. pp. Ger1and. in special ai volumelor 1-1 1 1 (1 908-1910). 1 1 2 . D. 41. 503 . p. 1909. 1 19. 230 M. idem.R. Guboglu. eadem. paleografie. 1 . el l'histolf!l. conservare. www. Prlleografla. ele fiind Sortrte ingherita de riizboaiele distrugerii (. 30 (la iniţiativa lui T.. 186.muzeubt. otomane. lnwrajAnd şi adAncind cercetârile istorice"). diplomatică. otomane cu diferite izvoare istorice erau la primii lor paşi. p.eeste cauze subiective (lipsa de pregătire a lui Iorga in domeniul anterior amintit}.191 1 marcheazj un Inceput de activrtate intensă In orientalistică. Dar această neimplinire nu trebuie exagerată sau absolutizată. Orientallstica romllnll. p. copiind�rse şi trllducAndLse izvoarete lurcefti. L Mlrgold. 323. K SOsshein.ilerai. Kamcson.).

ImpreunA cu Karl Lamprecht. IO/fla. 1900 . n-am mai ajunge niciodată să expunem cursul vieţii sale. Pemice i-a propus să tipărească la Editura . cănd el nu a lef� IncA din faşele povettllor". al unui anumit nivel de evoluţie şi dezvoltare al istoriografiei româneşti ("şcoala critică de istorie"}. p.Hoelpi" o istorie a Imperiului otoman (1914). 347. faţă de . referitoare la G. prof. adevăratul întemeitor al Imperiului otoman. fenomene şi procese istorice seculare? Au fost toate aceste abordări rezultatul unor carenţe de concep�e şi metodă istorică.R. historlan. etc. subiectiv şi obiectiv. 1. de a da un mare prilej de cntică şi de Indreptare celor care după el vin si adAncească amAnu�mile. N. Fiecare timp este deci In drept să aibă istoria lui. pot afirma că G. p. francezâ. 1 640. a unor indici de nume de persoană.KOinische Zeitung"(19 septembrie 1912) a inserat un articol favorabil despre ainlwa otomanA.20 1 . Istoria Romlnilor din Dacia Traiana. ""' . 1 1 7 . 1. ziarul .. Lucian Boia. D. practicată anterior de Cantemir. p.122. eadem.48.Revue Historique". ) crefte şi se dezvoltă şi arborele Istoriei sale. Xenopol 24 în România sau Gabriel Monod 42 în Franţa. XLVII. anul unei succesiuni de sultani. 1-IV. anecdotice şi/sau biografice a istoriei otomane.cimec. Astfel.. voi. M. Bucarest. pp. In august 1 909 decanul Facu�ă�i de Filosofie din Leipzig. cele ale volumelor 1 1 . 1-a apreciat pe N. /'homme et l'oauvra. realizare cu mult peste nivelul preocupărilor şi contribuţiilor contemporane europene in domeniu. Brăhler a publicat o recenzie favorabilă In . N. de unde inten�a de a prezenta unitar domnia Cuceritorului. Iorga . cunoftlnţele se Intind şi se adAncesc. 40 . ) este soarta acelor care Intreprind cei dintai de a schiţa o mare perioadă istorică. sărbă atc.R. căruia i s-au ofent in semn de omagiu voi.D. Nicolas Iorga. un tratat de pace etc.E.durata lungă" a unor fa pte. Xenopol. eadem. lncepAnd chiar de la acela al copilăriei unui neam. dar nu decisiv. era imens. al sultanatului acestuia. i-a mulţumH personal (mai www. Bucureşti. încheierea păcii după un război desfăşurat pe un front de luptă. Nu este mai puţin adevArat că ei au pus cele dintal îndrumări care asigură mersul succesorilor lor şi că au statornicit marile linii ale tabloului pe care alţii n vor indeplini şi aduce la desăvArşire".. O. ale unor clarificări şi conceptualizări în curs de elaborare. a unui glosar de temeni turco-osmani amintiţi în sinteză. a fost un produs al epocii sale. de asemenea. 243 A se vedea şi considera�ile generale formulate de M.ro 117 . in lucrările Istorice ce le lnfă�şează..O. . O.. Seeliger.M.Ş. cit. Xenopol. Timpurile din urmă IndreaptA neconten� cele ce se afiă gref�e in expunerile de mai inainte şi ( . 185 . anul unor mari campanii şi victorii militare terestre şi navale.149. pp. N.1116. Iorga ca fiind . in voi.260.muzeubt. Dar. 144 . centrul atenţiei Congresului internaţional de studii istorice (martie 1 9 1 3). op. 38 (traducere efectuată de istoricul romAn). 1 774. a Romanian hlstorlan. ediţia a IV­ a. palide reminiscenţe ale tratării cronicăreşti. Tn Anglia a tost. In Franţa. Weigand a apreciat.( . 24' . sinteza otomană). plecând de la marile adevăruri formulate spre sfârşitul secolului al XIX­ 1 2 lea de celebrii istorici A. in . 1 9 1 2-anul în care autorul a terminat de elaborat.Dersca Bulgaru. 35. Oacă ar fi să aşteptăm ca tot materialul Istoric al unul popor să fie descoperit. Dar ce relevanţă pot avea succesiunile de sultani pe tronul otoman. Belmont i-a solicitat colaborarea. mal 1 9 1 4). unde a prezentat două importante şi apreciate comunicări. Guboglu.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS sultanatului tânărului şi energicului Mehmed al 1 1-lea. căci descoperirile se fac neTncatat. de locuri. ItalianA. pp. prof. In A. N. A. historlan da /'Europa du sud�st. engleza.Istoria unui timp se clădeşte Intotdeauna cu materialul adunat pAnă atunci. Tn Germania era elogiat de specialiştii In domeniul turcologiei şi orientalisticii. mărind fără incetare orizontul Istoriei. E. iar dupA apari�a voi. cunottinţa de atunci a poporului asupra trecutului său. 1 . apud A. 244 Prestigiul d e care se bucura N..Revue Historique"/ 1 908. I I I şi IV ridică mari semne de întrebare: 1 538.Istoric. Din Imperiul otoman a primit vizitele unor meri grupuri de profesori şi studen� turci (august 1910. 1985.. In Italia. al unei anumite concepţii istorice (abordarea critica-documentară a realităţilor şi devenirii istorice) 243 . pp. Paris. astfel prezentarea domniei lui Suleymân 1 Magnificul şi Legiuitorul a fost fragmentată. L. Iorga. pp. 1972. Alexandrescu . Fiecare timp oglindefte. care au mulţumH şl l-au felicitat pe istoricul român pentru sinteza elaborată. W. a unor hărţi strict necesare înţelegerii geografice pe orizontala spaţială a evoluţiilor istorice pe verticala cronologică. Iorga al l'hlstolra. punct de reper fiind un an important. Nicolas Iorga. 1 976. conferindu-le autorului şi şcolii istorice româneşti un loc de cinste in panteonul turcologiei mondiale244 .marele orientalist şi istoric al romAnilor" etc. Virgil CAndea.ro / www. Iorga In lumea ştiin�că germarVI. Hammer sau Zinkeisen? S-ar mai putea adăuga lipsa unei bibliografii generale şi speciale. otomani. voi. Bucuretti. o victorie militară. Evoluţia istoriografiei romana. 2CJ0. 259 . sinteza otomană. G. IV insuti sultanul Mehmed al V-lea ReşAd. pp.

Confnnce falia aux Mtes universitalres turca i I'Unlversite de Bucarest.46. ""' Afirma�a lui M.4. Pemice i-a propus lui N. prestigiul şi valoarea ei ştiin�fică ar fi impus-o cu necesitate şi ar fi dat. In a doua expunere a analizat Cauzele prlbuşlrll lmperiulul otoman. a contribuţiei fundamentale Geschichte des osmanisch.1 10. "'' Barbu Theodorescu. 250 Barbu Theodorescu. asta inexactA. istoricul B. deşi trecutul istoric româna­ otoman. Nicolae Iorga'. pp. Savantul român se gâQdea la o nouă ediţie.. S. după un lung p�oces de elaborare de . Iorga in Istoriografia mondialA la Inceputul sacolului al )()(:olea au fost formate din cele cinci masive ti temeinice volume ale operei sale capitale (c. Baykal.T. Şi exemplele ar putea continua. a G..Hoepli" un compendiu de istorie otomană. şi chiar s-a lucrat ia realizarea ei (poate de către Nuzhet Kudret). XVI + 890 s. lorga248.1 9 1 3 era perfectibilă: ei însuşi a mărturisit că . Iorga să tipărească in editura . Chakry (Şakrl).G. S. voi. muzee etc.156: M. cit. unde pot li lntAinite şi aprecierile Istoricilor turci la adresa lui Iorga ti a sintezei sale) cA ar exista o traducere ti o edl�e In perioada InterbelicA a sintezei otomane. sinteza e un punct terrninus. biograful sAu. Nicolae lorga2. nici atunci şi nici in perioada interbelică249 . probabil integrale.78. . Al. ulterior. indirect. După al 11-ea război mondial. Barbu Theodorescu . Nicolae /orga2. op. a apreciat G. p. editorii oferindu-mi doar obişnuita plată pe coală". passim. pp. 1914. sunt sigur de aceasta.A. Baykal. y> rin natura ei. 3 . Iorga a fost invitat si conferen�eze despre Istoria popoarelor din S.O. 2112 1.. amânat sine die? Să fi proiectat Iorga o nouă edi�e in (sau şi in ) limba română spre sfârşitul anilor 191 1).� uzeul Judeţean Bototani Dar. ca fiind un lmpunAtor monument ridicat adavirulul Istoric referitor la geneza şi evol�a statului ti IOCietiţli otomana atc. 1948. Baykal a tradus acelaşi volum V in limba turcă şi 1-a editat la Ankara251 • Este interesant de ştiut dacă intre ini�ativa traducerii pa�ale din 1 9 1 3-1914 şi cea din 1 947-1 948 a existat o rela�e de continuitate sau nu. 1940. 63. Tn Selbia.cimec. T�u. G. Iorga era pe deplin conştient de faptul că sinteza otomană din 1 908.99. in 1 948. dar primul război mondial să o fi.un volum de descriere a provinciilor şi oamenilor nu l-am putut da. 20.M. 109 .. Bucarest.aproape zece ani de zile. E. 1 18 www. 25' N. Dar ea nu a mai ajuns să fie finalizată pe plan editorial. N. Nu s-au finalizat nici alte două încercări de traducere.politlco .. V 1 1948. Tn iulie 1 914 editorul italian A. savantul romAn era cel mal mare Istoric strtin care a scris cea mal valoroasi sinteză otomanA de pAnA atunci.Istoric. nu a amintit nimic despre existenţa unei traduceri ti ediţii anterioare Tn limba turcA. vizita şi contactele ştlinţlfico .. pp. . Quelques mots sur les 181aliones entre les Roumains el /e peuple tun:..1912). 45 . p. descoperind şi punând in valoare noi izvoare istorice şi bibliografice referitoare la istoria otomană. in 1 938247. Ankara. 2'" N. Iar In RomAnia. G. Osman/1 Tarih/. ceea ce cred cA nu s-ac fi intAmplat dacA ea ar fi existat In realitate. Imprim Minerva".culturale s-au bucurat de un Imens succes. O. Iorga. revăzută. al Insuti autorul unei sinteza de istoria otomanA. Iorga . X. N. Europei (noiembrie 1913). Iorga . Iorga şi nici secretarul şi.. pp.V al sintezei otomane in limba turcă. Iorga. 156 . p. le 619 mal 1914. Să fi existat această inten�e. . in ochii lumii intelectuale otomane. Zub. S. p. E. �lren: B. augmentată şi adusă la zi.en Reiches. O viaţl d4 om. biblioteci. urmărit de ideea că nu voi trăi s-o duc la capăt"246 . 1 75. dar şi unul de inaugurare"24 . O. nach den QIJe/len daryestellt. cum mărturisea.) in domeniul turr:ologiel (vezi Barbu Theodorescu. aşa curti a declarat însuşi N. ti a dlapus In conaec1n11 traducerea el Tn limba . nici N.ro / www. N.. un important impuls dezvoltării turcologiei româneşti in perioada interbelică. V-nci Cllt (1 774 . 1 73. In Cuvint Tnelnte (OnstJz) la traducerea voi.R. . Nicolae lorga2. Tn 1 9 1 3-1914 a existat o ini�ativă turcă de a se traduce voi. Guboglu (N. p.R. Barbu Theodorescu nu au pomenit nimic despre aceastA controversatA ediţia. in limbile franceză252 sau greacă253• E curios faptul că nu s-a realizat o traducere in limba română a acestei opere. �.muzeubt.ro . realizata da Nuzhet Kudret. dar nici această ini�ativă nu s-a materializat printr-o apari�e editorială250 . Studii şi documente 1/terate. p. Barbu Theodorescu. pp. 2650 p. Tn perioada interbelică a continuat cercetările in arhive. voi. • francezA (1912). Nu este o exagerare cAnd afirm cA treptele consacrArii definitive a lui N. Nicolae targa'. III. Bucureşti.

1395). 11. Iorga a studiat trecutul istoric româna-otoman şi aspecte particulare ale istoriei otomane în contribuţii de mai mică întindere şi importanţă.806 '+ 3 pl. 962-999.I. ldem. de naţie şi de ideal. in . renegaţii se puteau realiza doar prin otomani şi doar în cadrul structurilor statale otomane.DAVIAE SEPTENTRIONAUS '30? Răspunsul pare a fi: da254. Sina. D .S.".E. 257 1dem. . 1. Dacă în teritoriile d� la sudul Dunării. ocupate de I mperiul otoman.A. popor". Dumba. s.. subliniind că . lmpr. L.Neamul RomAnesc.R.I.ro / www. Studiul a fost recenzat favorabil in . . 1 . "" pp. pp. · ' Bucarest. an XXXV. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turci. prezenţa Veneţiei în Marea Neagră şi legăturile acesteia cu otomanii şi creştinii la sfârşitul secolului al XIV-Iea256. 645 .A.P.) se îneacă în dispreţul public. ) pe care succesul nu 1-a uimit niciodată şi trufia nu 1-a înspăimânatat. în continuare. ) ne-am trez� cu o curioasll vizită a colegilor turci din Constantinopol. cercetând o pagină tumultuoasă din istoria cetăţii Vidin în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. an XXXI V. Barbu Theodorescu. A analizat. 1 75. � . in .. in . A trecut în revistă şi luptele lui Mircea cel Bătrân cu otomanii. .50. ldem. p. ''" Jdem. XXXV II. ei genegaţii . 16 p. Astfel. P . Vălenii de Munte. 11. în biserica ortodoxă s-a slujit preponderent în limba română. extras (variantă augmentată). A cercetat. Nu eram acolo ca să fac diplomaţie şi deci le-am spus ceea ce se cuprindea in chiar uHimul cap�ol din Istoria Imperiului otoman. Nicolae Iorga .647. N . in . Hrisant Cămăraşul.rvind altora ca un exemplu"2 . Bucureşti. 140 . Iorga concluzionat că . no. XXXVI .cimec."."..la u n popor (român . Alexandru Movilă. ""' ldem. conflictele militare româno-otomane începând cu eroicul mome!1t Mihai Viteazul256. stabilind locul şi rolul victoriei de la Călugăreni259 în cadrul acestora . 1901 .compl. Bucureşti. 1914. 1 1 . creştineşte. Biruinţa de la Clllugllreni. 58 p.. A insistat asupra renegaţilor în evul mediu românesc. Legllturile cu turcii şi cu creştinii din Balcani.B. in . t. . pe care o www. tehnic-editorial. ţinută la Ja Ateneul RomAn la 1 februarie 1 898. propunând o reconsiderare şi o reabilitare a fanarioţilor: nu toţi au fost de origine greacă. Bucureşti.. Tn mai 1 914. 6 / Juin 1914. peste decenii de la efectuarea ei. Nici unul. Luptele romAnilor cu turcii de la Miahi V iteazul Incoace. slavonă şi română. nu sunt incl1 cunoscute. Bucureşti. D. de asemenea. nici altul n-au găs� ee să le spunA. Toma Cozliceanu." s. "" ldem.48 p.S. Erau culţi şi deschişi către modernitate. Entre /a turquie moderne et les Empires chretiens de recuperation. m. Bucureşti. · idem. ţinută la Ateneul Român la 1 februarie 1 898. p. 1 898.( . t.. sau de maghiarizaţi (mai puţini la număr): Napcea. Bucureşti. •Datina Românească".M. 1914. 1900. N. Iorga relata.C. pp. n . '"" N. s-a dezvoltat cultura română261 . pentru . număr de volume etc. Lupta pentru stllpSnirea Vidinului Tn 1365-1369 şi politica lui VIa/cu Vodll faţll de unguri. extras (71 p.M. a lămurit Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de turcf55.L. 1 898. august 1 9 1 2. Cu privire la luptele lui Mircea cu turcii. La gară era ministrul. 1.ro 119 . cuprins.141 . Sinan Celbi.".c. Ţările Române şi-au păstrat autonomia şi fiinţa statală în evul mediu. a enumerat cazuri . profesori de drept şi de medicinA.I.). nr.A. iar românii s-au realizat doar prin ei înşişi. cu 59 de documente latineşti Tn anexă ( 1 384 .celebre" de turcizaţi: Ilie Rareş .A. annee.compl. Serbarea de la CIJ/ugllreni.renegaţia poate fi de trei feluri: de lege. pp. formulând consideraţii generale257 .S. în faţa oaspe�lor turci veniţi să-I felicite pentru elaborarea sintezei otomane262 . 11. 798 . DoulJ conferinţe.. Iorga. nu i-au prigonit pe boierii autohtoni şi nu au înstrăinat averea ţării noastre. Cu/ture romllnll supt fenarioţi. ei au învăţat limba română şi unii dintre ei au fost asimilaţi de către români. 1938. Mihnea Turcitul. 30. 188 / august 1 9 1 8 . Moralmente toate trei au acelaşi caracter moral. Veneţia Tn Marea Neagrll.Neamul RomAnesc". Bucureşti. pp. la ei acasă.. însă amănunte de Qrdin conceptual. Renegaţi Tn trecutul ţerilor noa�tre şi al neamului romanesc. rectorui.1 400). 1914. pp. Istoricul român a studiat caracteristicile culturii româneşti în timpul regimului fanariot. 20. savantul român a rezumat raporturile româno-otomane între secolele XIV254 N. Doul conferinţe. Bucarest. Bucureşti. că . în şcoli s-au predat limbile greacă. '"' I n legiiturll cu aceastll vizită N.O. de la lupta de la Cosovo pSnlJ la cea de la Nicopole (1389 . 1. Tn .R. cea din urmă fiind chiar mai periculoasă decât celelalte". Ştefan Bogdan. Iorga. se.476. 3. şi deci pe neaşteptate sarcina a căzut asupra mea. 473 . nr.ACTA MOI.muzeubt.

. pp. intr-o amplă recenzie la lucrarea istoricului englez H. e. 1 . Dumitraki Varlaam.A. Iorga propunând corectarea lor prin sporirea aten�ei şi a spiritului critic in analiza izvoarelor istorice şi in formularea concluziilor. precizând locul şi rolul acesteia in istoria otomană şi a estului mediteraneean265 . Tn ceea ce priveşte trecutul statului otoman.Drum drepl".. Bucarelt.300. fi pOOicll ln limba fnn:ezil. 24 p.E. bibliotecile. s. Quelques mots sur les 18/allones entre les Roumalnes et /e peuple turc. 100.fi ce fanatica realllilil nu pllceau. cuceririle otomane fiind posibile datorită faptului că aceştia nu mai aveau conştiinţa identităţii de religie şi de rasă cu cei cuceriţi. Iorga.l. 1914. ClltBctanJI " utmlrlle ei.au • se prafacll . ldem. ·aucurettl. In voi. deşi au organizat re'�y�-le (kazâ-le) la nordul Dunării. modernă-burgheză şi na�onală a poporului turc in viitor. 1101. 290 . cele două popoare aveau calită� comune: viaţă simplă..ro / www. Capitolul despre Bâyezid 1 conţinea numeroase inexactităţi.au disanlrie de la blnctll!ll" (N. . Iorga a reluat analiza problemei originii politico-institu�onale a emiratului osman şi ale altor aspecte legate de evoluţia otomană in secolul al XIV­ lea. otomanii nu au qcupat şi colonizat Ţările Române. C.Muzeul Judeţean Bototanl XIX: au existat momente de confruntare violentă. A. N. trebuie si aparll ln locul acelui Imperiu otoman a cllrul perpetuare nu putea si fie decllt un anacronism.1403).a de Uit In AIIIIUII . contribu�e redactată pe baza cercetării şi folosirii izvoarelor istorice europene şi.ro 1 20 . popoarele român şi turc au interese comune în zona Dunării . s-au exercitat puternice influenţe reciproce in cultură şi civiliza�e.nt. In an am Iritat cll lll(le (Nil. Prinos lui D.Mării Negre Strâmtorilor. RezuiiiiU a foii cii la o:rlerlr1l& mea de la lkolwnilllle despre relaiiHe 1nlre noi fi tud. A publicat noi iapriveam atunci. 0111P1J111 au zibovit l'l1li rrUt de o . • ldem.o . N. pp. Lupta da /a Lepanto. raporturile intre otomani şi români au fost ca intre suzeran şi vasal.muzeubt. O 111aţ1 de om. unii boieri şi cărturari români au scris istorii otomane sau au lăsat Tnsemnări despre diferite momente impor­ tante din trecutul statului ·otoman: Dimitrie Cantemir. devotament faţă de divinitate şi de conducătorul temporal. CI� Presa. n-os 1 . le­ nache Văcărescu. pretinzând o inrudire prin femei cu sultanii otomani. www.16. 1914.. Autorul şi-a exprimat op�unea şi încrederea în dezvoltarea constitu�onală. pp. Europei insemnând de fapt reintoarcerea unor renegaţi greci la locurile lor de obârşie. an . o istorie adevărată a celor două popoare şi a legăturilor dintre ele nu se putea scrie fără investigaţii serioase şi de durată in arhivele. să ridice moschei. BucurettJ .. partenerului de colaborare263 . Savantul român a respins insă unele afirma�i ale lui Gibbons. • 1c1em. In . 1 9 1 6). care. euc..cimec. stabilirea osmanlâilor in S. Nicolae Iorga etc. dar şi de colaborare avantajoasă. alf'l8rFtll1l an . otomanii plăteau fumiturile achizi�onate din ţara noastră. 1916. 1903. A. ) : c4. Dichiiti. In .110). pp. lqrga a analizat cauzele. 167 . Note cu ptMte /a Ioan 111/hell C/gllla.·. strid nllllonalll. Oxford. Gibbons referitoare la primul secol de istorie otomană (Oxford. energie războinică. ur ann6e. Sturu la tmplinlrea celor pptezecl da an/. prin folosirea ultimelor descoperiri in cercetarea istorică in domeniu264. o Turcle nouă. conform cărora Orhan nu ar fi succedat lui 'Osmân prin dreptul de moştenire sau că emiratul otoman ar fi fost de origine greacă.I . caracterul şi urmările luptei navale de la Lepanto ( 1 57 1 ). Mal agreabile .) ca llln nu fi-eu 111111 nldodalll � fali! In fali!. ldem.nt. orientale in original sau in ediţii critice. se supuneau jurisdicţiei domnului român.175. conf6reuce falte aux h6tes unlversltalru turca 11 runlveralt6 de euc. le 6 / 19 mal 1914. N. a emis preten�i absurde la tronul sultanal266 .. .iLrr*lle de � Allr8l de lllleW!wi. a h/story of tiHJ Osmanlls up to tiHJ daath of Bayezid 1 (1300 . Recenzorul român a apreciat lucrarea ca având o deosebită importanţă pentru limpezi rea laturilor obscure ale subiectului. nu aveau dreptul să posede pământuri şi/sau alte proprietă�. muzeele etc.Gibbaona.. A sistematizat câteva informa�i disparate despre aventurierul Mihail Cigala (a trăit in secolul al XVII-lea). recenzie la H. . mai ales.B .2 1 J-'« . adeci. III. dupi aproape zece ani de zlle ( ..F6vrier 1916. The foundallon of tiHJ Ottoman Emplre. � .

. A tradus 1 9 1 de zicale turceşti în limba română269 . Se găseau oare. 4p.). In Studii şi documente. 97. în secolul al XIX-lea s-a manifestat contrdicţia dintre imobilismul oriental al societăţii otomane şi încercările de reformare şi modernizare. Bucureftl. publicate de N. In . voi.O.o.. n-o. XI (Cercetllri şi regeste documentara). e eprec:ial nW111ea fi � ccncluziiiOr -*Ai fi fll*laiUui � (In . 1910.. în cele din urmă. In StudH şi documente. abandonarea politicii de cuceriri.rile. voi. ce devin parazitare şi domină brutal. Europei270 . 270 ldem.". 1913. renunţând la deşarte iluzii imperiale otomane? 27 1 . VAienil de Ml.A.). dupA traducerea tranc:ez4 a lui 1.1/Janvler 1915.german din 1863-1699. A analizat cauzele iminentei prăbuşiri a Imperiului otoman: mica în­ tindere teritorială a emiratului lui 'Osmân a asigurat otomanilor succese surprinzătoare şi uluitoare în acţiunea de stabilire în Tracia. conf6rence fa�e le 1 1 novembre 1913 A Belgrade. 1913. . 131 . spiritul oriental contemplativ .1(). p. vezi aprecieri In Calenl:llwU � Romhlac". dar renegaţii s-au uzat. � le dullllln'U OJ Aulrle). Vilenil de Mine. în lungul exerciţiu al funcţiunii. www.E.-E. pentru că le lipseau tradiţia şi experienţa politica­ administrativă: au recurs la inteligenţa.Tn aceste condiţii parazitul turanic murea inevitabil de sărăcie congenitală şi de disperare.A: Orsakeme III/ det ottomanska Rlkets Uttrlngende ur Europa.. pp. pp. Buanll. Popt»re Ulri:e peteZ/tal8. administrat şi apărat Imperiul otoman de-a lungul secolelor. Buanfti. Iorga a sublinait necesitatea abandonării de către clasa conducătoare otomană a popoarelor ce nu mai puteau fi dominate şi a formării unei Turcii naţionale. Bucurettl..E. Vllenli de Munte.IIIo­ nall e lmperW aiDrnan fi e IIIIUui � (rega!U ildepeuded . rY. Bucurettl sau auedez.muzeubt.. conducători capabili să înţeleagă şi să realizeze acest deziderat. vezi ti varianta romAneascA: Cauzele catastrofei Imperiului otoman. llldnl8 din .1� Poponlor". Scrisori şi rapoarte privitoare la rllzboiul turc. Prin aceasta.11). s-a întrebat retoric autorul. 772 ldem.. Tntr-o altă conferinţă a explicat ce erau popoarele turanice parasitare. Iorga e pus ln luninA panllelilrrl. 271 ldem.S." e ILtllinlal fepU cii N. la paralizarea propriilor forţe etnice turanice. constrânşi să penetreze în Europa de Sud-Est. 20 p. 1).I. 1906 (307 p. 1915. la trezirea conştiinţei naţionale a poporului supus. N. 191 1 (540 p. a oferit o viziune de ansamblu asupra ascensiuniii şi decăderii puterii otomane în S.LIX/1913.ro / www. 29 p. RecenzaU "1. lr"' ft16e. . und Niedetpang des tiiJ1dschen Herrsc1111fts1Q in Europa. 4 . insistând asupra turcilor otomani şi maghiarilor şi concluzionând că a fost foarte uşor pentru turanici să cucerească teritorii şi popoare. 1908.1 689267 şi despre războiul otomano-austriac de la sfârşitul secolului al XVII-Iea268 . Les causes de le catastrophe de I'Empira Ottoman. cu capitala la Constantinopol. dar foarte greu să organizeze şi să conducă un stat. Auf. Dar noii stăpâni nu puteau conduce singuri noua formaţiune politică.178. Minerva" . La această cauză s-au adăugat decăderea instituţiilor statului. pp. Stockholm. "" ldem. experienţa şi interesele imediate ale supuşilor de alte rase (renegaţi). . Această contradicţie specifică unei populaţii seminomade cuceritoare i-a obligat pe noii stăpâni să acapareze puterile de viaţă ale tuturor supuşilor şi să creeze iluzia deşartă a unei puteri naţionale. ldem. 36 p. datorită pierderii fostei sale puteri acaparatoare"272 . otomanii au fost obligaţi să fondeze un imperiu pe ruinele statelor cucerite.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS informaţii documentare despre conflictele militare otomano-polone şi otomana­ austriece din perioada 1 67 1 .145. Golte. c::anfenlll llnAI'I la Aleneul � la 7 decembrie 1914.ll evident ce IDCIIIa trn dezllolllnii iiDico . 200 Zicale turceşti. Dec:olnlemln:he.+1 h.meditativ. Ştiri noi despm /upte/e turro-polone şi turco-germane din anul 1671 şi urmlltorll. XX. energia.cimec. care-şi revendică drepturile naţionale.5 decembrie 1913. să creeze o cultură şi o civilizaţie materială şi spirituală.262. Acestă atitudine a dus la pervertirea renegaţilor în sfera conducerii şi administraţiei şi la exploatarea supuşilor autohtoni...B.ro 121 . · Analizând derularea evenimentelor interne şi externe posterioara "revoluţiei Junilor turci" (1 908).iniiiiJ. in .Giobus". IY. pp.Svenak Tidlkrift Slrtryck". 59 . 253 . rasele supuse (renegaţii) au guvernat. Iorga (colecţia .

ce păstrează viitoruP8.. susţinând că în Peninsula Balcanică s-au succedat civilizaţiile romană.N. in .R.N. pp. cultural-morală a acestui conglomerat multina�onal.1908.") 1 1906 .63 (despre adul fundamental din 1908 promulgat de Junii Turci: .07. pp. pentru a oferi sultanului Abdolhamld o decora�e romAneascA: preluat din .romanii) care a locuit aici. ca urmaşi al celui mai vechi popor (daco . 200 Ibidem.Noua Revistă RomănA"(infra abreviat: .131 8).N.ro / www. aceleaşi numere.N. pp. Dimpotrivă.otomane şi o prognoză politică: . Locuitorii s-au cntflinat ti nu au pArAsit pAmântul lor sub lmpadul mlgraţiilor. a eviden�at starea de decădere economică.o nouă legătură a popoarelor."). pp. Istoricul-ziarist N. in . 64 .1912. ţinând cont de publicul căruia genialul orator i s-a adresat. savantul român prevedea pentru viitor .O. in loc cit.Muzeul J udeţean Botoşani A lămurit. valoarea ştiinţifică a imaginii de ansamblu nu s-au diminuat cu nimic.. pp. 770 Ibidem."I 28. 1 19 .619). Turci şi Greci. profunzimea analizei şi a concluziilor. politică.R.R. 1605 . .134 ( despre drepturile istorice milenara ale romAnilor asupra Dobrogei. Marele vizir la ldem. 46 p. in loc.R.1 00. împărtăşind clipă de clipă vicisitudinile aceleiaşi vieţi". Intrarea trupelor germano-bulgaro-otomane în Dobrogea în toamna anului 1 91 6 1-a determinat pe savantul şi patriotul român să elaboreze scurte articole referitoare la străvechiul teritoriu românesc dintre Dunărea de Jos şi Marea Neagră274 . firul roşu al adevărului istoric a fost mai intens trasat.1 909). cit. 1916.Neamul RomAnesc". Tntr-o succintă trecere în revistă a situa�ei complexe din Imperiul " otoman la sfârşitul secolului al XIX-Iea276 . Politica ."I 20.. idem.04. în care se va amesteca din ce în ce mai mult dreptatea . 770 ldem. R.. no.99 (despre mişcările populare determinate de opoziţia reformatori .355). idem.N.secole întregi am stat unii lângă alţii. pp. p. -ul feudal Dobrogea şi Includerea sa in Ţara Romăneascl.E. n-o 4 1 1917.07."l 08. pp. Ce Tnseamn/1 popoare balcanice. aceleaşi numere.R.Neamul RomAnesc" (infra abreviat: . 94 . 166 . pp. m TipArit la Vălenii de Munte. ldem. Tmprejurările din Constatinopole283 Ce reprezentăm în Dobrogea28 . mai multă umanitate". Tinerilor Turci'.452." / 1 7.B. 1 1 . Apoi a analizat şi a scris despre: Generalul Averescu la Stanbuf77.".08.N.1 607). vezi şi textul din . pp. Sur l'kole et l'flg/ise roumaines en Dobrogea avant l'annexion roumaine. Ce înseamnă popoare balcanice273 ." I 22. 203 Ibidem.R. 770 Ibidem. redactând numeroase articole publicate în presa vremii. este o culegere de articole din ziarele . 21 27. Iorga a urmărit cu atel)ţie evolu�ile din Imperiul otoman la înce­ putul secolului al XX-lea. Tulburările din Constantino po1e282.04. 2to< Ibidem.67 (despre rel�ile greco . cit. bizantină şi otomană. Ibidem. Vizita studenţilor turcl85.4 1 1916 -1917. că . nr. Vălenii de Munte. reunite ulterior (1912) într-un volum sugestiv intitulat: România. ce au constituit baza evoluţiei istorice a acestei zone.07.1907. V + 254 p. La population de la Dobrogea vers la · moiM du XIX-e siecle d'apn!s un manuscrit n!cement dkouvert. Mişea în Parlamentul Otoman281. 97 . pe o solidă bază materială şi morală. pp. 21o• Ibidem.61 7 . idem. 2 4 1 1 5 Decembrie 1900. 100 .N. pays de synthese. sus�nând ideea necesită�i restructurării imperiului şi transformării sale într-un stat na�onal turc.1907." 1 05. Constituţia turcească280. Tinerii Turci şi mişcarea din Macedonia279. militară. Romlnii.1 908). vecinii săi şi chestiunea Orientu­ luim.Semănătorul"l 1 904 şi . Jassy. Cu firea sa vizionară. 353 .E.1909.46 (despre vizita lui Alexandru Averescu in capitala oto­ manA.4 1 1916.1909.1 74. La Dobrogea.96 (cuvăntarea primului şi singurului deputat arornAn in parlamentul de la Istanbul pentru g. 448 . Bucureşti.58 (despre atitudinea Junilor turci In problema Macedoniei:"N. pp. 1 31 7 . vecinfi sili şi chestiunea Orientului. pp. 1 1 .cimec. Deşi ultimele patru contribuţii au fost la origine conferinţe ocazionale de evoluţiile politica-diplomatice şi ştiinţifice din ţară şi din Europa în intervalul 1 9 1 31 9 1 5 şi susţinute în faţa unui auditoriu eterogen din punct de vedere intelectual. pp. 191 2. 59 .286. Bucureşti.103 (despre lnlibuşirea tulburArilor desaise In articolul precedent şi scăderea increderii populare In Junii Turci: .muzeubt. p. Comment nous sommes entn!s dans la Dobrogea. Jassy. mai multă omenie. pp.I. pp. rezentarea şi sus�nerea intereselor aromAnilor din Imperiul semilunii: . 42 . conferinţă ţinută la Ateneul RomAn in ziua de 1 3 decembrie 1915. n-os 3 . 538). Cuvântul domnului dr.R. de asemenea. m ldem. 2 .ro 1 22 . Turcia de astllzi cu prilejul a dou/1 cifrţi recente.N.17.R.R. voi.conservatori: . Sub ocu�a otomanA elementul romAnesc 273 77' www.02.S. pp. 97 . In loc." I 16. 56 .

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Sinaia287 Primirea Oaspeţilor Turcf88.06. N. românii: stăpâni in Dobrogea prin dreptul etno . pp. Intre Greci şi Turc1.N. lql." / 19.R.N.188 ("N.9 1 ianuarie 1910. 143 . lafi. Guboglu. Desfiinţarea capitulaţiilor0 Războiul ." 1 nr.R." 1 nr.) 285 Ibidem.R. "" Ibidem.I.273 / 1918.otoman şi neces�atea regenerăril statale prin forţele na�onale turceşti: . 1 0 ." 1 15. Califul la moartea lui Abdui-Hamiif1 fn Turcia nouă314.R.." 1 07. 1 71 . Dardanelele. pp.a cititorii în legătură cu agonia unui imperiu şi cu viitoarea naştere a Turciei moderne. 1573 . /orpa ." 1 nr." 1 nr. 1 0.3°9. . 152 .. "" I n .A.R.S. 288 Ibidem.N. pp. '1 2 l n . 301 In . ""' Ibidem.1914." / 14.J1 . lafi.79 / 1 2."/08. "" Ibidem. 1 429 1430. 158 . ""' I n . Bulgarii .R.2 1 9 / 1 2. Noua aventură a Junilor Turd18. 1 9 1 7. Războiul Turcilor cu Ruşii. 185 . păstoritul transhumat al mocanilor români." 1 nr.151 (despre caracteristicile politic ii lor interne şi externe : . Deşi pare lungă. "' I n . s.Junilor turci'029 � Sfârşitul Adrianopolei otomane298.3°3 Războiul islamului304.1 / 13. 248 .R. 1329 .4.N.250 (armata bulgarii a atins aceastil localitate in marşul el spre Istanbul: everitualele consecinţe: .R.R.223 (despre inaintarea armatei bulgare spre capitala otomană şi iriteresele României: .N. cultural. www. 3. 401 .159 (N.N. I n ."/ nr.141 / 26. Biblia turanică a Turcilor12.643.05 .01. "." 1 07.N.N." 1 nr.R. pp.N.R. pp. "" Villenii de Murite. pp. 1 9 1 6. XXXV II. 196 . 1 8 / mai 1914.34." 1 nr.03.1 730. 286 Ibidem. Dreptul Turciei şi Italiei in Tripolis.08. 1 0 . 641 . 221 .N.153 (despre vizita lui Hakki . Lămuriri istorice292. Distrugerea armenilor din Turcia308." 1 nr.N.N. trebuie să observăm însă constanta preocupare a lui N. ISfÎ. p.1 1 ."/30. 31 0 I n . 148 . articolul a fost un răspuns la pretenţiile bulgare.08.144 (un semn al prieteniei Tritre tinerii şi popoarele român şi turc• • N. R. 705 . pp. pentru articolele citate la notele 273 .R.ro / www.N. "" I n . pp. pentru popor" 1 noiembrie 1914.43 / 02. 2117 Ibidem. pp." 1 29.de stăpânire in Dobrogea.istoric. pp.157 /1919. plicticoasă şi enervantă acestă enumerare a articolelor despre Imperiul otoman.1914.ro 1 23 .198 (despre s�uaţla ulterioară războiului ltalo . 1915.muzeubt.N. Iorga a mil�at pentru o alianţă trainică cu Imperiul otoman.46 / 25.62 1 martie 1 9 1 7. acest articol şi urmiltoarele nu au fost cuprinse in culegerea din 1 9 1 2.R.35 / 07.". 1 9 1 7..M. Enver15.N. "" I n .N.N. Iorga de a se informa şi de a inform.N." 1 nr.271 / 1918. ""' I n . Constantinopolul fără sultan316. Invierea . care sâ fi fost resimţ�ă de duşmanii de atunci ai României).1 265 .R. Succesele armatei otomane30 .1 565). "" I n . 1 96 / 1919. Starea actuală in Turcia300. 1 914. Românii şi noua stare de lucruri in Orienf96.1 72 (despre vizita lul lusu1 1zzeddin in România: . »> I n . pp. 303 In .83 / 1 6. Convent ie cu Turcia'/89.N. pp. 1912. 1 914.09. Ultima glorie a Osmanlâilor10.07. 8 .09 . "" I n . "" I n . 19 p.R. 302 In .08. R." 1 nr." 1 nr. p.1 77 (despre pierderea Tripolitaniei de către Imperiul otoman şi ocuparea ei de Italia). 29 p. Stanbul şi Fanar11. Oaspeţi turcP01.R. pp." / 20.07.N. lncă un asasinat politic la Constantinopof99.1913. Moştenitorul turcesc 2 la Sinaia 90.R.R. ''" Ibidem. "" I n ." 1 nr.5 / 1 9 1 2). 1 745-1 747).1910. "' I n .33 1 1918.10." 1 nr. "" Ibidem.44 1 09.1 330)." 1 nr. 1 0 .. 33 .43-44. "'" I n .706).L.R.N. pp. (preluat din . 1 9 1 2.R.1 729 .42 / 26.R. lnvăţături din Turcia293.1 267).31 6 vezi ti M." 1 20.07.R.N.A. 1910.N.N. strategic. anexarea Dobrogei la România: necesitate v�ală pentru ţara şi neamul românesc. 787.R. t. 315 1" . lafi.culturali'. 154 .N. 1 75 .ll. na�onal. 191 1 .• 1 nr." / nr. Amintiri istorice307.N.R.cimec.R.Jo6. pp. pp.N. 1 916.lstot1c. pp. 1 912." 1 09. La unele din evenimentele relatate � � a continuat sâ existe.64 / 1919.01 . lql. pp. Siluirea unui popor şi răspunderile':i91. pp." 1 nr. 1 9 1 3. "" Ibidem. pp.1914.N. 191 1 . 1 9 1 0.155 (despre intâlnlrea delega�ei studenţilor turci cu oficial�ăţile din Bucureşti: .1913.R.09.spre Constantinopo/'0294 Ceatalgea295.Lumina Nouil"/ nr. pp.402. 1910. "" Ibidem. 300 In . Turcii .domnului Enver'. 45 .R. '" I n ." 1 nr. Bucureşti. pp.R.R.N.paşii in România : . 10.1 538).R.1912).

turco-osmană. Peste câteva decenii istoricii şi cercetătorii turci I-au apreciat pe savantul român ca fiind . 1907. multe din previziunile formulate de savantul-gazetar român se vor împlini parţial sau total. Iorga.ro 1 24 .note de drum" con�n şi numeroase date şi interpretări istorice despre locurile vizitate şi oamenii care. Tn 1 909. '( . a reprezentat punctul culminant al preocupărilor sale de turcologie. Guboglu. Bucureşti. 1940. p. ediţie IngrijitA. N. neputând aşadar să folosească izvoarele istorice scrise otomane în original sau în copii demne de încreder� (ceea ce era strict necesar pentru un "" N. a meditat şi a redactat comentarii fie neutre. la sfârşitul succintei treceri în revistă a preocupărilor de turr:ologie ale lui N. "'' I. Iorga era apreciat în Europa ca fiind marele istoric al Imperiului otoman. în trecut. pp. fie partizane.pentru a expune.muzeubt. Aceste . Pe drumuri deplrtate. Iorga . Prin Bulgaria la Constantinopol. N. Chakry (Şakri) 1-a apreciat pe Iorga ca fiind . se impune formularea răspunsurilor la întrebările: a fost savantul român turr:olog? Şi cu ce criterii de apreciere vom opera? Cu cele de la inceputul sau de la sfârşitul secolului al XX-lea? Evident. unde savantul român s-a deplasat în 1 906 pentru a se documenta în vederea elaborării viitoarei sinteze otomane.1926. X. Ed�ura Minerva.51. profesorul german W. pp.. 1.le vrai historien de I'Empire Ottoman". Magistrul nu şi-a consacrat întreaga viaţă şi creaţie studierii lumii otomane. Iorga. voi. La începutul secolului al XX-lea. Iorga. ""Apud Berbu Theodorescu.E. fără o delimitare prea clară. vezi ti selecţia de pagini din N. 1987. dar realiste. accentul căzând asupra capitalei otomane. .Muzeul Judeţean Botoşani a fost martor ocular. p. Ed�ura Minerva. când se punea. 322 Apud M. turcologia.cimec. Nicolae lorga2. Iorga. 158. ci trebuiesc considerate ţinând cont de progresele realizate în domeniul turcologiei în ultimele nouă decenii. Tn 1 9 1 2 generalul turc M. apreciindu-i în mod deosebit talentul de cercetător. D. cu Ilustraţii de pidorul Stoica. 282 + 11 pl.ro / www. munca remarcabilă depusă şi imparţialitatea desăvârşită dovedită . Bucureşti.350. fără discernământ. 45 . şi-au legat existenţa de acestea. pe baza celor două monumentale sinteze de istorie publicate în limba germană. 227 . Iorga nu cunoştea şi nu vorbea limba turcă decât colocvial (ceea ce era prea puţin). în care finul observator Nicoale Iorga a făcut o radiografie complexă a vie�i cotidiene din localită�le prin care a trecut. Studii fi documente literare.compl. P. Bucureşti. despre altele a adunat informaţii.marele orientalist şi istoric al românilor''320 .istoric. decanul Facultăţii de Filosofie din Leipzig.. selecţia textelor. cu o accentuată tentă de vizionarism. scrisoare din 5 iulie 1912.46. semnul egalităţii între Turcia şi Orient. diplomatică etc. Seeliger. voi. operă fundamentală timp de o jumătate de veac. dar nu trebuie să ignorăm ecourile post-scriptum ale operei acestuia. studiu. Se cuvine să amintesc şi impresiile de călătorie adunate în volumul Prin Bulgaria la Constantinopof1 9. compara şi judeca faptele şi oamenii.Romanya'nin meşhur tarih�isi" ("celebrul istoric al României"). Peste ani.) istoricii otomani sau străini" 321 . note fi comentarii de Valeriu RApeanu. 1-a numit . aprecierea activităţii turcologice a lui Iorga trebuie să se facă în coordonatele epocii sale. Sinteza otomană. Cercetarea trecutului Imperiului otoman a fost doar una din direcţiile prioritare ale fecundei activităţi ştiinţifice ale lui N. nu stăpânea suficiente cunoştinţe de paleografie. Se impune o precizare: N. Toronţlu. 1890 . www. autorul unor contribuţii fundamentale în domeniul istoriei otomane322 . ) cu totul altfel decât (au făcut-o . când orientalistica îngloba. deci mare cercetător al istoriei Orientului sau mare orientalist.

dar el a pătruns adânc în domeniul orientaliştilor ( . Ultimul a afirmat în acest sens: .I.S. pp.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS orientalist-turcolog).Nu se poate spune că Iorga ar fi fost un orientalist turcolog în adevăratul sens al cuvântului. p. de-a lungul timpului. in secolul al XVI-lea a intrat în posesia moldovenilor. patriarhi ai Antiohiei. p. 3301asa ai-Mualuf.historien de I'Empire Ottoman sau .S.M. . 32• 323 Titlurile www. In . Alexandru Papadopoi-Calimachi329 şi lssa ai-Mualuf30 au studiat un aspect inedit şi interesant al evolu�ei tipografiei în Principatele Române în secolul al XVI II-lea: tipărirea de că� religioase creştin-ortodoxe în limbile greacă. p. Bucurefli. iar bisericuţa . Iorga a fost apreciat. dar şi de turco-arabii converti� la creştinism prin sec. Domcontribuţiilor citate la nota 205. M.a Romanian historian of the Ottoman Empire"323. preluate şi de otomani odată cu alfabetul arab326 . Un episod din istoria tipografiei In Romlnia. 1 79. 1 1 p. Cu atât mai puţin poate fi considerat Iorga turcolog conform criteriilor de apreciere în domeniu de la sfârşitul secolului al XX-lea.56. X e. cunoscător de limbă turcească. pentru a păstra credinţa. La începutul secolului al XX-lea clădirea era în ruină.R.". )"325.I.B.istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româno­ turce"324. 30 p. 1 35 . in vecinătate se afla Vlâh-Sarây. 1901 . Bucarest. acest studiu arheologic a reprezentat o noutate în domeniu: cercetarea monumentelor creştine româneşti din lmPE!riul otoman. m. 1. s. . iar Mihail Guboglu . epud M. Recenzat favorabil în chiar anul apari�ei3 8. ""' M. N. Papadopoi-Calimachi.Numa' •• an III. Din acest punct de vedere. In revista . mai multe nume şi hramuri: Sfântul Ioan Botezătorul. legea şi riturile ortodoxe în Orientul Apropiat otoman. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 1-a " numit . ldem. care au refăcut-o şi au ridicat reşedinţa propriu-zisă.ÂI . în special din Istanbul.152. Papadopoi-Callmachi..". Teoria formaţiunei cifrelor. arabă sau turcă. ""George Baflureanu. p. situat pe o colină lângă Cornul de Aur. răspândite de arabi în Europa). fusese reşedinţa domnilor şi voievozilor moldoveni şi a reprezentanţilor lor la inalta Poartă (kapukehâyâ-le). pp.cimec. arsă însă în 1 784. 1916.. Bucurefli. Tn . aceasta din urmă fusese zidită în stil bizantin în vremea Comnenilor. 111• annee. 1 74 (nesemnatA). XVII. Titlul contribuţiei citate la nota 205. 44 .E.M. Al.1 896. Bucurefli.3. in .c.istoric. 470. 327Gheorghe Balş. t. Tipografia arabi a Romlniei ortodoxe. . . ca fiind un mare orientalist. 1895 . Tn concluzie. cu bisericuţa cu numele �i hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu327 . Aeeastă realitate a fost subliniată şi de analiştii români (ei înşişi turcologi) ai preocupărilor de turcologie ale lui Iorga: M. Bogdan-Serai.ro / www.E. Guboglu. pot afirma că N. Gheorghe Balş a cercetat Bogdân-Serây-ul din Istanbul. Cifrele arabe.O. Iorga nu putea fi considerat turcolog. în perioada publicării sintezei otomane. ad-hoc şi sui-generis. bisericuţâ a avut. Guboglu."'· ""In . în secolul Xli-lea. C.în relativă stare arheologică". n.B. Preocupări tangen�ale de orientalistică-turcologie a avut şi George Baştureanu. 1 22. n-o 9 / Septembre 1916. cu alfabet grec sau arab.muzeubt.A. a concluzionat că traducerile greco-turco-arabe ale Cărţilor Sfinte creştine erau folosite de ortodocşii din Imperiul otoman. Istoricul şi originea lor. n. 34 1 . 11. Serafim din Pisidia şi al�i. Editorii acestor cărţi religioase destinate creştinilor ortodocşi din Orientul Apropiat otoman au fost: Atanasie şi Silvestru. caracterizările ulterioare fiind mai explicite şi mai apropiate de adevăr: genial istoric al Imperiului otoman şi al relaţiilor româna-otomane. care a descris aceste valoroase "produse tipografice". 1 91 1 . Contrb i utions. Cifrele sub imprimerie. Iorga .ro 1 25 . apoi Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Orientallstlca romlnl. iar în cele din urmă Sfântul Nicolae. 320AI. care s-a ocupat succint cu istoricul şi originea adevăratelor cifre arabe (nu a celor de origine indiană. 47.A. reşedinţa reprezentan�lor munteni.".

anul VIII. Emilian Vasilescu. pp. Alexandrescu . pentru promovarea şi apărarea intereselor politco-diplomatico-comerciale româneşti în lumea otomană şi în Levant.M.". ldem. 8 1 . 93 . in .protector" în partener de discu�i şi colaborare (cele două entită� statale devenind subiecte egale de drept intema�onal). Bucureftl. XVf .muzeubt. A fiinţat în perioada 1 889-1901 la Babadag. înfiinţarea unui seminar musulman la Babadag. 99 . Orientallstica romiJniJ. pentru acest interval de timp. a elaborat . pentru formarea imâm-ilor moscheilor şi pentru predarea principiilor legisla�ei religioase musulmane. transformarea Imperiului otoman din stat suzeran şi . pp. •• nr. Acest interes a existat. in . Orleni/IJ/sticll romiJniJ.S .R. conform cu noile realită� politica-diplomatice. a Dobrogei la statul român. XXXV II.A. Bucarest. XXVI' annee . au contribuit hotărâtor la acţiunea de păstrare şi întărire a credinţei creştin-ortodoxe în Orientul Apropiat otoman şi de consolidare a legăturilor cultural-religioase dintre acest spa�u politica-religios şi Principatele Române dunărene.VI. www. "'Mehmed Ali Ekrem. prof. cu condiţia ca respectivele şcoli să intre sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice şi cu precizarea că în fiecare din aceste şcoli. Paris. tânărul pe atunci conducător ştiin�c al acestei lucrări de licenţă. contribuţiile: Mayer A. O lliaţl de om.324.E. necesitatea înfiinţării unor noi consulate şi lega�i.cimec.E.o teză de licenţă despre aşezămintele turceşti"331 .".78 . pp. apoi a fost transferat la Medgidia. cu m e ra ş i firesc. în paralel cu reorganizarea celor deja existente în Imperiul otoman şi în alte state musulmane. 454 .E. absolventă a Facultă�i de Litere şi Filosofie din Bucureşti. în acelaşi an.Dersca Bulgaru. p. Bucarest.1 1 1 . dacă tânăra licen�ată cunoştea şi folosea limba turco-osmană etc. IW". 314 .aşezăminte turceşti" au fost avute în vedere. Notes bio-bibliographiques concemant l'histolre des ltudes orienta/es an Rourn��nie (infnl abreviat: Notes bio-bibliographiques).XV/If sifk:les (infra abreviat: Contributions).2 / 1988. no. M. Autorul a mai amintit şi inalta pregătire filologică a prela�lor ortodocşi care au tradus Că�le Sfinte creştine în limbile arabă şi turcă. fie liniare. diferite.0.Muzeul . In . 1. Prin articolul 20 al Legii de organizare a Dobrogei din 1 880.1 1 1956.R. 621-628. 21 al amintitei legi. no.S.I. 4 / octombrie-decembrie 1956.1 1 6.". Guboglu. 4. autorită�le române au hotărât. O .E. fie sinuoase332. R. în general. pp. ce .a doua jumătate a secolului al XIX-lea). ş i în secolele anterioare (sfârşitul secolului al XIV-lea . 'Udeţean Botoşani nii români. nu ştim. M. prin acţiunea de finanţare a acestor activită� tipografice. dar motiva�ile şi finalită�le au fost. V . 351-353. Halevy. Contributions BUX dlbuts des ltudes de turcologie en Roumanie. Din istoria. Astfel. voi. diac. în paralel cu limba turcă. au sporit interesul românilor pentru studiul limbilor şi civiliza�ilor islamice în perioada de timp de care ne ocupăm (1 878-1 918). 1967.460. Les �tudes /s/amiques en Roum11nie (lnfnl abreviat: Les �tudes). pp. Iorga. pp.ro / www. In . predarea limbii române să fie obligatorie333 .garantat libertatea învăţământului comunităţii musulmane. P. R.ro 1 26 . Lucre�a Gane. Contributions roumllines. existenţa unei popula�i turco-tătare în provincia dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. reorganizat 331 N. dictate de derularea rela�ilor complexe româno-otomane. prin urmare. pentru instruirea tinerilor turco-tătari. p. Preocupări de orientalistică-turcologie cu caracter instituţional-didactic Recunoaşterea europeană a independenţei de stat a României (1 878) şi anexarea. 2/1 969. 11.". Bucurettl. Iorga. prin art. Istoricul român nu ne-a oferit detalii.S A I . conform informa�ilor oferite de N. '""Vezi. in . la sfârşitul secolului al XIX-lea. statul român a acordat şi .

Adevărul' S.6. Constanţa. Bucureşti. Notes. Noul statut juridic al României în raport cu Imperiul otoman a impus ridicarea reprezentanţei diplomatice româneşti de la Istanbul la rangul de legaţie ( 1 4 februarie 1 879}. Popescu-Ciocllnel. Lazăr Şăineanu. cu noţiuni introductive de arabă şi persană). _ 1 . an IX. 20.ro / www.9 .187. susţinea necesitatea formării în străinătate (la Paris. Mempriu auto .ACTIt MOLDitVI. Cairo etc.) a specialiştilor în limbi islamice (în special a filologilor şi istoricilor) sau a interpreţilor şi funcţionarilor din consulate. E. Notes.".biografic. tHiul de doctor in filologie 1-a obţinut la Universitatea din Leipzig (1 martie 1 889) cu o teză despre IHeratură populară (folclor) intHulată: Babele lui Martie. Din 1 908 a fun�onat ca seminar­ intemae34. 1 1 2. Ion Matei. P.. nu puteau rămâne fără ecou în România.u anexe. in perioada octombrie 1 888 . Popescu. Alexandrescu . 164-165. Leger (limbile sârbă şi rusă). p.1916.181 .An. Europei şi în Orientul Apropiat ie musulman. Popescu-Ciocănel şi pe Andrei Antalffy.muzeubt. conform art. care biograf a datat greşit (1888 . vezi şi Ion Matei. 337 A mai urmat. S-a hotărât. /. Ploieşti. in idem. (infra abreviat: Lazllr Şllineanu).1904. 2 1 1921!. p. Th. Notes. Istanbul. 330 M. între octombrie 1 887 .1 0. Abdurrahman. P. 1 9 1 din Regulamentul şcolilor secundare din România. Ş. Din categoria specialiştilor filologi amintesc pe fraţii Lazăr şi Constantin Şăineanu şi pe Silvestru Octavian lsopescu. \(ezi şi Luca Vomea. Les l!tudes. licenţiat al Facultăţii de Litere şi F ilosofie din Bucureşti (1 887). p. in . O. cursuri la l!co/e des Hautes l!tudes (cu ilustrul romanist Gaston Paris) şi la College de France (cu Michel Breal). de asemenea. dezvoltarea orientalisticii ca disciplină istorică cu statut propriu şi organizarea primelor congrese de orientalistică pe plan european (la al VI I-lea congres desfăşurat la Viena în octombrie 1 886 a participat şi B. 1928 1933. p. 1 1 2.iunie 1 889 şi-a continuat specializarea în orientalistică ""''Anuarul Seminarului Musulman din Medgidia" (infra abreviat:"A.Oersca Bulgaru. p. Cernăuţi. Contribuţii /a istoria lingyistlcii şi filologiei romlne�. cursurile prestigioasei �cole des Langues Orientales Vivantes.M. Haşdeu. 1934. Barbier de Meynard (limba turcă. Pe de altă parte. nr. Un orientalist ploieştean: Gh. Viena. EdHura . Două direcţii de evoluţie s-au conturat în acest domeniu: prima. absolven�i trebuind să sus�nă examen de diplomă pentru a ocupa ulterior posturile vacante în învăţământul şi ierarhia confesională musulmană. M.A. Macrea.M. Simache. ale influenţelor interculturale sud-est europe�7 . Legrand (greaca modernă). tipărirea unui anuar. pp. a urmat la Paris. Dintre profesorii de limbi orientale care au predat aici amintesc pe Gh. Lazllr Şllineanu. Popescu-Ciocănel (1907-1916)335 şi Mustata H.1 . Schiţll biograficll umratll de o bibliografie criticii. filologul român şi-a însuşit elementele fundamentale ale principalelor limbi vorbite în S. Avr. ţară ce avusese timp de secole puternice legături cu lumea otomana-orientală: a sporit interesul pentru studiul limbilor orientale. 335 1. 1 1 2.ro 1 27 . pp. Alexandru Alecu. O carierll filologicll (1885 1900). 353. 1969.Dersca Bulgaru. Lazllr Şlllneanu.").E.octombrie 1 888. Bucureşti.). p. care nu a datat cronologic perioada de studii a filologului romAn in capHala Franţei.M. Les l!tudes. D. 1928. în cursul secolului al XIX-lea. Activitatea didactică în această şcoală era finanţată de statul român. mai veche. in paralel. Alexandrescu . Cu un portret şi patr. 253. E.). o menţiune aparte merită şi prof. unde a audiat prelegerile profesorilor universitari Dozon (limbile bulgară şi albaneză).cimec. Aguletti .sic!) sosirea lui lazăr Şăineanu la Paris. Astfel. pp. ceea ce i-a permis ulterior să elaboreze temeinice studii de filoloa comparată şi de folclor balcanic. Vezi lazăr Şăineanu. 1907 . a diplomaţilor de carieră (recrutaţi dintre tinerii aromâni din Balcani şi înscrişi ca elevi la diferite şcoli cu predare în limba turcă din Imperiul otoman)336. Istoricul seminarului musulman din Medgidia. Istoricul unei tmpllmdnteniri. Ion Matei.f www. D. organizarea unor noi consulate şi agenţii comerciale în alte oraşe din Levant şi încadrarea acestora cu diplomaţi care să cunoască şi să folosească limba turcă şi alte limbi orientale. 1 901 (VIII + 96 p. anii 1903 .ItE SEPTENTRIONALIS în 1 904 în şcoală-liceu cu 8 clase. din cea a istoricilor cu preocupări filologice pe Gh.S. Bucureşti (456 p.M. ca delegat al României). pp.

D. ebraică şi etiopiană 0 . in frunte cu slavistul Ion Bogdan. din fondul Adamachi al Academiei Române. 331 Leipzig • Bucurefll. A. în care a expus idei generale despre originea şi sistemul acestei familii de limbi. Scheffer (limba persană). Aguletti de a edita o . datorită indiferenţei cu care erau privite preocupările de orientalistică in România: . destinat special acestui scop.ro / www. 49 p. Odobescu nu s-au arătat interesaţi de ea. 1-a respins. în care a tradus şi valorificat ştiinţific o cronică inedită abisiniană păstrată la Bibliotheque Nationale din Paris.ro 1 28 . Tn ţară însă. a devenit doctor în filologie orientală al Universităţii din Leipzig. B . ( . cu teza L'Abyssinnie dans la seconde moitie du XVI-e 338 siecle . cu diploma de absolvire datată mai 1 891 . pare de neînţeles atitudinea lui Ioan Bogdan. aramaică. Constantin Şăineanu s-a arătat circumspect faţă de ini�ativa lui Th.. "" Ibidem. Un an mai târziu. Derenbourg (limba arabă literară). O. Tn iunie 1 901 s­ a ivit o ocazie favorabilă: s-a organizat la Universitatea din Bucureşti primul concurs pentru obţinerea primei burse din România acordată pentru studiul limbii turco­ osmane.P. /'�cote des Hautes �tudes (a studiat limba etiopiană). Barbier de Meynard (limba turcă).. persană). Limbile semllice. Constantin. 75 p. "" ldem. cu certificat de frecventare a respectivelor cursuri. având pregătirea adecvată în domeniu şi lucrări publicate. Bucurefll. Houdas (limba arabă vulgară). unde studiile orientaliste evocă un zâmbet de ironie la intelectualii noştri (subl. la 28 iunie 1 892. pp.. Halevy (limba etiopiană). asiriană. pp. Astfel. membru al . Tn . 63 • 66. în intervalul octombrie 1 888 . angajându-se chiar să-I întreţină material în perioada studiilor. poate peste câteva decenii să le sim�m nevoiaoo341 . O. După tipărire. siriană. unde a obţinut şi titlul de doctor în filologie-folclor sud-est european (1 martie 1 889) Lazăr Şăineanu 1-a sfătuit şi pe fratele său mai mic. A elaborat un studiu de filologie comparată a limbilor semitice. feniciană. www. in 1 895-1 896. Avr. "' ldem. Tn scrisorile de recomandare ale foştilor şi prestigioşilor săi profesori de la aceste înalte instituţii franceze de învăţământ. Tipografie .mai 1 891 . P. Autorul s-a consacrat aprofundării limbii turco-osmane339. Ch.18 • 38.49. "' Constantln Şllineanu.) Noi nu suntem încă pregătiţi pentru asemenea studii. turcă. tânărul Constantin Şăineanu a urmat cursurile prestigioaselor instituţii de învăţământ superior din Paris: /'�cote des Langues Orientales Vivantes (a studiat limbile arabă vulgară.cimec. Haşdeu şi Al. 48 .in ţara noastră.triadei critice" şi promotor 1 892. 1 895.Revistă de semitologie" la Bucureşti.perioada 1 892-1 901 condiţii obiective potrivnice I-au impiedicat să se consacre exclusiv cercetărilor şi studiilor de orientalistică-turcologie. . despre înrudirile lin� vistice între limbile arabă. College de France (a aprofundat limba turcă). specializare strict necesară pentru studierea relaţiilor pe multiple planuri româno-otomane în evul mediu. Amintiri. dar comisia de examinare.Universul" S.Muzel'l Judeţean Botoşani (filologie şi folclor balcanic) la Universitatea din Leipzig. Amintiri. 1 .muzeubt. 1 947. s-a exprimat deplina convingere a semnatarilor că studiile tânărului licenţiat vor fi apreciate în România şi vor aduce servicii reale orientalisticii. A. să-şi însuşească limbile orientale . arabă literară. A fost singurul candidat înscris. Ultimul i-a declarat candidatului surprins şi deprimat că bursa cu această finalitate era inutilă şi că va cere ministerului tutelar desfiinţarea ei342. Tn perspectiva timpului. Bucutettl . lucrarea a fost primită cu un deosebit interes în cercul orientaliştilor europeni. pp.).

dr. prin alte lucrări de specialitate. Ord. 50 de ani de /a moartea lui Sllvestru Octavian lsopescu. specializările istorie şi geografie.T. Dicţionarul teologHor romlnl. pp.". dr. ebraică) şi istoria Vechiului Testament la Universitatea din Cemăuţi. 0. 468 . 1 996.S. doctor în teologie la aceeaşi instituţie de învăţământ superior religios. Nicolae Neaga. pp.ro / www. Speranţă. seria 11.1041.1 922). a urmat în paralel şi cursurile la Ecole des "" Ibidem.". fără să fi avut posibilitatea să-şi dovedească plenar.Iunie . Popescu-Cioc�nel. lsopescu (1878 . Nu trebuie ignorată latura subiectivă: Umărul C. araba şi persana) la Ecole des Langues Orientales Vivantes de la Paris (1 902-1 906). Iorga. III. pp. nr. Sllvestru Octavian lsopescu(1878 . vii sau moarte". anul XXXIII.6 7 1 mal .ucuretti. prietenul şi cumnatul lui 1 . au distrus o posibilă carieră orientalistică-turcologic� a unui tânăr cu specializare la Paris343. B. Săineanu era fratele mai mic al evreului Lazăr Şăineanu. S.G ..1922). ebraica. Şăineanu de la nominalizarea pentru bursă era ultima poliţă plătită indirect lui Lazăr Şăineanu. Notes. p. laşi. Prof.octombrie 1 972. primul orlentallst romln. pregătirea şi specializarea de filolog orientalisf44 . siriană. . iar 1. aramaică.153. preot prof. . Bogdan. 1. Slavistul Ioan Bogdan s-a arătat neincrezAtor în viitorul cercetă_rilor de orientalistic�-turcologie în România acelor ani. Revenit în Bucovina natală. siriana).M. la 44 de ani. .Ultima relfecţle". însuşindu-şi şi solide cunoştinţe de limbă coptă. Silvestru Octavian lsopescu s-a impus ca unul din marii savanţi filologi orientalişti români din perioada antebelică.1922). Silvestru Octavian lsopescu. a fost numit docent pentru Hmbile orientale (araM. Facultatea de Teologie Ortodoxă (1 908). in .S. Ori. Gh.s. la Viena şi. Editura . . Existau alte priorităţi.alte studii filologice de specialitate în domeniul orientalisticii­ arabisticii. 214 .10 1 septembrie . Tn felul acesta. in .363 .Univers EnciClopedic". se pot preciza cauzele obiective şi subiective ale acestei conduita. o tradi�e în acest domeniu istoric.472. . lsopescu. armeană şi chiar turcă. care se stabilise definitiv în Franţa încă din martie 1 901 . nr. Gh. respingerea lui C. . 1036 . aramaica. In ldem. Deşi a tradus în limba română doar Kur'ân-ul după textul arab. Dr. o mentalitate refractară şi obtuză. cu o contribuţie hotărâtoare la popularizarea literaturilor religioase orientale în spaţiul românesc şi la impulsionarea preocupărilor româneşti de orientalistic�. dupA o analizA atentA. A murit în august 1 922.iulie 1957.368. nr. la Leipzig şi Berlin ( 1 900-1 908). obţinând licenţa în 1 906. alte direcţii de cercetare istorică. pp.muzeubt. Bucurefll. Bucurefti. a urmat studii de specializare în istoria Vechiului Testament şi limbi semite (araba. traducltor din " sirianl. unlv. Matei. Un oriental/si romln: S. a devenit un orientalist-semitolog de· renume european. O..cimec. care cunoştea şi folosea 1 0 limbi străine . Pr. Pr. pp. a studiat limbile orientale (turco­ osmana. 5 . probabil. in .al . iar numărul orientaliştilor forma� în străinătate era jenant de mic: în 1 901 doar fraţii Şăineanu. despre care voi insista în paginile următoare. activând până în 1 91 8. nu devenise încă evidentă actualitatea studiilor de orientalistic�-turcologie pentru istoriografia românească. licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1 897). Bogdan nu a ezitat să le sprijine.iunie 1967.ro 1 29 . V. 152 . 5 . Dar. 1 1 2. anul XXXI. Acest veritabil geniu filologic. unde nu exista o instituţie de învăţământ superior care să-i pregătească pe viitorii orientalişti. Cleric/ romlnl oriental/şti.6 / mai . anul XIX.şcolii critice" în istoriografia românească la cumpAna dintre secolele XIX-XX. Atanasie Negolţă. www. B. ""' Pr. cu accente şovine. fiind consultat ca autoritate în domeniu în disputele filologico-teologice dintre savanţii epocii. armeană. A fost apoi profesor de limba şi literatura greacă la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din laşi (1 9 1 8 .215. fără să mai elaboreze . cel cu care a polemizat virulent N. absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Viena (1 900). pe marginea lucrării Influenţa orientală . Mircea PAcurariu. o atitudine subiectivă extraştiinţifică. colegul. 9 .

M .". Tn memoria lui Demosthenes Russo.:.1 9 1 6). un post de conferenţiar pentru limbile orientale (turcă.Muzeul Judeţean Botoşani Hautes ttudes. prifnind o bursă de la Universitatea din Budapesta.S. tendenţioase şi răuvoitoare ale unor pseudo-specialişti in domeniul orientalisticii. la 12 martie 1 909. forul tutelar superior a aprobat propunerea (confere�ar Constantin Lltzlca) .Dersca Bulgaru. voi. impotrivirii conducerilor Facultăţii şi Universităţii şi criticilor nemeritate.33 . 45 p.1907 . Bucureşti.279. persanll) . unde a fost profesor de limbi orientale ( 1 907. pe baza specializării sale la Paris şi a lucrărilor publicate in Franţa şi in Romania până in anul 1 906 inclusiv.. studierea vieţii şi faptelor profetului şi legislatorului Mohamed.compl. de asemenea. postul a fost transformat in conferinţă pentru filologie bizantină (conferenţiar Constantin Litzica. cunoaşterea Peninsulei Arabice. Bucureftl .student tolerat". Les ttudes.P. Popescu­ CiocănE!I s-a autocaracterizat ca fiind . care au protestat impotriva practicii ministrului de resort de atunci de a propune şi de a susţine candidatura unui specialist orientalist. i-a cultivat interesul pentru studiul istoriei. cursurile . La 1 1 noiembrie 1906. membru al Societă�i Asiatice din Paris (1 905). Viorel Baglacu. 27 noiembrie 1907.inaltei şcoli d� teologie" Medreset-ul-giarftiat-ui-Azhar ("Universitatea florilor'') din Cairo.434. BUCUI'efti. p.Cultura N�onaiA". www.". ln nr. 1036. profesorul şi mentorul său Balint Gabor. s-a precizat: . Primul pas in cunoaşterea Orientului il reprezenta. a călătorit in Orientul musulman şi a urmat doi ani (1 903-1 905) . a locuitorilor de aici şi a condiţiilor lor de viaţă. IX. 1 907-1 91 5) şi apoi in catedră �entru aceeaşi disciplină. culturilor şi civilizaţiilor orientale. 1928. VIII. Mohamed şi opera sa. persană) la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. la . arabă. 6 . pp. lingvistic. Bucureşti. Demosthenes Russo (1869 .In bugetul Ministerului Instrucţiunii şi al Cu�elor era prevăzut pentru anul financiar in curs (1906 .1938) zum Gedachtnis. onorată de bizantinologul Demosthene Russo (191 5-1 938)346 . un post pentru un conferen�ar de limbile orientale (turc.InsemnAri leşene".C. pp.L. ca . idem. p. Dar Gh. obţinând.(Marin Popescu-Spinenl. conferinţA ţlnutA la Ateneul din Bucureşti in ziua de 12 martie 1909. O carte rari. p. .4. la 8 noiembrie 1 904. an IV. 278 . �i. 1971 . Popescu­ Ciocănel nu a obţinut numirea oficială. an XLI. In . A prezentat şi explicat pe înţelesul auditoriului simbolurile noii culturi şi civilizaţii islamice. datorită intrigilor de culise ale reprezentanţilor opoziţiei politice. "" Gheorghe. In .A. 389.44. care călătorise el însuşi prin Orientul asiatic.O. 1 1 . susţinând o confertinţă de popularizare la Ateneul Român din Bucureşti.. 1909. la Facultatea de Litere şi Filologie. vezJ fi lon Matei. nr. Iar peste un an. voi. Gheorphe Popescu-Ciodnel. Pentru proaspAtul licenţiat a fost prevăzut in bugetul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.L. A primit. nr.cimec.1 / 1 939.ll . Facultatea a cerut schimbarea acestui post intr-un post de conferen�ar de filologia bizantină". limbilor şi literaturilor. pp. cu tema Mohamed şi opera sa348. nr.C. "'" Franz Bablnger. 1 1 2. Notes. arabii. tânărul Antalffy. lordicheacu. Tn felul acesta.1 0 1 Octombrie 1907. dar nu s-a declarat invins: s-a transferat la Seminarul Musulman din Medgidia. fără recomandarea şi aprobarea Decanatului şi Rectoratului345. A plasat data Hegirei la 1 9 iulie 622 e. Consiliul Facu�ăţii amint�e a propus Ministerului transformarea controversatei conferinţe intr-una de filologie bizantinA. a apreciat conferenţiarul.ro 1 30 .). o diplomă elogioasă de atestare a frecventării cursurilor de la ""' Th.ro / www. . Facultatea de Filosofle şi Litere din Bucureşti. Contribuţiuni la istoria TnvifţlmSntului superior. extras. Tn acelaşi an financiar. pentru anul financiar 1 906-1 907. 353.•AiexandresaJ . bun cunoscător al Orientului şi al graiurilor locuitorilor lui".c .. D. ln . LXXI .muzeubt. Gh. Cu sprijinul protectorului său. Popescu-Ciocinel.7.12 1 1938. pp. licenţa. p. 391. M.singurul orientalist român. In . Andrei Antalffi a studiat la Institutul Teologic din Alba Iulia şi la Universitatea din Cluj (1 896-1 902). publicând in paralel alte contribuţii importante in domeniu347• El a incercat să sensibilizeze opinia publică bucureşteană in favoarea studiilor de orientalistică-turcologie şi de cunoaştere a Orientului geografice istorico . 4 / Aprilie 1907. orientalistul ploieştean şi-a văzut visul spulberat.

euc. In . 1. Tn continuare profesorul Aguletti a schiţat un scurt istoric al orientalisticii în Franţa. Andrei Antalffy şi-a valorificat în mare măsură pregătirea ştiin�ficA de orientalist-turcolog..O. în concep�a autorului. And. muffT-ul Egiptului din acea perioadA. tătară.A. în paralel. voi. A pundat principalele momente ale evolu�ei noii disCipline: 1 795-1 796. Sub rubrica de studii orientale se vor cuprinde tot felul de cercetări istorice (pragmatice. premiata ulterior (1 896). f '"' Th. autorul a formulat o defini�e genericA: . Abia în perioada interbelicA dr. 302 Ibidem. nr.160. a cAlAtorit prin Imperiul otoman. op. 5 -9.". cu prlvlre /li speciali a romlnl. Asupra lnsemnlllfil studiilor orientale. solicitAndu-i decanului Ioan �an sprij inul pentru ob�nerea bursei .". 1 /Spring 1998. a dezvoltării . Analizănd sumar diferitele accep�uni (geograficA.) date termenului de orientalism. Avr. deşi şi-a declarat adeziunea la şcoala criticii patronata ştiin�c de vestita triadă: lorga-Bogdan-Onciul.studiilor orientale" şi a insistat asupra impOrtanţei acestora pentru istoriografia romAneasci351 • Tn prima parte a contribu�ei a răspuns la intrebarea: . anul l. · găsirii unui protector înţelegător la ministerul de resort sau la Universitatea bucureşteană. . intre anii 1 906-1908.ro 1 31 .ro / www. cii. politica­ diplomatice. 1 59 . v�And marile centre cultural-istorice Ierusalim şi Istanbul. lingvisţice. dr. ori locuiesc incA jumătatea esticA a Asiei şi colţul nord-estic al Africii.. culturale. In . fun�ona şi prestigiosul College de • . să se prezinte la concursul pentru ob�nerea ei. 1957. Bucurefti . Anta/ffy el � lludes orlentales en Roumanie.6 / 1938. neutru. Tătari. elaborănd şi publicAnd · numeroase studi � articole ştiin�ce şi de popularizare in periodicele romaneşti şi străine ale vremii . nu a ob�nut o bursA pentru specializarea in străinătate în 'domeniul orientalisticii. R. A aprofundat limbile arabA şi ebraicA.. 1097.S. Cluj-Napoca. Un caz particular 1-a reprezentat profesorul Th.. La cumpăna dintre secolele XIX-XX. . Tn 1.muzeubt.. Doroth6e Saau. Moisil. Aguletti. · . filOlogicA. . profesorul Aguletti a dus o .9. extrăgănd pasajele referitoare la rela�ile romAno-otomane în evul mediu. istoricA. L'orlent. infiinţarea şi începerea adivită�i institu�ei �cote Speciale des Langues Orientales Vivantes (Paris): unde se studiau.cimec. Sistemul religios al 1$/emulu/. Aguleltl. pp. pp. fiind prefera� mereu al� candidaţi. cu toate ale lor triburi (.) Arabi. comerciale etc. în arhivele şi bibliotecile capitalei otomane a studiat documente şi cronici otomane.. ) vorba despre: ( .ScAnteieri". .T.904 a făcut o altă incercare.reat. Dan Prodan.344 345.licen�at în litere" (1 895) al Universită�i bucureştene. · necesare (limbile latină şi greacA)350. pp. portdrapelul preocupărilor didactica­ ştiinţifice de orientalisticA pe plan mondial. Deşi discipol al lui Iorga. In . ""' Al.. De câteva ori. inzestrat cu toate cunoştinţelor . Andrei An1allfy. ZUb. www.) ce trebuiesc făcute asupra acelor popoare ( . religioase. 1958.)"�2 .Jiste transylvain dr. MIRt. pp. 6 . cu o teză despre Originea Heteenilor. un important rol in conştientizarea acestei op�uni avAndu-1 studentul pe atunci Constantin C. Tg.. insă acesta din urmă i-a răspuns. V. culturală etc. Persani şi Turci.ACTA IIOLDAVlAE SEPTENTIUONALIS însuşi Mohamed Abdu. Andrei Anta/ffy. pp. 5 . ţară ce era.Hillel". . limbile arabă. no. artisti�.prin orientalism noi înţelegem: studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existănd în Orient. 90-93. Avr.Ce inţelegem prin studii orientale sau orientalism?". atat de rriult legat de Asia. .. a fost preocupat de studiile orientale incA de pe băncile facultă�i. Student al lui Iorga (1 893-1 895). Nu a avut insA norocul. şi-a însuşit limbile persanA şi turco-osmanA. turcA. persanA. . 40 p. adevărată campanie de popularizare a necesita�i şi importanţei ini�erii studiului limbilor orientale în învăţămăntul superior romAnesc. printre altele.) care au locuit din cele mai vechi timpuri. Va fi ( .

ne sunt necunoscute. I storia religiilor ce şi-au avut originea in Orient nu poate fi studiată şi înţeleasă fără aportul cercetărilor de orientalistică. Mai mult decât atât. 1 3 . privitoare la istoria noastră naţională(subl. hatihumaiunuri. 1 883). traducerii. intereselor militare-strategice şi comerţului Franţei in S. .-V. Şi de ce mare interes ne-ar fi!(subl. 27 -40.ro / www. pp. realizate sub raport lingvistic sau istoric. precum şi a tuturor izvoarelor de informaţii de această natură. Considerând că prin broşura de popularizare din 1 896 .)" . Numeroase au fost momentele de bilanţ (1 833. cu privire la prin atete noastre. cât şi onorarea orgoliului naţional francez353.25.asupra insemnătăţii speciale (pentru români) a orientalismului". autorul a înţeles necesitatea compartimentării sferei orientalisticii.studii turcologice" sau . de nimeni cercetate. a profilului moral etc.Ibidem. insemnând o modestă deschidere spre un domeniu ce va interesa in anii următori şi pe alţi istorici şi filologi români.un reviriment s-a operat in opinia intelectuală a ţării". Africii. • Trebuie să subliniez faptul că Th. P.studiile turceşti sau .lumea otomană".studii turceşti sau " . Această sumară trecere Tn revistă a evoluţiei orientalisticii franceze in secolul al XIX-lea a fost prima incercare de acest fel din istoriografia românească. 38 • 37.Ibidem. sporirea numărului catedrelor de specialitate ·şi diversificarea acestora. culturale. nu era decât un pas (o problemă de terminologie). A mai atras atenţia asupra numeroaselor . E. www.)"354 . poate.turcologie". ce va fi făcut in anii următori. " prioritate avea .acte. comerciale ale României in Orient. Deşi nu a folosit in mod explicit formula . autorul a publicat un articol-rezumat {al ideilor a ne da cheia documentelor turco-arabe. . studiile orientale pot contribui la aflarea identităţii de sine. . (ce) zac sub colbul archivelor turce. studiile orientale slujesc intereselor politice. cu celebrul periodic . prin care studii .moarte şi savante". subliniind următoarele aspecte: studiile orientale pot contribui la cercetarea şi scrierea istoriei poporului român şi a relaţiilor cu populaţiile şi popoarele venite din sau aflate in Orient.studiile turceşti sau . hatişerifuri. datorită extensiunii acesteia in decursul anilor şi a apariţiei necesită�i specializării in studiul diferitelor spaţii geo-etno-istorice. in cadrul sferei " studiilor orientale.cimec. dar şi de trasare a coordonaleor viitoarei activităţi: studierea limbilor orientale vii era deosebit de necesară politicii . va arunca lumină asupra trecutului nostru". 1 841 . . . Avr. autorul a insistat . această intensă activitate a asigurat primatul Franţei in pregătirea didactico-ştiinţificâ a cursanţilor veniţi din numeroase ţări europene. La 1 aprilie 1 822 orientaliştii francezi au intemeiat Sociftt{t asiatique. pp. Aguletti a particularizat. analizei critice şi folosirii documentelor otomane in scrierea istoriei românilor şi a relaţiilor române-otomane. diplomatice.cu extindere la toate fracţiunile etnice musulmana". D.muzeubt. depistării. D . La sfârşitul studiului său. Pentru români. 1 854-1 855. a poporului român Numai studiile orientale au putinţa de . in cursuri savante. efectuate de turcologi. Tntregi dosare politico-diplomatice. .ro 1 32 . pp. � • Ibidem. Asiei şi in N.studiile turco-arabe".vom fi in măsură să explorăm acea avuţie de izvoare care.turco-arabe".turcologie". A subliniat necesitatea efectuării de cercetări i n arhivele otomane. şi pe calea studiilor orientale naţiunea română va intra in concertul naţiunilor europene". de aici şi până la . ce putea fi investigată prin . un inalt nivel al travaliului ştiinţific orientalistic. transformarea lecţiilor practice de la �cote Spttciale . documente de tot felul.Journal asiatique". P.Muzeul Judeţean Bototanl France. unde se studiau limbile orientale .

19. a reuşit să creeze . 1 90 1 ) . însă. 302 Ibidem.. După câteva consideraţii istorica-filologice generale despre cele trei limbi . din punct de vedere gramatical. Aguletti să fi avut o anumită influenţă. nici de data aceasta. pp. ].turcolog". in care a încercat să prezinte unele noţiuni introductive la studiul acestor limbi vitale pentru progresul turco iei. dar şi al nereuşitei atingerii acestui deziderat ştiinţifico-didactic. Tânărul şi entuziastul Andrei Antalffy a fost îndrumat şi sprijinit de savantul Balint Gabor.RomAnia Junii". Ibidem. Nu a folosit.trei limbi numite musulmana". Popescu-Ciocănel. In . mentorul său. preluările şi influenţele reciproce în domeniul vocabularului362.ro / www. 357 BUQ. Autodidact în studiul celor .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS exprimate anterior) in ziarul . Nici de data aceasta nu a folosit termenii de . E greu de precizat. E posibil ca asupra lui Gh. prin contribuţiile sale de popularizare (1 896. 1901.studiile orientale •356.14.. aşa cum procedase şi cu studentele Lucreţia Gane şi Emilia Cioran. pp. Nicolae Iorga şi Lazăr Şăinenau. pe care le indrumase să trateze.muzeubt. asupra limbilor amintite: araba ("dintre cele trei limbi [ . Bucureşti. persan�. N u trebuie eliminată nici posibilitatea ca însuşi N . acest .1 1 .P. 1 5 . Ulterior. despre care.studiilor orientale pentru români" şi popularizarea acestei stări de fapt. exemplul profesorului Th. Popescu-Ciocănel studiile lui Th. ln concluzie a subliniat elementele comune ale acestor trei limbi diferite prin origine lingvistică: un trecut comun politica-literara-religios. '"' Ibidem. subiecte referitoare la istoria relaţiilor româna-otomane in evul mediu. Avr. Rom. 3 voi. 350 Ibidem. turc� 7 . Th. culturile şi civilizaţiile Orientului musulman. ramificaţie a grupei arice iraniene")360 şi turco-osmana ("grupa principalelor limbi numite musulmana se completează desăvârşit numai prin limba turc� [subl. pp. www.ro 1 33 .in pătura noastră intelectuală un curent favorabil preocupărilor şi studiilor de orientalistic�-turco/ogie. la sfârşitul secolului trecut. . � ""' ldem.cimec. ei înşişi cu temeinice stagii de pregătire în lumea ştiinţifică germana-franceză. Bucureşti.România Jună". memorialistice. 1 7 . 22 p. termenii de "turcologie" sau de .22. pp. să studieze limbile. De altfel.modest soldat de jertfă". pentru elaborarea ultimei contribuţii a folosit diferite manuale de gramatică ale acestor limbi şi. în ce măsură profesorul Aguletti. este edificator in ceea ce priveşte înţelegerea necesită�i şi importanţei . fără referiri documentare. Iorga. evident. nu a amintit nimic. lucrarea in trei volume elaborată de Lazăr Şăineanu şi publicată în 1 900363. Influenţa orientall asupra limbei şi cultul8/ romlne. . arab a constituie baza familiei linguistice musulmane")359. a insistat. '"' Lazir Şllnnnu . insistând asupra interesului practic pe care ar trebui să-I manifeste românii pentru . persana ("al doilea rol de frunte in cercul limbilor musulmana il joacă persana modem�. Deşi nu a reuşit să-şi vadă visul cu ochii (specializarea la Paris in domeniul orientalisticii. 5 . . scrierea cu alfabet arab. Avr.n/1 şi stud/He orientale. nu au avut nevoie. Avr. mai ales..17. Aguletti a revenit cu CiJteva consideraţii generale istorico­ 35 linguistice asupra limbilor arabă.turcologie" sau de .Jrefli. D. profesor la Universitatea din Cluj. Aguletti .. 1 1 . 1 900. 20 .turcolog".]")361 . crearea şi ocuparea unei cariere universitare de profil). in lucrările lor de licenţă. 1 900. după expresia lui N. bibliografice etc. " 1 900. autor şi al unor manuale de istorie pentru dasele secundare. după cum el însuşi a pretins. pp. ""' Ibidem. Iorga să-i fi sugerat studentului G h . de astfel d� "îndemnuri".

. XXXVI. 11. 353.367 . p.. De acest studiu avem azi cea mai mare nevoie. 38. lbrahim Themo. extras. istoric. 1036.M. ����.ro / www. B.M. dar nu a reuşit.1 907 a fost introdus un post de conferen�ar pentru studiul limbilor islamica: arabă. op.. Eluanfll. dar şi C011'1pAtimit. Orientalistul Gh.233 . pp. p. E în adevăr o ruşine pentru noi .1 . Les �tudes. Iorga a formulat şi propus .. turcă. şi compi. de limbă. "" M.) lăsăndu-ne toată averea sa de un milion [de lei]. Alexandrescu . pentru studiul acestui areal geo-politic. Gh..P.a spus-o expres in testament . nr.un concept integrator: Europa Sud-Orientală"368. Nicolae Mişu. m. in folosul unor bursieri români. Popescu-Ciocănel a inqtrcat să ocupe această catedră.48. . Cotula.. ) . Notes.lnchei cu o dorinţă. N. Dar declanşarea primei conftagra�i mondiale a impiedicat materializarea. E o paguM real� că nu puteam Întrebuinţa o sum� de izvoare scrise in aceste limbi ( .A. cap. 1 1 2. Teofil LObel. p. p. pp. nr. Adam V. vezl fi Barbu Theodorescu.-D. răposatul Grigore Buiucliu s-a gAndit . n cel mai scurt timp va trebui � căut�m Tncheia cu formularea unui imperativ stringent: .� . ulterior a fost transformată in catedră de filologie Şi N. impreunA cu alţii. a diplomaţilor şi oamenilor de ·cultură români forma� in şcolile din statul otoman.. Seni. (. Iorga a încercat să sensibilizeze opinia publică romaneascA in ceea ce priveşte pen::epera utilită�i şi necesită�i infiinţării unor catedre pentru studiul limbilor orientale in ţara noastră.ca din venituri. � n-avem nici o catedm in inv�ţ�m�ntul superior pentru studii Olientale. ).L.I. � � creeze burse pentru studiu/ limbilor orientale.R. Dj. H . Siruni. Notes. Am amintit anterior qă in bugetul Universită�i din Bucureşti pe anul financiar 1 906.". o revistă de semitologie la Bucureşti364 Din categoria interpreţilor şi funcţionarilor din Ministerul de Exteme al României. 47 . p. Amintiri. persană. 9. de origine.".]'. "" Ion Matei. .ro 1 34 .cimec.muzeubt. 1. ·112. 1. 215. cari mi se pare foarle indtept�ţitii.. Abdurrahman. 1913. patronată de unii intelectuali români cu funcţii de conducere in ministerul de resort. Bucurefti. a � şi in incercarea de a intemeia.C.S.D.P. an XLI. Preocupat să clarifice rolul şi locul istoriei românilor in spa�ul istoric înconjurător şi in istoria universală.T a recAştiga şi aici terenul pierdut [subl. Papahagi. Ion Matei. dr. 10 1 Oc:tombrle 1907. dacă nu chiar ruşinoasă: .244. Mustata H. cit. din consulatele româneşti din lmperiut otoman. • * * * Muzeul Judeţean Botopnl A doua direcţie de evolu�e. "'" Ibidem. cari ne aflăm la hotarul civiliza�ilor asiatice şi cari am stat veacuri întregi în legătură cu Osmanlâii.366 . www. susţinea necesitatea Tnfiinţării de catedre şi de cursuri universitare pentru studiul limbilor islamica in universită�le româneşti. p. Nlcclae iorga•.Oersca Bulgaru. Batzaria. că orientaliştii ne lipsesc in aşa grad.]. • N. AITII8nil şi romlnii: o paraleli Istorici In . p. 1. pentru noi cari am avut aşa de mult a face cu tătarii. Iorga.. logu. cultural etc. N. Şi sublinia cu regret o realitate cel Mn jenantă. Constantin Şiineanu. Zub. că nu putem publica materialul turcesc aflător chiar în biblioteca noastră [a Academiei Româ�subl. a lăudabilelor prevederi testamentare ale răposatului Grigore Buiudiu. încât trebuie să recurgem pentru traduceri de ade turceşti la evreii din Minister (. cari am găzduit de la întemeierea Principatelor pe armeni. • Al. să capteze interesul şi bunăvoinţa unor rnecena pentru înfiinţarea unor burse in străi�e destinate studiului limbilor orientale.A. 338. aubcap. in parte şi de instit�i orientale. 37. VIII. amintim pe: Constantin Petrescu.

după numeroase şi insisitente demersuri. 1.Est European. Savantul " român a dorit şi a militat ca " Europa Sud-Orientală să aparţină şi în această zonă să aibă puterea de decizie politice-diplomatică. O viaţil de om.de fapt ideea nu era rea . Micile diferende teritorial-naţionale trebuiau conciliate şi aplanate. voi. Duca. st. 236: bă1rânul suveran a văzut in insol�ul institut un nepermis amestec in pol�ica externă a ţării a unei persoane particulare. Să i-o dau. 11.E. Fundamentul traco-illiric al zonei. N . iar 1. ministrul Culturii şi Instrucţiunii Publice de atunci. Ministerul avea undeva departe. solidarizante.E. Iorga (24 Janvier n. p. 11.ro 1 35 . cum s-a întâmplat de multe ori în trecue7 1 . m Andrei Pippidi. Mureş. in . Prin înfiinţarea institutului şi prin activitatea desfăşurată în cadrul său. Rosturile primului nostru institut de studii sud-est europene (Intra abreviat: Rosturile). 1.46. Memorii. Bacâu. politicâ a cârei conducere Carol 1 in1elegea să o exer�e singur. să-i acorde patronajul lor pur nominal. intemeietorul a încercat să obţină de la inceput sprijinul moral şi material al guvernelor din zonă).ro / www. edl1le şi indice adnotat de Stelian Neagoe. să i-o dau.S. româneşti etc." nctis�"[compl. 3 70 I. C. nicidecum financiar369 . seara pe la 9.2 1 1 9 1 4.D. înţelegere şi echilibru. Valeria Costăchel. vezi şi N. www. Iorga. chiar dacâ aceasta era marele istoric N.P. pe Calea Moşilor. p. Rosturile. bulgare. op. ""' Ibidem. voi. peste care s-au suprapus structuri greceşti. G. N .24: . p. Am ven� cu legea in Cameră. ce se impuneau a fi studiate metodic. 1994. pp. Ed�ura Helicon. in . Marinescu. trecând peste multiple piedici şi animozităţi. voi.B. împreună cu guvernul liberal condus de 1. Fiind o iniţiativă personală a marelui savant român (regele Carol 1 a privit cu suspiciune noua şi originala instituţie. Zub. acceptând cu greu. Iorga mai urmărea s ă intensifice popularizarea cauzei naţionale româneşti ş i să câştige înţelegerea şi simpatia popoarelor şi statelor din sudul Dunării372.).atât de mult exploatate anterior de marile puteri europene. realizată doar de statele din această regiune. 236.. Neutralitatea. Iorga. şi subl. p. conceptualizându-1: necesitatea întăririi solidarităţii politice sud-est europene. Gh. l-am asistat şi la Inaugurare. a avut la origine o idee şi o dimensiune politică. N. p. primind variate adeziuni şi promisiuni de colaborare. militară etc. Ed�ura . an XVI. no. pentru a rezista · marilor imperii vecine şi presiunilor exercitate de ele (din acest motiv. Iorga aşa cum l-am cunoscut.şi ii venise in minte să-i asigure un local şi o bibliotecâ. diminuarea tensiunilor naţionale din acest spaţiu prin conştientizarea apartenenţei lor la o civilizaţie cu rădăcini comune. pe baza realităţii politice sud-dunărene din vara şi toamna anului 1 91 3. romane-bizantine. deoarece situaţia tensionată din Europa putea să se răsfrângă negativ şi dramatic asupra Europei Sud-Orientale. Bucarest. coordonatori Gh.[Nicoale Iorga) infiinlase un lnst�ut Sud . nemancat şi r.O. cu pesimism.I. III. annee.179 1 C. deşi o considera totuşi interesantă37C). in voi. un Institut pentru studiul Europei Sud-Est Orientale (10 noiembrie 1 91 3). Discours du professeur N.G. Buzatu şi C. 236 239. omul şi opera . Duca. ·"doar europenii sud-orientali". otomane. p. slave. subliniindu-se interesele comune. Timişoara.103.1916).] lnauguration de /'Institut.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS infiinţând. sârbe. fără imixtiunea marilor puteri europene . pp. Iorga. cit. 42 .muzeubt. o clădire ce Ti convenea. 1 79 1 C. . economică. Al. partea a 11-a (1915 . nr. Brătianu. N.. 2 1 1 986. Pacea încheiată la Bucureşti in acest an a consacrat poziţia dominantă a României in regiune şi faptul că diferendele politice-teritoriale sud-dunărene s-au aplanat prin eforturile proprii ale statelor din zonă. se cuvenea să devină un factor de dialog.Plumb". Tg.cimec.. pe care il socotea drept o mare operă a lui . neapărat şi imediati Şi l-am dat-o. 1 993. A fost o pace zonală. Andrei Pippldi. Iorga a înţeles valoarea geografico-istorico-diplomatică a acestui precedent.Vatra". Trecutul şi ineresele comune zonale trebuiau să se situeze deasupra micilor neînţelegeri şi duşmănii locale.".

Iorga nu a reuşit să adune şi să organizeze în cadrul institutului o echipă de specialişti care să efectieze cercetările ştiinţifice inter.156. posterioară etapei travaliului său individual. Popescu-Ciocănel şi studentul macedonean 1 . apoi formată îndelung o echipă de specialişti. au fost analizate de Andrei Pippidi In studiul alu Pour /'hl&tolre du premier Institut des t=tudes Sud-Est Euro/)Hnnes en Roumanie (1). indiferent de rang. 374 Vezi şi consideraţiile lui Al . www. ce a adus faimă şi preţuire ilustrului întemeietor şi ţării sale. finalizat parţial prin propriile sinteze de istorie bizantină. etnografie. Iorga fată de sud-estul Europei. raporturile personale ale lui N. mal ales. albaneză. seminarii şi conferinţe de istorie. Constantinescu.şi pluridisciplinare pe care el însuşi le proiectase şi anunţase anterior. sau ale altor savanţi sud-dunăreni.O. Dar nu venise încă vremea pentru această nobilă misiune şi dorită finalitate. aud­ dunAreni etc. otomană. fn discursul inaugural. pp. no.".E. geografie. Oare de saaml asupre Tntemeierii şi activitlţii Institutului pentru studiul Europa/ Sud Estice. turcă.4. Scopul fondării sale era:"( . I nstitutul nu a fost cauza acestor preocupări. maghiară.E. 1926. folclor. ea reducăndu-se treptat doar la eforturile şi realizările lui N. greacă. Pentru aceasta vor fi organizate cursuri.Bulletin"-ul instituţiei. Activitatea institutului va consta in pregătirea practică a reprezentanţilor oficiali ai României şi ai altor ţări din zonă. a popoarelor balcanice etc. de istorie a lumii374 .. să Tndrumeze.S.n actul de Tntemeiere s-a stabilit: institutul nou creat era liber. predarea practică a .1 / 197B.237. .236 . să ajute şi să organizeze cercetările privitoare la toate ţările şi na�unile din regiunea carpatică şi din cea balcanică. însăşi principala funcţie . zonă fostă otomană timp de peste jumătate de mileniu. cu atât mai puţin în anii :Barticipării României la primul război mondial şi la campania din Ungaria: 1 9 1 6. Trebuia pregătit întâi climatul ştiinţific. xv1• ann6e. cit. . 375 Nivelul şi intensitatea preocuplrilor ştiinţifico .cimec. caracterizată prin instituţionalizarea activităţii în echipă.E.1 9 1 9 73. cultural şi moral necesar. era primul şi singurul de acest fel din Rom�nia şi unul din cele mai importante din zona ce constitutia obiectul său de studiu37".) Muzeul Judepan Bototanl să provoace. . pp. 373 N. Gândind şi acţionând astfel. nici în perioada neutralităţii (anii universitari 1 91 4. prefigurând o nouă etapă în studierea sud-estului european. lucrări şi eventuale monografii ştiinţifice publicate în anuarul institutului. fondatorul a conturat vasta perspectivă inter. care elabora în cea mai mare parte şi . Pentru curs_ul practic de limbă turcă s-au oferit orientalistul Gh.şi pluridisciplinară a programului său de cercetare. Se vor elabora comunicări.. . a specialiştilor în istorie.estlci a bAITAnului continent. Sarmanioti.politice din statele Europei Centrale. sud-est europeană cu şi în aceea mai largă. Tn afara influenţei factorului politic. apusene şi estice pentru zona aud . A.E. neguvemamental. ţinând sema de tradiţiile şi i nteresele actuale româneşti".R.ro / www. 1 39 . a corespondenţi lor de presă etc . ci ocazia instituţionalizării şi oficializării acestora în România în lunile premergătoare declanşării primei conflagraţii mondiale.. nBulletin de !'Institut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". Acest institut. Iorga cu savanţii europeni fi. Zub op.S. Bucarest.limbilor europene sud-orientale": bulgară. dar nu s­ au ţinut lecţii nici în semestrul februarie-iunie 1 91 4. Bucureftj. In ..1 9 1 6) . Şi prin această întreprindere apar clar conturata preocupările lui N. savantul român a încercat să reconcilieze şi să integreze perspectiva istorică locală. mai vastă. passim. sârbă. Iorga.1 9 1 5 şi 1 9 1 5. Editura I. 3 . Condiţii subiective şi obiective nefavorabile au făcut ca activtiatea ştiinţifică­ didactică în cadrul institutului în primii 5-6 ani de la înfiinţarea sa să fie modestă.ro 1 36 .muzeubt. pp.E. literatură. menire şi chezăşie de durată a institutului.

N. ). Renaflerea conştiinţei 3711 www. n-au lipsit nici cola�l sărbeştl" (N. urmărind finalităţi ştiin�fice şi /sau naţional-propagandistice. economic. ) ar putea servi ca să refacem acea mare şi continuă lnlluenlă. 1905..ro / www. este fi astAzi. care. Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. in acea toamnA de mari prefacert a anului 1913. cea mai sincerA a regelui Serbiei.cimec. Iorga. geografie. 1.. ). locul şi rolul lor în cadrul social-economic.53). unde am făcut să se ridice maghemiţele care ne-au dat un buget atat de Important. Mlreţla romAnilor fa1ă de elenism (pp. Fara venituri altele decat ce dAdea. cu stagii de perfecţionare şi documentare la Istanbul şi Leipzig. aşteptănd momentul. ).ACTA MOLDAVIAE SEPTENI'IUONAUS Am constatat că in intervalul dintre Independenţă (1 878) şi Marea Unire (191 8) unii titraţi români s-au ini�at in studiul limbilor islamica in diferite centre universitare de tradiţie (Paris. Viena.ro 1 37 . cu un evident lată cum caracteriza. nici un orientalist român nereuşind să o onoreze. au efectuat cercetări şi au elaborat studii despre trecutul şi prezentul acestor populaţii. a stârnit interesul oamenilor de cultură români. materializarea şi finalizarea sau lăsat aşteptate însă căţiva ani376. Intr-o revista. în Imperiul otoman. politic: cultural-lingvistic al statului în care locuiau.. cănd am putut adAugi cltidlrea însăşi.muzeubt.. O lliaţl de om. La Inceput. Principatele valahe din Pind (pp. Nicolae Papahagi i-a prezentat ca pe românii din Imperiul otoman377din punct de vedere istoric. Monografia.35).. Deşi in 1 907 a eşuat incercarea de a se înfiinţa o astfel de catedră la Universitatea din Bucureşti. s-a aşezat foarte modest. 1&4 p.. ) ar impiedica toate nenorocirile pe care le adusese In decursul secolului al XIX-lea Invecinat& rivalitate dintre ruşi şi austrieci ( . cea mal caldă fiind a regelui Bulgariei. însă fără o finalitate practică în următorii 5-6 ani. 5. dupA rAzboi. social. ) şi pe Părvan ( . Institutul. Moştenitorul grecesc a trimis căteva cuvinte bune. Les Roumains de Turqu/e. . 1 4 . pe care nici pAnA astAzi. ca fi eventuale excursii. iar numeroşi români sud-dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare in limba turco-osmană din Istanbul şi 1 sau din alte centre ale imperiului. mult mai tarziu.. Cairo). care se va transforma. care ( .20). 47 . Inaugurarea. Pentru aceasta am intemeiat la noi. necercetatA. Preocupări de orlentalistică-turco/ogie in domeniul etnografico-lstorlc Existenţa unei populatii turco-tătaro-găgăuze în România (în special în Dobrogea) şi a unei etnii româneşti la sudul Dunării... n-am putut-o retace.104). ) că prestigiul incontestabil pe care RomAnia n căştigase prin pacea de la Bucurefli şi prin men�nerea tratatului ( . apoi crearea unei biblioteci care. şi etnografie ( . Vedeam Inainte o bună conlucrare Intre vecini. conferinţe de istorie. s-a făcut cu solemnitate. Rămânea valabilă doar ideea.13). Numai pe urma am cApital curtea pustie şi plllrăglnitA a acestei propri�. intenţia şi înţelegerea. Telegramele către Suveranil de peste DunAre au provocat rAspunsuri pline de flllglllduieli pentru viitor. pe care o exercttas8răm asupra coreliglonarilor noştri căzuţi in robie turcească. binefăcătoare timp de mai multe secole. Iorga împrejurările lnfiinl4rii lnstitutului:"MI se părea ( . la Fundaţia Carol. peste două decenii. In căteva odAI din rindul de aua al unei pArAsita case a Ministerului Instrucţiunii. m Nicolas Papahagi. Singur regele Carol s-a �nut In cea mal absolutA rezervA: doar ceea ce făcusem era un amestec obraznic In acel domeniu al politicii externe romAneştl a cărei cărmA înţelegea s-o plllstreze el însuşi şi el singur.. demografic. 102 .. N. pp. fiind de fală toţi reprezenta�! acelor lări care cu căteva săptămâni In urma se sfAşlaserA cu atata ură.22 . . pentru tipArirea unui buletin in limba francezA. Tot mai mulţi intelectuali au înţeles necesitatea şi importanţa studierii limbilor islamica pentru romAni şi a înfiinţării unor catedre universitare in România pentru punerea in practică a acestui deziderat. voi.21).1 9 1 4). Monografia a foat structuratA In urmatoarele aubcapltole: Originea romAnilor din Turcia (pp. Imi asoclasem pe Murgocl ( . Influenţa elenismului asupra romAnilor din Macedonia (pp. cultural. Iorga a i11trodus cursul practic de limM turcă in cadrul programului activităţii didactica-ştiinţifice al institutului intemeiat de el ( 1 9 1 3. care avea in program cursuri de limbA. Privilegiile RomAnilor din Pind (pp. unde lipsea orice interes pentru problemele cele mai Insemnata şi interesele noastre cele mai vizibile in vecinătatea noastră imediatA. RomAnii din Plnd (pp.46). statul.36 .Eminesco". Bucarest. imbogA�ndu-se necontenit. III. Publica�a noastră.. In lndlferenţa guvernelor ce s-au succedat. a cApAtat InsA destul de repede o vazA de care puteam fi mândru. rlmprimerie .. 9 .30 .

Muzeul Judeţean Botoşani
caracter propagandistic, era adresată străinătă�i şi reprezenta o adevărată .carte de vizită" a conaţionalilor noştri sud-dunăreni in faţa lumii întregi, într-un moment în care imperiile multinationale mai existau încă, iar problemele naţionale din statul sultanilor îşi aşteptau de sute de ani rezolvarea. Orientalistul ploieştean Gh. Popescu-Ciocănel a oferit o imagine de ansamblu asupra populaţiilor musulmane din Dobrogea378 la începutul secolului al XX-lea, în mijlocul cărora avea să-şi desfăşoare activitatea didactica-ştiinţifică, edilitară, aproape un deceniu. Elaborată în perioada studiilor de orientalistică din capitala Franţei şi publicată într-o prestigioasă revistă franceză de specialitate, contribuţia sa a fost prima de acest gen în istoriografia românească a problemei, cercurile ştiinţifice europene având posibilitatea să se informeze în legătură cu acest subiect de la o sursă competentă şi autorizată. Deşi lucrare de popularizare, a fost elaborată in spirit ştiinţific, orientalistul român efectuând călătorii de studii în mijlocul acestor grupuri minoritare musulmane din Dobrogea. După cum a precizat editorul francez al revistei, Gh. Popescu-Ciocănel pregătea în acea perioadă o importanţa lucrare despre limba, literatura şi obiceiurile musulmanilor din România, din care vedea lumina tiparului, deocamdată, această prezentare generală, ce oferea o imagine de ansamblu, clară şi precisă, a problemei studiate. Existau în România supuşi musulmani: turci, tătari, arabi, găgăuzi, aşezaţi în majoritatea covârşitoare în Dobrogea; în secolul al Xli i-lea s-a organizat prima colonie musulmană in această provincie; începând cu secolul al XV-lea, s-au întemeiat numeroase aşezări-colonii de musulmani pe teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră. Cei mai numeroşi dintre musulmani, turcii, ocupau locul al IV-lea între minorităţile etnice din Dobrogea, aproximativ 1 2.000 de locuitori după anul 1 900. Ei au fost mult mai numeroşi, dar au imigrat treptat, după 1 878, în Imperiul otoman; în continuarea acestor consideraţii :ffe nerale, autorul a realizat o succintă trecere in revistă a istoriei Dobrogei otomane 9. Gh. Popescu-Ciocănel a insistat asupra principalelor grupuri etnice musulmane, oferind sumare descrieri ale: turcilor. aspect fizic general, ocupaţii, aşezări şi condiţii de viaţă, ceremonii la na ere, căsătorie, moarte380 ; tătarilor. 1 privire generală, aşezări, obiceiuri şi cutume ; găgăuzilor. se cunoşteau puţine lucruri despre ei; numele acestui grup etnic a căpătat conotaţie peiorativă de .proşti"; erau cei mai puţin inteligenţi dintre locuitorii Dobrogei; vorbesc limba turcă populară, dar sunt de religie creştină ortodoxă382�rabilor : 1 45 de familii s-au stabilit în sudul Dobrogei la mijlocul secolului al XIX-lea Este discutabilă includerea găgăuzilor în categoria populaţiilor de origine musulmană din Dobrogea; de asemenea, în lipsa unor informaţii şi izvoare ştiinţifice

fJ

na�onale (pp.54 - 65); Elenismul (grecismul - n. O. P.) In Turcia (pp.66 - 76); O nouă afinnare a cauzei române in Turcia (pp.78 - 88); lntoleranţa elenismulul (pp.89 - 1 02); Progresele propagandei româneşti (pp.103 - 1 14); ProblerTI!I religioasă a romAnilor din Turcia (pp. 1 1 5 - 1 28); Drepturile istorice (pp.129 - 1 38); Statistica românilor din Turcia (pp.139 - 152: in anul 1894 existau c. 1 .057.000 de aromAni); Viaţa economică, socială şi intelectuală a romAnilor din Turcia (pp.153 - 1 66); RomAnii din Thessalia (pp.167 - 1 71 ); Privire de ansamblu (pp. 1 72 - 184). 378 Gh. Popescu-Ciocănel, Populations musutmanes de ta Roumanie, in .Revue du Monde Musulman", 1• annee, volume 1, no.2 / Decembre 1906, Paris, pp. 1 83 - 197. 3711 Ibidem, pp. 183 - 189. 300 Ibidem, pp. 1 90 - 193. '"" Ibidem, pp. 1 93 - 196. 382 Ibidem, pp. 1 96 - 1 97. 3113 /bidem, p. 197

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 38

ACTA IIOLDAVIAE SEP'I'ENTIUONALIS

despre găgăuzi, autorul a redat ecourile tradi�ei populare romAneşti, ce-i prezenta pe aceştia intr-o ipostază total nefavorabilă. Prin contriblJlia sa, mai mult o luaare de popularizare, Gh. Popescu-CiocAnel a propus in ţara noastră un subiect de cercetare ştiin1ifică ce va runoaşte noi şi variate abordări in perioada interbelică şi asupra căruia aten1ia istoricilor romAni şi străini nu a incetat să se indrepte nici in ziua de astăzi. Bazându-se pe experienţa directă a cinci ani de activitate didactico-ştiinţifică in mijlocul popula�ilor torcice din · centrul şi sudul Dobrogei, orientalistul Gh. Popescu­ Ciocănel a revenit asupra grupului etnic gă uz din această zonă geografică, elaborând in 1912 o monografie istorico-etnografică . Tn această contrib�e autorul a adunat mărturii doa.lmentare şi narative referitoare la originea acestei vechi popula�i turceşti; la acestea s-au adăugat observa�ile personale asupra vie�i cotidiene a găgăuzilor. Deşi unele identificări etno-toponimice au fost forţate iar altele amendate de cercetarea istorică ulterioară, deşi s-au reluat unele idei false, preconcepute, despre găgăuzi, incercarea de monografie a orientalistului romAn a fost prima de acest gen din istoriografia i'omânească a problemei, a.1 erorile, dar şi cu meritele inerente oricărui inceput. Unele informa�i cuprinse in aceste contrib�i au fost folosite de orientalistul german Theodor Menzel385. Concep�a şi maniera generală de prezentarea a popula�ei găgăuze şi a trecutului ei au provocat, peste patru decenii, indignarea turcologului român găgăuz Mihail Guboglu, care le-a respins ca fiind subiective şi nefondate, cu inform�i eronate386. Georgescu a revenit asupra problemei controversate a găgăuzilor şi a originii 10?" , trecand in revistă, la inceputul studiului său, principalele izvoare istorice referitoare la aceştia şi ipotezele despre originea lor etno-istorică, declarându-se adeptul ipotezei originii pecenego-cumane a găgăuzii(?'B. După �nctarea principalelor momente " ', autorul a precizat arealul de din istoria migra�ilor şi luptelor pecenegilor şi cumanilol" " locuire al g�uzilor: sudul Basarabiei, Dobrogea, nord-estul Bulgariei până in regiunea Vama indu�90. Şt. Georgescu a lăsat o descriere in rulori sumbre a portretului fizico­ moral al găgăuzilor; deşi vorbeau limba turcă populară şi aveau obiceiurile, tradiţiile, portul etc. asemănătoare cu ale turcilor, erau creştini ortodocşi, uneori până la fanatism391 . Upsa alfabetului, a literaturii şi istoriei scrise ingreunau foarte mult cercetarea treaJtului acestei popula�i de origine mongolico-pecenego-cumană, a conchis autoru�92. Contribuţia lui Ştefan Georgescu, superioară, prin concep�e. metodă de cercetare ştiinţifică şi concluzii, celor elaborate de Gh. Popescu-Ciocănel, a fost folosită şi citată in istoriografia românească interbelică a problemei, exemplele cele mai elocvente fiind preotul Mihai Ciachir (care a studiat modul de viaţă al găgăuzilor din sudul Basarabiei393) şi tânărul licenţiat pe atunci Mihail Guboglu (el însuşi

i!

Şt�

'"' ldem, G/lg/lulii, Bucurefli , 1912. "" Th. Menzel, Gagauzes, In I'Encyclop6dle de rlslam, voi. 11, 1927, La Haye, pp. 1 34 - 135. ,.. M. Guboglu, Orlenta/islica I'DIIIfn/1, p. 333; idem, Contrlbulions roumaJnes, p.468. '"' Ştefan Georgescu, G/Jglluzil şi originea lor, In .v . R.", an VIII, voi. XXIX, nr. 6 1 1unie 1913, 18fl, pp. 366 -377. ,.. Ibidem, pp. 366 - 367. "' Ibidem, pp. 367 - 371. 300 Ibidem, pp. 371 - 373. '"' Ibidem, pp. 374 - 376. ,.. Ibidem, pp. 376 - 3n. ,.. Mihai Ciachir, Originea G/lg/Juzilor, 11, In .V. B.", an III, nr.S 1 mai 1934, Chifinlu, pp. 3 - 4 (259 - 260), Intreg artlc:olul la pp. 3 - 20 (259 - 276).

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 39

găgăuz din Ceadâr-Lunga ) cu o teză de licenţă despre Găgăuzii in lumina istoriei, 3 1 Cernăuţi, octombrie 1 938 '"} . B. P. Haşdeu, studiind originile localităţii Craiova, a analizat şi mărturiile istorice despre cumanii şi pecenegii aşezaţi in Ţara Românească, susţinând că aceştia erau .neamuri turanice" din grupul turco-tătar, că vorbea4 un dialect inrudit cu cel al otomanilor, oferind şi 1 1 exemple de cuvinte româneşti cu corespondentele lor in cumană şi turcă. A identificat şi unele toponime de origine cumană din zona extracarpatică şi a descris ce·remonialul asiatic al inmormantării la cumani395 . Ilie Gherghel, modestul contracandidat al dr. Ioan Nistor la nominalizarea pentru calitatea. de titular al catedrei de .Istorie a Europei sud-estice, cu deosebită considera�e asupra istoriei românilor" de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universită�i din Cemău� ( 1 9 1 2)396 , a studiat timp de peste un deceniu ecourile, in izvoarele istorice ale epocii, ale locuirii temporare a cumanilor in spaţiul carpatic. El a dovedit cu mărturii documentare şi cronistice că această populaţie turanică a fost menţionată, in secolele XI-XI I I , sub diferite nume: .Valwen", .Khardesh", .Parthi", 397 . .Kedar", .Kapceak" Deşi mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei româneşti, preocupările etnografice-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine torcică a României, musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). S-a deschis astfel un promiţător câmp de cercetare inter- şi pluridisciplinară, ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică, când Basarabia şi sudul Dobrogei, unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi, vor reintra in componenţa statului naţional unitar roman.

Muzeul Judeţean �totani

/.

6.

Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniu/ lexical-lingvistic

Vecinătatea şi legăturile complexe, pe multiple planuri, româno-otomane in evul mediu şi in epoca modernă au determinat influenţe. lexicale otomane-orientale in vocabularul românesc şi imprumuturi româneşti in limba turco-osmană. Aceste imprumuturi bilaterale de cuvinte, mai numeroase din limba turco-osmană in limba română şi p1ai reduse numeric viceversa, au făcut ca in vechile documente şi texte istorice-literare româneşti, precum şi in literatura noastră populară, să existe un număr relativ numeros de cuvinte şi expresii de origine osmano-orientală. Cu trecerea timpului, sensul şi echivalenţa unora dintre ele s-au uitat, ajungând să fie folosite ad litteram intr-un context literar-gramatical neadecvat. A apărut astfel necesitatea identificării, studierii şi catalogării acestor imprumuturi lexicale, o etapă obligatorie in cercetarea influenţelor orientale asupra limbii, culturii şi societăţii româneşti.
304

""' B.P. Haşdeu. OriginUe Craio'IBi, 1230 - 1400, in voi. Oltenescele, Editura Librărie! S. Samitca, Craiova. 1884 (155

M. Guboglu, Orientalistica romllnil, p. 331 : idem. Contributions roumaines, p.469.

Al. Zub, op. cit .. p. 1 6 1 : Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţie şi studiu bie-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura . Humani1as, Bucureşti, 1991, pp. X - XI. "" Ilie Gherghel, Cercetilri privitoare la nomenclatura comanilor. părţile 1 - li, in .Tinerimea RomAnă", Bucureşti, 1899, pp. 263 - 264; 1900, pp.387 - 388; III - IV. in ,.Arhiva", iaşi, 1905, pp. 357 - 359; 1910, pp. 124 - 126; V - VI ­ VII, in .R. 1. A. F.", voi. XVI. 1915-1 922. Bucureşti, pp.187 - 194 (vezi şi . D . R.", III, 1922 - 1923, Cluj, p.1 070).

eJ· pp. 51 - 76; 91 - 104.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 40

. . ACTA MOLDAVIAE SEPTEHTRJONALIS

lncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, lingviştii români, care au studiat neologismele intrate in limba romană, au acordat aten�a cuvenită şi cuvintelor de origine otomano-orientală. Aşa au procedat Ion Heliade Rădulescu398 şi, peste trei decenii, A. Cihac399. Lazăr Şăineanu 1-a apreciat pe revoluţionarul-omul de cultură paşoptist ca fiind primul filolog care a amintit de elementele turceşti in limba română, atrăgând astfel ateo�a asupra lor400. Despre a doua contribuţie acelaşi Lazăr Şăineanu a afirmat: .Lucrarea răposatului Cihac, cuprinsă in al său Dicţionar etimologic, con�ne deja un material relativ insemnat, dar nu încă îndestulător. Despre această parte a operei sale s­ ar .putea zice că ea con�ne-prea mult şi prea puţin: prea mult intrucat, mărginindu-se a in�istra numai limba vie, a admis şi un număr de vorbe de mult ieşite din uz; prea puţin, deoarece n-a inregistrat nici măcar o treime din turcismele aflătoare in literatura noastră istorică, in special in Cronicile din Muntenia şi din Moldova, care, ca scrieri origi­ nale ce reproduc cu fidelitate limba e�i merită o considera�une egală cu celelalte { mooumente ale vechii noastre literaturi'.40 . Acelaşi recenzor a considerat, pe bună dreptate, că A. Cihac a fost ajutat de orientalistul maghiar Armin Vambery să elaboreze subcapitolul referitor la .elementele turceşti" intrate in limba română, din volumul al 1 1-lea al Dicţionarului său. Unii oameni de cultură români s-au ocupat in mod special cu cercetarea imprumu­ turilor otomano-orientale in limba română, însă numai din punct de vedere lexical. Astfel, George Bariţiu, intr-un articol"02 publicat in periodicul .Transilvania", a considerat că era o batjocură pentru limba daco-românească să fie alterată prin folosirea cuvintelor şi expresi­ ilor din limba turcă, ce era, la rândul ei, un amestec intre .dialectele" turcoman, persan şi arab. Cuvintele turceşti in limba română erau insulte şi "atentate" la individualitatea şi caracterul romanic al limbii române, criticul autor declarându-se impotriva folosirii exagerate a turcismelor in limba română403 . Tn continuare G. Bariţiu a reluat 1 06 termeni turco­ orientali din Vocabularul lui 1. H. Rădulescu, pe care i-a redat ad litteram sau cu mici completăn404 . Prin articolul său, gazetarul transilvănean a atras aten�a asupra necesită�i purificării limbii române de .barbarisme" (turcisme) - oferind chiar o listă a acestor termeni ce trebuiau elimina� - şi a introducerii unor sinonime româneşti. Un pas inainte I-au făcut Petre lspirescu şi G. Polyzu, care au studiat imprumuturile turco-orientale in limba română405, in special in cea populară. Petre lspirescu, harnicul culegător, prelucrător şi editor al Basmelor populare româneşti, a adunat şi explicat termeni şi expresii otomano-orientale pătrunse in irecut in graiul comun, întâlnite apoi in poveştile populare româneşti. Eruditul 8. P. Haşdeu, reprezentantul României la al VII-lea Congres al orientaliştilor, desfăşurat la Viena in octombrie fBB6, a prezentat comunicarea Sur 406 les elements turcs dans la langue romaine . La inceputul intervenţiei sale, autorul a precizat că .!'Occident finit a Vienne, mais c'est a Bucarest que debute !'Orient; entre Vienne et Bucarest oscille une zone de fluctuation", reamintind astfel
398 1. H. RMMscu, VocabUBrde liOibe s/rlWie In limba 1011'18n4, 8dcll slavone, UflţJI.Jf8Ş6, tun:eş5. .. , Bua.reşti. 1847, XLII+50p.

""' Al. Cihac, Dictionnaire d'etymolog/e Daco - Roma/ne, voi. 11, El�ments slaves, magyars, turcso - greco - moderne et albanais, Franctort am Main, 1879, pp. 541 - 631 . """ Lazăr Şăineanu, lnnuenţa orientalll asupra limbei şi cu/turei romllne (infra abreviat: lnnuenţa oriental�. vol.l, Introducere. Umba. Cultura. Resultate. Conclusiune. Bibliografie, Bucureşti , 1 900, p. CCXLII. Ibidem, pp. CCXLII - CCXLIII. 402 G. Blliţiu, Culinlla turoeş# ln/imba daco - IDIII, IltJeaSclj in .Transilvalia", a1 VI, nr. 3 1 1 Februarie 1873, Braşov, pp. 21 - 24. 403 Ibidem, pp. 21 - 22. ""' Ibidem, pp. 22 -24. 405 P. lspirescu, G. Polyzu, Elemente turceşti In limba romllnll, Bucureşti, 1885. Tlpăritll in broşuri'! la Bucureşti, 1886, 21 p.
40' 400

1 41 www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

particij:ttan�lor accep�unea geograficA a no�uhii .Orienr, admisă de majoritatea savan�lor orientalişti; apoi a respins cu vehemenţă falsurile vehiculate de autorităţile ungare prin intermediul teoriei lui ROsler neadeviruri istorice pe care istoricul ungar � Hunfalvy le-a reiterat in comunicarea sa 7. "Elementele turceşti" sau .cuvintele turceşti" nu au exercitat absolut nici o influenţă asupra limbii romane, din punct de vedere fonetic, morfologic, sintactic şi semantic, cu excep�a catorva sufixe, cum ar fi: -giu (-ci), -lâc (-llk) etc., a apreciat Haşdeu. Toate lucrările savan�lor romani şi străini, care au studiat problema imprumuturilor otomano-orientale in limbile română şi sud-est europene, aveau 408 lipsuri mai mari sau mai mici in raport cu metoda filologico-lingvisticA folosită , a adăugat autorul. 8. P. Haşdeu a sus�nut necesitatea studierii, identificării şi fixării .cronologiei şi geografiei" unui astfel de imprumut, adică epqca istorică şi zona geografică in care a pătruns în limba română. Apoi să se stabilească gradul de circu�e al respectivului cuvânt şi, în cele din urmă, modificările de sens Tn timp şi spaţiu . La sfârşitul secolului al XIX-lea existau circa 1 500 de .cuvinte turceşti" in limba română; marea lor majoritate a fost folosită de clasa dominantă din societatea românească, clasă ce a fost cea dintâi supusă influenţelor otomano-orientale. Existau şi numeroase cuvinte intrebuinţate in graiul popular. Carenţei fundamentală a tuturor lucrărilor amintite a fost că in ele autorii nu au făcut distin�a necesară, logico-istorico-geografică etc. . între turcii preotomani şi turcii osmanlâi. Unele .cuvinte turceşti" au pătruns în limba română in epoca reotomană (cioban etc.), 41 altele după inceputul secolului al XV-lea (cocioaM etc.) . Convieţuirea pecenego-cumană (secolele X - XIII) a lăsat urme în . vocabularul românesc? s-a intrebat, retoric, pe bună dreptate, 8. P. Haşdeu. Răspunsul era pozitiv şi filologul român a dat ca exemplu cuvântul as/am �camătă), 4 1 pe care 1-a identificat in mai multe texte româneşti din secolele XVI - XVII . La sfârşitul intervenţiei sale, 8. P. Haşdeu a subliniat necesitatea de a supune unui nou şi temeinic studiu, bazat pe principiile metodologice pe care el insuşi le-a formulat, .les elements turcs dans la langue roumaine". Acest viitor studiu cu adevărat ştiinţific asupra imprumuturilor lexicale turceşti in limba română va trebui să fie independent de orice influenţă diplomatică şi 1 sau de orice tendinţă patriotică, pentru că numai aşa se vor lămuri multe aspecte necunoscute sau controversate ale istoriei românilor şi se vor inţelege caracteristicile generale ale 41 psihologiei populare a .latinilor din Orient" 2 . Lazăr Şaineanu a cunoscut comunicarea lui Haşdeu şi a amintit noile principii metodologice propuse de acesta (principiul stratificării in abordarea istorică a influenţei orientale, potrivit căruia limba română poseda cuvinte de origine avară, pecenegă, cumană mongolo-tătară, intrate in lexic anterior cuceririi sudului Dunării 4 3 de către otomani 1 ; şi, mai ales, .teoria turanică" formulată în acest context: orice termen arhaic românesc de provenienţă orientală işi avea originea nu neapărat in
"" Ibidem, pp. 5 - 8. "'" Ibidem. pp. 8 - 10. 0 Ibidem, pp. 1 0 - 1 1 . 4'0 Ibidem, pp. 1 1 - 14. 411 Ibidem, pp. 14 - 18. 412 Ibidem, p.18. ••• Lazir ŞtinNnU, lntluenfa orlenta/1, vot 1, p. CCLVlt

Muzeul JudeJ!an Bototanl

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

142

ACTA MOLDAVIAE SEPTOORIONAUS

limba turco-osmană ci, mai sigur in dialectele turanice din secolele VIII - XIII: avar, i peceneg, cuman, mongolo-tătar4 4) in opera sa apărută in 1 900. Deşi in anii următori 8. P. Haşdeu nu a mai revenit asupra acestui subiect, consideraţiile şi principiile metodologice formulate in 1 886 au avut o deosebită importanţă in fundamentarea teoretică ulterioară a studierii interdisciplianre a imprumuturilor turco-osmane in limba românŞ. Lazăr Şăineanu, in sinteza sa din 1 900, şi-a însuşit şi a aplicat principiile formulate de filologul comparatist român, " atunci când "condiţiile obiective i-au permis, chiar dacă nu a recunoscut in mod explicit această preluare. fmprumuturile turco-orientale in limba română au fost studiate de dr. Theophil L()bel4 1 5 , român care a activat ca funcţionar otoman in diferite provincii ale " imperiului, având astfel posibilitatea să cunoască la faţa locului " limba otomană vorbită in acest stat multinaţional. Cunoscând bine, cum era şi firesc, şi limba maternă, a intocmit un vocabular etimologic al " elementelor turceşti , arăbeşti şi persane in limba română", insumând 1 266 de cuvinte. Tn prefaţă autorul a explicat titlul studiului său: " Dacă am ales ca titlu al lucrării prezente «Elemente turceşti, arăbeşti şi persane in limba română» şi nu «Elemente turceşti in limba română», cum au făcut predecesorii mei, am făcut-o fiindcă sunt de opiniune că, cât priveşte limba osmanli ( . . . ) un cuvânt trebuie să fie considerat ca turcesc numai atunci când e numai turcesc; însă, dacă cuvântul e un imprumut arăbesc sau persan, acel cuvânt trebuie, după circumstanţă, să fie considerat ca arăbesc sau persan şi nu turcesc. O altă cauză pentru adoptarea titlului menţionat este împrejurarea că găsim in limba română, ca şi în celelalte limbi neo-latine, cuvinte cari, cu toate că luate din limba latină, sunt de origine arabă ( . . . ) ; un alt număr de cuvinte de origine orientală, care, cu toate că există şi in limba osmanli, au trecut in limba română prin intermediul altor limbi (greacă, neogreacă, slavă, albaneză, ş.a.) ( . . . ), şi, in fine, o altă categorie de cuvinte ( . . . ), de asemenea de origine orientală, nu sunt întrebuinţate in limba turcească"4 1 6. Prezenta contribuţie era varianta, mult augmentată, a unui prim studiu, din aprilie 1 892, asupra a 87 de împrumuturi turco-orientale. Noile contribuţii româneşti şi străine in domeniu, la care s-a adăugat mărirea numărului izvoarelor filologico­ istorice folosite (20 de titluri), au dat o nouă dimensiune lucrării din 1 894, ce "ar putea contribui câtu � i de puţin la stabilirea adevăratei origini orientale a cuvintelor conţinute intrânsa"4 1 , după cum îşi dorea autorul. Filologul ieşean V. M . Burlă, cel care a semnat prefaţa şi totodată primul recenzor al studiului, a apreciat valoarea contribuţiei şi faptul că aceasta va intra in bibliografia obligatorie a subiectului, şi a adus unele precizări şi rectificări la anumite etimologii discutabile propuse de Th. Lobel. De asemenea a atras atenţia asupra imprumuturilor româneşti în " limba turcească", aspect pe care autorul studiului nici măcar nu 1-a amintit, oferind chiar câteva exemple de astfel de cuvinte4 1 8 .

414

Ibidem, p. CCLVIII. "' Dr. Theophil LObel. Elemente turceşti, arllbeşti şi persane Tn limba românii, Constantinopole - Lipsea, 1894, XXIV + 04 p. 1 "' Ibidem. pp. XVII - XVIII. "' Ibidem, pp. XII - XVII, XVIII - XX. "' Ibidem, pp. VII - XI.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

1 43

arăbeşti şi persane in limba română". pp.elemente orientale" să fi pătruns in limba noastră nu prin filiera directă turco-osmană. realitate recunoscută de el insuşi. Th. Observaţlunl relativa /a opera . m Ibidem. pp. Peste 1 4 ani. Bucureşti.M. LObel a identificat etimologii în general corecte sub raport istorico-filologic. P. 11 al lucrării lui A.37.nu sunt nici orientalist. "' Dr. era necritic elaborată. iar autorul nu părea a bănui valoarea istorice-culturală a elementului turcesc în limba română. Th. arabă. Şăineanu.cimec. www.7. LObel au reprezentat două din paginile de inceput ale cercetării filologice comparatiste româneşti in domeniul imprumuturilor .osmanli". 2 . In . Theophil LObel. p.originii orientale a unor cuvinte româneşti". Bun cunoscător al limbilor română şi . dr. calitatea de filolog orientalist. istoriei.turcolog".•• a.XXX. 7 . ce s-a dovedit a fi un răspuns polemic la afirmaţiile formulate anterior de L.CCXLVII.limbilor neo-latine" sau sud-est europene. autoapreciindu-se că .imprumut oriental": otomană. D . specialist care făcea parte din grupul mai numeros al . care a apreciat că ea nu con�nea şi nu oferea nimic în plus faţă de voi. Lobel a fost al doilea cercetător (după Lazăr Şăineanu în 1 900). in special de orientalistul L. L. deşi doar pa�al confirmată de cercetarea filologică comparatistă ulterioară.S. 1908. LObel a perceput şi şi-a insuşit semnificaţia reală a termenilor .l. Teoria prezenţei . a trimiterilor 1 bibliografice şi sărăcia bibliografiei folosite de Th.orientaliştilor".muzeubt. doQândită in urma studiilor de specialitate la Bucureşti. ci indirect. <H Ibidem. o recenzie a sintezei acestuia din 1 900 şi o reluare a analizei .A. LObel 9 . pe bună dreptate. culturii şi civilizaţiei turco­ osmane. Şăineanu. A reproşat l sa notelor .R. in acest domeniu al pr�ocupărilor de orientalistică­ turcologie de la inceputul secolulului al XX-lea.ro 1 44 . 40 p. Lobel a publicat o nouă contribuţie asupra acestui subiect420. Şăineanu . Fără a fi un orientalist (sic!) d-sa a procedat cu un succes demn de multă laudă la examinarea imprumuturilor turceşti in limba românească"42 1 • Tn continuare. posibilitatea ca unele . Şăineanu. 1 s-a reproşat lui Th. nici turcolog (subl. LObel a apreciat că. indiferent de filiera prin care a intrat in limba română. "' Ibidem.ro / www. căruia autorul i-a contestat. deşi fără pregătire filologică de specialitate. că nu a ţinut cont de faptul că in limba română au pătruns elemente pecenego-cumano-tătare anterior influenţei !p. pp. Th. apreciindu-le ca nefondate. Leipzig. prin lucrarea sa. Şăineanu. vol. pe baza noilor studii şi ipoteze intrate in circuitul istoriografico-filologic la cumpăna dintre secole. LObel .elementelor turceşti. care a acordat neologismului .cuvinte de bază cu derivatele lor423• Contribuţiile lui Th. li. LObel a analizat şi comentat critic-comparatist 1 73 de împrumuturi orientale . !. Influenţa orienta/1. Paris.F . extras.orientale" in limba română. · "' Lazăr Şilineanu.A.a imbogăţit literatura filologică românească cu o operă preţioasă. folosindu-i in contextul adecvat. autorul a răspuns unor consideraţii şi afirma�i formulate de L. Tn ultima parte a acestei lucrări cu caracter polemic. nr. con�nea totuşi elemente interesante: necesitatea stabilirii exacte a originii unui . prin intermediul . persană.).422. subiective şi gratuite.3.Influenţa orientall asupra limbii şi culturii romana· de Lazlr Şlinaanu. Cihac.turcolog" conotaţie de specialist in studiul limbii.orientalist" şi . Contribuţii la stabilirea originii orientala a unor cuvinte romSnaşli. Th. CCXLVII . erorile inerente fiind semnalizate de recenzorii operei sale. Th. pe nedrept insă. dar la nivel academic.Muzeul Judeţean Botoşani Mult mai critic la adresa acestei contribu�i a fost L. 1 .

19&-284. an III. 9 -10. ' În perspectiva timpului.persan. Tiktin a caracterizat-o ca "foarte merituoasă lucrarea acestui june temeinic cercetător. apvd Luca Vomea. pe de o parte. un reprezentant al criticii filologice maghiare a considerat că "scrierea d-lui Şăineanu e animată de un spirit critic.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS turco-osmane. iar cel daco-român nord-dunărean era destul de bogat în astfel de elemente428 .cimec. MikloSidl. pp. pp. "' Ibidem. 1886. 1885. p. Tn continuare. Dictionnaire turco . aşa cum am mai amintit.und est-europaischen Sprachen. contribuţia de tinereţe a lui L.'. asupra subiectului cercetat. i se poate reproşa lui Lazăr Şăineanu lipsa metodei ştiinţifice filologico-comparatiste şi a experienţei în tratarea unui subiect atât de complex şi. 2 '" in .540 de "elemente turceşti în limba română". Elemente turceşti. p. A. cari nu figurează la Cihac şi dintre cari negreşit numai o infimă parte a fost sau este de o întrebuinţare generală. apud ibidem. Sup/flnwlfe. Die tUrlcischen Elemente in den sUdest. extras din . "' Theodor Zenker..Magyar NyelvOr". în dialectul istro-român nu a pătruns nici un turcism . rareori s-ar putea face vreo obiecţiune'r430. 59. mai ales. la Bucureşti (1 882-1 887). Macrea. 2. Contribu�a de tinereţe a lui Lazăr Şăineanu a fost apreciată pozitiv şi recenzată favorabil în ţară şi în străinătate: astfel.646-701 şi an III. www. "" Lazăr Şăineanu. Cât priveşte etimologiile sale. Tânărul filolog a apreciat că "acest element (turco-osman-compl. subliniindu-i atât calitătile.şi pluri-disciplinare "' Lazăr Şăineanu. loc. t. meticulosul filolog a depăşit toate neîmplinirile contribuţiei din 1 885: şi-a însuşit o metodă adecvată de analiză istorico-filologico-comparatistă. 146 p. Oie ti. H. vot.Mest.P. Berlin.R. El utilizează în cunoştinţă de cauză datele şi faptele'r429. Paris şi LeipZig (1 887-1 889). autorul a identificat 1 . 1 . devenind astfel o proprietate 1 inalienabilă a limbii noastre"42 . Haşdeu. 1868 . Bucureşti. . 1 . 1884. B. Leipzig.Litteraturblatt tur romanische und germanische Philologie".11. Wien. Dar opera de referinţă în domeniul studierii împrumuturilor în şi a influenţei turco­ orientale asupra limbii şi culturii române a elaborat-o filologul comparatist Lazăr Şăineanu. în mare parte.ildschen Elemente in den si. Miklosich. arabi şi persani. 59. Lazllr ŞAineanu. temeinice a subiectului anterior amintit433.arabe . I nspirată de lucrarea lui Fr. 1 .ro / www. 1886. Elemente turceşti Tn limba romanii (intra abreviat: Elemente turceşti). Haşdeu43 1 şi Fr. "' B. Tn anii următori. Bucu'eşll. p. căt şi lipsurile.1 876.1890.41 .445 de împrumuturi turco-osmane şi 95 de derivate ale acestora. Budapesta. "' Fr. pp. W1811. cit. 1 72.. a dicţionarului turco-arabo-persan elaborat de Theodor Zenker426. "' Fr. Bucarest. Sur. 407 . 1889 . faptul că nu a studiat temeinic limbile osmană-arabă persană.les t!lt!ments turcs dans la Jangue roumaine. F. 1928. Miklosich425 şi bazată pe parcurgerea şi studierea cronicilor medievale şi a vechii literaturi româneşti. voi. p . şi-a lărgit orizontul investigaţiei prin definitivarea unor cercetări inter. voi. p. în cadru filologiei comparate româneşti. Bucureşti. XIX. op. "' Vezi şi O. Încă din timpul studiilor la Facultatea de Litere din Bucureşti (1 885) a publicat un prim studiu asupra împrumuturilor turco-osmane în limba română424. . Şăineanu a constatat că doar 5-6 verbe turceşti au putut să pătrundă în limba română.und est-europSischen Sprachen. Continuând analiza. în cel macedo-român se găseau un număr considerabil de 'turcisme. 1890. 1 885. Şăineanu a oferit prima imagine de ansamblu. Pe autor nu-l subjugă sentimentul na�onal. Miklosich432 au folosit şi citat contribu�a tânărului filolog român. "' in .muzeubt.ro 145 .) n-a avut numai o existenţă trecătoare sau o influenţă mărginită ci.V. 1885. P.IV. Fără această specializare filologica-istorică nu se putea concepe o abordare cu rezultate concrete. pp. P. cit. cu pregătire de specialitate. pre�oasă mai ales prin multele vorbe extrase din cronici şi alte scrieri. el a ştiut să pătrundă adânc în viata şi în sufletul poporului. că n-au existat contacte directe între români. L. în total 1 . D. pe de altă parte etc.

XLI . Bucureşti.XXXVI . prin contact direct intre turci şi români. respectiv asupra limbii şi culturii române. XXXVII . a studiat limbile turcă. în răstimp de peste trei secole. p. fast but nof least. Caracterul lor distinctiv e gradul de circula�une al stratului corespunzător şi mai ales starea provizorie sau permanentă a elementelor sale'M2 . morfo/ogice şi semantice turco-osmane. pp. 1 900. 439 ale limbii Trecând în revistă elementele fonetice. Toate acestea i-au permis să pătrundă în intimitatea culturilor şi civilizaţiilor orientale.ro 146 . CCCXXXV p. D. că "pe cale directă limba română n-a dobândit din turceşte nici un singu. www. LXXI I. "rezultatele" acesteia. lucru remarcabil. Tn prefaţă Lazăr Şăineanu a precizat că . p. Tn ceea ce priveşte elementul lexical şi influenţa sa441 . 1-11 / 1 -2.Introducere. 5. pp. Tn afară de influenţa cumană anterioară stabilizării turcilor in Europa (. Pornind de la substratul lingvistic şi ajutat de fântânile istorice corespunzătoare. 1 900 . arabă şi persană la �cote des Langues Orientales Vivantes din Paris (1 887-1 888) şi la Universitatea din Leipzig (1 8881 889). autorul şi-a propus de a prezenta..r verb..LXXXV II. în prelungirea şi prin amplificarea istorico-lingvistică a studiului lexicologie din 1 885. " ' Ibidem. pp. datele cele mai importante ale acestei influenţe seculare"435.compl. Astfel. "' Ibidem. LXXI I . voi.ro / www. "' Ibidem. 1 434 . autorul a analizat influenţa orientală asupra limbii şi " culturii române.studiul acesta este o incercare de a sistematiza rezultatele acţiunii elementului oriental (in special osmano-tătar) asupra limbei şi culturei române. şi care îşi găseşte poate explica�unea in finala infinitivului [verbului otoman . autorul a analizat "influenţa osmanlâiei asupra limbii române437 . "' Bucureşti.muzeubt. p. "' Ibidem.LXXI I. să înţeleagă din interior caracteristicile generale şi particulare ale acestor existenţe şi experienţe istorice complexe şi să conştientizeze influenţele exercitate asupra realităţilor culturale învecinate. "' Ibidem. pp.conclusiunea cercetărilor şi a " întocmit " bibliografia subiectului studiat.H-mak sau -mek). După sumare "considera�uni etnologice" asupra familiei de limbi uralo-altaice. pp. într-un tablou general. se pot fixa două perioade succesive şi anume: un prim strat de turcisme din secolele XV-XVI I şi altul din epoca fanariotă. s-au materializat în opera filologico-istorică fundamentală elaborată de Lazăr Şăineanu şi intitulată Influenţa orientall1 asupra limbei şi culturei române. care nu e susceptibilă de a fi românizată'M0. LXV. secolele XVII-XVIII. referitor la verbele osmanlâi.CXXXI I. cu " referire specială la "limba osmanlâie'"'36. in acest lung interval. Lazăr Şăineanu a ajuns la concluzia că "turcismele introduse în limba română nu provin toate din aceeaşi epocă. P.� uzeul Judeţean Botoşani şi. a formulat . Tn voi. El a precizat de la început în ce a constat "importanţa imprumuturilor: a�unile mutuale între limbile învecinate sunt o necesitate etnică şi rezultatele lor sunt de cea mai mare importanţă pentru istoricul progresului popoarelor: adeseori cu vorba străină se împrumută şi no�unea corespunzătoare şi atunci cemerea şi clasificarea acestor elemente exotice pot da indica�uni pre�oase relative la momentele culturale introduse din afară'"'38 . "' Ibidem. filologul român a apreciat. ). '" Ibidem.cimec. 1 . introducerea elementului oriental s-a făcut. 1 5 ani de acumulări calitative şi cantitative. XXXV II. "' Ibidem.

"' Ibidem. Lazăr Şăineanu a 446 45 44 studiat manifestarea acesteia in politic:f' • societate . pp. CLXXXVII . p. turcismele sunt ca şi necunoscute şi in locul lor figurează echivalentele maghiare. n-au venit de la turci. pp. Moldova. negoţul şi 464 463 profesiunile . CXXXII.1 802). .. pp. m Ibidem. şi anume in Muntenia. mai rar săseşti ori nemţeşti443 . justiţie1 şi dărilor .CCXXX.CCXXXIV. comerţ şi industrie 7 . CXXXIX .. CCXIX .CCXL.) Tn graiul românilor din Banat întâlnim. autorul a apreciat că acestea aveau la bază acte scrise. CLXXVIII .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Autorul a stabilit in continuare răpândirea geografică. Textul primelor tratate ne este cunoscut după copii posterioara făcute.CLXIV. afară de oraşele limitrofe cu Muntenia. noţiuni abstracte) Tn capitolul rezervat . '" Ibidem. ce au urmat intr-un interval de peste patru secole ( 1 39 1 .. "' Ibidem. CCXXVII .CCXXXIX. lnvestigând influenţa oriental� asupra culturii române. CLXIV . CLIV. pp. "' Ibidem. analizând relaţiile româno-otomane.conclusiunilor""65 filologul român a trecut in revistă isto­ riografia românească şi străină a subiectului studiat.nutri­ 456 mentului" (mâncăruri şi băuturi) şi . pp. pp. (. epitete şi generalizări (Însuşiri fizice şi morale.CCXXVI. CCXI . mineralele) . din contră.CXCVI. nedescoperite încă. după părerea noastră. "' Ibidem. pp. p. CXCVII .. Tn domeniul comerţului şi industriei. pp. a subliniat importanţa literaturii "' Ibidem. "' Ibidem. influenţa oriental� şi-a pus amprenta asupra costumului boieresc .muzeubt.ro / www. LXXIX '" Ibidem. CCXV .CLXXXI. CCXXXVI . '" Ibidem.cimec. a im­ prumuturilor lexicale turco-otomane: .CXCVI. pe orizontala spa�ului. negoţuf şi meseriile45 au stat in centrul analizei efectuate de Lazăr Şăineanu. CCXIX . fn ceea ce priveşte societatea 455 românească. 449 fn continuare au fost analizate influen ele orientale asupra instituţiei domnie1 .CCLXXXVIII. pp. "' Ibidem.. "' Ibidem. armate1 . se găseau in arhivele sultanale din Istanbul: .CCXI. pp. pp. "' Ibidem. pp.CCXXVI. după originalele conservata in arhiva imperială din Constantinopole"448 . CXCVII .CCXV. 450 452 454 451 45 curţi1 . CCXXX . pp. '" Ibidem. "' Ibidem.CCXXXVI. pp. Cât priveşte Ardealul. pp. CCXXV ..CLXXVIII. "' Ibidem.Raporturile politice intre Ţările Române şi Turcia se află stipulate intr-o serie de atişerifuri şi firmane. direct sau indirect. LXXX. "Rezultatele" influenţei orientale sau categoriile imprumuturilor (lexical 46 existente s-au concretizat in termeni referitori la locuinţă şi alimentaţiune . CCXLI . pp.CLIV. ln sfera polticii.sub raportul circula�unii cel mai mare număr de elemente turceşti il posedă graiul daco-român. "' Ibidem. "' Ibidem. o serie turcisme care însă. pp. ale căror originale. parfumurile vizite şi 9 58 distracţiuni)'"'57 . "' Ibidem. "' Ibidem.ro 1 47 . pp. J ej 462 461 imbrăcăminte • domeniile naturii (fauna. pp.CCXVIII.CLXXXVII. pp..CCXVIII. nora. www. "' Ibidem. CCXXXIX . m Ibidem.CCXXIV. CLXXXI . CXXXII . CCXXIV .sociabilit�ţif (fumatul. '" Ibidem. Bucovina şi (mai puţin in) Basarabia. ci direct de la sârbii din acele pă�'"'44. traiului la curte . pp.

Filologul român a oferit o nouă traducere românească.1 834). străin prin aspiraţii. a precizat condiţiile istorice in care s-a produs diminuarea . Moldova (prea puţin in Basara�a). CCLXXVIII: .Am stabil� ( .CCCXXXII. pp. Dobrogea şi la romAnii din Macedonia. şi . CCXCIII .Influenţa turceascA directă. sub raportul pol�ic.:Jele istorice.izvor principal" pentru investigarea problemei enunţate in titlu466. 1 900.406.. intelectuală a românilor. a intocmit bibliografia subiectului studiat472 şi a formulat câteva . Filologul român a analizat şi clasificat alfabetic 1 . nici un reflex al elementului turcesc"470 .vorbe istorice". Regulamentul Organic desfiinţA o sumA de elemente ale trecutului.compl. p. '" Ibidem. culturii şi civilizaţiei române. CCLXIX: . CCLXXXVI. care se resimţeau incA de influenţa secularA otomanA". in . rezultând . Limba este. ).. care circulă şi astăzi".vorbele populare care circulă şi astăzi"469.ro 1 48 . Lazăr Şăineanu a amintit greutăţile intâmpinate in documentarea referitoare la Vorl. in aprecierea influenţei orientale asupra limbii.cimec.vechi româneşti ca . in acest caz. 1 . www. de ordine politicii.V.observaţiuni suplimentare"47 3 Lazăr Şăineanu a rezervat voi. Influenţa orientală asupra lexicului românesc. voi.. răspândită in sud­ estul Europei. a hatişerifului din 1 80247 1 .:Jele istorice. dar �unea el se prelungi incA aproape un deceniu. CCLXXIX:"Se impune dar. pAnA la ocupaţia rusă a Principatelor (1828 .muzeubt. ) mai sus cii Imprumuturile turceşti lipsesc cu desAvArşire romAnilor din Ardeal. socială. incetA efectiv la 182 1 . o demarcaţie ri�uroasă intre aceste două categorii lexicale nu era intotdeauna uşor de realizat 4 .(doar câteva sufixe sau particule).ro / www. D. aceastA dublă considera�une: a vorbelor istorice sau dispArute şi a vorbelor populare. Lumea. iar in partea a 1 1-a Vorl. CCXLIX: . 11.imprumuturi locale".vorbele populare".vorbele istorice dispărute " cât şi . pentru o apreciere mai raţionalA a influenţei străine. Ce ordine de idei s-a putut imprumuta in asemenea împrejurări. oglinda ce amai credincioasă: ea nu are de inregistrat nici o noţiune religioasă sau intelectuală propriu-zisă. De asemenea. suprafaţa pământului. 1 1 . părţile 1-a şi a 1 1-a. 1 1 al operei sale Vocabularului: in partea 1-a a analizat Vorl. Banat şi Istria. "' Ibidem. sub administra�unea lui Kiselef.in toate acestea nu se află nici o urmă. partea 1-a. Dar . p." "' Ibidem. corpul omului şi sufletul său. CCCXII ..imprumuturilor turceşti" in teritoriile locuite de români467 . Bucureşti. a apreciat autorul.CCCXXVII. III . Vortle populare. pp. In special cea din Moldova ( . in vechea literatură română. "' Ibidem. apoi in Muntenia.pe plan lingvistic".CCCXI.pe plan cultural". a conturat harta răspândirii .. in fondul limbii populare. "' Lazăr Şălneanu. Vocabularul. "" Ibidem.Izvorul principal pentru turcisme in vechea noastra l�eraturA il constituie cronografia. Lazăr Şăineanu a analizat şi ordonat alfabetic aceste două categorii lexicale in voi.consideraţiunea finală" Lazăr Şăineanu a apreciat că in evul mediu s-au exercitat influenţe slave şi greceşti in viaţa religioasă. însă numitorul comun a fost religia creştină ortodoxă.căntecele istorice": aceste imprumuturi au fost numite . odatA cu epoca fanariotă. deci 1 . trebuiesc avute in vedere atât . Vocabularul. in limbajul documentelor şi in . s-a manifestat in două d irecţii : . sugerând o colaborare şi o cercetare interdisciplinară in analiza • Muzeul Judeţean Botoşani '" Ibidem. pp. pp. Se observA la aceşti cronicari o progresiune constantA de inliitrare a elemantului osmaniAu (şl tătilresc) şi e interesant de a urmAri de aproape aceastA continuA sporire a materialului oriental." '" Ibidem. andotată şi superioară celor anterioare.714 imprumuturi-cuvinte d e bază ş i derivatele lor ş i 41 d e cuvinte . pp. De altfel. cilnd.influenţei turceşti" după revoluţia de la 1 82 1 468 şi a avertizat că.P. un popor străin prin religie.] . Influenţa orienta/4. viaţa de familie .:Jele populare. 755 de vorbe populare'o475 .o influenţă de altă natură a suferit limba noastră in curs de secole din partea turcilor. CCCXXVIII . administrativA. judiciarA şi miiMrA. "' Ibidem. p.. nici un verb originar [otoman . Circula�unea elementului oriental se face doar in cuprinsul următor: in Bucovina. p. "' Ibidem. p.

Imprumuturi literare.muzeubt. 78 p.Revue Internationale de Sociologie". si difficile pour les etrangers qui n'en font pas leur etude speciale. Bucureşti. 11.cuvinte de bază şi derivatele lor şi 353 de împrumuturi literare" . în paginile următoare. op.Le Mon�eur Oriental".Nicolae Iorga. 1 69 . Constantinople. L'lntruence orientale sur la langue et la civilisation roumaines.XXXI . extras din . asupra semnificaţiei folosirii acestui termen. p. obţinem un total de 2. 1 . Cercetătorul poate găsi într-însa informa�ile cele mai instructive. "' Ibidem.turcolog " într-un context adecvat filologico-istoric în literatura românească de specialitate. Les 6/tlments orientaux en roumaine. la Bucureşti ajungându-se chiar la polemica Lazăr Şăineanu .. . pp.ro 1 49 . cit. Şi filologul romanist Gustave Weigand a avut cuvinte de laudă la adresa lucrării lui Lazăr Şăineanu: . loc. Dr. Ea con�ne bogate materiale.cimec.480 . " fond les secrets de la langue osmanli. foarte bun cunoscător al limbii turccrotomane. partea a 11-a. albanezi. 1902. voi. tomes XXX . pe care autorul le-a elaborat din toate punctele de vedere. sera reconnaissant a M.1821). Paris.ro / www.vorbe istorice" .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS acestei categorii lexicale: . orientali. cit..( . pp.Romania".).împrumuturi orientale în limba română". Paris. Le l'tlglme de la socleM en Roumaine pendant le mgne des Phanariotes (1711 . lipsesc în toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile. Vorbe istorice.965 . extras din . maghiari şi romanici"478 amintiţi în opera sa. . apud Luca Vomea. ceea ce a demonstrat. deci un total de 1 . Opera "' ldem.. vezi şi consideraţiile generale in legatură cu această operă formulate de D. Autorul a publicat în limba franceză un rezumat479 al voi. Aceasta este. 135 . a apreciat că Şăineanu fait preuve d'une grande erudition en general et montre qu'il possede a M. li . et quiconque s'occupe de la langue roumaine en particulier et des langues balkaniques en general. Vocabularul. neo-greceşti. recenzorul s--a exprimat şi in studiul său din 1908. Macrea. "' in . "' ldem.278. Autorul a analizat şi clasificat alfabetic 857 de . In acelati sens. asupra acestei părţi a lucrării"476 . indicele general al termenilor româneşti. 1901 . Influenţa orientalll.000 de elemente . .) un număr însemnat de împrumuturi osmanlâi. Am crezut interesant de a releva aceste lacune în indicele consacrat osmanlâiei. Şăineanu d'avoir mis a sa disposition une chritique sai ne et propre a servir de guide. Însumând cele două cifre relative. este şi va fi Influenţa orientală. V. prima folosire a termenului . conform informaţiilor pe care le deţin. V +281 p.P. 1 902.lată o operă concepută pe un plan vast.. Theophil Lăbel.1 65. 1 . pp. şi in special turcologilor (subl. 1 72-1 74. Cet ouvrage a enrichi la litterature roumaine d'une oeuvre de haute valeur. "' Ibidem. D. slavi. cit.1 . Indice general.. şi-mi iau libertatea de a atrage atenţiunea orientaliştilor. 1 (Introducere) . Voi reveni. 79-80. citatul la p. Opera fundamentală al lui Lazăr Şăineanu în domeniul terminologiei româneşti de influenţă orientală a fost obiectul a numeroase recenzii în ţară şi în străinătate din partea unor specialişti sau ignoranţi în domeniu. op.2 1 0 .vorbe populare. buna primire şi rapida receptare de care s-a bucurat în străinătate Influenţa orientală. 32 p. pentru o mai uşoară utilizare şi orientare în această mină de informaţii filologico-istorice ce a fost. . mai ales în această parte a Vorbelor istorice. deci aproximativ 3. Se cuvine să relevăm cu laudă stăruinţa ce a depus autorul şi întinsele sale cunoştinţe în domeniul filologiei româno-turce.La civilisation. o dată în plus. Lazăr Şăineanu a întocmit şi ·. La Langue. 1 900.elemente turceşti " cu caracter istorico-literar 477 . www.1 3 1 .cuvinte de bază şi derivatele " lor. pp. istorice şi literare".

pp. 1971 . Evident.48 1 • Filologul român Vasile Bogrea a fost mai sintetic şi mai expresiv în aprecierea sa: . Contribuţie /a studiul elementelor orientale din limba romlln/1. Popovici s-a pronunţat împotriva acestei opere filologica-istorice el�6orată de L. Papahagi486 . "' Alexandru Brliescu de la Scurta. ). n.260 . Caracterul subiectiv. in . . . 1907.. Ulterior. de altfel. inexactităţi sau scăpări inerente. Studiile d-lui Laz/lr Ş/lineanu despra influenţele orientale asupra limbii romlne. cu o prefaţll de acad. 1 . Spre . XXVII. dând şi 75 de exemple de astfel de " elemente". . Pagini istorica . Şăineanu era incompletă. criticul recenzor a corectat mici erori şi inexactităţi din apa­ ratul critic şi din bibliografia operei.369.spre a înlătura orice neînţele�ere . 1 . t. . citatul la p. ediţie lngrijit6. Şăineanu488 . "' Vasile Bogrea. propriu însă fabulaţiilor acestui pseudorecenzor. Constantin Daicoviciu.80.227 . p. 22 . 1 .Şăineanu a dovedit lipsa de pregătire istorică a filologului român. Fanteziile ura/o-a/ta/ce a/e d-lui Lazllr Şllinaanu. 9 -1 8. pp. pp. Astfel. . in idam. pp.. din partea unor nespecialişti în domeniu. extraştiinţific şi de atac la persoană ale acestei . O. În virtutea acestui scop. 1900. Weigand. teoria pătrunderii elementelor turca-orientale în dialectul bănăţean prin filiera sârbo/Cfa falsă. Popovici a analizat sumar împrumuturile lexicale turca-orientale în limbile balcanice. www. deosebire de aceste recenzii favorabile.] rămâne opera d-lui Şăineanu: Influenţa orientală . Popovici a susţinut că lucrarea lui L.261.Transilvania". 363 . 18 -22. unilaterală şi inexactă. '" Ibidem. în " realitate. 1 .ro 1 50 . studiu Introductiv şi indice de Mircea Borcllii şi Ion Mării. extras din revista . . Editura Dacia. că împrumuturile lexicale orientale în dialectul bănăţean s-au produs în urma contactului direct dintre otomani şi români şi nu prin mijlocirea limbii sârbe487 • fn concluzie. Şăineanu. metoda de investigaţie lingvistică folosită de L.specializare" în domeniu. Şi ţin să adaug .Zeitschrift tor romanische Philologie". Leipzig. unei lucrări cu astfel de orizont tematic şi proporţii. iar rezultatele cercetării au fost pe măsura acesteia. Şăineanu nu a reuşit să suplinească marea lispsă.ro / www.muzeubt. Şi pentru a dovedi propria sa .9. caracterul "recenziei" lui Alexandru Brăescu de la Scurta a reieşit din 3 însuşi titlul ei48 . Recenzorul a mai susţinut.228.cimec. polemica Iorga . Sibiu. '" Iosif Popovici. Bucureşti. contrar opiniei lui L. an XI. sunt. pp. în literatura filologică românească.25. reproşând şi pretinsa necunoaştere de către cel recenzat a limbilor medio . op.plagiate involuntare: ele erau deja publicate într-însa ( .Biblia elementelor orientale din româneşte [subl.bulgară.. cit. ) numai să îndrepteze erori strecurate în lucrarea d-lui Lazăr Şăineanu şi să stabilească adevărul după priceperea mea"484 .Arhiva Societllţii Ştiinţifice şi Literare". subliniind.că sunt departe de gândul că monografia d-lui Şăineanu ar fi epuizat subiectul" 82. 1 . ce au scos în evidenţă valoarea operei. pp. propuse în ultimul timp. Iosif Popovici şi-a propus "( . şi micile erori. preluate din lucrările lui G. Şăineanu şi P. 25 p. apud Luca Vomea. Cluj. " ' Ibidem. '" Ibidem. 1904. nişte . s-au exprimat şi păreri contrare. P. obiectivităţii şi competenţei. 1 . pp. maghiară şi turcă. "' In . diferenţa de valoare intelectual-ştiinţifică între cei doi preopinenţi este prea mare pentru a-i mai aşeza pe talerele balanţei dreptăţii.filologice. "' Ibidem. pregătire de specialitate indis­ pensabilă în cercetarea influenţelor orientale în Balcani485. a unui studiu veritabil asupra subiectului anunţat în titlu. L. cum era şi firesc. Nesocotirea acestei lucrări fundamen­ tale a dus la rezultatul că zeci de etimologii turceşti.Muzeul J udeţean Botoşani aceasta e menită a aduce cel mai mare folos celor care se ocupă cu studiul ştiinţific al limbii române'. ce au depăşit uneori cadrul strict ştiinţific-filologic.

ce putea genera imprecizie sau ambiguitate. nr. Şăineanu. apreciind metoda ştiinţifică de împărţire a împrumuturilor orientale în "vorbe populare" şi vorbe istorice/literare/provincialisme" şi . Alteori. influenţa orientală asupra noastră din toate punctele de vedere. Tn ceea ce priveşte observaţiile pe care le-a formulat. a consultat superficial unele lucrări de specialitate. cunoscut invăţaţilor noştri serioşi prin foarte frumoase lucrări de filologie ( . in . . "' Ibidem. rectificarea va veni de la istoricul ce sunt"493. III. Iorga a susţinut că Lazăr Şăineanu nu a parcurs toate izvoarele cronistice-documentare ce i-au stat la îndemână. afară de cel pur istoric: din acel filologic prin urmare şi din acela al istoriei culturale. "' Ibidem. Şăineanu. Unul dintre ei. 60 . declanşată in urma apariţiei operei filologului român. apud Luca Vomea. de ton pretenţios. tânărul istoric şi-a propus . . ) Opera poate fi privită supt raportul filologic curat. 58 .mijlocul secolului XVI. pp.R. Iorga a considerat că se puteau fixa patru perioade in evoluţia acestei influenţe: prima: secolul XV .cimec. Tn recenzia făcută cărţii lui L. D. pp.vorbe populare şi istorice"494 . Recunoscând că " parte filologică nu e cea mai puţin importantă. Apoi. . orice pregătire specială pentru a aborda un subiect a cărui concepţie şi execuţie ii scapă cu desăvârşire. a treia: de la Mihai Viteazul inclusiv la fanarioţi. Iorga. . 83 .compl. In . XVI I I . Budapesta. "' Ibidem. voi. a patra: epoca fanariotă (sec. istoricul român a analizat in continuare opera recenzată din punct de vedere " lexicografic" . definirea acestor . N . Studiile d-lui Ş/lineanu despre Influenţele orientale exercitate asupra noastrl. pp.Noua RevistA RomAnă" (intra abreviat . Iorga a precizat că " 0 . pp. pentru că autorul nu a definit de la început aceste categorii lexicale în mod clar şi precis. Gheorghe Alexici.să îndrept sau să întregesc cele spuse de d-1 Şăineanu relativ la unele elemente turceşti din limba noastră a tuturora şi din dialec­ tul meu [moldovenesc .vorbe populare" şi "vorbe istorice-literare" era discutabilă.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS pretinse critici obiective este evident.P.elemente turceşti" printr-o propozitie şi nu prin echivalentul sau echivalenţele lor româneşti sau într-o limbă europeană era un procedeu incomplet.multa " osteneală" depusă pentru întocmirea vocabularului. ceea ce s-a şi întâmplat în unele cazuri.muzeubt. Alexici. Revenind la subiectul recenziei sale.ro 1 51 . lorga .ro / www.] îndeosebi.N. şi-a propus să trateze influenţa turcească.R. Istoricul român s-a declarat de acord cu titlul şi cu spiritul lucrării. Bucureşti. din punct de vedere teoretic. supt acela al lexicografiei şi supt acela al istoriei culturale". mai mult. . intervenţiile făcându-se la 90 de . pp. de formă şi fond incorect."). pp. următoarea: a doua jumătate a secolului XVI .Luceafărul". 26 / 1 5 1anuarie 1901 .63. foarte bogată şi foarte documentată prin exemple literare şi istorice"492 . op. www. clasifi­ carea împrumuturilor lexicale în . C unoştinţele filologice maghiare de care face paradă nu par a fi mai serioase"489 . "' Dr.153.84. a caracterizat astfel " recenzia" lui Popovici: E un articol " prolix. cit. dar nu şi asupra civilizaţiei propriu-zise. Lazăr Şăineanu. Acesta din urmă " e mai complet decât al oricui şi utilitatea lui pentru filologul şi istoricul român e incontestabilă. dr. "' Ibidem. ( . Tn unele cazuri. la fel I-au perceput şi contemporanii. Ti lipsea acestui critic improvizat. Pentru depăşirea acestor neajunsuri. 60.inceputul secolului XIX)490.61 .L. 59 -60..59. "' N. 61 . Tn mod deliberat am lăsat la sfârşit trecerea in revistă a episoadelor" " polemicii N . influenţa turca-orientală s-a exercitat asupra limbii şi culturii române. Gh. 1 904. . ) . ) Pretutindeni lista e foarte lungă. ( . dar ea nu e de competenţa mea" 9 1 . desigur. 1 52 . p.

citatul l a p .surprins că mai mult de jumătate din recenziunea d-lui Iorga se ocupă cu deserta�uni pur filologice". 131 . D.Să mă provoace pe mine să-i arăt greşeli de istorie? Dar il pot strivi oricând! Îl cruţasem întâi. a hotărât să-şi schimbe atitudinea: . Tn concluzie. 27 / 1 Februlwie 1901.răspunsul" lui Lazăr Şăineanu din 1 februarie 1 901 inainte ca textul să vadă lumina tiparului. pp.R.R. la provocare"500. www. şi voi răspunde. Nu am intenţionat să pun la incercare răbdarea cititorilor prin enumerarea recenziilor asupra operei lui Lazăr Şăineanu. Şllineanu cand TI lauzi. . intr-un viitor articol.imputări absurde". degenerând in imputări extraştiinţifice.cimec. .Muzeul Judeţean Botoşani "Cât despre observaţiile la partea istorică.partea filologică" a operei recenzate nu e de competenţa sa497 . rr. )"495 . a apreciat Iorga. I I I .". in . recenzorul a considerat că lucrarea ar fi fost mai valoroasă dacă autorul ar fi abordat cu mai mare atenţie partea istorică şi lexic()grafică.R.afirmaţiuni gratuite".observa�i": . cu vădite accente de brutalitate verbală: . ripostat" in scris la rândul său. voi. Cum raspunde d.P. Ş.135. astfel că a . asupra cărora nu avea nici un motiv să mai insiste . . când i l lauzi trebuie să-I loveşti fără cruţare ca să-ţi mulţumească"499 . pp. Bucurefti. filologul orientalist a respins toate . Tânărul universitar bucureştean a rectificat unele date şi afirmaţii istorice inexacte susţinute de autor in volumul amintit. 1 30. Iorga a avut posibilitatea să citească .ro 1 52 . la Introducere. toate imputările şi erorile pe care le-a formulat şi le-a scos in evidenţă tânărul istoric referitoare la Influenţa orientală.explozie in lanţ" a răspunsurilor" şi a " . părţi slabe.Pe un personagiu aşa de supărăcios [Lazăr Şăineanu . p . a respins toate acuzaţiile formulate de Lazăr Şăineanu pe un ton ironic. Iorga.N. in ciuda acestor căderi. începând cu repriza a doua" a răspunsurilor. Lazăr Şăineanu a răspuns recenziei lui Nicolae Iorga : . Ar fi regretabil dacă Academia Română ar respinge-o de la premierea meritată496 .. R4spunsul meu cJ.. academică a analizei şi " criticii aprecierilor. totuşi. '" Ibidem. .. A atras atenţia. voi. 63 . ci numai şi numai de dragul eului: Le moi est toujour haisable (subl. mai ales. după ce acelaşi recunoscuse că ..".ro / www.] .. . care e mare şi după judecata mea ( . desigur. "' N. Respingând cu fermitatea-i caracteristică afirmaţia lui Lazăr Şăineanu conform căreia ar fi scris recenzia din 1 5 "' Ibidem. era o operă merituoasă şi il onora pe autorul ei. 65.contrară§punsurilor" celor doi preopinenţi. atacuri subiective la persoană.. Drept urmare. '" Ibidem.)"498 . 1 34.Şăineanu . Am urmărit doar să scot in evidenţă cum a fost receptată opera in ţară şi in străinătate. pp. 128. La rândul său. aluzii naţionaliste etc. 1 3 1 . să-i stabilesc locul şi rolul in evolutia şi dezvoltarea filologiei comparatiste orientale din ţara noastră. dar «nemulţumitului i se ia darul».indreptările şi intregirile". Lazăr Şăineanu i-a reproşat lui N.. '" Ibidem. ce credit ştiinţific i s-a acordat şi. recunoscănd şi autocondamnându-se pentru faptul că ecenzia din 1 5 ianuarie 1 901 a avut u n ton critic incurajator-laudativ. ele vor fi mai puţine. Iorga.muzeubt.Iui /orpa.Opera mea are. Ca urmare a acestor neajunsuri a formulat . p. s-a depăşit conduita ştiinţifică. ca şi părţi bune. Iorga că i-a citit opera in mod superficial şi că s-a aventurat in domenii ale ştiinţei in care era incompetent. N. p . 27 1 1 Februarie 1 90 1 . dar cred că nu-i drept să i se arunce in spinare pretinse " rectificări şi intregiri" . in ceea ce priveşte polemica Iorga . Bucueşti. partea 1.compl. asupra caracterului subiectiv al acestor . L.aserţiuni in exacte" şi .R.65. Făcăndu-le. nr. din acest moment urmând o . nu pretind să scad valoarea cărţii . III. "' Lazk ŞAinearu. in .N.129.făcute nu pentru folosul ştiinţei.

R. care e un om de talent şi un om harnic şi care a făcut multe lucruri bune şi frumoase. în prezenta dispută. Ş/llneanu ciJnd " lauzi. 180 .R. nr. '" Ibidem. voi.. p. · � 501 Ibidem. . tu însă e bine să te astamperi. cit. partea 1-a.380.lll. p.E.R. Ioan Bogdan.R.N. Tn . '" N. in . care poate să-ţi facă rău. L­ a acuzat pe causticul recenzor că a inventat erori în paginile cărţii sale.136.111 .332. pp. cu un spirit . îi va fi indiferent.E.Apoi atacurile ce ţi le aduee cu multă dibăcie şi perfidie in «Noua Revistă [Română]» nu pot rămâne fără răspuns. căci critica lui Şăineanu a făcut rea impresie asupra multor prieteni ai tăi. a 11-a fi a III-a. Bucurefli. tot ce va mai scrie acesta din egoism bolnăvicios. Deşi neonest. Iorga a ajuns la concluzia: "a) că d. dar ca să-i fac bine unui om prigonit. '" LazN ŞAineanu. partea a III-a I II . III. 324 . Ar fi fost mai bine dacă ai fi ascultat de mine şi i-ai fi dat pace jidanului. Ursu mi-a declarat că nu 1-a citit şi că a rămas încremenit după ce 1-a văzut în revistă.". Acelaşi Ioan Bogdan.". : de natură istorică şi filologico-lexicală508• Tn urma acestei .187. 1935. a făcut însă · mare efect şi aşteptă să·l reproducă toate gazetele lui U reche. VII. refuzându-i totodată competenţa de filolog şi declarând că nu va mai polemiza pe viitor cu Iorga. · Ultimul răspuns al lui Lazăr Şăineanu 1-a deranjat vizibil pe Nicolae Iorga şi pe apropiaţii săi. 228. III. 325 . 506 Ibidem. p. partea a III-a 1 1. p.radiografii" istorico­ lexicale.N.R. in . 28 1 ' 15 Februarie 1901.ro / www.78. nr. mai ales asupra celor de la Ştiinţe"502 . vol. Studii şi documente literare. da. voi. cu toate lipsurile ei"501 . 29 1 1 Martie 1901 . care. op.ACTA MOLDAVIAE st:PTE. Iorga. Tn concluzie. A dat duşmanilor tăi cea mai pute�nică armă şi se vor servi de dânsa la orice ocazie. considerate ca neîntemeiate. Bucurefti. apoi a recitit volumele în cauză.ro 1 53 .332. replica503 lui Lazăr Şăineanu. Şăineanu lucrează după foarte puţine izvoare şi înşeală lumea lăsând să se creadă că e in deplina stăpânire a informaţiei necesare. Astfel.N. a respins cu vehemenţă toate criticile formulate de tânărul istoric. Iorga a dorit să aibă şi in această polemică ultimul cuvânt. în fine. ai lui Iorga din . nr.Iar articolul l-am scris de dragul ştiinţei. foarte importantă. E singurul articol contra ta. · Bucurettl. nr. partea a 11-a. oscila.". III.IV.noduri în papură" din punct de vedere istoric. între un răspuns tranşant şi ignorarea atitudinii lui Şăineanu: . pp. ne aduce mari foloase tuturora şi prin această scriere. "' I. inconsecven 7 etc. Va rămânea cu cererea. 369 . pp. '" I.muzeubt. căci e scris cu multă perfidie. A urmat. Bucur'ef1i . in . Tocilescu et : C(ompan)-ie.76. întâi a respins afirmaţiile lui Lazăr Şăineanu din 1 5 februarie 1 901 505. cum ne-am obişnuit deja. Şi colegii universitari . şi a relevat506 două categorii de erori. necunoaşterea fenomenului istoric sau lingvistic analizat confuzii. datată 1 5.cimec.R. www. 29 1 1 Aprilie 1901.N. replldi structuratli Tn 7 puncte.32 1 1 5 Aprilie 1 90 1 . te vei necăji destul când il · vei ceti aci"504 • Şi cum N. căutând . Cum rlspunde d. voi. într-o altă scrisoare către noul său cumnat. în privinţa polemicii .hipercritic" de analiză.R.Şăineanu mi-a scris că critica ta este insolentă şi mi-a cerut să dezmint nişte afirma�i ale tale. voi. Nu �-1 trimit însă ca să-ţi mai fac sânge rău. care a respins observaţiile anterioare ale lui Nicolae Iorga.".NTRIONAUS ianuarie 1 901 . Toronţlu.nu pentru folosul ştiinţei.1 6 februarie 1 901 . colegul şi cumnatul lui Iorga îi scria acestuia la 1 O februarie 1 901 : . "' Ibidem.triada critică" şi-au dat sema că divergenţele de idei dintre cei doi au depăşit sfera unei obişnuite recenzii de carte şi a răspunsului celui recenzat. pp.R. Al doilea şi ultimul meu rlspuns d-lui Iorga. Iorga a afirmat răspicat: . Toronţlu. ci numai şi numai de dragul eului ".

torice a relaţiilor româna-otomane in evul mediu. extraştiinţific şi neacademic 1 este şi atacul la persoană: . )" 10. confuzii şi preluări necritice ale unor informaţii şi izvoare istorico-literare. că marea majoritate a "' '" "' "' Ibidem.vorbe istorice " şi . parcurgând ... Dar cum se explică totuşi diferenţa diametral opusă de atitudine din recenziile semnate de N. scăderile şi erorile" concepţiei despre şi tratării is. . in orice chip. Ibidem. Iorga. pp. Vorbe populare" şi partea a 1 1-a:"Vorbe istorice.- b) că aceste izvoare sunt întrebuinţate fără nici o critică. la 1 şi 1 5 aprilie 1 90 1 ? Ne lămureşte. le constituie voi. ce rămânea în continuare deschis eventualelor şi necesarelor rectificări. la Luca Vomea. Ibidem. ) mi-a fost milă [de L.. tratări superficiale. de asemenea. p. Ibidem.]. ) m-a făcut să-mi calc pe inimă �i iertând. oferind o imagine generală..R. 378. . "Părţile bune".. concluziile ce se impun. Observăm in această mărturisire o anumită doză de exagerare. 81 .ro / www. şi la explicaţiile date de autor unor . a formulat in general obiecţii pertinente referitoare la .imprumuturi" etc. din volumul consacrat Vocabularului.vorbe populare" din Vocabular. Lazăr Şăineanu nu era istoric şi această realitate s-a resimţit în intreaga operă. . p. (1 908-1 9 1 3). părţile 1-a şi a 11-a. 375. Tn special aceste două părţi merită aprecierea filologului Vasile Bogrea: . fireşte. vezi şi atrtudinea pro-Şăineanu in cazul acestei polemici. d) că se contrazice de la un volum la altul. D. pp.cimec. . Iorga la 1 5 ianuarie şi. nuantări şi. intre aprecierea superlativă a lui Vasile Bogrea (care nu era istoric!) şi critica negativistă a lui Nicolae Iorga (care nu era filolog orientalist!). completări. omisiuni. Şi mila aceasta ( . pentru a da un conglomerat inform de cele mai multe ori. nu e d-1 Lazăr Şăineanu un învăţat foarte slab şi un om foarte necuviincios?"51 1 . care este adevărul despre valoarea Influenţei orientale? Adevărul se află undeva la mijloc.. de la un rând la altul şi că.379.ro 1 54 . P. . mult mai valoroase ale operei. viitorul autor de prestigiu al G. . Acesta a mai recunoscut faptul că monografia lui Lazăr Şăineanu nu a epuizat subiectul studiat. Tnsuşi Lazăr Şăineanu a recunoscut că . c) că-i lipseşte autorului noţiunea dezvoltării istorice a unei vieţi politice sau culturale.muzeubt.83. el intră in contrazicere cu exemplele ce dă şi cu dicţionarele ce copie"5o9.Biblia elementelor orientale din româneşte".. p. partea 1-a: . la care se adaugă numeroase erori şi exprimări prolixe de factură istorică. din recenziile pe care sumar le-am trecut in revistă. Deplasat.teoria turanică" formulate de 8. Tmprumuturi literare". Haşdeu.�uzel'.O. singurul istoric competent care a recenzat . să fac un articol de laude. în perspectiva timpului. Tn analiza lexicală a .l Judeţean Bototanl . www. nemultumit cu atâta.. . un călduros articol de laude ( . asupra influenţei orientale asupra limbii şi culturii române. ezitări şi imprecizii in incadrarea lexicologică a unor .opera mea are desigur părţi slabe ca şi părţi bune". pot afirma că abordarea istorică din Introducere este partea slabă a lucrării. Şăineanu­ compl. mai ales.sine ira et studio" opera în discuţie şi formulând.hipercritic" lucrarea. 378 .. de ansamblu. uitând multe.. Subiectivism şi exagerare desprindem şi din întrebarea retorică a aceluiaşi: . op. amestecându-se ori­ ce. P. N. Eliminând atitudinile şi afirmaţiile subiective şi extraştiinţifice.Ştim cu toţii că d-1 Şăineanu nu e român.imprumuturilo r turca-orientale" Lazăr Şăineanu şi-a însuşit şi a aplicat . A susţinut. 1 1 . autorul: . respectiv.Sincer spunând ( . şi această convingere lăuntrică trebuie avută in vedere ..principiul stratificării" şi . Vocabularul. atacurile la persoană etc. 379. de oriunde. cit. şi ştim ce e"5 2 Atunci.

indirect. Un rezumat5 1 3 al volumului 1. actul de naştere al binomului noţional . Lobel. Tn schimb. în evoluţia ştiinţei istoriei. cât şi prin faptul că nict un alt filoiQg orientalist român nu s-a mai încumetat să abordeze global acest domeniu.împrumuturile turca-orientale" în limba română. secolul al XIX-lea putând fi calificat. a dezvoltării orientalisticii în general (ce cunoscuse o acumulare cantitativă şi calitativă continuă de peste un secol. Influenţa orientală este punctul de plecare şi. Această individualizare a turcologiei în cadrul orientalisticii (şi a turcologilor în rândul orientaliştilo() a devenit o necesitate obiectivă. Deci.părţi slabe" " amendate de critica istorică încă de la apariţie. Introducere. nu şi cu arabii sau persanii.ro 1 55 . cu semnificaţia de filolog-orientalist care se ocupa cu studiile despre limba . cultura şi civilizaţia . Vladimir Drimba /1 9481 950). în acelaşi timp. şi ca . din toate punctele de vedere. populaţiile şi popoarele de origine turco­ asiatică.ro / www. pe specialiştii în domeniu să o completeze. Lazăr Şăineanu a înţeles că se impunea o delimitare mai precisă a subdomeniului turcologiei. nota 478.secol al orientalisticii") şi a începutului studiului istoriei relaţiilor complexe. preocupat să studieze . Filologul . cât şi în cea românească. Vezi supra. indiferent de faptul dacă această realitate obiectivă este recunoscută sau nu de lingviştii orientalişti români sau străini.elementelor orientale" a pătruns in limba română prin filiera turco-osmanlâe. ci doar să ofere " contribuţiuni" mai mult sau mai puţin modeste (Gh . seculare. Lazăr Şăineanu a atras atenţia . ACTA MOI.turcolog­ turcologie" şi al . opera fiind de două ori premiată la Paris de prestigioase foruri ştiinţifice: Institutul Franţei şi Societatea de Lingvistică. O particularizare benefică in sfera orientalisticii începea să devină tot mai vizibilă. asupra . determinată de însăşi dezvoltarea orientalisticii ca domeniu al cercetării şi a istoriei ca ştiinţă. nu-şi poate permite să ignore sinteza ·din 1 900 şi să aibă pretenţia. cum trebuie receptată Influenţa orientală? O operă a timpului său.. Trecând peste semnalarea in sine. singulară în domeniul orientalisticii­ turcologiei atât prin valoarea sa intrinsecă. Lobel 1 1 908. ln prefaţa la voi. in special a turcologilor [subl. atât în istoriografia europeană. a fost publicat în limba franceză (1 1 0 p.turcă" şi. Th.in toate operele lexicale ce mi-au fost accesibile". Tn urma propriilor sale studii de specialitate. la Bucureşti.cimec. consacrat "vorbelor istorice". 11/2. prin extensiune. ce studia.imprumuturilor lexicale istorice" ce lipseau . atât de vast. invitând chiar.).]".muzeubt. Popescu­ Ciocănel 1 1 907. în România.turcilor". Vasile Bogrea 1 1 92 1 . despre istoria.orientalişilor. cu . P. sistemul de referinţă al tuturor cercetătorilor.turcolog".. poate şi ca . Comisia Academiei Române a respins opera de la premierea meritată. totodată. Nici un filolog serios. contrar deci teoriei susţinute de Th. ce dovedea câ însuşi autorul era conştient de faptul că opera sa era perfectibilă. cu părţi bune" ce rezistă încă şi astăzi criticii filologice comparatiste. româno-turco/otomane în ţara noastră. că a elaborat o contribuţie importantă la cunoaşterea variilor aspecte ale subiectului investigat. asupra acestor împrumuturi lingvistice. D. " deoarece poporul român a intrat in contact direct in evul mediu doar cu otomanii. pătrunzând astfel în circuitul ştiinţific istorico-orientalistic mondial.orientalist român a semnat.DAVIAE SEPTENTRIONAUS www.turcologiei " ca disciplină istorică. Subliniez că aceasta este prima folosire în literatura filologică de specialitate din România a noţiunii de . se delimita tot mai clar noua ramură numită turcologie. savanţii străini au apreciat-o pozitiv.

pentru voi. pentru că. Nu trebuie să ne fie frică de aceste cerinţe.s16. realizarea acestei ediţii critice ar echivala cu o rescriere parţială. • Muzeu� Judeţean Botoşani . Tn anul 2000 se vor implini 1 00 de ani de la apari�a edi�ei-princeps a Influenţei orientale. Popescu-Ciocănel. 87 p. a operei. persanne et hebtaique.Lazaltl Şa/IIHn. cerinţă impusă de noile realizări şi acumulări în domeniu din ultima sută de ani. eare au venit în contact direct cu românii.re. lfl. at son oeuvnl. In .AI. conform expresiei514 unui contemporan. Vwgillu Florea.urmare a recenziei .pur şi simplu un simptom al timpului . ti V8rianta In limba fnlnc:ezA. A fost . pp.cimec. LazlrŞllnunu-omul fi opera.imprumuturilor orientale" in limba română a avut şi orientalistul ploieştean Gh. pentru voi. Lazlr ŞI/Manu. 1948. Acestora i s-au adăugat negustorii şi comercian�i .elemente.vorbe istorice" . 1984. VI. 1900. Quelques mots roumalnes d'orlglna arabe. le grande phllologue (1BS . în perspectiva timpului şi sine ira et studio. I. turcă. Lnlr ŞI/Manu (1859-1934) cMie MosN Gaater. persană şi ebraică intrate in limba română. cu un fiiolog orientalist. Iorga. pp. Popesc»Cicdnel. elaborând ediţia cu maximă atenţie.-ul de Folclor".Memoriile 5ec1lel de ftilnţe lllologic:e. 1907.. turque. 11 / 1 +2 . în anumite cazuri. �1. O introducere la această operă ar stabili. Paris. O carlett flolog/cl. şi. 1935. euc. O actMbltll de o }umflate de secd tn sarv1c1u1 flllnfel. cat timp a urmat cursurile de ini�ere la Ecole Speciale des Langues Orientales Vivantes.-8'. 515 Vezi ti lAzk Şilneanu. . Prima modalitate de pătrundere autorul a explicat-o prin colonizările civile cu popula�e arabă in Dobrogea sau pe malul sudic al Dunării.Vocabularul şi pentru anumite aspecte .compatrio�·.. Bucurefti .. fie prin intermediul limbii turco-osmane. a apreciat in continuare autorul. www. Bucurefti . Dar nu o simplă reeditare. pp. . ci o ediţie critică. locul şi rolul lui Lazăr Şăineanu şi al Influenţei orientale în evoluţia şi dezvoltarea orientalisticii-turcologiei româneşti şi europene la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-Iea515• Ar fi de dorit şi o traducere a edi�ei a 1 1-a într-o limbă de circula�e intema�onală.filologice" din Introducere. IY. se poate păstra titlul original al autorului.ro 1 56 . latorlcul unel tUJtunJizlll. M8aea. 47 p. . prin intermediul limbii turco-osmane. evident cu reactualizarea limbajului şi grafiei. apoi persoane de aceeaşi origine au indeplinit misiuni diplomatice in Ţările Române şi Tn zona Dunării inferioare..ro / www. non seulement par . ldem. In .zdrobitoare" semnată de N. Tntr-un anumit sens. solda� de origine arabă sau persană din armata otomană aşeza� Tn aceleaşi locuri.populare".1934). Cluj-N8poca. llterlllurt ti arte a Ac8demlel". A doua modalitate de .Mouale. Cuvintele de origine ebraică au pătruns în limba română ca urmare a locuirii pe teritoriul Ţărilor Române a comunită�lor de evrei. + 49 p. ". Paris. Sa W.t. Lucla W81d. fie direct din limbile amintite. Celui 1 qul on n'a pas vendu }u4tlce . Tn urma cercetărilor efectuate la Paris. 80-81. Această aniversare jubiliară ar trebui întămpinată şi cu publicarea unei noi ediţii a acestei opere.. a fost rezultatul firesc al indelungatelor rela�i complexe romAna-otomane in evul mediu Tous ces motifs. competenţă şi obiectivitate şi �nând seama de toate recenziile făcute edi�ei 1 900 în anii următori. Consl8ntln �. cit. 1 Introducere şi pentru (re)definirea ştiinţifică-istorică a unor . :l-<C/1983.muzeubt. IV 514 LUCII Vomea. op. pp. prin notele critice.. Ln1r ŞMr»anu (1BS . pătrundere. unele cuvinte .orientale" fiind imprumutate astfel de către strămoşii noştri. care a studiat şi ordonat alfabetic peste 1 50 de astfel de . a identificat un anumit număr de cuvinte de origine arabă. 288-319.vec 5 -. loc. lată de ce orientalistica-turcologia românească şi europeană merită o edi�e critică a Influenţei orientale până in anul 2000 inclusiv! Preocupări in domeniul cercetării . 511Gh. Edilln Stock. cit.1934). la relizarea căreia să colaboreze fructuos un istoric turco/og. me decident a soutenir que quelquesuns des mots d'origine arabe et persane sont passes dans la langue roumaine. 1900. O. 162-183. Buc:urettl.

stului . sludii ndu-le in contextul istoric-Cultural-filologic respectiv şi elabodnd CXJn1ri1u1i valoroase în domeniu (L.. 8uc:lnP. · Modesta lucrare a lui Gh.· . feSIJii iP .. circuitul .48. 511 "'Ibidem.430 . 1902. contribuţies1s_ _ mai degrabă etimologic al ştiinţific orientalistic european. ploieştean la postul de oonfelenţiar pentru Imbie bel. glourul la PP. de către minislrul de resod" a caddat1Jrii orientali. inlr. persană şi ebraică. 1 873) le-au respins aJ vehemenli. tidnd �ma de veetiimea semimilenanl a re1a1fi1or romclno-otomane şi de iniiJentele IIJR:o. filri!l ca numilul caddal � aibă :rec6m�ndarea şi . lntrodudlon. Prezentul studiu . O bibliografie modestă" doar 0111 ·n 9 titluri.sit menţionate în · luaările româneşti străine in domeniu1 1tiogiei şi llexicologiei orientale apărute · · până în 1 905-1 9lJ65 In conc:luzie. PreocupMile de otienlalistic4.au fost activităţi fireşti In spa�ul geografico-isto romanesc. pregMiea li cfi*Ji'na de. ocazie ' . dar respinsa de l. pe care.an am mai amirilil . · · . Rudow 1 1 8s. ·.434. . Şăineanu / 1885. Th. . autorul a rea. 1. Popescu-Ciocănel. Aceste conbibuţii s-au inscris In aau preoaiplrilor eu . împotriva susţineri.1 . PopesaJ-Ciocănel / 1 907}._ fn . persană la Faa.4 / apilie 1907. · · · ' . Ibidem. O Atit . .icate · . ooii dinb. a analizat şi expiicat mai mult sau mai ­ puţin etimologic 1 59 de aJVinte. · subiectul şi că unele definiti şi explicati ale unor �turi. Mildosic:h -1 1884..Jm.CL". sărbo-aoali. P.... � m pretenţii de.de 'speCialist in domeniul filologiei orientale. este un sumar glosar de . prin protestul neacademic. Ci1ac (1879) au alras aten�a asupra .noscut că rm avea IP.fi epuizat . Gh. · . � a. II. Haşdeu 1 1 886. ·arabă şi . ·. pp. Uibel / 1 894. propunând plfticarea limbii române de astfel de .46. pp. a mai precîz:at Gh. originalitate. .muzeubt. � ObsaJrul prof. nu era o luaare de filologie. . Bariţiu.orientale in limba şi · Cultura romana. . lonMnelcu.. maghiară �­ (Roesler 1 1 865. Publicat in limba iarlcez:ă .u l (1 902)operei . 1 908.il dontenid �l-ling�lstic.1 peteu)i ne.• � ai recerizorului de. H.. .ro 1 57 . ·. mais aussi dinedtement de langue ă langue". .. 1b. -.. L. de a . încheia această' J: _ .:m tel" treDJJ mat.IIpilit special cu cercetări filologice in domeniul orientalisticii.. Merita să fie subliniată li ineesaa teorie a pătrul)derii unor· cuvinte arabe şi persane in limba romană direct din lirriJa :de 'origine. 47 .�ltatea de litere şi Filosofie din BuaM'eşti. RădulesaJ (1 847) şi A.retenţla.aJel (1894).rintennec:fiaire de la langue uque. . Fr. an xu. pe nedrept. a pătruns.4•.. orizont mai vast ale filologilor orientalişti din sud-estul Europei de a stucia �le lexicale turco­ onentale in limbile sud-est europene: bulgan1.. ppJ .. B. criticAnd sever metoda ştiinţifică folosită de aua..a:z'ă" Şăini!amu ( 1 900).lui Lazăr Şăi neanu .subslan propriii şi comune.in 1Ju9e1u1 ministerului tutelar în anul bugetar 1906-1907.elemenSe oaienltade'" rdecăt un mic dicţionar acestor tenneni.i oameni de cultură (Gh. · · · · · · . aprobarea conduceri lJniversitl1ii bucureştene.. definiţiile şi explicaţiile ' unor termeni şi contestand. unele dintre ele actuale Tncl ti azi.cimec. specializare în acest domeniu a lui Gh.barbarisme•_ Aqi (in special filologi. !I1W le-ar fi _gă. de . � 1 1882. posibilitate avansată de Th. tura\. www.origine arabă.jliistif. : Orientalistul pklieşlean a ordonat alfabetic. PopesaJ-Ciocănel Atacu1 Ja peiSOiall1ă a devenit evident . a r e c e u za f9 CXW11riJu1ia Ollliâr'ltalistului ploieştean�. penbu că el nu s-a OCI. mmpletand. lordănescu. �.. 1 888-1 890. nr. a. 1 900. m lh.ro / www.e ei orientalişti) s-au apropiat aJ in1elegere şi competenţa profesională de ele.IV. a .împrumuturilor lexicale• turco-orientale Tn limba română. în . auitorUJ. M.. albaneză.. lexicale" sunt posibile · de Tmbogă�n şi complelări.

Primele preocupări în acest domeniu le-a manifestat istoricul şi filologul 8. Popescu-Ciocănel. cu nimic mai prejos decât lucrările de pionierat ale autorilor europeni menţionaţi anterior. ' " Ibidem. S. nr. 1230 . au fost publicate în limba franceză. concomitent cu cele privitoare la împrumuturile lexicale .57 . sec. Opera filologico-lexicografică a lui Lazăr Şăineanu ("cercetătorul per excellentiam al elementelor orientale la noi". reprezentând cartea de vizită a filologiei orientalistice româneşti în ultima sută de ani. nebună"520. In voi.Muzeul Judeţean Botoşani 1 895). Desnăţui etc. persană. Covurlui. pp..orman " ­ .23 . 79.nebun" şi .Teleorman".". tătară din România. .1400. Orientalistul român a insistat şi asupra necesităţii conceperii unor toponime corecte şi exacte. loc.împrumuturile turco-orientale" în limbile sud-est europe­ ne. s-au situat cercetările şi contribuţia522 orientalistului �h. nepătrunsă. sălbatică. www. cu rezultate notabile.4 1 . in . "' Ibidem. 21 . autorul a identificat 3 etape ale pătrunderii toponimelor de origine orientală în limba română: din prima etapă. a atras atenţia asupra unor interesante forme toponimice turcice (cumano-pecenege). turcă. an XXXI .B.. au provenit denumirile: � P. amenin­ ţată cu uitarea sau cu introducerea unor noi denumiri române ti. Haşdeu. 1. 7. contemporane.P. de a elucida unele pagini nescrise ale istoriei convieţuirii româno-turcice în evul mediu.pădure deasă.. pp. Necesitatea practică de a explica unele denumiri toponimice de origine . Haşdeu. 1 884 ( 1 55 1 191 0. Unele dintre aceste contribuţii româneşti. V-X I I .ro / www. integral sau în rezumat.). influenţe ce au fost desigur sesizate. dar nu şi apreciate la adevărata lor valoare istorico­ culturalo-lingvistică.29. a năvălirilor populaţiilor fino-ugro-turcice. cit. ce să reflecte realităţile geografice locale· concrete. pe care a explicat-o şi tradus-o prin . G. Craiova. Mai trebuie subliniat un aspect al evoluţiei acestor preocupări: s-au studiat. cum ar fi . pp. şi prin interesul filologic.. . Samitca. şi asupra toponimiei. 2 2 .ro 1 58 .cimec. iscoditor şi prolific.turceşti " în limba română. cum era şi firesc. Ulterior acestor preocupări tangenţiale ale marelui spirit filologic neliniştit.teli-deli " . 74 . ' " Ibidem. 2 3 . 77 . Astfel. Oltenescele. geografic şi isto�c al acestor preocupări 5 3.orientală" din ţara noastră s-a completat cu preocupările ştiinţifice ale unor filologi de a studia şi identifica originea lingvistică a acestora.58. adică . sau . pp. R. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul toponimiei " orientale " din România "Influenţa orientală" în România s-a manifestat.. pp. ceea ce a asigurat circulaţia lor în sfera ştiinţifică europeană şi locul cuvenit filologiei orientalistice româneşti în domeniul orientalisticii mondiale.pădure". într-o contribuţie referitoare la Originile Craiovei.muzeubt.) 521 . Editura Librăriei S. Trecând apoi la analiza subiectului enunţat în titlu. şi fixarea lor pe hărţi topo� rafice adecvate.76. nu şi influenţele lexicale sud-est europene în limba turca-otomană. Influenţa orientalll In toponimia romllneasc4. Peceneaga. Autorul a motivat scopul demersului său prin necesitatea obiectivă de a studia vectîea toponimie de origine arabă. potrivit aprecierii lui Vasile Bogrea) stă la loc de cinste în cadrul preocupărilor româneşti şi europene în domeniu. Popescu­ Ciocănel. P. pentru a nu se produce confuzii de localizare şi orientare geografică52 .2 Bucureşti. Originile Craiovei. doar . m B. cele terminate in -ui (CăiiJlăţui. "' Gh.

8. La sfârşitul contribuţiei. 30 de toponime analizate erau răspândite in Oltenia. 30 36. pregătirea şi perfecţionarea funcţionarilor consulatelor româneşti din imperiul semilunii şi zonele adiacente etc. s-au impus 5 alte 10 toponime şi hidronime 26 . Burnaz. Studiul toponimiei de origine orientală din România. perioada dominaţiei tătare. Peceneaga. existând tendinţa administrativă de a fi înlocuite cu nume româneşti. păreau condamnate la uitare. 41 . pp. 1. in special. Tn etapa a I I I-a. nepărtinitor doar în domeniul său de specialitate. www. Comana. pp. a deschis o nouă direcţie de cercetare in cadrul preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie. Cele aprox. sec. 55 Teleorman 2 . Tn etapa a 1 1-a .torcico 1 otomane: cel reprezentat de toponimie. Bucegi. evenimentele politice-militare din sud-estul Europei în care a fost implicată România în perioada 1 877-1 878. p . Aceste cercetări au atras atenţia asupra unor denumiri existente de sute de ani ce.cimec. din care Gh. XV-XIX. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul lexicografiei Necesităţi de ordin practic (însuşirea corectă a limbii turco-osmane de către aromânii din Imperiul otoman şi a limbii române de către minorităţile turco-tătaro­ găgăuze din România. contemporane. 1 890. unele dintre ele valabile şi. in Dobrogea. cu motivaţii practice. Moldova şi. XIII-XIV. evident. . Caracal. să nu interfereze sfere � tiinţifice străine pregătirii şi perceperii sale. Finalitatea preponderent didactico-lexicografică a acestor lucrări nu a insemnat însă ignorarea caracterului şi spiritului teoretico-ştiinţific ale amintitelor contribuţii. Ţara Românească. ştiinţifice.1 9 1 4 . operele unor cărturari buni cunoscători ai limbii şi gramaticii turco-otomane: lenăchiţă Văcărescu. unde. Siriu.ro 1 59 . "' Ibidem. mai ales. Schema cronologică propusă este.) au impus elaborarea unor gramatici şi abecedare ale limbii turco-osmane. administrative etc. să recenzeze obiectiv. Caraiman. epoca dominaţiei otomane. valabilă şi astăzi. fiind cu succes precedate de . actuale încă şi astăzi.. mai ales. cu un început destul de modest în perioada pe care o am in vedere. in general. cursul ascendent al relaţiilor române­ otomane şi interesele comerciale ale oamenilor de afaceri români în statul otoman şi in Levant. Primul dintre ei a intocmit un "' Ibidem.ro / www. au devenit uzuale alte toponime. au oferit noi informaţii referitoare la · " geografia istorică românească şi au prefaţat studiul unui nou capitol al relaţiilor româno . "' Ibidem. Anton Pann şi lanache Pashal.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Bărăgan. Ele au adus noi argumente la dovedirea continuităţii poporului român la nordul Dunării în mijlocul migraţiilor''. mai ales după 1 878. autorul a insistat asupra insuşirii şi respectării unei conduite deontologice in activitatea de cercetare ştiinţifică: fiecare om de ştiinţă să scrie şi. in perioada c. 36 37 Ibidem.muzeubt. Aceste preocupări nu erau noutăţi in domeniu. a unor ghiduri de conversaţie şi dicţionare român-turc şi turc-român cu caracter civil şi chiar militar. sec. Popescu-Ciocănel a 5 analizat 1 0 denumiri 27 . s-ar dovedi un ignorant 8 . pp. unele explicaţii şi etimologii fiind amendate însă de rezultatele cercetărilor filologico-geografice ulterioare. critic. m - . 38 4 1 .

poate din cauza revolu�ei din Ţara Românească (iunie-septembrie 1 848). sau datorită unor probleme financiare (Anton Pann i-a invitat pe eventualii intereşaţi să plătească anticipat . In legilldcl � fi opaa a&D\IIui."..171 . w. cu traducerea lor in . liplrile Tn Moscva. 1 790). T "' ldem.trei sfanţi".costul" foilor sau volumului legat!).pe foi". Bul:uretti .. pe hârtie velină". pp. Andrei Pi ppidi . a redactat şi publicat. 3 . '" Anton Pann.RI. op.Credo"-ului creştin in cele trei limbi şi o înşiruire a celor mai uzuale numerale cardinale şi ordinale incheiau acest . Bucuresd. tipărit in alfabet chirilic de tranziţie. 100 p. Deşpt8 lenlchlfl VlcJINcu. plătind . Anton Pann a anunţat. Bul:uretti.i. Tipografia lui Anton Pann. am dedus că ultimul ar fi trebuit să aibă c.detalii tehnice" pentru a lămuri două aspecte neelucidate ale acestei iniţiative lexicografice: comparând preţul Dialogului cu cel al anunţatului Vocabular. /anac/le VlcJINcu (viaţa şi opefll) . Acum tntllu cu/as cfn . 848. BAR.şase sfanţi�. m Anton Pann. astfel că astăzi nu cui"IOSŞtem nici un . Bul:uretti.zl fi lon Mlllli. 1 "' Ibidem. Palllel. nu a putut fi dusă la bun sfârşit. U n an mai tarziu.înştiinţare" că acest . un ghid de conversaţie ruso-româno-turc53 1 . ce aparţinea grupului lingvistic turc de Est. pitarul lanake Pashal a publicat un nou ghid de conversaţie român<HUSO-turc in alfabet chirilic de tranziţie. completat cu un vocabular53�.337. a se coosulta: Cornet ctmoiu. "' Ibidem.cs. Editura Milaw. 11. pp. pp. cuprinzând expresii din toate formele de manifestare ale vieţii cotidiene. 287 p. Surse � pedlu dlillllctolovfa istDricl tuld: Scrisorile turceşti ale lui Anton Pann. sau legat şi de la tipografie cu .tu'rceşce" ordonaţi pe trei coloane532 . f. anunţată deja. "' Dialoguri şi vocabular Tn lnli lfmbi RW•i6fC6'. 106. s-au pierdut cu timpul.ianta in limba francezA in . Culegere de cele mai trebuincioase cuvinte in vorbire. Noltls. 36.1 89. 1974.ce. lluanfc. Ruafce şi Turcep. .prefaţa• pă�i 1538. 18 -32. 1949.. p.. româneşte. pp. Vladimir Drimba.. nw.. 80... F ie ct�re Tntocmitl Tn VOtDire dupl Jdiotlşmuf (sic!) ei. p.285 r. pp.1 7. � şt lutl:e§ce. Tiparit in tipografia lui losef Kopainig. 3-o411987. vezi şi v.Revue de lingvistique".pentru trebuinţele omului privat şi omului !pilrit in tipografia lui losef Kopainig.pe foi. Dialog Tn trei limbi AdiQJ ptfn lliJM.T. in partea a 1 1-a. Doritorii il puteau procura .. www. in 1 849.exemplar" din acest Vocabular. Paris.Muzeul Judeţean Botoşani Dicţionar româno-turc 529 şi un Dicţionar turco-român 530(c. Anton Pann. 297-306.155.. in . Tn .L".pe foi" sau cu anticipaţie._ oara acun la UYri de Pitartil 1-u Plllhal . ambele rămase până azi in manuscris. Tipărirea .dialog"534.189v.părţi".. w. a inclus termeni uzuali din limba română. "' Vladimir Drimba..ruseşce" şi . "' Biblioteca Academiei Ramine. Material documentar. Foile deja tipărite.1 00 . 93 . deoarece acesta nu a mai apărut sub formă de volum legat. "' Ibidem.. 3 / 1 963 . lb:lnfli. probabil in tiraj redus. cit._ dMiogutf IUiefCI.a. . Dialog tn ftl lmlll: . Orillntalsllca IOOI. deşi conţinea numeroase elemente ale graiurilor din vestul Rumeliei535 . vezi şi considllfatile lui Il..dialog" era necesar a fi completat cu un vocabular al cuvintelor acestor limbi.. 164 p. 1393. ostaş.. in . nu posed:\ nici un exemplar din Vocabular.ro / www. 9 .ro 1 60 . care a ajuns la concluzia că era graiul turc vorbit in regiunea Sliven din Bulgaria de Est. turceşte533. câte opt pe Săptămână.242.100 . Traducerea .+ t. toate acestea ordonate pe trei coloane: ruseşte.Inl p. formule de adresare in cadrul relaţiilor cu autorităţile superioare etc. 1849. wzerenl fi protectriţl otomaniceşti şi ". Bucure.. Tn partea 1 . Guboglu. ce a fost elaborat deja şi s-a inceput tipărirea sa .Fonetică şi Dialectologie".Am insistat asupra acestor . 100. Caracteristicile dialectului turco­ osman folosit in acest ghid de conversaţie au fost studiate cu peste trei decenii in urmă de prof. pp.cimec. cunoscut folclorist şi traducător. lucrare concepută şi realiUită in trei . in . începută şi... şase decenii mai târziu . Dat la luminA de Pitanul . IV. + fotD.muzeubt. no .. U rmează.99. "' Ibidem.I şi limba fO/Mnl d Tnveţe ffecine amlndoul limbile. 1962. ghidul propriu-zis de conversaţie.

ca românii să ştie limbile rusă şi turcă. . învăţătorul Constantin Petrescu. modestul d a r conştiinciosul dascăl a mărturisit c ă dorea. din Imperiul otoman. înglobase unele influenţe lingvistice din partea dialectelor turceşti din 5 Peninsula Balcanică 43 . 5 Bulgaria şi Serbia 39 . In introducere. cu termenii lexicali aranjaţi tot pe trei coloane. 1 1 -164. cu grad crescând de dificultate gramaticalo-lexicală). 54 Tn partea a 11-a 1 autorul a introdus dialoguri sub forma frazelor. 52 p.. Tipografia lui losef Kopainig. Dialoguri Intinsa. Autorul spera ca dialogurile şi vocabularul să fie acceptate şi folosite în Moldova.ACTIt MOLDitVlltE SEPTENTRIONitUS autorul a precizat că întreaga lucrare a fost tipărită cu aprobarea caimacamului Constantin Cantacuzino şi că includea peste 30. . "' ldem. '" Rusciuk. a recunoscut lanake Pashal. Dacă da. p. româneşce. Dat acum la lumiNi de . 1 849. Caracterul practic al contribuţiei acoperă o necesitate resimţită în noile condiţiii politice din Ţara Românească din anii 1 848-1 84�. atunci care ar fi aceasta? A preluat acesta din urmă fragmente din lucrarea primului şi le-a introdus în Vocabularul din 1 849? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate după descoperirea .. 1 05-1 12). a precizat în continuare pitarul. prin particularităţile sale fonetice şi lexicale. completat cu un vocabular in trei limbi. fie posibilitatea ca pitarul să fi preluat anumite părţi din compilaţia celebrului folclorist şi traducător. ruseşce şi turce�e" cu exemple din toate domeniile şi formele de " manifestare ale vieţii cotidiene (propoziţii simple. '" ldem.. a alcătuit un ghid de conversaţie cu dialogurile necesare . pp.. fiind folosit ca dragoman în anii 1 806 şi 1 828-1829. mă întreb dacă există vreo legătură între vocabularul alcătuit şi anunţat (în 1 848) de Anton Pann (dar necunoscut până acum?) şi cel realizat şi publicat (în 1 849) de lanake Pashal. Limba turco-osmană folosită în acest Dialog.muzeubt. cu un grad 54 mai mare de dificultate. pp. Un sfert de secol mai târziu. 3 . 79 p. Notes.. le-a învăţat pe amândouă. datorită învecinării cu Imperiul otoman şi Rusia şi necesităţii obiective de a promova afaceri profitabile la sud de Dunăre şi la nord-est de Prut. "' Ibidem. Partea a III-a 2 cuprinde un vocabular în trei limbi. ceea ce dovedeşte fie folosirea unor surse lexicografice comune.000 de cuvinte din limbile rusă şi turcă. in ceea ce priveşte partea a I I I-a întocmită de pitar. . unde se vorbea mai mult sau mai puţin limba română: Moldqva. Transilvania. 1 849.. "' Ibidem. ceea ce denotă faptul că pitarul lanake Pashal s-a inspirat dintr-o sursă lexicografică rusească.cimec. în ordine alfabetică rusească. 3 . La începutul secolului al XIX-lea. apoi compuse. româneşce". www. Bucureşci. pp. lnstitutorul �co�­ 5 lei Române din Rusciuk". "' Ion Matei. Tipilrit in tipografia lui losef Kopainig.foilor" (sau a volumului legat!) din Vocabularul lui Anton Pann şi după o temeinică analiză comparatist-lexicologică a celor două contribuţii. Numeroase pasaje din Dialogurile lui lanake Pashal sunt 5 asemănătoare sau identice cu unele paragrafe din Dialogul lui Anton Pann 44 . poate un dicţionar bilingv ruso-turc. 1 874.9. "' Ibidem.ro 161 . Cele două Dialoguri au fost folosite şi în teritoriile vecine Ţării Româneşti. Dobrogea. Era necesar.104.ro / www. a elaborat şi publicat un Abecedaru Turco-Românu . Având la bază această experienţă folositoare.Dialogurile in trei limbi au fost ordonate pe trei coloane.107. prin respectivul manual. apoi şi în lucruri civile şi ale războiului şi în cele de negoţ". Vocabular In trei limbi. Bucureşci. cu o eraU! g�lil a celor 3 pilrţi (pp. Serbia şi Bulgaria. să facă un serviciu românilor de la sudul Dunării. ruseşce.în toate felurile de împrejurări. turceşce.

bulgarii au dea11111181 fCOIIIII In 1 878. Ibidem.Judeţean Botoşani _ Jl · · pp.iunie 1919. "' Conslantinopole.8.părţile cuvântului".părţile" gramaticale de bază prezentate în succesiune logică.72 . 1 1 1919. 11. 551 Ibidem.părţi" tematice: Partea 1: 1 3 lecţii despre litere. In . Tnsuşindu-şi această limbă.67.76:C. Petrescu fusese Institutor fÎ director. vocale. ce era limba oficială a statului sultanilor. românii puteau convieţui paşnic cu turcii. se poate concluziona că acest Abecedaru bilingv era mai mult decât arăta titlul. Petrescu era de origine ardeleanA. 1905. Am insistat în detaliu asupra acestui Abecedaru Turco-Românu biligv pentru a cunoaşte. o. Petrescu. Buc:urettl . partea a 1 1-a: 7 lecţii despre . '" "' "' "' Ibidem. Un document (sJc!) privitor la Istoria culturii romlneşli Tn Dobtogea Tnaklte de anex818. partea a I I I-a: o lecţie despre . Manualul era destinat românilor din Imperiul otoman pentru însuşirea şi folosirea limbii oficiale în acest stat. Faptul că fusese imprimat atât cu caractere tipografice arabe. Autorul a detaliat metoda pe care a urmat-o în elaborarea lucrării: a ţinut seama pe deplin de părţile originale şi de caracteristicile generale ale gramaticii otomane. consoane. 148: fCOIIIII rornlneaaci de aici era mal veche. 65 . Adam V.A. încadrate la începutul secolului al XX-lea cu tineri dascăli aromâni absolvenţi ai unor şcoli superioare otomane.studentul" străin (în acest caz român) să constate singur deosebirile dintre gramatica limbii sale materne şi şi "" gramatica otomană. Autorul a grupat cele 21 de lecţii în 5 .părţile invariabile" ale propoziţiei 9. Cotula nu a .. exerciţii de silabisire şi citire cu grad 54 crescând de dificultate 7 . pp..•. nr.65. gramatica otomană. Ibidem. 11.elevii" români de orice vârstă şi stare socială din sudul Dunării.2 1 aprilie . aş adăuga eu. Ibidem. cicl tl tldjJ lui C. pp. 71 . luaarea fiind bine lntocmM.de alei dupA Introducerea �lor I'Oil'ltnefll. încercând Muzeui . directorul şcoalei IO/nlne§li din Siliştra. Din cele prezentate până acum. 37 . cu elementele colocviale necesare susţinerii unui dialog simplu în această limbă. . pp. prezentînd-o aşa cum era şi lăsându-1 pe . aşa cum procedaseră anterior unii autori europeni. compara pe viitor cu alte manuale de acest gen şi cu aceeaşi finalitate didactica-pedagogică.79. Cotula554 .muzeubt. Cotula a elaborat şi publicat Gramatica limbei 55 otomane 3. pp. apreciată de autor ca fiind . nivelul didactic al procesului de predare-învăţare a limbii turca-otomane în rândul românilor sud-dunăreni . pp.70. unde a activat ca avoc:at tn problema llchldlrii proprietj1llor Olol'n.europenizat". 550 Ibidem. Lucrarea.pentru a-i ajuta să-şi însuşească limba turcă. Abecedaru a fost prima carte I'OI'I1ineasci publicatA la Slllstra..ro . 111r fostul dlnlclor s-a refugiat III Conatanţa. III . Ibidem. Peste trei decenii. 9 -37. p. BUCIRfti.1 878). gimnazial şi liceal). Cartojan a otertt apoi Noi infDrmaţll deşpt8 C.. 1 62 www. o. pp. pentru . 68 . lunile şi anotimp urile anului .cimec. partea a V-a: lecturi 55 literare pentru consolidarea cititului şi scrisului . i-a urmat apoi ftul ln aceleafi funclll (1861 .prima gramatică otomană în limba română". pe de o parte. cu . alfabet. şi pentru a-1 putea. cum era însuşi Adam V. voi. In . puteau �ă-şi apere drepturile social-politice economice-culturale şi era o condiţie obligatorie a reuşitei în afacerile comerciale . pe de altă parte.ro / www. era folosibilă în special în şcolile româneşti din statul otoman (în ciclurile primar. "' Vezi şi considera�ile lui Nicolae Cartojan.VIII. voi. 550 partea a IV-a: zilele săptămânii. declinări 54 şi conjugări548 . nr. fiind în fapt o gramatică elementară a limbii turce. 238 p.A. superior. dar titlul nu reflecta structura InternA fi con�nutul contrfbuţiei. cât şi cu cele latine sporea eficacitatea 55 practică a acestui Abecedaru Turco-Românu 2 . N.·. pp. Adică Adam V. 5 ..

numeralul559 . 1 85 . . pp.operă interesantă şi originală ( . "' Ibidem. pp. 1997 (541 p.238. dar predarea selectivă a temelor şi lecţiilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor. . ) . tn voi. să o trateze şi să o explice prin structura gramaticii româneşti. "' Ibidem.prima gramatică otomană în limba română".otomane" a sporit caracterul aplicativ şi valoarea ştiinţifică a acestei contribuţii. prin repartizarea logică a materialului lexicografic şi gramatical poate fi folosită şi astăzi cu succes. www. Paris-Montreal . cu mentalitatea unui turc" şi nu a unui . Autorul. idem. 44 . Mihail Guboglu a considerat-o a fi o .ro 1 63· . a elaborat şi publicat. ci sublinierea obiectivă a unei priorităţi în domeniu.337. 193 . 1 1 . "' Ibidem. n. pp. edit6 per Fr6d6ric Hitzel. Guboglu. 1 92 1 . 7 . pp. pp. . a precizat autorul. cea mai bună gramaţică a limbii turceşti" . prepoziţia563. contribuţia pe care am analizat-o şi pe autorul ei. .). Comparaţia cu celebra Grammaire a lui J. totuşi. pp. pp.european". Istanbul et les Langues Orlenta/es.60.83.121 b. Dialecte Osmanlis aris. O imagine de ansamblu asupra vielii ti operei turcologlce ale lui Jean Deny a oferit de curtnd Louis Bazin. Această autoapreciere şi autoevaluare nu însemna lipsă de modestie sau exces de grandomanie. acest . "' Ibidem. 68 .] .192. cu numeroase aplicaţii la părţile de vorbire studiate565• Folosirea alfabetului arab pentru cuvintele. 23 . Amploarea lucrării părea a fi un impediment în folosirea acesteia.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS astfel să o ordoneze.cu un cuvânt. pronumele560. Orlentallslica �n•. pp. mnovateur de la l/nguislique turque.469. � "' Ibidem. Jun Dtmy (1879-1963). '" M. substantivul 557 . după cum el însuşi a apreciat-o. Felul în care sunt prezentate formele neregulate ale substantivelor arabe nu se întâlneşte nici în opera lui Jean Deny [Grammaire de la langue turque. precum şi reluarea ciclică a materiei de studiu în clasele superioare contribuiau la depăşirea acestei false bariere mental­ didactice. Tn partea finală a gramaticii s-au explicat regulile generale ale derivării de cuvinte şi ale compunerii de texte. 84 -184. în perspectiva timpului. pp.23.200.compl. "' Ibidem. Editions I'Harmatlan. dar accesibilă şi folositoare celor din ciclurile secundar şi liceal şi autodidacţilor. 4 1 1 -4 1 6.Jean Deny al românilor". '" Ibidem. Tn continuare. autorul a prezentat şi analizat detaliat alfabetul arab556.189. p. . pp.celuilalt". exemplele şi aplicaţiile gramaticale . Tn perspectiva timpului. de " pe poziţia . XXX + 1 21 6 p.cimec. 201 .muzeubt. D. p. pp. cunoscând nivelul didactice-pedagogic al pregătirii elevilor în şcolile româneşti de la sud de Dunăre şi cerinţele obiective ale vieţii social-politice şi cultural-economice din I mperiul otoman. "' Ibidem. adjectivul 558 . Gramatica lui Adam V.67. '" Ibidem. am orânduit o gramatică cu cât ne-a fost mai metodic posibil. pp. Cotula. conjuncţia564. fără a ne atinge de părţile ei originale"555. a fost apreciată pozitiv de specialiştii români în domeniu. Deny onorează. Contribulions roumaines. fie el mulţi " ani trăitor în Imperiul otoman.ro / www. Astfel.P.9. "' Ibidem. 189 . Bogăţia de informaţii oferite o făceau greoaie pentru elevii din clasele primare. Deşi are unele impreciziuni şi căteva greşeli. verbul56\ adverbul562. "' Ibidem.43. 61 . Mai trebuie subliniată originalitatea metodei didactice-ştiinţifice de abordare a subiectului:prezentarea gramaticii otomane din interiorul" acesteia. român din Imperiul otoman.

1 877. Guboglu.000 de elevi din cele peste 70 de şcoli romano-otomane din Imperiul otoman. Vl+363 p.XI.singurul dicţionar complect al limbii turceşti" apărut în România. m Gh.sa elaborată de Nicolae Papahagi. Notes. Dialog rom•no . '" Thessalonic.Muzeul Judeţean Botoşani Timp de aproape opt decenii. Papahagi a fost răspândit şi folosit mai ales în zona Salonic. Notes.ro 1 64 . cuprindea c. Bucureşti. a locului şi rolului limbii române în sud-estul Europei. I nferioară ca valoare ştiinţifică şi caracter aplicativ s-a prezentat Gramatica limbei turceştl. caracter practic. că acestă modestă contribuţie ar fi fost .T.). idem. această modestă contribuţie a avut un caracter mai degrabă colocvial. a impus alcătuirea. . a rămas lucrarea de referinţă în domeniul său. Munţii Rodopi.turc. Dicţionarul.( . 78 b. vezi şi Ion Matei.. 406). Ploieşti. . Umba turco . fa Tndem•na ·tuturor. 1993. . mai exact putând fi numit Vocabular. p. Lipsa caracterelor tipografice arabe 1-a determinat pe autor să scrie cu peniţa transliteraţia în alfabet arab. Turcologul Mihai Maxim a apreciat-o ca fiind . exagerat totuşi. www. anterioară căştigării Independenţei de stat a României. Memfeketimlzde tarie difinin OQrenilmesi (Intra abreviat: Romanya Turieolojlsl). a 11-a. a unui dicţionar bilingv570. 1 91 1 . apărută în anul începerii Războiului pentru I ndependeţa României. Destinată românilor din Imperiul otoman care doreau să înveţe limba . având o finalitate militară expres precizată. cu numeroase elemente ce pot fi şi astăzi utile celor care doresc să studieze limba turco-osmană şi pe nedrept negl �tă (datorită limbii de redactare) în cercetarea turcologică internaţională" 7 .1 13.ro / www. ed. 1897. manualul lui N. 1 997.1 13. Dicţionar turc. autorul a pretins.275 de cuvinte-titlu turceşti cu aproximativ 230 de derivate. vezi şi Ion Matei.B.). 1908. roumain. Curs practic. In . .B. şi toate acestea doar în 1 6 pagini! Tn realitate. publicată în limba română. Popescu-CiocAnel. Editions I'Harmattan .un foarte mare număr de cuvinte noi şi tehnice" folositoare în toate domeniile de activitate. Istanbul et fes fangues orientafes. 403-409. Deşi 9 alcătuită după un model francez56 şi inspirată dintr-o lucrare asemănătoare publicată de M. Paris­ Montreal. Bucureşti. Referitor la dicţionare bilingve şi ghiduri de conversaţie. Cotula era destinata celor cei 5. peste două decenii.1 13. Tipografia . fiind accesibil îndeosebi elevilor din ciclurile primar şi gimnazial de învăţământ. La pre�re grammalre ottomane en roumain.. necesar unui număr tot mai mare de persoane oficiale şi particulare. Popescu-Ciocănel a elaborat şi tipărit un prim dic�onar româno-turc în 1 90857 1 .Demoaatul". Istanbul. cuprinzând cuvintele turceşti.otomani!. Macedonia. p. 239 p. influenţată într-o anumită măsură de Gramatica lui Adam V. Gramatica lui Adam V. amintesc o lucrare bine întocmită şi cu un pronunţat . p. arabe şi persane şi . deci în total c. cu pronunţarea flguratil. '" Ion Matei. p. Bucureşti.269. ln exemplarul pe care l-am consultat la Biblioteca Academiei Române "' Mihai Maxim. TOfk Oii Kurultaymda Okunan Bilimsel. între state independente. .muzeubt. Orientalistul Gh. Cotula. Terentiev în acelaşi an la Sankt Petersburg (Voenii perevodciklkazennoe izdanielrussko-ruminsko-bulgarsko-tureţkii. ) destul de bine întocmită. Cotula. in voi. fran9ais russe et turc. A. 1 6 p. 1 984 (272 p. Notes.. 1968. + 4 pl. Noul caracter al relaţiilor româno-turceşti. 500 de cuvinte de bază cu derivatele lor.cimec. Bildirillerden Aynbas1m". în care urma să fie folosit: L'interprete militaire en Orient. n. pp. compilaţia a reprezentat totuşi prima manifestare europeană în acest domeniu al lexicologiei româneşti. In caractere turceşti şi latineşti. Cum indică şi titlul.turcească".K. Turcologul roman a precizat că Gramatica lui Adam V. p. existente in primul deceniu al secolului al XX-lea (p. Bucarest.folosind alfabetul arab pentru cuvintele şi exemplele turceşti". M. Romanya Turieo/ojisi 1111 rumen dilinde tarie stJzleri hakkmda bazt araştmnafar. Pe pagina de titlu. T. '" Ali Cadir lzzet. 1 877.

vorbele istorice" cât şi . Pe pagina de titlu autorii au precizat că acest ghid de conversaţie era destini:it românilor şi musulmanilor din Dobrogea. lbrahim Themo din Medgidia. În prefaţă.turceşti" atât în alfabet arab cât şi în cel latin. orientalistul român a reamintit faptul că însuşirea limbii turceşti era necesară românilor în activitatea diplomatică. Se impune deci cu necesitate elaborarea de către filologii şi istoricii din cele două ţări prietene a acestor atât de necesare punţi lexicografice între limbile şi popoa-rele român şi turc. declanşarea luptelor pe frontul din Dobrogea în toamna anului 1 9 1 6 a amânat sine die realizarea acestui grandios proiect lexicografic. elaborat de acelaşi autor. pp. "' Ibidem. mai ales. turistică etc.ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRIONAUS Bucureşti. prepoziţii. numerale.ro 1 65 . (după . 3 . în colaborare cu dr. iar . s-au redus lungimea şi amploarea propoziţiilor. www. 1 1 0 cuvinte-titlu turceşti cu variantele lor. lucrării i s-a imprimat un pronunţat caracter practic: s-a simplificat subcapitolul destinat gramaticii. 128 p. colaborator şi editor fiind tot dr. se cuvine subliniată metoda imprimării termenilor . pronume. 700-800 p . cu transliteraţia necesară în alfabet arab. Trecând peste inconvenientele acestei munci de Sisif. adjective. schemă ce se întâlnea rar in lucrările analoge ale timpului şi ce lipseşte în cele elaborate in ultimele decenii în România575. iar in dreapta aceleaşi în alfabet latin.ltik". s-au realizat traduceri cât mai fidele ale expresiilor uzuale din cele două limbi573 . "' Ibidem. din anumite motive.84. intervi:m�a armatei române la sudul Dunării în 1 9 1 3 au impus elaborarea unor vocabulare ce conţineau 'doar cuvinte uzuale.574 .80. lbrahim Themo din Medgidia. Dar. .6. iar cunoaşterea limbii române era necesară musulmanilor din · România. 81 . liste cu substantive. 9 . conjuncţii. in 1 9 1 5. Declanşarea celor două războaie balcanice şi.1 9 1 6 primul volum nu a văzut lumina tiparului. interogativă şi interogativ-negativă la mqdurile şi timpurile verbale principale. cu o finalitate practică precizată. Ghidul de conversaţie mai conţinea şi un tabel unitar al conjugării verbului olmak (a fi) la cinci timpuri principale. din viaţa coticfiană. în Imperiul otoman şi in Levant. Conducltorul conversaţiunel Tn 10/Mnefle şi tun:eşte.vorbele populare" . urmau 21 de dialoguri pe teme variate. Popescu-Ciocănel. liste cu expresii la formele pozitivă.muzeubt. Nici până astăzi. ce şă cuprindă atât . comercială. În pagină. Tipografia . cu caractere tipografice arabe şi latineşti. călătorilor români în Orient şi celor din Orient în România. lărgind astfel sfera de utilitate ştiinţifică şi practică a modestului dicţionar-vocabular. 1915. După prezentarea literelor alfabetului arab şi a echivalentelor în cel latin. formulele arhicunoscuta ale lui Lazăr Şăineanu). in centru cele turceşti in alfabet arab. având la bază o experienţă îndelungată în ceea ce �riveşte tehnica realizării dialogului româno-turc. adverbe. nLt avem o mare pereche de dicţionare rom/in-turc şi turc-rom/in. · "' ldem. Mai bine întocmit. necesare realizării unor conversaţii simple şi rapide cu · . textul era ordonat pe trei coloane verticale: în stânga cuvintele şi expresiile româneşti. int��ecţii etc. autorul a transliterat cu tuş negru c. negativă. "' Ibidem. Medgidla. comportamentul in diferite locuri şi situaţii .ro / www.cimec. a fost ghidul de conversaţie bilingv 72 elaborat de acelaşi G h . pp. după opt decenii. Pornind de la aceste realităţi obiective. Pe coperta a IV-a se anunţa viitoarea editare a unui Dicţionşr turc-rom/in. pp. aprox. în două volume.

CoAM11e. existenţa unei minorităţi turco-tătaro-găgăuze . turci. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turco-române.uacov. au oferit românilor din Imperiul otoman (dar şi autodidacWor de pretutindeni!) mijlocul de a-şi însuşi corect şi sistematic limba oficială a statului otoman. adresându-se unor necunoscători ai limbii turco-osmane.tica limbei otomane de Adam V. cât şi musulamnilor din aceleaşi state. şi folosibilă încă şi astăzi. francezi. Cotula. 11 p. literaturii populare şi folclorului turcesc din estul Peninsulei Balcanice. c. "' Mustafll H. germani. Vocabularele. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Bucureşti. să manifeste preocupări şi să întreprindă cercetări în sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din România şi din Peninsula Balcanică. 1913. Vocabular Tn limbile 1Dtn4nl. Buantti. o punte lexicografică intre cele două limbi vii. Anton Pann. Vocabular fOITIIno . Aceste contribuţii. 57 8 Constante a avut preocupări in acest sens. se adresau atât românilor din România şi Turcia. obţine şi apăra drepturile lor politice. 337.Iute. culturale. cu un pronunţat caracter practic. vezi www.S. datorită intrării României în primul război mondial ( 1 9 1 6) şi nerealizat nici până astăzi. 1915.ro . rămas doar în stadiul de grandios proiect. buni cunoscători ai limbii turco-osmane. Muzeul Judeţean Botoşani 1. Ştefan Luscov576 şi Mustata H. Reprezentanta clasică.9. prin intermediul căreia conaţionalii noştri sud-dunăreni îşi puteau revendica. 1916. Notes.mlhrnAn. 1 66 modeste . Abcll. Bucureşti. Aceste ultime trei vocabulare... sub�ctiv şi 1 sau obiectiv pe unii oameni de cultură Români. sn Abdurrahmân sunt autorii a două modeste contribuţii ad-hoc.Iute. elaborate in limba română. Astfel. comparabilă şi chiar superioară la unele capitole Gramaticii lui Jean Deny. "' C. 32 p.muzeubt. Guboglu. p. nu erau decât promiţătoare inceputuri. anexată de România în 1 878. i-au influenţat. contribulii. 1913. nu con�neau translitera�a in alfabet arab a cuvintelor turceşti.ro / www. gruei şi bulgatt. a acestei prime direcţii de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in domeniul didactico-lexicografic a fost Grama. pentru ultimele trei ti M. Matei. ceea ce reprezenta deja o lărgire a sferei de folosinţă. dicţionarele şi ghidurile de conversaţie româno-turce şi turco-române a doua direcţie de evoluţie a preocupărilor de orientalistică-turcologie in amintitul domeniu. S. p. Preocupări de orientalistică-turcologie in domeniul literaturii populare şi al folclorului turco-tătar "Vecinătatea imediată" cu Imperiul otoman pe linia Dunării inferioare ante 1 878. Otfentlll/istica IOINnl. ulterior. bun cunoscător al dialectului. aspect tipografic şi paginaţie. ' ed .bulgaro . 1. destina�a ad-hoc. după nouă decenii de la apariţie.popula�a turcofonă din Peninsula Balcanică. a adul')at şi tradus în limba română numeroase povestiri cu subiecte pur turceşti"' Ştefan L. ce pregăteau şi anunţau un mare dicţionar turc-român in două volume. Abecedarul şi gramaticile limbii turco-osmane. rela�ile cordiale de colaborare şi prietenie Româno-turce post 1 878 etc. 1 13.cimec. complementare in fapt gramaticilor anterior amintite. modeste prin tematica abordată. • 11-a. 700-800 p. şi promova relaţii de afaceri in imperiu şi in Levant. şi C. în Dobrogea. Dicţionar tDm4n . originar din Sliven (Bulgaria de Est). Astfel. naţionale etc.

lelor creştine (supuşilor creştini)580. care a tradus-o şi versificat-o în limba română.R. 1 68 p. au influenţat glumele populare româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi contribuţiile în acest domeniu ale lui Petre lspirescu. naiv. Omagiu.morale" ce reprezentau chintesenţe ale experienţei şi filosofiei populare turca-orientale. după Kur'ăn. bucurându-se de respectul şi preţuirect ţăranilor turci şi ale re'ăyă. intercalarea în limbajul românesc a cuvintelor şi frazelor străine. Provetburi sau Povestea VOibei.ro 1 67 . Vasile Alecsandri etc.339.ro / www. Versificate în limba română (1 853). Craiova. completatA fi Ilustratii . pp. deoarece circulau pe cale orală în întreaga zonă balcanică şi. satirizarea moravurilor epocii. p. uşor influenţabil.287. Aceste povestiri şi proverbe îi erau cunoscute folcloristului încă din copilărie. ghinionist. Bucureftl . Poeziile populare turceşti ce-l aveau ca erou pe acest personaj comic au circulat pe cale orală şi apoi (din 1 837) prin intermediul anterior amintitei culegeri.. 287.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS orientale579 .. 1 853.muzeubt. Lui Tllu Mlllotescu.281 . 1837. cu o Introducere d e dr. manifestare colectivă ce admitea excentricitate. su In traducere: Anecdotele lui Nasr ed-DTn Hod ja. Această primă ediţie românească s-a bucurat la noi de un imens succes şi de o largă circulaţie. Cu atât mai mult se cuvenea să fie amintit meritul de excepţie al lui Anton Pann . 1 853. Tn . era tipul legendar al spiritului oriental. Şi Lazăr Şăineanu a studiat58'1 personalitatea acestui arhetip al literaturii populare turceşti. sinonimul lui Pepelea sau al lui Păcală din literatura populară românească.R.N. 1900. subliniind realitatea că amintita culegere. prezentat în timpul carnavalului de Ramazan: · avea două personaje "' Povestea arabiei. Guboglu. sas In voi. Buc:urettJ . a III-a. Nastratin ("ajutorul sau sprijinul credinţei islamice") Hogea. Lazăr Şăineanu a mai analizat şi Jocul păpuşilor şi raporturile sale cu farsa 585 Kargoz : asemănarea dintre jocul profan al păpuşilor şi datina religioasă a Vicleimului sau a irozilor era doar o simplă coincidenţă. Masea Gaater. · soo M. Bucuretti . Istanbul.504. Anton Pann a fost primul folclorist şi traducător european care a adaptat şi versificat în limba română savuroasa culegere de anecdote otomane 581 Letăyif-i Nasr ed-DÎn Hoca (ce a fost . comicul de limbaj al acestora. "' M. 1943. ediţie cu alfabet arab. acest .l. Bucureşti. 282 . cea mai răspândită şi mai citită carte turcească . Anecdotele lui Nasr ed­ mn Hoca era.". iar introducerea de subiecte profane şi triviale într-o reprezentare religioasă era de factură modernă şi se explica prin caracterul popular al carnavalului organizat cu ocazia · acestor sărbători. Elementele caracteristice ale acestei alegorii erau: cinismul dialogului. p. s" lazk Şilneanu. culese de Anton Pann. IY. su Ibidem. cuprindea doar 125 de anecdote. în Anatolia.cimec. 25 Febtuatie 1900. Nastralln HoţJea. Ion Creangă.503 ... Povestea VOibei. conaţionalii noştri savurând realmente întâmplările ce-l aveau ca erou pe popularul Nastratin Hogea. 1837. Jocul păpuşilor apăruse la români la sfârşitul secolului al XVIII­ / lea şi la începutul celui următor.339. Guboglu. SOl Bucunlfll . ş� din care năzdrăvănii se desprindeau proverbe şi . vol.283. pp.1 1 / 1 Iunie 1900. Farsa Karagoz era un spectacol al teatrului popular turc de păpuşi din evul mediu. Orientallslica rom4nl. ed .Păcală sau Pepelea al turcilor''. pp. prima carte populară turcească [în 583 58 caractere arabe)" 2) sub titlul Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea . constituia rezultatul unei amalgamări cu o veche datină populară românească: irozii586. Orientalistlca rom4nl. fiind urmată de numeroase altele. trivialitatea personajelor. www. Tn continuare autorul a analizat comparativ cele două forme de manifestare ale mentalului ţărănesc românesc şi turcesc în timpul carnavalului ocazionat de mari sărbători religioase.

Ion Peretz a dat exemple · de proverbe şi zicători româneşti şi turceşti ce reflectau aceleaşi comportamente. EdHLKa Meridi-. Ankara. a ci:lncluzionat Ion Peretz. substantivul propriu Karag6z s-a transformat in timp.Kafri(Jz oyunu". Tn felul acesta s-a conservat statalitatea românească medievală.268.Revue orientale pour les 6tudes ouralo-altaiques". turcului in folclorul românesc. pp. Westfalen. racueillis. Autorul a amintit Şi influenţa orientală asupra limbii române. Farsa · populară turcească Karag6z s-a bucurat de o· mare răspândire în Moldova şi Ţara Românească ' între c. turcilor. passim. bufon. "' Ibidem. Tirldsches Puppantheater. · " MIIle et un provetbs turcs.v.22.-. Elementele. fără însă să citeze sau să . scrisă cu ocazia vizitei profesorilor şi studenţilor .nco Mllletl«wui TQI1( Fotklor Kongresl Bildlrtleri".419. folosit şi· citat de reputaţi speciali�i străini şi români în domeniul teatrului de marionete şi de umbre turc: Georg lacob5 Otto Spies591 .. psihice-temperamentale etc.285.68.144. ..ro 1 68 . Nicolae Iorga a tradus din limba franceză 1 9 1 de Zicale turceşti 595 . regimului alimentar etc. a ceremonialului de la curţile domneşti. nr. BuciJret!i . iar lgnăcz Kunos 1-a tradus în limba germană589 . anul IX. pp. de asemenea. R. de comun acord. S-au răspândit. Metin And592 . Cornelia Călin594. la ·nordul Dunării. Budapest. Decourdemanche596. Genelcse/ Turle T tyatrosu. firea. Tradiţia populară româneâseă.Revue des traditions popula ires" . Teatrul de umbnl tun:. . traduit et mis en ordre pw 1. intr-unul comun: caraghios. caracteristice erau: comicul de limbaj şi de situaţie.. ·comic. p.· principale: Karag6z .stc:>ricul român nu le-a tradus direct din limba turcă. Lechte Vertag . relaţii paşnice şi de colaborare între cele două state şi popoare. pp. Paris. Das Schattentheater in seiner Wanderong 11011 Mol'fiBnland wm Abendland. caracterul. Deşi i. ele având în comun unele trăsături şi caracteristici ale evoluţiei geografice-istorice. "' Vezl supra nota nr. burlesc.277-283. ea. Berlin. 1 700 c.III . lql. '" Cornelie CAlin.hatişerifurile acordate de împăraţii otomani voievozilor Ţărilor Române". 1 90 1 . a reprezentat o nouă şi importantă fereastră deschisă către mirificul univers al paremiologiei turco­ orientale. Aspect$ comparatifs entnJ le spectade des marlonettas roumains at la . www. Les m11rlonnettN en Roumanie at an Turquie.muzeubt. "' Metin And. Tn această contribuţie. 2114 . După 1 878 s-au stabilit.144. a reflectat.. înfăţişarea. .turcului" in mentalul colectiv românesc. VII + 122 p. autorul a folosit. pp. Georg Iacob. moravurile etc. A fost apreciat.. in . '" Otto Sples.ro / www. no. paremiologică. anecdote despre Nastratin Hogea.57 . "' Vlorica Olnescu. Viorica Dinescu593 . vieţii cotidiene. satirizarea moravurilor .167. aprecierile fiind ·realiste şi obiective. A. Anterioară in timp jocului românesc de păpuşi. după edi�a franceză a lui J.140 . In . 1878. printr-o bogată producţie . passim. la nivelul mentalului colectiv597 . 1959.XVI. pp. '" In . Paris. · Muzeul Judeţean Botoşani . experienţe de viaţă etc.33 1 1 90 1 . p._i. a apreCiat autorul.Ăt la popularizarea in spaţiul românesc a bogatei zestre de înţelepciune populară turca-orientală. S-au adăugat la acestea alte proverbe şi zicători ce reflectau imaginea .turci în România în mai 1 91 4 . totuşi ediţia sa a contribl. 222. Popotvl turceşc şi fok:lorul 1'0171Mesc. Emsdetten. 1 987. portului. Ankara.6 1 1unie 1914. 1982.. farsa Karag6z a influenţat ·intr-o măsură importantă evoluţia şi tematica spectacolelor marionetelor autohtone587 . 1 969. stabil indu-se raporturi de suzeranitate­ vasalitate între cele două părţi. A. 1 900.paiaţa (turcul din popor) şi Hagi A/(!at � u'ncheşul (turcul efendi cult). Perioada · fanariotă a reprezentat un secol de exploata re crâncenă a Principatelor Române.ş r indivizilor din epocă. 1 66 . 1 850. Bilgl Yayi. pp. voi. . Ion Peretz a analizat succint maniera de reflectare a imaginii . Raporturile româno-otomane în evul mediu au avut la bază. in .. trăiri.bakanlik Basimevl. !on Peratz. '" fdem.cimec. OecoorOemanche. •.409 . Acest studiu a cunoscut şi o variantă in limba franceză588 .

R. Articolul era o expresie elocventă a stării de spirit a opiniei publice româneşti. altor popoare din S. cit. teatrul de marionete şi 1 sau de umbre turc . Europei în epocile medie şi modernă.a impus. nr. primul traduc�tor european al anecdotelor lui Nasr ed-Din Hoca. În cadrul acestor preocupări s-au conturat mai multe direcţii de activitate: descoperirea. pp. pe care o va publica abia în primii ani după terminarea războiului reîntregirii naţionale. 1 233-1250.ACTA MOLDAVllt. re-cunoscut şi înţeles cât mai bine şi mai obiectiv. Frederick Kellogg. anecdote turca-orientale (Anton Pann. strângând o bogată colecţie de folclor tătăresc şi turcesc. re-studiat. 52-56. prin considerarea unor consideraţii teoretice (Ion Peretz) sau prin debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea (Ion Dumitrescu). preocupări lexical1 878 - In '" Al.. Acest efort intelectual era benefic şi pentru o deplină cunoaştere şi înţelegere a propriei identităţi româneşti. au manifestat preocupări în domeniul studierii literaturii populare şi al folclorului turco-tătar din Dobrogea şi Peninsula Balcanică. 231 -234. Pot consemna şi priorităţi în domeniu: Anton Pann. Evoluţia ştiinţei istorice romllneşti. op. În acest context preocupările de orientalistică-turcologie sunt rezultate fireşti ale interogaţiei intelectuale anterior amintite. Constanţa).". politic şi cultural­ religios. Unii oameni de cultură români.muzeubt. Lucian Boia.711981 . cit. necesară dimensiune şi manifestare mentală-ideatică pentru un nou model de convieţuire.. fiind parte integrantă a procesului complex de evolutie şi dezvoltare a istoriografiei româneşti în intervalul 1 8781 9 1 8598. cordiale cu statul şi poporul turc. op. pp. ci devenea "celălalt paşnic". Bucureşti. In vecinătatea " imediată" de la sudul Dunării. op. Tatlâgeac Oud.şi pluridisciplinar al acestor manifestări istoriografice. " partenerul de dialog". · 1. inter. 1 0. corn. folosit şi 'citat în operele unor mari cercetători · români şi străini ai subiectului . pp.d 1. zicători. obiectiv şi subiectiv. a lui Lazăr Şăinenau (1 900). . Nicolae Iorga). 1 850-1 916. vorbitori cursiv sau colocvial ai limbii turco­ osmano-tătare.E SEPTENTRIONALIS amintească lucrarea Influenţa oriental�. reconsiderarea relaţiilor pe multiple planuri cu Imperiul otoman. care trebuia. www. paşnice. finalizate prin traduceri în limba română ale unor proverbe.cimec. cit.49-228. Sfera literaturii populare şi a folclorului turco-tătar nu putea lipsi din cadrul domeniului vast al preocupărilor de orientalistică-turcologie în perioada c.Lazăr Şăineanu). locuit de minoritatea tătară. Zub. idem.-E. cercetări etnografice-istorice. sau Lazăr Şăineanu cu studiul comparatist anterior amintit. traducerea şi editarea documentelor şi cronicilor turco-osmane referitoare la trecutul istoric al românilor.ro 1 69 . fără prejudecăţi şi resentimente. anul XXXIV. . Privire de ansamblu asupra preocupărilor româneşti de orientalistică-turcologie in perioada 1 878-1918 Noul statut politica-juridic internaţional al României începând cu anii 1 877stat independent şi suveran. prin abordarea comparatistă a unor reprezenta�i populare de carnaval Oocul păpuşilor.. pp.ro / www. "turcul" nu mai era duşmanul secular. Tnvăţătorul Ion Dumitrescu şi-a desfăşurat activitatea didactică mai mulţi ani în satul Pervelia. apreciat. cercetări istorice propriu-zise. otomanilor. preocupări cu dorite finalităţi instituţional-didactice. completând contribuţiile din sfere conexe şi reconfirmând caracterul unitar.. favorabilă unei relaţii normale. pe baza noilor re:_alităţi concrete existente după încheierea Războiului pentru Independenţa ţării. 140-144.

Gh. G. din instituţiile similare din Istanbul.. cu informaţii şi concluzii valabile încă şi astăzi. numeroşi români sud­ dunăreni au absolvit şcoli medii şi superioare cu predare în limba turco-osmană din Imperiul otoman. precum şi.) şi T. ln perioada pe care o am în vedere.ro 1 70 . au introdus în circuitul istoriografic românesc şi european câteva sute de acte otomane de diferite categorii. deşi au existat iniţiative în acest sens (Universitatea din Bucureşti. Pe de altă parte. traducători şi editori de documente. O. nici unul dintre aceşti specialişti români în orientalistică-turcologie nu a reuşit să obţină Înfiinţarea unei catedre universitare de profil în România şi onorarea ei cu o activitate didactica­ ştiinţifică prestigioasă. ln intervalul 1 878. depozitele etc. statelor din apusul şi centrul Europei. (Paris. cercetarea istoriei turcilor otomani şi a statului otoman în intervalul: sec. întrepătrunderea şi complementaritatea acestora au caracterizat evoluţia preocupărilor istorice de orientalistică-turcologie. pe lângă consulatele româneşti din statul sultanilor sau pe lângă Ministerul român al Afacerilor Străine. anul universitar 1 906-1 907). bibliotecile. descoperite şi preluate din arhivele. Aguletti şi Nicolae Iorga au dus o continuă campanie de popularizare în România a necesităţii studiilor de orientalistică-turcologie pentru cunoaşterea istoriei relaţiilor româno-otomane. Viena.Muzeul Judeţean Botoşani lingvistice. pentru prima dată. s-au specializat în studiul limbilor şi civilizaţiilor islamice în diferite centre universitare de tradiţie .ro / www. Trecând peste aceste deficienţe de concepţie şi de metodă. Tn ce priveşte a doua direcţie de investigaţie ştiinţifică. Constantin Şăineanu. a popoarelor din . Cairo. Popescu-Ciocănel.lumea otomană" şi a formării de specialişti orientalişti-turcologi. Silvestru Octavian lsopescu. se cuvin a fi amintite contribuţiile de valoare europeană ale lui Nicolae Iorga (G. diplomaţi etc. elaborarea manualelor. lucrări de referinţă timp de peste o jumătate de secol. pentru că nu existau-încă filologi şi istorici români care să le fi realizat. Andrei Antalffy. Acelaşi inconvenient a caracterizat şi editarea fragmentelor de cronici otomane referitoare la amintitul spaţiu geografic şi timp istoric: traducerile au avut la bază ediţii în limbi europene ale manuscriselor otomane. XX. organizării şi evoluţiei re'âyâ-lelor (kazâ-lelor) otomane de la nordul Dunării inferioare. studierea literaturii populare şi a folclorului turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. Avr. desfăşurându-şi apoi activitatea în aparatul administrativ otoman. datorită unor împrejurări obiective nefavorabile. istoricul per excellentiam al Imperiului otoman. iar Th. cu stagii de cercetare şi documentare la Leipzig şi Istanbul): Lazăr Şăineanu.1 9 1 8 unii licenţiaţi români convinşi pe deplin de utilitatea cercetărilor orientalistice-turcologice pentru istoriografia românească. sutele de izvoare documentare-cronistice otomane au oferit noi şi valoroase informaţii istorice despre evoluţia sud-estului european şi a popoarelor care au locuit aici.orientală". studierea toponimiei româneşti de ongme . Tn cadrul preocupărilor de orientalistică-turcologie cu conţinut istoric au fost trasate trei direcţii de cercetare: studierea caracterului complex al relaţiilor române­ otomane în evul mediu şi în epoca modernă. XIV . Au fost publicate doar traducerile sau rezumatele în limbi europene ale originalelor otomane. istorici. Djuvara (Cents projects de partage de la Turquie).cimec. fără ca o delimitare clară şi precisă între cele două direcţii să se poată realiza. Totuşi.începutul sec. şi nu traducerile directe în limba română ale acestora. Cu precise şi precizate finalităţi politico-strategico-ştiinţifico­ didactice. analiza originii. arhivişti. R. al relaţiilor române- www.muzeubt. ghidurilor de conversaţie şi a dicţionarelor necesare însuşirii limbii turco­ osmane.

A.1 9 1 4) . Constantin Şăineanu. a celebrei sinteze. L6bel.muzeubt. preocupările etnografico-istorice au atras atenţia asupra locuitorilor de origine tOrcică Mult mai modeste decât in alte domenii ale orientalisticii-turcologiei.ro / www. de asemenea. a fost nevoit. cea mai valoroasă şi mai renumită contribuţie internaţională in domeniu. H. comparabilă şi chiar superioară la anumite capitolul Gramaticii similare a lui Jean Deny. Mai menţionez: abordarea comparatistă a unor reprezentaţii populare româno-orientale de carnaval uocul păpuşilor. să renunţe la o carieră orientalistică-turcologică incă inainte de 1 91 4. Preocupările lexical-lingvistice au fost activităţi fireşti in spaţiul geografica­ istoric românesc. Gh. lucrarea de referinţă fiind Influenţa orientală asupra limbei şi cu/turei române(1 900). Lazăr Şăineanu. elaborată de Adam V. ce-şi va lărgi orizontul in perioada interbelică. anecdote turco-orientale. Rădulescu. Nicoale Iorga a continuat să studieze istoria Imperiului otoman şi a relaţiilor româno-otomane. Au fost studiate. literatura populară şi folclorul turco-tătar din Dobrogea şi din Peninsula Balcanică. valoroasă şi actuală incă după aproape un secol de la apariţie. O. R. când Basarabia şi sudul Dobrogei. Activitatea ştiinţifică din perioada interbelică a orientaliştilor-turcologi formaţi şi/sau afirmaţi ca oameni de ştiinţă in perioada antebelică s-a caracterizat prin diversitatea evoluţiilor. Bariţiu. debutul acţiunii de culegere de folclor turco-tătar din Dobrogea. Haşdeu. cu o activitate concretă abia in perioada interbelică.şi pluridisciplinară. fără consultarea căreia nu se poate elabora un studiu temeinic şi serios in acest domeniu. Popescu-Ciocănel). Lucrarea clasică rămâne incă şi astăzi Gramatica limbei otomane (1 905). completând. (1 908. a infiinţat un Institut pentru studiul Europei Est-Orientale ( 1 9 1 3.ro 1 71 . ţinând seama·· de · vechimea semimilenară a relaţilor· româna­ otomane şi de influenţele turco-orientale in limba şi cultura română. Necesităţi de ordin practic şi didactica-educativ au impus elaborarea unor manuale pentru studiul limbii turco-osmane. Lazăr Şăineanu s-a stabilit Tn 1 901 in Franţa şi nu s-a mai preocupat apoi de continuarea cercetărilor referitoare la influenţa orientală şi nu a mai elaborat şi publicat o nouă ediţie a operei sale din 1900. Th. P. Cotula intr-o manieră originală. B.cimec. a lui Lazăr Şăineanu. dar nereuşind elaboreze şi să editeze o nouă ediţie. prin contribuţii de mai mică Tntindere. din România. pentru care avea totuşi pregătirea necesară de specialitate. deschizând şi anticipând un promiţător câmp de cercetare inter. masiva G. unde locuiau grupuri compacte ale acestor minorităţi: vor reintra in componenţa statului na�onal unitar român. musulmani (turci şi tătari) sau creştini ortodocşi (găgăuzi). teatrul de marionete şi/sau de umbre turc).1 9 1 3). şi au prefaţat studiul unui nou aspect al relaţiilor româno-tOrcico/orientale: cel reprezentat de toponimie. Cihac. Fratele său. in care institu�e fondatorul a introdus un curs practic de limba turcă. dicţionare şi ghiduri de conversaţie româno-turce şi turca-române. Oameni de cultură şi filologi au atras atenţia şi au studiat aceste elemente şi influenţe orientale (1. Modestele investigaţii ştiinţifice asupra toponimiei de origine orientală din România au readus in actualitate denumiri vechi de sute de ani. Anton Pann a fost primul traducător european (1 853) al celebrelor anecdote ale lui Nasr ed-Din Hoca (in limba română). Nicolae Iorga.ACTit MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS otomane şi al popoarelor balcanice. condamnate indirect la uitare Tn epoca modernă. obiectiv. revizuită şi augmentată. Popescu-Ciocănel nu a mai scris şi publicat · · www. Gh. zicători. realizându-se traduceri in limba română ale unor proverbe. G. destinate românilor şi turcilor de pe cele două maluri ale Dunării.

se dovedeşte a fi unilaterală şi incompletă. o manifestare concretă a implinirii na�onalului prin universal şi a universalului prin naţional. Likert. Cum. Cotula (Gramatica limbei otomane/1 905) şi de Anton Pann (N�zd�v�niile lui Nastratin Hogea / traducere in limba română . Adam V.R.ro / www.O. · www. cu valoare. W.R./1 908.R. G. O. o incercare de stabilire şi clarificare a locului şi rolului românilor in istoria universală. L.Muzeul Judeţean Botoşani nimic până la moartea sa prematură { 1 929). Preocupările româneşti au fost reprezentate in cadrul preocupărilor internaţionale in domeniu de Nicolae Iorga {G..1 9 1 8 nu se poate scrie fără a analiza contribu�ile româneşti de orientalistic4-turco/ogie. la individualizarea acestei ramuri şi discipline istorice. coordonatA de A.stic�-turcologie in cadrul general. Lamprecht. o dovadă a deschiderii spiritului romanesc către universalitate. de altfel.1 853). Contribu�ile româneşti au reprezentat. Iorga cu G. de afirmare şi impunere a istoriei ca ştiinţă. F. Tn fapt. Iorga de a elabora G. ce ignoră analiza şi inglobarea preocupărilor de orienta/i. Iar preocupările româneşti şi-au adus contribuţia lor.1 9 1 3). Orice sinteză a evoluţiei istoriografiei româneşti Tn perioada anterior amintită. Djuvara (Cents pro jects de parlage de la Turquie/1 914). in majoritate. reflectarea Tn istoriografia na�onală a direcţiilor şi tendinţelor tematice de cercetare in domeniu pe plan intema�onal. materializatA abia in cadrul colecţiei germane . importanţă şi intindere inegala. pe plan mondial. in general. fără a preciza rolul şi locul acestora Tn dezvoltarea generală a fenomenului istoriografic naţional.cimec.. Preocupările autohtone nu se puteau situa in afara procesului firesc şi obiectiv de dezvoltare a preocupArilor intema�onale de orientalistică-turcologie. H. Tn perioada 1 878-1 9 1 8 in istoriografia românească s-au manifestat deci reale preocup�ri de orientalistică-turcologie in diferite direcţii de cercetare. fără a preciza locul şi rolul acest�ra in evoluţia şi dezvoltarea generală a anterior amintitelor manifestări istoriografice. Heeren. A. nu se poate scrie istoria orientalisticii-turcologiei mondiale Tn aceeaşi perioadă fără a insista asupra preocup�rilor romiJneşti in domeniu. mai mult sau mai pu�n semnificativă. Preocupările româneşti de orientalistic�-turcologie au incercat şi au reuşit. von Giesebrecht şi de K.O. T. O lăudabilă excep�e trebuie insă subliniată: iniţiativa personal� a lui N. realită� obiective şi necesare in cadrul procesului general. au fost benefice ambelor pă�. unele dintre ele depăşind chiar cu succes acest prag valoric: N. să se situeze la nivelul celor intema�onale Tn domeniu. orientalistica-turcologia mondială este suma diferitelor preocupări naţionale in acest domeniu istoric.ro 1 72 .Geschichte der europtischen Staaten". Influenţele şi interferenţele reciproce. dar nu de neglijat şi/sau de ironizat.muzeubt. Istoria istoriografiei romane in perioada 1 878. Preocupările româneşti in domeniu au reprezentat una din cele mai interesante şi mai incitante pagini ale istoriografiei româneşti. Andrey Antalffy a redactat cele mai importante contribuţii ale sale in deceniile interbelice. Lazăr Şăineanu {lnnuenţa oriental� asupra /imbei şi cu/turei române/1 900). cu influenţele şi interferenţele reciproce respective.

" "C.X. "Arhiva Istorica a Romaniei"." "Arhiva Româneasca".I." "A." "Balcania".M. DireCţia JudeteanA laşi." ·Analele Dobrogei". RevistA de istorie romaneasca". R. "A.R.S. www. I." "Armee-Zeitung Jildirim". "A. "A. O. Bucureşti. Leipzig. Bucarest.I." "C. U.B.G. laşi-Bucureşti.I. "Convorbiri Literare". Bulletin".I. I. "Buletinul SocietAtii Geografice Române". "Archiv fOr Geschichte der Naturwissenschaften und der Technik".E." "Arab Studies Quarterly". ." "B. Bucureşti." B. Cuza» . "B.L. D. Paris. Bucureşti.R.R.R.A.I. "A. Bucureşti.S. "Anuar de Geografie şi Antropologie".cimec.I.E.S.A." ar. "An." "A. Bucureşti. "A.N.M. "C.B. R.Z. "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice".R.laşi. A. 1. D.Ş.. Constanta-Bucureşti. laşi.S.S." "Analele Ştiintifice ale UniversitAtii «Al.R. D.O. "Analele BrAilei". Arhivele Nationale ale RomAniei. I . "Analele UniversitAtii din Bucureşti. laşi. O..R.M." "B.T. "A.R.. "Caietele Laboratorului de Studii Otomane". I. A.I.O.I." "B. O. Bucureşti.R. U.N." 1 990 . Arhivele Nationale ale României.E." "A.. I .O. O . "CerectAri Istorice. Damasc.G. "A." "A.C. Istorie".C. .I. "Analele Academiei Române. Direeţia Municipiului Bucureşti.B." "B.Q. Biblioteca CentralA UniversitarA.I.Z. I.S. Bucureşti.I. " "C. Memoriile SeCţiunii Istorice".I. Leipzig. 1 964-1 989.C. Constanta-CernAuti. "Biserica Ortodoxă Română".". c. I.A.C. "Bulletin de l'lnstitut pour I'Etude de I'Europe Sud-Orientale". "A.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Abrevieri "Arabica". Bucureşti. "Buletinul SocietAtii Numismatice Române". "Cahiers des Etudes sur la Mediteranee Orientale et le Monde Turco­ l ranien".ro / www. Cluj.S.E. Leiden. "Archiv Orientălni". S.ro 1 73 .N." circa . U.U. "Byzantinische Zeitschrift"." "B. Bucarest. Bulletin" : "Association Internationale d'Etudes Sud-Est European. Istorie". . "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. Biblioteca Academiei Române.I. Bucureşti.A. Praga. .G.N.N.T. O.M. "Anuarul Institutului de Istorie NationalA din Cluj". "Buletinul Comisiunii Istorice a României". I. arab. "Arhiva Dobrogei". DireCţia Arhivelor Istorice Centrale. Bucureşti." "Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. Xenopol» din laşi.L. Xenopol» din laşi.A. Bucureşti." B. "A.I. Bucureşti.C.J. "A. ." "B. Bucureşti.G.B." "A." "A.O.muzeubt.A. laşi." Arhivele Nationale ale RomAniei.laşi. N.E. A. "B.X. BrAila.M. Bucureşti. "A. . laşi.E.

T. f.L. "M. E.G.J.R. Wien-Leipzig. 1-1 1 . "Dacoromania".F. New York." "D.L. "1. ·oer Islam".B. Lettere ed Arte. Zeitschrift fOr Literaturgeschichte.c. illustrierte Monatsschrift fOr Ulnder und Volkerkunde." "Euph./memoriile . Encyclopedia of the Social Sciences. Facultatea de Litere şi Filosofie din laşi. fărll an. .S. Leipzig. Wien und Leipzig. f. "D.R.cimec." "M." "Glasul Bisericii". "E.f. Ministerul Afacerilor Străine (din România). . . Zagreb. Split. "Forschungen und Fortschritte"./mem." M.ro 1 74 . "Die Erde". filele. E. "Euphoron". Berlin. F.K." • /.Z." "H.A." "J.E. . fascicola/fascicolele.D. Roma. III. Dresden. Bertin. Cairo.C." " L. Enciclopedia Italiana di Scienze." memoriul. Editura Ştiintifieă şi EnciclopediCă.S. m." "H.T.A." fila. Ber:tin.V.A. Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. ." "J. MUnchen und Leipzig. "Hessische Biographien". "Lebenslaufe aus Franken".Ş. "F. "H.a.A. "F. Darmstadt.T.B. J. e. Split." dosar (arhivistic). Bucureşti." "Journal Asiatique".I.S. 1 929." era creştină.F. /.S.A. "Mitteilungen der Deutsch-TOrkischen Vereinigung"." "J. Bucureşti. "M. Bucureşti. f.B. Hamburg. "G. fasc. "Hamburgischer Correspondent". ." F. "Hrisovul". 1 930 ." Hegira (Hicre). www.Z. " Jugoslavija.ro / www. Bertin. E. H.'a. "Morgenblatt".muzeubt. Frankfurt am Main. Bucureşti. "Frankfurter Zeitung". "AI-Mustaqbal al-'arabi".Muzeul Jwdeţean Bototanl d. lslâm Ansik/opedisi.F. . "Deutsche Allgemeine Zeitung".A. Cluj.L. "Jugoslovenski Turizam"." "D. Weltverkehr und Kulturpolitik. Jugoslovenski Turizam". "Jahrbuch der asiatischen Kunst".F. Istanbul-Ankara. Paris. "Deutsche Rundschau fOr Geographie".

Bucureşti." "Mitropolia Moldovei şi Sucevei".S. "Revue Historique".R. "Nachrichten der Giessener Hochschulgessellschaft".A. "Revue Historique du Sud-Est Europeen"." seria .II . "Studii şi Articole de Istorie".S. Bucureşti. "M." "R.G. ." . "Revista de Istorie". "Revue Roumaine d'Histoire". .L. pagina. Bucarest.O. . Bucarest.H.G. s.ro / www. Westasiatischen Studien".I. I . Bucureşti.I. Bucureşti.O. "Studia et Acta Orientalia".v.J. "R.. "Revue des Etudes lslamiques". "Monatschrift zur Geschichte und Wissenschaft der Judentums"." "Die Oberpfalz". "Revista de Istorie şi Teorie Literară". "Revue des Etudes Sud-Est Europeen". serie nouă .H. Roma. Bucureşti." "MOnchener Neusten Nachrichten".R.S. Berlin.M. s.P. "Die Neue Orient". Bucarest. Giessen.I." "R. Bucureşti. "M. Berlin.E. Bucureşti. Warszawa.A.T." n. Bucureşti. E. Bucureşti.F.E. Bucureşti.I.muzeubt. "Revista Istorică". Paris. "Revista Istorică Romană".R. "M. Bucureşti." notă." "S. M. "Man uscriptum". www." s." "S A I .S. românesc. Bucureşti.cimec.I. Bucarest. "Memoriile Sectiei de Ştiinţe Istorice" ale Academiei Române. Wien-Hannover. "M. . român.W.S. "Revista degli Studi Orientali". laşi." : "Mitteilungen des Seminars fOr orientalischen Sprachen .E. "Ms." "Mitteilungen zur Oman ischen Geschichte"." "N." "R." "R.O.S. "M.W. "Ortodoxia. Augsburg.F.N. Roma. MUnchen.H." "Magazin Istoric".ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Ministerul Educatiei Nationale. . "O. ." Bucureşti.E. "Noua Revistă Română"." "S." "Revista Arhivelor"." pp.S. "R. E. 1 1 . "Przegl!!_d Orientalistyczny"." "R. "N. "Studii şi Materiale de Istorie Medie".N. R." "R. Abteilungen. Paris.E.O. "P." "N. Bucureşti.ro 1 75 ." "M.n. paginile. Bucureşti. "Der Sammler".N.O.S.O. I." rom. "Revista pentru Istorie. ." "R." "R. KallmOnz." "O. MUnchen. Arheologie şi Filologie".F.I.M. "M. "Sudostforschungen". R. Revista Patriarhiei Române".n.O. "S.A.G.dl." "R. MUnchen. beletristische Beilage zur "Augsburger Abendzeitung". "Revista Fundatiilor Regale".H.0 . p.S.M.Ab. "Oriente Moderno".R." "R.R." "R.M. şi s. "S.

elles font partie du - www. U. "V. .R.l'autre " " paisible . laşi. sub!.R. . Bucureşti. la reconsideration des relations. "Tezauru de Monumente Istorice pentru RomAnia". U . Cet effort intellectuel etait benefique aussi pour une parfaite connaisance et intelligence de notre propre identite roumaine. le " Turc" n'etait plus l'ennemi seculaire. I. avec I'Empire Ottoman.I .R. qui. Bucureşti. U ." "S. "Z." te. . devait etre " etudie de nouveau . serie veche . turcesc. Dans ce contexte.Muzeul Judeţean Bototani "S. "Viaţa Basarabiei". . "Transylvanian Review".ro / www. re-connu et compris le mieux possible et plus objectivement. B.M. " : tomul .muzeubt. t.cimec. politique et culturel-religieux. Leipzig.l.. Dans . " "Die Welt des lslams". "Zeitschrift der deutschen morgenlădischen Gesellschaft". : "Der Tag"." s. Berlin. Berlin. Revistă de Istorie".e partenaire de dialogue .R.R.-Rectoratul. "Studii. Cluj-Napoca.v. B. B.B. . "Viata Româneasca"." "T. R. mais ." "Z. U . Chişinău. U.-Rectoratul.M. . " W. I. Considerations sur les preocupations roumaines d' orientalistique-turcologie entre 1878-1918 (Resume) Le nouveau statut politico-juridique international de la Roumanie des 1 8771 878 Etat independant et souverain . vu les nouvelles realites concretes existentes apres la fin de la Guerre pour l'lndependance du pays.D.G. subliniere/sublinieri. d'une maniere objective et subjective. "T. les preocupations d'orientalistique-turcologie sant les resultats normaux de l'interrogation intellectuelle dant on a parle. "T." voi. Bucureşti. volum/volume.T. sur des multiples plans. sans prejuges ni ressentiments.a exige. U. Universitatea din laşi.dl." "Zentralblatt fOr Bibliothekswessen". c'etait une dimension et une manifestation mentale et d'idees necessaires pour un nouveau modele de cohabitation. Leipzig. " "V.I . "Studii Teologice". : turc. Universitatea din Bucureşti. .ro 1 76 .le voisinage immediat" du sud du Danube. B.

des Etats de I'Ouest et du Centre de I'Europe ainsi que pour la premiere fois.generis N. les diplomates etc. Popescu-Ciocănel. Djuvara (Cents projets de partage de la Turqu/e).Q. l'eboration des manuels. O. Leur interpenetration et leur complementarite ont caracterise l'evolution des preoccupations historiques. les traducteurs et les. musulmans (Turcs et Tatars) ou sur les chretiens orthodoxes (gagaouzes). ont introduit dans le circuit historiographique roumain et european quelques centaines d'actes ottomans de differentes categories.muzeubt. des Ottomans et d'autres peuples du Sud-Est de I'Europe ă l'epoqe medievale et moderne.. des preoccupations lexicales et linguistiques. des recherches historiques proprement dites. www. Beaucoup plus modestes.ro / www.cimec.. Andrei Antalffy. Entre 1 878-1 9 1 8 certains intellectuels roumains convaincus par l'utilite de ces recherches pour l'historiographie roumaine se sont specialises dans l'etude des langues et des civilisations islamiques ă Paris. En ce qui concerne cette deuxieme direction il faut rappeler les contributions de valeur europeenne de Nicolae Iorga (G. S.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS proces complexe d'evolution et de developpement de l'historiographie roumaine entre 1 878. Iorga. Leipzig et Istanbul. l'analyse de !'origine. des depots etc. Avr. des institutions ou les traductions directes en roumain car il n'y avait pas encore de philologues et d'historiens capables de les faire. l'etude de la toponymie roumaine d'origine . ouvrages actuels aujourd'hui ancore. • L'historien per excellentlam de I'Empire ottoman. Lazăr Şăineanu. des guides de conversation et des dictionnaires necessaires ă l'acquisition de la langue turque-ottomane.monde ottoman" et pour former des specialistes dans ce domaine. Plusieurs directions se sont mises en evidence: la decouverte. Th. l'orientaliste sui . a mis les bases d'un Institut pour I'Etude de I'Europe Est-Orientale (1 9 1 31 9 1 4). sans une limite claire entre les deux directions. .R. quand la Dobrogea et la Bassarabie entreront dans l'espace roumain. Gh. les preoccupations ethnographico-historiques ont attire l'attention sur les habitants d'origine turque de Roumanie.et pluridisciplinaire qui deviendra plus importante pendant l'entre deux guerres. ou il a introduit un cours pratlque de langue turque. Vienne. La publication des fragments des chroniques relatives au mAme espace geographique et historique ont eu ă la base des documenta rediges dans des langues europeennes des manuscrits ottomans. Constantin Şăineanu.G. Iorga ont introduit en Roumanie l'idee de la necessite des etudes d'orientalistique-turcologie pour connaitre l'histoire des relations roumaino-turques des peuples du . les historiens. Aguletti et N.debut du XX-e siecle.ro 1 77 . des preoccupations voulant avoir les buts institutionnels et didactiques.) et de T. on a ouvert la voie ă la recherche inter. des bibliotheques. de l'organisation et de l'evolution des kazts ottomans du nord du Danube inferieur. Les archivistes.1 91 8. editeurs de documenta. lsopescu. Caire. la recherche de l'histoire des Turcs ottomane et de I'Etat ottoman dans !'intervalle: XIV-e siecle .orientale". l'etude de la litterature et du folklore turcs et tatars de Dobrogea et de la Peninsule Balcanique. des recherches ethnographiques et historiques. la traduction et la publication des documentes et des chroniques turc-ottomans relatifs au passe historique des Roumains. On a trace trois directions de recherche dans le cadre des preoccupations d'orientalistique-turcologie: l'etude du caractere complexe des relations roumaino­ turques au Moyen-Age et ă l'epoque moderne. actes decouverts et pris des archives.

valable aujourd'hui encore. Gh. Gramatica limbei romlne (1 905) ecrite par Adam V. sans preciser leur rOie et leur place dans le developpement general du phenomene historiographique national.O. Les modestes investigations scientifiques sur la toponymie d'origine orientale de Roumanie ont remis en actualite des noms vieux depuis des centaines d'annees et ont mis les bases de l'etude d'un nouveau aspect des relations roumaino­ turques/orientales: la toponymie. dans l'historiographie roumaine se sont manifestees de reelles preoccupations d'orientalistique-turcologie dans divers domaines. ă celle de Jean Deny (Grammaire de la /angue turque. Paris. depassant ce niveau. ă valeur. des dictionnaires et des guides de conversation destines aux Roumains et aux Turcs des deux c:Otes du Danube. H. A. Cihac. Rădulescu. B. De la ml!me maniere on ne peut pas ecrire l'histoire de l'orientalistique­ turcologie .muzeubt. LObel. le theâtre des marionnettes et/ou celui d'ombre turc).ro / www.Muzeul Judeţean Bototani Les preocupations lexico-linguistiques ont ete importantes: 1 . de certains points de vue. Th. G. Popescu­ Ciocanel ont etudie les elements et les influences orientales dans la culture et la langue roumaine: Influenţa orlentall asupra 1/mbei şi cu/turei romlne (1 900) de L. Bariţiu. Entre 1 878.. On ne peut pas ecrire l'histoire de l'historiographie roumaine pour 1 878-1 9 1 8 sans analyser les contributions roumaines d'orientalistique-tucologie. sans preciser leur place et leur rOie dans l'evolution et le developpement general des manifestations histor. importance et grandeur inegales.iographiques deja evoquees. Haşdeu. Dialecte osmanlis. Lazăr Şăineanu. ces preoccupations ont essaye et ont reussi se situer au niveau international du domaine.cimec. www.ro 1 78 . on a traduit en roumain des proverbes. Şăineanu est le livre le plus important. On a aussi etudie la litterature populaire et le folklore turco-tatar de Dobrogea et de la Peninsule · Balkanique. P. Iorga avec son G. N. Cotula est superieure. on a aborde d'une maniere comparative des representations populaires roumaino-orientales de carnaval (le jeu des poupees.1 91 8. Des besoins d'ordre pratique et didactico-educatif ont exige l'elaboration des manuels pour l'etude de la langue turco-osmane. 1 921). En general. des anecdotes turco-orientales.en roumain). Anton Pann a ete le premier traducteur european (1 853) des celebres anecdotes de Nasr ed-Din Hoca (Nastratin Hogea .R. on a commence ă recueillir le folklore turco-tatar de Dobrogea.mondiale pour la ml!me periode sans insister sur les preoccupations roumaines dans ce domaine.

www. Deci. dată Tnscrisă in Letopiseţul lui Grigore Ureche. Gala�. fericit alese şi fericite. chiar din interiorul coloniilor armeneşti pornind un spirit cooperant. afinită�le dintre români şi armeni au la bază tocmai o atare istorie zbuciumată. noiembrie 28. mai cu seamă.ltCTit IIOLDitV'lltE SEPTENTRIONitUS Armenii botoşăneni şi rolul lor în dezvoltarea economică a Moldovei Muzeograf Ionel BE�ENARU Dacă Botoşanii sunt atesta� documentar la 1 439.cimec. pe când cei săraci şi ţăranii au rămas lipsi� de .n G1'8Qorian. au emigrat incoace şi armenii instări� mai cu dare de mână". unde aveau mănăstire şi episcopat. dar şi in cultură. de largheţe. din perimetrul său din preajmă. A nu se inţelege aceasta în sens rigid. Cert este. poate şi de litera unor izvoare documentare incă neidentificata. Bucur'efti . Dorohoi. ' Grlgora Gollav. Domnul Moldovei.ro 1 79 . Aici. probat în practica unor interese comune. Armflnll ca tmameletorl de oraşe In parfN de ttslrit • Europei.muzeubt. implicit a unei colonii armeneşti la Botoşani. la descălecatele lui Dragoş şi Bogdan. i-a desţărat. şi de o serie întreagă de înlesniri. armenii sunt deja stabiliţi in Moldova.a. mai ales in economie-comerţ. agricultură.dt. capitala Armeniei regale.intr-un fel. la 560 • • ' Tlgr. ' Gr. ca oraş.n. Vaslui. lşforla fi cultura popotUiul ann. inscrip�a aflătoare pe o veche piatră. laşi . este pisania. in 1 065. in Moldova.şoltuzi . la 1 41 8. inregistrându-se cinci mari emigrări din ANI. Sigur. Departe de a avea un regim de izolare. armenii ajung rapid la o convieţuire armonioasă cu românii.gleba". aici. consfinţind existenţa unei biserici armeneşti la Botoşani. Hotin. unul din argumentele noastre in a-i proba existenţa cu mult timp inainte. ca trăire. la rându-le. luată conven�onal. s-au bucurat şi de protecţie. un zbucium care i-a pus pe drumuri. 1909. inchis. ca târg. la cele poloneze. făcându-se utili ţării de adop�une. până la jumătatea secolului al XIV-lea. dat fiind faptul că rela�ile armenilor cu popu� românească au un curs neconflictual. a fost ţările române. deci acum de ani. 3 Botoşani.care să asigure bunul mers al sloboziilor (coloniilor) lor. ii oblăduieşte in Ţara Moldovei şi iată-i stabili� in şapte oraşe ale ţării: Suceava. din cine ştie ce fonduri arhivistice (ne gândim. iată-i pe armeni intr-un nou val de emigrare. generând . op.ro / www. creşterea vitelor. intre care cele legate de alegerea unor conducători proprii . trăită de amândouă na�ile. alunga� şi prigoni� in permanenţă. cum avea să saie Grigore Goilav. Alexandru cel Bun. ruseşti. Una din destina�ile lor. la propăşirea ei. 1993. multă autonomie. de marele cutremur din 1 1 3 1 9 ş. turceşti). le intinde mâna. 2 bun cunoscător al istoriei armenilor (botoşănean de origine) • Năpâstui�. datată 1 350. pusă la Tndoială de descoperiri arheologice ale feudalismului timpuriu. Sigur. Aşezarea armenilor la Botoşani trebuie abordată şi înţeleasă in contextul zbuciumatei istorii a poporului arm�an .odiseea" unui neam intreg. Editura Ştiinţifică. cauzate de prăbuşirea regatului armean. Gollav. acordate de Domnie. făcându-şi sim� prezenţa. Tn limba armeană. contribuind. BUCtJnlfll .

in vreme ce.să spunem că armenii înşişi au făcut parte din ea. care. ale căror cirezi acopereau din primăvară pănă in toamnă . de domnia lui Petru Rareş poate fi legată şi existenţa unei Curţi Domneşti la Botoşani. constatare: Jn adevăr. a forţat Domnia in acordarea lor. Botoşanii ii erau apanaj domnesc . Iorga. la Coşula. acordarea lor fiind nu altfel decât în interesul ţării. cu motivaţia corespunzătoare. pentru a împiedica comerţul cu Polonia. ctitorită. de Mateiaş. Nici o umbră pe aceste relaţii. după cum s-au resimţit de către negustorii locali unele acte ale Domniei. au fost şi obstrucţii. sud şi vest. precum şi cele ce duc în partea de est. din secolul al XV-lea. Goilav ajungând la fireasca apreciere. incluzând aici şi comerţul exterior. şi altor Doamne ale Moldovei. Aşadar. Să spunem că Petru Rareş Voievod scria de la Botoşani Tntru negustorie bistriţenilor din Transilvania şi avem deja un fapt atestător de viaţă economică a târgului. o intreagă istorie stă mărturie acestei convieţuiri armonioase.lnainte de toate. primejduiau activitatea economică a Botoşanilor. au venit ca o recunoaştere a rolului negustorimii botoşănene. prin legăturile aflate în uz cu Botoşanii.largul Doamnei" tocmai de aici provenind. in acest sens. de capacitarea către comerţ a unei Tnsemnate părţi a populaţiei.ro 1 80 . moşiile lui Miron Costin). Iar. relaţii pe care se întemeiază insăşi dezvoltarea urbei Botoşanilor. legate de alte bresle negustoreşti. Alexandru Lăpuşneanu şi Ion Vodă mutaseră iarmaroacele de la Sepenic la Hotin. într-o vreme de . date. acelaşi Gr. oraşului n-au venit de la sine. doamna lui Petru voievod. de diferiţi voievozi ai ţării . titulatura de . Cu ce se făcea comerţ? Aşa cum scrie N. mult timp. fata lui Despot. spre a ne păstra vie memoria acelor vremuri. unele. ctitorite de Elena Rareş Doamna. zidită la 1 552 de Elena. moldovenii făceau negoţ cu boii. mai târziu mutându-se la Sepenic şi Lenţeşti (n. Privilegiile domneşti acordate. care. de-a lungul vremii . armeneşte şi româneşte. de situaţii conjuncturale. in municipiul Botoşani. in apropierea Botoşanilor. Tn timp ce Elenei Rareş Doamna. unde armenii îşi aveau locuinţele lor. vistiemicul lui Petru Rareş. actul restabilind autoritatea Botoşanilor. din alte centre. pentru cine vrea să meargă mai departe.n. al dezvoltării ei! Sigur. a unei Cancelarii Domneşti. Boierii chemaţi de Domn şi negustorii obiectează. în condiţii de schimbare. dAinuie Bisericile Sf. Gheorghe şi Uspenia. arată încă şi astăzi cine au fost cei ce au durat aceste dădiri" (n. botoşăneană. Tn calea unor drumuri comerciale vechi. faptul fiind determinat de o poziţie geografică optimă. Astfel. printr-un şir de demersuri. în acest sens. din care s-a zămislit o negustorime activă. Astăzi. arătând că dintru inceput iarmaroacele fuseseră la Botoşani. Petru Şchiopul restabilind vechea situaţie şi reînfiinţănd vechea vamă a Sepenicului. mereu în creştere in secolele următoare. Cum să nu le capete. virtuţi comerciale.cum vor fi. Goilav). o negustorime locală. tradiţionale. uneori. dăinuie mănăstirea. tirgul vitelor din împrejurul catedralei ortodoxe Uspenia. în limba armeană sau bilingvă. la 1 535. în slove cirilice. colo. data publ�rii studiului lui Gr. Botoşanii s-au afirmat dintru început ca un centru comercial de marcă al ţării .răcire" a relaţiilor. Ici. asigura Botoşanilor o prezenţă comercială activă in viaţa ţării.n la 1909. Muzeul Judeţean Bototani www. .muzeubt. Secole şi-au pus amprenta pe aceasta.căt şi cu diversele straturi sociale ale populaţiei. erau numai magazii armeneşti. formată din români şi armeni. străzile dintre Piaţa Carol şi Piaţa Ferdinand. însăşi istoria sa.ro / www.statut păstrat o lungă istorie. Botoşanii işi afirmă. de bună condiţie.Botoşani. atât in planul raporturilor cu administraţia locală . de facilităţile acordate. o placă de marmoră sau piatră de tuf de Basarabia.cimec.

tocmai in scopul obţinerii unei producţii animaliere. banii rezu� folosindu-se la construirea de poduri şi şosele (1828). la armeni sunt valabile pentru anul 1 822 7 . marginalizată.Armenii erau arendaşi de moşii in Moldova.La bâlciul din Lemberg soseau astfel cu boi de vânzare. o îmbinare a etnicului cu profesionalul. armenii botoşăneni. 1943. viile tres commerc. in 1 789. o serie de privilegii legate de incasarea unor dări speciale de la negustori. de comisiunile topometrice. totuşi.Botoşanii erau după Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată in Moldova. in speţă. negustorii moldoveni Andreico. lână.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS intinsele şi grasele păşuni ale poienilor şi văilor"4 . 1 859.in picioare". de oi. mai ales. Şi. piei. Bucureşti. Negoţurlle fl tneff81ugurlle tn trecutul rom•nesc. in a sa Istorie generală a Dac/ei. Gqrephle UnlverHI/e. 1 942-1934. ' Malle Brun. Minerva. scoate in evidenţă insemnătatea economică a Botoşanilor: ."5 . urmare a veniturilor dobandite prin negustorie. in secolul al XIX­ lea. . şosele. ' Dionisie Fotlno. Se mai adaugă comerţul. lorga." Datele de mai sus.. Notlţl lstorlci c/e$pre oreful Botopnl. O dacrl«e a Principatelor Romfne din 1822. in vederea comerţului. unde făceau negoţ şi aveau sinagogile pretutindeni. III. 1 906. ca şi alţi negustori. ei erau numeroşi la oraşe.Botochani. · sfârşitul secolului al XIX-lea a adus decăderea economică a Botoşanilor. Bucureşti. la Botoşani. ceară şi tutun. . ei se implicaseră in arendăşia de moşii in Moldova. in măsură să confere vechiului targ al Botoşanilor o condiţie urbanistică modernă.s. in primul rând. Toma Stigleţ Romaşcu şi Manea din Suceava. Acolo armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsea.ante" .există • N. acelaşi N. folosindu-se de materialul adunat. croat de origine.Aceasta este un mic ţinut al cărui venit este destinat pentru Doamna. . Domnul loniţă Sandu Sturdza acordă edililor Botoşal')ilor.niciodată vânzarea de porci n-a fost o ramură însemnată a negoţului moldovenesc [. dispunerea reţelei de căi ferate aruncănd Botoşanii intr-o postură laterală. pe la 1 81 0 : .cimec. s. Botoşanii îşi păstrează rolul economic deosebit. ' ldem. . până spre sfârşitul său. manufacturi săseşti. Unul din ei. fără ostentaţie şi rigiditate. men�onează existenţa. lsforia llfiiHI11 I'8 • Dac/el. Paris. tom. Astfel. multe şi astăzi . consemnează in lucrarea sa: . Bucureşti.Callmachu. 1853. Radisits. cu sărăcirea populaţiei. care scrie. cu repercursiuni neintârziate in viaţa aşezării." Acelaşi consemnează: . fapt regAsit şi la �eograful Malte-Brun. In "Analele Academiei RomAne·. la 1 557.ro 1 81 . ' Ion Nlator.ro / www. " Alexandru Papadopoi. Jidovii păstrau costumele lor orientale turceşti. Şi dă ca exemplu: . intr-un fel . Alexandru Papadopoi-Calimachu. Memoriile Secţiunii Istorice. Interesant este că armenii nu se rezumau la un ror intermediar in comerţul ţării. Acum. membru al Academiei Române. cu virt� arhitectonice. 1 887.muzeubt. Bucureşti. din statul-major de la Viena. mai mult formală. Şi Dionisie Fotino. au putut sus�ne o sumă de proiecte edilitare ­ dădiri. a breslei armenilor1 0.XXV. Comerţul consta in coloniale. Iorga menţionând că . Puţin mai târziu . referitoare la Botoşani.invocam mai la inceput calitatea de buni cooperan� a armenilor cu autorită�le locale . unde ingrăşau boi pentru export şi intre�neau herghelii de cai. Nu e de neglijat . E o constatare care nu scapă nici călătorilor străini. Oraşul omonim in care este şi rezidenţa isprăvniciilor este al doilea după laşi şi are mişcare comercială după Galaţi"8 . HAGIADUR ARMEANUL din Botoşani. www. exportul. ' ldem. Repercusiuni care se soldează. blănuri ruseşti. primind ordin să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti.]. urmare a plângerilor lor.faptul că. poduri.

erau factorul economic principal al aşezării. in perioadele antebelică şi interbelică. al unei istorii despre care vom scrie intotdeauna cu respect şi mândrie. intre care 1 44 1 5 evrei şi 1 910 armeni. fiindu-le acestora extrem de favorabili. numărul armenilor scade vertiginos. ei. 8 septembrie 1 92 1 . Tn ooncluzie. fiind părăsit de to�. şi la bine şi la greu. polonezilor (69).Independenţa".ro 1 82 . inaintea germanilor (71). www. existent şi astăzi. austriecilor (62). italienilor (27). deosebită. la 1 07. Fără a exclude posibilitatea." 1 1 Mărire şi decădere. perşilor (4) şi. armenii botoşăneni şi-au confundat istoria cu istoria Botoşanilor.ro / www. nu cu mult timp mai incolo. a rămas izolat şi. totuşi.. ucrainenilor (1 2}. spre a se retrage. . la 1 895. altădată. care aşezare are 550 de ani de atestare documentară. care !'!Părea la Botoşani. chiar . pregnant acum. in numărul său din 8 septembrie 1 921 : . avea să rezume. asigurăndu-le o pondere.ziarul . specifică recensămintelor.Independenţa'. E drept. cănd Botoşanii au 1 7350 de romAni. Ca un segment al istoriei care a fost.. Botoşani. 11 .Botoşanii. la viaţa aşezării. care. 575 lipoveni Şi. şi-au pus amprenta pe dezvoltarea lor. la Botoşani). şi demografică. 1 07 armeni. 1 5242 de evrei (micul comerţ. in acest sens: un noian. intr-un mic cartier al oraşului. a devenit sărac şi pustiu. scăderea vertiginoasă a numărului lor are. cum ne indică o structură a popula�ei Botoşanilor. fiind o sta�une de drum de fier laterală şi finală. Botoşanii au 31 024 de locuitori. discret. in primul rând. ruşilor (47). în Strada Armeană. rămas in locul marelui comerţ. participAnd. în pace. Demografic. ca motiv declinul economic al Botoşanilor. .cimec. de a-i regăsi pe mul� armeni in rAndul romAnilor. americanilor (1). sArbilor (44).muzeubt. fără a supăra pe nimeni.Muzeul Judeţean Bototanl multe mărturii. din 1 926.

44. 239. inscripţia propriu-zisă a fost dăltuită . Locul de descoperire nu este cunoscut. p. p.231 . cu litere chilirice: www. 1 994) şi judeţul Argeş (Bălan. credem că provine de la Biserica Roset. Trei Ierarhi (Ibidem. iar decorul în stilul . în puţine cazuri. RAJB.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Inscripţii din Botoşani. 1 70. iniţiatorul demersurilor de colectare.în adâncime". p. ln ceea ce ne priveşte. au permis includerea şi a altor inscripţii în lucrări cu caracter repertografic.1 9). cercetare şi valorificare a inscripţiilor· medievale şi moderne botoşănene. 1 965). 74. 1 905. 1 976). Gheorghe {Ibidem. Sf. lucrările sale . Ulterior. Deşi dorinţa istoricului a fost de a da un imbold cercetărilor viitoare. p. 262). Iorga. laşi (Kara-Cheptea. are astăzi forma unui patrulater neregulat. ea îşi poate ating scopul fie şi numai dacă le scoate din anonimat. 200. epitaful fiind găsit într-unul din depozitele Muzeului Judeţean Botoşani. 1 03.rămân singulare în peisajul istoriografic local. lntreaga compoziţie a fost mai bine pusă în evidenţă prin înlăturarea marginii drepte a pietrei. Dumitru. Nicolae. p. p.cimec. 1 970. dorim ca lucrarea de faţă să fie începutul unui (posibil) viitor corpus al inscripţiilor judeţului actual Botoşani.ro 1 83 . Textul cuprinde şase rânduri din care cinci sunt lizibile. fără să constituie obiectul unui studiu în sine. fragmentată în trei bucăţi. Piatră de mormânt. Sunt cunQscute eforturile şi lucrările distinsului profesor N. executată dintr-o rocă calcaroasă.22-24). ctitoria familiei cu acelaşi nume.aruncare în faţă" a tuturor elementelor. Notabile în acest sens sunt lucrările care privesc oraşele Bucureşti (Eiian. 236. la care a adăugat şi inscripţii din câteva localităţi din judeţ. Deşi într-o măsură prea mică în raport cu doleanţele noastre.muzeubt. (Zaharia. 1 994) sau cele de mai mică întindere care tratează aspecte oarecum particulare ale epigrafiei particulare şi moderne din România. De altfel. Sf. descoperiri.ro / www. 300). Atenţia lui Iorga s-a îndreptat îndeosebi către epigrafele existente atunci la bisericii oraşului: Uspenia (Iorga. Publicarea şi interpretarea lor a permis autorului conturarea unor aspecte particulare şi o mai bună cunoaştere a istoriei locale. Partea centrală. p.1 5). 1 . Sf. (Iorga. I lie. în care a fost săpată inscripţia. Din punct de vedere tehnic. Registrul superior este compus dintr-un decor vegetal. ce încadrează o cruce plasată deasupra capului de mort.meplat" (Boescu-Oproiu. 1 6-1 7).21). 90. Epitaful a fost scris în limba română.295). (Boescu-Oproiu. Sf. inscripţiile medievale şi moderne au fost adunat publicate în corpus-uri aparte. 240. Semnal Muzeograf Eduard SETNIC Numeroasele epigrafe existente pe cuprinsul Botoşanilor au captat atenţia istoricilor încă de la începutul veacului XX. După numele defunctului. Spiridon (Ibidem. 1 905). creându-se astfel impresia de . Sf. p. de culoare denuşie deschisă. mai mult sau mai puţin întâmplătoare.prin amploare şi metodă de studiu . 1 976. 1 3. Roset (Ibidem.

Boescu. 1 970 .cuprinde 1 6 rânduri şi vădeşte in opinia noastră o foarte bună siguranţă a sculptorului şi profesionalismul său. Textul: . " 2.cimec. dar. Se pot citi ultimele patru rânduri: . Inscripţiile medievale ale RomfJniei.1800).50m. Oproiu ·1 994 .ro / www. Kara. S.20m. care au mposat la anul 185(3). Tn timp. Nicolae din Locul de provenienţă este necunoscut. 0. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. Oraşul Bucuraşti (1395.40m. laşi. Aceasta este aşezată pe un postament care adăposteşte un cap de mort. Inscripţii boto�nene. p. executatA dintr-o rocă calcaroasă. 4. PAunescu. Elian Iorga Kara-Cheptea RAJB Zaharia www.meplar . spartă Tn trei bucă�. Dorohoi.N. 1 994. Studii materiale şi de istoria culturii•. ln partea inferioară. Iorga. Bucureşti. Aşez�ri din Moldova. TArgovişte. Zaharia. de culoare galben-cenuşie. Al. XIV. M. Cheptea.Archiva Valahia.1. textul este delimitat de un alt registru in care sunt figurate două ramuri vegetale (viţa-de-vie?) ieşind dintr-un vas. 0. Chirica. 1848). 1 905. Zaharia. 1 965 . Elian (coordonator). Boescu. A. 1 976.BArsăneşti (RAJB. oraşul /aşi. 0. s-a deteriorat in cea mai mare parte. Bucureşti. V. judeţu/ istoric Argeş (sec. Dece<m>vri<e>13 1 <N>VRASTA DE 75 ani<?> Dumnezeu s�-1 odihneasc�".Al. 1 965. Are dimensiunile 1 .Supt aciast� piatm odihneşte trupul robului lui Dumnezeu. boerulu Aga Nicolae Ros�t.C.ro 1 84 .Ce<l> ce mevede morm§ntul Mie<U> s� va rugat<U><lui> <Du>mnezeu Sf§ntul<:pentru?> Sufletul mie<U>. 1 994 . 1 970. Oproiu. 1 03. De la paleolitic pfJn� in secolul al XVIII-lea. 3. Un aspect inedit al sculpturii medievale romfJneşti: crucile de piaW Tn ..Supt aceast� peatm odihneşte robu<l> lui Dumnezeu Sp�taru<l> lorri<achex?xcare> s-au s�v§rşit din viaţ� la let 1846.. Piatră de mormânt întreagă cu dimensiunile 1 . Repertoriu/ arheologic al judeţului Botoşani. XXII I .20m. Textul este săpat şi are la partea superioară un registru format din decora�uni vegetale (flori de crin?) care pornesc de la baza unei cruci. Şadurschi. Inscripţii medievale şi din epoca modem� a RomfJniei. A fost scris in limba romAnă. Dificultă�le legate de citirea textului (in parte foarte deteriorat) precum şi ipotezele incă neconfirmate ne impiedică să pronunţăm o concluzie definitivă. 1 905 . Inscripţii ebraice. Bucureşti. Abrevieri bibliografice: BAlan . Bucureşti.l. 0.50m.muzeubt.Muzeul Judeţean Bototani .. Semnalăm aici o inscripţie care provine de la Biserica Sf. Este scrisă in limba slavonă şi este un epitaf pus pentru a marca mormAntul unei anume Irina. 3A). cu litere chirilice. 1 994.N. BAlan. Bucureşti. 1 976. P. Piatră de mormânt. vol. M. Totul este incadrat de un chenar format tot din motive vegetale. 1. Textul ­ realizat in tehnica .M. 1830 Fev<TUarie><'l>" A fost adusă de la Dumeşti .1 5m. Petrescu-Dâmboviţa şi I. de o parte şi de alta a ei.

. C. Mihail Kogălniceanu2 .Propăşirea". 1 926.Istoria l�eraturii romAne din Bucovina". . revistă apărută în 1 844. cu toate că activitatea lor av�� să se resimtă mai mult în alte locuri.muzeubt. mânuind condeiul sau abordând problema emancipării ţăranilor. 1891. Negri.q. Mhll. Al. Ştie să folosească pana scriitoricească întru adevăr..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS BOTOŞĂNENII ÎN REVOLUŢIA DE LA 1848 Muzeograf Ionel BEJENARU Marile momente ale istoriei moderne a ţării au antrenat în desfăşurarea lor. aprilie 1 978.._". ' Ibidem. p. Când va reveni in Moldova. ca atâ�a al� revolu�onari. au consacrat numeroşi luptători revoluţionari. Tn pribegie. Botoşăneanul Dimitrie Rallet (181 7-1 858) este unul din cei mai reprezentativi revolu�onari paşoptişti. Kogălniceanu.ro / www.ztobltw flgtln/lor. de fiecare dată. vomicul Dimitrie Rallet exprimă idealurile patriotice ale unei genera�i de revolu�onari.Dorinţele partidei na�onale în Moldova". Tn Ţară sau în misiuni diplomatice. Alecsandri. ca şi ceilal� revol�onari moldoveni. ale unităţii şi independenţei naţionale� Ne vom opri. pregătirii Unirii. Alecsandri. TI găsim semnând în .cimec.15-16.35. a unor dimensiuni mai limitate ale acţiunilor revoluţionarilor moldoveni. V. în Bucovina. alături de C. . în general. p. p. Dimitrie Rallet se va bucura de încrederea noului domn Grigore Alexandru Ghica. pentru dezrobirea �ganilor. . întruchipând prin titlu viziunea revolu�onarilor moldoveni.. receptivi în cuget şi în faptă la arzătoarele idealuri ale naţiunii noastre. cu oamenii lor. S-a făcut ecoul valului general de nemulţumire din ţară împotriva regimului de abuzuri şi nedreptă� al domnitorului Mihail Sturdza. Loghin. succint. cât şi aceea care i-a urmat. perioada sa premergătoare. scriind.13. .o întreagă literatură"1 . ' . Suportă. publicat în . la Cemău� sau la casa familiei Hurmuzaki de la Cemauca. Anul revoluţionar 1 848.. animaţi de idealurile scumpe ale democraţiei şi libertăţii. A. Russo. Vechiul său tovarăş de luptă. punctându-le contribuţia la revoluţia română de la 1 848. om cu vederi progresiste şi îşi va consacra întreaga-i capacitate. Se ştie că acest Comitet i-a încredinţat lui Mihail Kogălniceanu sarcina de a redacta .. activează în Comitetul revolu�onarilor de la Cemău�. &lcu'efll. la câteva figuri de revoluţionari patruzecioptişti botoşăneni. dreptate. p. www. Negri).Convorbiri literare".. în anii premergători revolu�ei. Militează. lfWriiiiW pt1vlleglllorbolet'efll. C. i-a realizat un admirabil portret. 1 . şi aceste meleaguri botoşănene.". în condiţiile unui areal mai restrâns şi. Costache Rolla. prigoana autorită�lor după reprimarea mişcării revolu�onare din Moldova. Cuza.ro 1 85 . împreună cu . P. dragoste de ţară. Cernăuţi.Magazin Istoric". autentic act programatic al revolu�ei rofliânilo?. contimporan şi părtaş la lucru al ' Kogllulc•IU. ". Vasile Alecsandri.37. Mavrogheni. o. în acest sens.vechi prieteni de gânduri şi idei" (V. em. M. în care ni-l redă pe Rallet .iubit şi apreciat de to� contimporanii săi prin cunoştinţele sale întinse şi mai cu seamă prin patriotismul său neadormit.

' Iorga. Locotenent-colonel adjutant şi prieten apropiat al lui Cuza Vodă. Junimea. devine un aprig adversar al domnitorului. p. dar evidenţiem eforturile sale de a înnoi climatul politic. Muzeul Judeţean Bototani ' Ibidem. Tineretului. Adevfrol despre un destin politic. se va afirma ca un luptător înflăcărat pentru Unire.pentru neapărate patriotice trebuin�.150. in fruntea opoziţiei din Moldova. Leonld. Acte şi scrisori. ln ultimii ani ai vieţii se retrage la Botoşani. cel ce avea să fie ultimul domn al Moldovei {1 849-1 856). 151-152. cu alese trăsături patriotice.181. " (n. Nu ne propunem acum să o abordăm. chiar dacă cel pe care trebuia să-I infrunte. • Convorbiri literare. nu era altul decât unchiul său 10 • Instruit.alături de Al. 1 decembrie 1 882. Bucureşti. Grigore Ghica s-a apropiat cu uşurinţă de revoluţionarii paşoptişti . 1.. p. Nicolae Iorga amintindu-şi-1 din vremea copilăriei sale. Minerva. domnitorul Mihail Sturdza. se găseşte. 5 Cuza.9. social-economic şi cultural al societăţii moldoveneşti. p. p.agiutoruri băneşti de la binevoitorii români din Moldova· şi a le trimite la Casa de bani injghebată la Cemău� . " Bolcu. Ed. " Ibidem. ianuarie 1 976. 1973. prinţul mergând braţ la braţ cu socialiştii 1 1 . mai tarziu al �nutului laşi.Elefant" din laşi8 . ' M•rtlnesc:u. laşi.constituţii politice după cele de la Paris"1 3 • Cu temei. ' Ibidem. Junimea. o atitudine care-i va aduce. că . De numele său este legată şi intemeierea targului Bucecea. din ordinul domnitorului Mihail Sturdza. activând apoi in rtmdul revolu�onarilor afla� in emigra�e. Pisoski îşi va onora exemplar misiunile încredinţate. Botoşăneanul Nicolae Pisoski {?-1 888) dovedeşte. ajutându-şi tovarăşul să scape de urmărire. laşi. p.331. N. Grigore Alexandru Ghica era instalat în tronul Moldovei. p. Vântul de libertate stârnit de inceputul revoluţiei franceze il atrage ii pe Grigore Ghica aflat la Paris.4.n. afirmă Leonid Boicu ln lucrarea pe care i-o consacră.12. începând o zbuciumată domnie. Leonld. . Sameş al �nutului Botoşani.răsărind arare cu marţialul lui barbişon alb pe terasă"9. O vlaţj de om ap cum • fost. • p.) O lucrare remarcabilă consacrA Leonld Boicu lui Grigore Alex. " Ibidem. din judeţul Botoşani. in perioada premergătoare revoluţiei. N. Bucureşti. " Ibidem. predecesoi). primind misiuni importante cum ar fi străngerea de .Bolcu. lo•n Aleundru.adună pe to� tinerii cu vederi înaintate. 1 976.in capul nemulţămiţilor". Ed. Pericle. Costllche Negri. ii imbrăţoşă cu căldură şi le dădu servicii de ale . La 22 iunie 1 849. Magazin istoric. asupra domniei lui Mihail Sturdza 1 2 • TI găzduieşte pe Mihail Kogălniceanu. in aprilie 1 848. 1 965. www. ispravnic al acestui ·�nut şi. Ed. ca un aprig susţinător al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. fiind cel care 1-a propus pe Cuza domn in memorabila şi dramatica intrunire a partidei naţionale din 3/1 5 ianuarie 1 859 de la sala .ro / www. Reintors in ţară.cimec. Nicolae Pisoski s-a remarcat prin propuneri 7 constructive.JI său Grigore Ghica a fost singurul voievod al epocii moderne cu disponibilităţi pentru a deveni «un domnitor revoluţionar» " 14 . El .. Participă la activitatea Comitetului revoluţionarilor români de la Cernăuţi. op. Ed. vizând stabilirea legăturilor cu revolu�onarii rămaşi in ţară ln anii de după revoluţie. Tn şedinţele Comitetului revoluţionarilor români.33. Grigore Alexandru Ghica {1 804-1 857).e. Cuza. Ghica şi dramaticei sale domnii .13. p.c�. prelucrează . surghiunul la o mănăstire5 . stabileşte legături cu revoluţionarii din emigraţie. postelnicul Nicolae Pisoski participă la mişcarea revoluţionară din Moldova.ro 1 86 . in anii premergători revoluţiei. urmărit de agenţii lui Sturdza.generaţiei ce a pregatit traducerea marilor reforme sociale şi politice in ţară.muzeubt. se pune . p. 1 973. redactând in vara acestui an un memoriu.12-13. in fapt un rechizitoriu.

în preajma revoluţiei de la 1 848. într-o vreme când aceste studii erau cu totul părăsite. o figură care va sta şi în istorie"22 . BOI0f811i ..1 1 5. " Vocea Botoşannor.ro 1 87 . renunţă la boierescul său nume. BUCUI'ef11. Se va distinge şi in domeniul literar. voi. Pentru el. Monografia oraşului Botopnl. vicepreşedinte al Comitetului pentru sprijinirea incendiaţilor din oraşuJ no�!rl! . 1926. . Cuza îl va numi ministru în mai mult� rânduri. " Ibidem. 1976. pe pământ străin.169.om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Statului" 1 5 . p. D. cum se exprimase Dimitrie Rallet.412. Participarea la mişcarea revolujionară din Moldova nu-l va scuti de urmărirea autorităţilor. p. 21 iunie 1887.ro / www. . " Rosetti. Miclescu fac şi obiectul comunicării noastre). www. Ed. membru fondator al Ateneului din Botoşani 1 889 18 . Laurian"1 7 . Opei'W 11. p. " Ibidem. Viitorul domn Al . . p.426. 31 1anuarie 1891. 1.puse la posturi înalte tineri care nu aveau ranguri şi încă din aceia cari treceau de revoluţionari" 1 6 .Banul Vasile Vârnav cu Tăutul şi cu Alexandru Beldiman sunt singurii moldoveni care s-au indeletnicit cu literatura şi istoria na�onală. S-a achitat onorabil de fun�a de comisar pentru explicarea Legii rurale sătenilor. 1892. UrlCIIrlu/. manifestată şi in articolele din presa pe care o conducea îl va pene mereu în conflict cu autorităţile. Poull. ca autor de piese de teatru. " Ibidem.. Dacă nu prin locul naşterii. expunându-se riscurilor. " KogAlniceanu. Evenimentele anului 1 848 evidenţiază o bogată activitate revoluţionară a fraţilor Scarlat şi Costache Vârnav. p�rsonaliţat�a .n. consacrându-şi forţele luptei pentru Unire. lqi. decan al baroului de avocaţi din localitate1 9."28 - 15 Codreacu. Radu. Bototanl. 1 . BucurettJ.amicul ţăranilor". 1. Anii de şcoală cu poetul Skavinski şi francezul Malgouverne. Ed. Mihail Kogălniceanu avea să-I considere pe Dimitrie Se. T. p. încredinţată de Mihail Kogălniceanu. în 1 857. George. Mine!Va. mai t�rzl4. Th. Bot0f811l .1-2. SIIVWIII'W conlimpui'Wne.cimec.1. Avea să moară în condiţii tragice.1-2. De altfel. 1925. Academiei. 28 noiembrie 1896. Mihail Kogălniceanu scria: . Miclescu un . la Mee. acordându-i toată increderea. Ap�eciindu-i. p. 1 '. " Prutul. Mihail. s-au infiripat primele lor sentimente patriotice. canţonete. • " UbertaiN. Bucurefli. Din convingere. (n. p.1 887)2 1 .muzeubt. Artur. " Gorovel. avea să fie însoţit la plecare . " Ubertatea. îşi va redobândi funcţiile sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica. în Franţa. şi nu degeaba i s-a spus .2-3. i-au asigurat o cultură temeinică şi o conduită patriotică remarcabilă. Scrferf lsforfce. D. de pierderea funcţiilorz4.XX. Amintiri din coplllrle. 1973. luându-1 pe cel de Dumitru Din Scarlat şi se îmbracă ţărăneşte26. preşedinte al Ligii Moldovei20 . " Ibidem. Nevoit să părăsească ţara.de stima chiar a multora din inamicii săi şi a întregului tineret". 28 noiembrie 1896. răsturnarea lui Cuza Vodă va fi . " Sion. " Prutul. o serie de funcţii judecătoreşti. 9 noiembrie 1669. fiii banului Vasile Vâmav din Hilişeul Dorohoiului. studiile la Academia Mihăileană23 . După revolu�e.durerea cea mare a vieţii sale politice"27 • Atitudinea sa revoluţionară.A. Rallet. A reuşit însă să se refugieze la Hoceni (Fălciu). Ca fruntaş al partidei naţionale din Moldova va activa laborios pentru Unire. Aici. Deţine. Beldiman25 . unii din ei. Se. . Dimitrie Scarlat Miclescu (1 820-1 896) poate fi socotit botoşănean prin anii îndelungaţi de activitate desfăşurată la Botoşani (profesor de istorie şi filosofie la Liceul . la unchiul său.1 1 0. în casa părintească. dar păstrându-şi cu fermitate convingerile. p. p.

Costachi şi A. plecat pe la 1 832-1 833 la Paris. xxx 18U (11 Romlnta. Vlmav.Anul revoluţionar 18U Tn Moldova. 1898. Rosetti. A. Pol�ici. fiul cel mare al banului Vasile Vârnav. Sion. remarcăndu-se în mişcarea revoluţionară din Moldova. tot în casele închiriate de el30. A ::i. Edi�e de G. din 27 martie 1 848. de altfel. Scarlat Vârnav se va dovedi principalul animator al societăţii. secretar C. Ed.D. Sc. Vasile Mălinescu ş. Izbucnirea revoluţiei la Paris.1111t V. Le dovedeşte .. p. Să Consemnăm totodată merit�le deosebite ale dr. '47 . " xxx. având ca sarcină să elai" .Scarlat Vâmav '1 8 1 3-1 868). de pregătirea şi realizarea Unirii ţărilor române. Tn Revista istorici. ca şi foştii săi colegi de şcoală. Fain fi Thunot. Alături de el. din Paris.re de seaml de lucrlrlle Comitetului Socletilţll studenţilor romlnl din Paris pe enii 11U6- · 'a111dala.3. Toader Răşcanu.:>reze" Petiţia-proclamaţiune. Claudiu. C. aprilie 1931 . 1964. lorgu Sturdza. Botoşani. se remarcă în capitala Franţei printr activitate laborioasă în rândul tinerimii române venită la studii. 1950.170-187. participând la mişcarea revoluţionară din Moldova. Rolul frllţllor Vlmav Tn ren•". Scriindu-i lui Ion Ghica.Societatea stl denţilor români" din Paris.76. Kogălniceanu. de Stat. Dimitrie Bolintineanu. Bucureşti. purtător al unor trăsături patriotice şi revoluţionare au�entice. apreciat în mod deosebit de revoluţionarii români. februarie-martie 1931. se dovedeşte. " VA av..cel mai vechi doftor pământean nu numai cu Muzeul Judeţean Bc. 1919. merite în care includea şi activitatea sa de medic practician şi educator sanitar pentru combaterea epidemiei de holeră care a afectat ţara în 1 848. � www.a34• Activitatea lui Scarlat Vârnav este legată şi de înfiinţarea Capelei române din Paris.ro 1 88 . primul moldovean doctor în medicină s. în organizarea serviciului sanitar al Moldovei. munteni şi moldoveni. Zelul depus de Scarlat Vârnav se soldează. luând parte la acţiuni revoluţionare. fraţii Golescu.41-57. Ve av făcuse parte din acel comitet de şapte persoane. 1 848.. nr-8-10. Coresponden�. Bucureş!i. în 1 846.dare de seamă semnată de Scarlat Vârnav ­ reiese şi activitatea sa de principal susţinător material al societăţii32 . el fiind. Va reveni el însuşi. la 3 februarie 1 847. dr. BUQJtefti.. Anastasie Panu. c-un salon minunat. figurau Vasile Alecsandri. A sprijinit plecarea spre patrie a unui grup de revoluţionari români. făcut de Vârnav. Sc. Bucureşti.Din trecutul 1. după adunarea de la hotelul Petersburg din laşi. 1 974."31 Din listele incluse în Darea de seamă despre mersul societăţii pe 1 845. C. t �ş a :.pe viu". Paris.ro / www.. Preşedinte al societăţu a fost ales Ion Ghica. '46. Acesta este " un centru de adunare al românilor. Mavrocordat35 . '44 fi 147. Gh. romlneascl. fraţii Brătianu. îl găseşte pe Scarlat Vârnav înrolat în garda naţională. în primul rând. Nicolae Bălcescu făcea frumoase referiri: Avem acum . Ed. " YYlC Revoluţia romlnl din 18U. trăsăturile sal1 de patriot şi revoluţionar constituindu-se într-un exemplu pentru toţi. p. Nicolae. p. Doctorul Costache Vârnav (1 806-1 877). •• N. C. in . cu deschiderea Bibliotecii române din Paris. după reprimarea căreia se va reintoarce la Paris.muzeubt.cimec. p. O. Domnitorul Mihai Sturdza dădu poruncă ispravnicilor ţinuturilor Moldovei să oprească intrarea în ţară a revoluţionarilor Scarlat Vârnav. Alexandru Ioan Cuza. ia fiinţă la 2/14 decembrie 1 845 . visând deopotrivă la viitoarea revoluţie. " lo . Intre ei se aflau Nicolae Bălcescu. Vasile Alecsandri. a Pinacotecii ieşene şi. M. 1 969. iar casier Scarlat Vâma-19 .n _ _ l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ·' ' Ibidem. p. organizând la sediul Bibliotecii un punct sanitar33. la propăşirea ţării. Vârnav pe tărâmul medicinii. . ce -1 va face ţinta aceloraşi măsuri represive iniţiate de domnitorul Mihail Sturdza. u cum îi plăcea să se exprime .r1at. Tipografia D. p.. în februarie 1 848. Biserica ortodoxl romlnl. Gh. C. Opere IV. activist pe tArim social cultu111l fi colecţionar de arUl.75. un cabinet de cetire. Depăşindu-şi atribuţiile funcţiei.154. Negri. în Place de Sorbonne nr. patronată de poetul Lamartine. Cantacuzino. La locuin1 3 sa.t·JellJiul Botoşani'.245-272. �' Bl "cu. Zane. M.

a Unirii Principatelor. Minerva.. dar totodată cu · .muzeubt. * * * Chiar dacă nu o facem prin mai multe date.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS diploma de doctor în rr "'dicină de la Universitatea din Praga. se cuvine să amintim prezenţa şi a altor botoşăneni la revoluţia de la 1 848. Tntre ei. N. pentru legăturile sale de strânsă prietenie cu Vasile Alecsandri. revoluţionari din Muntenia.a cum a fost. A.ro / www. de a face practică ca doctor în medicină în toate staturile Austriei") da� mai ales. Costache Negri. George Cuciureanu şi. conturul viitoarei teme Botoşănenii şi Unirea " Principatelor". gânduri şi fapte.1·2. angajarea sa de mai târziu în partida naţională. au probat atunci. Alecu Russo. . Transilvania şi Moldova. O v/aţi de om a. 1976. în 1 844). copia botoşăneană a lui C. 2 iunie 1978. Gheo� he Hasnaş. în lupta pentru Unire . şi fratele doctorului. Pe mulţi dintre ei îi vom întâlni acţionând energic în lupta pentru realizarea unităţii naţionale. p. Bucureşti. p. Cu toţii. cum îl definea Nicolae " Iorga. dr. DIMITRIE RALET GRIGORE ALEXANDRU GHICA (1817-1 858) (1 804-1857) " Bejenaru. Ed.ro 1 89 . curaj şi perseverenţă. Ionel. Rosetti" . In Clopotul. constituindu-se într-o generaţie de făurari ai României moderne. poetul Mihai Cuciureanu (mort încă de tânăr.cimec. în timpul revoluţiei de la 1 848. . fapt care în prezenta comunicare s-a rezumat a fi doar o remarcă. Botoşani. " Iorga. câştigată încă la anul 1 836. v•mav/1 din H/1/feu. www. De aici.18.

SCARLAT VÂRNAV COSTACHE VÂRNAV (1813-1868) (1806-1877) GEORGE CUCIUREANU (1814-1 886) www.muzeubt.ro / www.cimec.Muzeul : ludeţean Botoşani .ro 1 90 .

Gorovei prin volumul său. Gorovei din Arhiva Primăriei pot fi cunoscute astăzi numai din cartea sa.cimec. Anticipând comentariul nostru la monografia despre Botoşani. Loretta HANDRABURA Monografia oraşului Botoşani (1 926) şi cea despre Folticenii: Cercetări istorice asupra oraşului (1 937) complinesc printr-o abordare originală numărul de biografii ale oraşelor Moldovei 1 . Oraful /afl. Al. şi Vu/ulul. Meritul lor nu poate fi contestat.filozofie in istorie". Labln. in Istoria tomlnllor tn chipuri ş/ /coane. Carenţele evidente îşi găseau atunci şi acum o scuză in salvarea tezaurului documentar struc­ turat in aceste monografii după o logică internă mai mult sau mai puţin de o ţinută ştiinţifică. Simion Labin5 1e lipsea ţinuta compactă pe care avea s-o realizeze A. Pagini strlvechl. dar şi a celor din Ţară2 . Dobrogea Jună. de până la 1 848. . tom. jdulţl. Hangan. 191 1-1915. 1931 .2. 1913. p. Papadopoi-Calllmach. Conştientizând această stare de lucruri. Constanţa. vom face un excurs de argumentare la afirmaţia de mai sus. Rldulescu . Monografie Istorici fi sociali 1/ustnltl. 53 p.6 1 N. Bucureşti. S. Ghlblnescu. laşi. 1 922. precum avea s-o caracterizeze Gh.3-13. Ionescu ..muzeubt. CI.a. Bâriad: Peiu. Schiţll monografiei.supra rostu/ul fi cuprinsulul monografie/ judeţului fi a celor &3 de comune. v. A. Documente botoşlnene. ' N. 1921 .ro / www. M. Botoşenl hlmeslţl şi deznldl batonu/ul de Tort. Numeroaselor capitole din cărţi.a. 1 905.Dobrogea n u . lorga3. Ghibănescu. Dimitrie O. V iaţa Românească. Cu sprijinul direct al unor persoane avizate. Monografia cu planul orafulul. Scurti! privire asupra Botoşanilor de dupll Unire ş. despre şcoli. Monografia orafulul Tulcea. autorul finaliza acum 73 de ani munca . p. Constanţa. Lucrările apar intr­ o epocă de grabnice sinteze. laşi. in "Analele Academiei Române". Descrieru ' S.. 1 36 p. seria 11-a. Gh. r· ş. naţ. Bogdan . VII I . vol. 1-3. dacă cunoaştem viaţa documentelor din perioada medievală şi rostul lor in soluţionarea unor probleme din epocile ulterioare.1 83-220 şi in volumul Botoşani/ In 1932. Documente blrildene. 1. nr. Trecutul. de .ll. biserici. laşi. 522 p. 1928. Multe aspecte din viaţa oraşului Botoşani. Umuriri . Câmpulung. LI + 342 www. documente.: §-le Rllzboiul din 1877. 1 924. Ed.. Vole u. Studiu fi documente. Suc. Inscripţii botoşlnene.ro 1 91 . precum paleologul Traian lchim şi a unor cetăţeni din localitate.208 286). 1 905. XXXVI + 130 p. in Revista Moldovei. Studii şi C. prezentul fi viitorul slu. Cal/mach/ (Studii fi documente. Hot/ţi Istorici despre oraşul Botoşani (despre numele oraşului. fn timp. Tom/ Constanţll. • Al. unele dosare s-au pierdut iremediabil. p. vomicii de Botoşani). 88 p. studii şi documente existente la acea dată semnate de N. preşedin­ tele Comisiei lnterimare din Botoşani. Documente relative mal ales /a Botoşani şi Impre jurimi din colecţia d-lul Al. Vlăsescu. Antonovlcl . O monografie a Botoşanl/or. desprinse de A. Ed. publicate cu o prefaţă despre istoria Botoşanilor. ' Mai mu�e evenimente descrise depăşesc această dată anunţată de au1or in prefaţa lucrării.I.migăloasă şi obositoare" asupra istoriei urbei de la origini până la Unirea Principatelor. 1926. T. p..Codln. V. Un oraş tomlnesc: Botoşani.C. p. fără a se cunoaşte domeniul şi realitatea in profunzime.. De la bun început se impune o precizare pentru a defini o stare de spirit a vremii şi implicit al specificului cercetărilor monografice de atunci.1-16. de pildă.IX. Artur Gorovei Praf. Tribunalul Judeclltoresc. iniţiază la 1 924 un proiect de elaborare a monografiei oraşului..ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS Monografia oraşului Botoşani după un cronicar fălticenean. Tipogr.13-19. 1 36 p. istoricul său. Papadopoi-Calimach4 . Iorga. Musce/u/ nostru. Dotoholul.

în Arhiva istorică a lui B. Constantinescu. Asupra ui'Danonlmu/ui Botoşanl. 1 926-1927. apoi alte documente aflate în colecţia Uricariul.41 0-413.ro 1 92 .. Monografia oraşului Botoşani. Botoşani. autorul s-a angajat într-o elaborare calitativă şi a scrutat materialul documentar dintr-o perspectivă proprie.1 86-193 şi Gh. p.2. " In cursul veacurilor biserica a suferit mai multe transformAri . 1980. /atorla romlnllor.17-20. Papadopoi-Callimach şi susţine că . ce poartă semnătura locului. N. în colecţiile lui Gh. Clurncu. din colecţia sa de Studii şi documente. p. textul nu este scutit nici de erori sau inadvertenţe7 pe care le vom semnala la momentul potrivit. Botoşani a fost reşedinţă domnească. 1981. P.362. PAcurariu In lucrarea iatorla b/aerlc/1 ortodoxe romlne. in recenzie Monografia oraşului Botoşani din . Gorovei adoptă ipoteza lui Al. Oraşele din Moldova. a lui Teodor Codrescu. Lupu. Denumirea de Târgui Doamnei este justificată do. Ed. Ansamblul ui'Dan medieval Botoşani. Ungureanu. Ştefan Clubotaru. " N. El a dat doar în continuare o lungă listă de documente botoşănene nefolosite de folclorist şi aflate în volumele V. Botoşani. op. destul de bogate.12-14). 1926. colectiv. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. C. Ştefan Clubotaru.l. p. p. Iorga propunea în recenzia amintită1 2 să fie reluată pe un alt plan şi dezvoltată. zidită la 1 496 . 1978. vol. Ramuri. Gorovei a adunat rezultatele investigaţiilor de până la el.Târgui Doamnei . 1963.311-317.Botăş vine deci de la Batea sau 8 Botuf • C. vol. trece in revistA toate opiniile emise pAn/1 astazi fArA a ajunge la o concluzie proprie in problema urbanonimului Bototani aşa cum era de aşteptat.clt. VII. vol. cu argumente plauzibile în majoritatea cazurilor. îl conduc pe Gorovei spre aserţiunea i4 din titlul capitolului III intitulat Botoşanii reşedinţă domnească.BotOfllni" CI.S şi Istoria romlnllor Tn chipuri fi Icoane. Tudose. p. Edit. şi XIX. considera el. aşadar. p. temeinic şi documentat. Cum era şi firesc. in recenzie O carte despre Botoşani in Revista istoricii. autorul Monografiei oraşului Botoşani (edit. In sec.1 86-193 şi de Gh. Nicolae din Popăuţi. Greceanu. Problema discutată lasă loc interpretărilor până în anii 80-90 când mai mulţi cercetători emit ipoteza provenienţei urbanonimului Botoşani din numele de persoană Botăş (Botoş).reşedlnţll domneascll. 11 CI. 1905.10-413. Gorovel. fasc.Ioan Neculce". V. B.ro / www.168. Iorga. N. puse în ordine cronologică. valorizându-le într--'l variantă definitivă şi personală.pe alt plan" .. atestat documentar chiar sub această formă 1 1 . aerle M.2-3. •se pAstreazj şi tumul-clopotni!A de la Ştefan cel Mare. Giurescu infirmă demonstraţia lui Gorovei cu privire la originea lui Botăş din botaş (butaşl. Iorga ar fi vrut să vadă un Codice botoşănean. nr. Istoricul botoşănean nu arată însă cum trebuie să se prezinte monografia . Numele oraşului a suscitat interpretări controversate. Iorga. p. Chiar dacă munca la această carte a reclamat mai puţine eforturi şi timp decât la cea despre Fălticeni. an XII. Ghibănescu. In Hierasus.cumentar şi certificată de cercetările recente1 5. Al. Ghibănescu in recenzie Monografia oraşului Botoşani din .Ioan Neculce". cum a rAmas plini la secularlzarea din 1 863". • N. 1921. inau�urată de Ştefan cel Mare în curtea bisericii Sf.: Eug. p.. " CI. botoşAneanul N. p. Pop/Juţi . p. cel care ajunge in timpul scurt la o mare Inflorire este . " Dintre oraşele nou apArute. Ghibănescu. an XII. Alexandru Lăpuşneanu V. Dar înainte de acea istorie a Botoşanilor . nr. partea a 11-a. Greşite sunt afirma�lle lui lorgu Iordan din Nume şi locuri romlneşti Tn Republica Populari Romlnia.7-9. cap. 1.cimec. 1981. care să cuprindă toate documentele acestui oraş. Se presupune că pe la 1 550 Petru Rareş ar fi ' Acestea au fost sesizate imediat de exegetul in materie. A. Bot. Axa . Academiei Bucureşti. p.7-9. Acte de domnie din timpul lui Petru Rareş. 1952. 1997.125 sau cele ale lui N. monografia oraşului Botoşani. Botoşani. Istoricul precizează că în Botăş accentul cade pe prima silabă. p. C. Numai după elaborarea acestei lucrări se poate scrie. A. VI. Haşdeu şi în colecţia de documente de la Academia Română. BUCIJI'eftl . 1926.6. ' CI. 1926-1927. Dicţionar onomastic romlnesc. PrimAriei. faac. Partea istorică a lucrării este relativ mică. 1° C. iar în botaş pe ultima 10 .pusă pe alt plan". al XVIII-lea biserica a devenit minAstire. Iorga. p.Meritul este. Inscripţii botoşlnene. Muzeul Judeţean Botoşani www. Craiova. Edit.l.450. 1926.6.muzeubt.

p. op. Documente alaiiO-I'Omlne Intra f/Ue-fA7. Ruşi. Creiova._"". fi �.293 fi 649. p. In Arlllvele Basarabiei. H. scris din . Gorowl. In Hlerasus. la acea dată un act în limba slavonă consemnează pe . G. ldem. Cristeşti..28-30.. la anul 1 552. Buc:urefli . Bucurefli. a emis ipoteza: . lstorla Romlnllor tn chipuri f/ /c:o. Slmlonncu. N. D. A. Teişor.26 acestea din urmă fiind extrase din Acte şi documente relative la Istoria Renaşterii Romlnlei de Dim. leromonah loank:hle Blllln. voi. " N. de lingi Bompnl. cu o pret� despre Istoria Botof81lilor. Dedll. " 1. Marin aduce mărturii încă pentru treisprezece (Mănăstireni. cap. Iorga.) va fi zidit-o. Tătăraşi şi Curteşti. autorul fălticenean greşeşte afirmând că numele primului vomic de Botoşani la 1 552 este Cristea Ghenovici. A. Elena Doamna"1 6 . 1903. Buanfti. Simionescu s-o considere corectă. Gorovei a propagat această presupunere1 7 . Bolofanl.Poate că (subl. Gorovei nu s-au precizat aşezările din ocolul Botoşani. " Vezl Gh. Până la ea biserica avea deja o vechime de 1 71 de ani şi documentul de la începutul pereplisului publicat la Chişinău în 1 930 . Ele sunt reconstituite de A. ocupaţia rusească. 18fl. .lspisoc sârbesc vechi. lllarln. soţia lui Ştefan cel Mare. Ca apanaj al Doamnelor Moldovei. 1971. FAiticeni. Citeva Jtlrl dNpl'e MlnUtltN Doemnal de lingi Bompnl.228-239. Bulat.76. " A.9.Doamna Elena Răreşoaia a innoit de iznoavă şi biserica de la Mănăstirea Doamnei. Sturdza.2.5. p.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONALIS dăruit târgui soţiei sale Elena.l. anul 1 848. 22 La 1 725 lăcaşele Sf. 1921 . Gheorghe sau Domnească ( 1 55 1 ) şi Uspenia sau Doamnei (1 552) nu sunt ctitoriile ei cum presupunea A. Goroval. Gheorghe şi Uspenia au fost reparate de Ana.. 68 2 ..Mihail vornic de Botoşani"?4 Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii la 1 495 şi cu polonezii la 1 500. bătălia de la Botoşani din 21 martie 1 788 dintre armata colonelului Fabry şi turci. p. 1929.. soţia lui Mihai Racoviţă. rapoartele inedite din arhiva statului din laşi25. 1905. Cristeşti. H. Nicşeni. D. ldem.ro 193 .n. Elena lui Petru Rareş şi Ana lui Mihai Racoviţă. eteria din 1 821 . Maria. 1931. op.ro / www. 19 www.170.401 . IROricui MinUtlrll RlfcJI. Bisericile Sf.cit. " A. p. ca mai târziu iconomul Al. " Arhlm. Chltiniu. Fostul prefect al judeţului Suceava va numi trei dintre ele: Popăuţi. voi.V. lnscrlpţll bofoPnene. Elena Rareş doar a refăcut bisericile care erau complet distruse după ce Petru a revenit în Moldova cu a doua domnie: . Narcis Cretuteecu. 1111 VI. cu diferite ocazii. p. S.XIX. Măscăteni pe Jijia şi Dracşani pe Sitna).�na.cimec..clt. Gorovei şi alţi istorici. " O demonstns�e judk:lou.muzeubt. Bucureftl. unirea principatelor la 1 859 sunt cele mai semnificative evenimente istorice ce au marcat evoluţia sau involuţia aşezării. 1927. Ulterior 1. MlnUtltN Agafton. Prin hrisovul inedit din 20 septembrie 1 784 Alexandru Const. D. al XIV-M: MlnUtJIN DoeiMel. Studii fi documente. Bătrâneşti. Ed.97-1 1 1 . p. Vetre de alhbtrle romlneesc. scriso _rile comitetului unionist din Botoşani către cel din laşi şi rapoartele lor. p. " Ibidem. fi lzvoade.31-45. 1 90 1 .. Or. Stăuceni. Botoşeni. Iorga.tl ln aceastA problemi ne propune 1.16 iar ierodiaconul loanichie Bălan ne dă cu certitudine anul 1 5521 9. Sompnl.7-8. Marin In studiul O ctitorle • Ţlrll Romlneffl fn lloldova din Ne. " Al. p. p. p. listele de alegători din Divanul ad-hoc."20 . Voievod (Mavrocordat) dăruleşte târgui Botoşani şi Focşani fiicei sale Ralu.confirmă vechimea ei din 1 381 şi nu de la 1 552 cum s-a crezut mult timp. oraşul şi moşiile din împrejurimi asigurau venituri proprietarilor. p. Ghl. 1982. Tulbureni şi mai îndepărtate Costeşti pe Siret. 23 Din lipsă de izvoare interne botoşănene._u. Gorovei după mai multe surse: cronica lui Ion Neculce. 1986. Până la A. " Vezl T. &Xopn/ .apanaj al doamnelor Moldovei.

410. ambele lucriri semnate de Şt. Tăutu. 1974 şi Botopnl.. 1915. . muzica. 207 p. op. magistratul Ioan Vrânceanul şi alte nume evocate de A. vol. Gorovel. Nicolini. Ciubotaru In monogran. Monografie. cea a breslelor din 1832. cele despre monografia Fălticeni. compara�e pu�n preten�oasă după noi. fiul logofătului Scarlat Miclescu şi al Mariei. care pare să fi avut aşa de mare influenţă asupra boierimii locale.ani. 1111. pentru teatru. şi In cartea Din trecutul JCOIII boloflnene.Mesa lui Gheorghe Asachi Ştefan cel Mare. se mai evidenţiază înaltele feţe biseri�şti Sofronie Mic/eseu. explicaţia este simplă. Editura Litera. Istorie. " Vezi Jeodor T. nerespectarea ordinei publice. Editura Sport-Turism. Cărţile româneşti. Profesori. Trupa de actori moldoveni joacă .30 . istoricul N. Clubotaru. iafi. Ea succede înainte de toate . pe(Spect/ve. 1997.uceniciei" probate la Monografia oraşului Botoşani. Cu această stagiune a trupei din Botoşani a reinceput activitatea culturală a teatrului din Moldova care.ro 1 94 . Pentru populaţia urbei Gorovei ne dă o statistică amănunţită. Editura Axa. F. Eminescu.Mai mult interes a pus. pictura sunt acceptate abia din a doua jumătate a secolului amintit. încât cu vremea. Constatăm că ştirile sunt disparate şi incomplete.Muzeul Judeţean Botoşani Aspectul oraşului din trecut este schiţat în paginile călătorilor străini şi din ţară începând cu 1 683 şi până la 1 854 şi autorul le citează fragmentar. Menta­ litatea societăţii de la început de veac XVI I era tributară culturii greceşti.. Aceleaşi carenţe semnalăm şi în tratarea subiectului despre . Gorovei prin această lucrare monografică. născută Beldiman.ro / www. Botoşani. nepot de frate al Mitropolitului Sofronie. Datele ce relevă starea şcolilor străine din târg sunt o frumoasă contributie la istoria învăţământului din Moldova de Sus.l. despre care s-a amintit în alte surse2a . . Cuciureanu. M. . 27 pe care o comentează în paragrafele Tagma boierească şi Glasul de mai jos. " A. Boto. · .tocmeli" de căsătorie etc. Bucurefli. oameni. p. "29 Acesta a fost înfiinţat la 1 838 de directorul şcolii domneşti. Printre personalită�le locului. " Subiectul a fost dezvoltat ulterior In Pagini din istoM tnvl�mtntulul boloflnNn 1759-1IUIJ. după încetarea studiilor şi reprezentanţilor de la Conservatorul din laşi. ţigani şi evrei. Mitropolit al Moldovei între 1 85 1 -1 860 şi Calinie Mic/eseu.. locuri. a asigurat �rcetărilor ulterioare31 o pistă de decolare relativ temeinică. reprezentate de poeţii Gh. medicul Gh. Mitropolit al Moldovei între 1 865-1 875. de aceea nu vom insista şi noi. Iorga. numită de Şt. iar materialul factologic lipseşte.moşia târgului" . Junger tradusă din limba germană. 1980.cimec. Şi dacă sinteza despre Fălticeni a repurtat un succes mai mare.cit. www. dar şi din alte considerente pe ca�e le vom reliefa în alte pagini. Sufletul vechi al Botoşanilor se mai proiectează în moravurile sociale de la 1 853 cum ar fi certurile de bal mascat. Ciubotaru . 207 p. tabloul personalului judec6toresc din anii 1832-1866 sunt preluate integral de Şt. 1987. BOIOf&ni. " Aceasta. comedia Plumper sau Amestecătorul in toate de 1. situaţia neguatodlor specializa1i şi audlţl. precum şi lista vomlcilor de Botopnl din perioada 1592-1846. tstoM TNtrulul tn Moldova. Bun1da. s-au urcat boierii şi cucoanele lor pe scena improvizată a unui teatru.muzeubt. M. acesta din urmă fiind reprezentat de moldoveni. lumea botoşăneană.205. Temelia pusă de A. Coordonator: Ana Hancea. având sprijinul actorului Costache Caragiale. armeni. Coordonator: Andrei Cardaş.Letopiseţul oraşului Botoşani". Bucureşti. p. Fapte curioase sunt semnate sub titlul Inceputurile culturale. Gorovei. Cuciureanu. mlrtur/1. a stagnat o perioadă Tndelungată.

cimec.muzeubt.ro .ro / www. MEMORIALISTICĂ www.11.

ro / www... www. .muzeubt.ro .cimec.

Numai ci. adiel tn tot restul vie�i lui Scipione Bidescu.la Bototani .. dar cu aceeaşi vervA gazetAreascA. comercial agricol ti literar. proba aceluiati curaj politic. .3. la Bototani. Scipione BAdescu (2 mai 1 847. 15 dec::embrle 1115. ' Cutfwvl �.. si scape de . fusese redador şi publicist la laşi şi Bucureşti.4 octombrie 1 904.) Unde ne sunt duburile de leduri. Formarea unei sectiuni a Ligii Culturale mi se impune imperios ca cea mai de cApetenie ti mai urgentA datorie. Curierul romln. idealuri ... Bototani) a dat . 12 rn. cercurile literare?.ro 197 . afirmind. .le-a exprimat ti apArat cu zel. 1 �.aceleati cu ale tuturor romAnilor . fapt surprins şi de presa de aici Tot jocul de culise al politicienilor vremii a produs schimbarea. un ziar de atitudine... mare. pusi tn slujba cauzei neamului romAnesc. Tn acelati sena. Avea si apari pe durata 1 886-1904. de curaj politic. 1891 .tle 1888 • Cutfwvlromln. nevoit si lupte adesea pentru cauze opuse vederilor sale". . p. cum remarca un confrate Tntr-ale publicisticii (Vladimir Şardin). VOCN Botopnllor. BoeotMI.muzeubt. Filotti.. versurile fiind ecoul idealului comun? . CU SCIPIONE BĂDESCU Muzeograf Ionel BEJENARU Fiu al Tranailvaniei. La lucru. lni�atorilor! A voastrA va fi onoarea!"3.3. cu t�i.. a cArei cauzA. tnscrisi pe drapelul noii instituţii .• . ceva mai Tnalnte.Uga 1*111'11 unllllell culllnlt 1 romlnllor". inten� rAmasi . Ţara de Sus nu poate lipai (. aici. duburile comerciale. Prezenţa se la Bototani tncepe ca revizor şcolar pentru judeţele Botoşani şi Dorohoi (8 ianuarie 1 882). Om de inl1iatlvl culturali.Un dor pe to� Ti poarti/ SI-şi vadi iar moşia.La lucru dar cu to�i.. Sturdza dind curs celor puse la cale de mai marii locului.unde a adivat tn anii din urmA. prefectul Henri Cortazzi .. si fie de azi deviza noastrA.. se va fonda Ateneul RomAn din Botoşani. ministrul O. funcţie onoratA pAnA la 1 octombrie 1 885 c:And. ceva mai circumspect. in urma unui raport al ministrului Cultelor şi lns�unii Publice va fi destituit şi tnlocuit cu N.(.. int�. de atitudine.aceastA tndeletnicire de gladiator politic.. A. 10 oc:tamllrie 1115./ Uniti. Scipione Bldescu fiind printre fondatorii aii. •Trompetele risuni . Nu scrisese el. . Cu experienţa cAştigatA. Rlflolţ-Silaj . mindri. Sperase Bidescu. tn fapt.) din marile chor al Ligii culturale na�nale." Mai Tnalnte. la 4 noiembrie 1 889...ro / www. scoate la 2 martie 1 886. Bldescu a pledat pentru ridicarea condi�ei culturale a Bototanilor -: . tot la ziaristicA s-a Tntors. organ politic.cimec. .un stilp al regimului din Dorohoi".. dar.Un Ateneu RomAn Tn Bototani-2./ TrAiascA RomAnia!. Intreprinderile teatrale de diletan�. optind pentru revizoratul şcolar. peste 20 la numAr.. www. o publicisticA viguroasA. Ceva mai tirziu. Tntr-o inten�e de a fi cAt mai mult o foaie personali şi nepolitici.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS LA BOTOŞANI.. pledeazA pentru o secţiune a Ligii Culturale . Curierul romln fiind. p. societiţile de arme şi gimnasticA.

. prin numeroase inserări cu privire la starea sănătăţii poetului. Delavrancea . ş.cimec. ideea înfiinţării unei. la nevoia de ajutor.Cântul Gintei Latine" . PAclif811U. a unităţii noastre româneşti l�a marcat curentul de opil')ie întru sprijinirea Memor�ndumului.este desigur cel mai monstruos prqces" s-a bucurat.O excurslune la lpolefll'. 7 chiar dClcă n-aveau să ajungă ja' destinatar. operă a sculptorului Ion Georgescu. · . A susţinut. de la Drept şi N. Un moment deosebit. p. 14 februarie 1889. s"a cântat .. M�zeul . Vasiliu.ro 1 98 . Craiova.".' care . ca un apel. fiind de partea oricăror iniţiative in acest sens.V. mâi'"!ile aut9rită�lor. Râmnicul Sărat. ca atunci când oraşul Botoşani avea să fie victima unui cumplit incendiu . dat de · servirea unei cauze mari. �poi. în faţa vechii Şcoli Primare . . IV. Turnu-Severin) tE �Iegrame . A făcut tot ce i-a stat in putinţă. · ' Curlerul romln. Bacău.'. pus in slujba triumfului idealurilor scumpe ale na�unii. îr:l care Scipione Bădescu şi . XIII-XX.Cronica localA. Procesul Memorandumului. Şt.1 0 mai 1 887. Zimnicea.C. intru ridicarea. secţia Botoş�ni. Bădescu dedică un poem .. chiar şi când ilustrul său fiu avea să fie oaspetele. de solidaritate.asprimi şi oprelişti. Tecuci. alături de Grigote Ventura. Aşadar. ' . în martie 1 891 .1-2 . tn timpul propesului memorandiştilor.Judeţean Botoşani ' Vezi fi Ştefan Metef. merge din zi in zi mai spre bine"4 . definind gazetarul patriot.la zi" in coloanele CurierpluJ rom�n. ei (1 887). pentru a tatona terenul5. ca delegat al Li_gii Culturale.rămas. " .C . 1 iunie 1934 . intre care şi a unei delegaţii studenţeşti bucureştene (C.R. venită la Botoşani şi lpoteşti.or� Bădescu. cu ocazia Congresului studen�lor universitari. · . . Brăila. de -soluţii :băneşti. 1977.F. puţin mai târziu. Bădescll. p. (iunie 1 887) După cum.Trompetele răsună . www. rece. fiind veritabile luări· de atitudine.. Bucureşti. la fel ca şi din alte centre ale vechii Românii (Galaţi.R. când refacerea avea nevqie. Erau anii dramatici din finalul vieţii poetului.�.. Roman.ro / www.R. · .La 1 0 ani de la proclamarea independenţei ţării. îl susţine pe Mihai Eminescu. ca un strigăt. 1 887-1 889. Botoşanii s-au dovedit un centru propice activităţii _multor transilvănl]lni6 . şcoli primare la lpoteşti . in 1 890.ul şi fapta . Scipi. a primului bust Eminescu din ţară.Marchian". Scipione Bădescu este preze11t la Cluj. Da� urbea natală a . avea să activeze laborios. entuziasmându-se atunci când se illea vreun semn încurajator . ' Curleru/ romln. D... Buză!. Alexandria. Giurescu de la · Litere şi Filosofie).d�_susţinere.Timpul". din Botoşapj şi Dorohoi. Ştilnţlflc:A fi EnciclopedicA.". 4 aprilie 1891.spre fraţii de peste Carpaţi. pana-i aşterne poezie patriotică şi gândul ne duce iar la . Ed. Spre Ion Raţiu au plecat şi de aici. Ştefan Stâncă. După cum.. Călărl.a. in prim'u l rând. la Botoşani. L-a sus�nut.Sănătatea poetului Eminescu. dincolo de. A fost evocată figura marelui nostru poet. vernisaj care a avut loc la 1 1 septembrie 1 890.sub acelaşi nobil semn· Eminescu. demersul său publicistic este mai intotdeauna convingător. in coloanele .lşi. Emlgrlrl """'tlef11 din Transl/wnla In aec. Tony Bacalbaşa.3 . la Botoşa�i. cu unele excepţii. apărut în foiletonul . căzârid în . B.Martirilor independenţei " .R. de parte de a se complace intr-un exil fără probleme. de un ecou· . intre vorbitori aflându-se şi Scipione Bădescu. Curtea de Argeş.R. graţie IIJi Se. Se implică în viaţa cetăţii. vizând binele. . Fălticeni. după cum ni se comunică din Bucureşti.C.muzeubt. încercând să spargă indiferenţa administraţiei. Z.Guvernele ungureşti ti mi� memorandlatA din Ardeal'. mereu cu gând." botoşăneari s-au implicat. cronicele trimise acasă. Nu şi vechiul său prieten şi coredactor de la ..

IS Suplimentul acestuia (nr. ./ Un Scipione au Botoşani/ Şi stă călare pe un antal. Lucaciu8 . lnfonnatorul român. Rând pe rând. Botoşani.. schimbându-şi mereu titulatura. Guvernul de la Budapesta barându-i accesul. 14 Iunie 1894. de bună condiţie. Botoşani. Pledoaria sa publicistică este argumentată. făcându-le publice. gata mereu să cuprindă o nouă . V.Ne-am fi întinerit unul pe altul cu aproape un sfert de veac. Nicicum uitat de tovarăşii de idei şi acţiune. Anul Nou român. Călătorul român. Gazeta română." (scrisoare expediată din Bucureşti. Bădescu în procesul Memorandumului rămâne un act distinct.Un Scipione aveau Romanii.scria Se.Timpul". speram şi râdeam. datorită lui Scipione Bădescu. împreună. Cuvântul român. . Comerciul român.este procesul întregului neam românesc. 1 2 aprilie 1930. invocând trecute şi frumoase vremuri . Caragiale. însoţind portretul . într-un spaţiu şi de vibraţie coşbuciană 1 1 . p. Presentul român. " Curierul rom/In. Scipione Bădescu dă curs. demascatoare. substanţial. Şi foarte popular. aşa de mult! . de peste 1 8 ani de apariţie (până în august 1 904). verdictul constituie cea mai brutală lovitură adusă sentimentului general de patriotism şi solidaritate a Românilor de pretutindeni"9. p. Bădescu .1 .cimec. relevându-le. Toate acestea au făcut din Curierul român o publicaţie indezirabilă în Transilvania. prin reconstituirea acelor scumpe timpuri trecute de la .1 ). Pactul .. Caragiale. 1 6) publică discursul dr.ro / www.Eroilor martiri " . de referinţă. Economul român. Rostul român. Şcoala română.ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAI. p. ' Curierul rom/In.Infamie de la Cluj". ducând mesajul solidar al fraţilor de peste munţi. www. informaţia diversă. deloc de interes mărunt. omniprezent.muzeubt. a fost membru corespondent al Academiei Franceze14. Cronica română. Progresul român. pentru care Bădescu este . înscriindu-se ca un valoros titlu în presa românească. ' Curieflll rom/In. p. Curierul român a continuat să pătrundă la românii transilvăneni. el a devenit Alergătorul român. prietenia cu Miron Pompiliu. al lui 1./ Un Scipione brav general. Şi-a adus contribuţia la întocmirea Dicţionarului Larousse. Mişcarea română. Jurnalul român. .Moş Pantazi". Cauza este a întregului neam românesc Procesul de la Cluj .Cuţitul la os• . cultural. personal. ca altădată. nu o dată unor asemenea relaţii. publicată de Bădescu în Curierul român din 1 8 februarie 1 899. Rolul român.1 . înşelând vigilenţa autorităţilor maghiare. La fel. lordi!chescu. L. fapt anunţat oficial şi numeroşilor săi cititori 1 2 . Ziarul român. 1. 8 mal 1894. Patriotul român.Odă la Transilvania" . Farul român. C. definitorie pentru gazetăria ca şi pentru poezia sa. " Vestea. în timp ce foiletonul aceluiaşi număr reproducea din Gazeta săteanului din Râmnicu Sărat poezia lui Alexandru Vlahuţă . rodnic. Un bătrân botoşănean işi amintea următorul catren: .. Dorul român. • român. Buciumul român. L.In opressores·. Catanza română. înlesnindu-i pătrunderea în cercuri largi.. ce n-a permis nici ciocnirea unui pahar." 1 3 . Dar.. p. in mărime de cabinet.ro 1 99 . acuzatoare 10 .când gândeam. la 1 3125 februarie 1 899.vechiul meu dascăl în publicistică" îi scrie cu gustul uşor amar dat de o prea scurtă revedere. Vorba românului. Curentul român. " Curierul rom/In. ln tot ce face este laborios. mesajul său patriotic. Curierul român botoşănean s-a bucurat.când strălucea pe scena tineretului bucureştean celebrul trio Eminescu-Bădescu-Caragiale . nr. . Atitudinea politică de curaj a lui Se. 17 iulie 1 894. de o ţinută elevată. " Revisia Moldovei.3-4-5/1924.20 .1 . " Ibidem.pentru trăinicia dulcilor noastrl'l amintiri din tinereţei". 24 mal 1894.

Eternitatea" i s-a dezvelit un monument lucrat de Alberto Pelegrinetti. la Botoşani. Consecvent. la Cimitirul . unde este şi înmormântat.! �. I-au omagiat.Muzeul Scipione Bădescu a încetat din viaţă la 4 octombrie 1 904. .muzeubt. a unităţii naţionale a poporului nostru. cu care ocazie personalităţi ale vieţii publice şi culturale de aici i-au evocat personalitatea.1deţean Bototani . viaţa şi opera. : • www. La 25 mai 1 930. Pilduitor. Scipione Bădescu şi Curierul român din Botoşani au mers pe acelaşi făgaş al cauzei comune.ro / www.cimec.ro 200 .

La 7 mai 1 925. a iniţiat organizarea de expoziţii zootehnice.o susţinută activitate politică şi . Cu o conduită ireproşabilă. a cerut în Parlament crearea de bănci care să acorde împrumuturi avantajoase sătenilor.în cadrul fostului judeţ Dorohoi .muzeubt. Tnrudit cu familia 1.1 938). a luat măsuri ferme împotriva elementelor corupte. de la începutul vieţii de parlamentar. funcţii îndeplinite exemplar în perioada interbelică. Tot în sprijinul populaţiei din mediul rural. înlocuindu-1 pe Gh. în rezolvarea tuturor problemelor ce le ridica acest ţinut subdezvoltat şi izolat al Moldovei de Nord.ro / www. Tn scopul stimulării activităţilor din agricultură.în funcţiile încredinţate . La inaugurarea expoziţiilor din 1 7 octombrie 1 924. ca parlamentar. O atenţie deosebită a acordat-o ·şcolilor. Mitoc. Ca deputat de Dorohoi în Parlamentul României timp de 16 ani (1 922.cimec. C. a stăruit ca organele administraţiei locale să manifeste corectitudine. ce a fost foarte impresionat de cele văzute aici. Brătianu. şi-a concentrat atenţia asupra greutăţilor din agricultură.a sprijinit cu pasiune şi dăruire autorităţile locale. Zamostea. înfiinţarea unei şcoli normale de fete. îndrăgitul poet 1. concetăţenii săi. De asemenea. strict necesare pentru refacerea gospodăriilor ruinate în timpul războiului. care a devenit preşedinte de onoare. cultură şi alte sectoare deficitare. Graţie intervenţiilor făcute la organele centrale. a obţinut sume însemnate din excedentele bugetare ale diferitelor ministere .ro 201 .L.ACTIt MOLDitVlltE SEPTDITRIONitUS ION PILLAT ŞI DOROHOIUL Prof. Burghele. Gh. Alexandru Constantinescu. cultivarea raţională a ogoarelor şi cumpărarea de loturi pe veci din moşiile scoase la vânzare. mai multă înţelegere pentru doleanţele populaţiei şi să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute în Constituţia ţării. preşedinte al Organizaţiei Partidului Naţional Liberal şi al Consiliului Judeţean. care erau foarte apreciate de vizitatori. învăţământ. Cristeşti. precum şi cumpărarea pădurilor din comunele Văculeşti şi Zamostea de către săteni. Astfel.. Drăguşeni. Din documentele vremii rezultă că. Gh. acţiune încheiată cu punerea în posesie a fiecărui ţăran cu lotul obţinut în urma reformei agrare din 1 92 1 .adevărate focare de cultură şi lumină". Pillat 1-a invitat la Dorohoi pe ministrul Agriculturii şi Domeniilor. 1.pentru satisfa�rea nevoilor de ordin cultural. a declanşat o muncă fără răgaz pentru măsurătoarea şi lotizarea definitivă a ţarinelor şi vetrelor de sat. foarte apreciat în rândul politicienilor şi oamenilor de cultură din Bucureşti. de care era strâns legat prin părinţii săi ce locuiau la Miorcani. a susţinut transformarea gimnaziului in liceu.administrativă . Pillat a fost ales preşedinte activ al Organizaţiei judeţene Dorohoi a P.N. talentatul poet . a unui www. AMARANDEI Creator de autentice valori spirituale. edilitar şi social. De aceea. Pillat a desfăşurat . a sprijinit înfiinţarea izlazurilor comunale în localităţile Bălineşti. 1 . ce erau considerate . agricole şi de industrie casnică.

Pillat acorda o mare aten�e problemelor organizatorice: efectuarea apelului nominal.a. Dorohoiul şi-a Dumnezeu şi de oameni..Muzeul Judeţean Botoşani seminar teologic. G. www. recomanda consilierilor ca . fiind vizitat rând pe rând de domnii miniştri dr. aşa cum rezultă dintr-o cuvântare ţinută in 1 925. spre deosebire de Parlamentul ţării.cimec. verificarea titlurilor consilierilor aleşi. s-a străduit să fie cât mai obiectiv şi imparţial in conducerea dezbaterilor. documente ce se păstrează la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Na�onale.. După război. repartizarea membrilor pe comisii. reviste.muzeubt. Alexandru Constantinescu. Să-mi daţi voie ca. cerând mereu consilierilor să se ocupe cu simţ de răspundere de problemele majore ale judeţului. George Mârzescu şi acum ne onorează cu vizita strălucitului reprezentant al Ardealului. care au avut loc in anii 1 934-1938. a stimulat creaţia literară locală şi pe principalii şi animator!. din 20 septembrie 1 934. a sprijinit ideea ca numele lui George Enescu să fie atribuit unei străzi importante din oraş. alegerea Biroului. Angelescu. sprljinindu-ne toată activitatea noastră de aici. pe preaonoratul nostru preşedinte. discuţiile cu caracter de înăsprire a situaţiilor . societăţi cultural­ ştiinţifice. să-i mulţumim din suflet pentru dragostea cu care ne vine in ajutor la fiecare pas. Noi vedem in domnia sa.ro / www. Lecca Moraru ş. a invitat să conferenţieze la Ateneul Român de aici personalităţi ca: Gh.. pentru binele şi propăşirea judeţului Dorohoi. impotriva consilierilor inoportuni lua atitudine hotărâtă.Pimen Mitropolitul" şi Şcoala Normală de Băieţi .ro 202 . sublinia: .. De aceea. ministrul Lucrărilor Publice. Din lectura proceselor-verbale de şedinţe ale Consiliului Judeţean.Aiex. condus de dr. pe lângă persoana de înalţă �nută morală şi intelectuală. ce a vizitat Dorohoiul de mai multe ori. d-1 1. Angelescu. alegerea raportorllor care formau Delega�a Judeţeană etc. referindu-se la rolul acestui for in viaţa economică şi social-culturală a judeţului. Vlahuţă" s-au realizat la insistenţele sale către Ministerul Instrucţiunii Publice. Angelescu". rv. in care aprecia: Tnainte de război.Consiliul Judeţean este parlamentul judeţului şi. C. C. 1. ln şedinţa de constituire a acestui organism. alegerea preşedintelui de vârstă. Pillat.Să ne bucurăm de cinstea că avem in mijlocul nostru pe domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. lmpunătoarele localuri pentru Liceul de Fete . C.3411925.in Delegaţia Judeţeană să domnească cea mai frumoasă şi deplină armonie şi să se lucreze cu toată râvna şi cu toată stăruinta ." 1 Pe plan cultural. 1. Cezar Papacostea. artistice şi sportive. Urmărea ca 1 Gazeta Dorohoiului." Tn aceeaşi şedinţă. Miniştrii nu prea reluat vechea splendoare." În tot timpul exercitării acestei importante funcţii. in numele dv.Dr. d-1 general Traian Moşoiu. consilier. Seminarul .. precum şi a unor şcoli profesionale. Alexapdru Lapedatu. Pillat. Şcoala Normală de Fete . iar marele artist să fie declarat Cetăţean de Onoare al Dorohoiului etc. a incurajat înfiinţarea de ziare. nu-şi au locul". 1. Pillat sublinia: . 1. pe animatorul de fiecare minut a muncii fără preget şi a cinstei incamate.Regina Maria". I nvitarea periodică a miniştrilor pentru a cunoaşte realităţile la faţa locului a constituit o practică permanentă in activitatea lui 1. Pillat s-a afirmat şi ca preşedinte al Consiliului Judeţean Dorohoi. Gala Galaction. Munteanu-Murgoci. Nedelcu. Napoleon Popovici. Savin. Dorohoiul era uitat de " il vizitau. in perioada 1 934-1 938. rezultă · că 1 .

George D. construirea unui spital nou şi dotarea lui cu aparatura necesară. Enescu.343. ci exprimarea unor deziderate de program.ACTA MOLDAVIAE SEPTErmuONAUS ordinea de zi a sesiunilor să se respecte cu stricteţe. vă 4 rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate". conduse de maiştri.şi in această perioadă . conferen�ind in oraş şi la Şcoala Normală Şendriceni despre George Coşbuc. iad . înfiinţarea de biblioteci publice. Pentru noul local al Grădiniţei de copii din Miorcani. frecvenţa elevilor pe judeţ a ajuns la 86-90%.ro / www. Pillat a dispus infiinţarea pe judeţ a 5 centre. .250. a reuşit să se dea in folosinţă 26 localuri de şcoli cu 86 săli de clasă şi să inoeapă lucrările la Tncă 52. toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. Angelescu. Pillat a intervenit la forurile centrale pentru trecerea Spitalului din Dorohoi pe seama statului.la zi" privind cultivarea raţională a părnAntului.550 lei. Broscăuceanu. Pillat a propus sesiunii Consiliului Judeţean din 1 aprilie 1 936 trimiterea unei adrese de omagiu lui George Enescu. intr-un cadru festiv. Tmpreună cu dr. farmacii şi băi populare. a dotat căminele culturale cu aparate de radio. Ojog. UrAnd prosperitate iubitului nostru judeţ. C. viu să vă exprim aici. 1. toată cinstea şi devotamentul său pentru activizarea vie�i economice şi social­ culturale din �nut.insemnări". acţiune cu un ecou deosebit in tot judeţul Dorohoi ? Recunoscătoa�:e pentru ajutorul substan�al acordat şcolii dorohoiene de către ministrul dr. Ca urmare. N . indrumarea agricultorilor. iar propunerile constructive ale consilierilor să fie onorate.24. Valerian Petrovici. a susţinut activitatea socletăţilor cultural­ ştiinţifice. cu suma de 1 . Pillat . precum şi Domnilor membri ai susmen�onatului Consiliu. la Paris. artistice. 1. 1. 1.7-911934. Astfel. ocrotirea sănătă�l.ro 203 . 1 .a donat suma de 6. Natalia Leontescu ş. Tn perioada grea de după criza economică de supraproducţie din 1 929-1 933. a sprijinit acţiunile pentru combaterea bolilor epidemice şi sociii�le prin infiinţarea de dispensare. Liviu Rebreanu cu soţia vizitează Dorohoiul. Tmbunătă�rea căilor de comunica�e. 2 www. C. condus de Maria 1. a invitat diferite personalităţi care să conferen�eze la Dorohoi. un Comitet al Doamnelor. sportive. Râncă.rocentul promova�lor a crescut la 75-80%. nr. p. cu următoarele cuvinte: Viu mişcat de mo�unea Consiliului Judeţean al Dorohoiului.cimec. bucurandu-se de o primire deosebită. fel.23. · • Cuvintul TIO$/TU. cadrele didactice din zona Darabani I-au sărbătorit. 1. ' Arhivele Naţionale Bolofani.000 lei. Marele Enescu mulţumeşte Consiliului prin scrisoarea din 30 aprilie 1 936. apariţia ziarelor şi revistelor. Ţugui. urmărind ca promisiunile electorale să nu fie numai simple vorbe de capta�une. 7211936. ds. viaţa culturală etc.care prin opera sa Oedip a inscris in cartea de aut a lumii un nume românesc·. care avea printre colaboratori pe D. pe 29 iulie 1 934. Ca preşedinte al Comisiei cultelor şi invăţământului din cadrul CI. 1a sala Teatrului din Dorohoi ? Deoarece sătenii aveau nevoie de informa�i . prefectul judeţului. Prefectura jud. ob�nută de la Ministerul Instrucţiunii.muzeubt. conduse de agroriomi şi 1 1 ateliere. ' Ibidem. A obţinut însemnate investiţii de la Ministerul Construcţiilor pentru imbunătăţirea căilor de comunica�e din judeţ. Furtună.mama poetului . · CU' 1 1 Q săli de clasă. p. O atenţie deosebită a acordat revistei literare locale . La 21 mai 1 935. H. Oorohoi.a. De asemenea.problemele privind invăţămAntul de stat. Pe agenda de lucru au stat . a depus toată puterea de muncă. pentru indrumările practice.

înnoindu-se şi creând aspecte noi. De asemenea. dorohoienii i-au popularizat . sus�nând că . nu poate fi vorba de o crea�e artistică.. Pillat. educaţie şi creaţia artistică. dorohoienii sunt informaţi că distinsul nostru poet.. fapt ce dovedeşte că legăturile permanente cu viaţa.. educa�ei fizice şi altor discipline. De aici." De neuitat rămâne intervenţia lui 1. misiunile îndeplinite peste hotare. ' lbklem. când 1. bogata activitate în domeniul administraţiei de stat coincide cu perioada cea mai rodnică pe tărâmul creaţiei literare. cinematografului. Pillat recomanda ca mijloace: păstrarea înfă�şării originale a pământului nostru. cu Miorcanii din apropierea Prutului au avut un puternic ecou în operele sale (. Pillat sublinia: . . loviţi de un incendiu ce a mistuit 25 case. participând la Viena.). îngrijirea grădinilor şi organizarea excursiilor Dacă nu se dezvoltă o educa�e artistică propriu-zisă şi nici nu se formează o atmosferă estetică în opinia publică.Pe Argeş în sus".Muzeul Judeţean Bototani Măsurile energice luate de Consiliul Judeţean." După marele poet . cu oameni de rând. pentru educa�a artistică în general.cimec. monumentelor în oraşe şi păstrarea elementelor tradi1ionale de arhitectură. Mircea Străinul.ro / www. Recunoscători faţă de . port naţional . precum şi sinistraţilor din Darabani. în urma secetei din 1 937.fmplinire" ş.Biserica de altădată". Satul meu". insistând pe necesitatea îngrijirii tehnice şi ilustrative a că�lor. S-a mirat grozav de schimbarea făcută numai în doi ani. păstrându-şi aceeaşi ramă. desenului.la sate. rY. muzeelor şi expoziţiilor Tn educa�a populaţiei de la oraşe şi sate. . îşi schimbă însă pictura sau coloritul la fiecare volum.. pieţelor. Pillat era împotriva vulgarizării artei.o politică culturală este singura în stare să dea o personalitate stabilă unui stat şi cultura unui stat se judecă după gradul artistic la care a ajuns. subliniind că . la cea de a treia adunare generală a Asociaţiei pentru conlucrarea culturală.c/1928. îngrijirea străzilor.numai arta veritabilă purifică !1i innobilează".poezia lui 1.muzeubt. decorarea claselor. arăta contrib$ deosebită a teatrului."6 Cu privire la rolul culturii. puterea socială a artei şi faptul că ea este un instrument de educaţie socială de prim ordin".poetul desăvârşit şi în administraţie".Limpezimi". Apreciem că.. Pillat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru acordarea unui ajutor populaţiei din judeţ.ro 204 . . 1.Cu puţin timp în urmă am vizitat judeţul împreună cu prietenul. a localurilor de şcoli.3311926.5 Radu Gyr elogiază succesele poetului pe planul creaţiei literare.Comisia financiară". mobilier.Comisia pentru organizarea mişcării" şi a prezidat .a. instrumente casnice.în periodicele locale . . ideile înaintate despre cultură. Tntr-o cuvântare din 1 936. grădinilor. bine cunoscut de participanţii din Germania. în octombrie 1 926. IY. care nu mai fusese pe aici de doi ani. Pillat. Franţa. 1. caselor.succesele pe planul creaţiei literare. www. a monumentelor naturale. Poetul aprecia rolul şcolii în realizarea educa�ei artistice prin predarea muzicii. • ' Gazeta Doroholului." De aceea .sentimentul estetic este o plăcere sufletească dezinteresată. .. au avut urmări pozitive în toate domeniile de activitate. Italia. . poetul remarca: . Astfel.Poeme într-un vers". Pillat îşi afirmă răspicat personalitatea. 1. Cehoslovacia. Polonia şi alte ţări. în cea mai mare parte neasigurate. căci frumosul nu poate decât să ne înalţe şi să ne purifice. condus de 1.. a fost ales în . care dă o îmbogăţire şi o lărgire spirituală.

din 1 9 aprilie 1 928. în perioada 1 922-1938. impunându-se valorificarea lor de către factorii în drept. " asigurând că voi sprijini frumoasa operă culturală". p. ca şi a culturii lor. "Avem multe de învăţat de la organizarea estetică a minoritarilor. educaţia estetică. ' Gazeta Dotoholului.2. reproducând Portretul unei ţărance" menţiona: Prin " " " strălucirea coloritului. în faţa Palatului Culturii din Dorohoi s-a dezvelit un bust al poetului. IY. peisajele Doamnei Pillat dovedesc talentul de excepţional al acestei artiste ale cărei opere merită să fie îndelung admirate"8 .1928. peste coarnele Carpaţilor. www.11. 1."7 Considerăm că ideile despre cultură.cimec.cu acest prilej.ro 205 . Pillat" Cercului cultural. Ca semn de adâncă recunoştinţă pentru bogata sa activitate social-culturală pe meleagurile Dorohoiului. gest onorabil al organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. care să amintească generaţiilor viitoare despre bogata activitate desfăşurată de acesta ca parlamentar şi preşedinte al Consiliului Judeţean.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Interesantă este şi ideea că. care şi-a expus lucrările sale l a Paris. în martie 1 928. intelectualii din Bivol şi Păltiniş. La 'telegrama trimisă .4914.ro / www. Aprecieri elogioase întâlnim. Ziarul Figaro" . Pillat de acum 70 de ani sunt valabile şi azi. 1 . până la molcomele ape ale Argeşului sclipitor de soare. Respectarea artei lor proprii. Pillat a răspuns astfel: Mulţumesc din suflet pentru mărire şi cinste. au atribuit numele de " 1 . care prin capodoperele sale a căutat să ducă mai departe zvonul fermecător al unei poezii pornite din ţarinele bogate ale Miorcanilor. IY. 5 mal 1928. 1. Pillat. în presa locală şi la adresa pictoriţei Maria 1 . Prezenta comunicare constituie un omagiu adus OMULUI şi Poetului. prin fericita dispoziţiune a umbrelor.B/1928. nu exclude interesul estetic al populaţiilor minoritare. în general.muzeubt. comune din apropierea Miorcanilor. ' Ibidem. soţia poetului. ' Ibidem.9 După 1 989. portretele. educa�e şi crea�e artistică ale lui 1. să o avem cu sfinţenie. prin preciziunea desenului. florile.

www.cimec.muzeubt.ro / www.ro .

în perioada 1 89 1 . intrate în patrimoniul Muzeului de Istorie din Botoşani prin amabilitatea fiicei acestuia. nu avea posibilitatea să-I trimită la studii într-o altă localitate. Darie. La terminarea Facultăţii de Litere şi Ştiinţe. Conştient de imposibilitatea familiei de a-1 susţine. din împrejurări pe care le vom aminti mai jos. Darie. Principatelor Unite". drumul de la Huşi la laşi îl parcurge pe jos. nu odată. despre personalitatea care constituie subiectul acestei lucrări. DARlE (1869-1954) Muzeograf G�eorghe MEDIAN Printre personalităţile care de-a lungul timpului şi-a legat viaţa de cea a Botoşanilor se înscrie şi Ioan P. tânărul de numai 14 ani decide să plece la laşi.se înscrie la www. Continuarea studiilor liceale era însă problematică.ro 207 . Calităţile relevate în anii de seminar (ultimele două clase le absolvă cu media generală 1 0) îl recomandau ca pe un tânăr de mare perspectivă. ca fiu al lui Panait şi Marandei Darie. in anii studiilor universitare îi cunoaşte pe Nicolae Iorga. Cauza o constituie fie lipsa informaţiilor fie o cercetare mai puţin aprofundată a perioadei în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea. Peste acestea.Alexandru Ioan Cuza" . intelectualul de mare valoare şi caracter care a fost 1. dar hotărât să-şi facă o carieră. in urma cercetărilor întreprinse în ultima vreme. unde se înscrie. din două motive: la Huşi nu exista un liceu de băieţi.când îşi ia licenţa în Drept . în anul 1 894. P. Ioan P..ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONALIS PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE ­ IOAN P. s-a adăugat faptul că. iar în ani de liceu se întreţine din meditaţii. Ion Simionescu şi Emil Severin cu care va întreţine strânse relaţii de prietenie şi colaborare de-a lungul timpului şi care-i vor fi.muzeubt. Din lipsă de bani. aparţinând de oraşul Huşi. Din anul 1 896 . se stabileşte definitiv la Botoşani. ale cărei venituri erau mult prea modeste. oaspeţi la Botoşani. şi tot aici frecventează cursurile Seminarului cu 4 clase. la Liceul . iar familia.1 896 cursurile a două facultăţi: Litere şi Ştiinţe . dar şi de documente de arhivă şi de presă din prima jumătate a acestui secol pe care l-am studiat în anii din urmă. la 12 iunie susţinându-şi cu succes examenul de bacalaureat. In toamna aceluiaşi an se înscrie la Universitatea . nici vorbi. nu s-a putut multă vreme nici scrie. Darie s-a născut la 16 septembrie 1 869 în satul Plopeni. suntem în măsură să oferim celor interesaţi de trecutul botoşănean o mai cuprinzătoare imagine a vieţii şi activităţii întinse pe câteva decenii a lui 1 . cercetările specialiştilor botoşăneni concentrându-se spre subiecte intrate în conştiinta locuitorilor şi prin urmare mai lesne de abordat. Darie.. ca şi despre alţi oameni importanţi ai oraşului s-a scris. urmând. Datele ne-au fost relevate de un important număr de documente originale privind activitatea acestuia.cimec. P.profilul istorie­ filosofie şi Ştiinţe Juridice. distinsa profesoară nonagenară Ileana Turuşancu. de profesie agricultori. pe nedrept. puţin. Şcoala primară o urmează la Huşi. in anul 1 891 absolv� cursurile liceului. ca extern. Despre omul. politicianul. concomitent.ro / www.

duse de-a lungul intregii sale vieţi şi a avut tăria de caracter şi demnitatea de a nu se umili cerând să fie repus in drepturile sale fireşti. limbajul lipsit de preţiozitate. 1 . Un element care iese cu pregnanţă in evidenţă din articolele sale. cel mai cunoscut manual al cărui autor este. manifestări huliganice" şi de a fi indeplinit demnitatea de decan al Baroului Botoşani. Ca om politic se remarcă din anul 1 908 când pentru un an intră in rândurile Partidului Conservator Democrat.ro 208 . Din 1 920 devine membru al Partidului Poporului şi şef al Secţiunii Botoşani a acestuia. editor de ziare şi ziarist.P. când. Darie a fost o personalitate complexă.profesor. Drapelul Botoşanilor" din 1 921 . Din sumarul fiecărui număr se detaşează editorialele semnate de I. om politic. Oglindă a vieţii Botoşanilor.. în lucrarea de faţă.36 .Elemente de Istorie Universală .apare săptămânal între anii 1 907-1 91 1 . a cărui redacţie şi tipografie se aflau pe strada Dragoş Vodă. a făcut parte din colectivul Liceului .Gazeta Botoşanilor" din 1 907 şi .ro / www. Un domeniu în care 1 . la nr. Conciziunea frazei.Gazetei Botoşanilor" . Între 1 aprilie 1 920 şi 1 ianuarie 1922 îndeplineşte funcţia de primar al Botoşanilor iar de la 31 martie 1 926 până la sfârşitul anului 1927 ocupă funcţia de prefect. unde a predat istoria intre anii 1 894-1 902. P. prin Decizia nr. Darie s-a afirmat in mod deosebit este cel al gazetăriei. in temeiul Articolului 32 din Decretul 39/1 950. De altfel. claritatea mesajului. Cezar şi Ileana. El a editat la Botoşani două ziare: . Laurian" din Botoşani.Muzeul Judeţean Bototani Baroul avocaţilor.ziar politic. succedându-i lui Demostene Vizanti.cimec.. dar continuă să activeze în cadrul Baroului Botoşani până in anul 1 948. asupra căreia se impune o atentie deosebită. La doar trei ani de la ieşirea la pensie.muzeubt. A fost preocupat şi de scrierea de manuale şcolare. La 4 iulie 1 927 iese la pensie. mai ales.. până la sfârşitul vieţii. conform moralei comuniste. ziarul. Demn de subliniat este faptul că. trebuiau lichidaţi. prin urmare. n-a incetat nici un moment să-şi exercite profesia de avocat. R.279 din 21 august 1 951 a Casei de Asigurări a Avocaţilor din R. Motivul invocat in privinţa sa era de a fi avut . pentru a www. ziare în paginile cărora a publicat numeroase editoriale şi diverse alte articole. n constituie echidistanţa cu care analizează fenomenele politice şi sociale contemporane. cu o pensie de 4000 lei lunar. Ca o recunoaştere a meritelor sale. în cele ce urmează ne vom opri la activitatea de ziarist reflectată in paginile .Evul Mediu " din care se păstrează ediţia a 1 1-a din anul 1 927.. A trăit. economic şi literar" al cărui director şi proprietar a fost. care. îi este sistată pensia. Această din urmă calitate. fac accesibile aceste articole oricărui cititor. prezentând in rubrici permanente cele mai semnificative evenimente petrecute în judeţ. Ca profesor. P. Darie. indiferent de nivelul intelectual al acestuia. între 1 932-1 939 este numit Decan al Baroului Botoşani. ne-am propus să nuanţăm doar câteva dintre faţet�le personalităţii sale . prin Decizia nr. afirmându-se ca unul din cei mai reputaţi avocaţi botoşăneni. il punea in rândul duşmanilor poporului. in ciuda numeroaselor probleme pe care cele două funcţii administrative i le-au pus. Vârsta înaintată 1-a scăpat de alte pedepse pe care elita perioadei din anii anteriori instalării comunismului a trebuit să le suporte. P.38 din 5 februarie a Casei de Asigurări a Avocaţilor este pensionat. lipsit de răsplata cuvenită unei munci cinstite. fiind . A fost căsătorit cu institutoarea Paraschiva Teodoru şi a avut trei copii Electra.

. partidul poporului. au format guverne durabile şi administraţii de li s-a dus pomina de urmaşi.. petrecut chiar in Botoşani ­ greva lucrătorilor Fabricii de bastoane . unul liberal şi altul conservator.. 1. Cea mai bună dovadă în această privinţă este că la 1 907. El constată că la originea acestora se află ruptura dintre pătura conducătoare şi marea masă a locuitorilor ţării. P.lndrtgirea utelor". III. demisia din Partidul Conservator Democrat. 27 febru8rie 1908. deoarece .are trei feţe: liberală.alcătuită din micii funcţionari.r� lll. . Acestei lumi constată el. P. .aceia dintre guvernanţi. . . Emanciparea politică a maselor devine.P. . ar fi scoborâţi cu hArzobul din cer". nr. • Gmlta Botopnlor. şi politică"2. e foarte natural să se întâmple o reacţiune a clasei de jos dacă ea a ajuns la 1 maturitate şi e conştientă de drepturile ca şi de puterea ei.muzeubt. că atunci când libertăţile publice dintr-un stat sunt sugrumate de către pătura conducătoare.nota el . Darie considerând că . 5 Ibidem.i-a ajuns cu�tul la os" şi nemaiavAnd incredere în politicienii care au abuzat de mandatul lor . 1 1 . ' Ibidem. O atenţie deosebită acordă 1. Un fapt concret.. chiar inaintea noastră.il face să constate necesitatea organizării . 1 www. fapt pe care nu se sfieşte să�l afirme: . Aşa se explică guvernele lungi ale lui Ion Brătianu şi Lascăr Catargi..ro 209 . a-1 reda vieţii publice ar fi o operă şi democrată . 1. ' ldem. ' Ibidem.GuvwNrea In dernocnllle" .şi de aceea caută să le controleze mai de aproape actele lor politice şi să se fncredinţeze prin sine insuşi dacă în administraţia şi guvernarea lor s-au atins maximum de bine pentru societate"3. meseriaşi şi muncitori. în opinia ziaristului o necesitate a bunei fun�onări a mecanismului democratic. nr. I . numai doi au rămas in inima poporului: Hasnaş şi Boian. cu cluburile sale in fiecare oraş. care vor lua pozi�e de luptă contra cluburilor partidelor istorice.Pe 8devinU Cllle".19. adevărate cuiburi de tirani"7 . pentru că ei singuri au catadixit să asculte dorinţa maselor şi să o urmeze"5. când e vorba de interesul lor de clasă.ro / www.Pe adevlrata cale".A deştepta pe ţăran. lume .ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS avea o asemenea detaşare. .. 8 Ianuarie 1910. care au fnţeles curentul vremii şi n-au repugnat masele. cu denumirea de partidul social-democrat. conservatoare şi conservator-democrată . el fşi dă. .cimec. el afirmă. 1 1 .vrea să-şi aibă partidul său..odată ce au devenit conştiente (ele) vor alunga autoritarismul şi minciuna din guvernământ" Poporul ­ afirmă el . politicienii. el arată că . III. .dintre to� primarii de la 1 860 pAnă astăzi. nr. . Tn aceeaşi ordine de idei el constată că şi la Botoşani . in aceeaşi ordine de idei. Fără a încerca să justifice maniera în care ţărănimea a reacţionat. 8 *"-ie 1910. Darie este un fin observator al vieţii politice româneşti bulversată de evenimentele din primăvara anului 1 907..19. Tn susţinerea celor afirmate. in faţa pericolului şi-au dat mâna şi s-au sărutat! " . . in bună parte făuritorii bogă�ilor din această ţară Ji care singuri indură greutăţile armatei şi suportă birurile cele multe şi apăsătoare . .dar toate trei una sunt.Clasa noastră dirigentă .. 8 rnert1e 1910. . .nu mai crede că oamenii aşa zişi ai timpului. ' Gmlta Botopn/lor. nr. ' ldem. Darie lumii oraşului şi problemelor acesteia. Evitarea unor situa�i asemănătoare impunea o nouă atitudine a guvernanţilor faţă de ţărănime. in anul 1 909.

11 www. iar astăzi ne găsim in trista situaţie că resursele bugetare ale comunei sunt foarte departe de a face faţă cheltuielilor de intreţinere"1 3 . demolările abuzive ale căror victime erau indeosebi cei săraci 1 .Asistenţa publicA". 1 noiembrie 1908.apreciind că. Carol 1 etc. • . Darie ca pe un competent analist al evenimentelor politice internaţionale.Greva din Botoşani". an III. apoi iluminatul şi toate comodităţile . nr. 27 februarie 1910.cimec. Din cauza aceasta. Tn numeroase articole. 24 mai 1908.este arma cea mai puternică contra modernei hidre cu multe capete. P. Darie se ocupă de problemele cu care se confruntă Botoşanii şi locuitorii său .notează el . 13 " Ibidem. . cum a vrut şi cum i-a venit prin minte şi apoi.3. . " ldem.15. calitatea Rroastă a pâinii 10. I. P. ingineresc. Războiul de Independenţă) sau unor personalităţi proeminente ale ţării (M. . nr. A venit vremea ca fiecare român şi româncă. an 11. el se situează pe aceeaşi linie cu Nicolae Iorga şi cu alţi intelectuali români care. El sesizează procesul de emancipare politică a popoarelor aflate încă. 1 .Sii ne trezim". 31 octombrie 1909.sunt doar câteva aspecte asupra cărora se va apleca in repetate rânduri. nr. de la care odată aprobat să nu mai poată nimeni devia" . Darie il constituie articolele dedicate unor momente din istoria naţională (Unirea Principatelor. . an III. Un loc aparte in publicistica lui 1. de a se inscrie in Liga Culturală. . a presat prin toate mijloacele şi mai ales prin cele electorale de i s-a prelungit şoseaua. an 11.ro 210 . nr. pe care-i vor susţine pe plan politic şi cultural. nr. . la inceputul secolului sub dominaţie străină . Ea merită studiată in intregul ei cuprinzând şi colaborările la alte publicaţii pe care le-a condus sau la care a colaborat şi avem convingerea că cel puţin. Darie merită a fi reconsiderat şi pus pe locul . Prin ea vom putea lumina opinia publică şi in acest caz vom impune şi partidelor politice .18. N. an 1 . asfaltul.nu are un plan tehnic.7. an III. . uniţi in Liga Culturală vor da un nou impuls luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania. zisă capitalizare"8 .) in care talentul gazetarului se îmbină cu erudiţia istoricului. abstracţie făcând de consideraţii politice. P. Activitatea de gazetar a lui 1. socot de datoria fiecărui român adevărat. fapt ce a favorizat o dezvoltare haotică.ro / www. Eminescu. asupra cărora nu ne-am propus să ne oprim. ldem. in acest context.Muzeul Judeţean Botoşani muncitorilor in faţa ofensivei patronale Sindicalismul .muzeubt.aprovizionarea cu alimente9. Tn primul rând.PAinea sAracilor". pe această coordonată.Oraşul lips� de flori". se creează premisele favorabile realizării idealului naţional al românilor unirea tuturor intr-un stat naţional.notează el . Basarabia şi Bucovina.in special cele din zona Balcanilor . ' Gazeta Botoşani/ar. Multe din articolele publicate in Gazeta Botoşani/ar ni-l relevă pe 1. • ' Gazeta Botoşani/ar. mai ales pe noi românii din nordul Moldovei. nr. ale cărei consecinţe le resimt din plin cei ce-l administrează Oraşul Botoşani . .Locuinţele sAracilor salvate". . am credinţa că prin Liga Culturală vom face pe guvernanţii prezen\i şi viitori să toarcă şi mai departe scumpul fir de mătase al reinvierii na�onale" 4. Tn acest sens. . Iorga.E timpul să ne trezim.oraşul s-a intins fără noimă fiecare cetăţean şi-a clădit casa. ldem. el remarcă lipsa unui plan arhitectural al oraşului. lntre alte aspecte care privesc Botoşanii.P. " ldem.31 . P. 6 februarie 1909. . . să ne strângem rândurile pentru trezirea şi dezvoltarea simţului conştiinţei naţionale din amorţirea ce ne cuprinde de o bună bucată de vreme. 5 decembrie 1909. Darie nu se poate reduce doar la cele câteva consideraţii făcute aici.2. lipsa preocupării pentru asistenţa socială1 2 .

SE.ACTA KOLDAVIAE.muzeubt. Darie.ro / www. Ce dignites ainsi que celle d'l!tre le decan du Bareau de Botoşani l'ont rendu victime des autorites communistes apres l'instauration de communisme en Roumanie. Tn rAndul celor ce au contribuit la făurirea profilului spiritual al Botoşanilor. Voila pourquoi. Cette etude presente quelques aspects de la vie et de l'activite de l'avocat I .cimec.Gazeta de Botoşani " entre 1 907-1 91 1 .NTRIONAUS ce i se cuvine. P. journaliste. Les articles aux quels nous faison appel le presentent comme un homme profundement attache aux interl!ts et aux besoins de sa viile. C'est une premiere etude sur cette personnalite. Resume www.PTE. editeur de joumaux et importante homme politique de Botoşani. professeur.ro 21 1 . presque inconnue aux habitants de Botoşani. apres quelque temps il est devenu le maire de Botoşani et puis le prefect de Botoşani. et elle se refere a son activite en tout qu'editorialiste du joumal qui portait le nom .

armean. în scris şi documentae .ro 21 2 . Bucureşti. despre originea căruia s-a scris mult. Memorii. Editura Minerva. Dar să nu ne pierdem cu firea şi să revenim la realităţile noastre româneşti: ce s-a făcut şi ce propunem a se face în viitor pentru valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a operei marelui savant român. editate de Andrei Pippidi. urme ale trecerii lor prin viaţă.>r. Că doar sunt înaintaşii lui Nicolae Iorga ce au vieţuit intr-o veche aşezare urbană ce se situa între primele 5 oraşe din Moldova dinaintea Unirii Principatelc. următoarea intrebare: dintre to� aceşti inaintaşi . (cf. Drăghici. 1939. p 230. adică la modul in care ţări civilizate din apusul Europei îşi cinstesc înaintaşii. S-au emis mai multe teorii asupra originii sud-dunărene a acestei familii. inegalabila operă memorialistică a cărui autor a fost.150. vom restrânge cercetarea noastră numai asupra neamului Iorga. afirmându-se în presa vremii că. ' Din relatările d-nei Liliana Iorga Pippidi. Bucureşti. vol. la mai tot pasul. atât în timpul vie�i. bulgar. Arghiropol inrudite cu alţi Costeşti. art. 1 33.şi expus într-un muzeu.132. Dacă vrem să fim pretenţioşi şi să ne raportăm la alţii. dupA micul dejun. Torouţiu şi al�i. p. vol. combătându-i în modul ce îi era caracteristic. Greu.mama savantului: • . 199� . reacţia de răspuns a fost hotărârea de a-şi publica autobiografia la îndemnul mamei sale2 . Studii Ji documente cu privire la /stor/a Ro""nilor. i se aducea ziatul . dinspre mamă.muzeubt. 1-a făcut pe Nicolae Iorga să ia atitudine.ro / www. In fiecare dimineaţA. 1 N.SemANitorul".7.43.care au vieţuit pe meleaguri botoşănene.Neamul RomAnesc• din care citea intAi articolul de fond semnat de Nicolae lorna·. in mod firesc. Ghibănescu. Colecţia . era foarte respectată in familia noastrA. 286. distinsa şi regretata fiicll a lui Nicolae Iorga pe care am avut onoarea de a cunoaşte personal şi a-mi incredlnţa o parte din amintirile copilAriei sale legate de Zulnia Iorga . să luăm exemplul Germaniei.5..Neamul RomAnesc·. Micleşti . Atunci când calomniatorii săi au întrecut măsura. 272. Iorga. Iorga. in . p. cu timpul Nicolae Iorga nu mai reacţiona vehement când era etichetat drept grec. 1934. Nicolae Iorga ar fi de origine iudaică.reprezentan� ai unor vechi şi mândre familii moldovene: Iorga. O altă serie de teorii false privind originea neamului din care se trăgea. Năculeşti. trecand de mult in lumea drep�lor. o placă de marmură pe o clădire sau un document mai vechi publicat într-o carte sau extras din vreo arhivă . p15G 154). N. Scrisori cltre Catlnca 1900-1939.cimec. autori fiind cunoscuţii editori de documente ca: Hurmuzachi. www. Aşa s-a născut ideea cărţii O viaţă de om aşa cum a fost.. 190. mai găseşti oare o urmă cat de vagă in Botoşanii de azi? Gândul te duce la o cruce pe un mormânt. O /lmurire. unde găsim 1 28 de locuri memoriale pentru o singură personalitate. Pentru a uşura dificila misiune pe care mi-am asumat-o benevol. Cum unele din aceste teorii aveau drept ţintă calomnia. . Bucureşti. foarte greu să-ţi propui o călătorie pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga folosindu-te de imaginea Botoşanilor de ieri şi aşteptând să găseşti în Botoşanii de azi.Muzeul Judeţean Botoşani · · --- ------- Pe urmele strămoşilor lui Nicolae Iorga în Botoşanii de ieri şi de azi Muzeograf Violeta DAMASCHIN Privind increngAtura bogată a arborelui genealogie al lui Nicolae Iorga se iveşte. nr. cat şi după moartea istoricului.

H s-a căsătorit cu o româncă.-5. Manole Avram. Tip. p. 8 Acolo unde mărturiile documentare sunt ambigue.4 Acesta era un roman macedonean şi venea din sudul Dunării. închinată Maicii Domnului. Editura Ramuri. I. Drept dovadă semnează cu litere greceşti pe icoana de familie cu numele de Gheorghiu în loc de Iorga. Studii fi documente . 7 document pe care Nicolae Iorga 1-a păstrat în arhiva de la Văleni până la ocupa�a germană din timpul primului război mondial când acesta a dispărut. • NleoiH iorga. alături de care practica negustoria. să luăm exemplul altui nume pur românesc.61. 1925. AtJAmblul urtJIIn medieval Botoşani. După cum se ştia.Galeongiul" {soldat pe galere). reiese clar că numele de Iorga este varianta numelui pur românesc Gheorghe în exprimare grecească. bogatul negustor grec. editat de Muzeul Na�onal de Istorie.era comun membrilor acestei bresle. p. din Chefalonia. fie la noi. 1948. op.38. care in variantă englezească devine John.2-3.cit. în posesia căruia se află in prezent.Cupeţul" era mândru de originea sa românească. iar în variantă franţuzească devine Jean. BuaJreşti. 1921. p. priveau continuu spre ţara lor. Barbu Theodorescu3 cunoscutul biograf al lui Nicolae Iorga .a. intervin argumente de ordin logic. îşi păstrau limba şi toate obiceiurile. NlcoiH lorge. Inscripţia se poate vedea şi astăzi pe icoana îmbrăcată in argint.răstrăbunul meu" .6 Iorga . grecii din Principate erau o comunitate foarte solidară. numit de Nicolae Iorga . zis . lsfl)rta comerţului romlnesc.muzeubt. ' ldem. p.Analele Academiei Române". fie la ei acasă. www. Bucweşti. Editura Tineretului.ltCTit MOLDitVlltE SEPTENTRIONitLIS OcupAndu-se de familiile Iorga din trecutul românesc.E. extras din .7. ultimul dintre fiii lui Nicolae Iorga care a deţinut-o până la moartea sa. zis . Costache Iorga. f. . Deşi a adoptat stilul de viaţă al negustorilor greci. folosite de Barbu Theodorescu în mai multe studii elaborate pe această temă. lnsuşi istoricul citează cu precauţie unele izvoare documentare. lnforma�ile despre Iorga Cupeţul.. considerându-le demne de a fi redate în rândurile ce urmează. Şi fiul lui Manolache Iorga. ' Eugenia Greeeanu. potrivit cărora obiceiul· negustorilor botoşăneni. Bucurefti . De aceea se căsătoreau intre ei. După care trece la fiica Liliana care o las� moştenire fiului ei Andrei Pippidi. Contribuţii /a cunoeJterN ştr�moşi lor lui NicoiH /orge. cum ar fi Tnsemnările unui călător englez. El se căsătoreşte cu romAnca Ecaterina. fie ei români sau greci. 1981. cu precădere în Moldova faţă de Muntenia.ajunge la concluzia că numele de Iorga era des întâlnit. de a purta haine greceşti. Bucovina. sunt greu de cules. Pe la 1 760 se stabileşte la Botoşani Iorga.254. p.Torouţiu.ro 213 . Tot aşa romAnii purtători ai numelui de Gheorghe venind in contact cu grecii. în opera citată. ' ldem. de unde derivă Iorga. Despre Iorga Galeongiul nu se putea spune că s-a confO(Jllat acestor tradiţii.1 76. care s-a dovedit a fi primul strămoş al lui Nicolae lorga. Nlcolae lorge. BuaJreştl. Pentru a uşura înţelegerea acestui fenomen. de a sta pe prichiciul ferestrei cu picioarele încrucişate şi a trage din ciubuc . botezându-şi pe fiul său Manole după numele naşului acestuia. erau numi� lorgu.Buzatul" . şi la care aderăm şi noi.Cupeţul". din secolul al XVI II-lea. . Ion. construindu-şi casă cu temelie de piatră în mahalaua Vrăbienilo. zis .ro / www.cimec. încă de la 1 600. p. unde sperau să se întoarcă. Din lungul şir al numelor de Iorga purtate de familii ce n-au avut nici o legătură de rudenie cu Nicolae Iorga. Tom XXXIV. iar copiii · p. ' Nicolae Iorga. iscălea pe un act de cetăţenie: Costache Gheorghiu natif de Chefalonia. Era folosit ca nume de familie şi mai rar ca nume de botez. lsfl)rfa romlnllor tn Chlpurt fi Icoane..1968. transmisă din generaţie în generaţie la to� urmaşii pe linie masculină până la Mircea Iorga. Blusla Bllnartlor din Botopnl. prezentate de Barbu Teodorescu. ' Bllrbu Theodornc:u. Craiova. 1 932.7.

include in oraş satul Băiceni. cum • ro. lată pe scurt realizările consiliului comunal din care făcea parte inaintaşul lui Iorga: eumpărA tulumbe pentru stins incendii. Astfel. lucru rar in Botoşani. devenind un cinstit negustor ales in consiliul comunal al Botoşanilor pe la 1 827. O fiică a sa devine so�a lui loniţă BrAnişteanu. Portretul lui Manole Iorga este bine conturat in paginile memorialistice. de unde işi ia mAturAtori şi reparatori de poduri. După moartea sa. gospodar de frunte. in anul 1 789. această indeletnicire nu era organizată. Oupă studiile din oraşul natal pleacă in străinătate. unde s-au stabilit români macedoneni şi aromâni. O vtaţl de om . după trecerea examenului. lăsând in urma sa o familie numeroasă.muzeubt. . Pentru a nu fi acaparată de străini.. unde urmează studii juridice. de unde aflăm că acesta s-a stins din viaţă bătrân. la 1 8 decembrie 1 842. date cu chirie se aflau in mahalaua Sf. la conducerea căreia a luat parte către sfârşitul vie�i sale. un nume stimat şi iubit în tot oraşul: . ca prim efor. apoi Ioan Sandu Sturdza au luat unele măsuri severe in ce privea acea indeletnicire. iar Manole o ia in căsătorie pe Zoe Costea. Despre activitatea edilitară a lui Manolachi Iorga se ştiu multe lucruri. Până la acea dată.lada cu documentele risipite ale oraşului "9 . Muzeu de Etnografie. el ' ldem. Datorită felului lor de viaţă erau lua� drept greci nu numai la noi. Elucunlfti. o avere frumoasă. . cat şi ceilal� efori nu primeau salar. lntrând în grija sa.ro / www. www. moştenesc casele părinteşti din Botoşani. la 1 829. cu grijă pentru urbea sa. probabil la Viena. părăsind negustoria şi imbrA�şând avocatura. cinstit. O placă comemorativA redA citatul din O vlaţj de om. Pentru munca depusa. casa fiind cu două caturi.nota istoricul în aufobiografia sa .8. Mihai Sturdza dă legea de organizare a avocaturii.. Gheorghe".casa este un splendid monument de arhitectură moldovenească şi adăposteşte.pe care o de� ne. ci şi in Austria şi Ungaria.) aşezată in mahalaua Avrămeni. atât Ma·nolachi Iorga. După moartea tatălui său. ne indreptăţeşte să afirmăm ca· acest străbun al lui Nicolae Iorga este ctitorul arhivei orăşeneşti.rtistică şi memorială . Şi e firesc să fie aşa gra�e misiunii sale de păstrAtor de arhivă. moşia din Capul Dealului şi o sumă mare de bani.Bătrânul Iorga era un om voinic. domnii Scar1at Callimah.acestuia s-au casatorit tot cu români.. se căsatoreşte cu Maria Bucur şi practică avocatura pe lângă tribunalul judecătoresc abia infiinţat. . Manole. Păstrată până in zilele noastre . Elena. mai aproape de noi şi cu mai multe urme vizibile şi azi este fiul Galeongiului. la 20 iulie 1 839.ro 214 . [. Avea prăvălie de piatră.cimec. astăzi proprietatea doamnei Saint-Georges. Alecu şi Iancu. Acesta continuă afacerea inceputA de tatăl său. unde este numit cinovnic la Divan. Primul copil al lui Manole Iorga. S-a născut la Botoşani. astăzi.t. Costache . se stabileşte la laşi. transmis peste generaţii strănepotului său. Alte case. Strolli. dar şi harului de tălmăcitor de vechi hrisoave. face o nouă organizare administrativă interioară. propune infiinţarea unui spital şi a unei pieţe in mijlocul oraşului.valoare . 1934. Dacă imaginea lui Iorga Galeongiul se pierde in negura vremurilor. incredinţându-i-se spre păstrare arhiva botoşăneană. dar abia in anul 1 839.contrar temerilor lui Nicolae Iorga . Edllln N. Primul care depune cerere pentru trecerea examenului ce-i dădea dreptul legal de a practica avocatura era Costache Iorga. edificator pentru dubla sa semnifica�e . so�a şi cei 4 copii: Costache.sfătos. .bunicul lui Nicolae Iorga schimbă tradi�a familiei. Revine tn Botoşani pe la 1 833. p.

Gheorghe. Curând. se căsătoreşte cu Zulnia Arghiropol. Cartea de avocatură poartă data de 1 6 august 1 868. iar în acelaşi an este numit judecător de pace al plasei Coşula. zis Buzatu ­ il descria ca fiind un om înalt de statură. îşi amintea cu nostalgie de această perioadă a vieţii sale. de 1 7 ani.ro 215 . cu privirea iute. Constandln Sion.ro / www. în 1 860. Nicu Iorga se stabileşte la Botoşani. dar şi cheltuia mult la jocurile de noroc. prima sa noră. Boier moldovean de origine polonă. înrudit cu mireasa. deţinător Casa Memorială .206). mergând chiar până la brutalitate. Bucureşti. La 1 854 era scriitor în sămişia de vistier. sameş şi ispravnic de Dorohoi. 11 Scrisoare facsimil Zulnia Iorga câtre Maria Tassu. Peste numai un an devine medelnicer. trei trăsuri la scară şi escortă de călăraşi cu petliţe albastre pe cămaşa albă. făcut stolnic de domnul Alexandru Calimah (cf. devenit revoluţionar paşoptist (cf. il primeşte în casa sa. . La 3 februarie 1 868 este · trecut între alegătorii colegiului al treilea pentru deputaţi. Căsătoria s-a făcut pe ascuns. 1 07. În 1 857 se mută din nou la laşi. Nicu Iorga. făcându-le nuntă mare la Mitropolie. . pentru un tratament la băi. se naşte la 5 octombrie 1 837.pentru ca la retragere să fie rugat în scris să mai rămână până se va găsi altul tot aşa de vrednic". Din căsătoria cu Maria Bucur au rezultat 5 băieţi şi 2 fete: Emanoil. Face politică liberală şi ajunge subprefect al plasei Târgului. paralizându-i mâna dreaptă. are un fiu Nicolae. Iacob. după numele dat de naşul său. cu drept de a face şcoli şi datoria de a prinde hoţii. 1 973. După câteva luni părăseşte magistratura şi intră în rândul avocaţilor.tatăl lui Nicolae Iorga . 1 994. norul nenorocirii s-a întors repede asupra casei cu ceardac" . care se mândrea cu faptul de a avea redacţia revistelor sale. la îndemnul fratelui Manole. iar la 6 octombrie 1 858. Mai târziu. laşi.după o undă de soare cald . . în petreceri. Nicu . După o aparentă însănătoşire.muzeubt... p.1 1 În anul 1 866. Ionel BejenaN.Nicolae Iorga" Botoşani. Editura Moldova. Urmează studii la şcoala publică şi privată. În 1 869 soţii Iorga călătoresc în Austria şi Germania. 197). Zinca şi Olga. apoi de laşi. Alecu. Vogoride il înalţă la rangul de căminar.scria Iorga . La vârsta de 23 ani. p. Obosit de nopţile pierdute se îmbolnăveşte subit. Trăindu-şi din plin viaţa. bunul părinte il iartă. . Pentru faima sa avem mărturia lui Haşdeu. îndeplinind funcţia de portărel la tribunalul din localitate. 1' www. Despre importanţa funcţiei deţinute cităm din însemnările memorialistice ale lui Nicolae Iorga: . Costachi Pisoschi1 0 . Dicţionarul Botoşjnenllor. plimbări prin Copou şi jocuri de noroc. unde face o carieră frumoasă şi o avere de invidiat. avându-1 ca naş pe însuşi mitropolitul Calinic Miclescu. . Arhondologla Moldovei. Zulnia Iorga . baluri. era o slujbă importantă.lângă casele conului Costache Iorga". inv. în corespondenţa purtată de Zulnia Iorga cu Maria Tasu. Nicu Iorga câştiga mult. Tatăl lui Nicolae Iorga. zaiafeturi..mama lui Nicolae Iorga şi nora lui Costache Iorga. Moare la 29 martie 1 876 şi este înmormântat în cimitirul din curtea bisericii Sfânta Parascheva din Botoşani. voinic. . Au urmat câţiva ani buni în care tânăra familie a dus o viaţă lipsită de griji.. împotriva voinţei tatălui său. cu uniformă de general de administraţie. luând ca pedagog pe Petre Poni.cimec. mânios. în noaptea de 5 spre 6 iunie 1 871 . La toţi le-a dat educaţie aleasă.ACTA MOLDAYIAE SEPTENTRIONAUS devenea primul avocat cu diplomă din Moldova.acela e ceasul naşterii mele.

este o familie care se stinge. nr.muzeubt. Nepotul lui Iorga deapte BofoiMI. articol din .ro 216 . www. Muzeul Judeţean Bototanl " Alina Dldl. nepoată care a rezultat din prima căsătorie a lui Nicolae Iorga.cimec. 10 septembrie 1998.Astăzi neamul Iorga .1 2 Tntre urmaşii direcţi ai marelui istoric mai sunt in ţară doar două persoane: Andrei Pippidi şi Graţiela Ioachim. Andrei Pippidi .lumMII de Bolofanl fi Dotohol.322.ro / www.Tn opinia nepotului savantului.

a. AMARANDEI Din galeria artiştilor plastici dorohoieni (Arthur . Asachi" din Dorohoi. Gazeta Dorohoiului şi alte publicaţii popularizează in această perioadă (1 9 1 8-1 926) reuşita expozi�ilor de pictură şi desen ale elevilor din liceu.Tinerimea Română".a. Fiind un student eminent. giuveanu . urmează cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti . . participă in 1 926 şi 1 927 la colonia. Urmează primele patru clase la Şcoala Primară nr. S-a născut la 12 septembrie 1 906 in satul Smârdan. Radu Giur.ro / www. Spiru Huian. 1 968 cursurile acestui prestigios ca liceu a avut ca dascăli pe renumiţii profesori: C.) face parte şi Ioan Cârdei.Autoportret. licenţiat al Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1 937). Popovici-Lespezi ajutat de elevul său Ioan Cârdei. organizate anual de profesorul N . www. Gh.Tinerimea Română". Iancu. Grumăzescu. Vasile Cornescu ş. Tncă din primii ani ai gimnaziului se îndrăgosteşte de artele plastice. Marcel Olinescu.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS IOAN CÂRDEI PICTOR. cu prilejul . Tntre anii 1 926-1 930. Ion Mu­ rariu. localitate apropiată de Livenii lui George Enescu. Constantinescu ş. Tncă din aceşti ani lucrările sale de pictură şi desen sunt apreciate elogios. Manoliu. Verona. N. organizează prima expoziţie personală de desen şi pictură la Dorohoi. Alexandru lstrate. Gheorghe Tomaziu.Semicentenarului neatârnării" şi al Societăţii .se�a pictură. primind Certificatul nr.294 din 24 iunie 1 91 8. Crudu. viitor artist plastic. fapt pentru care primeşte din partea Academiei premiul . Dumitru Chipăruş. D. M. Sub indrumarea acestora a ob�nut succese deosebite la concursurile de pictură şi desen in cadrul Societă�i . impresionat fiind de lucrările de pictură şi desen ale profesorilor săi. SCULPTOR ŞI GRAFICIAN DOROHOIAN Prof.muzeubt. pictor.cimec.a. Tot in acest oraş urmează IOAN cARDEI .de vară a picturii din Baia Mare.Gh. T. Gheorghiu ş. Constantin Radinschi.Lecomte du Nouy" (1 926). Botezatu. Popovici­ Lespezi şi 1. Florin Niculiu. Val. 1 .. Iulia Oniţă. 1. instituţie de învăţământ de prestigiu in care işi desfăşurau activitatea in acei ani institutori remarcabili ca Anton Popescu. sculptor şi grafician. Petre Achiţenie. Tn 1 927. 1 . profesor remarcabil in învăţământul liceal şi superior din Bucureşti.ro 217 . Furtună. comuna Suharău. dar şi pe plan local.

trei expoziţii personale: . membru activ al Secţiei pentru educa� estetică din Ministerul Tnvăţământului. Lucrări semnate de Ioan Cârdei se găsesc răspândite prin diferite colecţii particulare din ţară şi din afara ei: Franţa (Chamben). Televiziunea a filmat la casa artistului lucrări de grafică. Cârdei. in spe­ cial cu oamenii de cultură din Dorohoi.Polivalenţa unui artist". poezie. A adunat un material bogat pentru studiul intitulat .Coroana României" in grad de cavaler (1 934). Astfel. referent pentru unele lucrări de desen şi caligrafie. timp de 22 ani. semnat de Ion Potopin.ro 218 . Pentru omagierea activităţii artistului. a expus permanent la toate expoziţiile colective şi a organizat. rămas in păstrarea familiei pentru a fi valorificat ulterior. paralel cu activitatea la catedră. se stabileşte in Bucureşti unde desfăşoară o susţinută activitate didactică şi social-culturală.3 din 24 ianuarie 1 976 a inchinat o pagină întreagă lui 1 . fotografii etc. revista .muzeubt. apoi ca lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 " 967) a realizat o colecţie de peste 5000 de lucrări cu aspecte din Capitală şi ani (1962-1 din alte localită�. ca membru fondator. bust dispărut in cel de-al doilea război mondial.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din Capitală.L.. execută Monumentul lui Ciprian Porumbescu din Suceava (1 933) şi bustul lui Mihai Eminescu din Cernăuţi (1 940). cu scenariul . stu­ diu aproape finalizat.Ciprian Porumbescu" din Suceava (1 933) şi desfăşoară o prodigioasă activitate in cadrul .Desenul copilului mic". . in Muzeul de Istorie al Capitalei (80 de desene cu aspecte din toate sectoarele). monografia oraşului Solca (text şi ilustraţii) şi alte studii importante. la 7 qecembrie 1 970. Reuniunea . stimat de studen� şi colegi. este distins cu ordinul .1 5 ani). apoi diferite reliefuri şi capete răspândite din ţară şi peste hotare. sculptură. Fiind un mare patriot sprijină. a indeplinit in Capitală diferite munci de răspundere: metodist la desen pentru Sectorul !. De asemenea.Bucureşti 500" (1 959).Flacăra" nr.expoziţie de grup împreună cu Vera Ceslovschi-Niţescu şi Jean Niţescu (1 966).a.. N-a reuşit să le publice deoarece a incetat din viaţă. lucrare din două volume. Ca profesor de desen. Salonul de artă al Bucovinei (1 942). A pregătit pentru tipar . fiind regretat de to� cei ce 1-a�unoscut. Ca sculptor. participă cu lucrări de desen şi pictură la: Salonul de toamnă (1 931). lucrări ştiinţifice. Caragiale" .Aspecte din Capitală" .George Călinescu" din cadrul Academiei Române. Tn tot timpul vie�i.a. bucurăndu-se din tot sufletul de avântul mişcării spirituale din această localitate urbană din Nordul Moldovei. 1 943) ş. in Muzeul din Suceava ş.cimec.ro / www.Mişcarea artistică din Ţinutul Dorohoiului" . Ca membru fondator al Cenaclului de artă plastică . Salonul Moldovei (laşi. Fiind un cadru didactic competent şi conştiincios. www. lucrări apreciate pozitiv de criticii de artă români şi străini.a. şeful Cenaclului literar . coautor al manualului de desen pentru clasa a VIII-a (1 964) ş. Ca o recunoaştere a succeselor sale artistice.Bucureşti in viziunea unui artist". cu foştii săi profesori.Muzeul Judeţean Botoşani După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase se dedică picturii. la diferite licee militare şi de cultură generală ( I . Salonul de artă plastică al artiştilor din învăţământ (1 937). Tn acest scop. pictură. sculpturii şi graficii. responsabil al Cercului pedagogic al profesorilor de desen. in cadrul aceluiaşi cenaclu. in plină putere de muncă. După al doilea război mondial. Televiziunea Română a organizat o emisiune specială de 20 minute despre . acte. Cehia (Praga) etc.Societă�i pentru cultură şi literatură română din Bucovina" (1 943). artistul a �nut o strânsă legătură cu meleagurile natale.Imagini din Bucureşti" (1 963) şi . Salonul de toamnă (1 937).

de pe care să ne putem avânta spre mult visatele cetă� de artă apuseană. îi vor da coloratură de partid şi atunci toate visurile noastre se spulberă . Dacă dorohoienii I-au nesocotit pe-un Chipăruş.s-a convenit ca D-1 fost ministru. cât mai discretă şi mai ales să se ridice deasupra oricărei preocupări de politică. aduce astăzi ştiri ce ies din (.din moment ce se spune că are şi suflet de artist .ro 219 .pe care o reproducem în întregime pentru conţinutul şi frumuseţea ei: .în cele ce veţi întreprinde pentru sprij inirea lui Cârdei . prin şcolăreştile isprăvi sau prin dragostea de mormintele părinţilor.angajat de D-1 ministru 1.dacă lucrez eu bustul de la Dorohoi. Am dat dovadă cu prisosinţă că ştiu a face artă: (s-au pronunţat esteţii noştri: d-1 Al. Brătianu. a patra noutate: bustul lui 1.Artistul Pictor şi Sculptor. în care întotdeauna urmăresc cu interes activitatea spirituală a dorohoienilor. Brătianu pentru care fapt D-1 Pillat a fost însărcinat să i a contact cu sculptorii bucureşteni şi spune D-sa . . şi vă rog să mi le susţineţi cu mult suflet . cel ce-aţi fost duhovnicul şi sprijinitorul gânguririlor mele de artă. Dumitrescu-Brăila.adresată scriitorului D. ieşit din frământarea gândului şi mâinilor mele. comuna Enescu. V­ tre acţiune. Tn al doilea rând vine vestea în legătură cu marele nostru Enescu: teatru Enescu. . Ş-apoi tot D-sa . distincţia cu premiul naţional de poezie acordată Domnului 1.C!drul obişnuit. www. Nistor . Astfel.Dumnezeu să-I ierte şi fie-i ţărâna uşoară. Ar fi timpul ca . pentru a-1 putea crea pe Cârdei . urmărea mişcarea culturală de aici şi că dorea să-I înnobileze cu o operă de artă deosebită. Prima pe tapet .ACTA MOLDAV'IAE SEPTENTRJONAUS �ă Ioan Cârdei era foarte legat de Dorohoi. Ar putea deci şi Dorohoiul să mă recheme nu numai prin amintirile din satul copilăriei . Ardei. V-tre.ro / www.îi va veni uşor să renunţe la un fleac de 80.muzeubt.ridică la Cernăuţi taman acelaşi bust al lui 1. Suceava . şi a generaţiilor viitoare. să nu repete faptul c-un. «Universul».000 lei. Urmează a treia veste. ci şi prin o mai înaltă înfăptuire ce m-ar reprezenta în faţa Dv. Furtună . .în hotar cu Cracalia -.000 mii în favoarea mea. fost ministru. După cum vedeţi am dreptate să vă scriu mai mult chiar dacă n-ar fi vorba de rugămintea ce urmează. şi starea materială a D-lui Dv.ţinând seama de darurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu . să facă comparaţie . pentru a face şi mai · valoroasă trecerea noastră printre concetăţenii lui Enescu.s-au pus pe roate. Tafrali de la laşi) nu rămâne decât să mi se ceară şi să se pună la contribuţie priceperea mea.după cât înţeleg . Tn primul rând lacrime sufleteşti pentru pierderea patriarhului nostru şi părintele copilăriei noastre Constantin Ciocoiu . Numai un singur lucru trebuie de-ngrijit: intervenţia Sfinţiei Voastre la care apelez şi-m pun toată nădejdea să fie cât mai rapidă. . ca această marţi din săptămâna Patimilor s ă fi e un început. rezultă şi din scrisoarea datată 7 aprilie 1 936. în sfârşit. iarăşi.spun D-lor că . Şi. Brătianu la Dorohoi. dar.cimec. Aceste gânduri le încredinţez întâi Sf. Pillat. Pledează însă pentru cauza mea.aşa cum vă ştiu . Fie. Suceava m-a legat de dânsa şi se mândreşte cu chipul în bronz al lui Porumbescu.Prea Cucernice Părinte. căruia . Vor avea deci ocazia. Dumitrescu-Brăila.artist pictor şi sculptor. cei ce nu vor înţelege nobila Sf. să execute acest bust cu suma de 80. care să-i poarte nu­ mele. pe lângă motivele de ordin sentimental enumerate mai sus. Chipăruş şi-a făcut renume în Italia şi la Paris. . Tzigara-Samurcaş de la Bucureşti şi d-1 O. iar retribuţia pentru bustul în cauză ar constitui pentru noi un început de suport. atât cemăuţenii cât şi dorohoienii. pentru care Dorohoiul trebuie să se mândrească. bust Enescu. Lucrările poate vor părea greu de abătut dată ce . : . Ne bucurăm că şi la noi se recunosc şi se cinstesc merite ce se întâlnesc aşa de rar.să fiu eu alesul dorohoienilor.e ridicarea bustului lui 1.

executat de soţul său in 1 958. datorită restricţiilor şi greută�lor materiale cunoscute . in 1 940. Doamna Adelina 1.. insă. deşi 1. După moartea pictorului. in două volume. executat de I ." Cu toată intervenţia folcloristului şi istoriografului D.Crucea Albă de Savoia" in gradul de Cigole pentru volumul . BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU executat la Bucureftl. CĂRDEI IOAN.muzeubt. cele cuvenite de la so�a mea (distinsă pe ziua de 31 ..Suceava . in special cu prilejul pregătirii şi sărbătoririi Centenarului Liceului . precum şi a monografiei oraşului Solca. so�a sa.aşa cum am mai menţionat anterior . primul studiu de acest fel in limba română.Grigore Ghica" in 1 979. Aceste dorinţe nu s-au putut realiza inainte de 1 989. după modelul . 1 . Furtună la forurile superi­ oare. Cu sărutări de mână la Doamna. Acesta va realiza. Tn prezent. De asemenea. cu prilejul aniversării dându-i numele unei străzi sau instituţii de cultură şi dezvelindu-i un bust intr-un loc corespunzător spre fi pildă generaţiilor tinere. 1940 www.Desenul copilului mic" .un bust al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi. Doamna Adelina 1. 1 936 de către Academia din Chambery cu Diploma . sunt condiţii mai prielnice pentru reluarea şi finaliza�a acestor acţiuni de către entuziaştii reprezentan� ai culturii din judeţul Botoşani. dorinţa artistului nu s-a infăptuit. Cu succese şi mii de mulţumiri.Muzeul Judeţean Bototanl Să trăiţi Prea Cucernice Părinte şi să vă dea Dumnezeu toate cele bune.voivodală"). Se cuvine ca şi autorităţile administrative din municipiul Dorohoi şi comuna Suharău să omagieze personalitatea artistului. Cârdei. a cărui fotografie o publicăm. Brătianu ar fi meritat un bust in oraşul Dorohoi.ro 220 . pierdut in timpul războiului. bust a cărui fotografle o anexăm la prezenta comunicare spre publicare. a insistat pentru ridicarea unul bust al lui Mihai Eminescu in judeţul nostru.ro / www. 1958 BUSTUL LUI EMINESCU (GHIPS) ramas tn sala Primariei din Cemauţl.cimec. .Cârdei. a men�onat legătura cu Dorohoiul. Cârdei a solicitat ajutor in publicarea lucrării .lucrat in lut .

ln toamna anului 1 891 . Florin ŢUSCANU nedreptăţit al istoriei · lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. Victor. Tn clasa a VIl-a de Seminar. care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi. Figura acestui vlădică. de la Mrea Neamţ (coleg de Seminar). română. cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}. este transferat la .care îşi împărţea leafa. pe Calistrat Hogaş. dar drept. Iar când era Parlamentul deschis. a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1 823-1 892).Sever şi exigent. ale lui Titu Maiorescu.Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase). este înscris în anul 1. s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului). . ajutând fără trâmbiţare zeci de elevi sărmani.cimec. se înscrie la Facultatea de teologie-Bucureşti (toamna anului 1 899) . la concerte. coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu. în familia conductorului de tren Ioan Puiu. după care urmează o .Şcoală de Stat" în Roman. ambii născuţi la Paşcani. " colaborează sfios" . luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman . i se trezeşte gustul pentru lectură.ro 221 . despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: . precum şi cu foi locale din " laşi. 1-a avut la lb. Melchidisec. ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau. ca pe cineva superior prin sine însuşi. prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului. Cu sprijinul bănesc al unui călugăr-ierodiaconul Varlaam Arghirescu. la teatru.Şcoala nemţească particulară" din Paşcani. nota mitropolitul Visarion. membru al Academiei Române (1 870). părăsea " www. editor şi autor de manuale.muzeubt. cu unele reviste literare din Bucureşti.. se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu. Pe numele de botez. " Tn toamna anului 1 894. Gheorghe" . la 27 februarie 1 879. asistând la strălucitele lectii-conferintă. fost domn al Moldovei". Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ Pr.ro / www. mai întâi sub anonimat. din toate clasele Seminarului participă la expoziţii de pictură.Roman.Sf. la Seminarul . nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică.". mare cărturar. De la laşi. apoi sub semnătură. ale lui Rădulescu-Metru" şi ale " profesorului C �co Dumitrescu laşi. care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza. . Aici la laşi. era cople­ " şitoare." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman. istoric. Printre profesori. ia contact cu marile personalităţi ale vremii. după absolvirea Seminarului Veniamin. Tn capitală. Studiile elementare le face la .

fnsemnări din viaţa mea". avea un foarte bun local. 1 905). a avut prilejul să facă o călătorie de studii şi la Moscova. a învăţat uimitor de bine lb. din Lavra Pecers îşi aminteşte mitropolitul în Tndemnările sale: . în catedrala episcopală.mitropolitul Visarion Puiu. primind numele VISARION. română şi a fost mult apreciat şi de Nicolae Iorga când i-a vizitat Muzeul Bisericesc". La 1 7 martie 1 921 . 1 944 . incât un chibrit. pe atunci doar arhimandrit. După unirea Basarabiei cu România . mitropolitul Visarion Puiu. Din Bucureşti revine la Roman. La 6 dec.organizată de un eminent profesor rus. ctitor al acestei mari aşezări monahale.cei mai frumoşi ani ai călugăriei mele" (hirotonit diacon: 25 dec.ro / www. la 21 dec. la propunerea lui Petre Garboviceanu. având sediul la Curtea de Argeş. la patru până la cinci sute de săraci. Visarion a condus şi Societatea Culturală a Clerului şi aceea de binefacere a oraşului. în preajma lui Spiru Haret. iar jurisdicţie asupra judeţelor Argeş şi Olt. Iosif M.pe unul dintre stâlpii enormi ai bisericii. .nota în lucrarea autobiografică: . Visarion este numit inspector Eparhial al Mănăstirilor din Basarabia.1 904.Acest Seminar . citesc scrise cuvintele: mitropolit PETRU MOVI LĂ. fugind să audă oratori politici. îl lăsase într-o stare de plâns. în biserica Adormirii Maicii Domnului. De aici. pus apoi la îndemâna Facultăţii de Teologie.1 9 1 8. Tot la Chişinău. în prezenţa episcopului Gherasim Safirin. fiind numit vicar al Eparhiei Dunării de Jos şi director al Seminarului Sf. în ziua de 1 ian. unde într-o dimineaţă geroasă de iarnă. unde în ian. cu sobele pline de cartuşe şi grenade. · când la Cameră. la Academia Teologică întemeiată de Petru Movilă in sec. lucrând mai bine de un an. la cel din Chişinău . recent înfiinţată." fn perioada studiilor (un an şi jumătate) la Kiev. 1 908.ro . fiul lui Simeon Movilă. adăpostise pe rând câleva regimente. . ministrul instrucţiunilor publice. Bucureşti. Visarion Puiu s-a arătat a fi un bun gospodar. primind totodată şi distincţia de protosinghel. domnul Moldovei. ca şi al Academiei Kievului.îşi aminteşte mitropolitul. pe atunci discuţiile parlamentare. paşii săi se vor îndrepta spre Kiev. 222 Muzeul Judeţean Botoşani www. în care se împărţea hrana zilnic.cimec. Andrei din Galaţi (1 909-1 9 1 8). Parhomovici. Despre anii petrecuţi la Roman. va pleca să-şi desăvârşească studiile. dar care în vremea Revoluţiei ruse. având un frumos caracter academic" . mitropolitul Visarion nota că au fost . director al Şcolii Normale de Tnvăţători şi al Casei Bisericii intră funcţionar la această instituţie. După examenul de licenţă . plin de energie şi iniţiativă. XVI I.muzeubt. După ce a restaurat Seminarul din Chişinău. este hirotonit ieromonah. 1 905. să fie hirotonit arhimandrit. care va deveni Ministerul Cultelor. apoi va conduce Societatea lstorico­ Arheologică din Chişinău. când la Senat. 1 909. este ales episcop al Argeşului. care la plecarea lor. este tuns în monahism. La Kiev.cursuril�:: . bun administrator şi slujitor al Bisericii. se putea arunca în aer în câteva clipe. urmând ca. va fi transferat de a Seminarul din Galaţi." Tn toate aceste posturi de răspundere. Sunt lângă mormântul vestitului ierarh." 1 907. care la vârsta de 72 de ani.

datată 21 iul. ţară constituţională şi cu o religie dominată în a arăta regelui ce greşeli se fac şi în ce lumină nici miniştrii de Culte. Pe lângă această realizare. ctitorii şi restaurări de biserici etc. fabrica de lumânări. a ridicat palatul episcopal. Cancelariile erau în nişte locuinţe sărace din acest târg.cimec. Tn corespondenţa Mitropolitului Visarion Puiu se păstrează câteva scrisori inedite primite de la N. ne prezintă răspunsul lui Iorga la demersurile făcute de Visarion. Sf. cu reşedinţa la lsmail. care nu venea prin Curtea de Argeş decât vreo 2-3 zile pe an. episcopul Visarion a avut o activitate deosebit de fructuoasă. având studii la Kiev. energia. Având în vedere activitatea. ale Curţii Regale. O situaţie stranie. După revenirea Basarabiei la patria mumă (28 mart. a patriarhului lerusalimului-Damianos. Sinod al B. cu slabă pregătire Evanghelică şi cu multe elemente prea puţin disciplinata. cu reşedinţa la Bălţi. Seminarul Teologic.muzeubt. după multe frământări şi numai după ce am ameninţat pe administratorii palatişti.S. Mi s-a obiectat că aşa a fost de la început şi că Ghenadie a stat în căsuţa din dos.R. cămin�l preoţesc. Locuinţa în Palatul Regal (Episcopal). egali de neplăcută se pune Curtea săvârşind asemenea lucruri". 1 921 . le are asupra palatului şi curţii dimprejurul lui.ro 223 . am dobândit .Cetatea Albă. între 1 92 1 . că grăjdarul e născut la ţară" . Şi aici. că avea drept catedrală. este numit locţiitor de mitropolit al Basarabiei. Sf. deoarece pe atunci clerul ei (ca şi al multora) era robit politicianismului. va lucra în condiţii improprii. fiind bun cunoscător al limbii ruse şi al realită�lor din Basarabia.Hotin. în prezenţa principelui Carol. inexplicabilă şi profund jignitoare pentru episcopat. a mitropolitului Dositei al Sevastiei precum şi a mitropolitului primat al României. studiile la Kiev.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS Hirotonia sa în arhiereu are loc de Buna Vestire. • ••• ••• • www.arată Visarion. noi schituri şi mănăstiri. la 27 martie. Astfel Nicodim Munteanu. episcop de Huşi (viitorul patriarh al României). nu înlătura neplăcerea lipsei de locuinţă pentru episcop . iar instalarea şi scaunul episcopal de la Argeş. Pentru episcopi. Aici la Bălţi. . Ateliere.1 924. . iar reşedinţa episcopală era mereu închisă sub cuvânt că este locuinţă regală. se lăsase locuinţă maestrului grajdurilor pustii. pentru recuperarea palatului episcopal: "Am vorbit regelui. procedează la reorganizarea vieţii bisericeşti de aici. s-au înfiinţat două noi Eparhii. De la început nu mi-a plăcut. perioada petrecută la Chişinău.ro / www. cunoaşterea limbii ruse.1 929. cea mai frumoasă biserică a Ţării. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Instalarea sa a avut loc pe 13 mai 1 923. despre evidentele drepturi pe care P. Totodată. a ctitorit o impunătoare catedrală (piatra de temelie a fost aşezată la 28 sept. într-o pe care nu o înlătură nici Sinodul. Banca Clerului. 1-a ales la 29 martie 1 923 episcop al Hotinului. Casa de Ajutor. locuind pentru început în gazdă la un evreu şi la un Neamţ. ca şi la Argeş. că voi intra în palat cu forţa ţăranilor din satele vecine". iar împrejurarea . Şcoli pentru Băieţi şi pentru fete. Iorga. Pimen). ca Exarh al mănăstirilor din Basarabia.O. 1 9 1 8). ca director al Seminarului. . la 10 martie 1 923: . Din nenorocire n-am putut face ca părerea mea să fie primită. Una dintre ele.

Const. Ierarh energic. de marele istoric Nicolae Iorga şi de Gh. lsmail (revista B.lucrări de conjuncturA" cum le numeşte acad. reţinem şi căteva titluri: Documente din Basarabia. . Chestiuni bisericeşti . la 1 7 oct..1 933. 1 939. 1. a rostit un cuvânt. peste Nistru. lucru mărturisit de dânsul în mor deosebit. Mănăstirile din Basarabia. nu s-a bucurat de acelaşi succes în activitatea sa şi nici nu a avut ambianţa spirituală. in Tnsemnările sale.. dincolo de interesele inguste ale unui biserici naţionale. devine vacant. prin decesul mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. de răceala şi amorţeala în care se mişca Biserica. Activitatea depusă la Episcopia Hotinului a fost apreciată în mod deosebit de regele Carol al 11-lea. dar cu toate acestea nu s-au ocupat de formarea unui grup de teologi din rândurile monahilor.buni şi ascultători. pastorala. ministere de externe şi legaţii. reportaje. mitropolitul Visarion. a făcut colecta şi pentru bisericile din Grecia şi Bulgaria. Gala�.8/1 928). fără teama vecinătă�i haosului şi primejdiei bolşevice. ales în Consiliul Eiparhial la Hotin. 14 sept. cu ochii minţii şi ai sufletului. aici în Bucovina existând o stare de secularizare. Chişinău. el vede drama..1 938 ş. laşi. până în 1 944 ..samarinean milostiv": a făcut dona�i.O.Muzeul Judeţean Bototani . Ciopraga. din cele aproximativ 40 de lucrări scrise de dânsul.ro 224 . Perioada petrecută de Visarion Puiu la Băi� (1 923-1 935) a insemnat foarte mult şi în activitatea sa tipografică. Oradea. Brăila. Pe lângă o serie de broşuri. Pe lângă activităţile administrativ-gospodăreşti. cu povăţuiri pentru tineri. La . autori de manuale. Tg. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi. face pasul hotărâtor şi incearcă printr-o scrisoare.cimec. patriot. adresată direct lui Stalin. Anul 1 939 devine un an crucial în viaţa mitropolitului Visarion. nr. mitropolitul Visarion a avut o bogată activitate editorială.R. poate că răsplată a muncii puse in slujba sa în această latură a ţării.a. este un unicat. persecuţia şi nedreptatea la care era supus marele popor al Rusiei. mitr. Astfel.işi amintea Visarion Puiu.Cernăuţi. Brătianu. Tn vara anului 1 935. Cu ocazia instalării.O. prin care-şi exprima nemulţumirea generată de apatia preoţilor. era nemulţumit şi de Facultatea de Teologie (Cernăuţi). 1 931 . cum e ramura românească a moldovenilor dintre Prut şi Nistru. datată Cernăuţi. Arad. o trimite simultan (tradusă) la diferite consulate. fiind instalat la 1 0 noiembrie.4/1 931 ). iar pentru o mai bună cunoaştere a României Mari. ea poartă pecetea personalităţii WJarelui mitropolit.Sprijinit de un popor cu drag de Biserică . Cluj. a organizat o excursie pe ruta: Cemău�. au trecut producăndu-mi bucurii sufleteşti · pe care numai bunul Dumnezeu mi le-a dat. Mitropolitul Visarion. Sinaia. Scrisoarea aceasta este un act de mare curaj. ce era aproape." Episcopul Visarion s-a arătat a fi un .R. având frumoase calită� cărturăreşti. Visarion. Monahismul ortodox din România de astăzi . cunoscută prin profesorii săi.muzeubt. de un mare patriotism.mai mult de jumătate au fost scrise la Bălţi. . Adevăruri crude. dar şi Biserica Ortodoxă. de la Băi� (Episcopia Hotinului). cănd are loc un cutremur cu urmări grave (revista B. Pentru a fi sigur că scrisoarea va ajunge pe biroul lui Stalin. 1 935. Braşov. lucru dovedit încă din primele veacuri creştine. cei 1 2 ani de păstorie in Episcopia Hotinulul. www. a ajutat studen�i dornici de invăţătură� a făcut dona�i in ian . Ocna.ro / www. nr. iar în urma acestui eveniment Visarion Puiu este ales mitropolit al Bucovinei. cu o credinţă arzândă. să-I determine pe acesta să mediteze profund asupra acestei forţe care din totdeauna a fost Biseri� sentimentul religios nu poate fi distrus prin nici un fel de persecuţii.

condusă iniţial de Arhim.ro / www. menţinând persecuţiile indreptate asupra poporului rus. este de scurtă durată. infiinţând o eparhie misionară. a deranjat foarte mult propaganda comunistă. la 1 iunie 1 940. in cartea sa . Uniunea Sovietică adresează României un ultimatum. motiv pentru care este inlocuit din funcţie. - www. (cu vicarul său. sub falsul motiv că ar fi populat cu ucraineni şi odată cu acesta cere şi cedarea părţii nordice a Bucovinei. a studiat-o. dar şi-a continuat drumul. Se pare că mitr. Tribunalul Poporului. mitropolitul Visarion Puiu părăseşte ţara. pentru a evita persecu�ile comuniste ce-l aşteptau. din Bucureşti. Tn aceste împrejurări. in contumacie (lipsă). mitropolitul Visarion Puiu.cimec.Visarion. La jumătatea lunii august 1 944. faptul că ar fi participat la acţiuni . Atitudinea fermă şi intransigentă. intr-un cuvAnt. la fel de mult ca şi Biserica neamului.. Elveţia iar din 1 946. să participe la hirotonirea unui ierarh. şi prin aprobarea regelui asupra demisiei. La scurtă vreme după retragerea sa. n condamnă . hirotonii de preoţi etc.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Stalin cu siguranţă a primit scrisoarea. aceasta fiind prezentată deosebit de clar de părintele Paulin Lecca. fiind in disponibilitate. asupra bisericii. Biserica Ortodoxă Română. scaunul mitropolitan de la Cernăuţi fiind ocupat de urmaşul său la Băi�. Dr. imputandu-i-se faptul că la data părăsirii ţării. deschiderea unui Seminar la Dubăsari.De la moarte la viaţă" . ca o despăgubire pentru stăpânirea 22 de ani a României. iar mai apoi a fost încredinţată mitr. Activitatea mitropolitului Visarion Puiu in Transnistria. a fost extrem de anevoioasă. care avea o experienţă vastă. tânărul arhim. urmată de înlăturarea sa din funcţie. moarte.la frumosul schit Vcwidenia al Mănăstirii Neamţ".Visarion n-a fost indignat de lipsa răspunsului din partea lui Stalin.cruciadă spirituală" . nu avea sferă de jurisdicţie.sub orice preţ". Şederea mitropolitului Visarion Puiu. 1 997 dat fiind faptul că in tinereţea sa a activat in aceeaşi misiune. profitând de un moment favorabil. plină de dăruire. Visarion in Transnistria: redeschiderea şi revigorarea unor biserici. faţă de abuzurile unor reprezentanţi ai autorităţilor. in urma activită� din Transnistria. refacerea vieţii monahale. Antim Nica}. nu se va mai intoarce niciodată in ţara sa. a ierarhilor şi personalităţilor care ar fi putut să creeze o opinie internaţională.ro 225 . Munca pe care a depus-o aici. mitropolitul Visarion. asupra clerului. episcopul Tit Simedrea. unde işi va afla şi sfArşitul. Italia. După retrocedarea Basarabiei. s-a finalizat prin inaintarea demisiei in ziua de 9 mai 1 940. Iuliu Scriban. căt de lipsa reacţiilor din partea Bisericilor Ortodoxe. fiindcă in vara anului 1 942. la Vovidenia-Neamţ. in noaptea de 26-27 iunie 1 940. cu cererea inapoierii Basarabiei . Fiind trimis in fruntea unei delega�i. se retrage . având reşedinţa la Odessa. vine in sprij inul populaţiei ortodoxe din Transnistria.provocatoare" de răzvrătire.muzeubt. a părăsit ţara fără autoriza�e şi incuviinţare. La 21 februarie 1 946. la Zagreb. a fost caracterizat . Trebuie să amintim câteva din realizările mitr.duşman" al poporului. se stabileşte in Franţa. tipărirea de cărţi de rugăciuni. o . iar el se retrage la Bucureşti. este numit şeful Misiunii Ortodoxe din Transnistria. pe care a iubit-o atât de mult. Drumul exilului a fost lung şi anevoios: Austria. dar eficientă.

S. Mircea Păcurariu. nr.R. este condamnat şi de Biserică. prof. 2. 6.Mihal Mocanu. Pentru istoria monahismului din Moldova. in revista Teologie şi Viaţă. Din 1 949 până în 1 958. 1 0.. de poporul său (asemeni lui Dosoftei). Visarion Puiu. în 28 februarie 1 950. Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. l .loan lvan. Boldur. a condus Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală.muzeubt. Basarabia. Pr. Vlsarlon Puiu. pentru motive formale. 9. După Revoluţia din 1 989.B/1928. Constantin Tomescu.R. 7.S. Alegerea. Chişinău. nr. investirea şi instalarea P. drept catedrală servind biserica română de aici. Bibliografie: 1 . in revista Teologie şi Viaţti. 1 / 1 931 . 1 2/1 936. Ulterior a fost reînhumat în cimitirul Montpamasse. 3.O. nr. 1 2/1 99 1 . consideră justificată hotărârea luată de Tribunal.1 2/1 99 1 . De la Nistru. 1 937. 8. 5. 1 993. Tnsemnări din viaţa mea. 10 ani de la reinfiinţarea Episcopie/ Hotinului. Chişinău. cu sediul la Paris. A. din Paris. Revista B. A trăit într-o Mre catolică a trapiştilor. rev. nr. laşi.R.dr. pag. fiind înmormântat în localitatea Viels-Maison (nordul Franţei). Excursia P.ro / www. 9. nr. www. Mitropolitul Visarion Puiu. mitropolitul Visarion Puiu a fost reabilitat. dezbrăcându-1 de demnitatea arhierească. Mircea Păcurarlu.O. 1 933. in revista B. pân' la Tisa. Inscripţia de pe mormântul său este sugestivă. Sinod al B. Episcop Tit Slmedrea al Hotinului.Muzeul Judeţean Botoşani Mai târziu. pentru pătimirea şi moartea sa printre străini: "Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin" (fragment din Psalmul: La râul Vavilonului). Vlsarlon Puiu. Nicolae Cotos. întru nemurire. Pr. ocupând în Istoria Bisericii noastre locul pe care cu nemăsurată dragoste. cu mult patriotism şi credinţă statornică şi I-ar fi săpat. Bucureşti. unde la 10 august 1 964. Candela. Mitropolitul Visarion Puiu.cimec. îşi va găsi sfârşitul. 1 944. Istoria Basarabiei. 1 -4/1 994. Diac.CATERISIREA. aplicându-i cea mai gravă pedeapsă bisericească .O.prof.dr. rămânând doar monah.766-768. Credinţa Neamului. 4. Pr. Sf. vol . cu dorul de ţară.ro 226 . nr.

spre dreapta. Olănescu. mai mult ca oricând. Expresia reţinută. a chipului său. Astfel. Lucrările asupra insectelor folositoare în agricultură prezintă o importanţă deosebită prin aceea că au demonstrat că Tiachinidele formează un mijloc de luptă natural contra insectelor dăunătoare agriculturii. Petru Şuster şi-a prezentat de-a lungul vieţii lucrările ştiinţifice. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat pentru eternitate această zonă a Moldovei. Petru Şuster şi-a adus o contribuţie esenţială în sprijinul protecţiei plantelor de cultură prin mărirea gamei mijloacelor de luptă contra duşmanilor naturii. D. Ştefan Fălcoianu. de la Facultatea de Ştiinţele Naturii din laşi.cimec. judeţul Botoşani. putând fi întrebuinţate în lupta biologică împotriva insectelor dăunătoare. Ideea de luptă contra dăunătorilor agriculturii. importanţa acestor Diptere www. plini de tensiune. ochii său verzi.muzeubt. cu mare putere de penetraţie sfredeleau sufletul şi stârneau curiozitatea. Format la şcoala ilustrului zoolog Profesor 1. cu ajutorul insectelor entomofage. Petru Şuster.Profesor dr. privind cunoaşterea aprofundată a biologiei entomofagilor.ro 227 . ascundea de fapt un imens univers spiritual. îşi purta părul negru într­ o buclă lăsată pe frunte. robust. elaborând în această direcţie un însemnat număr de lucrări ştiinţifice. decât aspectul unor insecte comune şi dacă ele nu impresionează prin nuanţele de culoare în raport cu musca domestică. am vorbit de această dată eu despre personalitatea regretatului meu tată. Victor Babeş. Theodor Speranţia. Aşa se explică faptul că şi-a consacrat viaţa studierii biologice a unor grupe de insecte entomofage (în special Tachinidae şi Sirphidae). Petru Şuster poate fi considerat drept promotor al unui domeniu de cercetare de cea mai mare însemnătate practică: lupta biologică împotriva dăunătorilor din agricultură. Petru Şuster afirma următoarele: . prima Jntâlnire a urmaşilor foştilor membri ai Academiei". atât de utile omului în agricultură. de unele influenţe negative ale metodelor chimice de combatere a dăunătorilor. a avut loc la Academia Română . când le privim în colecţie. în satul Costeşti. acolo unde tatăl meu . în aula Academiei Române. Totodată.ACTA IIOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS Despre Profesor Doctor Petru ŞUSTER Elena Florica ŞUSTER La 9 martie 1 974. Gheorghe Ionescu Siseşti. binecuvântată de Dumnezeu. 1-a urmărit toată viaţa. comuna Răchiţi. deloc banală. Referindu-se la importanţa acestor insecte. alături de experimente şi lucrări practice. Borcea. îmbogăţind literatura de specialitate cu o serie de date ştiinţifice valoroase. Cezar Petrescu şi Cornel Mendrea. Rădulescu Metru. 1 896. probleme care azi. pentru înlăturarea efectelor negative ale poluării. au o importanţă vitală pentru menţinerea purităţii mediului ambiant. mijlociu de statură. Cu această ocazie s-a mai vorbit despre: Vicenţiu Babeş. Născut la 1 5 mai. Era un om plăcut la chip.ro / www.Dacă Tiachinidele nu oferă. prin spiritul său practic şi anticipativ şi-a dat seama de necesitatea imperioasă de menţinere a echilibrului biologic din natură. Implicit.

ro / www. caută să-şi agonisească din nou bani pentru a putea să meargă de această dată in Franţa. Reintors in ţară. Tn cele 20 de luni cât a lucrat in laboratoarele . era o pădurice de stejar care a fost invadată de Limantria Dispar L. cu care a publicat in colaborare. Datorită calităţilor sale de bun naturalist şi cercetător. pe care le-a folosit in elaborarea lucrărilor de combatere biologică. pleacă la Berlin unde a studiat colecţia de Tachinide de la . Studiul acestor insecte. făcând schimb de material biologic www. adică in 1 928. Astfel. au fost efectuate prin culturi in laborator. din Paris. Tn acest timp a reuşit să lucreze chiar cu directorul institutului. nu putem să nu arătăm şi felul cum a căutat să aplice in practică probleme de combatere biologică a insectelor dăunătoare. Pe baza materialului colectat şi studiat îşi întocmeşte lucrarea de doctorat .Staţiunea de protecţie a plantelor" (Pflanzenschutzstation).ro 228 . impunându-se prin autoritatea sa de bun cercetător şi naturalist. in diferite centre universitare pentru materiale de documentare. judeţul laşi. comuna Gropniţa.Museum fur Naturkunde". care a constituit subiectul pentru teza sa de doctorat. Cu această ocazie studiază colecţia de Diptere de la Museum National d'Histoire Naturelle". studiind diferite colecţii din centre universitare europene. arătând importanţa practică a acestor Diptere in agricultură prin aceea că paralizează insectele dăunătoare.ale Europei. a luat legătura cu specialişti români şi străini. pe care a susţinut-o la 1 8 iulie 1 929. Importante lucrări privind interrelaţiile dintre Tachinidae şi gazdele lor.Institutului de biologie experimentală" a lăsat o impresie frumoasă. ajungând la rezultate interesante. va contribui. Borcea. A vizitat toate centrele universitare din ţară. profesor dr. a cerut in repetate rânduri forurilor in drept să aprobe înfiinţarea in România a unui Institut de Entomologie. bazat pe importanţa şi rolul Tachinidelor in mediul înconjurător prin parazitismul lor larvar. adusă dezvoltării entomologiei. lucrare care il consacră deja ca entomolog. totodată lucrând şi in . la alcătuirea celei mai complete colecţii de Tachinidae din ţară. Pentru a avea material biologic cât mai bogat şi variat. Colectând un imens material entomologic din toate colţurile ţării. Tn sprijinul aplicării in practică a ideilor sale in această direcţie. Hans Przibram. pe lângă valoarea ştiinţifică. lucru care se înfăptuieşte in anul 1 932. Cererea sa a rămas. alcătuind o valoroasă colecţie.Muzeul Judeţean Bototani creşte considerabil când ne gfmdim la dezvoltarea lor larvară parazitară. pe moşia din satul Sângeri. cât timp a trăit. fără rezolvare. unde studiază colecţia de Tachinidae de la . reuşeşte să capete prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena să lucreze in laboratoarele de biologie experimentală a profesorului dr. pleacă la Viena. " Pe lângă cele 60 de lucrări publicate. cercetează sistematic toate zonele ţării.Naturhistorisches Museum". ci şi ecologic. sub imboldul marelui zoolog 1. teoretică şi practică.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie". Profund cunoscător al fenomenelor din natură. studiază biotipurile acestora şi sugerează unele păreri asupra modului cum pot fi atrase insectele folositoare prin cultivarea Umbeliferelor. a găsit sprijin şi înţelegere pentru a putea pleca in străinătate. Această lucrare nu a fost numai cu un caracter sistematic. atât a paraziţilor cât şi a gazdelor. Astfel. mai ales când s-a aplicat metoda biologică de luptă contra insectelor vătămătoare agriculturii".cimec. precum şi pentru a studia colecţiile de Tachinide din unele institute de prestigiu . Petru Şuster îşi dedică întreaga sa pasiune şi viguroasa sa forţă de muncă studiufui Tachinidelor. Pe pământul ce il poseda soţia sa.muzeubt. După patru ani. in 1 924.

Lindner (din Stuttgart). Dor hat die Histologie-. am 21 mai. Prof. Dass Dorf Costeşti . cursurile de Biologie pe care le-a ţinut până la 24 sept 1 954. * * * A plecat spre a nu se mai întoarce în lumea noastră în seara zilei de 1 1 octombrie 1 954.Studien unterrichtet. spezialisiert in Anthomidae-. in Costeşti vorbereitet. Din activitatea didactică a Prof.Profesor Doctor Petru Şuster".. printre aceştia numărându-se şi profesor Dr. Embrilogie-. Iar bustul care străjuie intrarea în şcoală este atât de reuşit că numai nu vorbeşte.Moldavian ist der Geburtort des Prof.Răchiţi. Allgermeinebilogie. Petru Şuster. Berlin und Paris bbacheftigt.cimec. Tachinidae. ins Costeşti wurde das Jahrhundert gefeiert. spre satisfacţia sa şi mândria naţională. sehr beruehmte Entomolog.Familien. practic. La prima şedinţă a secţiei de Entomologie şi răspândire geografică a insectelor. Dr. fiind precedat la cuvânt de marele entomolog E.Scurmans Stekhoven iar secretar profesor Dr. in Nord . în perioada 1 8-20 august 1 939.und Bilogischegeschihte. este ales la 21 decembrie 1 935 membru al Academiei de Ştiinţe din România.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONAUS cu diverşi specialişti. Kolbe (din Berlin).ro 229 . als Petru Şuster geboren wurde. veniţi din 49 de ţări.. Hat ueber 60 Drucklagen in seine Spezialitaet publiziert.muzeubt.und Sulphidae. Tn urma sa. Petru Şuster a fost ales. casa din satul natal a devenit Casa memorială . care a avut loc la Berlin. vor rămâne memorabile cursurile de Histologie şi Embriologie din perioada 1 940-1 948 şi apoi. după zeci de ani. putem spune că abia zece dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. la Universitatea din laşi. Petru Şuster. Tn ziua de 1 9 august 1 938 a prez:entat lucrarea . Landkreiss Botoşani. iar şcoala din sat i-a luat numele. ist auch ein Simposion: .H. wo Wienssenschatler und Bekante und Verwante vom Patru Şuster teilgennomen haben. Dr. in lassy und. Lucrările sale au fost onorate prin aceea că două au fost prezentate la cel de-al VI I-lea Congres I nternaţional de Entomologie. al cărei preşedinte era Dr. Dr. Geboren in 1 5 mai 1 898. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice. a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: " Fuehler und Beinregeration nach Ganglienextirpation bei der Egyptischen Gotte". Dacă facem o analiză de ansamblu asupra celor 254 de referenţi ai Congresului. Als Achtung und Erinerung fuer den bekante Wiessentschaftler. Petru Ş_uster. Er ist lange mit Diptarae in Wien. www.. dies Jahr. A doua zi. Dr. lnzwieschen. vicepreşedinte al acestei secţiuni.ro / www. In Memoriam" . am 1 5 mai. Uber due Raupenfliege (Tacchiniden) Rumaeniens" . Petru Şuster hat die Naturwiessenschaft-Fachhoschule in lassy abgeschlossen. a îmbogăţit inventarul faunistic nu numai al ţării dar şi al întregii lumi. Am 1 1 october 1 954 starb voile Arbeitsucht.J.

Popovici Bâznoşeanu.La 1 5 mai 1 996 s-a împlini un veac de la naşterea Prof. binecuvântată de Dumnezeu. a fost evocată viaţa şi opera savantului. judeţul Botoşani. Tşi susţine examenul de licenţă în ştiinţe naturale. Petru Şuster" . Mihai Ciucă. Nicolae Iorga şi alţii. Urmează Seminarul .dr.Museum fuer Naturkunde" . având ca învăţătoare pe domnişoara Petrescu. Pentru că înţelege rostul faptelor în lume.Dr.ro / www.dr. Tabel cronologic 1 896. 25 februarie. Se naşte în satul Costeşti. Lucrările Simpozionului au început prin vizitarea Casei Memoriale . a avut loc momentul aniversar: 1 00 de ani de la naşterea savantului Petru Şuster . Absolvă Şcoala urbană nr. obţinând calificativul: . 1 923-1 927. în paralel cu activitatea de asistent. Urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii din laşi.In Memoriam " . 1 47 din Botoşani.muzeubt. 1 aprilie. E. embriologie şi hidrobiologie. La 21 mai 1 996. unde are profesori de valoare ca lorgu Iordan şi Roiu Luchian. 1 91 6. 1 909.Insecte dăunătoare agriculturii " . Este încadrat asistent provizoriu la catedra prof.ro 230 . Născut în satul Costeşti. ca profesor secundar la Liceul M. cu gradul de sergent. cu o foarte documentată teză: . Simpozionul a fost organizat de catedra de biologie a şcolii. al optulea copil al familiei Şuster: Petru. Petru Şuster urmează cursurile anului întâi al Liceului A. La 17 mai 1 996. Implicarea mea. Este numit asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie descriptivă. Petru Şuster. am considerat-o întotdeauna o sfântă datorie de suflet. 1 908. de la a cărui naştere s-au împlinit 1 00 de ani.Foarte bine şi laude " . Borcea. Laurian din Botoşani. la Academia Română .dr. Petru Şuster face parte din galeria oamenilor de seamă pe care i-a creat această zonă a Moldovei. 1 noiembrie. Pleacă la Berlin. 1 924. specialitate zoologie. Pleacă la Viena unde studiază colecţia de Tachinidae de la "Naturhistorisches Museum " . inaugurată la 29 iunie 1 993 şi au continuat la Şcoala generală Costeşti. Kogălniceanu din laşi.Veniamin Costache" din laşi. la Şcoala Normală din Botoşani a avut loc un Simpozion de omagiere a Prof. judeţul Botoşani.Prof. 1 921 .cimec. în calitate de fiică a savantului. fiind apoi repartizat la Spitalul nr. 1 923. 1 928. în băncile căruia au învăţat şi alţi mari oameni de ştiinţă: A.3 de băieţi din Botoşani. în satul Costeşti. la specialitatea zoologie sistematică. comuna Răchiţi. 1 91 0-191 7. şcoală care poartă numele savantului. fiind încă student. Petru Şuster. 1. Muzeul Judeţean Bototanl Centenar Profesor Doctor Petru Şuster www. 15 mai. în ce priveşte cinstirea memoriei părintelui meu. Ion Nădejde.1 9 1 8 . Este numit asistent definitiv.filiala laşi. Astfel. 1 91'8-1 923. în ziua de 1 5 mai 1 996. Funcţionează.. 1 925. T. posteritatea a sărbătorit centenarul naşterii marelui biolog. 1 9 1 8. unde studiată colecţia de Tachinidae de la . 1 martie. Teodorescu. Satisface stagiul militar la compania a 4-a sanitară Roman. prof.

Borcea. Radu şi alţii. Tn ziua de 1 9 august a prezentat lucrarea: " Ueber de Raupenfliegenffachiniden/Rumaeniens" . În ziua de 20 august a prezentat o lucrare de zoologie experimentală: . Se căsătoreşte cu Eufrosina Tăbăcaru (de origine armeană). David. 21 decembrie. fiind numit vicepreşedintele secţiei de Entomologie sistematică şi Zoogeografie. 1 943.Fuehler und Beinregeneration nach Ganglienextirpation bei der aegyptischen gotte". activitate didactică pe care a desfăşurat-o ani de zile fără să primească indemnizaţie de laborator. Mihai Şuster. 1 938. deşi funcţiona de 1 8 ani in Universitate şi avea 1 O ani de când obţinuse Doctoratul. 1 aprilie. 1 8 iulie. Procopiu.cimec. P. Este ales membru al Academiei de Ştiinţe din România.200 pagini. Dacă facem o privire generală asupra celor 254 referenţi ai Congresului. lucrează in laboratoarele Institutului experimental de biologie al Academiei de Ştiinţe (Biologische Versuchanstalt der Akademie der Wissenschaften. emisă in acest an de către Ministerul Învăţământului: Anghelescu. 1 932. lşi susţine teza de doctorat cu titlul . prof. 1 947. 1 939. Este denumit conferenţiar definitiv la aceeaşi conferinţă.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRlONAUS 1 929. Obţinând prin concurs o bursă de stat pentru a merge la Viena. martie. 1 935. Cere sprijinul lui Nicolae Iorga dar acesta nu il ajută cu nimic. 1 935. Miron Niculescu. 1 februarie. alături de alţi oameni de seamă ca: G. Wen) sub directa conducere a marelui specialist in biologie experimentală şi anatomie microscopică. putem spune că abia 1 O dintre ei au prezentat mai mult de o lucrare. Petru Şuster. vine să il înlăture pe savant de la concursul pentru ocuparea celor două catedre de Zoolo'gie (la Cluj şi Cernăuţi) pe motivul că era deja asistent.ro . Este numit şef de lucrări. Octavian Mayer.Petru Şuster este cooptat in comisia pentru problemele agriculturii a Consiliului Naţional de cercetări ştiinţifice de pe lângă Academia Română. fiind precedat la cuvânt de renumitul dipterolog: Lindner. Prof. aprilie-noiembrie 1 931 . 1 5-20 august.dr. A. V. Moisil. Se naşte fiica Elena Florica. Ion Atanasiu. intre aceştia fiind inclus şi Prof. 1 930.Foarte bine şi distincţie" . singurul copil pe care il va avea familia savantului. Comisia de examinare este formată din profesorii: 1. Horia Hulubei. C. directorul institutului. 1 931 .ro / www.muzeubt. E. Bâznoşanu. la biserica din satul Costeşti. D. este luat de fui său la Viena timp de o lună de zile. Participă la al 7-lea Congres I nternaţional de Entomologie de la Berlin. cu care a publicat in colaborare. 1 936. 21 martie. A. 1 940-1 948. Este conferenţiar suplinitor la conferinţa de Zoologie. tatăl lui Petru Şuster. obţinând titlul de doctor in Ştiinţe Naturale cu menţiunea . Petru Şuster ţine şi cursuri de Histologie şi Embriologie. Legea Învăţământului Superior. Bădărău. Pleacă in Franţa unde studiază colecţia de Dipterae de la Museum " National d'Histoire Naturelle" din Paris. Hans Przibram. Hurmuzescu. 231 www. Lucrarea de doctorat a publicat-o in Analele Ştiinţifice ale Universităţii din laşi unde i se rezervă cca. 1 938. 1 941 .dr. Popovici şi M. Motaş. judeţul Botoşani. Şt. Popovici.Contribution ă l'etude des Tachinaires en Roumanie" (Contribuţii la studiul Tachinidelor din România). C. 1 februarie. 30 aprilie.

. precum ş i cursuri de capitole alese din zoologie ş i ecologie l a studenţii din anul I V Ştiinţe naturale. 1 954. plus Anexa.1 952. in 1 959. Predă Istoria biologiei şi bazele darvinismului.4. · filiala laşi . 1 949-1 950. 1 954. monografia: . 1 950-1 951 . alcătuind un curs de peste 1 000 de pagini.Şuster predă şi cursuri restructurate de biologie generală pentru studenţii din anul IV . Se stinge din viaţă la laşi.ro / www. 1 951 . publică articolul: . 1 948.00.Familia Syrphidae" . - Bibliografie: www.P. la Academia " Română. iar la secţia biologică predă cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I).P. la ora 22. 14 octombrie.Ştiinţe naturale cât şi la cei de la Filozofie anul 1 .Natura" nr. 239 pagini. Predă Introducere in biologie şi Bazele darvinismului şi miciurismului.Şuster predă Biologie generală. cursuri şi lucrări de histologie şi embriologie (an I I I).muzeubt. 1 948-1 949. 1 871 90/1 949).Muzeul Judeţean Botoşani 1 947-1948. Prof. 1 948. Predă Biologie generală. Tn revista . Este numit titularul catedrei de Biologie Generală (Decizia nr. Trimite spre publicare în volumul Faună" . Institutul central pentru perfecţionarea personalului didactic. Şuster predă la secţia pedagogie cursuri şi lucrări de biologie generală şi genetică (an IV).1 978. 1 1 octombrie.Apariţia şi dezvoltarea cunoştinţelor biologice în antichitate". articol care se bucură de o deosebită apreciere.ro 232 . Conferenţiar dr. 1 949.dr.420). 1 954. 1 950. Predă pentru scurt timp aceleaşi specialităţi. Este ales membru al Colegiului naturaliştilor la secţiunea B . 4 decembrie. îşi continuă activitatea ştiinţifică în cadrul Academiei în calitate de colaborator ştiinţific.cimec. la cimitirul Eternitatea din laşi. Această monografie a fost publicată postum. 1 952-1 953. Profesor Doctor Petru Şuster este inmormantat joi. Tncepand cu acest an. Petru Şuster'' lucrare pentru gradul 1. corp didactic ca entomolog (înscris la nr. 1 953-1 954. P. Predă Istoria biologiei. Marin Zvincă. " Valorificarea instructiv-educativă a cercetArilor privind cunoaşterea operei didactice şi ştiinţifice a Profesorului Dr. Bazele darvinismului şi introducere in biologie.

muzeubt. pictură. D. medalie de argint şi de aur. in Dorohoi. citez din procesul verbal: . După absolvirea gimnaziului . Chipăruş obţine rezultate deosebite la probele practice şi teoretice. Bardasare. in 1 909. Chipăruş . D. ora 4 dimineaţa. cu media de 6. Ioan Cosmovici. A participat in cadrul şcolii la concursurile Lecomte du NoOy. pe care o urmează in perioada 1 904-1 909: Pentru inscriere prezintă actele in copii: Buletin de naştere. SOIIar" in sumă de 30 de lei lunar. La terminarea anilor de studii. Bust " de fetiţă" . Oscar Han. D. anatomie.un ţalent superior pentru arta sculpturii" . in anul 1 906. expune in vitrina magazinului Şaraga (azi hotel Traian).PĂRUŞ (1886-1947) Studii în România 1904-1909 la " " Şcoala Belle-Arte din Iaşi lvona CERNA T Sculptorul Dimitrie Chipăruş s-a născut in anul 1 886. Chipăruş care.ro 233 .acorda o bursă in străinătate. pe anii de studii la clasa de pictură.96. 75 şi nota 9 la desen.cimec.Ghe. Tn anul 1908. fiină inscris in matricola şcolii la nr.Şcoala Naţională de Belle-Arte" au recunoscut in D. Chipăruş primeşte rezultatele concursurilor 1 908-1 909: menţiuni. Pe parcursul anilor de studii. Urmează in paralele secţia de sculptură şi pictură. D. fiu al lui Haralambie şi Saveta Chipăruşu.Şcoala Naţională de Belle-Arte" din laşi. studiu in gips.ro / www. Grigorovici . la 23 septembrie. intr-o academie de sculptură pentru perfecţionarea talentului". sculptură. perspectivă. Chipăruş a fost remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi studenţi . citez doar câteva nume ale colegilor de şcoală: Ştefan Dimitrescu. Richard H�e. Profesori: director Em. şi i-au intocmit un referat de recomandare adresat Ministerului.Este unul dintre cei mai sârguincioşi având o conduită foarte bună" . Certificatul de absolvire a anului V etala toate acestea. . 1 6 septembrie.Grigore Ghica V. in 1 904. Emanoil P. consiliul şcolar de la ." din Dorohoi. bilet.de vaccinare. Otto Briese. Studiind m�tricola. Alex. cerere de inscriere pentru secţia de sculptură. Dimitrescu şi D. Bardasare. Tn perioada anilor de studii 1 904-1 906. directorul şcolii. Regulamentul şi comisia de examinare erau stabilite de consiliul profesoral. pentru a i se .ltCTit IIOLDitVlltE SEPTENTRIONitiJS SCULPTORUL DIMITRIE CHI. se inscrie la .V. consiliul a hotărât a i se da bursa . certificat de absolvire a gimnaziului. estetică. Acest concurs se ţinea cu deosebită seriozitate. Tronescu. in urma concursului organizat intre cei doi candidaţi Şt. · · · · www.

Din materialele consultata am constatat că O. " Dimitrie Chipăruş a participat la această manifestare cu lucrarea de sculptură .560 x 0. Amândoi" . Băncilă. Chipăruş. A.ro 234 . Bogdan.ro / www. Tronescu. ln anul 1 909.P.La cerere. ziarul .muzeubt. au " fost publicate lucrări ale sculptorului O. alături de profesorii săi Em. realizate după plecarea din ţară: . se eliberează diploma de absolvire a celor două secţii: de sculptură şi pidură.P. C-tin Stahi. Acest eveniment este consemnat in presa vremii. O.Şcoala Na�onală de Belle-Arte" . există o lucrare de sculptură . O. Chfpăruş. Cosmovici. Secoşanu. şi a intrat in patrimoniul muzeului in anul 1 956. Bogdan.absolventul a obţinut o deosebită primire in diferite centre artistice din străinătate. Tn revista Arta Română" . regAsim căteva aprecieri a creaţiei sculptqrului O. N. Tn revista . . 1.lucrare in marmură. .Cap de expresie" . Tn colecţia Muzeului de Artă laşi. O. unde s-a dus să-şi perfecţioneze arta sa" .Expoziţia retrospedivă cu prilejul implinirii a 50· de ani de la infiinţarea Pinacotecii ieşene" .Mama" .Istoria ilustrat� a oraşului laşi " . lucrare semnată dar nedatată. .420). i se eliberează paşaportul pentru străinătate şi va pleca defi­ nitiv. A. N. Tn 1 9 1 0 se organizează la laşi .Triumful viţiului" .Evenimentul" . . apoi in Franţa unde işi continuă studiile la Academia de Arte din Paris. Am consultat numeroase materiale publicate după plecarea din ţară a sculptorului O. Chipăruş pleacă in Italia. la care au fost expuse lucrări ale elevilor şi profesorilor de la . la Florenţa.marmură. Otto Briese. • Muzeul Judeţean Bototanl www.Studiu" .Oraşul laşi" . Bardasare. .Cap de ţigancă" gips (0. Chipăruş.710 x 0.cimec. executat in atelierul de la Florenţa. Gh. Ştefan Soldănescu. 1. dar nu am găsit nimic referitor la creaţia de maturitate. după plecarea din ţară . in revista Arta Română" .Cap de " expresie" . Mirea. Bardasare.

il cinsteşte şi-/ p�zeşte' .XVIII Pr. 1888..fiind de incep�tum tipografiei" . presărat cu tot felul de citate greceşti şi abilităţi către domn. dascălul grec avea cu sine şi o tiparniţă. rog săn�tate şi norocire!" Mai departe arată că a făcut lucrul mai cu osârdie ca alţii şi 1-a impodobit mai vârtos ca aceia de pe limba ebraică şi greacă. DUCA SOTIRIOVICI . căci a auzit din învăţaţi. Florin ŢUSCANU Tn timpul celei' • .ro 235 .. ' Thasos = oraş dintr-o InsulA a amipelagulul grecesc.Un dascăl şi tipograf grec. in slujba culturii româneşti. Şi s-a silit pentru ·aceasta. devenind un locuitor al p�mântului acestuia ".toate . După Sotiriovici. De aceea a tipărit mai întâi Psalmii de laudă a lui Dumnezeu şi i-a inchinat domnului ţării. fiindcă a căpătat . www.şi-1 ' pune sub linul ochiului măriei sale. Bucureşti. că aşa este un obicei vechi..23-24.ACTA MOLDAVIAE SEPTENTIUONAUS DUCA SOTIRIOVICI . Constantin Mavrocordat. redactată intr-un stil retoric. ca lucrul său să fie mai meşteşugit decât al altora. Şi ca orice locuitor. se simte dator să-şi aducă prinosul muncii lui către 3 noua sa Patrie.76-79. ce vor fi reinnoite mai târziu. iar domnitorul Moldovei. ' C. a adus cu sine un dascAl grec.Sp�şenie. ' Blbiografia RomAneascA Veche. . . sec. adăugând .. . Duca Sotiriovici. "\7'6ievbdul· Constantin Mavrocordat. ca cele dintăi ale meşteşugului şi invăţăturii.ll. dar nu are altă putere . 1 originar din localitatea Thasos . Tuturor de Dumnezeu credincioşilor cetitori.rcte-e doua domnii""(sept. Erblce•nu.' vol. domnitorul este strănepot al voievozilor celor mari .fără numai meşteşugul de a tipări Cărţi folositoare şi de suflet mângâietoare". din aceeaşi carte tipărită la 1 743. de a ajuta pe aproapele său.prepelile " (cântările) şi istoria numelor şi paşcalia pe 1 97 ani şi gravurile . 1 1f4 1'� H t ·· iunie 1 743).cinste şi priinţ�. Tn predoslovia acestei cărţi.primeşte şi-/ hmneşte. Prima sa carte tipărită la laşi .. că este pătruns.PSALTIREA. p. p. bun�voinţ�. se cuvin domnului locului. 1 943.cimec.. de sensul poruncii creştine.de la meşteşugul mâinilor mele " .. bună moştenire de la Dumnezeu şi desăvârşită bun� petrecere". apare în timpul domniei lui Ion Neculai Mavrocordat. fapt ce reiese dintr-un act datat l a 3 0 martie 1 7scf. care-I ..muzeubt.ceea ce înseamnă că era şi gravor.ro / www. La sosirea tn laşi. incepe pompos: .. Tncă de la inceput. . Sotiriovici a ţinut să-şi arate mulţumirea către domn şi ţară. autorul se adresează voievodului prin cuvintele: . Tn 18forl• Mitropoliei Moldovei fi Sucevel. El arată mai departe.mai inalt şi mai ales decât ei! Cuvântul către cititori.cu cheltuiala lui făcută". i-a făcut un hrisov prin care i-a acordat unele privilegii.

Clrţi.ocârmuire lină şi bunătate ". intocmai ca şi călătorul care năzuieşte să ajungă la vad. Acum el adresează cu un "Epithalamion la prea luminata nuntă " a domniţei Zmaranda. ' Constantin Turccu. sll lndrepteze. să traducă din greceşte. Dar cele mai autorizate aprecieri asupra destoiniciei lui Duca Sotiriovici. la 20 august5.26. ştiind bine şi limba moldovenească.Muzeul Judeţean Botoşani Tn incheiere. de astă dată Constantin Mavrocordat. Tn anul 1 79. Limba aleasă. una din marile lucrări juridice ale timpului: VACTIRIA.cu carele dimpreună. in anul 1 749. care · reproduce. Şi pre arare locuri. latineşte şi moldoveneşte" . După câteva versuri in care-şi arată mulţumirea că domnul 1-a ales pe el să vestească poporului "unire. ni le dă actul din 1 750 (71 58).ales dintre obştie . stupii îşi varsă mierea cu indestulare.6 Un alt contemporan.inţeleptul şi invăţatul. vei logofătul Iordache Cantacuzino . tipograful de la Thasos ". spunând că: . luând seama lexurilor . ca şi din versurile la stema ţării. am poftit pe dumnealui Luca Sotiriovici tipograf de le-am scris şi le-am tălmăcit.XVIII.M. pe limba moldovenească. care a fost rânduit in anul 1 754. vol. ' Catalogul manuscriselor româneşti (de la Acad. am procitit. pomii işi oferă fructele lor bogate " etc. de zi şi de noapte ostenind. Oe$COperlrN a dou• tNnU$CrlH jurtdlce romlneştl (Intregiri.popa Cozma de la Mitropolie. pace şi sănătate .care cu cucerire şi cu genunchi plecate s-a inchinat " măriei Sale. p . aparţine unui călugăr .muzeubt.1 1 2 (copie din 1816 in Condica Mitropoliei). de către mitropolitul Iacov Putneanul.). Şi zice mai departe preotul COZMA: . in revista M. apoi se adresează mirilor. 7 www." Ultima apreciere asupra pregătirii şi destoiniciei lui Sotiriovici.. se înduplecă viţa de greutatea strugurelui. in cea de a patra domnie a sa in Moldova. unite prin frumoase virtuţi in acest dascăl grec. Duca Sotiriovici. Din această alcătuire. el găseşte un nou prilej de a adresa . in bună măsură. pe care o redăm in acest studiu.Gr.S. p. până la sfârşitul cărţii. . p. 645-646. el/ roagă cititorii să diarthoseascăl' cu blândeţe greşelile şi termină cu versuri pentru tipograful mulţumit că şi-a sfârşit munca. ' Şt. Prin actul de la 1 750. in aceste trei limbi: elineşte. dascălul grec de la Thasos. se constată şi talentul poetic al lui Sotiriovici. . Rom.. unde s-ar fi intâmplat a se nimeri câte un lex râmlesc sau ' sll cerceteze.l. nr.osanale" domnitorului ţării. Arhivele Statului laşi.Ti dă un nou certificat de capabilitate la 1 5 iunie 1 755 (7263)7 . Şi late scrisori ce ne-au trebuit greceşte.1-2 1960.18-39). tipografi şi tipografi/ din Moldova. Sotiriovici laudă strălucirea minţii. la care ia parte insăşi natura: "râde câmpul şi se minunează săcerătorul de roadele lui. Berechet. bogată in imagini şi idei.cimec.având trebuinţă de câteva istorii de invăţătură şi altele ce ne-au trebuit a le scoate de pe cărţile greceşti. f. cu cuvinte alese şi cu urări obişnuite la astfel de ocazii. laşi. impodobit cu invăţătură elinească şi latinească şi de altele. 8 Cheltuiala traducerii a suportat-o mitropolitul iar corectura a făcut-o . pe acel necunoscut incă de la Constantin Mavrocordat (1 84 1 -1 743). din mai toate cărţile ce le-a tipărit. P. fiica voievodului .ro / www.care 1-a cununat şi i-a dăruit mai mulţi robi (ţigani) . 1938.. martie 30. tot dumnealui ne-au scris. In şec. Mihail Cehan Racoviţă ni-l arată pe Sotiriovici ca pe un . sau CĂRJA 4 ARHIEREASCĂ.360/5.din cuvânt in cuvânt. intru care poate să tălmăcească orice carte" .ro 236 .. ne arată talent şi cultură. de Duca Sotiriovici. Doc. buletinul Institutului de istorie a dreptului vechi românesc.

cu care prin căsătorie se şi înrudise. TAGLIAVIN I . . Sotiriovici a avut şi o bibliotecă proprie şi acest lucru este confirmat de prezenţa unui volum. p. după cum ş i dumisale cu dreptul i s-au socotit. Bibliografie literari romlnl. laşi. 592. p. nu a dat lista intreagă a tipăriturilor lui Sotiriovici. Doc:. era un adevărat privilegiat. 10 V. oi şi altele şi cu însemnate scutiri fiscale.nu putem da un răspuns complet! După cum s-a observat. in 1 942. ale boierimii.ll. întâmplarea face să aflăm că tipăritura se găsea in 1 863. Racoviţă. N . 1 1 N.cu tâlcuirea Octoihonului celui mare şi cu altele şi s-au aflat vrednic" . folosit la treburile culturale ale ţării.66. Activitatea sa tipografică şi personalitatea acestui mare cărturar .o psaltire românescă necunoscută. de ce profesorul italian. cu stupi.1 2 Această moşie fusese cumpărată de la urmaşii lui Andrei.muzeubt. se judeca la 1 777. Sotiriovici era . Anuarul general al lnstrucţiei publice pe 1862·1864.. aducând o contribuţie atât de însemnată prin descoperirea unor vechi cărţi româneşti.498.se incadrau perfect in rândurile boieri mii moldovene la jumătatea secolului al XVII I-lea. t. . (1688-1750).282. iar in anul 1 932. de unde prof. 1928. insemnând fiul lui Sotir) . nu a preocupat decât incidental cercetătorii şi istoricii noştri. .femeia Ducăi tipograful" . Bucureşti. Este vorba de " volumul ! din .105-106 şi nr. P.-nut XI. . ale mitropoliei şi ale domnitorului. ptanşa VIII. tipograful "9.360/1 . intr­ o comunicare la Academia Română. op. descrise in .seria III. mem.3/f. ea se găsea in biblioteca prof. pisarul unguresc al domnului M. in prima sa domnie.8. care este menţionată .• planşa VIII. li. p. Bucureşti. din cele arătate anterior. cu bun renume şi cu o bună stare materială şi tipografie proprie. " N. tipărită la Veneţia in 1 739. 1 3 cu numeroşi ţigani dăruiţi. Inexplicabil insă.Bibliografia Românească Veche" . acest iscusit tipograf-cărturar. din 1 748"1 5. din cele de mai sus.care. la corectarea traducerii textului juridic. pentru IV.un ales al obştei " .de la Thasos" . ş i din multe lexicoane dimpreună le­ am indreptat" .14 O incercare de a inmănunchia ştirile despre el a făcut-o C. cărturar al vremii. intitulată . · · ' N. Mem. unde sunt numeroşi SOTIRI-SOTIRIOVICI .ACTA MOLDAVlAE SEPTENTRIONAUS elinesc.ro / www.cimec. 2 1 Uric:ariul. Demostene Russo din Bucureşti. 593.cum arată documentul . Georgnc:u-Tistu. ln sfârşit. . pentru sunta limbă moldovenească.MAGDALENA (româncă). Georgnc:u-Tistu. Este lesne de inţeles. 15 Analele Academiei RomAne. deşi putea să o facă ! Când Constantin Mavrocordat 1-a adus . Iorga.108. cu menţiunea in greceşte din cărţile lui Duca Sotiriovici. Ca orice intelectual.. Ed. www. 1-a pus la incercare. secţia tit. cunoscător al limbilor clasice dar şi a celor moderne. căci insuşi Constantin Mavrocordat.din cadrul domnesc al laşilor" . .ro 237 . de pe cele 1 2 1 5 pagini ale manuscrisului lui Cozma. 1.c:it .opera TITI LIVI I PATAVIN . munca uriaşă pe care a avut­ o dascălul grec. 13 Arh. rămas de la dânsul.1 1 Despre numărul cărţilor tipărite de acest dascăl grec l a laşi ş i unde vor fi ele astăzi . Georgescu-Tistu a fotografiat foaia de titlu cu inscripţia. in biblioteca Şcoalei şi " Institutului gimnaziului central din laşi·" 1 0. deşi străin (putea fi din Macedonia. l-am impregiurat mai cu multe cuvinte .St. XX. soţia sa . Pentru una din moşiile sale. cu urmaşii lui Andrei pisenul. A. Această carte a fost procurată de Sotiriovici imediat după apariţia sa. 1932. reiese in mod clar că Duca Sotiriovici era un specialist. necunoscută până atunci. vot.HISTOIRE ROMANE. Ureche. /storfa llteraturfl romln8Jfl. .

ADUNAREA CELOR 7 TAINE 1 751 2 12. 1 747 3. Aşijdere şi pentru c�t plumb. In prefaţll .}. de aceea in inventarul acestei epoci se găsesc atât de multe că� teologice şi atât de puţine cărţi laice (literatură.. OCTOIH. pentru a lumina norodul. de s-ar Tnt�mpla si tip�reascl domnia voastrij vre-o carte. La Paşi şi la Cmciun c�te un postav şi un atlaz. am putea enumera cronologic următoarele titluri: 1 . ci şi pentru biserică. Explica�a este uşor de gAsit: necesitatea unei tipografii. Rân'duiala sfeştaniei mici.Muze�.Canonul Sf. 1 743 1 7 2. Din cele câte ştim. . TIMOTEI. SLUJBA SF. de aceea susţine tipografia lui Sotiriovici.muzeubt. ca tipografia lui Sotiriovici sA se bucure de anumite privilegii nea s� poat� lucra neconten�t. Şi opt oameni scuti� de tot birul ce ar fi dat pe alţii. de Duca Sotiriovici. TRIOD. Sotiriovici Iti exprimA teama cA nu va putea fi . ştiinţe. drept. pentru treaba tipografiei. Domnia şi-a deschis larg uşa Vistieriei Sale . 1 747 1 8 4. dar lista lor completă nu se cunoaşte. filosofie. tipamiţa Mitropoliei nu mai funcţiona (din 1 732} şi aducerea tipografiei sale particulare. AceastA cane a fost tipAritA cu cheltuiala lui. dupl tocmeala ce va avea si i se pl�teascl de la camara n noastm. fiind alcAtuitA de dascAiul Şcoalei domneşti din lati. MOLITVELNIC. PSALTIREA. Sotiriovici era unul din favoriţii domnitorului (ca atâţia alţi boieri moldoveni} pentru a indestula ţara Moldovei cu cărţi. la biserica din Moldoveni. . şi s� Tndestuleze ţara de c�rţi. ADUNARE DE RUGĂCIUNI. in această perioadă. care-şi incetase activitatea de mult. 1 749 8. " In greceşte. de la Camara Gospod. CEASLOV.ro / www. actului din 30 martie 1750. a semnatarului acestor rinduri.�uc�efe!n Joţc)fanl tipt'lftraful grec in Moldova ( 1 741 . Marea majoritate a apariţiilor tipografice. Un exemplar din aceastA car1e: . a fost in interesul bisericii. spig/s şi hartie va aduce. Splridon• se aflA In colecţia personali de car1e veche bisericeascA.ro 238 . SPIRIDON. PSALTIRE. cat şi de Mitropolia Moldovei. Tipăriturile sale au fost comandate atât de administraţia ţării. in locul celei de la Mitropolie. 1' 11 10 · Pf. 1 750 1 9 9. Domnia şi-a dat seama că forţa tiparului nu putea fi subestimată. cu toat� casa lui şi s� ia c�te 20 de lei leaf� pe /un�. citat mai sus.' www.cimec. a fost un câştig nu numai pentru ţară. Nlculal Hlllodromen fi tipAritA cu cheltuiala prea invAţatului boier grAmttic lllatcu. ca sl-i fie numai pentru lucrul tipografiei. Aşijderea s� scuteasc� 1 11J stupi de desentin� şi 250 de goştin� . Neamţ. 1 751 1 1 . 1 6 Privilegiul acesta prevede ca Duca Sotiriovici ns� fie scutit. 1 749 6. 1 748 5. 1 752 ° " Cf. CAt-{ONUL SF. nici un ban vaml s� nu se dea. care face fi o epigramA In versuri cAtre domn.nici un ban pe aceste bucate si nu se dea. LITURGHIE.obligată". Din prefaţa acestei cărţi am citat cAteva pasaje. 1 750 1 0. n lipsit� fiind. .acordAnd salar şi scutiri fiscale insemnate .la TnAiţlmell obrazului domnesc". Şi. pentru a o avea . 1 749 7.1 743}.tipografiei şi proprietarului ei. De la inceput domnitorul a hotArat. Cum vedem. jud.

p. 1 744 6. Viitorul va putea scoate la iveală noi mărturii. TAGLIAVINI.76.muzeubt. editorială. 1838. 1 752 1 1 . p. localizat aici. s-ar putea să mai apară noi titluri ale dascălului grec in vreuna din bibliotecile noastre. din 1 741 . 1 747 9. care iscălea pe ultima pagină a cărţilor sale.498 este o copie de mAnll dupA eceestli certe. 1 745 8. tipărite de autoritatea bisericească şi cea laică. in tipografia lui Sotiriovici.22 după tipăritura lui Sotiriovici din 1 771 (7279)! Data aceasta poate stămi obiecţii serioase.ro 239 . mAndru de meşteşugul său. intrucăt tipograful grec nu a mai apărut in munca grafică din anul 1 752.ro / www. OIHI'falle dapre tipografi/le romftreft/. Tnsă chiar dacă această listă ar rămAne inchisă. Adunare de invăţături. ea este totuşi in măsură să ne dea o idee destul de temeinică despre pregătirea şi activitatea tipograficA. Aclldemle RomAni. Aşa cum a fost descoperită acea Psaltire din 1 748 in colecţia fostei biblioteci papale din BOLOGNA. 3. Din această perioadă mai avem următoarele titluri. Tnvăţături preoţeşti despre 7 Taine. www. 1 771 Această ultimă tipăritură se află intr-o copie manuscris. Din inventarul bibliografic observăm însă că incep să apară cărţi la laşi. IV.C. Blblioglllfle RomJneesci veche. Tnvăţătura arhierească. al XVIII-lea. " V. care face parte din seria cunoscutelor sale legiuiri social-fiscale (foaie volantă) 4. data inceperii domniei a doua a lui C. Sinopsis. Evhologhion. bănuim că şi aceste cărţi şi foi volante. 1 745 7. cărţi şi foi volante. fără menţionarea Tipografiei: 1 . Evanghelion. - " Cf. Mavrocordat pentru locuitorii de la moşiile mănăstireşti.254-256. 1 741 2. Mavrocordat (perioadă in care şi tipograful soseşte cu tipografia in Moldova). Evanghelie.. Psaltire. a acestui ilustru străin. 1 741 . Pastorala mitropolitului Iacov. tipograful de la Thasos. de �tre prof. TÂRNOSANIE. 1 752 14. Pop. mu. DUCA SOTIRIOVICI.cimec. Dat fiind că altă tipografie nu mai era in laşi in această perioadă. 1 752 (foaie volantă) 1 O. 1 753. din 1742. Paraclitichi. 21 ACTA MOLDA:VlAE SEfTENTRIONAUS " t. vor fi fost tipărite tot de către Duca Sotiriovici?3 Socotim insă lista aceasta a tipăriturilor sale provizorie. 1 742 5. la IAŞI. la jumătatea sec. Molitvelnic. Hrisovul lui V.1 3.

Ion Antonescu. in conceperea şi desfăşurarea marilor bătălii din aceşti ani impotriva cotropitorilor. masa largă a românilor a avut convingerea că denumirea Ardeal era de origine maghiară şi evita să o folosească. partea de nord a Bueovinei. El nu a fost publicat in . Or. propaganda maghiară. . r.anl MAREŞALUL ION ANTONESCU ŞI TRANSILVANIA C(>l. Tn anul 1 940 . ci numai aproximativ 51 de ani. a dovedit. maghiarii (veniţi in anul 896. că românii au avut multe de suferit din cauza nedreptăţilor ce li s-au făcut de-a lungul timpului. aducând în sprijin fapte. Noi vom folosi şi unul şi altul. Specialiştii Tn materie demonstrează că Ardeal este un toponim tot atât de vechi ca şi locuitorii care I-au folosit in epoca formării neamurilor indoeuropene. Dictatul a fost semnat numai de · ministrul de externe Manoilescu. militar de o reputaţie recunoscută in istoria naţională şi a armatei române.transformat intr-o stare de drept". acţionând pentru recăpătarea a ceea ce. prin fapte convingătoare. Ţelul său . Aproape cu regularitate. când www. cum se priveşte dinspre Câmpia Panonică spre Dacia).refacerea hotarelor României aşa cum au fost ele realizate prin Marea Unire din anul 191 8. De asemenea. Ţinutul Herţei şi partea de nord-est a Transilvaniei. pe de pământul românesc străbun. din 1 867 până în 1 9 1 8. Cu forţa de convingere a istoriei adevărate. mai ales in timpul operaţiunilor noastre din anii 1 9 1 6-1 919. pe care 1-a slujit cu abnegaţie şi dăruire totală. fapt pentru care s-a creat o stare de fapt ce nu s-a .. Ion Antonescu s-a ridicat cu fermitate impotriva nedreptăţilor ce i · s-au făcut popori.muzeubt. După părerea noastră. Puţini cunosc faptul că Dictatul'de la Viena din 30 august 1 940 a fost socotit nul de către Coroană. în timp ce Horthy a avut 1 8). Transilvania n-a fost parte integrantă a Ungariei timp de circa o mie de ani. la întâlnirile avute cu Cancelarul Germaniei ( 1 2 la număr. constituie leagănul formării poporului român şi al limbii române.Monitorul Oficial" . in izgonirea duşmanului până la Budapesta.ro 240 .Muzeul Judeţean Boto. era pierdut: Basarabia. Ion Antonescu. în realitate. care-i de origine latină. Ion FETCU Multă vreme.anul marilor rapturi din trupul ţării. dar n-a fost ratificat nici de regele Carol al 11-lea şi nici de generalul Ion Antonescu. cât a fost la cârma destinelor României in anii 1 940�1 944.cimec. Pentru a fi valabil. a ridicat şi susţinut problema Transilvaniei. că. din Asia) fiind aceia care au imprumutat cuvântul Erdely (cuvânt străin limbii maghiare) din romanescul Ardeal şi nu invers. profundul său devotament faţă de poporul român. adică pe timpul existenţei Imperiului Austrci-Ungar. el trebuia să poarte şi semnătura celui de-al doilea imputernicit din partea guvernului român. recurgând la cea de Transilvania (Trans Silva .ro / www. fără jenă. date şi argumente ştiinţifice incontestabile: Transilvania este pământ românesc.Jiui român.adică dincolo de pădure. atât un termen căt şi celălalt desemnează aceeaşi realitate. aşa cum susţine şi astăzi. a dovedit că Transilvania a fost o provincie românească autonomă.

sute de mii obligaţi la ex(jd.ro . Receptivitatea reţinută a lui Ion Antonescu faţă de cererile d e sprijin militar din partea României.1 6 noiembrie 1 940. superioare. copii. forţaţi să părăsească locurile lor de baştină mulţi preoţi. Trisnea. temporar. conducătorul statului român afirmând că litigiul ungaro-român nu se incheiase. dar nu uităm! Tncă la timpul potrivit. in ciuda unor impedimente. învăţători şi alţii pentru a slăbi rezistenţa românilor şi. cu anularea efectelor Dictatului de la Viena. a fost imbarcat intr-un vagon de vite şi trimis in România. Nicolae Popovici. Aşa ceva nici nu se poate şterge cu buretele. al cărui vârf a ieşit in ceafă. numeroase femei românce însărcinate cu fost spintecate cu baioneta pentru a nu se mai naşte nici un pui de român. N . generalul Ion Antonescu (din 1 941 . Iuliu Maniu. Hitler. din 1 4. pe horthyşti să pună frâu exceselor abuzive şi teroriste.muzeubt.VlAE sEPTE. a limbii. a fost discutată şi problema Transilvaniei.Ţ. 1-a ascultat pe general şi a incheiat cu afirmaţia că "istoria pentru România nu s-a sfârşit" . scoaterea ochilor şi plasarea de şobolani in orbite. solicitând. constituirea unei comisii germane-italiene de control pentru a constata crimele comise. la care erau supuşi românii. Mulţi români au fost puşi să-şi sape groapa după ce a inceput schingiuirea lor timp de o noapte cu tăierea membrelor inferioare. la Berlin. în războiul contra sovieticilor. şi au declanşat un regim de cruntă teroare in teritoriul ocupat. autorităţile horthyste au încălcat toate angajamentele ce şi le-au luat prin acel document. .ro / www. comisia la care m-am referit. deci exact in inima României). s-a făcut în ideea că Fuhrerul va fi de acord. încă din primele zile ale ocupaţiei maghiare. Moisei . in cele din urmă. bătrâni care au fost măcelăriţi in chip bestial pentru vina de a fi români. după Dictatul de la Viena. Tn urma insistenţelor părţii române şi a avertismentelor. s-a deplasat in teritoriul ocupat şi i-a determinat. liderul P . lăsând să se înţeleagă faptul că reparaţii teritoriale aveau să fie făcute în răsărit. numai cu câteva zile rriai târziu. ci o facem pentru a dovedi că n-am uitat ce am pătimit. iritat la inceput. .NTRIONAUS Transilvania şi-a pierdut autonomia şi a devenit provincie ungurească. conducătorul statului român. intervenţia Cancelarului german pentru oprirea fărădelegilor maghiare in Ardealul ocupat. să ne înveţe ce înseamnă civilizaţie. Acelaşi lucru 1-a făcut. La acestea pot fi adăugate multe alte crime săvârşite de cei care şi astăzi vor să demonstreze . Menţionăm doar unele monstruoase crime inimaginabile: lp. La intâlnirea Antonescu . Iertăm. feroce ale românilor ardeleni aflaţi sub ocupaţia maghiară.Mussolini.superioritatea" lor. a aduce ştirbire -relaţiilor române-maghiare. episcopul de Oradea. Guvernul maghiar a fost avertizat de către Ion Antonescu că dacă nu se opresc abuzurile. in cele din urmă. in acelaşi timp.II.cimec. privind 241 www. O dată cu cotropirea părţii de nord a Transilvaniei. unde a cerut ca Germania să intervină pentru a apăra drepturile românilor şi a li se îngădui celor alungaţi să se întoarcă la casele lor.CTA MOLDII. La rândul său. Nu răscolim monstruozităţile trecutului pentru a invenina atmosfera şi mai mult. 111areşal) a cerut. a trimis un memoriu lui Hitler referitor la suferinţele inimaginabile. parte integrantă a Ungariei. Scopul urmărit de unguri era acela de a-i sili pe români să-şi părăsească vatra sau să se maghiarizeze (şi in zilele noastre sunt români pe Valea Nirajului care nu ştiu o boabă româneşte. românii vor proceda la fel cu ungurii rămaşi pe teritoriul României. solicitând intervenţia Cancelarului german pentru a se pune capăt crimelor şi persecuţiilor de tot felul. a o anihila. Zeci de mii de oameni au fost ucişi cu bestialitate. Protopopul de Huedin a fost ucis prin infigerea unui par in gură. atunci când s-a întâlnit cu Hitler.femei .

. acest instrument de care ne-am folosit în apărarea. Conferinţa de Pace de la Paris a trebuit să ne dea dreptate în problema Transilvaniei. a menţinut importante forţe militare la dispoziţie.dezagregarea. Mareşalul. a elaborat planuri realiste de acţiune cu scopul de a apăra ţara şi a întreprinde măsuri hotărâte menite să elibereze partea de nord a Transilvaniei de sub ocupaţia străină. altele foarte brutal prezentate fu diferite foruri internaţionale oficiale sau nu. .mondializarea" .R. ca şi a contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste.pentru eliberarea căreia 50000 de ostaşi români au dat jertfa de sânge în 1 944. Decizia respectivă a fost însuşită de către Conferinţa pentru Pace. la timpul potrivit.M. a intereselor noastre naţionale. M. cel puţin păstrarea a 22000 kmp din partea de vest a Transilvaniei.S. şi a constituit principalul succes politic şi teritorial dobândit de ţara noastră. Cauza naţiunii noastre. în subsidiar. a considerat hotărârile Dictatului de la Viena. La 7 mai 1 946. părţii de nord a Bucovinei şi Ţinutului Herţa. S. din 1 940. drept nule şi neavenita şi a stabilit ca frontiera dintre România şi· Ungaria să fie cea existentă la 1 ianuarie 1 938. dar toate având acelaşi scop .cimec. cu ştirea conducerii superioare a ţării. lichidarea statului naţional român unitar. începând cu anul 1 941 . Ion Antonescu a şi obţinut unele promisiuni din partea dictatorului german. şi aceste exemple semnificative. Consiliul Miniştrilor de Externe ai Marii Britanii. Cauza pentru care românii s-au ridicat la luptă. Chiar în timpul detenţiei sale din acea casă conspirativă a P. Ca o recunoaştere a drepturilor României asupra pământului său strămoşesc Transilvania . este dreaptă şi ea va înfrânge toate obstacolele ce i se vor mai ivi în cale. Dar totul era prea târziu.U. s-a interesat de mersul operaţiunilor armatei române pe frontul din Transilvania şi a adresat îndemnul său patriotic ca ostaşii să lupte cu aceeaşi dârzenie şi acelaşi eroism. pentru care a plătit cu viaţa mareşalul Ion Antonescu.A. diplomatice). din cartierul Vatra Luminoasă (Bucureşti).ea prevedere sau de a obţine. unele mai voalate (rafinate.ro / www. sub diferite forme. pentru eliberarea. Nici o clipă conducerea statului nostru nu a părăsit ideea necesităţii eliberării teritoriului aflat sub stăpânirea horthystă. a Basarabiei. federalizarea României. prin mijloacele avute la îndemână. Desigur. cât se putea şi cum se putea atunci.muzeubt. sub comanda mareşalului Ion Antonescu.St. în plină desfăşurare a războiului antisovietic.R. aceasta în ciuda eforturilor depuse de delegaţia maghiară de a bloca asemen. fără nici un vot contra. Hitler declara că Dictatul de la Viena. Totuşi. din perioada dată.Muzeul Judeţean Botoşani Transilvania. Franţei. ele reînvie. nu mai avea nici o valoare. a naţiunii române.C.S. în ultimă instanţă. lupta de veacuri a românilor pentru unitatea lor statală este lucrul cel mai sfânt al urmaşilor lui Decebbal şi Traian. la întâlnirea sa cu mareşalul Ion Antonescu din 23-24 martie 1 944. aşa cum au făcut-o şi pe frontul de est. nu a fost împlinită decât parţial. Totul e să ştim ce urâm şi să nu fim slabi in faţa duşmanului. la obţinerea Victoriei şi la terminarea războiului în Europa. din 30 august 1 940. De altfel. www. poftele duşmanilor României şi ale uneltelor lor din ţară nu au fost stârpite. Astfel. şi U. folosind ca pretext "europenizarea " .ro 242 . subliniază importanţa pe care a avut-o existenţa statului român..

ro .muzeubt. CIVILIZATIE .cimec.III.ro / www.CULTURĂ ' www.

cimec.ro .www.ro / www.muzeubt.

de la popor la popor. s-ar ajunge la o perioadă de timp in care tribunle trace anterioare impactului romanizării dominau spaţiul balcanic.cât chemarea din adâncime a unui substrat pătruns de valorile Orientului va fi facilitat in mare măsură permeabilitatea artei româneşti la ambianţa artistică orientală şi mai ales ar fi explicat caracterul particular al receptării acestei influenţe. este o trăsătură specifică şi definitorie explicabilă nu numai prin apartenenţa poporului la intinsa Romania orientalia de altădată ci şi prin prezenţa constantei orientale de-a lungul intregii sale istorii şi spiritualităţi. tipic arab.XV-XVI. Nu numai consecinţa aservirii ţărilor române imperiului otoman . MAGARIE O cercetare a influenţei orientale a intregului ansamblu al artei epocii lui Vasile Lupu impune firesc o incursiune fie şi sumară asupra caracterelor specifice ale culturii şi civiliza�ei româneşti şi in cadrul acesteia a dimensiunii ei orientale. in realitate.muzeubt. spre sfârşitul său şi secolul de debut al unei noi perioade ale influenţelor orientale in arta românească. marchează şi delimitează două mentalităţi distincte in sec.ro / www. perfect asimilată şi ea sintezei primului stil naţional.ACTIt MOLDAVIAE MERIDIONAUS Interferente oriental-occidentale .XV ii corespunde ogiva gotică din portalul bisericilor lui Ştefan cel Mare.culoar şi vehicul al influenţelor orientale cu origini de o mare diversitate etnică . secol i n care moştenirea bizantină fusionează temeinic i n cadrul primelor sinteze româneşti de artă este.cimec. Influenţa orientală in epoca lui Vasile Lupu se realizează. .re dată altfei. Aderenţa la orientalism a artei popoarelor din spaţiul sud-estic european s-a realizat gradat şi de fieca. dar identificabil pe la 1 500-1 5 1 7 şi la uşa de intrare a bisericilor mănăstirilor Dealu sau cea a Curţii de Argeş. dimensiune in mare măsură constantă a spiritualităţii româneşti. realitate căreia in Moldova sec.Jn funcţie nu numai de cronologia momentului ci şi de caracterul particular. Gh. al receptării. intr-un proces continuu ce coboară nu numai spre originile lui ci şi inainte de acestea. Segmentul de cerc. diferenţiind stilistic arhitectura celor două 245 www. în arta epocii lui Vasile Lupu Profuniv. depăşind frontierele Asiei Mici. Nefăcând obiectul cercetării noastre ţinem să rememorăm acest aspect cu o profundă imersiune in istorie şi preistorie cu atât mai mult cu cât prea adesea se limitează influenţa orientală la suprastructura spirituală fanariotă a ţărilor române din secolul XVI II cu care in mod nejustificat uneori acesta se confundă. Secolul XV. altfel la români şi in mod sensibil diferit au afectat arta poloneză a secolului XVI I . Tntr-un fel s-au penetrat aceste influenţe in spaţiul artei bulgare şi sârbe medievale. relativ târziu pe un substrat permeabil la influenţele orientale de secole .ro .dr. boltit deasupra intrărilor moscheilor. . Tn realitate ne aflăm in faţa unei trăsături specifice şi definitorii.interval in care spiritualitatea bizantină era ea însăşi prin configuraţia ei un vehicul al valorilor orientale.

se asociază torsadei. lstanbulul devenise un porto-franco nu numai al negustorilor de pretutindeni ci şi al artiştilor din intregul imperiu otoman propriu-zis. de la biserica mănăstirii Cozia. www.cimec.intre 1 463-1471 etc. din raiale dar şi din principalele ţări care işi păstraseră in cadrul imperiului o relativă autonomie. aghiazmatarul din faţa bisericii rememoreazA arhitectura kiosk-urilor din ansamblul arhitecturii orientale (cf.). /nf/uences armen/6n/ennes et geoiJl/ennes sur l'archltecture rouma/ne. Ionescu. bijutierii din lzmir şi Istanbul. ' B.281. Bslf.ro 246 . Balş le va afecta dacă nu o lucrare amplă. op. la lăcaşul lui Neagoe Basarab realizat prin bolţari cu marginile ondulate • Gr. panourile decorative de la mănăstirea Dealu cu amintiri ale fastului oriental din seraiurile lstanbulului. primind pe parcurs şi alte conota�i religioase.295. Enunţate cu sobră eleganţă la biserica mănăstirii Dealu . realizate fastuos in spiritul geometrizant al decorativului oriental. Minunata cornişă a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş realizată in jocul alternanţei dinte stalactite şi alveole rememoreazA aici. cel puţin o substanţială comunicare in 2 1 930 la cel de al III-lea Congres de studii bizantine de la Atena. Academiei. ţesătorii de covoare şi stofe din Brusa. 1963. specifice bisericilor din Caucazul sec.Muzeul Judeţean Bototanl ţări române. a moscheilor din Adrianopole sau Istanbul se revendicA ferestrele oblic răsucite ale celor două turnuri .ro / www.1 466.l.unul creştin şi celălalt musulman .muzeubt. p. se colportează modele.cit. Sculptorii in piatră şi lemn din Armenia şi Georgia.3 A vorbi despre influenţa oriental-otomană in artă înseamnă a te raporta la imensul creuzet in care se contopeau valorile artistice străvechi sau medievale ale tuturor popoarelor musulmane sau creştine ale căror destine au fost integrate sau pecetluite -prin extinderea imperiului otoman in componenţa acestuia. vol. Influenţa orientală asupra artei Ţării Româneşti va fi mai profundă in evul mediu decât Tn Moldova unde va apare dealtfel un secol mai târziu. Acestor influenţe istoricul de artă G. Profilele de soclu şi comişa bisericilor mănăstirilor Dea/u sau cea de la Curtea de Argeş transpun pe sol jami românesc aceeaşi realitate a moscheilor Bayazidieh (Constantinopol) şi U/u-d (Adana). făcând ulterior o lungă carieră mai Tntai in Muntenia. VAienii de Munte. apoi Tn Moldova.ambele evocând Tn perimetrul vast. Artiştii şi artizanii din toate ţările şi provinciile de altădată ale imperiului bizantin. Şiraz şi lspahan. Ed. zugravii de la Athos etc. dintre Asia şi Europa al Imperiului otoman. Cu obârşii in bisericile armene din sec. Distincte. influenţele orientale ale decorului se diversifică intens câştigând nu numai in amploarea decorativă ci şi in fuziunea organică cu arhitectura edificiului. De o eleganţă fantezistA.. vol. împărţind suprafeţele exterioare in două registre. Rozetele circulare traforata sau delicat sculptate. 1931.lcinli kiosk . kiosk-ul de la moscheia lui Ahmed . Ionescu. Istoria arhitecturii Tn Romlnla. Se comandă şi execută comenzi. asimilabil unei ambianţe din O mie şi una de nopţi. Bucureşti. influenţele orientale se revendicA de la două spaţii spirituale .XI-XII . Segmentul de arc boltit al uşii de intrare. Tot din aceeaşi ambianţă.IX-X de la lacul Van aceasta apare aici la Dealu pentru prima oară in ţările romane. ' Gr. transpun nu influenţe periferice in raport cu elementele dominante ale omamentaţiei 1 ci valori caracteristice şi definitorii pentru plastica faţadelor intregului edificiu. decoraţia specifică a mihrabului moscheilor. p..de deasupra pronaosului.l.mai mici . fără hotare. aduc cu ei zestrea milenară a artei provinciilor de obârşie. acum sub sceptrul sultanului din Istanbul îşi dau intâlnire pe malurile Bosforului. la limita de nord a imperiului otoman. Cele două panouri din dreapta şi din stânga uşii de intrare din biserica mănăstirii Dealu.

Promotorul generos al acestei orientări va fi domnitorul Vasile Lupu . cuprins între localităţile de la poalele Caucazului · şi ţărmurile oceanului Atlantic.XIX. maxime în epoca fanariotă . ating apogeul artei decorative din evul mediu românesc. Cele 26 de bandouri ce înconjoară de jur împrejur biserica Trei lerarflilor cumulând o gamă atât de diversificată de motive decorative revendicate de un spaţiu geografice-artistic imens. pentru a fi după 1821 total . XVII se realizează într-un perimetru artistic fertil. Acesta a fost în mare măsură un om al Orientului prin origine. Comerţul cu Orientul. Analizând obârşia. Stilizările florilor de crin se transferă de la moscheia Sultan Hassan sau mausoleul Kayt-Bey. în timp ce turcismele sec.indiferent dacă acestea vin direct din Istanbul .ACTA MOLDA\(IAE MERIDIONAUS rememorează o realitate frecvent văzută la edificiile laice şi religioase ale lstanbulului.XVII în arta Moldovei este un secol al influenţei Orientului . Epoca lui Vasile Lupu va marca un apogeu al influenţelor orientale. stimulat şi protejat de legile imperiului otoman .fost în tinereţe ostatic acolo.XVII un areal adecvat acestei influenţe. XVI I I deveniseră total desuete încă din primele două-trei decenii ale sec.ro 247 .mare furnizor de lucrări decorative finite dar şi de artizani sau indirect prin vecinătatea Munteniei. Evident nu e o întâmplare că majoritatea lor îşi trădează ca spaţiu originar . Reprezentanţii acesteia veneau din Fanarul lstanbulului.XI-X I I I . De astă dată spaţiul care va genera sursele acestor influenţe va fi unul mai vast. impresionante prin proteismul semnelor ornamentale. Prin brâul torsadei de la bisericile Galata (1 585) şi Aroneanu (1 594).mărturii­ mesaje peste veacuri ale unei străvechi civilizaţii. prin concepţiile sale ca şi prin modul său de viaţă. precum şi traiectoria peregrinărilor acestora . Impresionează nu atât vastitatea spaţiului care îşi revendică paternitatea acestor motive ornamentale şi nici numărul lor mare (85% din numărul motivelor decorative de pe pereţii exteriori ai Trei lerarflilor aparţin Orientului) ci mesajul lor (nu numai cel estetic) din perspectivă istorică. XVII I .ro / www. În această privinţă orientul artistic al epocii lui Vasile Lupu a avut în posteritate şansa supravieţuirii. Odată realizată prima sinteză a acestor influenţe în arta românească medievală va fi urmată de aceea din epoca lui Vasile Lupu (1 634-1 653) sau peste trei decenii .sec. de către ctitorul . este vizibil î n discurile traforata sau sculptate ale Coziei sau cele ale bisericii mănăstirii de la Curtea de Argeş. Secol al influenţei orientale prin artă dar şi secol al eforturilor spre o sinteză autohtonă în acest domeniu . dar mai ales prin infiltraţia greaCă în laşi din ce în ce mai numeroasă şi mai persistentă.nu atât prin amploarea influenţelor orientale. Este un apogeu al artei implicit unul al relevării valorilor mitic-ideative .muzeubt.Orientul. de astădată de la edificiile creştine ale Armeniei şi Georgiei din sec.cât prin profunzime şi prin remarcabila sa fuziune cu elementele autohtone şi cele occidentale. prin plastica faţadelor bisericilor lui Barnovschi Vodă dar mai ales prin broderia în piatră a exteriorului turlei Dragomirna .XVII în Moldova rivalizează în această privinţă cu secolul următor.intrăm în însăşi enciclopedia spiritualităţii omenirii.cimec.abandonate.cu pretenţii de exclusivitate şi monopol . Sec. semantica şi valoarea estetică a acestor motive. predispus la asimilare şi fusiune. prin formaţia sa intelectuală. Acelaşi transfer.în cea a stilului brâncovenesc (1 678-1 750).drumul spre o amplă infuzie a ornamenticii orientale era deschis.era www. I nfluenţele orientale exercitate asupra artei româneşti a sec.temeinic legat de spaţiul sud-est european. O analiză a ambianţei social-economice şi spirituale relevă în Moldova sec.

cele persane sau din Siria. p. www.a broderiei religioase indeosebi. Etichetate otomane in mod impropriu. lzmir. nr. pe argintăria laică sau cea de cult. p. . Aveau căutare covoarele de Brussa. nu rare ale domnilor şi boierilor la Istanbul sau de la comercian�i armeni şi turci stabiliţi temporar sau in trecere prin laşi. aurit şi policromat ale catapetesmelor sau in broderiile religioase. ' Cf.XII-XIV de la Ecimiazin. 1 . 1 5S1 68. Andronic. prin semnificaţiile lor mitice şi prin valoarea lor artistică. Unele elemente decorative vin din Ţara Românească după ce . Covoarele . Documentele de epocă dar şi cele rezultate din săpăturile arheologice au scos in evidenţă in sec. Eugenia Neamţu. 1 (1968). Meridiane. Dacă erau menţionate în inventarul unui mediu auster ca acela al mănăstirii Galata cu atât mai mult inundau curtea domnească impodobindu-i pereţii. kamhaua adamasca. Kesareia.cimec. p. o influenţă oarecum generalizată. Olnu: L a residence prlnclere de /assy i n . 5 Ana Oobjanschl. acesta realizează un adevărat koine al vastului repertoriu de motive ale limbajului ornamental. divanurile sau mesele. ele dezvăluie origini care trimit la culturile străvechi ale popoarelor care populau in epoca lui de glorie imperiul bizantin aproape integral înghiţit de către succesorul său .laică sau cu funcţionalitate religioasă dar şi in cea a textilelor .cit. XVII un aflux de mărfuri orientale de o mare diversitate spre ţările române.privilegiul aceleiaşi elite . intre acestea textilele aveau prioritate.. Omamentele parietale de o parte şi de alta a intrării in pronaosul Goliei reproduc intocmai una din ţesăturile orientale decorative din epocă.Dacia". repertoriul ornamental din textilele orientale cunoaşte.muzeubt. p. in reliefurile de lemn stucat. VIctor Simion: Art. intră in broderia de piatră a Trei ierarhilor. Dată fiind situaţia lui politică. Al. Konya. XIV (1 970). Inrudirile sunt vizibile.Studii şi cercetări de istorie veche". altele direct din Istanbul la date greu de precizat. Reliefurile decorative in piatră din bandourile Trei lerarhilor. covoare etc. ele deveneau principalul izvor al omamenticii epocii.335-388. lspahan. Prin exotismul şi vioiciunea coloritului atrăgeau nu odată aten�a călătorilor străini.106. . vrejurile vegetale de pe strofe.ro / www. XVII prin rafinamentul execuţiei şi nivelul lor estetic apogeul influenţei orientale in arta .erau şi ele frecvente. Vasele persane din friza bandoului XXV pot fi denumite şi annene având in vedere frecvenţa lor in manuscrisele sec. 1979. florile. Frecvente erau ţesăturile turceşti. Departe de a fi apanajul exclusiv al uneia din artele vizuale. în sculptura decorativă in lemn. ceramica şi mai ales faianţa otomană4 era folosită din belşug la curtea domnească dar şi in casele celorlalţi privilegiaţi ai elitei sociale din capitala Moldovei.imperiul otoman.stagiul" in Serbia. 5 Dacă depistarea configuraţiei orientale a ornamenticii şi delimitarea ei de celelalte elemente cu care ea coexistă (autohtone sau occidentale) nu comportă dificultăţi insurmontabile in schimb clasificarea originilor lor este mai mult decăt anevoioasă.ro 248 . Cumpărate in urma deplasărilor. ca şi ornamentaţia unor piese de argintările aparţinând până in 1 9 1 7 acestui aşezământ reprezintă in sec. zerbaful sau atlasul <ldiba.Muzeul Judeţean Bototani predominant. sau in alte zone ale perimetrului balcanic. Bucureşti. op. Şiraz.t In epoca lui Vasile Lupu. Andronic: Ceram/ca otomani descoperltA /a /aş/ in .româneas� in acest interval de timp. Se comandau m�tăsuri broşate cu fir de aur ca serasyrul.Tşi fac . M. Tn diferite grade de stilizare frunzele. Istanbul dar şi cele persane de Tabriz. VIctor Simion. Al. e adevărat in grade diferite. a pietrelor de mormânt. Ana Oobjanschl.44. Ed. Tn domeniul artelor vizuale influenţa orientală s-a exercitat in primul rând in sculptura decorativă in piatră şi lemn .

Meridiane. Sever Mureşanu. din păcate exclusiv de bibliotecă. Unele apar şi astăzi cu deosebită claritate (motivul soarelui. caucasiens.48..ro 249 .şi bizantine (bandourile IX-XVII).ro / www. ' Cf. profesor de estetică şi istoria artelor la Şcoala de belle arte din laşi incercase acum un secol.s-46. ' P•ul Petrncu. Ed. Meridiane.clt. La prima vedere identificarea motivelor este deosebit de dificilă având in vedere alterarea configuraţiei concrete. 1987. pomul vieţii. Balş conchidea in interven�a sa la cel de al 1//-/ea Congres de studii bizantine din 1 930: . r. dovedindu-se deosebit de util într-o istorie a muta�ilor gustului estetic şi . Identitatea acestor motive a fost explicată prin penetraţia şi ' Sever Mu. Bucureşti. p. a ornamenticii orientale cu rădăcini coborând spre zorii civilizaţiei umane. Judecănd după conformaţia motivului i s-ar putea stabili două origini: una preluată de meşterul-sculptor din arta populară transilvană (cf. concomitent pe filele unui vechi coran sau pe cele ale unor manuscrise greceşti ilustrate din sec. serialul rombului. crucea vegetalizată.coridoarelor" acestora. implicit a 8 . qp.XII. qu'on retrouve des les debut de /'ere chretienne et qu'on peut qualifier d'une fa�on plus g�n�rale de byzantins dans le sens le plus large du mot.preponderent geometrizate . pe baza unei minu�oase documentări. Motivul pomului vieţii este ilustrat intr-o serie respectivă pe primul badou (de jos) al splendidei podoabe parietale a Trei lerarhilor.n u: 8/Hrlu Trei Ierarh/ In . să pună ordine cel pu�n in domeniul stabilirii originii impă�ndu-le.de ce nu . devenind elemente de detaliu sau copulative in ansamblul decorativ al bandoului. Etichetările bizantin sau otoman aplicate ornamentelor devin frecvent ambigui şi nu o dată se confundă. RAzvan Theodorncu: Ctvllluţla ro""nl/or Intre medieval J l modern. magistrală prin vastitatea şi conotaţiile ei succesive. altele mult schimbate în configura�a lor ini�ală nu se mai recunosc. Bucurefli.l."7 • Evident îndărătul tuturor speculaţiilor intrevedem acea zestre comună.. Străvechi rune de civilizaţie aceste motive sunt astăzi percepute. 1971 .ACTA MOLDAV'lAE MERIDIONAUS Odată depistată originea. Dacă problema originii motivelor determină mai degrabă ambiguităţi.cimec. imaginea pomului vieţii pe pieptarele din Mărginimea 9 Sibiului şi alta iraniană. p.S-1 1. motivul tanga.. ca şi in epoca lui Vasile Lupu. Un ornament al Persiei ahemenide (559-331 ien) poate fi repertoriat in epoca sasanidă (226-641 ) sau in diferite epoci bizantine având in vedere circulaţia neîntreruptă in timp a motivului. arabes et ottomans. după presupusa lor origine Tn arabe (care se asimilau termenului otomane . Astfel un ornament de pe o cupă de bronz din Spania maură este regAsit in plastica decorativă a moscheii D'Oigay el Joucoufy din Cairo dar şi Tn partea superioară a unui vas grec.102.. 1 (1890).En rea/it� c'est un �tonnant melange de motifs anneniens. Motfve �tlve celebre. Mai aproape de adevăr şi în acelaşi timp mai sceptic. Salt. problema cronologizării motivului rămâne de obicei in suspensie. Studiul comparativ al motivelor ornamentale din cele 26 de bandouri ce inconjoarA de jur imprejur edificiul i-au procurat însă numeroase surprize care i-au răstălmăcit inten�ile ini�ale şi evident etichetările. fizice a motivului de-a lungul întinsei sale traiectorii şi pierderii resturilor lor iniţiale mitic-religioase.muzeubt. Ed. p.Analele amnecturii şi ale artelor cu care se leagA" (Bucurefli). Ornamente similare sunt depistate de profesorul ieşean.folosit de al�i) din 6 bandourile I-VII I .. entrelacurile). vol. doar ca valori estetice. profesorul G.. în schimb studiul evolu�ei în timp şi spaţiu al acestor motive decorative deschide perspectiva unei imagini a mentalităţilor şi circulaţiilor bunurilor culturale. persans. vasul cu flori. www.a istoriei civilizaţiei umane. G.

influenţele sunt tot atâtea însuşiri de valori congenuine .cimec. arată etnografii. celălalt filon occidental. " Joseph Lechner: BoltlrN blzantlno-gotlcl Tn Moldova Tn sec. Spiritul baroc al artei epocii lui V. Tn afară de varietatea de cercuri şi S-uri. concomitent cu tardivele lui prelungiri in Moldova de acum 300 de ani apar şi intruziunile barocului apusean. op. p.încifrează şi el mesajul de altă dată al zeului-soare.cel al fuziunii influenţelor.efigii întâlnite in arta populară · la majoritatea popoarelor de la poalele Cautazului până la ţărmul' bceanului Atlantic. piesă arhaic-tradiţională cu obArşii athonite devine prin osârdia meşterilor lui Vasile Lupu de o stranie eleganţă. . al influenw!pr in cadrul artei epocilor lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. O admirabilă căţuie cu mâner. Poate acesta a fost ş i unul din rolurile artei poporului nostru aici. _ echilibru est-vest. 250 www. 1 7 . El este un transfer clar din textilele orientale (în special din vechile covoare persane şi turceşti amintite) unde.61 -63. : • . orientul şi occidentul îşi dau mâna excluzând hibridul şi dizarmonia . De fapt. nealterate de trecerea timpului.fireşti în astfel de confluenţa . 10 11 · · Pa � � Petrescu. ilustra�a nr. Motivul soarelui este tel mai frecvent numeric şi cel mai proteic. la răscruci de istorie şi de irnperii. Motivul soarelui î n cele 6 3 d e discuri solare relevă proteismul său evoluând in desfăşurarea sa succesivă. Lupu dar şi la cele · obişnuite sau mediocre. sculptură decorativă şi argintărie . Unele candele au în partea de joc (deasupra părţii eul de lampe) grava� solzii arhicunoscuţi ai faianţei de lznic.adevărate permanenţe veneau niai rar. ln ultimă instanţă. Pe fondul sintezei autohtone a faimosului Bizanţ după Bizanţ. rombul deosebit de frecvent . Viena. op.XV-XVI I). Lupu îşi spune şi de această dată cuvântul. XV-XVII.clt. . evidenţiază în mod distinct iMuenţele stilului gotic constantă la noi bicentenară (sec. lri rest uluitorul proteism al motivului integrează străvechiul simbol al lui Helios in peste 50 de flori.valorile acestui stil le putem urmări în egală măsură la ctitoriile de faimă ale lui V. prin meşterii din Transilvania.. 1947. Doar 3-4 imagini ·corespund efigiilor consacrate.Muzeul Judeţean Botoşani statomicirea în etnografia noastră a acestei variante iraniene cu două-trei milenii in urmă1 0. Copacul în formă de dom gotic este construit din graţioase panouri din argint traforata şi rafinat cizelata după modelul panourilor decorative ale interioarelor seraiurilor de pe malurile Bosforului. Ana Dobjanschl.muzeubt. aceste influenţe . Un pahar de argint (din cole�a Trei leramilof') păstrând în conformaţia sa fondul de autohtonitate al piesei.ro . Deşi târzii.ro / www.1 1 Pe un fond de evidentă autohtonitate.detalii inedite la noi cu peste două secole inaintea epocii. . VIctor Simion. unde stilul gotic nu mai avea aderenţi ci mai degrabă se realizau prin imitaţii după aceleaşi detalii ale goticului din bisericile lui Şt�fan i::e l· Mare . . avea această semnificaţie. l a noi.cit.medievale rezumând arta lui Ştefan cel Mare la un _. când elementele goticului moldovenesc se mai menţineau prin anumite aspecte în arhitectură. impresionează prin includerea cu rafinament şi discreţie a motivului oriental în decoraţie..97. Miraculoasa broderie în piatră a Trei leramilor ca şi argintăria de cult din epocă bogat realizată prin gravare sau tehnicile au repousse cu inserţii uneori de pietre pre�oase şi perle deschid un alt capitol . Dealtfel acelaşi lucru îl remarca un cercetător ge�an al valorilo f �stre . ale soarelui .. p. . S-ar părea că selectarea de către marele anonim care a conceput ornamentaţia Trei lerarhilor dând-o meşterilor spre executare a fost stimulată şi de existenţa motivului în arearul culturii noastre populare. 1 .

operate asupra edificiilor din sec. Se . . sunt neajunsuri care determină o stare de regresiune a · plasticii faţadelor edificiilor religioase. Cele două tipuri de ancadramente gotice de uşi. O analiză morfologică a principalelor monumente de arhitectură religioasă din timpul domniei lui V.ro 251 . cea a mănăstirilor Burdujeni . dăltuitori ai profilelor în piatră ale edificiilor marelui voievod şi urmaşilor săi. Dispariţia peretelui dinspre pronaos şi naos . firesc. Treime (Buhalniţa). Sf.XVI I .cimec.XVII moldovenesc. tot aşa cum boierii români pe la 1 830 îşi socoteau tot de-ale noastre straiele lor tradiţional-orientale de epocă fanariotă .în favoarea stilului Renaşterii şi ulterior a celui baroc.XVI I . Rusticizarea elementelor stilului gotic în cadrul a numeroase edificii religioase este o consecinţă a aceleiaşi situaţii. Sfinţii arhangheli Mihail şi româneşti - www. Tn Moldova feudală acest fenomen al supravieţuirii goticului. unice reprezentări dar şi într-o regiune periferic-estetică a arealului de răspândire a acesteia . la intrarea în pronaos . de-ale noastre. existentă întotdeauna în bisericile lui Ştefan cel mare în peretele ce despărţea pronaosul de naos persistă în biserjcile lui Vasile Lupu şi în general în întreg sec. XVI I . a fracului occidental. . Analiza acestor elemente gotice este dificilă. pe mâna-unor meşteri de ţară rudimentari .generală în sec. mai degrabă teoretică.u l este vizibil la bisericile Sf. mai bine zis al Influenţelor acestora. ilustrate în Moldova marele portal gotic terminat în arc frânt.intervertirea fiind explicabilă prin dispariţia peretelui dinspre naos şi i>ronaos 'şi prin dificultăţile realizării marelui portal gotic d� altădată (mai pretenţios). Faptul în sine impresionează cu atât mai mult cu cât acesta apare în ciuda neajunsurilor lipsa meşterilor specializaţi (determinând voievodul să facă apel frecvent la reprezentanţii acestora din Ardeal sau Polonia).a contribuit în cadrul cunoscutului stil moldovenesc . Dumitru din Orhei. Ilie . marele portal gotic în arc frânt este semnalat în biseriCile � · notabile Tntr-o istorie a artei medievale Sfinţii Petru şi Pavel . frecvent. Sf.primul stil al arhitecturii naţionale. .i mpune o varietate evidentă a tipurilor de ancadramente la uşi. (Toporăuţi). lipsa materialelor de calitate etc. Mai pretenţios.ro / www. este mai lung indiferent dacă acesta avea în continuare şansa unor meşteri specializaţi (ca la Trei Ierarhi sau Cetăţuia) sau pur şi simplu decădea. Stilul gotic era practic abandonat n u numai în regiunile europene care îl generaseră şi promovaseră în strălucite. a dus în consecinţă la confuzii în privinţa amplasării lor..simpli imitatori.Transilvania .le socoteau.muzeubt. rusticizâAdu-se.toaţe din sec.Solca ( 1 6 1 2-1620). ancadramentul dreptunghiular din baghete încrucişate ce marca accederea în naos apare acum. dificultăţile de delimitare ale lor fiind consecinţele înseşi ale omogenizării (pe parcursul a două secole) în cadrul arhitecturii autohtone la triumful căreia . AsPect. plasat la intrarea în pronaos şi uşa dreptunghiulară realizată in baghete incrucişate. imbatabilă. Lupu scoate în evidenţă cu claritate realizările încă notabile ca şi impasurile vizibile ale acestui proces de supravieţuire a goticului care în Moldova nu se va bloca odată cu sfârşitul domniei (1 653) lui V.în raport cu generalizarea.XV-XVI . presupunând inână d e lucru specializată.ACTit MOLDAVIAE MERIDIONAUS omogene structurii acestor edificii după un secol şi jumătate până întratât încât succesorii-beneficiari ai acestor edificii de cult .. eliminarea acestuia în cadrul acţiunilor de restaurare din acest secol.Suceava sau Budeştii de Jos·-:. Lupu ci se va refugia în ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor bisericii Cetăţuia ( 1 672) şi al altor câtorva edificii până la sfârşitul sec. . Surprinzător pentru cei obişnuiţi cu tradiţia.

1 3 Marele portal gotic işi păstrează rareori vechea lui configuraţie. Dacă acela de la biserica mănăstirii So/ca. servind ca trapeze.de cel al edificiilor epocii de apogeu a goticului. Galata etc. de un gotic denaturat.total inadecvat in ansamblu. Mihail şi Gavril).ro 252 . p. copiate de meşterii de la ţară după modelele de altădată.1 636).lucrarea fiind graţie meşterilor angajaţi. impodobit cu linii neregulat-şerpuitoare este marcat pe parcursul acestora de un şir de rudimentare rozete .de la Şerbeşti (Sf. excluzându-se eleganţei şi zvelteţei din trecut. ci pe integrarea intregului ancadrament intr-un ansamblu decorativ structural total diferit . Parascheva din Ştefăneşti-Botoşani.clădiri detaşate de restul constru�ilor cu rol multifun�onal.străpungând altădată zidul dintre naos şi pronaos. in edificii/a epocii lui V.XV-XVI.dar accentul va cădea nu pe vigurosul monumental ca in seci.cimec. General. Scânteia (Sf. La biserica Trei lerarlli (laşi) aparenţele de monumentalitate ale portalului1 4 se păstrează .stângaci sculptate in piatră. Mai multă acurateţe a stilului o găsim in sălile zise gotice . Treime de la Buhalniţa (1 626-1 629). fenomenul rusticizării lor. asociind-o unui pitoresc ieftin. 1933. Simplifi­ carea detaliilor duce la sărăcirea modelului şi practic la excluderea tensiunii lui dinamice şi in general impresiei de mişcare. Voievozi . atinge apogeul in uşa bisericii de la Rădeana. Dumitru din Orhei sau a bisericilor din Toporău� sau Bodeştii de Jos. Evident magnifica Sai� Gotic� de la Trei lerarlli a avut ca model pe aceea . Sf.Muzeul Judeţean Bototani Gavril (Paşcani.Siret (1 672). Gheorghe . Balf. Dragomima (1 609). Sf.construite in incinta mănăstirilor . portalul.a mănăstirii Dragomima " Cf. Sava . Mihail şi Gavril din Paşcani (1664). Lupu. Este cazul uşii de intrare in biserica Sf.. Tn această situa�e o găsim la bisericile lui Vasile Lupu.laşi (1 634). www.discuri solare transpuneri in piatră a aceloraşi modele decorative din sculptura populară in lemn.35.Toporău� etc. Ilie . viguroasă dar evident deficitara artistic atunci când işi propune să imite formele aulice.deşi nu in aceeaşi măsură . Tn această situa�e se prezintă uşa de la intrare de la biserica mănăstirii Sf. Sf.ro / www. Blftrlclle moldovetlef1/ din v.imigrar la noi. Precaritatea ştirilor documentare nu ne permite stabilirea filierii prin care modelele au . Sf. o intâlnim acum ca uşă de intrare in biserică sau. ele au pierdut Tnsă geometrismul rafinat al modelelor ini�ale din ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Dinamica fntretăierii baghetelor incrucişate din partea de sus a portalului dreptunghiular nu mai este Tnţeleasă de meşterii pietrari de la ţară. Este cazul uşii de intrare in pronaos de la biserica mănăstirii Sf. marcănd intrarea in pronaos işi păstrează monumentalitatea. lnstllulul de . Sf. Mutaţii similare . fncercănd s-o redea.laşi. Sa va. săli festive etc.curlle a/ XVJI-IeiJ fl a/ XVIII-IeiJ. Sf. Roman (Sf. le fac greoaie. " RaporWe. unde meşterul-sculptor a intercalat . Sf. chiar eleganţa origi­ nară.. in multe din cazurile ulterioare acesta suferă vizibilă modificare.Marvan•. 1 664).a la actualul portal de la Tl8i lflfllrhl (mljiOcind accesul Tn �) este c:orectA. Onufrie . două flori . in cazul existenţei exonartexului drept cale de acces in pronaos.cel oriental . Ioan Botez�torol .te grafice . o răstălmăcesc decorativ.1 637).anterioară . La unele din acestea portalul este incadrat intr-un dreptunghi din toruri sculptate in piatră in formă de frânghie răsucită. Dumitru din Orhei (1638). · Mult mai frecventă este uşa realizată in bagheta incrucişate . Mulurile portalului sau baghetele incrucişate sunt repetate in virtutea ine�ei. destul de bine lucrată . reflcul integral Tntre 1887-1890 de ntatauratorul bisericii Andre Lec:onte de Nouy. Buc:urettJ . Amploarea decorativă in viziunea unei arhaicităţi rurale.muzeubt. G. Elementele verticale ale montan�lor se ineacă in structura zidului. el este o copie aidoma al aceluia anterior.le simţim in tratarea aceluiaşi tip de ancadrament la bisericile mănăstirilor Dragomima.

. La Trei Ierarhi masivitatea greoaie de altădată a contraforturilor practic dispare indărătul reliefurilor sculptate in piatra acestora .cimec.dantelărie ce le integrează intregului ansamblu decorativ exterior . . Piesa dominantă este aşa-zisa sală a paraclisului. Celelalte aspecte. stilul gotic Tşi trăieşte cele mai frumoase din ultimele sale momente. Nu ştim in ce măsură vor fi fost şi alţi pictori occidentali ca acel · www. Aceeaşi eleganţă a ogivelor.practic aneantizându-le. aceasta Tşi diminuează impresia de greoaie grandoare şi rece solemnitate . sală pentru adunări oficiale . planul minuţios ridicat fiind respectat riguros. Modificările aduse de restauratori nu i-au alterat configuraţia ei inţială.adaptate noului stil intre 1 850 şi 1 870. cele ale lui V. Ea a fost ocazional paraclis dar mai ales trapeză de zile mari. pe pământul Moldovei. ale stilului gotic dispar Tn edificiile ecleziastice fiind inlocuita cu altele indatorate altor orizonturi stilistice (este cazul ancadramentelor uşilor şi ferestrelor). laşi) . Modelele puteau veni şi din ţară. semicircular. pe parcursul acestora. intr-o manieră amintind aceeaşi realitate din pridvorul Dragomimei. Astfel de nişe tăiate in grosimea zidurilor pentru a adăposti mormintele ctitorilor sau cele ale membrilor familiilor acestora se puteau vedea şi la Mănăstirea Neamţului sau Mănăstirea Humorolui. luminată de zece ferestre prevăzute cu banchine şi cornişe lintel îşi sprijină magnificele bol� in ogive pe doi pilaştri octogonali.ro 253 . Tnainte de stingerea lui definitivă la noi in ultimii ani ai secolului XVII . El va fi reluat târziu. Terminată cam odată cu biserica. indărătul lor se intrevede modelul sălilor capitulare ale Ardealului. ridicate de meşterii care realizau in sec. nervurile fiind mai ample şi de o neintrecută fineţe . Evident influenţa goticului nu trebuie strict limitată in Moldova l u i V .civile sau ecleziastice spaţiu de primire şi reprezentare. dispusă de altădată altfel.proprie multor săli capitulare . ancadramentele de piatră ale edificiilor ecleziastice. ţâşnind asemenea jeturilor de apă ale artezienelor pentru a-şi opri energiile ogivelor pe pereţii laterali.nu numai prin supleţea nervurilor dar şi prin inse�a. provincial. pregnante. cu baze şi capitele pătrate. tergiversat până in 1 961 . precedată de o incăpere dreptunghiulară la care se ajunge printr-un alt spaţiu-vestibul succedat in exterior de un rezalit in care s-a amenajat principala intrare a imobilului. putea constitui un exemplu. Integrată amplului ansamblu al Trei lerarhilor. Sala spaţioasă. sincronie fenomenului renaşterii romantice a goticu/ui de la jumătatea secolului trecut in restaurările unor reşedinţa aristocrate (castelele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni din jud.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS (1 609) după cum cea de la Cetăţuia (1 672} putea să aibă ca model pe prima citată.construcţie de sine stătătoare in cadrul complexului monastic . Lupu numai la arhitectură. ln această sală ca şi in aceea care peste trei decenii o va succeda .Sa/a gotică a mănăstirii Cetăţuia.a rezistat până in 1 891 când in cadrul campaniei de restaurare a fost demolată până sub temelii şi refăcută intr-un interval destul de lung. conceput intr-un gotic viguros. contraforţii mai pot fi intâlni� dar practic li se schimbă configuraţia sau răstălmăcesc resturile. Ele inlocuiesc capelele funerare specifice bisericilor catolice din Polonia vecină. Sa/a gotică a Trei lerarhilor . Lupu vor fi mai elegante. Pilaştrii susţin fiecare câte opt elegante nervuri de piatră. La ctitoria logofătului Tăutu de la Bălineşti un astfel de arcosoliu.XV-XVI şi mai târziu. Stilului gotic aparţin şi elegantele arcosolii adăpostind in nişele de dedesubtul acestora pietrele funerare ale mormintelor. o întâlnim in camera-vestibul ce anticipează Sa/a gotică. a unor motive decorative.ro / www.muzeubt.

Trei Ierarhi.în speţă a decorului floral .se întâlnesc şi fu:z:ionează . integrarea ei într-un complex decorativ.. cea răsăritean-orientală şi cea occidentală . " Cf. Lupu.61-62. coloritul viu dar echilibrat. Am adăuga penetraţia psihologică. cele opt broderii �eligioase ale Trei lerarhilor realizează prin fastul excesiv. chiar bătătoare la ochi. în mod tranşant. Dacă nu era german .XVI I. Lupu. noua tehnică a stucului este generală de la prima ei utilizare la plafoanele Wawelului ( 1 600) dar continuată progresiv pe întreg parcursul secolului XVII 1 7.muzeubt. Ca şi unele piese ale argintăriei şi sculpturii decorative în piatră.55-56. prin impresia de opulenţă. un flux ornamental copleşitor.cimec.limba în care îşi sublinia apartenenţa profesională. Semnificativă dar nu prea frecventă în epoca lui V. libertatea de 16 mişcare a personajelor. dupâ dezafectarea Cetlţil Neamţului.deloc periferic al artei acestei perioade ­ se limitează în lipsa altor piese la broderiile religioase realizate la comanda doamnei Tudos� între 1 638-1639 pentru noua lor ctitorie . a identificării originii motivului floral (în occident.devine marca distinctivă a acestui curent de artă. Sunt trăsături în linia dar şi culoarea icoanelor care trădează acest spaţiu. rafinamentul aulic.ro 254 . * Destul de dificilă se dovedeşte operaţia de decanta. Preeminenţa până la exces a ornamentului . peste un secol şi jumătate. www.clt. Sunt cercetători contemporani dispuşi să autentifice această supoziţie. va cunoaşte plenitudinea mai târziu peste câteva decenii în ambianţa stilului brâncovenesc. in biserica satului vanatori-Neamţ afiA acum in muzeul Mlnlstirli Neamţului. Nicolae din Cetatea Neamţului dar le presupunem existenţa. mutatii la finele sec.XVI I . o adevărată. . Tehnica stucului (aşa cum el este utilizat în vremea lui Vasile Lupu la nimburile sfinţilor sau la fondul) icoanelor impune un loc în care cele două influenţe. Hieratismul elevat. Ana Dobjanachl. Dacă le asociem vechilor broderii ale epocii lui Ştefan cel Mare în raport cu care se află într-o clară. somptuoasă sărbătoare a culorii. un studiu comparat de artă ar elucida multe aspecte ale paralelismului baroc polonez/baroc românesc (din acelaşi secol). fie şi sporadice.Muzeul Judeţean Botoşani maler Baraski care îşi punea în 1 643 semnătura pe pictura catapetesmei 1 5 bisericii mănăstirii Sf. O cercetare a eventualelor influenţe occidentale. maler. ar putea fi o problemă de viitor dacă sursele documentare ar proba-o. stucatura. particularităţile fizionomiei ce trimit la arealul spiritual amintit. Dacă problema delimitării. copleşire cromatică şi permanentă mişcare .re a elementelor occi­ dentale în raport cu cele orientale din configuraţia broderiilor religioase realizate în epoca lui V. radicală discrepanţă. Nu numai în Orient ci şi în spaţiul Poloniei sec. p.ro / www. Analiza acestui aspect . oferă în mod cert indicii pentru o posibilă se •• Ca1apeteasma. orient sau în mediul autohton) este dificilă (atât în privinţa configuraţiei lui figurative cât şi în cea a cromaticii sau stilizării sale ) în schimb compoziţia de ansamblu. Ed. Având în vedere anumite influenţe ale artei otoman-orientale ce s-au exercitat asupra artei poloneze a sec. . " Marlusz Karpowtcz: Artll polonezi a secolului a/ XVII-IN. Apartenenţa la baroc a acestor piese din zestrea artistică a mănăstirii este distinctivă. p. sobrietăţii excesive a broderiilor din Putna sec.însăşi configuraţia barocului. După aceştia influenţele occidentale sunt vizibile în icoanele catapetesmei amintite prin redarea plastică a volumelor.XV le corespund. VIctor Simion. 1979. Meridiane.XVII. simbolismului metafizic. Bucureşti. op. Baraski sigur aparţinea unui spaţiu de cultură germană. în pictura de icoane etc.

chenarul . format doar din duetul inscripţiei. de a treia dimensiuni. Punerea în pagină a tuturor acestor aspecte decorative vădeşte frecvent aceeaşi ambianţă.ca şi maniera stilizării lor întâmpină dificultăţi. O influenţă occidentală se va fi exercitat în domeniul dispunerii elementelor compoziţiei sau chiar ale detaliilor vestimentaţiei personajului (din portretul brodat). Dacă alcătuirea chenarului nu lasă nici un dubiu în privinţa originii sale occidentale în schimb efortul de a delimita izvorul propriu-zis al motivelor . determină o diferenţă de planuri.muzeubt. se întâlnesc. Victor Simion. Stilizarea lor impusă şi de dificultăţile tehnice (cusătura cu acul.ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS atribuire.. autorii broderiei au reuşit să sugereze. unii regi sau regine aveau genealogii nord-occidentale. Bordurile ample. Dacă bordura decorativă practic nu există în broderiile din vremea lui Ştefan cel Mare.pălăria doamnei Tudosca se datorează aceleiaşi mode occidentale. din sec.brodat într-o alta.ro / www. crinul etc.XVI valori de preţ comandate nu numai la curtea de la Wawel dar şi de reşedinţele magnaţilor poloni . elemente arhitecturale) procurând iluzia celei.prin suprapunerile decorative de perle . Suprapunerile grafice ale broderiei (flori într-un uşor relief faţă de suportul textil pe care au fost cusute) întăresc iluzia de adâncime. mai vechi.procedee tipice din recuzita vizuală a esteticii barocului. sunt tot atâtea transferuri din repertoriul omamental flora! flamand de generală circulaţie în occidentul Europei. se crea astfel impresia de adâncime a planurilor marcate prin două sau mai multe repere fixe sau mobile (personaje. Prin utilizarea aţei de diferite culori sau a mijloacelor suprapunerilor grafice (cusătura cu firul metalic). Primul element care reţine atenţia este bordura. Motiveie florale aiCătuîesc ele însele un bandou dispus în dreptunghi cu o proprie logică compoziţională. Oricât ar fi de orientalizată . • * " Ana Dobjanschi.·a splendidelor exemplare de Beauvais. Veştmântul de dedesubt (rochia sau antereul) în cazul doamnei Tudosca sau prinţului Ioan . Sunt mijloace ingenioase subsumate procurării iluziei . inconvenientele utilizării firului metalic) este deseori de tradiţie orientală. în schimb în broderiile amintite ale epocii lui V. www. Nu o dată în etalarea motivelor ca şi în tehnica stilizării şi integrării acestora în compoziţii. al apusului şi al răsăritului. cu discreţie.cit. se întrepătrund. 1 8 Aspectul este vizibil convingător pentru tehnica folosită şi consecinţele ei vizuale în broderiile-portrete din Sa/a gotică a Trei lerarhilor.ro 255 . diferenţa de planuri . rolul ei restrângându-se la vagul chenar dreptunghiular fără nici un ornament. XVI I . p.al fiecărei broderii. aceasta va fi venit prin filieră poloneză unde s-a încetăţenit în lumea aristocrată a curţii regale unde nu o dată . în sec. fie ea dveră. Lupu se remarcă o bordură lată.familiare varturilor boierimii noastre pentru care Polonia. chiar fuzionează întrezărind un posibil. era nu o dată un refugiu dar şi un model politic. Arras sau altele.67.în adâncime prin intermediul detaliilor vestimentaţiei. laleaua. nou stil . realizată prin întrepătrunderea a numeroase · flori de o mare varietâte figurativă şi vie diversitate cromatică.cea a tapiseriei occidentale .bujorul. poală de icoană etc.prodigios flora! . op.cimec.brodat într-o anumită culoare şi cel de deasupra anume răsfrânt la poale .luate separat . de o mare frumuseţe decorativă. trimit la certe analogii cu acelaşi aspect al unei arte vecine . cele două lumi ale decorului. Parte din motivele brodate cu fir de argint sau argint aurit .ca în cazul regelui Sigismund al I I I-lea de Vasa.

putAnd fi atribuite atelierelor din oraşele Ardealului sau Istanbul. 19 ţomenzile erau numeroase. candelabru! de la Go/ia . Ca şi Tn cazul celei similare de la Putna. in ateliere mai lucrau numeroşi urmaşi ai celor 33 de meşteri in metale preţioase din Sibiu sau celor 40 din Braşovul §. aceasta va fi slujit Tn 1 639 la sfin�rea ctitoriei Trei lerarhilor. din aceleaşi motive unele piese lucrate in locurile amintite sunt atribuite.VI. Şi intr-un caz şi in celălalt documentele istorice argumenteazA situa�a.din col�ile ecleziastice sau cele ale familiilor privilegiate ._ ec. Ana Dobjanschl. plătite de domnitor cu contravaloarea lor in argint. Dacă diferenţele intre piesele de argintărie autohtonă. 1 976 .muzeubt. Cl/lltorta patriarhului Macarte.ro 256 . op.singurul original rămas intreg .XVII nu este numai unul al consolidării familiilor feudale care-şi as umă pentru reşedinţele lor o stradă anume .20 Prin configuraţia lor stilistică ele trimit la o renaştere nordică târzie. Cllltorl atrllnl despre ţjrlle ro""n•. Tn Transilvania meşteşugul argintarilor era încă infloritor. in schimb să atribuim aşa cum afirmă Ana Dobjanschi şi Victor Simion2 1 .Uliţa domnească dar şi al proliferării meşteşugurilor . descrise in cunoscutul său memorial. " Cf.intre acestea cel al argintăriei ai cărei reprezentanţi se constituie intr-o breaslă. Prestigiul argintăriei occidentale . lucrare la laşi.dacă nu in majoritatea lor numerică sigur in ponderea lor estetic-valorică . rezumă o configuraţie aparte îndatorată unui model străin. Copiile după modele străine lucrate in atelierele din laşi sunt o realitate . Tradi�ile şi prestigiul argintăriei gotice erau inci imense.1ntecedentele sec. voi. de dom gotic cu piciorul rememorind partea de jos a potirelor de impărtăşanie din sec. magnifica cadelniţA in formA de tum . Ele au fost comandate la Danzig (Gdansk) sau Danemarca. text TrlgrijH de M.ro / www. Cele patru sfeşnice masive care se văd şi astăzi in faţa catapetesmei la Go/ia ca şi exemplarul din muzeul mănăstirii Cetăţuia fac parte din cele opt sfeşnice văzute in 1 653 de Paul de Alep. p. laşul sec. www. Este greu.unui atelier local ieşean.era de import (din Transilvania in majoritatea cazurilor).XVI .. partea 1.cimec. VIctor Simion. p. Nu ne surprinde in consecinţA că in argintăria Trei lerahilor (lucrată in intervalul 1 638-1 639) prezenţa pieselor de import din oraşele Ardealului atunci înstrăinat.cH. in plin baroc european. Nu ne surprinde astfel că Vasile Lupu.Muzeul Judeţean Botoşa ni Tn anumite privinţe argintăria de cult sau domestică a fost mai permeabilă la influenţele occidentale decât broderia. In voi. " ldem. din Polonia sau statele germane. consecinţa firească dacă ne gAndim la comenzile impresionante numeric venite din partea boierilor dar mai ales ale curţii domneşti in care numărul invitaţilor servi� in veselă de argint era impresionant. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. Evident unele piese nu prezintă nici un dubiu in privinţa originii. EdHura f!ilnţific6 fi enciclopedici.41.XIV­ XV ale Transilvaniei catolice.M.104. se apela la atelierele locale dar pentru piesele mai ptetenţioase se recurgea la cele de peste frontierele principatului.in speţă ::elei gotice . in schimb este greu de identificat apartenenţa la solul autohton a pieselor care. Mare parte din rAndul importurilor vizau lstanbulul imperiului otoman după cum o altă parte din piese se datorau atelierelor locale. Dacă dupA ce un atelier local dA la ivealA vestitul epitaf a lui Siluan de la Neamţ putem vorbi fără reticenţe de debutul unei şcoli autohtone a broderiei religioase . comandA Tntr-un atelier transilvAnean. Bucurefli.42-43. Paul de Alep. comentarii la Ilustraţia nr. situa�a nu ne surprinde avand in vedere . convertiti in baroc. atelierelor din capitala Moldovei.XV-XVI când piesele de argintărie . nejustificat.nu acelaşi lucru n putem spune despre argintărie .era încă imens. " Cf.. lucrate de meşteri locali şi cele de import sunt vizibile fără efort.

dar mai ales gra�a rinsoului floral impodobindu-1 circulat. Nu numai preferinţa pentru diferite obiecte de orfevrărie de factură apuseană dar şi apelul la baroc in unele detalii ale arhitecturii interioare se subsumează aceleiaşi noi orientări. nu intr-un atelier local. cedase altor maniere şi stiluri. 27 " ldem. departe de a păstra puritatea originară a stilului interferă vizibil cu alte elemente care in principiu il contrazic. " ldem. vot.26 Obiectul ar avea şi o altă semnifica�e . Brussa. Celălalt ibric este tipic pentru arta occidentală.fapt incriminat in epocă de către eruditul profesor Sever Mureşanu.. www.aceea a preferinţei din ce in ce mai vădită a curţii lui V. Conforma�a elegantă a vasului trădând lucrătura unui profesionist de mare măiestrie. la noi. VI..clt. Tntre obiectele din zestrea in argint a Trei /erarllilor sunt şi două ibrice de argint . in campania de restaurări de după 1 886. Admiţând că acest obiect s-ar fi realizat intr-un atelier local ieşean. VIctor Simion. cum opinează autorii aminti� ai volumului Arta epocii lui Vasile Lupu.clt. " ldem.comentarli la ilustraţia nr. comentari i la ilustraţia nr. Unul din 1639 pare a fi lucrat la Istanbul. Dominantele gotice.1 03. Tn Ardeal se va fi realizat cădelniţa in formă de turn gotic.clt. aşa cum susţin cei doi cercetători amintiţi.ro / www. Lupu pentru barocul occidental. rememorând aceeaşi piesă de la Putna realizată cu aproape două secole in urmă . lucrat se pare intr-un atelier german din Regensburg sau Augsburg unde işi comanda dinastia Movileştilor argintăria de familie sau cea de reprezentare. plăci de marmoră gata prelucrate sau celebrele faianţe decorative de lznik.92. făcând parte din configuraţia altor structuri estetice.amt:mle slujind la slujbele de târnosire ale celor două sfinte locaşuri.. a lui Andre Lecompte du Nouy fără a se păstra măcar o fotografie documentară a ansamblului . realizatorii acestei piese au avut la dispoziţie din partea comanditarilor cel puţin o schiţă-proiect al acesteia.Orientul şi Occidentul. Kutahya ca şi mobilierul luxos al interioarelor Goliei şi Trei lerarllilol5 dar şi veselă de argint.ro 257 .clt. covoare. a prestigiului argintăriei gotice după ce stilul in care piesa in discuţie s-a realizat.97. " Sever llurqanu. alcătuit însă ingenios din plăcuţe-panouri cu ornamentaţie microasiatică venită prin filieră turcă. O analiză mai atentă a detaliilor acestei cădelniţe scoate in evidenţă deplasarea lor spre decorativ. convertită in baroc.24 Tn acest adevărat porto-franco.cimec. p. comantarll la Ilustraţia nr. ca şi in cazul mixajului din broderia decorativă a Trei lerarllilor.98. op. op. c:t. op. op.pentru spălarea rituală a clericilor .50. curtea din laşi putea comanda nu numai ţesături. " Ana Dolljanachl. ne P-Un in faţa unui produs reprezentativ pentru o renaştere tardivă..revendicabile prin provenienţa lor celor două extremită� ale artei intre care au oscilat gusturile dart şi meşterii epocii lui Vasile Lupu . Este cazul căţuii din 1 639 donată de doamna Tudosca in care corpul de sus (capacul) are forma unui dom gotic23 in miniatură. acestea fuzionează organic intre ele. Nu avem nici o imagine a vechiului amenajament al spa�ului in care fusese depusă in 1642 racla Sfintei Paraschiva. in defavoarea aspectului lor stilistic originar.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Având in vedere iniţialele inscripţiei BBGZM precum şi insemnele heraldice de pe părţile laterale ale candelabrului. op.clt. comentarii la llustJ'a1ia rY. " Paul de Alap in antologia citati. 22 in acest caz excepţia ar confirma regula argumentând permanenţa.muzeubt. p. Eleganta arcatură sprijinită pe coloane de marmură având deasupra un baldachin (cuvucliu) a fost eliminată.63.

Gustul pentru fast..udeţean Botoşa n i (J e aici ş i până l a hotărârea l u i V .cimec.de astă dată sub semnul barocului sarmatic polonez.Ştefăniţă Vodă) alcătuiesc in epoca lui Vasile Lupu cel mai reprezentativ exemplu pentru influenţa occidentală. in speţă barocă din arhitectura şi plastica noastră decorativă. masiv angajaţi in zidăria de blocuri de piatră şlefuită. nu străin de dorinţa. XVII ordonanţa clasică a faţadelor acestui edificiu. după modelul căreia Golia ar fi fost 9 realizată2 • Este o supoziţie dar nu o certitudine. un clasicism interpretat in spiritul unei renaşteri târzii cu treceri spre baroc. " Martua Karpowlcz. " Comellua Magnl. Spectacolul acestei succesiuni de pilaştri. Faţadele sunt străjuite de cei 24 de pilaştri. ne informează Cornelius Magni. de a impresiona. Merldi-. Ed. in mare măsură ca şi aceea a Dragomirnei reproduce planul basilical al bisericii occidentale.554.XVII polonez31 • . exigenţelor cultului ortodox. Cll/ltorla ffcfivll spre tabllra din Moldova. voi. cu meşteri italieni veniţi de pe şantierele Poloniei28 vecine comanditarul reţinea in primul rând o nouă formulă a grandiosului estetic. prăbuşirea Tn 1 653 a lui Vasile Lupu a intrerupt o orientare in arta românească care. plan care coboară in imperiul roman al primelor veacuri ale creştinătăţii. Planimetria Goliei. op. au dus la asocierea Goliei cu biserica Sf. " ldem.integral in spiritul barocului vest-european vor fi doar zece ani.VI. Sculptura baroci tn Romlnla. Elansând intregul edificiu. secretă şi compensativă. XVI I . . consecinţă a influenţei directe a barocului occidental. ed.18-21. lux şi opulenţă va fi mai rar intruchipat de expresia orientală a acestora (işi găsise apogeul mai inainte in miraculoasa broderie in piatră a Trei /erarflilo" ci mai degrabă de cea occidentală barocul italian venit prin filieră poloneză. p.cit. după un Radziwil. surprinde in perimetrul arhitecturii ecleziastice a Moldovei sec.. chiar dacă nu s-ar fi generalizat.ea corespundea unei noi opţiuni estetice a domnitorului (şi nu numai a lui) care s-ar fi inscris intr-o nouă fază a mentalităţilor şi gustului artistic specific societăţii feudale româneşti din Moldova secolului XVI I .Muzeul J. www. Golia nu va fi un simplu accident şi nici un capriciu . in interior. Pilaştrii ca şi diferitele valori decorative ale faţadei sustrag edificiul vechiului concept de trăinicie şi potolită măreţie . Ca şi altădată. ar fi impus acesteia o nouă dimensiune. Ea aparţine unei epoci in care gustul şi modul de existenţă baroc al principelui moldovean cunoaşte o nouă mutaţie. el va fi adaptat însă.cel puţin in privinţa planimetriei şi plasticii faţadelor . Ca arhitectură şi plastică decorativă. dominând pereţii exteriori. Prin această nouă înfăptuire lucrată. ln Clllltorl -"In/ despre ţlrl/e romfne. intregului edificiu. Maria.. aspiră la legături politice cu Polonia şi-şi comandă in occident argintărie pentru eticheta curţii sau pentru ctitoriile sale religioase. in favoarea unui nou accept al grandiosului. " Nicolae Sablu.ro / www. p.17.cit. Din păcate. Bucul'eftl. Vasile Lupu care-şi măritase fiica.specific bisericilor lui Ştefan cel Mare. pilaştrii încununaţi cu superbe capitele compozite dau o notă de solemnitate elegantă. p. op. .cit. montează primul ceas din laşi şi-şi comandă portretul unui pictor olandez (Abraham van Westerwelt). p.212.ro 258 . aulică. dacă nu de esenţă . Lupu d e a apela l a mâna d e lucru specializată străină care să lucreze . faţadele bisericii Go/ia (desăvârşită mai târziu in 1 660 de fiul ctitorului . . 1 922. vibrează de asemenea la o nouă ipostază a monumentalităţii .muzeubt. Golia prin magnificele ei faţade exemplifică cea mai temeinică influenţă a acestui tip de baroc in Moldova sec. Opera realizată de arhitectul italian 30 Trevano devenise un model frecvent reeditat in arhitectura sec.cel puţin de figuraţie. Petru şi Pavel din Cracovia.

panoul ferestrei devine un spaţiu arhitectural demn de a fi privit pentru el însuşi. pilaştrii compartimentează eleganţ în clasice dreptunghiuri faţadele Goliei şi accentuează o notă certă de verticalitate. Configuraţia şi în genere limbajul ei decorativ vor fi reluate peste aproape două secole în cadrul arhitecturii neoclasicii din principatele române. Volutele frunzelor de acant se ridică. pe cale de a avea urmaşi (biserica Mănăstirii Caşin. Striaţiile fine şi totuşi nu lipsite de un viguros dinamism al frun­ zelor. Este o încununare a valorilor decorative şi în acelaşi timp o orizontală necesară care delimitează sus tensiunile verticale ale pilaştrilor. Exemplu de armonie şi echilibru. Ştefan este o reeditare mai modestă a Golie1).toate înconjurând de jur împrejur edificiul. stingheră şi singuratică în mare măsură la noi în secolele XVII-XVII I . între două benzi înflorite în piatră delimitate sus de o boltă mică semicirculară. din vârful acestora de­ vin un triumf. ele vor fi reluate. într­ un arc semicircular . flancată de o parte şi de alta de doi pilaştri corintici (copii reduse ale măreţilor pilaştri ai faţadei).organizând şi dominând un spaţiu arhitectural demn de admirat pentru el însuşi. Acestea se înscriu.ro . Simboluri milenare ale unor civilizaţii orientale 259 Faţada Gollei www. de energiile dinamice ale turlelor dar într-un alt plan şi într-o altă concepţie decorativă. de autonomie în cadrul ansamblului şi de perfectă încadrare în acesta. susţin energetic ideea de mişcare. potenţând estetic înseşi tensiunile patetice ale barocului.ro / www. Ei includ o forţă ascensională pentru care capitalele neocorintice sau mai bine zis compozite dacă avem în vedere şi cele două volute ionice de deasupra. mai sus. Sub streaşina bisericii o cornişă realizată din muchii succesive sprijinite pe consola se ridică deasupra unei admirabile frize delimitată de alte două benzi . ferestrele sunt încununate cu frontoane clasice triunghiulare. * Golia se desemnează în secolul XVII din Moldova drept cea mai autentică transpunere în arhitectura autohtonă a barocului occidental. se răsu­ cesc ca nişte flăcări. Este o reeditare a acestuia pe sol românesc. fiecare din ele.muzeubt. ctitorită în 1 655 de Gh. Tncadrate.ACTA MOLDAVIAE MERIDlONAUS Tnlăturând monotonia faţadelor.o arhitravă de origine renascentistă. pâlpâie sau izbucnesc. la rândul lor. Ferestrele se decupează solemn în dreptunghiurile panourilor desem­ nate de succesiunea pilaştrilor .cimec.

cimec.F.muzeubt.ro 260 .ro / www.Biserica Trei Ierarhi: strivechlul motiv al soarelui tn viziune baroc-florali Biserica roinistlrll Golla (1853) Trei Ierarhi (1839) Foto: G. Macarie www.

· Familia ca nucleu al comunităţii săteşti. Pe ladă ţol şi scoarţe-n două iţe Şi la blide ştergători Cusute numai cu flori. Fliminti. ne vorbesc . Elemente Etnografice in opera lui Dimitrie Cantemir. era să aibă zestrea terminată. .nu vă adunam la casa mea".IQ.Despre datinile moldovenilor". miercuri sau vineri). . Eu cu grijă şi răbdare Tăte mi le-am pregătit Am pe culme cinci catrinţe. Fata preciza încă o dată că este pregătită şi zestrea este gata: . practica o serie de ritualuri bine definite in momentele de naştere. Nunta tradiţională avea momente individualizate şi specifice unui anume loc.cimec.Ceremoniile la logodnă şi nuntă". O condiţie a ieŞitului la horă pentru tânăra fată.muzeubt. cât şi pentru intregul sat Tinerii se cunoşteau încă de la hora satului.c distinct. 1-2/1995.ocup. că fata era pregătită pentru măritiş2.Stai măicuţă liniştită Şi tu tată hodinit. un."4 La fel ca şi la peţit.. 61 ani Tn 1988 . LOGODNA. Din partea viitorului mire. Descriptio Moldaviae. inainte de inceperea logodnei. t i. 63 ani in 1 988. la casa viitoarei mirese unde avea loc un dialog tipic: .. · www. I nformaţii despre obiceiurile practicate in viaţa satului moldovenesc ne vin încă din secolul al XVI I I-lea 1 prin opera lui Dimitrie Cantemir.ro / www. era trimis un staroste sau peţitoare (2-3 femei) in zile de post3 (luni. obiceiurile de peste an ca şi obiceiurile referitoare la viaţa de . Florea Bobu Florescu. Culeasi de la Amilinei Maria. cei doi tineri erau încă o dată întrebaţi dacă se plac şi vor să facă logodna. Nunta era prilej de sărbătoare..Vrei să mergi după băiatul acesta?" (era întrebată fata). căsătorie şi înmormântare. Din acel moment se ştia in sat. în mod deosebit capitolele XVI I I şi XIX. Hu de.. . stabileau pentru joi sau duminică seara.familiej.Dacă nu-mi plăcea" (răspundea ea).ro . Atunci. Tn partea a 1 1-a a lucrării.Despre înmormântare". Hudefti. · . Primul moment care se desfăşura era PEŢITUL. atât pentru cele două familii care-şi căsătoreau copiii.ACTA MOLDAVlAE MERIDIONAUS Momente ale ritualului tradiţional de nuntă din zona Botoşani Muzeograf Steliana BĂL TUŢĂ Tn cadrul comunităţii săteşti. • 1 Studii şi Cercetări de Istoria Artei. şi . ' De la Âlnălinei Maria.au. dacă ajungeau la o înţelegere. ' De la AvAdinii Maria.

Soacra mică scotea valul de pânză şi simulau că foarfecul nu taie şi ca trebuie plată pentru croit.muzeubt. in duminica stabilită începea NUNTA care era condusă de vornic. răspundea el.declarat". pe ochi negri s-a spălat. . am auzrt-o toamna aceasta la o nuntA. logodnicii mergeau la Primărie la . dacă ii place de băiat. O astfel de . Vornicescu. la ceremonie. www.oraţiile de nuntă".Oraţie" de nuntă.lmi place. 1 Octombrie. Gh. la logodnică. Vomicescu. care-I aştepta cu 3 druşte (domnişoare de onoare). Atunci avea loc. la icoane s-a inchinat şi apoi la vânătoare a plecat. ln fiecare sâmbătă seara. . Dorohoi. ciuboţelele şi o acoperitoare de cap (casăncă. La 2-3 zile după momentul croitului.cimec. cu muzică de scripcă. logodnicul şi vomiceii mergeau cu muzică la logodnică unde petreceau până la ora 12 noaptea.Muzeul Judeţean Bototanl .ro 262 . care dovedeau spiritul de creaţie al vornicului. 1926 (. Şi-au umblat ce au umblat şi nimica n-au vânat.că nu veneam la casa asta". ca acoperitoarea de cap dăruită de mire.. Periodice. din fostul judeţ Dorohoi. bertă). mirele trebuia să aibă cumpărate voalul. Părţile croite erau date la brodat şi cusut. .Oraţia de faţă. bună ziua V-o poftit domnul mire şi domnişoara mireasă Socrii cei mari Şi nunii cei mari Şi socrii cei mici. Darabani. Când aproape de îndeseară au dat într-o • De la Amălinei Maria. Abia spre seară venea logodnicul însoţit de sfeteucă (o rudă) şi de vomic. .Da". 1925"). in toamna anului 1 925. aveau texte diferite. ce identifica pe mire cu un vânător şi pe mireasă cu o căprioară. a fost culeasă de Gh.. ln toată această perioadă. au umblat râpele şi au vânat toate vrăbiile şi au umblat ponoarele şi au vânat toate cioarele.Al nostru cinstit şi mândru împărat. XXV. La sfârşitul logodnei. soacra mare şi soacra mică stabileau ziua următorului moment important premergător nunţii. druştelor. care avea loc luni (in prima zi a săptămânii următoare).. năframa şi batistele vomiceilor. timp in care erau terminate de brodat cămăşile.Albina". căteva femei şi peţitoarele. Ştergarele pentru naşi erau ţesute din timp de fată şi mama ei. joi de dimineaţă s-a sculat. dintr-un sat pe malul Prutului. aveau loc pregătirile pentru nuntă. Filiala Botoşani. Gh.6 . Nunta se stabilea in 3-4 săptămâni.34 din 1 5-31 ian. bariz. veneau soacra mare. La croit. fata răspundea: . Tot cu acest prilej erau croite şi apoi brodate năframa pentru mire şi batistele pentru vomicei. La aceeaşi intrebare. nr. Să pofti� la nunta noastră. Bună ziua. tinerii erau logodnici şi logodiţi. până la nuntă. Vornicul avea rolul principal in ritualul nunţii. in unele sate ale zonei Botoşani. Pentru mireasă. că nu adunam atâta lume la casa părinţilor". la o nuntă de pe malul Prutului. să fie purtată pe mână. Logodna dura 4-5 ore. In jud. După ce tre�au şi acest prag. Hudefli. Gh. Era obiceiul."5 După incheierea săptămânilor de pregătiri. de către mireasă. legalizând astfel logodna.ro / www. ' Arhivele Naţionale. Tn cadrul ceremonialului. croitul propriu-zis al cămăşii mirelui şi cămăşilor de socru şi soacră. CROITUL.Tţi place de fată?" (era intrebat băiatul).

. La casa părinţilor miresei.ACTA MOLDAVlAE MEIUDIONAUS văişoară.cimec. ce căutăm De fapt noi sama la nimeni nu dăm. să intrăm în pridvoare. Cu roua neluată. Iar la caii noştri să le daţi să mănânce. www. satele cu fetele Şi înspre apus de soare. că am venit de prin zăvoi Parcă a-nceput să se înveselească şi să zâmbească. Şi-a vânat cerul cu stelele. . Căci tân� nostru împărat De dimineaţă s-a sculat.Bine v-am găsit socri mici Dar nu ne întrebaţi ce umblăm. feciori de generali. Trifoi verde cosit in noaptea lui Sfântu Gheorghe. Să scoatem această floricică din pământ. să crească. Neculai Cojoc. Faţa albă şi-a spălat." . dă de o urmă de căprioară Care a venit încoace şi-napoi nu se mai întoarce Atunci n-ea ales pe noi 6 lipani (viteji)."7 După ce o cere pe mireasă. Vornicul prezintă ceata serioasă care a venit cu mirele şi care doreşte să descalece în curtea părin�lor fetei. Coşula. dealul cu florile. să nu ne credeţi morari beţi să descălecăm în scăieţi Noi suntem oameni mari. pe cap s-a pieptănat Pe cal a-ncălecat. din trâmbiţă a sunat Mare oaste-a adunat: 200 grăniceri. Iar de când ne-a zărit pe noi.ro 263 . ori de noi nu scăpaţi.ro / www.Căci . ori floricica ne-o daţi. cu floarea nescuturată. S-o scoatem cu tot cu rădăcină Să o ducem la tânărul nostru împărat în grădină Acolo să o răsădească. comuna Copălilu. Şi să întindeţi covoare.muzeubt. cu coarnele cănite. 1986. 200 feciori de boieri Şi înspre Chindia mare a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. ' Oraţie culeasA de la Vomic. cu unghiile cositorite Pornirăm şi venirăm. de stau toţi vânătorii şi se miară de ce să fie această urmuşoară? Unii ziceau că această urmuşoară să fie de căprioară. Atunci socri mici. Călări pe şase armăsari. ne îndeamnă să o prezentăm pentru frumuseţea imaginilor plastice dar şi a mesajului pe care îl transmite: . O altă Oraţie de nuntă culeasă chiar de la un vornic. cântând şi chiuind şi din pistoale trosnind Până aici la dumneavoastră am sosit Şi aici ce-am zărit? o floricică frumoasă care stă cam sfioasă Care locul nu-i prieşte şi mai tare se ofileşte. să înflorească. mirele este însoţit de vornic şi până la 6 vornicei. de unde soarele răsare Nouă să ne aduceţi scaune de argint Să descălecăm aici pe pământ. Generali de lângă mare. Căci noi am venit cu târnăcoape de argint.. să-i fie lui domnu mire de bună soţioară. Să nu se mai ofilească.

Muzeul Judeţean Botoşani
Strânsă în sărbători, de 2 fete surori Caii noştri să mănânce, şi din capete să mişte Caii noştri să bea şi din capete să dea Socri mici, ce s-a făcut, nu mai este de desfăcut." Un alt moment care are frumuseţea lui în cadrul nunţii, este GĂTITUL MIRESEI. La o masă în mijlocul ogrăzii, sau în casă, era aşezată mireasa în faţa oglinzii ţinută de două druşte surori sau verişoare. Naşa împreună cu druştele îi pun pe cap voalul şi coroniţa cumpărată de mire. După ce mireasa este gătită, oglinda era întoarsă către mire ca să plătească şi acesta punea bani, sau o pereche de cercei care erau puşi miresei la urechi . Ridicându-se din faţa oglinzii, mireasa punea în brâul mirelui năframa şi druştele, batistele la mâna vomiceilor. Urma, apoi, un alt moment cu profunzimi simbolice, numit I E RTĂCIUNEA. Şi cu acest prilej, Vomicul îşi arată talentul creativ, cerând în versuri iertare părinţilor, în numele tinerei perechi. Tinerii stăteau aşezaţi în genunchi pe o pernă aşezată pe un lăicer, orientaţi spre răsărit, dar în faţa părinţilor (socrii mari şi mici) care stau pe o laviţă sau pe scaune. Textele de iertăciune au şi diferenţe dar şi asemănări (cum ar fi precizarea că începutul legăturii în doi este dat de Dumnezeu, încă de la .moş" Adam şi .baba" Eva). Vomicul din satul Mândreşti, comuna Vlădeni, adresează cererea de iertare către părinţi şi nuntaşi: .- Cinsti� gospodari şi gospodine, Vă rugăm să lua� aminte La câteva cuvinte, care stau scrise în cărţile sfinte Şi acum trebuiesc zise: - Cinstiţi gospodari şi gospodine Fete şi feciori şi dumneavoastră Cu toţi ostenitori Iar dumneavoastră cinstiţi părin� Care de la Dumnezeu sunteţi rândui� Ca şi pomii cei rodiţi, care îşi fac roadele lor Pe întinsul livezilor, în răcoarea viilor Asculta� câteva cuvinte de rugăminte: Că aceşti doi tineri, .care stau în genunchi, Cu capetele aplecate, cu braţele încrucişate şi cu feţele ruşinate, Se roagă cu smerenie, să le da� blagoslovenie Iar dumneavoastră cinsti� părin� Fi� buni de-i iertaţi, şi-i binecuvânta�. .a lertăciunea rostită la nun� de vomicul Neculai Cojoc, din comuna Copălău, are de asemenea originalitatea şi frumuseţea ei: .Cinsti� socri mari şi dragi nuntaşi Asculta� Sfânta lertăciune Când Dumnezeu luni prima zi

lert.iciune culeasll de la vomic Mov8nu M. Andrei, sat MlndrettJ, corn. Vl.ldeni, 1987.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

264

ACTA MOLDAVIAE MERIDIONAUS

A făcut cerul şi pământul, Pe cer 1-a împodobit cu soare, lună şi stele lucitoare Iar pe pământ a dat a văzduhului înălţime Cu zburătoare mulţime. Văzând Dumnezeu că pe pământ nu este bine să nu fie om, L-a făcut pe strămoşul nostru Adam Cu trup din lut, cu oase din piatră, cu sânge din nori După chipul şi asemănarea Sfinţlei Sale. 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă · · Şi iar văzând Dumnezeu Ca omul să nu fie singur pe pământ 1-a dat somn greu lui Adam Şi 1-a adormit în mijlocul raiului. Atunci Dumnezeu i-a rupt din coasta stângă Din coasta cea mică, să nu-i fie nimică Şi a făcut-o pe strămoaşa noastră Eva, 1-a suflat în faţă şi i-a dat viaţă. Adam trezindu-se din somn Speriat, cu glas tare a strigat: - Ce este aceasta, Doamne? Atunci Dumnezeu i-a răspuns: - Nu te speria Adame, căci este trup din trupul tău Şi os din oasele tale Şi se va chema ţie de soţie Şi veţi fi amândoi un trup Atunci Dumnezeu i-a binecuvântat.
.

Aşa a rânduit Dumnezeu Şi la aceşti doi tineri, zi de căsătorie, Care stau în fata dumneavoastră Cu capetele pl ecate, cu feţele ruşinate Cu genunchii la pământ, Ca două mlădiţe cu rod mult Şi vă roagă pe dumneavoastră Cinstiţi părinţi Să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi, Căci binecuvântarea părinţilor, întăreşte casa fiilor Iar blestemul părinţilor, risipeşte casa fiilor." După rostirea lertăciunii, mirii se ridicau, sărutau mâna părinţilor, şi vornicelul le dădea să mănânce amândoi dintr-un ou (pentru noroc şi fericire) şi apoi, din două pahare pline să ia căte puţin şi restul să arunce în spate către nuntaşi. .Dragi tineri, Poftiţi de gustaţi din această dulceaţă, Şi fiţi foarte fericiţi în viaţă Gustaţi din păhărele, dar mai lăsaţi în ele Şi aruncaţi în spate, la cei cu gurile uscate. "

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

265

Apoi . tinerii ieşeau la drum îndreptându-se către biserică la CUNUNIE, împreună cu druştele şi vorniceii. Soacra mică, lua dintr-o strachină şi arunca în urma mirilor cu zahăr, orez, grâu, fărămituri de pâine, cozonac, pentru ca tinerii să aibă noroc şi belşug în drumul pornit în doi. Ajun ş i la biserică, mireasa punea dosul mâinii pe Uia bisericii, ca să nu aibă copii mulţi. 9 Tn mijlocul bisericii, pe covorul de cununie, stăteau mirii şi naşii, druştele în spatele miresei şi sfetenca în spatele mirelui. După punerea cununiilor, mirilor li se dădea vin din acelaşi pahar. Ieşind din biserică, mirii şi întregul alai, se îndreptau către casa socrilor mici, unde luau masa de cununie după care Vornicul spunea: .De trei ori pe după - masă, Să scoatem nunta din casă. " Din acest moment, urma SCOATEREA ZESTREI din casă, de către vornicei. Druştele sau surorile miresei, păzeau cu străşnicie zestrea, iar mirele trebuia să plătească pentru zestre. Dacă mireasa nu avea toate ţesăturile necesare pentru noua ei familie, vorniceii chiuiau şi făceau cunoscut nuntaşilor . lu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are ţol. " Vorniceii scoteau pe rând din casă lada (sipetul) plină cu valuri de pânză, cămăşi brodate, catrinţe, ştergare, prostiri de pat (cearceafuri). Scoteau apoi ţoiul (ţesătură mare folosită la treieratul şi vânturatul grâului), materialul de saci, scoarţele, lăicerele în patru iţe, plapumele, pernele. Prin sec.XIX şi început de secol XX erau încheiate prin Tribunal Acte dotale, unde apăreau îpscrise toate lucrurile pe care mireasa le primea de la părinţii ei pentru a pleca la casa socrilor. Scoasă din casă, zestrea era pusă în car, unde urca apoi şi mireasa, care primea din mâna mamei un ştergar şi o icoană (de obicei Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae, Trei Ierarhi), adusă din casă de vornicei. Uneori, icoana era dată miresei şi de două druşte. La sfârşit, soacra mică, dădea miresei în car şi un colac, pe care mireasa îl rupea deasupra capului, după ce se închina în patru zări. Bucăţile de colac erau aruncate spre nuntaşi, uneori mireasa păstrând o bucată pentru a o mânca împreună cu mirele după încheierea nunţii. Carul cu zestrea şi nuntaşii, porneau către casa socrilor mari, unde continua să se desfăşoare NUNTA. Ajunşi la socrii mari spre seară, vorniceii începeau să strige: .lan strigaţi în gura mare, S-audă soacra cea mare Soacră mare, ieşi în prag, Că ţi-a venit noră-ta Cu cămaşă, cu catrinţă, 1 Cu ştergar în patru iţă" . 0 Sau, pentru a stârni hazul tuturor, versurile strigăturii fac aluzie la viitoarele neînţelegeri dintre soacră şi noră: .Bucură-te soacră mare Ţi-o vinit scărmănătoare (cheptănătoare)" 1 1 .

Muzeul Judeţean Botoşani

' De la Avidănii Maria, Flămănzi, 1986. 1° Culese de la Michiu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, Tn 24 martie 1 988. 11 ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

266

ACTA MOLDAYlAE MERIDIONAUS

miere.

Mireasa coboară din car, şi este primită de soacră cu bucăţi de zahăr şi cu O frumoasă " Poftire la masă" a fost culeasă la Tudora, 1 2 in 1 988: " Bună sara, La dumneavoastră cinstiţi nuntaşi, La această bogată masă Vă roagă socrul cel mare Şi soacra cea mare Care-au pregătit mâncare, Să luaţi să vă ospătaţi, Cu de toate să vă-ndestulaţi Şi de cumva socotiţi, Dumneavoastră, nuntaşi cinstiţi, Că bucatele-s otrăvite, Voi gusta eu inainte

Şi-i lua o găluşcă Făcută de-o druşcă, De trei zile fiartă Într-o oală spartă, Cu ate legată. " 1 3 După servirea mâncării, urma ÎNCHINATUL PAHARELOR. Vomicul aducea un castron de lut cu apă, ca naşii să se spele pe mâini. Apoi mireasa punea la gâtui naşi lor câte un ştergar frumos, cusut cu flori, in timp ce vornicul striga: " Să trăiască nuna cea mare Că frumos ştergar mai are."1 4 sau "Tare bine i se şede Cadrului cu frunza verde Şi poienii cu stejari Şi nânaşei cu şterg ari " . 1 5 Vornicul trecea apoi cu un castron pe la nuntaşi, începând de la nuni: .Domnilor nuni, să vă fie de bine Să vă trăiască finii şi să înflorească ca măslinii Eu din partea mea le dăruiesc O sută de ani de viaţă Să-i trăiască cu dulceaţă Ani, le-aş da şi o mie Dar imi mai trebuie şi mie Domnii nuni să se caute prin buzunare Ca să-mi deie şi mie, câteva parale".1 6
" Vasile Ungureanu, .Pe sub poate de pădure" , folclor din comuna Tudora, editor Centrul Judeţean al Crea�ei Populare Botoşani, 1 998 , p.67. " ldem. " Culese de la Michlu Gh. Paraschiva, 89 ani, Santa Mare, 1 988 . • • ldem.

www.muzeubt.ro / www.cimec.ro

267

Muzeul Judeţean Botoşani
Banii strânşi reprezentau ajutorul dat de săteni, tinerei perechi. După ce erau număraţi, erau legaţi într-o batistă şi puşi în sânul miresei. Naşa îi lua voalul miresei (..o deshobota") şi-i acoperea capul cu un ştergar sau cu o batistă albă în .trei cornuri", sau cu un bariz, ca semn al trecerii ei în rândul femeilor măritate. O parte din piesele care apăreau în ritualul nunţii tradiţionale, aveau o anume semnificaţie: - Voalul miresei - era semn de castitate - Zestrea semnifica belşugul, dar şi hărnicia miresei (care apare şi în versurile pentru momentul PEŢITULUI): .Du-te mamă şi peţeşte, Unde-i vedea culmea plină. Unde-i vedea culmea goală, Să ieşi mamă din casă, Acolo-i lenea cucoană." - Colacul pe care mireasa îl rupea deasupra capului reprezenta fertilitatea. - Năframa pusă de mireasă în brâul mirelui, însemna statornicie şi faptul că mirele îşi asuma responsabilităţi de viitor soţ şi tată în viaţa de familie, dar şi dădea dovadă de maturitate în colectivitatea soţului. - Toiagul, ştergarul şi plosca erau semne de recunoaştere a vornicului ce conducea nunta. - Batistele vomiceilor distingeau dintre flăcăi, pe cei desemnaţi să cheme sătenii la nuntă, să scoată zestrea miresei din casa părinţilor ei şi să o ducă la casa mirelui, să stea tot timpul nunţii în preajma mirelui şi a vornicului. Şi-n alte zone apar piese-simbol: .Creanga de alun, ca semn de fertilitate; Baltagul, atribut simbolic pentru nuntă şi alte ocazii festive în Bucovina, semn distinctiv care capătă funcţii sociale şi de prestigiu şi Plosca de lemn, ca recipient pentru ţuică şi vin." 1 7 Tn cadrul ob